Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 ianuarie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 ianuarie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 ianuarie 2001
|
Şedinţa a început la ora 9,08. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Andrei Ioan Chiliman, secretari. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 335 de deputaţi ale căror mandate au fost validate şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 241; participă la alte acţiuni parlamentare un număr 23 de deputaţi, iar 94 sunt absenţi. Reluăm dezbaterile la Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Vă reamintesc că în şedinţele din zilele de 15 şi 16 ianuarie am aprobat titlul şi primele 36 de articole ale proiectului de lege, astfel încât astăzi continuăm dezbaterile la art. 37. O problemă de procedură sau pauză de consultări? |
|||||
|
Pe procedură, de-abia mâine luăm pauză.! Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vrem să mulţumim, în numele grupului, pentru faptul că domnul preşedinte a dat ascultate Constituţiei şi este prezent la lucrările noastre domnul ministru Octav Cozmâncă. Întregim rugămintea noastră, domnule preşedinte, pentru că ieri a fost o zi tensionată, o zi care a fost, de altfel, prima din actuala legislatură când s-a pus în discuţie un proiect de lege după noul regulament, deoarece Legea caselor naţionalizate a fost un raport de mediere. Această lege, după ştiinţa noastră, este în procedură normală. Ieri, ea a fost discutată în procedură de urgenţă, după tabelul care ni l-a transmis indirect, se pare, domnul lider Hrebenciuc: cum să votăm, la ce să votăm ş.a.m.d. |
|||||
|
Stimate domnule deputat, vă întrerup... |
|||||
|
Domnule preşedinte, nu mă întrerupeţi, că e posibil să nu mai aveţi pe cine întrerupe! În consecinţă, grupul nostru parlamentar, deputaţii din grupul nostru parlamentar, în care în proporţie de peste 70% sunt pentru prima dată veniţi în Parlament, care n-au apucat, probabil ca şi o parte din deputaţii din grupul dumneavoastră parlamentar, din celelalte grupuri parlamentare, să pătrundă esenţa actualului regulament, care derivă dintr-o parte veche şi o parte nouă şi care sunt într-o anumită înlănţuire, aparent, cel puţin, ar părea logică; nu au putut să ia cuvântul ieri, s-au simţit nedreptăţiţi, s-au simţit frustraţi, se întreabă în ce măsură locul dânşilor este aici ş.a.m.d. Pentru a nu mai ajunge, ca ieri, la discuţii interminabile pe procedură, am ruga, domnule preşedinte, să precizaţi dumneavoastră, acum, la începutul şedinţei, cum este şi acest articol, sau celelalte, care vin: un deputat, unul corect, care a venit acum, la lucrări (că mai sunt şi cei care sunt corecţi, dar n-au venit la lucrări), poate să intervină şi să-şi spună punctul de vedere asupra articolului? Da sau nu. Cum poate, când poate? Că, altfel, iar cerem procedură la fiecare articol. Deci, am vrea să ne spuneţi dumneavoastră, care ştiţi regulamentul foarte bine, cum se desfăşoară dezbaterea la un articol, care are, pe de o parte, varianta Senatului şi, pe de altă parte, varianta comisiei. Sau poate să mai aibă şi un amendament respins. Care este procedura? Ca să ştie toţi colegii mei şi să nu mă acuze pe mine, în continuare, că nu reuşesc să mă fac înţeles de către dumneavoastră în respectarea regulamentului, pentru că fiecare citeşte şi înţelege altceva. |
|||||
|
Domnul Asztalos Ferenc (din sală): Să ne dea indicaţii domnul preşedinte?! |
|||||
|
Te rog, bilingv! Aşa încât am elimina mulţi timpi morţi din regulament. Cu această rugăminte, dacă mi-o îndepliniţi, noi promitem să ne încadrăm în ea şi să o respectăm. Urmând, evident, dacă nu ne convine, să uzităm de căile pe cale le oferă actuala legislatură. Vă mulţumesc, domnule preşedinte, dacă ne veţi satisface şi această dorinţă. |
|||||
|
Stimate domnule deputat, Vă reamintesc nişte lucruri arhicunoscute: nici un cetăţean simplu nu poate invoca necunoaşterea legi, cu atât mai puţin un parlamentar nu poate fi jignit că, la câteva săptămâni de la adoptarea regulamentului, nu l-ar cunoaşte. Deci, regulamentul a fost difuzat în casetele tuturor deputaţilor şi nu este rostul preşedintelui să facă lecţii de studiere a regulamentului şi nu cred că regulamentul ne poate permite nouă să organizăm o şedinţă ca să facem dezbateri pe textele din regulament, pentru a le putea învăţa. Nu vă supăraţi că vă spun lucrul acesta, dar sunt numeroase alte modalităţi de a interveni şi de a vă realiza scopul pe care îl urmăriţi, decât aceea de a studia regulamentul. Eu, pentru că mi-aţi pus o întrebare punctuală, vă răspund. Potrivit regulamentului, în cazul discutării unei legi, discuţii se fac numai pe articolele unde s-au făcut texte noi. Mă refer aici la un proiect de lege care a venit de la Senat, unde comisia a redactat un alt text sau acolo unde au fost amendamente respinse. Unde există un text redactat de comisie, se poate interveni, după regulament (şi dumneavoastră mi l-aţi citit ieri, ca să-mi amintiţi, chiar acel articol), de câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Dacă se apreciază că nu-i necesar, preşedintele mai dă un rând. Nu se fac amendamente de fond, pot interveni doar propuneri de redactare. Cu aceste precizări, daţi-mi voie să vă reamintesc că asupra art. 37 s-au formulat mai multe amendamente, asupra cărora nu vreau să mai insist. Pentru că l-aţi invitat pe ministrul de resort, eu i-aş da cuvîntul să se refere la fiecare din acestea şi să facă o propunere cu privire la poziţia Guvernului în privinţa art. 37 alin. 1 şi 2. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, îmi cer scuze pentru faptul că ieri nu am putut fi prezent la dezbaterile în plen ale Camerei Deputaţilor, din motive, evident, obiective. La aceeaşi oră, la Senat, se dezbătea Legea de organizare şi funcţionare a Guvernului; în mod succesiv, apoi, Legea de aprobare a Ordonanţei de modificare a Legii privind răspunderea ministerială şi o altă ordonanţă, privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului General al Guvernului. Având şi calitatea de senator, trebuia să fiu neapărat la Senat, să susţin aceste proiecte de legi şi să şi votez. De aceea, încă o dată, îmi cer scuze. În orice caz, la dezbaterea proiectelor de lege, aşa cum este normal şi firesc, vor fi prezenţi toţi colegii miniştri, fiind vorba de proiectele de care răspund, în calitate de miniştri în Guvernul României. Este o chestiune care a fost reiterată şi de primul ministru şi vom respecta întocmai această obligaţie care ne revine fiecărui membru al Guvernului. În legătură cu art. 37, care a fost discutat ieri şi asupra căruia s-a stăruit mai mult, noi susţinem punctul de vedere al comisiei de specialitate, şi anume vă propunem, faţă de Senat, să modificăm doar votul deschis, să fie: "...vot deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, un consilier care va conduce şedinţele consiliului local." Citez alin. 1 din art. 37. Alin. 2 poate rămâne în această formulă şi, eventual, la medierea între Senat şi Cameră, să găsim o formulă mai acceptabilă, pe care, evident, să v-o supunem din nou spre aprobare dumneavoastră, plenului Camerei Deputaţilor. Deci, cu această formulă, cred că putem debloca situaţia în care ne aflăm în momentul de faţă şi să venim cu o reformulare mult mai judicioasă în faţa dumneavoastră, a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Sintetizând, dumneavoastră propuneţi eliminarea sintagmei "secret al" şi să rămână: "prin votul deschis al majorităţii consilierilor." Domnul deputat Năstase. |
|||||
|
Mult stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest art. 37 alin. 1, în formularea care există, vine în contradicţie cu practica din toate ţările europene din vest, unde, peste tot, consilul local este condus de primar. Ar fi o reîntoarcere a noastră la statutul unui prim secretar de pe vremuri, pentru că, peste tot, consiliul local este condus de primar şi cred că noi ar trebui să ne aliniem la acest sistem de conducere european al consiliilor municipale locale, orăşăneşti, unde, altfel, subestimăm şi vine în contradicţie cu însuşi statutul primarului. Nu ştiu de ce am fi noi mai altfel decât restul ţărilor europene... Încât, eu propun modificarea acestui alin.1 astfel: "Şedinţele consiliului local vor fi conduse de primar." Mulţumesc. |
|||||
|
Din partea comisiei? |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că colegul face, totuşi, o confuzie: consiliul local e un organ deliberativ, primarul e executiv. Trebuie să ne lămurim, acestea sunt nişte probleme care eu cred că sunt lămurite pentru fiecare. Cum pot să-l pun pe primar să-mi conducă consiliul local? Mă înţelegeţi? Deci, nu am cum, probabil, trebuie să schimbăm multe alte articole. Părerea mea este, domnule preşedinte, că prin propunerea făcută, ca să schimbăm votul secret cu votul deschis şi ajungând la mediere, aşa cum am spus-o şi ieri, împreună cu Senatul, probabil că vom găsi o cale de mijloc, care să satisfacă şi Camera Deputaţilor şi Senatul. Deci, suntem de acord cu propunerea făcută. |
|||||
|
Domnule ministru? Vă sugerez să vă referiţi şi la faptul în care nu s-ar încălca principiul separaţiei puterilor. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În legătură cu intervenţia care a fost făcută în plen, vreau să subliniez faptul că avem de a face cu două instituţii distincte: una este instituţia consiliului local alta a primarului. Sigur, în alte state, cum e, de pildă, Germania, primarul este membru al consiliului local. În atare condiţii, sigur că el poate să conducă şedinţele locale respective. În momentul de faţă, în reglementările noastre, nu avem o asemenea dispoziţie, nici constituţională, nici legală şi, ca atare, este firesc ca unul din consilieri să poată conduce şedinţele consiliului local, în calitatea sa de preşedinte de şedinţă. De aceea, vă propun să fiţi de acord să votaţi acest text, pe care noi vi l-am supus atenţiei. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Pentru că, potrivit regulamentului, nu se fac amendamente de fond, iar propunerea de a se înlocui conducerea consiliului local de către primar este un amendament de fond, le amintesc colegilor noştri de la PRM că, nefiind de acord cu formularea Senatului, îşi pot exprima opoziţia faţă de acest text şi, deci, poziţia favorabilă pentru textul propus de grupul parlamentar, votând împotriva acestui articol. Aşadar, supun votului dumneavoastră textul de la art. 37 alin. 1, în formularea: "După declararea ca legal constituit, consiliul alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, un consilier care va conduce şedinţele consiliului local." Cine este pentru? Membri ai PRM (din sală): Dar mai sunt şi alte amendamente făcute de noi, în comisie! |
|||||
|
Domnule Leonăchescu, dumneavoastră votaţi pentru, da? Bun. 131 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? 5 abţineri. Cu 131 voturi pentru, 44 contra şi 5 abţineri, textul alin. 1 a fost adoptat în formularea pe care v-am prezentat-o. Art. 37 alin. 2. Nu sunt obiecţiuni, a fost adoptat în unanimitate. Vă reamintesc că textul alin. 21 a fost respins prin votul dumneavoastră ieri, deci, art. 37 a rămas în compunere cu cele 2 alineate adoptate de către Senat. Cine este pentru art. 37 în totalitate? 134 voturi pentru. Împotrivă? 45 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 134 voturi pentru, 45 voturi împotrivă şi 4 abţineri, art. 37 a fost votat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea 1, pe care am votat-o pe articole până acum. Cine este pentru? 135 voturi pentru, pentru că a mai intrat cineva. Împotrivă? 45 voturi contra. Abţineri? 4 abţineri. Secţiunea 1 a fost votată în totalitate, cu 135 voturi pentru, 45 voturi contra şi 4 abţineri. Trecem la titlul Secţiunii a 2-a numită: "Atribuţiile consiliului local." Sunt intervenţii? Nu sunt. Adoptată în unanimitate. La art. 38? Poftiţi! Rugămintea este să precizaţi dacă formulaţi amendament de fond, redactare sau la ce vă referiţi din art. 38. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi am avut un amendament respins... |
|||||
|
La ce alineat? |
|||||
|
La art. 38 alin. 1, şi anume: noi am propus eliminarea a 3 cuvinte: "Are iniţiativă şi...", pentru că, în teoria deciziei, decizia cuprinde în lanţul ei tehnologic: iniţiativa, informarea şi simularea finală a efectelor deciziei. Deci, când am zis "hotărâre" sau "hotărăşte" am zis, implicit, "iniţiativă". Aceasta era raţiunea pentru care noi am cerut o îmbunătăţire a textului, prin eliminarea celor 3 cuvinte: "Are iniţiativa şi..." |
|||||
|
Din partea comisiei? Domul Radu Liviu Bara: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propun să rămână "are iniţiativa". Aşa după cum ştiţi, cel puţin colegii care au fost şi în cealaltă legislatură, foarte multe iniţiative legislative au pornit de la consiliile locale şi nu le putem opri. Dacă nu au iniţiativă, ce să facă atunci? Pot să mă duc eu, parlamentar, la ei, să le spun? Deci, cuvântul "iniţiativă" are foarte mare importanţă în fraza respectivă şi nu numai în probleme de legislatură, dar în foarte multe locruri, inclusiv, cred că cunoaşteţi problemele care apar acum, cu tot felul de finanţări externe. Sunt foarte multe iniţiative ale consiliilor locale, care, până la urmă, unele dintre ele ajung la finalitate, altele nu. Dacă spun că nu are iniţiativă consiliul local, din contră, cred că îi reduc foarte mult aria de activitate şi nu cred că asta doriţi dumneavoastră. Deci, propun să rămână: "Are iniţiativă şi hotărăşte în condiţiile legii", aşa cum a spus comisia. |
|||||
|
S-a înţeles. Reprezentantul Guvernului mai doreşte să dea vreo explicaţie? Poftiţi! Domnul ministru Cozmâncă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, E vorba de două noţiuni distincte: "are iniţiativă" şi "hotărăşte". Deci, iniţiativa poate fi materializată într-o hotărâre sau nu. Cred că formularea care este în text este corespunzătoare şi acoperitoare. Şi, în al doilea rând, ea este pusă în deplin acord şi cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, Cartă pe care noi am ratificat-o şi este lege. De asemenea, o asemenea prevedere a funcţionat şi până în momentul de faţă, în Legea actuală nr. 69, cu modificările şi completările ulterioare. De aceea, susţin textul din proiect de lege. |
|||||
|
Mulţumesc. Cu respect vă aduc aminte că aveţi dreptul la un cuvânt pe grup parlamentar, dacă nu e o chestiune de redactare. Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă cer scuze, doresc să mă refer la art. 38 alin. 2 lit. g)... |
|||||
|
Suntem la alin. 1. |
|||||
|
Vă cer scuze, la alin. 2 lit. g) doresc să iau cuvântul. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 38, în redactarea prezentată de Senat. Cine este pentru? Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Cu 7 abţineri, alin. 1 este votat în formularea Senatului. La alin. 2? Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumim că am aflat şi noi că putem interveni, exprimându-ne poziţia pe un alineat. |
|||||
|
Niciodată nu e prea târziu... |
|||||
|
Am înţeles, domnule preşedinte, sper să fie reciproc avantajos... |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
Deci, avem două variante: o variantă a Senatului, unde se precizează că se alege din rândul consilierilor un viceprimar, acesta îşi păstrează calitatea de consilier şi o variantă a comisiei, care precizează: "Alege din rândul consilierilor viceprimarii." Şi textul se pune în concordanţă cu modificarea propusă. Conform a ceea ce urmează să se voteze, este clar că se va vota varianta Camerei Deputaţilor, că aşa există înţelegerea semnată. Dacă n-o aveţi, pot să vă ajut, domnule coleg... O aveţi. Distinsul nostru ministru a participat, pe vremuri, la şedinţa Comisiei pentru administraţie publică în care s-a dezbătut proiectul de Lege a administraţiei publice locale. Cum îl cunosc ca un om cu o memorie extraordinară, cred că îşi aduce aminte că ideea de a fi mai mulţi viceprimari a aparţinut deputatului, pe atunci simplu deputat, nu era preşedinte de comisie, Stanciu şi a fost argumentată, la vremea respectivă, pentru municipiile reşedinţă de judeţ. S-au opus, la vremea respectivă o serie de distinşi deputaţi şi chiar Guvernul a manifestat reticenţă, prin prisma sumelor suplimentare care trebuie alocate acestei instituţii a viceprimarului. Prin urmare, noi credem că la municipiile reşedinţă de judeţ, care au o populaţie numeroasă şi concentrează la nivelul judeţului o serie de servicii de utilitate locală şi judeţeană, se impun doi viceprimari. La alte localităţi, lucrurile sunt lăsate, zicem noi, la latitudinea unor jocuri politice şi nu strict administrative. Aşadar, credem că nu se justifică doi viceprimari decât la localităţile reşedinţă de judeţ şi vă propunem să renunţăm la varianta Camerei şi să o alegem pe cea a Senatului. O soluţie de compromis poate să se refere la faptul că se simte nevoia de trei viceprimari la municipiile reşedinţă de judeţ şi, atunci, se poate transla şi discuta pe ceilalţi. Aşa, a pune doi viceprimari, ca să fie unul român şi unul rrom în comuna Ciurea, nu cred că este bine. Deci, noi vom vota varianta Senatului. Mulţumim, domnule preşedinte, pentru atenţie. |
|||||
|
Din partea comisiei doreşte cineva să intervină? Nu. Reprezentantul Guvernului doreşte să adauge ceva? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu propunerea domnului deputat Anghel, eu aş face următoarea precizare: noi am avut în vedere, aşa cum a subliniat, de fapt, şi domnia sa, ca al doilea viceprimar să existe numai la municipiile mari, reşedinţă de judeţ, datorită complexităţii şi problemelor cu care se confruntă aceste localităţi mari. Cu atât mai mult acum, în perioada aceasta şi în perioada imediat următoare, când autorităţile publice locale, primăriile, vor primi atribuţii şi competenţe sporite. Evident, cu logistica şi fondurile necesare, pentru a putea să-şi exercite aceste atribuţii. Noi vom veni în faţa dumneavoastră cu proiectul de Ordonanţă privind organizarea şi funcţionarea unor ministere şi vom propune asemenea modalităţi de transfer ale unor servicii publice centrale, în procesul de descentralizare şi de demilitarizare a unor servicii către autorităţile publice locale. Or, cu atât mai mult se impune, măcar la municipiile reşedinţă de judeţ, să menţinem două funcţii de viceprimar. De aceea, susţin amendamentul făcut de către comisia de specialitate. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu mulţumesc. Domnul deputat Vasile Moiş avea un amendament de redactare, am înţeles. |
|||||
|
Domnule preşedinte, În primul rând, la lit. g), aş dori să vă atrag atenţia că acest text este redactat în contradicţie cu art. 135 alin. 5 din Constituţie. În sensul că darea în administraţie, potrivit acestui text constituţional, se poate face numai regiilor autonome şi instituţiilor publice. Or, lit. g), aşa cum este redactată dă posibilitatea să se dea în administrare bunurile proprietate publică oricărui agent economic. Vă rog să observaţi că în speţa de faţă Constituţia are o dispoziţie expresă, bunurile proprietate publică nu pot fi date tuturor agenţilor economici spre administrare, ci numai celor două instituţii expres prevăzute în Constituţie: regiile autonome şi instituţiile publice. Pentru aceste considerente, aş dori ca la lit.g) - "...hotărăşte darea în administrare..." - să se facă precizarea "...regiilor autonome şi instituţiilor publice.". Este prima observaţie. Şi, cu permisiunea dumneavoastră, la lit.a) este o chestiune de topică a frazei "...alege viceprimarii din rândul consilierilor...", nu "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...". Româneşte, după verb urmează complementul. |
|||||
|
Mulţumesc. Mai sunt intervenţii la alin.2? Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu mă refer la alin.2 lit.b), şi apoi la lit.c). La lit.b) avem acolo definit începutul cam aşa: "aprobă statutul comunei sau al oraşului...". Cred că este o expresie care nu exprimă ceea ce am vrea. Cum creăm statutul unei comune sau al unui oraş?! Cred că este vorba de statutul de comună sau de oraş. Dacă nu este ceea ce gândesc eu, rog comisia să se pronunţe, să definească ce este acela statutul comunei sau statutul oraşului, pentru că este o nebuloasă. În ceea ce priveşte paragraful c) de la alin.2, acolo se spune "avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe...". O prognoză se acceptă aşa cum este ea formulată de institutele de specialitate. Prognoza timpului probabil... Ce avizez eu aici, ca primărie sau ca, aşa cum se spune, consiliu local? Iau la cunoştinţă de o anumită prognoză pe care o includ ca element de proiectare în programul de dezvoltare. Deci cuvântul "prognoză", după mine, este în afara lui "avizează" sau "aprobă". Nu aprob eu o prognoză; ea este formulată, repet, de institute specializate, şi propun eliminarea, fiind deja inclus în cuvântul "program". Mulţumesc. |
|||||
|
