Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Andrei Ioan Chiliman şi Vasile Lupu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Alexandru Hamar Konya şi Vasile Miclăuş, secretari.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 28 decembrie 1999, a Camerei Deputaţilor, cu partea dedicat intervenţiilor. Îmi cer scuze de întârziere.

Dau cuvântul domnului deputat Marian Ianculescu.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi readuce în actualitate recenta criză politică prin care nu s-a ajuns la schimbarea Guvernului Vasile, ci numai a premierului Radu Vasile, devenit peste noapte indezirabil pentru preşedintele Constantinescu şi pentru un grup de politicieni din principalul partid de guvernământ, P.N.Ţ.C.D.

Revocarea ilegală din funcţia de prim-ministru a domnului Radu Vasile a fost invocată de imposibilitatea premierului de a-şi exercita mandatul, rămânând fără obiect al muncii prin demisiile miniştrilor ţărănişti şi liberali din cabinetul "Vasile". Provocarea situaţiei, în stil original, anticonstituţional, specific politicii dâmboviţene a actualei puteri, de imposibilitate a premierului de a-şi exercita mandatul face parte dintr-o acţiune de roman de tip "science fiction" intitulat "Miniştrii ţărănişti şi liberali, mercenari politici".

Cum altfel ar putea fi calificat gestul imoral al miniştrilor ţărănişti şi liberali din Guvernul Vasile de a-şi depune demisiile peşedintelui Constantinescu, în loc să le depună, aşa cum ar fi fost normal şi legal, şefului lor direct, premierul Radu Vasile.

Toate referirile din Constituantă la cazurile de imposibilitate de exercitare a atribuţiilor au fost la situaţii de boală. S-a vorbit atunci, cu prilejul Constituantei, de operaţii de inimă, de ficat sau de alte organe, s-a calculat care este perioada de recuperare pentru a se înscrie într-un termen onorabil după care să se treacă la declanşarea procedurii numirii unui nou prim-ministru. În realitate, lucrurile nu s-au desfăşurat conform Constituţiei, recurgându-se la o stratagemă nedemnă pentru nişte adevăraţi oameni politici.

Pentru a-şi atinge scopul, echipa anti Vasile, a recurs la o cascadă de lovituri antidemocratice la vedere, într-un dispreţ total pentru opinia publică. Mă refer în special aici la ignorarea Parlamentului, la presiuni imense din culise, la şantaj şi trocuri politice, la articole din Constituţie forţate cu cleştele. S-a creat astfel un precedent extrem de periculos. Orice prim-ministru de acum încolo va trăi sub teroarea propriilor săi miniştri. Şi cum miniştrii demisionari au rămas aceeaşi şi în Guvernul Isărescu, ne putem aştepta la orice. Este suficientă o notă de comandă din partea unei persoane trecător influentă, ca aceiaşi mercenari politici să-şi ducă cu brio la îndeplinire misiunea încredinţată.

Atenţie mare la aceşti mercenari politici, stimate domnule prim-ministru Mugur Isărescu! Oare populaţia ce vină are să i se ofere numai circ pe pâine sau numai circ, pentru că pâine s-ar putea să nu mai avem.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Onorat auditoriu,

Cotidianul "Deşteptarea", care apare la Bacău, ne-a informat la 22 iulie 1999 că în judeţul respectiv activitatea separatiştilor unguri a devenit de o obrăznicie ieşită din comun. O dubioasă asociaţie a maghiarilor ceangăi din Moldova, prescurtat A.M.C.M., nereprezentativă pentru ceangăi, a anchetat când şi cum a vrut în unele sate ale judeţului spre a convinge pe cine doreşte şi este plătit ca să fie convins că în unele şcoli trebuie introdusă limba maghiară. Atenţie, nu limba ceangăilor, ci o limbă străină, pe care aceştia nu o cunosc!

Ancheta segregaţionistă maghiară a fost dirijată de Anton Ciceu şi Andrei Duma, activişti A.M.C.M., impulsionaţi de Zsolt Szilágyi, deputat U.D.M.R., şi Joseph Kolmossy, care au adus cu ei şi o "turistă" de la Consiliul Europei, finlandeza Tytti Isohookava - Asunmaa.

Ascultând câteva persoane interesate din Cleja şi refuzând dialogul cu preoţii catolici ceangăi din zonă, această echipă diversionistă a făcut o bizară anchetă ale cărei soluţii extremiste au fost dictate din exterior. Suntem, deci, în faţa unei agresiuni murdare pe care extremiştii reprezentanţi ai hungarismului, această stafie blestemată şi condamnată de istorie pentru crimele în serie pe care le produce şi minciunile aberante pe care-şi clădeşte himerele medievale, au organizat-o într-un spaţiu românesc unde nu au ce căuta.

Este un fapt cunoscut că ceangăii sunt români într-o anumită fază a maghiarizării prin religie, proces pe care hungarismul nu l-a putut termina. Oamenii şi-au păstrat caracteristicile etno-culturale româneşti definitorii, iar cei circa 260.000 ceangăi vorbesc limba română şi se consideră români. Asta nu pentru că remarcabilul şi regretatul cercetător Dumitru Mărtinaş a spus-o, ci pentru că aşa simt şi ştiu aceşti oameni. Cei câţiva ceangăi care mai vorbesc idiomul ceangău n-au cerut şi nu cer introducerea limbii maghiare în şcoli, biserici şi administraţie şi nici inscripţii bilingve.

Monseniorul Ştefan Erdeş, decanul romano-catolic al Decanatului Bacău, a protestat faţă de agresivitatea numitei delegaţii ca unul care din 1963 se preocupă de enoriaşii din zonă şi le cunoaşte problemele. De altfel, eşecul acţiunii U.D.M.R. de a politiza slujba religioasă a ceangăilor a fost demonstrată cu ocazia organizării pelerinajului acestor oameni la Miercurea-Ciuc în cinstea Maicii Domnului, în ajunul Rusaliilor. Ceangăii aduşi gratuit din Moldova au fost obligaţi să asiste la o slujbă politică pe care nu au înţeles-o şi pentru că au protestat, au fost lăsaţi pe drumuri, ca la înapoiere să se descurce cum vor putea.

De ce, domnilor extremişti maghiari, nu militaţi pentru introducerea limbii ceangăilor în instituţiile care-i reprezintă, dacă vă animă idealuri europene, dacă aveţi o pasiune specială pentru drepturile omului, pasiune pe care eu nu o regăsesc în nici-o acţiune a domniilor voastre?

Dincolo de dimensiunile politice aberante ale acestei anchete care dovedesc, dacă mai este nevoie, că minoritarii extremişti maghiari şi reprezentanţii lor trăiesc numai în trecut şi, funciar, nu pot participa la construcţia zilei de mâine alături de noi, ceilalţi, rămâne în suspensie întrebarea pe care fenomenul în sine o ridică: aflată la putere acum în România, coaliţia urmăreşte realizarea segregării şi în judeţul Bacău după modelul inuman Har-Cov?

Eu cred că a venit timpul să spunem lucrurilor pe nume: duşmanii poporului român să ia aminte; şi-au făcut prea mult jocul segregaţionist, depăşind limitele firescului în relaţiile de bună convieţuire şi au dus minciuna în zona care-i acuză de trădare a intereselor propriilor lor alegători.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Se pregăteşte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sub aripa îngerului venind pe cerul strălucitor, înfăţişat păstorilor pentru vestea cea minunată, la fereşti cu flori domneşti, am întâmpinat şi am petrecut, un întreg popor românesc, marele praznic al creştinătăţii – naşterea Domnului nostru Iisus Hristos.

Lumina Bethleemului sufletelor, ca de fiecare dată, la sfârşit de decembrie, ne-a adus vestea bucuriei mari a celui care, cum din bătrâni se povesteşte, "niciodată n-a lipsit".

Peste trei zile şi trei nopţi, între hotarele româneşti ale bimilenarei existenţe, vom întoarce ultima filă din calendarul anului 1999 şi vom păşi pragul celui cu numărul 2000. Dacă într-adevăr dorim triumful adevărului privind în urmă pentru a avea curajul necesar să păşim înainte, pe răbojul împlinirii vremii unui an, cu gândul dus la sfârşitul viitor de secol şi de mileniu, vom vedea poate mai mult ca oricând omenirea aşezată prin versetul lui Isaia "în latura şi umbra morţii".

Printre noi s-au aflat şi Toma necredinciosul şi Iuda Iscarioteanul şi mitul lui Sisif şi lăcomia şi ura şi înstrăinarea şi robia păcatului şi patimile lumeşti şi violenţa şi crima şi dezbinarea românilor. Ochiul trist al ţării a plâns şi din vina noastră care uneori am pus biliardul politic mai presus de interesele ţării. Prinşi în gâlceava neînţeleaptă cu lumea, s-a uitat de multe ori de sufletul pârjolit al confraţilor de suferinţă şi răbdare şi ne-am trezit unii nici mai frumoşi, nici mai înţelepţi, nici mai bogaţi. Sub semnul timpului, ne dorim o lume înnoită şi transfigurată de redescoperirea virtuţilor neamului, de dragostea faţă de glia străbună, de valorile moralei creştine şi tradiţionale.

Printre copacii înfloriţi de albul zăpezilor, acolo în râvnita nirvană românească, cu tremur de brazi înalţi, sub pleoapa văzduhului, în dangăt de clopot şi în urările colindătorilor, din Bucovina până în Banat, din Dobrogea până în Maramureş, în realitatea ieşirii ţării la liman, uniţi în credinţă şi în nădejde, cu inimile credincioase să aşezăm smerenia, soarele speranţei, demnitatea şi libertatea umană, gândul cel bun spre binele ţării, una înainte de toate, pe care niciodată n-o dorim s-o vedem sub forma unei lacrimi.

Fie ca aici, la poarta de răsărit, anul care vine să fie bogat în bucurii şi în satisfacţii, să fie pe pământ pace, între oameni bunăvoire, să ne îndreptăm gândul la cei mai trişti ca noi, la bolnavi, la copiii străzii, la cei în suferinţă, lipsiţi de nădejde şi de căldură sufletească. Şi "sănătate, că-i mai bună decât toate", spune românul. "Cele rele să se spele, cele bune să se adune", sub tradiţionala urare strămoşească, inspirat îmbunătăţită la cifra atât de rotundă de un coleg gazetar: "De 2000 de ori "La mulţi ani!"

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Se pregăteşte domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-o societate săracă, indivizii nu pot fi îndeobşte prosperi. Într-o atmosferă dominată de necinste, nu putem fi pe deplin cinstiţi, iar într-un mediu marcat de îngrijorare şi debusolare morală, nu putem fi împăcaţi cu noi înşine şi între noi înşine.

Deoarece sorţii existenţei sunt schimbători iar situaţiile care azi par să nu ne atingă pot să ne lovească mai târziu cu brutalitate, societatea îşi caută un model şi un cadru de relativă stabilitate care să conţină elemente de structură şi funcţionale bine precizate.

În ultimii zece ani, românii au încercat să-şi definească o nouă identitate în plan social, politic şi economic. Cele mai tentante păreau a fi modelul social şi cadrul general oferite de lumea occidentală cu valorile lor verificate şi eficiente. În realitate însă, vreme de şapte ani, România a refuzat aproape în totalitate direcţia occidentală, atât modelul social ignorat aproape total până astăzi, cât şi modelul economic pe care guvernele postdecembriste l-au mimat doar de ochii lumii, fără a-l urma. Funcţiile şi cadrele fostului stat comunist au fost menţinute aproape intacte cu scopul vădit de a privatiza economia naţională în beneficiul celor asociaţi în trecut cu regimul comunist, ajungându-se în anul 1996 la punctul în care jaful luase proporţii catastrofale.

România are nevoie în prezent mai mult ca oricând de un model social viabil şi eficace, pe baza căruia să se realizeze educaţia tinerilor şi reeducarea adulţilor în conformitate cu exigenţele impuse de trecerea la societatea capitalistă funcţională şi încununată de un succes de invidiat în Occident. Acest model înţeles nu ca ceva rigid, nu se formează automat, nu cade din cer, ci se impune prin structuri instituţionalizate, prin înfiinţarea unor organizaţii şi instituţii libere, fără amestecul direct al statului, care să preia îndatoririle formării şi dezvoltării unui spirit şi a unei conştiinţe civice.

Societatea românească trebuie să-şi preia propriul destin şi să hotărască dacă va continua să-i lase numai pe alţii, pe cei plătiţi să facă ordine în propria-i ogradă, sau îşi va impune cu energie punctul de vedere în toate chestiunile care-i privesc existenţa.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Garda Dezideriu.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Profit de acest moment al sfârşitului de an 1999 şi consider că toţi cei care avem o responsabilitate publică, dar în special clasa politică, ar fi bine să-şi facă bilanţul activităţii desfăşurate pe durata unui an de zile.

Din păcate, pentru români şi România, în general, acest an este similar cu unul din anii trecuţi, despre care un fruntaş al P.N.Ţ.C.D.-ului şi, în acelaşi timp, ministru de finanţe pe atunci, sigur, demis pentru incompetenţă, este vorba de domnul Ciumara, acum din nou intrat în pâinea ministerială mai mare peste ministerele economice, spunea la vremea respectivă: "Am chinuit degeaba un întreg popor!". Într-adevăr, şi în acest an, românii au fost chinuiţi degeaba. Urmare a politicii duse de actuala putere, ţara este bântuită de mizerie şi disperare. Nu am văzut nici un ministru făcându-şi proces de conştiinţă pentru că s-a ajuns aici. Nici nu avea cine, cunoscând tupeul, egoismul celor aflaţi la guvernare, chiar dacă am schimbat Guvernul, un fel de-a spune, pentru că miniştrii au rămas aceiaşi pentru a împinge ce-a mai rămas la marginea catastrofei.

Şi dacă e să nominalizăm, primul pe listă apare, evident, ministrul agriculturii, Avram Mureşan, bun la toate, specializat în ultima vreme în cultura ciulinilor.

Un alt campion al fotoliilor ministeriale, este domnul Ciumara, care a îndrăznit să spună, fără a clipi, că reforma în România este în linii mari încheiată. Ne întrebăm, care reformă? Îl urmează cu succes Traian Băsescu, unde singura rezultantă a reformei impuse în domeniul transporturilor a fost aceea că a făcut curăţenie în Gara de Nord. Singura noutate o reprezintă apariţia fostului preşedinte al Senatului, astăzi ministru de externe, nimeni altul decât Petre Roman, cel care în 1990 declara plin de emfază: "Industria românească este un morman de fiare vechi".

Sigur, în treacăt fie spus, nici n-a jurat pe Constituţie domnia sa şi domnul ministru al sănătăţii Hajdu Gabor. Este clar, doar cu 4% P.D.-ul conduce Guvernul astăzi şi treburile ţării umilindu-i pe ţărănişti cu concursul celorlalte partide. Tot ceea ce s-a făcut rău, şi tot ceea ce s-a făcut, s-a făcut rău şi împotriva oamenilor. Vremea experimentelor şi a populaţiilor cobai are forme goale de conţinut, ineficiente şi neperformante a trecut. În România nu se vorbeşte azi decât despre şomaj, foame, disperare, grija zilei de mâine, grija pentru pâinea cea de toate zilele.

Ce-o fi în sufletul unui defavorizat sau disponibilizat sau chiar pensionar aflat în cea mai neagră mizerie când aude că un director general de regie sau un preşedinte de companie naţională primeşte lunar 150 milioane de lei salariu acordat cu atâta dărnicie de Guvern?

Acesta este adevăratul bilanţ al românilor pe anul care se va încheia în curând.

Cât priveşte aşa-zisele succese diplomatice, ele sunt bune, dar din păcate nu ţin de foame şi nici de frig. Trebuie să precizăm că în ultima vreme hotărârile politice prezente în instituţiile fundamentale ale statului au afectat extrem de grav imaginea României în lume. Speranţa noastră este ca în anul următor, an electoral, să se producă o adevărată şi radicală schimbare de destin pentru poporul român. După 10 ani de experienţe dramatice, vrem să credem că românii nu vor mai trăi nici duminica orbilor, nici duminica marii cacialmale. Vrem să credem într-o zi când oamenii vor exprima dorinţa lor, siguri pe ceea ce doresc, cu mintea limpede, şi hotărârâţi să termine...

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aţi depăşit timpul!

Domnul Nicolae Popa:

Imediat, domnule preşedinte.

...şi hotărâţi să termine odată pentru totdeauna cu jocurile politice murdare care aduc profitorilor avere iar milioanelor de alegători doar mizerie şi iluzii mereu pierdute.

Mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Repetaţi de obicei cronometrându-vă aceste intervenţii şi în felul acesta veţi ajunge să le mai simplificaţi şi să ajungeţi la cele trei minute normale, regulamentare şi cred că e cel mai bun lucru.

Domnul deputat Garda Dezideriu.

Se pregăteşte domnul deputat Mihail Nica.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anul al treilea al legislaturii actuale, am reuşit să promovăm unele din legile proprietăţii, legi prin care s-a prevăzut reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, precum şi a unor imobile preluate în mod abuziv de către puterea comunistă. Am uitat însă de un abuz al guvernelor comuniste, neocomuniste, prin care au fost deposedaţi de banii lor cetăţenii care au depus înaintea schimbărilor din 1989 preţul autoturismului Dacia 1300 la filialele CEC din întreaga ţară. Aceste sume vărsate zilnic la Banca Naţională Română erau direcţionate în circuitul economico-financiar al ţării.

