Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Radu Stroe şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul de 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 282, 63 sunt absenţi, 46 participă la alte acţiuni. 173 este cvorumul de lucru de astăzi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint întâi Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.101/1999 privind valorificarea şi transmiterea, fără plată, a unor bunuri confiscate şi a unor bunuri provenite din cadouri, devenite proprietate privată a statului, aflate în administrarea şi, respectiv, în custodia Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/1999 pentru completarea art.5 din Legea nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apărării naţionale a României nr.45/1994, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2000 privind unele măsuri pentru asanarea financiară a activităţii Băncii Agricole S.A., în vederea privatizării, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2000 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2000 privind reglementarea depozitării cerealelor şi seminţelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru industrii, servicii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2000 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii, servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2000 privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.213/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/2000 privind unele măsuri pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a Grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia - Deva, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.219/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/1998 privind finanţele publice locale, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

15) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

16) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

17) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2001 privind unele măsuri pentru achiziţionarea metalelor neferoase, aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii, servicii; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

18) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

19) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României şi Guvernul Elveţiei şi a Înţelegerii asupra proiectului - Proiect elveţian privind energia termică (Buzău, Paşcani), semnate la Bucureşti la 8 ianuarie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

20) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul pentru reforma protecţiei sociale şi implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social (Consensus III), semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 martie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

21) Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.41/1996 privind unele măsuri pentru conversia capacităţilor de producţie militară în producţie civilă, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

22) Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.41/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

23) Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.106/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

24) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, adoptat de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

25) Proiectul de Lege privind modificarea unor prevederi ale Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale - republicată, iniţiată de un număr de 6 deputaţi, respins de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

26) Proiectul de Lege pentru modificarea art.21, alin.3, teza I din Legea nr.53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului, iniţiată de un număr de 11 deputaţi, respins de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

27) Proiectul de Lege privind acordarea de sprijin financiar producătorilor agricoli mici şi mijlocii, iniţiată de un număr de 2 deputaţi, respins de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

28) Proiectul de Lege pentru modificarea art.21 din Legea nr.215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor, iniţiată de un număr de 6 deputaţi, respins de Senat în şedinţa din 1 martie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

29) Propunerea legislativă de abilitare a unor ministere şi instituţii publice în procesul de privatizare, iniţiată de domnul deputat Napoleon Pop.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 12 aprilie 2001.

30) Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia similară de la Senat; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

31) Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia similară de la Senat; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2001 privind scutirea temporară de la plata drepturilor de import şi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.100/1999 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1996 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a instituţiilor publice de cultură finanţate din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituţii, precum şi îmbunătăţirea salarizării personalului din instituţiile şi activităţile cu profil cultural;

Legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2000 pentru modificarea anexei nr.2 la Ordonanţa Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior BANCOREX S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A;

Legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2000 privind modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995 republicată;

Legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/1998 pentru modificarea prevederilor art.2, alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.48/1998 privind majorarea capitalului social al societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar majoritar;

Legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2000 privind modul de stabilire a plăţilor compensatorii şi ajutoarelor care se acordă personalului militar;

Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2000 pentru modificarea unor reglementări în domeniul serviciilor publice de transport local de călători;

Legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.153/2000 privind trecerea unui imobil din domeniul public în domeniul privat al statului şi darea lui în administrarea Comitetului Olimpic Român;

Legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.211/2000 privind instituirea sistemului de plată pentru motorină, pe bază de bonuri valorice, în vederea înfiinţării culturilor de cereale păioase şi efectuării arăturilor din toamna anului 2000;

Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.223/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998 - 2000;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.295/2000 pentru suspendarea aplicării sau abrogarea unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă.

Vă rog să luaţi act de demisia unui coleg al nostru, domnul deputat Natea Ovidiu, care, în urma numirii în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, îşi prezintă demisia.

Trecem, în continuare, la proiectele înscrise pe ordinea de zi, mai exact începem cu rapoartele comisiilor de mediere.

Începem cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apărării Naţionale.

Vă rog să luaţi raportul.

La punctul 1, cu privire la titlul ordonanţei de urgenţă, Comisia de mediere propune textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului, faţă de această împrejurare, fiind textul nostru, nu se fac nici dezbateri şi nici nu se votează.

Aceeaşi situaţie este şi la punctul 2 din raport cu privire la art.6, unde comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor.

La fel şi în ceea ce priveşte punctul 3 referitor la art.7, tot textul Camerei Deputaţilor.

Cu aceasta, textele raportului au fost votate. Urmează ca votul final să-l facem în şedinţa de mâine.

Al doilea raport, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea comercială "Sidex" Galaţi.

Vă rog să luaţi raportul, să constataţi că singurul punct asupra căruia s-a făcut medierea este cel referitor la art.4, unde Comisia de mediere ne propune tot varianta Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, potrivit Regulamentului Camerei, nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

Vom trece direct acest raport votului final din şedinţa de mâine.

La punctul 4 din ordinea de zi avem raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2000 referitor la unele măsuri privind asigurarea bunurilor mobile exportate temporar.

La primul punct din raport, cel referitor la art.5 din ordonanţă, Comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu se fac dezbateri nici asupra textului, nici nu se supune votului.

De asemenea, la punctul 2, în privinţa textului art.2, Comisia de mediere propune varianta Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici nu se pune problema votului.

Vom supune raportul votului final în şedinţa de mâine.

La punctul 5, avem raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.31/1996 privind regimul monopolului de stat.

Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere.

La primul punct al raportului, cel referitor la titlul legii, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

La punctul 2 din raport, cel referitor la articolul unic, partea introductivă, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru acest text? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat textul Senatului.

La punctul 3, cel referitor la articolul unic, punctul 1 care, în varianta Senatului, devine punctul 2, comisia ne propune varianta Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru acest text? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

unanimitate.

La punctul 4 al raportului Comisiei de mediere, comisia propune textul Senatului pentru partea introductivă.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

unanimitate.

Pentru alin.2¹, tot varianta Senatului ni se propune.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt? Nu.

Voturi contra? Nu sunt.

unanimitate.

Cu privire la alin.2², dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

unanimitate.

Fiind votate punctele raportului de mediere, vom supune votului final acest raport mâine.

Punctul 6: raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect; lege organică.

Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere care se referă, la punctul 1, la textul aflat în contradicţie între cele două Camere, respectiv art.3, alin.2. Comisia de mediere propune un text comun.

Dacă aveţi observaţii la această variantă? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La punctul 2, cel referitor la art.5, alin.1, lit.a), se propune, de către comisie, textul Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu se supune dezbaterii şi nici votului dumneavoastră.

La punctul 3, cel referitor la art.10, alin.2, tot textul Camerei Deputaţilor este propus de comisie. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nici nu se face vot.

La punctul 4 referitor la art.13, alin.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, în consecinţă, nici nu se supune la vot.

La punctul 5 din raport, cel referitor la art.30, alin.1, ni se propune de comisie textul Senatului.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate.

La punctul 6, cel referitor la art.32, alin.2, textul Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nici nu se supune textul la vot, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

La punctul 7, art.33, alin.2, tot textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nu se supune la vot.

Art.35, alin.4, cel pe care-l găsiţi la punctul 8 din raport, comisia propune tot textul Camerei Deputaţilor, nu se fac dezbateri, nu se supune la vot.

Ultimul punct 9, cel referitor la art.38, comisia ne propune tot varianta Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri, nu se supune la vot.

Raportul, în ansamblu, va fi supus votului final mâine, în şedinţa de vot.

La punctul 7, raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii serviciilor publice de gospodărie comunală.

Domnul ministru Gaspar, din partea Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din partea Guvernului, vă solicit să fiţi de acord ca raportul de mediere la acest proiect de lege să fie amânat pentru a fi dezbătut într-o şedinţă de săptămâna viitoare. Sunt nişte inadvertenţe tehnice, mai mult nişte erori materiale care trebuie corectate şi cred că este bine ca aceste lucruri să se opereze în timp, urmând ca săptămâna viitoare să le discutăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi reţinut cererea Guvernului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi.

Abţineri? Nu.

Cu 2 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a votat amânarea dezbaterii acestui raport.

La punctul 8, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor; lege cu caracter ordinar.

Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere.

La punctul 1 din raport asupra articolului unic care, în redactarea propusă de Camera Deputaţilor, devine art.I, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nu se supune la vot.

La punctul 2, art.1, comisia ne propune tot varianta Camerei Deputaţilor şi nu se supune nici dezbaterii, nici votului dumneavoastră această propunere.

La punctul 3, cel referitor la art.II, Comisia de mediere propune tot varianta Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot.

La punctul 9, Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat; lege organică.

Este un proiect de lege şi dau cuvântul iniţiatorului să susţină acest proiect şi o să o rog pe doamna preşedinte Smaranda Dobrescu să ia loc împreună cu comisia.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru amabilitatea de a aduce acest proiect de lege mai în faţă, în cadrul ordinii de zi de astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă şi prezentaţi, domnule ministru.

Domnul Sorin Encuţescu:

Sunt Sorin Encuţescu, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul la Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Sorin Encuţescu:

Proiectul Legii pensiilor militare supus atenţiei dumneavoastră este întocmit în baza prevederilor art.43 din Constituţie, precum şi al Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare şi al Legii privind sistemul public de pensii şi are menirea să întregească cadrul legislativ referitor la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Noua reglementare este fundamentată pe necesitatea adecvării sistemului de pensii militare la condiţiile existente în prezent în societate, pe cerinţa modernizării legislaţiei în domeniu şi armonizării sale cu legislaţia majorităţii ţărilor europene şi membre NATO.

Necesitatea luării în discuţie a prezentului proiect este impusă, de asemenea, de faptul că la data de 1 aprilie 2001 va intra în vigoare în totalitate Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iar realizarea unui sistem integrat de pensii reprezintă concretizarea principiilor unicităţii şi egalităţii, principii ce trebuie să guverneze un sistem de garantare a drepturilor privind asigurările sociale.

Prin proiectul de faţă, se urmăreşte stimularea stabilităţii în serviciu şi realizarea carierei pentru această categorie socio-profesională.

Bazat pe reguli noi stabile şi cuprinzătoare, sistemul pensiilor militare va constitui o speranţă pentru militari, supuşi privaţiunilor inerente activităţii în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, asigurând, totodată, stabilitatea în serviciu şi motivaţia necesară pentru realizarea unei cariere stabile în această categorie profesională.

Pentru aceste considerente, vă adresăm rugămintea să fiţi de acord cu proiectul de lege prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamnă preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Trebuie să fac menţiunea că, alături de noi, sesizată pe fond, la cererea comisiei, a fost şi Comisia pentru apărare învestită cu acest proiect de lege.

