Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Radu Stroe şi Ioan Mihai Năstase, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Permiteţi-mi să începem şedinţa cu partea destinată intervenţiilor parlamentare. Ar fi trebuit să deschidem şedinţa în mod obişnuit, dar, deocamdată, după orarul românesc, nu după cel nemţesc, nu s-au înscris pe listă suficienţi colegi pentru a avea cvorum. Şi, pentru că aşa a fost şi practica până în prezent, ca intervenţiile să se desfăşoare doar în prezenţa celor care s-au înscris şi a celor care doresc, astăzi vom continua această practică. Dar, v-aş ruga ca, pe viitor, secvenţa de intervenţii să aibă caracterul pe care ni-l dorim.

Vă reamintesc că, potrivit art. 177 alin. 1 din Regulament, "În fiecare zi de marţi, primele 50 de minute ale şedinţei vor fi rezervate pentru diverse intervenţii ale deputaţilor".

"Înscrierile pentru diverse intervenţii asupra unor probleme de actualitate se fac în ziua de luni, între orele 19,00 şi 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor, cu excepţia cazurilor neprevăzute." (Cele care apar intempestiv.) "Înscrierile pentru diverse intervenţii consacrate unor aniversări, comemorări etc. se vor face cu o săptămână înainte, tot în ziua de luni, între orele 19,00 şi 20,00, la secretarul desemnat în acest scop". Deputatul urmează a fi înscris pe una dintre cele 3 liste: a deputaţilor din grupurile parlamentare ale majorităţii; a deputaţilor din grupurile parlamentare ale opoziţiei şi a deputaţilor care nu fac parte din acestea. "Împărţirea celor 50 de minute rezervate pentru intervenţii se face pe grupuri parlamentare ale majorităţii, opoziţiei şi pe deputaţi care nu fac parte din acestea. În cazul în care timpul afectat nu se epuizează, preşedintele de şedinţă este abilitat să acorde cuvântul în continuare, respectându-se aceeaşi regulă."

Vă reamitesc că, potrivit regulamentului, "Durata intervenţiei unui deputat nu poate depăşi 3 minute" şi că "Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă, din săptămână în săptămână, şi se va face pe grupuri parlamentare." Aşadar, dacă săptămâna aceasta, de pildă, încep reprezentanţii opoziţiei, săptămâna viitoare vor începe reprezentanţii puterii.

"În cazul în care tematica şi conţinutul intervenţiei vizează activitatea şi politica Guvernului, extrasul din stenogramă va fi trimis ministrului pentru relaţia cu Parlamentul."

Cu aceste precizări, vă rog să-mi permiteţi să anunţ lista celor care s-au înscris la cuvânt: din partea Grupului parlamentar PRM s-a înscris domnul Stanciu Anghel; din aprtea Grupul parlamentar al PNL, domnii Haşotti Puiu, Simedru Dan şi Boiangiu Cornel. Deocamdată, atât. Dacă nu vom epuiza timpul afectat, voi solicita dacă mai sunt alte intervenţii.

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îi mulţumesc în primul rând domnului preşedinte să prezidează şedinţa noastră astăzi, deoarece este un lucru îmbucurător pentru noi, având în vedere că timp de 4 ani, 1996-2000, nici un preşedinte de cameră nu a fost prezent la această oră, trimiţând, de regulă, vicepreşedinţii.

Cu toate acestea, cred că trebuie să precizăm nişte lucruri, domnule preşedinte, în sensul că art. 54 din Regulament prevede: "Preşedinţii comisiilor permanente, în acord cu Preşedintele Camerei, vor urmări ca, pe timpul desfăşurării sesiunii, o zi pe săptămână să fie consacrată exclusiv activităţii în comisii." Evident că nu luăm stricto senso acest text, adică, pe ansamblu, să avem în timpul unei săptămâni respectiv pe timpul desfăşurării sesiunii, câte o zi pentru comisie.

Ieri, noi am avut programată şedinţă de comisie pentru mâine, am făcut anunţurile respective la ministere în conformitate cu prevederea Constituţiei, respectiv, a Regulamentului, ca miniştrii să fie prezenţi la dezbaterea problemelor în comisii; astăzi, trebuie să facem deconvocările. Şi apărem ca, cel puţin, zic eu, dacă nu ca neserioşi, ca oameni care nu s-au hotărât ce să facă.

De aceea, domnule preşedinte, în contextul în care dumneavoastră şi Biroul Permanent vreţi să întăriţi rolul comisiilor, să deplasaţi activitatea (respectiv, cerntrul de greutate) din plen în comisii, este absolut obligatoriu să avem cel puţin o zi de comisie, dacă nu două, şi, totodată, să găsim modalitatea de a revedea, conform promisiunii care s-a făcut la începutul sesiunii speciale, părţile din regulament în care să concretizăm efectiv că aceste comisii îşi pot desfăşrua activitatea cu o logistică adecvată şi după un program adecvat.

Altfel, dacă nu vom proceda curând la acest lucru (eu am îndoieli, deoarece văd că s-a publicat regulamentul), ne vom trezi cu aceeaşi structură a comisiilor din punct de vedere al experţilor şi consilierilor, cu aceeaşi dotare a comisiilor, şi numai cu o chestiune aparent demagogică că deplasăm centrul de greutate din plen în comisii. Iată că în săptămâna aceasta nu avem comisii!

Deci, rugămintea noastră este, domnule preşedinte, ca în calitatea pe care o aveţi să puneţi în discuţie problema revederii părţii din regulament aferente atribuţiilor comisiilor şi logisticii acestora şi problema programului de lucru săptămânal, astfel încât comisiile să aibă prevăzuţi timpii în care să poată să-şi desfăşoare activitatea, conform celor precizate în sesiunea extraordinară.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi sunt convins că vom reuşi să facem acest lucru împreună.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Mi-aş permite să vă reamintesc că şi în sesiunile trecute, în pofida precizării din regulament, au mai fost cazuri când, din cauza şedinţelor comune, nu s-au putut ţine în ziua de miercuri şedinţe de comisii. Este de dorit, însă, ca lucrurile să se petreacă aşa cum aţi spus dumneavoastră. Şi îmi permit să vă reamintesc, de asemenea, că potrivit noului regulament este posibil ca şi în zilele destinate activităţii în plen comisiile să poată lucra, atunci când au cazuri deosebite, având în vedere că nu se mai cere cvorum de vot pentru fiecare articol.

Regula pe care dumneavoastră o sugeraţi este foarte bună, precum şi sugestia de a crea condiţii potrivite de lucru activităţilor în comisii, pentru că deplasarea centrului activităţii în comisii nu trebuie să fie doar declarativă, ci să aibă şi condiţiile create.

Vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră.

Domnul deputat Puiu Haşotti, din partea PNL.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu toate că au trecut două săptămâni de la memorabilul discurs al domnului preşedinte Ion Iliescu ţinut la Focşani, aş dori să fac doar câteva consideraţii, fie şi numai pentru că respectivul discurs, prin tot ceea ce conţine, a intrat de-a dreptul în istorie. Din păcate, ca un eveniment nefericit.

Personal, nu cred că domnul preşedinte, aşa cum au speculat unii, a dorit să-l pună în dificultate pe domnul prim-ministru, care, aflat la Bruxelles, încerca - şi chiar reuşea - să cânte un menuet, în timp ce domnul Ion Iliescu, la Focşani, fredona cu patimă şi voioşie internaţională. Aş dori să-mi exprim compasiunea şi regretul că domnul preşedinte Ion Iliescu trăieşte un soi de dramă ce izvorăşte din contradicţia că domnia sa doreşte cu adevărat să fie democrat clipă de clipă, dar educaţia şi mentalitatea uneori îl împiedică, că îşi doreşte să gândească altfel decât înainte de 1989, dar metamorfozarea sa politică este incompletă, că ţine la integrarea României în Uniunea Europeană, dar se uită instictiv şi către răsărit. Cum altfel poate fi interpretat virulentul şi dăunătorul atac la adarsa Băncii Mondiale, a privatizării sistemului bancar din România şi a privatizării, în general?

Iată câteva afirmaţii ale domnului preşedinte: "Agricultura stă la baza naşterii civilizaţiei". Nu, domnule preşedinte, de fapt la baza naşterii civilizaţiei stă însuşi omul! Homo sapiens, homo faber şi, chiar dacă nu vă place, homo religiosus.

Încă un citat: "Forma iniţială de proprietate a fost forma asociativă a colectivităţilor umane". De când este omul om, a existat proprietatea privată sau şi proprietatea privată. Omul s-a născut cu instinctul proprietăţii private. De unde aţi luat informaţia de mai sus? Dacă îmi aduc eu bine aminte, ceva foarte asemănător a scris Engels în "Originea familiei, a proprietăţii private şi a statutului".

În sfârşit, o şarjă la fundamentul democraţiei: "E un moft chestiunea aceasta cu "sfânta proprietate privată" care stă la originea vieţii sociale!". Cum nu există libertate fără proprietate, nu-mi rămâne, domnule preşedinte Ion Iliescu, decât să vă reamintesc cu deosebit respect că ne aflăm în anul 2001 şi că în ultimii 15 ani s-au petrecut enorme şi definitive schimbări politice în centrul şi estul Europei. Aşa-numitul "materialism dialectic şi istoric" este la lada de gunoi. De ce faceţi apel la el, de vreme ce v-aţi debarasat de comunism?

Cât despre afirmaţia că: "Alexandrul Ioan Cuza a fost primul preşedinte al României", o voi accepta, domnule preşedinte, când veţi declara, Doamne fereşte! că dumneavoastră sunteţi "ultimul rege" al ei! (Aplauze sporadice ale deputaţilor din opoziţie.)

Domnul Valer Dorneanu:

Îi dau în continuare cuvântul domnului deputat Dan Simedru, de la acelaşi grup parlamentar.

Domnul Coriolan Dan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu 48 de ani, la data de 5 februarie 1943, în închisoarea de la Sighet se stingea din viaţă, într-o celulă umedă şi neîncălzită, fără lumânare la căpătâi, unul dintre cei mai de seamă oameni de stat ai României - Iuliu Maniu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc. Moartea a venit ca o uşurare, urmând zilelor de chinuri la care era supus un bătrân de 80 de ani, izolat de 5 ani într-o celulă şi paralizat de la brâu în jos. Trupul neînsufleţit a fost azvârlit într-o groapă comună, pentru a i se şterge urma, călăii sperând astfel că Maniu va dispărea din conştiinţa poporului român.

Din fericire, nu s-a întîmplat aşa. Revoluţia din 1989 a readus poporului român istoria adevărată şi odată cu ea pe marile personalităţi politice interzise de regimul comunist. Iuliu Maniu, prin eroismul cu care a înfruntat suferinţa, prin demnitatea cu care a înfruntat umilinţa la procesul de trădare înscenat de comunişti şi prin dârzenia cu care a apărat cauza poporului român împotriva comunismului şi a expansiunii sovietice a devenit un adevărat martir al neamului, dând astfel dimensiunea unui mare om politic, mândrie a poporului român şi a generaţiilor următoare.

Ieri, 5 februarie, ziua în care s-au împlinit 48 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, răsfoind un cotidian local din Alba Iulia, citesc consternat următoarele: "Prefectul Ioan Rus a dispus ca plăcuţa de pe uşa sălii de şedinţe a prefecturii pe care scria "Sala Iuliu Maniu", precum şi efigia omului politic ţărănist să fie date jos. Ioan Rus ne-a declarat că astfel de locuri, care sunt utilizate doar efemer de reprezentanţii unor partide, nu trebuie să poarte denumirea unor personalităţi de partid, ci, eventual, să poarte numele unor personalităţi de care se leagă evenimente importante din istoria naţională. De aceea, sala de şedinţe se va numi "Mihai Viteazul", iar înăuntru va fi instalat un tablou şi sigiliul acestuia".

Cum calificaţi dumneavoastră, domnule prim-ministru Adrian Năstase, acest gest al reprezentantului Guvernului în judeţul Alba? Pentru că mie îmi este greu să găsesc o explicaţie, cu atât mai mult cu cât sala a primit denumirea "Iuliu Maniu" în anul 1998, cu ocazia sărbătoririi a 80 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când, cu unanimitate de voturi, în Sala Unirii, Iuliu Maniu a fost ales Preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei.

Nu ştiu ce sentimente vă încearcă, domnule prim-ministru, aflând aceste fapte, eu, însă, constat că, în 2001, prefectul de Alba a încercat (e drept, fără succes) să-l ucidă a doua oară pe Iuliu Maniu!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cornel Boiangiu, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea cuprinde un aspect din ce în ce mai des întâlnit, şi anume pedeserizarea instituţiilor publice, concretizată prin Hotărârea de Guvern nr. 12/2001, de fapt, în 4.01.2001, şi publicată în Monitorul Oficial nr. 16/2001. Prin această hotărâre, Guvernul actual dă o nouă dovadă că principalele sale obiective sunt interesele sale de grup, de satisfacere a clientelei politice şi nicidecum a intereselor ţării.

Nu organizarea corespunzătoare a diverselor instituţii ale statului îl animă, cum afirmă liderii PDSR sentenţios, ori de câte ori se cer explicaţii asupra diverselor alambicări din ministere, agenţii etc., ci scopul este evident: acela de a nu recunoaşte statutul funcţionarului public şi concursurile susţinute pentru ocupare de posturi. Consecinţa nu poate fi decât promovarea incompetenţei prin numiri directe pe post, haos în domeniile respective, care produc pagube incalculabile pentru ţară, prin reluarea acestor aspecte fundamentale ale organizării sociale la fiecare început de ciclu electoral.

Mai concret, prin Hotărârea de Guvern nr. 12, din 7 inspectorate silvice teritoriale se fac 16, cu 16 inspectori şefi, 16 contabili şefi, 16 sedii centrale etc., sub diferite pretexte. Nu numai că se înfiinţează 16 inspectorate, dar 2 din cele 7 existente iniţial se desfiinţează, din unul făcându-se două, situate în centre noi, lăturalnice, a căror eficienţă este infirmată de orice calcul economic şi de tradiţie. Craiova, împărţită între Gorj şi Râmnicu Vâlcea, se desfiinţează, cu motivaţia existenţei unor suprafeţe de pomi forestieri mai mari în cele două judeţe. Se uită, însă, că proprietatea particulară este mult mai mare în Dolj decât în Gorj: 10.136 ha în Dolj, 4.529 ha în Gorj; iar suprafeţele solicitate conform Legii nr. 1/2000 sunt mai mari în Dolj.

Deşi rezultă clar că judeţul Gorj va avea cele mai puţine suprafeţe de pomi forestieri ce vor constitui proprietatea particulară, în raport cu celelalte judeţe, Dolj şi Mehedinţi, totuşi, centrul se mută în Gorj, deşi această formă de proprietate necesită supravegherea cea mai atentă pentru evitarea defrişărilor în această perioadă şi încă mulţi ani înainte. Nu se iau în calculcul multiplele probleme ale judeţului Dolj privind ameliorarea prin împădurire a mii de ha de terenuri degradate, existenţa în Dolj a grupei de control cinegetic, faptul că Direcţia silvică judeţeană a fost, de asemenea, mutată în Gorj, practic, la ora actuală, judeţul supus deşertificării neavând nici o instituţie silvică de protecţie. Ambele instituţii, respectiv, Inspectoratul teritorial pentru regim silvic şi cinegetic, cât şi Inspectoratul judeţean, sunt necesare şi opurtune în acest judeţ, în care defrişările pădurilor de salcâm ameninţă pe o bună parte din suprafaţă cu deşertificarea.

Nu se ia în calcul poziţionarea geografică a municipiului Craiova între cele 3 judeţe, Mehedinţi, Gorj, Dolj, fapt ce asigură deplasarea personalului în teritoriu cu efort financiar şi de timp redus, cât şi faptul că mutarea sediului la Târgu Jiu, precum şi transferarea personalului la această unitate înseamnă o lovitură grea dată celor 31 de familii cu copii şi câte un singur salariat, obligate să facă naveta de peste 250 de km pentru a-şi menţine posturile. Majoritatea acestora sunt funcţionari publici angajaţi prin concurs.

Nu se ia în seamă, de asemenea, faptul că nici măcar nu există sediu corespunzător la Târgu Jiu, că, de fapt, sediul de la Craiova ar puta acoperi şi acoperă atât înfiinţarea unei direcţii silvice, cât şi a inspectoratului teritorial de protecţie silvică de care am amintit.

Iată, doamnelor şi domnilor deputaţi, unde duce această obsesie a aranjării propriilor fii, care este în dauna cetăţenilor acestei ţări! Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Lista înscrierilor pentru intervenţii s-a epuizat. La începutul şedinţei, domnul deputat Napoleon Pop şi-a exprimat dorinţa să aibă o scurtă intervenţie. Având în vedere că timpul afectat intervenţiilor nu a expirat, eu v-aş propune să-i dăm posibiitatea şi dânsului să facă această scurtă intervenţie. Dacă sunteţi de acord. Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Napoleon Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi.

După 11 ani de tranziţie, problema fundamentală a României continuă să se cantoneze în domeniul economic şi al reformei economice. Lipsa de funcţionalitate a economiei de piaţă, cu consecinţele cunoscute în planul performanţelor, rezistenţa extrem de redusă a economiei naţionale la competiţia externă sunt numai două din aspectele care amendează în cel mai sever mod criteriile economice de admitere a economiei în Uniunea Europeană şi în NATO.

Deşi obiectivul politic al integrării euro-atlantice rămâne prioritar pe agenda Guvernului, modul în care Executivul înţelege să satisfacă criteriul economic al aderării României la structurile amintite îngrijorează, cel puţin prin prisma unor acte normative puse deja în vigoare, şi declaraţii ale unor miniştri. Doresc să mă refer la hotărârile de Guvern privind organizarea şi funcţionarea unor ministere şi autorităţi, ordonanţe de urgenţă privind trecerea unor societăţi comerciale autonome sub autoritatea unor ministere, despre intenţiile lansării unor comenzi de stat cu destinaţie precisă în ceea ce priveşte furnizorii.

Toate acestea, indiferent cum sunt argumentate, sunt în contradicţie cu mersul înainte al reformelor economice, în ceea ce priveşte autonomia agenţilor economici, libertăţile întreprinzătorilor, descentralizarea deciziei, într-un cuvânt, mersul nostru spre o economie de piaţă funcţionabilă, aşa cum se prevede şi în art. 134 din Constituţie. Mai mult, ele nasc confunzii, în egală măsură, la intern şi la nivelul comunităţii internaţionale, sunt în contradicţie cu principiile economiei către care tindem, întrucât zona de acţiuni ori pârghii economice şi financiare abia introduse se restrânge în favoarea unor soluţii administrative subiective şi chiar politice.

Partidul Naţional Liberal, prin luarea mea de cuvând, doreşte să atenţioneze Executivul că prin legiferări şi declaraţii pripite partea reformatoare a programului de guvernare aprobat de Parlament este pusă în pericol şi, prin aceasta, implicit, obiectivele de restructurare, privatizare, dezvoltare economică şi protecţie socială, care în mod normal trebuie realizate şi racordate la politici şi mecanisme de piaţă, singurele care pot să le asigure continuitate şi viabilitate, fără un ajutor de stat excesiv şi extins în timp.

Ce putem înţelege despre măsurile administrative care vizează: o creştere îngrijorătoare a numărului de instituţii, autorităţi, regii autonome şi societăţi comerciale, în subordinea, în coordonarea şi sub autoritatea ministerelor, toate denumite "unităţi", curios termen!, toate în raporturi de subordonare, nici unul definit complet; trecerea de noi societăţi comerciale în subordinea unor ministere, sub motivul, aproape hilar, al asigurării unui management performant sau al accelerării privatizării; salvarea unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, aduse în faliment de managementul actual, prin destinatarea directă a unor comenzi de stat, fără licitaţii transparente; transformarea unor ministere economice cu rol de reglementare în acţionari la societăţi sau adevăraţi operatori economici, deţinători de parcuri de tractoare şi camioane? Prin toate acestea, nu putem înţelege decât o îngrijorătoare lărgire a interferenţelor şi măsurilor administrative în deciziile economice, care se opun lărgirii sferei de acţiuni a mecanismelor şi pârghiilor economice, singurele care dau şanse egale tuturor şi câştig de cauză celor performanţi, viabili şi competitivi.

Favoritismele economice, acordate de un stat din ce în ce mai sărac în resurse financiare, propriei sale priorităţi private înseamnă nu numai concurenţă neloială, dar pune în pericol orice intenţie bună de protecţie socială pe termen lung sau de dezvoltare a sectorului privat al societăţilor mici şi mijlocii, ca alternativă economică şi absorbant al şocurilor restructurării şi privatizării sectorului de stat. În schimb, aceste favoritisme, bazate pe măsuri administrative, deschid noi canale de corupţie şi de satisfacere a clientelismului politic.

Noi, parlamentarii PNL, nu credem că efectele în timp ale acestor măsuri vor fi în favoarea colegilor de la guvernare, dar suntem siguri că acestea sunt în defavoarea demersurilor României în ceea ce priveşte crearea unui mediu economic stabil, predictibil, stimulativ, sănătos, care să ducă la atragerea investiţiilor directe şi creşterea exporturilor, presupuse locomotive ale dezvoltării economice în următorii ani. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, şedinţa destinată intervenţiilor a luat sfârşit. Rog stafful tehnic să transmită Guvernului acele intervenţii care au făcut referiri la activitatea Guvernului sau au solicitat informaţii. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, daţi-mi voie să deschid şedinţa obişnuită a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 336 de deputaţi, câţi există, şi-au înregistrat prezenţa 275; sunt abenţi 61, din care 20 participă la alte acţiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi anunţată şi permiteţi-mi să vă prezint iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2001 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică externă a României pentru anul 2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspecte tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea unui pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră între cele două ţări peste fluviul Dunărea, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001.În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.182/2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare privind serviciile de căutare şi salvare pe mare dintre statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2000 pentru ratificarea Convenţiei dintre Ministerul de Interne din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind finanţarea lucrărilor de reparaţii, amenajări şi a dotării cu mobilier şi material didactic a localului Şcolii de Aplicaţie a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti la 25 iulie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect au fost sesizate: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor urmează ca acest proiect să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/2000 pentru aprobarea participării Consiliului Naţional al Audiovizualului la lucrările Platformei Europene a Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Audiovizualului.

A fost sesizată, în fond, cu acest proiect: Comisia pentru cultură, iar pentru aviz Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţĺ a Guvernului nr. 258/2000 pentru ratificarea Memorandumului de Finanţare şi a Memorandumului de Înţelegere pentru Implementarea în România a Programului PHARE de cooperare transfrontalieră 1996 România-Ungaria, semnate la Bucureşti la 7 mai 1997, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmeazå a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 267/2000 privind ratificarea Protocolului adiţional nr. 9, semnat la Varşovia la 15 noiembrie 2000, la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 275/2000 pentru aprobarea amendării Protocolului nr. 4 privind definirea noţiunii de produse originare şi metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de altă parte, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

Procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 278/2000 pentru ratificarea Înţelegerii dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea privind creditul de la Fondul pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică, semnat la Bucureşti la 22 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii, iar pentru avize: Comisia pentru buget, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedură de urgenţă şi la acest proiect.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2001 privind exceptarea de la plata accizelor pentru produsele petroliere acordate ca ajutor umanitar Republicii Federale Iugoslavia, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, iar pentru avize: Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, precum şi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Proiect adoptat de Senat în şedinţa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, Comisia juridică.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaţiei juridice a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, adoptat de Senat în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii, pentru avize: Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget şi Comisia juridică.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 293/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaţiei juridice a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului, adoptat de Senat în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii, iar pentru avize: Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, Comisia juridică.

Termen de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 289/2000 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, adoptat de Senat în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru aviz: Comisia juridică.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor se aplică procedura de urgenţă.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţå a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect a fost sesizată, în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea şi funcţionarea Secretariatului General al Guvernului, adoptat de Senat în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru administraţie publică, iar pentru aviz: Comisia juridică.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmează a fi dezbătut acest proiect în procedură de urgenţă.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniul culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru cultură, iar pentru avize: Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă şi Comisia juridică.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

18. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, adoptat de Senat în şedinţa din 18 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmează a fi dezbătut proiectul în procedură de urgenţă.

19. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuării unei donaţii către Muzeul "Memorial pour la Paix" din Caen, Franţa, adoptat de Senat în şedinţa din 18 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru cultură, iar pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmează a fi dezbătut proiectul în procedură de urgenţă.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2000 privind stingerea unei părţi din datoria Companiei Naţionale de Electricitate S.A. către stat cu contravaloarea energiei electrice livrate în Republica Moldova, adoptat de Senat în şedinţa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Urmează a se aplica procedura de urgenţă.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, adoptat de Senat în şedinţa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedură de urgenţă.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2000 privind revenirea în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii, din patrimoniul Societăţii Comerciale Parc - Turism - S.A., a unui imobil monument istoric, adoptat de Senat în şedinţa din 18 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru cultură, iar pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001. Procedură de urgenţă.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, adoptat de Senat în şedinţa din 18 ianuarie 2001.

