Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Radu Stroe, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Şi, cu acordul dumneavoastră, să începem prima parte a şedinţei de astăzi.

Dau cuvântul domnului Damian Brudaşca. Se pregăteşte domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi încerca să mă refer astăzi la un subiect extrem de delicat - acela al situaţiei şcolii.

Intervenţia mea poate fi intitulată "Salvaţi şcoala românească".

Cei care se referă la dezastrul social-economic ce s-a abătut şi se menţine asupra României au aproape exclusiv în vedere pe de o parte sărăcia şi privaţiunile vieţii de zi cu zi, iar, pe de altă parte, lipsa de perspectivă a redresării unităţilor de producţie, a unităţilor prestatoare de servicii şi aşa mai departe, nestăpânirea inflaţiei şi blocajul financiar.

Puţini mai sunt cei care sesizează efectele pustiitoare ale acestei situaţii asupra culturii, sănătăţii şi şcolii. Cu foarte puţine excepţii, cele trei domenii vitale pentru orice popor au beneficiat arareori de atenţia guvernanţilor, dar niciodată atât de puţin ca după 1989.

Cu toate reformele şi invenţiile draconice ale unora prea grăbiţi să imite modele de aiurea, sacrificând mai ales în domeniul învăţământului o moştenire valoroasă, confirmată de foarte numeroasele premii obţinute la competiţii de prestigiu internaţional, şcoala românească este astăzi într-o situaţie cu totul deosebită.

Recunoscându-şi indirect propria nereuşită, fostul Guvern al PDSR a trecut în 1995 şcolile şi grădiniţele din subordinea ministerului de resort în administraţia primăriilor. Cu alte cuvinte, le-a condamnat cu cinism la distrugere lentă, având în vedere situaţia financiară precară în care se află mai ales primăriile din comune şi oraşele mici.

Nici în marile oraşe lucrurile nu stau cu mult mai bine, în fiecare an devenind o sarcină tot mai grea găsirea resurselor financiare pentru reparaţii curente minime care să permită reînceperea noului an şcolar.

La nivelul comunelor, lucrurile se agravează pe zi ce trece. Tot mai numeroase sunt cazurile de localuri de şcoală care ameninţă să se prăbuşească peste elevi şi cadrele lor didactice.

Deţin în acest sens cifre şi date cutremurătoare din unele localităţi ale judeţului Cluj. Dacă ar trebui să-şi facă datoria, doar în judeţul Cluj organele sanitare ar trebui să închidă peste 65% din şcolile din mediul rural care nu întrunesc condiţii minime de funcţionare. Nu sunt fonduri nici la nivel local, nici judeţean pentru reparaţii evaluate deja la câteva mii de miliarde de lei. Nu mai poate fi vorba de fonduri pentru construirea de noi unităţi şcolare.

În judeţul Cluj, ultima şcoală s-a dat în folosinţă în anul 1989. De mulţi ani se încearcă fără succes să se finalizeze o şcoală cu 24 de săli de clasă în Cartierul "Între lacuri" din municipiul Cluj-Napoca. Mai sunt necesare 34 de miliarde de lei, sumă pe care consiliul local nu o poate asigura, cu toate eforturile făcute.

Mai dramatică este situaţia şcolii generale din oraşul Huedin. Aici, lucrările au început în 1992, iar în 1996 au fost sistate din lipsă de fonduri, deşi mai trebuia făcute doar câteva finisaje. Pe lângă degradări, la Şcoala generală din Huedin, se constată şi frecvente furturi de materiale de construcţie, obiecte de tâmplărie, obiecte sanitare şi instalaţii electrice.

Mă rezum doar la aceste două exemple, deşi nu există absolut nici o localitate de pe raza judeţului Cluj unde problema şcolii să fie satisfăcător rezolvată. Am în vedere reperaţiile curente, deci nu poate fi vorba despre minime dotări cu echipamente şi tehnică modernă.