În cadrul comisiei noastre, în urma examinării Proiectului de lege privind pensiile militare de stat, în şedinţele din 20 - 21 februarie, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare cu următoarele amendamente aduse atât de către membrii Comisiei de muncă, cât şi de către membrii Comisiei de apărare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine doreşte să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă raportez la toţi cei prezenţi aici că noi, cadrele militare, atât în rezervă, în retragere, cât şi active aşteptăm legea aceasta încă de prin anii 1970 şi ceva, mai înainte de ?80. Nu a putut nimeni să o rezolve până acum, în cea mai mare parte datorită lipsei de fonduri. Dacă acum, partidul de guvernământ a găsit posibilitatea de a rezolva financiar problema aceasta, pentru că în textul legii nu era greu de făcut orice referire, este de felicitat. Pentru că faţă de propunerile făcute de Comisia de mediere, am avut păreri, nu negative, ci unele propuneri şi pentru că doresc (în ce mă priveşte, că numai eu am avut propuneri, două sau trei amendamente) ca această lege să treacă repede, pentru că mai este de făcut încă un pas cu votul, pe urmă cu promulgarea, apoi cu publicarea în Monitorul Oficial după ce preşedintele o promulgă ş.a.m.d., ca să aibă timp până la 1 aprilie să intre o dată cu Legea 19/2000, nu renunţ la aceste amendamente, dar mi le rezerv a le face, în continuare, ca un proiect de lege separat, pentru modificarea acestora, deoarece acum este vorba numai de timp.

Noi am avut funcţii diferite. Un colonel putea să aibă funcţia de general sau de general de brigadă sau de divizie, de corp de armată nu putea, şi colonel, cu două trepte putea, între altele este şi cazul meu. Se ia la baza de calcul acum, după cum au căzut de acord comisiile Camerei Deputaţilor şi Senatul, maximul funcţiei de grad corespunzător ultimei luni pe care a avut-o el în activitate.

Deci, mi se ia funcţia de colonel la maximum, dar eu am avut cu încă două trepte peste ea. Nemulţumirea aceasta este în toată ţara la toţi cei care au avut funcţii mai mari - şi la maior cu locotenent-colonel şi la locotenent-colonel, colonel ş.a.m.d. Nemulţumirea se poate rezolva ulterior. Este adevărat că acum fişele de pensii se pot consulta rapid şi se pot face, fără intervenţii, referiri în fişa fiecăruia la gradul pe care l-a avut, maximum funcţiei de grad, corespunzător actualei funcţii şi că pentru ca să vezi funcţia pe care a avut-o el în perioada anterioară trebuie să umbli pe la Piteşti, mai ştiu eu pe unde, prin toate dosarele lor. De aceea, pentru scurtarea timpului, renunţ la aceste amendamente acum, dar mi le rezerv, aşa cum vă spuneam, să le fac ulterior, pentru că este nefiresc ca un colonel cu funcţie de general de divizie să ia aceeaşi pensie acum, când iese în rezervă, cu un colonel, subordonatul lui pe a şaptea treaptă la funcţie. Degeaba s-a zbătut ăsta 40 de ani să fie peste tot şef de promoţie?! Nicăieri nu există o asemenea discriminare, nicăieri nu se întâmplă ca un profesor universitar, cu toate gradele, să ia aceeaşi pensie ca un conferenţiar. De ce se face discriminare la noi? Numai pentru că nu este timp, mi s-a replicat. Este timp şi va fi timp în continuare. Acum, pentru scurtare, o acceptăm aşa cum este şi mai există şi alte amendamente, mai simple.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru a nu se greşi consemnarea în stenogramă, aţi vorbit în calitate de deputat, nu în numele comisiei, da?

Domnul Marcu Tudor:

Ba şi în numele comisiei, sunt şi membru al comisiei, cum vreţi să o luaţi. Şi în comisie am depus amendamentul.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aţi vorbit în numele comisiei, trebuia să susţineţi raportul.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Eu am vorbit în numele meu, pentru că am amendament la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci aţi participat la dezbaterile generale. De acord.

Cine mai doreşte să participe la dezbateri generale? Doamna Smaranda Dobrescu vrea să vorbească în numele Grupului parlamentar al PDSR.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Proiectul Legii pensiilor militare de stat aliniază, pe de o parte, pensiile militare la cele stabilite conform legislaţiei europene, iar, pe de altă parte, propune o protecţie socială corespunzătoare cadrelor militare. Nevoilor actuale de restructurare ale armatei, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, actuala Lege a pensiilor le vine în întâmpinare, oferind celor ce părăsesc cadrul militar şi alternativa pensionării, dacă vârstele corespund cerinţelor legii. Prevederile legii stimulează stabilitatea în serviciu şi realizarea carierei pentru această categorie profesională.

Actualul proiect de lege se aliniază, în mare măsură, prevederilor noului sistem public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Printre aceste similitudini, putem enumera: încadrarea în condiţii de muncă care atrage facilităţi la considerarea vârstei de pensionare şi cuantumul pensiei, posibilitatea pensionării anticipate sau pensionării anticipate parţiale, sistemul acordării pensiilor de invalididate şi a celor de urmaş, renunţarea la pensia suplimentară.

O măsură dreaptă şi echitabilă pe care o face prezentul proiect de lege este recorelarea pensiilor existente în plată la data intrării în vigoare a legii, la cuantumul echivalent rezultat din baza de calcul a soldei lunare minime corespunzătoare ultimului grad militar avut în activitate. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună militarii, interdicţii pe care celelalte categorii de angajaţi nu le au.

Grupul parlamentar al PDSR susţine acest proiect de lege şi îşi ia angajamentul introducerii în bugetul Ministerului Afacerilor Externe a sumelor corespunzătoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege potrivit textului adoptat de Senat şi potrivit raportului întocmit de Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare.

Asupra titlului proiectului de lege nu au fost amendamente, dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi.

Trecem mai departe la art.1. Nu au fost amendamente decât dumneavoastră dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

La art.2 dacă sunt observaţii? Nici comisia nu a avut amendamente.

La art.3 dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut.

La art.4 dacă sunt observaţii? Nu au avut nici comisiile de făcut amendamente.

La art.5 dacă sunt observaţii sau obiecţii? Există cineva care vrea să intervină? Nu.

La art.6 nu sunt obiecţii nici observaţii.

La art.7, vă rog să observaţi la pct.1 reformularea pe care comisia, la propunerea domnului deputat Kerekes Károly, o propune pentru o mai bună redactare. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.3 al art.7 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

La art.8 dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente.

La art.9, urmăriţi vă rog amendamentul pe care comisia îl propune în pct.2 din raport. Dacă aveţi observaţii la acest amendament sau obiecţiuni?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate, ca şi alin.1 şi alin.2.

La alin.4 de la art.9 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cap.II, titlul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

La art.10 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.11, Secţiunea I nu sunt obiecţiuni.

La art.12, dacă sunt obiecţiuni sau observaţii? Nu sunt.

La art.13, dacă sunt obiecţiuni sau observaţii? Nu sunt.

La art.14, vă rog să observaţi la pct.3 din raport. Comisia are un amendament pentru alin.1. Dacă aveţi observaţii sau obiecţii?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat amendamentul comisiei în unanimitate.

Asupra lit.b) şi alin.2 din art.14 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.15, comisia la pct.4 din raport, propune o mică corectare a unei erori. Dacă aveţi obiecţiuni sau observaţii? Nu. Votat în unanimitate.

La art.16 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate, nefiind obiecţiuni.

La art.17 dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.18? Nu sunt obiecţiuni sau observaţii.

La art.19 dacă sunt obiecţiuni sau observaţii? Nu sunt.

La art.20 dacă sunt obiecţiuni sau observaţii? Nu sunt, toate textele fiind votate în aceste condiţii în unanimitate.

La art.21, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni sau observaţii? Nu.

La art.22 nu aveţi obiecţiuni.

La art.23, nici aici nu aveţi observaţii. Se consideră toate textele votate în unanimitate.

La art.24 nu aveţi obiecţiuni.

La art.25 nu sunt obiecţiuni, nici observaţii. Votate în unanimitate.

La art.26, vă rog să urmăriţi pct.5 din raport. Comisia propune o reformulare a textului, aşa cum se vede, în două alineate. Dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni la acest amendament?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat amendamentul în unanimitate.

Secţiunea a II-a, art.27 dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.28 dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu.

La art.29, vă rog să sesizaţi amendamentul pe care vi-l propune comisia la pct.6 din raport şi să-mi spuneţi dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni la acest amendament.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate amendamentul şi, în consecinţă, textul la propunerea comisiei.

Art.30 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.31 dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.31 vă rog să sesizaţi şi tabelul cu privire la vârsta cadrului militar şi vechimea în serviciu. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.32 dacă aveţi obiecţiuni?Nu. Votat în unanimitate.

La art.33 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.34 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

La art.35 nu sunt obiecţiuni.

La art.36 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La secţiunea a III-a, art.37, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.38. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.39 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.40 nu sunt obiecţiuni. Votat.

La art.41 nu sunt obiecţiuni. Votat.

La art.42 nu sunt obiecţiuni. Şi acesta este votat în unanimitate.

La art.43, vă rog să observaţi la pct.7 din raport, comisia propune pentru lit.a) un amendament. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat amendamentul comisiei în unanimitate.

La lit.b) de la art.43, alin.1 şi la alin.2, comisia nu face amendamente. Dacă aveţi observaţii? Nu. Votat ambele texte în unanimitate.

La art.44 nu sunt obiecţiuni. Votat.

La art.45 nu sunt obiecţiuni. Votat.

La art.46 dacă sunt obiecţiuni sau observaţii? Nu sunt.

La art.47 nu sunt obiecţiuni şi nici observaţii. Votat în unanimitate.

Secţiunea IV, art.48, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Da, domnul deputat Tudor la Secţiunea IV, da, art.48? Aţi avut amendament.

Domnul Marcu Tudor:

Mi-l retrag de fapt, dar tot este bine să ştim cum este pulsul unor astfel de sintagme, de intervenţii în texte. Întotdeauna, Guvernul, ca şi cel de acum, ca şi cele anterioare îşi rezervă, printr-o frază, dreptul de a face lege, după cum vrea dânsul. Iată ce spune aici: "În cursul execuţiei bugetului de stat, în funcţie de posibilităţile financiare...." , păi, eu degeaba mai fac legea aceasta. Păi, dacă zic "în funcţie de posibilităţi", el poate să nu o dea niciodată. De ce o mai votăm?!