Asociaţia pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme, prin numeroase scrisori şi memorii, s-a adresat Guvernului României, miniştrilor de finanţe, preşedintelui F.P.S., dar ceea ce este mai jenant, şi la Comisia pentru drepturile omului de la Strasbourg. În perioada anilor 1997-1998, atât domnul Mircea Ciumara, fost ministru de finanţe, cât şi urmaşul său, domnul Daniel Dăianu, au recunoscut temeinicia memoriilor amintite şi au promis găsirea unor soluţii favorabile. Promisiuni în acest sens au primit chiar şi din partea fostului prim-ministru, Victor Ciorbea.

Reprezentanţii pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme au contactat prin memoriile lor atât pe preşedintele F.P.S.-ului, cât şi pe domnul Diaconescu, preşedintele Camerei Deputaţilor. Atât domnul Sorin Dimitriu cât şi domnul Diaconescu le-au promis sprijin concret în realizarea obiectivului cerut. Mai mult chiar, fostul premier, domnul Radu Vasile, la 30 aprilie 1998 a declarat prin mass-media că a dat dispoziţii ca trei ministere, al privatizării, al finanţelor şi al industriei şi comerţului, să găsească soluţii pentru despăgubirea celor 12.000 de cetăţeni.

În urma discuţiilor din 1 iulie 1998, conducerea Asociaţiei pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme a cerut elaborarea unei hotărâri de Guvern prin care să se acorde certificate guvernamentale de depozit corespunzătoare sumelor depuse de fiecare membru A.P.C.A., indexate cu coeficientul de inflaţie la zi, cu dobânda aferentă datei eliberării certificatului. Propunerea lor, însă, nu a fost acceptată cu toate că temeinicia acestuia nu a fost pus la îndoială.

Calvarul celor de la Asociaţia pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme a continuat şi în anul 1999, fără să se rezolve. Situaţia financiară a ţării, lipsa de bani nu permite satisfacerea unei cereri îndreptăţite. O cale totuşi ar exista. Dacă organele abilitate ale statului şi-ar face datoria faţă de cei care au prejudiciat statul român prin afaceri necurate s-ar găsi resurse pentru satisfacerea acestei cerinţe, dacă s-ar renunţa la protejarea mafiei lemnului iar dacă reprezentanţii poliţiei de la Secţia criminalistică, organele procuraturii şi parchetele n-ar căuta muşamalizarea cazurilor descoperite de Comisia parlamentară privind situaţia economiei forestiere din România, confirmate de către Departamentul de control al Guvernului, atunci, s-ar putea găsi resurse pentru despăgubirea acestor cetăţeni.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihail Nică.

Se pregăteşte domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Mihail Nică:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Publicarea în Monitorul Oficial nr.619/17 decembrie 1999, a eratei la Legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, a dat curs intervenţiilor unor deputaţi privind neconcordanţele dintre textul publicat şi cel votat de Parlament. Astfel, legea a devenit mai bogată cu o jumătate de pagină, dar şi în acord cu voinţa Parlamentului.

Cred că este necesar ca Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să informeze deputaţii de rezultatul anchetei administrative asupra acestui incident. Se pare că firul incidentului este întortochiat ca un nod gordian. Materialul pus la dispoziţia comisiei de mediere a conţinut erori grosolane. Erorile au fost remediate la vremea respectivă de comisie prin elaborarea unor texte comune. Textul trimis spre semnare preşedinţilor de şedinţă ale celor două Camere de către aparatul tehnic conţine, de asemenea, greşeli. Vicepreşedintele Senatului, domnul Ulm Spineanu, a refuzat semnarea textului, trimiţându-l spre verificare aparatului tehnic. Cu această ocazie a fost făcută o singură corectură, cea semnalată de domnul senator Ulm Spineanu.

Legea transmisă de Parlament spre promulgare Preşedintelui României conţine abateri de la textul votat de cele două Camere. De asemenea, textul publicat în Monitorul Oficial nr.603 din 9 decembrie 1999 nu coincide întru totul cu textul promulgat de Preşedintele României.

În concluzie, pentru a elimina astfel de evenimente nedorite în activitatea Camerei, consider că este necesar ca un exemplar din textele de legi, hotărâri, moţiuni, mesaje, declaraţii, rezoluţii ori alte acte politice ale Camerei care se transmit Senatului, se trimit preşedintelui României spre promulgare, ori sunt destinate direct publicării, să fie puse de îndată la dispoziţia grupurilor parlamentare pentru depistarea eventualelor manipulări ale textelor şi corectarea lor în timp util.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul deputat Ilie Neacşu este? Nu este. Domnul deputat Miron Chichişan.

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intitulez intervenţia mea de astăzi "Statul naţional unitar şi globalizarea".

Dacă la început globalizarea avea dept obiectiv schimbarea în bine a lumii, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi mai multă comunicare şi egalitate între oameni, etnii, popoare, civilizaţii şi state, acum se văd alte urmări. Contradicţia fundamentală a acestui proces poate căpăta dimensiunea "globalizarea ameninţă statul naţional şi cultura naţională". Dacă distrugerea economiei naţionale, dacă ignorarea sau falsificarea istoriei românilor şi dacă renunţarea la elementele fundamentale ale specificului naţional fac parte din etapele pregătitoare, înseamnă că guvernarea de azi ne-a integrat în procesul globalizării. Ce să însemne aducerea în şcoli a unor manuale de istorie şi de limbă şi literatură română alternative europenizate, ce să însemne creşterea petelor pe radiografia culturii române sau finanţarea şi slaba pregătire a sărbătorilor şi aniversărilor, decât demersuri din afară şi din interior pentru pierderea identităţii naţionale?

Astăzi sunt mulţi analişti care vorbesc de constituirea unui guvern european sau un guvern mondial, primele forme fiind în funcţiune. Programele FMI şi Băncii Mondiale, programele speciale ASAL şi FESAL s-au axat pe falimentări şi lichidări de unităţi economice, complexe agroindustriale şi întreprinderi viabile sau posibil viabile, cu disponibilizarea a sute de mii de oameni. Prin eliminarea subvenţiilor din agricultură şi industria autohtonă, la cererea unor organisme supranaţionale, guvernanţii români, prin politica cedărilor şi renunţărilor, au căzut în plasa globalizării, globalizare care acum şi credem că şi în viitor, serveşte doar intereselor marilor puteri. Pe această cale, se lichidează tot ce poate fi concurenţial pentru ei la noi şi se extinde piaţa de desfacere pentru alţii.

Iată ce scriu mari publicaţii occidentale: "Procesul globalizării nu respectă promisiunea unei vieţi mai bune pentru oamenii obişnuiţi", sau "Globalizarea este un atentat la adresa democraţiei", sau "Globalizarea sau mondializarea e pusă în slujba marilor grupuri transnaţionale", recunoaşte Pascal Lemi, comisarul Uniunii Europene pentru comerţul exterior.

Analiştii mai spun că paralel cu înălţarea acestui guvern european, sau înainte, va avea loc separarea unor state cu formarea de regiuni autonome inclusiv în România. Astfel de urmări au făcut ca numărul adversarilor globalizării să crească chiar în statele care au promovat acest concept. Recentul summit al Organizaţiei Mondiale a Comerţului din Statele Unite a fost refuzat prin violenţe de sute de demonstranţi care resping globalizarea şi în plan teoretic cresc opozanţii acestui proces. Şi acesta este doar începutul.

Domnilor guvernanţi,

Luaţi seama la ceea ce înseamnă statul naţional unitar, cultura şi istoria naţională pentru viitorul României din mileniul trei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Chichişan.

Se pregăteşte domnul deputat Valentin Iliescu. Este aici? Nu. Domnul deputat Ilie Neacşu a venit? Nu. Domnul deputat Petre Ţurlea o să urmeze.

Aveţi cuvântul.

Domnul Miron Chichişan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-o perioadă scurtă de timp, preţul grâului s-a dublat, cu tendinţe de creştere în continuare.

Partidul Unităţii Naţionale Române a atras atenţia de nenumărate ori de la această tribună despre o eminentă criză a grâului şi, deci, a pâinii, ceea ce va afecta nivelul de trai şi aşa scăzut al populaţiei. Ce măsuri aţi întreprins, domnule ministru, pentru evitarea acestei situaţii? S-a urmărit cumva intenţionat ajungerea aici spre a importa grâu din SUA şi din alte ţări capitaliste dezvoltate cărora le lipseşte piaţa de desfacere? De ce aţi lichidat rezervele de stat, cu rol bine stabilit în toate ţările ce se respectă?

De ce Ordonanţa de Guvern nr. 149/1999 privind acordarea primei producătorilor agricoli nu s-a pus în practică şi încalcă principiile elementare ale concurenţei?

Aţi declarat, domnule ministru, că în anul 2000, nu numai lucrările agricole, arat şi semănat, vor beneficia de aşa-zisa subvenţie prin cupoane, ci şi sectorul zootehnic, viticultura şi pomicultura.

Pe ce v-aţi bazat când aţi făcut asemenea promisiuni, o ţară întreagă ştiind că lucrările agricole din această toamnă nu au beneficiat de mult trâmbiţata subvenţie prin cupoane sau bonuri valorice?

Ce analize economice au stat la baza acestor promisiuni, cunoscând situaţia precară a veniturilor încasate la buget acum şi în perspectivă? Nu cumva este o promisiune electorală fără acoperire, regăsită şi în faimosul contract cu România?

Cum motivaţi în faţa ţării că nici până azi banii promişi pentru arăturile de toamnă, cei 100.000 de lei pe hectar la arat şi încă 100.000 de lei la semănat nu au ajuns la cei în drept?

Din surse demne de încredere am aflat că direcţiile judeţe pentru agricultură au primit dispoziţii de la Ministerul agriculturii şi alimentaţiei să interzică fermelor pomicole, începând cu această iarnă, efectuarea lucrărilor specifice, stropiri, tăieri de coroane, în livezile societăţilor comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat. Ne puteţi informa despre existenţa acestui ordin? Şi dacă ştiţi, v-aţi gândit ce consecinţă nefastă va avea această măsură asupra populaţiei, în special asupra copiilor?!

Se urmăreşte cumva lichidarea în totalitate a livezilor, spre a favoriza importurile de fructe din alte ţări?

Este cumva o condiţie impusă României, ca atâtea altele în ultimii ani, de către organismele internaţionale, cu scopul paralizării şi acestui segment economic? Dacă lucrurile se prezintă aşa, măcar să cunoască şi populaţia României!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea. Şi să vedem dacă au venit domnii deputaţi care lipseau; domnul deputat Valentin Iliescu a apărut? Nu. Domnul deputat Ilie Neacşu? Nici dânsul.

Sunteţi ultimul înscris. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Ţurlea:

De multe ori sunt ultimul.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Câţi suntem... M-am gândit astăzi că fiind ultima intervenţie din secolul acesta al XX-lea, pe care îl fac de la tribuna Camerei Deputaţilor şi că Parlamentul este cea mai importantă instituţie a României, m-am gândit să aduc un gând de recunoştinţă faţă de cele mai mari personalităţi ale României, ale românilor în secolul al XX-lea.

Primul este cel mai mare om de cultură, care a fost Nicolae Iorga, al doilea cel mai mare om politic şi militar, care a fost mareşalul Ion Antonescu.

Amândoi, după cum ştiţi, au fost asasinaţi. Nicolae Iorga a fost asasinat de legionari în 1940. Ion Antonescu a fost asasinat în 1946, la ordinul Uniunii Sovietice de către comunişti şi cu vinovata neintervenţie a Regelui Mihai.

Istoria le-a făcut dreptate, însă, la amândoi, chiar dacă recursul în anulare pentru mareşalul Ion Antonescu nu a fost încă declarat.

Istoria le-a făcut dreptate pentru că amândoi au intrat definitiv în conştiinţa şi în inima poporului român. De acolo, nimeni n-o să poată să-i scoată vreodat.

La încheierea acestui secol al XX-lea, doresc ca poporul român, în secolul următor, al XXI-lea, să aibă parte de mai multe personalităţi ca Nicolae Iorga şi mareşalul Ion Antonescu. Şi ca în secolul XXI, românii să aibă înţelepciunea să nu-şi mai sacrifice marile personalităţi.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Aritmetic, secolul XXI începe la sfârşitul anului viitor, acum se schimbă doar prefixul.

Ca atare, constatăm că prima parte a şedinţei noastre, cea destinată intervenţiilor deputaţilor, s-a încheiat, pentru că domnii deputaţi Ilie Neacşu şi Valentin Iliescu, care mai erau înscrişi, nu sun prezenţi.

O să rog liderii de grupuri să dispună măsurile necesare pentru aducerea în sală a colegilor deputaţi. Rog, de asemenea, secretarii de şedinţă să vină în sală.

Rog liderii de grupuri să dispună măsurile pentru aducerea colegilor în sală. În momentul de faţă nu o să putem începe şedinţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, trecem la partea a doua a şedinţei noastre. Vă anunţ că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 276, 67 fiind absenţi. Din aceştia 42 participă la alte acţiuni parlamentare. Cei 42 sunt: 11 membri ai Guvernului, 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, 7 membri ai Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în total 42. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit. Cvorumul de lucru este de 172 minus 42, 130.

Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe aceasta, după ce vă informez asupra unei iniţiative legislative înregistrată la Camera Deputaţilor şi care dintr-o eroare nu a fost citită ieri, propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi altor impozite indirecte, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/1998, iniţiată de un număr de 7 deputaţi P.D.S.R.

S-a solicitat în momentul în care a fost depusă această iniţiativă legislativă procedura de urgenţă, de către liderul Grupului parlamentar P.D.S.R.

Cine susţine, ca lider de grup, din partea P.D.S.R.-ului, procedura de urgenţă? Sunteţi iniţiatori? Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă a fost iniţiată pentru a reglementa regimul accizelor şi altor impozite indirecte, survenite în ultima perioadă, care au suferit modificări pe parcurs, la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997.

Această inconsecvenţă normativă, de modificare şi de completare a acestei Ordonanţei nr. 82/1997 a produs consecinţe negative directe asupra persoanelor juridice implicate în aplicarea unora dintre normele modificate în mod repetat.

Un astfel de caz este poziţia oscilantă şi ambiguă creată de Executiv, prin modificarea unor prevederi tranzitorii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi altor impozite indirecte, ordonanţă ce a fost aprobată cu modificări, prin Legea nr. 148/1999. Observaţi ce acte normative numeroase, privind aceeaşi problemă, care într-adevăr, duce, în final, la un haos legislativ, în loc să ducă la o claritate în domeniul legislativ în această problemă.

Semnalăm că Parlamentul, cu ocazia aprobării respectivei ordonanţe, a introdus o măsură tranzitorie, valabilă numai pentru anul fiscal 1999, prin care s-a permis agenţilor economici, producători interni, importatori, comercianţi în sistem en-gros şi en detail de produse supuse autorizării speciale, care au depus cereri şi documentaţia necesară pentru eliberarea autorizaţiei până la 31 martie 1999, să utilizeze documentele fiscale valabile înainte de intrarea în vigoare a respectivei ordonanţe de urgenţă, respectiv Ordonanţa nr. 50/1998.

Introducerea acestei prevederi, pe deplin raţională, a avut în vedere necesitatea creării condiţiilor normale de aplicare a respectivei ordonanţe, respectiv elaborarea, tipărirea şi distribuţia în teritoriu a formularisticii oficiale, necesare autorizării speciale a agenţilor economici care produc, importă sau comercializează alcool ori produse alcoolice şi, totodată, pentru a evita subiectivismul în aplicarea sancţiunilor contravenţionale deosebit de drastice.

La numai o lună după aprobarea acestei ordonanţe Executivul, printr-o altă ordonanţă, şi anume, nr. 74/1999 a procedat la abrogarea respectivei norme, transformând aprioric agenţii economici care activează în acest domeniu în contravenienţi.

În acest context, este de menţionat că marea majoritate a agenţilor economici, de bună-credinţă, au fost transformaţi în contravenienţi, datorită culpei exclusive a administraţiei, care nu a elaborat şi pus în circulaţie formularele tipizate în termeni utili, respectiv până la 30 august 1999.

De asemenea, semnalăm faptul că abordarea Executivului constituie o înfrângere a principiului constituţional de la art. 15, alin. 2, care prevede că: "Legea poate dispune numai pentru viitor", or înlăturarea beneficiului facilităţii respective ar avea semnificaţia înlăturării retroactive a unor efecte legal recunoscute.

În atare situaţie, pentru ca prevederea de la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 74/1999 să aibă suport constituţional, ar fi trebuit cel puţin să prevadă şi regimul efectelor înlăturării facilităţii respective.

De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere că această situaţie atipică, generată de alternanţa normativă între actele Parlamentului şi Executiv, poate genera şi anumite percepţii negative ale mediului de afaceri din România.

Pentru a soluţiona această situaţie, se propune înlăturarea normei de abrogare şi revenirea la sistemul tranzitoriu stabilit de Legea nr. 148/1999, deoarece, abrogarea intempestivă survenită prin art. 2 din Ordonanţa nr. 74/1999 a transformat o facilitate logică şi corectă într-un temei de sancţionare apriorică a tuturor agenţilor economici, care până la data apariţiei respectivei ordonanţe, deci la 30 august 1999 nu obţinuseră autorizaţiile, aşa cum v-am spus, datorită lipsei formularelor tipizate.

De asemenea, soluţia legislativă, preconizată de acest proiect de lege, vizează şi introducerea unei modalităţi corespunzătoare de înlăturare a efectelor economice, cauzate de abrogarea respectivei facilităţi, respectiv prin revocarea administrativă, la cererea expresă a agentului economic implicat, a actelor de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor administrative. Această măsură este circumstanţiată, însă, de o anumită limită temporară, pentru a nu crea o instabilitate pronunţată a raporturilor juridice.

Totodată, iniţiativa noastră legislativă introduce în ecuaţia reglementării a posibilităţii constatării unui eventual refuz, în scopul protejării agenţilor economici de bună credinţă, de eventualele abuzuri ale instituţiilor statului, care – repetăm – poartă întreaga responsabilitate pentru crearea acestor situaţii aberante, din punct de vedere normativ.

