Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ioan Mihai Năstase şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog să-mi permiteţi să vă spun bună dimineaţa şi să începem prima parte a lucrărilor de astăzi. Să vedem acum dacă sunt prezenţi din cei care s-au înscris la intervenţii politice.

Domnul Sandache Cristian este? Poftiţi!

Domnul Cristian Sandache (din sală):

Nu puteţi să mă mai amânaţi?

Domnul Corneliu Ciontu:

Vreţi să vă mai amânăm? Aici sunteţi pe primul loc, eu am citit în ordinea de aici, unde sunteţi pe primul loc, nici o problemă!

Domnul Cristian Sandache (din sală):

Puteţi să începeţi cu grupul dumneavoastră, că, aici, sunteţi mereu primii!

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Baban, poftiţi dumneavoastră, că, uite, vă oferă microfonul domnul Sandache! Ai mai multă experienţă, eşti parlamentar mai vechi...

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Zilele trecute, actualul Guvern a fost zguduit de un plin scandal politic: Raportul Grecea şi, ulterior, demisia acestuia. Sub motivaţia că şeful Corpului de control al primului ministru nu şi-a respectat sarcinile de serviciu, prezentând concluziile controlului desfăşurat în unele din judeţele Moldovei mai întâi presei şi apoi Guvernului, domnul prim-ministru Adrian Năstase l-a atenţionat iar, apoi, i-a mai dat, tot ca sarcină de serviciu, desfăşurarea şi a altor controale de acest gen.

Normal, se pune întrebarea: Ce a deranjat atât de mult Guvernul? Prezentarea raportului presei sau încălcarea ierarhiei de către şeful Corpului de control al Guvernului?

Având în vedere acuzaţiile mai mult sau mai puţin fondate - care se vor verifica în timp, fie cu date certe - aduse unor membri ai Guvernului, semnele de întrebare pe care le ridică şi prezentarea demisiei de către domnul Ovidiu Grecea sunt din ce în ce mai multe şi mai mari. Domnul Grecea învinovăţeşte o parte din Poliţia română că s-ar afla în spatele unor afaceri necurate şi dubioase, aducătoare de profituri însemnate şi relaţii importante. Adică, pe româneşte spus, fenomenul corupţiei se găseşte la el acasă în cadrul acestei instituţii. Evenimentele din ultimele 2 luni: traficul de maşini furate din cadrul Inspectoratului judeţului Cluj, precum şi schimbările din inspectoratele judeţene vin în sprijinul înfierărilor făcute de Ovidiu Grecea.

Ca un fapt neînsemnat, toţi ştim că în zonele din care provenim marea majoritate a lucrătorilor din poliţie au vile luxoase şi maşini de ultimul timp. Din salariile de bugetar!

De ce a prezentat domnul Ovidiu Grecea acest raport mai întâi presei? După părerea mea, pentru că este singura putere în stat în care se mai poate avea încredere.

Ştiind că prin datele prezentate va lovi şi în partidul de guvernământ (iar exemplul de la Dorohoi, cu omul de afaceri pedeserit Corneliu Pietraru este concludent), Ovidiu Grecea a considerat că este corect ca înainte de debarcarea sa, mai mult sau puţin voită şi de care era sigur, oamenii acestei ţări să afle adevărul sau măcar o parte din el.

Dovada că a intuit corect ce se va întâmpla sunt declaraţiile primului ministru: după ce l-a muştruluit pentru încălcarea obligaţiilor de serviciu, l-a îndrumat să continue activitatea de control pentru ca, apoi, după demisia lui Ovidiu Grecea, să considere că acest personaj nu prezenta încredere. Şi poate că aşa ar fi, dacă în ziua în care Grecea şi-a prezentat demisia, Antena 1 nu ar fi transmis la o oră de maximă audienţă, în cadrul unei emisiuni maxim vizionate, "Brigada mobilă", un reportaj despre traficul de maşini din localitatea Borşa, judeţul Maramureş, şi implicit despre implicarea poliţiei locale.

Doamnelor şi domnilor colegi.

Nu consider că toate declaraţiile domnului Ovidiu Grecea sunt reale sau că modul în care a procedat este corect, aşa cum nu este corect nici să învinuieşti un membru al Guvernului, iar apoi să baţi în retragere. Dar nici corect nu este ca primul ministru, în loc să analizeze corect informaţiile în legătură cu colaboratorii săi cei mai apropiaţi, furnizate de cel pe care l-a numit şef al Corpului de control al Guvernului, să aibă o reacţie atât de dură, iar membrii Guvernului să-l ia peste picior, comparându-l fie cu Vasile Roaită fie cu Petre Ispirescu.

Totuşi, domnilor, aţi promis în campania electorală că veţi eradica corupţia, dar adevărat este că n-aţi precizat dacă şi cea care domneşte la nivelul PDSR-ului sau al minisaterelor. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Sandache Cristian, se pregăteşte domnul Baciu.

Domnul Cristian Sandache:

Doamnelor şi domnilor colegi,

"De-ar fi cu putinţă să mi se cântărească durerea!" - exclama biblicul Iov, în momentele nenorocirii abătute asupra lui. Paradoxal este faptul că există semeni de ai noştri crunt încercaţi de viaţă, care îşi poartă curtea într-o impresionantă demonstraţie de decenţă şi verticalitate, jenându-se practic de a-şi apăra elementarele drepturi. Readuc în prim plan cazul persoanelor cu nevoi speciale sau persoanele cu handicap, cum mai sunt ele cunoscute.

În judeţul Iaşi, în funcţie de gradul handicapului, existau la 31 decembrie 2000 un număr de 8.529 de adulţi şi copii. Dintre aceştia, 2.365 persoane cu handicap grav, 5.490 cu handicap accentuat, 674 cu handicap mediu.

O situaţie cel puţin bizară o trăiesc surdo-muţii. O ordonanţă de urgenţă emisă în 1999 de către Guvernul Radu Vasile, care asigura acestei categorii de nefericiţi o serie de fireşti facilităţi, printre care şi posibilitatea de a comunica prin intermediul unor interpreţi specializaţi în limbaj mimico-gestual, în primul rând cu autorităţile, a rămas doar pe hârtie, iar Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap manifestă din păcate o anumită lentoare în clarificarea acestei probleme.

Adresându-se prin memorii Ministerului Justiţiei, aşa cum legal trebuia să o facă, reprezentanţii acestei categorii de persoane au primit un răspuns năucitor: "Prin interpreţi specializaţi în limbaj mimico-gestual trebuie înţeleşi traducătorii din limbile străine". Şi aceasta după ce ordonanţa emisă de Guvernul Radu Vasile fusese deja publicată în Monitorul Oficial din acea vreme.

România, ţara lui Urmuz şi Caragiale, nu se dezminte nici de această dată. Cu cinism, un personaj public al judeţului Iaşi, care a făcut o vreme figură de mare iubitor de oameni, le-a spus sec câtorva dintre reprezentanţii surdo-muţilor:" Nu vreau să transform Iaşiul într-un oraş de handicapaţi!" Altcineva a făcut următoarea remarcă: "Voi nici nu existaţi, de fapt!" Fără comentarii!

Fac un apel la înţelegerea situaţiei disperate a acestor oameni, mulţi dintre ei în pragul sărăciei, şi sper ca o serie de măsuri concrete să se poată derula în sprijinul lor. Ei nu cer pomană, ei cer doar să li se respecte condiţia de compatrioţi ai noştri, egali în drepturi cu noi. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumim şi noi.

Are cuvântul domnul Baciu, se pregăteşte domnul Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Guvernul a promis, la învestirea sa în decembrie anul trecut, că spre deosebire de anii anteriori proiectul legii bugetului de stat pe anul în curs va ajunge în Parlament înainte de jumătatea lunii martie. Suntem în 20 martie şi se pare că mai avem de aşteptat ceva, până ce acest proiect, aşteptat de altfel de întreaga ţară, să ajungă la noi.

Guvernul a mai promis atunci că alcătuirea bugetului se va face după o nouă filosofie, astfel încât domeniile cele mai importante ale vieţii noastre economice şi sociale să scape de austeritatea care le slăbeşte de mai mulţi ani. Adică, de sărăcie cronică, boală de care suferă România postrevoluţionară.

Dar, aşa cum spuneam, proiectul de buget se naşte în dureri şi mai mult decât atât, în ultimul timp, responsabili din Guvern, în frunte cu primul-ministru, vorbesc tot mai des despre un buget de austeritate, despre reduceri dureroase de personal, despre un deficit bugetar tot mai rebel, care nu vrea să asculte deloc de promisiunile făcute de actualii guvernanţi în campania electorală. Peste toate acestea, Guvernul, în scopul sporirii resurselor bugetare şi al încadrării în deficitul convenit cu organismele internaţionale, adoptă măsuri disperate, care încalcă legile existente şi atentează la siguranţa zilei de mâine pentru largi categorii sociale.

O asemenea măsură este Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.32/26 februarie, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 810/5 martie. Deşi se intitulează neviovat: "Ordonanţă pentru reglementarea unor probleme financiare", ea constituie, prin câteva articole ale sale, un atentat la adresa unui domeniu considerat prin lege drept prioritate naţională - este vorba de educaţie.

Mă voi referi în continuare, stimaţi colegi, doar la aceste articole. Ele poartă numerele 6, 12 şi 13. Art. 6 desfiinţează pur şi simplu Fondul special de susţinere a învăţământului de stat, incluzându-l în buget, cu scopul foarte probabil de a-l repartiza tot învăţământului, prin acel faimos 4% din p.i.b. Adică, vedeţi dumneavoastră, dragi educatori, noi respectăm legea celor 4%, numai că în realitate învăţământului i s-au luat aceşti bani. Dar asemenea subterfugii nu mai pot păcăli pe nimeni.

Art. 12 al ordonanţei desfiinţează chiar prevederea legală după care: "Finanţarea învăţământului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puţin 4% din p.i.b. (art. 170 din Legea învăţământului)". Conform acestui articol din Ordonanţa nr. 12 de care spuneam: "Finanţarea învăţământului de stat se asigură din fonduri publice, în limita a cel puţin 4% din p.i.b." Cu alte cuvinte, sursa finanţării nu mai este bugetul de stat, ci aşa-numitele "fonduri publice", care vor da vina unele pe altele, rezultatul cert fiind o accentuare a subfinanţării învăţământului.

Dar cea mai gravă reglementare este prevăzută în art. 13 al ordonanţei. "Începând cu anul 2001 - se spune în acest acest articol - finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea îşi desfăşoară activitatea". Întreaga suflare din învăţământul preuniversitar, educatori, învăţători, profesori, este profund îngrijorată - şi pe bună dreptate - pentru că în spatele textului de mai sus se ascund zile negre pentru această categorie socială, atât de importantă şi atât de vitregită.

Ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei prevederi? Înainte de toate, eu cred că se ascunde neputinţa Guvernului de a asigura o finanţare decentă a învăţământului. Se mai ascunde, de asemenea, neputinţa Guvernului de a se încadra în limitele deficitului promis şi, atunci, el aruncă pur şi simplu o parte a acestui deficit pe spatele comunităţilor locale. Dar comunităţile locale sunt, în marea lor majoritate, incapabile să asigure finanţarea educaţiei, în condiţiile în care comunele şi oraşele nici nu pot asigura măcar salariile funcţionarilor primăriei.

Încă, în urmă cu 2 ani, cheltuielile de întreţinere, reparaţii curente şi capitale au fost trecute la bugetele locale, iar de anul trecut şi investiţiile au fost trecute tot la bugetele locale, dar banii au fost alocaţi doar pe hârtie. Multe şcoli abia se mai ţin pe picioare, iar de şcoli noi nici nu poate fi vorba. Mulţi primari ne-au spus că ar putea plăti salariile celor din învăţământ din bugetul local, maxim 3 luni pe an.

Am auzit declaraţii liniştitoare, şi în presă şi la televizor, cam în toate părţile, în scopul calmării spiritelor, spunându-se că, de fapt, atunci când bugetele locale nu vor face faţă, va interveni bugetul cel mare, care, ca un părinte iubitor, va acoperi toate nevoile şi altele asemenea. Dar, atunci, de ce a mai fost nevoie de această ordonanţă? Doar aşa, ca să spunem că avem un Guvern harnic, căruia nu îi scapă nimic şi face ordine peste tot? În realitate, această ordonanţă, onoraţi colegi, cel puţin în domeniul educaţiei, nu face deloc ordine, ci dimpotrivă, creează confuzie, nelinişte şi o stare de neîncredere justificată în capacitatea Guvernului de a gestiona unul din domeniile majore ale societăţii româneşti.

Consecinţele sociale vor fi neîndoielnic grave. Sunt de acord că principiul descentralizării administrativ-financiare este unul modern, european, dar aplicarea lui nu este posibilă oricând şi oriunde. În cazul nostru, ne aflăm clar în faţa unei forme fără fond, pentru că acest principiu nu este operabil decât în ţările cu unităţi administrativ-teritoriale puternice economic şi financiar, ceea ce la noi, deocamdată, nu este cazul.

Dar ordonanţa aceasta produce confuzie şi din punct de vedere juridic. Astfel, în Ordonanţa Guvernului nr. 138/1999 privind finanţarea învăţământului se arată că Ministerul Educaţiei este ordonator principal de credite; ISJ-urile ordonatori secundari, iar şcolile ordonatori terţiari. Or, toate aceste atribute prevăzute prin lege dispar dacă finanţarea se face de la bugetele locale.

Apoi, cum pot consiliile locale să plătească nişte oameni care nu sunt angajaţii lor? Şi, dacă doriţi, în continuare, în logica aceasta, nici nu pot să-i tragă la răspundere dacă nu-şi fac datoria, pentru că nu sunt angajaţii lor.

În sfârşit, prevederile ordonanţei încalcă principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, ratificată de România, precum şi art. 3 din Legea finanţelor publice locale, conform căruia nici o cheltuială nu poate fi trecută de la nivel central la nivel local, decât dacă se trec şi resursele financiare corespunzătoare.

Concluzia se impune de la sine, Ordonanţa nr. 32 este un rezultat al derutei Guvernului în faţa dificultăţilor alcătuirii proiectului de buget, o încercare de a arunca o parte a deficitului bugetar pe spatele dascălilor acestei ţări, categorie socială considerată ca mai puţin periculoasă pentru putere ca minerii, de pildă, şi o încercare de a masca deficitul bugetar real, în faţa organismelor financiare internaţionale. Ecourile acestui act normativ în rândul celor din învăţământ sunt grave, deja am un teanc de proteste, memorii ş.a.m.d. din partea sindicatelor din învăţământ.

Grupul parlamentar PD respinge ferm prevederile acestui act normativ în ceea ce priveşte educaţia şi dacă această ordonanţă nu va fi retrasă de Guvern noi vom vota, sigur, cu argumente în detaliu, la timpul potrivit, împotriva ei. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumim şi noi. Înţeleg că domnul deputat Baciu şi-a epuizat timpul şi pentru săptămâna viitoare...

Dau cuvântul domnului deputat Garda Dezideriu, se pregăteşte domnul deputat Iulian Mincu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna precedentă, de la acest microfon al Camerei Deputaţilor, s-a încercat o prezentare denaturată a composesoratelor, prin care se afirma că din aceste devălmăşii românii ar fi fost excluşi, iar existenţa acestora ar fi fost numai în beneficiul comunităţii maghiare. După asemenea afirmaţii tendenţioase, mă simt nevoit să prezint adevărata faţă a acestor comunităţi de averi, care reprezentau averea privată a gospodăriilor ţărăneşti, care, în marea lor majoritate, erau româneşti.

Dreptul de proprietate al obştilor de moşneni şi răzeşi şi al composesoratelor a fost stabilit în scris cu peste 700 de ani în urmă, fiind reînnoite periodic prin hrisoave şi opisuri domneşti, deciziuni şi sentinţe civile, care le-au menţinut între aceleaşi limite şi amplasamente, cu aceleaşi denumiri. Nici unul dintre domnitorii autohtoni sau fanarioţi nu au fărâmiţat aceste comunităţi, asigurându-le inviolabilitatea perpetuă, bunurile neputând fi sustrase de la destinaţia lor, neputând fi înstrăinate. Stăpânirea în devălmăşie a proprietarilor s-a efectuat după aşezăminte, corpuri de reguli de sine stătătoare, privitoare la drepturi şi obligaţii, conţinând şi sancţiuni.

Continuitatea şi menţinerea proprietarilor obştilor s-a realizat printr-o permanentă evoluţie istorică, a fost un progres imens, ale cărui beneficii nu trebuie să le pierdem din vedere. Composesoratele moderne din Transilvania, care în majoritate erau româneşti, s-au constituit conform legislaţiei liberale din sec. al XIX-lea, mai concret prin legile de deliminare a devălmăşiilor din anii 1836 şi 1848, a Patentelor imperiale din 1853 şi 1854, iar în anul 1871 prin Legea segregărilor.

Organizarea internă a composesoratelor era reglementată pe Legea nr. 19/1898, iar a obştilor de moşneni şi răzeşi prin Codul silvic din 1910, care, pe parcursul a peste 30 de articole, stabilea regulile de organizare, funcţionare şi administrare a proprietarilor obştilor şi composesoratelor. Devălmăşiile erau recunoscute şi de Constituţia din anul 1923, iar prin art. 2 al Legii nr. 21/1924 era consfinţită continuitatea personalităţii juridice a obştilor şi a composesoratelor. Mai târziu, ele îşi desfăşurau activitatea pe baza Legii de organizare a cooperaţiei din 28 martie 1999, cu modificările şi completările aduse prin legile din 1930, 1933 şi 1935.

Fiecare composesorat avea un statut propriu, care prevederea folosirea în comun a pădurilor şi păşunilor, veniturile cuvenite coproprietarilor în funcţie de suprafaţa pe care o deţineau în proprietate indivizibilă şi a unei cantităţi de material lemnos, cu repartizarea stânelor şi cu creşterea şi selecţionarea şeptelului. Beneficiile compososeratelor mai erau folosite pentru ajutorarea şcolii comunale, a bisericii, a necesităţilor de ordin cultural ale satelor atât prin ajutor bănesc, cât şi prin acordarea materialelor de construcţii şi a lemnelor de foc. De asemenea, ajutoare au mai beneficiat nevoiaşii satelor, cei păgubiţi de calamităţi naturale.

După promulgarea Legii nr. 1/2000, reprezentanţii ocoalelor şi ai direcţiilor silvice, cât şi conducerea Regiei naţionale a pădurilor şi a ministerului de resort au făcut totul ca să împiedice punerea în aplicare a legii de retrocedare, în special în domeniul forestier. Se încearcă să se dea o tentă naţionalistă acestei probleme, afirmându-se de mai multe ori că în timp ce un maghiar primeşte peste 100 de ha de pădure românii primesc numai 10 ha. Denaturarea faptelor dezavantajează în special proprietarii de etnie română, pentru că în judeţele Harghita şi Covasna populaţia trebuie să fie reîmproprietărită cu circa 200 de mii de ha, din 1.500.000 de ha, care, conform art. 26 din lege, ar trebui retrocedate foştilor composesori, membri ai obştilor de moşneni şi răzeşi, ai comunităţilor moţeşti şi ai altor comunităţi de averi.

Pentru a combate această diversiune, permiteţi-mi să prezint câteva date elocvente privind situaţia din judeţul Harghita. Până la data de 21 ianuarie 2001, au fost validate de comisia judeţeană de pe lângă Prefectura judeţului Harghita 115 mii de ha din pădurile composesoratelor. Numărul membrilor din composesorate era de 38 de mii de persoane. Suprafaţa care îi revine în medie unui membru al compososeratului este de 3 ha. Bineînţeles, conform legii, au fost validate suprafeţe de peste 10 ha, care în total se ridică la 11 mii de ha.

Pentru această suprafaţă cu vegetaţie forestieră se face acest scandal de proporţii, din cauza căruia proprietarii de păduri de etnie română, care ar trebui să fie reîmproprietăriţi cu păduri de peste 800 de mii de ha, sunt nedreptăţiţi. Ideea e bine cunoscută: pentru ca ungurii să nu primească terenurile cu vegetaţie forestieră conform legii, să sufere şi românii.

Eu cred că PDSR nu va continua obstrucţionarea Legii nr. 1/2000 pe criterii etnice. Sper ca PDSR-ul, ca partid social-democrat, să fie receptiv la valorile sociale ale devălmăşiilor, care în perioada dinaintea regimului comunist au reuşit să limiteze sărăcia. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi, ultimul lucru pe care aş dori să-l fac ar fi să întrerup vorbitorii, ar fi foarte neplăcut. Am rugămitea la dumneavoastră, să se facă diferenţa între expunere şi declaraţie politică.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu, se pregăteşte domnul deputat Pop Napoleon.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi ca în cuvântul meu de azi să prezint câteva constatări care reies din politica Guvernului actual.

1. De când a preluat puterea, conducerea PDSR a şters cu buretele cea mai mare parte a liniei politice pe care singur şi-a asumat-o, când se afla în opoziţie. Un exemplu în acest sens îl constituie avizul negativ al Guvernului, semnat de însuşi preşedintele Adrian Năstase, la adresa unei iniţiative legislative a deputatului PRM, Dumitru Bălăeţ. Acesta a depus în Camera Deputaţilor, pe 3 ianuarie 2001, o propunere legislativă de modificare şi completare a art. 20 din "Legea Lupu", în sensul atribuirii în proprietate, între 1 şi 2 ha de pământ, după posibilităţi: "Famiilor fără pământ din mediul rural şi periurban, de specialişti care lucrează în agricultură, de personal didactic, medical, de cult, religios, veterani de război, de şomeri, familii tinere, alte categorii".

Punctul de vedere al Guvernului Năstase este în prezent că iniţiativa legislativă nu poate fi susţinută din mai multe considerente, legate de nerespectarea tehnicii legislative, de încălcarea regimului juridic al propriei legi publice sau de confuzia care domeneşte în text. De fapt, spune Guvernul actual, art. 20 din "Legea Lupu" stabileşte că împroprietărirea unor persoane, altele decât cele cu drept de restituire, se va face prin legea specială şi nu prin modificarea articolului respectiv.

2. La 23 septembrie 1999, referindu-se la Legea nr. 88/1993, republicată în 1995, care prevede în art. 5 alin. a) şi b) că, în cazul în care se creează universităţi noi prin reunire sau, respectiv, desfacere, este obligatorie prezenţa unei facultăţi în limba română. Legea a avut o scăpare şi nu spune că o universitate nou înfiinţată trebuie să cuprindă şi o facultate în limba romînă. În discuţia în Cameră, parlamentarii PDSR au susţinut, repet cuvântul doamnei Ecaterina Adronescu, atunci deputat: "Noi nu putem să avem mai multe unităţi în a judeca procesul de acreditare, noi trebuie să judecăm cu aceeaşi unitate de măsură. Este o scăpare a legii, vă rog să nu o luaţi aşa, ca un afront la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Că este această facultate acreditată în limba română? Dar suntem în România, în ce limbă trebuie să fie această facultate acreditată?" Şi, mai departe, continuă doamna: "Dacă noi nu recunoaştem dreptul limbii române de a fi limbă oficială în România, atunci nu putem avea pretenţii ca alţii să ne recunoască ca pe o naţie civilizată şi demnă de a intra între celelalte ţări ale lumii civilizate".

Pe data de 6 februarie 2001, doamna ministru Ecaterina Andronescu susţine în Comisia de învăţământ o poziţie contrară, pe motiv că trebuie să revizuiască Legea învăţământului nr. 88/1993, pentru că are o serie întreagă de lipsuri. Deci, aceeaşi poziţie.

3. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 32/26 februarie 2001 intitulată "pentru reglementarea unor probleme financiare", se modifică art. 170 din Legea nr. 84/1995, lege organică a învăţământului (publicată în Monitorul Oficial nr. 110/5 martie a.c. această intervenţie privind finanţarea învăţământului). Conform art. 12 al ordonanţei: "Finanţarea învăţământului de stat se asigură din fonduri publice, în limita a cel puţin 4% din p.i.b." şi nu aşa cum prevede art. 170 din lege: "Finanţarea învăţământului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puţin 4% din p.i.b.".

Textul art. 170 exprimă acoperirea, din punct de vedere financiar, a declarării învăţământului ca prioritate naţională, stipulată în art. 2 al Legii nr. 84. "În România, învăţământul constituie prioritate naţională."

Prin noua reglementare, finanţarea de la fonduri publice, se promovează ideea că fondurile pot proveni de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, împrumuturi externe şi multe altele. Statul nu se mai angajează, deci, ca prin bugetul de stat să preleveze 4% din p.i.b. pentru educaţie, şi doar admite că acestui domeniu i se cuvin 4%. Guvernul nu mai are, deci, nici un fel de obligaţii.

Aş putea să continui cu enumerarea multiplelor promisiuni făcute de acelaşi Guvern; să nu uităm, şi vă dau câteva exemple - reducerea t.v.a., promisiune de campanie susţinută până la întâlnirea F.M.I.-ului din ianuarie, "Milionul şi tractorul", promisiune schimbată de la o zi la alta, organismul de supraveghere al băncilor, facilităţile de organizare şi susţinere a IMM-urilor, problema copiilor instituţionalizaţi şi multe altele. Dar vreau să închei cu următoarea problemă: dacă nici învăţământul, nici sănătatea, nici cultura nu mai sunt priorităţi, atunci care va fi viitorul acestei naţiuni?!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Şi domnul deputat Iulian Mincu şi-a consumat timpul pentru săptămâna viitoare.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop, şi se pregăteşte ultimul vorbitor, domnul Ilie Merce.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul Convenţiei multilaterale din 1983 şi a Convenţiei bilaterale din 1986 (modificată în 1994) privind colaborarea (CAER) pentru construirea Combinatului de îmbogăţire a minereurilor de la Krivoi-Rog din Ucraina au participat peste 130 de societăţi din România cu livrări de utilaje şi echipamente şi lucrări de construcţii montaj.

În baza prevederilor art.15 din Decretul nr.156/1987, s-au reţinut garanţii de bună execuţie de 10% din valoarea furniturii livrate. Conform contractelor şi practicii pentru obiective complexe, garanţiile urmau a fi returnate producătorilor după 12 luni de la punerea în funcţiune, dar nu mai mult (de regulă) de 36 luni de la livrare, care în principiu n-au fost returnate nici până astăzi.

În prezent, din motive independente de societăţile producătoare, termenul de punere în funcţiune a fost schimbat de mai multe ori şi obiectivul încă n-a fost finalizat. Astfel, primele returnări de garanţii erau planificate, în unele cazuri, chiar din 1992 şi nu au fost achitate, în mare parte, nici până în prezent.

Trebuie menţionat că aceste garanţii reprezentând sume semnificative au fost cuprinse în bugetele anuale de venituri ale societăţilor respective, însă întârzierea încasării a provocat mari dificultăţi, ducând în marea majoritate a cazurilor la acumularea de datorii către stat (bugetul de stat, asigurări sociale, sănătate etc.) şi la împiedicarea unor planuri de dezvoltare, contribuind în multe cazuri la declanşarea şi/sau agravarea unui blocaj economic al acestor societăţi.

Situaţia actuală se prezintă astfel: starea financiară a societăţilor financiare implicate este în continuă degradare, chiar falimentară, ca urmare a datoriilor către stat; asistăm la un paradox: societăţile producătoare sunt obligate să plătească penalizări la datoria pe care statul o are faţă de ele; statul este şi creditor şi debitor, dar îşi exercită numai dreptul de creditor, hărţuind societăţile, blocându-le conturile şi afectându-le imaginea în faţa instituţiilor creditoare, cu repercursiuni grave asupra programelor lor de dezvoltare; bugetul este denaturat, prevăzând la surse sume şi penalităţi neîncasabile de la societăţile respective; de mai mulţi ani, societăţile producătoare sunt puse în situaţia umilitoare de a "cerşi" recuperarea unor sume care li se cuvin de drept.