Mai sunt alte amendamente? Colegul meu îmi sugerează să rezolvăm punctual fiecare literă, deşi toate fac parte dintr-un alineat. În consecinţă, întreb comisia dacă la lit.a), propunerea de redactare a domnului Vasile Moiş, în sensul de a reformula fraza - "...alege un viceprimar din rândul consilierilor...", este mai corectă decât formula actuală. Deci fie mergem pe textul Senatului, fie pe textul comisiei, dar să înceapă cu subiectul imediat după verb. Vă rog frumos. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Părerea mea este: "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...", aşa cum a propus comisia, fiindcă, referitor la "...alege un viceprimar...", cred că a explicat şi domnul ministru înainte şi nu are rost să mai repet şi eu. Deci, la a) mergem pe varianta comisiei - "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...". |
|||||
|
Mulţumesc. Potrivit Regulamentului, în primul rând supun votului formularea comisiei. Voturi pentru? 129 pentru. Împotrivă? 47. Abţineri? 4 abţineri. Deci, cu 129 pentru, 47 împotrivă şi 4 abţineri, lit.a) a fost votată în formularea comisiei. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Procedură, domnule preşedinte! |
|||||
|
Înainte de lit.b). Vă rog. |
|||||
|
Îmi cer scuze că reţin colegii mei cu lucruri neimportante, însă, domnule preşedinte, eu nu am găsit articolul în care se specifică că se supune la vot întâi varianta comisiei, pentru că atunci nu mai au nici un sens amendamente. Eu ştiu că la mediere într-adevăr apare ceva în genul acesta, dar suntem în procedură obişnuită şi atunci cred că discutarea şi respectiv votarea se face în condiţiile art.100, adică încep cu discutarea amendamentelor care propun eliminarea unora din texte, apoi cu modificarea sau completare acestora şi, în cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond. Deci este clar că cele care propun eliminări sau completări sunt înaintea celorlalte din raport. Dacă am înţeles altceva, vă rugăm să ne corectaţi, altfel trebuie să mergem pe art.100, pe procedură normală; nu suntem nici la urgenţă, nici la raport de mediere. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Răspunsul l-aţi dat chiar dumneavoastră - că se începe cu amendamentul comisiei. Vă reamintesc că dacă textul iniţial votat de o Cameră are ca variantă un alt text, propus de comisie, acel text se consideră amendament şi de aceea spuneam noi că sunteţi pentru amendament sau împotriva amendamentului. Nefiind nici un amendament de eliminare, am procedat foarte corect. La lit.b)... |
|||||
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă): Referitor la statut... |
|||||
|
Rog întâi comisia să-şi spună cuvântul cu privire la statutul comunei, problemă ridicată de domnul deputat Leonăchescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Statutul de comună, cum spunea domnul coleg, şi de oraş se dă prin lege. La ora actuală există comune diferite. În primul rând de la acest lucru trebuie să pornim. Fiecare comună este diferită de cealaltă. La ora actuală există statutul cadru, şi cred că domnul ministru va confirma această treabă, sper. Statutul cadru al acestor comune şi oraşe la ora actuală există, unde sunt scrise îndatoririle, drepturile pe care le are comuna respectivă, mai multe puncte. Deci nu statutul de comună, ci statutul cadru al comunei, al oraşului, al municipiului respectiv. Statutul de comună este dat prin Legea nr.2, dacă vreţi, sau prin altă lege care s-a înfiinţat prin împărţirea teritorială. Dacă n-aţi auzit, după pauză îmi voi permite să stau de vorbă cu dumneavoastră şi să vă arăt că există acest statul cadru al comunei sau oraşelor. Chiar vă rog. Deci ne menţinem punctul de vedere la lit.b). |
|||||
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă): Vă rog... |
|||||
|
Stimate domnule deputat, nu se dă replică la ce explică comisia. Vă rog frumos! Dumneavoastră, de altfel, aţi cerut o precizare; nu aţi făcut nici un amendament. Vi s-a răspuns şi, dacă mai vreţi altele, după vot. |
|||||
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă): Guvernul nu şi-a exprimat părerea. |
|||||
|
A spus că-şi însuşeşte explicaţia. Deci supun votului dumneavoastră lit.b) în redactarea Senatului. Cine este pentru? Împotrivă? 49 împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 128 de voturi pentru, 49 contra şi 2 abţineri, lit.b) a fost votată în formularea Senatului. La lit.c) este propunerea cu eliminarea "prognozelor". Rog iniţiatorul să intervină, ca să mai asigure o alternanţă cu comisia. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Nu este iniţiator! |
|||||
|
În numele iniţiatorului. Am preluat şi activul şi pasivul. Deci continuăm. În legătură cu propunerea care s-a făcut, eu cred că "...avizează sau aprobă, după caz..." este acoperitoare şi o prognoză nu poate să fie aprobată, este evident. Dar, dacă alegeaţi "o prognoză efectuată de un grup de specialişti ai localităţii respective"..., nu este nici un fel de problemă. Deci aş susţine să rămână textul care a fost propus. |
|||||
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră lit.c) în formularea Senatului. Cine este pentru? 131 pentru. Împotrivă? 46 contra. Abţineri? Cu 131 voturi pentru, 46 contra şi 8 abţineri, lit.c) a fost votată în formularea Senatului. La lit.d) sunt obiecţii? Nu. Votat în unanimitate. La lit.e) sunt obiecţii? Nu sunt. Unanimitate. La lit.f) sunt obiecţii? Nu sunt. Votat în unanimitate. La lit.g) rog comisia să-şi exprime punctul de vedere cu privire la propunerea domnului deputat Vasile Moiş. Domnul deputat Kovacs. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, art.135 din Constituţie, alin.5, are următoarea formulare: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.". Formularea lit.g), atât în varianta Senatului, cât şi în varianta comisiei, şi acum mă refer la varianta comisiei, este: "hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii.". Noi considerăm că această trimitere - "în condiţiile legii" - înseamnă inclusiv trimitere la legea fundamentală, la Constituţie. Deci această nuanţare inclusiv se regăseşte prin această trimitere. Eu cred că atunci când facem o formulare, "în condiţiile legii", nu facem o distincţie, o separare între Constituţie, ca lege fundamentală, şi celelalte categorii de legi aprobate în Senat. O asemenea trimitere generală cred că le cuprinde pe amândouă, şi această nuanţare din art.135 alin.5, practic se regăseşte în acest mod în context. Deci, din acest punct de vedere, noi susţinem textul în formularea comisiei. |
|||||
|
Reprezentantul Guvernului. |
|||||
|
Susţin acest punct de vedere şi mai adaug faptul că există şi Legea nr.213 din 1998 care preia prevederile constituţionale. Deci nu cred că este cazul să repetăm în această lege ceea ce este statuat în Constituţie şi în Legea nr.213. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră lit.g) în formularea comisiei. Cine este pentru? 115 pentru. Împotrivă? 42 împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 115 voturi pentru, 42 contra şi 2 abţineri, lit.g) a fost votată în varianta comisiei. La pct.46, textul nou al comisiei. Nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. La lit.h). Domnul deputat Năstase. |
|||||
|
Mult stimate domnule preşedinte şi domnule ministru, Vă rog să constataţi că la alin.h), în partea finală, se vine total în contradicţie cu noţiunea de autonomie. Este vorba de: "numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, pe conducătorii instituţiilor publice de sub autoritatea sa, cu avizul prealabil al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor a căror sferă de competenţă intră în activitatea instituţiei respective...", astfel încât acest text vine în contradicţie totală cu autonomia locală. |
|||||
|
Numai o clipă, domnule deputat. Vă rog frumos să citiţi textul din mijloc propus de comisia noastră, a deputaţilor. |
|||||
|
Păi acest lucru vreau să-l susţin. |
|||||
|
N-am înţeles. Vă pronunţaţi pentru textul comisiei sau pentru al Senatului? |
|||||
|
Cer să se elimine "...cu avizul prealabil al serviciilor publice...". |
|||||
|
Nu scrie, domnule deputat. Deci noi punem în discuţie propunerea comisiei noastre acum. |
|||||
|
Da. Să se elimine acest lucru. |
|||||
|
Da, vă mulţumesc. Practic, colegul nostru şi-a exprimat punctul de vedere pentru textul comisiei. Cine este pentru? Sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, textul a fost votat. La lit.i) sunt probleme? Vă rog. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu avem un amendament de fond respins. Baza intervenţiei mele - o propunere de formă. În ambele redactări există o variantă lingvistică şi eu propun şi o a doua variantă pe teme bilingve la un cuvânt de început- "hotărâşte". Şi în varianta Senatului este "hotărâşte" şi în varianta Camerei. Eu v-aş propune varianta noastră, a PRM-ului, "hotărăşte". Vă mulţumesc. |
|||||
|
O aprobăm în unanimitate înainte de vot şi ne cerem scuze pentru imperfecţiunea dactilografierii. Nefiind alte propuneri, considerăm textul lit.i) votat în varianta comisiei, cu amendamentul domnului Leonăchescu, fireşte. La lit.j) nu sunt obiecţiuni. Text votat în unanimitate. La lit.k) nu sunt obiecţiuni. Text votat în unanimitate. La lit.l) nu sunt obiecţiuni. Text votat în unanimitate. Lit.m). Text votat în unanimitate. Lit.n). Text votat în unanimitate. Lit.o). Text votat în unanimitate. Lit.p). Text votat în unanimitate. Lit.q). Text votat în unanimitate. Lit.r). Text votat în unanimitate. Lit.s). Text votat în unanimitate, nefiind obiecţii. Lit.t). Domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnilor colegi, Vedeţi că susţinem textul comisiei, pentru că în comisia noastră de la Cameră s-a gândit practic, s-a gândit matur, şi ajung la concluzia că numai în Consiliul judeţean se pot armoniza denumirile de străzi, spre a se crea o anumită peisagistică, să spunem, şi în sensul denumirilor şi să facă o analiză ştiinţifică, pentru că altfel ne vom trezi cum s-a întâmplat cu unele localităţi - cu nume de străzi pe câte două sau trei tronsoane de stradă - începe cu un nume, continuă pe aceeaşi stradă cu un nume şi pe cealaltă cu alt nume, iar în unele localităţi toate numele româneşti dispar. Şi asta a fost ca urmare a unei tendinţe de epurare întâi a românilor de pe străzi şi Doamne fereşte! să continue democraţia în acelaşi sens. Am exagerat puţin, ca să ne dăm seama ce se poate întâmpla. Şi, în consecinţă, cred că domnul ministru fie va susţine, fie va explica de ce dă acest atribut numai localităţii, şi nu rămâne cum a fost şi până acum la Consiliul judeţean. Deci propun o eliminare spre a împiedica, ca s-o spun franş, tendinţele pe care anumiţi cetăţeni români de etnie maghiară le au - ca în oraşele lor să înlocuiască practic toate numele româneşti. |
|||||
|
Mulţumesc. Nu mai sunt intervenţii. Comisia dacă doreşte să intervină. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că în urmă cu aproape 10 ani, când s-a adoptat în România Legea administraţiei publice locale, nr.69 din 1991, a fost o măsură în acea fază necesară, dar după 10 ani eu cred că exerciţiul democratic s-a învăţat în România şi, în aceste condiţii, eu cred că nu mai putem să frustrăm administraţiile locale, consiliile locale de un asemenea atribut. Iar eu nu pot să susţin ceea ce spunea antevorbitorul meu - că avea un tăiş etnic şi ar crea conflicte interetnice, pentru că nu este vorba de un asemenea aspect. Este vorba de un principiu de bază al autonomiei locale, şi vă repet: suntem la 10 ani după ce am adoptat în prima formă Legea administraţiei publice locale pe care am îmbunătăţit-o, şi acum adoptăm o nouă lege în care eu cred că o asemenea deschidere este necesară. Deci varianta Senatului cred că este mult mai potrivită în această situaţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Reprezentantul Guvernului vrea să mai adauge ceva? Poftiţi, domnule ministru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sigur, în legătură cu acest text, până în momentul de faţă noi am avut în Legea nr.69 un art.63, lit.ş), în care se spune: "atribuie în condiţiile legii (fiind vorba de atribuţia Consiliului judeţean) la propunerea consiliilor locale, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes local.". Este drept că aceasta s-a făcut pe baza Decretului nr.100 din 1990 şi a fost preluată în lege în 1991. Între timp, sigur, lucrurile au evoluat precum cunoaştem fiecare dintre noi şi, în al doilea rând, există, aşa cum menţionam şi într-o altă intervenţie, Carta europeană a autonomiei locale la care noi am aderat şi credem că consilidarea autonomiei locale în mod real, nu numai declarativ, trebuie să însemne şi acordarea unor atribuţii, competenţe sporite autorităţilor publice locale - comune, oraşe şi municipii. De aceea, cred că această autonomie locală trebuie înţeleasă din punct de vedere administrativ şi financiar. Or, atribuirea de denumiri este un atribut administrativ al Consiliului local şi cred că formularea hotărâtă de Senat mi se pare că corespunde cel mai bine etapei pe care o parcurgem cu toţii. De aceea susţin textul aprobat de către Senat. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Nu mai sunt intervenţii, deci Regulamentul mă obligă să încep votul cu propunerea iniţială a comisiei - de eliminare a textului Senatului. Era o explicare a votului, deoarece se cer mereu explicaţii, ca să înţeleagă bine deputaţii ce votează. Poftiţi. |
|||||
|
N-aş vrea să supăr pe nimeni, nici măcar pe conducătorii de la partidul meu, însă eu spun că, din punct de vedere al pragmatismului, ne-am confruntat de-a lungul celor 11 ani cu situaţii hilare de genul: ba consiliul judeţean, ba consiliul local, fapt care a dus la o bulibăşeală în denumirea străzilor pe care nimeni nu le mai poate înţelege astăzi. S-a ajuns în situaţia în care, numele unei personalităţi istorice, Corneliu Coposu, în speţă, la Braşov, să se atribuie unei străzi principale, Bulevardul Victoria, care nu avea nimic cu comunismul, dar, în sfârşit, i-au schimbat-o, fapt care a făcut ca cetăţenii efectiv să se manifeste într-un mod cu totul şi cu totul impardonabil faţă de hotărârea Consiliului local, pentru că nu înţelegeau de ce trebuiau dânşii să meargă la poliţie să-şi schimbe buletinul, să piardă ore întergi, să cheltuiască bani, timp pe socoteala celor care hotărau deasupra înţelegerii lor. De aceea, rugămintea faţă de această chestiune este să înţelegem, şi asta spun domnului Anghel Stanciu, că şi în situaţia în care la nivelul judeţelor pe care le expunem aici cu pericol, respectiv Harghita, Covasna, Mureş, tot Consiliul judeţean care are o pondere tot legată de o anumită minoritate va hotărî. Deci practic n-am ieşit din această zonă. Tot domniile lor vor hotărî să schimbe denumiri de străzi. Dar, din punct de vedere economic, faptul că judeţul are oricum mult mai puţine resurse financiare în comparaţie cu localitatea care decide cu bugetul că trebuie schimbate plăcuţele, trebuie făcute anunţuri şi aşa mai departe, lucru pe care Consiliul judeţean mă tem că nu-l poate face la actuala conjunctură financiară în care îşi desfăşoară activitatea. De aceea, rugămintea mea este să înţelegem că textul Senatului ar fi cel mai potrivit pentru că dă comunităţii locale, care are şi putere economică financiară, şi posibilitatea să analizeze mai în amănunt dacă merită sau nu schimbarea unei denumiri de străzi sau alocarea unei denumiri de străzi la un cartier nou care se înfiinţează. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc pentru explicaţiile dumneavoastră deosebit de obiective. Supun votului dumneavoastră propunerea iniţială a comisiei, de eliminare a textului. pentru stenogramă, anterior a intervenit domnul deputat Dinu Gheorghe. (Comentarii în sală) Cine este pentru eliminare? 45 voturi pentru. Împotrivă? 109. Abţineri? 1 abţinere. Cu 109 voturi împotrivă, 45 pentru şi 1 abţinere, propunerea iniţială a comisiei, pentru eliminarea textul Senatului, a fost respinsă. Cine este pentru textul în formularea Senatului? Voturi pentru? 109 pentru. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 15 abţineri. Deci, cu 109 voturi pentru, 2 contra şi 15 abţineri, textul lit.t) a fost votat în varianta Senatului. La lit.u)? Nu sunt observaţii. Text votat în unanimitate. Lit.v)? Nu sunt observaţii. Text votat în unanimitate. Lit.x)? Text votat în unanimitate. Lit.y)? Text votat în unanimitate. Lit.z)? Text votat în unanimitate. Lit.z1), textul comisiei. Poftiţi. Vă rog să vă precizaţi numele, pentru stenogramă. |
|||||
|
Damian Brudaşca. Aş dori să propun, domnule preşedinte, o redactare diferită, în sensul că: "hotărăşte încheierea de acorduri de parteneriat şi înfrăţire a comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări", pentru că nu numai înfrăţiri se realizează la nivelul oraşelor şi comunelor, ci şi parteneriate pentru cooperări în domenii punctuale care nu au caracter de permanenţă. |
|||||
|
Rog comisia să-şi spună cuvântul. |
|||||
|
Comisia nu are nimic împotriva completării făcute. Noi am crezut că atunci când spunem "înfrăţirea" cuprindem complet. Dacă domnul coleg a spus şi "parteneriat", s-ar putea să nu ajungem într-o altă zonă, unde, pe lângă "parteneriat", să apară şi alte legături cu comunele respective care să nu fie cuprinse. Deci, enumerând mai multe decât "înfrăţirea", s-ar putea să uităm una sau alta. Deci, în funcţie de aceasta, probabil că unii dintre colegi se gândesc şi la altceva, în afară de "parteneriat" şi, atunci, noi când am zis "înfrăţire", prin cuvântul "înfrăţire" am considerat că am cuprins inclusiv şi alte legături şi, atunci, părerea mea este că să rămânem pe propunerea comisiei. |
|||||
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului, domnul ministru Cozmâncă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, propunerea este raţională, ea se regăseşte însă la lit.v). Noi, aici, am scăpat, practic, această activitate a consiliului local de înfrăţire şi v-aş propune să o cuprindem printr-o redactare şi staff-ul tehnic să preia această atribuţiune, s-o includem la lit.v), pentru că, la urmă, nu ne mai ajung literele din alfabet să punem atâtea atribuţiuni. Deci e judicioasă propunerea şi o susţin. |
|||||
|
la lit.v). După Regulament, sunt obligat să supun la vot propunerea comisiei. Aţi reţinut propunerea iniţiatorului de a lua acest text, în formularea actuală, şi de a-l muta în continuarea lit.v). Deci, pentru că este o chestiune de mai bună aşezare a textului, eu aş supune votului textul, cu precizarea că el va fi adăugat în continuarea lit.v). Sunteţi de acord să supunem votului aşa, cu textul acesta în completarea lit.v)? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Deci, în unanimitate, textul comisiei este votat în cuprinsul său prevăzut de comisie, cu precizarea că se mută acest text în completarea lit.v). La alin.3 al art.38, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră textul integral al art.38. Cine este pentru? 109 voturi pentru. Împotrivă? 17. Abţineri? 22 de abţineri. Cu 109 voturi pentru, 17 voturi contra şi 22 de abţineri, textul art.38 a fost votat, în ansamblu. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a. Cine este pentru? 109. Împotrivă? 44. Abţineri? 3 abţineri. Cu 109 voturi pentru, 44 împotrivă şi 3 abţineri, Secţiunea a 2-a a fost votată. Trecem la Secţiunea a 3-a "Funcţionarea Consiliului local" Obiecţiuni? Votat în unanimitate. Art.39. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.40. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Precizaţi cum se votează: alineat la alineat? |
|||||
|
Dacă sunt obiecţii, atunci precizaţi la ce alineat sunt. Dacă nu erau, la art.40, în ansamblu, nu avea rost să-l ... Deci la art.40, la alin.1, sunt? |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): La alin.7. |
|||||
|
Am înţeles. La alin.2? |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Nu. |
|||||
|
Nu sunt. La alin.3? |
|||||
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): La alin.2. |
|||||
|
Poftiţi. Deci alin.1 votat în unanimitate. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La alin.2 s-a făcut un amendament, de către comisie, prin care se taie în două textul Senatului. Vă aduc aminte că normele procedurale sunt de strictă interpretare, iar textul Senatului a prevăzut posibilitatea convocării consiliului local în situaţii de excepţie, atunci când este vorba de adoptarea unor măsuri excepţionale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice, situaţie în care prefectul ar trebui să aibă posibilitatea să convoace consiliul local. Fiind vorba de o normă procedurală, ea nu poate fi decât de strictă interpretare, ea nu poate da posibilitatea prefectului să convoace consiliul local în alte situaţii şi de aceea mi se pare că textul Senatului este corect, din acest punct de vedere, iar propunerea comisiei privează prefectul de posibilitatea convocării consiliului local, motiv pentru care noi considerăm că textul Senatului este cel corect şi acoperitor, şi nu textul comisiei. Nu de altceva, dar sunt prefecţii dumneavoastră, domnule preşedinte, şi le tăiaţi posibilitatea să acţioneze în situaţii de excepţie! |
|||||
|