De aceea, pentru a elimina aceste situaţii aberante, supunem Camerei Deputaţilor să aprobe ca acest proiect de lege să fie aprobat în procedură de urgenţă, deoarece toţi agenţii economici nu au nici o vină şi ei suferă sancţiunile care decurg din ordonanţele date în această direcţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi, pentru această propunere legislativă, iniţiată de un număr de 7 deputaţi P.D.S.R., Grupul parlamentar P.D.S.R. a cerut procedura de urgenţă, pe care v-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? 53. Este insuficient. La cvorumul de lucru de 130, 53 nu este jumătate din 130, minim, să zic.

Urmează ca această propunere să ia avizele necesare, urmând ca, ulterior, să fie sesizatele comisiile permanente, în fond, Comisia pentru buget, finanţe, bănci şi pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Informez liderii de grupuri că la ora 11,30 sunt programate cinci voturi finale. Unul dintre ele nu se poate da, pentru că sunt nişte chestiuni procedurale nerezolvate, sunt, însă, două propuneri legislative, un raport de mediere şi un proiect de lege, din care până în prezent trei au caracter de legi organice, care trebuie supuse aprobării şi rugămintea mea este să dispună liderii de grupuri măsurile necesare pentru aducerea la ora 11,30 şi asigurarea jumătăţii plus unu, minimei necesare aprobării acestor legi.

Intrăm în ordinea de zi cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Comisia de mediere, întrunită miercuri, 15 decembrie la sediul Camerei Deputaţilor ne propune următoarele texte: la nr. curent 1, referitor la punctul 8² şi 8³ ne propune comisia, în unanimitate, textul Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. curent 2, referitor la pct. 17² comisia ne propune în unanimitate textul Camerei Deputaţilor.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. curent 3, referitor la alin. 5 şi 6 ale art. 16, comisia ne propune în unanimitate textul Camerei Deputaţilor.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr. curent 4, în unanimitate comisia ne propune, pentru art. II textul Senatului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vot final asupra raportului, referitor la o lege organică, odată cu celelalte voturi finale, la ora 11,30.

Continuăm cu proiectul de Lege privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, o lege organică.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să prezinte?

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Paşa:

Mă numesc Florin Paşa şi sunt directorul Direcţiei de asistenţă socială din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că schimbările produse în...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vorbiţi în microfoane! Trageţi în jos, să se audă!

Domnul Florin Paşa:

...au determinat accentuarea stării de dependenţă a persoanelor vârstnice, astfel încât în perioada actuală, asistenţa socială a persoanelor vârstnice constituie în România o necesitate obiectivă şi deosebit de stringentă.

Proiectul de lege propus are în vedere că persoanele vârstnice au dreptul de a alege liber modul de viaţă decentă, într-un anumit mediu, garantarea condiţiilor în vederea respectării tradiţiilor regionale, culturii, religiei, pregătirii profesionale şi a vieţii private individuale, amenajarea locuinţei în raport cu starea şi nevoile socio-medicale, asigurarea accesului la facilităţile reglementate prin actele normative şi informarea asupra modului în care se poate beneficia de aceste drepturi. Proiectul este structurat în cinci capitole, care reglementează, în principal, situaţiile în care perioada vârstnică beneficiază de servicii şi prestaţii sociale: evaluarea situaţiei persoanei vârstnice care necesită asistenţă socială, pe baza unei grile naţionale de evaluare a nevoilor acesteia; serviciile comunitare de îngrijire a persoanei vârstnice, modul de organizare şi acordare a acestora la domiciliul persoanei sau în cămine specializate; acreditarea şi salarizarea persoanelor desemnate să acorde îngrijire persoanelor vârstnice la domiciliu; colaborarea administraţiei publice locale cu organizaţiile neguvernamentale, în vedere dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale, în raport de nevoile persoanelor vârstnice, în cadrul comunităţilor şi, bineînţeles, finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice.

Apreciem că proiectul de lege va elimina dezideratele nerezolvate de sistemul actual, şi anume, eliminarea incoerenţei în organizarea şi funcţionarea sistemului actual privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, îngrijirea cu prioritate a persoanelor vârstnice, în primul rând la domiciliul acestora şi în cămine, numai după utilizarea celorlalte forme de asistenţă socială, dezvoltarea şi diversificarea formelor de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice, în concordanţă cu nevoile reale ale acestora, implicarea autorităţii publice locale, în situaţia în care persoana vârstnică încheie cu persoane fizice acte juridice de înstrăinare a unor bunuri personale, în schimbul îngrijirii şi întreţinerii sale.

Apreciem că legea va reglementa situaţia persoanelor cu nevoi speciale şi va contribui la aplicarea de măsuri concrete, prin valorificarea bătrâneţii şi prevenirea oricăror tendinţe de marginalizare pe criterii de vârstă, aspecte pentru care o susţinem în forma discutată cu comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Aveţi cuvântul.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este în discuţie o iniţiativă legislativă a Guvernului României care a trecut prin Senat, este vorba de o lege organică, are avizele necesare, prevăzute de procedurile parlamentare. Legea pune accentul pe atragerea societăţii civile în rezolvarea problemelor oamenilor în vârstă, a familiilor, degrevând în mod parţial activitatea şi contribuţia statului la aceasta.

În acest sens, noi am analizat legea şi prezentăm raportul favorabil, de discutare a ei - încă o dată spun - în regim de lege organică şi în procedură obişnuită.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenţii la titlul legii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului I. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 2, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 3, la nr. curent 1 din raport. Intervenţii?

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog, aveţi cuvântul.

Suntem la nr. curent 1 din raportul comisiei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pun în discuţia iniţiatorului şi a comisiei următoarea problemă. Şi am în vedere, pentru a putea utiliza sau mai bine spus a utiliza aceeaşi terminologie, în legătură cu sintagma "ieşirea la pensie".

Deci, art. 3 alin. 1 spune: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana care îndeplineşte condiţia de vârstă pentru ieşirea la pensie".

Vreau să vă spun că legislaţia anterioară, cel puţin, şi nu îmi dau seama dacă şi în legea care a fost adoptată cu privire la regimul pensiilor, se vorbeşte de "ieşire la pensie" sau de "înscriere la pensie". Însă, cred că corect este "înscrierea la pensie" şi nu "ieşirea", pentru că cel care urmează să beneficieze de pensie face o cerere, îşi formează un dosar şi pe baza acestei înscrieri se dă decizia de pensionare.

Deci, propun ca în locul sintagmei "ieşirea la pensie", bineînţeles, cu condiţia verificării de către comisie şi iniţiator, să fie introdusă sintagma "înscrierea la pensie".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să ştiu punctul de vedere al ministerului, ca iniţiator, privind terminologia corectă şi corelarea cu legislaţia în vigoare.

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Paşa:

În principiu nu avem nimic împotrivă cu înlocuirea termenului, dar noi ne-am gândit că "ieşirea" reprezintă faptul că persoana respectivă iese din viaţa activă.

Deci, "înscrierea" înseamnă cererea depusă şi nu imediat după depunerea cererii are loc ieşirea la pensie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al comisiei? Vă rog, de la microfon, dacă se poate! Mă scuzaţi că vă chinui! Domnul deputat Leon Pop. Aveţi cuvântul.

Domnul Leon Petru Pop:

Rămânem pe formula adoptată în comisie: "ieşirea la pensie".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisia îşi menţine punctul de vedere.

Aveţi cuvântul.

Domnul Leon Petru Pop:

Nu în mod obligatoriu cel care se înscrie la pensie devine şi pensionar!

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Citiţi textul din lege: "Îndeplineşte condiţiile de vârstă pentru a ieşi la pensie"! Deci, apare aici cuvântul "pentru".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este interesantă propunerea făcută de domnul deputat Gaspar, dar am impresia că este una să fie cineva înscris la pensie şi alta să fie ieşit la pensie. Eu aş propune altă variantă, dacă acceptaţi: "Persoana pensionată, care se găseşte în următoarele situaţii:..." pe care le înşiră articolul respectiv.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? Deci, s-a făcut o propunere ca, în loc de: "Persoana care îndeplineşte condiţia de vârstă pentru ieşirea la pensie" sau "pentru înscrierea la pensie", să se spună: "Persoana pensionată, care se găseşte într-una din următoarele situaţii:..."

Domnul Florin Paşa:

Această propunere acoperă o plajă foarte mare de persoane, deoarece oricine se poate pensiona, potrivit Legii pensiilor, cu mult înainte de vârsta prevăzută de lege, fie medical, fie datorită altor cauze. Şi înseamnă că numărul persoanelor care vor beneficia de prevederile acestei legi va fi foarte mare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar şi, pe urmă, comisia. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îi rog pe membrii comisiei să citească textul cu atenţie: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana care îndeplineşte condiţia de vârstă pentru ieşirea la pensie"! Deci, este o condiţie prealabilă, persoana care îndeplineşte condiţia de vârstă pentru a se înscrie la pensie, nu este vorba de una care a fost pensionar, ci de cea care îndeplineşte condiţia de vârstă şi se află în următoarele situaţii...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputată Puwak.

Comisia o să-şi spună la sfârşit punctul de vedere.

Aveţi cuvântul.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi discutăm un proiect de lege care are în vedere asistenţa socială a persoanelor vârstnice, deci, avem o limită de vârstă, de obicei, legată de documentele pe care le discutăm. Şi atunci, eu v-aş propune, în locul formulărilor pe care le-aţi auzit: "Persoanele care s-au retras definitiv din viaţa activă". Aici nu mai avem nici o speculaţie, că e pensionat, că nu e, că sunt mulţi...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Am să-i dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, preşedintele comisiei, pentru a prezenta punctul de vedere al acesteia.

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia agreează punctul de vedere al doamnei deputat Puwak. În consecinţă, propunem să fie introdus în lege. Mulţumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cum să sune textul? Vă rog, dacă se poate, să citiţi textul corect, ca să rămână în stenogramă şi să nu apară încurcături ulterioare. Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

"Beneficiază de prevederile prezentei legi persoanele care s-au retras definitiv din viaţa activă şi se găsesc într-una din următoarele situaţii:..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, din partea comisiei.

Domnul Leon Petru Pop:

Reanalizând textul, consider că este mai bună formularea: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoanele pensionate care s-au retras definitiv din viaţa activă." Pentru că se pot retrage din viaţa activă şi alte persoane, nu numai cele care sunt pensionate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu sună foarte corect..., nu ştiu... Trebuie totuşi să găsim o soluţie pentru preambulul acesta. Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Cred că nu este necesar să adăugăm "pensionate", pentru că vorbim de vârstnici. Deci, este clar că vârstnicii, conform tuturor statisticilor, se califică de la o anumită vârstă şi nu are rost acest cuvânt.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnă, fac şi eu o intervenţie. Să ştiţi că şi mie copiii mei îmi spun că sunt foarte vârstnic, aşa că să ştiţi că s-ar putea să apară anumite interpretări. Trebuie precizate limitele de vârstă.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

În statistica Organizaţiei Naţiunilor Unite, în studiile de demografie, populaţie vârstnică înseamnă de la 65 de ani în sus. Deci, noi discutăm despre o asistenţă socială a persoanelor vârstnice, vrem să ajutăm şi persoanele care nu au nici un fel de susţinere materială şi avem dreptul să spunem: "vârstnici care s-au retras din viaţa activ, în următoarele condiţii". Chiar dacă această limită de vârstă este corelată, în cazul legii noastre, cu limita vârstei de pensionare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, numai că nu apare nicăieri definită această noţiune de "vârstnic", şi acest lucru trebuie făcut. Într-adevăr, atunci fraza ar avea coerenţă.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Să dăm posibilitatea ca într-o scurtă pauză, după ce dezbatem, comisia, totuşi, să deceleze o soluţie... Pentru că vedeţi că s-au exprimat aici patru puncte de vedere şi cred că nu e bine să adoptăm o soluţie aşa, în grabă. Mai bine ca, totuşi, să aibă posibilitatea comisia să discute şi cu cei care au propus...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu o să las la latitudinea comisiei să se întrunească pentru a reanaliza textul, eventual, a introduce definiţia persoanei vârstnice, pentru că, atunci, nu mai e nevoie de tot preambulul acesta atât de complicat, şi, împreună cu cei care au făcut amendamente, să găsească o soluţie.

Până atunci, mergem mai departe şi o să revenim după aceea.

Titlul Cap. II. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 1. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 2. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7, la nr. crt. 2 din raport. O să rog, din partea comisiei, să intervină cineva, pentru că se pare că mai există un amendament. La care alineat?

Domnul Teodor Stanca:

La alin. 2, o îmbunătăţire a textului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, să discutăm mai întâi alin. 1. Dacă mai sunt intervenţii, la nr. crt. 2 din raport, referitor la art. 7? Cu excepţia faptului că, în text, literele apar d), e) şi f) şi, de fapt, trebuie să fie a), b) şi c).

Deci, la alin. 1, voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 2, aveţi cuvântul.

Domnul Teodor Stanca:

De la data când a trecut textul prin Senat şi până acum, se constată că au avut loc o serie de reorganizări în cadrul direcţiilor de asistenţă socială, şi anume: "oficiul de asistenţă socială" are titulatura de "direcţie socială", iar "direcţia de muncă şi protecţie socială judeţeană" are denumirea corectă de "direcţie generală de muncă şi protecţie socială".

De asemenea, tot la acest alineat, în loc de: "prin consultarea şi a medicului psihiatru", cerem să se introducă: "prin consultarea şi a medicului specialist". Pentru că nu este vorba numai de probleme psihiatrice, ci şi de alte boli care pot să fie luate în seamă.

Prin urmare, atunci, textul alin. 2 are următoarea formulare: "În situaţia în care starea de sănătate a persoanei vârstnice nu permite obţinerea consimţământului acesteia, pentru acordarea îngrijirilor prevăzute la alin. 1, decizia se ia de către serviciul social al consiliului local sau de către direcţia de asistenţă socială din cadrul direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza anchetei sociale şi a recomandărilor medicale făcute de medicul de familie, prin consultarea şi a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, în lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie." Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenţii? Domnul deputat Naidin şi domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să despic firul în mai multe părţi decât patru şi îi cer iniţiatorului să fie atent şi la o anumită situaţie de fapt, în care, să spunem, nu mai există aceste rude - fie de gradul I, fie un alt membru de familie - sau sunt, şi trebuie să-i căutăm prin România, o variantă; 2. dacă aceştia, de bună credinţă sau de rea credinţă, nu doresc să-şi dea acceptul, şi persoana vârstnică a rămas în aceeaşi situaţie? şi 3. dacă nu ar fi corect să luăm în cosiderare şi acceptul a doi vecini.

Dorind această clarificare din partea iniţiatorului, urmăresc cu interes.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Rugămintea mea este ca toţi cei care mai doresc să intervină la acest alin. 2 al art. 7 să se pregătească, dacă e cazul, să le dau cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Mă refer numai la amendamentul pe care l-a făcut domnul deputat membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în sensul că eu consider că trebuie să rămână în text "medicul psihiatru", şi nicidecum să băgăm "medicul specialist", pentru că constatarea imposibilităţii de a obţine consimţământul şi lipsa consimţământului este rezultatul unei afecţiuni psihice, şi nu e vorba de orice afecţiune, care poate fi constatată de un medic specialist.

Restul propunerilor pe care le-a făcut dânsul, pentru a utiliza terminologia actuală, sunt corecte, pentru că trebuie să introducem în lege instituţiile cu denumirile lor actuale, dar am rezerve faţă de problema în legătură cu consultarea medicului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? O să dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, pentru că s-au făcut mai multe intervenţii, şi pe urmă revenim la comisie. Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Paşa:

Pentru domnul deputat Naidin; oricum intervenţia asupra persoanei vârstnice se face pe baza unei anchete sociale, realizate de persoane de specialitate. În acest alin. 2, se are în vedere numai consultarea membrilor de familie, dacă există, dar nicidecum să se ia în considerare, în totalitate, punctul de vedere al acestora. Dacă membrii de familie nu acceptă să fie consultaţi, adică sunt indiferenţi vizavi de persoana vârstnică, sigur că decizia o va lua direcţia de asistenţă socială sau serviciul social de la primărie.

Referitor la medicul psihiatru, noi considerăm că şi acesta este un medic specialist, şi formularea propusă de comisie o susţinem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Vă rog să vă pronunţaţi asupra amendamentelor depuse.

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia îşi menţine formularea din textul adoptat, inclusiv aceea cu înlocuirea medicului de familie cu medic de specialitate. Vă mulţumesc. Mă scuzaţi, nu a medicului de familie, ci a medicului psihiatru cu medic de specialitate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al comisiei a fost medic psihiatru. Acum comisia are un punct de vedere diferit.

Domnul Leon Petru Pop:

Medic de specialitate. Deci: "recomandările medicale făcute de medicul de familie, prin consultarea medicului de specialitate."

Domnul Petre Naidin:

Nu aveţi, domnule, o explicaţie?

Domnul Leon Petru Pop:

Eu vă propun o ipoteză de lucru: sunt servicii medicale, în localităţile mai mici, care au numai medic neurolog, nu au şi psihiatru, neurologul face şi serviciul acestuia şi invers.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi întreb pe cei care au făcut amendamente, domnul deputat Naidin, domnul deputat Acsinte Gaspar, ce părere au?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Eu am spus să se păstreze textul cum apare în raport şi am şi motivat de ce!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În mod normal, ar trebui să supun spre aprobare textul, aşa cum a venit el de la comisie. Dacă o fac, însă, ne trezim cu nişte necorelări, cel puţin din punctul de vedere al denumirilor acestor instituţii.

