Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 iunie 2000
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 iunie 2000 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 iunie 2000
|
Şedinţa a început la ora 16,20. Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Vasile Miclăuş şi Kónya-Hamar Alexandru, secretari. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei, anunţându-vă că, din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 266, participă la alte acţiuni parlamentare 16, iar 77 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este, astfel, întrunit. Pentru început, urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru care v-au fost difuzate. Dacă la ordinea de zi sunt observaţii sau comentarii? Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Revin a treia oară în legătură cu Ordonanţa nr.49. Este iar pusă pe ultimul loc, în data de marţi, joi, vineri. Eu aş vrea, domnule preşedinte, ştiu că şi dumneavoastră aţi avut ceva pentru anularea acestei ordonanţe, domnule preşedinte Lupu, vreau s-o aduc mai în faţă, să propun să vină pe locul 5. Este vorba de un simplu vot, ea este dezaprobată de Senat şi de Camera Deputaţilor, ea, însă, funcţionează şi la ora actuală. Eu ştiu că, în ce mă priveşte, ... |
||||
|
Deci doriţi s-o aduceţi... |
||||
|
Pe locul 5. |
||||
|
... pe ziua de luni sau ziua de marţi? |
||||
|
Marţi, pe locul 5, mâine. E un simplu vot, o punem la vot, o comentăm 10 minute sau 5 minute şi, cu aceasta, am terminat, dar ea nu trebuie să mai funcţioneze, la ora actuală, pentru că, în regii şi în societăţi cu capitalul majoritar de stat, se merge tot pe această idee cu salarizarea pe care o ştiţi la ce nivel s-a ajuns cu ea. Vă mulţumesc. |
||||
|
Numai că Ordonanţa nr.49 nu are nici o referire la salarizare, dar s-a emis acea Hotărâre de Guvern nr.364... |
||||
|
Legat de ea. |
||||
|
Da. Alte propuneri? Alte propuneri nu mai sunt. Deci supun votului dumneavoastră propunerea de modificare a ordinii de zi, astfel ca la pct.5 din zilele de marţi, joi şi vineri să figureze dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.49. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 2 abţineri. Votat. Ordinea de zi, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Programul de lucru. Dacă sunt obiecţiuni, comentarii? Nu sunt. |
||||
|
Domnul Kovacs Csaba Tiberiu (din sală): Ba da! |
||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În proiectul acesta de program, s-a trecut şi ziua de vineri ca zi lucrătoare, probabil în ideea unei compensări pentru săptămâna trecută. Vreau să amintesc colegilor mei că, în a doua jumătate a săptămânii, se constituie mai multe consilii judeţene, consilii locale, municipiile reşedinţă de judeţ, unde marea majoritate dintre noi va trebui să fim prezenţi. Deci rugămintea mea este, propunerea noastră este ca să avem un program obişnuit care să se încheie joi, la ora 12,30. |
||||
|
Domnule deputat, am deschis o premieră, în această legislatură, ca, în timpul alegerilor locale, 4 săptămâni să nu se lucreze. Noi am dezbătut această problemă în Biroul permanent, mai avem două săptămâni de dezbateri, săptămâna ultimă din luna iunie este şi a treia parte a sesiunii parlamentare a Adunării Consiliului Europei, încât, practic, săptămâna de activitate în care mai putem rezolva unele priorităţi legislative rămâne aceasta. De aceea cred că este normal să ne concentrăm eforturile şi să lucrăm şi a cincea zi din săptămână pentru cele 4 săptămâni consumate în circumscripţiile electorale. Domnul Emil Popescu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Fac apel respectuos la domniile voastre, indiferent de culoarea politică, să fiţi înţelepţi şi să fiţi receptivi şi să terminăm cu Ordonanţa nr.40, care vizează situaţiuni foarte delicate în legătură cu chiriaşii şi care durează, provoacă mari necazuri în teritoriul ţării. Am ajuns la art.36, mai avem numai câteva articole şi terminăm ordonanţa, până la art.45. Eu cred că domnul preşedinte Năstase va fi în ajutorul nostru şi reiau ideea, este în interesul tuturor ca să terminăm odată această ordonanţă şi să eliminăm nişte texte care sunt foarte păguboase pentru chiriaşi. De aceea eu cred că veţi da un ajutor în acest sens. Ea e pe poziţia a şasea, s-o ridicăm puţin mai sus. Normal, ar trebui să discutăm, să continuăm discutarea ordonanţei, imediat după legea de abilitare. |
||||
|
Domnule preşedinte, ce a fost de ridicat s-a ridicat, până acum. Ordinea de zi este aprobată, suntem la programul de lucru. |
||||
|
Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă reamintesc că, de opt ori această ordonanţă a fost luată în discuţie şi, de opt ori, s-au tot suspendat lucrările, din diferite motive pe care nu le mai reluăm. Măcar să terminăm această ordonanţă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Deci, dacă vom lucra şi vineri, avem şansa s-o terminăm, dar mâine avem proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului pentru perioada de vacanţă, mai avem de ţinut o şedinţă comună a celor două Camere, ar mai fi o zi pentru şedinţa comisiilor şi, de aceea, am considerat că ziua de vineri este necesară a fi aprobată ca zi de dezbateri. Ca atare, avem o modificare, o propunere de modificare a programului de lucru. Supun, mai întâi, votului dumneavoastră propunerea Biroului permanent. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Deci majoritate de voturi împotrivă. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Kovacs, de modificare. Voci din partea dreaptă a sălii: Care este propunerea? |
||||
|
Bun, deci supun aprobării votului dumneavoastră programul de luni până joi la 12,30, susţinut de domnul Kovacs. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Dau citire Informării cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de Comisiile permanente. 1) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2000 pentru modificarea art.2 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru sănătate şi familie, pentru avize Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu art.102, alin.3 din Regulament, acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului European din România, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru politică externă, pentru avize Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi acest proiect de lege, potrivit art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, urmează procedura de urgenţă. 3) Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, adoptat de Senat la 13 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu art.102 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Polonă, România, Republica Slovacă şi Republica Slovenia, adoptat la Budapesta la 7 februarie 1998, cu privire la prelungirea Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS) pentru perioada 1 ianuarie 2000 31 decembrie 2000, adoptat de Senat în data de 12 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pentru aviz Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă. 5) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.157/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul RO-9903 privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a patra, Pregătirea proiectului ISPA, semnat la Bucureşti la 2 septembrie 1999, adoptat de Senat la 12 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru avize Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 6) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/1999 privind acordarea unor facilităţi pentru plata consumului de energie electrică, motorină şi gaze naturale în vederea stimulării producţiei agricole aferente anului 1999, adoptat de Senat la 14 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 7) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.110/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, adoptat de Senat la 14 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Stimaţi colegi, Vă rog păstraţi liniştea în sală, pentru că, în această gălăgie, nu se poate lucra! 8) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/1999 pentru aprobarea continuării şi finanţării activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, precum şi pentru aprobarea finanţării activităţilor specifice cooperării internaţionale în domeniul de energetică nucleară, adoptat de Senat în 14 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru industrie şi servicii, pentru avize Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din Regulament, şi acest proiect de lege urmează procedura de urgenţă. 9) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.169/1999 privind scutirea de la plata taxei vamale aferente importului unui pian de concert marca Steinway & Sons, adoptat de Senat în data de 14 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din Regulament, acest proiect urmează procedura de urgenţă. 10) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, adoptat de Senat la 14 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din Regulament, acest proiect de lege urmează procedura de urgenţă. 