Am cerut să iasă acest "în funcţie de posibilităţi". Cum curge rata inflaţiei, aşa trebuie mărite pensiile, pentru că ce facem noi acum este să corelăm pensiile vechi cu pensiile noi. Din momentul acesta, după ce intră această lege, intrăm iară în situaţia în care eram în ?70. N-am făcut nimic, nici un pas pentru cei care ies în continuare la pensie, pentru că cei vechi vor rămâne necorelaţi cu rata inflaţiei, iar cei noi vor aborda fără acest amendament. Mi-am rezervat şi aici dreptul ca, peste tot unde există o astfel de portiţă pe care Guvernul o face ca să eludeze legea, să iasă din cadrul legii şi să ne facă să o votăm degeaba, articolul acesta este absolut degeaba, eu aş zice să-l tăiem tot, dar ca să nu-l tăiem, îmi fac dreptul de a elimina, "funcţie de posibilităţile financiare" şi să rămână "la o creştere conform ratei inflaţiei" în permanenţă. Şi vă dau un sfat, că sunt printre cei mai în vârstă de aici, să încercăm să găsim înţelegere, într-adevăr, la posibilităţile Guvernului, dar să găsim înţelegere şi la drepturile noastre pe care le avem de a face o lege de aşa manieră încât Guvernul să găsească posibilităţi să o îndeplinească.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Doamna Smaranda Dobrescu, din partea comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Funcţie de posibilităţile bugetului, la creşterea cu 10 puncte procentuale a ratei inflaţiei se va încerca acoperirea, într-un procent cât mai bun, nu se spune sută la sută, dar, într-un procent cât mai bun posibil, acoperirea ratei inflaţiei, acoperirea creşterii preţului, deci, o indexare. Dacă, în momentul de faţă, prin voinţa acestui Guvern, la bugetul asigurărilor sociale s-a instituit regula ca, creşterea preţurilor să fie acoperită prin indexări în proporţie de sută la sută, nu acelaşi lucru se poate întâmpla şi la pensiile militare, deşi, fără doar şi poate, este de dorit şi va fi o prioritate probabil a ministerului, întrucât pensiile militare nu pot fi planificate aşa cum se planifică în momentul de faţă bugetul asigurărilor sociale prin planuri financiare pe 5 ani, pe 10 ani; ele sunt pur şi simplu alocaţii bugetare ale Ministerului Afacerilor Externe, or, în funcţie de cât este această alocaţie, este posibil ca Ministerul Afacerilor Externe să nu ştie, să aibă prognozată o rată a inflaţiei de, să zicem, 27 de procente, iar ea să fie sensibil mai mare, vizibil încă după primul trimestru, el să nu poată decât la o rectificare să vină şi să primească fondurile necesare.

Deci, în cadrul unor alocaţii stricte bugetare, în aceste condiţii de reformă, de restructurare, de aliniere la cerinţele NATO, cred că trebuie să-i lăsăm ordonatorului principal de credite posibilitatea de a indexa pensiile, atât cât poate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Mai intervine o dată domnul Marcu Tudor şi pe urmă reprezentantul Guvernului. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Doamna Dobrescu, ştiţi cât vă preţuiesc şi sunt întru totul de acord cu ce ziceţi dumneavoastră. Cu un singur lucru nu sunt de acord. Există o practică, o procedură: în permanenţă, cineva, când vrea să-şi impună un punct de vedere, pentru că aşa a fost stabilit în partid sau în guvern, invocă cerinţele internaţionale sau anumite imposibilităţi de programare, de planificare. Lucru fals! Sunt în temă să vă spun că aceste planificări se pot face corect şi când există situaţia în care nu s-au putut face corect, ele se pot reface, ulterior, pentru ca să se asigure drepturile corect făcute ale pensionarilor.

Încă o dată vă spun, vrem să aliniem pensiile vechi cu cele noi în toate structurile şi cu această lege noi le depărtăm din nou de acum încolo. Orice discuţie de aici, că este greu, că nu se poate, cum ziceau unii că trebuie să căutăm pe la Piteşti, când de doi ani stă legea aceasta aici, puteau să caute. Că nu se poate, că este greu, eu nu o accept; să găsească posibilitatea şi să rezolve pe loc şi după aceea, dacă nu se poate, prin recorelare ulterioară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului.

Domnul Sorin Encuţescu:

Sigur, poate în a susţine acest punct de vedere, aş putea fi subiectiv, pentru că şi eu sunt un pensionar militar - şi vedeţi ce tânăr sunt -, dar cred că trebuie menţinută această sintagmă. De ce? Pentru că noi, din păcate, nu dispunem de un sistem de planificare multianual. Noi, să ştiţi că nu numai problema pensiilor militare, de multe ori, suntem aşa într-o dilemă cu ea, chiar şi probleme de modernizare a sistemului militar, pentru că încă sistemul nostru de bugetari este un sistem anual şi de cele mai multe ori, vedeţi, noi nu funcţionăm într-o economie stabilă, dar ceea ce încearcă această lege, oricum, ea rezolvă multe din problemele pe care le aveau pensionarii militari şi noi credem că este un pas înainte. La anul vom putea să aducem îmbunătăţiri şi atunci când vom avea o economie mai stabilă, un sistem de planificare bugetară multianuală, atunci cred că şi demersul pe care dumneavoastră l-aţi făcut va fi de bun augur, dar, deocamdată, oricum, majorarea pensiilor se va face printr-o hotărâre de guvern. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Aţi văzut şi aţi audiat amendamentul pe care domnul deputat Marcu Tudor l-a făcut şi comisia l-a respins. În consecinţă, în urma audierii părerii Guvernului şi a comisiei permanente, supun votului dumneavoastră art.48 în formularea existentă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a votat acest text.

La Secţiunea a V-a, art.49 dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a făcut amendamente. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.50 dacă sunt obiecţiuni sau observaţii? Comisia nu a avut amendamente. Se consideră textul votat în unanimitate.

La art.51, 52, 53 dacă sunt observaţii sau obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi observaţii sau obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La art.54 dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art.55, 56, 57, 58 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate.

La art.59 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră textul votat în unanimitate.

La art.60, 61 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate.

La art.62, 63, 64, 65, 66 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, se consideră votate în unanimitate.

La art.67, 68 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, votate în unanimitate.

La art.69, Capitoul III dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.70, Secţiunea I, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a II-a dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.71, partea introductivă şi lit.a) dacă aveţi obiecţiuni sau observaţii? Nu. Votate în unanimitate.

La lit.b) de la art.71, vă rog să observaţi la pct.8 din raport amendamentul formulat pentru lit.b) în raport. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la acest amendament. Nu. Dacă sunteţi pentru acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.72, domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Pentru că noi nu ne putem raporta în legi sau în hotărâri de guvern la dolar, faţă de care ne raportăm în permanenţă, de fapt cu rata inflaţiei, peste tot, noi facem nişte legi care pun ca sancţiuni nişte amenzi, funcţie de situaţia de moment, urmând ca în continuare Guvernul să poată face corelarea amenzilor după posibilităţi, după cum vrea, fără să-i spunem cum.

Iată ce propunere am eu acuma, trece aceasta aşa, dar la toate celelalte, prin comisii, pe unde vom mai întâlni astfel de situaţii, dacă nu ne putem raporta la dolar, poate găsim şi o astfel de raportare, de ce nu, în alte ţări cum există?, să spunem că toate amenzile se corelează automat, periodic, cu rata inflaţiei şi atunci Guvernul nici nu mai trebuie să dea hotărâri, să stea să calculeze, să facă tot felul de minuni; Ministerul Finanţelor a zis că rata inflaţiei este 25%, toate amenzile se măresc cu 25%.

Deci, în continuare aş fi zis aici, dar nu mai pot acum, la 73, "nivelul amenzilor se poate modifica printr-o hotărâre a guvernului, periodic, corespunzător cu rata inflaţiei". Rămâne ca să o judecăm noi în comisie, aşa cum v-am spus, cu toată sinceritatea, pentru că peste tot există, la Ministerul de Interne cel mai adesea, amenzile acestea. Nu ştiu oamenii cum să le mai rezolve.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, doamna Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Nu ştiu dacă să-l considerăm de fond, de formă, probabil că este mai mult de formă, dar, în nici un caz, el nu a fost discutat şi ridicat în comisie, dar stimate domn coleg, art.73 vorbeşte despre nivelul amenzilor prevăzut la art.72: "se poate modifica prin hotărâre a Guvernului".

Deci, art.73 vorbeşte de ajustare cu rata inflaţiei, despre aceasta vorbeşte; cât şi cum, prin hotărâre de guvern.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Încă o dată vă spun, tot respectul meu, dar dumneavoastră ştiţi că noi am anulat acum nişte amenzi care erau de 600 de lei şi le-am făcut de 6 milioane? Guvernul nu a mai făcut, pentru că nu i-a impus nimeni, erau încă de pe vremea nu ştiu cui. De aceea vreau eu să fie rigurozitate în aplicarea legii şi când am spus acolo, periodic, trimestrial eventual, sau când Ministerul Finanţelor face recalcularea tuturor, fie la buget şi peste tot, de exemplu: la 6 luni sau la 3 luni, funcţie de rata pe care a stabilit-o, Ministerul Finanţelor, automat intră, nici nu mai trebuie să mai facă Guvernul nimic, că altfel, ne trezim iară.... Vă spun sincer, am anulat amendă de 600 de lei zilele trecute şi am făcut-o 6 milioane, pentru că ea zăcea de vreo 20 de ani aşa. Vă mulţumesc.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există Legea nr.32 care stabileşte cadrul general al contravenţiilor şi acolo se face vorbire despre posibilităţile pe care le are Guvernul, în ce mod, când, cum poate ajusta cu rata inflaţiei aceste contravenţii. Deci nu este necesar această prevedere aici, în mod expres.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

La amenzi, dar aici?...

Domnul Acsinte Gaspar (din loja Guvernului):

Despre amenzi este vorba!

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului mai doreşte să intervină? Nu.

Supun textul, aşa cum l-a formulat comisia în raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri dacă sunt?

Cu un vot împotrivă, textul a fost votat.

La art.73, de fapt avem răspunsul şi pentru art.72. Dacă aveţi obiecţii la formularea din raport. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră textul art.73, astfel cum a fost amendat prin raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.74, 75 sau 76, dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La titlul Capitolului IV, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

A fost votat în unanimitate.

La art.77 alin.1, alin.2 şi alin.3, deci textul actual al art.77, dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Urmăriţi, vă rog, pct.10 din raport. Comisia propune un alineat nou - alin.4, având cuprinsul prevăzut la pct.10 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră acest nou alineat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.78, alin.1 şi alin.2, comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.3 din art.78, la pag.5, pct.11 din raport - şi ultimul - comisia vă propune reformularea acestui text.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri. Nu sunt.

Unanimitate.

La art.79, art.80, dacă aveţi obiecţiuni?

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Capitolul V - "Dispoziţii finale".

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.81, art.82, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.83, o intervenţie a domnului deputat Tudor Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

am fost pus în situaţie dificilă, chiar după ce am discutat o mulţime la aceste două articole, prin întrebările pe care mi le-au pus pensionari militari, sau chiar ofiţeri aflaţi în activitate. eu nu am ştiut ce să le zic cu calculul pensiei actuale, în condiţiile legislaţiei din perioada respectivă. noi nu facem legea acum? Cum mă raportez la legislaţia de atunci. N-am zis că se refac toate după noua lege? Eu nu am ştiut ce să le răspund. Este o frază foarte ambiguă.

Al doilea, ca să termin, ca să nu mai vin încă o dată: "Drepturile de pensie militară se transferă în ţările în care pensionarii militari îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte".

Două întrebări: ce se întâmplă cu ţările cu care România nu are acorduri bilaterale de această manieră, adică cu toate aproape din lume, cu foarte puţine avem acorduri de genul acesta; şi care este cuantumul pensiei pe care militarul ăla, plecând la fata lui în Franţa, o ia acolo? El ia suma reglementată, de 15 de dolari sau 50 de dolari aici, sau de minimum pensie acolo, care este de 800 de dolari?