Atitudinea generală a Executivului, în abordarea acestor probleme, a lăsat impresia că drepturile legitime ale acestor societăţi sunt tratate ca favoruri acordate acestora şi a indus în rândul lor iniţiative individuale, nedorite, cum ar fi: acţionarea statului în instanţă pentru executare silită; intenţii de grevă fiscală; intenţie de vânzare a creanţelor către instituţii străine specializate; acţiuni de protest public; refuzul de a mai păstra în custodie echipamentele aflate în ţară (vânzarea sau demontarea acestora); solicitarea sprijinului organismelor internaţionale şi aşa mai departe.

Toate acestea ar putea fi stopate, prin tratarea cu responsabilitate a situaţiei prezentate, printr-o decizie motivată în primul rând de "politica economică". Înlocuirea unei astfel de abordări cu interpretări birocratice, procedurale, forţate, subminează perspectiva ca România să mai aibă o industrie în viitor.

Insistăm pentru o soluţie fermă, integrală, transparentă, necondiţionată, de natură să fie aplicată imediat, fără a fi împiedicată de "norme" sau mecanisme procedurale greoaie.

Din informaţiile noastre, în prezent, se lucrează la diverse documente cu această temă, fără a fi consultate şi societăţile implicate, problema "Krivoi-Rog" fiind iar tratată doar ca un simplu articol în Legea bugetului, fără a se lua în discuţie situaţia concretă şi consecinţele pentru societăţile comerciale implicate, individual şi în ansamblul lor.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumim şi noi.

Are cuvântul domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constatăm că Executivul a început o cursă contra cronometru pentru întărirea componentelor de autoritate poliţienească a Puterii.

Înaintea adevăratelor priorităţi ale ţării, Guvernul şi grupurile parlamentare ale PDSR şi-au propus să adopte în pripă, şi aceasta nu este un semn de lucru bine făcut, un pachet legislativ ce vizează activitatea Ministerului de Interne, şi, pe un plan mai larg, cea a structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

PRM se pronunţă, fără rezerve, pentru întărirea statului naţional unitar român, ca stat de drept, în care supremaţia legii să devină o efectivă realitate, şi nu un slogan electoral demagogic clamat în scopul acumulării de capital politic.

PRM susţine întru-totul necesitatea edificării şi consolidării autorităţii instituţiilor democratice de putere şi nu neagă urgenţa instaurării ordinii în primul rând în cadrul ministerelor, autorităţilor autonome şi celorlalte structuri chemate să asigure ordinea, aplicarea şi controlul respectării legii.

Nu am fi început această declaraţie a noastră cu aserţiunea sentenţioasă potrivit căreia deţinătorii puterii urmăresc de fapt consolidarea acelor pârghii de administraţie prin care să poată ţine sub control opoziţia şi societatea civilă, dacă actele de guvernământ manifestate până în prezent nu ar fi pus în evidenţă o crasă demagogie politică. Astfel, recent adoptata Lege a protecţiei informaţiilor clasificate, pe care, de bună credinţă, grupurile parlementare ale partidului nostru au votat-o, este pe cale de a deveni un fiasco. Am dat credit afirmaţiilor premierului că această iniţiativă legislativă face parte dintre condiţiile facilitării accederii României către structurile europene. În realitate, această lege se dovedeşte a fi o manoperă în care fac casă bună amatorismul, într-o problemă fundamentală, cea a securităţii informaţionale a cetăţeanului, cu oportunismul politic. Cum altfel ar fi fost posibil ca până şi premierul şi preşedintele României să înceapă a da înapoi la cele dintâi reacţii ale agenţilor opiniei publice?

Realitatea este aceea că legea în discuţie nu se fundamentează şi nu ia în considerare necesităţile reale ale protecţiei informaţiilor în cele două laturi fundamentale ale problemei: grija pentru o completă şi corectă informare a cetăţeanului şi, în acelaşi timp, nedisiminarea informaţiilor care trebuie să asigure independenţa deciziilor prin care se exprimă suveranitatea puterii de stat şi funcţiile externe ale acesteia.

Guvernul nu a rezolvat termenii acestui binom, fiindcă nu a lucrat cu bună credinţă. Pe de o parte, a afirmat că legea se doreşte a îndeplini condiţii ale Adunării Europene, iar, pe de altă parte, textul legii adoptate nu se fundamentează pe doctrina şi practica juridică europeană, în materie din spaţiul european şi, eventual, chiar din cel american, şi, de ce nu, pentru echidistanţă, şi pe alte spaţii, cum ar fi SUA şi Japonia, care îşi datorează porosperitatea făcută tocmai cultului secretului.

Ce a dorit Puterea? Nici ea nu ştie, din moment ce are tendinţe de a da înapoi. Problema acută este: cine manipulează şi în ce scop actuala putere.

Personal, iniţial am fost tentat, poate şi din considerente subiective, să creditez intenţiile Puterii în legătură cu promovarea proiectelor legilor siguranţei naţionale, ale organizării şi funcţionării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi cea privind controlul asupra activităţii comunităţii informative. Ulterior însă, m-am aflat în faţa unei mari descurajări determinate, în principal, de următoarele: lipsa studiilor documentare care să fundamenteze iniţiative legislative de asemenea anvergură şi maximă responsabilitate naţională; neluarea în considerare a faptului că Legea penală constituie caroiajul obligatoriu al oricăror reglementări în ceea ce priveşte siguranţa naţională; elaborarea unor texte de lege voit agramate şi confuze, pentru a fi acoperite adevăratele intenţii urmărite - instaurarea unui stat totalitar poliţienesc şi amanetarea intereselor naţionale pe considerentele câştigării unei imagini aparente a vocaţiei paneuropene. Nimic mai fals! Un aparat birocratic oportunist care a cochetat dintotdeauna cu alternanţele puterii îşi propune acum să compromită actuala Putere, pentru a-şi perpetua dominaţia şi asigura propriile interese.

În faţa acestei realităţi, considerăm necesar ca toate partidele politice reprezentate în Parlament să-şi exprime, prin declaraţii politice, opţiunile şi strategiile în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa naţională a României.

Trebuie să spunem odată cu fermitate, dacă vrem ca România să fie cu adevărat un stat de drept, cu structuri puternice, inclusiv în domeniul siguranţei naţionale, care să ne asigure protejarea şi promovarea efectivă a intereselor României.

Faptul că marile agenţii de presă internaţională aproape săptămânal relatează despre depistarea şi neutralizarea unor spioni ruşi, americani sau evrei infiltraţi în structurile interne ale adversarilor, demonstrează că între state continuă să primeze interesele proprii, imediate sau de perspectivă, fapt ce trebuie să ne trezească la realitate şi să acţionăm în consecinţă.

În acest context, Parlamentul să nu mai dea curs nici unei iniţiative legislative a Puterii în acest domeniu până când nu va fi validată Strategia Siguranţei şi Securităţii Naţionale a României.

Totodată, propunem constituirea unui grup de consultanţă de specialitate a comisiilor permanente cu atribuţii de legiferare în materia securităţii, siguranţei naţionale şi a ordinii publice, alcătuit din valori reprezentantive în România, care au acumulat cunoştinţe şi experienţă în materie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Rămâneţi şi dumneavoastră la pasiv cu două minute.

Mulţumesc tuturor pentru colaborare, vă urez o zi bună şi, după o scurtă pauză, vor continua lucrările din această zi sub o altă conducere.

(După pauză.)

Conducerea lucrărilor şedinţei a fost preluată de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Ioan Mihai Năstase, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor destinată dezbaterii proiectelor de lege prevăzute în ordinea de zi, anunţându-vă că, din totalul celor 344 de deputaţi, sunt prezenţi 272, absenţi 72, participă la alte activităţi 68.

Cvorumul legal pentru vot final este de 173 de deputaţi.

Potrivit practicii de până acum, începem cu rapoartele de mediere care sunt înscrise pe ordinea de zi; vă rog să le urmăriţi începând de la pct.17; primul este raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului şi acvaculturii, lege cu caracter organic.

Vă rog să urmăriţi textul raportului comisiei de mediere.

La pct.1 din raport, la titlul proiectului de lege, se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La art.2, pct.2 din raportul de mediere, se propune tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.3 din raport, care se referă la art.3, se propune de către comisia de mediere tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

S-a adoptat textul Senatului.

La pct.4 din raportul de mediere, cu referire la art.4, se propune textul Senatului, până la definiţia pisciculturii.

Dacă până la acest punct de la pag.4 aveţi obiecţiuni la textele Senatului.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt Ştefan Popescu-Bejat şi fac parte din grupul iniţiatorilor, şi aş vrea să vă reţin atenţia referitor la pag.5, la art.5, la amendamentul adus de Senat...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am ajuns acolo.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Numai un moment, ca să vă atrag atenţia, pentru că dumneavoastră sunteţi jurist de marcă, şi probabil că veţi fi de acord să facem nişte corecturi care sunt de dactilografiere pur şi simplu.

Acolo se spune: "...aparţine domeniului public de interes naţional şi local." Noi ştim foarte bine că domeniul public este de interes naţional şi de interes local, şi corect ar fi să înlocuim conjuncţia "şi" cu particula "sau", şi atunci ar suna "...domeniului public de interes naţional sau local."; ar fi mai corectă exprimarea, şi nu cred că ar aduce vreo modificare de fond intenţiei celor care au redactat acest articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci la art.5.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Da, la art5, în final. Vin cu argumentul că la art.6 se foloseşte chiar această formulă, deci este o susţinere indirectă a propunerii mele.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, dar deocamdată suntem la art.4.

Deci vă rog să urmăriţi pag.3-4, textele Senatului, pentru art.4 introductiv şi pentru definţiile efectivului piscicol, inspector piscicol, inspecţie piscicolă şi patrimoniu piscicol.

Dacă la aceste texte ale Senatului aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră aceste texte de la pct.4 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pag.4 din raport, pentru definiţia pisciculturii, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţii la acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La definiţiile cu privire la pescar, fişierul navelor de pescuit, comisia ne propune în ambele cazuri textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la cele două texte de la pag.5. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La art.5 aţi observat intervenţia colegului nostru, care este o precizare de redactare şi de punere de acord. Mă întreb dacă prin înlocuirea conjuncţiei "şi" cu "sau" intrăm în divergenţă cu Senatul. Cred că este vorba de o greşeală.

Stimaţi colegi,

La pct.5 din raport, comisia ne propune textul Senatului; noi facem precizarea că se impune această corectură - înlocuirea conjuncţiei "şi" cu "sau", aşa cum este utilizat textul în art.6, pct.6 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat textul Senatului, cu această corectură care nu înseamnă modificare de text.

La pct.6, comisia ne propune tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.7, cel cu referire la art.7, alin.2 şi 3, comisia ne propune tot textul Senatului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să sesizaţi introducerea unei particole "sau" care nu are nici un fel de implicaţie, de rezonanţă, de semnificaţie lingvistică şi nici juridică, şi pentru aceasta eu vă citesc textul în întergime, şi voi accentua asupra acelui "sau" - "Strategia în domeniul protecţiei fondului piscicol şi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum şi din bazinele piscicole amenajate a acvaculturii şi valorificării producţiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizează de autoritatea publică centrală sau pentru agricultură...". Nu are nici un sens, fiindcă nu este precizată care autoritate publică centrală. Deci, corect este: "...se realizează de autoritatea publică centrală pentru agricultură şi alimentaţie, împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.". Eu consider că este o greşeală de dactilografiere care trebuie eliminată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

Stimaţi colegi,

Observaţia este absolut pertinentă. Este evident că este vorba de o greşeală de tastare - probabil a scăpat un "sau" în plus; nu are nici o legătură în context această particolă.

Deci, dacă sunteţi de acord cu textul Senatului, cu corectura tehnică ce se impune.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

A fost votat textul Senatului, cu eliminarea particolei "sau" care s-a strecurat din greşeală acolo.

La pct.8, cu referire la art.8, pentru alin.1, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni la art.8, alin.1. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

S-a votat textul comun pentru art.8, alin.1.

La alin.2, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Pentru art.9, la pct.9 din raportul de mediere, comisia ne propune text comun.

Dacă aveţi obiecţii. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.10 din raport, referitor la art.9 - Camera Deputaţilor, respectiv art.10 din numerotarea Senatului, se propune textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Vă rog să urmăriţi pct.10 - textul Senatului este valabil până la lit.d) inclusiv.

Deci, am votat aşadar împreună textul art.10 în varianta Senatului, cuprinzând lit.a), b), c) şi d).

Pentru lit.e) urmăriţi pag.10 din raport. Comisia ne propune text comun.

Dacă aveţi obiecţii.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt de acord cu redactarea făcută de comisia de mediere, în schimb modul în care prezentată dă drepturi exhaustive, dacă vreţi, acestei companii naţionale de administrare a fondului piscicol, care ar putea să conducă la unele confuzii.

Referitor la "...concesionarea către persoanele fizice sau juridice a fondului piscicol din domeniul public şi privat al statului...", aş vrea să vă reamintesc că am votat ceva mai înainte că această companie naţională nu administrează decât anumite fonduri piscicole cu unele excepţii, excepţiile fiind Delta Dunării, care este administrată de Biosfera Delta Dunării, şi apele de munte, care sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor, şi de aceea cred că, pentru mai multă precizie a textului respectiv, ar fi trebuit ca după cuvântul "privat al statului" să fi fost scris în paranteză "cu excepţiile prevăzute la art.8, alin.1", şi textul continua.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Indiferent dacă propunerea dumneavoastră ar fi absolut necesară, eu vă reamintesc că, în faza în care ne aflăm, putem vota ceea ce a propus comisia sau să nu votăm. Eu vă reamintesc totuşi că, din punct de vedere al tehnicii legislative, excepţiile care sunt prevăzute se aplică indiferent dacă noi mai facem referire la ele sau nu. Deci, din moment ce acele interdicţii la care vă referiţi sunt cuprinse în alte texte, ele vor fi valabile şi pentru concesionare.

Domnul Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu apreciez intervenţiile colegului meu de la Partidul Democrat. Într-adevăr, cele care s-au referit la dactilografiere au fost pertinente, dar a modifica textul acum, care contravine procedurilor parlamentare, cred că nu este bine, şi, aşa cum aţi specificat dumneavoastră, domnule preşedinte, faptul că într-un articol anterior este prevăzut clar ce intră în atributele Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi, în cadrul acesteia fac excepţie apele de munte şi rezervaţia biosferei Delta Dunării, cred că este suficient să nu mai reluăm şi în textele celalalte această trimitere, mai ales că încălcăm procedurile parlamentare. Deja a fost la comisia de mediere, şi cu regret trebuie să spun că reprezentanţii Partidului Democrat n-au participat la comisia de mediere. Dânşii, participând acolo, cred că ar fi avut posibilitatea să îmbunătăţească textul poate mai bine decât în forma actuală, dar acum aceasta este situaţia, şi nu avem decât să mergem procedural, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai insistaţi?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule preşedinte,

Fiindcă se lasă impresia că este o trimitere directă la persoana mea, meţionez că nu am făcut parte din comisia de mediere.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi reţinut explicaţiile pe care le-am dat şi pe care le-a dat domnul deputat Ianculescu. În faza votării raportului de mediere, textul nu poate fi reamenajat; poate fi doar respins.

Deci, cine este pentru textul comun întocmit de comisia de mediere pentru lit.f)? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat acest text.

Pentru lit.g), h), i) şi j), care se întind de la pag.10 până la pag.11, comisia ne propune varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la unul din aceste texte. Nu.

Cine este pentru textele în varianta Senatului pentru lit.g), h), i) şi j)? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-au votat textele Senatului.

Pentru lit.j) din varianta Camerei Deputaţilor, comisia propune varianta Senatului, ceea ce înseamnă eliminarea acestui text.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Pentru lit.m) adăugată de Senat, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 11, în referire la art.11 din varianta Senatului, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Pentru art.12, varianta Senatului, punctul 12 din raport, comisia ne propune tot textul Senatului.

Dacă sunteţi de acord? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 13 din raport, Comisia ne propune, pentru art.14, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 14 din raport, cu referire la art.15 Camera Deputaţilor, comisia ne propune respectiv art.16 Senat, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Pentru punctul 15, cu referire la art.17, varianta Senatului, comisia ne propune tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni la punctul 15 din raport? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La 16 din raport, se propune tot varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 17 din raport, varianta Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 18 din raport, varianta Senatului, respectiv eliminarea textului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 19, de asemenea, se propune varianta Senatului, eliminarea art.22.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Punctul 20, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Punctul 21, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 22, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 23 din raport, text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că acest text comun propus de Comisia de mediere se regăseşte redactat, în aceeaşi formă şi cu acelaşi conţinut, la art.10, lit.f), punctul 10 din acest raport. Deci este o repetare inutilă a acestui articol şi eu vă propun să găsiţi o soluţie acceptabilă pentru rezolvarea acestei probleme.

Nu cred că, în cadrul aceleiaşi legi, trebuie să avem de două ori un articol care reglementează aceeaşi materie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aparent, colegul nostru are dreptate. Eu vă rog însă să aveţi în vedere următoarele. Vă rog să vă reîntoarceţi la pag.10. Cel cu privire la punctul f), da?

Vedeţi că acolo sunt prezentate, în ordinea marcării literelor alfabetului, atribuţiile companiei şi se spune "concesionează către persoanele fizice şi juridice fondul piscicol", iar dincoace, la art.28, ...

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat (din sală):

Spune acelaşi lucru, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Aici, eu vă rog să vedeţi textul în context. Acolo e vorba de activitatea de concesionare şi se revine subliniindu-se faptul că această concesionare se face de către companie în condiţiile legii.

Eu aş vrea să reflectaţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule preşedinte, ...

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi să mă ascultaţi un pic?!

Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat:

Vă rog să mă ascultaţi şi dumneavoastră, şi nu la microfon.

Vă rog să observaţi, Camera Deputaţilor şi Senatul, în cele două situaţii de la art.9, respectiv 10, cât şi la articolul acesta nr.29 sau cât este, se refereau la lucruri diferite şi Comisia de mediere, atunci când au venit să rezolve aceste două lucruri diferite, întâmplător au căzut pe aceeaşi soluţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu vă rog să observaţi, legat de ceea ce dumneavoastră mi-aţi propus, "cu excepţiile", că textul acesta chiar vă rezolvă problema, pentru că spune: "concesionarea se face în condiţiile legii", deci cu acele excepţii. Şi, atunci, eu zic că e chiar foarte bun textul şi e chiar necesară repetarea, pentru a elimina posibilitatea unei interpretări, în sensul că la lit.f) autoritatea aceasta ar putea să concesioneze în orice condiţii, prin eliminarea restricţiilor care sunt prevăzute. Or, menţiunea aceasta finală care nu se regăseşte la lit.f) face textul necesar.

Dacă cineva mai doreşte să intervină.

Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră, ca un eminent jurist ce sunteţi, aţi sesizat perfect acest lucru. La art.10, la punctul f), sunt specificate atribuţiile companiei. Aici se specifică modul în care se face concesionarea şi se specifică că se face în condiţiile legii. De aceea este bine să rămână aşa cum este şi nu este o repetare a textului, dacă o luăm în contextul întregii legi.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cu aceste explicaţii şi cu precizarea că ar fi inoportun să ajungem la divergenţă pentru o chestiune, până la urmă, de precizare mai riguroasă, supun votului dumneavoastră textul comun al Comisiei de mediere de la punctul 23 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 4 voturi împotrivă, a fost adoptat textul comun al Comisiei de mediere.

Pentru punctul 24, se propune textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 2 voturi împotrivă, s-a adoptat textul Senatului.

La punctul 25, comisia ne propune tot textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 26, ni se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru punctul 27, de asemenea, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 28, tot textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 29, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 30, textul Senatului ni-l propune Comisia de mediere.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 31, textul Senatului pentru art.48.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 32 cu privire la art.50, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 33 cu privire la art.51, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 34 în referire la art.52, se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 35 în referire la art.54, dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 36 în referire la art.55, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 37, varianta Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 37, vă amintesc că aţi votat şi lit.f) şi lit.g) care sunt cuprinse, ambele, la punctul 37.

La punctul 38, art.61, lit.j), textul Senatului ni se propune.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 39, art.66, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat textul Senatului.

Punctul 40 din raport, cu referire la art.68, textul Senatului ni se propune.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 2 voturi împotrivă, s-a adoptat textul Senatului.

La punctul 41, în referire la art.69, se propune textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă, prin simpatie.

Abţineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu 2 voturi împotrivă, s-a adoptat textul Senatului.

Punctul 42: se propune text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni împotriva textului comun propus de comisie la punctul 42 din raport? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, text comun.

La punctul 43, cel cu privire la art.71, textul Senatului ni-l propune comisia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 44, de asemenea ni se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 45, comisia ne propune, de asemenea, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La punctul 46, Comisia de mediere dă ultima satisfacţie Camerei Deputaţilor, propunându-ne varianta Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră.

Textul raportului de mediere a fost parcurs. Raportul urmează să fie supus, în întregime, votului final de joi.

Vă reamintesc că e vorba de o lege cu caracter organic.

Vă mulţumesc.

Trecem la raportul următor care priveşte Proiectul de Lege privind Legea voluntariatului; lege cu caracter ordinar. Urmăriţi, vă rog, raportul.

La punctul 1 care se referă la art.2, lit.a) şi b), comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La punctul 2 din raportul de mediere, cel cu privire la art.7, lit.e) şi h), comisia ne propune, pentru cele 2 litere şi pentru textul introductiv, un text comun. Vă rog să-l observaţi la pag.2.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 3 din raport, comisia ne propune un text comun pentru art.14, alin.1 care înlocuieşte, practic, actualul 14, alin.1 şi 2.

Deci cine este pentru textul comun prevăzut la punctul 3 din raport?

Dacă aveţi obiecţiuni, mai întâi? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 4, cel referitor la art.16, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate, textul Senatului.

Parcurgând raportul, urmează votul final care va avea loc joi.

Punctul 19: raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.279/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor financiare asumate de Banca Generală de Credit şi Promovare - BANKCOOP S.A. ce decurg din Acordul de împrumut dintre România şi BIRD pentru finanţarea proiectului de dezvoltare industrială în valoare de 120 milioane dolari SUA, semnat la Washington la 21 martie 1995.

Vă rog să urmăriţi raportul Comisiei de mediere. Repet: raportul Comisiei de mediere de la punctul 19 din proiectul ordinii de zi.

La punctul 1, cel cu referire la articolul unic, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, nu au loc dezbateri, nici vot.

La punctul 2 din raport, cel cu privire la art.1 din ordonanţă, comisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La punctul 3, de asemenea, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, potrivit Regulamentului nostru, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Am epuizat şi acest raport, pe care-l vom supune votului final joi.

Punctul 20: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităţilor de transport, comercializare şi recuperare a ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului lichid; lege cu caracter ordinar.

Vă rog să urmăriţi raportul.

La punctul 1, cel cu privire la articolul unic, se propune textul Camerei Deputaţilor.

Nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 2, comisia ne propune tot textul Camerei Deputaţilor.

Nu se fac dezbateri şi nici nu are loc votul.

La punctul 3, se propune, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

Nu se fac dezbateri şi nici nu se supune votului.

Pentru punctul 4 din raport, cel cu privire la introducerea unui art.3¹, comisia ne propune un text comun. Vă rog să-l urmăriţi la punctul 4, pag.3.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat textul comun.

La punctul 5 din raport, comisia ne propune varianta Camerei Deputaţilor, respectiv eliminarea art.5 şi 6.

Nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 6 din raport, cel cu privire la art.12, comisia ne propune, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

Nu au loc dezbateri şi nici vot.

La punctul 7, tot textul Camerei Deputaţilor.

Nu sunt dezbateri, nici vot.

La punctul 8, tot textul Camerei Deputaţilor.

Potrivit Regulamentului, în aceste condiţii, nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot.

La punctul 9, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Vom supune şi acest raport votului final de joi.

La punctul 21, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/1998 privind Fondul de susţinere a bibliotecilor din învăţământ; lege cu caracter ordinar.

Vă rog să urmăriţi textul raportului de mediere.

Pentru punctul 1, cel cu privire la articolul unic, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate, textul Senatului.

Pentru punctul 2 din raport, se propune text comun de către Comisia de mediere.

Dacă aveţi obiecţii la acest text? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 3, de asemenea, comisia ne propune un text comun, pentru art.3, lit.a) care se întinde de la pag.2 la 3.

Dacă aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La punctul 4, comisia ne propune textul Senatului, pentru articolul unic, punctul 3, lit.a¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 5, comisia ne propune, pentru lit.b), articolul unic, punctul 4, text comun.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.e), se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La lit.g) de la art.3, de asemenea, ni se propune textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 6 din raport, comisia ne propune un text comun.

Dacă aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La punctul 7 din raport, comisia ne propune, pentru art.4, textul Senatului, pentru articolul unic, punctul 6, art.4, textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 8 din raport, cel cu privire la articolul unic, punctul 7, art.6, textul Senatului ni-l propune comisia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune raportul de mediere votului final de joi.

La punctul 22, raport de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercială Roman SA Braşov.

Vă rog să urmăriţi, deci, raportul de la punctul 22 de pe ordinea de zi.

La punctul 1 din raport, comisia ne propune, pentru articolul unic, varianta Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, potrivit Regulamentului Camerei, nu se fac dezbateri şi nici vot.

La punctul 2, de asemenea, ni se propune de către comisie varianta Camerei Deputaţilor.

Nu au loc, în consecinţă, nici dezbateri şi nici vot.

Am parcurs, în consecinţă, raportul şi îl vom supune votului final joi.

La punctul 23 de pe ordinea de zi, avem raportul Comisiei de mediere privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.

Vă rog să urmăriţi raportul la această lege cu caracter ordinar.

La punctul 1, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, nu au loc dezbateri şi nici vot, potrivit Regulamentului nostru.

La punctul 2, tot varianta Camerei ni se propune. Deci aceeaşi soluţie.

La punctul 3, tot varianta Camerei Deputaţilor.

La punctul 4, tot varianta Camerei Deputaţilor.

Iar la punctul 5 tot varianta Camerei Deputaţilor.

La nici unul din aceste puncte nemaifiind posibile, potrivit Regulamentului, nici dezbateri şi nici nu există obligaţia supunerii la vot.

Vom supune, în schimb, votului final raportul de mediere la şedinţa de vot de joi.

Ultimul raport de mediere, cel cu privire la Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/1998 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al aviaţiei civile.

Urmăriţi acest raport de la punctul 24.

La punctul 1 din raport, comisia ne propune un text comun.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, la punctul 2, ni se propune de comisie textul Senatului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 2, textul Senatului a vizat lit.b).

Pentru lit.c), comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. Deci vă rog să urmăriţi acest text de la fila 2 a raportului de mediere, sus.

Nu se fac dezbateri, în consecinţă, nici nu se supune la vot.

La punctul 3 din raport cu privire la titlul capitolului II, vă rog să observaţi textul comun propus de comisie.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 4 din raport, ni se propune textul Camerei Deputaţilor, pentru alin.1 al art.5. Deci nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 5, tot textul Camerei Deputaţilor. Nu au loc dezbateri şi nici nu se supune la vot.

La punctul 6, tot varianta Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot.