Ca atare, voi supune spre aprobare întâi amendamentele, ca să fie aprobate şi, pe urmă, în funcţie de aceasta, textul.

Deci, primul lucru pe care aş dori să-l supun spre aprobare, suntem la nr. crt. 2 din raport, referitor la alin. 2 al art. 7, este ca denumirea de "oficiu de asistenţă socială din cadrul direcţiilor de muncă şi protecţie" să se schimbe în titulatura corectă: "direcţia de asistenţă socială".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, adoptat.

Al doilea amendament a fost propus de comisie şi nu a fost susţinut de colegi, din sală, şi anume, înlocuirea titulaturii de "medic psihiatru" cu "medic..." Dar, înainte de aceasta, aveţi cuvântul.

Domnul Kerekes Karoly:

Mai înainte, domnul Stanca a propus ca denumirea "direcţiile de muncă" să fie înlocuită cu sintagma "direcţiile generale de muncă", aşa cum sunt numite în prezent.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Adică, să se revină la denumirea din textul iniţiatorului. Acolo scria: "...oficiul de asistenţă socială din cadrul direcţiilor generale" şi aţi cerut să se reintroducă "generale" în text. În textul venit de la Senat apare această denumire şi propuneţi să rămână aşa, pentru că aceasta este denumirea corectă.

Vă supun spre aprobare introducerea denumirii de "direcţie generală", în loc de "direcţie", pentru direcţiile de muncă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, s-a propus înlocuirea titulaturii de "medic psihiatru" cu "medic specialist" sau "de specialitate". Care este denumirea corectă pe care o propuneţi, "de specialitate"? Da.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Doamna Ileana Filipescu (din sală):

"Medic specialist" se utilizează!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Barbaresso, care, întâmplător, este şi medic.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titulatura corectă este "medic specialist", nu "de specialitate". "Medic specialist", "medic primar", "medic intern", aceste titulaturi sunt recunoscute pe plan european, nu "medic de specialitate", "medic specialist", în "boli interne", "cardiologie", "endocrinologie" etc. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că aici, însă, nu e vorba de medicul specialist ca atare, ci de medicul de specialitate pentru afecţiunea respectivă.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Nu, sunt "medici specialişti"! Chiar în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii apar cu această denumire!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, vă spun spre aprobare titulatura corectă, aşa cum a propus-o domnul deputat Barbaresso, a "medicului specialist".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 5 voturi împotrivă şi 5 abţineri, a fost admisă.

Alin. 2, cu aceste amendamente, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Există în raport un alin. 3, introdus de comisia noastră, autor fiind domnul deputat Kerekes.

Iniţiatorul este de acord? Da.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9, textul iniţiatorului. Vă supun spre aprobare alin. 1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Naidin, amendament la alin. 2. Aveţi cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

Aş ruga iniţiatorul şi comisia să reflecteze la acest nivel: "mai mic de cinci ori decât nivelul venitului net lunar calculat la stabilirea ajutorului social." Nu am datele, nu le cunosc şi de aceea doresc ca iniţiatorul să intervină, cât ar fi ajutorul social, în sumă concretă, în decembrie 1999?

Eu ştiu, dintr-un studiu realizat de Institutul pentru cercetarea calităţii vieţii, că 3 milioane de pensionari mănâncă un singur fel de mâncare pe zi. Deci, cât ar fi acest ajutor social, de ne permitem să-l mai împărţim la 5?

Şi dacă iniţiatorul agreează ideea de a elimina "mai mic de cinci ori" şi să rămână "sunt sub nivelul venitului net lunar"? Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al iniţiatorului, punctul de vedere al comisiei, după aceea.

Dar, mai întâi, vreau să vă informez, onoraţi colegi, că, în mod paradoxal, e foarte frig în sală. Am telefonat de mai multe ori la Dispeceratul tehnic, se pare că aerul care vine mai cald trebuie să treacă printr-o tubulatură foarte lungă, care, probabil că fiind rece, răceşte şi aerul cald care ar trebui să vină până aici. Şi i-am rugat să facă ceva, eventual să o închidă complet, decât să vină aer rece de pe tubulatură, mai bine o închide, şi vom suporta numai frigul care este aici.

În orice caz, vreau să vă spun că de peste o jumătate de oră, mai mult, de vreo oră, îi pisez pe cei de la tehnic, să găsească o soluţie, ca să fie căldură aici.

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Paşa:

Vreau să vă spun că noi ne-am gândit la pensiile mici care există şi, din cauza aceasta, am propus de 5 ori nivelul ajutorului social pentru o persoană singură.

Nu am vrut să facem referire la salariul mediu pe economie, care se schimbă mai încet decât indexarea ajutorului social. Ajutorul social, în prezent, pentru persoana singură este de 169 de mii de lei, şi înmulţit cu 5 depăşeşte 700 de mii de lei, care înseamnă salariul minim pe economie.

Eu cred că în această situaţie este corect să lăsăm "de 5 ori ajutorul social".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici scrie "…de 5 ori nivelul venitului net lunar…".

Comisia? Domnul deputat Leon Pop.

Domnul Leon Petru Pop:

În textul de la comisie se stabileşte că "…serviciile prevăzute la art.8 lit.a) şi b) se asigură fără plata contribuţiei persoanelor vârstnice, evaluate potrivit grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, ale căror venituri sunt mai mici de 5 ori decât venitul net lunar pentru o persoană singură".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Despre ce venit net lunar este vorba? Al unui parlamentar? Este vorba de venitul mediu stabilit de Comisia Naţională de Statistică? Aşa, poţi să iei venitul net lunar al unui ministru şi rezolvi problema! Iar legile trebuie să fie foarte precise în această materie.

Deci, vă rog să stabiliţi la comisie dacă să se treacă propunerea făcută de iniţiator – "…ale căror venituri sunt de 5 ori mai mici decât de 5 ori alocaţia…".

Vă rog să vă spuneţi cuvântul, ca să poată comisia să ţină cont de el, doamnă deputat Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Venitul net sigur că este o noţiune improprie pentru această lege, pentru că în venitul net pot intra o serie întreagă de alte surse de venituri pornind de la dividende, chirii şi aşa mai departe.

De aceea, eu aş susţine totuşi şi m-aş apropia de varianta domnului deputat Naidin, în sensul luării ca element de referinţă ajutorul social, şi tot ceea ce este sub ajutorul social să beneficieze de asistenţă socială.

În România, la ora actuală, ajutorul social este cea mai mică sumă de care poate beneficia o persoană defavorizată.

Deci, dacă pornim de la premisa că vrem să ajutăm persoanele vârstnice defavorizate în nevoie, atunci cred că cel mai bun element de referinţă este nivelul ajutorului social.

Astfel, să corectăm acest alin.2 – "…nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul ajutorului social…".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Puwak şi domnul deputat Naidin au propus "…nu au venituri sau ale căror venituri sunt mai mici decât ajutorul social". Sigur că aveţi acum posibilitatea să vă exprimaţi punctul de vedere.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Florin Paşa:

Încă o dată vreau să subliniez: ca să nu plătească aceste servicii, noi am dorit să fie o plajă mai mare de persoane, fiindcă şi pensiile de urmaşi şi ajutorul social pentru persoana singură sunt foarte mici. Din cauza aceasta, în prezent, ajutorul social pentru o persoană este de 170 de mii de lei, iar noi am spus "…toţi cu venituri sub de 5 ori 170 de mii de lei…"; poate redactarea nu este foarte fericită. Deci 170 de mii de lei înmulţit cu 5 înseamnă 850 de mii de lei. Astfel, toţi cei care au venituri sub 850 de mii de lei nu plătesc această contribuţie. Aceasta este ideea.

Dacă facem trimiterea numai la nivelul ajutorului social, acesta este foarte mic şi sunt puţini aceia care vor fi scutiţi de contribuţie.

Deci, noi am dorit ca plaja persoanelor vârstnice scutite de contribuţie să fie mai mare, adică aceştia să fie mult mai mulţi, şi dintre ei pensionarii cu pensii sub 850 de mii de lei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

În această ipoteză, avem nevoie de două informaţii din datele de care dumneavoastră dispuneţi.

Este vorba de numărul pensionarilor care se găsesc la nivelul de pensie medie, pentru că 850 de mii de lei este deja un nivel de pensie care se apropie de pensia medie, care nu mai ştiu acum cât este, şi cât înseamnă aceasta în bugetul asigurărilor sociale, pentru că rectificarea pe 1999 ne arată ce bani aveţi pentru asistenţă socială, domnule director.

Domnul Florin Paşa:

Ca să-i răspund doamnei deputat Puwak, în prezent, în instituţii, în căminele de asistenţă socială sunt internate circa 20 de mii de persoane, şi am făcut calculul ca aceste 20 de mii de persoane vor putea beneficia de această prevedere a articolului.

Dacă am considera că sunt încă 10 mii de persoane, deci în total fiind 30 de mii de persoane, aceste persoane trebuie să se încadreze şi în grila naţională de dependenţă. Deci, nu este vorba de totalitatea pensionarilor ale căror pensii sunt mai mici de 850 de mii de lei. Este vorba numai de cei care au afecţiuni deosebite şi sunt dependenţi practic – aceştia vor primi îngrijire în instituţii sau la domiciliu. Deci, despre aceste persoane este vorba – circa 30 de mii.

Finanţarea acestor cheltuieli se va face de la bugetul de stat, aşa cum vedem mai departe în capitolul de finanţare, de la bugetul judeţean sau de la bugetul local.

De la bugetul local vor fi finanţate acele programe pentru persoanele vârstnice din comunitate care se găsesc într-o stare de dependenţă avansată, şi nu intră în contradicţie cu art.3 din proiectul de lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Comisia? Domnul deputat Leon Pop.

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia susţine textul iniţiatorului, care a fost de fapt însuşit şi de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci susţineţi textul care este în alin.2 al iniţiatorului.

Domnul Leon Petru Pop:

Care este art.9, alin.2.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de "…nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social pentru o singură persoană…", ca să fie clară fraza.

În acest caz, supun spre aprobare alin.2, textul iniţiatorului, însă cu această inversiune care clarifică puţin lucurile aici la sfârşit, adică să se termine aşa: "…nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social pentru o singură persoană…".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10.

Comisia propune înlocuirea sintagmei "pentru nivelul" cu sintagma "peste nivelul", şi în rest textul să rămână aşa cum este.

Întreb dacă sunt amendamente. Nu sunt.

Deci, art.10, cu amendamentul propus de comisie de la nr.crt.3 din raport..

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14.

La nr.crt.4 din raport, comisia propune înlocuirea cuvântului "constau" cu sintagma "pot consta".

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Deci, art.14 în ansamblu, cu amendamentul de la nr.crt.4 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii 3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19, lit.a) până la lit.e), textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Lit.g), la nr.crt.5 din raport.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 3 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul cap.III.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul secţiunii 1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.20, comisia propune înlocuirea cuvântului "repartizării" cu cuvântul "împărţirii" în text.

Intervenţii? Nu sunt.

Deci, art.20, cu amendamentul de la nr.crt.6 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7 din raportul comisiei, referitor la art.21, comisia propune reformularea textului.

Domnul deputat Didi Spiridon.

La ce alineat vă referiţi de la lit.a)?

Domnul Didi Spiridon:

La lit.a) alin.1, aş propune în continuare după "…România, conform principiului proporţionalităţii.", aşa cum apare şi în celelalte legi conexe – în Legea salarizării cultelor şi în legea care se discută acum la comisie - Legea cultelor din România.

Deci, să apară "…conform principiului proporţionalităţii.".

Eu cred că are o mare relevanţă, pentru că şi la ora actuală numărul asociaţiilor din România, după câte ştiu eu, sunt înfiinţate tot pe principiul acesta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Karoly:

Stimaţi colegi,

Am înţeles că domnul deputat Didi Spiridon a propus o proporţionalitate în acordarea acestor sume, dar eu aş vrea să recomand în atenţia domniei sale că unele culte au mai multe activităţi, iar altele mai puţine activităţi în acest domeniu, deci nu se poate baza pe proporţionalitate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Fac parte din Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, şi pe îndelete am dezbătut efectul acestui principiu asupra diverselor legi.

Principiul proporţionalităţii este un element esenţial de democraţie, pentru că poate să-şi propună un anumit grup minuscul să facă zeci de mii de activităţi şi, ca urmare, asupra acestui grup, deşi este minuscul, să se reverse din bugetul statului de zece ori mai mult decât asupra unei majorităţi, or aceasta încalcă cu siguranţă principiul democraţiei, iar noi aspirăm spre realizarea unui stat democratic.

Elementul esenţial al democraţiei este ca din bugetul general al statului să se reverse cât de cât apropiat sumele destinate fiecărui cetăţean.

De aceea, principiul acesta al proporţionalităţii este indispensabil dacă vrem să construim un stat democratic, indiferent de aspiraţiile unei minorităţi sau a alteia – fie minorităţi etnice, fie religioase.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Există deci un amendament făcut de domnul deputat Didi Spiridon.

Întreb iniţiatorul dacă este de acord cu el.

Domnul Florin Paşa:

Suntem de acord cu textul formulat de comisie, apreciind că prin bugetul de stat se pot aloca diferite sume în mod diferit funcţie de nevoi. Deci, pentru a fi acordate aceste sume, trebuie în prealabil făcută o fundamentare. Pe baza acestei fundamentări, se vor acorda sumele respective. Deci nu se poate spune că, de la început, proporţional să se dea la toată lumea nişte bani pentru a desfăşura aceste activităţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Stanca.

Domnul Teodor Stanca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia susţine punctul de vedere al iniţiatorului, în sensul că aceste sume nu se acordă decât pentru cei care au activităţi de asistenţă socială sau care pot să înfiinţeze astfel de activităţi pe baza unei documentaţii care trebuie aprobată anterior acordării acestor fonduri.

Prin urmare, nu pentru ceea ce s-ar putea presupune că face fiecare cult sau fiecare fundaţie – că este română sau că este de altă naţionalitate, trebuie să li se repartizeze aceste fonduri, ci pentru ceea ce efectiv există în realitate.

Deci, rămâne textul aşa cum este prevăzut.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră susţineţi să nu se repartizeze pe criterii religioase, ci să se repartizeze pentru oamenii care chiar au nevoie, da?

Bun.

Dacă sunt alte intervenţii la nr.crt.7 din raportul comisiei. Suntem la alin.1 de la art.21.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă la alin.1 al art.21 vom merge pe textul recomandat de comisie, v-aş ruga să observaţi că între preambulul alineatului şi lit.a) există ceva care nu este exprimat corect.

Şi, de aceea, v-aş propune ca textul de preambul de la alin.1 al art.21 să sune în felul următor: "De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: a) activităţi de asistenţă, cheltuieli…".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Asupra preambulului trebuia să intervin în acelaşi spirit şi cu o aproximativ aceeaşi formulare pe care a făcut-o domnul Gaspar.

În ceea ce priveşte lit.a), noi finanţăm de la bugetul statului activităţi, nu activitatea în sine. Cu alte cuvinte, fraza lit.a) va trebui să înceapă astfel: "Finanţarea activităţilor de asistenţă socială desfăşurate…" şi aşa mai departe.

În ceea ce priveşte lit.c), toată formularea este nefericită, dar pentru a nu umbla prea mult la ea, cred că trebuie să avem în vedere o completare, în sensul că de la bugetul de stat se alocă fonduri sau resurse în completarea veniturilor. Deci nu este vorba de cheltuieli curente.

Astfel, lit.c) va începe: "Resurse în completarea veniturilor extrabugetare…", resurse care vor fi dimensionate, nominalizate, individualizate în bugetul de stat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi fost foarte precis.

Deci, domnul deputat Gheorghe Ana propune la lit.a) "Finanţarea activităţilor de asistenţă socială…", iar la lit.c) "Resurse în completarea veniturilor extrabugetare…".

Întreb dacă la lit.a) sunteţi de acord cu introducerea sintagmei "finanţarea...".

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

La lit.c) s-a propus înlocuirea sintagmei "cheltuieli curente" cu "resurse în completarea veniturilor…".

Iniţiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Onoraţi colegi,

Eu vă supun spre aprobare însă întâi amendamentul propus de domnul deputat Didi Spiridon, cu care iniţiatorul şi comisia nu au fost de acord, şi anume introducerea în continuarea textului de la lit.a) a "principiului proporţionalităţii".

Voturi pentru? 5 voturi. Insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare alin.1 al art.21, cu amendamentele acceptate de comisie şi de iniţiator la lit.a) şi c), şi cu amendamentul acceptat în preambul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Karoly:

Stimaţi colegi,

Alin.2 reglementează modul de finanţare a anumitor prestaţii care sunt asigurate din bugetul consiliului judeţean şi bugetele locale.

Sunt 3 puncte în care sunt inserate diferite prestaţii, dar eu aş propune completarea cu un alt punct, pct. d), şi vă spun de ce, pentru că noi am adoptat la art. 7 o nouă prestaţie care sună în felul următor: "În situaţia în care persoana vârstnică este lipsită de susţinători legali, sau aceştia nu pot să-şi îndeplinească obligaţiile familiale datorită stării de sănătate sau situaţiei economice precare, i se asigură înmormântarea".

Deci, pentru această prestaţie, nu avem acoperire de finanţare, dacă nu introducem un punct nou, pct. d) la alin. 2, care ar suna în felul următor. "Înmormântarea asistaţilor în situaţia prevăzută la art. 7 alin. 3".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici trebuie, totuşi, să corelăm textul preambulului de la alin. 2 cu textul preambulului de la primul alineat şi ar trebuie să se spună: "La bugetul local se alocă fonduri pentru..." Aşa ar trebui să sune şi atunci există o coerenţă a textului. La lit. a), "subvenţii", la lit. b) ar trebui să fie reintrodus cuântul "finanţarea", care a fost propus şi la lit. a) de către domnul deputat Ana Gheorghe şi, mai departe, dumneavoastră aţi propus la lit. d) "cheltuieli pentru", aşa trebuie introdus.

