Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Vida Simiti şi Vasile Miclăuş, secretari.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 30 noiembrie 1999, cu prima parte, cea destinată intervenţiilor deputaţilor.

Domnul Ion Honcescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Pe data de 19 octombrie a.c. am avut o intervenţie în plenul Camerei Deputaţilor, prin care, pe lângă unele abuzuri de o gravitate deosebită comisă de primarul general al municipiulului Bucureşti, am relatat şi despre vacanţa petrecută de domnia sa în vara acestui an împreună cu un grup de prieteni la hotelul Forum din Costineşti, fără a-şi achita însă cazarea şi celelalte taxe aferente unei perioade de 14 zile.

Ulterior intervenţiei mele, într-o emisiune televizată, domnul Viorel Lis a afirmat că nu are nici o datorie către hotelul Forum din Costineşti, prezentând în acest sens şi o adeverinţă care atesta acest lucru. După apariţia televizată a domniei sale şi urmare a afirmaţiilor făcute, am iniţiat unele investigaţii şi iată ce am aflat. La presiunile domnului primar general, S.C. New Time SRL din Constanţa, prin reprezentantul său, domnul Zizi Carazimo, emite o adeverinţă din care rezultă că acesta nu are datorii faţă de hotelul Forum din Costineşti. Adeverinţa prezentată este un fals grosolan deoarece societatea respectivă nu poate fi reprezentată în nici un caz de o unitate de turism din sistemul BTT, din care face parte încă hotelul Forum. Prin prezentarea acestei adeverinţe, domnul Viorel Lis nu săvâşeşte oare o nouă ilegalitate, ca de exemplu un uz de fals? Şi pentru a nu exista dubii asupra acestui fapt, am solicitat domnului Mircea Criste, procurorul general, să dispună verificarea legalităţii adeverinţei respective şi tragerea la răspunderea penală a celor vinovaţi de faptele săvârşite în situaţia în care se constată că, într-adevăr, s-a comis un abuz care întruneşte elementele constitutive ale unei fapte cu caracter infracţional.

Dar iată că, la o lună de zile de la intervenţia mea din 19 octombrie, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor a fost înregistrată o altă plângere referitoare la un abuz şi mai grav ce a fost săvârşit tot de Viorel Lis, respectiv nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti. În fapt, prin Decizia civilă nr.2771 din 17 septembrie 96, pronunţată în dosarul nr.1604/1996 de Curtea Supremă de Justiţie s-a admis recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie la cererea reprezentantului legal al Centrului Medical de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL, prof.dr.Hociotă, din Bucureşti, prin care s-a casat sentinţa civilă nr.6747 din 26 octombrie a Judecătoriei sectorului V şi s-a respins acţiunea formulată de doamna Strugurel Joiţa împotriva Consiliului local al municipiului Bucureşti.

Precizez că terenul asupra căruia doamna Strugurel Joiţa îşi revendicase dreptul de proprietate în instanţă este de utilitate publică, fiind dat în folosinţă instituţiei amintite printr-o decizie a fostelor organe ale administraţiei publice de la nivelul municipiului Bucureşti, în 1984.

Cu toate acestea, contrar soluţiei pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie, domnul primar general emite dispoziţia nr.1254 din 4 august 1999 prin care restituie în proprietatea doamnei Strugurel Joiţa terenul respectiv. Şi de această dată, am sesizat organele abilitate ale statului, respectiv Prefectura municipiului Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pentru a verifica dacă situaţia reclamată întruneşte elementele constitutive ale unui abuz.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu şi se pregăteşte domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare adresează următoarea scrisoare deschisă domnilor: Gabriel Ţepelea, liderul Grupului PNŢCD, Bogdan Niculescu Duvăz, liderul Grupului PD, Attila Kelemen, liderul Grupului UDMR, Sorin Mihai Stănescu, liderul Grupului PNL, spre ştiinţă domnilor: Adrian Năstase, liderul Grupului PDSR şi Ioan Gavra, liderul Grupului PUNR.

Stimaţi domni,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a iniţiat proiectul de Lege privind declararea averilor şi controlul veridicităţii acestora, înregistrat sub nr.486 din 25.XI.1999. Proiectul de lege reprezintă o sinteză actualizată a proiectelor iniţiate de Ieremia Grigorescu în 1919, eroul de la Mărăşeşti, Valer Pop, fruntaş PNŢCD, Legea 222 din 1932, de către mareşalul Antonescu, Legea nr.40/1944, şi a Legii 115 din 96 şi este destinată asanării morale a societăţii româneşti, începând însă cu verificarea corectitudinii declaraţiilor de avere, a celor care conduc societatea românească la diferite niveluri, inclusiv a achitării corecte a taxelor şi impozitelor cuvenite statului.

Propunerea noastră ca legea să fie dezbătută în procedură de urgenţă a fost respinsă ieri de membrii grupurilor parlamentare constituiente ale coaliţiei aflate la putere. Deoarece suntem convinşi că votul împotrivă, exprimat ieri de membrii grupurilor parlamentare pe care le reprezentaţi, nu este de dorit a fi interpretat ca un vot negativ dat legii în ansamblul său, un vot împotriva asanării morale a societăţii româneşti, un vot pentru sprijinirea proliferării actelor de corupţie, pentru dezvoltarea economiei subterane, vă adresăm, stimaţi domni, invitaţia de a desemna câte un reprezentant al grupului dumneavoastră parlamentar pentru o eventuală revizuire a textului iniţiativei legislative, împreună cu reprezentanţii grupurilor parlamentare din Opoziţie.

Această discuţie prealabilă intrării în dezbatere a legii în comisiile avizate, ar exprima acceptul şi opţiunea dumneavoastră pentru începutul unei adevărate asanări morale a societăţii româneşti, a reducerii amplorii economiei subterane, a reducerii ponderii fenomenelor de corupţie şi totodată ar facilita o îmbunătăţire a legii, respectiv o facilitare a dezbaterii şi promulgării acesteia în timp util.

Cu încredere şi speranţă, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără, se pregăteşte domnul deputat Mândroviceanu.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În ziua de 16 noiembrie 1999, de la această tribună, domnul deputat UDMR, Baranyi Francisc, vă aducea la cunoştinţă, nici nu se putea altfel, pentru că atunci scenariul ar fi fost întrerupt, un mare eveniment, precum că o placă comemorativă aşezată în memoria lui Klapka Győrgy pe faţada clădirii din Timişoara, str.General Praporgescu nr.2, fusese spartă în noaptea de 11 noiembrie 1999 de către, vezi doamne, necunoscuţi.

Mai spunea domnul Baranyi că eroul general Klapka Győrgy era slovac maghiarizat. Cum ar fi putut fi altfel un general al Revoluţiei maghiare, fiul al primarului Timişoarei, ce a cucerit şi apărat cetatea de la Komárom-Comarnu încă două luni după armistiţiul (nu capitularea armatei revoluţionare maghiare) de la Világas-Şiria. Există oare această localitate sau aceste localităţi – şi în baza căror hotărâri se dau nume de noi localităţi pe teritoriul României?

Spunea domnul deputat Baranyi atunci că Valeriu Tabără cu câţiva membri ai săi au încercat să împiedice montarea tablei şi că prin aceasta a avut o atitudine antirevoluţionară, antimaghiară, de învrăjbire între cetăţenii de naţionalitate română şi maghiară din Timişoara, de încurajare a actelor şovine antimaghiare.

Stimaţi colegi,

Trebuie să vă spun că domnul deputat Baranyi a minţit, a minţit cu neruşinare, continuând, de la acest microfon, o provocare ordinară pusă la cale de către UDMR Timiş, în data de 6 noiembrie şi continuată ulterior.

Da, stimaţi colegi, a fost o provocare ordinară prin aşezarea acelei plăci comemorative nelegale pe faţada unei clădiri din Timişoara. De altfel, actul respectiv nu este singular, fiind suficiente exemple după 1990 în care sunt implicaţi reprezentanţi ai UDMR-ului.

În legătură cu aşa-zisul incident de care vorbea domnul Baranyi, trebuie să vă spun că lucrurile stau altfel. În data de 6 noiembrie 1999, pe clădirea din str.General Praporgescu nr.2 din Timişoara, în care se găseşte sediul PUNR-Timiş, nu de doi ani, ci de 6 ani, s-a aşezat, în deplin anonimat, o placă de marmoră cu înscrisuri în limba maghiară şi română "Klapka Gyorgy – generalul Revoluţiei maghiare s-a născut în această casă". Atenţionez că în clădire mai au sediul şi alte instituţii şi locuiesc câteva familii.

În ziua aşezării acelei plăci buclucaşe eram în sediul unde am avut audienţe cu cetăţenii din Circumscripţia electorală Timiş. La plecare, împreună cu colegul Iancu Moţiu, consilier municipal, am observat echipa de muncitori, asistată de un supraveghetor, ce începuseră lucrările de fixare a plăcii sus-menţionate. Le-am solicitat celor ce asistau la lucrare explicaţii cu privire la lucrarea ce se făcea şi le-am solicitat autorizaţia de construcţie. S-a constatat că autorizaţia cu nr.749 din 12.06.1996, eliberată de Consiliul local Timişoara, la cererea UDMR-Timişoara era expirată. Termenul de valabilitate de 12 luni era expirat de mai bine de doi ani. S-a constatat clar că autorizaţia de construcţie era nulă, iar lucrarea de fixare a plăcii comemorative era ilegală.

În baza acestei constatări, în numele PUNR-Timiş şi al Biroului parlamentar, prin două adrese, s-au cerut lămuriri Primăriei municipiului Timişoara de la care s-a primit, sub semnătura domnului primar Gheorghe Ciuhandru, următoarele:

1. Autorizaţia nr.749/12.06.1996 solicitată de către doamna Matekovits Agota, în numele UDMR-Timiş, are termenul nul, expirat.

2. Textul înscris pe placă nu respectă textul aprobat de consiliul local care suna aşa: "Aici s-a născut Klapka Ghiőrgy, general de armată".

3. Textul înscris pe placă diferă de cel aprobat atât în conţinut cât şi în forma de redare. A fost aprobat pentru a fi înscris în trei limbi şi a fost redactat în două: maghiară, prima limbă, că doar aceasta este în opinia UDMR, partid de guvernământ în România, limba oficială. Aceasta în condiţiile în care generalul Klapka era slovac, abia a doua limbă de redare este limba română.

Stimaţi colegi,

În urma acestei contestări, placa cu pricina a fost dată jos de pe clădirea pe care fusese aşezată ilegal, probabil din ordinul primarului, în urma constatării ilegalităţii montării ei. Este adevărat că în noaptea de 11 noiembrie, placa fusese lovită şi spartă.

Sunt câteva lucruri care ne fac nu numai să presupunem că întreaga acţiune s-a înscris într-un scenariu provocator bine pus la punct pentru a mai aduce românilor şi unor persoane şi partide politice acuzaţia de antimaghiarism, şovinism, intoleranţă. Argumentele în susţinerea celor afirmate mai sus sunt următoarele:

1. Montarea plăcii fără a avea autorizaţia legală de construcţie.

2. Nerespectarea textului aprobat de autorităţile locale.

3. Aşezarea plăcii ostentativ pe clădirea în care se găsesc printre altele şi sediul PUNR, pentru a determina incidentul.

4. Spargerea plăcii pentru a crea incidentul şi a putea aduce acuzaţii de:

• atitudine antirevoluţionară;

• atitudine antimaghiară;

• învrăjbirea între cetăţenii de naţionalitate română şi maghiară din Timişoara;

• acte şovine antimaghiare;

• naţionalism în "capitala revoluţiei române", cum spune domnul Baranyi;

• atentat la buna convieţuire interetnică.

De altfel, ceea ce s-a întâmplat în ziua imediat următoare spargerii plăcii este edificator pentru a atesta provocarea ordinară pusă la cale nu de maghiarii din Timişoara, ci de liderii UDMR.

Televiziunea maghiară a năvălit pur şi simplu în sediul PUNR pentru a smulge declaraţii cu privire la aşa-zisul incident. Ne întrebăm de ce televiziunea maghiară nu a intrat şi la celelalte instituţii aflate în clădire şi numai la PUNR pentru că nu acestea erau vizate, ci PUNR-ul, care îndrăznise să sesizeze primăria asupra ilegalităţii fixării plăcii pe peretele clădirii.

Era însă necesară acţiunea pentru a se putea transmite, vezi Doamne, imagini cu vinovatul. De altfel, există experienţa lui martie 1990 la Târgu Mureş, dar şi din alte localităţi, în acest sens. S-a încercat transmiterea de către UDMR a unor imagini false înscenate ordinar de către iresponsabilii UDMR. Toate acesta pentru a mai sbota apropiatul moment de la Helsinki, când România este chemată pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

S-a dorit din partea UDMR Timiş un eveniment de presă internaţională şi l-a făcut printr-o acţiune ce încalcă nu numai legea, dar şi elementarele norme morale, ale bunei convieţuiri între cetăţenii României.

Trebuie să vă spun, domnule Baranyi, că provocările nu au justificare şi nici acuzaţiile ce încercaţi să le faceţi la adresa mea sau a celor ce au luat şi iau atitudine împotriva unui anumit comportament al UDMR-ului şi ai fruntaşilor săi politici. Înainte de orice, trebuie să ştiţi că legile, oricare ar fi ele, trebuie respectate.

Trebuie să ştiţi că limba oficială a României este limba română şi că în orice manifestare de pe teritoriul naţional al României este pe primul loc.

În al treilea rând, trebuie să ştiţi să respectaţi deciziile autorităţilor locale din Timiş şi Timişoara, oricare ar fi ele. UDMR Timiş, ca de altfel şi încercarea unor lideri maghiari de a mistifica adevărul este absolut anormală şi neavenită în aceste momente.

Revoluţia maghiară de la 1848, 1849 nu a fost o revoluţie a tuturor popoarelor asuprite din Europa. Ea fost o revoluţie ce a încercat să îngenuncheze şi să lichideze popoare. Poporul român, cel mai vechi şi numeros din Transilvania, a fost adus în această situaţie de către Revoluţia maghiară. În lupta pentru existenţă, 40000 de români au fost omorâţi de către armata, aşa-zis revoluţlionară, din care făcea parte şi generalul Klapka Gyorgy.

Pentru români, Revoluţia maghiară de la 1848-1849 a fost un blestem şi nu o binefacere. Din acest motiv şi în numele bunei convieţuiri, vă cer, domnule Baranyi, deputat în Parlamentul României, să faceţi demersurile necesare pentru ca UDMR-ul, din care faceţi parte, să înceteze cu provocările şi cu insinuările la adresa României, a poporului român şi a bunei convieţuiri între români şi maghiari.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit cu mult cele 3 minute şi vă rog pe toţi să vă încadraţi în cele 3 minute, pentru că sunt colegi care vor risca să nu ia cuvântul.

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu, se pregăteşte doamna deputat Lia Galic.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comunismul şi criptocomunismul post-decembrist au smuls cu brutalitate ceea ce era mai bun în poporul nostru, abătând asupra sa o adevărată tragedie. Cauzele care au condus la această tragedie, precum şi autorii săi merită să ne reţină atenţia. Mai întâi, poporul român a fost văduvit de elitele sale care îi serveau de exemplu şi-l călăuzeau.

Formată cu greu de-a lungul istoriei, elita românească a fost nimicită de regimul sovieto-comunist pentru atingerea obiectivului de bază al ofensivei panslaviste de transformare a poporului înt-o turmă fără orientare.

Peste două milioane de români au trecut prin temniţele comuniste, mulţi dintre ei dispărând cu desăvârşire. A urmat apoi ofensiva ateismului, mulţi români declarându-se creştini, dar practicând ateismul sub forma indiferentismului religios. Mai mult, biserica a fost subordonată puterii politice, devenind în mare parte un instrument şi o unealtă a partidului şi securităţii, spre ruina spirituală a poporului român.

Altă cauză a tragediei poporului nostru o reprezintă proverbiala dezbinare a românilor pe care comunismul a adus-o la paroxism.