Din acest punct de vedere, cred că nu greşesc afirmând că Puterea din România nu a conştientizat încă rolul extraordinar ce revine şcolii pentru viitorul ei. Neglijând şcoala şi nefăcând nimic pentru tinerii absolvenţi obligaţi să se băjenească prin ţări străine, condamnaţi, domnilor guvernanţi, pe termen lung ţara la sărăcie, mizerie şi înapoiere.

De aceea, vă cer, domnule prim-ministru, să nu mai umiliţi şcoala şi să compromiteţi şansele ţării de a depăşi starea de marasm în care aţi adus-o.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

"Din Basarabia vă scriu,/Dulci fraţi de dincolo de Prut,/Vă scriu cum pot şi prea târziu,/Mi-e dor de voi şi vă sărut."

Sunt versurile poetului român născut în Basarabia, cuvânt cu 4 a, Grigore Vieru!

Astăzi, 27 martie, este o zi sfântă, fiindcă astăzi, în urmă cu 83 de ani, după 106 ani de robie, de opresiune şi rusificare, Basarabia se întorcea la Patria-Mamă din proprie voinţă.

"În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu România". Este un fragment din istorica Declaraţie de Unire dată la 27 martie /9 aprilie 1918 de către Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti şi votată de 86 de deputaţi, 3 împotrivă, iar 36 s-au abţinut (adică deputaţii ucraineni, evrei, bulgari şi germani).

A fost un moment deosebit, fiindcă, dacă pe plan intern integrarea s-a produs fără probleme, pe plan extern rusofilii s-au opus vehement unirii. Au fost necesare eforturi deosebite până când în Nota Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Paris din 1920 să se consemneze: "După ce s-au luat în consideraţie aspiraţiile de ansamblu ale populaţiei basarabene, caracterul moldovenesc al acelei provincii din punct de vedere geografic şi etonologic, precum şi argumentele economice şi istorice, principalele puteri aliate se pronunţă pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamată de către reprezentanţii Basarabiei."

Ca urmare, delegaţii Franţei, Imperiului Britanic, Italiei şi Japoniei, la 28 octombrie 1920 au semnat la Paris Tratatul de recunoaştere a Unirii Basarabiei cu România.

Similitudinea situaţiei cu cea a unei alte provincii româneşti – Transilvania – ne obligă să observăm că ruşii niciodată nu au semnat şi recunoscut acest Tratat, ca şi ungurii - Tratatul de la Trianon. Aspiraţiile lor revanşarde au fost încununate de succes, 22 de ani mai târziu, în 1940.

La 28 iunie 1940, Rusia ocupă Basarabia, pentru ca la 30 august 1940, Ungaria să ocupe Transilvania de Nord. Dacă, însă, după război, Transilvania de Nord a fost reîntregită în România, Basarabia nu a mai cunoscut această reparaţie de drept.

Numai cei care au cunoscut refugiul anilor 1940-1944, pot să-şi imagineze ce au pătimit şi mai pătimesc încă basarabenii. A fost lichidată intelectualitatea, au fost comise crime inimaginabile, li s-a răpit credinţa, li s-au tăiat turlele de la biserici, au fost făcute deportări, au fost colonizaţi ruşi şi ucraineni, s-au creat întreprinderi noi la care, începând cu directorul şi terminând cu portarul, erau angajaţi numai rusofoni, moldovenii găsind locuri de muncă tocmai la răsărit de Munţii Urali, au fost schimbate nume de sate româneşti, s-a introdus alfabetul chirilic, în limbă s-au strecurat cuvinte ruseşti pentru a susţine că limba moldovenească se deosebeşte de cea română, ruşilor li s-a explicat că Moldova a fost străvechi pământ rusesc şi câte şi mai câte ...