A fost sesizată în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, adoptat de Senat în şedinţa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 februarie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor va fi dezbătut proiectul în procedură de urgenţă.

25. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind protecţia informaţiilor militare secrete schimbate, semnat la Sofia la 29 martie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

26. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 23 iunie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

27. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii şi traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, a folosirii inadecvate şi a farmacodependenţei, semnat la Bucureşti la 22 octombrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

28. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetăţeni şi a cetăţenilor unor state terţe care se află ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la Bucureşti la 12 mai 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

29. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Macedonean privind transporturile rutiere, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind serviciile aeriene, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

31. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, a terorismului, precum şi a altor activităţi ilegale, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

32. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

33. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Indiei privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

34. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului european pentru suprimarea vizelor pentru refugiaţi (STE-31) încheiat la Strasbourg la 20 aprilie 1959 şi semnat de România la 5 noiembrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

35. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea poliţieneascĺ, semnată la Bucureşti la 14 aprilie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

36. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în combaterea criminalităţii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

37. Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a unor Amendamente la Constituţia Organizaţiei Internaţionale pentru Migrări, adoptată la Veneţia la 19 octombrie 1953, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

38. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol Adiţional la Acordul cu privire la Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Atena la 21 iunie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

39. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind transportul rutier internaţional, semnat la Bratislava la 6 iunie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

40. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind recunoaşterea şi echivalarea reciprocă a actelor de studii, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

41. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Australia privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a Protocolului anexat, semnate la Canberra la 2 februarie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

42. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de Sediu dintre România şi Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în sud-estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 2 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 15 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 februarie 2001.

43. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 114/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, adoptat de Senat în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 februarie 2001.

44. Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat, adoptat de Senat în şedinţa din 16 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 februarie 2001.

45. Proiectul de Lege privind extrădarea, adoptat de Senat în şedinţa din 17 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 1 martie 2001.

46. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, adoptat de Senat în şedinţa din 18 ianuarie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în fond: Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 februarie 2001.

Continuăm şedinţa, luând în dezbatere proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Primul proiect. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 122/2000 pentru acceptarea amendamentelor la anexa la Convenţia Internaţională privind standardele de pregătire ale navigatorilor, brevetare, atestare şi efectuare a serviciilor de cart, convenţie adoptată la Londra la 7 iulie 1978 şi a Codului privind pregătirea, brevetarea, atestarea şi efectuarea serviciului de cart, adoptate prin actul final al Conferinţei părţilor la această convenţie, la Londra, la 7 iulie 1995, precum şi amendamentelor ulterioare adoptate prin rezoluţii ale comitetului securităţii, al organizaţiei maritime internaţionale, proiect de lege adoptat de Senat la 31.10.2000.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Am rugămintea să vă prezentaţi, domnule secretar de stat, pentru stenogramă.

Domnul Tudor Florescu:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte.

Tudor Florescu, secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

Convenţia Internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare, atestare şi efectuare a serviciului de cart a fost adoptată la Londra la data de 7 iulie 1978, în cadrul unei conferinţe internaţionale privind pregătirea, brevetarea, atestarea navigatorilor, organizată sub egida organizaţiei maritime internaţionale şi a intrat în vigoare la 28 aprilie 1984.

La data de 1 februarie 1997, o dată cu intrarea în vigoare a amendamentelor la anexa convenţiei, Organizaţia maritimă internaţională a solicitat ţărilor membre să depună documentaţia privind implementarea completă a cerinţelor convenţiei.

În plan practic, amendamentele la anexa convenţiei urmăresc: să asigure pe plan mondial armonizarea sistemelor de pregătire, educaţie maritimă, examinare şi brevetare/atestare, prin impunerea unor standarde minime acceptate pe plan internaţional; standardizarea internaţională a documentelor care atestă pregătirea şi calificarea personalului navigant maritim, brevete, certificate de capacitate; precedarea procedurilor de control autorizat al navelor sub pavilion străin, pentru evitarea tratamentului preferenţial şi asigurarea respectării cerinţelor pentru echipajul minim de siguranţă; asigurarea standardelor de calitate, în toate domeniile, vizând pregătirea, instruirea, examinarea şi brevetarea/atestarea personalului navigant maritim.

Primul pas pentru implementarea completă a prevederilor convenţiei, conform amendamentelor din 1995, este adoptarea acestora prin lege.

În caz contrar, România riscă să nu fie pusă pe lista albă, ceea ce va genera implicaţii majore, în special pentru personalul navigal român, care nu va mai fi acceptat ca personal ambarcat de către nici un stat parte la convenţie.

Deşi din punct de vedere practic administraţia maritimă română a adoptat măsurile de implementare a prevederilor convenţiei, mai ales la nivel educaţional, se impune adoptarea, prin lege, a prevederilor amendamentelor la convenţie, pentru a crea cadrul legal necesar promovării instrumentelor practice, de modificare a sistemului de brevetare - atestare.

În cazul întârzierii în adoptarea acestor măsuri, personalul maritim brevetat, atestat în România va fi în imposibilitate de a-şi exercita profesia, deoarece nu vor mai putea fi ambarcaţi la bordul navelor, fără documente eliberate conform prevederilor convenţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii? Rog un deputat din partea Comisiei pentru industrii să menţioneze dacă îşi susţine raportul.

Rog stafful tehnic să solicite prezenţa unui reprezentant al Comisiei pentru industrii.

Stimaţi colegi, sunt nevoit să suspendăm lucrările 5 minute pentru a aduce în sală reprezentanţii comisiei. Este cineva din partea Comisiei pentru industrii? Vă rog.

Vă rog să precizaţi, domnule deputat, dacă vă menţineţi raportul la proiectul de pe lege.

Domnul Antal Isván:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Dau citire raportului comisiei asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 122 din 2000 pentru acceptarea amendamentelor la anexa la Convenţia Internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare, atestare şi efectuare a serviciului de cart, adoptată la Londra la 7 iulie 1978 şi a codului privind pregătirea, brevetarea, atestarea şi efectuarea serviciului de cart, adoptată prin actul final al conferinţei părţilor la această convenţie, la Londra, la 7 iulie 1995, precum şi amendamentelor ulterioare, adoptate prin rezoluţii ale comitetului securităţii a organizaţiei maritime internaţionale.

Cu adresa nr. 589 din 6 noiembrie 2000 preşedintele Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, sesizat pentru examinare şi avizare în fond, Comisia pentru industrii şi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 122/2000, pentru acceptarea amendamentelor la anexa Convenţiei Internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor etc.

În urma dezbaterii în şedinţa din data de 9.01.2001, comisia a hotărât în unanimitate, ţinând cont şi de avizul primit de la Consiliul legislativ, să avizeze favorabil în fond proiectul de lege şi să-l propună spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină. Nu.

Având în vedere că nu s-au făcut obiecţii, să trecem la analizarea proiectului.

Dacă în privinţa proiectului de lege, a titlului şi a cuprinsului său există obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

În ceea ce priveşte anexele, sunt 5 anexe.

Vă întreb dacă în privinţa anexelor 1 - 5 există obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Textul legii şi al ordonanţei împreună cu anexele au fost votate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.122/2000.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.122/2000 a fost adoptat.

În continuare, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.127/2000 pentru acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974. Proiect adoptat de Senat la 31.10.2000.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Organizaţia maritimă internaţională este instituţia tehnică specializată din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite care oferă cadrul cooperării între guverne pentru elaborarea şi adoptarea regulilor şi normelor referitoare la problemele privind siguranţa navelor maritime, a navigaţiei, prevenirea şi controlul poluării mediului marin de către navele angajate în comerţul internaţional.

România este membră a acestei organizaţii din anul 1965. Organizaţia maritimă internaţională are în prezent 158 de state membre.

Una dintre principalele convenţii adoptate de către organizaţie este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la data de 1 noiembrie 1974 - Convenţia "Solas ?74".

Scopul major al acestei convenţii este specificarea regulilor şi normelor pentru construcţia, echipamentul şi operarea navelor comerciale maritime din punct de vedere al siguranţei navei, a mărfii şi a echipajului.

În prezent, la această convenţie sunt părţi contractante 140 de state ale căror flote însumate înseamnă peste 98% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale.

Începând cu 1981 şi până în prezent, convenţia "Solas ?74" a fost amendată în mai multe rânduri. Respectivele amendamente au intrat în vigoare în plan internaţional începând cu 1984, cu excepţia amendamentului adoptat în 1999 prin rezoluţia MSC 87/71 care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2001.

Uniunea Europeană, la rândul ei, a emis o serie de reglemente şi directive prin care respectivele amendamente la Convenţia "Solas ?74" sunt puse în aplicare pentru statele membre comunitare.

Lunând în considerare necesitatea armonizării legislaţiei naţionale şi reglementările comunitare în domeniu şi cu Convenţia "Solas ?74", şi ţinând cont de insuficienţele legislaţiei naţionale actuale, s-a impus includerea în legislaţia internă a respectivelor amendamente. Aceasta s-a realizat în adoptarea la 31 august a Ordonanţei Guvernului nr.127/2000.

Faţă de cele mai sus menţionate, considerăm necesară şi oportună adoptarea legii pentru acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974 şi, în acest sens, propunem şi vă rugăm a fi de acord cu forma prezentată a ordonanţei Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii.

Domnul Antal Istvan:

Dau citire raportului întocmit de Comisia pentru industrii asupra proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.127.

Cu adresa nr.59 din 6 noiembrie 2000, preşedintele Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru industrii şi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.127 pentru acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974.

În urma dezbaterii în şedinţa din data de 9.01.2001, comisia a hotărât în unanimitate, ţinând cont şi de avizul trimis de Consiliul legislativ, să avizeze favorabil în fond proiectul de lege şi să-l propună spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt deputaţi care doresc să participe la dezbaterile generale. Nu sunt.

În aceste condiţii, nefiind amendamente, trecem la analizarea textului legii şi a ordonanţei.

Dacă la titlul legii şi la art.1 există obiecţii. Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

În privinţa textului ordonanţei, dacă asupra titlului şi asupra celor 22 de articole sunt intervenţii? Nu sunt.

Se socotesc adoptate în unanimitate.

Din cuprinsul acestor texte fac parte şi anexele 1 - 19.

Dacă la una din aceste anexe există obiecţii. Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Supun în consecinţă votului dumneavoastră final proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.127/2000 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.127/2000 a fost adoptat.

Pct.4. - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/1999 privind aderarea la unele protocoale şi acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, şi la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, proiect adoptat de Senat la 21.02.2000.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul Tudor Florescu:

Încă o dată vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Motivul central al adoptării tuturor acestor protocoale şi amendamente la convenţiile internaţionale menţionate privind siguranţa navelor maritime şi protecţia mediului maritim îl constituie necesitatea introducerii unui sistem armonizat de inspectare şi certificare a navelor pe plan internaţional.

Principalele modificări şi completări introduse în convenţii privesc perioade şi condiţiile de efectuare a inspecţiilor navelor privind respectarea regulilor tehnice, precum şi certificatele eliberate navelor în baza convenţiilor.

Noile capitole prevăzute de amendamente sunt adoptate pentru a se crea regulile şi instrumentele necesare autorităţilor competente de a putea interveni prin inspecţii şi controale intensificate într-o manieră eficientă, în scopul eliminării de pe piaţă a navelor sub standard şi a companiilor de navigaţie care nu asigură un management al siguranţei corespunzător.

Până în prezent, la aceste protocoale şi amendamente au aderat 32 de state ale căror flote comerciale constituie în total circa 54% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale.

Deoarece au fost îndeplinite toate condiţiile, noile prevederi au intrat deja în vigoare la 3 februarie 2000. Acest termen a atras necesitatea adoptării de urgenţă a acestor prevederi internaţionale prin intermediul unei ordonanţe a Guvernului.

Uniunea Europeană, prin Directiva Consiliului 95/21, a adoptat reguli proprii privind controlul navelor maritime asupra modului de respectare a normelor internaţionale privitoare la securitatea maritimă, la prevenirea poluării şi la condiţiile de muncă şi de viaţă la bord, armonizate cu prevederile Convenţiei "Solas 1974", LL66 şi Marcol ?73-?78 şi cu cele ale Rezoluţiei Adunării Organizaţiei Maritime internaţionale nr.787/19.

Necesitatea adoptării în legislaţia română a sistemului armonizat de inspectare şi certificare a navelor, necesitatea instituirii instrumentelor legale de control ale statului în aceste privinţe, precum şi programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană au servit ca argumente în favoarea adoptării acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru industrii.

Domnul Antal Istvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dau citire raportului întocmit de Comisia pentru industrii şi servicii, cu menţiunea că la întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului legislativ.

Cu adresa nr.89 din 21 martie 2000, în conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, preşedintele Camerei Deputaţilor a sesizat Comisia pentru industrii şi servicii cu dezbaterea şi avizarea în fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53 din 1999.

În urma examinării proiectului sus-menţionat, în şedinţa din 9 ianuarie 2001, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53 din 1999 privind aderarea la unele protocoale şi acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, şi la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale asupra acestui proiect de lege. Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Având în vedere că nu sunt amendamente, vă întreb dacă la titlul legii şi la art.1 există obiecţii? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Dacă la titlul ordonanţei şi la cele 7 articole există obiecţii. Nu sunt.

Se consideră adoptate în unanimitate.

Textul nou cuprinde şi anexe. Dacă în privinţa anexelor există obiecţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivă?

Anexele au fost adoptate. În consecinţă, supun votului dumneavoastră final proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aproarea Ordonanţei Guvernului nr.53/1999 privind aderarea la unele protocoale şi acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, şi la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin protocolul încheiat la Londra din 17 februarie 1978.

Trecem în continuare la proiectul înscris pe ordinea de zi la pct.5 - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56/1999 pentru ratificarea Convenţiei nr.147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale şi a protocolului din 1996 la această convenţie, proiect adoptat de Senat la 14.02.2000.

Din partea iniţiatorului, rog să se prezinte proiectul.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Convenţia nr.147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale, adoptată la Geneva la data de 29 octombrie 1976 şi intrată în vigoare la data de 28 noiembrie 1981 a fost completată ulterior printr-un protocol adoptat la Conferinţa internaţională a muncii la Geneva la 22 octombrie 1996.

Respectarea prevederilor Convenţiei nr.147/1976 este obligatorie şi reprezintă unul dintre obiectivele inspectorilor care efectuează activităţi de control ale statului în porturi. Acest gen de controale este prevăzut în diverse memorandumuri de înţelegere între state, pe zone maritime, precum şi în Directiva CE nr.95/21.

Toate statele membre ale Uniunii Europene au ratificat Convenţia nr.147/1976. Totodată, prevederile acestei convenţii sunt în strânsă legătură cu prevederile Convenţiei internaţionale privind ocrotirea vieţii omeneşti pe mare "Solas 1974", ale Convenţiei internaţionale privind liniile de încărcare - LOAD LINE 1966 şi ale Convenţiei internaţionale privind abordajele pe mare COLREG 1972, adoptate la Organizaţia maritimă internaţională şi la care România a aderat.

De asemenea, prin ratificarea Convenţiei nr.147/1976, se acordă unui stat dreptul de a controla, dacă este sesizat în acest sens, oricare dintre navele care intră în porturile sale asupra modului cum se respectă standardele acestei convenţii. În cazul în care se constată abateri de la aceste standarde care pun în pericol clar sănătatea şi siguranţa, statul poate reţine nava până la remedierea condiţiilor la bord, informând corespunzător statul de pavilion al navei.

Devenind parte la această convenţie, autorităţile române vor putea exercita dreptul de control la bordul navelor sub pavilion străin, fapt ce va conduce la eliminarea navelor sub standard care intră în porturile româneşti.

Totodată, navele sub pavilion român nu vor mai intra obligatoriu în programele de control ale autorităţilor portuare ale ţărilor care au ratificat această convenţie.

Prin ratificarea acestei convenţii, România îşi aliniază legislaţia naţională la cea internaţională, realizând în acelaşi timp armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog pe domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii să prezinte raportul.

Domnul Antal Istvan:

Cu adresa nr.64 din februarie 2000, preşedintele Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru industrii şi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56 din 1999 pentru ratificarea Convenţiei nr.147 din 1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale şi a protocolului din 1996 la această convenţie.

În urma dezbaterii în şedinţa din data de 9 ianuarie 2001, comisia a hotărât în unanimitate, ţinând cont şi de avizele favorabile primite de la Consiliul legislativ, de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să avizeze favorabil în fond şi să-l propună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

În consecinţă, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă în privinţa titlului şi a articolului unic al legii există obiecţiuni, având în vedere că n-au fost făcute amendamente. Nu sunt.

Se consideră adoptate în unanimitate.

Dacă în privinţa titlului ordonanţei de urgenţă şi a articolului unic al ordonanţei există obiecţiuni. Nu sunt.

Se consideră adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56/1999 pentru ratificarea Convenţiei nr.147 din 1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale şi a protocolului din 1996 la această convenţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem în continuare la pct.6 - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76/2000 pentru acceptarea Rezoluţiei A 747(18) referitoare la aplicarea măsurării tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptată la 4 noiembrie 1993 de Adunarea Organizaţiei Maritime internaţionale proiect de lege adoptat de Senat la 31.10.2000.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Domnul Tudor Florescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 23 ianuarie 1969, în cadrul Organizaţiei maritime internaţionale, a fost încheiată Convenţia internaţională asupra măsurării tonajelor navelor.

În cadrul Convenţiei sus-menţionate a fost convenit un sistem internaţional unificat de măsurare a tonajelor navelor maritime mai simplu şi mai raţional.

Ulterior adoptării acestei convenţii, dorind să realizeze eliminarea completă a poluării mediului maritim cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare şi să reducă la minim deversarea accidentală de astfel de substanţe, Organizaţia maritimă internaţională a adoptat Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 - MARPOL 73/78.

Pentru aplicarea Rezoluţiei Organizaţiei maritime internaţionale A 747(18)/1993, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul nr.2978 din 21 noiembrie 1994 prin care se recomandă ca la stabilirea tarifelor ce urmează a fi percepute de la navele petroliere cu tancuri de balast separat, calculul să fie fondat pe tonajul brut redus, aşa cum se indică la rubrica "Observaţii" a certificatului internaţional de tonaj al navei" sau prin stabilirea unui procent minim de 17% de diminuare a tarifelor portuare şi de pilotaj pentru astfel de nave.

Ordonanţa Guvernului nr.76/2000 pentru acceptarea Rezoluţiei A 747(18), referitoare la aplicarea măsurării tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptată la 4 noiembrie 1993 de către Adunarea Organizaţiei maritime internaţionale, a fost elaborată în spiritul recomandării Rezoluţiei A 747 din 1993 şi a Regulamentului nr.2978/1994 adoptat de Consiliul Uniunii Europene.

Autorităţile portuare şi societăţile de pilotaj au luat măsurile necesare pentru ca prevederile acestei ordonanţe să intre în forţă în termenul stabilit.

Adoptarea acestei ordonanţe constituie un semnal pozitiv în ceea ce priveşte consecvenţa României de a se alinia la standardele comunitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru industrii pentru a-şi prezenta raportul.

Domnul Antal Istvan:

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76 din 2000:

Cu adresa nr.582 din 6 noiembrie 2000, preşedintele Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru industrii şi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76 din 2000.

În urma dezbaterii în şedinţa din data de 9 ianuarie 2001, comisia a hotărât în unanimitate, ţinând cont şi de avizul favorabil primit de la Consiliul legislativ, avizarea favorabilă a proiectului de lege menţionat mai sus şi trimiterea lui spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi de ordonanţă.

Nefiind amendamente, vă întreb dacă în privinţa titlului legii şi a articolului unic există obiecţii sau observaţii. Nu sunt.

Se consideră adoptate în unanimitate.

Dacă în privinţa titlului ordonanţei sunt obiecţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Dacă în privinţa articolui unic care cuprinde şi anexa cuprinzând rezoluţia există obiecţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Asupra art.2 - 6 există obiecţii? Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76/2000 pentru acceptarea Rezoluţiei A 747(18) referitoare la aplicarea măsurării tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptată la 4 noiembrie 1993 de către Adunarea Organizaţiei maritime internaţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

La punctul 7 al ordinii de zi figurează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107/2000 privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, adoptată la Montreal la 28 mai 1999, proiect de lege adoptat de Senat la 31.10.2000.

Dau cuvântul iniţiatorului, reprezentantului ministerului.

Domnul Tudor Florescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anul 1998, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale - OACI a relansat procesul de reformă a cadrului juridic aferent responsabilităţii transportatorilor aerieni, propunând actualizarea unor reglementări de bază ale transportului aerian internaţional, reglementări care formează aşa-numitul sistem "Varşovia".

Convenţia semnată la Varşovia în 1929 stabileşte regulile de bază referitoare la desfăşurarea activităţilor de transport aerian internaţional de pasageri şi marfă. La vremea adoptării sale, Convenţia de la Varşovia a reprezentat o realizare importantă, prin unificarea dreptului aerian, instaurând reguli comune referitoare la responsabilitate şi reprezentând o unificare a dreptului cu privire la transportul internaţional pe calea aerului.

O dată cu trecerea timpului, au fost tot mai numeroase statele care au cerut modificarea Convenţiei de la Varşovia, cel puţin în ceea ce priveşte clauzele referitoare la limita răspunderii transportatorilor şi a jurisdicţiei.

Ca urmare a acestor evoluţii, în cadrul Conferinţei diplomatice organizate la Montreal de către Consiliul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, a fost adoptată, la data de 28 mai 1999, o nouă Convenţie pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, denumită în continuare Convenţia de la Montreal.

Alinierea la noile standarde impuse prin Convenţia de la Montreal reprezintă o măsură de creştere a gradului de protecţie a pasagerului, chiar dacă ridicarea limitei de răspundere faţă de pasageri în caz de accident ar putea crea, pentru transportatorii români aerieni, anumite probleme temporare legate de posibilităţile financiare ale acestora, de a suporta creşterea corespunzătoare a sumelor prevăzute în contractele de asigurare încheiate.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că, în prezent, nici un transportator aerian român nu poate penetra pe o altă piaţă europeană dacă nu are încheiate, pentru aeronavele din dotare, poliţe de asigurare care să acopere cel puţin limita de răspundere prevăzută în Reglementarea nr.2027/1997 a Comunităţii Europene similară limitei impuse de noua Convenţie de la Montreal.

Convenţia de la Montreal va intra în vigoare la 60 de zile după depunerea instrumentelor de ratificare de către 30 de state membre ale OACI.

Având în vedere cele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de ordonanţă care, în forma prezentată, a fost avizat şi de celelalte ministere interesate şi îl supunem spre adoptarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Antal István:

Dau citire raportului întocmit de Comisia pentru industrii şi servicii la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107/2000 privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, adoptată la Montreal la 28 mai 1999.

Cu adresa nr.587/6 noiembrie 2000, în conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, preşedintele Camerei Deputaţilor a sesizat Comisia pentru industrii şi servicii cu dezbaterea şi avizarea în fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107 privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, adoptată la Montreal la 28 mai 1999.

În urma examinării proiectului sus menţionat, în şedinţa din 9 ianuarie 2001, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107/2000 privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, adoptată la Montreal la 28 mai 1999, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului proiectului de lege şi a articolului unic există obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Dacă asupra titlului ordonanţei şi asupra articolului unic, articol care cuprinde în anexă şi convenţia, sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Le consider adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.107/2000 privind ratificarea Convenţiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, adoptată la Montreal la 28 mai 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost votat în unanimitate.

La punctul 8 figurează Proiectul de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, proiect de lege adoptat de Senat la 6.11.2000.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Domnul Cristian Niculescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Cristian Niculescu, sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe cu problema relaţiei cu Parlamentul, probleme de comunicare, imagine, cultură, comunităţi româneşti de peste hotare.

Vă rog să-mi permiteţi să expun câteva motive în favoarea aprobării acestei legi.

În perioada 16 iunie - 6 iulie 1999, a avut loc la sediul Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală din Geneva Conferinţa diplomatică în cadrul căreia s-a adoptat un nou Act al Aranjamentului de la Haga, denumit Actul de la Geneva privind înregistrarea internaţională de desene şi modele industriale.