11) Propunerea legislativă privind alocaţia suplimentară pentru copiii din familiile monoparentale şi majorarea alocaţiei de stat pentru copii şi a alocaţiei suplimentare pentru familiile cu copii, iniţiată de un număr de 7 deputaţi PDSR. Cu această propunere au fost sesizate în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 12) Propunerea legislativă pentru reînfiinţarea comunei Coşula din judeţul Botoşani, iniţiată de doamna deputat Viorica Afrăsinei. În fond, a fost sesizată Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 13) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2000 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţională a Drumurilor din România pentru finanţarea Proiectului de construcţie şi reabilitare autostrăzi, semnat la Luxemburg la 16 noiembrie 1999 şi la Bucureşti la 19 noiembrie 1999, adoptat de Senat la 12 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru avize Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 14) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2000 pentru aderarea României la Convenţia Internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30 noiembrie 1990, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 15) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei internaţionale privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi - 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 16) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internaţională a Muncii, adoptat de Senat în şedinţa din 12 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru aviz Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 17) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.101/1999 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca, în valoare de 3,5 milioane Euro, destinat finanţării Proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare Cluj-Napoca, semnat la Bucureşti la 20 august 1999 şi la Luxemburg la 18 august 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 14 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru avize Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 18) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.102/1999 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă de Transport Timişoara privind finanţarea Proiectului de reabilitare a transportului urban Timişoara, în valoare de 19 milioane Euro, semnat la Bucureşti la 20 august 1999 şi la Luxemburg la 18 august 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 14 iunie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanţe, bănci, pentru avize Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|
||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege pentru modificarea şi completarea art.156 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/1999 pentru modificarea art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României; Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/1997 privind bursele de mărfuri; Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1997 privind Codul aerian. |
|
||
|
|
Trecem la constituirea unor comisii de mediere. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României. Membri: PDSR Popa Ioan Mihai, Ionescu Marina; PNŢCD Dejeu Gavril; PD Nistor Vasile; PNL Popa Ştefan; UDMR Székely Ervin-Zoltán; PRM Bălăeţ Mitică. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/1999 privind înfiinţarea Centrului de management pentru finanţarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare, în următoarea componenţă: PDSR Andronescu Ecaterina, Antonescu Niculae Napoleon; PNŢCD Andrei Gheorghe, Hilote Eugen Gheorghe; PNL Stănescu Mihai Sorin; UDMR Asztalos Ferenc; Grupul minorităţilor Şaganai Nusfet. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. |
|
||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Avem o solicitare, din partea Comisiei speciale de investigare a cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore, urmate de pierderi de vieţi omeneşti cauzate de ploile torenţiale căzute în unele zone ale ţării. Această comisie cere, sub semnătura domnului vicepreşedinte Marian Ianculescu şi a domnului secretar Marian Ştefan Popescu-Bejat, prelungirea termenului de depunere a raportului final, de la 30 iunie la 31 octombrie 2000. Obiecţiuni, comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. |
|
||
|
|
Trecem la proiectul de Lege privind combaterea traficului ilicit de droguri. Dacă din partea iniţiatorului este cineva prezent şi doreşte să ia cuvântul? Doamna deputat Mariana Stoica. |
|
||
|
Doamna Mariana Valeria Stoica: Domnule preşedinte, Având în vedere că proiectul şi raportul pe care ni le prezintă comisia nu sunt în concordanţă cu două directive ale Uniunii Europene, eu v-aş ruga să aveţi amabilitatea să returnaţi acest proiect pentru a fi rediscutat în comisie şi a aproba ca, în acelaşi timp, să se ţină cont de cele două recomandări-directive ale Uniunii Europene. De asemenea, v-aş adresa rugămintea, domnule preşedinte, ca atunci când există legi care au caracter european să aveţi amabilitatea să le difuzaţi spre avizare şi Comisiei pentru integrare europeană. Vă mulţumesc. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Avem o solicitare, din partea doamnei deputat Mariana Stoica. Vrem să auzim punctul de vedere al iniţiatorului, punctul de vedere al comisiei şi, apoi, prin vot, să ne pronunţăm asupra solicitării de a retrimite acest text la comisie, pentru acordarea cu unele reglementări ale Uniunii Europene. |
||||
|
Domnul Nicolae Berechet (Ministerul de Interne): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege supus dezbaterii şi adoptării abordează o problematică gravă, ce preocupă societatea contemproană, atât la nivel global, cât şi naţional, ceea ce justifică reglementările în domeniu, prin convenţii internaţionale, prin reglementări interne dintre cele mai severe. După cum cunoaştem cu toţii, traficul şi consumul ilicit de droguri reprezintă, alături de terorişti şi corupţie, una dintre cele mai periculoase forme ale criminalităţii organizate şi una din sursele altei manifestări antisociale ale acestui fenomen transnaţional, menţionând aici spălarea banilor murdari proveniţi din astfel de activităţi ilegale. Având în vedere faptul că lipsa unei legislaţii corespunzătoare a dus la imposiblitatea folosirii unor metode şi mijloace viabile, care să permită combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, România a devenit un segment important al rutei balcanice, prin care se tranzitează o parte din drogurile prin ţara noastră, ce alimentează piaţa europeană. Totodată, evoluţia traficului şi consumului ilicit de droguri în ţara noastră demonstrează că România este vizată de tot mai mulţi traficanţi pentru crearea unei pieţe de consum. Întrucât atât Organizaţia Naţiunilor Unite, cât şi Uniunea Europeană recomandă României adoptarea unei legislaţii speciale pentru combaterea traficului, consumului ilicit de droguri, în concordanţă cu normele convenţiilor internaţionale în domeniu, la care România a aderat sau pe care le-a ratificat şi condiţionează acordarea de sprijin financiar şi logistic de existenţa actelor normative în domeniu, a fost elaborat proiectul de lege în discuţie privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri care, în principal, cuprinde norme referitoare la: definirea unor termeni de specialitate; reprimarea producerii şi traficului ilicit de substanţe aflate sub control, respectiv incriminarea şi pedepsirea infracţiunilor la regimul acestor substanţe; norme speciale de procedură referitor la persoanele inculpate; mijloacele de probă şi activităţile procedurale desfăşurate în cadrul unor asemenea infracţiuni; măsuri pentru combaterea consumului ilicit de droguri, precum centrele de dezintoxicare; măsurile de supraveghere, consecinţele juridice ale supunerii la tratamentele de dezintoxicare etc., având în vedere forma îmbunătăţită a proiectului de lege, adoptată de Senat, pe baza raportului favorabil elaborat de comisiile de specialitate ale Senatului, pe care Ministerul de Interne şi-a însuşit-o, vă rog să fiţi de acord cu adoptarea proiectului de Lege privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în forma prezentată şi adoptată de Senat, care a fost însuşită şi de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc şi vă stau la dispoziţie cu răspuns la întrebări. |
||||
|
Da, deci şi iniţiatorul solicită dezbaterea, părerea comisiei, eventual dacă putem modifica, să modificăm ceva aici în plen, pentru că este un text cerut de Guvern, este între priorităţile legislative ale Guvernului şi dacă o returnăm la comisie, o scoatem la primăvară. |
||||
|
Domnul Nicolae Berechet: Domnule preşedinte, din studiul comparat, făcut în faza pregătitoare a acestui proiect, din experienţa şi activitatea cu alte structuri internaţionale ce au o legislaţie evoluată în materie, pot afirma că şi respectivul proiect răspunde în această perioadă într-o bună măsură necesităţii adoptării unei legi în domeniul reprimării consumului, traficului ilicit de droguri, astfel încât acest proiect, dacă devine lege, este un pas important în combaterea acestui gen de criminalitate, sigur că da, fără pretenţia că este un proiect de lege perfect, dar este un proiect al unei legi perfectibile după adoptarea ei. Şi noi simţim nevoia adoptării ei într-un termen cât mai operativ, având în vedere că această iniţiativă datează, de fapt, din 1996, timp în care s-au pierdut foarte multe oportunităţi în plan juridic şi procedural pentru combaterea fenomenului. |
||||
|