Eu nu am ştiut ce să le răspund şi de aceea, poate, doamna ministru să ne pună în temă mai bine. Cel puţin în ce mă priveşte, dar sunt convins că întrebări vă vor pune oamenii şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar în comisie nu aţi pus aceste întrebări, domnule?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Le-am pus, le-am pus!

Domnul Valer Dorneanu:

Bine. Rog reprezentantul Guvernului să răspundă la aceste întrebări.

O voce din sală:

A făcut amendament?

Domnul Valer Dorneanu:

N-a făcut amendament, a pus o întrebare. Pentru lămurirea şi a celorlalţi colegi, cred că nu greşim dacă solicităm răspunsul.

Domnul Sorin Encuţescu:

este clar, pentru art.83 legea nu poate să aibă un caracter retroactiv. el, dacă şi-a depus cererea până la 1 aprilie, până la data respectivă, cererea lui de pensionare va fi analizată în spiritul vechilor prevederi. dacă el face o cerere pentru a ieşi la pensie după data de 1 aprilie, acea cerere va fi luată în calcul, considerând această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

cum intervenţia domnului Tudor nu avea caracter de amendament, nici nu putea să aibă, nu am ce să pun la vot, deoarece nu s-au făcut propuneri pentru o nouă redactare.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte, dar când merg în teritoriu, nu ştiu ce să le răspund oamenilor!

Domnul Valer Dorneanu:

O să facem oră de consultaţii după ce dezbatem legea.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Vineri, când am fost în provincie, le-am spus ce am auzit la televizor, dar nu am fost sigur că este bine.

Domnul Valer Dorneanu:

Vreţi să mai daţi o explicaţie? În afara concursului, cum s-ar spune, în afara Regulamentului.

Vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Oricum, vă pot spune, stimate domnule coleg, că cetăţenii români stabiliţi în străinătate primesc toţi pensie, dacă dreptul de pensie li s-a stabilit.

Cetăţenii străini nu pot primi pensie, evident, decât dacă există un acord bilateral cu acea ţară. Acorduri bilaterale există doar două, întrucât, vă daţi seama, evident, cetăţenii români din străinătate sunt mult mai mulţi decât, să spunem cei stabiliţi în Austria, decât austriecii stabiliţi în România. Or, un acord înseamnă o mutualitate, un decont de cheltuieli.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Asta am zis şi eu!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Dumneavoastră le ştiţi mai bine.

nu pot fi impuse astfel de acorduri decât prin mutualitate. mai mult, vă pot spune că, odată intrat în Comunitatea Europeană, toţi rezidenţii în străinătate se pot bucura de acest drept de pensie în momentul aderării la Comunitatea Europeană.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

În ce cuantum? 80 de dolari, sau 800 de dolari?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Cât ar fi câştigat şi în ţară, cred.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Cuantumul de la noi din ţară, sau cel minim de la cei din ţara respectivă?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, haideţi să nu transformăm şedinţa în seminar!

Întreb colegii dacă la art.83 şi art.84, în afară de întrebările pe care le-a pus domnul Tudor Marcu, au obiecţii sau observaţii în sensul Regulamentului Camerei Deputaţilor. Nu aveţi.

Înseamnă că cele două texte au fost votate în unanimitate.

La art.85, dacă sunt observaţii sau obiecţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.86, art.87 şi art.88, dacă aveţi obiecţiuni.

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Textele legii, cu amendamentele pe care le-a făcut comisia, au fost adoptate în unanimitate toate; va fi supus acest proiect de lege cu caracter organic, în consecinţa dezbaterii şi adoptării textelor legii, votului final de mâine.

La pct.10 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a Reuniune a Părţilor, la Montreal, din 15-17 septembrie 1997, text adoptat de către Senat la 15.02.2001.

Rog reprezentantul iniţiatorului să prezinte acest proiect.

Domnul Ioan Jelev:

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Mă numesc Ioan Jelev, sunt secretar de stat la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

Doresc să vă supun atenţiei proiectul de Lege privind acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon. În 1985 a fost adoptată la Viena Convenţia privind protecţia stratului de ozon. Ulterior, în 1987 a fost adoptat un Protocol care stipulează o serie de interdicţii şi de controale asupra substanţelor care afectează stratul de ozon, amendat ulterior cu mai multe astfel de acte, Amendamentul de la Londra, de la Copenhaga, toate ratificate până în prezent de România, iar, în 1997, Amendamentul de la Montreal la Protocolul de la Montreal, care îşi propune să introducă un control mult mai strict al comerţului şi al prevenirii comerţului ilegal cu substanţe care distrug stratul de ozon şi introducerea unui sistem de control, de autorizare a acestei proceduri.

România are o serie de avantaje în urma acestor convenţii, în sensul unor fonduri primite din partea unor organisme internaţionale. Introducerea acestui sistem de control este pregătit, deci nu ar fi o problemă. Susţinem ca acest proiect de lege să fie acceptat de către Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să prezinte raportul.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia, în urma examinării proiectului de Lege pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a Reuniune a Părţilor la Montreal în 15-17 septembrie 1997, comisia propune ca proiectul de lege sus-amintit să fie supus plenului Camerei Deputaţilor în vederea dezbaterii şi adoptării în forma adoptată de Senat în şedinţa din 15 februarie a.c.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva din partea grupurilor parlamentare să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului, dacă aveţi obiecţiuni.

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Asupra conţinutului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de acceptare a Amendamentului, ca atare, şi textul Amendamentului, dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege, în consecinţa dezbaterilor şi adoptării textelor, votului final de mâine.

La pct.11 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 110/2000 pentru aderarea României la Convenţia Internaţională privind salvarea, adoptată la Londra la 28 aprilie 1989, proiect adoptat de Senat. Rog iniţiatorul să-l prezinte. Vă rog.

Domnul Dan Banciu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia salvaGE ?89, care înlocuieşte vechea Convenţie din 1910 de la Helsinki, pune accentul pe recompensarea, inclusiv materială, a eforturilor calificate ale salvatorului care, în cadrul acţiunii sale, reuşeşte să evite dezastrele ecologice, sau chiar să minimalizeze, dacă nu a reuşit, rezultatele dezastruoase în acest sens.

Totodată, prin aderarea României la această convenţie, se îndeplinesc şi cerinţele înscrise în Rezoluţia Consiliului European din 1993 cu privire la o politică pentru mări sigure.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia pentru industrii şi servicii să prezinte raportul.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere şi avizele de la Comisia pentru politică externă şi avizul de la Consiliul Legislativ. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 februarie 2001 şi comisia noastră propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Ţin să menţionez că această convenţie a intrat în vigoare la 14 iulie 1996, respectiv 31 mai 2000. Numărul statelor semnatare era de 32, dintre care 8 state membre ale U.E. - Danemarca, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Suedia şi Marea Britanie. Şi o singură remarcă: această convenţie remediază de fapt o deficienţă a unei convenţii mai vechi din 1910, potrivit căreia un salvator care reuşea să prevină un incident major de poluare, dar care nu reuşea să salveze nava sau încărcătura acesteia, nu avea dreptul la nici o recompensă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului legii, dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi observaţii. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţii.

Vă reamintesc că articolul unic al ordonanţei cuprinde dispoziţia de aderare, inclusiv textul convenţiei prezentat în anexă.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vom supune şi acest proiect, în consecinţă, votului final de mâine.

La pct.12 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 3 august 2000 şi la Bucureşti la 14 august 2000, text adoptat deja de Senat.

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul de lege.

Doamna Maria Manolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În vederea reducerii sărăciei, Guvernul României a decis înfiinţarea în România a fondurilor de dezvoltare socială.

În acest sens, prin Legea nr.129/1998, a fost înfiinţat Fondul Român de Dezvoltare Socială, organism de interes public fără scop lucrativ, care-şi desfăşoară activitatea sub autoritatea Guvernului României.

Fondul Român de Dezvoltare Socială contribuie la reducerea sărăciei prin: acordarea de granturi comunităţilor rurale sărace în vederea finanţării unor proiecte de mică infrastructură, precum şi pentru creşterea capacităţii de organizare la nivel local şi susţinerea descentralizării administrative.

Costul total al proiectului este estimat la 27,1 milioane dolari SUA şi are următoarele surse de finanţare: împrumut de la BIRD în valoare de 10 milioane de dolari, împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 10 milioane de dolari, contribuţia de la bugetul statului în valoare de 5 milioane de dolari şi contribuţia beneficiarilor finali în valoare de 2,1 milioane de dolari.

În acest sens, a fost semnat la Paris, la 3 august 2000 şi la Bucureşti la 14 august 2000, Acordul-cadru de împrumut între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 10 milioane de dolari destinaţi finanţării acestui proiect.

Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 3 august 2000 şi la Bucureşti la 14 august 2000, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva din rândul grupurilor parlamentare să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei Guvernului.

Asupra titlului dacă există observaţii sau obiecţii. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege, dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3 şi 4 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni.

Vă reamintesc că art.1 cuprinde şi dispoziţia de ratificare a Acordului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.84/2000, lege cu caracter ordinar, votului final de mâine.

La pct.13: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agricultură, semnat la Bucureşti la 27 martie 2000.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Scopul principal al proiectului de lege îl constituie dezvoltarea cercetării agricole aplicative, precum şi dezvoltarea serviciilor de susţinere a agriculturii destinate fermierilor privaţi şi prelucrătorilor de produse agricole pe baza acordării unor granturi competitive.

Beneficiarii acestor granturi sunt fermierii privaţi, prelucrătorii de produse agricole, universităţi, unităţi de cercetare, organizaţii neguvernamentale, asociaţii industriale.

Modalitatea de derulare a împrumutului se bazează pe oferirea pe baze competitive de ajutor financiar nerambursabil pentru proiecte de extensie şi cercetare agricolă aplicativă.

Proiectele propuse sunt evaluate şi aprobate de către un consiliu independent pentru servicii destinate agriculturii care va avea permanent în vedere ca aceste propuneri să vină în întâmpinarea nevoilor prioritare ale agricultorilor, ale prelucrătorilor de produse agricole.

Împrumutul BIRD este acordat în dolari SUA, având o perioadă de rambursare de 20 de ani, din care 5 ani perioadă de graţie.

Implementarea proiectului se realizează prin unitatea de management a proiectului constituită în acest scop la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Faţă de cele prezentate mai sus, propunem aprobarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut în valoare de 11 milioane de dolari dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agricultură, semnat la Bucureşti la 27 martie anul trecut.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63 din 2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agricultură, semnat la Bucureşti la 27 martie 2000 şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare a acordului şi acordul în anexă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.2, 3 şi 4 ale ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune, în consecinţa celor de mai sus, votului final acest proiect de lege în şedinţa de mâine.

La pct.14 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea la cel de-al cincilea Program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Doamna ministru Puwak a venit personal pentru a susţine acest proiect.

Aveţi cuvântul, doamnă ministru.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În cadrul strategiei consolidate de preaderare, Uniunea Europeană pune la dispoziţia ţărilor candidate diferite forme de asistenţă financiară.

În cazul acestui memorandum, este vorba despre o finanţare pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică în cadrul Programului PHARE în valoare de 295 de milioane de Euro. Memorandumul conţine şi comparaţii cu celelalte ţări candidate asupra acestor alocări. Termenele de contractare - şi cred că este un lucru important de reţinut - este 31 decembrie 2001, pentru ca plăţile să fie efectuate până la 31 decembrie 2002.