Cine de bine ilustrează toate acestea poetul Ion Valerian în versurile sale: "Acolo unde râsul luminase cerul/În suflet cald de multul seceriş,/Păgânii împlântară fierul/Şi grăul fu luat în chiot din hambar/De fiecare bob o lacrimă de gospodar./Iar pâinea noastră frământată-n trudă/O hăpăi duşmanu-n sânge udă./Şi crucea de pe turla aurită/Pe inima lui Dumnezeu fu prăvălită./Ardeau troiţele pe la vărsare/Şi-n noi murea un Crist pe cruce./În stepe, fraţii iar porniră şir/În vaier lung, pohodul na Sibir./Şi hohotul mongol pe câmp sălta/Aiasta n-o putem uita!"

Familia mea – şi ca şi dânsa aproape un milion de basarabeni - a cunoscut două refugii şi a lăsat acolo nu numai întreaga agoniseală, cât mai ales sufletul şi pământul strămoşesc! S-a refugiat în Ţară, dar într-o Românie ce cunoştea o transformare totală după cel de-al doilea război mondial. Doamne, ce greu a fost! A fi basarabean însemna a fi trădător al "comunismului biruitor", fugar din marea Uniune Sovietică. Majoritatea membrilor mai vârstnici din familiile noastre, bunicii şi părinţii noştri n-au mai putut să se întoarcă în Basarabia, în această lume!

Au trecut de atunci, din 1944, peste 56 de ani, dar în ochii basarabenilor şi astăzi mijesc lacrimi atunci când aud versurile lui Grigore Vieru: "Toată lumea are neam/Numai eu pe nimeni n-am/Dorule, ... dorule .../Am un neam, da-i peste Prut/M-a strigat ori mi-a părut/Dorule, ... dorule .../Doamne-ai întregit cuvântul/Ce-l doinesc,/Întregeşte şi pământul Românesc".

Sperăm, însă, că într-o zi, pe care o dorim cât mai apropiată, Europa să se convingă că adevăratul loc al Basarabiei este lângă România, Patria-Mamă, acolo unde a aşezat-o istoria, aşa cum o cere dreptatea şi adevărul. Bătălia pentru Basarabia este astăzi cea mai grea din întreaga istorie a Neamului! Vom avea noi, Parlamentul de astăzi, bucuria, cinstea şi onoarea să ratificăm Unirea?

Să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Băncile populare încă ameninţă stabilitatea pieţei bancare româneşti".

Întâmplător sau nu, presa şi Televiziunea de astăzi – culmea este! – tot cu acelaşi subiect şi-au început emisiunea azi-dimineaţă.

Cu doar câţiva ani în urmă, se năştea o nouă industrie financiară: băncile populare. Până în octombrie ’96, când a fost promulgată Legea nr.109, prin care sunt legiferate cooperativele de credit bănci populare, acest gen de instituţii se numeau "cooperative de credit", potrivit Decretului-Lege privind cooperaţia de consum şi de credite din 1990. Vine însă Legea nr.109/1996, în care, în ciuda Legii bancare nr.33/1991, unde este interzisă expres folosirea cuvântului "bancă", noile cooperative se numesc "cooperative de credit-bănci populare". Atât a trebuit! În foarte scurt timp, au apărut numai bănci populare: Banca Populară de Dezvoltare, Banca Populară "Furnica", Banca Populară Română etc.

Povestea durează şi după apariţia unei noi legi bancare - nr.58/1998, unde iar se precizează interzicerea folosirii cuvântului "bancă" de către orice persoană care nu are autorizaţie de la B.N.R.

În finalul noii Legi bancare este prevăzut timid că se va adopta în mod corespunzător legislaţia referitoare la cooperativele de credit. Nu s-a adoptat până în iunie 2000 când, prin Ordonanţa de Guvern nr.97/2000, din denumirea lor dispare cuvântul "bancă". Astfel că, doar în 3 ani şi jumătate, ţara a fost împânzită de "cooperative de credit" sau "bănci populare". Acestea au început cu sârg să atragă depuneri de la mici deponenţi, beneficiind de o reglementare foarte evazivă. Aceste entităţi s-au dezvoltat haotic, devenind tot mai evident faptul că multe dintre acestea nu mai puteau garanta depozitele clianţilor. De altfel, au început să apară falimente, probleme şi iată că abia în ceasul al 12-lea apare o nouă reglementare care încearcă să facă o nouă ordine pe această piaţă. Apar o parte din ordine, următoarele făcându-se încă aşteptate.