Vă mulţumim. Comisia? |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Doamna deputat are perfectă dreptate, actualul proiect de lege nu este armonizat în totalitate cu legislaţia europeană, dar vreau să vă expun că legislaţia europeană, în momentul de faţă, este într-o mare transformare datorită riscului pe care-l prezintă pentru zona noastră acest trafic de droguri. Am rugămintea ca să votăm această lege în actuala formă venită de la Senat, proiectul de lege este destul de vechi. Am discutat în comisie şi urmează ca după 6 luni, maxim 8 luni de la promulgarea legii, împreună cu compartimentul de resort din Ministerul de Interne care pune în aplicare această lege, să facem, pe de o parte, armonizarea cu legislaţia europeană la zi, precum şi acele rectificări care sunt necesare pentru buna funcţionare a acestui departament, pentru că, în paralel cu această lege se lucrează şi la anumite modificări în Codul Penal şi Codul de procedură penală şi în cazul acesta va trebui să ţinem cont în lege şi de viitoarele modificări din cele două coduri de bază. De aceea, vin cu rugămintea către doamna deputat să fie de acord ca această lege să fie acceptată de Camera Deputaţilor în această formă. Dacă vom încerca să introducem noi amendamente, să o modificăm, nu vom mai avea timp să o trecem prin Senat şi deci, anul acesta, nu vom avea o lege privind combaterea traficului de droguri. |
||||
|
Doamna deputat Mariana Stoica, aţi ajuns la o înţelegere cu comisia? Deci, cum şi legislaţia Uniunii evoluează, să o prindem mai pe la începutul anului viitor. |
||||
|
Aşa este. Aşa este, domnule preşedinte, aveţi perfectă dreptate, legislaţia Uniunii evoluează şi raporturile se schimbă, fireşte, legea este din 1996 depusă la Camera Deputaţilor, prin urmare, cred că are o vechime suficientă, pentru ca acquis-ul comunitar să fi evoluat în domeniu şi pentru ca România să fie catalogată, nu numai ca o ţară de tranzit, ci şi ca o ţară care fabrică droguri. Din acest punct de vedere, vă dau perfectă dreptate că doriţi să aveţi o lege care, însă, repet, nu este armonizată cu directivele Uniunii Europene în materie. De aceea, rog şi aş ruga să ţineţi cont de această sugestie, de fiecare dată când Guvernul României trimite legi spre Parlament, este rugat ca în expunerea de motive să sublinieze şi directivele Uniunii Europene cu care textul de lege se armonizează, având în vedere că ne-am luat un angajament ca în 2007 să încheiem negocierile pe toate capitolele necesare pentru aderare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor, iniţiatorul şi-a spus părerea, comisia de asemenea, dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea PNŢ-CD sau comisia doreşte să mai intervină? |
||||
|
Domnul Mihail Nică (din loja comisiei): Nu. Din partea grupului la discuţii generale. |
||||
|
La discuţii generale, domnul Mihai Nică. Dacă de la alte grupuri parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul, să comunice numele oratorilor. Vă rog, domnule Nică. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor, Proiectul de lege abordează o problematică gravă care preocupă societatea contemporană atât la nivel global, cât şi la nivel naţional. Încă din anul 1961, Organizaţia Naţiunilor Unite a elaborat Convenţia unică privind substanţele stupefiante, iar în anul 1988, Convenţia împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope. După cum vă este cunoscut, producerea, traficul şi consumul de droguri reprezintă, alături de terorism şi corupţie, una din cele mai nocive forme ale criminalităţii organizate şi una din sursele altor manifestări antisociale a acestui fenomen transnaţional, spălarea banilor murdari. Acest flagel nu ocoleşte nici România. Dintr-o ţară de tranzit, ne transformăm cu paşi repezi într-o zonă de consum. De asemenea, dacă nu intervenim rapid, sunt indicii că putem deveni producători de droguri de sinteză. Proiectul de lege îşi propune să acopere golul legislativ în această sferă a criminalităţii şi cuprinde norme referitoare la reprimarea producerii şi traficului ilicit de substanţe aflate sub control, norme speciale de proceduri referitoare la persoanele inculpate, mijloace de probe şi activităţile procedurale desfăşurate în cazul unor astfel de infracţiuni şi nu în ultimul timp, măsuri împotriva abuzului de droguri. De asemenea, se definesc din punct de vedere juridic o serie de termeni utilizaţi în acest domeniu, cum ar fi: drogul, drogul de risc, drogul de mare risc, toxicomanul, precursorii, cura de dezintoxicare şi supravegherea medicală. Ca o noutate, pentru strângerea datelor şi identificarea făptuitorilor, legea prevede posibilitatea folosirii investigatorilor acoperiţi. Aşa cum s-a discutat mai devreme, legea are încă multe scăpări, dar Grupul parlamentar al PNŢ-Civic, Ecologist o va vota sub această formă, pentru că ea este foarte necesară momentului actual. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Alte grupuri? Nu mai sunt intervenţii, trecem la ... Vă rog domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Onorată Cameră, Grupul PUNR se asociază expunerii pe care a făcut-o anterior, în numele Grupului PNŢ-CD şi al comisiei, domnul deputat Nică şi consideră că abordarea acestei problematici este una din necesităţile de primă urgenţă, având în vedere ofensiva pe care criminalitatea organizată o desfăşoară la ora actuală şi în ţara noastră. Intenţia de a transforma această ţară, nu numai într-un centru de tranzit al drogului dinspre Orient spre zona occidentală a Europei, dar şi de a o transforma într-o piaţă de desfacere, într-o consumatoare de droguri, afectează, într-un mod evident, existenţa psihică şi biologică a poporului nostru, ca atare, nu putem decât să salutăm o asemenea iniţiativă legislativă cu convingerea că, pe parcurs, în măsura în care experienţa combaterii acestui flagel o va impune, legea va suferi perfecţiuni permanente. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Leonăchescu din partea Grupului România Mare. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem de acord cu proiectul de lege propus spre dezbatere şi suntem de acord şi cu argumentele formulate anterior de cei doi vorbitori. Este o lege tehnică, pluteşte deasupra tuturor doctrinelor politice şi vizează în mod deosebit tineretul ţării, în fond, viitorul acestei ţări. Iată de ce, cu faţa spre viitor, protejând generaţia de mâine, vom vota pentru conţinutul, esenţa acestei legi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.1 din textul Senatului. Obiecţiuni? Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Titlul Cap.I Dispoziţii generale - care cuprinde art.1. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap. I integral. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.II Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional. Domnul Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu aş vrea să pun în discuţie o observaţie pe care Consiliul Legislativ a făcut-o în legătură cu acest proiect de lege şi, în special, cu privire la sistematizarea materiei. Consider că observaţia care a fost făcută de Consiliul Legislativ este întemeiată, este justificată, este în concordanţă cu legea pe care noi am aprobat-o cu privire la redactarea actelor normative; normele de tehnică legislativă. Ca atare, mie mi se pare firesc ca după Cap.I Dispoziţii generale, în mod normal, să inserăm în proiect Cap.IV, în redactarea în care este şi bineînţeles, acolo unde comisia, prin raport, a adus unele amendamente, adică logic, logic, nu numai logică formală, dar şi logica juridică impune ca Cap.IV Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri să devină Cap.II, actualul Cap.III Dispoziţiile procedurale să rămână Cap.III, iar Cap.II să devină Cap.IV referitor la sancţionarea traficului şi altor operaţiuni ilicite cu substanţele aflate sub controlul naţional. Mi se pare oarecum nefiresc ca întâi să redau infracţiunile, pedepsele şi după aceea să vin cu norme de procedură, ba, mai mult, apoi să vin cu norme care se referă la unele măsuri care trebuiesc luate împotriva consumului ilicit de droguri. Din acest punct de vedere aş ruga şi comisia şi iniţiatorul, deci, nu se umblă pe fondul reglementării, ci este, pur şi simplu, o problemă de reaşezare, de sistematizare a materiei, respectându-se normele de tehnică legislativă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Ei, ce spune comisia, ce spune iniţiatorul? Tehnica legislativă spune cam ce a spus domnul Gaspar. |
||||
|
Am întors şi noi pe toate părţile scrisoarea Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Legislativ, dar având în vedere că legea îşi propune, în primul rând, combaterea traficului şi consumului, am considerat că este bine să începem, chiar de la început, cu sancţiunile. |
||||
|
Domnule coleg, puteaţi să începeţi cu Dispoziţii finale şi tranzitorii, este cam acelaşi lucru. Dacă tot merge la mediere, această corectură ar trebui făcută. Văd aici în raport că unele texte sunt modificate faţă de Senat sau respinse. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a adoptat acest proiect de lege exact în forma venită de la Senat, deci, ceea ce vedeţi dumneavoastră acolo în raport sunt amendamentele respinse, nu a fost nici un amendament aprobat şi de aceea noi am dori, ca şi dumneavoastră, în plen, să votaţi această lege în forma adoptată la Senat. Evident, aici discuţia privind procedura legislativă şi modul de ordonare a capitolelor este foarte interesantă dar probabil că acest Capitol II apare aici şi puţin sare în ochi că aşa devreme apare sancţionarea, deşi, aşa cum spunea domnul coleg Nică, acesta este corpul legii, cel mai important capitol al legii, deoarece legea se referă la măsuri privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. De aceea, după Cap.I Dispoziţii generale se intră în domeniul principal al legii, în sancţionarea traficului şi altor operaţiuni ilicite. Deci aici, într-adevăr, se menţionează şi sancţiunile, dar în acelaşi timp apar şi operaţiunile ilicite care sunt obiectul acestei legi. De aceea, noi am dori ca să apelăm la dumneavoastră pentru a vota, asemenea Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, legea în forma venită de la Senat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, trecem la dezbatere mai departe. Deci, Cap.II, titlul. Cine este pentru? |