Obiectivele Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga pentru înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale sunt: lărgirea ariei de aplicare a sistemului de înregistrare internaţională, transformarea Aranjamentului de la Haga în cel mai eficient instrument pentru obţinerea protecţiei desenelor şi modelelor industriale în mai multe state, prin simplificarea procedurilor.

Acest Aranjament multilateral oferă o soluţie simplă şi economică societăţilor care doresc să-şi protejeze desenele şi modelele industriale proprii într-unul sau în toate statele care sunt parte la Aranjament.

Actul final al Conferinţei diplomatice a fost semnat în total de 65 de state şi de Comunitatea Europeană.

Delegaţia României a semnat noul act al Aranjamentului de la Haga din împuternicirea primului-ministru al Guvernului.

Având în vedere că proiectul de act normativ pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga pentru înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, pe care-l supunem spre aprobare împreună cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, aduce avantaje statului român, vă rugăm să aprobaţi acest proiect. Vă rugăm să aprobaţi să se împuternicească Ministerul Afacerilor Externe şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci pentru a face declaraţiile prevăzute în Aranjament cu privire la procedura tehnică de înregistrare, în termen de 6 luni de la prezentarea instrumentului de ratificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru industrii.

Domnul Antal István:

Dau citire Raportului la proiectul de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999.

Cu adresa nr.596/13 noiembrie 2000, în conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, preşedintele Camerei Deputaţilor a sesizat Comisia pentru industrii şi servicii cu dezbaterea şi avizarea în fond a proiectului de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva.

În urma examinării proiectului sus menţionat, în şedinţa din 10 ianuarie 2001, Comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte Antal.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului există obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Dacă asupra art.1 - 3 există obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 9: Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991, proiect de lege adoptat Senat la 5.09.2000.

Rog reprezentantul Guvernului să ia cuvântul.

Aş ruga Comisia pentru industrii să rămână, totuşi, pe fază.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Lificiu:

Mă numesc Petru Lificiu, sunt secretar de stat la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia Comisiei Economice pentru Europa privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră a fost deschisă semnării la 25 februarie 1991 la Espoo în Finlanda.

Convenţia defineşte impactul transfrontieră asupra mediului produs de o activitate propusă şi stipulează că ţările trebuie să aplice prevederile acesteia conform art.2, când se îndeplineşte una dintre cele două cerinţe, şi anume: activitatea propusă se regăseşte pe lista din Anexa nr.1 sau când activitatea poate provoca un impact transfrontieră negativ semnificativ, conform criteriilor din Anexa nr.3.

Convenţia se referă şi la dreptul participării publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, atât a publicului din ţara de origine a impactului, cât şi a celui din ţara afectată din zonele în care se resimte impactul transfrontieră. Comentariile şi observaţiile acestuia sunt transmise autorităţii competente a ţării de origine şi vor fi luate în considerare.

Evaluarea impactului asupra mediului, cu formularea alternativelor la activitatea propusă se foloseşte deja ca instrument eficient pentru îmbunătăţirea calităţii mediului la nivel naţional, iar prin ratificarea acestei Convenţii se urmăreşte asigurarea cadrului legal pentru soluţionarea problemelor privind protecţia mediului în cazul impactului care depăşeşte frontierele statului nostru.

Conceptul de evaluare a impactului asupra mediului este tratat şi în legislaţia Uniunii Europene, respectiv în Directiva nr.85337 CE, amendată în 1997 prin Directiva nr.9711 CE, ale căror prevederi sunt completate în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, prin prezenta Convenţie.

Legea de ratificare a Convenţiei, pe care o supunem aprobării dumneavoastră, rezolvă, pentru ţara noastră, transpunerea în totalitate a Directivei sus menţionate, ale cărei prevederi se regăsesc parţial, în acest moment, în legislaţia de mediu din România, după cum urmează.

Cadrul legislativ existent în ţara noastră asigură posibilitatea promovării şi aplicării principiilor Convenţiei, începând cu Constituţia României care garantează dreptul tuturor cetăţenilor la un mediu sănătos. De asemenea, Legea protecţiei mediului, nr.137/1995, stabileşte, pentru prima dată, obligativitatea de a efectua evaluări ale impactului asupra mediului pentru proiecte specifice pe criterii comune cu cele ale Uniunii Europene şi prevede dezvoltarea unor proceduri prin care se asigură şi participarea publicului la luarea deciziei în problemele de mediu.

Totodată, această lege are, la art.42, şi prevederi pentru efectele transfrontieră, ceea ce facilitează punerea în aplicare a Convenţiei de la Espoo.

Situaţia ratificării acestei Convenţii, în context regional, este următoarea: Bulgaria în 1995, Ungaria în 1997, Republica Moldova în 1994, Ucraina în 1999. Serbia nu a ratificat încă această Convenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, pentru a prezenta raportul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru analiză în fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, convenţie adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 şi semnată de către România cu o zi mai târziu, la 26 februarie 1991, urmând ca ea să urmeze procedurile obligatorii pentru ratificare.

Acest proiect de lege a fost adoptat de către Senat, iar în cadrul Comisiei de administraţie, la dezbaterea pe fond, au fost avute în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru politică externă, precum şi avizul Consiliului Legislativ. Toate cele 3 avize sunt favorabile proiectului de lege, aşa cum el a fost adoptat de către Senat.

Drept consecinţă, şi comisia a întocmit un raport favorabil şi supune atenţiei dumneavoastră spre dezbatere proiectul de lege, în forma în care v-a fost înaintată prin raportul întocmit de către comisie. Vă rugăm, în consecinţă, să-l votaţi ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Neexistând amendamente, cine participă la dezbateri generale, în cadrul acestui proiect? Nimeni.

În consecinţă, vă consult dacă există obiecţii cu privire la titlul legii şi la articolul unic. Nu sunt.

Se consideră adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de lege a fost votat.

La punctul 10, Proiect de Lege pentru ratificarea Convenţiei Europene privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnate la Ovideo la data de 4 aprilie 1997, şi a Protocolului adiţional la Convenţia europeană privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998, proiect de lege adoptat de Senat la 11.05.2000.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Sunt Luminiţa Gheorghiu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi Familiei pe relaţii parlamentare, probleme sindicat-patronat şi speciale.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia europeană privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, precum şi Protocolul Adiţional la Convenţia europeană privind protecţia preptului omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane, au fost semnate de ţara noastră la Ovideo la 4 aprilie 1997, respectiv Convenţia, şi la Paris la 12 ianuarie 1998, Protocolul.

Din conţinutul Convenţiei şi al Protocolului, rezultă că prevederile acestora protejează fiinţa umană şi identitatea sa şi garantează tuturor, fără discriminare, respectarea integrităţii şi a celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale, faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei.

De altfel, principiile generale şi cele cu caracter special cu privire la apărarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale ale persoanei, inclusiv în domeniul biologiei şi medicinei, sunt consacrate atât prin Constituţia României, cât şi prin alte acte normative, referitor la asigurarea sănătăţii populaţiei, în care se specifică clar că orice act referitor la starea de sănătate unui om se efectuează cu consimţământul bolnavului sau al persoanelor care, potrivit legii, sunt îndreptăţite a-şi da acordul.

Considerăm că în România există o protecţie juridică adecvată pentru a preveni sau împiedica încălcarea drepturilor şi principiilor recunoscute prin Convenţia şi Protocolul enunţate mai sus, protecţie ce va fi întărită în viitor şi prin adoptarea prezentului proiect de lege.

În această situaţie, s-a dat un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ în 18 august 2000.

Proiectul a fost adoptat de Senat pe 11 mai 2000 şi s-a emis un raport favorabil de către Camera Deputaţilor, Comisia pentru sănătate.

Raportat şi la prevederile Legii nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să aprobaţi prezentul proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

Dau cuvântul domnului deputat Păun Nicolae, preşedintele Comisia pentru drepturile omului, pentru a prezenta raportul.

Domnul Nicolae Păun:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire raportului Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei Europene privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnată la Ovideo la data de 4 aprilie 1997, şi Protocolul Adiţional la Convenţia europeană privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi ale medicinei referitoare la interzicerea clonării fiinţei umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.

În urma examinării, în şedinţa din 9 ianuarie 2001, a Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnată la Ovideo la data de 4 aprilie 1997 şi a Protocolului Adiţional la Convenţia Europeană privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei referitoare la interzicerea clonării fiinţei umane, semnată la Paris la 12 ianuarie 1998, trimis comisiei noastre spre analiză în fond, pentru a hotărî ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi aprobare în plenul Camerei Deputaţilor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru sănătate şi familie, precum şi sugestiile Consiliului Legislativ.

În raport de conţinutul juridic şi obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În cursul dezbaterii în comisie, s-a subliniat faptul că proiectul de lege se înscrie pe linia alinierii legislaţiei române la cea comunitară în domeniul drepturilor omului.

Prin urmare, domnule preşedinte, stimaţi colegi, vreau să reamintesc faptul că România, la data de 4 aprilie 1997, a semnat Convenţia privind drepturile omului şi biomedicinei şi, prin urmare, vă supun aprobării acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte al comisiei.

Stimaţi deputaţi,

Dacă cineva doreşte să intervină, în cadrul dezbaterilor generale. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului şi a articolului unic există obiecţii sau observaţii. Nu sunt.

Se consideră adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnate la Oviedo la data de 4 aprilie 1997 şi a Protocolului Adiţional la Convenţia europeană privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

La punctul 11, Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Statutul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), adoptate la a 43-a Sesiune a Conferinţei Generale a acesteia la 1 octombrie 1999, proiect de lege adoptat de Senat la 11.10.2000.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte proiectul.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Lificiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a fost creată în 1957, ca instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Prin înfiinţarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, s-a urmărit instituirea unui cadru legal internaţional care să asigure promovarea utilizării paşnice a fizicii şi energiei nucleare prin stimularea cercetărilor ştiinţifice şi acordarea de asistenţă tehnică pentru aplicarea energiei nucleare în scopuri paşnice în întreaga lume, dar şi prevenirea proliferării armelor nucleare prin stabilirea unui sistem de garanţii nucleare.

La 1 decembrie 1999, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică avea 130 de state membre. România a devenit stat membru al acestei agenţii în anul 1957, când a ratificat, prin Decretul nr.123, Statutul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, semnat la New York la 26 octombrie 1956.

Datorită schimbărilor intervenite pe parcursul timpului, atât de natură economică cât şi politică, cum ar fi creşterea numărului de state membre şi implicit sporirea cererilor de asistenţă tehnică cărora trebuie să le răspundă Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, a apărut necesitatea amendării unor articole din Statut.

Primul amendament se referă la art.14 din Statut, în care sunt reglementate aspectele financiare. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică furnizează asistenţă tehnică statelor membre, în baza unor programe de asistenţă care au un ciclu de derulare de 2 ani. Susţinerea financiară a acestor programe se realizează în baza bugetului, care se adoptă anual de către Conferinţa generală. Apare astfel o necorelare între obiectivele propuse prin programe şi alocarea resurselor. În plus, această situaţie impune un efort sporit în ceea ce priveşte activitatea de programare.

Având în vedere toate aceste aspecte, la a 43-a sesiune a Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, în urma consensului statelor membre, s-a stabilit ca proiectul de buget să fie elaborat şi dezbătut de Conferinţa Generală din 2 în 2 ani. Aceasta nu va afecta obligaţia statelor membre de a-şi plăti anual cotizaţia către agenţie.

Cel de-al doilea amendament se referă la art.6 din Statut, prin care se reglementează reprezentarea statelor membre în Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Consiliul Guvernatorilor este organul de conducere al AIEA între două sesiuni anuale ordinare ale Conferinţei Generale.

Prin acest amendament, adoptat prin consens, la a 43-a sesiune a Conferinţei Generale, s-a urmărit reglementarea problemei componenţei grupurilor regionale, având în vedere creşterea numărului statelor membre, cât şi discuţiile dintre Israel şi ţările arabe privind Grupul regional Africa şi Orientul Mijlociu.

Totodată, s-a avut în vedere o reprezentare echitabilă a tuturor statelor membre, inclusiv a celor din Africa, Europa Răsăriteană, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud. Introducerea unei prevederi suplimentare privind creşterea majorităţii de voturi necesare pentru aprobarea listei cu repartiţia statelor membre pe regiuni de la două-trei la 90%, va oferi grupurilor regionale posibilitatea de a decide într-o măsură mai mare asupra componenţei acestora.

Faţă de cele de mai sus, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă prezentăm spre aprobare proiectul de lege anexat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru. Dau cuvântul domnului preşedinte Antal Istvan, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii să-şi prezinte raportul.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii, la întocmirea raportului, a avut în vedere avizele favorabile primite de la Comisia pentru politică externă, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi recomandările primite din partea Consiliului Legislativ.

Cu adresa nr.450 din 18 septembrie 2000, în conformitate cu prevederile art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, preşedintele Camerei a sesizat Comisia pentru industrii şi servicii cu dezbaterea şi avizarea în fond a proiectului de lege sus- menţionat.

În urma examinării proiectului, în şedinţa din 10 ianuarie 2001, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente la statutul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, adoptate la a 43-a sesiune a Conferinţei Generale a acesteia la 1 octombrie 1999, în forma adoptată de Senat. Prin obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulţumesc.

În consecinţă, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă consult dacă în privinţa titlului legii şi a articolului unic există obiecţiuni sau observaţii.

Se consideră adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final, Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la Statutul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), adoptate la a 43-a sesiune a Conferinţei Generale a acesteia la 1 octombrie 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt. Proiectul a fost votat în unanimitate.

Pct.12 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei, semnată la Bucureşti la 30 iunie 1999, proiect adoptat de Senat la 13.XI.2000.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului pentru a prezenta proiectul.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Mă numesc Gheorghe Sin, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

În vederea creării cadrului juridic necesar pentru buna desfăşurare a relaţiilor de cooperare în domeniul agroalimentar dintre România şi Republica Macedonia, a fost semnată Convenţia între Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. Textul actualei Convenţii corespunde noilor condiţii de desfăşurare a relaţiilor bilaterale româno-macedonene şi cuprinde prevederi clare care reglementează controlul fitosanitar al plantelor şi produselor vegetale, care fac obiectul comerţului bilateral, precum şi cooperarea în domeniul protecţiei plantelor dintre organele competente ale celor două ţări în vederea prevenirii pătrunderii şi răspândirii organismelor de carantină pe teritoriile celor două state. Ulterior semnării, la solicitarea Consiliului Legislativ, prin schimb de scrisori între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ambasada macedoneană, textul art.16, alin.2 a fost reformulat după cum urmează: "La data intrării în vigoare a prezentei Convenţii, îşi încetează valabilitatea în relaţiile dintre părţile contractante Convenţia privind protecţia plantelor agricole şi forestiere împotriva dăunătorilor şi agenţilor patogeni între Republica Populară Română şi Republica Federativă Iugoslavia, semnată la Bucureşti la data de 25 septembrie 56."

În conformitate cu prevederile Legii nr.4/91 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, s-a elaborat prezentul Proiect de Lege pentru aprobarea Convenţiei între Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, care este supus spre ratificare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru. Rog preşedintele Comisiei pentru agricultură, pe domnul deputat Neacşu Ilie să prezinte raportul comisiei.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei, semnată la Bucureşti la 30 iunie 1999, în şedinţa sa din 9 ianuarie 2001. Comisia propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt obiecţiuni cu privire la titlul proiectului şi la cele două articole ale sale? Nu sunt. În consecinţă, se socoteşte că sunt adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei, semnată la Bucureşti la 30 iunie 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul a fost votat în unanimitate.

Pct.13, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 1998, proiect de lege adoptat de Senat la 25.IX.2000.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte proiectul.

Doamna Maria Manolescu:

Numele meu este Maria Manolescu, sunt secretar de stat în Ministerul Finanţelor pentru relaţia cu Parlamentul, sindicatele şi patronatele.

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Prin semnarea acestui acord s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiţii de către persoanele fizice şi juridice din fiecare ţară pe teritoriul celeilalte ţări. Acordul conţine clauze uzuale incluse în proiectul de Acord-cadru, aprobat de Guvernul României, precum şi în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadă şi corespunde practicii internaţionale în domeniu.

Prezentăm câteva elemente ale acestui acord: promovează şi protejează investiţiile şi acordă un tratament just şi echitabil nu mai puţin favorabil decât cel acordat de către fiecare parte contractantă investiţiilor; reglementează faptul că nici una dintre părţile contractante nu va lua măsuri de expropriere împotriva investiţiilor efectuate de investitorii celeilalte părţi contractante decât cu respectarea anumitor condiţii, măsura să fie luată în interes public, prin lege, pe o bază nediscriminatorie; garantarea transferului liber în valută liber convertibilă a veniturilor obţinute din investiţii, a sumelor provenite din împrumuturi contractante sau alte obligaţii asumate pentru investiţie şi a sumelor rezultate din vânzarea, înstrăinarea sau lichidarea unei investiţii.

Ministerul Finanţelor Publice propune adoptarea de plenul Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat şi aprobată în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor în şedinţa din 10 ianuarie 2001.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc doamnă ministru. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice să prezinte raportul. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Marin Gheorghe:

Cu adresa nr.481 din 02.X.2000, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată în fond asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 1998. Dau citire raportului.

Raport asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 1998, lege ordinară. În urma analizării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 1998, în şedinţa din 10.I.2001, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele primite de la următoarele comisii: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă asupra acestui proiect doreşte cineva să intervină la dezbaterea generală. Nu. Vă mulţumesc. Neexistând obiecţiuni, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi vă solicit dacă doreşte cineva să intervină cu obiecţii sau observaţii la titlul legii sau la articolul unic. Nu. Vă mulţumesc.

Se consideră votate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Democrate Coreene privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 1998.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă se abţine cineva. Nu se abţine nimeni.

În unanimitate, proiectul de lege a fost votat.

Trecem la proiectul de la pct.14, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul macedonean privind operarea în domeniul sanitar veterinar, semnată la Bucureşti la 30 iunie 1999, proiect de lege adoptat de Senat la 13.XI.2000. Din partea iniţiatorului, rog să fie prezentat proiectul.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

În vederea creării cadrului juridic necesar pentru buna desfăşurare a relaţiilor de cooperare în domeniul agroalimentar dintre România şi Republica Macedonia a fost semnată Convenţia între Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar. Textul Convenţiei corespunde noilor condiţii de desfăşurare a relaţiilor bilaterale româno-macedonene şi trasează direcţiile pe care se va desfăşura colaborarea sanitar veterinară în domeniul comerţului cu animale şi produse de origine animală şi al protecţiei teritoriului celor două ţări împotriva introducerii şi transmiterii de boli ale animalelor cu ocazia importului, exportului sau tranzitului de animale sau produse de origine animală. Convenţia reglementează şi impulsionează schimburile comerciale cu produse de origine animală, precum şi relaţiile de cooperare în domeniul sanitar-veterinar.

În conformitate cu prevederile Legii 4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor s-a elaborat prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Convenţiei între Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, care este supus spre ratificare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea comisiei, domnul deputat Neacşu.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul român şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, semnată la Bucureşti la 30 iunie 1999. Comisia propune ca aceasta să fie supusă dezbaterii şi adoptării plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulţumesc. Nefiind amendamente, vă consult dacă, în legătură cu titlul proiectului de lege şi cu articolul unic există obiecţii. Nu sunt. Se consideră adoptate în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră final Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, semnată la Bucureşti la 20 iunie 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

Proiectul de lege a fost votat în unanimitate.

Pct.15 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.295/2000 pentru suspendarea aplicării sau abrogarea unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, lege organică. Potrivit art.107 alin.3 din Regulament, acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

În consecinţă, conform prevederilor art.100 şi art.111 din Regulament, va trebui să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect. Invit Comisia juridică să prezinte propuneri cu privire la această împărţire a timpului. Domnul deputat Ionel Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Propun alocarea unui timp de 2 minute pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi timpul total?

Domnul Ionel Olteanu:

Timpul total, de 10 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Cine este pentru această împărţire a timpului? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu stunt.

În unanimitate, s-a aprobat această împărţire a timpului afectat dezbaterii.

Având în vedere că în cadrul procedurii de urgenţă nu se fac dezbateri generale, începem dezbaterea cu titlul. Dacă sunt obiecţini la titlu. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Art.1. Deci, la articolul unic al legii nu sunt obiecţiuni, adoptat în unanimitate.

În privinţa ordonanţei de urgenţă, sunt observaţii asupra titlului? Nu sunt. Asupra art.1 din ordonanţa de urgenţă, care cuprinde şi anexele 1 şi 2. Doriţi să interveniţi? (Se referă la domnul deputat Stoica care a dorit să intervină.) Există, vă reamintesc, asupra articolului unic, potrivit raportului comisiei, un amendament respins, respectiv amendamentul formulat de domnul deputat Emil Boc. Dacă domnul deputat Emil Boc vrea să-şi susţină acest amendament. Nu.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră art.1, cuprinzând şi anexa nr.1. Aveţi vreo nelămurire, domnule deputat Stoica? Vă rog să poftiţi la microfon.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

O chestiune de principiu care priveşte nu doar art.1, ci ordonanţa în ansamblul ei. Cred că această ordonanţă de urgenţă creează din punct de vedere juridic o mare dificultate. Cum bine se ştie, ordonanţele de urgenţă sunt de imediată aplicare. După ce au fost comunicate Camerelor şi au fost publicate în Monitorul Oficial, ele au început să-şi producă efecte. Suspendarea aplicării acestor ordonanţe, la un moment dat, creează, din punct de vedere juridic, o mare complicaţie, cel puţin din punctul de vedere al aplicării legii în timp, pentru că...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, îmi cer scuze că intervin, dar vă reamintesc că suntem în cadrul unei proceduri de urgenţă şi nu au loc dezbateri generale asupra legii.

Domnul Valeriu Stoica:

Ştiu, tocmai de aceasta, la art.1 am ţinut să ridic această chestiune de principiu, pentru a explica de ce Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva, nu numai a art.1, ci şi a ordonanţei de urgenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Întrucât domnul deputat Boc nu îşi susţine amendamentul care a fost respins, supun votului dumneavoastră art.1, inclusiv anexele 1 şi 2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, art.1, inclusiv anexele 1 şi 2 se consideră votate cu majoritate de voturi. Vă rog.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art.139 alin.3 permite liderului de grup să solicite cvorumul, fiind lege organică. Vă rog să verificaţi cvorumul!

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră solicitaţi reexprimarea votului sau solicitaţi...

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

...verificarea cvorumului.

Domnul Valer Dorneanu:

După exprimarea votului?! Vă reamintesc, votul de lege organică, se dă votul final.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din bancă):

Mi s-a cerut să intervin pentru verificarea cvorumului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă exprimaţi din nou votul.

Cine este pentru art.1 în formularea cuprinsă în ordonanţă?

Domnul Ilie Neacşu (din bancă):

Nu aceasta a cerut!

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din sală):

Domnule preşedinte, procedură... Secretarii să verifice cvorumul!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-aş ruga să revedeţi Regulamentul! Vă reamintesc că legea organică se votează în cvorumul prevăzut la votul final, deoarece la votul pe articole nu este nevoie de cvorum.

Aveţi dumneavoastră alt text, alt regulament?

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din sală):

V-am rugat să verificaţi dacă suntem în cvorum.

Domnul Valer Dorneanu:

Cvorumul se verifică la votul final. Deci, cu aceste observaţii, vă întreb dacă la art.2 şi 3 există obiecţiuni. Nu sunt. Se consideră votate în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Votul final asupra acestei ordonanţe se va da joi dimineaţă. Textul legii şi al ordonanţei au fost votate. Cu precizarea că art.1 a fost votat cu majoritate, celelalte în unanimitate, votul final asupra legii, joi dimineaţă, când o să fie şedinţă de vot.

La pct.16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2000 privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Vă reamintesc că şi aici sunstem în cadrul procedurii de urgenţă şi potrivit art.100 şi 111 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt, cât şi durata totală afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Rog Comisia juridică să facă propunerile corespunzătoare.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Două minute pentru luările de cuvânt, în total 10 minute. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această împărţire a timpului. Poftiţi, domnule deputat Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte, întrucât sunt chestiuni tehnice şi sunt şi amendamente la această ordonanţă de urgenţă, cred că timpul de 10 minute este insuficient pentru a lămuri toate chestiunile importante care sunt în dezbatere. Ca urmare, cred că 20 de minute cel puţin am avea nevoie pentru a lămuri aceste probleme.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, în primul rând, timpul afectat fiecărei luări de cuvânt, de două minute.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Nici abţineri nu sunt. S-a aprobat în unanimitate durata fiecărei intervenţii, de 2 minute. Supun votului dumneavoastră, în primul rând dintr-un spirit democratic, timpul pe care l-a propus domnul deputat Valeriu Stoica, de 20 de minute, durata totală a intervenţiilor.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Împotriva duratei de 20 de minute.