O primă fază de reorganizare a băncilor populare s-a încheiat. Urmează partea cea mai grea din autorizarea activităţii, activitate pentru care noua lege este generoasă cu termenele până la care trebuie finalizată această acţiune. Să sperăm că această generozitate nu-i va costa pe români economiile de o viaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregăteşte domnul Puiu Haşotti.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul Programului de guvernare se specifică susţinerea de către stat a campaniei de primăvară pentru anul 2001, susţinerea tuturor formelor de exploataţie agricolă, indiferent de proprietatea agricolă, şi sprijinirea producătorilor agricoli - cu prioritate a celor ce realizează producţie destinată pieţei.

Am sperat în veridicitatea promisiunilor formulate în Programul de guvernare. Am crezut că Guvernul Năstase vrea cu adevărat susţinerea campaniei de primăvară. Ordonanţa de urgenţă nr.30 din 2001 reprezintă însă o discriminare pentru micile gospodării individuale care nu beneficiază de acel ajutor minim financiar acordat de stat.

Majoritatea producătorilor agricoli sunt organizaţi în gospodării mici individuale. În zonele de deal şi de munte se practică o agricultură multifuncţională, pe suprafeţe mici, suprafeţe destinate diferitelor tipuri de culturi, care poate să nu depăşească limita critică stabilită, de un hectar. Întrucât nu există în ordonanţa în cauză nici o referire ca posibilitatea cumulării suprafeţelor propuse, acceptabile subvenţionării, metodologia de aplicare trebuie să prevadă în mod categoric posibilitatea, obligativitatea cumulării suprafeţelor cultivate în mod corespunzător.

Gospodăriile de mărimi mai mici, dar cele care îşi cultivă proprietăţile şi aplică tehnologii adecvate de producţie chiar prin utilizarea mijloacelor şi tehnicilor cotate drept depăşite, dar cu rezultate acceptabile, credem că merită să fie în atenţia oficialităţilor legislative şi executive.

Propunem, deci, aprobarea cumulării suprafeţelor cultivate pe gospodărie şi aplicarea subvenţiei în mod comasat pentru tipurile de culturi specificate la alin.a), b), c) ale art.2 din ordonanţă.

Orice măsură discriminativă a gospodăriilor mici vizavi de exploataţii mari, zise performante, ceea ce înseamnă poate performanţe tehnologice, dar nicidecum economico-financiare, ar avea ca urmare pierderea credibilităţii în guvernare şi agravarea contradicţiilor interne, şi aşa destul de accentuate, ale pieţei şi producţiei agro-alimentare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Puiu Haşotti. Se pregăteşte domnul deputat Ciuceanu.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Şi eu doresc să rememorăm astăzi evenimentul astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-Mumă.

Înainte de aceasta, însă, aş vrea să vă reamintesc că în aceste zile se împlinesc 1900 de ani de la declanşarea primului război daco-roman, care a reprezentat semnarea certificatului de naştere al poporului român şi se mai împlinesc 180 de ani de la declanşarea Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu.

Iată trei evenimente desfăşurate în aceste zile, care arată că în acest colţ de lume s-a făurit istorie şi s-a făurit istorie importantă.

Întorcându-mă acum la Unirea Basarabiei, pe care o aniversăm astăzi, aş începe prin a-l parafraza pe Nicolae Bălcescu, şi cred că se poate spune în acest sens cu toată certitudinea că primul război mondial nu a fost pentru români decât ocazia mult aşteptată pentru ca ei să-şi înfăptuiască unitatea de stat şi naţională.