La loc de cinste între cauze, trebuie să menţionăm decăderea morală cvasigenerală a poporului. Violenţa, crimele, furturile etc, au devenit lucruri obişnuite, iar o mare parte din mass-media, în loc să lupte pentru a readuce moralitatea în popor, propagă pornografia, filmele de violenţă, teroarea etc. Mulţi români confundă libertatea cu libertinajul, schimbând macazul de la troglodiţii răsăritului nu spre lumina unei vieţi morale alese din liberă voinţă, ci înspre adoptarea viciilor apusului.

O altă cauză a tragediei constă în decăderea biologică a neamului, ca urmare a milioanelor de avorturi înregistrate după 1989, a zecilor de mii de copii abandonaţi, a exodului tineretului şi a vieţii pline de privaţiuni din ultimii 60 de ani.

În sfârşit, lipsa unui sprijin extern consistent contribuie şi ea la tragedia poporului român. În timp ce din răsărit ne vin numai rele, iar din apus numai promisiuni, ţara este jefuită şi mafiotizată de fostele structuri comunisto-securiste cu concursul interesat al reţelelor internaţionale ale crimei organizate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Lia Galic, se pregăteşte domnul deputat Şaganai Nusfet.

Doamna Andreia Lia Galic:

Domnule preşedinte, La mulţi ani de Sfântu Andrei! şi tuturor celor care mai poartă acest nume.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Doamna Andreia Lia Galic:

Vreau să mă refer în declaraţia mea de astăzi la cea de-a doua Conferinţă de politică şi strategie care a avut loc în perioada 14-17 noiembrie la München, organizată de Institutul pentru Relaţii Externe al Bavariei, în cadrul Simpozionului Franz Iosef Strauss, conferinţă la care am participat şi eu.

Simpozionul s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi ca Edmond Steuber, primul-ministru al Landului Bavariei, Richard Schuster, preşedintele Slovaciei, ambasadorul german Kleiber, adjunct al secretarului general pentru afaceri politice al NATO, Richard Schifter, asistent special al secretarului de stat al Statelor Unite, domnul Von Vierer, preşedintele Companiei Siemens, domnul Allen, fost secretar pentru securitatea preşedintelui Reagan, Serghei Babulin, vicepreşedinte al Dumei de stat a Rusiei. Vă spun toate aceste nume, pentru că problemele discutate acolo prezintă un interes şi pentru noi şi vreau să mă refer la cele trei categorii principale de subiecte cu un mare impact internaţional şi cu efecte şi pentru România. Acestea sunt globalizarea, învăţămintele ce pot fi trase din lecţia Kosovo şi rolul previzibil al Rusiei în zonă.

Aş vrea să le tratez pe rând. În plan tehnologic şi deci, în mare, parte economic, globalizarea este un fenomen obiectiv şi inevitabil care a apărut mai de mult, dar a căpătat dimensiuni deosebite în ultimii 10-20 de ani, cu implicaţii în aproape toate domeniile activităţii umane, pentru ca ponderea acestor implicaţii să nu fie unilaterală sau doar în avantajul unora şi întrucât globalizarea este, s-a repetat, inevitabilă, soluţia este nu negarea sa printr-o izolare iluzorie, căci oricum ar fi ineficientă, ci stabilirea de reguli clare ale fenomenului şi de mijloace instituţionale care să asigure aplicarea acestor reguli.

Rădăcinile şi tradiţia, valorile clasice, cum ar fi suveranitatea, care par ameninţate de globalizare, nu se pot păstra decât în regiunile puternice, rezistente la competiţia modernă.

Mass-media are un mare rol în înţelegerea globalizării pentru ca sectoare din ce în ce mai largi ale omenirii, începând cu tineretul, să priceapă încotro conduce acest fenomen şi cum poate fi stăpânit şi utilizat şi în folosul general. Există şi un aspect net negativ al globalizării care este pericolul posedării unor mijloace de transport intercontinental al armelor nucleare, chimice şi biologice de către anumite state sprijinitoare ale terorismului.

În ce priveşte conflictul din Kosovo şi maniera în care a fost abordat, el indică trei mari schimbări în administrarea crizelor.

Prima ar fi posibilitatea şi legitimitatea în anumite cazuri a intervenţiei militare pentru încălcări grave ale drepturilor omului, oriunde s-ar întâmpla, dacă alte mijloace nu dau rezultate.

Cea de a doua este legată de evoluţia Rusiei. În măsura în care această evoluţie va fi în sens democratic, se va putea construi un sistem de securitate europeană unitar, iar dacă nu, un astfel de sistem nu va exista. Comportarea Rusiei este foarte greu influenţabilă din afară, după cum se ştie.

Al treilea aspect se referă la victoria NATO în Kosovo, victorie determinată de supremaţia militară a Statelor Unite.

În viitor, se va impune o nouă distribuire a poverii cheltuielilor NATO. NATO va pune un accent mai mare pe prevenirea conflictelor, deci pe diplomaţie, decât pe recurgerea la căi militare.

Ca ultim subiect, deşi nu de cea mai mică importanţă, m-aş referi la intervenţia domnului Serghei Babulin, liderul Partidului Popular şi vicepreşedintele Dumei, care a declarat că obiectivul Rusiei este refacerea graniţelor fostei URSS prin mijloace paşnice. Belarus este ca şi unită cu Federaţia Rusă, Ucraina, după o rătăcire trecătoare, ar putea reveni şi ea la matcă, apoi Kazahstanul se va alătura la rândul său. În acest mod, după părerea demnitarului rus, s-ar putea garanta stabilitatea în sud-estul Europei.

Rusia are propriul său model cultural şi tradiţional care a dat roade în trecut, pe care intenţionează să-l refacă şi pentru viitor. Este regretabil în opinia lui Babulin, că SUA se comportă hegemonic, iar NATO şi-a asumat funcţia de jandarm al lumii, politică faţă de care rezultă din context, Rusia va continua să se opună.

Ce concluzii se pot trage din puncte de vedere atât de diferite? După părerea mea, chestiunile discutate, în special globalizarea, au evoluţie extrem de rapidă atât în planul ideilor, cât şi în cel al elaborării unor documente internaţionale din care unele vor fi obligatorii.

România, şi mă refer aici la Parlamentul nostru, trebuie să urmărească cu mare atenţie asemenea fenomene şi să-şi stabilească un punct de vedere propriu pe care să-l promoveze în toate ocaziile unde se ridică astfel de teme.

Este neproductiv şi într-o măsură contrar intereselor noastre să fim simpli spectatori şi receptori ai deciziilor luate de către alţii în domenii în care pot fi afectate în cel mai înalt grad şi interesele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Şaganai Nusfet este? Nu este. Domnul deputat Moroianu Geamăn. Se pregăteşte doamna deputat Paula Ivănescu.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

În primul rând, La mulţi ani şi multă fericire celor care astăzi îşi sărbătoresc ziua onomastică.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trec peste introducere. Cazul SUNOIL este deja foarte cunoscut, fie şi numai pentru mediatizarea sa.

Declaraţiile unor martori cuprind numele unor înalţi demnitari ai Partidului Democrat: domnii Radu Berceanu, Gheorghe Alin Albu, Corneliu Ruse, Nicolae Stăiculescu.

Numele domnului Corneliu Ruse apare şi în declaraţiile conducerii SNP Petrom SA – Sucursala Petrobrazi, date în cursul audierilor la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor.

Dacă iniţial se nega chiar şi faptul că Liviu Constantin Niţă ar fi fost cunoscut anumitor membri ai PD, acum s-a dovedit că acesta le era cunoscut, iar partidul a primit bani de la grupul de firme SUN (124,5 milioane de lei prin Fundaţia Generaţia 2000 Plus unde apare şi numele doamnei Paula Ivănescu, fapt recunoscut şi de domnul Corneliu Ruse abia în urma prezentării dovezilor, şi 100 milioane de lei la sediul central al Partidului Democrat, "cu chitanţă", fapt recunoscut în presă de domnul Gheorghe Albu, trezorierul partidului, în data de 2 noiembrie 1999).

În aceste condiţii, prin scrisorile deschise adresate Preşedintelui României, primului-ministru, ministrului justiţiei şi ministrului de interne, precum şi în conferinţa de presă de la Camera Deputaţilor din data de 2 noiembrie 1999, am tras un semnal de alarmă privitor la aceste lucruri, arătând că este de dorit ca finalizarea "cazului SUNOIL" să se facă temeinic şi legal, indiferent de eventualele presiuni sau implicaţii.

Opinia publică se întreabă, dată fiind evidenţa unor realităţi incontestabile, oare cum a putut ajunge Liviu Constantin Niţă, cunoscut ca "valutist" la colţ de stradă în Ploieşti, în numai câteva luni, la performanţa de a jongla prin firmele la care este acţionar cu tranzacţii de ordinul zecilor de miliarde de lei lunar, la performanţa de a avea tangenţe cu medii internaţionale de afaceri şi de a deveni sponsor politic, în timp ce prejudiciul adus SC Petrobrazi este de peste 113 miliarde de lei.

Nu în ultimul rând, remarc faptul că în contextul unor cazuri semnalate de mass-media, una din metodele folosite de lideri ai Partidului Democrat este aceea de a distrage atenţia opiniei publice către cu totul alte direcţii.

Astfel, doamna deputat Paula Ivănescu, în 24-25 iunie 1999, a adus în mod public acuzaţii grave Preşedinţiei, PNŢCD şi PNL, privind instrumentarea unor atacuri la adresa partidului său, nominalizând şi "cazul SUNOIL". De asemenea, domnul deputat Corneliu Ruse a făcut, tot în mod public, referiri acuzatoare la Fundaţia Copiii României şi Fundaţia Română pentru Democraţie, de care s-ar lega numele Preşedintelui Emil Constantinescu, precum şi la adresa procurorilor prahoveni. În acelaşi context, reprezentanţii PD au adus acuze şi PNŢCD şi PNL şi PDSR. Doamna deputat Paula Ivănescu a mai afirmat, pe un post naţional de televiziune, că în cazul SUNOIL există la dosar şi chitanţe care atestă faptul că firmele lui Liviu Constantin Niţă au sponsorizat şi PNŢCD şi PNL.

Fâcând uz de aceeaşi metodă a mutării realităţii în planul subiectiv al fabulaţiilor, luările mele de poziţie privind "afacerea SUNOIL" au fost puse şi pe seama unui "război" ApR-PD, lucru cu totul fals, deoarece am accentuat de fiecare dată că vorbesc doar în calitate de deputat de Prahova. Neavând nimic personal cu Partidul Democrat, demersurile mele au fost, sunt şi vor fi numai în spiritul datoriei faţă de electorat şi în scopul lămuririi până la capăt a tuturor implicaţiilor celui mai mediatizat caz din Prahova în anul 1999.

Date fiind acestea, vă informez că am solicitat oficial ministrului Justiţiei să mă informeze de urgenţă, în scris, cum a fost cu putinţă ca doamna deputat Ivănescu să aibă cunoştinţă de conţinutul unor documente aflate într-un dosar de cercetare preliminară.

De asemenea, am solicitat ca în măsura în care se va hotărî să fiu invitat la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, această invitare să fie făcută împreună cu doamna deputat Paula Ivănescu şi cu ceilalţi patru demnitari ai Partidului Democrat – domnii Berceanu, Albu, Ruse şi Stăiculescu -, care, la rândul lor, ar avea de dat explicaţii asupra acuzaţiilor făcute, precum şi asupra gradului de implicare în cazul SUNOIL, în raport cu declaraţiile martorilor.

În plus, în baza prevederilor art.47 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru a putea fi asigurată deplina transparenţă, am rugat să fie invitată şi presa pe toată durata dezbaterilor.

Închei, reafirmând faptul că o soluţionare deplină, corectă a cazului, promisă de ministrul justiţiei Valeriu Stoica, într-un răspuns dat la o interpelare adresată pe cale parlamentară, este poate cel mai important examen de până acum, pe care-l vor da politicul şi justiţia, instituţiile statului, cu competenţe în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Paula Ivănescu.

Se pregăteşte domnul deputat Adrian Gheorghiu. Este aici? Vă rog să-l chemaţi pe domnul deputat Gheorghiu.

Aveţi cuvântul, doamnă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu, astăzi, în Parlamentul României, aş vrea să atrag atenţia asupra unui fapt deosebit de important, pozitiv, care s-a întâmplat în societatea românească. Avem prima femeie general. Este un lucru extraordinar de bun, pentru că Ministerul de Interne a spart gheaţa, a spart monopolul bărbaţilor în obţinerea gradelor superioare şi cred, din acest moment, că România este pe drumul cel bun al democraţiei. Totodată, aş vrea, în numele meu şi al colegilor mei, să-l felicit pe domnul ministru Dudu Ionescu pentru faptul că a avut această idee minunată.

Acum, am să intru în intervenţia mea de astăzi, care se referă la aspecte mai puţin plăcute ale vieţii noastre pe care o trăim. Nu trebuie să cercetezi datele statistice şi nici să comanzi sondaje de opinie, ca să constaţi că două treimi din populaţie trăieşte în sărăcie relativă.

În întâlnirile întâmplătoare, sau organizate la sate sau oraşe, la deal, sau la şes, oamenii se plâng de o mie de nevoi care le domină existenţa, le macină familia şi le ruinează sănătatea. Toţi aceşti oameni, români din România, spun la unison că resursele mai mari sau mai mici se duc numai pe mâncare şi pe plata puţinelor servicii strict necesare, făcând responsabile preţurile prea mari pentru punga lor.

Vrând-nevrând, peste gândul şi fapta guvernanţilor, te apucă o furie de a face ordine în cămara cu bucate a casei noastre numită România, astfel ca pe mesele românilor să ajungă alimente ieftine, bogate în proteine, minerale şi vitamine de bună calitate, atât de necesare unei fibre biologice viguroase şi unei inteligenţe progresiste.

Chiar nefiind un specialist în practica agricolă, sau nici măcar electronist, primul gând de om responsabil şi diriguitor de destine omeneşti te duce la a trage poveţe şi învăţăminte de la cei care au rezolvat demult problema alimentelor şi alimentaţiei ieftine şi complete.

Dacă tot ne dorim la unison să intrăm în Europa, oare de ce nu s-a reuşit pe mandatul nici unui ministru al agriculturii să se organizeze susţinerea agriculturii în concordanţă cu politica Uniunii Europene?

Este evident că acţiunea Guvernului nu trebuie adresată precarităţii în agricultură, ci trebuie susţinute performanţele, indiferent de forma de proprietate.

De aceea, până nu este prea târziu, ministrul agriculturii trebuie să elaboreze normative de susţinere a agriculturii, indiferent de forma de proprietate sau de gestiune, în consonanţă cu reglementările Consiliului Europei, în care România este încă membru, după ştiinţa noastră. Mă refer, spre exemplu, la Regulamentul nr.1251 din 17 mai 1999 al Consiliului Europei, sau la Regulamentul nr.2316 din 22 octombrie 1999 al Comisiei Europene, care instituie un regim de susţinere pentru producătorii unor culturi agricole.

Astfel, puţinele resurse publice ale României nu vor mai fi risipite pentru orice tip de culturi, în orice tip de areal agricol, pentru orice eficienţă şi ignorând finalitatea subvenţionării, adică creşterea productivităţii şi a competitivităţii produselor româneşti, recâştigarea pieţei interne şi scăderea ponderii cheltuielilor cu alimentele în bugetul fiecăruia dintre noi.

După ani de zile, când s-au purtat discuţii aprinse despre cât şi cum să împărţim pământurile, măsurile adevărate de influenţare în bine a agriculturii, a alimentaţiei populaţiei trebuie să se nască astfel ca cu toată bogăţia naturală a ţării lor, românii să nu moară de foame.

Aceasta a fost intervenţia mea şi aş dori, pentru că a fost citat numele meu, să-i spun domnului deputat de dinaintea mea că este foarte bine să-ţi vezi bârna din ochiul tău şi nu paiul din casa altuia.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Gheorghiu.

Se pregăteşte domnul deputat Cornel Ciontu.