Cu majoritate de voturi s-a respins această propunere.

Propunerea de 10 minute, formulată de către comisie, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Cu majoritate de voturi a fost adoptată durata totală de 10 minute.

Stimaţi colegi, fiind în cadrul unei proceduri de urgenţă, nu au loc dezbateri generale, ci doar asupra amendamentelor cuprinse în raportul comisiei.

La articolul unic al legii, comisia propune un amendament potrivit căruia "textul actual al legii se completează cu următoarele modificări". Dacă sunt discuţii cu privire la acest aspect. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul articolului unic în alcătuirea comisiei.

Cine este pentru?

Vă rog frumos să vă manifestaţi votul!

Cine este pentru articolul unic în formularea comisiei?

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, articolul unic a fost votat în formularea comisiei.

La textul ordonanţei, la pct.2 din raport, comisia propune ca art.I pct.1 alin.3 al art.81 să aibă un cuprins amendat, în sensul următor: "Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, precum şi în cazul infracţiunilor prevăzute de art.182, 183, 197 alin.1 şi 2 şi art.267¹ alin.1 şi 2".

Dacă sunt discuţii cu privire la acest amendament al comisiei?

Domnul deputat Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

La Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost numeroase discuţii pe marginea acestui amendament; el este justificat. Credem că în această formulare, instituţia suspendării condiţionate poate fi aplicată în mod echitabil. Pe de o parte, a crescut limita pedepsei închisorii pentru care se poate aplica suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Cum bine se ştie, în ?96, când au fost modificate Codul penal şi Codul de procedură penală, a intervenit o necorelare care a făcut practic imposibilă aplicarea acestei instituţii a suspendării condiţionate a pedepsei. Amendamentul formulat de comisie are rostul de a preciza mai bine, în cazul unor infracţiuni pentru care există un pericol social deosebit, în ce fel se aplică această instituţie a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Credem că proiectul, în ansamblul lui, este foarte oportun. Precizez că acest proiect de fapt a fost întocmit în legislatura precedentă. Acum, adoptându-l, nu facem decât să dăm curs unei nevoi sociale foarte importante.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină la acest punct. Nu.

Supun votului dumneavoastră art.I pct.1 alin.3 al art.81, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă rog să urmăriţi pct.3 din raport, respectiv pct.2 al ordonanţei referitor la alin.3 al art.86¹. Să sesizaţi amendamentul propus de către comisie, care face următoarea alcătuire acestui alineat: "Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor intenţionate, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, precum şi în cazul infracţiunilor prevăzute - aici este adăugarea comisiei- de art.182, 183, 197 alin.1 şi 2 şi art.267¹, alin.1 şi 2", în continuare, textul curgând în formularea iniţială: "Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă în cazul infracţiunii de furt calificat prevăzute în art.209 alin.3, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani".

Dacă la acest amendament doreşte cineva să intervină. Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră alin.3 al art.86¹, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi contra. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate acest alineat în formularea comisiei.

La pct.4 din raport, pct.3 al ordonanţei de urgenţă, comisia propune un amendament asemănător primului, la alin.3 al art.86⁷, potrivit căruia acest text ar urma să aibă următoarea alcătuire: "Executarea pedepsei la locul de muncă nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, precum şi în cazul infracţiunilor prevăzute de art.182, 183, 197 alin.1 şi 2 şi 267¹ alin.1 şi 2..."; restul textului curge aşa cum a fost formulat iniţial.

Dacă la acest text doreşte cineva să facă vreo observaţie. Nu.

Supun votului dumneavoastră alin.3 al art.86⁷ în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost votat textul alin.3 al art.86⁷, în formularea comisiei.

La pct.5, cu privire la pct.4 al ordonanţei, dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Se consideră votat textul comisiei care, de fapt, menţine textul ordonanţei.

La pct.6 al raportului, referitor la pct.5 al ordonanţei, în privinţa art.146, comisia propune un amendament, prin care, de fapt, doreşte să mărească cuantumul pagubei de la un miliard, cât prevede ordonanţa, la două miliarde.

Dacă în privinţa aceasta, există alte propuneri. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art.146, care defineşte consecinţele deosebit de grave ale acelei infracţiuni, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul art.146 a fost votat în unanimitate în formularea comisiei.

La pct.7, respectiv la pct.6 din ordonanţă, referitor la alin.2 al art.209, dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Se consideră votat în unanimitate textul din ordonanţă, susţinut de comisie.

La pct.8, respectiv pct.7 din ordonanţă, referitor la art.209, comisia propune un amendament în sensul introducerii unui alineat nou, care va deveni alin.3, în următorul cuprins: "Furtul privind următoarele categorii de bunuri:a) ţiţei, produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă; b)componente ale sistemelor de irigaţii; c)componente ale reţelelor electrice; d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situaţii de urgenţă publică în caz de incendii; e)un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru; f)instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval şi aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;(cuvântul aferente fiind adăugirea propusă de comisie la pct.f) g)bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului (comisia spune traficului în loc de autovehiculelor) şi a persoanelor pe drumurile publice, se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 18 ani".

Dacă la acest alin.3 doreşte cineva să intervină. Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră alin.3 al art.209 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Voturi neexprimate, mai exact, abţineri? Nu sunt.

Textul a fost adoptat în formularea comisiei, în unanimitate.

La pct.9, nu trebuie să supun la vot, pentru că aici comisia explică că în urma adoptării, alin.3, actualul alin.3, devine alin.4.

La pct.10 din raport, vă rog să sesizaţi, din partea comisiei, un amendament la art.II pct.1 lit.a), intervine următoarea modificare propusă de comisie: "infracţiunile prevăzute de Codul penal în art.174- 177, art.179, art.189 alin.3" - până aici curge textul în formularea ordonanţei; adaugă comisia "art.197 alin.3 ( art.109 este din formularea veche) art.209 alin.3 şi 4, art.211 alin.2 şi 3( art.212 se menţine) art.215 alin.5, art.215¹ alin.2" şi în continuare textul curge la fel ca în formularea ordonanţei.

Dacă la acest amendament există intervenţii. Nu.

Supun votului dumneavoastră textul propus de comisie în formularea pe care v-am prezentat-o.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, textul amendat al comisiei la art.27 lit.a) este adoptat în unanimitate.

La pct.11 din raport, respectiv cel referitor la lit.d) al pct.1 al art.27, comisia propune modificarea lit.d) în felul următor: "infracţiunile de spălare a banilor" şi adaugă: "precum şi infracţiunile privind traficul şi consumul ilicit de droguri".

Cine doreşte să intervină la acest amendament? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră alcătuirea acestui text al art.27, respectiv a lit.d) în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul a fost votat în unanimitate. Mă refer la textul lit.d) al art.27.

Pct.12 din raport, respectiv pct.14 al alin.1 al art.385⁹. În cuprinsul ordonanţei, acest text are următoarea formulare: "când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege". Comisia propune eliminarea acestui text.

Dacă sunt intervenţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, respectiv eliminarea pct.14 al alin.1 al art.385⁹.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Eliminarea acestui text a fost votată în unanimitate.

La pct.13 din raport, care priveşte "pct.18 al alin.1 al art.385⁹ se abrogă". Comisia propune eliminarea acestei formulări, deci păstrarea textului iniţial.

Dacă sunteţi pentru acest amendament.

Cine este pentru amendamentul Comisiei juridice, de eliminare a pct.18, alin.1 al art.385? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul a fost eliminat la propunerea comisiei.

La pct.14 din raport, cel care se referă la alin.3 al art.385⁹, text pe care iniţiatorul propune să fie modificat potrivit următoarei formulări: "Cazurile prevăzute în alin.1, pct.1-7, 10, 13, 14, 17¹, 19 şi 20, se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cele de la pct.11, 12, 15, 17 se iau în considerare din oficiu numai când au influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului".

Comisia propune, prin amendamentul ei, eliminarea acestui text.

Dacă sunt obiecţii la aceasta. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea textului cuprins la subpunctul 5.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul a fost eliminat la propunerea comisiei.

Pct.15. Guvernul propune la subpunctul 4 al pct.I al art.410 modificarea acestuia în felul următor: "când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege". Prin amendamentul ei, comisia propune eliminarea acestui text.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de eliminare a acestui text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat amendamentul în unanimitate.

Pct.16. Iniţiatorul propune ca subpunctul 8 al pct.I al art.410 să se abroge.

Comisia, prin amendamentul ei, propune să se elimine acest text din ordonanţă şi să rămână textul iniţial.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de eliminare a subpunctului 8 al art.410.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul comisiei de la pct.16 - adoptat în unanimitate.

La pct.17 din raport, comisia propune menţinerea textului din ordonanţă.

Dacă sunteţi de acord cu acest lucru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

De asemenea, la pct.18 şi pct.19, vă rog să observaţi, comisia propune menţinerea textului din ordonanţă.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La pct.20, de asemenea, referitor la art.411 alin.3 şi 4, care urmează să devină alin.4 şi 5, comisia propune menţinerea acestor texte în alcătuirea şi numerotarea care survin situaţiei votate până acum.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă rog să observaţi că înainte de pct.21, după art.411, comisia, într-un raport suplimentar, propune un text nou.

Dacă sunteţi de acord cu textul amendamentului propus, din raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La pct.21, vă rog să observaţi, din raportul suplimentar, că prin renumerotare, art.III devine art.IV, iar la pct.22, prin renumerotare, art.IV devine art.V, şi să mai observaţi la pct.21 din raportul iniţial un art.III nou propus de comisie în alcătuirea: "Hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse căilor de atac ordinare prevăzute în această lege".

Dacă sunteţi de acord cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Având în vedere că şi textul raportului a fost votat şi timpul a expirat, vă rog să constataţi că textele ordonanţei au fost votate, iar legea de aprobare urmează să fie supusă votului final joi, la şedinţa de vot.

Vă mulţumesc.

În continuare, urmează pct.17 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenjare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi, lege organică.

Dau cuvântul iniţiatorului, domnului ministru Miron Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne aflăm în faţa unui proiect de lege care în ultimii ani de zile a creat multe discuţii, sau lipsa acestei legi a creat multe discuţii în Parlament, în momentul în care încercam să transformăm diferite sate în comune, comune în oraşe, oraşe în municipii fără să avem criterii clar stabilite.

Acest proiect de lege nu face altceva decât să introducă ordinea în reţeaua de localităţi din România, să stabilească criteriile după care sunt clasificate localităţile în ţara noastră şi să ne uşureze nouă, dumneavoastră, parlamentarilor, munca atunci când apar proiecte de lege care încearcă să treacă localităţi într-un grad superior al ierarhiei localităţilor.

Vreau să menţionez că, după analiza noastră, există localităţi declarate oraşe sau comune, sate declarate comune, sau oraşe municipii, care nu vor intra şi nu intră în criteriile minime pe care noi le-am prezentat aici şi care sunt aliniate legislaţiei europene. Pentru aceste localităţi am hotărât ca ele să rămână ierarhizate aşa cum sunt astăzi, urmând să-şi atingă, într-o perioadă de timp care va fi stabilită pentru fiecare în parte de către consiliul judeţean, acei indicatori care să lr permită să rămână în ierarhia în care noi, Parlamentul, de-a lungul timpului le-am adus din diferite motive.

Cu speranţa că veţi sprijini acest proiect de lege, vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Îl rog pe domnul deputat Ioan Oltean, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, să prezinte raportul comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată pentru analiză şi dezbatere în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi - un act normativ extrem de important şi extrem de necesar în vederea reglementărilor în domeniul acesta.

Comisia a propus spre adoptare acest proiect de lege, ţinând cont şi de avizele favorabile trimise din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi din partea Consiliului Legislativ.

A întocmit un raport favorabil, care se găseşte pe masa fiecărui deputat, şi solicităm, domnilor colegi, să-l aprobaţi în forma în care comisia l-a adoptat în urma dezbaterilor ce au avut loc la nivelul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale.

Domnul deputat Bara.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Aşa cum a spus şi domnul ministru, este o lege care, cel puţin noi, la comisie, am considerat-o necesară de prin ?95. În sfârşit, a ajuns să o discutăm în plenul Camerei şi aş vrea foarte pe scurt să mă refer la acest proiect de lege.

Considerând că localităţile sunt centre de deservire teritorială şi asigură îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă atât a populaţiei proprii, cât şi a celor din zona de deservire, cum este cazul oraşului, reţeaua de localităţi trebuie să reprezinte pentru perioada următoare structura de distribuţie a dezvoltării economiei naţionale.

În acest scop, apare ca absolut necesară elaborarea unei legi privind strategia de organizare, structura şi dezvoltarea armonioasă a reţelei de localităţi, precum şi reglementarea statutului localităţilor.

Reţeaua de localităţi din România, constituită în 263 de oraşe, din care 82 de municipii şi circa 13 mii de sate, organizate în 2.685 de comune, prezintă un spectru de mărimi şi funcţiuni de mare varietate, de la capitala ţării cu peste 2 milioane de locuitori şi oraşe mari, având peste 300 de mii de locuitori, până la sate cu mai puţin de 10 gospodării.

În cadrul reţelei de localităţi, rolul determinant îl are reţeaua de localităţi urbane constituită din oraşe şi municipii, populaţia urbană ridicându-se la 12,4 milioane persoane, reprezentând circa 55% din totalul populaţiei.

Spaţiul rural cuprinde 90% din suprafaţa ţării, comunele reprezintă unităţile administrativ-teritoriale de bază, din punct de vedere al mărimii predomină comune având între 2 mii şi 5 mii de locuitori. În ceea ce priveşte satele, jumătate din numărul total al acestora sunt sate mici, având o populaţie sub o mie de locuitori, din care peste 10% sunt sate foarte mici cu o populaţie mai mică de 100 de locuitori. Mărimea medie a unui sat este de circa 800 de locuitori.

Analiza efectuată la elaborarea acestei legi asupra unor localităţi cu ajutorul unui număr de circa 30 de indicatori de caracterizare a nivelului actual de dezvoltare socială, economică şi urbanistică, a scos la iveală numeroase probleme legate de asigurarea cu locuri de muncă şi dotări publice, de gradul de confort al locuinţelor şi de nivelul de echipare edilitară, de degradare continuă a factorilor de mediu şi a peisajului natural.

Localităţile rurale, în marea majoritate, înregistrează un nivel scăzut de dotare şi echipare, iar accesul lor la dotări publice de importanţă majoră este nesatisfăcător atât prin numărul de unităţi, cât şi prin starea clădirilor şi calitatea serviciilor prestate.

Secţiunea principală, care conţine dezvoltarea reţelei de localităţi, ştiind că sunt 5 secţiuni în amenajarea teritoriului, obiectiv de importanţă naţională prin care se urmăreşte creşterea nivelului general al vieţii economice, sociale şi culturale, asigurarea de condiţii echivalente pentru toate zonele ţării şi evitarea accentuării dezechilibrelor existente şi apariţia altora noi este una dintre cele mai importante secţiuni. Deci, legea pe care o discutăm astăzi.

Proiectul de lege stabileşte principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltării şi structurii reţelei de localităţi, criteriile de definire a localităţilor urbane şi rurale, precum şi cele pe baza cărora se poate atribui statutul de municipiu sau oraş.

Totodată, prin această lege se stabileşte o ierarhizare a localităţilor existente pe ranguri şi se reglementează posibilitatea de promovare a acestora la calităţi în rangurile ierarhiei funcţionale, stimulându-se competitivitatea şi crearea posibilităţilor de trecere a unor localităţi de la statutul rural la cel urban, de la oraş la municipiu, precum şi de la un rang inferior la unul superior, în condiţiile satisfacerii indicatorilor stabiliţi.

Prezenta lege se bazează pe o viziune ce pune accentul pe conceptul de modernizare, definire ca proces de ridicare treptată, constantă a nivelului de civilizaţie, în scopul satisfacerii necesităţilor umane ale unor colectivităţi de viaţă specifice.

Planul de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi, are drept temei următoarele acorduri şi convenţii internaţionale: Carta Europeană a amenajării teritoriului, adoptată în 1983 de Consiliul Europei, Declaraţia de la Rio de Janeiro - "Carta Pământului", adoptată în Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului şi dezvoltării în 1992, obiectivele din "Agenda 21", legate de dezvoltarea durabilă a reţelei de aşezări umane, Carta Urbană Europeană adoptată de Consiliul Europei în 1993, documentele finale ale Conferinţei Naţiunilor Unite pentru aşezări umane, "Habitat 2", ce a avut loc la Istanbul.

Faţă de cele arătate mai sus şi observaţiile făcute de reprezentanţii noştri în discutarea proiectului de lege în comisie şi observaţiile făcute de către Consiliul Legislativ, de care s-a ţinut cont în marea lor majoritate, Grupul PDSR va vota pentru această lege, fiind o lege absolut necesară în această perioadă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a legii.

Dacă asupra titlului există obiecţii. Nu.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.1, v-aş ruga să observaţi, în raportul comisiei, la pct.1, o reformulare redacţională.

Dacă sunteţi de acord cu reformularea textului propusă de comisie. Nu sunt obiecţii. Deci se consideră textul adoptat în formularea comisiei.

La art.2, vă rog să observaţi de asemenea o reformulare a alin.1, din partea comisiei.

Dacă sunt obiecţii asupra amendamentului comisiei. Nu sunt.

Textul art.2 se consideră votat în alcătuirea rezultată din amendamentul comisiei.

La art.3, vă rog să observaţi un amendament al comisiei, care propune ca trecerea localităţilor de la un rang la altul să se facă prin referendum. Dacă sunt obiecţii la acest amendament. Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

La art.3 a fost amendamentul formulat de comisie şi s-a adoptat.

La art.4 nu sunt amendamente din partea comisiei, dacă există observaţii din partea dumneavoastră. Nu sunt. A fost votat în unanimitate.

La art.5. Poftiţi, domnule deputat.

Amintesc art. 5 că se referă şi la Anexa nr.IV.

Domnul Ákos Birtalan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La art.5 din proiectul de lege dorim să reglementăm sau se doreşte să fie reglementată problematica organizării de noi comune. Bineânţeles că, aşa cum a subliniat şi domnul ministru, necesitatea, oportunitatea acestui proiect de lege pe undeva, pe lângă alte motivaţii, rezultă şi din această iniţiativă pe care mulţi dintre dumneavoastră, dintre foştii noştri colegi, au avut în ceea ce priveşte înfiinţarea sau reânfiinţarea, organizarea sau reorganizarea unor comune ca unităţi administrativ teritoriale.

Vedeţi aici, în raport, domnule preşedinte, pagina 51 la amendamente respinse de comisie, un amendament formulat de subsemnatul şi de domnul deputat Varga Attila în numele Grupului parlamentar al UDMR-ului, şi anume considerăm că iniţiativa de organizare a noilor comune nu se poate lăsa la decizia comunei, în general, care există astăzi, din care unele sate doresc, de exemplu, să se desprindă şi să se organizeze într-o nouă comună, pentru că prin desprindere se face, că nu altfel, astăzi există comune compuse din sate, aceste sate se doresc sau doresc unele să se organizeze în noi comune. Deci, noi propunem ca iniţiativa de organizare a noilor comune să fie la latitudinea locuitorilor din satele interesate, pentru că altfel comuna care poate că este de acord cu reorganizarea în două comune, poate că nu este de acord majoritatea locuitorilor din comună, degeaba se organizează referendum la nivelul comunei. Noi propunem ca acest referendum, conform legii care se organizează, să fie făcut la nivelul localităţilor care doresc sau a localităţii care doreşte să se desprindă din comuna actualmente existentă. Bineînţeles că procedura în continuare, ceilalţi paşi în procedură trebuie să fie respectate şi suntem de acord cu cele propuse, în sensul că noua comună trebuie să îndeplinească condiţiile minime cuprinse în Anexa 4.

ca să nu mai vin încă o dată la microfon? am discutat mult legat de aceste condiţii necesare pentru înfiinţarea de noi comune mai ales în jurul numărului de locuitori. Iniţiativa vine cu circa 1500 de locuitori. la comisie au fost mai multe amendamente, unul s-a reţinut aici ca respins, "cu 1200 de locuitori", iar comisia a rămas la o variantă mai precisă, nu "circa 1500 de locuitori", ci "1500 de locuitori". Putem discuta mult şi bine care este nivelul optim, aşa cum a zis domnul ministru, în Europa sunt anumite norme, bineînţeles că realităţile din România sunt altele. în expunerea de motive, am văzut câte sate mici sunt în România şi câte comune mici sunt în România. Am putea să discutăm aici şi limita minimă, de 1000 de locuitori, pentru că viabilitatea şi vitalitatea comunei nu numai de numărul de locuitori depinde sau calitatea serviciilor locale nu numai de asta...

În fine, aşa vrea, domnule preşedinte, ca să supuneţi la vot, bineînţeles, dacă se doreşte o dezbatere asupra amendamentului propus de subsemnatul şi de domnul deputat Varga Attila.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Năstase.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Cred că se impune, în cadrul ierarhizării pe ranguri a localităţilor rurale, introducerea şi a unui rang VI, respectiv: "localităţi rurale fără dotări sociale minime, fără lumină electrică, fără asistenţă medicală, în sensul lipsei oricărui punct sanitar de prim ajutor, fără şcoli, fără căi de acces şi fără mijloace de transport auto". Realitatea trisă a existenţei unor asemenea localităţi impun acest rang VI, localităţi care necesită programe speciale de ajutorare. Cred că suntem responsabili şi faţă de aceste localităţi total defavorizate şi fără dotări sociale minime de a lua măsurile necesare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, dar propun să reţină comisia intervenţia dumneavoastră atunci când vom discuta Anexa 4. Rog pe domnul ministru Miron Mitrea să se exprime cu privire la amendamentul respins de către comisie, făcut de către domnul deputat Birtalan.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vreau să precizez de la început că este evident în spiritul legii că atunci când se desprinde dintr-o comună un sat sau mai multe sate ca să se formeze o altă comună şi cei care rămân trebuie să îndeplinească condiţiile necesare unei comune. Putem fi într-o situaţie, dacă suntem de acord cu amendamentul domnului deputat Birtalan, ca cei care vor să se desprindă să îndeplinească condiţiile unei comune, iar cei care rămân, fosta comună, să nu mai îndeplinească condiţiile comunei respective. Sigur, este o problemă care poate fi rezolvată, dar eu propun să rămânem cu articolul, aşa cum a fost trecut el şi aprobat el de către comisie, dintr-un motiv mult mai simplu şi un motiv care ţine de ordinea interioară din administraţia publică. în cazul în care am da posibilitatea fiecărui sat sau două sate ca la propunerea lor să se organizeze în comune, ştim cu toţii, venim din teritoriu, vom avea extrem de multe cereri în prima etapă. Deci propunem, acesta este şi punctul de vedere pentru care am formulat astfel articolul, să rămânem la formularea comisiei, urmând ca într-o etapă ulterioară, după ce un an, doi trec de la aplicarea legii să ne uităm din nou asupra modului în care putem deschide această Cutie a Pandorei şi pentru cei care vor să plece. Dacă astăzi o deschidem, nimeni nu va mai fi capabil să ţină în mână dorinţa unor sate din diferite motive de a se desprinde şi a se transforma în comune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul preşedinte al comisiei, domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a luat la vremea respectivă în analiză amendamentul care a fost supus atenţiei dumneavoastră şi a apreciat forma în care iniţiatorul a prezentat art.5, care este acoperitoare şi rezolvă problematica cu care se confruntă această problemă.

De aceea, noi apreciem că motivat am respins amendamentul respectiv şi că menţinerea art.5 în forma pe care o aveţi în raport, nu numai că este acoperitor, dar este într-o concordanţă evidentă cu Legea referendumului şi cu Legea administraţiei publice. De aceea vă rugăm să respingeţi acest amendament şi să votaţi art.5 în forma pe care comisia o supune atenţiei dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Birtalan.

Cine este pentru? Evident că este insuficient.

Supun votului dumneavoastră art.5 în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Evident, cu majoritate de voturi, art.5 a fost votat în formularea iniţiatorului.

Vă rog, domnule deputat Raduly

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O scurtă intervenţie procedurală în legătură cu art.101 alin.3 din Regulament, care sună în felul următor: "În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice". Adineauri am putut să vedem, deci a fost un amendament făcut corect, care era în raportul comisiei, amendamentul colegului nostru, domnul deputat Akos Birtalan, şi un alt amendament făcut pe lângă regulament, cu care s-a venit în faţa dumneavoastră, respectiv, domnul deputat Năstase, secretarul Camerei Deputaţilor.