||||
|
Domnul Acsinte Gaspar (din bancă): Domnule preşedinte, Eu am făcut o propunere. Să spună şi iniţiatorul părerea. |
||||
|
Deci, din partea iniţiatorului care este părerea? |
||||
|
Domnul Nicolae Berechet: Din aceleaşi considerente ca domnii deputaţi antevorbitori, adresez respectuoasa rugăminte a înţelegerii unui asemenea aşezământ, pentru că fiind o lege cu care operăm pentru prima dată, dorim ca dispoziţiile sancţionatorii să fie proiectate înaintea celor privind combaterea, care vor fi dezvoltate în instrucţiuni şi regulamente. Acesta este în plus unul din considerentele pe care vi le invoc şi pe care, respectuos, vă rog să le luaţi în calcul. |
||||
|
Domnul deputat Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, nu este prima dată când sunt sacrificate în Parlament normele de tehnică legislativă şi atunci renunţ, renunţ la propunerea care am făcut-o şi să continuăm dezbaterile în forma care a fost discutată şi adoptată de către Senat. |
||||
|
Deci, Cap.II cu titlul menţionat. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.2. Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.3. La alin.1 avem o trimitere la raport. Deci, acestea sunt respinse. Comisia susţine varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.4, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.5, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.6, varianta Sentului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.7, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.8, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.9, varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.10. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.11. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.12. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.13. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.14. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.15. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.16. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.17. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.18. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.19. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.II în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.III Dispoziţii procedurale. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.20. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.21. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.22. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.23. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.24. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.25. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.26. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.III în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.IV Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.27. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.28. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.29. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.30. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.IV în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.V Dispoziţii finale. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.31. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.32. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Votul final mâine la orele 11,00. |
||||
|
Domnul Acsinte Gaspar (din bancă): Să punem la vot şi tabelele 1-4. Sunt 4 tabele până la proiect. |
||||
|
Da, mai avem şi anexe. Deci, tabelul 1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Tabelul 2. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Tabelul 3. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Tabelul 4. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Deci, votul final mâine la orele 11,00-12,00, când vom găsi momentul potrivit pentru voturile finale. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Asupra Legii voluntariatului, v-aş propune să ne pronunţăm după următoarea iniţiativă legislativă, întrucât întârzie iniţiatorul şi trecem la propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, domnul preşedinte Emil Popescu deci, suntem la propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Am intrat în dezbateri, prezentaţi raportul. Domnule preşedinte, este pe ordinea de zi a Camerei, am intrat în dezbateri. Deci, are raport de admitere. |
|
||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Raport asupra proiectului voluntariatului. În conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei... |
||||
|
Deci, domnule preşedinte, suntem la propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, pentru că, întârziind iniţiatorul, am trecut peste voluntariat. |
||||
|
Asistenţa juridică în România este reglementată în prezent prin Legea nr.51 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi prin Decretul nr.143/55 privind organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice. Legea nr.51 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat este o reglementare modernă, adaptată noilor condiţii economice, în timp ce reglementarea privind organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice este depăşită de realităţile specifice economiei de piaţă. Prin acest proiect se urmăreşte reglementarea statutului juridic al consilierilor juridici, a asistenţei juridice a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi a agenţilor economici. În proiect sunt stabilite condiţiile în care se poate dobândi sau pierde calitatea de consilier juridic, organizarea profesiei de consilier juridic în sensul constituirii Uniunii Naţionale a Consilierilor Juridici din România, formată din toţi consilierii juridici înscrişi pe tablou, cât şi statul juridic, organele de conducere şi competenţele. Proiectul prevede normele referitoare la răspunderea consilierilor juridici, stabileşte sancţiunile disciplinare, modul de cercetare a bazei aplicării sancţiunilor, căile de atac. Faţă de cele mai sus expuse, supunem proiectul de Lege privind executarea şi exercitarea profesiei de consilier spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor. |
||||
|
Vă mulţumesc domnule preşedinte. La dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Szekely Ervin. Este vorba de o iniţiativă legislativă din partea unor deputaţi. Poftiţi domnule Szekely, îndată găsesc iniţiatorii. Iniţiatorii sunt domnii: Grădinaru Nicolae, Pavel Vasile, Bujor Liviu, Paula Ivănescu, Popescu Bejat, Romeo Trifu, Oltean Ioan, Romeo Nanu, Székely Ervin, Gabriela Radu, Dumitriu Carmen, Ionescu Marina, Bălăeţ Dumitru, Ioan Gavra, Popa Ioan Mihai, Oană Gheorghe, Nistor Vasile. Da, vă rog, domnule Székely. |
||||
|
Aş vrea să fac o precizare. Atunci când s-a redactat, această propunere legislativă avea un alt conţinut şi, atunci, şi eu şi alţi colegi de ai mei am semnat. Ulterior, proiectul a fost modificat şi a devenit inacceptabil, cel puţin pentru mine, şi la dezbaterile generale aş vrea să pledez din partea grupului parlamentar împotriva adoptării acestui act normativ. Legislavitul a făcut mai multe tentative, ca să spun aşa, de a reglementa statutul consilierilor juridici. Este o rămânere în urmă, pentru că este aproape singura profesie liberală, care nu a găsit o reglementare adecvată actualelor condiţii, actualelor cerinţe ale economiei de piaţă. Prima propunere de acest gen a fost respinsă de Parlament, cu doar câteva voturi, pentru că, fiind o lege organică, sau cel puţin a fost considerată aşa, nu s-a realizat cvorumul necesar pentru adoptarea unei legi organice. A doua reglementare, parţială, zic eu, a fost adoptată de către Camera Deputaţilor, dar nu şi de către Senat, prin modificarea Legii avocaturii, prin care s-a stabilit că consilierii juridici pot profesa ca şi avocaţi, fără examen, în cazul în care au o vechime de 10 ani în profesie. Nu credem că aceasta este soluţia: ca din toţii consilierii juridici să facem avocaţi, pentru că această profesie are specificul ei, necesită o serie de cunoştinţe din domeniul dreptului economic, dreptului financiar, dreptului muncii, care poate că nu sunt la îndemâna avocaţilor, - fără să jignesc pe avocaţi -, pentru că, desigur, ei au această posibilitate de a reprezenta persoane juridice, dar consilierii juridici s-au specializat în acest domeniu. De aceea este necesară o reglementare care să fie adecvată condiţiilor actuale din economia românească. Dar propunerea legislativă pe care o dezbatem astăzi, din păcate, nu satisface aceste cerinţe, pentru că prevede doar posibilitatea exercitării profesiei cu contract de muncă, cu carnet de muncă la o singură societate comercială sau la o singură instituţie de stat. Bine, în cazul instituţiilor aş putea să accept argumentarea că, într-adevăr, nu poate să reprezinte interese contrare cu cele ale instituţiei unde este angajat, dar o astfel de incompatibilitate, în cazul societăţilor comerciale nu cred că poate să fie susţinută şi nici nu cred că este