Domnul Adrian Gheorghiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Preşedintele PDSR, domnul Ion Iliescu, a participat zilele trecute la o reuniune internaţională a foştilor şefi de state, închinată împlinirii a 10 ani de la prăbuşirea regimului comunist, reuniune ce a avut loc în capitala Bulgariei.

La întoarcere, domnul Iliescu a ţinut o alocuţiune celor peste 1.500 de giurgiuveni, veniţi să-l asculte pe viitorul candidat la preşedinţie. A fost făcută o trecere în revistă a situaţiei României în ultimii 10 ani care au trecut de la revoluţie. Oamenii pot discerne cu uşurinţă ce s-a făcut până în ’96 şi ce se face astăzi, cum se trăia în ’96 şi cum se trăieşte astăzi, care era puterea de cumpărare a românului şi care este astăzi.

Giurgiu este unul dintre oraşele cele mai calamitate din toată ţara, în care mai toate activităţile economice au dispărut, în care nu mai există nici o sursă de existenţă. Tinerii sunt exasperaţi de teama zilei de mâine, nu văd nici o speranţă, ba, dimpotrivă. În ’96 oamenii de afaceri au votat schimbarea, şi cu ce s-au ales? Tot ceea ce au câştigat până la alegeri s-a dus în ultimii trei ani. Despre ţărani, ce să mai vorbim? Lipsiţi de sprijin, de subvenţii, au falimentat şi asociaţiile, iar oamenii nu se mai descurcă, pământul rămânând nelucrat.

Alternativa la guvernare realizată prin alegerile din ’96 a creat celor ce şi-au asumat răspunderea posibilitatea de a demonstra profesionalismul atât de invocat în campania electorală, realizările urmând să confirme sau să infirme cele promise în Contractul cu România. Ce s-a realizat din acest act de trădare naţională? Unde sunt cele 60 de miliarde promise?

Guvernanţii au trecut la bretele, de teama de a nu mai strânge cureaua. Dar la cei nevoiaşi s-au gândit? În faţa camerelor de luat vederi, cu siguranţă, da. Dar nu şi în realitatea crudă a cotidianului.

Şi atunci, ne întrebăm: de ce au fost necesare jertfele din decembrie '89? Ca să trăim tot în mizerie, frig, minciună, corupţie, durere? Să fim amăgiţi cu creşteri derizorii ale pensiei, burselor? Folosind diversiunea, guvernanţii au reuşit să scape de furia maselor.

Pentru Cabinetul Vasile toate termenele sunt clare, precise, peste care nici un ministru nu are voie să treacă, însă totul rămâne doar pe hârtie, ca simple promisiuni.

Acum, când de rapiditatea şi înţelegerea alegerii unui negociator depinde păcălirea vest-europenilor de a ne primi în structurile lor, ei, guvernanţii, se întreabă cum să-şi tragă spuza pe turta lor, nu a ţării, şi doresc nu un ins cu capacităţi deosebite, ci unul algoritmic care, bineînţeles, trebuie să fie ţărănist.

Şi atunci ne întrebăm: oare ce mai este normal în acest spaţiu carpato-danubiano-pontic? Nimic, absolut nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Corneliu Ciontu.

Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Gânduri bune şi urări de "La mulţi ani!" celor care poartă numele Sfântului Andrei.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Premierul Radu Vasile a cerut Ministerului de Externe să înceapă discuţiile privind încheierea unui acord de liber schimb cu Rusia. Această decizie, aşa cum vom încerca să arătăm în continuare, are un aspect pozitiv, dar şi unul negativ. Orientarea economiei româneşti şi spre pieţele non-occidentale, este o măsură pe care Partidul România Mare a susţinut-o constant.

După 1989, din motive pur politice şi sub influenţa unor factori externi interesaţi, ţara noastră a renunţat la aceste pieţe, cu grave consecinţe pentru economia românească, orientându-se aproape exclusiv spre comerţ doar cu pieţele occidentale.

Acest fapt are efecte dezastruoase şi, aşa cum remarca un economist de la care actuala Putere se revendică, Ştefan Zeletin, atunci când intri în relaţii de schimb numai cu ţări care au o forţă industrială superioară, industria naţională este pulverizată şi ţara se transformă într-o colonie economică, într-un furnizor de materii prime şi devine o piaţă de desfacere pentru produsele altora. Acest lucru s-a întâmplat cu România între anii 1829 şi 1886 şi, iată, cu România post-decembristă.

Desigur, încheierea unui acord de liber schimb cu Rusia, o piaţă foarte mare de desfacere, dar cu o forţă economică inferioară celei occidentale, ar avea consecinţe pozitive atât pentru economia românească, dar şi pentru cea rusească. Acesta este aspectul pozitiv al chestiunii.

Problema este că această orientare nu are la bază o strategie largă de recâştigare a pieţelor non-occidentale. Acordul cu Rusia are motive pur politice, fiind dictat de răceala Rusiei faţă de preluarea preşedinţiei OSCE de către ţara noastră în 2001. Dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, atunci virtualul acord de liber schimb nu ar fi apărut. Şi aici devine evident aspectul negativ, faptul că guvernanţii nu înţeleg că interesele economice trebuie separate de anumite influenţa politice şi că succesul economiei noastre nu poate fi obţinut decât pe pieţe mai puţin competitive. Aceasta, cel puţin până în momentul în care se reuşeşte, pe baza unor investiţii bine gândite, să se realizeze produse competitive pentru orice piaţă.

Marele regret al Partidului România Mare, adept al relaţiilor economice şi politice cu toate statele lumii, constă în faptul că eventualul acord cu Rusia va rămâne singular şi doar conjunctural, că nu se va încerca o deschidere similară spre pieţele unde altădată România era o forţă: în America Latină, în Orient, chiar în unele ţări ale Africii. Aici se pot obţine câştiguri substanţiale pentru comerţul şi economia românească, şi nu doar pe piaţa Uniunii Europene, unde există o concurenţă sufocantă şi unde suntem, deocamdată, inferiori calitativ.

Dacă actuala guvernare, cât şi cea următoare nu-şi vor însuşi această logică elementară, atunci România este condamnată să rămână de facto o ţară din lumea a treia, adică o piaţă de desfacere pentru produsele altora, o umilă colonie economică, unde străinii şi purtătorii autohtoni de cuvânt şi interese vor prospera şi huzuri, spre marea disperare a marii majorităţi a românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Se pregăteşte domnul deputat Petre Bejinariu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Lazăr Lădariu:

La mulţi ani şi multă sănătate, domnule preşedinte, de Sfântul Andrei!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iată că jaful sistematic, premeditat nu are loc numai prin pădurile României prădate, într-adevăr, ca în codru, pentru a lua drumul străinătăţii, nu doar prin fraudele din băncile falimentate de toate guvernele din 1990 încoace, ci şi în domeniul patrimoniului cultural.

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sunt locuri unde, de-a lungul timpului, s-au creat istorii şi legende. De câţiva ani încoace, însă, acestea au devenit o adevărată zonă de conflict, un loc în care aurul ascuns acum aproape 2000 de ani de către daci a devenit obiect de trafic, inestimabilele valori istorice sunt smulse patrimoniului naţional, ajungând marfă de contrabandă.

Sunt cuvintele de început ale articolului "Jaf la Sarmizegetusa", semnat de Paul Cristian Radu şi Adrian Mogoş, pe care-i felicit colegial pentru semnalarea actelor deosebit de grave, apărut în "Evenimentul zilei" din 25 noiembrie a.c.

Se semnalează că în ultimul timp, sub diverse pretexte, invocând argumente care numai de ordin istoric şi în interes naţional nu pot fi, diverşi indivizi, printre care fizicianul din Basarabia, Andrei Vartic, ajutat să pună piciorul aici încă din 1990, prin ficţiunea numită pompos "Institutul civilizaţiei dace din Chişinău", dotaţi cu detectoare şi cu aparatură performantă, sprijiniţi de călăuze locale, după cum se spune chiar de şeful de post din Orăştioara şi de lucrători silvici, în căutarea aurului dacilor, fac săpături clandestine pe vestigiile civilizaţiei străvechi de la Sarmizegetusa, Regia, Blitaru, Costeşti.

O dovedesc craterele apărute din loc în loc în zona Ciocul Roşu, Colnic, Golu, Glăjerie, de unde căutători de comori, străini apăruţi în fapt de seară, împinşi de dorinţa de câştig, indiferent de mijloace, într-o lăcomie profitabilă, nu se mai gândesc nici la traficul onoarei, nici la demnitate, nici la puterea morală a omului, care este caracterul, au făcut din aurul legendar al dacilor obiect de contravandă, practicând detestabilul braconaj arheologic.

Calea spre "Kogaianon", înlesnită şi de propaganda prin Internet, sugerând că România ar fi un sat fără câini, a dus celor care se îndeletnicesc cu comerţul de obiecte de patrimoniu, îmbogăţiţilor peste noapte, bani, case, vile şi maşini luxoase.

După afirmaţiile întărite chiar de directoarea Muzeului de Istorie din Deva, doar în luna mai 1999 au luat drumul străinătăţii, ajungând în Franţa, 27 de mii de monede de aur.

Având în vedere situaţia scăpată cu totul de sub control, pentru a opri jaful din patrimoniul naţional, Ministerul Culturii, Comisiile pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, factorii răspunzători din Ministerul de Interne şi din Serviciul Român de Informaţii sunt obligaţi să ia măsuri urgente.

Legea, ca formă a ordinii, inclusiv a celei morale, trebuie respectată întru totul şi de toţi.

Chiar dacă uneori este mai uşor să răstorni un sultan decât un abuz, celor răspunzători trebuie să le amintim că iubirea de ţară, de neam, în general, respectul faţă de acel adevăr în acţiune spre binele public, trebuie să fie, înainte de toate, şi respect faţă de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intitulez intervenţia mea "Întoarcere în istorie".

Când te îndatorezi străinătăţii până peste cap, când inspectorii consorţiilor bancare străine îţi supraveghează şi-ţi cenzurează până la ultimul amănunt guvernarea, când concesionezi străinilor pe nimica toată căile ferate, drumurile naţionale, telefoanele şi aşa mai departe, când le ceri oamenilor să-şi strângă cureaua până dincolo, unde nu se mai pot face găuri, când avuţia statului este prădată ca în codru, trebuie să te întrebi dacă guvernanţii sunt nepricepuţi sau ticăloşi.

Iată, în parte, tabloul societăţii româneşti în timpul guvernării ţărăniste din perioada interbelică şi care ne-a atras atenţia. Această realitate a vremii a fost prezentată de către poetul şi patriotul Octavian Goga în cuvântarea sa ţinută la 6 noiembrie 1933, în sala ARO, din Bucureşti.

Spre comparare cu situaţia de azi, doar patru evaluări din textul poetului, respectiv din realitatea timpului:

1. Zicerea cu strânsul curelei de către populaţie a fost preluată aidoma, fără însă a se spune până unde se va strânge cureaua şi dacă o vor face şi guvernanţii.

Domnul Preşedinte Emil Constantinescu a declarat în campanie că, de acum înainte, deci din 1996, se vor sacrifica numai conducătorii, ceea ce încă n-am văzut.

2. După Poul Thomson, Zervudachis, recent vine comisarul european Verheugen spre a păstori tranziţia grăbită a României spre subdezvoltare.

3. Lipsa unei strategii şi a unui program unitar coerent şi prospectiv de guvernare, privatizarea pe nimic sau pe mari interese de grup, lipsa subvenţionării din agricultură, algoritmul politic şi stăruinţele pentru aplicarea lui în dauna competenţei, au determinat până acum declinul economic, şomajul, sărăcia, corupţia.

4. Ignorând Parlamentul ca for legislativ suprem, nesocotind dezbaterile din comisiile de specialitate şi din Camera Deputaţilor, iată cu Guvernul, ieri, îşi asumă răspunderea pe Legea funcţionarului public, doar la sugestia Uniunii Europene, probând din nou supunere confuză, cedare şi umilinţă.

Este greu, aşadar, de găsit vreo deosebire dintre situaţia de atunci şi cea din zilele noastre când la conducerea ţării se află din nou ţărăniştii.

Dar pe când, domnilor guvernanţi, idealurile şi speranţele de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi mai ales de la revoluţia din 1989?

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban. Este aici? Nu este.

Domnul deputat Petre Ţurlea şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Pâslaru.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Mă alătur urărilor ce vi s-au făcut mai înainte. Deci, vă urez "La mulţi ani!" şi vă mai urez, de asemenea, o colaborare cât mai fructuoasă cu Opoziţia din acest Parlament.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Plec, aşa cum am plecat dintotdeauna, plec de la ideea că s-ar putea ca partidele româneşti aflate azi la conducerea României să fie bine intenţionate, s-ar putea să dorească şi ele păstrarea statului naţional unitar român.

De aceea, ca deputat de Covasna şi Harghita, zic eu, prezint mereu în faţa dumneavoastră acele atentate împotriva statului naţional unitar român care se petrec pe teritoriul acestor două judeţe.

O să vă prezint astăzi două atentate explicite împotriva statului naţional unitar român, petrecute chiar săptămâna trecută în Covasna.

1. În Covasna şi Harghita se ştie că funcţionează în acest moment 6 muzee maghiare, subvenţionate, deci plătite de către statul român. Nu există, în schimb, nici unul care funcţionează plătit de către statul român, nici un muzeu românesc.

Acum 4 ani s-a înfiinţat un asemenea muzeu românesc, dar el nu funcţionează deocamdată, pentru că nu are unde, nu are o clădire a sa. În ultima lună s-a găsit o asemenea clădire în centrul oraşului Sfântul Gheorghe, dar, imediat, reprezentanţii UDMR au sărit în sus şi au protestat împotriva acordării acestei clădiri pentru funcţionarea Muzeului Carpaţilor Răsăriteni.

Primarul din Sfântul Gheorghe, domnul Albert Almos, a cerut, ca un ultimatum adevărat, a cerut ministrului culturii să-i dea lui această clădire, pentru că are nişte scopuri foarte bine precizate de către conducerea UDMR.

Evident că se doreşte ca acest muzeu românesc să nu funcţioneze pentru ca urmele dăinuirii româneşti pe acest teritoriu al Covasnei şi Harghitei să dispară. (Rumoare, discuţii)

Poate reuşiţi, domnilor colegi, să aveţi cei 7 ani de acasă şi să tăceţi, atunci când vorbesc alţii! Aveam impresia, demult, că în Parlamentul României sunt oameni civilizaţi. Unii dintre ei nu sunt, însă, din păcate.

2. Săptămâna trecută, acelaşi primar din Sf.Gheorghe, reprezentantul UDMR-ului, domnul Albert Almos, a făcut un lucru incredibil. A amendat pe prefectul acestui judeţ, reprezentant al Partidului Democrat, domnul Gheorghe Tatu, l-a amendat cu 7 milioane de lei. De ce credeţi? L-a amendat pentru că prefectul a îndrăznit să amplaseze în faţa prefecturii 3 steaguri româneşti.

Deci, prefectul român dintr-un judeţ din centrul României, a pus în faţa prefecturii de acolo 3 steaguri româneşti, iar primarul din acea localitate, reprezentant al UDMR-ului, l-a amendat pe prefect cu 7 milioane de lei. În acelaşi moment, în cele două judeţe flutură nestingherit, fără ca nimeni să dea vreo amendă, mii de steaguri ale Ungariei.

Iată, domnilor şi doamnelor, numai două fapte care ne duc la concluzia că actualele partide româneşti care se află la Putere adăpostesc la sân duşmanul statului naţional unitar român.

Alianţa cu acest duşman al statului naţional unitar român este, evident, antiromânească.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Pâslaru.

Se pregăteşte domnul deputat Miron Chichişan.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În fine, lămurită de proporţiile dezastrului fără precedent cauzat ţării de guvernarea reacţionară de dreapta UDMR-PNŢCD-PD, aglutinată într-o coaliţie împotriva naturii, actuala Putere îşi face bagajele şi se pregăteşte pentru o Opoziţie care, conform tradiţiei, foarte importantă în PNŢCD, nu poate fi mai scurtă de 60 de ani.