Drept urmare, aş vrea să vă propun o soluţie care ar putea ca pe viitor să deblocheze această situaţie, mai bine zis să evite această situaţie.

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să vă fac următoarea propunere. Pentru amendamentele de redactare, deci cele de tehnică legislativă, înainte să daţi cuvântul la un vorbitor care vrea să intervină pe acest articol, pe acest alineat la care am făcut referire, să se depună la dumneavoastră, în calitate de persoană care conduceţi şedinţele Camerei, amendamentul respectiv în scris. Este singura modalitate prin care dumneavoastră, înainte să daţi cuvântul, puteţi să vedeţi dacă într-adevăr un amendament este în limitele acelui articol la care am făcut referire sau nu este. Dacă nu este, în mod firesc, nu mai daţi cuvântul şi nu mai se intervine de la microfon în mod abuziv. Dacă este, daţi cuvântul şi evităm o altă situaţie pe care am avut-o în sesiunea extraordinară, respectiv, că au venit unii colegi la microfon şi au încercat pe loc să facă un amendament de redactare şi dacă vreţi puteţi să consultaţi stenograma, cât de penibilă a fost această situaţie.

Drept urmare, domnule preşedinte, permiteţi-mi să revin şi să vă sugerez că, în aceste cazuri, înainte să daţi cuvântul să vi se prezinte în scris, asta era şi o cutumă înainte, în legislatura trecută, un amendament de redactare, pentru că atunci lucrurile sunt clare şi dezbaterile sunt mult mai coerente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Eu am vrut să fiu coleg şi să nu observ ceea ce aţi spus dumneavoastră? nu puteam să-mi dau seama până când nu era formulat amendamentul dacă acesta este de redactare sau de fond şi dacă a fost cuprins în raport ca amendament respins sau nu. Nu am observat lucrul acesta, din colegialitate. Dar, dumneavoastră aveţi dreptate în ceea ce aţi spus.

La art.6 nu sunt obiecţii. Se consideră votat în unanimitate.

Vreau să fac precizarea că în ceea ce priveşte anexele vom parcurge textul raportului în continuare şi vom discuta amendamentele efectuate sau admise şi respinse potrivit rapoartelor.

La pct.7 nu sunt obiecţiuni. Textul a fost adoptat în unanimitate.

La pct.8 nu sunt obiecţiuni, textul adoptat în unanimitate.

La art.9 nu sunt obiecţiuni, textul votat în unanimitate.

La art.10 nu sunt obiecţiuni, textul a fost votat în unanimitate.

Vă rog să observaţi în raportul comisiei că, după art.10, comisia propune un art.nou, 11, în următorul conţinut: "Planurile de dezvoltare naţională, regională, inclusiv cele tranfrontaliere şi de dezvoltare pentru integrarea în spaţiul european, precum şi cele sectoriale, se vor elabora pe baza prevederilor planului de amenajare a teritoriului naţional, căi de comunicaţie, apa, zone protejate şi reţeaua de localităţi".

Dacă sunt intervenţii pe acest amendament al comisiei. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.11 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Textul a fost adoptat în unanimitate.

După art.11, comisia propune un alt text nou, numerotat 12, cu următoarea formulare: "Nerespectarea prevederilor prezentei legi duce la anularea actelor, inclusiv a măsurilor şi prevederilor de dezvoltare enumerate la art.12."

Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul....

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Art.11!

Domnul Valer Dorneanu:

Art.11 este votat. Da, se impune o corectură sesizată de domnul ministru Miron Mitrea. Deci textul art.12 propus trebuie să aibă următoarea formulare: "Nerespectarea prevederilor prezentei legi duce la anularea actelor, inclusiv a măsurilor şi prevederilor de dezvoltare enumerate la art.11", ca urmare a renumerotării.

Cine este pentru art.12 în formularea comisiei? Uitaţi-vă pct.5 din raport, domnule deputat. Mergeţi mai sus... "la anularea actelor..." Nulitatea este nulitate de drept. Deci, cine este pentru amendamentul de la pct.5 al raportului, care se referă la un nou articol, art.12? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă rog să observaţi că, prin renumerotare, art.11 actual devine art.13 şi că acest articol 13 rămâne nemodificat.

Trecem, în continuare, la Anexa II.

Vă rog să observaţi modificările propuse de către comisie în privinţa numărului de localităţi, respectiv la cele de rangul II - 76 şi la cele de rangul III - 179.

Dacă sunteţi de acord cu modificarea propusă de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3.7. din anexă, referitor la "Localităţi urbane de rangul 0". Vă rog să observaţi, numărul de locuitori iniţial era de 2.021.063. la 1.01.1999, comisia propune 2.013.911. dacă sunt discuţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de la pct.9 şi 10 din raport, referitor la pct.3.7. "Localităţi urbane de Rangul 0".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Urmăriţi, vă rog, în continuare la Anexa II pct.3.8. "Localităţi urbane de rangul I" şi urmăriţi rubricile număr de locuitori la 01.01.1998 şi la 01.01.1999 în noua propunere formulată de către comisie. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente ale comisiei cu privire la pct.3.8. "Localităţi urbane de rangul I".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pag.5 din raport, pct.4.3. "Localităţi urbane de rangul II".

Vă ascult, domnule Birtalan.

Domnul Ákos Birtalan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să vă informez că de la pornirea acestei iniţiative şi până astăzi, legislativul a mai aprobat anumite legi prin care unele oraşe din România au fost avansate la gradul de municipii. Bineînţeles că nu este o scăpare a iniţiatorului, dar era bine ca şi colegii domnului ministru să vină la microfon să spună şi să reactualizeze această listă cu 2-3-5 cine ştie câte localităţi care între timp au fost aprobate de Parlament şi au fost publicate în Monitorul Oficial şi chiar au primit acest rang de municipii anumite oraşe din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, sunt omisiuni din lista prevăzută? Eu v-aş ruga să observaţi totuşi că ceea ce propuneţi dumneavoastră se traduce printr-un amendament de fond.

Domnul deputat Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, colegul nostru are dreptate, numai că având în vedere că această lege va mai merge şi la Senat şi la ora actuală încă nu ştim ce a aprobat Senatul, nu cumva să ne scape vreun Săcele sau Avrig care s-au aprobat în ultimele 2 luni de zile, am considerat că e normal, în momentul când ajunge la Senat, vom şti ce a aprobat şi Senatul şi, în funcţie ce s-a aprobat la Senat şi ce am aprobat şi noi să le cuprindem în listă. Deci, din cauza aceasta noi nu le-am completat pe toate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, aveţi de făcut vreo observaţie? Nu. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cu această observaţie pertinentă şi de actualitate, supun votului dumneavoastră amendamentele formulate de comisie la pct.4.3. "Localităţi urbane de rangul II".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentele comisiei la pct.4.3. "Localităţi urbane de rangul II" au fost adoptate în unanimitate.

Trecem la pag.10 din raport. pct.5.6. "Localităţi urbane de rangul III". Vă rog să observaţi amendamentele propuse de comisie la număr de locuitori la 01.01.1998 şi la 01.01.1999 până la pag.17 la pct.279. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentele comisiei cuprinse la pct.5.6., respectiv pag.10-17 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Amendamentele au fost votate în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi la pct.279 din raport, comisia propune ca în completarea Anexei II, după pct.6.0 să se introducă un nou pct, 6.1., cu următorul conţinut: "Zone lipsite de oraşe pe o rază de circa 25-30 km, care necesită acţiuni prioritare pentru dezvoltarea de localităţi cu rol de servire intercomunală". Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.280 din raport, referitor la lista comunelor. Urmăriţi toată anexa care debutează de la pct.280 de la pag.17 până la pct.297 pag.31. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Dacă nu sunt, propun adoptarea textului în formularea cuprinsă în anexa raportului comisiei pentru administraţie publică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul a fost votat în unanimitate.

La Anexa IV, la pct.298, vă rog să observaţi că în textul iniţial la pct.1 se spunea: "Populaţia minimă-circa 1500 de locuitori". comisia propune cifră exactă - 1500 de locuitori - pentru a nu exista interpretări subiective.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Textul comisiei de la pct.1 a fost adoptat în unanimitate.

La pct.300 de la pag.32 în textul iniţial era trecut "deţinerea în trecut a statutului de comună" ca o condiţie. Comisia propune eliminarea acestui text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Am omis să supun votului dumneavoastră pct.299. Textul iniţial: "Legături între saul reşedinţă de comună şi celelalte sate componente pe drumuri pietruite sau pe calea ferată". comisia propune reformularea textului prin eliminarea precizării "pietruite".

Cine este pentru eliminare, deci pentru textul în formularea propusă de comisie? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Revenim la pct.301. În textul iniţial de la pct.5 din raport, iniţiatorul avea următoarea formulare: "Reducerea distanţei dintre satul reşedinţă de comună şi celelalte sate componente de la peste 10 km la mai puţin de 5 km". Comisia propune eliminarea acestei precizări:"de la peste 10 km, la mai puţin de 5 km", textul urmând să aibă precizarea scurtă: "Reducerea distanţei dintre satul reşedinţă de comună şi celelalte sate componente".

Sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul în formularea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat textul comisiei.

La pct.302, observaţi la pct.6 alin.2, la redactarea iniţială "După declararea noii comune, este necesară completarea dotărilor minime obligatorii în satul reşedinţă de comună, conform Anexei nr.IV, capitolul 2.0", comisia face o necesară rectificare: "...conform Anexei nr.IV, punctul 2.0." E o îmbunătăţire redacţională. Dacă sunteţi de acord cu aceasta.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat în unanimitate.

La pct.303 este vorba de o reformulare de aceeaşi natură. În loc de "Condiţiile menţionate la capitolul 4.0", comisia propune, în mod corect, "menţionate la punctul 4.0".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.303 adoptat în unanimitate.

La pct.34 din raport, respectiv, pagina 33: "Comisia propune completarea Anexei nr.IV cu un nou punct, 5.1., care va avea următorul conţinut:" 5.1. Lista comunelor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie în perioada 1996-1998 necesitând acţiuni de sprijin şi revitalizare".

Dacă sunteţi de acord cu această adăugare. "Lista comunelor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie..."

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu.

Cu majoritate de voturi, amendamentul de la pct.34 al comisiei, respectiv, completarea Anexei IV cu un nou pct.,5.1., a fost adoptat în unanimitate.

La pct.305, în textul iniţial se spunea "...comune cu scăderi de populaţie de la 30 la 50...", comisia propune "...comune cu scăderi de populaţie de peste 50%".

Dacă sunt observaţii.

Cine este pentru acest amendament al comisiei de la pct.305. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Vă rog. La care punct?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Nu e vorba de o modificare, ci sunt două categorii de localităţi: comune cu scăderi de populaţie între 30 şi 50% - o grupare de comune; şi avem o altă grupare de comune, cu scăderi de populaţie de peste 50%. Deci, nu e o modificare din partea comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să urmăriţi pct.305.

Domnul Ioan Oltean:

La pct.305 avem enumerate, grupate comunele în funcţie de pierderile de populaţie în perioada menţionată. Şi avem două grupuri de comune, domnule preşedinte. O grupare de comune în care pierderile au fost evaluate între 30 şi 50% în perioada respectivă, iar în rubrica din dreapta avem alt gen de comune, cu pierderi peste 50%.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că pct.305, practic, nu trebuia trecut, pentru că n-a intervenit nici-o modificare.

Domnul Ioan Oltean:

Nu este nici-un fel de modificare aici. Se votează în întregul lui aşa cum este formulat.

Domnul Valer Dorneanu:

Acest text va intra în lege aşa cum a fost formulat de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnule Oltean, domnule preşedinte, de la pagina 33 până la pagina 51, de fapt este text menţinut de către comisie.

Supun votului dumneavoastră textul prezentat în raport de la pagina 33 la 51.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vă rog să constataţi că textul legii şi textul anexelor au fost votate cu majoritatea prevăzută în fiecare caz. Urmează votul final care se va desfăşura în şedinţa de vot de joi, după ora 9,00.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, pct.18, Proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.

Domnul ministru Miron Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege la care trebuie să spunem "mai bine mai târziu decât niciodată". După ce planurile de amenajare a teritoriului pe diferite domenii au fost aprobate aproape toate, mai avem unul singur, ajunge şi Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care în mod firesc ar fi trebuit să fie prima, dar asta a fost evoluţia. Ea este legea cadru care reglementează probleme legate de amenajarea teritoriului şi urbanismul şi creează cadrul legal de reglementare a ansamblului de activităţi privind gestionarea spaţială a teritoriului ţării.

Este evident că nevoia de ordine, nevoia de disciplină în construcţii şi de folosire a teritoriului impune votarea acestui proiect de lege şi vă rog să faceţi acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Nimeni nu mai pune la îndoială oportunitatea acestei legi, importanţa ei. De aceea, ne bucurăm că astăzi, în sfârşit, reuşim să o supunem atenţiei dumneavoastră. Complexitatea acestui act normativ este dată şi de faptul că în elaborarea raportului final au fost antrenate cel puţin patru comisii de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor: Comisia juridică, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru apărare şi ordine publică, toate cele patru comisii, evident, avizând favorabil raportul şi adoptarea acestui proiect de lege. Un raport favorabil avem şi din partea Consiliului Legislativ.

Drept consecinţă, stimaţi colegi, vă rugăm să votaţi această lege în forma în care Comisia de administraţie publică v-a înaintat-o în raportul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale.

Domnul deputat Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În vederea reglementării unitare şi globale a desfăşurării activităţii de amanejare a teritoriului şi urbanismului, prin precizarea clară a factorilor implicaţi şi responsabilităţile acestora, instrumentelor avute la îndemână şi a relaţiilor dintre administaţia publică centrală şi locală, agenţii economici şi organizaţiile neguvernamentale, a fost necesară, şi nu numai din acest motiv, apariţia acestei legi. În prezent, aceste activităţi sunt reglementate parţial printr-o lege care priveşte direct investiţiile punctuale, fără a face referiri la o strategie în domeniu.

Existenţa unui lanţ legi-cadru privind amenajarea teritoriului şi urbanismului este impusă de procesul de reformă caracterizat în principal de creşterea autonomiei locale şi descentralizarea instituţională a serviciilor publice, reconstituirea şi garantarea dreptului de proprietate asupra imobilelor, construcţii şi terenuri, şi nu în ultimul rând, parteneriatul public privat în dezvoltarea economico-socială, teritorială şi urbană.

Proiectul de lege stabileşte obiectivele principale ale activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism privind dezvoltarea socială şi economică echilibrată, prin perfecţionarea reţelei de aşezări, îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi a coleltivităţilor umane, gestiunea resposabilă a resurselor naturale, protecţia mediului înconjurător, utilizarea raţională a teritoriului şi participarea populaţiei în procesul decizional privind dezvoltarea locală, toate acestea constituind mai departe suportul necesar dezvoltării programelor de lucrări publice de interes naţional, regional şi local.

Ea mai reglementează şi cadrul general instituţional, tehnic şi financiar necesar desfăşurării activităţilor specifice ale elaborării şi aprobării documentaţiilor de amanajarea teritoriului şi de urbanism, instrumentele principale prin care se asigură dezvoltarea armonizată a echipării şi amenajării teritoriului, precum şi a reţelei de localităţi.

O altă idee importantă ce apare în această lege este reglementarea activităţii privind gestiunea teritoriului şi a localităţilor ca însumarea unor acţiuni de organizare, documentare, conservare şi dezvoltare având drept scop asigurarea funcţionalităţii teritoriale şi urbane corespunzătoare necesităţilor colectivităţilor umane în interesul general.

Proiectul de lege respectă principiile dezvoltării durabile stabilite de Conferinţa Mondială a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru mediu şi dezvoltare din 1992 de la Rio, precum şi prevederile agendei HABITAT emisă la Istanbul în 1996.

Faţă de cele prezentate mai sus, grupul nostru va vota pentru această lege, cu amendamentele propuse în cadrul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele Grupului liberal doresc să spun că vom vota aceste legi importante pentru dezvoltarea regională şi pentru amenajarea teritoriului dar, înţelegând că am trecut de presiunea sesiunii extraordinare unde nu am depus amendamente, dorim să facem acest lucru bazându-ne pe hotărârea de modificare a regulamentului, pct.II care spune: "La proiectele de legi şi la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor din legislatura 1996-2000 şi care nu au fost înscrise pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare din ianuarie 2001, deputaţii au dreptul să facă amendamente la comisiile sesizate în fond cu cel puţin şase zile înainte de plenul Camerei Deputaţilor. Comisiile vor întocmi rapoarte suplimentare."

Întrucât în cadrul sesiunii extraordinare nu s-au discutat aceste proiecte de legi şi întrucât am intrat în sesiunea ordinară din a doua zi, vă rog să aveţi amabilitatea şi să acceptaţi amendamente la câteva articole pe care noi le vom depune astăzi, şi anume: art.18, art.22, 23, 26 şi 36.

Cred că suntem de acord cu toţii că este momentul să facem legi bune, să le facem într-un timp foarte scurt, dar nu să adoptăm ceea ce s-a făcut mandatul trecut şi care poate există o altă optică la ora actuală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

De acord cu dumneavoastră că trebuie să adoptăm legi drepte şi corecte. Eu vă rog să vă uitaţi încă odată la art.II din acea hotărâre. Timpul e depăşit pentru a se mai depune amendamente. A expirat. Trebuiau depuse cu şapte zile înainte de dezbaterea în plen.

Vă rog frumos să mai examinaţi încă o dată textul art.II. Eu sunt de acord ca, acolo unde va fi posibil de făcut amendamente de redactare sau dacă au fost amendamente respinse, să interveniţi, altminteri, trebuie să ne supunem noului regulament. Textul evocat de dumneavoastră este deja depăşit.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Aveţi dreptate, domnule preşedinte, doar că nu am discutat în comisia noastră aceste lucruri, ci în trecuta comisie. Prin urmare, am luat act de ceea ce aţi spus dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Chiliman.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Suntem într-o situaţie care nu este chiar complet prevăzută de regulamentele noastre. Noi am căzut de acord, la pct.II din hotărârea noastră, ca la toate proiectele de legi care vin din legislatura precedentă, care au trecut prin etapele comisiilor, regulamentul nou să se aplice în măsura în care nu există şi alte amendamente care pot fi aduse la aceste proiecte.

Avem o situaţie de ambiguitate acum. De ce? Pentru că ordinea de zi pentru săptămâna asta a fost stabilită ieri, după-amiază. Ca atare, cele şase zile, pentru majoritatea acestor proiecte, n-aveau cum să curgă până la data dezbaterii lor şi eu cred că trebuie să acordăm, totuşi, această posibilitate pentru aceste proiecte, pentru că aplicarea mecanică a prevederii respective poate să ducă la situaţii neplăcute. Şi eu cred că în săptămâna asta ne aflăm în această situaţie în care ar trebui să acceptăm o serie de amendamente care să fie dezbătute, însă nu în plen, ci retrimise comisiilor pentru punctele unde sunt asemenea situaţii.

Regulamentul a fost aprobat, există această prevedere. Pct.II este precis. N-a prevăzut pct.II, însă ce se întâmplă dacă cele şase zile nu se pot acorda? Deci, în momentul de faţă, suntem într-o situaţie de aceste tip cu majoritatea proiectelor aflate pe ordinea de zi pentru această săptămână.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Chiar dacă pe formă, domnul deputat Chiliman nu are dreptate, aceste legi au fost pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, că nu au fost discutate, este o altă problemă, şi art.2 este foarte clar, se referă la cele care nu au fost pe ordinea de zi. Pe fond, are dreptate.

Ministerul este de acord ca legea să mai fie văzută odată de către comisie, cele două sau trei amendamente, sigur, cu rugămintea ca şi dumneavoastră să fiţi de acord ca marţea viitoare primul punct pe ordinea de zi să fie acest proiect de lege care este de mare importanţă. Şi aş face o subliniere, domnule Chiliman: raportul este cel pe care l-aţi votat înainte de...dar, mă rog, mergem aşa!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Obligaţia colegială mi-ar determina o atitudine de înţelegere. Eu supun votului dumneavoastră acest lucru, dar vreau să reţineţi că o să creăm un precedent. Deci, textul este foarte clar. Proiectul era pe ordinea de zi. După aprobarea regulamentului, se puteau face amendamente la comisia de fond şi nu s-au făcut. Însă, din dorinţa de a scoate o lege cât mai bună, eu supun votului dumneavoastră restituirea proiectului la comisii, pentru a se depune amendamentele de fond care se doresc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu.

Abţineri? Nu.

Rog comisia ca proiectul să fie depus luni, astfel încât marţi să intre primul pe ordinea de zi. Şi rog şi Comitetul ordinii de zi să reţină acest aspect.

Vă mulţumesc.

Următorul pct.de pe ordinea de zi, pct.19, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Proiectul de lege ce se situează pe poziţia 19 de pe ordinea de zi, considerăm că trebuie să mai fie supus dezbaterii comisiei în câteva puncte esenţiale. Având în vedere că după redactarea raportului avem un aviz suplimentar din partea Consiliului Legislativ, care are în vedere câteva amendamente de fond, câteva mutaţii de fond ale acestui proiect de lege, având în vedere şi faptul că prin adoptarea proiectului de Lege privind planul de amenajarea teritoriului şi, în mod obligatoriu, prin adoptarea Legii privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, de asemenea, se impun câteva modificări de esenţă în cadrul Legii 50, vă rugăm, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să fiţi de acord ca acest proiect de lege să fie scos de pe ordinea de zi, să fie retrimis la comisie pentru o nouă dezbatere şi întocmirea unui raport suplimentar prin care să punem de acord această lege şi cu cele două care deja sunt sau au fost dezbătute pe ordinea de zi.

Vreau să precizez că iniţiatorul este de acord din câte ştiu cu asemenea solicitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-o spună, totuşi, expres.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt de acord dacă dumneavoastră veţi vota, sigur că dumneavoastră veţi decide... susţin propunerea comisiei de retrimitere a acestui proiect de lege la comisie pentru un raport suplimentar. Însă, aş face două comentarii: proiectul de lege trebuie să revină pe ordinea de zi săptămâna viitoare, este un proiect de maximă urgenţă şi rog comisia ca atunci când se apleacă asupra acestui proiect de lege să se aplece din punct de vedere al autorităţii statului, nu din punct de vedere al interesului constructorului, pentru că această lege creează o mare luptă şi o mare dispută în jurul ei dintr-un motiv foarte simplu: este o lege care impune reguli stricte şi penalităţi şi mai stricte celor care încalcă legile în construcţii în România şi ştiţi cu toţii că avem cazuri în toate localităţile, fiecare construieşte unde vrea, respectă când vrea autorizaţiile de construcţie. Această lege este absolut necesară.

E adevărat, sunt două sau trei puncte care merită o atenţie din partea comisiei. Sprijinim cererea comisiei, cu rugămitnea ca ea să fie pe ordinea de zi săptămâna viitoare, imediat după Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Cred că doleanţele dumneavoastră vor fi şi mai bine susţinute dacă veţi fi şi la comisie, dumneavoastră sau reprezentantul dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră restituirea acestui proiect la comisie.

Domnul preşedinte Oltean mai doreşte o intervenţie. Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Dacă-mi îngăduiţi, aş dori să supun atenţiei dumneavoastră şi plenului Camerei, solicitarea comisiei ca, joi, să putem să ne întrunim pentru a putea să revedem cele două acte normative şi să întocmim raportul, în aşa fel ca săptămâna viitoare, luni şi marţi, ele să fie în măsură să fie cuprinse pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

După şedinţa de vot, domnule preşedinte.

Vă rog, domnule Raduly.

Domnul Róbert Kálman Ráduly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă citim cu atenţie Regulamentul Camerei Deputaţilor, regulament ce a fost adoptat în sesiunea extraordinară din ianuarie 2001, la art.49 alin.1, găsim următorul text. "În timpul sesiunii, şedinţele comisiilor permanente pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei, pe baza aprobării date de Comitetul ordinii de zi."

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule deputat. Intervenţie de procedură.

Domnul Csaba Tiberiu Kovács:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe vechiul regulment, într-o perioadă de opt ani de zile, s-au găsit exact toate modalităţile şi posibilităţile de a se îngreuna activitatea în Camera Deputaţilor. Pe noul regulament, deşi există această prevedere a Comitetului ordinii de zi, plenul rămâne suveran şi în lumina noului regulament.