realizabil acest lucru. Vă daţi seama că atunci când majoritatea societăţilor comerciale sunt întreprinderi mici şi mijlocii, cu 5, 10, 20, 30 de angajaţi, nici un patron nu-şi permite să angajeze un consilier juridic pentru volumul de muncă pe care-l are. Şi, evident, va renunţa la serviciilor consilierului juridic, care nu va mai găsi piaţă pentru cunoştinţele pe care le-a adunat. În aceste situaţii, firmele vor fi nevoite să apeleze la avocaţi atunci când, din când în când au o problemă juridică, iar consilierii juridici n-au decât să se facă avocaţi. Nu credem că suntem chiar aşa de bogaţi încât să putem renunţa la această categorie profesională, nu credem că pe piaţa muncii nu s-ar găsi un loc şi pentru ei, printr-o organizare mai adecvată. Admit faptul că primul proiect de lege care a reglementat sau a dorit să reglementeze organizarea acestei profesii poate că a exagerat, sau poate că a dat posibilitatea unei interpretări excesive, în sensul că consilierul juridic ar putea să lucreze, pe de o parte, ca şi angajat al statului, la o instituţie publică, pe de altă parte, ca liber profesionist, într-un cabinet particular. Nu prevedea aşa ceva legea respectivă sau proiectul de lege, dar unii au dat o astfel de interpretare. Este evident că astfel de cumul nu se poate admite, dar nici varianta cealalată, sau nici extrema cealaltă nu se poate accepta, în sensul ca să nu se permită consilierilor juridici să îşi exercite profesia ca pe o profesie liberală, în cadrul cabinetelor individuale sau colective. Motiv pentru care acest proiect de lege pentru Grupul parlamentar al UDMR este inacceptabil şi vom vota împotriva lui. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Grădinaru. Deci, domnul Székely Ervin se retrage de pe lista iniţiatorilor, am înţeles, şi în numele Grupului parlamentar al UDMR cere respingerea iniţiativei. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnul coleg Székely nu a citit ultimul proiect care a ieşit de la comisie şi nici raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Dânsul n-a participat la şedinţe. Nu ştiu dacă l-a citit pe cel care a fost difuzat la casete, dar vreau să vă spun, în câteva cuvinte, că acest proiect de lege a fost iniţiat de către mine şi o parte din colegii din Cameră, sunt din tot spectrul politic din Cameră, nu este nimic dacă domnul Székely şi-a retras semnătura, dar acest proiect de lege nu a fost respins de Cameră, nu a îndeplinit atunci... au fost atâtea discuţii în plenul Camerei dacă este lege organică sau nu, şi nu a îndeplinit cvorumul pentru o lege organică. După care, în aceeaşi formă, noi am semnat-o şi am făcut aceeaşi iniţiativă, deci am înaintat-o Camerei. Dacă observaţi, în raportul făcut de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, noi am avut discuţii atât cu preşedintele Uniunii Avocaţilor, care a fost la toate şedinţele, domnul Zamfirescu, domnul preşedinte al Asociaţiei Consilierilor Juridici, domnul Şelaru, şi eu, ca vicepreşedinte al acestei asociaţii, am fost la discuţii la toate aceste şedinţe. Domnul ministru Baias, vedeţi şi în raport, se spune că domnul ministru Baias a venit cu anumite amendamente, pe care comisia le-a admis. Domnul Székely făcea referire la cumulul de funcţii ale consilierilor juridici. Dacă observaţi, nu mai există acest cumul. Nu mare voie la convenţiile civile. Deci, este clar, s-au admis toate aceste amendamente. Consilierul juridic este numai angajat cu carte de muncă ori la o instituţie publică sau la o societate comercială. El nu are acces la barou. Ce spunea colegul nostru, că în Legea nr.51, Legea avocaţilor, se modifică cumva statutul consilierilor juridici, da, dar după ce face 10 ani ca vechime consilier juridic. Deci, nu are nici o legătură una cu cealaltă. Eu v-aş ruga să luăm în discuţie acest proiect de lege aşa cum a fost adoptat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi aşa cum iniţiatorii s-au pus de acord. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Valeriu Tabără. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Eu nu vreau să intru în amănuntele legii, însă mi se pare că a discuta acum de a nu permite unei anumite categorii de oameni care lucrează în domeniul dreptului, cum sunt jurisconsulţii, nici după 10 ani să intre în avocatură, se face o foarte mare greşeală. Pentru că, până la urmă, întreprinderile şi zona economică va trebui să fie reprezentată de avocaţi, aşa cum este toată lumea. Dar, după părerea mea, şi vă rog să reţineţi, este o greşeală inclusiv în Legea avocaţilor, acolo unde instituim nişte examene absolut inutile, când un interviu la baroul de avocaţi ar fi suficient pentru cel care intră în baroul de avocaţi, şi să nu trecem la alte examene, care se transformă în cu totul şi cu totul altceva la nivel naţional, aşa cum este şi rezidenţiatul la medici şi alte şi alte examene de intrare în profesie. Eu cred că după 10 ani se poate da posibilitatea ca cei care lucrează în zona juridică a întreprinderilor să poată să-şi aleagă calea, în special pe specializarea pe care au făcut-o 10 ani în domeniul economic. Este normal să fie aşa! Atenţie că facem legi închise, legi care duc la corupţie, legi care duc la deprofesionalizarea profesiei! şi a unor profesii de vârf din societatea românească! Nu cred că se întâmplă în lume ceea ce se întâmplă acum aici. Nu vreau să intru în amănunte, dumneavoastră le cunoaşteţi foarte bine. Am construit nişte legi profesionale extrem de închise, în care mita şi mizeria îşi fac loc din ce în ce mai mult şi, practic, elimină pătrunderea tineretului spre aceste profesii. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Alte grupuri parlamentare? Domnul Gavril Dejeu. |
||||
|
Proiectul a fost amplu dezbătut în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în prezenţa reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Avocaţilor, în prezenţa reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Jurisconsulţilor, în prezenţa reprezentantului Ministerului Justiţiei şi aproape în unanimite membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au luat cuvântul şi s-au pronunţat asupra proiectului. Piedica care a stat în calea aplicării legii era reglementarea potrivit căreia jurisconsulţii puteau să fie şi jurisconsulţi şi, în acelaşi timp, şi avocaţi. Această formulă a fost înlăturată. Este firesc, şi în opinia mea, ca după 10 ani de practică efectivă în munca de jurisconsult să se poată intra în avocatură fără examen. Nu este firesc să se poată intra fără acest concurs mai înainte, fiindcă oricine doreşte să între în avocatură, potrivit Legii nr.51, trebuie să dea un concurs de admitere. Prin urmare, fără să facem facilităţi şi excepţii pentru jurisconsulţi, la nivelul reglementării generale, proiectul de lege este fezabil şi cred că poate fi admis. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Grădinaru, cu o observaţie. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să fac o observaţie. În acest proiect de lege nu este vorba de consilierul juridic care are o vechime de 10 ani să intre în avocatură fără examen. Noi am aprobat, plenul Camerei a aprobat acest proiect anul trecut, prin modificarea Legii nr.51, şi acolo era prevăzut acest aspect - ca un consilier juridic care are vechime de 10 ani să treacă în avocatură fără examen iar proiectul se află la Senat. Nu este prevăzut în acest proiect asemenea termen de 10 ani. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Székely. |
||||
|
În virtutea dreptului la replică, aş vrea să spun totuşi câteva lucruri. În primul rând, am citit legea şi resping aceste afirmaţii din partea domnului secretar al comisiei, că nu aş fi citit-o. În al doilea rând, nu am susţinut că greşeala legii sau motivul pentru care noi nu vom vota este posibilitatea cumulului prestaţiilor juridice în cadrul profesiei liberale şi în cadrul instituţiei de stat ci, dimpotrivă, am protestat împotriva faptului că un consilier poate să lucreze numai cu carte de muncă la o singură societate, lucru care este absolut irealizabil în condiţiile în care nu există decât foarte puţine societăţi comerciale care pot să-şi permită angjarea consilierilor juridici. Şi acest lucru a fost confirmat chiar şi de către secretarul comisiei, şi acesta este motivul pentru care noi nu putem să votăm legea, pentru că considerăm că această profesie trebuie să fie o profesie liberală, trebuie să se intre cu examen, exact aşa ca şi în celelalte profesii, şi nici nu am susţinut că prin această lege s-ar realiza trecerea consilierilor juridici în avocatură, ci am spus că noi am făcut posibil acest lucru, prin modificarea Legii avocaturii, dar nu cred că aceasta este soluţia pentru această categorie socio-profesională care astfel ar dispărea de pe eşichierul profesiunilor liberale. |
||||
|