Prevăzători, diriguitorii partidelor părtaşe, caută să-şi aranjeze o rezistenţă cel puţin suportabilă, vânzând repede şi pe nimic tot ce s-ar mai putea vinde, retrăgându-se în consilii de administraţie sau conducerea unor societăţi naţionale sau regii autonome, fixându-şi în posturi de funcţionari publici clientela promovată prin algoritm politic, imediat după prigoana epurărilor din primii ani ai guvernării.

Prin aceasta, nu numai că se vânează locuri sigure şi călduţe pentru oamenii partidului, dar se urmăreşte pe termen lung blocarea mecanismului executiv al viitoarelor administraţii prin opoziţia mută a unei structuri conservatoare insinuată la toate nivelele şi cronicizată prin statutul funcţionarului de carieră.

De aceea, simţindu-şi sfârşitul anunţat de frecventele explozii sociale, Guvernul se grăbeşte în aceste zile să-şi asume răspunderea pentru proiectul de Lege privind statutul funcţionarilor publici.

Trebuie să spunem că, dincolo de conjunctură şi maniera lipsită de maniere în care se procedează, nici asumararea răspunderii, nici utilitatea legii nu intră în discuţie. Ambele sunt necesare şi constituţionale.

Încă din 1993, PDSR a promovat un asemenea proiect de lege, dar Opoziţia de atunci, Puterea de azi, s-a opus cu înverşunare, evident, din motive politicianiste, finalizării actului normativ.

Iată, acum, că Guvernul îşi retrage propriul proiect, care a apucat să treacă prin Camera Deputaţilor, a fost dezbătut şi votat, înaintat Senatului, unde comisia sesizată în fond tocmai lucrează la raportul final. Îl retrage şi, în total dispret faţă de munca Parlamentului, îşi asumă răspunderea pentru forma iniţială, excesiv politizată a proiectului legii. Docilă, obişnuită cu dispreţul Guvernului pe care de altfel îl salvează la fiecare moţiune cu votul său, majoritatea parlamentară mărşăluieşte în linişte, înghiţind minciuna cu urgenţa dictată de momentul Helsinki. Minciună patentată, deoarece promulgarea Legii funcţionarului public este doar o recomandare ca multe, multe altele, şi nu o condiţie, cum a fost, spre exemplu, problema copiilor instituţionalizaţi. Astfel, amendamentele la proiect, multe propuse şi susţinute cu bună-credinţă de către parlamentarii Puterii, sunt şterse din condei de către cei pe care ei înşişi i-au numit miniştri şi prim-miniştri.

Brutalitatea, dispreţul, sfidarea, samavolnicia sunt fără precedent în istoria şi procedurile parlamentare româneşti.

Nu numai că se lipseşte astfel Parlamentul de atributul său esenţial, acela de a legifera, emiţându-se, iată, până acum, 186 de ordonanţe de urgenţă, unele pentru legi organice, dar, atunci când interesele camarilei guvernamentale o cer, se anulează chiar rezultatul acţiunii legiuitoare în curs de finalizare.

În acest fel, activiştii partidului vor fi inamovibili pe funcţiile lor din administraţie, miniştrii Puterii vor deveni parlamentari, pentru că trebuie să se ascundă undeva, iar actualii deputaţi şi senatori PNŢCD-PD-UDMR se vor duce frumuşel acasă, fără să mai prindă nici trenul imunităţii, nici pe cel al inamovibilităţii.

Masa de manevră parlamentară, care a ridicat supusă mâna la toate aberaţiile, vanităţile şi nulităţile guvernamentale, se va pierde glorios în anonimat.

PDSR nu va participa la această mascaradă şi nu va demonetiza, pentru a conferi legitimitate unui abuz, procedura moţiunii de cenzură. PDSR are convingerea că o lege de o asemenea importanţă, o lege organică trebuie să treacă prin Parlament, prin procedurile democratice statuate şi prin negocieri politice, pentru a dobândi în final cu adevărat autoritate izvorâtă din voinţa naţională reprezentativă pentru a avea rezistenţă în timp. Parlamentului viitor îi revine această misiune, iar dacă PDSR va avea majoritatea, acesta va fi un motiv, un argument în plus în favoarea respectării depline a democraţiei şi separaţiei puterilor. Galbreit în cartea sa, "Anatomia Puterii", vorbeşte despre schimbarea surselor puterii, de la cele bazate pe proprietate, la cele bazate pe organizare, astfel controlul asupra unei organizaţii devine una dintre sursele majore ale puterii politice. Or, structurile de stat sunt resurse de putere, deoarece sunt actori cheie în procesul de implementare a deciziilor politice. Posturile pot fi distribuite în schimbul serviciilor, organizaţiile sunt surse de oportunităţi, de energie care poate fi pusă la lucru şi de informaţii ce pot fi folosite pentru fortificarea poziţiei proprii şi pentru slăbirea oponenţilor. Aceasta înseamnă însă monopolizarea, sechestrarea puterii ceva foarte departe de principiul democratic, voi face tot ce-mi stă în putinţă ca să-mi poţi demonstra că nu am dreptate.

Acum la 10 ani de la Revoluţia anticomunistă şi antidictatorială când nu suntem în măsură să prezentăm un bilanţ al creşterii economice şi evoluţiei calităţii vieţii, ideea democratică putea fi salvată numai prin exemplul instituţiilor şi mecanismelor libertăţii realizate în cei 10 ani în România.

În condiţiile în care însă puterea actuală, zisă anticomunistă şi democratică...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, aţi depăşit cele 3 minute, aţi ajuns la 8 minute.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Ultima frază, domnule preşedinte.

În condiţiile în care însă puterea actuală, zisă anticomunistă şi democratică, pe lângă foamete, frig şi ruină, instaurează şi practică brutalizări organismelor democratice, nu este nici o mirare că pe primul loc în sondaje apare tot mai des Ceauşescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Este o realitate faptul că foarte colegi nu ştiu să-şi sintetizeze ideile şi scriu articole lungi de prima pagină a unor ziare pe care le citesc pe urmă cu drag de aici de la microfon, lăbărţând însă textele şi ideile, în aşa fel încât îşi pierd sensul. Poate că ar fi bine ca toţi cei care doresc să ia cuvântul de la microfon să facă nişte exerciţii acasă, noi le făceam la facultate, nişte exerciţii ca să se încadreze în 3 minute. Şi atunci vor încerca să şi sintetizeze ideile respective.

Dau cuvântul domnului deputat Miron Chichişan şi se pregăteşte domnul deputat Petru Şteolea.

Domnul Miron Chichişan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O revistă engleză de prestigiu, "The Economist", a dat publicităţii un clasament ce include 93 de state ale lumii. Conform acestui clasament, România se află printre state ce prezintă un mare risc pentru investiţii. Doar Rusia, Indonezia şi Pakistanul se găsesc în faţa noastră. Spre a se ajunge la această concluzie au fost luaţi în calcul 77 de indicatori, indicatori ce reflectă stabilitatea politică, politica monetară şi fiscală, modul de guvernare, balanţele de cont curent, datoria internă şi externă, structura financiară şi riscul lichidităţilor. Aşa deci, domnilor parlamentari, România a mai primit o puternică lovitură pe piaţa investiţiilor străine. Ce au de spus guvernanţii despre acest trist şi nedorit fenomen? Peste Ocean, americanii îi avertizează că economia subterană acţionează atât în economia internă, cât şi în cea a importurilor. Investigaţiile lor scot în evidenţă transferul continuu de resurse de la sectorul economic la vedere spre sectorul economic subteran, pe baza unor stimulente cum ar fi: mita, cota parte, procentajele etc.

Conform acestui studiu, în 1998 importurile oficiale au fost de 2371 miliarde de lei, iar cele subterane de tip mafiot de 2653 de miliarde de lei. Pe ansamblul economiei naţionale, în anul 1998, 49,09% din PIB era sub controlul structurilor mafiote. Ce măsuri aţi luat, domnilor guvernanţi, ca ritmul de creştere al acestui tip de economie să scadă în anul 1999? Se pare că nu s-a întreprins nimic, din moment ce pentru anul 1999 se prognozează ca 58% din PIB să fie pierdut în favoarea economiei subterane. Investitorii români şi străini sunt profund nemulţumiţi de instabilitatea legislaţiei. Se abrogă parţial sau total legi şi ordonanţe cu aceeaşi uşurinţă cu care apar altele, precum ciupercile după ploaie, fără ca aceasta să servească cuiva.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Şteolea. Întreb dacă domnul deputat Şaganai Nusfet s-a întors. Nu. Înseamnă că după domnul deputat Petru Şteolea urmează domnul deputat Ioan Vida Simiti.

Domnul Petru Şteolea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Zilele trecute, experţi ai Uniunii Europene, după ce au studiat timp de vreo 4 luni situaţia social economică din Valea Jiului, au tras concluziile finale. Iată ce spun experţii de la MC Consulting Limited în ceea ce priveşte situaţia social-economică din Valea Jiului: "Zona Valea Jiului are probleme unice, are probleme deosebite." Domniile lor au întocmit o strategie pe 3 ani şi un program de acţiune pe primul an al perioadei următoare. Şeful echipe de specialişti al Uniunii Europene, domnul David Ford, a declarat: "Deşi au fost implantate până acum îmn Valea Jiului acţiuni de mică anvergură a lipsit şi lipseşte o acţiune cu adevărat concertată şi coordonată." Sintetic, ce recomandă specialistul european? "Recomandăm Guvernului României numirea unui ministru care să sprijine strategia de dezvoltare şi care să conducă o echipă de acţiune rapidă formată din personalităţile locale, cei mai buni experţi ai Uniunii Europene şi ai României în domeniu."

Chiar dacă subsemnatul am unele rezerve în ceea ce priveşte acest început cu o guvernare a României, Guvern român, Uniune Europeană, FMI şi Banca Mondială, trebuie să vă spun că am avut o mică sastisfacţie citind aceste concluzii. De ce? Fiindcă ele confirmă un adevăr, pe care subsemnatul în calitate de deputat de Hunedoara, cât şi alţi reprezentanţi ai vieţii economice şi sociale din Valea Jiului, le-au spus de atâta timp: "Valea Jiului reprezintă pentru România o zonă cu probleme unice, o zonă în care acţiunea rapidă de natura relansării economice trebuie impusă".

Am susţinut adeseori de la acest microfon că este nevoie de susţinerea relansării activităţii economice în sectoarele, altele decât minerit, în Valea Jiului, este vorba de susţinerea activităţii economice în minerit în ceea ce, în momentul de faţă, se află în funcţiune şi este recunoscut de toată lumea că sunt unităţi economice miniere în care activitatea trebuie să fie continuată, susţinerea investiţiilor în infrastructura şi utilităţile publice din Valea Jiului: apă, gaz metan şi alternative reale de ocupare a forţei de muncă de care s-a făcut atâta caz în diverse variante, formule şi forme de strategii şi programe pentru Valea Jiului.

Acelaşi lucru l-au solicitat, de fapt, şi trebuie s-o spunem aici clar, reprezentanţi ai Ligi sindicatelor miniere din Valea Jiului, l-a solicitat şi deţinutul politic român Miron Cosma, l-au solicitat şi-l solicită conducători ai unităţilor economice din Valea Jiului, l-au solicitat şi-l solicită reprezentanţi ai administraţiei locale din Valea Jiului. Poate la această recomandare pe care a făcut-o echipa de experţi ai Uniunii Europene ar fi cazul, chiar dacă Guvernul, ţinând cont de condiţiile de austeritate în care îşi desfăşoară activitatea, nu numeşte un ministru special pentru Valea Jiului, să formeze totuşi acea echipă de acţiune rapidă care să fie compusă din domnii miniştri care conduc sectoarele economice şi sociale din România care pot şi trebuie să se implice în Valea Jiului. Este apelul pe care logic, normal îl fac de la acest microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Vida Simiti, care este ultimul vorbitor. O să vă rog să vă încadraţi în cele 3 minute pe care foarte puţini le-au respectat astăzi.

Domnul Ioan Vida Simiti:

La mulţi ani, domnule preşedinte Andrei Chiliman!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Duminică, 28 noiembrie 1999, în inima Maramureşului, la Giuleşti, am luat parte la un moment comemorativ important, acela al dezvelirii bustului marelui om politic Ilie Lazăr. Caracterul exemplar al lui Ilie Lazăr ar putea fi relevat, pe câteva direcţii principale şi în acelaşi timp definitorii. Întâi de toate se cuvine să arătăm că Ilie Lazăr a fost exponentul şi produsul elitei intelectuale şi politice a românilor ardeleni, făcând parte dinspre ambii părinţi din familiile nobile ale Maramureşului şi nord-vestului Transilvaniei. Mama sa provenea din familia Ivaşcu din Apşa de Jos, iar tatăl din familei Purcăreţi, înobilată în secolul al XVI-lea. Despre aceşti ascendenţi ai familiei, Ilie Lazăr amintea: "Sunt descendentul al 7 generaţii de preoţi din istoricul Mramureş, ziditor de şcoli şi biserici." Respectând tradiţia familiei, Ilie Lazăr a fost beneficiarul unei solide formaţii intelectuale, fiind absolvent al Facultăţii de drept din Viena şi al şaselea doctor în drept al noii Universităţi româneşti înfiinţate la Cluj după Marea Unire.

O a doua direcţie de definire a personalităţii complexe a lui Ilie Lazăr provine din zona activităţii sale politice unde s-a dovedit adeptul instituirii unui nou cod al luptei politice, sub semnul fair play-ului şi al moralităţii.

Înainte de Unirea din 1918, Ilie Lazăr s-a integrat în mişcarea naţională a românilor din Ardeal, asumându-şi, în mod deschis, obiectivele acestuia. Astfel, în perioada războiului, din poziţia de ofiţer în Armata Austro-Ungariei s-a manifestat ca lider de opinie în problema naţională românească, atrăgându-şi persecuţiile ofiţerilor superiori maghiari. Activitatea lui politică şi naţională s-a cristalizat în mod definitiv în preajma şi în timpul marii uniri de la 1 Decembrie 1918 când, alături de alţi 4 delegaţi, a reprezentat Maramureşul la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, după care a însoţit la Bucureşti delegaţia ardelenilor pentru predarea actului Unirii. După 1923, când s-a stabilit la Bucureşti, şi-a continuat activitatea politică în Partidul Naţional Român şi apoi în Partidul Naţional Ţărănesc.

Însă portetul politic şi moral al celui care a fost Ilie Lazăr este cel mai bine surprins într-o scrisoare pe care Corneliu Coposu i-o trimitea la 28 noiembrie 1971. "Iubite nene Ilie, dumneata eşti o personalitate proeminentă care ai onorat în mod necontestat viaţa politică şi lupta democratică în perioada dintre cele două războaie mari, adăugând în mod strălucit la eroismul dovedit în războiul întregirii un inegalat curaj civic şi un caracter care a provocat rafale de persecuţii şi nedreptăţi, dar a impus în acelaşi timp şi un respect, chiar şi al adversarilor. Te rog, iubite nene Ilie" - încheia seniorul "...să primeşti încredinţarea înaltei mele consideraţiuni, afecţiunii mele şi admiraţiei mele".

O a treia direcţie dinspre care se poate configura destinul exemplar al lui Ilie Lazăr este cea conferită de fidelitatea şi consecvenţa idealului său politice. Ilie Lazăr a dovedit loialitate, în primul rând, faţă de Iuliu Maniu căruia, în timpul procesului PNŢ din 1947, a ţinut să-i adreseze un ultim cuvânt: "Respectuos, vă rog, domnule preşedinte, să-mi permiteţi ca ultimul cuvânt să-l adresez preşedintelui meu, Iuliu Maniu." Preşedintele completului de judecată, col.Petrescu i-a replicat: "Nici un preşedinte, ci un co-acuzat." La care Ilie Lazăr a răspuns: "Pentru mine este preşedinte, pe care aş dori să-l asigur de toată stima, dragostea, devotamentul şi loialitatea mea până la moarte."