Având în vedere toate detaliile pe care memorandumul, prin anexele sale, le furnizează, aş dori să vă rog să aprobaţi acest proiect de lege în forma în are v-a fost înaintat, inclusiv prin avizul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Proiectul de Lege cu privire la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.90/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea la cel de-al cincilea Program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, a fost examinat de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi vă propune ca el să fie adoptat în forma prezentată de către Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi observaţii. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare şi în anexă textul memorandumului, dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune votului final acest proiect de lege mâine.

Stimaţi colegi,

Mai avem câteva minute şi rugămintea mea ar fi că mai există la pct.16, 17 şi 18 trei proiecte de legi pentru aprobarea unor ordonanţe legate de Comisia Europeană. Cunoaşteţi importanţa deosebită a acestor documente pe drumul nostru, al integrării.

Să profităm de prezenţa doamnei ministru Puwak aici şi v-aş ruga să fiţi de acord să le parcurgem pe toate trei, înainte de a trece la întrebări.

pct.15: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2000 privind ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi BIRD.

Rog iniţiatorul să-l prezinte.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La data de 24 august 2000, a fost aprobată Ordonanţa Guvernului nr.77 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului "Facilitarea comerţului şi transportului în sud-estul Europei" semnat la Bucureşti la 7 iulie 2000.

Obiectivele proiectului au în vedere reducerea costurilor netarifare de comerţ şi transport şi reducerea contrabandei şi corupţiei la trecerile de frontieră.

Avantajele proiectului se referă la implementarea şi întărirea sistemului legislativ în concordanţă cu legislaţia Uniunii Europene.

Pentru realizarea obiectivului proiectului s-a constituit o unitate de management a proiectului care va coordona întreaga implementare a proiectului şi va asigura menegementul financiar al împrumutului.

Rambursarea împrumutului, plata dobânzii, a comisionului de angajament şi a altor costuri vor fi suportate din fondul special pentru dezvoltare şi modernizare a punctelor de control pentru trecerea frontierelor, precum şi a celorlalte unităţi vamale.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei în varianta prezentată de Guvern.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Reprezentanţii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 77/2000 pentru Ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea proiectului Facilitarea comerţului şi transportului în sud-estul Europei, semnat la Bucureşti la 7 iulie 2000, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Voi trece la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unaninmitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare şi, în anexă, textul acordului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.2, 3, 4, 5 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final de mâine.

La pct.16, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.96/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2000-2001, RO 9915, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, proiect adoptat de Senat.

Doamna ministru Puwak, aveţi cuvântul.

Doamna Hildegard Karola Puwak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Pentru a putea obţine o sumă cât mai mare din fondurile PHARE alocate României pentru anul 2000 şi 2001, una din condiţii este îmbunătăţirea calităţii proiectelor prezentate.

Prezentul proiect de lege are în vedere tocmai o asemenea facilitate de pregătire a proiectelor PHARE pentru cei doi ani anunţaţi în cadrul programului RO 9915. Este vorba despre o alocare de 3,5 milioane euro care se canalizează în special spre proiecte pilot de investiţii ce au ca scop coeziunea economică şi socială, şi anume: studii de fezabilitate, studii de preinvestiţii, proiectare, tehnică detaliată, activităţi pentru scheme de finanţare gratuită, planuri de achiziţii şi documente de licitaţie.

Ţinând cont de această nevoie de îmbunătăţire permanentă a calităţii proiectelor pe care România le prezintă spre a fi eligibile în cadrul programelor PHARE, vă rog să aveţi amabilitatea de a adopta prezentul proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Domnul reprezentant al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.96/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor al facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2000-2001 RO 9915, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a decis ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare şi, în anexă, textul memorandumului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Consecinţa parcurgerii dezbaterii proiectului de lege este că-l vom supune votului final în şedinţa de mâine.

La pct.17, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.116/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea de recuperare (PRE-INS FACILITY), semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, tot doamna ministru Puwak îl prezintă.

Aveţi cuvântul, doamnă ministru.

Doamna Hildegard Karola Puwak:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

După cum cunoaşteţi, România prezintă o serie de întârzieri în ceea ce priveşte procesul de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În acest scop, Uniunea Europeană a pus la dispoziţia ţărilor, în această situaţie, o finanţare intitulată "Facilitatea de recuperare" în cadrul Programului PHARE. Această sumă alocată României este de 14 milioane de euro cu o cofinanţare de 2 milioane. Principalele destinaţii au în vedere valoarea şi managementul obligaţiilor pe domeniul protecţiei mediului pentru a facilita privatizarea Terminalului de petrol Constanţa, evaluarea şi managementul obligaţiilor privind protecţia mediului în zona Ploieşti, asistenţă pentru modernizarea şi restructurarea Căilor Ferate Române, implementarea planului de restructurare TAROM. Având în vedere aceste priorităţi care se regăsesc menţionate şi în programul de guvernare pe care Parlamentul României l-a susţinut la învestirea Guvernului sau l-a adoptat la învestirea Guvernului, vă rog să aveţi amabilitatea să adoptaţi prezentul proiect de lege pentru a putea beneficia de finanţarea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.116/2000 pentru Ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea de recuperare (PRE-INS FACILITY) semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999 Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a textelor ordonanţei. Asupra titlului, dacă aveţi obiecţiuni sau observaţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care conţine atât dispoziţia de ratificare cât şi, în anexă, textul Memorandumului, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului dumneavoastră final în şedinţa de mâine.

La pct.18, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.117/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 5-a, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Doamna ministru Puwak.

Doamna Hildegard Karola Puwak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege are în vedere memorandumul care va acorda României aproximativ 14,3 milioane euro, alocate infrastructurilor de mari dimensiuni. Aş vrea să le dau citire: Programul pentru dezvoltarea utilităţilor publice locale Constanţa, Programul pentru dezvoltarea utilităţilor publice Braşov, Unitatea de tratare a apelor reziduale Valea Jiului, în domeniul energiei, reabilitarea a 7 centrale termice care vor funcţiona pe bază de combustibil uşor. Acest program urmează să fie pus în aplicare pe o perioadă de 4 ani, până la sfârşitul anului 2003. Instituţiile responsabile sunt Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE. Vă rog să aveţi amabilitatea să aprobaţi acest memorandum în forma în care am dat citire şi instituţiilor, aşa se regăsesc în textul acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.117/2000 pentru ratificarea Memorandumului de Finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a V-a, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptată de Senat şi a ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi observaţii. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de ratificare a memorandumului, memorandum prevăzut în anexa de la ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune votului final în şedinţa de mâine această lege cu caracter ordinar.

Vă mulţumesc foarte mult.

Trecem la pct. 2 al acestei şedinţe destinat prezentării răspunsurilor la întrebările şi interpelările dumneavoastră.

Doamna ministru Puwak este foarte prezentă astăzi, începând de la susţinerea unor proiecte de lege, până la răspunsuri la interpelări. Îi dăm cuvântul pentru arăspunde la întrebarea pe care a formulat-o doamna Mona Muscă cu privire la nerespectarea unor înţelegeri cu Uniunea Europeană.

Aveţi cuvântul, doamnă Puwak.

Doamna Hildegard Karola Puwak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş dori s-o asigur pe doamna deputat că Ministerul Integrării Europene analizează cu foarte mare atenţie şi profesionalism problemele pe care Parlamentul le ridică. Acelaşi lucru l-am făcut şi în cazul problemei sesizate de doamna deputat în legătură cu statutul ORDA şi felul în care acesta este reflectat în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 2001. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe, a fost trecut din coordonarea Ministerului Justiţiei în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Din punctul nostru de vedere, înaintat prin adresa nr.544 în martie 2001 Ministerului Culturii şi Cultelor şi Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, pe care îl voi anexa răspunsului scris, pe care doamna deputat îl va primi în termenul legal, am relevat că, în mod corect, potrivit practicii europene ar fi trebuit ca Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să fie trecut în coordonarea Ministerului Culturi şi Cultelor, aşa cum s-a şi procedat cu organismul cu atribuţii similare în domeniul creaţiei industriale, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, care se află, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2 din 2001, în coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor. De principiu, în orice stat european, cele două instituţii care se ocupă de creaţia intelectuală, drepturile de autor şi drepturile de proprietate industrială se află pe poziţii similare. Cele două categorii de drepturi de creaţie intelectuală trebuie în egală măsură protejate. În consecinţă, susţinem ca Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să aibă acelaşi statut cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Întrebarea doamnei deputat Mona Muscă, pe care o considerăm corectă, în fond, pune în discuţie argumente cel puţin discutabile. Astfel, prin operarea acestei treceri din coordonarea Ministerului Justiţiei, cum a fost până în ianuarie 2001, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor nu s-au încălcat înţelegeri cu Uniunea Europeană, pentru că în realitate pe parcursul elaborării proiectului de lege şi până la adoptarea lui, în 1996, au avut loc consultări cu organisme ale Uniunii Europene pentru identificarea unor soluţii optime pentru ca legea română să fie deplin armonizată cu normele comunitare.

Apoi, în intervenţia sa, doamna deputat Mona Muscă vorbeşte despre 3 negocieri ale proiectului legii la Bruxelles. Or, potrivit Constituţiei, legile nu se negociază la Bruxelles, ci sunt adoptate de Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării.

În al treilea rând, intervenţia respectivă lasă să se înţeleagă faptul că prin subordonarea faţă de Ministerul Culturii şi Cultelor, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi-a pierdut natura sa juridică, stabilită prin lege, de organ cu autoritate unică pe teritoriul României.

Vă amintesc că după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 2001 nu a fost creat nici un alt organ care să aibă atribuţii în acest domeniu. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a fost şi rămâne, potrivit Legii nr.8 din 1996, autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce priveşte evidenţa, observarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul drepturilor de autor şi a drepturilor conexe.

Rog, de asemenea, să se observe că ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9 din 2001 a fost publicată, nu întâmplător, în acelaşi Monitor Oficial, nr.35, din 19 ianuarie 2001, înaintea Hotărârii Guvernului nr.28 din 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor. La o simplă lectură a acestei hotărâri de guvern se remarcă indiscutabil că Ministerul Culturii şi Cultelor este obligat să acţioneze, potrivit art.2 lit.d), cu respectarea autonomiei instituţiilor de cultură, deci inclusiv a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor. Totodată, afirmaţia doamnei Mona Muscă, potrivit căreia Oficiul Român pentru Drepturile de Autor desfăşoară o activitate strict juridică este forţată, pentru că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor desfăşoară o activitate cu mult mai complexă.

Doamna deputat Mona Muscă recunoaşte implicit că în legislatura precedentă, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci au fost trecute din subordinea Guvernului în coordonarea Ministerului Justiţiei, decizia primului ministru, nr.62 din 15 februarie 1999, fiind modificată printr-o altă decizie în martie 1999. Este o problemă de opţiune politică.
Actualul Guvern a apreciat că preocupările Oficiului Român pentru Drepturile de Autor sunt cu mult mai apropiate de cultură decât de justiţie, din moment ce protejează drepturile de creaţie intelectuală. Tot astfel, drepturile de creaţie intelectuală pe care le apără Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci sunt mai apropiate de Ministerul Industriei şi Resurselor, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci fiind trecut în coordonarea acestuia.