În privinţa Basarabiei, denumire care ea însăşi ar merita o discuţie aparte, întrucât este aproape de prisos să reamintesc, sub acest nume nu se cuprinde nimic altceva decât partea de răsărit a străbunei noastre Moldove, avându-i în frunte cândva pe un Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare sau Petru Rareş. Faptele sunt binecunoscute.

Răpită în 1812 de Imperiul ţarist şi supusă în cursul unei nemiloase stăpâniri străine, de 106 ani, unui amplu proces de desnaţionalizare, Basarabia avea să fie în condiţiile specifice de la sfârşitul primului război mondial, cu acele bulversante răsturnări social-politice petrecute în Europa Centrală şi Răsăriteană, prima fiică întoarsă în marea familie a românilor.

Din nefericire, mă grăbesc să adaug, Basarabia avea să fie şi primul teritoriu românesc pierdut în vara teribilă a lui 1940, an în care, după numai două decenii şi ceva, construcţia naţional-statală numită "România Mare" s-a prăbuşit în împrejurări interne şi internaţionale de un rar dramatism.

Pentru cum s-a produs actul de Unire, voi recurge la scrisul unui reprezentant de frunte al istoriografiei româneşti interbelice, el însuşi unul dintre acei bărbaţi care, înainte de a scrie, a făcut istorie. Este vorba de Ion Nistor, autorul unei admirabile istorii a Basarabiei: "Dorinţa aceasta, a Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, se dovedi a fi a ţării întregi şi de aceea Sfatul Ţării, întrunit în şedinţa solemnă în ziua de 27 martie 1918, în sala festivă a Liceului al treilea din Chişinău, votă Unirea Basarabiei cu Regatul României.

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească, în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, în vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, în baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România".

Declaraţia a fost citită şi de un coleg de al meu, este Declaraţia de Independenţă.

După citire, Declaraţia a fost adusă la vot şi, aşa cum se ştie, fu primită cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 de abţineri.

Rezultatul votului fu adus la cunoştinţa primului-ministru al României, Alexandru Marghiloman, care, intrând în sala de şedinţe, ceru cuvântul pentru a face următoarea Declaraţie: "Domnilor deputaţi, în numele poporului român şi în numele Regelui României, cu mândrie iau act de declaraţia domniilor voastre pentru Unire şi declar că Basarabia este acum unită pe vecie cu România, ca una şi nedespărţită. În aceste clipe neuitate, să ne închinăm în faţa geniului rasei noastre care, după o despărţire de un veac întreg, găseşte singur calea firească care să-l aducă la mântuire, calea firească arătată de istorie. Să ne închinăm înaintea conducătorilor acestei ţări care, fără gând de mărire, din conducători s-au făcut slujitorii modeşti ai neamului lor".

Acelaşi Ion Nistor, sub impresia covârşitoare a acestui mare eveniment istoric, şi ca unul ce fusese martor, cum el însuşi precizează, în acea memorabilă şedinţă a Sfatului Ţării scria: "Actul Unirii din 27 martie rămâne încrestat cu litere de aur în letopiseţele neamului românesc. Pentru a putea găsi în istoria română un act de însemnătate politică şi naţională a acelui 27 martie, trebuie să ne întoarcem cu gândul la multe veacuri înapoi până în zilele bătrâne ale lui Alexandru cel Bun, care, cu spada în mână, alungase pe tătari peste Nistru şi aşezase hotarele Moldovei de-a lungul străvechiului Tiras".