Aceeaşi consecvenţă, în sfera propriului ideal politic şi partinic i-a oferit tăria morală pentru a traversa cu o deplină verticalitate perioada celor 18 ani de detenţie în închisorile comuniste, "din care 11 singur în celulă", după cum însuşi a mărturist.

În asemenea împrejurări, printr-o scrisoare datată 12 iulie 1951, Lia Lazăr se adresa părintelui său: "Tată dragă, aşa cum sunt Dumnezeu şi lumea, aşa eşti şi tu. Aici sau acolo nu pot şti însă dar eşti şi totuşi eu nădăzduiesc că eşti aici, căci mai ai încă de primit multe răspunsuri din lumea aceasta. Mă tem că atunci când vei citi rândurile mele ţi se va părea că prea uşor m-am gândit la o eventuală despărţire în timp şi spaţiu în lume. Durerea ta, durerea voastră este dătătoare de rod, ca orice jertfă. Să fie rodul vostru pentru voi, pentru noi şi pentru toţi aceia care aşteaptă şi au nevoie şi lasă-mă să îngenunchez cutremurată în faţa măreţiei jertfei voastre."

Parafrazând cuvintele Liei Lazăr, mă închin şi eu cu pioşenie în faţa imensei jertfe a fruntaşilor partidului nostru care, avându-i în prim plan pe Iuliu Maniu, Ilie Lazăr, Ion Mihalache sau Corneliu Coposu, au ridicat convingerile şi idealul politic naţional ţărănist la nivelul unui adevărat sens existenţial pe al cărui altar s-au arătat dispuşi să sacrifice totul, inclusiv viaţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

În momentul de faţă, prima parte a şedinţei, cea destinată intervenţiilor, s-a încheiat, continuăm cu partea a doua a şedinţei. Rog să mi se aducă prezenţa şi toate celelalte. De asemenea, rog liderii de grupuri să dispună cele necesare pentru a stabili cvorumul de lucru.

Vă mulţumesc.

Vă informez că din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 280, 63 fiind absenţi, din aceştia 16 participând la alte acţiuni parlamentare. Cei 16 sunt: 9 deputaţi membri ai Guvernului şi 7 deputaţi în misiune în străinătate. Cvorumul de lucru este de 156 de deputaţi.

Intrăm în ordinea de zi cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind permisele de muncă.

Comisia de mediere ne propune următoarele texte:

La nr.crt.1 din raport, textul Camerei Deputaţilor, în unanimiate.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.2 din raport, tot în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.3 din raport, comisia ne propune, în unanimitate, tot textul Camerei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.4 din raport, comisia, în unanimitate, ne propune tot textul Camerei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final asupra rapoartelor de mediere şi celorlalte legi, o să-l dăm în jurul orei 12 pentru ca să se adune toate până atunci, cât mai multe.

Continuăm cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind concediul paternal. Întrunită în 24 noimbie, comisia de mediere ne propune următoarele texte.

La nr.crt.1, textul Camerei Deputaţilor. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.2, textul Senatului.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Kerekeş.

Domnul Kerekes Karoly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La pct.2, comisia de mediere a adoptat poziţia Senatului, respingând, bineînţeles, poziţia pe care am formulat-o noi, Camera Deputaţilor.

Dacă aveţi raportul în faţă, puteţi obseva că la pct.2 din raport, se prevede că: "Această indemnizaţie care se acordă pentru concediul paternal se plăteşte din fondul de salarii al unităţii." Aceasta este poziţia Senatului.

Poziţia Camerei Deputaţilor a fost ca această indemnizaţie să fie plătită, adică se deduce din contribuţia la asigurăile sociale de stat plătite de unitate. Eu aş zice că ar fi mai corect dacă am menţine poziţia noastră şi în sprijinul acestei afirmaţii invoc şi o analogie cu Legea privind concediul plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, în cazul în care se plăteşte acest concediu tot din fondul de asigurări sociale. Totodată aş invoca şi faptul că vor fi multe cazuri, bineînţeles, ştiţi foarte bine dumneavoastră că firmele, patronii sunt şi aşa destul de împovăraţi cu fel şi fel de impozite, când nu vor plăti aceste indemnizaţii şi atunci va începe calvarul proceselor la instanţele de judecată dacă titularii acestui drept vor avea destulă perseverenţă, vor avea destul curaj pentru a da curs acestor cereri la instanţele de judecată.

Aş mai putea invoca şi faptul că în art.2 al proiectului de Lege privind concediul paternal, despre care este vorba, s-a precizat că în cazul în care titularul dreptului la concediul paternal este asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de stat, numai atunci are dreptul de a beneficia de acest drept. Deci las la aprecierea dumneavoastră, dar vă rog, încă o dată repet, să votaţi varianta Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, încerc să sintetizez, domnul deputat Kerekeş spune că aşa cum se plăteşte şi pentru mamele care, în fine, au născut, un concediu pe perioada respectivă din contribuţia la asigurările sociale, acest lucru se face şi pentru taţi şi Senatul spune că aceste plăţi să se facă din fondul de salarii al unităţii respective.

Sigur că-i dau cuvântul domnului deputat Stan pentru a vedea şi alte puncte de vedere sau aceleaşi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Stan:

Domnule preşedinte,

Cred că este normal ceea ce a susţinut domnul Kerekeş în faţa dumneavoastră, să respingem propunerea comisiei de mediere şi să aprobăm propunerea Camerei Deputaţilor. În afară de argumentaţia pe care dânsul a făcut-o, vin să vă spun că la ora actuală o întreprindere mică sau mijlocie ca să obţină o mie de lei profit, tebuie să plătească circa 4000 de lei impozite. Nu este normal să împovărăm în continuare aceste întreprinderi. Deci, să votăm ceea ce am aprobat noi în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Da. Doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă propun să adoptăm varianta propusă de Camera Deputaţilor, întrucât, din punctul meu de vedere, varianta Senatului, adoptată de Comisia de mediere este greşită atât pe fond, cât şi în formă şi vreau să vă spun că o politică a şanselor egale, o politică de gen se poate face în orice caz, nu pe seama, neapărat, a angajatorului, şi aşa împovărat de o grămadă de taxe şi impozite puse pe fondul de salarii. Dacă s-a dorit o protecţie şi o politică europeană pentru acest capitol al maternităţii şi al îngrijirii copilului, atunci să o facem prin fondurile contributive ale fiecăruia, mai ales, când există condiţia în lege că părintele tată poate primi concediul paternal dacă este asigurat. Deci acesta este aspectul de formă de care trebuie să ţinem cont. Ar fi inutilă în lege această menţionare. Iar paralela, de care spunea domnul deputat Kerekes, se referă nu la mamă, ci la concediul de îngrjire a copilului, care face obiectul unei alte legi, acordat tatălului, în aceleaşi condiţii, adică cu finanţare din bugetul asigurărilor sociale.

Vă mulţumesc şi vă rog să adoptăm varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Furo. Înţeleg că şi dumneavoastră susţineţi ca să nu existe diferenţe în modul de plată al acestor perioade.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Iuliu Furo:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fără să lungesc prea mult ceea ce doresc să spun, susţin şi eu propunerea făcută de domnul Kerekeş şi de domnul Stan şi doamna Smaranda Dobrescu ca să intrăm în normalitate şi să respectăm uniformitate. În ceea ce priveşte salarizarea, în aceste cazuri, optez şi eu pentru varianta Camerei Deputaţilor. De fapt, acest lucru l-am făcut şi în cadrul comisiei de mediere ca membru al acestei comisii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii. Dacă nu mai sunt, eu sunt obligat procedural să supun spre aprobare întâi propunerea comisiei, adică textul Senatului şi, dacă acest text va fi respins prin vot, trecem la celălalt text, textul Camerei care este susţinut, văd, de majoritatea grupurilor.

Vă supun spre aprobare textul Senatului.

Voturi pentru? Înţeleg că nu e nici un vot pentru.

Ne întoarcem atunci la textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Trecem la nr.crt.3, unde ni se propune tot textul Camerei.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.4, în unanimitate, ni se propune tot textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.5, textul Camerei.

Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.6 ni se propune textul Senatului. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vot final tot între 11,30 şi 12,00, împreună cu celelalte voturi finale.

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Întrunită, miercuri, 24 noiembrie, Comisia de mediere ne propune următoarele texte. La nr.crt.1, în unanimitate, textul Senatului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.2, în unanimitate, textul Senatului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.3, în unanimitate, textul Senatului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.4, tot în unanimitate, varianta de eliminare, a Senatului. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Tot variantă de eliminare, adică varianta Senatului, la nr.crt.5.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.6, comisia ne propune în unanimitate textul Senatului.

Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7, în unanimitate, ni se propune de către comisie tot textul Senatului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vot final tot între 11,00 şi 12,00.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1999 privind schimbarea terenului în suprafaţă de 5000 m.p., situat în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, sector 1, Bucureşti-România, cu construcţia şi terenul aferent, situate în Doroteenstrasse 62-66, Berlin - Republica Federală Germania.

Sunt informat că de la Externe nu poate să vină nimeni să susţină proiectul. Ca atare, îl amânăm la dezbatere. Dacă vin mai târziu, bine, dacă nu, săptămâna viitoare.

Următorul este proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1998 privind stabilirea ca zi nelucrătoare a zilei de 30 noiembrie 1998.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Doresc să ştiu dacă din partea iniţiatorului este cineva.

Rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială, sesizată în fond, să facă propuneri de timpi. Suntem într-o procedură de urgenţă.

Aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Comisia vă propune un termen de 10 minute pentru dezbatere.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Şi pentru intervenţii?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Două minute.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Deci, 10 minute şi 2 minute, cei doi timpi propuşi de comisie. Vi-i supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

S-a adoptat cu majoritatea voturilor, un vot împotrivă şi nici o abţinere.

Fiind în procedură de urgenţă trebuie să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Practic, trebuie să trecem la dezbaterea strictă a legii.

Titlul legii. Dacă au existat amendamente respinse. Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă au existat amendamente respinse la articolul unic al legii. Nu.

Vi-l supun spre aprobare

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Prin aceasta, practic, proiectul de lege adoptat de Senat a fost adoptat şi de noi, în aceeaşi formă.

Este o lege ordinară. Votul final tot între orele 11,30-12,00.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/1999 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, semnat la Bucureşti la 15 martie 1996.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Rog să fie chemat preşedintele comisiei şi membrii biroului comisiei să vină să-şi ocupe locurile în sală.

Onoraţi colegi,

Această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.99 urmează să o dezbatem în momentul de faţă.

Rog comisia să propună timpii pentru dezbaterea întregului proiect şi timpii de intervenţie.

Aveţi cuvântul, doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de un acord cu Guvernul Germaniei în legătură cu colaborarea în domeniul şcolar. În mod deosebit, această lege se referă la posibilitatea de a organiza în România linii cu predare în limba germană. Întrucât acordul este în beneficiul învăţământului românesc, cred că nu ridică probleme deosebite. De aceea, vă propun cinci minute şi două minute pentru dezbatere.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, doamnă.

Deci, vă supun spre aprobare cei doi timpi: cinci minute, respectiv două minute.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptaţi în unanimitate.

O să începem cu titlul ordonanţei, cum nu au fost amendamente respinse nici la titlu, nici la articolul unic.

Titlul ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Deci, ne întoarcem pe textul legii, la titlul legii. Intervenţii nu pot să fie pentru că n-au existat amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară. Votul final, împreună cu celelalte, la ora 11,30.

Am primit un raport suplimentar la proiectele de Lege pentru aprobarea Ordonanţelor Guvernului nr.44/1997 şi 73/1998 privind transporturile rutiere.

Vă dau cuvântul, din partea Comisiei. Au rămas câteva texte aici care au fost retrimise la comisie şi, de asemenea, la nivelul legii de aprobare, fiind două ordonanţe succesive în ordinea de zi, am rugat să se reglementeze acest lucru, ca să preluăm a doua ordonanţă în prima dacă este posibil; în fine, să se verifice lucrul acesta şi cu departamentul nostru.

Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă-mi permiteţi, o să fac un mic remember. În anul 1997, Guvernul emite Ordonanţa nr.44/1997 privind transporturile rutiere. Ulterior, în anul următor, Guvernul emite Ordonanţa nr. 73/1998, care modifică şi completează această ordonanţă. În anul 1999, comisia a analizat Ordonanţa nr. 73 şi a prins în această ordonanţă şi Ordonanţa nr. 44. Acest raport a fost înaintat plenului Camerei şi a fost analizat, dar, la sugestia unor colegi de-ai noştri, cât şi a Departamentului legislativ, s-a revenit cu acest raport suplimentar şi care aranjează, din punct de vedere al tehnicii legislative, cele două ordonanţe, şi anume, toate modificările care au apărut în Ordonanţa nr. 73, în ultima ordonanţă, sunt lipite, scuzaţi termenul, dar acesta este termenul real, sunt lipite pe ordonanţa de bază nr. 44. Cel puţin aşa ni s-a recomandat de Departamentul legislativ şi sper să fie varianta cea mai optimă la acest caz care este puţin ieşit din comun.

Noi vă prezentăm ultimele trei articole care creează posibilitatea ca din punct de vedere de tehnică legislativă să cupleze cele două ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Deci, aici noi avem de fapt o situaţie nouă, aşa cum s-a explicat. E vorba de două ordonanţe succesive şi, iniţial, s-a propus de către comisie ca textul primei ordonanţe, cel din 1997, să fie preluat în a doua şi să fie respinsă pe urmă prima. Din punct de vedere al tehnicii legislative, se va întâmpla invers: adică textul celei de-a doua va fi preluată în prima şi va fi respinsă a doua.

Noi am rămas să aprobăm câteva texte care au suferit modificări. Fac precizarea că am lucrat numai pe raportul comisiei şi primul lucru în raportul suplimentar este titlul ordonanţei care, tot aşa, a rămas să fie dezbătut.

Vă rog să citiţi textul titlului ordonanţei, de la microfon!

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Fiind o noutate de tehnică legislativă, vă rog să ne scuzaţi pentru această mică pauză, dar viaţa ne scoate la iveală tot felul de situaţii. E bine că reuşim să le rezolvăm din mers.

Deci, la pct.nr.1, dacă sunteţi amabili, vă propun textul comisiei: "Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/1997 privind transporturile rutiere şi respingerea Ordonanţei Guvernului nr.73/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.44/1997 privind transporturile rutiere".

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Ca atare, vă supun spre aprobare titlul propus de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost aprobat nr.crt.1 din raportul suplimentar.

În continuare, avem preambulul la art.I, care se află în raport la nr.crt.2. Vă supun votului textul propus de comisie în raportul suplimentar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aici mai sunt încă nişte puncte, şi anume, la nr.crt.132 din primul raport al comisiei... Deci, 132, care a fost retrimis la comisie, pct.132 din primul raport. Vă rog să spuneţi care e punctul de vedere al comisiei.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Domnule preşedinte,

Aşa cum bine aţi intuit dumneavoastră, nu cinci articole au fost retrimise la comisie, ci şase şi, deci, din acest raport suplimentar lipseşte o poziţie, şi anume, poziţia 132 din raportul iniţial care, în mod, să spunem aşa, cronologic sau în mod curent ar trebui să urmeze, şi este vorba despre fostul art.42, care sună în felul următor: "În cazul în care faptele contravenţionale prevăzute la art.40 sunt săvârşite de către agenţi economici sau alte persoane juridice, cuantumul amenzilor prevăzute de art.41 se triplează.", şi acest articol a fost eliminat de către comisie, şi în raport, aici, la nr.crt.132, la "Amendamente admise", ar fi trebuit să avem, pe coloana a doua, eliminare din partea comisiei, pentru a nu avea o diferenţiere între persoane fizice şi persoane juridice.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia îşi menţine punctul de vedere privind eliminarea.