La art.11, cel de la punctul 7 din raport, urmăriţi textul comun propus de Comisia de mediere.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 8 din raport, cu referire la art.12, comisia ne propune textul Senatului.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri dacă sunt?

Unanimitate.

Consecinţa parcurgerii textelor raportului de mediere este supunerea acestui raport votului final în şedinţa de joi.

Trecem, în continuare, la Proiectul de Lege privind extrădarea şi pe urmă vom reveni la punctul 7, ca să epuizăm pagina aceasta şi pentru că s-a apreciat că Legea privind extrădarea este foarte importantă.

Nu s-a prezentat reprezentantul Ministerului de Justiţie.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1997 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere.

Comisia pentru industrii este rugată să propună timpii de dezbatere, pentru că avem procedură de urgenţă.

Domnul deputat Bivolaru.

Suntem la Agenţia Naţională pentru Dezvoltare şi Implementare, procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Bivolaru:

5 minute, domnule preşedinte şi 1 minut de fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la această propunere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă reamintesc că, comisia ne propune adoptarea potrivit raportului care există acolo.

Vă rog să urmăriţi raportul comisiei, în paralel cu textul legii şi al ordonanţei.

La titlul legii, comisia nu are obiecţiuni.

Dacă dumneavoastră aveţi? Dacă nu, titlul legii este adoptat în unanimitate.

La articolul unic, comisia are un amendament cu uşoare intervenţii, de fapt cu o adăugire.

Vă rog să observaţi raportul la punctul 2.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi?

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei.

Trecem în continuare la ordonanţă. La titlul ordonanţei nu sunt obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi?

Votat în unanimitate.

La art.I, comisia are un amendament pe care îl găsiţi la pct.5 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru acest amendament? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat amendamentul comisiei de la pct.5 pentru art.I din ordonanţă.

La pct.6 vă rog să observaţi amendamentul comisiei care, de fapt, pentru art.1 al Ordonanţei de urgenţă 64 prezintă câteva reactualizări, mai ales a denumirilor ministerului. Urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei de la pct.6 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.7 din raport, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei cu privire la cuprinsul art.4 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament de la pct.7. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.8 din raport, textul rămâne nemodificat de către comisie. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.9 din raport, vă rog să urmăriţi alin.1 al art.6, comisia nu are amendamente, dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La pct.10 din raport, urmăriţi vă rog pct.5 din ordonanţa de urgenţă. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.II din ordonanţă, vă rog să urmăriţi textul uşor amendat de către comisie la pct.11 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.11 din raport? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.III al ordonanţei, comisia are un amendament marcat la pct.12 care reactualizează practic denumirea ministerului. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Supun votului dumneavoastră acest text, respectiv cel rezultat din amendamentul de la pct.12.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Parcurgând deci legea şi raportul comisiei şi ordonanţa de urgenţă, urmează să supunem acest proiect de lege votului final joi.

Stimaţi colegi, proiectul de la pct.8 al ordinii de zi, Comitetul ordinii de zi a propus să fie retrimis la comisie pentru a fi discutat împreună cu un proiect de lege pe aceeaşi temă, venit de la Guvern. (Domnul deputat Ráduly Róbert Kálman doreşte să ia cuvântul.)

Poftiţi!

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu această procedură, doresc să fac câteva precizări, pentru că este una absolut nouă în plenul Camerei Deputaţilor.

Deci, până acum, cel puţin a venit cineva la microfon într-un asemenea caz, ori din partea comisiei, ori din parte iniţiatorului, a expus un punct de vedere la microfon şi a motivat solicitarea de trimitere a comisiei, după care, dumneavoastră domnule preşedinte, aţi supus la vot această solicitare şi plenul putea să fie de acord sau putea să nu fie de acord cu retrimiterea la comisie. Este prima dată când, oricine ar fi, de exemplu, Comitetul ordinii de zi doreşte să instituie o prerogativă care nu este de competenţa ei în conformitate cu Regulamentul Camerei, respectiv să decidă retrimiterea la comisie.

Cutuma a fost creată, este foarte clară şi drept urmare, v-aş ruga, domnule preşedinte, să o respectăm. Deci, dacă acest Comitet al ordinii de zi are această propunere, să vină un reprezentant al Comitetului, liderul din partea unui grup parlamentar şi să propună această retrimitere la comisie, să argumenteze foarte clar pentru plenul Camerei şi plenul Camerei să decidă retrimiterea sau neretrimiterea în consecinţă.

Pe fondul problemei trebuie să vă spun că astăzi nu ştiu dacă există vreun motiv ca proiectul respectiv să fie retrimis la comisie, pentru că ordonanţa de urgenţă a fost suspendată, deci, ea nu-şi mai face efectele.

În al doilea rând, Senatul deja a adoptat şi este la a doua Cameră, deci, pe faza finală a procesului legislativ cât timp proiectul de lege la care faceţi referire este în prima Cameră aici, iar în al treilea rând, problema este una punctuală şi nu este una să spunem aşa, de deschidere generală, deci, problematica atinsă de ordonanţa de urgenţă la care noi facem referire.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi v-aş ruga ca măcar să respectăm cutumele care le-am creat în acest Parlament, pentru că aşa cred că este corect şi colegial.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu vă respect foarte mult pentru pregătirea dumneavoastră. Eu vă aduc aminte că aici n-am făcut după o cutumă, ci am respectat regulamentul. Înscrierea unui proiect de lege pe ordinea de zi este competenţa Comitetului ordinii de zi. Comitetul ordinii de zi, nu ştiu dacă reprezentantul dumneavoastră a fost de faţă, s-a hotărât să scoată de pe ordinea de zi acest proiect de lege. Ce am făcut neregulamentar aici? Aşa a rămas, am scos-o de pe ordinea de zi. Nu a mai apucat staff-ul tehnic să-l scoată, pentru că treaba aceasta s-a hotărât în şedinţa de aseară.

Uitaţi-vă în regulament, în cazuri extraordinare, sau pentru motive justificate, Comitetul ordinii de zi poate modifica ordinea de zi. Serios, acum nu înţeleg de ce facem discuţii, doar aşa de amorul artei, pentru că acest proiect urmează să respingă ordonanţa de urgenţă, deci nu creăm nimic, nu se produce nici un fel de consecinţe juridice.

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din loja comisiei):

Aceasta este opinia mea; Comitetul nu poate să scoată de pe ordinea de zi, este un precedent foarte periculos ce se creează acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu vreau să fac polemică cu colegul Ráduly, am aflat că, la cererea expresă a Guvernului şi este scris în regulament o astfel de posibilitate, Comitetul ordinii de zi este singurul, într-adevăr, care are dreptul şi capacitatea să modifice ordinea de zi chiar în timpul dezbaterilor, în timpul săptămânii.

Deci, dacă aseară, Comitetul ordinii de zi a hotărât, şi eu unul, personal, n-am nici un motiv să mă îndoiesc că domnul preşedinte ne prezintă situaţia eronat, a hotărât scoaterea de pe ordinea de zi, la cererea expresă a Guvernului, a acestui proiect de lege. Este corect şi nu avem nimic de comentat.

În plan formal, domnule preşedinte, singura probabil omisiune care s-a făcut, trebuia să fi primit astăzi dimineaţă la condică, la semnare, o notiţă în care să fi fost înştiinţaţi cu toţii că aceasta este hotărârea Comitetului ordinii de zi pentru ziua de astăzi, adică radierea de pe ordinea de zi a acestei dezbateri.

Deci, îl rog pe colegul Ráduly să înţeleagă că acesta este regulamentul şi am căzut în partea formală, nu în partea de fond.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi domnule Stanciu, dar pentru ca dumneavoastră să fiţi deplin elucidaţi asupra a ceea ce vreţi să interveniţi, aş vrea, în numele Comitetului ordinii de zi, să vă spun un lucru. Deci, la cererea Guvernului, s-a aprobat de către Comitetul ordinii de zi procedură de urgenţă pentru un proiect de lege care modifică Legea nr. 118/96 şi pentru ca acest proiect de lege de la pct.8 vizează respingerea Ordonanţei Guvernului 74 care şi ea, la rândul ei, vrea să modifice un text numai prin Legea 118, Comitetul ordinii de zi a propus să scoatem acest proiect de pe ordinea de zi şi să-l dezbatem o dată sau după ce vom dezbate şi proiectul de Lege pentru modificarea Legii 118/96. Vă rog. Dumneavoastră la ce punct vreţi să interveniţi? La pct.8. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Nu vreau să intru în polemica creată, ci doresc un singur lucru, să adresez rugămintea domnului coleg şi, pe undeva amic, domnul deputat Bivolaru, să nu mai omită articole din Regulament, pentru că nu toată lumea este încă familiarizată cu prevederile Regulamentului. Domnia sa a precizat că acest distins Comitet al ordinii de zi, care nu prea stă la şedinţele Camerei şi, teleghidat probabil prin telefon, se întruneşte, poate oricând să modifice ordinea de zi, să ne dea nouă o ţidulă, iar noi 343, minus 6, nu?, care sunt distinşii membri ai Comitetului, mergem şi spunem "Sărut mâna coane, bine că ne-ai luminat". Nu este aşa!

Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi să-i amintesc distinsului nostru coleg că art.83 şi 84, la pag.57 spun foarte clar:

83 - "Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul ordinii de zi până la sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru a Camerei". Nu a fost respectat niciodată acest articol, inclusiv ieri am primit în sală modificarea programului. Joia stabileşte una, miercurea stabileşte una, luni alta.

84 - "Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul ordinii de zi la cererea Biroului permanent în cazuri excepţionale". La noi a devenit regulă.

Art. 85 lămureşte foarte clar: "Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate (de Comitetul ordinii de zi) evident, se transmit deputaţilor şi grupurilor parlamentare până în ultima zi de lucru a Camerei", adică până joi. "Prevederile art.1 (deci să ni se transmită până joi, inclusiv cu modificările) se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru".

Deci, dacă mai ştiu cât de cât româneşte şi înţeleg bine, Comitetul ordinii de zi, până la sfârşitul săptămânii, poate să facă ce crede domnia sa de cuviinţă cu această ordine de zi la propunerea Biroului Camerei, după care nu mai poate interveni. Asta înţeleg eu. Şi rog pe distinsul coleg Bivolaru să accepte că acesta este sensul şi că nu se poate schimba ordinea de zi de la oră la oră, indiferent de ce comitet ar fi abilitat să facă acest lucru.

Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte, şi cred că, de săptămâna aceasta, vom avea o ordine de zi care stabileşte, cu modificări, cu tot, până joi şi vom pleca acasă cu această ordine de zi şi ne vom întoarce luni cu aceeaşi ordine de zi. În rest, trebuie să găsim o modalitate, fie să schimbăm Regulamentul, fie să asculte şi cei 6 colegi ai noştri de prevederile Regulamentului pe care l-am votat toţi. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt dator să-i răspund domnului deputat cu privire la Comitetul ordinii de zi, pe care-l prezidez, că cei 6 deputaţi la care face referire domnia sa, plasându-i undeva în spaţiu extraparlamentar, sunt, de fapt, şefii grupurilor parlamentare şi vin în acest Comitet al ordinii de zi, organism colegial, dar reprezentativ, cu votul ponderal al grupurilor lor parlamentare şi că la şedinţa la care noi am hotărât acest lucru a fost prezent şi distinsul şef al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

În rest, în eventuale imperfecţiuni ale Regulamentului, eventuale inadvertenţe pot fi rezolvate de Comisia pentru regulament. Oricum, este foarte clar din lectura art.35, lit.a), anume faptul că acest Comitet al ordinii de zi stabileşte programul de lucru şi ordinea de zi şi o poate modifica tot el. Poftiţi, domnule Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş aduce încă un singur argument cu privire la respectarea Regulamentului, pentru că este, într-adevăr, bine să citim art.35, lit.a), dar este bine să citim Regulamentul în ansamblu şi partea care, de exemplu, se referă la procedura de urgenţă, parte care ne spune anumite intervale, anumiţi termeni care trebuie să-i respectăm.

Trebuie să vă informez că, comisia noastră a fost forţată, prin acest regulament, să depună raportul până la data de 2 martie. Noi am încercat ca în termenul acesta să deliberăm cât mai fundamentat şi am depus raportul. Tot conform acestui regulament, Comitetul ordinii de zi, respectiv Biroul permanent era obligat să înscrie cu prioritate acest proiect de lege pe ordinea de zi, iar Comitetul ordinii de zi, deopotrivă, este obligat prin aceeaşi prevedere imperativă ca să o înscrie pe ordinea de zi.

Eu v-am sugerat, domnule preşedinte, nu să nu se retrimită la comisie neapărat, v-am sugerat ca să nu creăm un precedent periculos, care precedent periculos, luni seara sau duminică seara nu a dormit foarte bine unul dintre liderii de grup, membru al Comitetului ordinii de zi, cărora le doresc sănătate şi înţelepciune, pentru că într-adevăr sunt liderii noştri, dar nu a dormit bine şi s-a gândit să schimbe ordinea de zi, cum s-a întâmplat aseară, de pe o zi pe alta. Nu cred că este corect, nu cred că Regulamentul l-am adoptat în acest spirit, ci l-am adoptat într-un spirit de predictibilitate, într-un ansamblu cu procedură clară, cu termeni clari şi cu competenţe clare.

În opinia mea sau în interpretarea mea, Comitetul ordinii de zi are dreptul să înscrie sau obligaţia, pardon, să înscrie, după anumite termene, proiectele de lege, are chiar posibilitatea să înscrie un proiect în procedură de urgenţă sau alt proiect dacă termenul a fost depăşit, nu-i aşa? şi până acum Comitetul ordinii de zi, foarte clar şi foarte meticulos, a înscris şi acele proiecte de lege la care termenul a fost depăşit chiar dacă o comisie venea şi spunea că, din diferite motive, nu a putut să facă raportul, iar astăzi constat, pentru prima oară, că se merge pe calea inversă, nefirescă în opinia mea, în care Comitetul ordinii de zi încearcă nu să introducă şi să respecte termenele din Regulament, ci, dimpotrivă, să încalce aceste termene, să eludeze Regulamentul pe baza unui punct de la o literă.

Eu spun că această prerogativă de a scoate de pe ordinea de zi un proiect de lege după ce termenul de predare a raportului a fost depăşit, este contrar Regulamentului, când Regulamentul are, pentru procedura de urgenţă, termen imperativ şi termenul - cum am spus - a fost depăşit, 3 sau 2 martie, data de 2 martie.

În consecinţă, v-aş sugera, domnule preşedinte, măcar să mergem pe cutuma care a fost până acum, să propuneţi dumneavoastră plenului Camerei, în numele Comitetul ordinii de zi, retrimiterea la comisie şi majoritatea dacă doreşte să voteze această propunere, dar să respectăm totuşi măcar cutumele care le-am creat, dacă nu respectăm Regulamentul întru totul.

Vă mulţumesc şi sper că tot ceea ce am spus este şi în accepţiunea dumneavoastră corect, pentru că nu este bine ca un Comitet al ordinii de zi, până la urmă, să-şi aroge nişte competenţe, contrar Regulamentului, care nu o privesc. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am exprimat în nenumărate ori respectul meu faţă de profesionalismul dumneavoastră, dar, acum, ca preşedinte al Camerei şi al Comitetul ordinii de zi, daţi-mi voie să vă spun că liderii grupurilor parlamentare nu sunt nişte oameni care nu dorm bine noaptea. Eu nu vreau să intru în problemele dumneavoastră interne asupra modalităţii prin care v-aţi ales liderul. Cei care au lucrat la pregătirea noului Regulament, mai exact la modificarea lui, s-au gândit că liderii grupurilor parlamentare exprimă chiar opinia grupurilor parlamentare şi că îi reprezintă şi că vin cu votul lor, deci, nu pot veni aici nedormind bine noaptea.

Eu v-aş ruga, totuşi, să acordaţi respectul care se cuvine Comitetului ordinii de zi şi iată, discuţiile care se fac acum pe marginea ordinii de zi demonstrează tocmai faptul că a fost foarte bine venită măsura să se lase această reglementare a ordinii de zi unui grup restrâns de oameni care să decidă în raport şi de interesele lor politice.

Domnul Cristian Dumitrescu, al cărui lider, pratic, a propus în Comitetul ordinii de zi cuplarea celor două proiecte, cel de astăzi cu cel al Guvernului.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte, vedeţi, lipsa aceasta de transparenţă care eu am invocat-o ca un principiu, pe care o să-l susţin cât timp o să fiu parlamentar, se manifestă şi acum. Dumneavoastră veniţi din interiorul Comitetului ordinii de zi şi ne spuneţi ce s-a întâmplat acolo. Dacă nu am fi modificat Regulamentul de această manieră şi am fi permis măcar în situaţii excepţionale, aşa cum am propus, ca în Parlament, şeful unui grup parlamentar sau un parlamentar să poată să propună modificarea ordinii de zi, pentru că o să ajungem, uite, viaţa bate experienţa, o să ajungem şi la situaţia în care acest plen va dori să modifice ordinea de zi, pentru că aşa este, viaţa totdeauna o ia înaintea a ceea ce dorim noi să se întâmple. Şi o să fim puşi în situaţia să modificăm ordinea de zi, cum am fost puşi în situaţia să acceptăm un amendament de formă care nu a fost făcut în comisie, depus de către un reprezentant al Guvernului aici în plen şi eu am avut grijă atunci să se consemneze în stenogramă.

Deci, domnule preşedinte, nu am nimic cu colegul meu care a spus de trezitul unui lider de grup nu ştiu cum, noaptea şi modificat ordinea de zi. Nu domnilor colegi, ordinea de zi se modifică în funcţie de interesul politic, nu de cum a dormit sau nu a dormit un lider politic, de interesul politic şi în Comitetul ordinii de zi au venit comandamente politice pe care un lider probabil al majorităţii, deci, dacă nu s-a dezbătut în plen sau măcar în Biroul permanent nu putem să ştim, a modificat ordinea de zi. Ăsta este substratul acestui abscons Comitet al ordinii de zi, unde se invocă, ca şi acum de fapt, că s-au petrecut nişte lucruri şi se pune pumnul în gură spunând: dar ce, şeful dumneavoastră de grup nu a fost acolo? Ba da, şeful meu de grup a fost acolo cu cele 31 de voturi pe care le are grupul şi dacă majoritatea în Comitetul ordinii de zi a hotărât altfel, indiferent ce a spus liderul meu de grup sau alt lider de grup, se traduce în această modificare, această modificare care este o varză. Am văzut că au venit 6 proiecte în plus sau 7 faţă de săptămâna trecută, domnii deputaţi n-au nici o vină pentru că n-au avut timp să-şi pregătească intervenţiile şi asistăm la ceea ce aveţi în faţă, domnule preşedinte.

Acesta este Parlamentul, aceasta este dezbaterea parlamentară, păstoriţi-o în continuare! (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi-aş exprima, în primul rând, o opinie în legătură cu ceea ce a spus colegul Stanciu.

Stimate coleg, ca o replică, ţin să spun că nu am obiceiul să vin la acest microfon şi să traduc pasaje din Regulament după ureche. Art.84 din Regulament este destul de clar şi, după părerea mea, de altfel, domnul deputat Cristian, mai înainte, a susţinut exact acelaşi punct de vedere că această schimbare a ordinii de zi s-a făcut în totalitate cu spiritul acestui art.84.

În consecinţă, stimaţi colegi, vreau să propun şi, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot, retrimiterea la comisie a acestei Ordonanţe 74 care modifică Legea 118 care vizează fondul special pentru drumuri, din următorul considerent, având în vedere că există cererea expresă a Guvernului de a trimite în procedură de urgenţă o Lege de modificare a Legii 118 privind fondul special pentru drumuri, fond special pentru drumuri care intră în componenţa bugetului de stat. Este o problemă de maximă urgenţă şi, în acest context, trebuie ca să rezolvăm această problemă până la depunerea proiectului de buget de stat în Camera Deputaţilor, este problemă de câteva zile.

Vă rog să supuneţi aprobării Camerei retrimiterea, din nou la comisie, a acestei Ordonanţe 74 care, împreună cu proiectul de lege în procedură de urgenţă al Guvernului, va constitui subiect pentru un nou raport care, tot în procedură de urgenţă, trebuie să-l prezentăm Camerei până la intrarea pe dezbatere a proiectului bugetului de stat.

Vă rog să supuneţi la vot domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Aţi reţinut propunerea Comisiei pentru industrii de a se retrimite acest proiect comisiei pentru a-l putea discuta împreună cu proiectul de lege care a fost anunţat ieri în plen şi urmează să parcurgă procedura de urgenţă, acel proiect al Guvernului pentru modificarea Legii 118/1996, deci, cu acelaşi obiect.

Cine este pentru retrimiterea proiectului la comisie? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a trimis proiectul Comisiei pentru industrii.

La pct.9 - Propunerea legislativă pentru completarea art.5 şi art.6 din Legea 88/1993, republicată, privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, proiect ce urmează procedura de urgenţă. Domnul preşedinte al comisiei, este rugat să propună timpii de dezbatere. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Ne găsim în faţa unei iniţiative legislative, iniţiativă legislativă care are 6 colegi iniţiatori, printre care şi subsemnatul, şi în calitate, evident, de preşedinte de comisie. Deci va trebui să prezint şi punct de vedere al iniţiatorului şi, evident, punct de vedere al comisiei.

Dincolo de asta, domnule preşedinte, ne găsim pentru prima dată în plenul Camerei Deputaţilor într-o situaţie care trebuie elucidată acum, pentru a fi, după aceea, un model de dezbatere în situaţii tipice cazului pe care-l voi menţiona.

Deci, iniţiativa legislativă, domnule preşedinte, a primit acceptul Biroului şi, respectiv, acceptul comitetului ordinii de zi, spre a fi dezbătută în procedură de urgenţă, indicându-se şi termenul de 23 martie.

Conform prevederilor indicate la Capitolul "Procedură de urgenţă", deci comisia trebuia, în termen de 3 zile, să prezinte raportul. Şi acesta, evident, cu prioritate, să fie înscris pe ordinea de zi.

Din motive care nu are sens să le explicitez aici, nu s-a putut face raportul două săptămâni la rând, şedinţele de comisii neîntrunind, la vremea respectivă, pe parcursul discutării acestui proiect, cvorumul necesar de lucru, deşi prezenţa era obligatorie.

În consecinţă, termenul fiind depăşit cu aproape două săptămâni, am sesizat Biroul permanent şi comitetul ordinii de zi, în baza art.35, alin.c) asupra acestui caz şi am solicitat, cum este şi normal, înscrierea acestui proiect pe ordinea de zi, fără raportul comisiei. Lucru care s-a şi întâmplat, în sensul că acest comitet al ordinii de zi, la propunerea Biroului, a aprobat înscriere fără raport.

Problema care trebuie elucidată, domnule preşedinte, este dacă un termen fixat de către Biroul permanent şi de comitetul ordinii de zi pentru depunerea unui raport, termen care, tot conform regulamentului, nu mai poate fi modificat decât de către plenul Camerei Deputaţilor, deci, dacă dumneavoastră, Biroul, aţi indicat un termen, acel termen, la solicitarea unei comisii, poate fi prelungit, dar prin plenul Camerei Deputaţilor. Deci, termenul de 23 nu a fost prelungit de către plen.

Întrebarea mea, pe care v-aş ruga s-o luaţi efectiv ca fiind lămuritoare, şi nicidecum de şicanare, este dacă termenul pe care-l indică Biroul permanent şi comitetul ordinii de zi, fără a fi prelungit la propunerea Biroului cu acordul plenului, este termen de decădere pentru comisie, în a depune raportul. În mod normal, ar trebui să fie termen de decădere, pentru că, altfel, nu mai are sens această procedură, care este cumva o procedură de sancţionare a tergiversării lucrărilor - intenţionat sau nu - de către comisie. Cam ăsta a fost sensul.

Deci, dacă o comisie, din diferite motive şi tertipuri, nu dă raportul, nu este necesar, pentru că, uite, introducem în plen şi voi faceţi ce doriţi în continuare. Ca urmare a, eu îl consider, personal, ca termen de decădere pentru a funcţiona, art.35, alin.c, şi respectiv art.93, care permite preşedintelui să supună dezbaterii fără raport, orice proiect de lege, şi, ca atare, dacă este aşa, cred că de aici încolo comisiile vor învăţa ceva şi vor da rapoartele la termen atât pentru proceduri de urgenţă, cât şi pentru procedurile obişnuite. Altfel, termenele pe care le pune Biroul permanent nu mai au relevanţă.

Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte, şi, ca urmare, aş propune, dacă sunteţi de acord, în spiritul celor declarate, ca acest proiect de lege să fie tratat în spiritul art.35, alin.c şi respectiv al art.93, de la pag.63 a regulamentului, care vă permite să puneţi în discuţie proiectul de lege, făcând abstracţie de un raport ce nu a fost dat în timp util.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Asupra procedurii de urmat aici, procedură de urgenţă, n-am sesizat dacă aveţi vreo părere, având în vedere că s-au depăşit termenele.

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte, aţi pus punctul pe i şi este bine că aţi făcut acest lucru, deoarece procedura de urgenţă, ca atare, în acest regulament, apare acum ca fiind relativ inutilă. Pentru că experienţa de circa o lună şi ceva, de aplicare a regulamentului, în sensul dezbaterii proiectelor de lege, timpul pe care-l necesită fiecare lege pentru a fi aprobat, arată clar că, de fapt, indiferent dacă este indicată sau nu este indicată procedura de urgenţă, practic, noi le aprobăm de fapt în procedură de urgenţă.

Votarea a 30 de legi sau maximum pe care l-am atins, de 70 de legi, dacă nu mă înşel, marţea trecută, în timpul alocat acestora, arată că nici o procedură mai urgentă decât cea care se întâmplă în fapt nu este.

cred că ar trebui, aşa cum s-a promis de atâtea ori, să revizuim şi în acest capitol regulamentul, el este în momentul de faţă în vigoare, dar chestiunea este următoarea. O lege aflată în dezbatere pe traseu în procedură de urgenţă, care nu mai respectă nici un termen aferent procedurii de urgenţă din regulament, acea lege mai este în fapt în procedură de urgenţă? Părerea noastră este că nu, domnule preşedinte, pentru că nu s-a respectat nici termenul de 3 zile, nu s-a respectat nici includerea de urgenţă în cel mult, să spunem, 7 zile cu depunerea raportului şi aşa mai departe. Deci, cred că, în momentul de faţă, dacă nu puneţi piciorul în prag, domnule preşedinte, ca o lege în procedură de urgenţă să respecte canoanele procedurii de urgenţă, de la depunerea raportului şi până la includerea pe ordinea de zi şi dezbatere, acest capitol al "procedurii de urgenţă" nu mai este actual.

Prin urmare, mi-am exprimat punctul de vedere asupra lui şi, dacă dumneavoastră acceptaţi ca formal să fie în procedură de urgenţă numai la dezbatere, şi nu la discutarea în plenul comisiilor, Consiliul Legislativ să dea raportul, cum spune, în 48 de ore şi aşa mai departe, atunci veţi perpetua această stare. Eu sper că veţi bloca această stare, domnule preşedinte, şi cine nu a respectat, comisia care nu a respectat procedurile, atunci se pierde automat dreptul procedurii de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să constataţi că în privinţa scoaterii unui proiect de lege din procedură de urgenţă, până acum a existat practica - mă refer la legislatura trecută - ca însuşi plenul Camerei să opereze această modificare.

Potrivit modificărilor regulamentului, acum prerogativa de a aproba o procedură de urgenţă, la cererea Guvernului sau la cererea grupurilor parlamentare, o are exclusiv comitetul ordinii de zi. Ca să ne raportăm la practica trecută, ar însemna ca, aşa cum în trecut plenul Camerei scotea de sub regimul procedurii de urgenţă un proiect, tot comitetul ordinii de zi ar trebui să se pronunţe şi în această privinţă.