Mulţumesc mult. Reprezentantul comisiei. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi am făcut eliminarea, în cadrul comisiei, fiindcă am considerat că, în toate cazurile acestea speciale - calamităţi, ... ce spunea, epidemii - noi credem că avem primari, în comunele respective, care îşi dau seama de situaţiile respective şi nu trebuie prefectul să dea ordin ce să facă el. Tocmai pentru ca să nu considerăm că un primar ales, în oricare comună sau oraş, trebuie să fie subordonat prefectului şi numai din acest motiv am eliminat din articol partea respectivă. Şi eu cred că, la ora actuală, la modul cum au avut loc şi alegerile şi tot nu cred că un primar de la o comună trebuie să aştepte ordinul prefectului pe care, probabil, acela nici nu-l dă. Deci primarul este cel care hotărăşte pe raza comunei sau oraşului respectiv, în asemenea situaţii, şi eu vă propun să mergem pe varianta comisiei. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Mai doriţi să adăugaţi ceva? Iniţiatorul, reprezentantul iniţiatorului. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pe lîngă cele prezentate de comisie, mai adaug următorul lucru. Aş propune, totuşi, să menţinem formularea de la Senat, fără penultimul şi ultimul rând. Deci să se încheie cu "...şi liniştii publice", fără "la solicitarea prefectului adresată primarului". Adică: "consiliul local se poate întruni şi în şedinţă extraordinară, la cererea primarului sau la cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului ori în cazuri excepţionale" şi acestea sunt indicate de lege, stabilite de lege, în ce cazuri excepţionale poate primarul, fără să menţionăm "la solicitarea prefectului adresată primarului". Deci noi am fost foarte riguroşi, am menţinut aceeaşi idee de a cuprinde, în textele de lege, prevederile Cartei autonomiei locale şi nu am vrea să se dea interpretări nedorite de subordonare a primarilor de către prefect. Deci să respectăm întocmai autonomia locală şi, cu atât mai mult, s-o consolidăm şi cred că nu este cazul să avem această formulare în textul legii. Deci revin asupra acestei propuneri şi să încheiem textul fără "la solicitarea prefectului adresată primarului". Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Este amendament de fond! |
|||||
|
Vă reamintesc că reprezentantul Guvernului poate lua cuvântul la amendamentele, la textul comisiei. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Poate lua oricând cuvântul, aşa spune Regulamentul. Depinde ce spune! |
|||||
|
Logic, reprezentantul comisiei trebuie să se pronunţe asupra amendamentului propus de reprezentantul Guvernului. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că şi propunerea făcută de către domnul ministru este foarte bună, dar, având în vedere că noi, oricum, cu acest articol, vom ajunge la mediere, propun, totuşi, să mergem pe varianta Camerei, urmând, la mediere, probabil, să găsim soluţia cea mai bună dintre cele două. Deci vă propun să votăm varianta Camerei. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. supun votului dumneavoastră textul în varianta comisiei. Cine este pentru? 114. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 44 de abţineri. Cu 114 voturi pentru, 3 voturi contra, 44 abţineri, alin.2 a fost votat în redactarea comisiei. La alin.3, nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. La alin.4, nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. La alin.5, nu sunt obiecţii. Unanimitate. Alin.6, nu sunt obiecţii. Unanimitate. Alin.7. Domnul deputat Leonăchescu. (Face semn domnul deputat Anghel Stanciu) Da, am înţeles că Grupul PRM îl desemnează pe domnul vicelider Anghel Stanciu să ia cuvântul în locul domnului Leonăchescu. Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Dacă doriţi să citiţi tot materialul bibliografic pe care l-aţi adus cu dumneavoastră, mai cerem o sesiune extraordinară! Vă reamintesc că aveţi dreptul la 5 minute. |
|||||
|
Vă reamintesc că suntem în cadrul unui amendament al Grupului parlamentar, respins, care se găseşte la poziţia 44, pag.139 din raport, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Vrem să precizăm că Grupul nostru parlamentar, în legislatura trecută, a făcut o serie de amendamente care sunt respinse şi pe care le supunem atenţiei dumneavoastră. Este vorba de acest alin.7, mai este art.431 şi art.51. Aceste trei articole, alineate, împreună cu art.17, în concepţia Grupului parlamentar al Partidul România Mare, consfinţesc şi reprezintă o oficializare în fapt a limbii maghiare, ca să vorbim concret, ca a doua limbă oficială. Îmi bazez afirmaţia pe proiectul de Lege nr.214/23.12.1993, pe care colegii noştri l-au depus la Camera Deputaţilor, ca o lege care să consfinţească autonomia, în înţelesul domniilor lor. Art.6, în acest proiect de lege, precizează: "În acele unităţi administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sau comunităţilor autonome sunt în majoritate numerică, ele pot exercita autonomia locală, iar prin asocierea acestora autonomia regională. În cazurile prevăzute în alineatul precedent, minoritatea respectivă poate folosi şi limba maternă ca limbă oficială". S-a renunţat la acest proiect de lege, pe care vi-l putem pune la dispoziţie, este public, este existent la Cameră, în arhivă, şi se inserează, din acest proiect de lege, pe legi specifice, capitole din ea. Finalitatea este cea pe care nu o ascund colegii noştri, nu este nici un fel de problemă: este autonomia teritorială care ia fiinţă prin asocierea administraţiilor publice locale, ca o comuniune de interese şi cu un statut special, pe care-l precizează în programul domniilor lor. Noi nu avem nici o obiecţiune, în sensul că domniile lor cer şi urmăresc aşa ceva. Ceea ce constatăm la materialul ce însoţeşte această lege, la materialul oficial, este că utilizarea limbii materne, şi se iau toate ţările la rând, aici, probabil că-l cunosc şi dânşii materialul, este înaintat de domnul Theodor Meleşcanu, ca ministru de externe, ce se întâmplă în toate ţările. numai ţările federale au limbi oficiale. aceste ţări, în care există comunităţi autonome, de exemplu la Spania, unde situaţia minorităţilor este reglementată prin legi organice: Ţara Bascilor, Catalonia, Andaluzia, Galicia, Navara, Valencia, Canare şi, în acestea, limba respectivă - catalană, bască, galegă - se foloseşte în învăţământ, în mijloacele de informare scrise sau vorbite, în administraţie şi justiţie. Deci aici şi acesta este ţelul: al autonomiei şi modelul pe care, după părerea noastră, distinşii noştri colegi îl urmăresc pas cu pas, inserând acest element. Noi credem că se contravine Constituţiei, deoarece Constituţia, respectiv Constituanta, permite folosirea limbii materne în învăţământ şi în justiţie. În administraţie, Constituţia nu o permite, iar limba oficială este una singură, limba română. În aceste condiţii, domnule preşedinte, Grupul nostru parlamentar solicită poziţiile celorlalte grupuri, pentru că e şi normal, într-un caz, într-o situaţie foarte importantă care priveşte administrarea ţării, solicită poziţia Guvernului şi solicită, evident, poziţia comisiei, dar nu exprimată printr-un membru al comisiei, chiar vicepreşedinte? în acest caz, noi solicităm, pentru că nu mai luăm cuvântul la celelalte, vă spunem de acum, deci la articolele, aici este ordinea de zi, la art.40 alin.7, la art.43 alin.1 se solicită interpret, pentru că şedinţele consiliului se desfăşoară în limba minorităţii, interpretul poate să fie şi invers, adică maghiar care să traducă în româneşte, şi la art.51 se vorbeşte de publicarea actelor în limbile minorităţilor. Deci este un set care, împreună cu art.17, consfinţeşte, de fapt, pentru limba maghiară, acelaşi lucru cum este catalana în Spania. Deci noi nu mai intervenim la celelalte. Solicităm poziţia, acum, inclusiv a Guvernului, poziţia comisiei şi cerem să faceţi o pauză spre a se întruni comisia, să avem punctul de vedere al comisiei, deoarece nu există poziţia comisiei, pentru că este vorba de fosta comisie, şi nu de actuala comisie. Şi, după aceasta, ca să nu mai intervenim, să mai perturbăm, deci după ce se termină toate acestea, înaintea votului, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne acordaţi pauză de consultări, spre a hotărî ce poziţie va adopta grupul faţă de acest alineat şi de celelalte care urmează. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Vă reamintesc că punctul de vedere al Guvernului există şi că eu nu pot obliga liderii grupurilor parlamentare, nici chiar la invitaţia dumneavoastră, să ia cuvântul dacă nu vor. mai există observaţii cu privire la acest articol? Nu există. În consecinţă, rămâne ca să dau dovadă de fair play şi să iau act de ultima cerere, regulamentară, a dumneavoastră de a avea o pauză de 10 minute. |
|||||
|
10 minute durează doar ca să urcăm! |
|||||
|
Vă pun la dispoziţie Sala Biroului permanent. V-aş ruga, 10 minute! Doriţi să interveniţi? Poftiţi, domnule Hrebenciuc. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Dacă tot aţi aprobat pauză pentru Grupul PRM, am rugămintea să facem şi o întâlnire a liderilor de grup, să mai umblăm puţin la programul acestei săptămâni, pentru Comitetul ordinii de zi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Rog un reprezentant al Grupului PRM să vină la şedinţa liderilor grupurilor parlamentare şi dumneavoastră aveţi pauză 10 minute, la Sala Biroului permanent. |
|||||
|
Daţi-ne 2 minute, să facem cros! Fugăriţi-ne pe sală, pe aici! |
|||||
|
Deci 12 minute. Însă vă reamintesc că, peste 12 minute, încep şedinţa! |
|||||
|
Nici o problemă, începeţi fără noi, fără cele 3 milioane de votanţi! |
|||||
|
După pauză |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să poftiţi în sală! Rog pe cei doi secretari cu care conduc şedinţa să se prezinte la prezidiu . |
|||||
|
Începeţi, că au trecut 12 minute, aşa aţi cerut! |
|||||
|
Trebuie să-mi cer scuze în public. Lăsaţi să vină toţi deputaţii. |
|||||
|
Votăm noi, care suntem prezenţi în sală! Aţi zis că nu ne aşteptaţi, acum să vă aşteptăm noi?! Rog respectaţi-vă cuvântul, supuneţi la vot acum! |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Rog secretarii de şedinţă să aducă lista deputaţilor, să facem apelul nominal! (Acţionează soneria pentru a veni doamnele şi domnii deputaţi în sală) Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să vă reluaţi locurile în sală, pentru a ne continua lucrările. |
|
|||
|
În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii constituţionale, următoarele legi: Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult şi Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru asupra cadrului instituţional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol şi gaze, semnat la Kiev la 22 iulie 1999. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Reluăm discuţiile asupra Legii autonomiei locale. Domnule deputat Hrebenciuc, doreaţi să interveniţi în legătură cu textul, sau în legătură cu...? Spuneţi! |
|
|||
|
În legătură cu programul. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne-am întâlnit în această pauză, Comitetul ordinii de zi şi am stabilit ca programul zilei de astăzi să continue până la epuizarea tuturor articolelor din legea pe care o dezbatem, urmând ca mâine să dăm votul final şi să încheiem programul acestei sesiuni mâine la ora 12,30 şi nu vineri la ora 12,30, cum era programat iniţial. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, constituit din 84 de deputaţi, a luat act că înţelegerea politică dintre Partidul Democraţiei Sociale din România, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat, consfinţită în fapte politice şi înţelegeri administrative, merge până la acte legislative, după părerea noastră, antiromâneşti, anticonstituţionale, impunând, prin lege, limba maghiară ca a doua limbă oficială a României, încălcându-se astfel prevederile art.13 din Constituţia României şi creând bazele autonomiei teritoriale pe criterii etnice în înţelesul proiectului de Lege nr.214 din 23.XII.1993 şi a programului UDMR. În consecinţă, deputaţii Partidului România Mare nu se pot face părtaşi la un atac direct antiromânesc asupra statutului limbii oficiale, limba română, şi asupra unei legi care, după părerea noastră, creează premisele modificării art.1 "România este stat naţional, suveran, unitar şi independent" şi, ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu mai participă din acest moment la dezbaterea Legii autonomiei locale, nici la votul final. De asemenea, va ataca, în final, la Curtea Constituţională articolele prin care noi considerăm că limba maghiară este învestită în fapt ca limbă oficială a statului român şi respectiv articolele care creează bazele de autonomie teritorială pe criterii etnice. Sperăm că gestul nostru să-i îndemne pe distinşii deputaţi de la PDSR, PD, PNL să-şi dea un vot de conştiinţă şi nu un vot imperativ, impus de liderii şi nu de partidele lor, spre binele ţării şi a limbii sale oficiale. Vă mulţumim pentru atenţie. (Aplauze puternice din partea stângă a sălii. Deputaţii Partidului România Mare părăsesc sala.) |
|||||
|
Domnul Viorel Hrebenciuc. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu putem decât să respectăm punctul de vedere al celor de la Partidul România Mare. Aş ţine să le amintesc faptul că această lege a fost aprobată în primul rând în Senat în legislatura trecută şi n-au fost la fel de vehemenţi când a fost aprobată această lege în Senat. În altă ordine de idei, cred că lumea politică a mileniului 3 trebuie să depăşească aceste discuţii politice la nivel interetnic şi să ne referim în primul rând la problemele stringente ale ţării. Credem că prin aprobarea acestei legi, în nici un caz nu se oficializează limba maghiară în stat, art.1 al Constituţiei este respectat şi, în consecinţă, vă rugăm să votaţi aşa cum vă dictează conştiinţa, în maniera în care am discutat. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|||||
|
Să trecem la dezbaterea proiectului de lege. eu mă abţin să fac orice comentariu cu privire la felul cum colegii noştri înţeleg să-şi apere interesele electoratului dumnealor. Supun votului dumneavoastră alin.7 al art.40. Cine este pentru? Sunt voturi contra? Abţineri? În unanimitate a fost adoptat. Alin.8. Sunt observaţii? Nu. Se consideră adoptat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.40 în întregime. Cine este pentru? 128 voturi pentru. Voturi contra? Nu sunt. Votat în unanimitate. Art.41. Nu sunt observaţii, adoptat în unanimitate. Art.42. Nu sunt observaţii, votat în unanimitate. Art.43. Vă reamintesc că domnul deputat Simedru are un amendament respins. La ce alineat aveţi amendamentul, domnule deputat? |
|||||
|
La alin.3. |
|||||
|
alin.1 şi 2 se consideră votate în unanimitate. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am propus un amendament la alin.3 în sensul că şedinţele să se ţină ca urmare a unei hotărâri prin consens a consilierilor şi în limba maternă. Consider că în cazul în care o minoritate naţională este majoritară într-un consiliu local şi cere folosirea limbii materne, acest lucru producându-se automat, asigurarea unui traducător autorizat din limba minorităţii în limba oficială, limba română, va fi greu de realizat, putând apărea discuţii între consilierii majoritari şi cei minoritari. De aceea, am prevăzut în amendament ca folosirea limbii materne să se facă prin consens. Ţin să precizez totuşi că nu ţin neapărat la acest amendament, mai ales dacă mi se vor aduce argumente serioase împotriva lui. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Reprezentanţii comisiei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După cum se poate vedea în textul în discuţie, deci alin.3 în redactarea comisiei, practic sunt trei teze care merită a fi luate în seamă. În primul rând, este vorba de acele consilii locale în care consilierii aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o treime din numărul total. Destul de puţine cazuri sunt în această situaţie, dar există şi asemenea situaţii. A doua teză este că în aceste situaţii, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. Deci, în primul rând, formularea "se poate folosi şi limba maternă" nu este o normă imperativă, este pur şi simplu, vreau să vă spun, o chestie de bun simţ şi de bună înţelegere în cadrul consiliului local respectiv care nefiind norma imperativă, sigur că în cazuri în care ar duce la anumite animozităţi sau contradicţii, evident, că nu ar fi folosită. A treia chestiune foarte importantă este această precizare că în toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română. Deci, iată încă o dată se respectă caracterul de limbă oficială a limbii române în statul român. Propunerea colegului nostru, Dan Simedru, a consensului, sigur, după părerea noastră, reprezintă o capcană, pentru că a se merge pe această variantă de consens, aceasta, de fapt, ar introduce pentru prima dată în legislaţia românească sistemul dreptului de veto. Deci, în momentul în care spun că pentru ceva am nevoie de un consens, aceasta înseamnă că un singur vot împotrivă poate răsturna orice altă înţelegere posibilă, o înţelegere posibilă, întotdeauna, se face prin votul majorităţii, ori, după părerea mea, cererea consensului în această situaţie echivalează cu introducerea dreptului la veto. Eu v-aş supune atenţiei că am putea intra într-o capcană din care, după aceea, ieşim destul de greu, pentru că am crea un precedent care, odată fiind creat, s-ar putea invoca reciproca acestui consens, respectiv dreptul la veto în multe alte situaţii. Din acest punct de vedere eu consider că în comisie, practic la acest alineat am avut aproape un consens în cadrul comisiei, inclusiv în vechea legislatură, colegii noştri din PDSR şi-au adus aportul la îmbunătăţirea acestui text şi au votat textul comisiei în această formă. Deci, eu susţin textul comisiei în forma în care este. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului mai vrea să adauge ceva? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Observaţi că din lectura acestui alin.3 cu cele trei teze ale sale, este vorba de o respectare întocmai a prevederilor constituţionale şi a legilor ţării. Nu este vorba şi doresc să vă asigur că nu s-a încercat prin şmecherii, prin înţelegeri de nu ştiu ce factură să deturnăm prevederile constituţionale sau ale unor legi ale statului român şi să introducem pe uşa din dos, cum se spune, o a doua limbă oficială în România. Din ce a expus antevorbitorul meu, aţi desprins foarte clar, din corelarea celor trei teze ale alin.3 că este vorba de a asigura întocmai respectarea art.13 din Constituţie şi nu a da alte interpretări răuvoitoare sau tendenţioase de la această tribună. Faptul că în final, toate documentele se întocmesc în limba română ca limbă oficială a statului şi că a doua teză prevede faptul că se poate folosi limba maternă în dezbaterile consiliilor locale, eu cred că tocmai sunt bune în detalierea şi asigurarea respectării întocmai a prevederilor constituţionale şi legale. De aceea, susţin ca reprezentant al Guvernului, formularea alin.3 propusă de către comisia de specialitate a Camerei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră alin.3 în formularea comisiei. Vă ascult, domnule deputat! |
|||||
|
Domnule preşedinte, având în vedere explicaţiile pe care le-am primit, mai ales că domnul deputat Kovacs a încercat să mă convingă într-un mod, zic eu, mai puţin convingător, renunţ la amendament. |
|||||
|