Domnul deputat Naidin. Aveţi cuvântul. Tot aici, la nr.crt.132. Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Obsevaţi că eu am un amendament respins şi, făcând parte din aceeaşi comisie, în mod automat, colegial, trebuie să mă supun voinţei comisiei, însă îmi menţin părerea în plen, că trebuie făcută o diferenţiere între persoanele fizice şi juridice atunci când se aplică amenzi, întrucât la aceleaşi drepturi şi obligaţii, evident că responsabilitatea unei persoane juridice este mult mai mare decât a unei persoane fizice. Aşa cum ne spunea şi ministrul Băsescu că: "Iarna nu-i ca vara!". Dar, oricum, mă supun voinţei comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Din partea comisiei. Vă rog.

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Comisia a cântărit foarte bine propunerile colegilor noştri, întrucât nu se poate face o diferenţiere între persoane fizice şi cele juridice legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi. Comisia a respins acest amendament. Şi vreau să fac o precizare: el a fost prins corect la "Amendamente respinse", deci, pe prima pagină se trec amendamentele admise de comisie, la sfârşitul raportul comisiei se trec amendamentele respinse. Deci, nu a fost o omisiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

E vorba de textul iniţial propus de comisie. Ca atare, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a trecut acest punct.

Vă supun spre aprobare Cap.VII, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, vă supun spre aprobare art.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, la nr.crt.139 din raport, referitor la art.II, rămâne nemodificat. Deci, la nr.crt.139.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.140 rămâne tot nemodificat textul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, art.II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi la nr.crt.141 avem art.III. Cine doreşte să ia cuvântul? Domnule deputat Grigoraş, aveţi cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să adresez o întrebare înainte de a trece la art.III. În titlul legii se prevede că Ordonanţa nr.73 se respinge. Îmi cer scuze, n-am găsit nicăieri în text un articol care să se refere la acest lucru. O să apară, da? Da. Asta era întrebarea mea şi dacă apare este foarte bine.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Apare, apare în partea cealaltă.

Vă mulţumesc.

Vă supun spre aprobare nr.crt.141, ultimul text din raportul suplimentar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, acum, ne reîntoarcem la textul ordonanţei.

Vă supun spre aprobare ordonanţa, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Popescu, din partea comisiei. O să vă rog să ne întoarcem la textul legii, să propuneţi textele respective, ca să le supun spre aprobare.

Titlul legii.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule preşedinte,

În această situaţie, titlul legii va fi art. 1 - "Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere şi de respingere a Ordonaţei Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea şi completarea ..." şi textul curge mai departe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Vă supun spre aprobare titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum trecem la articolele legii. Legea avea iniţial un articol unic.

Domnul Ioan Dan Popescu:

În această situaţie, articolul unic devine art. 1, cu textul pe care l-am propus înainte, şi apare un art. 2, pentru care vă propunem următorul text: ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art. 1, vă rog să propuneţi textul pentru el, ca să-l supun spre aprobare.

Deci, "Se aprobă Ordonanţa...."

Domnul Ioan Dan Popescu:

"Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"...emisă în ..."

Domnul Ioan Dan Popescu:

"...emisă în temeiul art. 1 pct. 12 lit. a) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 313, din 27 august 1998...".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"...cu următoarele modificări şi completări: ...". Şi apar toate cele care au fost aprobate de noi în textul ordonanţei.

Deci, art. I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Spuneaţi că este un art. II. Vă rog.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Apare un art. II cu următorul text, pe care vi-l propunem: "Se respinge Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 25 august 1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, emisă în temeiul art. 1 pct. 12 lit. a) din Legea nr. 148/1998 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 313, din 27 august 1998".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare art. II al legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, am depăşit acest moment procedural dificil şi trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: propunerea legislativă pentru declararea municipiului Târgu-Mureş "oraş martir al Revoluţiei din decembrie 1989".

Iniţiatorii? Vă rog. Iniţiatorii, v-aţi ocupat locurile. Comisia este acolo...

Din partea iniţiatorilor, dacă doriţi să luaţi cuvântul? Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă legislativă semnată de către 9 deputaţi din judeţul Mureş, de la formaţiunile politice P.N.Ţ.C.D., U.D.M.R., P.U.N.R., Partidul Democrat, P.D.S.R., se propune recunoaşterea pe plan legislativ a jertfei aduse de municipiul Târgu-Mureş în Revoluţia din decembrie 1989.

Municipiul Târgu-Mureş este una dintre localităţile în care evenimentele revoluţionare s-au derulat în condiţii sângeroase. Populaţia târgumureşeană a trăit puternice sentimente de speranţă şi disperare, înregistrând un număr însemnat de morţi şi răniţi prin arme de foc, bătăi, maltratări din partea organelor de represiune, cu consecinţe grave, într-o perioadă în care spitalele, clinicile şi dispensarele au primit ordin de a nu trata răniţii.

În centrul municipiului Târgu-Mureş, în Piaţa Victoriei s-a ridicat un monument în memoria celor 6 martiri. Dar, după aceste evenimente au mai decedat încă 13 persoane, în urma rănilor primite. Aceasta am menţionat numai în paranteză.

Ţinând cont de jertfele aduse de populaţia municipiului, precum şi de rolul avut în ansamblul revoluţiei, la nivel naţional, municipiul Târgu-Mureş ar fi îndreptăţit, după aproape 10 ani de la evenimente, în semn de cinstire a eroismului manifestat şi a memoriei martirilor căzuţi în lupta pentru victoria Revoluţiei, să fie declarat "oraş martir".

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia sesizată în fond?

Mai doreşte din partea iniţiatorilor şi domnul deputat Lădariu. Aveţi cuvântul.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fiind unul dintre susţinătorii proiectului de Lege pentru declararea municipiului Târgu-Mureş "oraş martir al Revoluţiei din decembrie 1989", ţin să reiterez această susţinere angajată prin semnătură.

O cere o realitate devenită istorie!

O cere sacrificiul suprem al tinerilor români şi maghiari căzuţi împreună în decembrie '89!

Decizia, aflată sub semnul timpului, care pentru noi, din păcate, n-a fost al vreunei "Revoluţii de catifea", nici al căderii paşnice a "Zidului Berlinului", trebuie aşezată sub celălalt semn al realului.

Noi, prin tragica excepţie sud-est europeană a confraţilor de suferinţă şi răbdare, prin vocile lor, ale celor duşi, înălţate la ceruri, am strigat: "Murim să fim liberi!".

Chair dacă democraţia noastră, originală uneori, poate avea un alt sens în tălmăcirile libere ale unora, chiar dacă unele persoane, ştiute, au deturnat acel decembrie de sânge în beneficiul propriu, uitând că libertatea şi democraţia, fără sentiment şi securitate naţională sunt, trebuie să acceptăm, că fără linişte, toate acestea nu mai pot fi concepute.

Lacrimă veşnică pentru memoria lor în istoria acesta atât de zbuciumată!

Cu toleranţa în destin, considerăm că dacă Domnul ne-a lăsat, vorba poetului, împreună să găsim nu doar "modelul creştinesc al unei lacrimi", ci şi calea spre lumina de toţi dorită!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, aveţi cuvântul şi dumneavoastră. Cu toate că se putea lua cuvântul în cadrul dezbaterilor generale pe lege, dar ca iniţiatori, vă dau cuvântul. Vă rog.

Domnul Ioan Mihai Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Au fost mai multe oraşe în care jertfa supremă a tinerilor sau oamenilor din acele locuri a reprezentat o dovadă în plus a capacităţii acestui popor de a-şi căuta şi a-şi găsi singur formele de expresie a libertăţii.

Aici, în fiecare oraş există un mod specific de a înţelege, de a însuşi aceste expresii ale libertăţii. În acest oraş, în Târgu-Mureş, însă, considerăm că este un plus al manifestărilor sociale, pentru că se realizează într-o comuniune de interese egale, îndreptăţite să se bucure de tot sprijinul legislativ şi în principal al Constituţiei noastre. Este vorba de realizări comune, în ordinea socială a românilor, a maghiarilor, a saşilor, a altor naţionalităţi cu care trăim împreună acolo.

V-aş ruga mult, prin votul dumneavoastră, să marcăm un moment festiv, în care aceste popoare, aceste suflete... şi în amintirea lor să realizăm un plus de concordie socială.

Vă mulţumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, domnul deputat Ion Cîrstoiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă privind declararea municipiului Târgu-Mureş "oraş martir al Revoluţiei din decembrie 1989".

La întocmirea raportului s-a ţinut seama de avizele primite din partea Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, Comisiei de buget, finanţe, bănci, Consiliului legislativ, Guvernului României şi Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989.

În şedinţa din 24 noiembrie comisia a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vida Simiti întâi, după care domnul deputat Ţurlea. Vă dau cuvântul în ordinea în care v-aţi înscris. Şi pe urmă domnul deputat Drăgănescu.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Mulţumesc, domnul preşedinte.

Vreau să vă spun de la bun început că ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: vorbiţi în microfoane ca să se audă bine!

Domnul Ioan Vida Simiti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun de la bun început că sunt tentat să votez această lege, pentru că îmi dau seama, ca fost participant la evenimentele din Cluj, ce înseamnă să moară oamenii lângă tine împuşcaţi.

V-aş ruga să-mi permiteţi să pun o întrebare iniţiatorilor, pentru a vota în cunoştinţă de cauză şi ceilalţi colegi.

Dacă ni se poate spune câte victime au fost în Târgu-Mureş, dintre care câţi morţi şi câţi în zilele de 21, 22?

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Răspunsul la întrebarea colegului dinainte este evident: ştiu de ce a pus această întrebare. Sunt nenumărate localităţi în ţară în care zeci sau chiar sute de oameni au fost asasinaţi în 1989 şi nu sunt declarate încă "oraşe sau localităţi martir".

Eu vreau să pun o întrebare iluştrilor noştri iniţiatori: în "Dicţionarul limbii române" se spune aşa: "martir este cel care a murit pentru o cauză", de obicei cauză dreaptă. Îi întreb: a murit oraşul Târgu-Mureş? Aceasta ar însemna, dacă generalizăm: toate localităţile în care au murit oameni în 1989 trebuie să le declarăm martire, deci toate acestea trebuie să fie considerate moarte? Sunt curios de răspunsul la această întrebare, pentru că văd, printre iniţiatori, doi iluştri reprezentanţi ai P.U.N.R.-ului. Vor aceşti oameni să fie considerat Târgu-Mureş oraş mort?!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Drăgănescu.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca parlamentar de Timiş şi timişorean care am trăit acele evenimente, din prima clipă până mult mai târziu, vreau să vă spun că, totuşi, nu vorbesc neapărat de oraşul Târgu-Mureş, această inflaţie de oraşe martir, nu cred că este de natură a celebra Revoluţia română din 1989 şi cred că ar trebui aici să se precizeze de la această tribună care sunt criteriile pentru care un oraş devine oraş martir.

Pe de altă parte, consider că dacă mergem în acest ritm, cu siguranţă vom avea, până la urmă, fiecare capitală reşedinţă de judeţ oraş martir şi atunci aş propune să înfiinţăm o altă categorie a oraşelor în care a avut loc revoluţie în ţara aceasta în 1989.

De aceea, aş ruga respectuos, atât iniţiatorii, cât şi comisia să ne expună care sunt criteriile, pentru a şti de acum, pe mai departe, ce alte oraşe se înscriu în această categorie de oraş martir.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că s-au spus o mulţime de idei legate de acest lucru. O să-i dau cuvântul ... Doriţi să răspundeţi sau să vorbiţi în numele... Staţi puţin! Doresc să întreb celelalte grupuri parlamentare dacă, în cadrul dezbaterilor generale, au de spus ceva? Nu.

Atunci îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, unul dintre iniţiatori.

Domnul Leon Petru Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să fac câteva precizări în legătură cu iniţiativa, cu propunerea noatră legislativă.

Acum 10 ani, ca în multe alte localităţi din ţară, şi în municipiul Târgu-Mureş a avut loc o confruntare între autorităţile dictaturii ceauşiste şi populaţie. Au murit 22 de persoane, deci au fost 22 de victime, şi peste 100 de inşi au fost răniţi.

Având în vedere toate acestea, precum şi importanţa municipiului Târgu-Mureş printre centrele urbane ale României, considerăm că propunerea noastră legislativă este binevenită şi este un prinos de recunoştinţă adus celor care şi-au sacrificat atunci viaţa.

În ceea ce priveşte întrebarea: de ce să acordăm titlul de "oraş martir" oraşului Târgu-Mureş, aceasta înseamnă că Târgu-Mureşul este un oraş mort?, consider că, aşa cum celelalte oraşe: Braşov, Sibiu, Timişoara au fost declarate "oraş martire" şi sunt oraşe moarte şi Târgu-Mureşul este un oraş martir şi este un oraş mort.

Mulţumesc.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Bravo!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Practic, dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu mai sunt.

Trebuie să trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Doresc să ştiu dacă... din partea comisiei... S-a pus o întrebare: care au fost criteriile şi dacă există nişte criterii stabilite pentru acest lucru.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cîrstoiu. În cazul, evident, în care există aceste criterii.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Comisia nu stabileşte criterii, comisia dezbate proiectele de lege. Dacă se încadrează şi la vot se votează cu majoritate, noi venim cu acest proiect de lege în plen.

Vă mai spun că mai avem acolo şi Lugojul, avem şi Reşiţa, care deocamdată nu au fost votate.

Deci, criterii pentru a deveni oraş martir nu cred că există şi nici nu le putem stabili. Dar în toate avizele pe care noi le-am primit, atât de la Guvern, cât şi de la Secretariatul de stat, ni s-a solicitat ca această lege să o trecem, pentru că Târgu-Mureş, într-adevăr, îndeplineşte criteriile pe care le are Guvernul şi Secretariatul respectiv, de a deveni oraş martir.

Deci, mai mult nu vă pot spune şi nici nu am ce!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intervenţia domnului deputat Ovidiu Drăgănescu, care a pus această întrebare.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Eu mulţumesc comisiei, sunt lămurit de răspuns: nu există nici un criteriu în stabilirea oraşelor martir.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă rog frumos, ţineţi mâinile sus, dacă sunt voturi pentru, da? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Vă rog să număraţi voturile împotrivă. Sunt 14 voturi împotrivă.

Voci din sală:

Să numărăm toate voturile!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Se cere din sală să numărăm şi voturile pentru. Vă rog frumos să ţineţi mâinile sus, ca să putem număra uşor.

Voturi pentru? Vă rog să numărăm voturile pentru. Vă rog, ţineţi mâinile sus şi vom constata exact ce putem să facem. Voturi pentru sunt 33 şi cu 25. Deci, 58.

Voturi împotrivă? Vă rog, ţineţi mâinile sus la voturi împotrivă! Vă rog, la voturi împotrivă! 15.

Abţineri? 14.

Ar fi trebuit să fim ceva mai mulţi, cam 156 sau 158, să verific aici. Rog liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sală. 156 este cvorumul de lucru. Rog liderii de grupuri să dea telefoane la grupuri şi să-i aducă pe colegi în sală.

Domnule Popescu, vă rog să pregătiţi un apel nominal.

Rog secretarii de şedinţă să verifice cvorumul. Suntem la limita cvorumului, aşa că putem, totuşi, supune ... Vă rog, nu ieşiţi din sală!

Ne reîntoarcem la titlul legii. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Suntem în cvorum. Deci, pornind de la existenţa cvorumului putem să scădem diferenţa... Vă rog, număraţi! 22 abţineri.

Deci, cu majoritatea voturilor a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic al legii. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog, număraţi voturile împotrivă. Vă rog, ţineţi mâinile sus la voturile împotrivă. 9 voturi împotrivă.

Abţineri? 29.

Deci, s-a adoptat cu majoritatea voturilor. Rămâne ca votul final să fie ... săptămâna aceasta probabil că nu vom mai apuca, săptămâna viitoare.

Vă rog foarte mult, ocupaţi-vă locurile!

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul?

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat din M.L.P.A.T.

Domnul Şerban Antonescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şerban Antonescu mă numesc, sunt secretar de stat la M.L.P.A.T. Vă rog să-mi permiteţi doar sintetic să trec în revistă proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a.

Ideea de fond este că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicată în 1997, privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, Planul de amenajare a teritoriului naţional se aprobă prin lege.