În consecinţă, eu vă propun să trimitem acest proiect comitetului ordinii de zi, pentru a stabili procedura pe care o va urma în continuare acest proiect - procedura obişnuită, sau procedura de urgenţă.

Vă rog.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu mare atenţie argumentaţia domnului preşedinte al comisiei, Anghel Stanciu, în care domnia sa a încercat să vă explice că de fapt, în faţa plenului Camerei, această propunere legislativă, privind completarea şi modificarea Legii nr.88 privind acreditarea instituţiilor superioare, nu trebuie discutată în procedură de urgenţă, având în vedere faptul că de fapt noi, în comisie, am depăşit acel termen de 3 zile, stabilit de comitetul ordinii de zi.

Dar, aş dori să vă atrag atenţia că, pe această ordine de zi, începând de la pct.9, până la pct.15, avem proiecte de legi care au trecut prin Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi, din aceste 7 proiecte de legi, 5 erau în procedură de urgenţă. La toate aceste propuneri legislative, de fapt, comisia nu a fost în stare să respecte strict acele termene prevăzute în regulament. Iar practica parlamentară ne arată cât se poate de clar că nu va fi nici prima şi nici ultima situaţie când comisia, din cauza unor motive obiective, nu se poate încadra în acest termen.

Şi vă dau un singur exemplu. În 1997, în timpul guvernării domnului Ciorbea, a apărut Ordonanţa de urgenţă nr.36, care trebuia să treacă prin Parlament tot prin procedură de urgenţă, iar practica ce a demonstrat? Că această ordonanţă a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor în iunie 1999. Deci, discuţiile au trenat timp de doi ani şi jumătate.

Eu cred că nu avem nici un motiv de a retrimite această ordonanţă la comitetul ordinii de zi, având în vedere faptul că în ziua de 28 februarie, comisia s-a întrunit şi, în prezenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a ajuns la concluzia că această propunere legislativă nu poate fi acceptată din următoarele cauze: Ministerul Educaţiei şi Cercetării consideră că Legea nr.88 din 1993, republicată, privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor trebuie regândită şi adaptată noilor cerinţe ale învăţământului superior. Şi, în acest sens, ministerul va iniţia un proiect de lege, un proiect de îmbunătăţire a acestei legi care să amendeze nu doar aceste două articole, ci toate acele articole care de fapt au demonstrat, pe parcursul timpului, că îngreuiază procesul de acreditare a instituţiilor superioare de învăţământ.

Eu cred că ne aflăm în starea de normalitate şi, conform raportului comisiei, care a fost adoptat cu majoritatea voturilor membrilor comisiei, să acceptaţi punctul de vedere al comisiei, deci să propuneţi votului plenului respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Suntem într-un impas. Putem discuta dacă ne aflăm sau nu ne aflăm în procedură de urgenţă înainte de a trece la dezbaterea pe fond, riscând să nu mai discutăm nici un proiect de pe ordinea de zi.

Eu vă propun să fiţi de acord să-l trimitem comitetului ordinii de zi pentru a stabili modalitatea de dezbatere pe care trebuie s-o urmărim în continuare.

Poftiţi.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

În primul rând, v-aş ruga, când daţi cuvântul, să anunţaţi numele deputatului care urmează, pentru a fi consemnat în stenogramă şi, pentru că nu-i cunoaşteţi nici dumneavoastră, precum nici noi nu-i cunoaştem pe toţi, ar fi bine să se prezinte fiecare când ia cuvântul.

mă numesc Antonescu Napoleon, sunt deputat de Prahova, şi fac parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

În legătură cu acest proiect de lege, părerea mea este că nu trebuie să-l trimitem din nou la comisie. Eu vreau să vă spun că, deşi nu am fost la discutarea lui în comisie, că eram în străinătate, sunt de acord cu hotărârea comisiei, din următorul motiv: Legea nr.88, aşa cum a arătat şi colegul Asztalos, este imperfectă şi este imperfectă din cauza noastră, că am elaborat-o sub o presiune teribilă anul trecut, când a trebuit să facem şi chiar unele concesii la această Lege a acreditării.

În acelaşi timp, mai am un argument. Deoarece în această lege nu se prevede în mod expres cum se înfiinţează instituţiile de învăţământ superior, la Senat există un proiect de lege depus de un grup de senatori şi de deputaţi, printre care mă număr şi eu, care se ocupă tocmai de această problemă - deci de înfiinţarea şi lichidarea sau, mă rog, închiderea universităţilor în România.

Deci, din acest punct de vedere, eu cred că acest proiect de lege, comisia a apreciat corect, însăşi doamna ministru Andronescu Ecaterina, care este una dintre coautoarele iniţiativei făcute în legislatura trecută, a fost de acord şi susţin acest punct de vedere că nu putem modifica orice lege la două luni, trei luni după ce a fost promulgată, prin amendamente. Ori facem o modificare de fond, ori schimbăm, o completăm cu altă lege şi, din câte ştim cu toţii, este în pregătire o Lege a învăţământului superior, care va cuprinde toate aspectele legate de această problemă.

Ca urmare, eu v-aş ruga să trecem la discutarea de fond a tuturor acestor legi, pentru că, altfel, pierdem timpul. Deja azi am pierdut timpul în mod inutil, discutând o problemă tot de procedură şi eu cred că facem o imagine proastă. Dacă într-o zi am discutat 70 de legi, astăzi n-o să discutăm nici trei, sau cinci.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, nu credeţi că mai mult timp pierdem dacă discutăm în continuare la nesfârşit cu această lege, în loc s-o trimitem unde trebuie, la comitetul ordinii de zi, şi să ne vedem de treabă cu celelalte?

Domnul deputat Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Stimaţi colegi,

Sigur că spiritele s-au aprins şi eu vă garantez că se vor aprinde şi mai mult când vom intra pe fondul chestiunii. Dar eu nu cred că este bine să intrăm astăzi.

Eu sunt de acord cu propunerea domnului preşedinte Dorneanu, să trimitem la comitetul ordinii de zi această ordonanţă, acest proiect de lege, pentru că sunt argumente întemeiate pentru acest lucru.

Colegul nostru, domnul Asztalos, a venit cu două argumente să discutăm pe fond astăzi. Unul dintre ele a fost că s-a mai încălcat regulamentul şi altădată, putem să-l încălcăm şi acum. Este un argument foarte slab, foarte slab. Dacă Ordonanţa nr. 36, într-adevăr, a terminat acum un an, noi, ştie toată lumea cum s-a întâmplat, tot cu învăţământul, nu este un argument, sau este un argument fals, sau unul periculos. Că, dacă am încălcat legea o dată sau regulamentul, avem dreptul să încălcăm în continuare.

În al doilea rând, domnul Asztalos spune că au fost motive obiective pentru care nu ne-am încadrat în prevederea regulamentară privind urgenţa. Nu au fost obiective, stimaţi colegi, n-au fost deloc motive obiective, ci a fost o tergiversare voită a unor colegi de-ai noştri care rupeau cvorumul în mod voit, absolut deloc obiectiv, ci absolut subiectiv, şi aşa s-a ieşit din termen. Aşa încât a fost clară o încălcare a prevederii regulamentare şi avem motivul acum să întoarcem acest proiect de lege la comitetul ordinii de zi.

În legătură cu fondul chestiunii, vom discuta atunci când se va întoarce din nou în plen această iniţiativă.

Deci, repet, avem toate motivele regulamentare, legale, să fim de acord cu propunerea domnului preşedinte Dorneanu, să retrimitem la comitetul ordinii de zi, să vină comitetul acesta cu hotărârea: discutăm aşa sau alt fel.

În legătură cu fondul, îmi rezerv dreptul să intervin la momentul potrivit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În raport de împrejurarea că s-au exprimat punctele de vedere ale tuturor grupurilor politice, în raport de faptul că s-au exprimat puncte de vedere diferite, vă propun să sistaţi dezbaterile şi să supuneţi votului prima propunere, în sensul trimiterii proiectului la comitetul ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Este clar că în practica noastră de zi cu zi ne-am obişnuit să facem mâine ce puteam face azi şi să amânăm pe poimâine ce puteam face mâine.

Cred că domnul preşedinte are dreptate, ca să elucidăm nu numai în cazul acestui proiect de lege. Acesta devine o speţă. Şi, în raport de ceea ce s-a va hotărî, vom merge în continuare.

aş completa propunerea domnului preşedinte cu prima mea argumentaţie. Deci, comitetul ordinii de zi, conform regulamentului, poate invita şi preşedintele comisiei în cauză - şi aş ruga, domnule preşedinte, să fiu invitat la acest punct al comitetului ordinii de zi, conform prevederii regulamentare, poate, deci nu este obligatoriu, dar mă poate invita, deoarece termenul a fost depăşit - şi să ia în discuţie prevederea pct.35, alin.c, în sensul de introducere pe ordinea de zi fără raport - ceea ce comitetul a şi făcut. Raportul a venit ulterior şi pe ordinea de zi apare cu raport.

Dacă această prevedere nr.35 şi respectiv a art.93, sunt de decădere a dreptului de depunere a raportului. Dacă nu-i termen de decădere, atunci nu mai are nici un sens să puneţi dumneavoastră termene, că n-au nici o relevanţă. Deci aş completa propunerea dumneavoastră, domnule preşedinte, cu aceasta, pentru că este prima dată când un proiect de lege este introdus fără raport pe ordinea de zi - prima dată în istoria Camerei - şi apoi apare un raport. Deci, să vedem cum tratăm acest punct.

Şi cea de a doua chestiune, pe care dumneavoastră aţi spus-o, procedura de urgenţă, care este semnificaţia acesteia şi în ce sens se derulează, atât timp cât procedura de urgenţă devine practic superfluă, în cazul în care se lungeşte atât.

Deci, aş susţine propunerea domnului preşedinte, cu completarea primei argumentaţii: să lămurim şi modalitatea de aplicare concretă a art. 35, alin.c.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

S-a propus sistarea dezbaterilor. Am dat, totuşi, cuvântul iniţiatorului ...

Poftiţi.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul preşedinte Anghel Stanciu făcea referire la faptul că, după adoptarea acestei propuneri legislative în cadrul comisiei a fost trecut pe ordinea de zi fără raport, dar domnia sa a uitat să ne facă şi explicaţii: oare, din ce cauză, a doua zi a fost trecut fără raport? Datorită faptului că domnul preşedinte, pur şi simplu, nu a semnat. A plecat de la şedinţă şi nu a semnat acest raport al comisiei. Am fost abia după-masă, pe la orele 6, înştiinţat că de fapt raportul nu este semnat. Raportul a fost semnat a doua zi, joi, atunci când pe ordinea de zi deja a apărut cu specificarea că este fără raport. Dar această greşeală, ulterior, s-a remediat.

Deci, există raportul. Acest raport conţine cât se poate de clar punctul de vedere al comisiei, punctul de vedere al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării şi, conform acestor păreri, comisia, printr-un vot majoritar, propune respingerea acestei propuneri legislative.

Deci, în momentul de faţă, totul este cât se poate de legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul deputat Stanciu a cerut un drept la replică.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, dreptul meu la replică se bazează pe o dezinformare, surprinzătoare din partea unui coleg cu care colaborez de 5 ani.

Am plecat din plenul comisiei şi, conform regulamentului, am transmis conducerea comisiei domnului vicepreşedinte, deoarece aveam, la ora respectivă, alte obligaţii. Deci, domnia sa a condus şedinţa până la sfârşit şi domnia sa a fost invitat să semneze raportul, nefiind în clădire. Deci, era normal ca, cel care a terminat şedinţa, să stea şi să semneze raportul.

Vă mulţumesc pentru acceptarea precizării.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea de a se restitui acest proiect comitetului ordinii de zi, pentru a stabili în continuare care este procedura de dezbatere - cea urgentă, sau procedura obişnuită.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 22 de voturi împotrivă. Insuficient.

Abţineri? O abţinere.

Deci, cu 22 de voturi contra şi o abţinere, s-a restituit proiectul comitetului ordinii de zi.

Rog Departamentul legislativ să prezinte comitetului ordinii de zi o notă cu privire la aspectele solicitate, pentru a fi elucidate de către colegii noştri deputaţi.

Trecem la pct.10 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.203/2000 privind participarea României în anul 2000 la Programul de acţiune comunitară "Tineret" şi plata contribuţiei financiare la acest program. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul preşedinte Anghel Stanciu este rugat să propună timpii de dezbatere.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Este o chestiune strict tehnică. De aceea, cred că trei minute pentru exprimarea unor puncte de vedere ale grupurilor parlamentare sunt suficiente şi încă maximum trei pentru aprobarea ansamblului proiectului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat programul de dezbatere propus de comisie.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi vreo obiecţie? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacă aveţi vreo obiecţie? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art.1, 2, 3 şi 4, care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final joi.

Trecem la pct.11: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2000 privind admiterea cu taxă în învăţământul preuniversitar de stat, în licee, şcoli profesionale şi şcoli de ucenici, peste cifra de şcolarizare pentru care se asigură finanţarea de la bugetul de stat. Procedură de urgenţă.

Comisia a făcut un raport de respingere.

Rog preşedintele comisiei să propună timpii de dezbatere.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a dezbătut îndelung acest proiect de lege vizavi de realitatea concretă şi domnul ministru secretar de stat este aici, care nu a înregistrat o afluenţă masivă în învăţământul preuniversitar, de fapt este vorba de cel liceal, în licee. Fiind o chestiune de supapă de siguranţă vizavi de unele proteste existente, deoarece copiii anumitor categorii de cetăţeni nu au intrat la liceele la care aceştia au dorit.

Analizând şi punctele pro şi punctele contra, comisia, de acord cu ministerul, a hotărât respingerea. De aceea, cred că nu ar fi benefic să reluăm toate argumentele de comisie, ci să menţinem raportul de respingere.

În consecinţă, pentru exprimarea punctelor de vedere din partea grupurilor parlamentare sunt suficiente trei minute, iar în cazul în care după aceasta se propune altceva, eventual încă 5 minute, pentru dezbaterea pe articole.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Baciu, trebuie să supun la vot...

Domnul Mihai Baciu:

Trebuie să susţin proiectul de lege, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, s-au propus timpii de dezbatere.

Vă rog, staţi puţin, trebuie să se adopte întâi timpii de dezbatere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbaterea acestui proiect de lege prin care se propune respingerea ordonanţei de urgenţă? Domnul deputat Baciu din partea Grupului parlamentar al PD.

V-aş ruga să vă încadraţi în termenii aprobaţi de comisie, de plen.

Domnul Mihai Baciu:

Grupul parlamentar al PD, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, va vota şi a votat prin mine şi colegul meu şi în cadrul comisiei pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Am să dau citire ca să ştie toată lumea din sală despre ce este vorba. "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2000 privind admiterea cu taxă în învăţământul preuniversitar de stat, în licee, şcoli profesionale, şcoli de ucenici peste cifra de şcolarizare pentru care se asigură finanţarea de la bugetul de stat". Sigur că aici expresia aceasta "finanţarea de la bugetul de stat" este anacronică, pentru că, potrivit recentei Ordonanţe nr.32, finanţarea este de la bugetele locale. Deci ordonanţa prin ea însăşi are un aer vetust şi depăşit, dar, mă rog, dacă tot o discutăm, să o discutăm astăzi.

Am votat pentru respingere pentru câteva argumente. Ordonanţa intrată în vigoare de anul trecut a avut efecte minore, câţiva copii s-au înscris pe ici pe colo, mai ales în liceele de elită, în ceea ce priveşte şcolile profesionale de ucenici ordonanţa este absolut inutilă, pentru că nu are nici un efect. Nimeni nu se înscrie la şcoala de ucenici sau profesională să mai plătească şi bani.

În al doilea rând, ordonanţa aceasta de urgenţă dacă, mă rog, rămâne în vigoare introduce separatismul în şcoli, iar la această vârstă discriminarea aceasta între copiii care au bani şi care urmează şcoala cu taxă şi cei care sunt fără taxă, efectele psihologice sunt destul de neplăcute. La vârsta aceasta, sigur că unele valori morale pot fi afectate în sufletul copiilor acestora datorită acestui separatism.

Şi apar diferenţe, în al treilea rând, de salarizare între profesori. Sigur că, într-un fel, sunt normale aceste diferenţe, dar în momentul actual aceste diferenţe, de asemenea, între profesorii cu aceeaşi calificare, egali ca vârstă şi cu acelaţi grad didactic, această diferenţiere poate genera tensiuni şi o atmosferă puţin propice actului educativ.

Există şi alternativa învăţământului privat, deci automat este cu taxă şi mai există şi argumentul că învăţământul de stat în România este gratuit. Argumentul acesta în scurt timp va fi depăşit, pentru că economia pe care o avem în faţă şi evoluţia economică a României va demonstra că nu vom putea rezista cu învăţământ gratuit, de aceea nu mă folosesc de acest argument, sunt suficiente celelalte pentru a respinge această ordonanţă. Vă mulţumesc. PD a votat pentru respingerea ordonanţei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Bun. Terminându-se dezbaterile generale, urmează să constataţi că va trebui să supunem acest proiect de lege votului final, o vom face în şedinţa de vot final de joi.

La pct.12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2000 privind organizarea sistemului naţional de formare a personalului din învăţământul preuniversitar, tot procedură de urgenţă. Lege organică.

Rog Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport care a propus respingerea acestui proiect să ne propună timpii de dezbatere asupra acestei soluţii.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Este o problemă esenţială a sistemului naţional de învăţământ cea privitoare la formarea personalului din învăţământul preuniversitar, respectiv perfecţionarea acestuia. De aceea, propunem 10 minute în prima fază, şi în raport de aceasta, cred că ne permiteţi să fixăm încă 10 minute pentru dezbaterea pe articole dacă se va trece. Dar cred că timpul de 10 minute va da posibilitatea celor care vor să intervină, respectiv preşedintele comisiei să prezinte raportul, în speţă, Ministerului Educaţiei Naţionale să-şi explice punctul de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru această propunere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cine doreşte să participe la dezbateri generale cu privire la propunerea de respingere a ordonanţei de urgenţă.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum a spus domnul preşedinte, comisia, în şedinţa din 6 martie 2001, a propus respingerea acestei ordonanţe, noi personal am fost pentru respingerea acestei ordonanţe pentru următorul motiv. Ordonanţa reia în majoritatea prevederilor sale reglementările care sunt deja stipulate în Legea nr.128 din 1997 privind statutul personalului didactic şi în Legea învăţământului nr.84/1995 republicată. Aceste reglementări abordate într-un nou context modifică, în esenţă, legile menţionate, creând o reglementare legislativă confuză. Şi, în al doilea rând, noi am înţeles că, de fapt, Ministerul Educaţiei Naţionale urmează să prezinte Parlamentului propuneri de modificare a Legii nr.128 privind statutul personalului didactic şi cu aceste modificări propuse de minister vor fi reglementate şi acele probleme care au fost ridicate în această ordonanţă de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri?

Poftiţi.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Vreau să vă spun că Grupul parlamentar al PDSR din comisie este pentru respingerea acestei ordonanţe, personal am arătat că ea intră în contradicţie cu Legea învăţământului care prevede în mod clar cum se face perfecţionarea personalului. Această ordonanţă a fost dată spre sfârşitul legislaturii, mandatului trecut cu o grabă suspectă, a dus la crearea unor consilii şi unor structuri în teritoriu, de fapt, aşa cum au sesizat profesorii din diverse teritorii, a dus la un fel de privatizare a acestei perfecţionări, aşa-zise perfecţionări, a personalului didactic. Ca urmare, fără a intra în fondul problemei, Grupul parlamentar al PDSR susţine respingerea acestei ordonanţe.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri?

Reprezentantul Guvernului, aveţi de intervenit asupra propunerii de respingere? Sunteţi de acord.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, nu se întrevăd voturi împotriva respingerii, vom supune proiectul legii de respingere a ordonanţei votului final joi.

La pct.13 de la ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2000 privind finanţarea organizării şi desfăşurării concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţămîntul preuniversitar de stat în anul şcolar 2000-2001 - procedură de urgenţă. Lege organică.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a propus, de asemenea, respingerea ordonanţei. Rog preşedintele, pe domnul deputat Anghel Stanciu, să ne propună timpii de dezbatere generală cu privire la propunerea de respingere.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia propune 5 minute pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cine doreşte să participe la dezbateri generale cu privire la propunerea de respingere a ordonanţei? Nu doreşte nimeni. E vreun grup parlamentar care doreşte să expună punctul de vedere cu privire la propunerea de respingere a ordonanţei? Nu.

Iniţiatorul, aveţi ceva împotriva respingerii? Nu.

Vom supune, în consecinţă...

Domnul Anghel Stanciu:

Nu mi-aţi dat cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Stanciu, comisia a propus respingerea. Am întrebat dacă din partrea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia parte la dezbatere. N-a dorit nimeni. Dumneavoastră nu aveţi la ce să răspundeţi în numele comisiei. Vă disociaţi de propunerea de respingere făcută de comisie?

Domnul Anghel Stanciu:

Voiam să iau cuvântul...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aveţi la ce să răspundeţi, domnule deputat, n-a luat cuvântul nimeni. De ce nu le-aţi pus în raport?

Stimaţi colegi,

Haideţi să nu ocupăm timpul Camerei cu o dispută fără consecinţe.

Stimate domnule deputat, în numele comisiei, raportul poate fi prezentat de un singur membru şi l-a prezentat. Aveţi ceva împotriva raportului?

Scuzaţi-mă, poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze şi cer scuze, în primul rând colegilor, pentru că nu vreau să fiu Ghiţă contra sau respectiv să agasez. Dar, dacă un meci de fotbal nu are regulament, nu mai ştim ce jucăm. Deci la art.100, unde face trimitere procedura de urgenţă, la ultimul alineat se spune: "După luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare care vor să intervină, pot lua cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond. Fiecare grup parlamentar poate interveni printr-un singur reprezentant". Deci, comisia a fixat timpul, grupurile n-au intervenit şi apoi iniţiatorul, l-aţi întrebat şi apoi raportorul. Deci acesta este regulamentul şi ţin la acest regulament pentru că, domnule preşedinte, roata vieţii se învârteşte şi o să fiţi aici la microfonul acesta şi poate eu sus, eu ştiu...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptate, v-am dat cuvîntul să-mi prezentaţi raportul. Am omis faptul că atunci când a intervenit comisia de fapt a intervenit pentru repartizarea timpilor.

Domnul Anghel Stanciu:

Pentru timpi, timpii respectivi.

Domnule preşedinte, voiam neapărat să exprimăm punctul de vedere al comisiei, pentru că nicăieri în această ţară cel care organizează concursul pentru a angaja pe cineva nu îl pune pe acela să plătească concursul, fie că îl ia, fie că nu-l ia. Şi s-a găsit ca numai la profesori, aceştia să se înscrie la concurs şi să-şi plătească concursul, să fie ca şi o sancţiune. Noi am evaluat împreună cu ministerul, sumele sunt modice şi, în consecinţă, am respins pentru simetrie, cum nu plătesc nici medicii concursul, cum nu plătesc nici alţii concursurile la administraţie publică, nu dai concurs la primărie şi te duci să plăteşti taxa pentru concurs. Plăteşti taxa ca să iei concursul, dar nu să te înscrii. De aceea noi am respins acest lucru, pentru că dând 2 milioane, cele 2 milioane şi ceva, pe care ipotetic le ia un profesor, nu are sens să-l mai chinuim şi cu această taxă. Am ţinut să fac această precizare, nu e o înlesnire, dar este o simetrie ce trebuie păstrată.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi reţinut, deci, motivele pentru care comisia propune respingerea ordonanţei. Urmează ca votul final asupra acestei propuneri să aibă loc joi în şedinţa de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoţiile anterioare anului 1999. Vă rog să aveţi în vedere că e vorba de proiectul de la pct.14. Aici nu avem procedură de urgenţă. Iniţiatorul, rog să prezinte acest proiect de lege.

Poftiţi, domnule secretar de stat, şi vă rog să vă prezentaţi pentru stenogramă.

Domnul Vasile Molan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Proiectul de lege dă dreptul absolvenţilor dinainte de 1999 să se înscrie la liceu, considerându-li-se studiile din şcoala generală ca medie pentru admitere la liceu. Înainte de 1999, nu a fost examen de capacitate. Cei care vor să îşi continue studiile, nu ar putea, dacă nu le dăm acest drept, să se prezinte pe baza documentului pe care îl eliberează şcoala generală unde a absolvit. De aceea, vă rugăm să fiţi de acord cu acest proiect de lege, pentru că ajută pe cei care au absolvit înainte de 1999 să-şi continue studiile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport o rog să-şi prezinte raportul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştiţi probabil că examenul de capacitate nu este numai un examen de finalizare a unei etape, în speţă, a gimnaziului. Ci este şi un paspartu pentru admiterea în învăţământul liceal. Era nedrept ca cei care nu au dat examenul de capacitate, nu din cauza lor, ci pur şi simplu pentru că nu era prevăzut, să nu poată să acceadă în învăţământul liceal. Aici nu este vorba de cei de la zi, pentru că aceia, de regulă, şi-au cam tranşat treburile în sensul de a intra la învăţământul liceal de zi. Şi este vorba de caracterul deschis al învăţământului, în sensul că celor care au intrat la vremea respectivă în şcoli profesionale şi de ucenici, legea le permite ca în paralel, la studiile serale, să urmeze şi clasele liceale chiar cu anumite echivalări, cum le spunem noi, credite.

Prin urmare, permitem acestor copii care nu sunt vinovaţi cu nimic ca, pe baza anumitor criterii, activitatea lor, să spunem, din clasele V-VIII să fie cuantificată într-o notă, cu care dânşii, asemeni celor care au notă la examenul final, să poată accede în învăţământ. Credem că este un act reparatoriu şi corect.

Vă rugăm să-l votaţi în consecinţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale cu privire la acest proiect de lege? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte. Asupra titlului proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2000, dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr.62, dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Asupra art.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.115/2000 privind parteneriatul social în educaţie şi formare profesională iniţială. Comisia propune respingerea acestei ordonanţe.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, vă rog să vă prezentaţi raportul.

Domnule deputat Stanciu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei prin care propuneţi respingerea ordonanţei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.115/2000 referitor la parteneriatul social în educaţie şi formare profesională iniţială care a fost respins de Comisia pentru învăţământ, probabil, dintr-o regretabilă eroare, ne-a fost trimis cu expunerea de motive pe puncte. Dacă unii dintre dumneavoastră aţi avut curiozitatea să-l citiţi, seamănă sau aduce cu un plan de muncă de la fostele organizaţii de bază. Se va face, se va lua, se va cutare... deci nu are aspectul unui proiect de lege. Nu este redactat în spiritul unui proiect de lege, cu măsuri clare, concrete pentru a asigura acest parteneriat. Deci ideea proiectului de lege este bună şi ministerul s-a angajat să revină asupra ei, astfel încât aceste idei generoase să capete aspectul concreteţei unui proiect redactat conform normelor juridice şi, de aceea, noi l-am respins.

Vă rugăm să respingeţi, dar nu respingem ideea ca atare, aceea de parteneriat social, de educaţie şi formare profesională iniţială. Ci modul concret în care această idee a fost cuprinsă într-un proiect de lege. Probabil că era predarea ştafetei la sfârşit şi n-a mai fost timp să pună şi corpul legii şi ne-a trimis pe puncte expunerea de motive. Vă mulţumim pentru înţelegere.