Acum, în plen, a apărut această discuţie cu retrimiteri în comisii a două proiecte, cu condiţia ca până luni, săptămâna viitoare, să fie finalizate rapoartele suplimentare, ca de azi într-o săptămână ele deja să fie pe ordinea de zi. Deci, haideţi să nu încercăm să ne jucăm de-a regulamentul, se găseşte acum toată lumea ca să interpreteze texte de regulament, să lăsăm această problemă pe săptămâna viitoare sau nu ştiu când pentru Comitetul ordinii de zi şi atunci s-o mai întindem vreo două săptămâni când, de fapt, plenul rămâne suveran şi în virtutea noului regulament. Plenul poate da acum o aprobare pentru această chestiune, pentru că plenul este cel care are ultimul cuvânt, chiar în lumina noului regulament. Acesta este spiritul noului regulament.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Prin dreptul sindical există instituţia "grevă de exces de zel". Cred că şi noi, cu atâtea precizări regulamentare, facem un pic de exces de zel.

Am supus votului dumneavoastră restituirea la comisie a acestui proiect şi s-a aprobat. Este evident, comisia va putea să se întrunească în condiţiile noului regulament şi Comitetul ordinii de zi va aproba acest lucru, reînscrierea pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc foarte mult.

V-aş ruga, înainte de pauza de la ora 13,00, să permiteţi o chestiune organizatorică, respectiv validarea unor mandate de deputaţi, sens în care dau cuvântul domnului preşedinte al comisiei, domnului deputat Ionel Olteanu, pentru a prezenta raportul.

Vom relua lucrările după pauza de prânz, la ora 14,00, continuând cu pct.20 de pe ordinea de zi.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să citez raportul privind validarea unor mandate de deputat.

Comisia de validare a fost sesizată că au devenit vacante următoarele opt locuri de deputat: un loc în circumscripţia electorală nr.30 Olt, ca urmare a demisiei domnului deputat Marin Diaconescu, aparţinând Grupului parlamentar P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; un loc în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ca urmare a demisiei doamnei deputat Corina Creţu, aparţinând aceluiaşi grup parlamentar; un loc în Circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin, ca urmare a demisiei domnului deputat Gheorghe Pavel Bălan, aparţinând, de asemenea, aceluiaşi grup parlamentar; un loc în Circumscripţia electorală nr.14 Constanţa, ca urmare a demisiei domnului deputat Petre Chirobocea, aparţinând aceluiaşi grup parlamentar: un loc în Circumscripţia electorală nr.16 Dâmboviţa, ca urmare a demisiei domnului deputat Aurel Cucu, aparţinând Grupului parlamentar P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; un loc în Circmscripţia electorală nr.34 Sibiu, ca urmare a demisiei domnului deputat Ioan Cindrea, aparţinând Grupului parlamentar menţionat; un loc în Circumscripţia electorală nr.7 Botoşani, ca urmare a demisiei domnului deputat Costică Macaleţi, aparţinând aceluiaşi grup parlamentar, şi un loc în Circumscripţia electorală nr.22 Hunedoara, ca urmare a demisiei domnului deputat Costel Avram, aparţinînd Grupului parlamentar al P.R.M.

Potrivit listei supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.627/2000, pentru ocuparea primelor cinci locuri vacante aparţinând Polului social-democrat din România figurează din partea Partidului Democaţiei Sociale din România în ordinea amintită mai sus, domnii: Ion Bozgă, Ştefan Cazimir, Ion Mocioalcă, Marian-Adrian Motoc (acesta ca urmare a renunţării la mandat, există declaraţie scrisă, confirmată de partid, de către doamna Mariana Gâju), precum şi Ion Nicolae, Gheorghe Suditu, Doina-Micşunica Dreţcanu.

Pe locul vacant aparţinând P.R.M. urmează pe lista supleanţilor domnul Ştefan Păşcuţ.

În conformitate cu dispoziţiile art.66 alin.9 din Legea 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în caz de vacanţă a mandatelor de deputaţi aleşi pe listele de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă până la data validării, partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii, confirmă în scris că aparţin acestora.

La dosar se află scrisori din partea celor două partide, prin care se confirmă că supleanţii mai sus nominalizaţi aparţin şi în prezent aceloraşi partide pe listele cărora au candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000.

De asemenea, supleanţii au declarat în scris că acceptă mandatul de deputat şi au făcut dovada depunerii la preşedintele Camerei Deputaţilor a declaraţiei prevăzute la art. 2 şi 3 din Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.

Având în vedere cele constatate şi reţinând că au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleanţilor, Comisia de validare propune Camerei Deputaţilor validarea mandatelor de deputat ale domnilor Ion Bozgă, ales în Circumscripţia electorală nr. 30 Olt, Ştefan Cazimir, ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Ion Mocioalcă, ales în Circumscripţia electorală nr. 11 Caraş Severin, Marian-Adrian Motoc, ales în Circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa, Ion Nicolae, ales în Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa, Gheorghe Suditu, ales în Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu, Doina-Micşunica Dreţcanu, aleasă în Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, toţi aceştia aparţinând P.D.S.R., şi Ştefan Păşcuţ, ales în Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara, aparţinând P.R.M.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de validare privind validarea mandatelor de deputaţi ale domnilor Ion Bozgă, Ştefan Cazimir, Ion Mocioalcă, Marian-Adrian Motoc, Ion Nicolae, Gheorghe Suditu, Doina-Micşunica Dreţcanu şi Ştefan Păşcuţ.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate de voturi, raportul Comisiei de validare a fost votat.

Pauză până la ora 14,00.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să poftiţi în sală şi să reluăm lucrările şedinţei.

Îi rog şi pe reprezentanţii Guvernului, în special pe domnul ministru Mitrea să poftească.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să vă reluaţi locurile în sală pentru a reîncepe, este drept, cu un pic de întârziere, şedinţa noastră.

Continuăm cu punctul 20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuinţe prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, proiect ce urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Domnule ministru, staţi puţin, fiind procedură de urgenţă nu au loc dezbateri generale.

Rog Comisia pentru administraţie să propună timpii de intervenţie şi timpul final al dezbaterii. Mergeţi la microfon, ca să fie clar!

Domnul Radu Liviu Bara:

Pentru fiecare articol câte două minute şi pentru întreaga lege 15 minute, maximum.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această alocare de timp.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

În ceea ce priveşte titlul legii nu există nici un amendament. Îl socotim aprobat în unanimitate. Cu privire la articolul unic al legii de aprobare, vă rog să sesizaţi modificarea propusă prin amendamentul comisiei, care prevede, practic, o adăugire după text, "cu următoarele modificări şi completări". Dacă aveţi obiecţiuni cu privire la acest lucru. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul articolului unic, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, textul articolului unic din lege a fost aprobat în formularea comisiei.

În ce priveşte textul ordonanţei de urgenţă, vă rog să observaţi, la art. 1, comisia detaliază puţin acest text, după următoarea formulare: "Locuinţele cu finanţare prin credite acordate de ANL se pot realiza pe următoarele categorii de terenuri: terenuri proprietate publică sau privată a statului, terenuri proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ teritoriale, terenuri aflate în proprietatea beneficiarilor de credite".

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Supun textul comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate textul art. 1 din ordonanţă.

La art. 2 vă rog să sesizaţi uşoara ameliorare a textului propus de către comisie, în următoarea formulare: "Identificarea şi delimitarea terenurilor prevăzute la art. 1 se face în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, prin hotărâre a consiliului local, la propunerea primarului pe baza şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate".

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate textul art. 2 a fost votat în formularea comisiei.

La art. 3, vă rog să urmăriţi la pagina 2, punctul 4 din raport, textul art. 3, în reformularea comisiei şi să-mi spuneţi dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art. 3 alin. 1, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi contra? Nu sunt.

unanimitate.

Votul dumneavoastră, vă reamintesc, că a privit tot art. 3.

După art. 3 s-a introdus un art. 4, la propunerea comisiei, cu următorul cuprins: "După finalizarea lucrărilor de construire şi predare a locuinţei către beneficiarii de credit aceştia dobândesc un drept de folosinţă asupra terenului aferent, pe toată durata construcţiei.

În cazul terenurilor prevăzute la art. 1 lit.c), dreptul de folosinţă gratuită al ANL încetează de drept la data predării locuinţei.

Terenurile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se consideră trecute în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale de la data predării locuinţei.

Îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară este obligatorie şi gratuită pentru toate operaţiunile care se fac potrivit prevederilor prezentei legi".

Dacă sunt obiecţiuni la textul formulat de comisie. Nu sunt.

Cine este pentru acest text? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

textul art. 4, nou introdus, a fost votat în unanimitate.

vă rog să constataţi că textul legii de aprobare, cu articolul său unic, textul ordonanţei de urgenţă au fost votate, votul final asupra acestui proiect de lege de aprobarea a Ordonanţei nr. 148, joi, în continuarea celorlalte, după ora 9,00.

Punctul următor, 21: Proiectul de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, lege organică, adoptat de Senat pe 25.05.2000.

Rog reprezentantul iniţiatorului, pe domnul ministru Miron Mitrea să prezinte acest proiect de lege.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect este una dintre legile importante care lipsesc şi este bine că a adoptat-o Senatul şi că a ajuns şi pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. La ora actuală nu există un cadru legal, legislativ, în care să se stabilească drepturile şi obligaţiile arhitecţilor, dreptul de semnătură al acestora, existând posibilitatea ca anumite proiecte să fie executate şi de persoane neautorizate.

Nu trebuie să insist mai mult asupra importanţei acestui proiect de lege, care face şi el parte din încercarea ministerului de a face ordine în această activitate atât de importantă care este aceea a amenajării teritoriului, a urbanismului, a construcţiei de locuinţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajării teritoriului, domnul preşedinte Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ne exprimăm şi noi satisfacţia că acest proiect de lege organică, atât de important, care vine să reglementeze un segment social, al unei profesii extrem de importante, este astăzi, în sfârşit, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Comisia s-a aplecat asupra conţinutului actului normativ şi după dezbateri care s-au dovedit a fi fructuoase a întocmit un raport pe care îl supunem atenţiei dumneavoastră, raport care vine să completeze proiectul de lege în mod fericit şi să sperăm că adoptat în forma aceasta, el va da satisfacţie unui segment profesional extrem de important, ca cel al arhitecţilor.

De aceea, noi vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma pe care comisia v-o supune atenţiei dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale.

Domnul deputat Chiliman şi pe urmă vă dau cuvântul dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Ne aflăm astăzi, după o perioadă foarte lungă în care a aşteptat prin comisii, în faţa unei legi, Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, o lege aşteptată, o lege necesară, pentru una dintre profesiunile liberale din România. Partidul nostru, Partidul Naţional Liberal va susţine proiectul de lege în forma în care a fost adoptat de comisie şi să sperăm că aplicarea lui va duce la ordonarea activităţii în această profesiune atât de importantă pentru dezvoltarea României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Vă rog, domnule deputat, să vă şi prezentaţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă numesc Mardari, deputat din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Aş dori ca, din aceleaşi motive care au fost luate în considerare în cazul proiectelor de legi de la punctele 18 şi 19 ale ordinii de zi, să se accepte ca şi acest proiect de la punctul 21 să fie retrimis la comisie, deoarece avem unul sau două amendamente demne de luat în considerare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că şi domnul deputat Mihai Mălaimare nu vrea, de fapt, dezbateri generale, intervine pentru o chestiune organizatorică. Vă rog.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Şi noi considerăm că această lege este extrem de importantă şi am dori să vă solicităm retransmiterea ei la comisie, pentru a realiza un raport comun de către comisia noastră şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Având în vedere că am creat un precedent şi, colegial, supun întâi votului dumneavoastră restituirea legii la comisie şi pe urmă cealaltă problemă.

Cine este pentru restituirea legii la comisie? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Cine este pentru restituirea la comisie?

Îmi cer scuze că n-am cerut şi părerea comisiei cu privire la această cerere, dar a pornit de la faptul că s-a creat un precedent.

Totuşi, solicit şi opinia comisiei şi vă rog să vă pronunţaţi şi asupra propunerii comisiei pentru cultură de a fi avizată... Dumneavoastră vreţi pentru avizare în fond, domnule deputat Mihai Mălaimare, sau doar aviz?

Domnul Mihai Adrian Mălaimare (din sală):

Dacă se poate în fond bine, dacă nu, măcar pentru aviz!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

O să-mi îngăduiţi să mă refer întâi la cererea privind restituirea proiectului de lege pentru a fi amendat la nivelul comisiei printr-un raport suplimentar. Noi credem că legea în sine, aşa cum este ea în acest moment, nu necesită o nouă rediscutare la nivelul Comisiei pentru administraţie publică, pentru că ea a fost mult timp discutată şi amendată, în consecinţă, pusă de acord cu punctul de vedere al iniţiatorului, în aşa fel încât în acest moment noi credem că ea răspunde necesităţii de a reglementa cât mai corect această profesiune liberală.

De aceea, în această privinţă socotim că nu se impune adoptarea propunerii făcute de către distinsul meu coleg de la România Mare, cu atât mai mult cu cât, chiar dacă noi am creat un precedent, domnule preşedinte, pe fondul Regulamentului de organizare a şedinţelor, solicitarea respectivă nu se încadrează în litera şi spiritul Regulamentului.

Referitor la solicitarea domnului deputat Mălaimare. Eu apreciez dorinţa domniei sale de a contribui şi a îmbunătăţi sub aspectul fondului această lege, însă, deşi am promis că, în principiu putem fi de acord cu solicitarea domniei sale, în momentul acesta sunt obligat într-un fel sau altul să nu mă ţin de promisiune şi să cred că este împotriva Regulamentului în acest moment a restitui legea pentru a fi discutată în fond, nu numai pentru redezbatere la nivelul comisiei, ci pentru o dezbatere în fond la nivelul unei alte comisii, fie pentru un aviz, repet, fie pentru fond.

Articolul 63 - şi îi mulţumesc domnului Chiliman că m-a ajutat - precizează că dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa, în fond, a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în termen de cel mult zece zile de la anunţarea în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative trimiterea acesteia către comisie.

Deci, făcând aplicarea acestui articol dovedim că este imposibil de a da curs solicitării pe care domnul deputat Mălaimare a făcut-o.

De aceea, cred că trebuie să luăm în calcul respingerea celor două propuneri, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este evident că din punct de vedere procedural colegul - mă refer acum la solicitarea domnului deputat Mălaimare a explicat că nu poate să mai fie trimisă Comisiei de cultură nici măcar pentru aviz, a depăşit demult legea cele 10 zile, stă în Parlament din 1997, legea a trecut prin foarte multe modificări, raportul a fost văzut de foarte multă lume, tot timpul schimbat.

În România, Alexandru Ioan Cuza a reglementat problema arhitecţilor în 1864, dacă nu mă înşel, după aceea mai există o lege care s-a adoptat în 1931; astăzi nu există nici o reglementare în domeniu, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este împotriva returnării proiectului de lege la comisie şi propune plenului să aibă amabilitatea să-l discute astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Gaspar doreşte să intervină în calitate de deputat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu cele două solicitări care au fost exprimate aici vreau să fac următorul comentariu: vă rog să observaţi să acest proiect de lege care reglementează profesiunea de arhitect a figurat pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, deci când se putea discuta fără doar şi poate. numai din anumite considerente acest proiect nu a fost dezbătut.

Dacă se dorea, într-adevăr, să se facă amendamente sau să se solicite ca acest proiect să fie luat în dezbatere şi în comisie, fie să-şi dea avizul, fie să meargă pe un raport de fond, cred că timpul a fost destul de lung şi la îndemână ca să se procedeze în felul acesta.

Sesiunea extraordinară s-a încheiat pe 16 ianuarie, de pe 16 ianuarie până acum se puteau depune amendamente, se puteau formula cereri noi, astfel încât consider că cel puţin pentru aceste considerente nu este cazul ca proiectul să fie restituit la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

În ce priveşte cererea formulată de domnul deputat Mihai Mălaimare nu o mai supun la vot, pentru că nu întruneşte condiţiile regulamentare. O asemenea cerere putea fi făcută nu acum, cu prilejul dezbaterilor.

Supun votului dumneavoastră, în schimb, restituirea proiectului la comisie, potrivit cererii formulate de către reprezentantul Grupului P.R.M.

Cine este de acord cu această cerere? Vă rog să număraţi. 21 voturi pentru, insuficiente pentru a hotărî restituirea legii.

Aş ruga colegii de la P.R.M., la acele texte, eventual să vadă dacă nu este vorba de un amendament de ameliorare, deci de redactare a textului pentru a-şi aduce contribuţia la rezolvarea problemei pe care doresc s-o ridice.

Trecem, în continuare, la dezbaterea legii.

Dacă asupra titlului există obiecţiuni. Nu există. Se aprobă în unanimitate.

Asupra art. 1 şi 2, dacă există obiecţiuni. Nu există. Se socotesc adoptate în unanimitate.

La art. 3 vă semnalez faptul că din partea comisiei se propune un amendament de reformulare a alin. 2, în sensul că acesta ar avea următoarea reformulare: "Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură".

Dacă sunt discuţii cu privire la acest amendament. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.3 în ansamblu, în reformularea alin. 2, potrivit proiectului comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat textul art. 3 în ansamblu, în formularea propusă de către comisie.

La art. 4 dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art. 5 vă rog să observaţi că în privinţa literei a) a alin. 1 comisia propune un amendament care, de fapt, reia detalierea prevăzută în art. 3, pe care am votat-o deja.

Sunt observaţii?

Supun votului dumneavoastră textul art. 5 alin. 1, în alcătuirea propusă de către comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat textul art. 5 în unanimitate.

La Capitolul II, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 6. Obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 7. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art. 8. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art. 9, 10, 11, 12. Nefiind amendamente şi nici obiecţiuni, se consideră votate în unanimitate.

Secţiunea a 2-a: "Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect."Asupra titlului nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

De la art. 13 până la art. 15. Domnule ministru, probabil că aveţi o observaţie de redactare?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

În mod cert de redactare, domnule preşedinte. La art. 13 alin. 1 rd. 3 se vorbeşte de "contracte de muncă". Este vorba de "contracte de proiectare", pentru că se lucrează pe proiecte şi este propunerea noastră să fie modificat.

Tot în cazul art. 13 au fost pierdute, pur şi simplu, la Senat, următoarele (şi am vă recitesc): "Pentru exercitarea profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale." Aceasta era forma iniţială, care s-a pierdut la Senat. Probabil, din cauză de dactilografie, pentru că am în faţă raportul de la Senat, ei au intenţionat, la art. 13, să excludă acordul Ordinului arhitecţilor din România, ceea ce nouă ni se pare corect, dar au exclus şi două forme de organizare.

Propun, deci, ca art. 13 alin. 1 să sune astfel: "Pentru exercitarea profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de proiectare sau al unor convenţii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei." Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să îşi exprime punctul de vedere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Credem că formularea pe care domnul ministru, în calitate de iniţiator, o supune atenţiei este mai largă şi vine să definească mai bine posibilităţile pe care arhitecţii le au la îndemână pentru a-şi exercita profesia. Comisia îşi însuşeşte această propunere şi credem că poate fi acceptată şi de către plenul Camerei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Mitrea, am eu o nelămurire. Dumneavoastră propuneţi: "Pot constitui la alegere birouri... societăţi civile profesionale - şi continuă textul - sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă." Eu am impresia că, în raport de ceea ce aţi adăugat dumneavoastră, o să vedeţi că este corect textul cu "contracte de muncă".

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Nu sunt jurist, dar sunt în sală mulţi jurişti care mă pot contrazice: arhitecţii care nu au drept de semnătură încheie contracte de muncă, arhitecţii care au drept de semnătură încheie contracte de proiectare, pe baza cărora, sigur, pot angaja alţi arhitecţi. Cam aceasta era ideea a ceea ce vă propuneam noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să mă ascultaţi puţin. Dumneavoastră evocaţi aici toate formele de organizare, printre care sunt şi unele colective. În cele colective, asociatul poate să încheie contract de muncă cu o persoană. Să admitem, atunci, că este vorba de un amendament de redactare, pentru că, într-adevăr, doar o omisiune a putut da textului această înfăţişare.

Şi, atunci, textul pe care îl propun votului dumneavoastră este: "Pentru exercitarea profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale..." şi toate formele pe care le-a spus domnul ministru, "...societăţi civile profesionale sau îşi pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă sau unor convenţii civile, potrivit legii."

Cine este de acord cu textul în formularea aceasta? Mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu privire la celelalte 3 alineate nu au fost discuţii, deci se socoteşte că Secţiunea a 2-a şi art. 13 au fost votate.

La art. 14 şi 15 sunt obiecţiuni? Nu sunt.

De asemenea, la Secţiunea a 3-a, nu sunt obiecţiuni cu privire la titlu.

Dacă în privinţa art. 16 şi 17 sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate.

La Secţiunea a 4-a, asupra titlului? Nu sunt observaţii, adoptat în unanimitate.

Art. 18 şi 19 din Secţiunea a 4-a. Sunt obiecţiuni? Nu sunt, votate în unanimitate.

Capitolul III "Ordinul arhitecţilor din România". Secţiunea 1 "Forurile de conducere". Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt, votate în unanimitate.

Asupra art. 20, dacă sunt obiecţiuni. Domnul deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că este o chestiune de formulare, numai. În tot acest capitol, se vorbeşte de "Ordinul arhitecţilor", la început, în art. 20, "denumit în continuare şi "ordinul". Dar peste tot, cu o singură excepţie, e pomenit ca fiind "Ordinul Arhitecţilor din România".

Şi, atunci, sau lăsăm: "Ordinul Arhitecţilor din România se înfiinţează" şi scoatem: "denumit în continuare şi ?ordinul? " sau îl denumim peste tot "ordinul". Deci, nu este o chestiune de fond, dar cred că ar trebui să lăsăm această corelare, că, într-un singur loc, dacă nu mă înşel, la art. 25 lit. a) şi h) se vorbeşte doar de "ordin". În rest, peste tot apare denumirea completă şi poate ar fi bine să apară peste tot la fel, "Ordinul Arhitecţilor din România". .

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, mai doriţi o altă explicaţie? Nu. Mi se pare şi mie explicaţia foarte firească, la fel şi propunerea de eliminare a acestui text.

Supun votului dumneavoastră eliminarea din cuprinsul art. 20 a sintagmei: "denumit în continuare şi ?ordinul? ".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În aceste condiţii, textul art. 20 a fost votat în unanimitate.

La art. 21 nu sunt obiecţiuni, se consideră textul votat în unanimitate.

Art. 22 şi 23. Nu sunt obiecţiuni, texte votate în unanimitate.

Art. 24 şi 25. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Art. 26-30. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Secţiunea a 2-a "Filiale teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România." Asupra titlului nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art. 31 şi 32. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Secţiunea a 3-a. Asupra titlului nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art. 33 şi 34. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Secţiunea a 4-a "Răspunderea disciplinară." Nu sunt obiecţiuni, titlul votat în unanimitate.

Art. 35, 36, 37 şi 38. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Capitolul IV "Dispoziţii tranzitorii şi finale." Asupra titlului nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Textele art. 39-43. Nu sunt obiecţiuni, se consideră votate în unanimitate.

Textul Capitolului IV "Dispoziţii tranzitorii şi finale", care a fost votat, are de fapt în cuprinsul lui 47 de articole, de la 39 până la 47. Am omis art. 44-47. Asupra acestora, există obiecţiuni? Nu sunt, votate în unanimitate.

Textul Legii privind organizarea şi înregistrarea profesiei de arhitect a fost votat, urmează votul final joi, după ora 9,00.

La pct. 22, Proiectul de Lege de privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2000 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei, nr. 114/1996, de dezbătut în procedură de urgenţă. Rog reprezentanţii comisiei să propună timpii de dezbatere.

Domnul preşedinte Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Având în vedere că legea cuprinde doar un articol unic, apreciem că sunt suficiente 2 minute de vorbitor şi 5 minute pentru dezbaterea generală.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este de acord cu această alocare de timp? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu această împărţire a timpului, trecem la dezbaterea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Nu sunt nici amendamente.

Asupra proiectului de lege, asupra titlului şi a articolului unic? Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Votul final asupra acest proiect de lege va avea loc joi, după ora 9,00.

La pct.23, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonă de interes naţional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureşti, incluzând Noul centru civic şi Centrul istoric şi stabilirea condiţiilor de realizare a investiţiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă.

Domnul ministru Miron Mitrea, din partea iniţiatorului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Vă spun de la început că poziţia Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este de a propune Camerei respingerea acestui proiect de lege. Această ordonanţă de urgenţă, care a fost mult disputată cu un an şi jumătate în urmă, are cel puţin 3 caracteristici care ni se par inacceptabile: 2 care rezultă din lege şi 1 din punerea în practică a legii sau a ordonanţei de urgenţă, care, la ora actuală este suspendată, după cum onoraţii colegi cunosc. Creează un monopol asupra centrului istoric şi centrului Bucureştiului, astfel încât o singură societate comercială să poată proiecta, executa lucrările de construcţii. Probabil, este cea mai importantă zonă de construcţii din România la ora actuală şi, mai mult, amestecă centrul istoric cu centrul comercial al Bucureştiului şi cele două lucruri sunt suficiente ca această lege să fie de neacceptare, de respingere, a ordonanţei de urgenţă.