Bun. În consecinţă, nefiind obiecţiuni asupra textului, îl socotim aprobat în unanimitate. La alin.3, un vot contra, scuzaţi-mă! Alin.4 a fost votat în unanimitate. La alin.5, nu sunt obiecţii. Unanimitate. La alin.6, nu sunt, unanimitate. La alin.7, nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.43 în ansamblu. Sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Aprobat cu majoritate de voturi, respectiv 131. Art.44 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.45 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.46 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.47 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.48 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.49 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.50 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.51 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.52 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.53 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.54 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.55 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.56 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 3-a în ansamblu. Cine este pentru? 133 voturi. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 133 voturi pentru, 2 împotrivă şi 1 abţinere, Secţiunea a 3-a a fost votată în unanimitate. Titlul Secţiunii a 4-a, "Dizolvarea consiliului local", adoptat. Pct.63 din raport, art.57. Nu sunt obiecţiuni, adoptat în unanimitate, aceasta însemnând alin.1 în formularea comisiei, următoarele două în formularea comisiei, alin. 4 în formularea Camerei şi alin. 5 în formularea Senatului. Art.58 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Stimaţi colegi, Vă reamintesc că acolo unde nu sunt obiecţiuni, adoptăm punctul de vedere al comisiei. Secţiunea a 4-a, în ansamblu, o supun votului dumneavoastră. 133 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 133 voturi pentru, titlul Secţiunii a 4-a a fost adoptat. Dacă la titlul Secţiunii a 5-a sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.59 - nu sunt obiecţii, adoptat. Art.60 - nu sunt obiecţii, adoptat. Secţiunea a 5-a în ansamblu. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Capitolul II, în ansamblu, îl supun votului dumneavoastră. Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Cu 133 voturi pentru, a fost adoptat. Dacă la titlul Capitolului III sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. Trecem la art.61. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat. Domnul Dan Simedru. La art. 61? Aţi avut un amendament respins. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor şi doamnelor deputaţi, Eu vă dau citire art.61 în forma în care am propus-o: "Comunele şi oraşele au câte un primar şi un număr de viceprimari - nu varianta iniţială a Guvernului, un viceprimar - şi un număr de viceprimari aleşi în condiţiile legii". Până la 3000 de locuitori am propus să existe un viceprimar neretribuit, onorific; între 3000 şi 5000 de locuitori, de asemenea, poate să fie onorific sau retribuţie o jumătate de normă; între 5000 şi 100.000 de locuitori să fie un viceprimar; între 100.000 şi 300.000 doi viceprimari şi peste 300.000, trei viceprimari. Având în vedere că principala sursă de finanţare a comunelor mici sunt impozitele şi taxele locale care sunt insuficiente de multe ori pentru salariile angajaţilor primăriei, nemaipunându-se problema investiţiilor şi reparaţiilor, consider că este suficient ca primarul să fie salariat al primăriei alături de ceilalţi funcţionari. Întăresc această propunere prin faptul că la primăriile comunale, în general, nu există atât de multe probleme de rezolvat încât să justifice un viceprimar permanent, amintind că în marea majoritate a ţărilor occidentale, chiar şi primarii de comune sunt onorifici, primind doar indemnizaţie de primar. Viceprimarul onorific va avea totuşi un venit din indemnizaţia de consilier. De asemenea, am prevăzut că la oraşele mari, unde gradul de complexitate a administrării creşte simţitor, am propus, în funcţie de mărimea oraşelor, un număr de doi, respectiv trei viceprimari pentru municipii cu peste 300.000 de locuitori. Fac precizarea că numărul de viceprimari să fie stabilit în funcţie de mărimea oraşelor şi nu pe criteriul administrativ, dacă este sau nu reşedinţă de judeţ, cum este prevăzut actualmente în lege. Consider că prin acest amendament se vor face economii la bugetele locale, va putea fi redistribuită o sumă importantă, pentru că este vorba de mii de comune, pentru ca o comună mică, de exemplu, să folosească în mod eficient în folosul comunităţii aceşti bani care dacă nu, s-ar fi dus în salarii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule Dan Simedru. Din partea comisiei. |
|||||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Am să încerc să iau pe rând propunerile făcute de către domnul coleg. În primul rând, prin organigrama fiecărei primării, în fiecare consiliu local, prin împărţirea atribuţiilor, nu neapărat trebuie să se ajungă la viceprimari, ci directorii care vor fi în primăriile respective sau la consiliile locale se vor achita de sarcini în felul în care se vor hotărî în consiliul local. În al doilea lucru, primarul, viceprimarul onorific dacă nu este plătit, nu poţi să-l iei la răspundere, cred eu şi deci, ar fi o funcţie care nu şi-ar găsi rostul. Sunt anumite activităţi sau anumite sarcini ale primarului pe care nu le poate delega, aşa după cum ştiţi. Iar la municipiile, reşedinţă de judeţ, doi viceprimari, cred că este de-a dreptul suficient şi aşa după cum, cel puţin în ultimele 6-7 luni de zile s-a verificat şi în practică, cred că este o soluţie, la ora actuală, cea mai bine aleasă. Ţinând cont de aceste considerente, domnule preşedinte, noi, comisia, susţinem propunerea făcută în raport. |
|||||
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului mai doreşte să completeze? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, soluţia care s-a propus este interesantă şi o putem aborda pentru viitor şi cu primarul onorific şi cu numărul de viceprimari în raport de numărul de locuitori, însă la acest număr de locuitori cred că trebuie să mai adăugăm şi alte criterii, de pildă, suprafaţa unei comune. Vă dau exemple din Munţii Apuseni sau din altă parte, unde 10.000 de locuitori sunt răspândiţi în 20 de sate, care se întind pe o suprafaţă de 30-40-50 km; sau complexitatea activităţilor dintr-o comună sau alta. Deci, această chestiune noi o reţinem şi o vom trata cu atenţie pentru viitor atunci când vom veni cu proiectul de Cod administrativ care va cuprinde într-un capitol distinct şi Legea administraţiei publice locale şi susţin în continuare propunerea făcută de comisia de specialitate a Camerei. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, amintindu-vă că textul, oricum, mai urmează să fie discutat la mediere, supun votului dumneavoastră formula propusă de către comisie. Cine este pentru? 110 voturi pentru. Împotrivă? 10 voturi contra. Abţineri? Nu sunt. Cu 110 voturi pentru, 10 voturi contra alin.1 al art.61 a fost votat în formularea comisiei. La alin.2, 3, 4 nu sunt observaţii, cele trei amendamente au fost adoptate în unanimitate. Art.61 în ansamblu. Supun votului dumneavoastră art.61 în ansamblu. 110 voturi pentru. Contra? Nu sunt. Abţineri? 10 abţineri. Cu 110 voturi pentru şi 10 abţineri, art.61 este adoptat în unanimitate. La art.62 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.63 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.64 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.65 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.66 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.67, domnul Simedru. Primele două alineate de la art.67, neavând obiecţii, votate în unanimitate. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor şi doamnelor deputaţi, La art.67 alin.3 propun următoarea formă: "Eşarfa va fi purtată în mod obligatoriu la solemnităţi, recepţii, - este vorba de eşarfa tricoloră - ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. şi aici vine amendamentul meu: "nerespectarea acestei obligaţii duce la încetarea mandatului primarului sau a celui care a fost delegat". Am depus acest amendament, ştiu la fel de bine ca şi dumneavoastră că există multe situaţii când această prevedere obligatorie nu este respectată fără să existe nici un fel de sancţiune. Amendamentul meu vrea să sublinieze două lucruri: sancţiunea pentru cel ce nu respectă obligaţia prevăzută prin lege, pentru că legea nu spune că purtarea eşarfei este obligatorie, deci, va trebui să fie sancţionat şi eu consider că va trebui să preţuim şi noi mai mult steagul tricolor şi fac comparaţie cu Statele Unite ale Americii care-şi promovează interesele naţionale, uneori în exces pe toate tricourile, ambalajele de plastic, etc., punându-şi cu mândrie steagul naţional. Eu consider că totuşi este o treabă serioasă, iar cel care, în momentele de solemnitate nu poartă eşarfa tricoloră, să fie sancţionat ca atare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Comisia. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum am motivat şi în raport, mi s-a părut propunerea făcută de către coleg destul de dură sau de excesivă să zic. La art.70 alin.2 se spune clar: condiţiile în care poate fi demis primarul. Noi considerăm că dacă dânsul crede că la art.70 poate să completeze cu acest caz, propunerea dânsului o să o discutăm la articolul respectiv, aici eu propun totuşi să rămână propunerea făcută de către comisie, deci, nu se consideră mandatul primarului care nu poartă eşarfă că s-a terminat în asemenea condiţii. Deci, eu propun să rămânem pe varianta comisiei. Sigur, dacă la art.70 alin.2, domnul coleg va vrea să mai facă o intervenţie, o discutăm atunci. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului dacă are ceva de spus. Deci este de acord cu explicaţiile date de către comisie. Supun votului dumneavoastră art.67 în întregime. Cine este pentru? 110. Împotrivă sunt? 12 împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 110 voturi pentru, 12 contra şi 2 abţineri art.67 a fost votat. Art.68 - nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. Art.69 - nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. Art.70 - nu sunt obiecţii, votat. Art.71 - nu sunt obiecţii, votat. Art.72 - nu sunt obiecţii, votat. Vă rog. Domnule Simedru, să precizaţi la ce alineat aveţi a interveni. |
|||||
|
Având în vedere propunerea domnului vicepreşedinte al comisiei, domnul Bara, eu propun ca sancţiune la primar să fie inclusiv atunci când nu poartă drapelul în condiţiile prevăzute la art.67. |
|||||
|
Din partea comisiei? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Din câte cunosc, şi mulţi dintre dumneavoastră au experienţă în administraţia publică, formularea acestui text, aşa cum s-a regăsit în legea iniţială, aş formula de maniera aceasta - ne-a dat mult de furcă, vizavi de acele situaţii când mandatul unui primar încetează de drept. Şi mai ales acele situaţii care nu se referă la demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, ci la acele situaţii când se pune în discuţie fapte ale primarului care sunt de asemenea gravitate încât să ducă la pierderea acestui mandat. În seria succesivă a modificărilor care s-au făcut la legea iniţială, la Legea nr.69/1991, acest cadru a fost, eu aş spune, într-o continuă îmbunătăţire. Şi eu găsesc că aceste cazuri înşirate, de la lit.a) până la lit.j) în varianta comisiei noastre, un pic mai bine sistematizate, după părerea mea, decât în varianta Senatului, eu cred că sunt prevăzute toate acele situaţii în care o asemenea măsură se justifică. Trebuie să aveţi în vedere, printre altele, că încetarea de drept a mandatului înseamnă şi organizarea în unitatea administrativ-teritorială respectivă a unor alegeri parţiale de primari, cu nişte costuri care eu fac aceeaşi apreciere: într-un asemenea caz, încetarea mandatului reprezintă o sancţiune exagerată. Poate colegul nostru se gândeşte la o altă sancţiune, dar părerea mea este că încetarea mandatului - şi nu vreau aici să merg pe zone geografice, sau, aşa, mă rog, cum s-a încercat să se facă acest lucru, însă eu vreau să vă spun că am avut ocazia şi în alte zone ale ţării, chiar în Dobrogea, să văd că primarul n-a avut eşarfa, pentru că pur şi simplu şi-a uitat-o acasă. Şi atunci, îl demitem pe primar şi organizăm repede alegeri?! Mie mi se pare această sancţiune mult prea exagerată şi, în asemenea condiţii, comisia îşi menţine punctul de vedere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul ministru este de acord cu explicaţiile date de comisie. Domnul Simedru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Renunţ la acest amendament, cu rugămintea ca domnul ministru al administraţiei publice locale, domnul Octav Cozmâncă, să găsească o variantă de act normativ prin care să reglementeze cu sancţiune această problemă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. În consecinţă, retrăgându-şi amendamentul, nu mai sunt obiecţii la art.72, care este votat în unanimitate. Art.73. Nu sunt obiecţii; votat. Art.74. Nu sunt obiecţii; votat. Art.75. Nu sunt obiecţii; votat. Art.76. Nu sunt obiecţii; votat. Art.77. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.78. Votat în unanimitate. Art.79. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.80. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.81. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.82. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Captolul III. Neavând secţiune, supun votului dumneavoastră Capitolul III în ansamblu. Cine este pentru? 117 voturi. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Cu 117 voturi pentru, Capitolul III a fost votat. Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Titlul Secţiunii 1: "Secretarul". Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.83. Nu sunt obiecţii; votat. Art.84. Nu sunt obiecţii; votat. Art.85. Nu sunt obiecţii. A fost votat în unanimitate, cu toate literele sale. La art.86. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Secţiunea 1, în ansamblu. Voturi pentru Secţiunea 1? 117. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii a 2-a: "Serviciile publice ale comunei, ale oraşului şi aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale". Adoptat. Art.87. Adoptat. Art.88. Adoptat. Art.89. Adoptat. Art.90. Adoptat. Art.91. Adoptat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a, în ansamblu. 118 voturi pentru. Contra? Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Capitolul IV, în ansamblu. Voturi pentru? 118. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Titlul Capitolului V: "Administraţia publică a municipiului Bucureşti". Nu sunt observaţii. Votat. Art.92. Nu sunt obiecţii; votat. Art.93. Nu sunt obiecţii; votat. Art.94. Nu sunt obiecţii; votat. Art.95. Nu sunt obiecţii; votat. Art.96. A fost votat în unanimitate. Art.97. Votat. Art.98. Votat. Art.99. Votat. Art.100. Votat. Supun votului dumneavoastră Capitolului V în ansamblu. Pentru? 118 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VI: "Consiliul judeţean". Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat. Secţiunea 1: "Constituirea şi componenţa consiliului judeţean". Nu sunt obiecţii; titlul votat. Art.101. Nu sunt obiecţii; votat. Art.102. Poftiţi, domnule Simedru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am propus acest amendament, având în vedere textul iniţial de lege propus de Guvern, în care, de exemplu, pentru judeţe de până la 350 de mii de locuitori, numărul consilierilor judeţeni trebuia să fie de 21 şi aşa mai departe. În acest caz, numărul consilierilor faţă de numărul actual ar fi scăzut aproape la jumătate. Consider că în varianta aceasta propusă de Guvern, restrângerea consiliilor judeţene şi a Consiliului municipiului Bucureşti este nefiresc de mare şi, ca atare, dacă comisia propune varianta de reprezentare folosită la alegerile locale din 2000, îmi retrag amendamentul, dacă nu, îl voi menţine. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Dan Simedru. Comisia? Deci, comisia şi Guvernul îşi menţin punctul de vedere. Supun votului dumneavoastră art.102. Cine este pentru varianta comisiei? 105 voturi pentru. Împotrivă? 11 voturi contra. Abţineri? Nu sunt. Cu 105 voturi pentru, 11 contra, art.102 a fost votat. Art.103. Nu sunt obiecţii; votat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea 1. Cine este pentru Secţiunea 1? 117 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? două abţineri. Cu 117 voturi pentru, două abţineri, Secţiunea 1 a fost votată. Secţiunea a 2-a: "Atribuţiile consiliului judeţean". Titlul adoptat. Vă ascult, domnule deputat Ráduly. La art. 104 suntem. Poftiţi. Domnul deputat Ráduly Róbert. La ce literă? |
|||||
|
La lit.s). Deci, până la lit.s), art.104 se consideră votat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş dori să observaţi că la nr.crt. 51, art.38 alin.2 lit.t) am mers pe varianta Senatului în legătură cu cine acordă denumirile de străzi, de pieţe şi aşa mai departe şi le-am trecut în atribuţia consiliilor locale. În concordanţă cu această decizie, această hotărâre pe care am luat-o mai devreme, trebuie să corelăm aici, la lit.s), textul. Şi, drept urmare, trebuie să mergem pe varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Comisia şi iniţiatorul sunt de acord. Având în vedere că este nevoie de o corelare cu ceea ce s-a votat deja, supun întâi votului lit.s) în varianta Senatului. Cine este pentru? 118 voturi pentru. Sunt voturi contra? Nu. Abţineri? Nu. Cu 118 voturi pentru, lit.s) a fost adoptată cu acest cvorum. De la lit.ş) până la alin.2? Nu sunt. Adoptate. Supun votului dumneavoastră art.104, în ansamblu. Cine este pentru? 118 voturi. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a, în ansamblu. Cine este pentru? 119 pentru. Sunt abţineri? Nu. Voturi contra? Nu. Supun atenţiei dumneavoastră titlul Secţiunii a 3-a. A fost adoptat în unanimitate. Art.105. Nu sunt intervenţii. A fost adoptat în unanimitate. Art.106. Adoptat, nefiind intervenţii. Art.107. Nefiind intervenţii, a fost votat în unanimitate. Art.108. A fost adoptat în unanimitate. Art.109. Adoptat. Art.110. Adoptat. Art.111. Adoptat. Art.112. Adoptat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 3-a, în ansamblu. Cine este pentru? 117 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii a 4-a. Adoptat. Art.113. Domnul deputat Simedru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Amendamentul a fost făcut la textul iniţial al Guvernului, care prevedea doar funcţia de preşedinte şi un vicepreşedinte. Vreau să vă spun că voi renunţa la amendament, numai dacă va fi luată în considerare varianta comisiei, şi nu varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Comisia? Nefiind obiecţiuni la textul Camerei, adoptăm varianta comisiei. Art.114. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Art.115. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.116. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate, cu toate literele sale, până la lit.r). Art.117. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.118. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.119. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.120. Nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 3-a, în ansamblu. Cine este pentru? 115 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Capitolul VI, în ansamblu. Cine este pentru? 116. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu. Titlul Capitolului VII: "Bunuri, lucrări publice". Nu sunt obiecţiuni. Adoptat. Titlul Secţiunii 1: "Administrarea bunurilor". Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.121. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.122. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.123. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.124. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.125. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.126. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, Secţiunea 1. Cine este pentru? 115 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii a 2-a. Adoptat. Art.127. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.128. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.129. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a, în ansamblu. Cine este pentru? 114 voturi. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 114 voturi, a fost votat. Supun votului dumneavoastră Capitolului VII, în ansamblu. Cine este pentru? 114 voturi pentru. Abţineri? Contra? Nu sunt. Titlul VIII. Rog comisia să se pronunţe dacă sunt probleme cu privire la titlul Capitolului VIII. Domnul deputat Kovács. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La titlul Cap.VIII noi optăm pentru varianta Senatului, deci titlul "Prefectul", şi renunţăm la titlul dat de comisia din legislatura trecută - "Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice centrale". Titlul "Prefectul" ni se pare mult mai corect. Este o referire chiar la prevederi constituţionale. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Sunteţi de acord. În raport cu poziţia actuală a comisiei, supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VIII, în varianta Senatului. Cine este pentru? 113 voturi pentru. Împotrivă? Sunt abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii 1. Adoptat în formularea Senatului. Art.130. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.131. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.132. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.133. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.134. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.135. Vă rog să vă prezentaţi, domnule deputat, pentru stenogramă. |
|||||
|
Sunt deputatul Grădinaru. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege a început să fie dezbătut în vechea legislatură de două comisii: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia administrativă. Comisia administrativă a făcut un preraport şi trebuia să ne punem de acord, cele două comisii, eu atunci eram secretarul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu privire la acest raport. Au fost multe puncte divergente, printre care şi acest articol, pentru că, după cum observaţi, în alin.2 al acestui articol se dă atribuţiuni practic judecătoreşti prefectului. Prefectul nu poate să constate nulitatea unui act juridic. Ştiţi şi dumneavoastră că o poate constata numai instanţa de judecată. Deci propunerea este ca art.135 să rămână în varianta Senatului, nu în varianta Comisiei administrative. |
|||||
|
Din partea comisiei? |
|||||
|