Domnul Valer Dorneanu:

Da.Vă mulţumesc.

Iniţiatorul, dacă doreşte să intervină?

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Vasile Molan:

Sunt secretarul de stat Vasile Molan de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Proiectul de lege prezentat nu insistă asupra obiectului care priveşte parteneriatul social în educaţie, Ministerul Educaţiei este acum în situaţia în care elaborează un alt document care să concretizeze toate activităţile care ţin de parteneriatul social în educaţie care este foarte important. De aceea, susţine respingerea acestei forme.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă cineva dintre dumneavoastră, grupurile parlamentare, doreşte să intervină la dezbaterile generale asupra propunerii de respingere a Ordonanţei Guvernului nr.115/2000? Nu.

Propunerea comisiei pentru respingerea Ordonanţa Guvernului nr. 115/2000 va fi supusă votului final joi.

Trecem, în continuare, la pct.16 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

Vă reamintesc că este vorba de o lege organică. Rog Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic să ia locul, iar iniţiatorul rog să prezinte acest proiect de lege.

Doamna Ileana Tureanu:

Sunt Ileana Tureanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am onoarea să vă prezint un proiect de lege care abordează un domeniu deosebit de important pentru societatea noastră, cel al construcţiilor şi investiţiilor.

Proiectul de lege la care mă refer este propunerea de modificare şi completare a Legii nr.50 din 1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. În perioada respectivă şi în anii care au urmat, această lege a reprezentat cadrul normativ care a permis reglementarea activităţii de construcţii. Evoluţia economică şi socială care a avut loc în România a demonstrat însă necesitatea modificării cadrului legislativ existent pentru a permite o ameliorare a condiţiilor de realizare a construcţiilor, reflectând cerinţele sociale constatate, în vederea sporirii eficienţei efortului investiţional în acest domeniu.

Datorită păstrării în vechea lege a unor lacune, ambiguităţi şi disfuncţionalităţi generatoare de situaţii confuze sau de imposibilitatea de a acţiona rapid şi ferm pentru curmarea ilegalităţilor, s-a simţit necesară revizuirea textului legii.

Acumularea de probleme în acest domeniu a făcut ca un proiect de modificare a legii să fie înaintat spre dezbatere Camerei Deputaţilor încă din 15 sept.1998. Nu doresc să analizez motivele pentru care acest important proiect de lege nu a putut parcurge procesul complet de dezbatere şi aprobare.

În prezent, revenim la dezbaterea proiectului de lege în cauză, pe baza raportului întocmit şi înaintat spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor în data de 8 martie 2001 de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Printre ameliorările principale pe care le aduce prezentul proiect de lege în ceea ce priveşte realizarea construcţiilor aş menţiona: 1. îmbunătăţirea şi simplificarea procedurii de autorizare, prin explicitarea elementelor constituiente şi determinante, atât în corpul legii, cât şi în anexe prin care se redefineşte prin simplificare structura şi competenţele de avizare şi de aprobare a documentaţiilor necesare; 2. întărirea controlului privind disciplina în construcţii şi urbanism prin diversificarea aspectelor de urmărit şi acordarea de abilităţi suplimentare organelor de control; 3. perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţie ca premiză a unei dezvoltări funcţionale, echilibrate şi armonioase a localităţilor; 4. restrângerea posibilităţilor de manifestare a corupţiei prin eliminarea ambiguităţilor şi a formulărilor echivoce prin explicitarea termenilor definitorii din textul legii; 5. eficientizarea acţiunii de instaurare a disciplinei în autorizare şi în urbanism prin accentuarea rolului coercitiv al sancţiunilor contravenţionale.

Subliniez încă o dată importanţa proiectului de lege pe care îl prezentăm spre avizare, spre aprobare şi asupra faptului că este vorba despre o lege organică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule preşedinte Oltean, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, aveţi cuvîntul pentru a vă prezenta raportul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege ce este supus astăzi atenţiei dumneavoastră este unul care face parte din categoria legilor organice şi s-a dovedit, se dovedeşte unul extrem de important. Printre primele reglementări din acest domeniu, Legea nr.50 în 1991 a încercat să reglementeze problematica emiterii autorizaţiilor în vederea executării de construcţii. Datorită evoluţiei societăţii s-a simţit nevoia evidentă de a îmbunătăţi acest proiect de lege, de a-l adapta la realităţile pe care economia şi societatea românească le-au parcurs de-a lungul celor 10 ani de existenţă a acestui act normativ.

Proiectul care se dovedeşte a fi unul extrem de important, aşa cum am subliniat, şi cum de altfel a subliniat şi iniţiatorul în cuvântul de acum câteva minute, a stat pe ordinea de zi a comisiei făcând obiectul mai multor şedinţe, atât la nivelul comisiei existente până la alegerile parlamentare, cât şi mai ales în dezbaterea actualei comisii a Camerei Deputaţilor. Pentru a înlătura orice fel de suspiciune legată de modul în care s-a considerat întocmirea raportului, acest proiect de lege, spuneam, a fost luat în dezbatere de către comisia actuală, care a ţinut cont atât de amendamentele propuse de către iniţiator, cât şi de către amendamentele înaintate de diversele grupuri parlamentare sau de către deputaţi în calitatea lor de persoană fizică, deci în calitate de deputat.

Toate aceste amendamente au fost analizate în profunzime de către comisie şi ele se regăsesc încorporate fie la amendamente acceptate, fie la amendamente respinse.

Legea, în sine, a urmărit o simplificare a procedurilor de autorizare, eliminând într-o măsură simţitor de mare birocratizarea de la nivelul autorităţilor competente să emită autorizaţiile de construcţie, legea, în sine, acordă atribuţii noi pentru autorităţile publice locale în ce priveşte emiterea, eliberarea acestor autorizaţii, competenţe care duc, evident, la creşterea autorităţii reprezentanţilor administraţiei publice locale şi judeţene.

De asemenea, legea în sine stabileşte sancţiuni mult mai drastice pentru cei ce încalcă prevederile acestei legi în aşa fel încât sancţiunea în sine să aibă şi un rol nu numai coercitiv, dar şi un rol educativ. Credem că prin proiectul de lege pe care astăzi o să-l adoptăm, acest domeniu face un pas înainte în ce priveşte calitatea reglementărilor în ce priveşte apropierea acestor servicii de către cetăţeanul ce doreşte să efectueze construcţia.

De aceea, domnilor colegi, domnule preşedinte, socotim că în forma în care este prezentat raportul, el vine să răspundă atât intereselor iniţiatorului, cât şi intereselor celor care au depus amendamente la comisie şi care au fost luate în calcul. De aceea, vă rog să votaţi acest proiect de lege în forma în care comisia de specialitate vi l-a supus atenţiei prin raportul ce a fost întocmit şi ce v-a fost înaintat din timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină la dezbaterile generale.

Vă rog. Domnul deputat Bara, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea nr.50 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, adoptat în anul 1991, a avut în vedere noile condiţii determinante pentru modificarea structurală a economiei, prin trecerea de la o economie de tip dirijist la cea liberă, de piaţă, şi ca urmare a avut şi are meritul de a fi aşezat pe noi baze procesul autorizării executării construcţiilor în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu.

În timp, în urma aplicării prevederilor acesteia, constatându-se unele imperfecţiuni, ambiguităţi şi posibilităţi de interpretarea unor prevederi ale legii a apărut necesitatea unor modificări sau completări ale acesteia. Acest fapt a determinat de altfel şi iniţierea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50. Modificările şi completările propuse de iniţiator au vizat în principal simplificarea procedurii de autorizare şi înăsprirea sancţiunilor pentru nerespectarea prevederilor legii.

Prin noile propuneri ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi amendamentele comisiei noastre, rezultatul unor îndelungi dezbateri asupra proiectului de lege pe care-l propunem pentru adoptare, s-a avut în vedere pe lângă îmbunătăţirea şi simplificarea procedurii de autorizare a executării construcţiilor, de înăsprirea sancţiunilor aplicate pentru nerespectarea legislaţiei în domeniu şi unele măsuri organizatorice menite să asigure calitatea actului de autorizare, dar şi de întărire a disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii, precum şi a realizării acestora.

Ca urmare, prezentul act normativ urmăreşte acordarea unor competenţe sporite autorităţilor administraţiei publice locale potrivit principiilor descentralizării şi autonomiei locale, mai buna organizare a aparatului propriu al consiliilor locale pentru a asigura analizarea şi avizarea documentaţiilor depuse de cetăţeni în vederea autorizării; stabilirea unui sistem organizat de obţinere a avizelor şi acordurilor prevăzute de lege necesare întocmirii proiectelor care se prezintă pentru autorizare; asigurarea unei asistenţe tehnice de specialitate pentru avizarea şi întocmirea autorizaţiilor de construcţii în cazul în care acest lucru este necesar; definirea clară fără posibilităţi de interpretare a lucrărilor de construcţii care necesită obţinerea autorizaţiei de construcţie; restrângerea posibilităţilor de manifestare a corupţiei prin precizarea documentelor care trebuie depuse la autorităţile emitente ale autorizaţiei de construcţii, precum şi a conţinutului fiecărei documentaţii; eliminarea tuturor prevederilor care se refereau la elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, acestea fiind cuprinse în prezent în proiectul Legii amenajării teritoriului şi urbanismului, adoptat de Camera Deputaţilor şi aflat în dezbaterea Senatului în vecderea adoptării şi nu în ultimul rând, stabilirea modului de calcul a taxei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Cele prezentate pot fi considerate ca argumente suficiente pentru ca dumneavoastră să susţineţi adoptarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu amendamentele cuprinse în raportul comisiei.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri.

Poftiţi, domnule deputat, şi am rugămintea să vă prezentaţi.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare este invitat să voteze pentru această lege, având în vedere faptul că noi, cei şase parlamentari, deputaţi care am făcut parte din Comisia de administraţie publică locală şi echilibru ecologic ne-am adus contribuţia la textele iniţiate de Guvern, precum şi la discuţiile care s-au purtat pe fond în cadrul analizei acestei legi. Noi considerăm că este o lege modernă, nu spunem că este perfectă, viaţa va dovedi unde trebuie să mai acţionăm, dar în principiu rog Grupul parlamentar al Partidului România Mare să fie de acord cu propunerea noastră, a celor şase membri deputaţi din Comisia pentru administraţie publică locală, să votăm pentru.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva. Poftiţi, domnule deputat, şi vă rog, de asemenea, să vă prezentaţi.

Domnul Csaba-Tiberiu Kovács:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Csaba-Tiberiu Kovács, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. şi aş vrea să fac doar câteva consideraţii privind aplicarea în timp a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.

Cred că sunt în asentimentul multora dintre dumneavoastră că aplicarea acestei legi a lăsat foarte mult de dorit în perioada de aplicabilitate a acestei legi. S-au executat foarte multe construcţii neautorizate, s-au eliberat aşa-numitele autorizaţii provizorii. Pe baza acestor autorizaţii provizorii fiind îndrituite în ridicarea unor construcţii "provizorii" care uneori seamănă cu nişte palate şi vreau să vă spun că, din punct de vedere juridic, până acum în practica instanţelor noastre în cazurile de neautorizare s-au luat "n" măsuri, dar niciodată de fapt nu s-a ajuns la măsuri aşa mai drastice de demolare.

Deci, în acest domeniu, ar fi nevoie efectiv de mai multă disciplină. Noi în acest proiect am scos această posibilitate de autorizare a unor lucrări provizorii. Într-adevăr, au fost incriminate mai multe fapte. La nivelul contravenţiilor s-au aplicat maxime mult mai consistente, dar eu totuşi cred că la fel ca multe alte domenii, în România principala problemă nu este lipsa normei juridice, problema principală o reprezintă modul şi felul în care această normă juridică este aplicată în spiritul ei. Din acest punct de vedere, eu consider că, după modificarea acestei legi, atât inspecţia de stat pentru construcţii, cât şi autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să manifeste mult mai multă seriozitate, mult mai multă înţelepciune în ceea ce priveşte acest domeniu atât de important nu numai pentru prezent dar şi pentru viitorul celor care trăim în această ţară.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte. Vă rog să urmăriţi cu atenţie şi proiectul legii şi raportul.

Asupra titlului proiectului de lege nu există nici-un amendament. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.I din preambul. Textul este neamendat de către comisie. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului Legii 50, deci, asupra titlului legii care urmează să fie modificată, vă rog să urmăriţi raportul la pct.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei de la pct.2. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.3 din raport vă rog să observaţi, comisia propune un nou titlu pentru Cap.I. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.4 din raport, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei care de fapt este o renumerotare. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.5 din raport, cel cu privire la art.1 alin.1 din legea de bază. Urmăriţi amendamentul comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La alin.2 al art.1 din lege. Urmăriţi pct.6 din raport, comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.7 din raport, cel cu privire la pct.3 din legea de modificare. Urmăriţi amendamentul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.8 din raport. Urmăriţi de asemenea amendamentul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.9 din raport. Urmăriţi amendamentul comisiei de la pagina 3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La alin.3 al articolului, urmăriţi pct.10 din raport. Comisia proplune eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.11 din raport, comisia propune un nou alineat, 3. Dacă sunteţi de acord cu acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.12 urmăriţi amendamentul comisiei la alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.13, lit.a) rămâne nemodificată. În consecinţă, nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La lit.b), c) şi d) urmăriţi amendamentul comisiei de la pct.14, 15, 16. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru aceste amendamente. Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Urmăriţi vă rog pct.17, comisia propune eliminarea alin.5. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru amendamentul de la pct.17 din raport? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.18 vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei referitor la pct.4 din legea de modificare. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.19 urmăriţi vă rog amendamentul comisiei pentru literele a), b) şi c) care sunt situate la pct.19, 20, 21, 22 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.23, vă rog să observaţi, comisia propune prin acel amendament introducerea unei noi litere, c¹. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.24, 25, 26, 27, comisia propune reformularea lit.d), e) şi g) şi introducerea unei litere noi, f). Vă rog să observaţi textele de la pct.24, 25, 26, 27. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Le supun pe fiecare votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.28 din raport vă rog să observaţi amendamentul comisiei prin care reformulează la pct.5 din lege art.6 al legii modificate. Urmăriţi amendamentul care începe de la pct.28 şi merge până la pct.30 inclusiv, care se referă la lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente. Este un text global, de aceea vă întreb în mod colectiv. Nu aveţi.

Cine este pentru acest text. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.31, 32, 33, comisia ne propune amendarea literelor b), c) şi d). Dacă aveţi observaţii la aceste amendamente de la pct.b), c), d), respectiv de la pag.7. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.34 şi 35, comisia propune eliminarea art.2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.36, comisia propune un amendament prin care introduce art.4¹ cu lit.a), b), c), d), e) şi pentru alin.1 al art.4¹.

Urmăriţi vă rog amendamentele de la punctele 36, 37, 38, 39, 40, 41.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.43, 44, 45, 46, pag.8, 9, vă rog să urmăriţi amendamentele comisiei cu privire la alin.2, 3, 4 şi 5 ale art.nou introdus, art. 4¹.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.47 şi 48 din raport vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei cu referire la art.5. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru acest amendament? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.49, comisia propune eliminarea alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.50 vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei pentru alin.3 cu îmbunătăţire redacţională. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.51, comisia propune eliminarea alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.52, comisia propune un alineat nou. Vă rog să-l urmăriţi. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.53, comisia propune eliminarea alin.5.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.54, comisia propune un alt text în locul alin.5, eliminat. Urmăriţi vă rog amendamentul de la art.54. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.55 şi 56, comisia propune uşoare îmbunătăţiri redacţionale pentru alin.6 şi 7. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.57 şi 58, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei pentru art.6 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La alin.2 vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pct.59. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.60 din raport, comisia propune eliminarea alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.61, comisia ne propune un nou alineat care devine alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.62, comisia propune eliminarea alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.63, comisia propune ca alin.4 care a fost eliminat să fie înlocuit cu un nou alineat, 4, care să aibă formularea de la pct.63. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.64, comisia propune un nou cuprins pentru alin.5. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.65, comisia propune eliminarea alin.6. Dacă aveţi observaţii. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.66, comisia propune ca alin.6 prin renumerotare să aibă formularea aici cuprinsă. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.66. Nu sunt.

Cine este pentru amendamentul de la pct.66 cu privire la alin.6? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.67, comisia propune un nou amendament pentru alin.7 transformat din alin.8.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.68, 69, comisia ne propune uşoare reamenajări pentru alin.8 şi 9. Vă rog să le urmăriţi la pct.68, 69. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.70 pentru alin.11 care devine 10, comisia, de asemenea, propune o reformulare. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.71 referitor la alin.12 care devine 11 vă rog să-l vedeţi în redactarea comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.72, cel cu referire la alin.13 care se renumerotează potrivit comisiei în alin.12. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La pct.73, comisia propune eliminarea art.14. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.74, comisia propune un nou text pentru alin.13. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.75, comisia ne propune un nou alin.14. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.76, comisia ne propune un nou text alin.15. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.77, comisia propune un alin.16. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.78, comisia ne propune ca după art.6 să se introducă un art.6¹ cu alin.1 şi 2 cuprinse la pct.78, 79, 80 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru acest text 6¹ care se întinde de la pct.78, 80 din raport. Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.81, comisia ne propune un art. Nou, art.6². Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.82, comisia propune eliminarea textului alin.1 de la art.6². Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.83, comisia propune în locul alin.1, eliminat, un nou alineat. Vă rog să-l urmăriţi acest amendament începând de la pct.83 până la pct.87 respectiv alin.1 cu literele a), b), c) şi alin.2 de la pct.87. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentele cuprinse la pct.83, 84, 85, 86 şi 87 care toate se referă la alin.1 şi 2 al art.6^2..

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu.

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.88 din raport se referă la modificarea art.7 alin.1 şi vă rog să urmăriţi în cadrul acestui alineat şi lit.a). Deci, punctele 88, 89, 90 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.91 din raport urmăriţi noua lit.d). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.92 şi 93 vă rog să vedeţi amendamentul comisiei cu privire la noile litere c) şi d). Dacă aveţi obiecţiuni la aceste două amendamente. Nu.

Cine este pentru fiecare din aceste amendamente? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.94 şi 95 din raport, comisia propune eliminarea actualelor litere d) şi e). Dacă aveţi obiecţiuni la cele două amendamente. Nu.

Supun votului dumneavoastră pe fiecare din acestea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.96 din raport, comisia propune la art.8 modificarea lit.e), f). Vă rog să le urmăriţi în raport la pct.97, 98. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Aveţi vreo obiecţiune, domnule Leonăchescu.

Vă rog. Să precizaţi la care din litere aveţi obiecţiuni.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.8 alin.1 propun o redactare mai fluentă a textului, deci nu o modificare de fond, şi anume: "Se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modifică structura..." etc., etc. "şi anume,". Deci, "următoarele" şi virgula transferate, dacă vreţi, la sfârşit. Virgula scoasă şi în loc de "următoarele" trecem "şi anume". Şi urmează enumerarea.

Deci încă odată: "Se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modifică structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor şi instalaţiilor aferente sau aspectul arhitectural al acestora şi anume:..."

Ca să punem la început cauza şi apoi expresia care anunţă enumerarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul să se pronunţe. Nu este nimeni din partea iniţiatorului?

Comisia.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi credem că textul aşa cum este formulat de comisie este suficient de clar şi scoate în evidenţă toate elementele necesare a fi reţinute. Deja credem că nu se impune modificarea lingvistică a acesteia.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş adăuga aici că sintagma "şi anume" nu e prea normativă.

Eu supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei întâi, aşa cum se procedează, potrivit Regulamentului. Aţi ascultat şi explicaţiile preşedintelui comisiei.

Cine este pentru redactarea art. 8 alin. 1, potrivit formulării comisiei? Vă rog să urmăriţi raportul la pct. 97.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. Mulţumesc.

Împotrivă? 20.

Vă rog, încă o dată, colegii care au votat pentru să-şi mai exprime încă o dată votul.

Cine este pentru textul în redactarea comisiei? 44 voturi pentru, 20 împotrivă s-a adoptat.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 44 voturi pentru, 2 abţineri şi 20 contra s-a aprobat textul alin. 8¹, potrivit amendamentului de la pct. 97.

La lit. g) textul este nemodificat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pentru lit. h) urmăriţi pct. 100. Comisia aduce o îmbunătăţire redacţională.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La lit. i) urmăriţi pct. 102 din raport. Textul este nemodificat de comisie.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. j) urmăriţi amendamentul de la pct.103, al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu.

Unanimitate.

Rog pentru stenogramă să urmărească, atunci când este vorba de un text nemodificat, nu-l mai supun votului.

La lit. j) aţi votat.

La pct.104, comisia ne propune o nouă lit., k).

Dacă aveţi obiecţiuni? Urmăriţi amendamentul de la pct.104. Nu.

Cine este pentru acest amendament? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La alin. 2 al art. 8 urmăriţi pct. 105. Textul rămâne nemodificat.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.106, comisia propune eliminarea alin. 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 107, din raport, comisia propune abrogarea art. 9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.108, 109 şi 110 comisia, la pct. 15 propune introducerea unui articol nou, 9¹, cu cele două alineate.

Vă rog să observaţi textul. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La pct. 111, comisia propune modificarea alin. 1 şi 2 al art. 10. Urmăriţi pct. 111, 112 şi 113 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Pentru alin. 3 al acestui articol, comisia nu propune amendamente. Urmăriţi pct. 114 din raport.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.115, comisia ne propune modificarea art. 12 alin. 1 şi în cadrul ei a literei a), potrivit amendamentelor de la pct.115, 116 şi 117.

Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente?

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mircea Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Nu am la aceste articole, însă am un amendament la acest articol 12, care este prins în raport, şi anume amendamentul se referă la completarea art. 12 cu lit. g) în care se stipulează şi facilităţile care se dau pentru realizarea de locuinţe, pentru beneficiarii Legii nr. 42, deci urmaşii eroilor martiri, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie.

De ce am făcut acest amendament? Pentru că în Legea nr. 42 sunt stipulate anumite drepturi, dar sunt foarte ambigui.

De exemplu, prioritate la închirierea şi cumpărarea de locuinţe, deci, ce înseamnă această prioritate este un lucru care îngreunează, spun eu, administraţia publică în a oferi aceste drepturi, iar prin acest amendament am ajuta respectarea şi a Legii nr. 42.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Ne-aţi obligat să inversăm puţin lucrurile. Dar, pentru a nu pierde şirul motivaţiilor pe care le-aţi adus, rog comisia să se pronunţe cu privire la acest amendament care vizează introducerea unei noi litere în cuprinsul art. 12.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La poziţia 321 din raport se află amendamentul pe care colegul nostru îl susţine în faţa dumneavoastră pentru a fi cuprins în acest proiect de lege.

Comisia îşi menţine punctul de vedere exprimat prin raport şi apreciază că un asemenea amendament nu-şi găseşte locul în această lege, care este o lege privind autorizarea construcţiilor, facilităţile pe care noi le-am putea crea pentru diverse persoane, chiar beneficiari ai Legii nr. 42/1990, nu pot fi încorporate în această lege. Ele nu se regăsesc şi nu pot fi regăsite în această lege, de aceea noi ne menţinem punctul de vedere exprimat prin raport, deci susţinem respingerea acestui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi reţinut amendamentul.

Domnule Leonăchescu, doriţi să vă susţineţi colegul, da? Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu s-a prezentat o argumentaţie pentru respingerea acestui nou alineat. Articolul ar suna aşa: "Prin excepţie de la prevederile art.10 alin.1, terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitaţie publică, cu plata taxei de redevenţă stabilită potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă pe termen limitat, după caz, următoarele situaţii" şi aici urmează enumerarea unor situaţii, printre care şi pentru realizarea de locuinţe pentru tineri, până la împlinirea vârstei de 35 de ani.

Noi propunem acest alineat g) care sună în felul următor: "pentru realizarea de locuinţe pentru urmaşii eroilor martiri, răniţilor şi luptătorilor cu merite deosebite, posesori ai certificatelor, conform Legii nr. 42 din 1990, republicată".

Noi credem că facem un act de sprijinire şi de recunoaştere, practic, a urmaşilor eroilor, martirilor şi eroilor Revoluţiei. Nu avem de ce să respingem un asemenea amendament, practic nu avem argumente.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Am, totuşi, întrebarea, dumneavoastră fiind un distins jurist, dacă nu sunt suficiente prevederile Legii nr. 42, care acordă acolo toate facilităţile care se li se cuvin revoluţionarilor.

Poftiţi, domnule Bucur. Şi rog şi reprezentantul Guvernului să se pregătească să răspundă la acest amendament.

Domnul Mircea Bucur:

În calitate şi de vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării Legii nr. 42 şi ocupându-mă foarte mult de aceste probleme este foarte ambiguu când spui "prioritate la închiriere". Prioritate, deci, ce înseamnă? Te pune pe locul întâi, unde te pune. Deci, această Lege 42 din 1990, de când a fost dată nu-şi mai are aplicativitate.

Aici este o chestiune şi nu vreau să mă refer la alte legi care au tăiat din Legea nr. 42, ordonanţe de Guvern şi aşa mai departe. Deci, aici se poate face foarte uşor o corelare între două legi care să fie mai explicit pentru cei care vor să acorde această prioritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Guvernului. Aveţi cuvântul la tribună, doamnă.

Doamna Ileana Tureanu:

În general, prevederile legii stimulează construcţia de locuinţe şi încurajează construcţia de locuinţe. Noi am cerut şi am introdus pentru locuinţele care se construiesc prin ANL, pentru programul de locuinţe pentru tineret.

De principiu nu avem de ce să ne opunem ca aceste facilităţi formale oferite de Legea nr. 42 să fie incluse în această lege. Sigur că putem spune că ei sunt cuprinşi deja în locuinţele pentru tineri până la 35 de ani sau în programul ANL. Adică s-ar putea să fie implicit în punctele celelalte, dar nu ne opunem să fie inclus.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Domnul preşedinte Oltean. V-aş ruga să vă referiţi şi la corelaţia cu Legea nr. 42.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

În primul rând, mă surprinde oarecum punctul de vedere al iniţiatorului, pentru că la dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiei a găsit argumente care justificau respingerea acestui amendament şi comisia şi-a permis şi îşi permite în continuare să-şi susţină amendamentul, să-şi susţină punctul de vedere, considerând că nu putem lărgi sfera celor care beneficiază de facilităţile pe care această lege le prevede prin art. 12, Legea nr. 42/1990, în opinia mea, creează suficient de multe facilităţi pentru beneficiarii acesteia, iar dacă ea într-adevăr se apreciază că pe parcursul evoluţiei societăţii unele prevederi nu se regăsesc, atunci putem gândi o iniţiativă privind modificarea acestei legi. Dar în corpul Legii nr. 50 noi credem că o asemenea prevedere nu poate să-şi găsească locul.

De aceea, ne menţinem punctul de vedere exprimat prin raportul ce constituie obiectul de dezbatere acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat Bucur, vă rog să vă uitaţi în Regulament cum este cu luarea la cuvânt în cazul amendamentelor respinse.

Domnul Mircea Bucur:

Dar în momentul în care se spune o nedreptate, nu pot să mă abţin!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Mircea Bucur:

Onorată asistenţă,

Fiind nou, ca să spun aşa, deputat, în comisie s-a discutat, dar cum să spun, la colţuri. A spus: "lăsaţi că o să discutăm în plen şi nu vor fi probleme".

În comisie nu s-a discutat şi nu s-a votat. Atât am vrut să spun. Nu că s-a votat şi este alt punct de vedere. Deci s-a introdus ca un amendament respins, dar nu s-a votat şi s-a zis că se discută în plen.