Vă rog, propuneţi un text corect.

Domnul Kerekes Karoly:

În consens cu iniţiatorul, ne-am gândit la următorul text: "Cheltuieli pentru înmormântarea asistaţilor, în situaţia prevăzută la art. 7 alin. 3".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana(HD):

La lit. b), vă rog să fiţi de acord ca să avem în vedere "resurse pentru activitatea de asistenţă socială", iar la lit. c) să fie introduse cuvintele "finanţarea cheltuielilor", deci "finanţarea cheltuielilor pentru organizarea şi funcţionarea..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Ana,

Pentru coerenţa textului, preambulul de la alin. 1 sună aşa: "De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: ..." În mod similar, la alin. 2, trebuie să existe un preambul similar: "De la bugetul local se alocă fonduri pentru: ..."

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Aţi intervenit dumneavoastră mai înainte şi am considerat că este bine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi da, dar atunci, "pentru resurse" nu merge. "Fonduri pentru resurse..." la b). Deci, ar trebui să fie "pentru..." şi ar trebui să fie...

Domnul Gheorghe Ana(HD):

"... Resurse privind activitatea de asistenţă socială..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi, da, dar se spune aşa: "Se alocă fonduri...", "fonduri pentru resurse" nu sună chiar foarte bine. Ar trebui spus: "... pentru finanţarea" şi atunci ar fi...

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Este bine: "...pentru finanţarea activităţii de asistenţă..." şi ne repetăm şi la ce: "...finanţarea cheltuielilor pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor", iar preambulul este clar formulat de dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iar la lit. b) să fie: "...pentru cheltuieli...". Aşa. Bun.

Să vedem dacă mai sunt alte intervenţii. Nu sunt.

Întreb iniţiatorul dacă este de acord cu amendamentele propuse. Da? Sunteţi de acord.

Comisia? De acord.

În acest caz, vă supun spre aprobare, în primul rând, alin. d), nou, propus de domnul deputat Kerekes.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Literele a), b) şi c) cu amendamentele propuse şi acceptate.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 în ansamblu, cu preambulul corelat cu cel de la alin. 1.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 21 în ansamblu. O să-l trecem după ce vedem ce-i la alin. 3.

Alineatul 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 se găseşte tot la nr. crt. 7 din raportul comisiei.

Articolul 21 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 22, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 23, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 1 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2 – titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 24, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 25, alin. 2. Textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 2, comisia propune înlocuirea procentului de 75% cu 60% la nr. crt. 8 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Alineatul 2, textul iniţiatorului, cu amendamentul de la nr. crt. 8 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 3, 4 şi 5, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 25 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 26, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul III în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. IV. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 27, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 28, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 29, textul iniţiatorului. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 30, la nr. crt. 9 din raport.

Aveţi o intervenţie?

Domnul deputat Ana, după care domnul deputat Kerekes.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Textul de lege prevede ca persoana vârstnică, aşa cum este definită în art. 3, "... va fi asistată la cererea acesteia". Dar atunci când capacitatea intelectuală a lăsat-o, ce se întâmplă? Nu va mai formula această cerere. Şi atunci, observaţi dumneavoastră că se impune ca, alături de exprimarea capacităţii de voinţă, în cazul în care aceasta dispare, să putem avea în textul de lege şi o altă posibilitate: "...la cererea acesteia", sau "...din oficiu". Cine, "din oficiu"? Mai jos, vedem că intervine autoritatea tutelară. Deci, şi ea, sau la cererea ei, să se facă această intervenţie.

Deci, eu propun să se completeze: "... la cererea acesteia sau din oficiu".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Karoly:

Stimaţi colegi,

Eu aş pleda pentru varianta iniţiatorului, variantă care a fost însuşită şi de către Senat.

Ştiu că acum voi intra în contradicţie cu domnul preşedinte al comisiei, domnul Pop Leon, dar a asigura o protecţie juridică reală acestor persoane vârstnice, numai aşa putem realiza acest lucru, dacă se face din oficiu această asistenţă din partea autorităţii tutelare, pentru că aici este vorba de o protecţie juridică în cazul în care aceste persoane vârstnice sunt nevoite să-şi vândă bunurile mobile sau imobile.

Ştiu din practică că în multe cazuri, persoanele vârstnice nu înţeleg textul contractului de vânzare, sau contractul de rentă viageră, care este citit în faţa notarului.

Deci, pentru a asigura o protecţie reală, nu trebuie să fie condiţionată această asistenţă de cererea celor interesaţi.

Trebuie să asigurăm o protecţie reală prin asistenţă "din oficiu".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Textul care-l discutăm acum, art. 30, vă rog să observaţi că face trimitere la art. 3, şi art. 30 spune că: "...persoana vârstnică, aşa cum este definită în art. 3". În realitate, noi am lăsat art. 3 deoparte, pentru că aici nu găsim o definire cu privire la "persoana vârstnică".

Considerăm că este necesar ca în cuprinsul art. 1 să introducem un alineat 4, prin care să definim ce înseamnă "persoana vârstnică", cu care se operează în tot cuprinsul legii, urmând ca art. 3 să-i dăm o redactare corespunzătoare, raportată la alin. 4 al art. 1, unde vom defini "persoana vârstnică" şi aş propune ca alin. 4 de la art. 1 să sune în felul următor: "Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege". Şi, deci, aceasta va fi noţiunea cu care se va opera în tot cuprinsul legii şi cu altă ocazie, urmând ca, în raport de această formulare, să dăm o nouă redactare articolului 3, pentru că văd că din greşeală s-a introdus alin. 1, pentru că nu are decât un alineat cu mai multe linii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, vă rog să vedeţi dacă iniţiatorul şi comisia sunt de acord cu modul în care noi încercăm să definim "persoana vârstnică" şi să amenajăm după aceea art. 3 şi apoi art. 30, printr-o trimitere corectă la textul care se va adopta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Întreb iniţiatorul dacă este de acord cu introducerea acestui alin. 4, de definire a "persoanei vârstnice", la art. 1?

Comisia, de acord?

Iniţiatorul este de acord.

Domnul deputat Leon Pop, preşedintele comisiei.

Aveţi cuvântul.

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia este de acord cu introducerea unei litere noi la alin. 1, este vorba de lit. f), iar în ce priveşte art. 30, şi eu am pornit de la următoarea situaţie: dacă rămâne textul iniţiatorului, înseamnă că orice persoană vârstnică internantă, sau care beneficiază de protecţie de asistenţă socială prevăzută în această lege, este din start incapabilă. O persoană la 64 de ani, care, din motive, să zicem, de debilitate fizică, nu psihică, se internează, nu mai poate dispune.

Nu cred că putem concepe un asemenea punct de vedere. Înseamnă că-l decapităm din punct de vedere juridic în momentul în care el beneficiază de această asistenţă socială. Sunt persoane fizice de 70 de ani, de 80 de ani şi chiar de 90 de ani, care sunt în deplinătatea facultăţilor mintale, deci, din punct de vedere al consimţământului pot decide oricând, şi, de aceea, am spus că "... la cererea lui" sau " ... a autorităţii tutelare".

Eu, cel puţin, cred că trebuie să ne simţim ofensaţi că ne punem într-o asemenea situaţie. Deci, ne internăm într-un asemenea cămin, avem 62 şi ani, avem deplinătatea facultăţilor mintale, avem consimţământul nealterat, dar nouă ni se introduce în mod forţat o persoană care să ne asiste, atunci când vrem să facem acte jurdice.

Eu zic că se loveşte în aceste persoane, în demnitatea persoanelor vârstnice.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Legat de alin. 4 al art. 1. O să-l rog pe domnul deputat Acsinte Gaspar să recitească alin. 4 al art. 1.

Domnul Acsinte Gaspar:

Alin. 4 al art. 1 ar urma să aibă următoarea redactare: "Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege", în funcţie de definiţia pe care o dăm urmează să reamenajăm art. 3 şi, bineînţeles, trimiterea pe care art. 30 o face la textul respectiv.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Primul lucru: iniţiatorul este de acord cu acest alin. 4?

Comisia? De acod.

Deci, vă supun spre aprobare alin. 4 al art. 1, în formularea citită de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1, în ansamblu, din nou.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 3 va trebui dă fie corelat şi va veni comisia să ne propună un text.

În ceea ce priveşte art. 30, suntem la nr. crt. 9 din raport. Aici domnul deputat Ana Gheorghe a propus completarea: "... va fi asistată la cererea acesteia, din oficiu", iar domnul deputat Kerekes a propus să se revină la textul iniţiatorului. De fapt, aici este textul Senatului, în cazul acesta.

Domnul Kerekes Karoly:

Eu renunţ la propunere mea în favoarea domnului deputat Gheorghe Ana.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, acceptaţi punctul de vedere al domnului deputat Ana...

Domnule deputat Ana, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana(HD):

De la început vreau să vă spun că sunt întru totul de acord cu pledoaria distinsului preşedinte al comisiei, domnul deputat Leon Pop, în condiţiile în care toate persoanele, dar toate persoanele, s-ar afla, în momentul în care se încheie un asemenea act, în deplinătatea facultăţilor. Dar, subliniez: toate persoanele. Or, ceea ce dorim ca în această lege să fie acum inserat, "...la cererea acestora, sau din oficiu", vine să asigure excepţia, şi anume, niciodată, dintr-un lot, nu toate persoanele se vor afla în deplinătatea facultăţilor şi de aceea, eu cred că legea trebuie să aibă şi această posibilitate, de a asigura celor în vârstă, care se găsesc într-o anume stare de dificultate, o protecţie legală.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul comisiei, domnului deputat Leon Pop.

Domnule deputat,

Un moment vă rog să aşteptaţi.

Deci, am telefonat de peste 5 ori la Departmentul acesta tehnic, la Dispeceratul tehnic.

Am impresia că acolo se consideră că noi am intrat în vacanţă parlamentară, nu că vrem să lucrăm şi frigul care-i în sală, practic, îi îndepărteză pe unii colegi din sală sau, în fine, o să-i îmbolnăvească.

Cred că este o chestiune de bun simţ, să se găsească o soluţie, să nu mai fie frigul acesta care-i acum în sală şi rog Departamentul tehnic dispună măsurile care trebuie acum, nu peste 3-4 ore, şi dacă n-au personal, sau le-au dat drumul prin concediu, să plece pe undeva, o să cer secretarului general să ia măsurile care trebuie pentru sancţionarea celor care au făcut ca azi să fie rece aici, în sală.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Leon Petru Pop:

Art. 30, este vorba de "persoana vârstnică", aşa cum este definită, aici se spune în art. 3, dar noi am definit "persoana vârstnică" şi în art. 1, deci eu propun în art. 1 şi 3, şi apoi: "...va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz". Şi textul curge în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord, domnul deputat Ana.

Iniţiatorul? "după caz", este corect.

Bun. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, art. 30 de la nr. crt. 9, cu sintagma: "... la cererea acesteia sau din oficiu, după caz" şi trimiterea să se facă la art. 1 şi 3.

Deci, art. 30 cu aceste amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 1, alin. 4. Da. Deci, la art. 30, aceasta este completarea. Şi art. 3.

Articolul 31. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-i aducă în sală pe colegi, pentru că, imediat, mai sunt câteva articole şi trecem la voturile finale.

Articolul 32. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 33. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aricolul 34. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 35. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 36, la nr. crt. 10 din raport, se propune reformularea textului de către comisie. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 37. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 38. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul IV în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 39. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 40. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul 41. Textul iniţiatorului. Aici cred că este o greşeală.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Este corect!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Este corect. Este Buletinul Oficial, aşa se numea pe vremea respectivă.

Deci, art. 41. Textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul V în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 3, întreb comisia dacă are un text ca să-l supunem spre aprobare.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, acceptându-se alin. 4 la art. 1, prin care am definit "persoana vârstnică", la art. 3 se scoate alin. 1, că nu are şi alin. 2, şi ar urma să aibă următoarea redactare: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică care se găseşte în una din următoarele situaţii..." Deci, aceasta este redactarea art. 3.

Domnule preşedinte, la art. 30, trimiterea trebuie făcută numai la art. 1 alin. 4, nu şi la art. 3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art. 1 alin. 4 şi art. 3.

Domnul Acsinte Gaspar:

Este corect. Fără art.3, numai la art. 1 alin. 4, care defineşte "persoane vârstnică". Fără art.3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este corect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Scoateţi, deci, art.3, iar art.3 va avea redactarea pe care am prezentat-o: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică care se găseşte într-una din următoarele situaţii."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul e de acord cu formularea, comisia de acord.

Vă supun spre aprobare art.3, cu preambulul citit de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.30, va rămâne numai referirea la art.1 alin.4. Şi, cu aceasta, ajungem la votul final pentru această lege, pentru că nu mai avem alte puncte şi suntem la voturile finale pentru mai multe legi, în momentul de faţă.

Deci voturi finale.

Rog să vă ocupaţi locurile în sală! Rog să vină în sală toţi colegii care mai sunt afară!

Deci vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Vom număra voturile.

Pentru proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamă şi de publicitate, precum şi a majorărilor de întârziere aferente, votul final nu-l vom da acum, pentru că, procedural, trebuie să lămurim încă nişte lucruri.

La nr.crt.2, vot final pentru Propunerea legislativă privind protecţia fondului piscicol, a pescuitului şi pisciculturii, lege organică.

Doamnă deputat Afrăsinei, aveţi cuvântul.

E o chestiune procedurală?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să vă ocupaţi locurile în sală, pentru a putea număra voturile!

Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Având în vedere că trebuie să dăm votul pentru 3 legi organice, vă rugăm, înainte de vot, să ne comunicaţi cvorumul din sală.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cvorumul îl vom comunica după ce numărăm votul la prima lege, pentru că vom număra voturile, ca să nu fie discuţii. (Rumoare în partea stângă a sălii)

În momentul de faţă, suntem în cvorum. Deci suntem în cvorum. Aceasta puteţi să fiţi sigură, pentru că am verificat înainte, dar voi număra la prima lege, ca să nu existe discuţii privind corectitudinea. (Rumoare în partea stângă a sălii) Deci s-a verificat cvorumul acum două minute, i-am rugat pe secretari. Eram 175, în momentul respectiv, însă corect este ca să numărăm la fiecare lege şi să nu avem probleme. (Discută cu secretarii) Sunt 114 pe partea dreaptă şi pe partea stângă 82, deci există cvorumul. Au mai intrat încă două persoane, deci suntem în cvorum, dar vom număra voturile, ca să nu fie discuţii.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, pentru ca să putem număra uşor voturile.

Domnul deputat Ianculescu, domnul deputat Gavra, domnul deputat Popa: rugăminte să ocupaţi locurile în sală.

Deci vot final asupra Propunerii legislative privind protecţia fondului piscicol, a pescuitului şi pisciculturii, lege organică. V-o supun spre aprobare prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru?

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu avem cvorum!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în total sunt 153 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Domnul Ioan Gavra (din sală):

V-am spus că nu avem cvorum!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu sunt.

Abţineri? Vă rog număraţi.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este organică?! A picat!

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Bineînţeles că a picat! (Comentarii în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

51 de abţineri. Deci 153 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 51 de abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Domnul Marţian Dan (din sală):

A căzut!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la votul final asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, lege organică.

Voturi pentru? Vă rog număraţi!

Vă rog ocupaţi-vă locurile, ca să putem număra uşor.

Domnule deputat Ianculescu, ocupaţi-vă locul, ca să putem număra uşor! (Rumoare în partea stângă a sălii)

Sunt 216 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

A fost adoptată cu 216 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 1 abţinere.

În continuare, vot final asupra raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind sistemul naţional de decoraţii al României, lege organică.

Voturi pentru? Vă rog. 217 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci a fost adoptat cu 217 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abţineri.

Vot final asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/1999 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, lege ordinară, vot final.

Voturi pentru? Vă rog ţineţi mâinile sus, ca să putem număra uşor şi ocupaţi-vă locurile în sală. Sunt 188 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Vă rog ţineţi mâinile sus pentru abţineri, ca să putem număra. 19 abţineri.

Adoptat.

În continuare, vă supun spre aprobare raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, lege organic㠖 vot final.

Voturi pentru? Vă rog ţineţi mâinile sus şi ocupaţi-vă locurile în sală! Vă rog număraţi. 221.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci adoptat.

Ultima lege care e pe vot final e proiectul de Lege privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, lege organică, pe care tocmai am aprobat-o pe articole – vot final.

Voturi pentru? 224.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Din sală:

Pauză!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Înainte de aceasta, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Cristea.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am cerut cuvântul, pentru că vreau să spun, totuşi, câteva lucruri, foarte scurt, despre legea care a picat, să spunem aşa, despre Legea privind pescuitul.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

A picat!

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da, dacă o tratăm numai la nivelul la...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rugămintea mea este să nu răspundeţi, să nu discutaţi cu sala.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte,

Lăsaţi că-mi asum inclusiv riscul unui dialog.