În concluzie, subliniind că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor trebuie să aibă acelaşi statut cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, am încredere că în dezbaterile din Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor şi ulterior când se va pune problema aprobării prin lege de către Parlamentul României a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9 din 2001, punctul nostru de vedere va fi reţinut, astfel încât Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să fie trecut în coordonarea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Pentru domnul Miron Mitrea, domnul deputat Ilie Merce are la dispoziţie un minut pentru dezvoltarea întrebării orale. Să răspundă direct?

Domnule ministru Miron Mitrea, vă rog să răspundeţi direct la întrebare.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule deputat,

Am primit din partea dumneavoastră o întrebare referitoare la flota românească, stadiul ei, membrii care au fost în AGA sau în Consiliul de Administraţie, precum şi întrebări privind strategia ministerului în domeniu. Am să vă dau câteva date generale, sigur că problema este mult mai delicată şi ar necesita o discuţie mult mai largă decât ne permite răspunsul la o interpelare.

În 1990 flota românească avea un număr de 288 de nave, 12 petroliere, 70 de mineraliere, 188 nave de transport mărfuri generale - şi 18 nave specializate. În perioada 1990-1993, cele 3 companii de stat sau cu capital majoritar de stat Navrom Romline şi Petronim au fost gestionate în Ministerul Transporturilor, după 1993 ele au trecut în gestiunea Fondul Proprietăţii de Stat, motiv pentru care o bună parte din documentele referitoare la aceste nave nu sunt în posesia ministerului şi încercăm să ajungem la ele. Şi noi suntem foarte interesaţi, după cum aţi văzut din ultimile acţiuni pe care le-am întreprins, să vedem ce s-a întâmplat cu flota şi, mai ales, ce se poate face.

Din 1990 până în prezent, evoluţia flotei a fost următoarea: în anul 1990, după cum v-am spus, erau 288 de nave; la începutul anului 1995, în flotă rămăseseră 255 de nave; în anul 1998, flota mai avea 175 de nave; la începutul anului 2000 flota mai avea 63 de nave, iar în februarie 2000 mai există 38 de nave în flota românească, din care marea majoritate, după cum ştiţi, în companii private, cele care sunt în posesiunea statului fiind arestate în diferite porturi ale lumii sau abandonate.

Cauzele care au dus la această diminuare drastică, mai ales în anumiţi ani, a numărului de vase aflate în flora românească pot fi împărţite în două categorii. Sunt şi cauze obiective, în mod evident, referitoare la uzura fizică şi morală a navelor în momentul în care s-a produs privatizarea sau, mă rog, trecerea sub formă de societăţi comerciale a administrării navelor. Retragerea sprijinului financiar al statului a creat anumite dificultăţi la un momentdat, mai ales că în momentul în care societăţile comerciale s-au înfiinţat au existat o datorie de 29 de milioane de dolari care au grevat flota, datorie însă, ca să fim foarte oneşti, nu foarte mare, 29 de milioane de dolari faţă de flota de atunci nu era o datorie impresionantă.

Principalele cauze care au dus însă la diminuarea flotei (diminuarea este un cuvânt pe care îl folosesc pentru că teoretic mai există 38 de nave) practic aproape la dispariţia flotei româneşti au fost de ordin subiectiv. Reparaţiile navelor, efectuate în şantierele navale străine, au fost de slabă calitate, iar supravegherea acestora a lăsat de dorit.

Neefectuarea la timp de către partenerii de contract a reparaţiilor curente, de fapt, au fost luat în bare boat sau în alte sisteme navele şi nu au fost reparate de către cei care le-au primit, lucru care a dus la o degradare accentuată a navelor şi după aceea, sigur, în primul port civilizat în care au intrat, navele au fost arestate. Probabil că ştiţi că navele se arestează nu numai din motive că au datorii, ci şi dacă starea tehnică a navelor este alta decât cea prevăzută în legislaţia locală, navele sunt arestate şi, de multe ori, după un termen scurt de arestare, preţurile pentru reluarea navei, recuperarea navei devin atât de mari încât sunt netentante. Sigur şi în spatele acestor chestiuni pot apărea aranjamente referitoare la aceste arestări. Nu avem date, avem doar informaţii.

Alt motiv este lipsa unei evidenţe financiar-contabile clare privind modul de gestionare a navelor şi a creditelor obţinute prin gajarea navelor respective. Deci nu avem la ora actuală informaţii clare, evidenţe financiar contabile clare privind modul în care au fost executate contractele de bare boat sau de alte tipuri de închirieri ale navelor către diferiţi parteneri, mai mult nave care au fost luate în bare boat, din care nu erau proprietatea celui care le opera care au fost luate în operare, au fost depuse ca gaj. Şi, sigur că, neplătindu-se sumele s-au executat gajurile. Mai mult, legislaţia internaţională maritimă prevede că proprietarul navei este cel care se încarcă cu datoriile dacă cel care a luat nava sub diferite forme în operare nu poate să le plătească.

Lipsa de fermitate, alt motiv subiectiv, faţă de partenerii cu activitate neprofesională, tradus: au fost date foarte multe nave în operare unor parteneri care nu erau de meserie şi care nu au ştiut să le opereze sau, mă rog, n-au ştiut să le opereze sau au ştiut să le opereze, cum vreţi să interpretăm această frază. Nu s-a urmărit asigurarea navelor. Navele au lucrat foarte mult în marea majoritate, neasigurate.

Deşi nu pot să vă răspund la întrebarea privind componenţa AGA şi Consiliul de Administraţie, pot să vă spun că au avut competenţe mult mărite faţă de cele pe care ar fi trebuit să le aibă, mă refer la membrii AGA şi Consiliile de administraţie, în raport cu sumele, cu patrimoniul pe care l-au avut în grijă, ca să spun aşa.

După cum puteţi observa, din datele pe care le-am prezentat şi am să vă pun materialul la dispoziţie, majoritatea motivelor pentru care flota românească aproape a dispărut, sau cea care există în mâna armatorilor privaţi nu mai este sub pavilion românesc, decât în mică măsură, se leagă de modul în care contractele de operare au fost încheiate. În 1995 mai erau 255 de nave, în 1998 mai erau 175, în 2000 mai erau 63, deci au existat câteva momente înc are navele au dispărut într-un ritm mai accelerat.

Din acest punct de vedere, ministerul, punându-şi întreaga responsabilitate în domeniu, ţinând seama că navele au fost totuşi şi la Fondul Proprietăţii de Stat şi noi nu suntem nici poliţie, nici procuratură, am iniţiat o anchetă în domeniu, încercând să pun la dispoziţia organelor abilitate maximum de documente aflate în posesia ministerului pentru a se clarifica această dispariţie a societăţilor româneşti de navigaţie cu capital de stat.

Poate că nici altădată, nici acum, nu a existat cea mai bună cooperare între diferite organe ale statului. La ora actuală, ROMLINE este în atenţia noastră, este ultima firmă care a sucombat şi, după cum ştiţi, am făcut o deplasare la faţa locului, ne-am întâlnit cu cei de la ROMLINE care astăzi mai au 4 nave şi ele sunt arestate, iar poliţia a făcut intervenţii de natură să înceapă o anchetă în zonă.

Strategia ministerului se bazează pe programul de guvernare aprobat de Parlament, unde la Capitolul III-3.6 - Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor - este prevăzută ca element de strategie dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor şi instalaţiilor de transport, în vederea îmbunătăţirii calităţilor serviciilor, a siguranţei circulaţiei şi a securităţii transporturilor.

În planul de acţiune adoptat de minister, de MLPTL, pentru punerea în aplicare a acestei strategii, pentru sectorul transporturi maritime sunt cuprinse următoarele două acţiuni. Adoptarea unui program cu finanţare externă pentru reconstruirea pe baza iniţiativei private, subliniez private, a flotei maritime în şantierele navale româneşti cu aplicare în perioada 2001-2004.

Sigur că nu ne putem pune ca obiectiv să refacem o flotă de stat, pentru că nu intră în strategia şi în direcţia în care merge România astăzi, însă sprijinirea unor armatori români privaţi pentru dezvoltarea flotei intră în programul nostru de guvernare şi acordarea de facilităţi pentru operare sub pavilion de navigaţie românesc, care are ca termen trimestrul III-2001. Există probleme cu legislaţia care operează în domeniu şi aceste probleme fac ca unii armatori, majoritatea lor, să prefere să navige sub alt pavilion şi, în felul acesta, şi sub practica navelor unor armatori români nu le putem vedea acasă. Suntem preocupaţi de aceste două strategii, două puncte în strategia noastră pentru dezvoltarea, refacerea flotei româneşti la un nivel competitiv. Sunt măsuri pe care le luăm în această perioadă şi privind flota de pescuit oceanic, măcar în zona platoului maritim al Mării Negre, de unde se ridicau în jur de 20 000 de tone de peşte anual şi acum ridicăm cam 2,5 tone şi încercăm cu facilităţi pentru cei care au această flotă în administrare să-i ajutăm să-şi mărească treptate cantitatea de peşte pe care o colectează.

În programul de refacere a flotei au apărut primele acte normative, ele n-au fost puse încă în aplicare, există încă ordonanţa Guvernului care se referă la facilităţi privind armatorii privaţi români, pe care statul poate să le aprobe. Din păcate, n-am avut încă o întâlnire cu armatorii ca să le explic mai pe îndelete aceste facilităţi, deoarece, deşi ele există în legislaţie, până la ora actuală, nici un armator român nu a apelat la minister cu un program de dezvoltare, astfel încât noi să-l putem discuta şi aproba şi, eventual, sprijini sau cofinanţa.

Domnule deputat,

Am să vă înmânez răspunsul, este mai larg, mi-am permis să nu-l citesc tot, aveţi şi o evoluţie pe tipuri de nave şi modul în care ele au fost pierdute din flota românească. Sigur, eu aş putea, vă daţi seama, să fac mult mai multe afirmaţii în faţa dumneavoastră, nu pot face alte afirmaţii decât cele legate de obiectul de activitate al ministerului, restul afirmaţiilor sau restul întrebărilor, sigur, că la alt minister, care este mai apropriat, cu o responsabilitate mai mare pe alt tip de acţiuni cred că pot să vă ajute să înţelegeţi mai bine ce s-a întâmplat în flotă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Pentru domnul ministru Costache Ivanov, tot domnul Ilie Merce are o întrebare. să răspundă direct, nu o mai prezentaţi? Bun.

Domnule ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Costache Ivanov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, adresată Ministerului Justiţiei, prin care se cere să se prezinte un raport privind dosarele de cercetare ale Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, începând cu anul 1991, care se referă la afaceri cu nave privind Companiile Navrom, Petromin, Romline, Navlomar, Compania de pescuit oceanic, să se precizeze modul în care a fost executată hotărârea definitivă a instanţelor de judecată în dosarul afacerii Minerva, să se dispună procurorului general redeschiderea dosarelor cu privire la ilegalităţile comise în legătură cu flota românească, vă comunicăm următoarele: referitor la întrebările 1 şi 3, la data de 7 martie 2001, ministrul justiţiei a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie să dispună măsurile de verificare în legătură cu valoarea pagubelor persoanelor vinovate şi soluţiile date în dosarele de cercetare ale Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, începând cu anul 1991 şi care privesc afaceri cu nave aparţinând Companiilor Navrom, Petromin, Romline şi Navlomar.