De aceea, eu am considerat că suntem colegi. Îmi pare rău că ne spălăm rufele comisiei în faţa dumneavoastră, însă s-a spus că se discută în plen. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Faţă de această afirmaţie sunt obligat să-i dau cuvântul domnului preşedinte Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că sunt nevoit să revin la microfon şi să-l contrazic pe distinsul meu coleg şi să-i reamintesc că la nivelul comisiei există o dezbatere şi a fost o dezbatere serioasă, referitoare la fiecare articol. Noi nu putem să ne permitem să respingem un articol şi să-l trecem în raport ca amendament respins, pe ideea că-l vom admite îl plenul Camerei Deputaţilor. A fost o dezbatere serioasă, a participat şi iniţiatorul, pe tot parcursul discuţiilor purtate pe marginea acestei legi comisia a apreciat că acest amendament nu poate fi acceptat şi niciodată, nimeni dintre cei prezenţi la dezbatere şi care au susţinut acest amendament nu au avut o altă opinie referitoare la susţinerea acestui articol în plenul Camerei Deputaţilor.

De aceea, mă simt obligat să menţin punctul de vedere al comisiei şi să-l rog pe distinsul meu coleg să fie mult mai atent la afirmaţiile ce le face, legat de modul în care se desfăşoară activitatea la nivelul Comisiei de administraţie publică.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care l-a prezentat domnul deputat Bucur şi care comisia a propus să fie respins. Aţi ascultat explicaţiile tuturor, vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru amendamentul domnului Bucur? 28 voturi pentru.

Împotrivă? Cine este împotriva amendamentului, deci pentru punctul de vedere al comisiei? 45 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 45 voturi împotrivă, 28 pentru a fost respins amendamentul domnului deputat Bucur.

Revenim la pct. 118, 119, 120, 121 şi 122 din raport. Cele cu privire la lit. b), c), d), e) şi f), astfel cum sunt amendate de către comisie. Precizez că în privinţa lit. d) şi lit. b) comisia nu propune modificarea textului.

Dacă aveţi obiecţiuni la aceste litere? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Reţineţi, amendamentul domnului deputat Bucur urma după lit. f), deci după pct. 122, acolo urmează să-l plasaţi, staful tehnic.

La pct. 123 din raport, urmăriţi, vă rog, noul text al art. 13, alin. 2, 3 şi 4, care se regăsesc în raport la pct. 123, 124, 125.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.126, cel cu privire la alin. 4 al art. 13 comisia nu are observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 15, lit. a) şi b), urmăriţi, vă rog, amendamentele de la pct.127 şi 128.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit. b) a art. 15 nu sunt modificări de către comisie, deci votat în unanimitate.

La art. 19 urmăriţi pct. 130. Comisia propune modificarea acestuia. Urmăriţi amendamentul de la pct.130, 131.

Dacă aveţi obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.132, punctul din raport, comisia propune modificarea art. 20 alin. 1 şi 2.

Aveţi observaţii la alin.1 şi 2?

Domnul Radu-Liviu Bara:

La art.20.

Domnul Valer Dorneanu:

La care?

Domnul Radu-Liviu Bara:

La art.20.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, interveniţi. Domnul deputat Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

La art. 20, comisia a propus eliminarea unui alineat 3.

Eu am să-i dau citire la acest alineat: "Terenurile din intravilanul localităţilor aflate în proprietatea privată sau publică a primăriilor pe care sunt realizate amenajări urbanistice, legal aprobate, de natura construcţiilor supra şi subterane a spaţiilor verzi şi de producţie, precum şi rezervele de spaţii necesare dezvoltării infrastructurii ori a realizării unor obiective de utilitate publică, evidenţiate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, situaţie în care se aplică prevederile legale privind despăgubirile".

În acel moment comisia a propus...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, nu vă supăraţi, de unde citiţi, pentru că eu nu găsesc acest text la pct. 132.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Nu o să-l găsiţi, fiindcă nici nu a fost trecut în raport!

Domnul Valer Dorneanu:

Păi şi atunci de unde-l citiţi?

Domnul Radu-Liviu Bara:

Eu citesc din propunerea care s-a făcut, care a venit de la comisie. Probabil că s-a omis când s-a făcut raportul.

Domnul Valer Dorneanu:

Din textul legii?

Domnul Radu-Liviu Bara:

Din textul care a venit la comisie de la Guvern. Deci, a fost omis. Dacă-mi daţi voie o să ne lămurim. Numai puţin, domnule preşedinte.

S-a propus eliminarea acestui alineat, pe considerentul că art. 34 din Legea nr. 1 din 2000, aşa-zisa "Legea Lupu" este prevăzut exact ce era în articolul 20.

Propunerea din Legea nr. 1 din 2000 privind art. 34 la care chiar am fost eu iniţiatorul. Sigur că în acel moment, în prevederile art. 34 din Legea nr. 1 se refererea la lucrările de investiţii aprobate potrivit legii.

Eu consider, cel puţin, şi sper şi comisia să fie de acord, cred că şi iniţiatorul, că nu sunt suficiente, întrucât, de la data aplicării acestei legi investiţiile afectează atât terenurile ocupate de către construcţiile propriu-zise, supraterană şi subterane, cât şi terenuri - şi aici vă rog să fiţi atenţi - cât şi terenurile afectate de amenajări urbanistice: alee de acces, pietonale şi carosabile, inclusiv parcajele, spaţiile verzi. Au fost cazuri când instanţa, pe baza acestei legi s-a grăbit şi deja documentaţiile legal aprobate în funcţiuni bine stabilite, deci investiţiile, proprietarii au solicitat autorizarea unor lucrări de construcţii, şi anume: pe parcaje pe zona verde din zona blocurilor şi pe aleile pietonale. Am să vă dau numai două exemple în care spaţiile verzi aferente circulaţiei urbane Drobeta Turnu Severin şi Piaţa Lozan sau pe zonele de circulaţie pietonală şi carosabilă dintre Bucureşti şi Mânăstirea Antim, proprietarii solicită terenurile respective.

Şi rugămintea mea este, domnule preşedinte, să acceptaţi reintroducerea acestui alineat nou, sigur, cu acceptul Camerei Deputaţilor, care să aibă următorul cuprins: "Terenurile din intravilanul localităţilor, aflate în proprietatea privată sau publică a primăriilor, pe care sunt realizate lucrări de investiţii, inclusiv amenajările urbanistice aferente, aprobate potrivit legii, nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, situaţie în care se aplică prevederile legale privind despăgubirile".

Eu aş dori să fiţi de acord cu această propunere, tocmai datorită unei atari probleme care au apărut de la aplicarea acestei Legi 1 şi care eu cred că, dacă acest alineat apare la art. 20, foarte multe litigii se vor stinge.

Sigur, doresc să cunosc şi poziţia iniţiatorului, chiar şi a colegilor din comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, eu vă rog, totuşi, să ne ajutaţi să respectăm Regulamentul. Deci, noi avem un raport al noii comisii, pe care îl dezbatem. De fapt, legea de modificare a Legii nr. 50/1991 o analizăm din punct de vedere al raportului actual şi atunci n-am cum să mă raportez. Dumneavoastră, la raportul actual, respectiv în comisia actuală n-aţi formulat asemenea amendamente ca să le putem lua în dezbatere.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Ba da, domnule preşedinte.

În raportul actual, acest alineat nou, la art.20 alin.3, era numerotat, a fost eliminat de către comisie şi nu s-a mai trecut ca şi eliminat. Părerea mea este că că s-a întâmplat la redactare.

Deci, ca să nu consideraţi că propun ceva ce nu s-a discutat în cadrul raportului, are cuvântul şi domnul preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bara, ne puneţi în imposibilitate de a vă urmări. Uitaţi-vă, eu am textul art. 20, la pct. 19 din lege, care nu vorbeşte nimic despre textele dumneavoastră. Am raportul, care nici el nu vorbeşte nimic despre textele dumneavoastră şi atunci noi nu ştim la ce să ne raportăm cu discuţia. Deci, de aceasta este bine să respectăm Regulamentul.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Respectăm. Domnule preşedinte, din iniţiativa care a venit de la Guvern exista acest alineat nou, 3, pe care comisia l-a luat în discuţie şi a propus eliminarea lui. Din raport a dispărut acest punct. Trebuia să apară măcar...

Domnul Valer Dorneanu:

Uitaţi, veniţi încoace, am proiectul legii venit de la Guvern.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Eu ştiu!

Domnul Valer Dorneanu:

Unde găsiţi dumneavoastră la pct. 19 alineatul de care vorbiţi?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În redactarea acestei legi am lucrat foarte mulţi inşi, sunt şi eu în comisie de 5 ani de zile; două coaliţii guvernamentale şi-au pus amprenta pe structura ei, evident, idei eterogene. Au fost momente în care au dispărut fără să ştim cum, în unele conjuncturi, unele propuneri; au fost momente în care au apărut alte propuneri.

Eu am următoarea propunere: să retrimitem la comisie acest raport, să fie completat în baza noilor elemente care au apărut astăzi în discuţie. Pentru că şi noi avem observaţii, de care nu s-a ţinut cont, spunându-se că se vor rezolva în plen şi iată că nu se pot rezolva în plen. Mulţumesc.

Dacă îmi permiteţi, aş vrea să mai adaug că, pe fond, domnul Bara este susţinut şi de grupul nostru parlamentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat. Şi, pe urmă, rog şi reprezentantul Guvernului să se pronunţe cu privire la textul propus.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Practic, în cazul acestui alineat, noi am avut următoarea situaţie: faţă de propunerile care au fost formulate de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, ulterior s-a mai venit cu câteva propuneri în plus, care au fost prezentate în timpul dezbaterii proiectului de lege în comisie. Acest amendament, într-adevăr, a fost discutat în comisie şi a fost respins, singura chestiune care ridică acum nişte semne de întrebare este faptul că s-a omis, la amendamente respinse la art. 20 alin. 3, să fie menţionat în mod expres acest text.

Dar, dat fiind faptul că amendamentul s-a discutat în comisie şi a fost respins, eu nu cred că în această situaţie se impune a fi luată în considerare o propunere de genul să restituim întreg raportul la comisie. Ce să mai facă comisia? Practic, am discutat acest raport, inclusiv acest articol.

Deci, regulamentul nu este în acest spirit. Regulamentul, referitor la o asemenea situaţie, face vorbire doar de o problematică, când în plen se ridică nişte amendamente de aşa manieră încât au efecte asupra întregului text în discuţie, preşedintele Camerei poate retrimite textul respectiv, nu raportul, comisiei. Dar nu suntem într-o asemenea situaţie, pur şi simplu e vorba de o omisiune a acestui text la partea de amendamente respinse.

La art. 20, de altfel, mai e un amendament respins, dar lipseşte acest alin. 3. Repet, însă, acesta s-a discutat în comisie, iar pe fond sigur că implicaţiile lui sunt destul de serioase. Noi am avut în vedere că vizavi de această situaţie, reprezentanţii Guvernului au dat vreo 2 sau 3 exemple de localităţi: Drobeta Turnu-Severin şi Bucureşti, unde s-au întâmplat asemenea cazuri, că instanţele judecătoreşti au restituit, în asemenea situaţii, nişte terenuri, dar vreau să repet, din punct de vedere al efectelor juridice, acestea au intrat sub autoritatea de lucru judecat, noi degeaba mai modificăm acest text acum, pentru că ceea ce s-a restituit rămâne bine restituit.

Iar chestiunea că cei care au redobândit asemenea terenuri solicită nişte autorizaţii de construcţie, ca să realizeze nişte construcţii care nu se încadrează zonei, păi, de fapt, legea lasă administraţiei publice suficiente mijloace ca să refuze, într-o asemenea situaţie, eliberarea autorizaţiei. Deci soluţia, în nici un caz, nu este să introducem o normă prin care să blocăm nişte posibile restituiri în întregime şi, mai ales, nu rezolvăm acele situaţii în care aceste restituiri s-au făcut deja prin hotărâri judecătoreşti. Chiar în argumentaţia scrisă a reprezentanţilor Guvernului se face referire exact la asemenea situaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, iertaţi-mă, nu mai intraţi pe dezbatere în fond asupra acestui amendament, am înţeles.

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru atenţionare, eu, cel puţin pentru o perioadă de 3 luni, nu am să vin la acest microfon, pentru că în legislatura trecută nu am fost obişnuit ca, având în spate 30 de mii de voturi, să mi se ia cuvântul. Vă mulţumesc, timp de 3 luni nu ies, dar în fiecare zi de marţi, la declaţiile politice, am să ies să protestez împotriva acestei maniere dictatoriale.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-aţi supărat degeaba. Nu v-am luat cuvântul, pe fond, dumneavoastră aţi făcut o observaţie foarte bună, în sensul că acest amendament a fost discutat în comisie şi a fost respins, şi eu vroiam să lămurim întâi o problemă de procedură şi, pe urmă, vă dădeam cuvântul în fond, pe amendament. Şi chiar o să vi-l dau.

Deci, cred că putem debloca acest lucru, rugându-l pe domnul deputat Bara să ne prezinte amendamentul scris, aşa cum prevede legea. Vă rog să ni-l prezentaţi!

Şi eu sunt de acord cu domnul deputat care s-a supărat - şi îi cer scuze dacă nu m-am făcut înţeles -, având în vedere că s-a discutat amendamentul în comisie şi a fost respins. Şi acum urmează să-l supun votului, mai exact, dezbaterii dumneavoastră, şi aici au cuvântul toţi cei care doresc.

Pentru că este ora 13,00, îl rog încă o dată pe domnul deputat Bara să prezinte amendamentul. Deci, ar urma ca în structura art. 20 să introduceţi un nou alineat, cu cuprinsul prevăzut aici. Prezentaţi-l încă o dată şi după pauză vă dau cuvântul pe fond tuturor celor care doriţi.

Vă rog!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îngăduiţi-mi câteva cuvinte, ca să fie lucrurile foarte clare în privinţa aceasta. La reluarea dezbaterilor pe marginea proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 50, comisia a avut în faţă două materiale: proiectul înaintat de către Guvern şi raportul Comisiei pentru administraţie publică din vechiul Parlament. Acest articol pe care domnul Bara îl susţine astăzi nu se regăseşte în proiectul de lege înaintat de către Guvern, el era un amendament nou însuşit de către comisie la propunerea unui parlamentar din vechea comisie.

În cadrul dezbaterilor, atât inţiatorul, cât şi membrii comisiei au apreciat că acest articol nu poate să se regăsească în noul raport întocmit de către comisie. A fost un amendament respins. El, nefiind încorporat în proiectul de lege, nefiind susţinut de către parlamentarii actualei comisii, nu apare ca un amendament respins sau susţinut de către cineva. De aceea el nu se regăseşte în raportul întocmit de către comisie, pentru că nu a fost amendamentul nici al iniţiatorului şi nici al unuia dintre parlamentarii actualei comisii, domnule preşedinte. Aceasta este explicaţia care justifică neregăsirea acestui amendament la capitolul amendamente respinse.

Resusţinerea lui de către iniţiator - şi, iertaţi-mă, iarăşi sunt nevoit să fiu nemulţumit - apare ca o abatere de la regulament, pentru că apare ca un amendament nou. Şi eu cred că este normal, dacă îl calificăm amendament nou, să fie retrimis comisiei, aceasta să-l analizeze şi să revină cu un punct de vedere asupra acestuia la viitoarea şedinţă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, nu vă supăraţi, de la colegul dumneavoastră, domnul deputat Kovacs, am înţeles că totuşi s-a dezbătut acest amendament în comisie şi a fost respins. Domnule Kovacs, iertaţi-mi supărarea, a fost dezbătut sau n-a fost dezbătut?

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

A fost.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, atunci urmează să ne pronunţăm în plen asupra lui.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, dezbaterea, v-am spus, s-a făcut pe cele două materiale, el n-a fost susţinut de către nimeni. În momentul când s-a luat articolul respectiv, s-a propus eliminarea şi s-a eliminat fără să existe o susţinere din partea unuia dintre colegii noştri. Drept consecinţă, nu putea să apară în amendamentele respinse din raportul nostru.

Domnul Valer Dorneanu:

Îi dau cuvântul şi iniţiatorului, probabil că o fi fost şi dânsul la dezbatere.

Doamna Ileana Tureanu:

Sigur că noi, ca iniţiatori, nu putem să influenţăm votul comisiei, numai că acest articol a fost susţinut în comisie de iniţiator, cu insistenţă, din cauza situaţiilor de care ne izbim zi de zi, pe care nu le putem repara astăzi, dar pe care le putem preîntâmpina. S-a discutat mult în comisie, s-a evocat art. 34 din Legea nr. 1/2000, s-a spus că art. 34 rezolvă această situaţie şi noi am spus că nu este adevărat.

Art. 34 din Legea Lupu spune "terenurile fără construcţii", ceea ce tribunalele interpretează ca orice teren pe care nu este construit, dar nu spaţiile urbanistice, care pot să fie orice de utilitate publică. Sunt zone cu reţele edilitare, sunt străzi, sunt şine de tramvai, sunt parcaje, sunt spaţii de protecţie a monumentelor. Pentru instanţe faptul că nu este construit deasupra este suficient temei de retrocedare.

Deci, noi am susţinut în comisie acest punct. Îmi pare foarte rău, toată lumea ştie, am fost acolo, iniţiatorul a susţinut acest punct în comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Mie mi se par clare lucrurile. E vorba de un amendament care a fost, totuşi, prezentat în comisie, nu mai spun că el a fost discutat în cealaltă comisie. Comisia l-a respins, potrivit regulamentului, iniţiatorul are dreptul să-şi susţină acest amendament şi îi dau cuvântul să o facă.

Domnul Radu Liviu Bara:

"Terenurile din intravilanul localităţilor aflate în proprietate privată sau publică a primăriilor, pe care sunt realizate lucrări de investiţii, inclusiv amenajările urbanistice aferente, aprobate potrivit legii, nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, situaţie în care se aplică prevederile legale privind despăgubirile."

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să reflectaţi la acest amendament în pauza de masă, să-l discutaţi în grupurile parlamentare şi urmează dezbateri pe marginea lui. Şi îl vom supune votului plenului Camerei, aşa cum se procedează cu celelalte amendamente respinse.

Urmează o pauză până la ora 14,00. Am rugămintea să încercăm să ne încadrăm în termen, pentru a putea parcurge acest proiect de lege care mi se pare important şi nu mi se pare justificat ca pentru un singur amendament să-l trimitem înapoi, în comisie.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă reluaţi locurile, pentru a putea începe şedinţa.

Permiteţi-mi mai întâi să vă supun votului câteva comisii de mediere:

1. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, unde sunt propuşi domnii şi doamnele deputaţi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Anastasescu Olga Lucheria, Sandu Ioan Florentin - din partea Grupul parlamentar PDSR, precum şi Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan - Grupul parlamentar PRM şi Ionescu Dan Grupul parlamentar PD.

2. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale au fost propuşi: Voicu Mădălin, Moldovan Carmen Ileana, Moldoveanu Eugenia - Grupul parlamentar PDSR, Vasilescu Lia Olguţa - Grupul parlamentar PRM, Muscă Monica Octavia - Grupul parlamentar PNL, Kelemen Hunor - Grupul parlamentar UDMR şi Stana Ionescu Ileana - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

3. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea şi funcţionarea Fondului cultural naţional: Voicu Mădălin, Moldovan Carmen Ileana, Moldoveanu Eugenia - Grupul parlamentar PDSR, Duţu Constantin, Vasilescu Lia Olguţa - Grupul parlamentar PRM, Onisei Ion - Grupul parlamentar PD şi Muscă Monica Octavia Grupul parlamentar PNL.

4. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat: Andrei Ioan, Iliescu Valentin Adrian, Mitu Dumitru Octavian - Grupul parlamentar PDSR, Bucur Constantin, Apostolescu Maria - Grupul parlamentar PRM, Borbely Laszlo - Grupul parlamentar UDMR şi Miron Ignat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru aceste comisii? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-au votat fiecare dintre aceste comisii.

Vă rog să mai fiţi de acord cu înlocuirea domnului deputat Paul Şnaider din Comisia de mediere pentru soluţioarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional, cu domnul deputat Mircea Bucur, la propunerea Grupul parlamentar al PRM.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Trecem în continuare la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea legii nr. 50/1991. Aţi reţinut amendamentul pe care vi l-a propus domnul deputat Bara, îl întreb dacă vrea să mai participe la dezbateri. Da, vrea să mai facă o precizare.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş ruga să fiţi de acord, pentru o mai bună redactare a articolului, ca acesta să aibă următorul conţinut: "Terenurile din intravilanul localităţilor aflate în proprietate privată sau publică a primăriilor pe care sunt realizate lucrări de investiţii, inclusiv amenajările urbanistice aferente, aprobate potrivit legii, nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, aplicându-se prevederile legale privind despăgubirile." Aici era scris "situaţie în care se aplică" şi am înlocuit cu "aplicându-se prevederile legale privind despăgubirile". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte cineva să intervină la dezbateri? Domnul deputat Leonăchescu. Poftiţi!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am în faţă Legea nr. 10/2001 publicată în Monitorul Oficial nr. 75/14 februarie a.c. Aici există, la Cap. II, titlul: "Restituirea în natură sau măsuri reparatorii prin echivalent". Eu aş propune ca în finalul textului propus de domnul deputat Bara, cu care sunt în totalitate de acord, să adăugăm: "Prin măsuri reparatorii în echivalent", formularea din legea aceasta, care a devenit de acum un mod de redactare de referinţă.

Şi aş mai face o observaţie în final, domnule preşedinte: sunt elemente de limbă care n-ar trebui puse la vot niciodată. De exemplu, când un text se termină cu "următoarele", urmează două puncte şi după aceea o enumerare, nu se mai comentează şi nu se votează. Eu fac această observaţie pe baza intervenţiei mele făcute la un alineat anterior, unde trebuia enunţat întâi conţinutul şi "următoarele" după care urmau cele două puncte. Aţi pus la vot şi cred că n-aţi procedat bine. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei şi a iniţiatorului amendamentului? Domnul deputat Bara, mai întâi. Aţi fost atent la amendamentul la amendamentul dumneavoastră, formulat de domnul Leonăchescu? Guvernul? Bun.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Bara, astfel cum a fost completat, cu sintagma precizată de domnul deputat Leonăchescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Noastră.

Abţineri? 3 abţineri.

S-a votat amendamentul domnului deputat Bara.

Întreb comisia dacă acest amendament ar veni în urma celor 4 alineate ale art. 20? Pentru stenogramă, amendamentul domnului deputat Bara va deveni alin. 3, iar următoarele alineate vor deveni alin.4 şi alin.5.

La actualul alin. 3, care va deveni alin.4, comisia nu a operat nici o modificare. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu, este votat în unanimitate.

Actualul alin. 4 de la pct. 136 din raport, care va deveni alin. 5, vă rog să-l urmăriţi în redactarea propusă de comisie. Dacă aveţi vreo observaţie? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?Abţineri?unanimitate.Domnul preşedinte Oltean vrea să revenim la poz.76 din raport, pentru că s-a strecurat o greşeală.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,Domnilor colegi,Vă cer îngăduinţa de a reveni la poz. 76 la pag. 17 din raport, unde abia în pauză am constatat o eroare materială. La art. 6 pct. 15, textul corect este cel pe care am să vi-l redau: "Taxa pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se calulează la 30% din valoarea actualizată a taxei de autorizare." În textul pe care dumneavoastră îl aveţi era raportată la jumătate din valoare, or, în cadrul comisiei, s-a acceptat diminuarea acesteia, deci recalcularea ei la 30%. Vă rog frumos să fiţi de acord să efectuăm această modificare.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că amendamentul comisiei aşa a fost votat, cu 30%?

Domnul Ioan Oltean:

Comisia a adoptat să se calculeze cu 30%.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Supun din nou la vot, rog stenografa să fie atentă, amendamentul de la poz. 76, cel referitor la alin. 15 al art. 6, şi vă rog să reţineţi că în loc de cuvântul "jumătate" se pune "30%". Deci: "Se calculează la 30% din valoarea actualizată a taxei de autorizare". Să corectaţi şi aici.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

Sau vreţi să interveniţi? Domnul deputat Leonăchescu se abţine, din motive de procedură, că am revenit la text, de la vot.

La poz. 137 din raport, vă rog să urmăriţi amendamentul cu privire la art. 21. De fapt, la acest articol comisia preia textele nemodificate şi, în consecinţă, dacă dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni, se consideră adoptate.

Cu precizarea că, la lit. c) şi la alin. 2, vă rog să urmăriţi amendamentele de la poz. 141 şi 142, Comisia majorează, în alin. 2, amenzile, faţă de cele prevăzute în textul iniţial, iar lit. c) îi dă o nouă formulare, preluată de la art. 13 lit. m).

Dacă aveţi obiecţiuni la lit. c) şi la alin. 2 de la pct. 141 şi 142? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu.

unanimitate.

La poz. 143 urmăriţi amendamentul cu privire la art. 22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă, dacă sunt voturi? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Începând de la pct. 144, urmăriţi noul text al art. 23 alin. 1, cu toate literele sale, până la lit. g). Deci, de la lit. a) până la g), unele texte rămân nemodificate, iar altele suportă uşoare ameliorări redacţionale. Dacă aveţi observaţii la aceste litere, cuprinse de la pct. 144 până la pct. 152? Nu. Le supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

unanimitate.

La pct. 153, comisia propune eliminarea lit. h). Dacă aveţi obiecţiuni? Domnul deputat Bara.

Domnul Radu- Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte. La poz. 153, 154, 155 şi 156, deci lit. h), i), j) şi k), la care a propus comisia eliminarea, a fost o întreagă discuţie în cadrul comisiei, despre modul în care pot fi traşi la răspundere funcţionarii publici. Şi aş dori să atrag atenţia - sigur, şi în cadrul comisiei am susţinut acest punct de vedere - că principala cauză a multor ilegalităţi care s-au întâmplat, cel puţin în ultimii 9 sau 10 ani de zile, de când a apărut Legea nr. 50, a fost şi datorită activităţii defectuoase care a avut loc în cadrul administraţiei, datorită unor funcţionari, eu zic, neatenţi, nu altfel, datorită incorectitudinii unor astfel de emiteri a certificatului de urbanism, la întocmirea autorizaţiei, controlul nu s-a exercitat. sigur că funcţionarul public nu a putut fi tras la răspundere, cu toate că în Legea nr. 188 a funcţionarilor publici s-a prevăzut, la art. 69 şi 76, stabilirea unor sancţiuni disciplinare; însă în legătură cu această activitate a lor nu există nicăieri o precizare asupra modului în care aceşti funcţionari ar trebui să fie traşi la răspundere.

Cât despre control, chiar dacă se pare că este "de la centru", cum spuneau nişte colegi, "controlul statutului", să ştiţi că la ora actuală, şi în Germania, şi în statele din vestul Europei, există acest control al calităţii în construcţii, care depăşeşte nivelul landurilor sau al regiunilor respective.

Acestea sunt numai câteva considerente pentru care eu vă rog, domnule preşedinte, ca aceste litere, h), i), j) şi k), de la poz.153, să supuneţi plenului să nu fie eliminate şi să rămână în cadrul legii.

Sigur, doresc să aflu şi poziţia colegilor din comisie, dar mai mult a iniţiatorului. Deci, este vorba de lit.i), h), j) şi k).

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Lit.l) şi m) rămân?