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de indiscutabila şi nepreţuita lecţie atât a Unirii Basarabiei cu România, cât şi a desăvârşirii României Mari prin Unirea Bucovinei şi apoi a Transilvaniei şi Banatului cu Patria-Mamă, în toamna-iarna aceluiaşi an, 1918, cred cu tărie că noi, în primul rând oamenii politici ai acestei ţări, aflaţi la Putere sau în Opoziţie, trebuie să medităm profund la cauzele erodării şi în final ale prăbuşirii României Mari, Românie Mare care, să fim sinceri, în condiţiile excepţionale ale anului 1940, s-a năruit aproape peste noapte, acea Românie Mare care atunci a rămas, s-ar putea spune, un soi de paradis pierdut al românilor. Pentru cât timp? Iată o întrebare la care o naţiune întreagă are a răspunde într-o Europă, într-o viitoare Europă unită a naţiunilor prospere, democratice şi unite.

Dacă am fost vrednici de România Mare în 1918, cred că nimic nu ne împiedică să lucrăm temeinic şi paşnic pentru a o redobândi într-un viitor previzibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Radu Ciuceanu. Se pregăteşte domnul Doru Dumitru Palade.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt şi eu alături în această zi de raliere a noastră, de simţământ naţional faţă de fraţii noştri de peste Prut.

Ca istoric, mă simt legat şi felicit pe colegii mei care au pomenit de crezul nostru, crezul veşnic, care nu va fi niciodată ştirbit din conştiinţa românilor.

Interpelarea mea de astăzi se referă la o problemă care a fost îndelung mediatizată. Este adresată Ministerului Justiţiei, în atenţia doamnei ministru Rodica Stănoiu. Are ca titlu "Ultima diversiune".

E îndeobşte cunoscut că singurul mare partid al suflării româneşti este Biserica Ortodoxă Română. Alături de ea sunt marile confesiuni ce în România îşi găsesc o libertate de expresie deplină, pe măsura aderenţei credincioşilor.

Acest mare partid al Bisericii nu este înscris la nici un tribunal. El nu poate nici să câştige, dar nici să piardă scrutinuri electorale, pentru că este temelia de-a pururi a poporului român. El este prezent însă în prezent printr-un procent copleşitor de 92%, care face în inimile noastre cea mai puternică forţă spirituală şi, de ce nu, şi politică, atunci când ar trebui să constate că partidele şi oamenii politici o iau de multe ori razna.

Biserica este prima instituţie a ţării, deci singura speranţă pe care o mai avem, fiindcă ea trebuie să reprezinte legătura noastră cu divinitatea eternă. Ea se confruntă cu însăşi existenţa istorică a neamului românesc, a avut tăria şi Dumnezeu ne-a ajutat ca în fruntea ei să se afirme conducători care au reuşit să o ferească de desfiinţare şi nimicire.

Mi se pare un truism să-l pomenesc aici pe acel Patriarh Justinian Marina, popă de ţară oltean, care a izbutit să înşele cele mai rafinate minţi ale NKVD, salvând nava Bisericii de la pieire. Ca să nu mai vorbim de succesorul său, Justin Moisescu, care a plătit cu viaţă opoziţia sa fermă la distrugerea ctitoriei mavrocordine, Mânăstirea Văcăreşti.

După 1990, s-a crezut că Biserica Ortodoxă Română va intra în apele liniştite ale menirii sale. Din când în când, însă, se vedeau şi se auzeau trupe de şoc ce, în timpul sfintelor slujbe, vocifereau în defavoarea întâiuluistătător al Bisericii. Nimeni însă nu le-a dat importanţă şi, încetul cu încetul, glasurile lor au dispărut înecate în masa covârşitoare a credincioşilor.

Acum, însă, s-a petrecut un lucru de o gravitate excepţională, ceea ce mass-media numeşte un atac ticălos împotriva B.O.R. şi ne determină să gândim că activitatea Bisericii Ortodoxe Române este monitorizată şi lovită.

Oare, cele două mii de biserici care s-au ridicat de isnoavă şi cele 6 mii reparate după 1990, supără pe cineva?

Există, oare, cercuri interne sau forţe externe care sunt interesate în subminarea celui mai puternic reazem al statului român?