Mai mult, punerea în practică a acestei ordonanţe de urgenţă a dovedit că pentru o afacere în care sunt implicate 2 miliarde de dolari s-a constituit un SRL care are ca şi capital social undeva, în jur de 30 de mii de dolari, iar principalul acţionar este reprezentantul unei societăţi engleze, care are ca şi capital social 100 de lire sterline!

Este una dintre acţiunile pentru care Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a cerut în această săptămână ajutorul organelor în drept, mă refer la Garda Financiară, Curtea de Conturi şi Poliţie, pentru a vedea care sunt dedesupturile acestei afaceri. Nu fac nici un fel de proces de intenţie nimănui, bănuiesc că toată afacerea a ajuns în acest mod din neştiinţă, nu din rea-voinţă, dar este normal ca organele abilitate ale statului să-şi facă datoria şi să ne informeze.

În afară de această informaţie suplimentară, revin la ideea iniţială. Este inadmisibil ca cea mai importantă zonă urbanistică a României să fie un monopol al unui SRL, indiferent că el este format şi din 36% primărie, şi de aceea vă propunem, stimaţi colegi, şi vă rugăm să votaţi respingerea proiectului de ordonanţă de urgenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Ioan Oltean, din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Punctul de vedere pe care l-a exprimat iniţiatorul aici, cel puţin la prima vedere, vine în contradicţie evidentă cu punctul de vedere pe care comisia sesizată în fond este obligată să-l susţină astăzi. Vă rog să observaţi că pe ordinea de zi, acest proiect de lege are un raport favorabil, dat în urma dezbaterilor ce au avut loc la nivelul comisiei, precum şi în urma avizelor pe care le-au exprimat Comisia juridică şi Consiliul Legislativ.

În această situaţie, îngăduiţi-mi să nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere pe care l-a exprimat iniţiatorul şi să supun atenţiei dumneavoastră propunerea de a se restitui proiectul de lege la comisie, unde, împreună cu iniţiatorul să luăm în dezbatere acest nou punct de vedere pe care domnul ministru l-a exprimat. Şi, pe urmă, să venim cu un alt raport, fie de menţinere a punctul nostru de vedere, fie de însuşire a punctul de vedere al iniţiatorului.

Dar, în acest moment, noi nu putem fi de acord cu punctul de vedere exprimat de iniţiator, deci cu respingerea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă mai informez că sunt depuse mai multe amendamente de fond şi, în raport de aceste poziţii contrare, îi dau cuvântul din nou domnului ministru Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

În mod formal, preşedintele comisiei are dreptate, comisia, prin două raporturi succesive, pe care le-a exprimat în anul 1999, a adoptat poziţia pe care domnia sa a sprijint-o astăzi. Nu avem nimic împotrivă ca acest raport să se reîntoarcă la comisie, să fie reanalizat. Vreau să atrag atenţia, însă, că efectele acestei ordonanţei de urgenţă au fost suspendate până în momentul în care dumneavoastră, Parlamentul, veţi decide într-un fel sau altul. Nu puteam să ne permitem, Guvernul, să lăsăm această ordonanţă să-şi producă efectele în cea mai importantă zonă a municipiului Bucureşti.

Deci, pentru noi, Guvernul, amânarea luării unei decizii nu este o problemă cu care să nu fim de acord şi, dacă plenul hotărăşte ca proiectul de lege să meargă înapoi, la comisie, pentru un raport suplimentar, noi nu avem nimic împotrivă. Subliniez, pentru ca toată lumea să ştie, această ordonanţă de urgenţă nu-şi produce efecteze în ziua de astăzi, când noi discutăm această problemă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marin Cristea. Poftiţi!

Domnul Marin Cristea:

Doresc să intervin în susţinerea iniţiatorului, respectiv, a domnului ministru Mitrea, întrucât de cum s-a născut această ordonanţă a creat nu numai animozităţi şi nu numai suspiciunile pe care le bănuiam atunci şi s-au dovedit certe ulterior. Această ordonanţă, pe lângă altele, vreau să informez Camera că încalcă una din regulile de bază în crearea unei astfel de acţiuni şi a unui astfel de proiect.

În 1995, în România, în Bucureşti, a fost organizat un concurs internaţional pentru, să zic, crearea centrului istoric-civic, care a fost câştigat de o asociaţie de arhitecţi germani. S-au făcut cheltuieli destul de importante pentru acest concurs. Iar această ordonanţă înlătură tot ce s-a făcut, înlătură tot ceea ce, de fapt, a mai rămas în picioare în zona aceasta a Bulevardului Unirii, începând de la Casa Parlamentului şi până la Piaţa Muncii.

Celelalte lucruri urmărite pe ascuns, sunt cele exprimate de ministru aici. Se vrea a se face această lucrare sub comanda unui SRL străin şi, în acelaşi timp, cu o întreprindere românească, definită prin lege.

În al doilea rând, vreau să ţineţi cont, în afară de toate acestea, că la pct. 15 de astăzi - spunea, de fapt, şi domnul ministru - noi am aprobat un proiect de lege care, între altele, suspendă această ordonanţă, din motivele care au fost exprimate până acum, şi, în acelaşi timp, pentru că aşa prevede legea aprobată la pct. 15, un nou punct de vedere. La fel, acestuia, ca şi la celelalte 22.

Eu cred că ea nu trebuie pusă în discuţie. Cred că trebuie respinsă de noi, pentru că, la comisie, nu văd ce se va întâmpla, altfel. Oricum, Guvernul trebuie să prezinte un punct de vedere scris. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu vă rog să aveţi în vedere că, dacă trecem la propunerea de respingere, trebuie să trecem la analizarea raportului comisiei pe text. De aceea, v-aş ruga să nu vă repetaţi şi să folosim constructiv timpul.

Din moment ce s-a făcut propunerea din partea comisiei, la care a achiesat şi reprezentantul Guvernului, v-aş ruga să-mi permiteţi să trec la vot această propunere.

Doriţi să mai adăugaţi ceva, domnule preşedinte? Vă rog!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Vroiam tocmai să insist asupra acestei chestiuni, este un caz nemaiîntâlnit. Eu, cel puţin, nu-mi amintesc de un asemenea caz, în care comisia să prezinte în faţa plenului Camerei un aviz favorabil, iar iniţiatorul, fără o consultare prealabilă a comisiei, să renunţe la propriul proiect.

Această situaţie inedită nu-şi găseşte rezolvarea în regulament, dar este absolut cert, pe baza cutumelor consacrate în activitatea noastră parlamentară, că în această situaţie nu se poate decât retrimite proiectul la comisia sesizată în fond, care, împreună cu iniţiatorul, să găsească o soluţie rezonabilă şi să fie din nou pusă în atenţia plenului Camerei Deputaţilor. De aceea, v-aş ruga să sistăm dezbaterile pe marginea susţinerii unui punct de vedere sau altul şi să supunem la vot această propunere, care mi se pare absolut rezonabilă şi corectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul reprezentant al iniţiatorului?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt iniţiatorul, ca şi ministru al lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

Este un lucru care s-a întâmplat. Şi în legislatura trecută, des s-a întâmplat ca pentru un proiect de lege care a venit cu raport de adoptare să se propună respingerea. Dacă a fost votată sau nu, este decizia Camerei. Aceasta, ca problemă procedurală, răspuns colegului meu de la preşedinţia comisiei.

În acelaşi timp, să-i răspund şi colegului deputat Cristea. Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere oficial prin ceea ce am prezentat eu astăzi în faţa Parlamentului. Ca şi ministru al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, punctul oficial de vedere eu îl transmit în această chestiune şi cred că Parlamentul, Camera a luat act de faptul că noi propunem respingerea acestei ordonanţe de urgenţă. Fiind de acord, aşa cum am spus de la început, ca ea să fie returnată la comisie, ca să intrăm într-o procedură mai uşor de manevrat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Logic şi regulamentar, supun votului dumneavoastră propunerea de restituire a proiectului la comisie, pentru a elimina aceste inadvertenţe şi pentru a examina şi propunerile de amendamente făcute aici.

Cine este pentru restituire? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, s-a votat restituirea proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanţei Guvernului nr. 129/1998.

Procedură, după ce am votat restituirea legii? Vă rog!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Procedura nu este neapărat legată de ceea ce votăm, atât doar că nu se poate interveni în timpul votului. Am solicitat această intervenţie pe teme procedurale pentru a vă ruga ca în momentul în care solicită să ia cuvântul un parlamentar, un deputat, să-i daţi cuvântul. Mie nu mi-aţi dat cuvântul, de aceea am venit să solicit procedura.

Dumneavoastră nu puteaţi să bănuiţi ce vroiam să spun eu. Iar dacă vreţi să sistaţi dezbaterea, o supuneţi la vot.

Rugămintea către dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât eram în dorinţa de a exprima un punct de vedere care să fie în sprijinul de a desluşi situaţia procedurală în care ne găsim şi care nu este numai inedită, ci este şi politică. Şi acest lucru am vrut să-l subliniez: este voinţa Guvernului, ca iniţiator; dar de pe o altă poziţie, ca iniţiator, faţă de vechii iniţiatori.

Şi, în această situaţie, este normal şi este în sprijinul activităţii noastre să retrimitem la comisie proiectul de lege, pentru ca să nu existe o procedură din aceasta abruptă, pe care, eventual, putea să o susţină iniţiatorul: să respingem fără să se facă o motivaţie. Pentru că este vorba despre o viziune politică diferită asupra problemei respective.

Eu am vrut să insist asupra acestui lucru, dumneavoastră nu mi-aţi dat voie, acum am reuşit. Vă rog foarte mult, pentru că procedurile de fluidizare a activităţii parlamentare sunt atât de rapide, totuşi, măcar în astfel de momente, să ne acordaţi această diligenţă de a accede la microfon, pentru care eu vă mulţumesc dinainte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi îmi pare rău că nu am sesizat că vreţi să luaţi cuvântul. Am tot văzut deputaţi ridicându-se din sală şi am observat intenţia dv. Îmi cer scuze că n-am sesizat.

La pct. 24, urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 148/2000 pentru modificarea unor reglementări în domeniul serviciilor publice de transport local de călători. Procedură de urgenţă.

Îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei pentru industrie şi servicii să propună timpii de dezbatere. Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că această ordonanţă de urgenţă conţine modificarea a 2 articole, supunem aprobării dumneavoastră ca timpul total să fie de 5 minute, orice intervenţie să nu depăşească 2 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru această propunere? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat timpul intervenţiilor şi durata finală a dezbaterilor.

Având în vedere cuprinsul raportului comisiei, trecem direct la dezbaterea textului legii şi a ordonanţei.

Dacă la titlul legii şi la articolul unic există obiecţii. Nu sunt, se socotesc adoptate în unanimitate.

Dacă la titlul ordonanţei de urgenţă şi la cele două articole: I şi II exisă vreo obiecţie? Nu sunt, se socotesc adoptate în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 148/2000 pentru modificarea unor reglementări în zona serviciilor publice de transport local de călători va fi supus votului final joi, după ora 9,00. Vă mulţumesc.

Trecem în continuare la pct. 25 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 159/2000 privind aprobarea efectuării unor cheltuieli din Fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere, gestionat de Regia Naţională a Pădurilor.

Rog Comisia pentru administrarea teritoriului, care a făcut raportul, să se întoarcă la locul de muncă. Domnule preşedinte Oltean, regret, vă închiriez permanent banca comisiei pentru şedinţa de astăzi.

Raportul este fără amendamente. Vă rog să poftiţi, pentru a propune timpul de dezbatere!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Apreciem că pentru dezbaterea acestui proiect de lege sunt suficiente 2 minute de vorbitor şi 7 minute pe total.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această afectare de timp.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat această programare a dezbaterilor pe timpi.

Dacă asupra titlului legii şi asupra articolului unic privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.159/2000 sunt obiecţii. Nu sunt.

Se consideră legea şi articolul unic votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra conţinutului ordonanţei de urgenţă, respectiv art.1 - 4 sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Legea şi ordonanţa de urgenţă nr.159/2000 au fost votate.

Urmează ca votul final asupra acestui proiect de lege să se desfăşoare joi, după ora 9,00.

Pct.26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.162/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.101/1998 privind reglementarea plăţii unor tarife pentru serviciile prestate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi oficiiile judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie. Procedură de urgenţă.

Vă rog să propuneţi timpul afectat intervenţiilor şi dezbaterilor. Domnul deputat Neacşu.

Domnul Ilie Neacşu:

Propun 5 minute pentru dezbatere, cu un minut pentru vorbitor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru această afectare de timp? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul cuprinde amendamente.

Asupra titlului legii dacă există obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic vă rog să observaţi uşoara ameliorare a textului, propusă de către comisie, pentru amendament.

Sunt obiecţiuni asupra acestui amendament? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul articolului unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Asupra titlului ordonanţei, vă rog să observaţi amendarea acestuia de către comisie.

Dacă sunt obiecţiuni asupra amendamentului comisiei. Nu sunt.

Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

La art.1 al ordonanţei, comisia propune o uşoară ameliorare a conţinutului acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Textul art.1, alin.2, se consideră votat în unanimitate.

Vă consult dacă asupra art.3 din ordonanţă există obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art.II din ordonanţă dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Întrucât textul proiectului de lege şi conţinutul Ordonanţei de urgenţă nr.162/2000 au fost votate potrivit menţiunilor făcute în cursul dezbaterilor, urmează ca votul final asupra acestui proiect de lege să aibă loc joi.

La pct.27 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.211/2000 privind instituirea sistemului de plată pentru motorină, pe bază de bonuri valorice, în vedere înfiinţării culturilor de cereale păioase şi efectuării arăturilor din toamna anului 2000. Procedură de urgenţă.

Tot pe domnul preşedinte Neacşu îl rog să propună, în numele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară, timpii.

Domnul Ilie Neacşu:

La acest proiect de lege, domnule preşedinte, vă propun 10 minute total, cu 2 minute pentru vorbitor.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această afectare a timpului?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost aprobat timpul afectat intervenţiilor şi dezbaterii.

Asupra titlului proiectului de lege dacă există obiecţii. Nu există.

Aprobat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege vă rog să sesizaţi uşoara ameliorare a textului din punct de vedere redacţional, propusă de către comisie la pct.1 din raport.

Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul articolului unic al proiectului de lege în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

Adoptat.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Adoptat.

La art.1-5 din textul ordonanţei dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

La art.6 din textul ordonanţei vă rog să sesizaţi faptul că din partea comisiei există un amendament care vizează ameliorarea alin.2 al art.6, la propunerea deputatului Ştefan Popescu Bejat.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu sunt.

Textul art.6 alin.2 şi art.6 în întregime a fost votat în unanimitate.

La art.7 şi 8 dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că textul Proiectului de Lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.211/2000, ca şi textul ordonanţei au fost votate pe articole. În consecinţă, proiectul de lege va fi supus pentru votul final joi.

La pct.28 de pe ordinea de zi este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.223/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998 - 2000.

Tot pe domnul preşedinte Neacşu îl rog să propună, fiind procedură de urgenţă, timpii pentru dezbatere.

Domnul Ilie Neacşu:

Vă propun 5 minute total; 1 minut pentru vorbitori.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere.

Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă asupra titlului şi articolului unic există obiecţii. Nu sunt.

Proiectul legii şi articolul unic au fost votate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Votate în unanimitate.

În privinţa articolului unic al ordonanţei de urgenţă, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că proiectul de lege şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.223/2000 au fost votate cu majoritatea rezultată din dezbateri.

Votul final asupra acestui proiect de lege va avea loc joi.

Pct.29 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2000 pentru modificarea anexei nr.2 la Ordonanţa Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior BANCOREX S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română.

Raportul este întocmit de către Comisia pentru politică economică. Reprezentantul comisiei urmează să propună timpii afectaţi dezbaterii, întrucât ne aflăm în procedură de urgenţă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Marin:

Având în vedere că raportul cere adoptarea în forma prezentată, propun 2 minute de intervenţie şi 5 minute pe total.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această afectare a timpului. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La titlul legii dacă sunt obiecţii.

Domnului deputat Năstase, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referitor la BANCOREX, prin hotărârea Curţii Constituţionale s-a hotărât lichidarea ei în ?95; nu mai putem discuta astăzi despre restructurarea unei bănci lichidate. Să vorbim pentru finalizarea lichidării BANCOREX-ului, şi nu pentru restructurarea ei. Nu mai ai ce restructura din această bancă.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Ministerului Finanţelor, aţi sesizat obiecţia formulată de către domnul deputat Năstase. Vă rog să vă pronunţaţi.

Doamna Maria Manolescu:

Prin ordonanţa respectivă se propune modificarea unei anexe la ordonanţa anterioară - Ordonanţa Guvernului nr.39/1999 - care se referea la procesul de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior. Deci este vorba de titlul unei ordonanţe anterioare pe care cred că nu putem să-l modificăm la această dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia are de adăugat ceva?

Domnul Gheorghe Marin:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de redactare propus de domnul secretar Năstase, care vizează de fapt schimbarea titlului unei ordonanţe care a fost la vremea respectivă aprobată.

Cine este pentru? 25 de voturi. Insuficiente pentru admiterea acestui amendament.

Supun votului titlul legii în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi.

Titlul legii de aprobare a ordonanţei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

La textul articolului unic dacă există obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

În privinţa titlului ordonanţei de urgenţă nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

La textele art.I şi II nu sunt obiecţiuni.

Votate în unanimitate.

Întrucât proiectul de lege şi Ordonanţa de urgenţă nr.100/2000 au fost votate potrivit majorităţii rezultate din dezbateri, proiectul de lege va fi supus votului final joi.

La pct.30 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2000 pentru reglementarea situaţiei patrimoniale a Băncii Comerciale Române S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfăşurată de Banca Română de Comerţ Exterior BANCOREX S.A., până la data radierii acesteia din Registrul comerţului.

Şi aici suntem în procedură de urgenţă.

Rog comisia să propună alocarea timpilor de dezbateri, total şi pe intervenţie.

Domnul Gheorghe Marin:

Pentru acest proiect de lege, întrucât sunt două amendamente admise, propun 2 minute pentru fiecare intervenţie şi timp total 5 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru această alocare? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat această alocare a timpului.

La titlul legii şi articolul unic nu sunt amendamente.

Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Titlul legii şi articolul unic au fost adoptate în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, de asemenea, nu se propune modificarea.

Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art.1, 2, 3 şi 4 dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Până la art.4 alin.1 nu sunt amendamente. Deci aceste texte au fost votate în unanimitate.

Vă rog să sesizaţi că la alin.2 al art.4, la pct.6 din raportul comisiei, se propune un amendament în formularea care vi se prezintă în raport.

Aveţi obiecţiuni? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul art.4 alin.2, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi contra. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul art.4 alin.2 şi art.4 în întregime au fost votate în unanimitate.

La art.5, comisia propune un amendament în redactarea pe care o găsiţi în textul raportului la pct.7.

Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art.5 în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că textul proiectului de lege şi al ordonanţei de urgenţă au fost votate cu majoritatea rezultată din dezbateri, mai exact în unanimitate, astfel încât urmează ca textul proiectului de lege să fie supus votului final joi.

La pct.31 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.101/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România şi a anexei Ordonanţei de urgenţă nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Chestiune de procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

O problemă de procedură din partea iniţiatorului, Ministerul Sănătăţii.

Vă rog.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Este o chestiune de procedură.

Ordonanţa nr.83 nu s-a aprobat prin lege, dar suntem în situaţia de a aproba acum o modificare a acestei ordonanţe. Am solicita o trimitere la Comisia pentru sănătate, pentru a se reglementa art.2 care este trecut în ordonanţa care este supusă astăzi spre aprobare domniilor voastre.

În plus, sunt încă puncte în Ordonanţa nr.83 care privesc punctual imobile unde sunt spitale, unde s-au făcut investiţii mari de la bugetul de stat, în special la pct.7 care se referă la maternitatea Caritas - acest imobil este construit în integralitate din bugetul statului şi s-a restituit, s-a retrocedat unui proprietar care nu există. Mă refer la pct.1, 7, 13, 18, 19 şi 23 din Ordonanţa 83. Şi, pentru a nu avea probleme necorespunzătoare pe linie sanitară, v-aş ruga să facem o trimitere la comisie.

Este o vorbă care spune că sănătatea nu este totul, dar totul fără sănătate nu este nimic, aşa că trebuie să apărăm şi lăcaşul acolo unde noi ne tratăm sănătatea.

Apelez la bunăvoinţa dumneavoastră pentru a aproba cererea noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă reprezentantul comisiei are de precizat ceva în legătură cu cererea de restituire.

Domnul Nicolae Păun:

Domnule preşedinte,

Suntem de acord cu cererea formulată şi, prin urmare, solicităm trimiterea spre analiză la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că a existat o practică din partea noastră să solicităm Guvernului actual puncte de vedere la toate ordonanţele de urgenţă şi ordonanţele care erau pe ordinea de zi, vă supun votului dumneavoastră cererea reprezentantului Guvernului de a se restitui la comisie, pentru a aduce precizări suplimentare şi pentru a realiza o nouă dezbatere împreună cu membrii comisiei.

Cine este pentru această restituire? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, s-a votat restituirea acestui proiect la comisie.

La pct.32 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale. Procedură de urgenţă.

Rog pe domnul deputat Neacşu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, să propună timpii de dezbatere.

Domnul Ilie Neacşu:

Vă propun 12 minute pentru dezbateri şi 2 minute pentru vorbitori.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această alocare de timp? Mulţumesc.

Voturi contra?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat alocarea timpilor.

În privinţa titlului proiectului de lege nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege vă rog să sesizaţi amendamentul formulat de comisie, care adaugă sintagma "cu următoarele modificări" textului iniţial al Guvernului.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul articolului unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii şi titlul articolului unic au fost votate în unanimitate.

La ordonanţa de urgenţă, asupra titlului nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1-7, pentru care comisia nu a făcut amendamente, sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Textele art.1-7 votate în unanimitate.

La art.8 al ordonanţei de urgenţă vă rog să sesizaţi amendamentul formulat de către comisie, amendament care vizează o uşoară ameliorare redacţională.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art.8.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La art.9 şi 10, fără amendamente de la comisie, sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

În aceste condiţii, votul final asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.262/2000 va fi supus votului final joi.

Pct.33 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România.

Reprezentantul iniţiatorului.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Laurenţiu Tănase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Culturii şi Cultelor susţine ca oportună adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România, pentru următoarele considerente:

Iniţierea acestui act normativ a fost determinat de necesitatea stabilirii unor forme de sprijin financiar pentru unităţile cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România, constând în contribuţii care să asigure o completare a drepturilor salariale neacoperite din fonduri proprii, atât pentru personalul neclerical angajat în aceste unităţi, precum şi în unităţi şi instituţii de învăţământ teologic autorizate.

Numărul posturilor care beneficiază de această contribuţie este de 17.000, număr determinat de solicitările tuturor cultelor religioase, iar cuantumul contribuţiilor ce vor fi acordate în baza Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 se va majora periodic prin hotărâre de Guvern, în raport cu creşterea salariului de bază minim brut pe ţară.

În consecinţă, având în vedere cele prezentate anterior, propun adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând tuturor cultelor religioase din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog pe domnul preşedinte Păun Nicolae, preşedintele comisiei sesizate în fond, să prezinte raportul.

Domnul Nicolae Păun:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să citesc raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România.

În urma examinării, în şedinţa din 9 ianuarie 2001, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România, trimis comisiei noastre spre analiză în fond, aceasta a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil primit de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi opiniile Consiliului Legislativ.

Prin obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul legii, nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

La articolul unic, nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La titlul ordonanţei, nu sunt obiecţiuni.

Asupra articolelor Ordonanţei nr.72, deci asupra art.1 - 8, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Se consideră votate în unanimitate.

În consecinţă, legea, în ansamblu, urmează să fie supusă votului final joi, la şedinţa de vot.

La punctul 34: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România. Procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru buget, vă rog prezentaţi timpii.

Domnul Neculai Grigoraş:

Vă propun 5 minute pentru ansamblul proiectului de lege şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această afectare de timp.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit raportului întocmit de către comisie.

La proiectul de lege şi la articolul unic, comisia nu a făcut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu.

Titlul legii şi articolul unic au fost votate în unanimitate.

În privinţa ordonanţei de urgenţă, dacă la titlul există obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În privinţa articolului unic din textul ordonanţei de urgenţă, vă rog să observaţi amendamentul comisiei care propune reformularea art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.76/2000.