Aceasta reprezintă Secţiunea a III-a - zone protejate, care are la bază faptul că în România, bunurile cu valoare de excepţie ale patrimoniului naţional sunt din ce în ce mai ameninţate de distrugerea lor şi apare ca indispensabilă identificarea, ierarhizarea şi delimitarea acelor zone deţinătoare de bunuri imobile ale patrimoniului cultural naţional sau natural, de o deosebită valoare.

Legea are un caracter flexibil. În acest sens, în vederea promovării unui proces continuu de protecţie şi punere în valoare a lor, legea prevede şi posibilitatea încadrării în reţeaua de zone protejate şi a altor zone, anual.

Până la delimitarea zonelor protejate construite, legea stabileşte tranzitoriu modul de protejare a valorilor de patrimoniu, pornind de la limitele exterioare ale terenurilor aferente monumentelor istorice de protejat.

Ar mai fi şi o serie de detalii, probabil că în cursul dezbaterilor vor reieşi.

O să vă rog să îmi permiteţi să închei aici. În sensul celor prezentate, vă supunem spre dezbatere şi aprobare proiectul de lege anexat. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ion Cîrstoiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, sesizată în fond. Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat, în zilele de 27-28 aprilie şi 2 iunie, acest proiect de lege şi a hotărât să îl supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele propuse.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, Aveţi cuvântul.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întâlnim destul de des situaţii care ne întăresc convingerea că bunurile de excepţie ale patrimoniului naţional ajung să fie supuse unui proces de distrugere, fie că acest lucru este rezultatul unor cauze naturale, fie că la acest proces de distrugere participă, conştient sau inconştient, nenumăraţi membri ai societăţii. Considerând că degradarea sau dispariţia unor bunuri ale patrimoniului cultural sau natural constituie pierderi irecuperabile, întregii activităţi naţionale îi revine sarcina de a participa la ocrotirea patrimoniului cultural şi natural, în interes naţional şi cu valoare excepţională.

Activităţile care privesc conservarea acestor bunuri, dar şi punerea în valoare a zonelor de protecţie ale acestora, care se delimitează geografic, trebuie să se armonizeze cu acţiunile de amenajare a teritoriului. Planul de amenajare a teritoriului naţional se aprobă prin lege şi, după cum vă este cunoscut, până în prezent, au fost aprobate prin lege două din secţiunile Planului naţionale de amenajare a teritoriului, şi anume: Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului - Secţiunea I - căi de comunicaţie; Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Ssecţiunea a II-a - apa.

Prin prezentul proiect de lege se are în vedere aprobarea unei noi secţiuni din Planul de amenajare a teritoriului naţional, şi anume, Secţiunea a III-a - zone protejate. Cred că este necesar să menţionez faptul că pentru fundamentarea proiectului de lege s-au făcut studii pluridisciplinare, cu participarea unor institute specializate în domeniu, lucrarea fiind analizată şi de Academia Română.

Această Secţiune a III-a privind zonele protejate construite sau naturale cuprinde o selecţiune a acestor zone deţinătoare de bunuri imobile ale patrimoniului natural sau cultural, precum şi o ierarhizare a acestora, dar, considerând acest proces ca un proces continuu de protecţie, creează şi asigură posibilitatea încadrării în reţeaua de zone protejate şi a altor zone, care în această etapă nu sunt cuprinse în prezentul proiect de lege.

Un lucru foarte important, prin proiectul pus în discuţie, este punerea în valoare a patrimoniului din aceste zone, care constituie cauză de utilitate publică. De asemenea, se instituie obligativitatea preluării acţiunilor privind zonele protejate în concepţia de amenajare a teritoriului judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor sau a cooperării autorităţilor administraţiei publice locale în aplicarea prevederilor legii, precum şi modalităţile de susţinere financiară a protecţiei, şi punerea în valoare a zonelor protejate.

Proiectul de lege stabileşte ca autorităţile administraţiei publice centrale şi locale să delimiteze urgent zonele construite protejate, precum şi să întocmească documentaţiile de urbanism pentru zonele protejate, aceste reglementări fiind principalele instrumente de protecţie şi punere în valoare, stabilind, după caz, interdicţii de construire sau demolare, regim special pentru autorizare, cu respectarea unor anume reguli de construire, supravegherea activităţilor economice din zona protejată.

Consider că proiectul de act normativ prezentat, care este însuşit şi de către Senat, este nu numai necesar, dar şi oportun. Cu toate că este destul de superficial fundamentat, suntem ferm convinşi că anexele acestuia vor fi completate în foarte scurt timp cu noi zone protejate, având în vedere multitudinea de valori culturale de interes naţional: monumente şi ansambluri de arhitectură, biserici şi subansambluri mânăstireşti, castele, conace, palate sau monumente de arhitectură populară.

Având în vedere cele arătate şi alte considerente majore ce fac din problema zonelor protejate o problemă de interes naţional, grupul nostru parlamentar va vota pentru aprobarea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art. 1 al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art. 2? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 11, la nr. crt. 1 din raport, comisia ne propune o altă formulare a textului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, trecem la Anexa nr. 1, care a are trei puncte.

Pct. I - "Zone naturale protejate, de interes naţional şi monumente ale naturii". Sunt intervenţii? Nu. V-o supun spre aprobare, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. II din Anexa nr. 1 – "Gruparea geografică şi localizarea teritoriale a zonelor naturale protejate, de interes naţional", intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, avem Anexa nr. II, care este o hartă. V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi Anexa nr. III. Dacă sunt intervenţii? Domnul deputat Leonăchescu. Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Din partea Comisiei monumentelor istorice a judeţului Argeş, am depus la comisie o listă cu zone protejate şi obiective protejate. Vroiam să întreb dacă au fost incluse în aceste anexe?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia şi iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Nu au fost incluse toate, dar foarte clar se ştie că, anual, această listă cu obiective se modifică de către MLPAT. Toate documentele sunt la minister, urmând ca în anul viitor aceste anexe să poată fi modificate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă se poate, iniţiatorul să-şi spună şi el punctul de vedere. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Şerban Antonescu:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Ele au fost reţinute, nu au fost incluse toate, pentru că vreau să vă citesc numai institutele prin care trebuie să treacă lista cu aceste monumente: institutele Academiei Române; Institutul de biologie, geografie; Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii; Institutul de cercetări şi amenajări silvice, balneologie; Institutul de cercetări pedologice; Institutul de arhitectură Ion Mincu; Muzeul Satului; Secţia patrimoniu-tradiţii miliare; Ministerul Apărării Naţionale; Direcţia monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii; Uniunea restauratorilor de monumente istorice din România.

Cele care s-au propus în Anexele nr. 1 şi III au trecut toate prin acest filtru. O parte din ce aţi propus dumneavoastră, din judeţul Argeş, au fost reţinute, restul sunt încă în studiu, urmând a fi introduse prin anexa care se face pentru anul viitor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Vă supun spre aprobare Anexa nr. III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Există o Anexă nr. IV, care este tot o hartă. V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, am terminat şi anexele.

Votul final pentru acest proiect de lege va avea loc o dată cu celelalte.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, pentru care domnul senator Vosganian, unul dintre iniţiatori, e demult în aşteptare. O să-l rog să ia loc în banca iniţiatorilor.

De asemenea, pe domnul deputat Dan Constantinescu, în banca comisiei.

Într-o şedinţă anterioară, s-au votat primele 25 de articole. Suntem la art. 26. La primele două alineate, avem textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Al treilea alineat este la nr. crt. 51, scrie în raport. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 26, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Renumerotarea a devenit necesară şi toate se vor renumerota în continuare. E o chestiune de tehnică legislativă, nu o mai supun la vot.

Înţeleg că trebuie să supun spre aprobare Cap. IV, în ansamblul lui.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 27 lit. b). Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E vorba de o scăpare, la art. 27 lit.b), care devine art. 26 lit.b), e vorba de: "înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor într-un cont separat". Oricine ştie un dram de contabilitate cunoaşte faptul că cheltuielile şi veniturile nu pot fi incluse în acelaşi cont.

Deci, propunerea este să se înlocuiască sintagma "într-un cont separat" cu "în conturi separate". Şi restul textului rămâne.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur, este o chestiune de logică, o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 27, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 28, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 29 alin. 1, la nr. crt. 52 din raport. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2 şi 3, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 29, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. VI.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 30, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 31. La alin. 1, la nr. crt. 53 din raport, comisia propune o înlocuire a textului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, 3, 4 şi 5 ale art. 31, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 6, lit. a) este la nr. crt. 54 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. b), la nr. crt. 55 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 6, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 7 şi 8, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 31, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 32, la alin. 1 se propune reformularea textului în două alineate. Vă supun spre aprobare nr. crt. 56 din raport, cele două alineate: 1 şi 2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 57 din raport se elimină alin. 2, 3, 4 şi 5, textul iniţiatorului. Vă supun spre aprobare nr. crt. 57 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 32, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, art. 33, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. VI, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. VII.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 34 alin. 1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 34 alin. 2, nr. crt. 58 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 34, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 35 alin. 1, la nr. crt. 59 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3, nr. crt. 60 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 4, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 35, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am precizat anterior că articolele vor fi renumerotate, de la nr. 25 mi se pare, încolo. Dar acest lucru rămâne să-l facă Departamentul legislativ, eu citesc numerele după textul iniţiatorului.

Art. 36 alin. 1, nr. crt. 61 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 62 din raport, alin. 2 nou, după 1. De fapt, 1 nou ar trebui să fie, după 1, şi nu 2 nou. Că 2¹ se pune de obicei după 2, nu înaintea lui 2.

Deci, un alin. 1¹, la nr. crt. 62 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3, la nr. crt. 63 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 4, textul iniţiatorului. Nu sunt amendamente în raport. Domnul deputat Teculescu. Vă rog.

Domnul Constantin Teculescu:

Alin. 4 lit. d) propunem să aibă următorul conţinut: "să aibă ca obiect de activitate brokerajul în asigurări şi activităţi conexe."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul şi comisia? De acord.

Atunci, vă supun spre aprobare, pe textul iniţiatorului, lit. a), b) şi c) de la alin. 4.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. d). Textul propus de domnul deputat Teculescu, care a fost aprobat şi acceptat de iniţiator şi comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. e) şi f), textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 4, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 5 al art. 36 lit. a), la nr. crt. 64 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. b), la nr. crt. 65 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. c), textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. d), nr. crt. 66 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum, avem alin. 5, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 6 al art. 36 lit. a), la nr. crt. 67 din raport, eliminare. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit. b), evident, va deveni lit. a), cu textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 69 din raport, lit. c), care devine b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 6, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.7, la nr. crt. 70 din raport. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 8, la nr. crt. 71 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 9, la nr. crt. 72 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 10 şi 11, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 36, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. VII, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 37 alin. 1, nr. crt. 73 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 2, la nr. crt. 74 din raport, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi pentru?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3, la nr. crt. 75 din raport. Aveţi o intervenţie? Iniţiatorul, domnul senator Vosganian are o intervenţie. Poftiţi, vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Fiind vorba despre o taxă de funcţionare care este stabilită procentual, eu vă propun ca, în loc să scriem: "o taxă de funcţionare actualizată anual", să punem: "stabilită anual, de maxim 0,3". Pentru că procentele nu se actualizează, ci se stabilesc. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

De acord cu propunerea domnului senator.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, nr.crt.75, cu amendamentul propus de domnul senator Vosganian.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, textul iniţiatorului, la art.37.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5 al art.37, la nr.crt.76 din raport.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.37, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VII, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VIII.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.39, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.40 sunt o mulţime de amendamente.

La alin.1 nu sunt amendamente; este textul iniţiatorului.

Sunt intervenţii?

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Voi interveni la alin.1, 10 şi 11.

La alin.1 – pentru rigoare legislativă trebuie să completăm astfel: "Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a normelor adoptate prin aplicarea acesteia se constată de către persoanele împuternicite în acest scop de către Comisia de supraveghere a asigurărilor şi se sancţionează.".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

S-a făcut un amendament de către domnul deputat Naidin – s-a propus completarea textului.

Domnul senator Vosganian.

Vă rog, punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Varujan Vosganian:

Până în prezent, Oficiul de control al asigurărilor avea competenţe de control destul de restrânse şi, într-adevăr, în legislaţia asigurărilor exista o astfel de formulare.

În momentul în care noi dăm comisiei ca instituţie atribuţii de control, ea face acest lucru cu personalul din cadrul instituţiei respective, şi nu se mai pune problema să desemneze persoane care să îl facă.

Aşadar, în contextul acestei legi, amendamentul domnului Naidin nu se justifică, deci nu-l susţinem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

Susţine textul iniţial, deci este împotriva amendamentului domnului deputat Naidin.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Naidin, renunţaţi la amendament?

Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Nu am cum să renunţ, domnule preşedinte. Poate că colegii mei n-au în faţă Legea nr.32 din 1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, pe care noi o completăm.

Vom avea un alineat sau un articol care va urma şi, în mod automat, conform procedurii stabilite de legea pe care eu am menţionat-o, numai persoanele împuternicite de către instituţia respectivă, în cazul nostru autoritatea administrativă pe care noi o înfiinţăm, au acest drept de a constata şi aplica. Constată, şi aplicarea o face consiliul.

Vă mulţumesc.

Vă rog să îl supuneţi votului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă menţineţi amendamentul.

Trebuie să vă supun spre aprobare amendamentul domnului deputat Naidin, de completare a textului, care nu a fost acceptat de iniţiator şi nici de comisie.

Deci, vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? 19 voturi pentru.

Insuficient.

Alin.1, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri.

Adoptat.

Alin.2 lit.a) şi b), textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), în raport la nr.crt.77.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d), la nr.crt.78 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.e), nr.crt.79 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A fost vorba doar de schimbarea literei, pentru că a dispărut o literă prin eliminare.

Lit.e), la nr.crt.80 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.f) este fosta lit.g) din textul iniţial.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.h) şi i) din textul iniţiatorului, care vor căpăta alte denumiri.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.j), la nr.crt.81 din raport, se propune un alt text; este, bineînţeles, o altă literă. Renumerotarea este un lucru foarte clar. Prin eliminarea unor articole, evident că se schimbă în text nişte numere de articole.

Deci, lit.j), la nr.crt.81 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.k), la nr.crt.82 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.l), la nr.crt.83 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.m), la nr.crt.81 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.n), la nr.crt.82 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 lit.a) şi b), textul iniţiatorului.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), la nr.crt.83 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d) şi e), textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, 5, 6, 7 şi 8, textul iniţiatorului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.9, la nr.crt.84 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.10 şi 11, textul iniţiatorului.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

La alin.11 este uşor să completăm cu "…Legea nr.32 din 1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.", sintagmă necesară, şi pot argumenta, dacă este cazul, cum s-a modificat.

La alin.10 este un amendament mai de profunzime, asupra căruia am discutat cu domnul senator, şi este în felul următor: "Amenzile stabilite prin această lege şi aplicate de Comisia de supraveghere a asigurărilor se fac venituri la bugetul de stat, cu excepţia unei cote de 25%, ce se va reţine de aceasta ca venituri extrabugetare ce vor fi utilizate în exclusivitate pentru acoperirea cheltuielilor de capital specifice, în conformitate cu Normele privind finanţele publice.".

Am făcut acest amendament gândindu-mă câtă viaţă juridică am dat noi unor autorităţi, unor instituţii publice, şi numai cea a Avocatului Poporului, ştiţi foarte bine 2 – 3 ani de zile pe unde a stat şi pe unde a cerşit.

Rog să supuneţi votului acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vom începe cu amendamentul de la alin.10.

Îi dau cuvântul domnului senator Vosganian, ca iniţiator.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule deputat Naidin, eu voi susţine acest amendament al dumneavoastră.