Varianta Senatului. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră textul în varianta Senatului. Cine este pentru? 108 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Textul a fost votat în unanimitate. Rugăm reprezentantul comisiei să facă precizarea corectă asupra ordinii alineatelor în text. Domnul deputat Kovács. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Ne-am pus de acord şi cu reprezentanţii Guvernului. Practic, în cazul în care am adoptat alin.1 şi alin.2 ale Senatului, cele două texte au fluenţă, se completează reciproc şi, în această situaţie, alin.1, alin.2 şi inclusiv alin.21, text nou al comisiei, nu-şi mai au rostul. Deci rămânem numai pe alin.1 şi alin.2 în forma prevăzută de Senat, pentru că este superfluă, nu mai are nici un sens. |
|||||
|
Dacă s-a votat textul în varianta Senatului, deci alin.1 şi alin.2, toate celelalte ... Să supunem la vot eliminarea, pentru bună regulă, a alin.21 din art.135. Cine este pentru? 106 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Am efectuat votul pentru alin.1 şi alin.2, nu le mai votăm încă o dată, reţinând pentru stenogramă că a fost votat art.135 în formularea Senatului - art.135 alin.1 şi 2. Art.136. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.137. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.138. Sunt obiecţiuni? Vă rog. Rog să vă prezentaţi. |
|||||
|
Sunt deputatul Kerekes Károly. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.138, am impresia că nu mai putem folosi terminologia "Ministerul Funcţiei Publice". |
|||||
|
Stimate domnule deputat, am mai făcut precizarea că în ceea ce priveşte denumirile autorităţilor, acestea se înlocuiesc automat, potrivit tehnicii legislative. La art.138, nefiind obiecţiuni, se consideră votat în unanimitate. Art.139. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.140. A fost votat în unanimitate Art.141. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.142. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.143. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.144. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră Secţiunea 1, în totalitate. Cine este pentru? 107 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Secţiunea I-a a fost votată cu 107 voturi pentru. Titlul Secţiunii a 2-a. Poftiţi, domnule deputat. Vă rog să vă prezentaţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Marineci mă numesc. Vă rog să-mi permiteţi o intervenţie la această secţiune, întrucât amendamentele mele vizau art.145 până la art.148 şi vizau eliminarea acestor articole, pentru că eu am considerat că acest Comitet consultativ teritorial este un organism inutil şi vreau să dau posibilitatea comisiei de mediere ca în propunerea care se va face acolo să se meargă pe actuala configuraţie a Legii administraţiei publice, respectiv pe menţinerea Comisiei administrative, care eu cred că este un organism mult mai lucrativ şi care dă posibilitatea prefectului şi tuturor ministerelor să lucreze direct cu serviciile descentralizate. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Propuneţi ce facem cu titlul, întâi. Da. Propuneţi eliminarea în întregime a Secţiunii a 2-a? |
|||||
|
Eu am propus eliminarea tuturor articolelor şi a titlului, urmând ca ulterior să se adapteze titlul cu ceea va apare aici. |
|||||
|
Am înţeles. Comisia? Vă rog să precizaţi, în raport nu apare nimic din partea comisiei, asta însemnând că se supun la vot textele Senatului. În textul raportului meu nu există punctul de vedere al comisiei, deci care să se constituie în amendament. Precizaţi dacă sunteţi de acord cu ce s-a propus. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Da, comisia este de acord cu propunerea făcută,urmând ca, sigur, delegaţia permanentă sau delegaţia actuală care există la nivelul prefecturii să-şi... având şi atribuţii mai multe decât acest comitet consultativ şi noi suntem de acord, comisia, cu propunerea făcută. Propun să se elimine de la art.145 până la art.148 inclusiv. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Reprezentantul Guvernului? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi susţinem acest punct de vedere exprimat de domnul deputat Marineci şi susţinut şi de comisie, întrucât prin această formulă care a fost propusă de către Senat, practic se limitează posibilitatea şefilor serviciilor publice descentralizate să participe la aceste reuniuni, sigur, consultative, dar extrem de importante în procesul de elaborare a deciziilor la nivel de judeţ şi mai ales a programelor de dezvoltare economică şi socială a judeţelor pe perioada unui număr de ani, 4 ani sau în fiecare an. De aceea, credem că formularea care a funcţionat până în momentul de faţă în Legea nr.69 Secţiunea a 2-a, Comisia administrativă, începând cu art.116, îşi are valabilitatea. La comisia de mediere, poate este normal, firesc, să adăugăm şi membrii ai Comisiei administrative, subprefectul, vicepreşedinţii consiliului judeţean, secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţului pentru a cuprinde toţi factorii implicaţi la nivelul judeţului în activităţile judeţene şi locale. De aceea, susţinem acest punct de vedere al comisiei şi preluarea din Legea nr.69, cu modificările ulterioare, a acestei Secţiuni a 2-a referitoare la Comisia administrativă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.145 din proiectul de lege. Cine este pentru? 108 voturi pentru eliminare. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.146 din text. Cine este pentru? 108 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.147. Cine este pentru? 108 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.148. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În consecinţa celor votate, supun totuşi votului dumneavoastră şi eliminarea Secţiunii a 2-a, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Trecem la Secţiunea a 3-a. Titlul. Sunt obiecţii? Nu sunt. Urmează să fie renumerotată această secţiune în Secţiunea a 2-a. La art.149 nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. Revenim la Secţiunea a 3-a. Această secţiune ar intra în legea de reorganizare a ministerului. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.149. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 107 pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.150. Propun eliminarea acestui articol. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.151. 107 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea Secţiunii a 3-a, în ansamblu. Cine este pentru? 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului Capitolul VIII, în ansamblu. Cine este pentru? 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Capitolul IX, titlul. Unanimitate. La art.152? Nu sunt observaţii. A fost adoptat în unanimitate. La art.153? Se votează în unanimitate eliminarea, potrivit propunerii comisiei. Deci 153 a fost eliminat. Actualul art.154. Nu sunt. Votat în unanimitate. Art.155. Votat în unanimitate. Art.156. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Domnul Gaspar, intervenţie la art.156. |
|||||
|
La art.155, 157 şi chiar la art.158, textele trebuie eliminate pentru a se putea ajunge la o corelare cu reglementările care au fost adoptate în ultimul timp şi se va merge la Comisia de mediere, urmând ca textele finale care vor fi supuse spre adoptare să se regăsească în raportul comisiei de mediere. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Comisia? Supun votului dumneavoastră eliminarea art.155,156... Domnule deputat Gaspar, de unde începem propunerea de eliminare? |
|||||
|
Este vorba de art.155, 157, 158... |
|||||
|
Dar art.156? |
|||||
|
Art.156 rămâne. Art.157 se elimină, la fel art.158. |
|||||
|
Bun. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.155. Cine este pentru? 106 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 106 voturi pentru, textul art.155 a fost eliminat. Textul art.156 a fost votat. Nu s-au formulat obiecţiuni. Supun votului dumneavoastră de eliminare a art.157. Cine este pentru? 104 voturi pentru. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.158. Cine este pentru eliminare? 106 pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 106 voturi pentru art.158 a fost eliminat. Doriţi să interveniţi la art.159? Domnule ministru Gaspar, poftiţi. |
|||||
|
Vorbesc în calitate de deputat, domnule preşedinte. Propun şi eliminarea art.159 deoarece normele care sunt cuprinse aici nu mai sunt actuale, ele se refereau la data când s-ar fi organizat alegerile noi. Or, alegerile deja au fost organizate, astfel încât textul nu mai are nici un fel de relevanţă juridică. |
|||||
|
În consecinţă, propuneţi eliminarea lui? |
|||||
|
Se propune eliminarea. |
|||||
|
Pentru stenogramă, vă rog să reţineţi, domnul deputat Gaspar propune eliminarea art.159. Comisia? Comisia este de acord. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.159 din lege. Cine este pentru? 104 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Textul art.159 a fost eliminat cu 104 voturi pentru. Art.160 care este şi ultimul articol al legii. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. A fost votat în unanimitate. Cu aceasta supun votului dumneavoastră Capitolul IX, în ansamblu. Cine este pentru? 104 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc foarte mult pentru colaborarea dumneavoastră. Vă anunţ că votul final la această lege va fi mâine, la ora 10. Vă amintesc că intrăm acum în pauză cu o jumătate de oră mai devreme, ca să puteţi mânca, până la ora 14. Ne revedem la ora 14 pentru a continua programul. Vom continua cu dezbaterea proiectelor de legi prevăzute la ordinea de zi şi în program la ora 14. |
|||||
|
Pauză |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă reluaţi locurile în sală pentru a continua lucrările potrivit ordinii de zi adoptate. Rog chestorii să invite deputaţii în sală, să-i roage să vină în sală şi-l rog şi pe domnul secretar Chiliman să vină să refacem prezidiul. |
|
|||
|
|
Revenim la dezbaterile în plen, conform ordinii de zi adoptate, şi urmează pct.4, respectiv Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, lege organică, având raportul de adoptare depus la 20.10.2000. Reprezentantul Guvernului? Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, proiect de lege organică, aşa cum a fost prezentat de preşedintele de şedinţă, are reglementări de o deosebită complexitate, iar ministrul titular, domnul Miron Mitrea, care se găseşte în imposibilitatea de a participa astăzi la această şedinţă, şi-a exprimat dorinţa ca acest proiect de lege să fie dezbătut în prezenţa domniei sale. În acelaşi sens, aceeaşi cerere a formulat-o şi pentru proiectele de lege care figurează pe ordinea de zi la poz.5, Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi; Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, tot lege organică; Proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. V-aş ruga, domnule preşedinte, stimaţi colegi, să luaţi act de această dorinţă a ministrului de a participa personal pentru a susţine aceste 4 proiecte de legi şi, ca atare, domnule preşedinte, să le treceţi pe o ordine de zi viitoare. Va fi probabil ordinea de zi pentru sesiunea ordinară care va începe în februarie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Am luat act de solicitarea dumneavoastră şi cum ea este strict regulamentară şi este în consens şi cu cereri făcute din partea parlamentarilor, chiar în cursul zilei de ieri, amânăm discutarea celor 4 proiecte şi trecem la pct.8 - |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului - Secţiuna V - Zone de risc. Există raport făcut? Pct.8, Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului Secţiunea V - Zone de risc, nu are raport. |
|
|||
|
|
La pct.9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 133/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. De asemenea, n-am văzut raportul. A venit între timp? Nu. Amânăm. |
|
|||
|
|
La pct.10, domnul ministru Gaspar. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul înscris pe ordinea de zi la pct.10 face parte din pachetul de legi iniţiat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi deci exprimăm aceeaşi cerere ca dezbaterea lui să fie amânată, urmând ca el să figureze pe ordinea de zi în cadrul sesiunii următoare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi vă mulţumesc pentru aceleaşi argumente exprimate la pct.4 şi 7. Amânăm acest proiect. |
|||||
|
|
La pct.11, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 nov.1992, raport de adoptare, proiect adoptat de Senat. Dacă iniţiatorul doreşte să prezinte. Din partea Guvernului, vă rog, domnule ministru. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Prin Legea nr.84 din 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 sept.1987 şi a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Londra la 29 iunie 1980. Având în vedere prevederile art.6, evaluarea şi revizuirea măsurilor de control, ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, numit în continuare Protocol, părţile la Protocol, reunite în continuare la cea de-a patra reuniune care a avut loc la Copenhaga la 23-25 nov.1992, au adoptat un nou amendament. Textul oficial al acestui document a fost difuzat Secretariatului ozonului la data de 16 decembrie 1992. Conform regulilor de procedură stabilite în cadrul Protocolului, Amendamentul de la Copenhaga al Protocolului a intrat în vigoare la data de 14 iunie 1994. Printre avantajele acceptării Amendamentului de la Copenhaga, în afara beneficiilor de mediu, se numără şi accesul la mecanismele financiare ale Protocolului create pentru a proteja şi a sprijini transferul de tehnologie nepoluantă, inclusiv prin fonduri nerambursabile, destinate economiilor din ţările în curs de dezvoltare. Menţionăm că la data de 1 ianuarie 1999, un număr de 81 de ţări ratificaseră Amendamentul de la Copenhaga al Procotolului. Printre ţările central şi est europene care au ratificat acest Amendament figurează: Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Bulgaria şi, de asemenea, Turcia. Adoptarea proiectului de lege, a acestei ordonanţe asigură aplicarea Protocolului, a programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, întărirea controlului guvernamental asupra comerţului cu substanţele în cauză şi contribuie la stoparea traficului ilicit cu astfel de substanţe. Ea permite, totodată, accesul producătorilor români de chimicale şi de produse agricole pe pieţele internaţionale şi integrarea în piaţa europeană. Faţă de aceste argumente şi având în vedere, domnule preşedinte, raportul favorabil al comisiei sesizate în fond, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege pentru acceptarea acestor amendamente şi proiectul de lege de aprobare a ordonanţei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul deputat Oltean. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Iniţiatorul, prin prezenţa domnului ministru Gaspar, a prezentat în faţa dumneavoastră argumentele care au determinat emiterea ordonanţelor de urgenţă şi pe urmă a proiectului de lege pentru adoptarea acestei ordonanţe a Guvernului. Comisia sesizată în fond a luat şi îndeaproape a analizat argumentele prezentate în expunerea de motive şi a apreciat că se impune cu necesitate avizarea favorabilă a acestui proiect de lege şi evident, adoptarea pe urmă a acestuia în plenul Camerei Deputaţilor. Avizul fiind favorabil rugăm deci Camera să voteze pentru acest proiect de lege fără a exista din partea comisiei nici un amendament la acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva, mai exact a grupurilor parlamentare, să ia cuvântul? Nu. Sunt alte observaţii? Alte intervenţii? Având în vedere că, potrivit prevederilor regulamentului modificat, nu s-au ridicat obiecţiuni, titlul ordonanţei şi cu cele două articole ale sale, precum şi titlul legii de aprobare şi articolul unic se consideră adoptate în unanimitate. Asupra votului final, ne vom decide mâine când va fi zi de vot final. |
|||||
|
|
Pct.12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto privind Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, adoptat la 11 decembrie 1997. Proiectul este adoptat de Senat şi are raport de adoptare. Din partea Guvernului? Poftiţi, domnule ministru Gaspar. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Proiectul de lege ce se supune dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor în şedinţa din această după-amiază are ca obiect ratificarea Protocolului de la Kyoto privind Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimările climatice, adoptat la 11 decembrie 1997. Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a fost ratificată de România prin Legea nr.24 din 1994. Convenţia prevede limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, bioxid de carbon, metan, oxid azotos, hidrocloruri, carburanţi şi sulf. La 11 decembrie 1997 a fost adoptat la Kyoto Protocolul la Convenţia-cadru privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a emisiei de gaze cu efecte de seră în perioada obligatorie 2008-2012. Semnat de ţara noastră la 5 ianuarie 1999, Protocolul prevede pentru România o reducere de 8% a emisiilor de gaze, raportate pentru anul de referinţă 1989. Reducerea va trebui efectuată etapizat până la atingerea perioadei obligatorii de angajare. Ratificarea Protocolului de la Kyoto va permite ţării noastre accesul la programele interanţionale care oferă finanţări avantajoase pentru implementarea prevederilor acestuia, prin participarea la mecanismele identificate de reducere a emisiilor antropice sau de sporire a capacităţii de absorbţie a gazelor cu efect de seră. Având în vedere, domnule preşedinte, că Protocolul a fost ratificat şi de către Senat prin legea adoptată la 23 oct.2000, ţinând seama şi de avizul comisiei sesizate în fond, vă rog să fie supusă votului legea în forma adoptată de către Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei? Domnul deputat Oltean. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Şi acest proiect de lege a făcut obiectul dezbaterii în cadrul comisiei de specialitate, luându-se în calcul toate argumentele care impun că acest Protocol de la Kyoto să fie ratificat, deschizând în felul acesta României drumul spre sursele de finanţare care au în vedere programe ce să aibă drept finalitate diminuarea schimbărilor climatice la nivelul României. Credem că argumentaţia prezentată de domnul ministru este una pertinentă, de aceea comisia a dat aviz favorabil şi credem că şi Camera poate să se pronunţe în acest sens. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare există vreo intervenţie pentru dezbateri generale. Nu sunt. Având în vedere că nu există nici alte obiecţiuni, potrivit regulamentului, textul titlului legii şi al proiectului de lege se consideră votate în unanimitate. În aceste condiţii şi acest proiect de lege va fi supus votului final în cursul zilei de mâine. |
|||||
|
|
La pct.13, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/1999 privind finanţarea organizării şi desfăşurării concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 1999-2000, aflat în procedură de urgenţă, adoptat de Senat cu raport de adoptare din 1999 şi cu un raport nou al Comisiei pentru învăţământ. Rog reprezentanţii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport să vină în sală şi să-şi ia locul, domnul preşedinte al comisiei, domnul deputat Stanciu. Domnule ministru, vreau să vă precizez că acest proiect este supus procedurii de urgenţă şi în continuare nu se fac dezbateri generale şi nici prezentarea de către Guvern. Rog, în aceste condiţii, comisia să propună timpii de intervenţie. 5 minute total şi un minut pentru eventuale dezbateri. Supunem votului timpul de 5 minute total pentru proiectul de lege şi 1 minut pentru intervenţie. Dumneavoastră nu trebuie să mai prezentaţi legea. Sunt şi alte intervenţii? Supun votului dumneavoastră cei doi timpi: 5 minute total şi 1 minut pentru intervenţie. Voturi pentru? Sunt voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. În unanimitate s-a adoptat propunerea. Sunt intervenţii în această limită de timp? Nu sunt. În consecinţă, proiectul de lege se socoteşte adoptat în unanimitate. Atât proiectul de lege, cât şi conţinutul ordonanţei de urgenţă, în forma adoptată de către Senat. Aveţi obiecţii cu privire la pct.13? Domnul deputat Raduly, aveţi obiecţii la pct.13? Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am o intervenţie procedurală. În primul rând, doresc să precizaţi că dacă se adoptă fără intervenţii, se adoptă textul adoptat de Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport a Camerei, nu varianta Senatului. În al doilea rând, la aceste proceduri, cel puţin până acum s-a mers articol cu articol şi s-a dat un vot la aceste texte care erau texte noi la care comisia propune altă variantă decât era în varianta iniţiatorilor. Drept urmare, v-aş întreba dacă n-ar fi bine să facem aşa şi acum. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, După noul regulament, puteam să interpretăm şi în sensul acesta întrucât nu s-au făcut obiecţii, în general, înţeleg că nu s-au făcut obiecţii la nici un articol al raportului. Dar, pentru bună regulă o să întreb încă odată la fiecare articol. La pct.1 din articolul unic. Aveţi obiecţii? Text adoptat în unanimitate. La pct.2, titlul legii, în formularea comisiei. Sunt obiecţii? Nu. A fost adoptat în unanimitate. La pct.3 cu privire la art.1. Pentru precizări de ordin juridic, comisia a reformulat textul. Sunt obiecţii la reformularea comisiei? Nu sunt. La art.2, comisia propune punctul de vedere al Senatului. Aveţi obiecţii? Nu sunt. Repet: s-a adoptat în unanimitate, urmând să fie supusă votului final mâine. |