Deci, acest proiect de lege, şi aici mă adresez foarte exact Grupului parlamentar al PDSR, acest proiect de lege este o iniţiativă legislativă în care 60% dintre iniţiatori, ca să spun aşa, sunt membri ai PDSR-ului. Acest proiect de lege este în Parlament din legislatura trecută, l-am preluat, are 3 ani de zile. După dezbateri extrem de dificile, între agricultură şi mediu, între cele două ministere, după ce am făcut şi racordarea, dacă vreţi, la exigenţele legislative ale Uniunii Europene, ajunge în situaţia să nu fie votat, pentru un motiv pe care eu, în momentul de faţă, nu pot să mi-l imaginez măcar. Deci nu ştiu care ar fi procedura, dar mi se pare absolut absurdă situaţia în care un astfel de proiect de lege, care nu are nici un fel de tentă politică, care nu implică, în nici un fel, probleme de proprietate, ci numai un mod de a gestiona domeniul public şi privat al statului, în materie de pescuit. Şi, pe colegii mei din Comisia de agricultură de la Camera Deputaţilor, am să-i rog, dacă e posibil, să vă confirme că proiectul de lege a fost lucrat cât se poate de bine, să spunem, în comisie, fără nici un fel de probleme, ba, dimpotrivă, cu colaborarea directă şi a dumnealor şi a comisiei, în ansamblul ei. Nu ştiu care este motivul pentru care s-a ajuns într-o astfel de situaţie, repet, cu un proiect de lege care este aşteptat, de altfel, de atâţia ani de zile.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulţumesc.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş ruga să acordaţi o pauză de un sfert de oră, pentru Grupul parlamentar al PDSR-ului, pentru că votul care a fost exprimat este rezultatul unei neînţelegeri. Chiar eu, personal, am înţeles, prima dată, că s-a supus la vot modalitatea de vot, şi nu proiectul ca atare. De la această neînţelegere s-a ajuns ca votul să fie exprimat. (Aplauze în partea dreaptă a sălii) Ca atare, vă rog să fiţi de acord cu această pauză de un sfert de oră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneţi să resupun la vot proiectul? Îmi pare foarte rău, nu aţi fost atenţi!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, nu am spus că să resupunem la vot, v-am spus că a existat o neînţelegere cu privire la votul care s-a acordat, pentru că unii am înţeles că dumneavoastră aţi supus la vot modalitatea de vot, când aţi anunţat-o, că aţi spus vot deschis, dar, în realitate, imediat, aţi trecut la votarea legii.

Pentru ca să ne consultăm cu toţi colegii din grup, vă rog să fiţi de acord cu această pauză, urmând ca, după ea, să venim să vă explicăm la ce concluzie am ajuns.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Fac o precizare, înainte de a vă da cuvântul, domnule deputat (se adresează domnului deputat Emil Teodor Popescu).

Eu am precizat că se supune spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicată. Doar dacă au fost colegi neatenţi nu au înţeles exact despre ce e vorba. Eu am procedat foarte corect şi, ca atare, dacă sunt colegi care nu au înţeles, aceasta este o altă chestiune. (La prezidiu, au venit mai mulţi deputaţi care discută cu domnul vicepreşedinte Ioan Andrei Chiliman)

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte, îmi daţi cuvântul?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Mă adresez, în mod special, liderilor de partide şi membrilor Comisiei juridice.

În mod oficial, vă anunţăm că, astăzi, la ora 13, are loc şedinţa comună a Comisiilor juridice reunite pentru audierea membrilor consiliului celor 11. Vă rog respectuos să vă trimiteţi atât candidaţii cât şi membrii din Comisia juridică. Sunteţi convocaţi la ora 13, în mod oficial, la Senat, la parter, la Sala verde.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rugăm nu părăsiţi sala şi, dacă liderii pot conveni asupra unei mici erori cu rezultate destul de neplăcute, să refacem votul pe această lege şi să încheiem sesiunea parlamentară, cu aceste rezultate. De aceea vă rugăm să rămâneţi în sală, să se întrunească imediat liderii şi să ia o decizie în privinţa votului care s-a dat.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Care vot?!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci cererea noastră, a Grupului parlamentar, a fost să ne acordaţi o pauză de un sfert de oră, să ne retragem, ca să discutăm în legătură cu desfăşurarea votului şi cred că are prioritate faţă de orice altă cerere.

Rog Grupul parlamentar al PDSR să ne întâlnim la sala de la P-1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur că o cerere venită din partea unui grup are prioritate asupra oricăror altor cereri.

Eu las o pauză de 10 minute – un sfert de oră Grupului PDSR. Rugămintea mea este să vă reîntoarceţi în sală.

Rugămintea, pentru ceilalţi colegi, este să nu părăsească sala, pentru că, în funcţie de chestiunea aceasta, o să vedem ce se întâmplă cu votul asupra Legii pisciculturii. Este anormal ca o lege care a fost lucrată, în colaborare, de toate grupurile şi care nu e o lege proastă să pice pentru o neînţelegere a unor colegi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă ocupaţi locurile!

Continuăm cu dezbaterea la proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul Cristea, pentru că domniei sale vreau să-i răspund, în numele grupului, înainte de a lua pauza, a făcut câteva afirmaţii referitoare la modul cum s-a votat proiectul de lege anterior. Vreau să-i reamintesc, cu toată stima, domniei sale, că majoritatea parlamentară e de aici încoace şi, dacă aveţi nevoie să treceţi un proiect de lege, este normal să vă mobilizaţi. Deci nu încercaţi să puneţi nereuşitele dumneavoastră în spatele altui grup parlamentar. Aceasta este din punct de vedere procedural.

Din punct de vedere al votului pe care grupul nostru l-a dat, este un vot care se referă, în special, la procedură. Am fost grupul parlamentar care am sprijinit, cum foarte bine a spus, de această dată, domnul Cristea, aducerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege.

Cu eleganţa necesară, ne aşteptam ca cei din dreapta, în perioada în care noi am lipsit din această aulă, să nu dezbată un proiect de lege la care noi aveam un aport deosebit, atât pentru faptul că aveam un proiect de lege al nostru, personal, cât şi prin faptul că am depus o mulţime de amendamente.

Sunt convins că proiectul de lege ar fi ieşit mult mai bun şi nu ar fi fost reprezentat doar un pol de interese, ca să fiu foarte exact, dacă la dezbatere ar fi participat şi grupul nostru parlamentar. Acesta a fost singurul motiv, domnule Cristea, pentru care ne-am abţinut.

Suntem de acord ca în sesiunea parlamentară care începe în februarie să sprijinim o procedură de urgenţă pentru acest proiect de lege, cu rugămintea însă să aveţi amabilitatea, dacă şi atunci se va mai sparge Grupul PNŢCD în dou㠖 trei părţi sau se va mai provoca o criză de Guvern şi noi nu putem participa, între timp, la lucrări, să aşteptaţi, cum vă aşteptăm noi, să vă împăcaţi, să ne aşteptaţi şi pe noi să revenim în sală. (Proteste în partea dreaptă a sălii)

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Mitrea, votul a fost, evident, un vot dat nu pe procedură, ci pe un vot final de lege. Votul a fost aşa cum a fost, numărarea a fost foarte corectă, ca atare, evident, în altă sesiune parlamentară, dacă cineva doreşte, poate să reintroducă acest proiect de lege.

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că nu am subtilităţile greu de văzut, aşa, de la suprafaţă, ale domnului Mitrea, dar aş vrea să spun un lucru: eu, care sunt, din fire, un optimist, mă gândeam aşa că, de la microfonul acesta, domnul vicepreşedinte al dumneavoastră Adrian Năstase, când s-a instalat primul Guvern al noii coaliţii fracturată, superfracturată, refăcută ş.a.m.d., domnia sa ne-a spus: domnule, noi vrem să facem o opoziţie constructivă, noi vrem să participăm la elaborarea proiectelor.

Nu eu sunt vinovat, domnule Mitrea, că dumneavoastră nu aţi mai vrut să participaţi şi aţi spus: ştiţi, noi ne luăm o mică vacanţă de 3 zile! Parlamentul e, totuşi, o instituţie extrem de importantă, pentru că, dacă ne-am lua fiecare vacanţă câte 3 zile, în funcţie de mulţimea de interese politice, desfiinţăm instituţia. Eu tocmai aceasta am vrut să remarc: participarea colegilor mei de comisie, de la PDSR, la elaborarea acestui proiect de lege. Dar vreau să vă spun că ce naşte din pisică, vorba românului..., dumneavoastră nu ştiţi, pentru că nu aţi fost în fostul Parlament, eu ştiu: acest proiect de lege iniţiat, la vremea respectivă, de colegii dumneavoastră majoritari, împreună cu 4 – 5 colegi de la noi, Sergiu Rizescu, Argeşeanu, Paul Alecu, care au fost în comisie, a fost lucrat, făcut, împachetat, adus în plen şi decapitat, exact înainte de a se sfârşi vechiul Parlament.

Noi, înţelegând că problema e foarte importantă, l-am preluat, am refăcut iniţiativa, împreună cu colegii dumneavoastră şi la insistenţele unora dintre ei, sunt aici în sală, 2 ani de zile ne-am chinuit efectiv să armonizăm mediul, agricultura, silvicultura, biosfera, că probabil nu ştiţi spatele acestui proiect de lege, să le armonizăm, 2 ani de zile, cu nişte eforturi extraordinare şi, în final, când, la solicitarea dumneavoastră, am adresa la Comisia de agricultură, a unui grup de deputaţi de la dumneavoastră: domnule preşedinte, vă rugăm, trebuie să armonizăm cu legislaţia europeană, să oprim dezbaterea proiectului, care era pe ordinea de zi.

La propunerea Biroului permanent, stimate domnule deputat, membru al Biroului permanent, am fost solicitat să urgentez acest proiect, pentru că va fi trecut cu prioritate pe ordinea de zi. Am făcut acest lucru, l-am retras, am făcut armonizarea legislativă, am înglobat în el propuneri venite de la dumneavoastră şi sigur că, în această situaţie, în care am ajuns, mi-am pus întrebarea logică: de ce să nu votez un astfel de proiect de lege, dacă tot am muncit la el, dacă am făcut tot ceea ce era de făcut, inclusiv, dacă vreţi, ca exemplu de colaborare putere – opoziţie, în cadrul unei comisii parlamentare. Şi vreau să vă spun că, din acest punct de vedere, rezultatul a fost foarte bun.

Aceasta este problema, de aceasta m-am întrebat, nu pentru că vreau să vă fac o culpă, în nici un caz. E dreptul dumneavoastră de a vota sau nu un proiect de lege şi nu contest aşa ceva. A fost un mic semn de întrebare sau de mirare, dacă vreţi, acela, cu chestiunea aceea, jos, acolo.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O scurtă replică, domnule preşedinte.

Domnul Cristea are dreptate: nu cunosc spatele, dedesubturile legii. Eu ştiu ce este la suprafaţă. Bănuiesc însă că, în spatele legii, şi ştiu, există diferite interese. Deci am încercat să spun, cu eleganţă, că ne aşteptam, datorită acestei colaborări bune în comisie, în sensul trecerii proiectului de lege, să ne aşteptăm la aceeaşi eleganţă la dezbaterea în fond, pentru că o parte din amendamente au fost înglobate. Eu însă am intervenit pentru altceva, domnule Cristea: eu am înţeles că acele 3 zile în care noi ne-am retras să vedem ce se întâmplă cu criza parlamentară a fost un gest eleganţă către dumneavoastră, să vă dăm timp să vă pansaţi rănile.

Nu-i vina noastră că, după 3 zile şi după încă 5 zile, continuaţi această păruială politică. Este treaba dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Discutam de un proiect de lege, şi nu de alte lucruri. În momentul de faţă, însă, ora 13,00 ne îndeamnă să luăm pauză. La ora 14,00 continuăm activitatea în mod normal, conform programului adoptat ieri.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm dezbaterile.

Rog chestorii, liderii de grupuri parlamentare să adune deputaţii în sală.

Până atunci, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată iniţiativa legislativă constând din proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în şedinţa din 14 decembrie 1999.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea avizării, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

De asemenea, vă informez că, potrivit art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată în procedură de urgenţă;

- Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Secretarii de şedinţă sunt invitaţi la prezidiu.

Grupul parlamentar al PUNR să-şi trimită secretarul la prezidiu şi Grupul parlamentar UDMR. Domnul Kónya unde este?

Catalogul pentru apel nominal să stea la îndemână. O economie pentru sărbători, pentru pomul de iarnă.

Secretarii de şedinţă sunt poftiţi la prezidiu.

Stimaţi colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Am trecut de faza dezbaterilor generale aici? Nu.

Comisia este invitată. Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Domnul Pop Leon.

Iniţiatorul, Guvernul? Este aici.

Până vine comisia, dăm cuvântul iniţiatorului, dacă doreşte.

Domnul Florin Paşa:

În etapa actuală, apare ca o necesitate reevaluarea contribuţiei sociale a vârstnicilor în condiţiile realizării dezvoltării şi diversificării de noi posibilităţi privind participarea acestora la viaţa cotidiană, cu multiple schimbări în structurile politice, sociale şi economice.

Pentru susţinerea intereselor şi soluţionarea problemelor persoanelor vârstnice şi potrivit recomandărilor formulate de Adunarea Mondială a persoanelor vârstnice, am considerat necesar constituirea unui organism consultativ autonom, cu personalitate juridică, de interes public, pentru instituţionalizarea dialogului social dintre persoanele în vârstă şi autorităţile publice.

În acest scop s-a elaborat proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, organism care va asigura colaborarea şi participarea mişcării asociative a persoanelor vârstnice la definirea, aplicarea şi urmărirea îndeplinirii obiectivelor politicilor sociale ale Guvernului pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Activitatea consiliului se desfăşoară prin aportul voluntar al membrilor săi, cu excepţia secretariatului tehnic, asigurat de 10 persoane.

De asemenea, prin proiectul de lege se propune ca fondurile necesare pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice şi a consiliilor judeţene ale persoanelor vârstnice şi al municipiului Bucureşti să se suporte de la bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia a examinat acest proiect de lege şi-l propune pentru votare, cu amendamentele care s-au făcut.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

La dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu doreşte nimeni.

Stimaţi colegi,

Titlul legii.

Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capit.I – "Dispoziţii generale".

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.1. Varianta iniţiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.2. Varianta iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.3. Iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.4. Varianta iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capit.II – "Atribuţiile Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capit.III – "Structura Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Suntem la art.5.

Poftiţi, domnule deputat. Doriţi să interveniţi.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Referitor la lit.c), se prevede că "din Consiliul Naţional vor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor, Comisiei Naţionale pentru Statistică, Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap şi Ministerului de Interne, desemnat" ....

Aici trebuie să lămurim. Numai ultimul reprezentant – al Ministerului de Interne – este desemnat? Sau toţi aceşti reprezentanţi? Fiindcă, dacă sunt toţi, trebuie să reformulăm şi să scriem "desemnaţi" de conducerile autorităţilor publice respective.

Deci, aş ruga comisia şi iniţiatorul să ne precizeze aceste chestiuni.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, ori spunem "desemnaţi de conducerile autorităţilor publice respective", sau "fiecare desemnat de conducerea autorităţii publice respective".

Mai potrivit ar fi "fiecare desemnat de conducerea autorităţii publice respective", propun eu.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu aş propune la lit.c), în primul rând ca Ministerul de Interne să fie introdus imediat după Ministerul Finanţelor, înaintea Comisiei Naţionale pentru Statistică, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Deci, păstrăm, oarecum, structura constituţională cu privire la autorităţile publice centrale.

Şi, în ceea ce priveşte partea finală a textului, ar trebui: "câte un reprezentant, fiecare desemnat de conducerea autorităţii publice respective".

Domnul Vasile Lupu:

Propuneţi ca Ministerul de Interne ....

Domnul Acsinte Gaspar:

Ministerul de Interne, care a fost adăugat în amendamentul comisiei, deci nu exista în articolul iniţial, să fie tecut după Ministerul Finanţelor, ca să păstrăm structura constituţională ....

Domnul Vasile Lupu:

Da, evident, evident.

Domnul Acsinte Gaspar:

Şi în partea finală să adăugăm: "fiecare desemnat de ...."

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, iniţiatorul este de acord cu propunerea dumneavoastră. Comisia, la fel.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Deci, cu această modificare a fost votată lit.c).

Acum, art.5, în varianta raportului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.6. Text iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La art.6?

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Aş ruga iniţiatorul şi comisia să ne explice care este raţiunea pentru care preşedintele Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice se desemnează de fel numai dintre membrii care sunt prevăzuţi la art.5, lit.a) şi b) şi nu şi de către cei care sunt prevăzuţi la lit.c), având în vedere că art.5 spune foarte clar: "Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice are următoarea componenţă ...."

Care este raţiunea pentru care sunt excluşi de a participa la desemnarea preşedintelui reprezentanţii autorităţilor publice care sunt enumerate la art.5?

Domnul Vasile Lupu:

Da. O raţiune trebuie să fie şi iniţiatorul este cel mai în măsură s-o prezinte.

Domnul Florin Paşa:

Noi ne-am gândit ca preşedintele să nu care cumva să fie unul din reprezentanţii organelor centrale ale administraţiei publice. Acesta a fost raţionamentul. Adică să nu fie unul dintre delegaţii de la lit.c); să fie din rândul persoanelor vârstnice.

Domnul Vasile Lupu:

Şi să fie din rândul celor aleşi, şi nu numiţi. Să aibă o bază electivă. Nu ştiu dacă vă satisface explicaţia.

Oricum, supun la vot art.6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.7. Varianta iniţiatorului.

Vă rog.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Art.7 se referă la calitatea de membru al Consiliului Naţional. Persoanele care ar urma să intre în acest consiliu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: cetăţenia română şi domiciliul în România – absolut normal; să nu suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun, săvârşite cu intenţie – absolut normal; dar se mai cere să aibă capacitatea deplină de exerciţiu. Ei, aici intrăm într-un domeniu extrem de sensibil! Ce înseamnă, cum se definişte capacitatea deplină de exerciţiu? Cum se apreciază?

Şi observaţi, vă rog, că în acest consiliu ar intra persoane absolut notabile: preşedinţi de consilii judeţene ale persoanelor, preşedinţii organizaţiilor centrale ale pensionarilor şi reprezentanţi ai ministerelor.