Am convingerea nestrămutată în existenţa celor mai bune relaţii, legate după vizita Sanctităţii Sale Papa Paul Ioan al II-lea la Bucureşti, între Biserica Universală şi Ortodoxia Română. Cu atât mai mult cu cât ne leagă şirul lung al martirilor pe care şi una şi alta i-au oferit lui Hristos în timpul regimului comunist.

Şi iarăşi credem în continuare că nici o minte lucidă şi sănătoasă, creştină, ar putea ca în aceste săptămâni ce ne despart de marea jertfă a Mântuitorului pe Cruce şi a Învierii Sale să pălmuiască obrazul Bisericii atacând Întâistătătorul său fără a nu fi declarat responsabil.

De aceea, folosindu-mă de dreptul de intervenţie pe care-l am în Parlamentul României, propun ca Ministerul Public să se autosesizeze, sancţionând conform legilor în vigoare pe cei ce atentează premeditat la cea dintâi instituţie spirituală a neamului nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Doru Dumitru Palade. Se pregăteşte doamna Mihaela Ionescu.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, faţă de declaraţiile anterioare, în această zi plină de istorie, eu, fiind reprezentantul unei ştiinţe aplicate, cobor puţin la problemele actuale ale ţării, tot ale ţării, şi aş dori să prezint câteva aspecte legate de domeniul cercetării ştiinţifice.

De peste un deceniu, România a suportat diverse experimente privind cea mai eficientă şi scurtă cale către o economie de piaţă stabilă, care să o situeze pe o poziţie cât mai apropiată, măcar faţă de ţările din partea a doua a plutonului Uniunii Europene.

În toate aceste experimente, majoritatea nereuşite, unele neterminate, cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică au fost proclamate ca domeniu prioritar şi determinant al dezvoltării economice, factor hotărâtor al progresului societăţii.

Nu a existat partid de la Putere sau din Opoziţie care să nu declare, care de care mai patetic, importanţa acestui domeniu pentru ţară, pentru societate, pentru dezvoltarea economică. Nu vreau să amintesc aici intenţiile frumoase ale diverselor formaţiuni politice care declară cercetarea ca domeniu prioritar, inclusiv Constituţia României. Sigur, un buget de finanţare publică a cercetării ştiinţifice, redus la un nivel de 0,1-0,2% din p.i.b. aşa cum a fost în perioada 1997-2000 poate pune în discuţie dacă mai există sau nu acest domeniu. Dar, chiar în perioada până în 1996, când bugetul asigura niveluri comparabile cu vecinii sau chiar cu ţările Uniunii Europene, nu aceasta a fost cauza principală a erodării potenţialului românesc de dezvoltare tehnologică. Principala cauză a fost degradarea economică, lipsa comenzilor pentru potenţialul propriu al dezvoltării tehnologice, dispariţia unor sectoare de activitate, degradarea activităţii agenţilor economici productivi şi dezinteresul acestora pentru progresul tehnologic au făcut ca mulţi specialişti români din institute renumite să ia calea străinătăţii sau, şi mai mult, să schimbe profilul de activitate pentru alte domenii mai avantajoase.

O dată cu dispariţia regimului de tristă amintire al lui Emil Constantinescu, comunitatea ştiinţifică românească se aştepta ca noul Guvern să fi creat din nou un Minister al Cercetării Ştiinţifice legat în special de dezvoltarea tehnologică a economiei, obiectiv promis în campania electorală de liderii PDSR. chiar domnul prim-ministru Adrian Năstase, în alocuţiunea rostită pe 19 noiembrie 2000, cu prilejul zilei cercetătorului şi proiectantului, a arătat acest lucru. Iată că, în formula noului cabinet, apare cea mai nefericită alegere legarea cercetării de un minister al educaţiei, prin care ştiinţa tehnologiei, a progresului tehnic este la remorca procesului educaţional, aflat şi acesta într-o criză cronică.