|||||
|
|
La pct.14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.112/1999 privind organizarea şi desfăşurarea celei de-a doua sesiuni a examenului naţional de capacitate în anul 1999. Este tot ordonanţă de urgenţă. Comisia să propună timpii. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Propunem 300 de secunde, adică 5 minute. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră timpii pe care i-a propus preşedintele comisiei. Voturi pentru? Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Fiind în procedură de urgenţă, nu ia cuvântul nici Guvernul, nici comisia. Dacă sunt alte intervenţii. Nu sunt. Există vreo problemă? Titlul legii şi articolul unic se consideră adoptate în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
La pct.15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.8/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercială SIDEX Galaţi, aflat în procedură de urgenţă, cu raport adoptat pe 18.XI.1999. Fiind tot în procedură de urgenţă, solicit comisiei să propună timpii de dezbatere. Comisia pentru buget, finanţe. E cineva din partea Comisiei buget-finanţe? Poftiţi! Oricine de la Comisia de buget-finanţe. Propuneţi timpii de discuţii. |
|
|||
|
Comisia de buget-finanţe propune cinci minute şi un minut pentru fiecare articol. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră aceşti timpi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Aflându-ne în procedură de urgenţă, vă întreb dacă sunt intervenţii de făcut. Nu sunt. În aceste condiţii, titlul legii şi articolul unic se consideră votate în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.36/1998 privind unele măsuri de protecţie pentru personalul al cărui contract individual de muncă va fi desfăcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate RENEL, Regiei Autonome a Gazelor Naturale ROMGAZ Mediaş şi a Regiei Autonome a Petrolului PRTROM Bucureşti. Domnul ministru. La pct.16. Este ordonanţă de urgenţă. Este prezent reprezentantul ministrului? Rog reprezentanta comisiei să propună timpii de discuţie. |
|
|||
|
Propunem, domnule preşedinte, din partea comisiei, o discuţie de 5 minute şi fiecare luare de cuvânt să nu depăşească un minut. |
|||||
|
Cine este pentru acest timp? E cineva împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat acest program de dezbateri. Intervenţii sunt? Nu sunt. În aceste condiţii, titlul proiectului de lege, titlul ordonanţei şi conţinutul ei se consideră votate în unanimitate. Vot final mâine. La art.1 există obiecţii în ceea ce priveşte textul adoptat de comisie? Nu. Adoptat în unanimitate. La pct.2 art.2 dacă sunt obiecţii cu privire la textul comisiei. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Doreşte cineva să ia cuvântul în legătură cu amendamentele care n-au fost acceptate? Nu. În aceste condiţii, cele două texte ale legii şi ale ordonanţei de urgenţă se consideră votate în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
La pct.17, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.167/1999 privind aprobarea scoaterii definitive în mod gratuit din rezervele de stat a unor cantităţi de produse petroliere ce vor fi acordate Ministerului Apărării Naţionale, adoptat de Senat cu raport de adoptare din 25.IV. Procedură de urgenţă. Rog pe cineva din partea Comisiei pentru apărare să propună timpii de dezbatere pentru acest proiect aflat în procedură de urgenţă. |
|
|||
|
Din partea Comisiei de apărare, propunem cinci minute cu luare de cuvânt de câte un minut. |
|||||
|
Supun votului acest timp. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În cadrul acestui timp de discuţie dacă există vreo intervenţie din partea dumneavoastră sau obiecţii. Nu sunt. În aceste condiţii, se consideră titlul legii şi art.unic, precum şi titlul ordonanţei şi cele şase articole ale sale adoptate în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Pct.18. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apărării Naţionale, adoptat de Senat, şi raportul aferent. Deşi în listă nu se precizează că ar fi procedură de urgenţă, ea este evidentă, fiind vorba de aprobarea unei ordonanţe de urgenţă. Comisia pentru apărare, rog să propuneţi timpii de discuţi. |
|
|||
|
Comisia de apărare vă propune acelaşi lucru: 5 minute cu luare de cuvânt de 1 minut. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră timpul de cinci minute total şi 1 minut de intervenţie. Cine este pentru? Voturi contra? Abţineri? Nu sunt. Este ordonanţă de urgenţă. Stimaţi colegi, în privinţa titlului legii şi a articolului 1, nefiind obiecţiuni se socotesc adoptate în unanimitate. În ceea priveşte titlul ordonanţei de urgenţă dacă există vreo obiecţiune cu privire la completarea făcută de către comisie. Titlul se adoptă în formularea comisiei în unanimitate. Dacă la pct.2 cu privire la art.6 există vreo obiecţiune. Nu sunt. Art.6 este adoptat în forma prezentată de către comisie. La art.7 sunt obiecţiuni? Nu. Se consideră adoptat în forma propusă de către comisie. În aceste condiţii, titlul art.unic se consideră votat cu "următoarele modificări şi completări" din raportul comisiei. Este vorba de a pune în cuprinsul legii titlul exact al ordonanţei. Vot final mâine. |
|||||
|
|
La pct.19. Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.104/1999 pentru acordarea unor facilităţi pentru plata consumului de energie electrică, motorină şi gaze naturale, în vederea stimulării producţiei agricole aferentă anului 1999. Procedură de urgenţă. Raport de adoptare. Comisia pentru industrii, da? Propuneţi timpii. Din partea Comisiei pentru industrii: 5 minute şi 1 minut pentru discuţii. |
|
|||
|
Supun votului dumneavoastră aceşti timpi. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, s-au adoptat timpii propuşi. Există intervenţii din partea grupurilor paralamentare sau obiecţii la texte? Nu există. În aceste condiţii, titlul legii şi articolul unic se consideră adoptate în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Pct.20. Comisia pentru agricultură. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.19/2000 pentru reluarea activităţii României în calitate de membru la Institutul Internaţional al Frigului, cu sediul la Paris - Franţa, şi pentru autorizarea plăţii cotizaţiei anuale. Procedură de urgenţă. Proiect adoptat de Senat cu raport de adoptare. Rog comisia să propună timpii. Comisia pentru agricultură. Domnul deputat Neacşu. |
|
|||
|
Ne aliniem şi noi celorlalţi colegi: cinci minute cu un minut pentru fiecare articol. |
|||||
|
Cine este pentru aceşti timpi? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a aprobat. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt. În aceste condiţii, titlul legii şi art.unic au fost adoptate în unanimitate. Titlul ordonanţei. Ordonanţa şi cele două articole se socotesc adoptate în unanimitate. Vot final în cursul şedinţei de voturi finale de mâine. |
|||||
|
|
Pct.21. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.118/1998 privind afilierea Ministerului Apărării Naţionale a României ca membru asociat la Consiliul Internaţional al Sportului Militar şi plata cotizaţiei anuale. Rog Comisia pentru apărare să-şi ia locul în banca comisiei. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, 5 minute pentru discuţii, un minut pentru... |
|||||
|
Staţi puţin, luaţi loc. Asta nu este procedură de urgenţă. E procedură obişnuită şi rog iniţiatorul să ia cuvântul pentru a prezenta proiectul. |
|||||
|
Domnul Aurel Sorin Enculescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din anul 1947 funcţiona Consiliul sportiv al armatelor prietene, era creat pe sistemul Tratatului de la Varşovia. În 1991 s-a hotărât unificarea a două organisme sportive militare, cea de la nivelul Tratatului de la Varşovia şi Tratatul NATO. Armata română a devenit membră a Consiliului Internaţional al Sportului Militar în anul 1991, conform aprobării ministrului apărării naţionale, din 7 martie 1991. Din 1992 până în 1996, cotizaţiile anuale ale Consiliului Internaţional al Sportului Militar în cuantum de aproximativ 10.000 de dolari au fost suportate de Clubul sportiv al armatei care, în prezent, nu mai este în posibilitatea financiară de a efectua aceste plăţi. Având în vedere importanţa participării în continuare a armatei române la acest organism atât pentru dezvoltarea colaborării cu alte armate, cât şi pentru afirmarea sportului românesc, apare necesitatea acestei reglementări ca această cotizaţie anuală să fie suportată din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Vă rugăm să fiţi de acord şi să aprobaţi acest act normativ. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Reprezentantul Comisiei pentru apărare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.118/1998 privind afilierea Ministerului Apărării Naţionale a României ca membru asociat la Consiliul Internaţional al Sportului Militar şi plata cotizaţiei anuale. În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.118/1998 privind afilierea Ministerului Apărării Naţionale a României ca membru asociat la Consiliul Internaţional al Sportului Militar şi plata cotizaţiei anuale, în şedinţa din 3 februarie 1999, comisia a hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege menţionat să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Nefăcându-se alte propuneri de către comisie, la titlul legii dacă există obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.unic, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Pct.22. Proiectul de Lege privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicaţii destinate diasporei româneşti. Rog Comisia pentru buget sau un reprezentant al acesteia. Da. Întâi iniţiatorul. Domnule deputat, staţi pe bancă până vorbeşte iniţiatorul. Domnule ministru, vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Plenul Camerei Deputaţilor ia în discuţie proiectul de Lege privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicaţii destinate diasporei româneşti, proiect de lege care a fost adoptat de Senat, a fost avizat favorabil de către Comisia pentru buget-finanţe cu un amendament pe care ni-l însuşim şi, ca atare, vă rugăm să aprobaţi acest proiect de lege cu amendamentul care a fost propus de Comisia pentru buget-finanţe. Aş vrea să spun doar câteva cuvinte. Este binecunoscut că în afara frontierelor României trăiesc şi muncesc foarte mulţi români, mulţi dintre aceştia susţinând cu multă căldură şi spirit de solidaritate transformările care au loc în patria noastră după Revoluţia din decembrie 1989. Sunt binecunoscute iniţiativele în domeniul cultural şi educaţional, iniţiative având ca efect păstrarea fiinţei naţionale, a conştiinţei de neam şi ţară, consolidarea şi perpetuarea tradiţiilor româneşti atât de scumpe nouă, tuturor, indiferent de locul unde ne-am afla. Păstrarea şi dezvoltarea legăturilor cu diaspora românească implică, fără îndoială, efortul de ambele părţi, atât eforturi cultural-spirituale, cât şi eforturi materiale. Pentru aceste considerente şi la cele la care m-am referit anterior, că proiectul de lege a fost adoptat deja de o Cameră a Parlamentului şi a fost avizat favorabil cu un singur amendament de către Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi plenului dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege. |
|||||
|
Mulţumesc. Din partea Comisiei buget-finanţe. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării proiectului de Lege privind scutirea de taxe pentru expedierea unor publicaţii destinate diasporei româneşti, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de către Senat. Fac precizarea că la Senat a fost făcut un amendament. La Camera Deputaţilor intenţia de amendare nu a fost acceptată de către comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Doreşte cineva să ia cuvântul pentru dezbateri generale? Doamna deputat Leonida Lari, din partea Grupului P.R.M. |
|||||
|
Stimaţi colegi, La Comisia de cultură s-a vorbit şi despre faptul care organisme din ţara noastră se va ocupa de această expediere şi s-a hotărât, în definitiv, să se ocupe Departamentul românilor de pretutindeni de pe lângă Guvern. Deocamdată, acest departament este format numai din 4 persoane. Aşa că eu nu ştiu, e cam confuză situaţia. Asta în primul rând. În al doilea rând, stau eu şi mă întreb un lucru: ce-o să zică românii din Basarabia care nici în condiţii de război, cu Armata a 14-a în coastă, n-au aprobat o a doua limbă oficială în stat, când vor citi ziarele noastre în care se va scrie clar că în România, în ţara mamă, se aprobă o a doua limbă oficială în stat, limba maghiară. (Aplauze) |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Haşotti, din partea Grupului P.N.L. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că Grupul parlamentar liberal va vota această lege care este extrem de utilă, este de fapt un palid semnal pe care-l dăm românilor din diaspora, nu numai românilor din Basarabia, românilor care se află pe mai multe continente, aş îndrăzni să spun. Dar ne gândim în special la cei din Basarabia, la cei din sudul Dunării, de pe Valea Timocului. Vreau însă să ridic o problemă care poate fi formală sau de redactare, dar poate fi chiar şi de fond. Pentru că amendamentul adoptat de comisie prevede în plus faţă de textul iniţial şi diverse rechizite. Or, "diverse rechizite" nu sunt nicidecum publicaţii. Mă întreb şi vă întreb, stimaţi colegi, dacă acest amendament propus şi adoptat de comisie poate fi adoptat şi de plen. Ştiu că diversele rechizite pot ajuta pe românii din diaspora, dar nu este în concordanţă cu textul legii şi vă rog să urmăriţi acest lucru. |
|||||
|
Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să explicaţi acest lucru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Fac precizarea din nou că amendamentul care a fost propus, într-adevăr, conţine referirile care au fost prezentate aici de domnul deputat Haşotti, dar el nu a fost acceptat de către comisie şi mergem pe varianta iniţială. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Este o inadvertenţă în prezentarea amendamentelor, deci în realitate nu s-a făcut un amendament şi, în consecinţă, vă întreb dacă asupra titlului legii există obiecţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. La art. 1? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. La art. 2? Nu sunt obiecţii. Adoptat în unanimitate. Articolul 3? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Vot final pe lege mâine. |
|||||
|
|
La pct. 23, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/1999 privind aprobarea primei de 300 lei/kg producătorilor agricoli pentru grâul de panificaţie livrat din recolta anului 1999, destinat consumului intern. Raport din 21.X.2000, procedură de urgenţă. Rog Comisia de agricultură, dacă nu mă înşel, să propună timp de discuţie. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cinci minute, cu unu pe articole. |
|||||
|
Mulţumesc. Supun aceşti timpi votului. Cine este pentru? Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu. Nefiind vorba despre dezbateri, întreb dacă asupra titlului legii mai sunt observaţii. Nu. Adoptat. La articolul unic, vă rog să urmăriţi în continuare raportul comisiei. Supun discuţiei dumneavoastră dacă asupra articolului unic, în redactarea comisiei, există vreo obiecţie? Nu. Articolul unic a fost adoptat în formula propusă de către comisie. La art. 2 al ordonanţei, dacă sunteţi de acord sau există obiecţii la textul propus de comisie. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Articolul unic al legii şi al ordonanţei de urgenţă cu cele 5 articole ale sale se consideră adoptate în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Punctul 24, Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţie a plantelor şi carantină fito-sanitară. Procedură de urgenţă. Tot Comisia pentru agricultură presupun...?! Domnul deputat Neacşu. |
|
|||
|
Vă propun 10 minute de această dată şi câte un minut pe articol. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră timpul de 10 minute total şi 1 minut pe articol. Cine este pentru? Contra? Abţineri? Nu sunt. În cadrul acestui timp, trecem la dezbatere. În ce priveşte titlul legii, dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. În continuare trecem pe raport. La articolul unic, urmăriţi textul propus de comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Articolul unic se consideră votat, cu toate modificările propuse de către comisie. Până la art. 4 nu a mai existat nici un fel de amendamente, astfel încât se consideră adoptate. La pct. 2, cu privire la art. 4. Urmăriţi textul comisiei. Sunt obiecţii? Nu. Adoptat în unanimitate. Există obiecţiuni cu privire la pct. 1 din raport, în ceea ce priveşte introducerea art. 21? Nu sunt. Se consideră adoptat în unanimitate. La pct. 3, care priveşte adăugarea unui articol nou, art. 11, în redactarea comisiei. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Şi acest text a fost adoptat în unanimitate. Deci, art. 111. În consecinţă, legea de aprobare, ordonanţa cu cele 12 articole, cu amendamentele comisiei, se socoteşte adoptată în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Punctul 25, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societăţii Comerciale "Tractorul" UTB S.A. Braşov. Precizez că este vorba de o procedură de urgenţă. Dau cuvântul Comisiei economice să propună timpi de dezbatere. |
|
|||
|
În total propunem fondul de timp de 5 minute şi 1 minut pentru fiecare luare individuală de cuvânt. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră repartizarea acestor timpi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Sunt intervenţii? Nu sunt. Asupra titlului legii, dacă sunt probleme. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. În continuare, trecem pe raport, nu pe articolul unic din lege, pentru că el urmează să se modifice, în funcţie de ce aprobăm din raport. Observaţi că asupra titlului ordonanţei şi cuprinsului articolelor 1, 2, 3 şi 4, comisia nu face nici o propunere şi, în consecinţă, se consideră adoptate în unanimitate. Deci, titlul ordonanţei şi articolele 1, 2, 3 şi 4. La art. 3, ţineţi cont că există un text nou, formulat de către comisie. Sunt obiecţii? Nu. Textul comisiei a fost adoptat în unanimitate. În consecinţă, propun adoptarea articolului unic al legii, cu următoarea precizare: "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă nr. 81 privind ... aşa şi aşa ... cu următoarele modificări şi completări:..." şi ele sunt cele adoptate din raportul comisiei. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Punctul 26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/1999 pentru aprobarea participării Ministerului Justiţiei ca membru permanent la Conferinţa Europeană permanentă de probaţiune. Nu este procedură de urgenţă, nefiind ordonanţă de urgenţă. Iniţiatorul şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, bănuiesc. Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să se prezinte cineva în sală. Domnule ministru Ivanov, aveţi cuvântul, din partea Ministerului Justiţiei. |
|
|||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Ministerul Justiţiei acordă o atenţie deosebită introducerii în Codul penal a sancţiunilor şi măsurilor comunitare, precum şi înfiinţarea serviciilor de probaţiune, ca instituţii specializate, care să asigure aplicarea justă şi eficientă a acestor sancţiuni şi măsuri. Reformarea sistemului sancţiunilor penale are la bază recomandările Comitetului de miniştri al Consiliului Europei. Implementarea instituţiei probaţiunii în sistemul justiţiei penale se va realiza treptat, iar pentru alinierea legislaţiei şi practicii în domeniu la standardele europene, este de dorit o participare activă a Ministerului Justiţiei în cadrul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale care promovează reintegrarea socială a infractorilor, prin aplicarea sancţiunilor comunitare. Conferinţa europeană permanentă de probaţiune este o asociaţie privată, care promovează cooperarea internaţională în domeniul sancţiunilor şi măsurilor comunitare, în special prin schimb de experienţă, informaţie, strângerea şi răspândirea informaţiei referitoare la legislaţie, jurisprudenţă şi practica de asistenţă socială în justiţia din ţările europene. Prin Hotărârea Guvernului nr. 487 din 8 octombrie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârea Guvernului nr. 67 din 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, a fost înfiinţat un serviciu de probaţiune prin intermediul căruia ministrul justiţiei conduce, îndrumă şi verifică activitatea privind executarea sancţiunilor penale, neprivative de libertate. Acest compartiment coordonează în prezent activitatea a cinci centre pilot de probaţiune, care au fost create în vederea pregătirii intrării în vigoare a proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. Participarea Ministerului Justiţiei la Conferinţa Europeană permanentă de probaţiune oferă posibilitatea de a beneficia de asistenţă şi expertiză în dezvoltarea sistemului justiţiei penale. Taxele anuale care derivă din calitatea de membru al Conferinţei Europene permanente de probaţiune vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiţiei, fiind calculate conform statutului conferinţei. Faţă de cele arătate, vă rugăm, dacă sunteţi de acord, să avizaţi proiectul de ordonanţă alăturat. |