Cred că este o condiţie greu de îndeplinit şi chiar puţin vexatorie în formularea aceasta.

De aceea, eu am propus eliminarea acestui text, fiind convins că atât ministerele vizate, cât şi organizaţiile obşteşti ale pensionarilor, au capacitatea de a desemna oameni cu deplină capacitate de exerciţiu, sau să se retragă atunci când şi-ar pierde-o.

Pe scurt, propun ca pct.b) al art.7 să fie eliminat.

Şi, ca să nu mai revin, în cazul când s-ar accepta acest punct de vedere, trebuie să cadă şi art.8 în întregime, care sună aşa: "Membrii prevăzuţi la Consiliul Naţional sunt verificaţi individual înainte de dobândirea acestei calităţi, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.7", ceea ce ar însemna: să fie trimişi la cabinetul medical, la expertiza psihiatrică? Ce ar însemna?

Pct.7 b) şi art.8 cred că sunt vexatorii şi trebuie eliminate. Sunt şi inutile, de altfel.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, nu ştiu dacă chiar sunt inutile. De la o vârstă, ori vine mai multă înţelepciune, ori pleacă şi cea care era, referitor la capacitatea de exerciţiu. Şi capacitatea de exerciţiu nu este o chestiune abstractă, ci, dacă nu este declarată inexistentă, atunci ea există.

Domnul iniţiator. Domnul reprezentant al Guvernului.

Domnul Florin Paşa:

În principiu, noi susţinem acest punct şi vreau să adaug că este foarte important art.8, deoarece membrii Consiliului Naţional trebuie să fie verificaţi şi în legătură cu cetăţenia română şi cu domiciliul în România şi dacă nu au suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, prima şi a treia se impun.

A fost o propunere de eliminare a lit.b): "au capacitatea deplină de exerciţiu".

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Când am spus că riscă să fie uşor vexatorie această prevedere, m-am referit la capacitatea ministerelor şi a organizaţiilor de pensionari de a-şi desemna oameni cu capacitate deplină de exerciţiu. Sigur că oamenii, la un moment dat, şi-o pierd, ca şi fiecare dintre noi. Dar cei care desemnează oameni într-un asemenea consiliu trebuie să aibă responsabilitatea oamenilor pe care-i desemnează.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Fiind o propunere de eliminare, deci este vorba de lit.b) a art.7, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 20 de voturi. Insuficient.

Art.7, în ansamblu.

Cine este pentru? Majoritate clară. Votat.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.8.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Aş ruga iniţiatorul să ne explice modul în care urmează să fie exercitată această verificare asupra membrilor Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice prevăzută la art.5 lit.a) şi b) şi, în special, de cine sunt verificaţi. Că în text se spune aşa: "membrii Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice prevăzuţi la art.5, lit.a) şi b) sunt verificaţi individual, înainte de dobândirea acestei calităţi, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.7".

Poate ne spune care este autoritatea care va efectua aceste verificări asupra membrilor Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Domnul Vasile Lupu:

Iniţiatorul are cuvântul.

Domnul Florin Paşa:

Verificarea este realizată de comisia despre care se vorbeşte mai spre partea finală a actului normativ, care este constituită în vederea organizării acestui Consiliu Naţional.

Persoanele care participă şi trebuie să fie validate trebuie să prezinte şi documente care atestă starea sănătăţii, cazier şi alte documente necesare, solicitate de comisie.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, este evident că iniţiatorul ştie. Problema este dacă va şti cel care aplică legea.

Vă rog, aici, o propunere de trimitere, eventual, la textul respectiv.

Domnul Florin Paşa:

Se poate face trimitere, deci să fie verificaţi de comisia care organizează pregătirea, deci comisia de pregătire pentru înfiinţarea şi organizarea primului Consiliu Naţional. La art.27 o găsim.

Domnul Vasile Lupu:

Deci: "de către comisia prevăzută în art.27", nu?

Rog comisia şi iniţiatorul să se pune de acord, chiar şi autorul amendamentului.

Eu doar întreb: ar putea fi formulat astfel? "Sunt verificaţi individual de către comisia prevăzută la art.27, înainte de dobândirea acestei calităţi, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în art.7".

De acord?

Obiecţiuni? Alte propuneri?

Supunem votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.9, în varianta din raport.

Deci, în raport, termenul de 4 ani este majorat la 5 ani.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.10.

Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.11, text iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.12.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.13.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capit.IV – "Organizarea, funcţionarea şi conducerea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice".

Titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.14, varianta din raport.

Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.15. Varianta iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.16. Text iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.17.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.18.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.19.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.20.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.21.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.22.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.23.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.24.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Capit.V.

Domnul Gaspar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Rog iniţiatorul să ne precizeze. Deci, titlul Capit.IV este următorul: "Organizarea, funcţionarea şi conducerea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice".

Nu am găsit în cuprinsul acestui capitol nici o dispoziţie cu privire la organizare. Am întâlnit prevederi legate de funcţionarea, de conducerea Consiliului Naţional, sunt introduse aici şi norme cu privire la consiliile judeţene, dar absolut nu am găsit nici o dispoziţie cu privire la organizare. Ori se introduc nişte norme cu privire la organizarea Consiliului Naţional, ori atunci să eliminăm din titlul Capitolului IV această prevedere.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Iniţiatorul?

Domnul Florin Paşa:

Am considerat că este necesar şi cuvântul "organizare" să apară în titlu, deoarece am încercat la art.24 să arătăm un mod de lucru cu direcţiile generale de muncă ale acestui Consiliu Naţional. Dacă se consideră că acest cuvânt "organizare" din titlu nu-şi are sens, suntem de acord să renunţăm la el.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnul Gaspar propune să se elimine din titlu cuvântul "organizare" şi iniţiatorul aproape că este de acord. Aţi găsit ceva organizatoric, domnule Gaspar? Nu aţi găsit.

Atunci supun la vot.

Cine este pentru propunerea de eliminare făcută de domnul Gaspar. Domnule deputat, dacă doriţi, vorbiţi de la microfon, că nici eu nu vă aud bine, ceilalţi nici atât. Ceilalţi colegi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Norme cu privire la organizarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice se regăsesc în Capitolul III şi atunci am putea reformula titlul Capitolului III, "Organizarea şi structura Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice", unde sunt dispoziţi de acest fel la art.10, la art.11 şi să scoatem din titlul Capitolului IV această sintagmă, de organizare, pentru că nu-şi găseşte nici un corespondent în textele care formează...

Domnul Vasile Lupu:

Iniţiatorul este de acord, domnule deputat.

Stafful tehnic a consemnat propunerea domnului Gaspar, acceptată de iniţiator. O supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat.

Titlul Capitolului V – "Finanţarea activităţilor".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul VI – "Dispoziţii finale".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26. Domnule Gaspar, doriţi să interveniţi? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.27.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul a fost votat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmează pe ordinea de zi raportul Comisiei de anchetă privind situaţia economiei forestiere. Noi avem de completat acel proiect de hotărâre. Reprezentanţii comisiei mai sunt pe aici? Îl zăreşte cineva pe domnul Bogdan Ionescu, cel mic?

Trecem la următorul. Comisia?

Stimaţi colegi,

Reprezentant al iniţiatorului avem numai la pct.9. Suntem la pct.9 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice şi a sistemelor electronice microprogramate. Aici suntem în procedură de urgenţă. Comisia şi-a ocupat poziţia strategică. Invit reprezentantul comisiei să propună timpul afectat luărilor de cuvânt, cât şi durata de timp necesară dezbaterii întregului proiect.

Domnul Barbu Piţigoi, vicepreşedinte.

Vă rog, linişte în sală.

Domnul Barbu Piţigoi:

Sperăm să terminăm într-o jumătate de oră, domnule preşedinte, şi 3 minute pentru fiecare vorbitor.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Gaspar are vreo obiecţiune?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Sigur că putem dezbate oricum doriţi, dar vă rog să observaţi, nu avem iniţiator, uitaţi-vă că în sală sunt cam 80-90 de deputaţi. Putem continua dezbaterile chiar în această manieră?

Domnule preşedinte,

Eu vreau să vă spun că dumneavoastră aţi supus la vot, aţi profitat de faptul că eu eram puţin ocupat cu secretariatul tehnic acolo, pentru că nu v-aş fi lăsat să supuneţi la vot legea pe care am dezbătut-o anterior, în prezenţa a numai 80 de deputaţi în sală. Aţi votat-o, e votată, dar acum nu putem fi de acord ca să dezbatem un proiect de lege la care nu avem iniţiator şi unde prezenţa în sală este cea pe care o vedeţi.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, avem iniţiator, avem comisie, când votăm, verificăm cvorumul. Nu există, facem un apel nominal, dacă un lider de grup parlamentar solicită aceasta.

Iată, iniţiatorul este reprezentat cu cinste şi onoare.

Vă rog să vă prezentaţi Camerei Deputaţilor, al cui sunteţi şi cine v-a trimis aici.

Domnul Sergiu Stelian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru cuvântul pe care mi-l daţi. Sunt preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Comunicaţii şi Informatică şi dacă mă întrebaţi cine m-a trimis, bănuiesc că mediul universitar, pentru că sunt profesor universitar. Legat de Ordonanţa nr.29 şi legea respectivă care se referă la această ordonanţă, vreau să menţionez că ordonanţa reglementează responsabilităţile ce revin autorităţilor administraţiei publice, precum şi agenţilor economici, votul de planificare, urmărire şi raportarea acţiunilor întreprinse pentru soluţionarea problemelor anului 2000.

În fond, la trecerea la 31 decembrie 1999 şi ulterior la 29 februarie vor putea apărea, datorită unor defecte tehnologice şi nu viruşi, defecte tehnologice, o serie de disfuncţionalităţi şi această ordonanţă reglementează toate aceste probleme la nivelul administraţiei publice.

Vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, votaţi în forma care a fost iniţiată de noi şi în forma dată de către Senat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule profesor.

Iniţiatorul este Guvernul la această ordonanţă, de aceea am întrebat...

Poftiţi, domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am toată consideraţia pentru titlul universitar pe care l-a invocat aici domnul profesor, dar vreau să-i spun că noi avem nişte norme, nişte proceduri constituţionale şi regulamentare, potrivit cărora iniţierea unui proiect de lege aparţine Guvernului. Această comisie pe care dânsul o reprezintă nu intră în componenţa şi în structura Guvernului. Deci, reprezentantul Guvernului trebuie să vină şi să susţină proiectul, nota de fundamentare şi hotărârea de supunere spre aprobare Parlamentului care a fost semnată de primul ministru. Nu mă refer la care prim-ministru, dar a fost semnată de primul ministru. Deci în această calitate.

Domnul Vasile Lupu:

La primul ministru al României, vă referiţi, domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Absolut, că, mă rog, a fost Radu Vasile, nu contează. Dar, vreau să vă spun că Parlamentul a fost sesizat de Guvern, deci proiectul aparţine Guvernului şi, ca atare, Guvernul să vină şi să-l susţină.

De altfel, domnule preşedinte, chiar dacă nu se adoptă acest proiect de lege, este o ordonanţă de urgenţă, ea îşi produce efectele de la data când a fost adoptată, adică ea a intrat în vigoare, a fost adoptată de Guvern la 25 martie 1999, a fost publicată în Monitorul Oficial la 31 martie. Deci de la 31 martie această ordonanţă îşi produce efectele, aşa că putem să intrăm liniştiţi în anul 2000 din acest punct de vedere, dar eu zic totuşi să respectăm, domnule preşedinte, procedurile parlamentare. Chiar dacă ne găsim în situaţia în care ne găsim în acest moment.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreşedinte, obiecţiune întemeiată, acum înţelege şi domnul profesor prima întrebare care a deranjat puţin.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Avramescu:

Eu afirm că domnul Iliescu reprezintă aici Guvernul, pentru că iniţiativa este guvernamentală, dar agenţia dumnealui nu este subordonată unui minister, unui ministru care face parte din Guvern, deci nu are cine veni, un ministru sau un secretar de stat de la un minister, decât şeful agenţiei, care agenţie este subordonată direct primului ministru. Totuşi pentru primul ministru, pentru asta e mai greu...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, pentru informaţii tehnice, pentru informaţii asupra modului de organizare şi funcţionare a agenţiei, domnul profesor este cel mai competent şi cel mai în măsură, dar ca iniţiator rămâne Guvernul. Preşedintele agenţiei nu este membru al Guvernului.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul este aici?

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte,

Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică este în subordinea Guvernului. Domnul profesor Sergiu Stelian Iliescu reprezintă această agenţie, deci este iniţiatorul acestei legi, legea a fost trecută prin Guvern, este vizată de domnul ministru al finanţelor şi ministrul justiţiei. Mi se pare fără obiect şi fără subiect obiecţiunea domnului deputat Gaspar.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, şi şeful de post de la Căteasca este în subordinea Guvernului, până la urmă, dar nu poate susţine proiecte de legi. Cu regret, nu pot trece peste prevederile regulamentare şi căutăm un proiect care să aibă susţinere aici.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Domnule preşedinte,

Haideţi să nu luăm în glumă nişte aspecte ale vieţii politice româneşti, care sunt de 10 ani. Deci, noi am creat, noi, Parlamentul, am creat aceste instituţii interguvernamentale care sunt conduse de către un preşedinte care are funcţia asimilată de secretar de stat, domnule vicepreşedinte de şedinţă. Deci, acum un secretar de stat este membru al Guvernului sau nu este?

Domnul Vasile Lupu:

Nu este.

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Sau reprezintă Guvernul? Mă scuzaţi, reprezintă Guvernul sau nu? Vedeţi, deci dacă vrem să obstrucţionăm şedinţa, putem găsi, pentru că, din păcate, eu, fiind din 1990 în Parlament, mi-am dat seama pe parcurs că nu am făcut o Constituţie şi nişte legi care să fie perfecte, dar sunt perfectibile. Deci, oricine poate, acum, în ajun de sărbători, să obstrucţioneze şedinţa. Depinde ce interese avem. Dar dacă tot suntem aici, dacă tot este preşedintele agenţiei care este cel mai întemeiat să poată să răspundă la întrebările noastre şi să prezinte această ordonanţă, atunci eu nu ştiu de ce ne cramponăm de nişte tertipuri, mă scuzaţi, care sunt frumoase şi din care tot învăţăm, pentru că învăţăm din ele şi noi poate o să le folosim altă dată, dar nu în aceste momente. Eu zic că avem toate condiţiile ca să putem să ne continuăm sesiunea.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, numai puţin. Un secretar de stat substituie un ministru. Şi, uneori, cu toleranţă, este admis să susţină un proiect de lege în numele Guvernului, o ordonanţă este adoptată de Guvernul României. Eu sunt convins că domnul profesor, domnul preşedinte aici prezent, ştie mai multe despre agenţie, chiar decât un membru al Guvernului care a votat această ordonanţă. Dar obiecţiunea domnului deputat Gaspar este întemeiată, eu nu pot trece peste această obiecţiune, când există un consens în Parlament asupra unei proceduri la limita de legalitate rămâne consensul, dar aici nu mă puneţi în situaţia de a rămâne şi fără o parte din colegii prezenţi aici în sală.

Domnul Avramescu.

Domnul Constantin Avramescu:

Dilema pe care o avem trebuie atunci s-o rezolvăm: şeful unei agenţii subordonate Guvernului, dar care nu face parte din Guvern, dacă nu poate susţine proiectul de lege, noi aici trebuie să stabilim cine trebuie să-l susţină. Cine, care ministru?

Domnul Vasile Lupu:

Da, imediat vă spun. Primul ministru îl poate susţine. Un ministru desemnat de primul ministru, de asemenea. Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul poate susţine, dar dacă pentru dumneavoastră este dilemă, domnule deputat, pentru mine lucrurile sunt foarte clare.

Da. Vă rog.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte, vă rog să observaţi că agenţia a fost înfiinţată în 1998 cu decizia nr.227 a primului ministru. Deci este normal că a fost această ordonanţă iniţiată de agenţie. Deci, cel mai în măsură să-o susţină este şeful agenţiei care este împuternicit de guvernul în a cărui subordine funcţionează. Deci eu nu văd nici un impediment, pentru că agenţia a luat fiinţă pe 22 decembrie 1998 şi a iniţiat acest proiect de lege care a fost ulterior trecut ca ordonanţă de urgenţă abia în 25 martie 1999. Dacă noi considerăm că trebuie să fie susţinut de cineva care cunoaşte în amănunţime aceste prevederi, atunci cel mai potrivit este domnul preşedinte al agenţiei care are împuternicirea guvernului. Este şi normal.