Care sunt argumentele mele: trec peste faptul că există o anumită similitudine cu regimul controalelor fiscale, unde, la Ministerul Finanţelor, există un astfel de procent care cred că este chiar 30%, dar nu de aceasta susţin eu acest amendament, ci pentru că am experienţa modului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare care din punct de vedere al dotărilor de capital este într-o situaţie extrem de precară şi, pentru a ne asigura că nu se va întâmpla acelaşi lucru şi cu Comisia de supraveghere a asigurărilor, în calitate de iniţiator susţin amendamentul domnului Naidin.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

Comisia nu este de acord cu acest amendament, nefăcând obiectul acestei legi. Nu are decât să apară prin Legea bugetului sau prin orice altă lege anuală, încă o dată pentru totdeauna – să se stabiliească acest procent care poate să fie mai mare sau mai mic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci amendamentul propus de domnul deputat Naidin, privind reţinerea unei cote de 25% la nivelul Comisiei de supraveghere a asigurărilor din amenzile aplicate de către comisie, este acceptat de iniţiator, dar nu şi de comisia de specialitate – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Domnul deputat Naidin îşi susţine amendamentul.

Deci, vă supun spre aprobare amendamentul domnului deputat Naidin.

Voturi pentru? 11 voturi pentru.

Insuficient pentru a trece.

Alin.10, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Adoptat.

Alin.11.

Domnul deputat Naidin a propus completarea textului, în aşa fel încât să apară "…prevederile Legii nr.32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor…", aici fiind ce propune dânsul "…cu modificările ulterioare.".

Comisia? Iniţiatorul? De acord.

Deci, vă supun spre aprobare textul, în această formulare, pentru alin.11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, vă supun spre aprobare art.40, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.41 alin.1.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Rog iniţiatorul să observe că n-am definit Curtea de apel care este competentă să judece această problemă, şi trebuie să suplimentăm astfel: "Împotriva deciziilor adoptate de către Comisia de supraveghere a asigurărilor, în conformitate cu art.8, persoana implicată poate face plângere la Curtea de apel pe raza căreia s-a săvârşit contravenţia.", aceasta fiind o variantă.

Sau, dacă vreţi, "…Curtea de apel a municipiului Bucureşti.".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Suntem de acord cu a doua propunere făcută de domnul deputat Naidin privind specificarea "…Curtea de apel de pe lângă Tribunalul municipiului Bucureşti.".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu acest amendament.

În acest caz, vă supun votului amendamentul, cu completarea propusă şi acceptată.

Alin.1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În mod corespunzător însă trebuie completat şi alin.2 cu acelaşi amendament.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.41, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.42.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VIII, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.IX.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.43, textul iniţiatorului.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44, lit.a) la nr.crt.85 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.b), textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.c), la nr.crt.86 din raport.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.d), textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44, în ansamblu.

Domnul deputat Dan Constantinescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Aveţi cuvântul.

Deci la art.44 am votat 4 litere.

Domnul Dan Constantinescu:

Da, domnule preşedinte.

Nu în calitate de preşedinte al comisiei iau cuvântul, ci în calitate de autor al amendamentului cu nr.crt.7 de la "Respinse".

Aş vrea să revin totuşi şi în cadrul plenului să-l susţin, întrucât pe noul sistem de impozitare a veniturilor populaţiei, pe programul de măsuri fiscale anunţat de domnul ministrul al finanţelor, Decebal Traian Remeş, deşi Ministerul Finanţelor nu a transmis la vremea respectivă avizul privind acest nou alineat propus, cred că în acest context ar putea fi admis.

Se propune, de fapt, la pct.7 în amendamentele respinse iniţial de către comisie următorul text, la art.44: "Primele de asigurare şi reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal."; "fiscal" este un cuvânt pe care l-am introdus eu acum, dar, pentru a fi mai bine înţeles. Deci, amendamentul propune introducerea unui nou alineat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Deci, este un alineat nou la art.44.

Atunci, textul actual devine alin.1 la art.44, şi vi-l supun spre aprobare în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Amendamentul domnului deputat Dan Constantinescu, care se află la "Respinse", la nr.crt.7 din raport, dar completat, "Primele de asigurare şi reasigurare sunt cheltuieli deductibile fiscal." devine alin.2 al art.44.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45 alin.1, nr.crt.87 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, la nr.crt.88 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, la nr.crt.89 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.6, la nr.crt.90 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.7.

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Referitor la alin.7 doresc să fiu şi eu o dată economist şi să mă gândesc la modul cum se acordă acest împrumut rambursabil şi, de aceea, propun: "Comisia de supraveghere a asigurărilor, în primul an de la înfiinţare, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, dotare şi funcţionare va apela cu titlu de împrumut rambursabil, în condiţii fixate prin hotărâre a Guvernului…".

Este un amendament pe care îl propun şi, în al doilea rând, vreau să facem un comentariu tot la acest alineat, astfel, la "Dispoziţii finale" se abrogă Ordonanţa Guvernului nr.27 din 1997 care a fost aprobată prin Legea nr.148 din 1998 şi care stipula faptul că acest fond care se colectează se păstrează în esenţă în contul general al Trezoreriei statului şi este purtător de dobândă.

În condiţiile în care la "Dispoziţii finale" noi abrogăm această ordonanţă, pun întrebarea: ce se întâmplă cu acest fond?

În funcţie de ce mi se răspunde, merg mai departe cu amendamentul la acest alin.7.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci amendamentul domnului deputat Naidin este completat şi cu o întrebare privind abrogarea unei ordonanţe.

Domnul senator Vosganian, iniţiator.

Aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Există aici două propuneri, şi mă voi referi la fiecare separat, pentru că pe una o susţin şi pe una n-o susţin.

În legătură cu prima chestiune, Fondul de protejare a asigurărilor este aşa cum este Fondul de garantare a depunerilor bancare. Comisia fiind cea care gestionează acest fond, este corect ca altcineva să decidă în ce condiţii ia împrumutul, pentru ca să nu-şi asigure nişte condiţii prea facile şi prea lesnicioase pe care nu le poate după aceea verifica nimeni, în ceea ce priveşte achitarea obligaţiilor.

De aceea, deşi în mod normal, fiind autoritate autonomă, ar trebui să se facă prin lege acest lucru, pentru că ar fi o procedură mult prea greoaie, suntem de acord cu formula aceasta "…în condiţiile fixate prin hotărâre de Guvern.".

Deci, suntem de acord cu aceasta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să citiţi textul.

Domnul Varujan Vosganian:

"…cu titlu de împrumut rambursabil, în condiţiile fixate prin hotărâre de Guvern, fond constituit în baza art.6…" şi textul curge.

În legătură cu a doua chestiune - ca fondul acesta să fie păstrat în contul general al Trezoreriei statului - nu suntem de acord, pentru că Trezoreria statului dă o dobândă foarte mică şi comisia poate negocia cu o bancă condiţii mai avantajoase.

În timp, acest fond poate să facă obiectul şi unor achiziţii de titluri de stat sau alte tipuri de activităţi. De aceea, nu suntem de acord cu această îngrădire privind depunerea la Trezoreria statului a Fondului de protecţie a asiguraţilor. Deci suntem de acord numai cu prima parte a amendamentului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să citiţi cum va suna alin. 7 în ansamblu, aşa cum îl doriţi dumneavoastră, pentru ca să putem cere punctul de vedere al comisiei.

Domnul Varujan Vosganian:

"Comisia de supraveghere a asigurărilor, în primul an de la înfiinţare, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, dotare şi funcţionare va apela cu titlu de împrumut rambursabil în condiţiile fixate prin Hotărâre a Guvernului la disponibilul din Fondul de protejare al asiguraţilor, constituit în baza art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările. Împrumutul se va rambursa pe măsura obţinerii surselor de finanţare constituite conform prevederilor acestei legi". "În condiţiile stabilite..." nu "fixate".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord?

Acum, eu totuşi cred că, din punct de vedere al limbii române, poate este bine să înceapă altfel fraza: "Pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, dotare şi funcţionare, Comisia de supraveghere a asigurărilor va apela în primul an de la înfiinţare, cu titlu rambursabil în condiţiile...", sau "... va apela la disponibilul din fondul...", adică trebuie reaşezată fraza, pentru că are prea multe fracturi şi este mult prea complicat construită şi eu vă propun să o reaşezăm păstrând conţinutul şi cu amendamentele primite de comisie. Reaşezarea aceasta eu propun să lăsăm să o facă Departamentul tehnic, ca să fie totuşi corelată cu celelalte.

Vă supun spre aprobare conţinutul alin. 7, cu amendamentele primite.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 45, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ei, acum am ajuns la art. 46. Primele două alineate nu au amendamente. Textul iniţiatorului. Intervenţii?

Domnul deputat Naidin. La care dintre ele? La alin. 1.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

Domnul Vosganian a fost de acord, când am discutat cu dânsul, că nu poate să se constituie Comisia de supraveghere "la data intrării în vigoare a prezentei legi". Şi atunci, trebuie să dăm o anumită retardare în timp, şi să spunem că: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se constituie Comisia de supraveghere a asigurărilor", este firesc, că este prin efectul legii, iar "...primii membri ai Consiliului Comisiei de supraveghere a asigurărilor vor fi numiţi în termen de 30 de zile" – am spus eu.

Dacă sunt alte păreri asupra termenului, se poate interveni.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul Varujan Vosganian:

Având în vedere faptul că, în mod obiectiv, în speranţa că această lege va fi promulgată până la sfârşitul anului, n-o să putem face în 30 de zile acest lucru, pentru că va veni vacanţa parlamentară şi mă îndoiesc că vom face o sesiune extraordinară neapărat pentru acest lucru.

De aceea, eu vă propun ca termenul acesta să fie dus la 90 de zile, astfel încât, până la...

O voce din sală:

Propuneţi 60 de zile.

Domnul Varujan Vosganian:

60 de zile. Bine, 60 de zile, iar textul să fie aşa: "...iar membrii..." şi mă uit în lege pentru că este vorba de un Consiliu al Comisiei şi să spunem aşa: "...iar membrii Consiliului Comisiei de supraveghere a asigurărilor vor fi numiţi în termen de 60 de zile". Dec, în loc de 30, 60, da? Nu "primii membri", ci "membri".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator,

Eu cred că ar trebui pus un alineat separat.

Domnul Marţian Dan (din sală):

Nu este bine "iar"...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, de introdus un alineat separat.

Nu merge cu "iar". Cred că mai corect să fie un alineat separat, care să precizeze exact cum este cu membrii Consiliului.

Domnul Varujan Vosganian:

Bine. "Membrii Consiliului Comisiei de supraveghere a asigurărilor vor fi numiţi în termen de 60 de zile de la promulgarea legii"sau "de la apariţia legii în Monitorul Oficial".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Numai "...de la publicarea legii în Monitorul Oficial, partea I".

Amendamentul este primit de comisiei.

Deci, vă supun spre aprobare alin. 1, forma iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, acest alin. 1¹, care a fost propus ca amendament de domnul deputat Naidin şi primit şi reformulat şi de iniţiator şi comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul iniţiatorului.

Domnul deputat Constantinescu, preşedintele comisiei, după care domnul deputat Naidin.

Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Deci, în respectul logicii amendamentului anterior, v-aş propune ca OSAAR-ul, Oficiul de Supraveghere existent actual, să-şi înceteze activitatea cu data numirii membrilor Consiliului, şi nu cu înfiinţarea Comisiei, pentru că abia atunci Comisia intră în deplinătatea activităţii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o corelare de texte, alin. 2 care va deveni alin. 3. " ...cu data numirii membrilor Consiliului". Deci: "...cu data numirii membrilor Consiliului de supraveghere..." şi textul urmează.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 al art. 46, la nr. crt. 94 din raport, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 4, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 46 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 47, suntem la nr. crt. 95 din raport.

Domnule deputat Naidin,

Aveţi un amendament? O precizare sau...

Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Este undeva art. 61 din legea bază, Legea nr. 136/1995, este repetat, undeva, nu-mi dau seama, care nu are legătură cu ceea ce se doreşte... A! Este art. 46 alin. 3, da? Poziţia 94, domnule preşedinte, din raportul comisiei, art. 46 alin. 3, acel 61 nu îşi regăseşte aplicabilitate în contextul proiectului de lege, întrucât ducându-mă la art. 61 din Legea nr. 136 găsesc "Fondul de protecţie a victimelor străzii".

Dacă sunteţi de acord să revenim să tăiem acel art. 61.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la art. 47, în textul de la nr. crt. 95...

Domnul Petre Naidin:

În art. 46, dar eu n-am fost atent când s-a votat art. 46 şi sugerez aceasta.

Dacă doriţi să se revină, bine, dacă nu, s-a trecut...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ba, cum să nu?

Dacă comisiile sunt de acord, este normal să se revină dacă s-a strecurat o eroare.

Domnul Varujan Vosganian (de la banca iniţiatorului):

Sper că art. 61 de la acea lege nu are legătură cu textul legii, fiind "... de protecţie a victimelor".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

N-are nici o legătură art. 61. Vă supun spre aprobare de la alin. 3 al art. 46, votarea acestui alineat fără art. 61 din Legea nr. 136/1995. Deci, textul iniţial.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi atunc, art. 46, din nou, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 47, domnule deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

La art. 47 nu doresc decât să spun că "Se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 27/1997" şi acest fond special, care se constituie şi la care punem cu toţii mare bază, Fondul de protejare, în mod automat va fi cuantificat şi va fi depozitat după voinţa autorităţii autonome, pe care noi am creat-o astăzi.

Că va fi bine, că va fi rău, că va ajunge la SAFI, că nu va ajunge, nu-mi dau seama, rămâne să vedem ce va spune în timp evoluţia acestui fenomen.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ei, aici trebuie comisia să-şi spună punctul de vedere, cum rămâne cu Fondul, dacă se aprobă Ordonanţa nr. 27 cu totul.

Da. Comisia?

Domnule deputat Dan Constantinescu,

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Tot ceea ce avea ca atribuţie atât Ministerul Finanţelor, cât şi Oficiul înainte, şi în anumite cazuri de depăşire a competenţei trebuia dat prin Hotărâre de Guvern, această Comisie va completa cadrul legislativ cu reglementări proprii.

Deci, atâta vreme cât i-am dat prin această lege posbilitatea să reglementeze piaţa, inclusiv constituirea acestui Fond, utilizarea lui şi aşa mai departe, chiar dacă se abrogă textul la care făcea referire domnul deputat Naidin, nu este nici un fel de probleme pentru că el va fi obligat, şi apare în ultimul articol, în 3, respectiv în 6 luni de zile să elaboreze norme privind întreaga activitate de asigurări.

Este, dacă vreţi, aceeaşi chestiune ca şi la fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acceptaţi punctul de vedere? Bun.

Atunci textul rămâne cel al comisiei.

Poftim?

Iniţiatorul? Punctul de vedere al comisiei este şi al dumneavoastră. Bun. Atunci textul de la nr. crt. 95 pentru articolul nr. 47.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 48, comisia propune o reformulare a textului la nr. crt. 96 din raport.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dan Constantinescu, din partea comisiei.

Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Urmând aceeaşi logică, la cele două amendamente ale comisiei, mai precis la acest amendament de la pct. 96, v-aş propune ca reformularea textului să înceapă în felul următor: la pct. 1, "În termen de 3 luni de la numirea membrilor Consiliului..." şi textul curge. La fel, "... în termen de 6 luni de la numirea membrilor Consiliului pentru costituirea Comisiei", aşa cum am arătat, este premergătoare numirii membrilor Consiliului, dată de la care Comisia poate lucra efectiv.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Alte amendamente nu sunt.

Cu aceste corelări de text, art. 48 nr. crt. 96 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mai avem de votat doar Cap. IX în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, mai rămâne să dăm doar votul final asupra acestui proiect de lege.

Eu cred că este evident în momentul de faţă că voturile finale le vom acorda marţea viitoare, între ora 11,30 şi 12,00, când rog liderii de grupuri parlamentare să dispună şi să informeze colegii că vor avea loc votutrile finale pentru toate legile trecute astăzi, plus ce s-o mai aduna până atunci.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Va urma o pauză de aranjare a sălii pentru şedinţa festivă, care va începe la ora 13,00.

Cu aceasta, vă mulţumesc pentru înţelegerea de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.