|||||
|
Mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, domnul preşedinte Ionel Olteanu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune cinci minute dezbateri, câte un minut pentru fiecare vorbitor. |
|||||
|
Nu, staţi puţin, că nu suntem în procedură de urgenţă, deci prezentaţi raportul faţă de proiectul de lege. Raportul comisiei. am înţeles că sunteţi de acord să se voteze în forma adoptată de Senat. Mai aveţi ceva să adăugaţi? |
|||||
|
Nu avem alte obiecţii, domnule preşedinte. |
|||||
|
Bine, vă mulţumesc. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să se înscrie? Nu. Neexistând amendamente făcute de comisie şi nici intervenţii din sală, se consideră votate titlul legii, cuprinsul articolului unic, şi conţinutul ordonanţei, respectiv titlul şi cele două articole ale sale. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Punctul 27, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. Ordonanţă simplă, deci nu este procedură de urgenţă. Raport 21.02.2000. Comisia pentru agricultură, domnul deputat Neacşu. Iniţiatorul? Luaţi-vă locul, domnule deputat Neacşu, la comisie. Rog reprezentantul Guvernului să susţină proiectul de lege. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Sin: Adoptarea acquis-lui comunitar în domeniul fito-sanitar reprezintă un obiectiv principal ce trebuie îndeplinit în perioada de preaderare a ţării noastre la Comunitatea Europeană. În acest scop, este necesară ajustarea politicii fito-sanitare, în vederea stabilirii recunoaşterii şi aplicării măsurilor fito-sanitare, comune ţărilor membre Uniunii Europene, prin crearea cadrului legislativ adecvat. Scopul prezentului act normativ îl constituie protejarea agriculturii ţării noastre împotriva organismelor de carantină, precum şi facilitarea creşterii comerţului internaţional, cu plante şi produse vegetale, asigurând că problemele fito-sanitare nu reprezintă o barieră în comerţul cu aceste produse. Se stabilesc măsurile de protecţie împotriva introducerii sau răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor şi produselor vegetale în ţara noastră, măsuri care reprezintă o garanţie fito-sanitară şi contribuie la liberalizarea circulaţiei plantelor şi produselor vegetale, pe baza unui sistem minim de interdicţii, restricţii şi alte formalităţi. Elementele noi aduse se referă la înfiinţarea unui sistem de înregistrare a producătorilor şi importatorilor de plante, circulaţia în România a plantelor cu risc de propagare a organismelor dăunătoare şi renunţarea la sistemul de autorizare a importurilor pentru plante şi produse vegetale, care s-a dovedit a fi un obstacol potenţial în calea schimburilor comerciale. De asemenea, menţionăm că legislaţia naţională privind carantina fito-sanitară datează din anul 1952 şi nu mai corespunde noilor concepte şi strategii elaborate pe plan mondial, fapt ce duce uneori la o îngreunare a comerţului cu plante şi produse vegetale, între România şi celelalte state. Prezenta ordonanţă, iniţiată de Ministerul agriculturii şi alimentaţiei a fost elaborată, cu consultanţă, din partea specialiştilor Institutului Pernachi, din proiectul de înfrăţire România - Grecia. Faţă de cele prezentate mai sus a fost întocmit proiectul de lege alăturat, în vederea aprobării Ordonanţei Guvernului privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, pe care îl supunem spre adoptare. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnule ministru, vă rog să vă prezentaţi pentru stenogramă. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Sin: Mă numesc Gheorghe Sin, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. |
|||||
|
Mulţumesc. Din partea comisiei? Domnul deputat Neacşu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării şi dezbaterii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, în şedinţa sa din 20 septembrie comisia propune ca aceasta să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată, în conformitate cu noile prevederi ale Regulamentului, art. 1001, alin. 4, dar şi art. 102, alin. 3, fiind o lege pentru armonizarea legislaţiei noastre cu cea europeană. Vă mulţumesc. Vă propun 25 de minute, cu 1 minut... |
|||||
|
Nu, nu, staţi puţin, că nu este de urgenţă, nu este cu timp! Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte să se participe la dezbateri generale. Nu. Dacă există alte intervenţii? Nu. În consecinţă, nefiind amendamente făcute de comisie, titlul, articolul unic al legii, precum şi titlul ordonanţei de urgenţă şi cele 24 de articole ale sale se consideră adoptate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
|
La punctul 28, rog repezentanţii Guvernului să fie atenţi. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/1998, puteţi lua cuvântul? Poftiţi. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 129 din 1998 privind declararea ca zonă de interes naţional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureşti, incluzând noul centru civic şi centrul istoric şi stabilirea condiţiilor de realizare a investiţiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă se înscrie în pachetul de legi iniţiat de Ministerul Transporturilor, locuinţei şi lucrărilor publice, pachet de legi în legătură cu care - am precizat la început - ministrul titular solicită ca acestea să fie discutate în prezenţa dânsului, la începutul sesiunii ordinare din luna februarie. |
|||||
|
Mulţumesc. În raport cu această cerere regulamentară amânăm acest proiect. |
|||||
|
|
La punctul 30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăţilor compensatorii şi ajutoarelor care se acordă personalului militar. Procedură de urgenţă, raport de adoptare din 5.X.2000. |
|
|||
|
Îmi permit să vă propun, domnule preşedinte, aceleaşi 5 minute şi 1 minut pentru luare de cuvânt. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră această programare a timpului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Fiind în procedură de urgenţă şi nici amendamente, dacă sunt alte observaţii. Nu sunt. Socotim, în aceste condiţii, titlul legii şi articolul unic, precum şi titlul ordonanţei cu cele trei articole, adoptate în unanimitate. Vot final mâine. |
|||||
|
|
Revenim la pct. 29, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor importuri de bunuri şi servicii contractate în anul 1999, destinate înzestrării Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii. Procedură de urgenţă. Rog Comisia de buget, finanţe să propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Având în vedere dimensiunile relativ reduse ale acestui proiect de lege, propunem 5 minute pentru dezbaterile totale şi limitarea intervenţiilor la 1 minut. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri. Cine este pentru? Mulţumesc. Contra? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat. Sunt alte tipuri de intervenţii? Nu sunt. În aceste condiţii, nefiind amendamente, socotim că titlul legii şi articolul său unic, precum şi titlul ordonanţei şi cele două articole sunt adoptate în unanimitate, urmând ca votul final să aibă loc mâine. |
|||||
|
|
La pct. 31. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Rog reprezentanţii Ministerului Culturii şi Cultelor. |
|
|||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Mă numesc Dumitru Pâslaru, sunt secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În ciuda faptului că începuturile arheologiei române se plasează pe la 1836, acest domeniu al cercetării ştiinţifice nu a beneficiat până în prezent de un sistem normativ coerent, care să asigure reglementările necesare ocrotirii protecţiei, conservării, inventarierii şi punerii în valoare a acestei importante componente a patrimoniului cultural naţional. De asemenea, lipsa reglementărilor are drept principale consecinţe inexistenţa unui sistem propriu de formare a specialiştilor, a statuării Comisiei naţionale de arheologie, ca for ştiinţific în domeniul patrimoniului arheologic, nedefinirea obligaţiei de descărcare de sarcina arheologică a zonelor susceptibile de a avea potenţial arheologic. În consecinţă, este necesar un act normativ care să conţină prevederi referitoare la: crearea unui sistem de formare şi atestare a specialiştilor care să asigure calitatea ştiinţifică a cercetărilor arheologice, statuarea Comisiei Naţionale de Arheologie, ca for ştiinţific în domeniul patrimoniului arheologic, definirea obligaţiei de descărcare în sarcina arheologică a zonelor susceptibile de a avea potenţial arheologic, obligaţia investitorilor de a prevedea un capital special în devizul general pentru cercetarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice. De asemenea, având în vedere că patrimoniul arheologic este un element esenţial pentru cunoaşterea trecutului civilizaţiilor şi recunoscând faptul că patrimoniul este supus unor grave ameninţări de degradare, vă propunem, doamnelor şi domnilor deputaţi, spre aprobare Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Reprezentantul Comisiei de cultură, dacă nu mă înşel?! Domnul deputat Mihai Mălaimare. |
|||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În urma şedinţei din data de 9 ianuarie, Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă a stabilit susţinerea raportului de adoptare. |
|||||
|
A comisiei anterioare. Mulţumesc foarte mult. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Puiu Haşotti. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând aş vrea să spun că, cel puţin pentru Ministerul Culturii este îmbucurător că domnul secretar de stat şi prin domnia sa Ministerul Culturii îşi însuşeşte ceea ce a fost bun şi corect de la predecesorii din acest minister, pentru că, în fond, domnul secretar de stat a citit expunerea de motive a acestui proiect de lege, care expunere a fost înaintată Parlamentului, comisiei, acum un an de zile. Nu sunt obiecţiuni pe fond, este doar o observaţie, pe care am făcut-o şi în legislatura trecută în comisiei, dacă vă veţi uita la anexă. Părerea mea este că aici este inclus un sit care nu este câtuşi de puţin de o asemenea importanţă, fiind omise alte situri arheologice care ar fi trebuit să beneficieze de o atenţie sporită din partea Guvernului şi m-aş fi aşteptat ca acum Ministerul Culturii să se aplece cu mai multă atenţie asupra acestei chestiuni. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Probabil veţi interveni, dacă aveţi amendament respins, la momentul potrivit. Mai există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. Continuăm dezbaterea şi aprobarea pe articole. La titlul legii dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Aprobat în unanimitate. Propun ca articolul unic să-l votăm după votarea raportului la ordonanţă. Cu privire la articolul unic, dacă aveţi vreun comentariu cu privire la textul propus de comisie? Nu. Se consideră articolul unic adoptat în formula completată de către comisie. La articolele 2 şi 3 nu s-au formulat amendamente, se socotesc adoptate în unanimitate. La art. 4 al ordonanţei, dacă aveţi vreo obiecţie la amendamentul aprobat pentru alin. 3 din art. 4. Nu. Se socoteşte adoptat în unanimitate. La pct. 3, după art. 8, comisia a propus un amendament, care se constituie în art. 81. Dacă aveţi vreo obiecţie? Nu. Se consideră votat în unanimitate. La pct. 4 din raport, privitor la art. 14, privind introducerea unei noi litere r). Nu sunt obiecţii, deci se adoptă art. 14, lit. r) în formularea propusă de comisie. Punctul 5 din raport. Comisia propune după art. I să se introducă un art. II, cu acel cuprins propus. Dacă aveţi obiecţii? Nu. Mulţumesc. Acum revenim la articolul unic al legii, care în urma celor adoptate din ordonanţă va avea cuprinsul: "Se aprobă Ordonanţa nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia... publicată în Monitorul Oficial, cu următoarele modificări şi completări", urmând ca aceste modificări şi completări să fie preluate din raport, şi articolul unic, despre care vorbim, să devină articolul I. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. În aceste condiţii, titlul legii, cuprinsul articolului I, ordonanţa cu toate articolele sale şi anexa ei sunt adoptate în unanimitate. Urmează vot final mâine. |
|||||
|
|
La pct. 32 este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 42/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.30/1996 privind reglementarea participaţiilor statului la Fondul Monetar Internaţional şi modul de regularizare a influenţelor financiare rezultate din tranzacţiile cu Fondul Monetar Internaţional. Fiind în procedură de urgenţă, rog Comisia pentru buget, finanţe să propună timp de dezbatere. |
|
|||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 42/2000 un timp total de 5 minute şi 1 minut pentru fiecare intervenţie. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Nefiind amendamente, nici la lege, nici la cuprinsul ordonanţei, potrivit regulamentului, se socoteşte că atât legea, cu articolul său unic, cât şi ordonanţa, cu titlul pe care l-a prezentat iniţiatorul şi cu articolele sale, inclusiv cu anexa, se socotesc adoptate în unanimitate. Vot final, mâine. |
|||||
|
|
La pct. 33 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind declararea municipiului Sibiu şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional. Este o ordonanţă simplă şi îl rog pe reprezentantul Guvernului să o prezinte. Domnule ministru, vă rog! |
|
|||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Zona Sibiu, marcată de pluriculturalism, păstrează un bogat patrimoniu cultural şi o rezervaţie de arhitectură medievală unică în Europa, aflată acum într-o avansată fază de degradare. Punerea în valoare a identităţii culturale a zonei va avea drept consecinţă o dezvoltare economică accentuată a regiunii, în condiţiile în care exploatarea turistică a valorilor culturale determină crearea de noi locuri de muncă şi intensificarea interesului agenţilor economici. Este prioritară, de asemenea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii în întregul ţinut, care ar putea crea condiţii fireşti pentru ca accesul la monumentele unice ale regiunii să fie posibil. Toate acestea vor determina revigorarea economică a zonei, prin dezvoltarea unor structuri pe orizontală şi verticală, în servicii, comerţ, producţie, astfel încât zona Sibiu să devină un obiectiv de interes naţional. Întregul proiect a fost inclus în campania desfăşurată de Consiliul Europei: "Europa, un patrimoniu comun", pentru anul 1999-2000 şi este obţinută, de asemenea, aprobarea proiectului UNESCO pentru planul de salvare a oraşului Sibiu. Iată, doamnelor şi domnilor, câteva argumente pentru care vă rugăm să aprobaţi ordonanţa de declarare a municipiului Sibiu şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Din partea comisiei, domnul preşedinte Mihai Mălaimare. |
|||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Noi susţinem punctul de vedere al Ministerului Culturii şi propunem aprobarea proiectului de lege. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea titlului legii şi a ordonanţei. La titlul legii, dacă există obiecţii. Nu sunt, adoptat în unanimitate. În ce priveşte articolul unic, vă propun să trecem la raportul comisiei, pentru că există amendamente.Vă rog să observaţi cuprinsul articolului unic, propus de către comisie. Dacă există observaţii. Nu, adoptat în unanimitate. La art. 2, de asemenea, dacă există obiecţiuni cu privire la textul comisiei. Nu sunt, adoptat în unanimitate. La pct. 3 din raport, dacă sunt obiecţiuni cu privire la modificarea art. 2 alin. 3. Nu sunt, adoptat în unanimitate. Pct. 4, referitor la art. 3, dacă aveţi obiecţiuni sau comentarii la textul comisiei. Nu sunt, adoptat în unanimitate. Pct. 5, noul text propus de comisie, art. 31 alin. 1. Sunt obiecţiuni. Nu sunt, se consideră adoptat. În aceste condiţii, legea, cu articolul unic, în formularea comisiei, şi ordonanţa cu cele 4 articole, astfel cum au fost modificate şi completate prin amendamentele comisiei, se socotesc adoptate. Vot final, mâine. |
|||||
|
|
La pct.34, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1999 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale. Raport din 17.11 şi raport suplimentar înlocuitor din 25. 11.1998. Rog iniţiatorul să se exprime cu privire la acest proiect de lege. |
|
|||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Doamnelor şi domnilor, Ordonanţa pe care o supunem votului dumneavoastră s-a născut din necesitatea reglementării în mod unitar a sistemelor de finanţare a proiectelor şi programelor culturale de interes internaţional, naţional, zonal sau local de la bugetul de stat sau local, cu aprobarea ordonatorilor principali de credite. Până la data emiterii prezentei ordonanţe, 11 august 1998, anumite cheltuieli legate de organizare a programelor, de natura cheltuielilor: cazare, masă, transport, onorarii, publicitate, remuneraţii, fie nu erau prevăzute în normele juridice, fie erau reglementate prin acte normative diferite sau contradictorii. De exemplu, prevederile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi unele conexe intră, unele, în contradicţie cu Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, pentru că nu permite, între altele, negocierea liberă a onorariilor şi remuneraţiilor sau plata în avans a unei cote stabilite pe baza unei clauze asiguratorii, care să depăşească 30% din valoarea totală. În cazul în care proiectele culturale sunt de interes internaţional sau naţional şi presupun acordarea unor premii, fondurile şi cuantumurile se aprobă de către ordonatorii principali de credite. Aprobarea acestui act normativ este de natură a preîntâmpina disfuncţionalităţi de genul celor apărute în organizarea celei de a XIV-a ediţii a Festivalului internaţional "Enescu", ocazie cu care personalităţi ale lumii muzicale şi orchestre de renume nu au acceptat încheierea unui contract, decât în condiţiile Legii nr. 8/1996, ale cărei prevederi sunt armonizate cu cele ale statelor europene şi cele ale convenţiilor internaţionale. Iată, doamnelor şi domnilor, încă un argument pentru care vă solicităm votul pozitiv pentru îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Domnul deputat Mihai Mălaimare, din partea comisiei. |
|||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Cele relatate de reprezentantul Ministerului Culturii sunt absolut corecte. comisia pentru cultură propune susţinerea şi adoptarea proiectului de lege. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt. Trecem la dezbaterea legii şi a ordonanţei, pe baza raportului comisiei. La titlul legii, dacă există obiecţiuni. Nu sunt, adoptat în unanimitate. În ceea ce priveşte articolul unic, trecem pe raport. Comisia îşi începe raportul cu articolul unic din cuprinsul legii. Dacă aveţi observaţii? Nu. Deci, articolul unic a fost adoptat în forma propusă de către comisie, devenind art. I. La art. 2 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţii cu privire la formula redactată de către comisie? Nu. Se consideră adoptat în unanimitate. La pct. 3 din raport, dacă sunteţi de acord cu propunerea comisiei, în sensul ca după art. 2 să se introducă un nou articol, cu acel cuprins prevăzut în textul comisiei. Sunt obiecţiuni? Nu sunt, adoptat în unanimitate. La pct. 4, dacă sunteţi de acord sau dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul propus de comisie, în sensul ca alin. 1 din art. 7 să se modifice şi să aibă cuprinsul de acolo. Nu sunt. Textul art. 7 se consideră adoptat în forma prevăzută în raportul comisiei. Dacă, la pct. 5 din raport, aveţi obiecţiuni cu privire la introducerea unui articol nou, art. 2, cu acel cuprins propus e comisie. Nu sunt, deci se consideră votat în unanimitate. În aceste condiţii, dacă există obiecţiuni cu privire la articolul unic şi cu privire la textele ordonanţei. Nu sunt. Se socotesc toate adoptate în unanimitate şi votul final, mâine. |
|||||
|
|
La pct. 35, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea şi funcţionarea fondului cultural naţional, are cuvântul domnul reprezentant al Guvernului. |
|