Da. Altcineva? Domnul deputat Mogoş, decanul baroului Iaşi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Lucrurile au fost cât se poate de clar rezolvate la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Aşa cum s-a spus şi de către unul dintre colegii antevorbitori, s-a stabilit în prezenţa tuturor reprezentanţilor celor care interesează profesia de jurisconsult, de consilier juridic şi aceea de avocat. A fost prezentă delegaţia Uniunii Avocaţilor, a Uniunii Juriştilor, a Ministerului Justiţiei, încât lucrurile s-au lămurit acolo foarte clar, plus faptul că în Legea nr.51 de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, care se găseşte în momentul de faţă la Senat, sunt votate deja dispoziţii din lege care prevăd posibilitatea jurisconsultului cu o vechime de 10 ani să acceadă la profesia de avocat. Dar lucrurile sunt lămurite la comisii, încât în sensul în care s-au stabilit la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cred eu că aşa ar trebui să le adoptăm noi aici, la Cameră. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, acestea fiind spuse, trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.I "Dispoziţii generale". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.2. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.3. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.4. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.I, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.II "Dobândirea şi încetarea calităţii de consilier juridic". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.5. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.6. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.7. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.8. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.9. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.10. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.11. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.12. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.13. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.14. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.15. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.II, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.III "Drepturile şi îndatoririle consilierului juridic". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.16. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.17. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.18. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.19. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.20. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.21. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.22. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.23. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.24. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.25. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.26. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.27. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.III, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.IV "Exercitarea profesiei şi organizarea compartimentelor juridice". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.28. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.29. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.30. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.31. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.32. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.33. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.34. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.V "Organizarea profesiei de consilier juridic". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea I "Filiala teritorială". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.35. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.36. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.37. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.38. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.39. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.40. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.41. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.42. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.43. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea I, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea a II-a "Uniunea Consilierilor Juridici din România". Titlul. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.44. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.45. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.46. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.47. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.48. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.49. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.50. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.51. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.52. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.53. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.54. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Secţiunea a II-a, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votată. Cap.V, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VI "Răspunderea disciplinară". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.55. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.56. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.57. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.58. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.59. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VI, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VII "Dispoziţii tranzitorii şi finale". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.60. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.61. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.62. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.63. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.64. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.65. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.VII, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Proiectul de lege are un caracter ordinar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat. |
||||
|
|
Trecem la proiectul de Lege privind voluntariatul, sau Legea voluntariatului. Din partea iniţiatorului? Doamna secretar de stat Simona Marinescu are cuvântul. |
|
||
|
Doamna Simona Marinescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Legea pe care v-o supunem dezbaterii îşi propune să reglementeze raporturile juridice dintre persoane care activează în domeniul asistenţei sociale fără să ceară o remunerare şi persoanele juridice care-şi propun să ajute statul pentru sprijinul săracilor, în cadrul comunităţilor locale. Prin această lege, persoanele care doresc să sprijine pe cei dependenţi, pe cei defavorizaţi în cadrul comunităţii, vor încheia un contract alt fel decât contract de muncă sau contract de prestare de servicii cu persoana juridică beneficiară a voluntariatului, care, de regulă, sunt organizaţii neguvernamentale. Acest contract reglementează obligaţii şi drepturi pentru părţi, cele mai importante dintre ele fiind acelea de a avea acces la toate programele dezvoltate de organizaţii neguvernamentale în cadrul comunităţii, de a avea posibilitatea să participe la dezvoltarea acestor programe, de a primi acele măsuri de protecţie a muncii care sunt necesare pentru a fi protejaţi. Totodată, obligaţiile cele mai importante pe care le au sunt acelea de a aduce la îndeplinire programele pentru care s-au angajat şi de a păstra confidenţialitatea datelor la care aceste persoane au acces. Având în vedere faptul că statul are posibilităţi limitate în a dezvolta asistenţa socială, că sunt foarte mulţi doritori, care de ani de zile activează în cadrul programelor de asistenţă socială comunitare, şi că România este parte la Declaraţia universală a voluntariatului, vă rugăm să aveţi amabilitatea să luaţi în dezbatere această lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Din partea comisiei? Domnul Grădinaru, secretarul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu acest proiect al Legii voluntariatului şi a întocmit raport în data de 16 decembrie 1998, după care a fost primit un amendament de la Guvern şi s-a întocmit un raport suplimentar favorabil, recomandând plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea Legii voluntariatului, în forma prezentată de Guvern, cu următorul amendament, la art.16, care este prins în raportul suplimentar. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. Avem un raport al comisiei şi mai avem şi un raport suplimentar. Titlul legii. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul I "Dispoziţii generale". Comentarii, obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.3. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul II - "Contractul de voluntariat". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.6. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.8. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.10. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.11. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.12. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.13. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Unanimitate. Art.14. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 15. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.II, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Cap.III - "Dispoziţii finale". Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.16, varianta raportului suplimentar. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.17. Precizaţi de la tribună, domnule secretar. Domnul Grădinaru doreşte să facă o intervenţie. |
||||
|
Domnule preşedinte, La art.17 "Intră în vigoare la 60 de zile", nu "după"... |
||||
|