Întrucât activitatea de verificare se referă la o perioadă lungă de timp, realizarea acestei sarcini presupune un volum mare de muncă şi, în consecinţă, materialul solicitat nu mi-a fost trimis până la această dată.

În ceea ce priveşte întrebarea nr. 2, arătăm următoarele: prin Sentinţa Penală nr. 5 din 9 decembrie 1996, Tribunalul Constanţa, Secţia maritimă şi fluvială, în baza art. 11.2, lit. a), racordat la art. 10, alin. 1, lit. d) din Codul de Procedură Penală a achitat pe inculpaţii Sava Severina, Muşat Mariana, Dan Minerva Elena, Marinescu Cătălin Dragomir, Toanchină Virgil, Constantinescu Mihail, Posedaru Nicolae şi Boabeş Constantin pentru infracţiunile de abuz în serviciu, contrabandă, fals şi uz de fals.

Tribunalul Constanţa, prin Decizia penală nr. 2 din 8 iulie 1997 a respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Curtea Supremă de Justiţie, Secţia penală, prin Decizia penală nr. 1604 din 10 iunie 1998 a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a casat hotărârile pronunţate şi a condamnat pe inculpaţi la pedepse între 2 şi 12 ani închisoare pentru infracţiunile reţinute prin rechizitoriu.

A admis acţiunea civilă cu privire la paguba efectivă şi a obligat inculpaţii solidari cu părţile responsabile civilmente la plata în lei a echivalentului sumei de 100.544.659 de dolari SUA, la data plăţii, către partea civilă Petromin S.A. Constanţa.

S-a trimis cauza, conform cu prevederile art. 385¹⁵, pct. 2, lit. c) din Codul de procedură penală, la Tribunalul Galaţi, Secţia Maritimă şi Fluvială, în vederea stabilirii beneficiului nerealizat.

Recursul inculpaţilor a fost respins. Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, la data de 12 august 1998, a sesizat Tribunalul Constanţa cu cererea de revizuire asupra Deciziei nr. 1604/1998, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, propunerea Parchetului fiind de respingere a acestei cereri.

Prin încheierea din 8 septembrie 1998, Tribunalul Constanţa a admis, în principiu, cererea de revizuire şi a ordonat efectuarea unei expertize complexe, tehnico-contabilă, maritimă.

Prin această încheiere s-a dispus suspendarea executării Deciziei penale nr. 1604/1998 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie.

Prin sentinţa penală nr.8 din 21 iulie 2000, Tribunalul Constanţa a respins cererea de revizuire, nefiind întemeiate motivele de revizuire.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii. Prin Decizia penală nr. 3 din 9 martie 2001 Curtea de Apel Constanţa a admis apelurile declarate de inculpaţi, a desfiinţat în totalitate Sentinţa penală nr. 8 din 21 iulie/2000 şi a trimis cauza spre judecare Tribunalului Constanţa pentru citarea legală a tuturor părţilor, decizie care nu este încă redactată.

Din cele arătate rezultă că dosarul afacerii Minerva este în curs de soluţionare. Societatea Minerva Shiping este o societate constituită prin asocierea dintre Petromin şi firma greacă Ermis.

Având în vedere prevederile art. 123 din Constituţia României, în calitatea sa de instituţie a administraţiei publice centrale, Ministerul Justiţiei nu poate emite aprecieri asupra situaţiilor de fapt, ori problemelor de drept, deduse judecăţii şi nu poate influenţa cursul judecării cauzelor.

Potrivit dispoziţiilor art. 18, articolul final din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în nici o împrejurare verificările efectuate de ministrul justiţiei nu pot conduce la imixtiune în desfăşurarea proceselor în curs de judecată şi nici nu pot pune în discuţie ceea ce a fost deja judecat.

Autoritatea judecătorească, potrivit principiilor constituţionale ale statului de drept este singura abilitată să hotărască în temeiul prevederilor legale şi pe baza probatoriilor administrate în cauze, asupra temeiniciei cererilor cu care a fost învestită.

Vă rog, domnule deputat, să primiţi asigurarea deosebitei noastre consideraţii, urmând ca de îndată ce vom fi în posesia datelor solicitate de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie să vă comunicăm în scris răspunsul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Vă rog. Domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am urmărit cu atenţie răspunsul la întrebările pe care le-am adresat acum două săptămâni. Evident că această catastrofă a flotei române s-a produs în timp. Nu mă aşteptam ca domnii miniştri să vină cu nişte răspunsuri foarte documentate. Totuşi, este un fapt deosebit de grav care trebuie să ne frământe pe toţi, indiferent că suntem miniştri, parlamentari şi aşa mai departe. economia naţională, statul român a fost prejudiciat prin distrugerea flotei maritime comerciale române cu peste 3 miliarde de dolari. Nu am înţeles dacă din această sumă s-a recuperat ceva până în prezent! Nu am înţeles din răspunsurile domnilor miniştri dacă faţă de constatările care au fost făcute în decursul timpului de către Curtea de Conturi, de către Corpul de Control al Primului-ministru, de către organele de poliţie, dosarele care au fost instrumentate, dacă cineva, totuşi, are cât de cât o răspundere penală, materială şi ce s-a făcut, totuşi?!, că aceasta n-am înţeles! eu aş atrage atenţia - vă rog să mă scuzaţi că vă spun aşa -, dar eu zic că se impune să urmărim evoluţia acestei probleme în timp şi rog Guvernul să dovedeasă că are voinţa politică să se facă lumină în nişte cazuri deosebit de grave care s-au petrecut nu numai în flotă, ci şi în alte domenii ale economiei. Pentru că, altfel, degeaba facem declaraţii, degeaba dovedim bune intenţii, dacă nu avem şi dorinţa să materializăm ceea ce şi spunem.

Eu vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Victor Dobre, care are o întrebare pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnule deputat Dobre, poftiţi.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

Dacă se pot emite reglementări pentru ca pensionarii arondaţi oficiului de pensii Tecuci să poată să-şi procure bilete de tratament din oraşul respectiv, aceasta întrucât faptul că trebuie să-şi procure de la Galaţi afectează un număr de 25.000 de persoane, personal de stat, personal din agricultură, văduve, veterani de război, atât din Tecuci, cât şi din cele 19 comune din zona respectivă. Pentru a-şi rezolva problema trebuie să se deplaseze personal, trebuie să facă cel puţin două, trei drumuri pe o distanţă de peste 250 Km şi să ne gândim la starea de sănătate, ca şi la situaţia financiară a acestor oameni.

De aceea, considerăm că, prin intervenţia conducerii ministerului, această problemă ar putea fi rezolvată şi aşteptăm un răspuns pozitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea formulată de domnul deputat, cu privire la posibilitatea distribuirii biletelor de tratament pentru pensionarii din zona oraşului Tecuci, prin Oficiul de pensii Tecuci, răspunsul este afirmativ.

Conform prevederilor art.3, alin.3 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, al cărui preşedinte sunt, poate înfiinţa case locale de pensii, unde se pot soluţiona operativ o serie de probleme ale asiguraţilor din zona respectivă.

Faptul că, până la intrarea în vigoare a acestei legi, în oraşul Tecuci a funcţionat un oficiu de pensii justifică înfiinţarea unei case locale de pensii, unde, cel puţin în perioadele foarte aglomerate, pot fi distribuite şi bilete de tratament pentru persoanele îndreptăţite la această prestaţie.

Prin urmare, solicitarea dumneavoastră îşi va găsi soluţionarea odată cu înfiinţarea caselor locale de pensii, printre care, se va număra şi cea din oraşul Tecuci.

Vreau să vă asigur că am luat legătura chiar în zilele acestea cu casa teritorială Galaţi şi vom soluţiona şi până la înfiinţarea casei locale problema distribuirii biletelor prin oficiul de la Tecuci.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la partea a doua, respectiv prezentarea interpelărilor.

pentru a nu avea dispute cu dumneavoastră, vă reamintesc, că, potrivit art. 162, din Regulament, când se prezintă interpelările nu se dezvoltă, dezvoltarea urmând a fi făcută în prezenţa ministrului care trebuie să răspundă. Deci se prezintă doar obiectul acestora.

vreau să reamintesc colegilor care s-au înscris cu mai multe interpelări că vor putea dezvolta numai o singură interpelare de grup parlamentar. Acum le depuneţi pe toate, dar la dezvoltare, potrivit Regulamentului, se dezvoltă o singură interpelare pe grup parlamentar.

Domnule Dobre, aveţi cuvântul, pentru a prezenta obiectul interpelării.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Ilie Aurel Constantin, ministrul apelor şi protecţiei mediului.

Obiectul interpelării este legat de sistarea finanţării pentru realizarea unor lucrări de amenajare şi apărare a malurilor râului Siret şi solicit să mi se spună în ce regim şi când urmează a fi luate măsurile necesare pentru a se evita o posibilă catastrofă ecologică, cu grave urmări asupra teritoriului, precum şi a populaţiei. este necesar să dezvolt?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, aţi prezentat, cum v-am spus, foarte succint, obiectul interpelării şi urmează să o dezvoltaţi în şedinţa următoare.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Stanciu Anghel.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimată asistenţă,

Interpelarea noastră, în calitatea mea de deputat din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, se adresează doamnei ministru Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei, şi are drept obiect subfinanţarea şi respectiv necesitatea finanţării sistemului sanitar din Municipiul Iaşi, prin alocarea sumelor necesare continuării investiţiei şi dotării Spitalului clinic de urgenţă Iaşi, cât şi a centrului de cardiologie din Iaşi, având în vedere că Iaşiul este finanţat ca un judeţ, deşi asigură 24 de ore din 24 asistenţa medicală de urgenţă şi de strictă specialitate din întreaga Moldovă.

Cea de-a doua chestiune, domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi, dumneavoastră aţi nominalizat exact ceea ce se întâmplă cu o interpelare a unui grup parlamentar care are un anumit regim şi o anumită prioritate, dar nu limitează, ci ordonează, în raport de ponderea grupurilor, celelalte interpelări. ar fi bine să dezvoltăm partea de Regulament, ea a fost dezvoltată acum vreo 3 ani la nivelul biroului, astfel încât şi interpelările, respectiv întrebările, să se desfăşoare conform prevederilor regulamentare.

Deci, precizarea că numai o singură interpelare se dezvoltă o amendez cu necesitatea corelării în întregime a textelor referitor la această chestiune.

Vă mulţumesc şi îmi cer scuze dacă am deranjat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ilie Merce. Intervenţia domnului Stanciu este şi un motiv de reflecţie pentru Comisia de Regulament.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi spunem deseori, şi aşa este, că într-o democraţie trebuie să domnească legea. La noi, însă, sunt multe legi şi chiar hotărârea instanţelor de judecată, irevocabile şi definitive, care nu se respectă.