|||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acordarea, cel puţin în ultimii ani, prin Legea bugetului, a unui procent care a oscilat între 0,107 şi 0,111% din produsul intern brut pentru cultură, cuantum cu totul insuficient pentru derularea programelor şi proiectelor culturale, a determinat Ministerul Culturii să caute surse extrabugetare de finanţare a activităţilor de protejare şi punere în valoare a moştenirii culturale, a dezvoltării, promovării şi difuzării valorilor culturii naţionale şi universale în ţară şi străinătate. Prin ordonanţa a cărei aprobare o solicităm, Guvernul a instituit Fondul cultural naţional, gestionat de către Ministerul Culturii. El este constituit din cote procentuale, mergând de la 1 până la 20% din încasările realizate de unele categorii de agenţi economici, din donaţii, sponsorizări şi alte surse prevăzute în art. 2 al ordonanţei. Beneficiari ai sumelor colectate în Fondul cultural naţional pot fi persoane fizice şi persoane juridice de drept public sau privat, care iniţiază şi derulează programe şi proiecte culturale de o importanţă deosebită. Ordonanţa în discuţie a fost emisă la 28 august 1998, funcţionează de 2 ani, iar Fondul s-a dovedit eficient. Şi vă rog să-mi permiteţi să vă prezint bugetul Fondului naţional cultural pe anul 2000: "Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului cultural naţional pe anul 2000. Venituri - 1 miliard de lei: 20% din vânzarea publicaţiilor cu conţinut erotic, precum şi încasările obţinute din vânzarea sau închirierea casetelor audio; 5% din veniturile realizate de agenţii economici prin vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor culturale; 3% din încasări, vânzări calendare-postere; 2% de la cei care comercializează bunuri culturale provenite din import... Cheltuieli - 8 milioane de lei pentru funcţionarea Fondului cultural naţional şi Consiliului Fondului cultural naţional; 992 de milioane de lei pentru programe şi proiecte culturale." Din care, vă amintesc: Centrul de informare asupra muzicii contemporane, Programul naţional "Antologia creaţiei simfonice româneşti" şi prima etapă a Programului "Forum Art". Iată câteva programe naţionale culturale, care, în lipsa acestui Fond naţional cultural cu surse extrabugetare nu ar fi putut să funcţioneze în perioada 1998-2000. De aceea, vă cerem aprobarea pentru legalizarea acestui Fond cultural naţional constituit din surse extrabugetare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Reprezentantul comisiei, domnul deputat Mihai Mălaimare, preşedintele acesteia. |
|||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Comisia pentru cultură a realizat un raport pozitiv, propunem aprobarea proiectului de lege. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă, la dezbateri generale, doreşte cineva să intervină. Nu. Trecem, în continuare, la dezbaterea pe texte. În ce priveşte titlul legii pentru aprobarea ordonanţei, dacă sunt obiecţii? Nu sunt, se consideră adoptat în unanimitate. Pentru dezbaterea articolului unic şi a ordonanţei, vă propun să trecem pe raportul comisiei. La articolul unic, supun atenţiei dumneavoastră dacă aveţi intervenţii sau obiecţii la textul art. I, în care se transformă articolul unic, în formularea comisiei? Nu sunt, se consideră adoptat. La art. 2, sesizaţi amendamentul propus de comisie, care, practic, adaugă la şi modifică lit. g) din alin. 1. Aveţi obiecţii? Nu aveţi, se consideră adoptat în unanimitate. La art. 2, dacă sunteţi de acord cu acea completare propusă de comisie? Nu sunt obiecţii, se consideră adoptat în unanimitate. La pct. 4, comisia propune încă un articol - II, urmînd ca textele legii să se renumeroteze. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. În consecinţă, articolul unic al legii urmează să fie adoptat în formularea comisiei, cum s-a făcut. Iar în ce priveşte textul ordonanţei, titlul şi cele 8 articole ale sale se consideră votate în unanimitate, potrivit prevederilor noi ale regulamentului, astfel cum a fost modificat. Vot final mâine. |
|||||
|
|
La pct. 36, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, are cuvântul reprezentantul Guvernului, respectiv al Ministerului Culturii. |
|
|||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Doamnelor şi domnilor, Sponsorizarea şi, alături de ea, instituţia mecenatului apar ca modalităţi importante şi eficiente pentru realizarea unui parteneriat real cu societatea civilă, parteneriat care creează condiţiile pentru o democratizare profundă a societăţii. În acelaşi timp, acest parteneriat favorizează o conştientizare a societăţii civile, în ceea ce priveşte rolul său activ în modelarea şi restructurarea diverselor componente ale vieţii sociale. Un prim pas în această direcţie a fost făcut prin adoptarea în 1994 a Legii nr. 32 privind sponsorizarea. Legea nr. 32 privind sponsorizarea s-a dovedit a fi, însă, ineficientă şi, mai ales, datorită următoarelor cauze: lipsa de atractivitate a facilităţilor de ordin fiscal acordate sponsorilor, imprecizia definirii unor termeni juridici, procedura greoaie şi neclară instituită pentru obţinerea facilităţilor fiscale şi formularea neclară a unor prevederi ale legii. Prezentul proiect are în vedere necesitatea corectării acestor deficienţe, astfel încât viitorul cadru juridic să permită realizarea scopului propus, şi anume, de participare activă şi eficientă a segmentelor societăţii civile, atât sponsori, mecena, cât şi beneficiari ai sponsorizării, la realizarea unor activităţi de interes general şi cultural. Se propune introducerea categoriei de "mecenat", ca act de liberalitate fără contrapartidă practică, inspirată din legislaţia în vigoare în mai multe ţări europene. Se propune, de asemenea, faptul că prin facilităţile fiscale oferite unui sponsor sau unui mecena, statul consimte să-şi reducă resursele bugetare cu sumele care reprezintă reducerile la impozit acordate. În consecinţă, se diferenţiază procentul de reduceri din baza impozabilă, determinându-se o echilibrare în repartiţia sponsorizărilor. Având în vedere cele de mai sus, a fost elaborat proiectul de lege alăturat pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32 privind sponsorizarea, care este necesar pentru susţinerea programelor culturale aflate în agenda Executivului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Rog şi reprezentantul comisiei să ia cuvîntul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Reamintesc că acest proiect de lege a început să fie analizat şi discutat în plenul Camerei Deputaţilor încă în legislatura trecută, s-au parcurs câteva faze importante; în timpul dezbaterilor a apărut necesitatea rediscutării în comisie a unei propuneri de amendare şi, respectiv, soluţionarea acelei propuneri; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a reexaminat propunerea şi a făcut modificarea de rigoare, întocmind un raport suplimentar. Urmând ca, în continuare, să discutăm şi raportul iniţial, dar şi raportul suplimentar, în aşa fel încât să finalizăm această dezbatere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Continuăm dezbaterile de la punctul la care a rămas plenul în sesiunea precedentă. Comisia nouă propune completarea art. 8 alin. 1 lit. a) cu textul pe care îl aveţi în raportul suplimentar. Dacă aveţi obiecţii cu privire la acest text. Nu, se consideră adoptat în unanimitate. În continuare, dacă mai există vreo obiecţie cu privire la textele următoare. Nu mai există. În consecinţă, pct. 7 din ordonanţă se consideră adoptat în varianta comisiei, iar în ceea ce priveşte art. I, cu precizarea rezultată din modificarea pe care am votat-o acum. Întrucât nu sunt obiecţii cu privire la celelalte texte ale ordonanţei, ele se consideră votate în unanimitate. În consecinţă, articolul unic împreună cu modificările rezultate şi adoptate în cele două rapoarte se consideră votate în unanimitate, iar votul final urmează să aibă loc mâine. |
|||||
|
|
Pct. 37 - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2000 referitoare la unele măsuri privind asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar. Rog reprezentantul Guvernului şi al Ministerului Culturii să ia cuvântul. |
|
|||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional, aprobată prin Legea nr. 11/1994 statuează posibilitatea exportului temporar al bunurilor culturale mobile, conform art. 5 alin. 1. Potrivit acestor dispoziţii, scoaterea din ţară a bunurilor deţinute de muzee, colecţii şi biblioteci, în calitate de instituţii publice, adică a bunurilor aflate în proprietatea statului, este posibilă pentru o perioadă de timp determinată, temporar şi numai cu aprobarea Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor şi a Ministerului Culturii. Avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor şi aprobarea Ministerului Culturii se materializează prin eliberarea certificatului de export temporar. În vederea eliberării certificatului, solicitanţii prezintă Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor un dosar cuprinzând mai multe documente, printre care şi un contract de asigurare, având ca obiect bunurile propuse pentru exportul temporar. De cele mai multe ori, prima de asigurare stabilită pentru contractul de asigurare se plăteşte de către instituţiile deţinătoare ale bunurilor care solicită eliberarea certificatului de export. Există, însă, situaţii când datorită valorii foarte mari a bunului, prima de asigurare nu poate fi achitată, din motive financiare, de către instituţia deţinătoare - statul român. Asemenea situaţii au ca rezultat reducerea schimburilor culturale ale României cu alte ţări. Menţionăm că certificatul de export temporar nu se acordă numai pentru bunurile care participă la expoziţii sau alte acţiuni culturale, întrucât bunurile pot face obiectul exportului temporar şi cu ocazia unor manifestări deosebite la care România, în calitate de stat, participă. În vederea evitării unei astfel de situaţii delicate, cauzate de imposibilitatea plătirii primelor de asigurare, propunem prin prezentul proiect de ordonanţă a Guvernului crearea posibilităţii ca, în cazuri deosebite şi numai pentru bunurile aparţinând patrimoniului cultural, asigurarea acestora să facă obiectul unei garanţii guvernamentale. Pentru aceste motive, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă solicităm aprobarea proiectului de Lege privind Ordonanţa nr. 44. |
|||||
|
Rog reprezentantul comisiei să intervină. |
|||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Comisia pentru cultură îşi susţine raportul de adoptare. |
|||||
|
Dacă la dezbateri generale sunt doritori. Nu sunt. Trecem, atunci, la dezbaterea legii şi a ordonanţei. În ceea ce priveşte titlul legii, nu sunt obiecţiuni, adoptat în forma prevăzută. În ce priveşte articolul unic, trecem la dezbatere pe raportul comisiei. Dacă, referitor la propunerea de reformulare a articolului unic în art. I din formula prezentată de comisie sunt obiecţiuni? Nu sunt, adoptat în unanimitate. Dacă, în ceea ce priveşte art. 1 al ordonanţei, în redactarea propusă de către comisie, există obiecţiuni. Nu, se consideră adoptat în forma propusă de comisie. La art. 5, dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus de comisie sau dacă există obiecţiuni. Nu sunt, adoptat în unanimitate. La pct. 3, dacă aveţi obiecţiuni la art.II propus de către comisie. Vă ascult, doamnă deputat. Doamna deputat Mitzura Arghezi. |
|||||
|
Doamna Domnica Mitzura Arghezi: Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, O lege binevenită, dar care trebuie să îngrădească foarte bine obiectele de patrimoniu şi de valoare care pleacă peste graniţă, ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat recent cu "domnişoara Pogany" a lui Brâncuşi, pe care aş dori să o revăd în ţară şi să nu fie vândută, cum se aude. Deci, ar trebui foarte bine chibzuit, suma, chiar dacă e mare, că am auzit că statul se sperie că sunt sume mari, dar de când cu chestiunea aceasta cu Brâncuşi, "domnişoara Pogany", ori nu exporţi ori plăteşti ce trebuie. Asta aş fi vrut să spun. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Sper că reprezentantul Ministerului Culturii a sesizat intervenţia dumneavoastră. Revenind la pct. 3 din raport, dacă aveţi obiecţiuni la art. II, în redactarea comisiei. Nu sunt, se consideră adoptat în unanimitate. În aceste condiţii, revin la proiectul de lege. Articolul unic va avea înfăţişarea art. 1 din ordonanţă, iar în ce priveşte titlul ordonanţei şi cele 6 articole iniţiale, cu modificările şi completările aprobate deja şi cu articolul completator, se consideră adoptate în unanimitate. Vot final, mâine. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege de la pct.38 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/1999 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparţinut Bisericii Evanghelice C.A. din România - Comunitatea evanghelică C.A. Sibiu. Procedură de urgenţă, lege organică. Cine sunteţi şi ce doriţi? |
|
|||
|
Domnul Laurenţiu Tănase: Sunt Laurenţiu Tănase, secretarul de stat pentru culte. |
|||||
|
Staţi puţin, că este procedură de urgenţă şi nu au loc dezbateri generale; deci Guvernul nu intervine. Am înţeles că domnul deputat Wittstock are o problemă procedurală. |
|||||
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Într-adevăr, aş vrea să am o intervenţie pe procedură. După cum se ştie, în legislatura trecută, Guvernul a adoptat mai multe ordonanţe de urgenţă privind retrocedarea unor imobile unor comunităţi ale minorităţilor naţionale sau unor culte. Aici, la acest punct este prima ordonanţă care a primit un raport. Este un raport de respingere formulat de Comisia juridică în fosta legislatură şi consider că este bine ca această ordonanţă de urgenţă să fie văzută şi de Comisia juridică în actuala alcătuire. De aceea, propun ca acest proiect de lege să fie retrimis pentru întocmirea unui raport suplimentar Comisiei juridice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul preşedinte al Comisiei juridice, Ionel Olteanu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă informez că membrii Comisiei juridice în actuala componenţă nu pot fi de acord cu raportul de respingere. De aceea, vă propunem să solicitaţi trimiterea acestui proiect la comisie. Mulţumesc. |
|||||
|
Supun plenului propunerea de restituire la comisie. Reprezentantul Guvernului dacă doreşte să intervină. Domnul ministru Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Consider întemeiate cererile formulate de către domnul deputat Wittstock şi de către domnul preşedinte al Comisiei juridice. Cunoaşteţi reorganizările care s-au făcut în ultimul timp; deci avem Ministerul Culturii şi Cultelor. Proiectul iniţial a fost iniţiat de către Secretariatul pentru culte şi este necesar ca într-adevăr să fie reexaminat şi de noua Comisie juridică pentru a-şi spune punctul de vedere împreună şi cu Comisia pentru cultură. |
|||||
|
Mulţumesc. Deci supun votului dumneavoastră retrimiterea proiectului de lege la comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Deci, cu 3 voturi împotrivă şi o abţinere s-a votat retrimiterea proiectului la Comisia juridică. |
|||||
|
|
La pct.39 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.203/1999 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri din cadrul Episcopiei ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Procedură de urgenţă. Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, respectiv al Comisiei pentru muncă, să propună timpii de discuţie. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă propune 5 minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbateri pentru articole. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Cine este pentru? Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În acest cadru, dacă există intervenţii. Poftiţi, domnule deputat. Vă rog să precizaţi dacă aveţi vreun amendament respins sau eventual sunt probleme redacţionale. Nu se fac dezbateri generale pe acest temei şi nu se admit amendamente de fond în plen. |
|||||
|
Sunt deputat Karoly Kerekes. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această ordonanţă a Guvernului prevede sprijinirea unităţilor de cult ortodoxe cu venituri mici sau fără venituri în judeţele Harghita şi Covasna. În opinia noastră, este o măsură foarte corectă. Într-adevăr, unităţile de cult din judeţele Harghita şi Covasna se confruntă cu mari greutăţi financiare. Dar este tot aşa de adevărat că în această ţară, nu numai în Harghita şi Covasna, există şi alte unităţi de cult, cum sunt cele greco-catolice în Ardeal, reformate, evanghelice, romano-catolice şi altele, care sunt fără venituri sau cu venituri foarte mici. În opinia noastră, ar fi justă sprijinirea şi acelor unităţi, nu numai a celor ortodoxe din Harghita şi Covasna, şi, prin aceasta, am elimina o discriminare faţă de celelalte culte care se confruntă cu greutăţi financiare. Eu am făcut acest amendament la momentul potrivit în comisie şi îl susţin în continuare. |
|||||
|
Mulţumesc. Din partea comisiei, doamna deputat Smaranda Dobrescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiatorul, Departamentul pentru culte, a avut în vedere, în cadrul prevederilor bugetare din anul 2000, să acorde un ajutor economic doar episcopiei nou înfiinţate - Episcopiei ortodoxe din Harghita şi Covasna, întrucât aceasta era complet lipsită de venituri. Mai mult, tot Deparlamentul de culte în luna decembrie a iniţiat Ordonanţa de urgenţă nr.197/2000 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, ordonanţă care are în vedere atât schimbarea valorii sectoriale de referinţă pentru salarizarea clerului, cât şi indemnizaţii pentru personalul clerical. Cu alte cuvinte, această ordonanţă are adresabilitate largă şi îndeplineşte şi dorinţele pe care şi le-a manifestat distinsul coleg Kerekes. Deci, vă rugăm să adoptaţi acest proiect de ordonanţă în forma propusă de comisie. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Vă reamintesc că timpul total este de 5 minute şi până acum s-a consumat. Suntem pe ordonanţă de urgenţă. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul nostru parlamentar sprijină amendamentul făcut de domnul Kerekes. Sunt biserici aparţinând aşa-numitelor minorităţi mici, deci cele care au un număr redus de enoriaşi care nu-şi pot realiza venituri în felul acesta, şi nu aş pleda doar pro domo pentru biserica armeană din România, ci şi, iată, pentru biserica ortodoxă sârbă din România, pentru anumite unităţi ale cultului musulman; practic toate minorităţile mici se confruntă cu asemenea probleme datorate numărului redus de enoriaşi. De aceea, noi vom sprijini acest amendament, şi în forma aceasta suntem absolut de acord să trecem ordonanţa. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat, îmi pare rău să vă spun că un amendament respins se susţinte numai de către autorul lui şi că prin intervenţia dumneavoastră aţi cam limitat acel timp pe care l-am votat. Deci rog reprezentantul Guvernului într-un minut să-şi spună punctul de vedere cu privire la amendamentul respins de către comisie. Vă rog să vă pronunţaţi dacă sunteţi pentru amendamentul respins de către comisie sau nu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Eu, în primul rând, sunt împotriva procedurii pe care s-a declanşat dezbaterea asupra acestui proiect. Ne găsim în procedură de urgenţă, nu trebuia să daţi cuvântul la dezbateri generale, nu se pot face amendamente. Se discută. Dacă se doreşte altceva, să se restituie atunci proiectul la comisie sau să se iniţieze un alt proiect, dar în faza aceasta nu putem discuta decât în cadru strict regulamentar, aşa cum prevede art.104 - 107 din Regulament. |
|||||
|
Domnule ministru, Domnul Kerekes a avut un amendament respins de către comisie. Dacă dumneavoastră sunteţi pentru soluţia comisiei sau pentru susţinerea amendamentului domnului Kerekes. |
|||||
|
Eu vă propun, domnule preşedinte, să-l daţi la comisie din nou ca să-l vadă comisia nouă şi, în felul acesta, lucrurile se vor clarifica. |
|||||
|
Bun. Comisia, cu privire la propunerea domnului ministru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Nu vreau să vă răpesc mult timp, dar această ordonanţă are o focalizare foarte strictă; se aplică începând cu 1 ianuarie 2000 şi se măreşte cuantumul contribuţiei acordat pentru 250 de posturi pentru personal neclerical încadrat în unităţile din Harghita şi Covasna. Deci este o chestiune foarte focalizată, foarte strictă şi care temporal a început de la 1 ianuarie. Deci, chiar dacă am accepta acest amendament, ar trebui să-l reformulăm în privinţa datei la care începe noua formă. Dar, repet: există ordonanţa mai largă din decembrie 2000 care se adresează tuturor cultelor - atât clerului, cât şi personalului clerical, care este acoperitoare şi cu care ordonanţă comisia noastră este sesizată în fond. |
|||||
|
Domnul Kerekes Karoly (din sală): Vă rog... |
|||||
|
Domnule deputat, s-a epuizat timpul care a fost afectat. S-a făcut propunerea de a se retrimite la comisie şi supun la vot această propunere. Cine este pentru retrimiterea la comisie? Există voturi împotrivă? 21 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 21 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a votat restituirea proiectului la comisie. Timpul afectat acestei şedinţe, potrivit programului anunţat, s-a epuizat. Continuăm mâine de la ora 8,30, potrivit programului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog numai puţin să ascultaţi o chestiune de ordin organizatoric, respectiv demisia domnului deputat Gheorghe Pavel Bălan, ca urmare a numirii sale ca prefect la Caraş-Severin. Mulţumesc. Declar închisă şedinţa pentru ziua de astăzi. Şedinţa s-a încheiat la ora 16,30. |
|
|||
 |