Domnul Vasile Lupu:

Cine mai doreşte? Doamna Afrăsinei?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Aş vrea, vă rog frumos, domnule preşedinte de şedinţă, să-mi daţi voie să dau doar un răspuns colegului antevorbitor. Agenţia nu putea să fie iniţiator, nu putea fi considerată iniţiator, pentru că nici nu exista în momentul depunerii iniţiativei agenţia şi nu numai pentru asta, ci pentru că o agenţie nu poate fi iniţiator, conform Constituţiei, iniţiator este doar Guvernul şi parlamentarii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Domnule vicepreşedinte de şedinţă, doamnelor şi domnilor, eu nu ştiu ce vor dumnealor. La o ordonanţă care se referă la sistemul informatic, la sistemele electronice şi microprograme, să vină domnul Stoica sau domnul Remeş care au subscris la această ordonanţă? Păi, dar nu este domnul preşedinte cel mai autorizat? Nu reprezintă dumnealui Guvernul? Eu nu înţeleg ce doriţi. Eu înţeleg ce vreţi. Vreţi să tergiversaţi lucrurile, vreţi să nu se lucreze, vreţi să se spună că noi nu facem nimic, să discreditaţi acest Parlament. Asta doriţi? Nu e adevărat ce spuneţi dumneavoastră. Este ridicol să cereţi ca ministrul de finanţe, pentru că a subscris această ordonanţă, să vină să susţină un lucru la care nu se pricepe.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că s-a înfierbântat atmosfera de la o chestiune constituţională şi regulamentară care este foarte clară. Organele cu drept de iniţiativă legislativă sunt delimitate expres în Constituţie şi în Regulamentul de funcţionare al Camerei, dar în primul rând în Constituţie. Agenţia nu poate avea drept de iniţiativă legislativă, este clar că iniţiativa aparţine Guvernului şi procedural, formal, un membru al Guvernului sau ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, tot membru al Guvernului, trebuia să fie prezent aici. Dacă toate grupurile parlamentare acceptau să dezbatem proiectul doar în prezenţa onor preşedintelui agenţiei, era, să spunem, o nulitate relativă care putea fi acoperită. Dar s-a făcut această obiecţiune, obiecţiunea este întemeiată şi nu are rost să continuăm discuţia. Îmi asum totala răspundere pentru această interpretare, consultaţi Departamentul tehnic legislativ, consultaţi Consiliul Legislativ şi după aceea puneţi problema în Biroul permanent, în Comisia juridică pentru a lămuri. Şi eu fac parte din coaliţie şi eu susţin Guvernul şi eu am interesul să treacă această iniţiativă legislativă, dar când o obiecţiune este întemeiată nu pot forţa procedurile.

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Iniţiativa legislativă, într-adevăr, aparţine Guvernului. Guvernul, adică primul ministru, a delegat pentru a susţine această iniţiativă un reprezentant al său, adică pe cel mai indicat şi cunoscător al detaliilor care privesc această lege care are un pronunţat caracter tehnic. Nu puteţi să ne arătaţi, domnule preşedinte, un caz sau un articol din regulament care să contrazică acest lucru. E adevărat că nu este exprimat explicit, dar nici nu interzice acest lucru în mod explicit. Eu cred că putem apela la bunăvoinţa, - de altfel, domnia sa a fost întotdeauna un bun colaborator şi unul dintre cei care au promovat lucrările Parlamentului, ale Camerei noastre, la înţelepciunea domnului deputat Gaspar care a sesizat această problemă şi cred că putem trece la dezbaterea legii, dacă există un oarecare consens în promovarea iniţiativelor legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar îşi menţine obiecţiunea? Da.

Stimaţi colegi, este foarte clar. Primul ministru, Guvernul nu poate delega decât un membru al Guvernului să susţin un proiect. Iată mergând mai departe, ştiu ce se întâmplă dacă forţăm nota, dar eu nu pot trece peste.

Stimaţi colegi, vă întreb: acceptaţi să dezbatem proiectul doar în prezenţa preşedintelui agenţiei?

Domni deputaţi din sală:

Nu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte, sigur că dumneavoastră vă asumaţi personal răspunderea pentru interpretarea din Constituţie. Nu trebuie să interpretaţi Constituţia, pentru că ea este imperativă. Deci aveţi dreptate, pentru că dumneavoastră aţi invocat textul din Constituţie, aşa cum făcuse şi domnul Gaspar anterior. Dar pentru ca dumneavoastră să luaţi o decizie aveţi nevoie de acordul plenului Camerei Deputaţilor. Dacă, de exemplu, Camera Deputaţilor, mă rog, pe lângă Constituţie sau la limita Constituţiei, ar fi de acord ca domnul preşedinte să reprezinte Guvernul, hai că încă am mai putea lucra. Dar, întrucât dumneavoastră insistaţi să respectăm textul de Constituţie şi suntem obligaţi să-l respectăm, întrucât Agenţia Naţională nu are dreptul la iniţiativă, întrucât nu are mandat scris... Are mandat scris din partea primului-ministru că poate să reprezinte Guvernul? Eu cred că nu-şi permite un prim-ministru să dea mandat scris pentru asemenea chestiune. Ar fi foarte grav şi cred că domnul Isărescu nu-şi permite acest lucru.

Întrucât, deci, nu avem condiţiile necesare regulamentare pentru continuarea dezbaterilor acestui act normativ, aveţi două soluţii: suspendăm lucrările din lipsă şi de cvorum sau trecem la următorul act normativ. Că de interpretări, dacă ar veni fiecare în sală, ies cam ...

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trecem la următorul proiect, să vedem acolo cum stăm. Pentru textele privind BANCOREX-ul avem reprezentarea iniţiatorului?

Stimaţi colegi,

Am găsit pe ordinea de zi o propunere legislativă cu iniţiatorul prezent: propunere legislativă privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personală în cadrul fostelor întreprinderi forestiere şi care nu au avut contracte de asigurare.

Vă rog linişte!

Domnul Dorin Vataman, deputat de Suceava.

Domnul Dorin Vataman:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Iniţiativa mea parlamentară are la bază o chestiune reală. Cei care locuiesc în regiunile cu vegetaţie forestieră sau cei care au lucrat în domeniul forestier pot să confirme, am colegi aici de faţă care au aplaudat această iniţiativă, deşi în comisie cu un vot foarte strâns a fost respinsă. În principiu, în ce constă iniţiativa? Până în 1989, în fostele UFET-uri, deci, unităţi forestiere de exploatare şi transport, foloseau şi munca cetăţenilor particulari, proprietari de cai, la trasul lemnului de la locul unde erau doborâţi arborii până la mijlocul de transport sau un loc mai accesibil altor utilaje.

În general, operaţiunile se făceau cu coloanele proprii de cai ale UFET-urilor. Dar, în unele cazuri şi în unele zone, în special în Bucovina, unde existau proprietari de cai, această operaţiune se făcea cu ajutorul acestor cetăţeni. Vina lor este că majoritatea dintre ei nu au plătit contribuţii la asigurările sociale. Deţinerea şi plata acestei cotizaţii era opţională. Or, vă daţi seama, la nivelul de cultură al oamenilor de acolo, în general, nu s-au făcut aceste plăţi.

Situaţia este oarecum asemănătoare, prin lipsa fondurilor de pensii, cu cea din agricultură, din fostele CAP-uri, unde CAP-urile cotizau la fondul asigurărilor sociale oarece sume până la 7% sau cât era din producţie, dar odată cu dispariţia CAP-urilor, acest fond a dispărut. El este actualmente alimentat din diverse cotizaţii ale diverşilor întreprinzători. Deci, asta ar fi o asemănare.

Un alt argument în favoarea acestei iniţiative ar fi numărul restrâns de beneficiari, bineînţeles că nu am avut posibilităţi să fac calcule exacte, dar am luat un UFET, UFET Rădăuţi, unul din cele mai mari tipuri de UFET-uri, unde împreună cu şeful de personal care timp de 30 de ani a fost şef la personal acolo, am studiat cazul, ar fi circa 100 de oameni în viaţă. La nivel de ţară, prin extrapolare, ar fi poate 3000 de inşi aflaţi într-o situaţia disperată. Sunt toţi la o vârstă foarte înaintată şi ce-i doare mai mult este că atunci când ajung la spital nu beneficiază de asigurare, de gratuitate la spitale. Am propus un nivel minim. Venitul de referinţă să fie jumătate din venitul minim pe economie din acele perioade când au lucrat ei.

Practic, ar fi un fel de ajutor dat unor oameni aflaţi în amurgul vieţii, măcar atunci când ajung la spital să beneficieze de gratuitatea actului medical.

Pledez în favoarea acestei iniţiative, pentru un vot pozitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul Stan sau din partea opoziţiei.

Domnul Vasile Stan:

Din partea comisiei.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog.

Linişte!

Domnul Vasile Stan:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Eu personal n-am avut onoarea să particip la dezbaterea acestei valoroase iniţiative, dar cunosc motivele pentru care în comisie a fost respinsă. În primul rând, nu are aviziele necesare, nici ale Guvernului, nici ale Consiliului social.

În al doilea rând, am crea un precedent periculos de a acorda pensii celor care n-au contribuit la asigurările sociale şi, probabil, că dacă am vota această lege, în perioada următoare, vor veni şi alte categorii socio-profesionale care au făcut prestaţii, de exemplu, de zugrăvire, de lemnărie şi alte lucruri şi care, de asemenea, n-au plătit contribuţia respectivă. Chiar dacă se supără domnul Vataman pe mine, creăm un precedent foarte periculos.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întâmplarea a făcut ca una din primele întreprinderi pe care le-am avut în control în calitate de inspector la Banca Naţională, Banca de Stat, cum era înainte, a fost o întreprindere forestieră...

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog linişte în sală!

Domnul Gheorghe Ana:

...în cadrul căreia se desfăşurau şi asemenea activităţi denumite "operaţiuni de scos apropiat". Este adevărat, se executau cu atelaje proprii în marea majoritate a cazurilor, parcul hipo al întreprinderilor forestiere de exploatare era foarte redus. Dar vreau să vă învederez că toţi cei care au participat la aceste operaţiuni se regăsesc înscrişi în statele de plată ale întreprinderilor, state de plată al căror regim este reglementat prin Legea arhivelor naţionale şi din câte mi-aduc aminte, statele de plată au caracter permanent.

Doi. Întrucât asupra fondului de salarii se aplica cota de calcul pentru contribuţia la asigurările sociale, acest personal zilier sau temporar, cum era, pe chirii, poate să beneficieze de drepturile legale stabilite de legislaţia României, luându-se în considerare perioadele activate în cadrul cărora s-au plătit contribuţii la asigurările sociale de stat.

Cu alte cuvinte, la vechimea în muncă care se ia în calcul, prestată în cadrul întreprinderilor forestiere, plus cea care eventual a fost prestată în cadrul altor sectoare, fie zilier, fie pe durată determinată sau nedeterminată, iată, acest segment de personal poate să beneficieze de toate prevederile legislaţiei în materie.

De aceea, argumentele distinsului nostru coleg că această categorie este defavorizată în raport cu alte categorii, nu cred că este cea mai fericită argumentaţie. De aceea, eu mă alătur celor care ne-au propus să nu dăm un vot favorabil acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Comisia a fost reprezentată de un membru care cunoaşte foarte bine conţinutul raportului. Raportul este de respingere din partea comisiei.

Iată, am intrat în dezbaterile generale şi din partea Grupului P.D.S.R., domnul Ana Gheorghe a formulat o opinie. Dacă la dezbaterile generale mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Iniţiatorul doreşte să răspundă antevorbitorilor. Are acest drept.

Domnul Dorin Vataman:

În primul rând, domnului coleg Stan Vasile. Posibilitatea apariţiei altor categorii. Bineînţeles, este teoretic posibilă. Dar nu se poate compara cel care a făcut zugrăveli sau ce spunea dumnealui, tâmplărie, cu cel care şi-a lăsat sănătatea în pădure, trăgând lemn şi omorându-şi caii particulari, cu cel care a făcut nu ştiu ce zugrăveli.

Pe urmă, ce a spus domnul deputat Ana Gheorghe. Într-adevăr, o parte din aceşti cărăuşi au fost pontaţi şi ca operaţiune se chema - că a făcut şi deliciul presei la un moment dat - "datul după vite", ceea ce însemna legatul lemnului după cal sau... Aceste operaţiuni se normau şi se plăteau separat, într-adevăr, reţinându-se cota de asigurări sociale. Dar pentru cărăuşie pură nu erau plătiţi..., tot pe state de plată erau plătiţi, dar nu li se reţinea decât 20% pe salariu şi atât. Impozit pe venit şi atât. În mod sigur. Am vorbit cu cetăţeni care au lucrat în branşă şi ideea nu mi-a venit din senin, ci vorbind cu astfel de categorii de oameni.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cum să-i pensionaţi dacă nu au cotizat la asigurările sociale?

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, linişte.

Domnul Dorin Vataman:

Deci, încă o dată, vă rog la vot să fiţi pentru nerespingerea iniţiativei.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Mulţumesc iniţiatorului.

Stimaţi colegi,

Iată un deputat care reprezintă fidel electoratul din circumscripţia electorală unde a candidat. Într-adevăr, cărăuşii din zona montană au dus o activitate, o muncă de mare risc, de mare pericol, dar cele legale sunt cele legale, şi cele regulamentare. Iniţiativa nu are nici avizele necesare de la Guvern privind finanţarea acestor posibile drepturi sau are avize negative, noi suntem în programul de lucru, iniţiativa era pe ordinea de zi, trebuia s-o luăm în discuţie odată, s-a nimerit chiar acum în preajma Anului Nou. Se pare că noul an n-are a aduce o noutate în materie persoanelor, categoriilor sociale sau categoriilor de persoane vizate aici.

Domnul Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Sigur că există o oarecare nerăbdare în sală din moment ce Guvernul şi-a luat un binemeritat concediu în relaţiile cu noi după câteva zile de muncă...

Domnul Victor Boştinaru (din sală):

Sunt în şedinţă de Guvern, domnule Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Eu nici n-aş fi vrut să-i răspund colegului meu. Este neimportant acest aspect. Este total neimportant faptul că este şedinţă de Guvern. Este neimportant. Conform Constituţiei, trebuie să fie în Parlament un membru al Guvernului, măcar acel ministru care se ocupă de relaţia cu Parlamentul. Ştiţi la fel de bine ca şi mine.

Nu am vrut să-i răspund unui coleg mai devreme, domnului Zoner, când spunea anumite lucruri. Îi aduceam şi-i citeam din stenograma de acum câţiva ani de zile în care la fiecare proiect de lege dumneavoastră cereaţi să fie ministrul şi, în general, era.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Ceream, dar nu venea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Eu nu am spus dacă veneau sau nu. Mie mi se pare ciudată această schimbare de optică. Şi de ce am venit la microfon? Am venit la microfon pentru că, cu toate zâmbetele noastre, există o categorie socială în zona de munte care trăieşte această neplăcere de a nu avea venituri la bătrâneţe. Pentru ei este o dramă. Sunt convins că există şi alte categorii sociale. Important este ca ele să-şi găsească un purtător de cuvânt. Această categorie a găsit un purtător de cuvânt. A trata cu uşurinţă şi a spune "Guvernul nu a dat aviz în termen", deci, este un aviz negativ, eu nu sunt de acord. Avizul nu a fost dat de Guvern. Eu cred că este pozitiv. Poate colegul sau doamna Stoica crede că e negativ. Evident că Guvernul trebuia să dea un punct de vedere.

Intrând pe fond însă, eu constat următorul lucru: domnul Vataman ne ridică o problemă cu care majoritatea este de acord că este reală şi, cu toate acestea, noi ne pregătim s-o respingem. Cred că abordarea problemei de către domnul Vataman nu este cea mai corectă. A introduce aceste sume într-un fond de pensii şi aşa cu destule probleme, cred că din punct de vedere legal ne face să votăm împotriva acestei iniţiative. Nu văd eu soluţie ca să dăm o pensie.

Poate însă domnia sa va reflecta să modifice proiectul de lege, să vină cumva cu un ajutor social pentru aceste tipuri de cetăţeni. Este greu să dovedim că ei au plătit sau nu au plătit asigurări sociale, dacă au plătit, cât au plătit. Dar se pare că putem dovedi că au muncit o perioadă de timp cu animalele. Şi aici putem să gândim un fond special, care sunt convins că este foarte mic, la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, de unde să le dăm acestor oameni nişte sume de bani, majoritatea fiind destul de săraci. O spun ca un reprezentant al unui judeţ şi mai am un coleg, mă uit la Radu Mânea, care ştie că avem aceste probleme în judeţ şi oamenii vin şi ridică această problemă şi mă bucur că un coleg a ridicat-o. Şi eu cred că putem sprijini un proiect de lege care să le ofere un ajutor social special pentru această categorie socială. Dacă vor apare şi altele vom vedea. Însă ca şi pensie, introducerea unui fond de pensii, este evident că trebuie să respingem proiectul de lege, dar am ţinut să fac această precizare ca să înţeleagă şi colegul nostru Vataman şi cei care îi reprezintă că nu suntem împotriva faptului că ei ar trebui să primească un ajutor din partea statului, stat care s-a bucurat la un moment dat de efortul şi de munca lor, ci că această formă nu este cea mai potrivită.

Cred că şi celelalte grupuri parlamentare sunt de acord ca în prima perioadă a sesiunii următoare să putem lua în discuţie un proiect de lege asemănător şi nu într-un moment de pauză guvernamentală, ci într-un moment de lucru obişnuit, şi care poate fi votat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Toată lauda pentru iniţiativă. Toţi recunoaştem nevoia reglementării, numai că n-am găsit cadrul juridic corespunzător să instituim drepturile de pensie pentru limită de vârstă, pentru pierderea capacităţii de muncă, pentru pensie de urmaş.

Stimaţi colegi,

La această fază, eu trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea făcută în raport, de respingere a iniţiativei legislative. Dacă nu trece această propunere, nu avem decât să o dezbatem. Aceasta e procedura.

Se pune problema să vă consult asupra procedurii de vot.

Propunerile de vot se fac de la tribună şi nu din sală, la derută. Eu n-am ce reţine.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Propunerea o face preşedintele de şedinţă.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, eu propun votul deschis. Dacă există şi alte propuneri. Nu există.

Stimaţi colegi,

Vă rog, atenţie! Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei de muncă şi protecţie socială, de respingere a acestei iniţiative legislative. Sper că am fost clar.

Cine este pentru? Majoritate clară.

Împotrivă?

Stimaţi colegi,

Suntem în derută. Cer scuze. Repetăm votul. Pentru că se pune problema cvorumului.

Deci, încă odată. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere.

Cine este pentru? Vă rog, număraţi. 57 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abţineri? 20 abţineri.

Stimaţi colegi,

Constat că nu suntem în cvorum. Suspendăm şedinţa. Continuăm dezbaterile mâine la orele 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,55.