Vă rog să examinaţi textul rezultat din reformularea comisiei şi să vă pronunţaţi dacă sunteţi de acord cu acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

Textul art.4 a fost adoptat cu amendamentul comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât comisia a operat o modificare în conţinutul articolului din interiorul ordonanţei, se impune - aceasta este o omisiune a comisiei - ca în articolul unic al legii să completăm "cu următoarea modificare" sau "cu următoarele modificări". Cred că "cu următoarea modificare" este suficient.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos să citiţi exact cum ar curge în continuare textul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Deci articolul unic al proiectului de lege: "Se supune Parlamentului spre aprobare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România, cu următoarea modificare..." şi ea decurge din textul care este amendat în raportul comisiei cu privire la conţinutul ordonanţei.

Domnul Florin Georgescu (din loja comisiei):

Aşa este!

Domnul Valer Dorneanu:

Este de acord şi domnul deputat Florin Georgescu.

Supun votului dumneavoastră textul în reformularea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Titlul proiectului de lege şi articolul unic, precum şi cel al ordonanţei de urgenţă sunt adoptate, o să supunem votului final proiectul de lege joi.

La punctul 35: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.153/2000 privind trecerea unui imobil din domeniul public în domeniul privat al statului şi darea lui în administrarea Comitetului Olimpic Român.

Procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru administraţie publică să propună timpii de dezbatere.

Raportul, vă reamintesc, e fără amendamente.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Atunci, propunem 5 minute pe ansamblu şi 1 minut pe articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpului de dezbatere. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului şi a articolului unic din proiectul de lege, nu sunt obiecţiuni. Adoptate în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă şi a celor 3 articole, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

În consecinţă, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.153/2000 va fi supus votului final joi.

Punctul 36: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2000 privind modificarea şi completarea Legii învăţământului, nr.84/1995, republicată, lege organică.

Dau cuvântul iniţiatorului.

Domnul Acsinte Gaspar (din loja Guvernului):

Este ordonanţă de urgenţă!

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi dreptate, e procedură de urgenţă.

Domnul Acsinte Gaspar (din loja Guvernului):

Comisia să stabilească timpii!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, aveţi cuvântul pentru a propune timpii de dezbatere pe intervenţie şi timpii finali.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că este efectiv o ordonanţă cu caracter tehnic, deci fără aspecte ce pot fi interpretate sau politizate, noi vă propunem ca timp pentru o intervenţie la un articol maximum 1 minut, iar per total 7 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Voturi împotrivă sunt?

Abţineri? Nu.

În unanimitate, a fost aprobată repartizarea timpilor de dezbatere.

Asupra proiectului de lege, mai exact asupra titlului dacă există observaţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolul unic din proiectul de lege, dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Asupra articolului unic, vă rog să observaţi că, în raportul comisiei, se propune eliminarea textului alin.1, lit.d).

Dacă sunt obiecţiuni la acest amendament al comisiei care, repet, tinde să elimine din textul ordonanţei lit.d) a alin.1?

Vă rog. Vreţi să daţi o explicaţie.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, cei care dintre dumneavoastră aveţi textul acestei ordonanţe, respectiv textul raportului, o să constataţi că mai multe alineate sunt propuse a fi eliminate.

Comisia împreună cu ministerul a făcut acest lucru, deoarece ni se propunea pentru bacalaureat o aşa-numită filieră profesională, o filieră care se încadra în filiera tehnologică existentă şi prin care se legifera o chestiune unică în învăţământul românesc, indiferent de perioada acestuia. În speţă, să se dea un aşa-numit bacalaureat profesional, mult mai uşor decât bacalaureatele specifice celor 3 filiere, filiera teoretică, filiera tehnologică şi filiera vocaţională şi având în vedere că acest bacalaureat era mult mai uşor decât celelalte el permitea să se acceadă numai în învăţământul superior de scurtă durată, adică în colegii.

Cum Legea învăţământului stipulează că în România învăţământul este deschis, deci, în speţă, se urmezi filiera scurtă şi apoi să poţi urma şi forma lungă, acest tânăr care ar fi dat un bacalaureat profesional putea să meargă la un colegiu de 3 ani, forma scurtă de învăţământ superior, să îl termine efectiv cu 10, iar pentru a continua la forma lungă, la 5 ani sau 4 ani, el trebuia să se reîntoarcă să dea bacalaureatul din nou, bacalaureatul normal pe filiera teoretică, tehnologică sau vocaţională şi numai după aceea avea voie să se înscrie la forma lungă.

Am considerat că nu este necesar şi am eliminat acest punct şi, pe cale de consecinţă, vin şi celelalte eliminări. Deci aceasta este filozofia textului respectiv.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu aceste explicaţii, propun aprobarea amendamentelor comisiei, care vizează eliminarea de la punctele 1 şi 2 referitoare la art.24 lit.d) şi la art.26 alin.2 lit.B.

Cine este pentru acest amendament? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Dacă sunt abţineri. Nu sunt.

Vă rog să observaţi, în continuare, că textul punctului 4 din raportul comisiei propune menţinerea art.31 alin.1, în redactarea care a fost propusă de către iniţiator.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La punctul 5 al raportului, punctul 4 al ordonanţei referitor la art.59 care, în redactarea iniţiatorului, prevedea completarea cu un nou alin.5, comisia propune eliminarea acestui alineat.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea din cuprinsul art.59 a noului alineat care a fost inclus prin ordonanţă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

În consecinţă, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2000 privind modificarea şi completarea Legii învăţământului, nr.84/1995, urmează să fie supusă votului final joi.

La punctul 37: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă.

Procedură de urgenţă. Rog, de asemenea, pe domnul preşedinte al Comisiei de învăţământ să propună timpii de dezbatere.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind o ordonanţă cu mai multe modificări, de fapt, practic, este respinsă de comisie de la A la Z, propunem pe fiecare alineat 2 minute şi per total 15 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru această repartizare a timpilor? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat repartizarea timpilor de dezbatere.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit raportului Comisiei de învăţământ.

La titlul proiectului de lege dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

În privinţa articolului unic al proiectului de lege, vă rog să observaţi, la punctul 1 din raport, amendamentul propus de comisie care vizează, de fapt, precizarea referitoare la "Monitorul Oficial" în care a fost publicată Ordonanţa de urgenţă nr.133/2000.

Cine este de acord cu textul articolului unic al legii, în redactarea comisiei?

Domnul Acsinte Gaspar (din loja Guvernului):

Numai o clipă!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Să păstrăm normele de tehnică legislativă şi, în partea finală, în locul sintagmei "cu următoarele amendamente", "cu următoarele modificări".

Domnul Anghel Stanciu:

Sau "cu prezentele modificări".

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, "cu următoarele modificări" este mai corect.

Comisia, dacă sunteţi de acord. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră textul articolului unic, în următoarea redactare: "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, publicată în "Monitorul Oficial" partea I, nr.465/25 septembrie 2000, cu următoarele modificări".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

La punctul 2.

Domnul Valer Dorneanu:

La punctul 2. Dar vă rog să-mi explicaţi, pentru că eu personal nu înţeleg. Punctul 2 din raport se referă la titlul ordonanţei de urgenţă. Şi dumneavoastră propuneţi titlul legii: Lege pentru aprobarea ordonanţei.

Vreţi să explicaţi? Mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă propunem, domnule preşedinte, să rămânem pe varianta "titlul ordonanţei" şi pe urmă "Ordonanţă de urgenţă privind învăţământul preuniversitar şi postuniversitar cu taxă" şi aici am adăugat noi "peste locurile finanţate de la bugetul de stat". Deci modificarea priveşte suprimarea cuvântului "legii" şi rămâne, titlul ordonanţei", apoi tăiem "Lege pentru aprobarea..." şi rămâne direct "Ordonanţă de urgenţă privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă" şi apoi comisia a adăugat "peste locurile finanţate de la bugetul de stat".

Domnul Valer Dorneanu:

Am senzaţia că aţi inversat puţin lucrurile. Aţi început cu articolul unic al proiectului de lege, în raport, şi pe urmă aţi revenit la titlul legii. Nu are nici o legătură ce spuneţi dumneavoastră aici "Lege pentru aprobare".

Ce aduceţi dumneavoastră nou în raport se referă la "peste locurile finanţate de la bugetul de stat". Aceasta e adăugirea la titlul ordonanţei.

Domnul Anghel Stanciu:

Este adăugirea la titlul ordonanţei, după "învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat". Deci modificăm titlul ordonanţei.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Dar aceasta înseamnă că se modifică şi titlul legii.

Domnul Anghel Stanciu:

Pe cale de consecinţă, se modifică şi titlul legii de aprobare a ordonanţei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Ceea ce se are în vedere aici este modificarea titlului ordonanţei. Şi atunci, ca să fie foarte clar, articolul unic va avea conţinutul pe care dumneavoastră l-aţi precizat, "cu următoarele modificări" şi punem: "1) Titlul ordonanţei va avea următoarul cuprins: Ordonanţă..." şi se includ sintagmele pe care domnul preşedinte le-a invocat aici. În cadrul modificării va fi: "1) Titlul ordonanţei va avea următorul cuprins: Ordonanţă de urgenţă privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat peste locurile finanţate de la bugetul de stat".

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, dar, prin consecinţă, nu se modifică şi legea de aprobare a ordonanţei?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, titlul legii de aprobare a ordonanţei rămâne acesta, până la republicare. Nu e nici un fel de contradicţie între titlul legii şi titlul ordonanţei, în formularea pe care am dat-o.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această explicaţie necesară, supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei, în formularea comisiei: "Ordonanţă de urgenţă privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă peste locurile finanţate de la bugetul de stat".

Dacă sunteţi de acord cu această formulare a titlului ordonanţei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La art.1 al ordonanţei de urgenţă, vă rog să observaţi noua redactare a acestui text, în formularea comisiei.

Dacă sunt discuţii cu privire la această formulare. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.1 al ordonanţei de urgenţă, în redactarea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Conţinutul art.1 din ordonanţa de urgenţă a fost votat în formularea comisiei.

La art.2 al ordonanţei de urgenţă, vă rog să sesizaţi noul text al acestuia rezultat din amendamentul Comisiei pentru învăţământ.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Da, doamnă ministru, aveţi observaţii la textul art.2 amendat de comisie?

Doamna Ecaterina Andronescu:

La art.2, poziţia 4?

Domnul Valer Dorneanu:

Da, de la poziţia 4 din raport.

Doamna ministru Andronescu, ministrul învăţământului.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să-mi permiteţi ca la acest art.2 să fac propunerea de a introduce o nouă propoziţie şi să explic de ce fac această propunere.

Acest articol se referă la învăţământul organizat cu taxă peste locurile bugetate, dar există şi forme de învăţământ care se organizează exclusiv cu taxă. Pentru aceste forme de învăţământ, vă fac propunerea să le exceptăm de la prevederile acestui articol referitor la procentul de 25% şi, ca urmare, vă propun, după ultimul punct al acestui articol, introducerea unei noi propoziţiuni care spune "Fac excepţie formele de învăţământ care se organizează exclusiv cu taxă".

Aceste forme sunt, îndeobşte, formele postuniversitare, studii aprofundate sau masterate care se organizează numai cu taxă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, doamnă ministru.

Vorbiţi de învăţământul superior: "fac excepţie formele de învăţământ superior", da? Pentru că aţi uitat sintagma "superior". Sau nu am auzit eu "superior".

Domnul Anghel Stanciu:

Mai daţi citire o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai citiţi o dată, vă rog eu frumos.

Doamna Ecaterina Andronescu (din loja Guvernului):

S-a înţeles...

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, dar stenodactilografa...

Doamna Ecaterina Andronescu:

"Fac excepţie formele de învăţământ superior care se organizează exclusiv cu taxă".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Aş vrea să înţeleg, atunci când vorbim de învăţământ superior, deci în afara învăţământului cu taxe, să ne explicaţi, este vorba şi de învăţământul acela la distanţă?! Ştiţi de ce? Este tautologic, nu are sens această prevedere. Dacă acelea sunt care sunt exclusiv cu taxă, sunt numai cu taxă şi atunci nu se mai pune problema să fie un procent. De aceasta nu înţeleg unde apare. Dacă ne puteţi da o lămurire, în rest, nu am...

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, dacă doriţi să explicaţi.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc. Dacă îmi permiteţi, domnule deputat, să vă dau explicaţia pe care mi-aţi solicitat-o.

Deci, se organizează forme de învăţământ universitar fără taxe. Pentru aceste forme de învăţământ, ordonanţa prevede posibilitatea de a avea şi un număr de locuri cu taxe. Comisia a considerat de cuviinţă să limiteze această cotă la 25% din locurile bugetate. În afara acestor forme de învăţământ sunt şi forme de învăţământ superior care se organizează numai cu taxe. Este vorba de învăţământul la distanţă care, în cele mai multe universităţi, se organizează numai cu taxe şi este vorba şi de învăţământ post-universitar, de tipul studiilor aprofundate sau masteratelor, care, de asemenea, se organizează numai cu taxă. Dacă nu prevedem această propoziţiune, 25%, procentul îl aplic pe ce? pentru că evident că nu am locuri cu taxă în aceste forme de învăţământ. Şi atunci, de la acest procent exclud aceste forme care se organizează numai cu taxă. Nu ştiu dacă am fost suficient de explicită. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Stimaţi colegi,

În urma dezbaterilor, vă propun textul art.2 în formularea comisiei, cu adăugirea propusă de doamna ministru Andronescu. Vă rog.

Domnul Mircea Ifrim:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş avea o obiecţiune de principiu. Conform Constituţiei, învăţământul superior beneficiază de autonomie universitară. Ca atare, limitarea la 25% a numărului de locuri cu taxă, în funcţie de numărul locurilor fără taxă, mi se pare o măsură care nu este foarte bună dacă este exclusivă. Să se introducă "de regulă", întrucât eu cunosc de ce este limitarea, pentru că multe universităţi exagerează acest număr de locuri şi nu sunt condiţii pentru învăţământ, dar totuşi să acordăm încredere senatelor universitare şi autonomia să funcţioneze şi deci să existe un "de regulă", care să permită autonomia universitară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca orice lucru care se cârpeşte, finalitatea acestuia nu poate fi decât a unui lucru cârpit. Prin această ordonanţă se încearcă o chestiune pe care rectorii de la universităţile de stat o resping, rectorii de la învăţământul privat o resping, pentru că cei de la învăţământul privat aduc drept argument precizarea din Constituţie că învăţământul de stat este gratuit şi atunci spun, dacă este gratuit, de ce la stat primiţi cu taxă?, la care răspunsul nostru a fost că este gratuit în condiţiile legii, aşa precizează Constituţia. Şi a venit legea, aceasta care o vedeţi. Cei de la învăţământul de stat, unde cu onoare lucrează şi domnul decan, spun: "Lăsaţi-ne pe noi şi daţi-ne încredere, senatelor universitare, respectiv facultăţilor, că ştim cum să facem, pentru că avem autonomie universitară". O cale de mijloc pentru a împăca cele două a fost această limitare, putem discuta procentul, de 25%, dar totodată a fost şi o asigurare din partea comisiei că se va încerca să nu se treacă în derizoriu această profesie, respectiv această calitate a absolvenţilor de învăţământ superior. Deoarece am constatat cu surprindere că deşi senatele universitare au cea mai mare densitate de creier pe metru pătrat, dorinţa de bani a fost mai mare decât grija de a păstra un anumit standard de calitate al facultăţii respective, al Academiei de Studii Economice respective, al universităţii în ansamblu. Şi fără a încălca autonomia universitară...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, îmi cer scuze că vă întrerup. Cu toată simpatia ce v-o port, eu vă rog să treceţi de la viteza pe care aţi avut-o la Legea autonomiei locale, la viteza impusă de timpul pe care dumneavoastră l-aţi propus, 2 minute de intervenţie. Îmi cer scuze şi vă rog să continuaţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, şi eu îmi cer scuze dacă vă spun că nu se fac amendamente de fond şi o supunem direct la vot. Şi cu asta... am încheiat.

Domnul Valer Dorneanu:

Eram la dezbaterea asupra unui amendament.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, la dezbaterea asupra unui amendament se propune textul comisiei; dacă nu trece se ia în discuţie textul proeminentului şi cu asta... am încheiat. Voiam să explic colegilor, pentru că a fost discuţie la nivel de preşedintele ţării, cu colegii noştri de la Consiliul rectorilor, care au cerut preşedintelui ţării să intervină ca să nu fie nici un fel de limitare, domnul preşedinte spunând că nu înţelege de ce trebuie să fie cu taxă şi noi am găsit această cale de mijloc. Deci, noi vă propunem textul comisiei, cu justificarea pe care am prezentat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

În privinţa adăugirii propuse de doamna ministru?

Domnul Anghel Stanciu:

În privinţa adăugirii pe care o spune doamna ministru, ca să încerc să fiu şi eu avocat ca distinşii noştri colegi jurişti care au făcut regulamentul, nu este un amendament de fond şi este un amendament care clarifică, pentru că aritmetic pot să am locuri fără taxă zero şi peste locurile cu taxă este altă problemă. Deci, peste zero pot să aduc 10-15-20, nu este nici un fel de problemă. Dar, pentru a clarifica mai bine şi a nu lăsa loc de ambiguităţi, cred că este nu un amendament de fond, ce a propus doamna ministru, ci este un amendament de clarificare a textului iniţial şi îl acceptăm. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc şi pentru această explicaţie.

În consecinţă, propun, potrivit regulamentului, în primul rând textul în alcătuirea comisiei, cu adăugirea propusă de doamna ministru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Prin consecinţa acestui vot nu mai supun votului dumneavoastră adăugarea sintagmei "de regulă".

La art.3, respectiv pct.5 din raport. Aţi sesizat amendamentul făcut de către comisie. Dacă aveţi observaţii? Nu. Supun votului dumneavoastră art.3 în alcătuirea propusă de comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Art.4. Aveţi de făcut observaţii, doamnă ministru, la amendamentul comisiei? Poftiţi!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă propun să eliminăm ultima parte a acestei fraze care urmează după virgula ce însoţeşte cuvântul "candidaţilor", şi anume: "în termen de 5 zile de la afişarea rezultatelor". Să lăsăm ca acest termen să fie decis de senatele universitare şi v-aş argumenta această propunere prin aceea că poate nu întotdeauna în 5 zile, candiatul, aflat într-o astfel de situaţie, reuşeşte să-şi identifice resursele ca să se poată susţine cu taxă pe parcursul pregătirii sale universitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, iată că s-a înregistrat şi prima premieră, doamna ministru nu este de acord cu ceea ce a votat la comisie. Deci, ideea de termen nu este legată de posbilitatea ca senatele să fixeze sau să nu fixeze. Ideea de termen este legată de anumite manevre care se fac din partea celor care au bani spre a-i determina pe cei care n-au bani, dar care sunt imediat sub linia roşie, deci sub linia de admitere, să se dea de o parte ca să intre celălalt. Cu cât lungim termenul sau lăsăm la latitudinea celor de acolo se fac aceste tranzacţii. Noi am zis că în 5 zile este suficient ca cine are să se hotărască, să se înscrie. Tranzacţii se pot face şi în acestea 5 zile, dar până îl află pe ăla unde este până îl găseşte... De aici am plecat la ideea de 5 zile. Dacă consideraţi că este bine să-i lăsăm să-şi negocieze locurile, poate îi lăsăm, având în vedere că deja sunt studenţi care au dreptul să dea admintere simultan la două facultăţi şi care îşi negociază locul, retragerea de la acela de a doua, cu cei care sunt sub listă; dacă mai introducem şi între cei cu taxă această negociere, s-ar putea să ne trezim în alt spaţiu decât cel universitar, care se poate chema Obor, Vitan, Bârzeşti sau mai ştiu ce. Eu zic să rămânem la acest termen. Aceasta a fost gândirea noastră atunci şi a doamnei ministru. Dacă cineva şi-a schimbat-o... să o argumenteze. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. V-aş ruga să constataţi că am cam depăşit termenul afectat, totuşi supun votului dumneavoastră termenul de 10 minute cât aţi...

Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei):

15 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

15 minute. Contestă cineva depăşirea termenului? Vă consult dacă îi acordăm cuvântul pentru o nouă explicaţie doamnei ministru. Eu v-aş ruga. Vă rog să vă pronunţaţi, doamna ministru. Poate renunţaţi la amendament.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Nu, nu este vorba nici că doresc să mă contrazic faţă de momentul în care am discutat în comisie această ordonanţă, ci pur şi simplu că atunci am scăpat din vedere faptul că după afişarea rezultatelor sunt 3 zile de contestaţii. După 3 zile se rezolvă contestaţiile, ceea ce ne-ar aduce în situaţia ca acest termen de 5 zile să fie extraordinar de scurt şi să-i scoată din discuţie pe mulţi care ar dori să facă învăţământ cu taxă. Deci, nu vă cer acest lucru pentru a facilita aranjamentele de care vorbea domnul preşedinte, pe care, sincer doresc să nu se petreacă în tot sistemul de învăţământ, ci doar din dorinţa de a avea timpul suficient la dispoziţie pentru a se gândi, şi vă spun acest lucru din experienţa mea practică de ani de zile de decan, care a trebuit să operez cu asemenea unităţi de măsură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule preşedinte, cavalereşte, doriţi să mai daţi o explicaţie?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Am ascultat justificarea plină de conţinut a distinsei doamne ministru şi ca să împăcăm şi una şi alta, respectiv să considerăm că nu este un amendament de fond, în sensul că se schimbă cele 5 zile, că schimbarea unei cifre este evident un amendament de fond, nu? Gândiţi-vă ce ar însemna să se schimbe cifrele din contul unora dintre noi la bancă! Este un amendament de fond.

Noi am propune să nu fie un amendament de fond, ci numai de redactare, în sensul că în termen de 5 zile, nu de la afişarea rezultatelor, ci după expirarea termenului de contestaţii. Şi în felul acesta, păstrăm şi 5 zile şi respectiv soluţia pe care a propus-o doamna ministru. 5 zile de când? de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. Şi împăcăm şi una şi alta.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, dacă vreţi să mă ajutaţi, că dumneavoastră, ca decan, găsiţi formularea corectă.

Doamna Ecaterina Andronescu (din loja iniţiatorului):

Eu am găsit-o, domnule preşedinte; să fiţi de acord cu formularea pe care v-am sugerat-o.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, de la afişarea rezultatelor contestaţiilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru a şti ce supun la vot, finalul textului ar fi "în termen de 5 zile de la afişarea rezultatelor contestaţiilor".

Eu v-aş propune să fim mai constructivi şi nu atât de riguroşi şi să propunem direct la vot amendamentul comisiei, rezultat prin această adăugare. Conform procedurii, se supune la vot întâi amendamentul comisiei, nu cel de eliminare. Nu, nu propune eliminarea unui amendament sau unui text, propune eliminarea unei sintagme. Uneori, constructiv, se mai admit şi mici interpretări ale regulamentului.

Supun votului dumneavoastră textul art.8 în compunerea propusă de comisie cu menţiunea finală "de la afişarea rezultatelor contestaţiilor".

Cine este pentru această formulare? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text aprobat în unanimitate.

Stimaţi colegi, inclusiv doamna deputat Andronescu, vă rog încă o dată să constataţi că timpul afectat dezbaterii pe articole şi a dezbaterii finale a fost epuizat.

Aveţi o propunere domnule Cristian Dumitrescu? Procedură, da, vă rog. Să ştiţi că sunt numai cu ochii la dumneavoastră ca să nu mai fac o omisiune.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mă onoraţi prea mult, domnule preşedinte. Vreau să se menţioneze în stenogramă faptul că astăzi noi ne-am deplasat un pic de la Regulamentul Camerei şi am admis amendamente pe fond în plen. Este un lucru care s-a întâmplat, din respect pentru doamna ministru, care este şi colegă pentru noi, n-am intervenit şi am lăsat lucrurile aşa, însă s-a creat un precedent, pe care nici măcar nu-l condamn, pentru că viaţa va dovedi că vom avea nevoie de el şi am vrut să se menţioneze acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să reţineţi că, dintr-un cavalerism lăudabil, domnul preşedinte al comisiei a admis că este vorba de un amendament de redactare. Vă rog frumos, haideţi, fiţi şi dumneavoastră cavaler şi să încheiem şedinţa.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu mă refer la ultimul articol votat, ci la cel precedent.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să constataţi că textul ordonanţei a fost votat potrivit amendamentelor formulate de comisie şi, în consecinţă, votul final asupra legii de aprobare va avea loc joi.

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi. Mâine dimineaţă, şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului la ora 9.00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,40.