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Din partea comisiei, mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţin şi eu punctul de vedere exprimat de domnul deputat Bara, din foarte multe considerente. Remarcaţi aici că, pe filiera avizării şi în fond a tehnologiei apariţiei unei construcţii, apar şi aceşti salariaţi care uneori fie că sunt prea tineri şi n-au experienţă destulă, fie că nu cunosc exact situaţia de la faţa locului, fie din alte motive, dau avize care produc mult rău. Când densitatea construcţiilor creşte, când numărul reperelor tehnice de la suprafaţă şi din subteran creşte şi uneori chiar nu se cunoaşte în detaliu, când pericolul de seism este o realitate, anunţată chiar, o asemenea prevedere, cum este cea de la lit.h), dar şi de la cele următoare, lit. i), j), k), l), m), unde s-a propus şi eliminarea, ar putea să prevină situaţii neplăcute. De aceea, eu sunt împotriva eliminării acestor prevederi de la poz.153-158 inclusiv, şi propun să le votăm aşa cum au fost ele redactate şi prezentate în prima coloană de către iniţiator, fiind vorba de textul iniţial, practic.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci dumneavoastră mai adăugaţi două litere - lit.l) şi m).

Domnul preşedinte Oltean, aţi rămas în minoritate sau vă asociaţi colegilor dumneavoastră?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, trebuie să precizez că cei doi colegi ai mei au vorbit în nume personal, şi nu în numele comisiei; aş vrea să se reţină acest lucru, ca să nu existe nici un fel de interpretare.

Ce a avut în vedere comisia atunci când a propus şi a obţinut eliminarea acestor texte din corpul legii: în primul rând, am avut ca argument, domnule preşedinte, avizul instituţiei pe care dumneavoastră aţi condus-o, chiar emis pe vremea când eraţi preşedintele Consiliului Legislativ, şi îmi permiteţi să dau citire punctului de vedere pe care Consiliul Legislativ l-a exprimat în raport cu art.23, lit.h), i), j) şi l) - în art.23, faptele sancţionate contravenţional prevăzute la lit.h.), i), j) şi l) pot fi săvârşite numai de către funcţionari, de către persoane încadrate deci într-un raport de muncă şi care trebuie să răspundă în consecinţă în această calitate, potrivit normelor privind răspunderea disciplinară şi materială, şi nu potrivit normelor răspunderii contravenţionale, specifică pentru comportări inadecvate ale unei persoane în calitatea sa de simplu cetăţean.

De altfel, sancţiunea amenzii contravenţionale, în cazul unei nerespectări a îndatoririlor de serviciu este lipsită de sens, deoarece, dacă nerespectarea este, de exemplu, voită, scopul ei ilicit poate fi chiar acoperit de o astfel de sancţiune, deşi fapta este o infracţiune de abuz de serviciu sau o infracţiune de corupţie. Prin urmare, nu există nici o raţiune ca astfel de infracţiuni să fie implicit dezincriminate prin reglementarea lor expresă drept contravenţie.

În consecinţă, propunem eliminarea din proiect a tuturor ipotezelor privind fapte de încălcare sau nerespectare a unor îndatoriri de serviciu care să poată fi sancţionate contravenţional.

În calitatea mea de jurist, trebuie să recunosc că mi-am însuşit acest punct de vedere fără nici un fel de reţinere, şi aş vrea să fac apel la distinşii jurişti care sunt prezenţi în sală, pentru că din practica existentă, pentru aceeaşi faptă, un salariat poate fi sancţionat şi disciplinar, în temeiul dreptului muncii, angajându-se în răspunderea materială sau răspunderea dreptului muncii, ci şi contravenţional, angajându-se în răspunderea contravenţională, cu atât mai mult cu cât fapta în sine şi faptele enumerate ca fiind produse de către potenţialii angajaţi ai instituţiilor publice de stat sunt sancţionabile prin aplicarea prevederilor dreptului muncii.

Domnule preşedinte, aceasta a fost raţiunea pentru care, în cadrul comisiei, s-a susţinut eliminarea acestora atunci când faptele respective sunt întâlnite şi ele, sunt produse ca abateri de la disciplina muncii, şi conducătorul instituţiei respective are la-ndemâna sa instrumentul necesar pentru a fi sancţionat.

Mai mult, dacă aceste fapte capătă un caracter ilicit, ele pot fi calificate ca şi infracţiuni, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, ceea ce oferă instrumente suficiente pentru a interveni în asemenea situaţii.

Iată, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, raţiunea pe care noi am avut-o în vedere atunci când am propus eliminarea acestor articole din corpul legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kovács Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că, în comisie, disputele au fost destul de aprinse pe această problemă. Vreau să vă precizez de la început două aspecte: în Legea nr.50 din 1991, în forma sa iniţială şi cu modificările ulterioare, aceste contravenţii au existat; cuantumul amenzilor practic se schimbă aici. În al doilea rând, deşi Legea funcţionarului public a ieşit ulterior, în toate reglementările pe care le-am avut în perioada de după decembrie 1989 pentru funcţionari erau prevăzute toate acele formule de răspundere materială, disciplinară, penală. Practic şi în Legea funcţionarului public apare un text în care se face un enunţ al felurilor de răspundere, inclusiv răspundere contravenţională, dacă nu mă înşel eu, dar putem verifica în Legea funcţionarului public.

Ce se întâmplă: aici trebuie să ne gândim, şi este bine s-o mai gândim odată şi în plen, pentru că este mai bine să măsurăm de 10 ori înainte de a tăia o singură dată; practic avem în vedere acele fapte în care ne aflăm în faţa unei rele-credinţe manifestate din partea unor funcţionari publici care se regăsesc în cadrul autorităţii locale în majoritatea situaţiilor.

În toate aceste situaţii când nu se ajunge la gradul de pericol social al unei infracţiuni, dacă s-a făcut eliberarea unei autorizaţii fără titlu de proprietate sau încălcându-se alte prevederi, alte condiţii necesare, noi ne putem trezi în situaţia că acel funcţionar vinovat va fi sancţionat cu mustrare sau cu avertisment. În comisie s-a argumentat că pentru un funcţionar public pedeapsa cea mai mare este să i se desfacă contractul de muncă, şi de asemenea s-a argumentat că nu se poate aplica pentru aceeaşi faptă două pedepse, dar noi, dacă eliminăm aceste contravenţii, practic pe cei care ar trebui să realizeze disciplina în construcţii îi lipsim de un mijloc foarte important. Dacă cumva s-ar pune problema că cineva s-ar găsi lezat de faptul că i s-ar fi aplicat două sancţiuni, ce se întâmplă în acest caz - persoana lezată se adresează instanţei judecătoreşti care va stabili, în această situaţie, care anume dintre pedepse se aplică.

Deci, eu cred că dacă mergem pe linia eliminării, atunci să nu ne mai aşteptăm la cine ştie ce disciplină în materia construcţiilor pentru perioada în care această lege modificată îşi va găsi aplicarea. Dacă lăsăm aceste contravenţii aici, atunci lăsăm şi un mijloc la-ndemâna celor care trebuie să aibă grijă de disciplina în construcţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

V-aş ruga să vă referiţi şi la propunerea domnului deputat Leonăchescu, care adaugă situaţiei expuse de domnul Bara şi lit.l) şi m), susţinând că nici acestea nu trebuie eliminate.

Domnul Kovács Csaba-Tiberiu:

Practic, lit.l) s-a eliminat pentru aceeaşi motivare pentru care am făcut argumentaţia, vis-ŕ-vis de trimiterea la Legea nr.188/1999 a funcţionarului public. Deci şi la lit.l) ne găsim în această situaţie. La lit.m), practic întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diploma universitară, în condiţiile prevăzute la art.6², eu cred că este aceeşi situaţie - în materie de construcţii, pentru semnare, trebuie o anumită calificare. Cine nu are acea calificare, nu înseamnă în mod abolut că el a comis o infracţiune; s-ar putea să nu fie de o asemenea gravitate să ne regăsim în materie contravenţională, dar, dacă a semnat în mod nejustificat, sigur că el poate să fie sancţionat şi cu o contravenţie. Deci, eu sunt de acord şi cu referirea la lit.l) şi m).

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marin Cristea.

Domnul Marin Cristea:

În susţinerea celor care au propus să nu fie eliminate aceste alineate de sancţionare a acestui gen de contravenţii, eu aş vrea să vă exprim un punct de vedere care de fapt confirmă că vrem să eliminăm abaterile cu cele mai grave aspecte sau implicaţii şi material şi penal şi social, şi vă citez prima contravenţie, care eu spun că ar fi trebuit să fie infracţiune şi care ni se propune să o eliminăm - "Se emit autorizaţii în lipsa titlului de proprietate...". păi, mai grav decât asta, ca să mă laşi şi fără pământ, şi după aceea să mă şi jecmăneşti, să mă faci să şi proiectez, să-mi iei şi banii pe proiect, nu ştiu ce se poate întâmpla mai grav!

O altă propunere de eliminare, o altă contravenţie - "S-a emis autorizaţia de construcţie în baza unor documentaţii în neconcordanţă cu proiectul tehnic ori cu normele tehnice de proiectare în vigoare..."; deci sunt într-o zonă seismică sau de solicitare complexă, şi eu o fac probabil ca pe o construcţie agro-zootehnică, o clădire de locuit sau o clădire administrativă. Mai citez: "Emit autorizaţia de construcţie în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii...", adică consolidarea unui imobil îl fac fără expertiză tehnică, şi tot aşa şi ultimele două, asupra cărora unii au spus să le eliminăm, alţii să nu le eliminăm. Nu trebuie eliminate, pentru că au acelaşi efect asupra construcţiilor şi asupra disciplinei în construcţii.

Ştiţi de ce tot i s-a dat de lucru domnului Băsescu şi i s-au dat motive de lucru? Pentru că n-au fost respectate aceste lucruri pe care vrem noi să le elimimăm.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi trebuie să înţelegem că, în această lege, caracterul dominant este cel tehnic, şi în tehnică rata schimbării este foarte mare, şi uneori textul juridic nu poate prinde rapid evoluţia rapidă din sectorul tehnic. De aceea, vă rog să reţineţi faptul că legile noastre tehnice, practic, ar trebui să fie respectate aşa cum tehnicienii le gândesc pe fluxul logic al tehnologiei construcţiilor.

Sigur că suntem de acord să nu se dea două tipuri de pedepse - una este infracţiune, alta este de altă natură. Juriştii vor lămuri chestiunea aceasta şi, iată, avem o soluţie - cel care este vizat poate contesta amenda sau pedeapsa respectivă, dar, vă rog, dacă venim cu o lege tehnică pentru a asigura vieţile oamenilor, pentru a asigura bunurile, încercaţi să daţi crezare şi oamenilor care lucrează în acest sector, fiindcă nu albesc degeaba promovând idealuri tehnice superioare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Marton, şi după aceea v-aş propune să sistăm discuţiile la acest punct. Şi îi dăm, bineînţeles, cuvântul iniţiatorului, dacă doreşte.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am un singur element în plus: în cazul unor litere care s-au propus a fi eliminate, anumite persoane s-ar putea să fie lezate în exercitarea anumitor drepturi, şi nu cred că îi putem lipsi de această posibilitate ca, în cazul încălcării acestor drepturi, să se aplice prevederile contravenţionale.

Sunt nişte cazuri într-adevăr destul de grave de încălcare, şi nu cred că putem renunţa la aceste litere, tocmai în interesul public, în cel mai bun sens al său.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să construiesc pe raţionamentul domnului Cristea şi să susţin că argumentul domniei sale vine şi pledează în susţinerea punctului de vedere al comisiei, pentru că, prin eliminarea acestor fapte, producerea lor de către un funcţionar public dă posibilitatea de a califica fapta în sine un abuz în serviciu sau o neglijenţă în serviciu, faptă cu caracter penal, prin care se ia măsura sancţionării mai drastice împotriva autorului decât prin calitatea lor, drept contravenţie. Dar, sigur, raţionamentul în sine este de luat în calcul.

Domnule preşedinte,

Eu doresc să vă provoc pe dumneavoastră, pentru că sunteţi un eminent jurist, şi aceasta este o chestiune de natură juridică. Eu am citat dintr-un material al Consiliului Legislativ, al cărui preşedinte dumneavoastră aţi fost, şi aş vrea ca dumneavoastră să vă exprimaţi punctul de vedere în raport cu problema pusă în discuţie, nu în calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, ci în calitate de eminent jurist.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimate coleg,

Daţi-mi voie să rămân neutru şi să nu mă las provocat. Vreau să rămân obiectiv şi să nu par a-mi susţine punctele de vedere cu autoritatea preşedintelui Camerei Deputaţilor pe cele pe care mi le-am exprimat ca preşedinte al unui organism consultativ.

Rog reprezentantul Guvernului să se pronunţe.

Doamna Ileana Tureanu:

Atunci când am făcut introducerea pentru susţinerea modificării Legii nr.50, v-am asigurat că această lege va întări disciplina în construcţii, va garanta drepturile investitorilor şi îi va ocroti interesele.

Prin eliminarea acestor puncte de contravenţii ale funcţionarilor publici, vom obţine o lege mai slabă decât cea pe care o practicăm astăzi. Care sunt contravenţiile despre care spunem aici: emiterea de certificate de urbanism incomplete. Ştiţi bine că există foarte multe cazuri în care investitorul n-a fost prevenit asupra echipamentelor edilitare, asupra interdicţiilor de construcţie într-o anume zonă. I s-a dat voie să construiască o clădire de 10 nivele, şi în realitate nu avea voie să construiască decât 4 nivele. A fost indus în eroare de certificatul de urbanism; a investit într-un proiect şi i s-a refuzat autorizaţia de construire sau i s-a promis o autorizaţie de construire pentru un spaţiu industrial, şi avem foarte multe exemple şi în Bucureşti, în care pentru o construcţie industrială de 900 de miliarde i s-a dat autorizaţie provizorie, prin care se angajează că o demolează la prima strigare.

Cred că implicarea funcţionarului public cu responsabilitate în emiterea documentelor este absolut esenţială, iar răspunderea, faptul că ne spuneţi că-i penal, faptul că un funcţionar va face puşcărie nu absolvă un investitor care a investit sute de milioane într-o construcţie din cauza unei autorizaţii prost emise. Dacă îl amendăm, tot nu răscumpărăm ceea ce s-a făcut greşit.

În Legea funcţionarului public se spune că răspunderea contravenţională a funcţionarilor publici se angajează în cazul în care aceştia au săvârşit o contravenţie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu. Deci nu este nici o contradicţie între ceea ce prevedem în această lege şi Legea funcţionarului public.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc.

Fără a încerca să răspund totuşi provocării domnului preşedinte Oltean, şi fără a vă influenţa, aş vrea să-i reamintesc că avizul la care face referire, al Consiliului Legislativ, este datat din 1998, că între timp a apărut Legea funcţionarului public, care plasează toţi aceşti funcţionari în sfera dreptului administrativ mai de grabă de sfera dreptului muncii, şi că argumentele de acolo se refereau la o dată când nu exista Legea funcţionarului public.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit susţinerile colegilor dumneavoastră care pledează pentru menţinerea sancţiunilor cuprinse între lit.h) şi lit.m), aţi auzit şi punctul de vedere al Guvernului, şi vă reamintesc că, potrivit Regulamentului, eu supun întâi la vot amendamentul comisiei. Ca atare, pentru a se adopta punctul de vedere al colegilor dumneavoastră care au intervenit, ar trebui să se respingă amendamentul comisiei.

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de eliminarea a contravenţiilor prevăzute de la lit.h) la lit.m), cuprinse în raport de la pct.153 la 158.

Cine este pentru? 11 voturi pentru, ceea ce reprezintă majoritatea Grupului parlamentar al PD-ului, dar, din păcate, nu şi majoritatea Camerei Deputaţilor.

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Este evident că amendamentul comisiei a fost respins prin majoritate.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de menţinere a textelor lit.h) până la lit.m), cuprinse între pct.153 şi 158, astfel cum sunt cuprinse în proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

În consecinţă, s-a votat amendamentul care menţine contravenţiile de la lit.h) până la lit.m).

Trecem în continuare la pct.159 din raport. Comisia propune o nouă literă, lit.h). Vă rog să urmăriţi alcătuirea ei.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.160 din raport, comisia propune încă o literă, lit.i).

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

La semnalarea distinsului nostru coleg Kovács, vă rog să reveniţi la pct.158.

La textul de la pct.158, noi am votat menţinerea acestei contravenţii. Vă rog însă să observaţi, întorcându-vă la pct.141, lit.c), că fapta contravenţionalizată la pct.158 constituie infracţiune, potrivit lit.c) de la art.21, pe care l-am votat şi, deci pentru că l-am votat şi rămâne votat pct.141, nu puteam să votăm şi pct.158.

Supun votului dumneavoastră păstrarea textului amendamentului comisiei, de eliminare a acestui text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat amendamentul comisiei de la pct.158.

La pct.159 am votat lit.h) şi, la pct.160, lit.i).

Revenim la pct.161 din raport, cel care se referă la alin.2 al textului pe care îl discutăm.

Observaţi, vă rog, amendamentul comisiei de aici care reorganizează acest text, "după limitele fiecărei contravenţii", modificând uşor şi aceste limite.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.261? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La art.162, comisia introduce un alineat...

Doamna Ileana Tureanu (din loja Guvernului):

Trebuie completat cu litere amendamentele.

Domnul Valer Dorneanu:

La alin.2 de la punctul 161, vă rog pe toţi, Guvernul, şi comisia, şi pe dumneavoastră, să fiţi atenţi, ca să nu mai revenim la ceea ce discutăm.

Observaţi punctul 161. Comisia a rearanjat sancţiunile contravenţiilor, dar a omis să le marcheze cu literele alfabetului, aşa cum sunt marcate aici şi cum cer normele de tehnică legislativă.

Doamnă ministru, vă rog să nu mă mai derutaţi şi să fiţi atentă, pentru că, uitaţi-vă, după fiecare enumerare, spune: "de la 10 milioane la?" cele de la lit.a). Deci rămâne votat textul aşa cum este.

La punctul 162, alin.3 nou, introdus de comisie, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 163, alin.3 care, după numerotare, devine 4, vă rog să vedeţi textul comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivădacă sunt?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

La pct.164, comisia propune eliminarea alin.4.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul deputat Bara.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

Dacă observaţi, sunt sigur, şi la alin.2, dar acum nu mai revenim, dacă noi am aprobat art.23 şi lit.h), i), j) şi k), e normal ca acest alin.4 să rămână. Deci: "Sancţionarea amenzii pentru faptele prevăzute la alin.1, lit.h) şi i) se aplică şi funcţionarului responsabil, cel care contrasemnează aceste acte". Deci nu răspunde numai cel care întocmeşte actul, ci şi cel care este şeful lui.

Deci propun ca alin.4, numai alin.4 să rămână.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

Reprezentantul Guvernului?

Deci în logica celor votate deja la art.23.

Sunteţi de acord, da?

Doamna Ileana Tureanu (din loja Guvernului):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Aţi audiat amendamentul domnului deputat Bara.

Vă reamintesc că, pentru a fi admis acest amendament, trebuie să se respingă amendamentul comisiei.

Deci cine este pentru amendamentul comisiei, de eliminare a textului alin.4?

Împotriva eliminării? Da, majoritate.

Practic, s-a respins amendamentul.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Bara, de menţinere a alin.4 în text? Mulţumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă. 2 voturi împotrivă. Sau l-aţi încurajat domnule deputat Boc? L-aţi încurajat sau aţi votat alături de dânsul? Bun, a rămas un singur vot de la PD împotriva amendamentului domnului Bara, care s-a adoptat cu majoritatea voturilor.

La punctul 165, alin.5, comisia propune, de asemenea, eliminarea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei.

La pct.166 şi 167 din raport, comisia propune un nou alineat care va deveni alin.1 pentru art.24.

Vă rog să urmăriţi punctele 166, 167.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru aceste amendamente? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.168, comisia propune eliminarea art.24, alin.1.

Domnul Bara.

Chiar vreţi să se introducă în text tot ce s-a eliminat de către comisie?!

Domnul Radu-Liviu Bara:

Nu, nu. Este chiar ultima propunere, dar suntem obligaţi, domnule preşedinte, dacă am aprobat art.23, să aprobăm şi art.24 alin.1, în ceea ce priveşte controlul. Dacă vedeţi, chiar în final, spune "cu excepţia contravenţiilor arătate la art.23, alin.1, lit.h), i), j), k), l), exact ce noi am aprobat pentru. Deci suntem obligaţi să aprobăm şi art.24, alin.1, sub forma prezentată de către iniţiator.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Mai doreşte cineva să intervină?

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mai puţin lit.m), care nu s-a aprobat. Deci exact ce am aprobat la art.23, alin.1, lit.h, i), j), k), l), fără m), fiindcă lit.m) nu s-a aprobat...

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Oricum, pentru a se adopta acest text al domnului deputat Bara, susţinut şi de Guvern, este nevoie, mai întâi, să respingeţi amendamentul comisiei.

Deci cine este pentru amendamentul comisiei de la pct.168, de eliminare a art.24 alin.1? Nimeni.

Împotrivă? Toată lumea.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a respins amendamentul comisiei.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Bara, cu privire la păstrarea art.24, alin.1, cu excepţia lit.m)? Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.169 şi 170, comisia ameliorează redacţional alin.2 şi 3.

Dacă aveţi obiecţiuni împotriva celor două texte? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.171, 172, 173, pentru art.25 alin.1, comisia nu propune modificarea textului.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Rămâne textul, în unanimitate, aşa cum a fost prevăzut în lege.

La pct.173, vă rog să urmăriţi, art.25 alin.2, comisia are un amendament de reformulare.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

La punctele 174, 175, 176, 177, vă rog să urmăriţi textele reformulate ale art.25¹.

Dacă la aceste puncte aveţi vreo obiecţiune? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei pentru textul de la 25¹, cuprins între pct.171 şi 177 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Admise în unanimitate.

La pct.178, vă rog să urmăriţi textul nou amenajat al art.25². Vă rog să urmăriţi amendamentele comisiei pentru acest text, marcate la punctele 178, 179, 180.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.181, 182, 183, comisia propune eliminarea art.27.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Domnule Bara, e o eliminare aici. Nu aveţi obiecţiuni?!

Domnul Radu-Liviu Bara (din loja comisiei):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulţumesc.

Împotrivă nu sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctele 184, 185, 186 şi 187, comisia propune reformularea art.27, alin.1, lit.a) şi b).

Vedeţi că aici aţi greşit materialul, comisia! Aţi scris de două ori b)! Corectaţi, vă rog! Primul, în încadrarea lucrării, este a).

Deci art.27, alin.1 şi 2, comisia propune o uşoară ameliorare, iar la alin.3 un text nou.

Urmăriţi, încă o dată, vă rog, punctele 184, 185, 186 şi 187 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Pentru art.27 alin.3, comisia nu face amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate, în aceste condiţii.

La pct.189, cel cu referire la alin.5 al textului precizat, art.27, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pct.189.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctele 190, 191, 192, 193, vă rog să observaţi: comisia nu are amendamente la art.28.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

În aceste condiţii, se socotesc adoptate în unanimitate.

La pct.194, comisia propune abrogarea art.29.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 195, comisia propune un art. nou, art.29¹. Vă rog să-l urmăriţi la punctele 195, 196 şi 197.

Deci art.29¹, alin.1 şi 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 198, comisia propune eliminarea alin.3 al art.29¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctele 199 şi 200, pentru art.30 alin.1, comisia nu propune nici o modificare.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Se votează alin.1 în unanimitate.

La alin.2, urmăriţi punctul 201 din raport. Comisia propune eliminarea lui.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Din partea ministerului?

Vă rog să interveniţi, doamnă ministru.

Doamna Ileana Tureanu:

Contravenţiile au fost dozate în funcţie de gravitatea faptelor şi atunci noi propunem ca, în vederea eficientizării sancţiunii contravenţionale, amenda dispusă să fie achitată integral, eliminându-se posibilitatea achitării în 24 de ore a jumătate din minimul amenzii stabilite, aşa cum prevede Legea nr.32.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că nu înţeleg! Deci actualul text sună aşa: "Dacă contravenientul se angajează, sub semnătură, să achite, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei, jumătate din cuantumul amenzii stabilit de organele de control, se face menţiune despre aceasta în procesul-verbal". Acesta e textul din lege, iar comisia propune eliminarea lui. Dumneavoastră ce propuneţi?

Doamna Ileana Tureanu:

Noi propunem să fie păstrat modificat acest text. "Nu se aplică dispoziţiile art.25-27 din Legea nr.32/68 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Noi, după Regulament, putem propune la vot amendamentul comisiei, de eliminare, sau putem pune în discuţie un amendament de la comisie, care ar fi fost respins. A existat, din partea dumneavoastră, un asemenea amendament la comisie, care presupunea nu eliminarea textului, ci amendarea lui?

Domnul Ileana Tureanu:

Noi am propus această amendare a articolului.

Domnul Valer Dorneanu:

Unde aţi propus? Acum?

Doamna Ileana Tureanu:

În comisie, dar nu în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Acum nu se poate! Îmi pare foarte rău.

Doamna Ileana Tureanu:

Atunci propunem să păstrăm textul iniţial.

Domnul Valer Dorneanu:

Aceasta puteţi propune.

Reprezentantul comisiei.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Care este argumentul?!

Domnul Valer Dorneanu:

Argumentul că nu poate propune decât fie eliminarea, fie menţinerea textului este în Regulament.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar dacă se pare că am rămas singurul reprezentant al comisiei care susţine acest raport, în acest moment, îngăduiţi-mi, totuşi, să... (Rumoare în sală) Mulţumesc, domnule Coifan, nu v-am văzut până acum, mă bucur că aţi venit să întăriţi forţele.

Mă văd obligat, totuşi, să susţin punctul de vedere pe care comisia l-a adoptat atunci când a luat în dezbatere această lege şi să mă delimitez, dacă vreţi, de uşurinţa cu care ne schimbăm, peste noapte, punctele de vedere.

Motivaţia pe care am avut-o în vedere atunci când am solicitat eliminarea acestui alineat sunt prevederile Legii nr.32/1968, constituţia contravenţiei, art.26 care mi se pare absolut acoperitor şi această inovaţie de a plăti jumătate din cuantumul amenzii mi se pare a fi de neacceptat.

Art.26 din Legea nr.32/68 prevede că dacă contravenientul se angajează, sub semnătură privată, să achite, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii. Aceasta e prevederea-cadru pe care noi solicităm să o menţinem în rezolvarea problematicii puse în discuţie şi menţinem, deci, punctul de vedere în ce priveşte eliminarea alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, ca să-l completez pe domnul preşedinte al comisiei, este de principiu, pentru orice act normativ care stabileşte contravenţii, că lui îi sunt aplicabile prevederile legii-cadru.

Cu această precizare, supun votului dumneavoastră textul comisiei de eliminare a alin.2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat amendamentul comisiei în unanimitate.

La punctele 202, 203, cele referitoare la introducerea alin.2 şi 3, vă rog să observaţi amendamentele comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Supun cele 2 alineate noi de la punctele 202, 203 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La punctul 204, urmăriţi denumirea corectă a titlului capitolului IV.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La art.32 alin.1, punctul 34, textul rămâne nemodificat. Urmăriţi punctele 205, 206 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

La pct. 205, 206?

Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş propune să adoptăm prima variantă, deoarece în textul art.32 alin.1, în varianta propusă de comisie, grupul de 4 cuvinte "în condiţiile prezentei legi" apare de două ori şi nu are sens să facem asemenea repetiţii.