Un exemplu în acest sens vreau să-l ofer astăzi...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Aveţi cuvântul pentru a prezenta obiectul interpelării dumneavoastră, fără alte dezvoltări colaterale.

Domnul Ilie Merce:

Deci, este vorba despre o sentinţă civilă a Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti...

Domnul Valer Dorneanu:

Aş vrea să vă reamintesc ce scrie în Regulament cu privire la hotărârile judecătoreşti..

Domnul Ilie Merce:

E definitivă şi irevocabilă, nu e cercetare!

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să vă uitaţi în Regulament şi să vedeţi!

Domnul Ilie Merce:

Dar m-am uitat, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Şi puteţi face întrebări şi interpelări cu privire la o hotărâre judecătorească?!

Domnul Ilie Merce:

Păi dacă este definitivă şi irevocabilă şi obligatorie pentru toate structurile de putere din ţara asta? Deci, aici este vorba despre un om care a fost nedreptăţit, schimbat din funcţie în mod abuziv, a fost repus în drepturi şi în funcţie printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi după 3 ani nu i se dă funcţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Noi promovăm principiile statului de drept, care presupun şi separaţia puterilor. Împotriva hotărârilor instanţelor judecătoreşti există căi specifice de atac şi nu putem noi, Parlamentul, să controlăm instanţele judecătoreşti. Vă rog eu frumos, încă o dată, uitaţi-vă în Regulament şi după ce dau cuvântul celorlalţi parlamentari care se încadrează în Regulament, dacă vreţi să insistaţi, vă dau cuvântul. Dar acum nu-mi permite Regulamentul să vă dau cuvântul în continuare.

Domnul Ilie Merce:

Un rând, domnule preşedinte, şi aceasta este, de fapt, întrebarea. Dacă pentru miniştri hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile sunt obligatorii sau nu? Aceasta este întrebarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu v-am spus să nu faceţi comentarii colaterale? Dumneavoastră vreţi să întrebaţi un ministru de ce nu respectă o hotărâre judecătorească sau vreţi să comentaţi hotărârea?!

Îmi cer scuze că dumneavoastră nu înţelegeţi... Eu am spus să dezvoltaţi obiectul interpelării şi dumneavoastră aţi venit să comentaţi o hotărâre judecătorească, ceea ce este inadmisibil!

Domnul Ilie Merce:

N-am comentat-o, din contră! Am susţinut-o şi o susţin, nu comentez!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Kovacs Zoltan.

Domnul Kovacs Zoltan:

Stimate preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării mele, către Ministerul Agriculturii, este cultura sfeclei de zahăr, situaţia critică a cultivatorilor sfeclei de zahăr, a fabricilor de zahăr care folosesc ca materie primă sfecla de zahăr, importul legal sau ilegal al zahărului. Materialul l-am prezentat Serviciului tehnic.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de două interpelări. Prima se adresează domnului Miron Tudor Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, şi are în vedere situaţia din cele 125 localităţi din judeţul Cluj, unde s-a început, din 1993, un proiect de investiţii intitulat "Înfiinţarea de noi distribuţii de gaze naturale". Din diverse motive, lucrările sunt sistate, asistând în momentul de faţă la o situaţie destul de gravă, aceea a sustragerii unora dintre materialele şi echipamentele care ar fi trebuit să ducă gazul în localităţile respective.

Obiectul interpelării este legat de măsurile pe care le va concepe şi realiza ministerul, pentru ca cel puţin acolo unde lucrările sunt în proporţie de 50% realizate să se continue prin fondul de investiţii de la bugetul local sau din surse externe.

Cea de-a doua interpelare o adresez domnului ministru al apelor şi protecţie mediului şi are în vedere recentele distrugeri produse în localităţi din judeţul Cluj, ca urmare a faptului că în perioadele anterioare n-au fost executate lucrările aferente pe cursurile de ape cu risc de inundaţii, fapt care a condus ca la această ultimă ieşire din matcă a apelor, în câteva dintre localităţile din zona de munte şi zona Dejului să se realizeze pierderi de peste 12 miliarde lei, la care se adaugă ale pierderi suferite de gospodăriile populaţiei.

Adresez ministerului respectiv rugămintea de a prezenta măsurile concrete, punctual şi cu termene de finalizare, precum şi sumele ce se gândesc a fi alocate în acest sens.

De asemenea, cer să se aducă la cunoştinţa Parlamentului şi implicit a mea personal măsurile pe termen mediu şi lung pentru lucrările efectuate pe cursurile de apă din judeţul Cluj, care prezintă riscuri de inundaţii.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este de fapt o revenire la o altă interpelare mai veche, la care n-am primit nici un răspuns, şi se referă la o serie de ilegalităţi săvârşite cu ocazia înfiinţării unei societăţi mixte între Primăria Municipiului Suceava şi o firmă din Bucureşti. N-am să dezvolt interpelarea, am depus-o la domnul Niculescu. Dacă va fi cazul, data viitoare, la răspuns, o voi dezvolta.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Baban Ştefan.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o întrebare pentru domnul ministru de interne, Ioan Rus, şi o sugestie în acelaşi timp. Este vorba de un contract oneros încheiat cu U.P.S.S. Botoşani de către Unitatea Militară 630 Bucureşti. Este vorba de 1,2 miliarde lei cu care a fost prejudiciat Ministerul de Interne, care şi aşa este sărac. Îl rog pe domnul ministru să ia măsurile de rigoare, să recupereze banii, care sunt ai Ministerului de Interne.

A doua intervenţie, care se numeşte "interpelare", că aşa spuneţi dumneavoastră că este Regulamentul, se referă la privatizarea Sidex şi am aflat din ziare că o comisie formată din 11 membri se ocupă de această privatizare.

Deocamdată, lucrurile stau extrem de simplu: primului investitor care a depus o garanţie de 1000 miliarde lei nu i-a fost permis accesul la documentele firmei "Sidex".

În acest context, domnule ministru Muşatescu, aş dori să cunosc cum a fost gândit de către autoritatea pentru privatizare programul de privatizare pentru "Sidex" Galaţi? Sau nu este permis accesul la aceste date şi informaţii? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Iulian Mincu este rugat să-şi prezinte obiectul interpelării.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării.

Obiectul interpelării: Prin Legea învăţământului, nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial nr. 606 din 10.12.1999, la capitolul XI intitulat "Învăţământul particular" se prevede, la art. 104, următoarele: "Învăţământul particular funcţionează potrivit legii, dacă: a) este organizat şi funcţionează pe principiul nonprofit; b) este organizat pe principii nediscriminatorii şi respinge ideile, curentele şi atitudinile antidemocratice, xenofobe, şovine şi rasiste; c) respectă standardele naţionale.

Prevederile acestei legi organice sunt desfiinţate pur şi simplu prin Hotărârea Guvernului nr. 421/27.12.1999, trimisă Senatului României sub semnătura primului-ministru de atunci, Mugur Isărescu, prin care se solicită înfiinţarea a o serie de universităţi particulare, 20 de universităţi.

Prin expunerea de motive a acestei hotărâri se spune la paragraful 2, acelaşi pentru fiecare universitate în parte: "Potrivit art. 104 lit. c) din Legea învăţământului, nr. 84/1995, învăţământul particular funcţionează potrivit legii dacă respectă standardele naţionale.

Se eludează astfel, pur şi simplu, literele a) şi b) care definesc esenţa a aceea ce legiuitorul a dorit să exprime în art. 104: a) caracterul nonprofit; b) principiile nediscriminatorii, xenofobia, şovinisumul şi rasismul.

Prezint în copie două asemenea expuneri de motive.

Prin interpelarea prezentă, adresată ministrului educaţiei şi cercetării solicităm: 1) dacă are cunoştinţă de această gravă omisiune, considerăm noi intenţionată, dintr-o lege organică, care îşi schimbă prin absenţa literelor a) şi b) din art. 104 sensul însuşi al legii; 2) dacă are de gând se ne medieze aceşti falşi intelectuali prin omisiune în înscrisurile oficiale; 3) care dintre instituţiile de învăţământ superior particular au fost înfiinţate ca S.R.L.-uri; 4) nu cumva scopul omisiunii este legitimarea S.R.L.-urilor ca instituţii de învăţământ superior? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Lia-Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea este adresată premierului Adrian Năstase.

Obiectul: sumele alocate de bugetul de stat pe anul 2001 pentru Fabrica de Avioane Craiova.

Fabrica de Avioane din Craiova derulează în prezent patru programe pentru care aşteaptă susţinere de la bugetul de stat, banii urmând să fie recuperaţi, întrucât există convenţii ferme de la mai mulţi parteneri străini.

Programele se referă la IAR 99 Şoim, al doilea este un parteneriat cu British Aero Systems, al treilea se referă la avioane civile şi s-a realizat deja o colaborare cu Fokker Aerostructures din Olanda, iar al patrulea este cu SNCFR-ul.

Întrebarea mea ar fi: ce are de gând Executivul să întreprindă pentru continuarea activităţii Fabricii de Avioane şi pentru recuperarea datoriilor pe care le au societăţile comerciale cu capital de stat către aceasta.

De asemenea, aş vrea să ştiu câţi bani au fost alocaţi de la bugetul de stat pentru susţinerea programelor Fabricii de Avioane din Craiova.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Doru Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se referă la modul fraudulos în care s-a realizat privatizarea Societăţii Comerciale "Moldopan" S.A. din Botoşani, societate care are în activ, de fapt, trei fabrici de pâine, cinci mori de grâu şi porumb, servicii de transport şi specialişti, în Botoşani, Dorohoi, Săveni şi Flămânzi.

Nu caut să dezvolt această interpelare, pe care o adresez domnului Ovidiu Grecea, şeful Corpului de control al Guvernului, n-am adresat-o autorităţii de privatizare, fiindcă aici, practic, este incriminat şi F.P.S.-ul Botoşani, fostul F.P.S. Botoşani în această acţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Codrin Ştefănescu.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru şi în acelaşi timp domnului Ioan Rus, ministru de interne, şi doamnei Rodica Stănoiu, ministru de justiţie, cu privire la modalitatea violentă de evacuare a Partidului Liber Democrat şi a domnului Nica Leon de către forţele Dias, Spir şi Poliţie, într-o strânsă colaborare cu Ministerul de Justiţie din sediul acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Moisoiu mai are o întrebare, ultimul înscris.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Ioan Mircea Paşcu, ministrul apărării naţionale.

În ziua de 7 martie, la Radio-România aţi declarat că în Ungaria, în vara acestui an, se vor reamplasa mormintele soldaţilor români căzuţi pe teritoriul Ungariei şi, ca urmare, în replică, şi noi ne vom ocupa de o reamenajare similară.

Întrebarea este următoare: dacă soldaţii români au căzut pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist, deci pentru ca Ungaria să fie ceea ce este astăzi, soldaţii maghiari căzuţi pe teritoriul României, ce servicii au adus poporului român, pentru ca să justifice această reamplasare?

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, ordinea de zi de astăzi a fost parcursă.

Vă mulţumim pentru atenţie şi declarăm şedinţa închisă, urându-vă noapte bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35.