"la 60 de zile de la data publicării". Deci cu această modificare, supun votului art.17. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Legea are caracter ordinar. Votul final. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textul de lege a fost votat. Am epuizat primele 4 proiecte de lege, am epuizat mapa de şedinţă, ordinea de zi stabilită pentru ziua de astăzi. Luăm o pauză şi imediat ce vor fi prezenţi reprezentanţii Guvernului trecem de şedinţa de răspunsuri orale la întrebările adresate de deputaţi membrilor Guvernului. |
||||
|
|
După pauză |
|
||
|
Poftim? |
||||
|
Domnule preşedinte, să începem interpelările sau întrebările până vin membrii Guvernului. |
||||
|
Sunt de acord cu propunerea dumneavoastră. Să începem cu prezentarea pe scurt a interpelărilor. Are cuvântul domnul Leonăchescu Nicolae, se pregăteşte domnul Glăvan Ştefan. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului ministru Constantin Dudu Ionescu. Obiectul interpelării îl reprezintă cercetările asupra cazului de viol, autor fiind plutonierul Toader Silviu Gheorghe din comuna Muşeteşti, judeţul Argeş, cercetări care trenează, dacă nu chiar au fost blocate. Dorim un răspuns referitor la stadiul privind cercetările în acest dosar. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Glăvan Ştefan, şi se pregăteşte domnul Ianculescu Marian, urmează domnul Lădariu Lazăr. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea se adresază doamnei secretar de stat Gabriela Popescu, şi motivul interpelării îl reprezintă situaţia de la Căminul spital nr.8 din Bucureşti, care poate fi, evident, extrapolată şi la alte cămine. Este vorba de demersul delegaţiei Comisiei Europene vizavi de starea existentă în acest cămin. Propun, în final, o anchetă la nivel naţional referitoare la modul în care sunt cheltuite alocaţiile destinate acestor cămine. Am depus interpelarea şi în scris. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Ianculescu. Domnul Lădariu Lazăr este? Nu este. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea este adresată domnului Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, şi are ca obiect unele iniţiative ale unor factori de răspundere din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pentru dezorganizarea administraţiei silvice şi a gestionării pădurilor, cu repercusiuni catastrofale pe termen mediu şi lung asupra echilibrului ecologic din ţara noastră. Îmi rezerv dreptul, domnule preşedinte, să dezvolt această interpelare în şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelările adresate în Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Valeriu Tabără, se pregăteşte domnul Baban Ştefan. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea este făcută către domnul ministru de stat Mircea Ciumara şi se referă la modul de privatizare al Societăţii Comerciale "Ciorapi" S.A. Timişoara, care pune probleme deosebite şi care privatizare se pare că încalcă legea, dar, mai mult, aduce prejudicii deosebite acestei societăţi comerciale, angajată angajată la această dată într-o zonă de profitabilitate şi mai ales de încredere cu partenerii străini. Voi dezvolta această interpelare în momentul în care va fi prezent şi domnul ministru. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Baban Ştefan, şi se pregăteşte domnul Bejinariu Petru. Domnul Baban, cu două interpelări. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi şi eu scurt. Prima interpelare se adresează doamnei ministru Smaranda Dobrescu, ministru de stat şi ministru muncii şi protecţiei sociale, şi se referă la relaţiile care există între MMPS, Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională, ANOF-ul, şi Banca Populară "Eurocredit", prin care se face plata ajutoarelor de şomaj pentru aproximativ 50 de mii de şomeri din 5 judeţe şi din municipiul Bucureşti. Solicit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să ne prezinte care au fost criteriile în baza cărora a fost stabilită această modalitate de plată a ajutoarelor de şomaj, precum şi modul în care "Eurocredit" a devenit titulată a acestor gen de plăţi. Sigur că voi da la secretariat interpelarea in integrum. A doua interpelare se adresează domnului prim-ministru Mugur Isărescu şi este făcută după criza în care a trecut FNI-ul, BCR-ul, Banca Populară Română şi solicit de urgenţă explicaţii în legătură cu proiectul de ordonanţă iniţiat de banca centrală, precum şi măsurile stricte prevăzute de această ordonanţă pentru buna funcţionare pe piaţa financiar-bancară a acestor instituţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Domnul Bejinariu Petru are cuvântul. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare se adresează Ministerului Afacerilor Externe şi o citez direct. Vă rugăm, domnule ministru Petre Roman, să precizaţi pentru populaţia din sudul Bucovinei, pentru societăţile culturale româneşti din regiunea Cernăuţi şi pentru Societatea pentru Cultura şi Literatura română în Bucovina dacă domnul consul Ivan Ilie şi domnul ambasador Alexandru Cornea au avut vreo îndatorire în pregătirea manifestărilor culturale de la Cernăuţi, ocazionate de dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu, şi dacă, la fel, au avut obligaţii faţă de invitaţii din România. Dacă nemulţumirea noastră este îndreptăţită, întrebăm ce măsuri punctuale va adopta Ministreul Afacerilor Externe spre a evita repetarea unor manifestări de ignorare şi de umilire a românilor, chiar şi pe pământurile lor strămoşeşti, vremelnic aparţinând altor state. Şi, a doua, este adresată Ministerului Educaţiei Naţionale domnului ministru Andrei Marga. Vă rugăm, domnule ministru, să precizaţi pentru elevi, studenţi, cadre didactice şi pentru populaţia ţării următoarele: cum apreciază Ministerul Educaţiei Naţionale proliferarea învăţământului particular care, în prea mult cazuri, nu este şi nici nu poate deveni o autentică alternativă, aşa cum recunosc până şi demnitarii din minister. Şi, a doua parte, care sunt demersurile concrete şi imediate pe care le are în vedere conducerea ministerului, împreună cu CNAA, în anul 2000, pentru oprirea proliferării formelor de învăţământ superior particular. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Domnul Naidin Petre, şi se pregăteşte doamna Afrăsinei Viorica. Dumneaei a depus în scris interpelarea. Da. Domnul Naidin Petre. |
||||
|
Căldură mare şi în judeţul Călăraşi şi, în acest sens, am adresat o interpelare Guvernului pentru a se face evaluările şi, respectiv, stabili pierderile şi a se vedea ce se mai poate face. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Lădariu Lazăr, dacă doreşte să prezinte pe scurt interpelarea, are cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Interpelarea este adresată domnului Andrei Marga, ministrul educaţiei naţionale. După încercarea eşuată de reabilitare a altui criminal şi autor moral al genocidului din nordul Ardealului, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena din 30 august 1940, scriitorul Daday Lorand, cel care, sub pseudonimul Dücö Csaba a lansat manifestul de ură interbelică "Nincs Kényelém" - "Fără milă" - , făţişă instigare la incendierea aşezărilor românilor şi la uciderea lor, iată că, o nouă încercare a diversiunii iredentismului maghiar este de data aceasta încununată cu succes. În ciuda protestului unei bune părţi a locuitorilor, încât a fost nevoie chiar de trimiterea şi intervenţia jandarmilor, Şcoala generală din Mugeni Harghita a primit, recent, numele lui Wass Albert. Cine-i Wass Albert? Un ofiţer al armatei horthyste condamnat în contumacie la moarte, iar statul român nu a revenit asupra sentinţei date de către Tribunalul Poporului de la Cluj şi de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război. La slujba religioasă şi la dezvelirea bustului din curtea şcolii din Mugeni, a participaat, alături de episcoul Tökés László, şi Beder Tibor, inspectorul şcolar general al judeţului Harghita. Domnule ministru, după cunoştinţa şi informaţiile noastre, aţi fost categoric împotriva acestei diversiuni, îmbinate cu o acţiune antiromânească şi antinaţională, împotriva schimbării denumirii, deci şi a atribuirii numelui lui Wass Albert Şcolii generale din Mugeşti. Ce măsuri urgente se impun, în acest caz, domnule ministru, împotriva insepctorului şcolar general, Béder Tibor, şi a directoarei şcolii, László Émma? Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Aşteptăm să vină reprezentanţii Guvernului. Doriţi să răspundeţi dumneavoastră? Lista începe cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Domnul Naidin este prezent. Vă rog, domnule ministru. |
|
||
|