Este în rândul 1: "Persoanele fizice şi juridice care ... în condiţiile prezentei legi" şi în final se repetă "în condiţiile prezentei legi". Deci varianta din stânga, prima variantă a iniţiatorului, mi se pare corectă, are o singură dată prevăzut în text ceea ce doreşte, de două ori, să spună comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

Intervenţia dumneavoastră este evidentă, dar uitaţi-vă partea, să-i zic, umoristică a punctului 206 este că, în finalul rubricii din dreapta, se precizează textul nemodificat, ceea ce înseamnă că vă supun votului dumneavoastră textul nemodificat al art.32 alin.1.

Cine este pentru, aşa cum a propus domnul deputat Leonăchescu, pentru că era o repetiţie supărătoare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La pct.207, cel care se referă la alin.2, vă rog să observaţi amendamentul comisiei.

Dacă aveţi observaţii, obiecţii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La alin.3, comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu.

Votat în unanimitate acest alineat de la punctul 208.

Pct.209, 210 - vă rog să observaţi noul cuprins al art.35.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru noul cuprins al art.35, prezentat la amendamentul de la pct.209 - 210? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctele 211, 212, comisia propune menţinerea textului art.35 alin.1.

Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriţi amendamentul de la punctul 213 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctele 214, 215 din raport, urmăriţi ameliorarea textului propus de comisie.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctele 216, 217 şi 218, comisia propune o uşoară ameliorare a art.36¹ alin.1 şi 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La punctele 219, 220, 221, urmăriţi, vă rog, formularea uşor modificată a textului art.37 alin.1 şi 2.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 222 din raport, urmăriţi, vă rog, textul art.37².

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.38, urmăriţi amendamentul comisiei de la punctele 223, 224, 225. Comisia propune eliminarea acestui text al art.38 alin.1 şi 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La art.226, comisia propune un articol nou 38 alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc.

Unanimitate.

La punctele 227, 228, 229, comisia ne propune amendarea sau introducerea unui nou text, după art.38, respectiv art.38¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 230, comisia ne propune încă un text nou, art. 38¹, alin.1 şi 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.223, vă rog să urmăriţi: comisia propune eliminarea actualului alin.3 de la art.38¹.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei.

La pct.233, comisia ne propune un nou text pentru art.II.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, adoptat amendamentul de la pct.233.

La pct.234, textul art.III rămâne nemodificat de la comisie.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Trecem la anexe.

Titlul anexei la pct.235.

Rog comisia să precizeze: anexa 1 nu era, a fost introdusă de către comisie.

Deci vă rog să urmăriţi anexa nr.1 care a fost introdusă de către comisie. O tratăm global, pentru că este anexă, nu este articol de lege. Urmăriţi, totuşi, compunerea acestei anexe care se întinde de la punctul 235 din raport până la punctul 278.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul deputat Bara.

Să precizaţi la care din puncte aveţi obiecţiuni.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Aş dori, la punctul 262, "Dotări şi instalaţii tehnologice", să se facă o nouă numerotare, deci 2.3.1, 2.3.2 să rămână aşa cum sunt şi introducem un alt punct 2.3.3.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi că nu vă pot urmări, domnule deputat!

Domnul Radu-Liviu Bara:

Deci mă puteţi urmări?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă pot urmări. M-aţi plasat la punctul 260 din raport.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da, pct.260 să rămână aşa, la 261 tot aşa şi la 262, la punctul 2.3. "Dotări şi instalaţii tehnologice", introducem încă un punct, 2.3.3, da?

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Să apară "Instalaţii şi schemele instalaţiilor", unde să scrie: "Se vor prezenta parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate". Am susţinut-o şi în comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci mai spuneţi o dată: "Instalaţii şi..."

Domnul Radu-Liviu Bara:

"Instalaţii şi schemele instalaţiilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Şi "scheme".

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da. trebuie să apară neapărat acest punct, în cadrul proiectului de structură, fiindcă, aşa cum am explicat şi acolo, sunt foarte multe instalaţii şi scheme ale acestor instalaţii care sunt absolut necesare, să ştiu traseul lor, modul lor de racordare şi exact, deci modul în care, în cadrul clădirii respective, traseele lor se intersectează, nu se intersectează cu părţile de rezistenţă. Deci "Instalaţii şi schemele instalaţiilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Deci cei care au lucrat pe şantier ştiu foarte bine, foarte multe probleme au apărut datorită faptului că aceste instalaţii nu au fost materializate într-o planşă şi constructorul, în momentul când a încercat să intervină la clădire, sau la partea de rezistenţă, sau la partea de arhitectură, neavând aceste scheme de instalaţii, s-au întâmplat multe accidente.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Apropo de şantiere, în stilul preşedintelui comisiei, îl provoc pe domnul deputat Marin Cristea să fie atent la această propunere!

Domnule Leonăchescu, tot aici doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Cred că domnul Bara a vrut să spună "schemele instalaţiilor", nu instalaţiile toate băgate în documentaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

A spus "instalaţii şi scheme de instalaţii".

Cum e? Fără instalaţii?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

"Schemele instalaţiilor" este bine.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Leonăchescu: scheme de instalaţii sau schemele instalaţiilor? Haideţi că dumneavoastră sunteţi jurist, domnul Bara nu e!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

"Schemele instalaţiilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul are ceva împotrivă?

Doamna Ileana Tureanu (din loja Guvernului):

"Schemele instalaţiilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Ca să lucrăm organizat, vă întreb întâi dacă la punctele enunţate de către comisie, în anexă, există, în afara punctului 262, la care vom reveni, dacă există alte obiecţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră punctele anexei de la 235 până la 278, în propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Acum, supun votului dumneavoastră punctul 262...

Domnul Radu-Liviu Bara (din loja comisiei):

Pct.264 apărea 265 după renumerotare.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci unde apare 2.3 la dumneavoastră? După pct.264?

Domnul Radu-Liviu Bara (din loja comisiei):

Apare pct.265 şi se renumerotează de acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci pct.264¹.

Stimaţi colegi,

Deci vă rog să urmăriţi raportul la pag.29: există, în dreptul punctului din raport 262, numerotarea 2.3 "Dotări şi instalaţii tehnologice". Domnul Bara propune ca, după 2.3.1 şi 2.3.2 să fie introdus pct.2.3.3 "Schemele instalaţiilor".

Cine este pentru acest amendament? Mulţumesc.

Staţi un pic, că ministerul s-a răzgândit. Vă rog să vă răzgândiţi la microfon, doamna ministru. vă rog frumos să vă duceţi la microfon că ne încurcăm în 2.3.3. şi 2.3.4.

Doamna Ileana Tureanu:

Deci, rămâne 2.2 "structură"; 2.3 "dotări şi instalaţii tehnologice"; 2.4 "instalaţii" cu subpunct "schemele instalaţiilor". Corect?

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, nu 2.3.3., ci 2.4.

Doamna Ileana Tureanu:

2.4, da, ca să nu fie subordonat...

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bara, renumerotat 2.4.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Deci, anexa 1 am votat-o. urmăriţi anexa 2 care se întinde de la punctul 279 până la 298? Domnule preşedinte Oltean, anexa 1 începe la pct.279 şi se duce până la punctul...

Domnul Ioan Oltean (din bancă):

Pct.302, anexa 2.

Domnul Valer Dorneanu:

Anexa 2, la mine, se încheie la pct.298, semnat Ioan Oltean, Kovacs Tiberiu. (Se consultă cu comisia.) Pagina mea nu are verso.

Vă rog să urmăriţi anexa 2 care începe de la pct.279 şi se termină la pct.302. Dacă aveţi obiecţiuni la această anexă, la vreunul din puncte? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a votat şi anexa 2. Şi cu aceasta am parcurs întreaga lege, după raportul comisiei. vom supune acest text votului final în şedinţa de joi.

Stimaţi colegi,

Urmează proiectul de Lege privind extrădarea. Rog reprezentantul Ministerului Justiţiei să prezinte acest proiect de lege. Comisia juridică, domnul preşedinte Ionel Olteanu. Vreţi să combateţi de acolo din sală. Rămâneţi pe loc.

Doamna Cristina Luzescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor, domnilor deputaţi,

În dreptul nostru intern, dispoziţii referitoare la extrădare există în Constituţie în art.19, în Codul Penal, art.9 şi 6 şi 7, în Legea nr.4 din 1971 privind extrădarea, precum şi în declaraţiile sau rezervele făcute de România prin legi de ratificare a convenţiilor multilaterale care conţin norme interesând extrădarea.

Constituţia prevede în materie trei principii şi anume: cetăţenii români nu pot fi extrădaţi, străinii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate, iar extrădarea se hotărăşte de justiţie. Codul Penal adaugă ca izvor de drept legea internă şi consacră regula prevalenţei dreptului internaţional asupra dreptului intern în domeniu. Legea nr.4 din 1971 privind extrădarea este legea specializată în vigoare, dar ea conţine numeroase reglementări depăşite sau omisiuni esenţiale.

Scopul redactării prezentului proiect de lege a fost să complinească aceste lipsuri şi să remedieze neconcordanţele actuale ale Legii nr.4/1971. Referitor la declaraţiile sau rezervele făcute prin legile de ratificare a unor convenţii multilaterale, sunt esenţiale dispoziţiile menţionate în Legea nr.80 din 1997, prin care România a ratificat Convenţia Europeană de extrădare de la Paris 1957, precum şi protocoalele sale adiţionale, încheiate la Strasbourg în 1975 şi respectiv în 1978.

Ca act de cooperare internaţională şi de asistenţă judiciară între state, fără de care extrădarea nu s-ar putea realiza, izvorul principal de reglementare al acesteia îl constituie înţelegerea internaţională, tratatul, convenţia, acordul. România are în prezent stabilite relaţii convenţionale interesând extrădarea cu 51 de state, dintre care, 36 sunt state membre la Convenţia Europeană de Extrădare. Cu celelalte 15 state, România are încheiate convenţii bilaterale, de exemplu cu Australia, Canada, China, Rusia, Statele Unite. Trebuie adăugat că acţiunile de cooperare bilaterală în materie pot să izvorască şi din convenţii multilaterale care, deşi au un alt obiect de reglementare decât extrădarea, conţin totuşi unele dispoziţii privitoare şi la extrădare. De exemplu: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană privind reprimarea terorismului, Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante, Convenţia penală asupra corupţiei ş.a.m.d.

Proiectul de lege pe care vi-l supunem aprobării este întocmit în principal în temeiul conceptelor şi procedurilor Convenţiei Europene de extrădare, la care s-au făcut unele completări preluate din cele două protocoale adiţionale la convenţie, cât şi câteva recomandări sau rezoluţii ale Consiliului Europei şi din alte convenţii internaţionale.

Convenţia Europeană şi protocoalele adiţionale nu se află încă intrate în ordinea judiciară română, pentru că aplicarea acestora este subordonată adoptării unor măsuri completatoare cu caracter intern, măsuri neadoptate încă. Pentru detalii la unele soluţii incluse în proiect, în materialul care v-a fost supus observaţiei, am adăugat un documentar cuprinzând date privitoare la extrădare, folosit la redactarea proiectului nostru de lege.

Nu m-aş opri decât cu câteva cuvinte din cuprinsul acestor reglementări pe care dorim să le introducem în ordinea juridică românească cu privire la cap.III din această lege - Desfăşurarea procedurii de extrădare. În acest capitol sunt tratate atât extrădarea pasivă - când România este stat solicitat, cât şi extrădarea activă, când România este stat solicitant. Sunt reglementate liniile directoare privind întocmirea cererilor de extrădare, soluţiile în cazul concursului de cereri, limbile folosite şi cheltuielile la extrădare, sunt reglementate o serie de elemente de procedură şi mai ales procedura în faţa instanţelor, sentinţa, prin care Curtea de Apel constată că sunt îndeplinite condiţiile de extrădare, are un caracter de aviz, ea se înaintează ministrului justiţiei care, dacă o găseşte întemeiată, acordă extrădarea. Împotriva deciziei ministrului justiţiei, procurorul general sau persoana supusă extrădării pot să declare recurs la Curtea Supremă de Justiţie care se pronunţă prin decizie definitivă. Prin aceste proceduri am conciliat exigenţele art.19 din Constituţie - extrădarea se hotărăşte de justiţie - cu practica univocă a celorlalte 35 de state europene, membre ale Convenţiei Europene, care conferă puterii executive dreptul de a definitiva rezolvarea cererilor de extrădare.

Cu acestea, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să adoptaţi proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei şi însuşit de Guvernul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnule preşedinte Ionel Olteanu al Comisiei juridice, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să mă refer pe scurt la raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra proiectului de Lege privind extrădarea. Proiectul de lege face parte din priorităţile Guvernului. Într-adevăr, a fost adoptat de Senat în sesiunea extraordinară din perioada 8-19 iunie 2000 cu respectarea prevederilor art.74, alin.2 din Constituţia României, fiind susţinut de Ministerul Justiţiei. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege conform avizului 830 din 14 august 2000, cu adresa 48 din 14 februarie 2001, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au avizat favorabil proiectul de lege. Potrivit prevederilor art.57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 14 martie 2001. În urma examinării acestuia, a amendamentelor formulate în scris şi a celor prezentate oral în timpul dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de Lege privind extrădarea să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu următoarele amendamente admise de către comisie.

Cu îngăduinţa dumneavoastră, nu voi prezenta amendamentele respective, voi face doar o prezentare de principiu a acestora. Aceste amendamente vizează modificări de ordin redacţional, lingvistic şi lexical pe proiectul astfel cum a fost modificat la Senat, pe de o parte, pe de altă parte, aceste amendamente vizează chestiuni legate de constituţionalitatea, îndeosebi a art.37 din proiect şi nu în ultimul rând este vorba de o corelare a proiectului cu cadrul legislativ intern, din perspectiva Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, accesul la justiţie, art.6, paragraful 1 din Convenţie.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu propun să trecem la examinarea proiectului şi a amendamentelor pe care comisia le-a formulat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, noi dorim doar să subliniem faptul că acest proiect de lege a fost elaborat într-o atmosferă de lucru, într-un context juridic extrem de profesionist, vă rugăm să aveţi în vedere că amendamentele pe care le-am discutat au fost dezbătute cu un înalt simţ de răspundere juridică şi am lăsat de o parte orice partizanat politic, încât această lege să vină, aşa cum domnul preşedinte a subliniat aici, să vină ca o lege în concordanţă cu legislaţia europeană şi cu prevederile Constituţiei României la care ne raportăm. Aş sublinia în acest sens faptul că noi am dat o eficienţă juridică prevederilor constituţionale potrivit cărora extrădarea şi expulzarea se hotărăsc de către justiţie.

În al doilea rând, am dat eficienţă juridică jurisprudenţei Curţii Constituţionale introducând un amendament în lege, unde, potrivit Constituţiei şi a jurisprudenţei Curţii, după expirarea termenului de 30 de zile, orice arestat are dreptul să solicite reevaluarea situaţiei sale în vederea punerii în libertate sau menţinerii în stare de arest. Este o situaţie care încă nu a fost întâlnită în practica de legiferare din România. Noi credem că, pe această cale am dat un semnal şi altor instanţe judecătoreşti de a respecta jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Nu aş vrea să intru în alte detalii, vă solicit doar să adoptaţi acest proiect de lege, aşa cum a ieşit ieri de la Comisia juridică, repetând încă o dată faptul că acolo a avut loc o dezbatere profesionistă şi cu argumente şi nu bazată pe partizanat politic. Noi am adoptat această lege cu dorinţa de a grăbi procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, dar cu respectarea Convenţiei Europene şi a Constituţiei României. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Adoptat în unanimitate.

La art.1 din lege vă rog să observaţi amendamentul de la pct.1 al raportului, care are o uşoară ameliorare redacţională, de fapt evitarea unui pleonasm. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru amendamentul comisiei de la pct.1? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.1 alin.2 aceeaşi uşoară ameliorare a textului, de fapt tot pentru ameliorarea textului urmăriţi amendamentul de la pct.2 al raportului comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi? Nu.

Abţineri?

Unanimitate.

La art.2 comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.3 urmăriţi vă rog pct.3 al raportului de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni împotriva amendamentului comisiei cu privire la art.3 alin.1? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.3 alin.2 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La capitolul II, secţiunea 1. Titlul - dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriţi pct.4 al raportului, o uşoară ameliorare a textului. Dacă aveţi obiecţiuni împotriva amendamentului? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.5, urmăriţi vă rog pct.5 din raport. De asemenea, o uşoară ameliorare a textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru amendamentul de la pct.5, art.5? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La alin.2 al art.5, vă rog să urmăriţi pct.6, tot aşa o uşoară ameliorare a textului. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.6, urmăriţi vă rog pct.7 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.7 urmăriţi pct.8 din raport. La art.7 alin.1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru amendamentul de la pct.8? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La art.7 alin.2, comisia nu a avut, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.8 alin.1, urmăriţi vă rog pct.9 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.8 alin.2, comisia nu are obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.9, vă rog să urmăriţi amendamentele comisiei de la pct.10 şi 11 pentru alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul Ştefan Cazimir (din sală):

Am eu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să participaţi, domnule deputat Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Este o simplă greşeală materială şi anume, la alin.1, rândul 2, s-a pus o virgulă neavenită - "extrădarea nu se acordă - virgula trebuie înlăturată - dacă infracţiunea..." şi textul curge mai departe. Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, pentru a nu reveni pentru o chestiune identică, şi la alin.2 se întâmplă aceeaşi greşeală materială, tot la rândul 2, o virgulă neavenită înaintea conjuncţiei "dacă". Virgulele astfel economisite le vom folosi în altă parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Le punem într-un depozit ca să le putem utiliza la nevoie. Supun votului dumneavoastră amendamentele Comisiei pentru art.9 alin.1 şi 2 cu eliminarea virgulei, propunere evidentă a domnului deputat Ştefan Cazimir. Vă rog să urmăriţi punctele 10 şi 11 din raport.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La alin.3 al art.9 comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin.4 din art.9, urmăriţi pct.12 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru amendamentul comisiei care cuprinde art.9 alin.4. Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La art.9 alin.5, urmăriţi pct.13 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru acest amendament? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Alin.6 al art.9. Urmăriţi pct.16 din raport. Vă rog frumos să reveniţi la pct.13 pe care l-am votat. Am uitat să supun votului dumneavoastră pct.14 şi 15 care se referă la art.9 alin.6. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.14? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9 alin.7 nu sunt obiecţiuni din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin.8 al art.9. Vă rog să urmăriţi pct.15. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum suntem la art.10 pentru care este cuprins un alineat la pct.16 din raport. Vă rog să urmăriţi pct.16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.11 alin.1 urmăriţi amendamentul de la pct.17. Dacă aveţi obiecţiuni? Domnul deputat Ştefan Cazimir. Aveţi două virgule de la mine ca să le plasaţi unde doriţi, din depozitul iniţial, nu de la mine.

Domnul Ştefan Cazimir:

Este exact momentul de a folosi una dintre ele şi anume la art.11 alin.1, rândul penultim, după "corespund" trebuie pusă virgulă: "corespund, conform legii statului solicitat, infracţiuni de aceeaşi natură".

Domnul Valer Dorneanu:

Da, intervenţia este fără replică. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei plus virgula adăugată la propunerea domnului deputat Ştefan Cazimir.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La art.11 alin.2 aveţi amendamentul de la pct.18, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Titlul secţiunii 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Unanimitate. Comisia nu a avut.

Art.12, uitaţi-vă vă rog la pct.19 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest punct? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.13 uitaţi-vă la pct.20. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.20? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.14 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii 4. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Art.15. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.16 alin.1 urmăriţi în raport pct.22. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.16, pct.23 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.17, urmăriţi pct.24 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Abţineri?

Voturi contra?

Unanimitate.

La art.18 urmăriţi vă rog pct.25 din raport, urmăriţi amendamentul de la pct.25. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru amendamentul de la pct.25? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19 alin.1, urmăriţi vă rog amendamentul de la pct.26. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Art.19 alin.2, amendamentul de la pct.27 vă rog să-l urmăriţi. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20 alin.1, urmăriţi vă rog amendamentul de la pct.28. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.29. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct. 29? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Votat în unanimitate.

Art.20 alin.3. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.20 alin.4. Urmăriţi amendamentul de la pct.30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5 al art.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.21 alin.1, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.21 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.31.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat amendamentul de la pct.31 în unanimitate.

Art.21 alin.3. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.22. Urmăriţi pct.32, deci, amendamentul de la pct.32, dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.23 nu are amendament. Comisia dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.24 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.33? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin.2 al art.24, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.25, urmăriţi vă rog amendamentul de la pct.36 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? O obiecţiune din partea domnului deputat Ştefan Cazimir, dar vă rog să aveţi în vedere că mai aveţi numai o virgulă.

Domnul Ştefan Cazimir:

O voi folosi mai târziu, deocamdată este vorba de o ...

Domnul Valer Dorneanu:

O păstrăm în stoc.

Domnul Ştefan Cazimir:

Da. Deocamdată este vorba de omiterea, tot greşeală materială, a unui pronume reflexiv. Vă rog să urmăriţi ultimele 3 rânduri din pagină: "se va cere complinirea informaţiilor necesare şi - trebuie adăugat "se" - se va putea fixa un termen de evidenţă".

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă pot urmări. La ce articol?

Domnul Ştefan Cazimir:

Vorbim de art.25, pe ultimele 3 rânduri scrie: "se va cere complinirea informaţiilor necesare şi" - aici este omis pronumele reflexiv, trebuie din nou, "şi se va putea fixa un termen de evidenţă".

Domnul Valer Dorneanu:

Este clar că v-am luat-o prea repede şi cred că schimbăm textele. La art.25...

Domnul Ştefan Cazimir:

Pag.16.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, aici nu este art.25.

Domnul Ştefan Cazimir:

Poziţia 34.

Domnul Valer Dorneanu:

Ultima frază a art.25 înseamnă aşa, la mine: "În această situaţie, dacă instanţa va institui o măsură procesuală de natură a preveni...." Citiţi, vă rog, tot textul art.25.

Domnul Ştefan Cazimir:

Vă citesc de la pag.16, poz.34, art.25 în întregime: "Dacă informaţiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului român să pronunţe o hotărâre în aplicarea prezentei legi, se va cere complinirea informaţiilor necesare şi se - aici intervine pronumele reflexiv care a fost pierdut pe parcurs şi trebuie pus la locul lui -va putea fixa un termen de evidenţă pentru obţinerea acestor informaţii".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pct.34, astfel cum a fost amendat de domnul deputat Ştefan Cazimir.

Dacă sunteţi de acord cu acest text rezultat. Mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat textul comisiei, amendat de domnul deputat Ştefan Cazimir.

La art.26 alin.1 vă rog să urmăriţi pct.35 dacă aveţi obiecţii la amendamentul de la pct.35. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.26 alin.2, nu sunt obiecţiuni de la comisie. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.27 nu sunt obiecţiuni de la comisie. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.28 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.36. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin.2 al art.28. Urmăriţi pct.37. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi. Nu sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.29. Urmăriţi amendamentul de la pct.38. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Art.30 alin.1. Urmăriţi amendamentul de la pct.39. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La 30 alin.2 comisia nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.31, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.32, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.33 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.40 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.33 alin.2, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.33 alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia are amendamentul de la pct.41. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.41.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.33 alin.4. Urmăriţi amendamentul de la pct.42 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.33 alin.5 şi 6, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.34 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.43. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Domnul deputat Ştefan Cazimir. La art.34 alin.1.

Domnul Ştefan Cazimir:

Mai există o virgulă în depozit la dumneavoastră, domnule preşedinte. Vă rog să mi-o puneţi acum la îndemână pentru că e nevoie de ea în rândul trei.

Domnul Valer Dorneanu:

V-o remit cu plăcere.

Domnul Ştefan Cazimir:

"Persoana extrădabilă va fi adusă în faţa Curţii de Apel în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 8 zile..." şi textul curge.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveţi alte obiecţiuni? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.43, cu virgula pusă de domnul deputat Ştefan Cazimir.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

La 34 alin.2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Comisia nu a avut amedamente.

La alin.3 şi 4 ale art.34 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut.

Votat în unanimitate.

La art.35 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art.36 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nu aveţi nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

la art.37 alin.1, 2 şi 3, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.37 alin.4, comisia are un amendament, la pct.44. Dacă aveţi obiecţiuni.

Domnul deputat Ştefan Cazimir. Dar vă atrag atenţia că virgule nu mai sunt în stoc. S-au epuizat.

Domnul Ştefan Cazimir:

De data aceasta este o simplă greşeală de ortografie, şi anume la rândul patru: "hotărăşte" şi nu "hotăreşte".

Domnul Valer Dorneanu:

Da, aici este evident o greşeală de tastare, dar vă mulţumesc pentru observare.

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul de la pct.44. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.5 şi 6 de la art.37, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

La alin.7 al art.37, comisia are amendamentul de la pct.45. Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Alin.8 al aceluiaşi articol, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate.

După alin.8, comisia ne propune prin amendamentul de la pct.46 un nou alineat, 9, cu textul acolo prevăzut. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct. 46. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.38 urmăriţi vă rog amendamentul de la pct.47 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni.

Domnul deputat Ştefan Cazimir.

Urmăriţi vă rog pct.47 din raport.

Domnul Ştefan Cazimir:

De data aceasta, domnule preşedinte, vă rog să mă creditaţi cu o virgulă, angajându-mă să v-o restitui la un alt proiect de lege, pentru că n-aş mai putea s-o fac în cuprinsul acesteia. La rândul doi al textului trebuie intercalată virgula între cuvintele "urmărirea" şi "judecarea", respectiv, textul corectat sună astfel: "Normele de procedură penală privind urmărirea, judecarea şi punerea în executare."

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai aveţi alte obiecţii. Nu.

Cred că s-ar fi pus virgula, dar nu se observa. Oricum, s-o punem la propunerea domnului deputat Ştefan Cazimir.

Cine este pentru amendamentul de la pct.47? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Unanimitate.

Titlul Secţiunii 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.39, 40 şi 41, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.42, comisia vă propune amendamentul de la pct.48. Vă rog să-l urmăriţi. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.43, 44, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.IV şi al Secţiunii 1. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.45 alin.1 urmăriţi amendamentul de la pct.49. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.45 alin.2, 3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.45 alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.50, al comisiei. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.50 de la pagina 24. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pentru art.45 alin.5 şi 6, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.46, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.47 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.51, al comisiei care reformulează textul de la pagina 24.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47 alin.2 nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.47 alin.3. Urmăriţi amendamentul de la pct.53, al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Votat în unanimitate.

Art.48 alin.1. Urmăriţi amendamentul de la pct.53. Dacă aveţi obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.48 alin.2 şi 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.48 alin.4. Urmăriţi pagina 25, amendamentul de la pct. 54. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.49 alin.1. Urmăriţi vă rog amendamentul de la pct.55 de la pagina 26. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Art.49 alin.2 şi 3, comisia n-a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.49 alin.4. Urmăriţi amendamentul de la pct.56 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.49 alin.5, comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.50, 51 în întregime. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu.

Votate în unanimitate.

Art.52. Urmăriţi vă rog amendamentul de la pct.57. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.V. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut.

Unanimitate.

Art.53, 54. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Cap.VII. Titlul. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

Art.55 şi 56 care sunt ultimele. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

Vă mulţumesc foarte mult că aţi acceptat tacit să depăşim programul de lucru, dar am adoptat textele unei legi importante pentru armonizare. O vom supune votului final joi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Mulţumesc reprezentanţilor Guvernului pentru participare şi dumnealor să ne mulţumească pentru operatitivate.

Vă doresc o după-amiază plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,48.