Domnul Şerban Antonescu (secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Interpelarea domnului deputat Naidin este adresată atât Ministerului Lucrărilor Publice, respectiv domnului ministru Nicoale Noica, cât şi Ministerului Culturii, domnului ministru Ion Caramitru. Din păcate, Ministerul Culturii nu este prezent aici, îmi pare rău, domnule deputat, şi răspunsul pe care o să-l dau o să fie parţial, o să mă refer, în mod special, la problemele care privesc ministerul nostru. Noi am înaintat şi un răspuns scris care se referă la faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr.50 şi a Legii nr.69 privind administraţia publică locală, republicate, bineînţeles, aprobarea pentru amplasarea monumentului revine autorităţilor locale. Anul acesta, în municipiul Călăraşi, reşedinţa de judeţ, a elaborat şi planul urbanistic general, acesta a fost avizat de consiliul local, de consiliul judeţean, a fost avizat inclusiv de MLPAT. În cadrul acestei documentaţii de urbanism, în cadrul UTr-2, înseamnă unitate teritorială nr.2 -, se prevede şi posibilitatea amplasării unui monument, fără a se intra în detalii privind proporţiile, tematica, alte probleme care ar fi trebuit rezolvate printr-un plan de detaliu. Din analizele pe care le-am făcut, din analiza documentaţiei prezentate s-a văzut că există o serie de avize ale regiilor de apă, canal, gaze, telecomunicaţii, mă rog, inclusiv avizul Muzeului "Dunării de Jos". Din păcate, există un ordin al Ministerului Culturii care înfiinţează o comisie naţională de experţi pentru monumente de for public care prevede necesitatea avizării monumentelor de interes local, dar care, prin amplasarea lor, pot să îşi extindă sfera de influenţă, ca să spun aşa, de importanţă şi în restul municipiului, respectiv în restul judeţului. Acest aviz nu există, nu ştiu dacă este cazul să mă angajez sau, mă rog, să port eu discuţiile cu Ministerul Culturii până la capăt, să vedem ce e de făcut în continuare cu acest monument. De altfel, pictorul Pavel Mercea, care a donat, ca să spunem aşa, acest monument, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici, întâmplarea face ca să-l cunosc personal. Eu nu cunosc monumentul, nu-mi dau seama cât de bine este conceput şi cât de bine răspunde intenţia la ceea ce se doreşte. Aşa cum vă spuneam, nu are această documentaţie, avizul Comisiei naţionale de experţi pentru monumente de for public, care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Obiecţiuni? Nu sunt. Domnul Naidin? |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Multe nu se mai pot spune. Cel care a dorit, prin această concepţie, şi instalarea unui monument a pierdut aseară alegerile şi dumneavoastră, domnule preşedinte Vasile Lupu, parcă aţi fost la inaugurare. E trist că a pierdut alegerile, dar, uzând de naivitatea, crezută de dânsul, a călăreşenilor, că un monstru, practic, fără a avea vizele necesare, ar fi reuşit să înduioşeze inimile. De fapt, eu am preluat sesizarea arhitectului şef al judeţului, adresată Parchetului judeţean, şi am înaintat-o spre analiză şi MLPAT-ului şi Ministerului Culturii. Într-adevăr, Ministerul Culturii încă nu a răspuns, să vedem ce-i cu necesitatea acestor avize, dar MLPAT-ul încearcă să se spele puţin pe mâini şi să-l sprijine, pentru că arhitectul şef nu era chiar aşa de naiv să nu-şi dea seama ce înseamnă legislaţia şi cum trebuie aplicată. Dar, rămâne aşa, cred eu, să lăsăm Parchetul să-şi rezolve singur problemele cu cel care este acum fost primar al municipiului Călăraşi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Este prezent domnul director general adjunct Dumitru Balteş, pentru a răspunde domnului Neculai Grigoraş. Doriţi să dezvoltaţi întrebarea? |
||||
|
Domnule preşedinte, cu permisiunea dumneavoastră, aş prezenta-o, fiindcă sunt, nici mai mult nici mai puţin decât două luni şi 20 de zile de când am formulat această întrebare şi aş vrea s-o aduc puţin în actualitate, dacă-mi permiteţi. În cursul lunii ianuarie, Direcţia Generală a Vămilor a solicitat printr-un memorandum aprobarea ministrului finanţelor în vederea începerii negocierilor cu Societatea "Coral", pentru achiziţionarea sau cesionarea exploatării unor sisteme de supraveghere şi control pentru punctele de control la frontieră. Apreciem ca fundamentată necesitatea asigurării la punctele de control trecere frontieră a unor sisteme de supraveghere şi control moderne şi eficiente, însă procedura iniţiată în acest scop, fie şi numai cea prezentată în memorandumul amintit, reclamă o serie de clarificări, scop în care am adresat domnului ministru următoarele întrebări: 1. Cum se preconizează realizarea obiectului securizării graniţelor, ţinând cont şi de standardele Uniunii Europene, respectiv există un program teritorial de securizare şi în ce constă acesta, concret, pe vămi? 2. Cum se explică faptul că se intenţionează achiziţionarea dotărilor respective, exclusiv de la Societatea "Coral", în condiţiile în care cu certitudine mai există şi alţi producători, furnizori de astfel de echipamente, iar legislaţia românească în materie de achiziţii publice are prevederi clare? Aş ruga totuşi ca pe această parte a întrebărilor mele să se insiste mai mult, cu rugămintea că dacă se poate răspunsul să-l primesc şi în scris, aşa cum am formulat şi solicitarea, de altfel. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Domnul director? |
||||
|
Domnul Dumitru Balteş: Bună ziua! Mă numesc Balteş, sunt director general adjunct la Direcţia Generală a Vămilor. Acel memorandum, de care dumneavoastră aţi pomenit, cerea numai prezentarea aparaturii de către acea societate. Tot restul, deci în ceea ce priveşte achiziţiile şi tot ce urmează, nu se poate proceda decât potrivit prevederilor legale, deci Legea achiziţiilor publice. Era vorba numai şi numai de a se prezenta aparatură pe care noi n-am văzut-o până acum. Nu ştiam nici cum arată, nici ce face, nici unde se produce. Deci, în orice caz, sigur, procedura de achiziţie va începe numai şi numai potrivit prevederilor Legii achiziţiilor publice. În ce priveşte securizarea, ca primă prioritate este graniţa de est, deci cu preponderenţă vămile Siret, Sculeni, Giurgiuleşti şi bineînţeles până la Giurgiu, cu aparatură cu raze X, care pot determina, mai mult decât ochiul vameşului, existenţa unor substanţe care sunt interzise prin lege sau orice încercare de a introduce în ţară altfel de lucruri care sunt interzise prin lege. Orice alte date, oricând, eu, cel puţin, personal, vă stau la dispoziţie. Răspunsul l-am formulat şi în scris. Mă miră că nu l-aţi primit. Este făcut, cert. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
Domnule director general, vă mulţumesc şi sunt convins că ceea ce aţi prezentat este real, însă aş vrea să citez din memorandum: "În acest sens...," se spune undeva, "...vă propunem a aproba achiziţionarea sau cesionarea exploatării unor sisteme de supraveghere şi control care să asigure...." Deci achiziţionarea, nu numai vizualizarea lor. Bun, sigur că da, vă mulţumesc mult de tot şi o să încerc să capăt şi răspunsul în scris. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Fronescu este prezent pentru a răspunde domnului Gheorghe Tarna. Domnul Gheroghe Tarna este prezent. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Mircea Corneliu Fronescu: Domnule Tarna, Voi da citire răspunsului pe care l-am primit şi noi de la Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti, deci, dumneavoastră aţi criticat sau mai bine zis v-aţi exprimat un punct de vedere asupra subiectelor de la simularea examenului naţional de capacitate care s-a desfăşurat pe 1 aprilie 2000. Ni se răspunde în nota care urmează semnată de inspectorul general, profesor Olimpia Mateescu: În Municipiul Bucureşti, simularea examenului naţional de capacitate care s-a desfăşurat pe 1 aprilie 2000, a urmărit cunoaşterea de către elevi a structurii subiectelor, familiarizarea acestora cu noile tehnici de evaluare şi examinare. Subiectele au fost elaborate de către următorii inspectori de specialitate: prof. Ştefan Ilinca, limba şi literatura română; prof.Violeta Păduraru, matematică; prof.Vasile Pascu, istoria românilor şi prof.Şortan Ion, geografia României. Subiectele au fost elaborate în conformitate cu precizările şi modelele stabilite de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare şi comunicate din timp în toate unităţile de învăţământ gimnaziale din Municipiul Bucureşti, la instruirile cu profesorii de specialitate, realizându-se astfel şi o consultare a acestora atât în ce priveşte structura subiectelor, cât şi gradul lor de dificultate. În ceea ce priveşte elaborarea subiectelor la disciplinele de examen, considerăm că s-au respectat în totalitate precizările Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare şi anume: numărul de subiecte, tipurile de item, baremele de corectare aferente, particularităţile de vârstă şi programa şcolară, de către propunător, deci, vă citesc exact nota care o am şi eu. Între altele, câteva subpuncte au avut un grad mai mare de dificultate avându-se în vedere faptul că media la examenul de capacitate reprezintă 75% din media de admitere din învăţământul liceal. În nota noastră transmisă Ministerului Educaţiei Naţionale şi urmează numărul, deci, din aprilie, s-a arătat că au existat unele disfuncţionalităţi şi deficienţe în formularea unor puncte dar pe ansamblu considerăm că simularea a răspuns exigenţelor examenului naţional de capacitate. Şi aici aş face o precizare personală: este de dorit, eu ştiu, ca un subiect să fie într-adevăr foarte bine conceput şi să corespundă scopului pentru care a fost realizat. Şi cu scuzele de rigoare că n-am putut răspunde atunci când a avut loc interpelarea pentru că nu mă aflam în Bucureşti, dacă sunteţi mulţumit de răspuns. |
||||
|
Domnul Gheorghe Tarna (din sală): Sunt mulţumit. |
||||
|
Domnul Mircea Corneliu Fronescu: Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Alte răspunsuri posibile. Doamna Simona Marinescu revine pe la noi? |
||||
|
Domnul Gheorghe Tarna (din sală): Este plecată la Primăria Capitalei la cocktail. |
||||
|
A plecat la sărbătoare. Ar fi trebuit să invite şi deputaţii care aşteaptă răspuns, la cocktail. Deci, cu doamna Simona Marinescu nu mai avem treabă în seara asta? Nu. De la Ministerul Finanţelor n-au venit, domnul Anton Vlad m-a informat că vine. E la Senat. Da. Eu personal îl voi contacta şi mâine vă aduc răspunsul în scris. Stimaţi colegi, Suspendăm şedinţa şi vă doresc o seară plăcută. Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45. |
||||
 |