Din experienţa pe care o am, ca om care am lucrat întreaga viaţă în domeniul cercetării tehnologice, declar că această soluţie a pus în stare de repaos întregul potenţial tehnico-ştiinţific românesc, cel care mai subzistă, nemaiexistând nici un fel de acţiune a cabinetului actual vizând obiective de cercetare, la care să se mobilizeze acest domeniu. De aceea, în programul Partidului România Mare, pe lângă asigurarea unui buget care să pună cercetarea ştiinţifică românească pe o linie competitivă, există tot ca obiectiv prioritar crearea unui organism distinct al administraţiei publice centrale care să gestioneze dezvoltarea economică purtătoare de progres tehnologic şi unde să renască cu adevărat ştiinţa în slujba directă a economiei.

Doresc ca această declaraţie să servească şi strategia actualului cabinet.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi o invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu la microfon.

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori ca intervenţia mea de astăzi, ca declaraţia mea să poarte numele de "opriţi odată terorismul dosarelor securităţii".

Declaraţia mea se alătură celei făcute de colegul Ciuceanu şi vine în clarificarea zoaielor care se aruncă acum asupra Preafericitului Patriarh.

Asistăm, în ultimele zile, la o infectare a vieţii sprituale româneşti cu viruşi urât mirositori, proveniţi din nou de la C.N.S.A.S. din aşa-zisele documente care s-ar fi aflat în arhiva SRI, unde se pare că orice persoană fără frica lui Dumnezeu, fără discernământ sau măcar autocenzură, poate copia acte şi apoi "pac cu ele la gazete". Acesta este oare rolul unui istoric, căci istoric îşi zice cel ce o face? Dacă nu s-a putut face celebru prin cercetări, prin comunicări, descoperiri arheologice, în schimb poate să facă publice, în Postul Paştelui anului de graţie 2001, zoaiele ce au stat ascunse în dosarele ticluite de securitatea din 1949. Nu ştim dacă este adevărat şi nu ne interesează dacă dosarele ticluite de fosta securitate sunt adevărate. Dacă am crede că sunt adevărate, am crede că şi securitatea a avut dreptate. ştim că pentru a evita repetarea unor asemenea situaţii s-a făcut o revoluţie, au murit oameni şi a curs multă, multă cerneală.

Nu ştim de ce a trebuit ca Întâi Stătătorul Bisericii Ortodoxe, ajuns la o vârstă venerabilă şi care este un simbol al unităţii Bisericii Ortodoxe, să fie astfel încercat. Nu ştim de ce, atunci când însăşi biserica Ortodoxă Română şi-a învins propriile orgolii şi a ales calea toleranţei, a înţelegerii şi a iubirii, unindu-se în jurul Patriarhului pentru ceea ce reprezintă acesta pentru Biserica Română, Sfintele Sărbători ale Paştelui să fie astfel întinate. Nu ştim de ce acelaşi venerabil Preafericit Patriarh al românilor a trebuit să fie supus la vârsta Preafericirii sale la o nouă umilinţă care l-a îndemnat să vină să vorbească în faţa miilor de oameni adunaţi duminica aceasta la Catedrala Sfântului Spiridon, de Buna-Vestire, cu ocazia ceremoniei alegerii episcopului vicar al Bucureştiului, în persoana Preasfinţiei Sale Sebastian Ialomiţeanul. Cu această ocazie, Preafericitul Patriarh, mulţumind pentru "părtăşia" intelectualilor şi credincioşilor care au fost alături de durerea "păstorului lor" a spus cât de mult l-au îndurerat aceste atacuri, considerându-le "clipe de Golgotă înaintea Învierii". Preafericitul a repetat cuvintele Mântuitorului: "Necazuri veţi avea" şi de aceea a spus: "nu trebuie să urâm, ci trebuie să iertăm". Frumoase vorbe şi demne de urmat. Nu vom urî şi vom ierta nimicnicia de a te duce la ziare (pentru câţi talanţi oare?) şi să dezvălui un document despre care nu ştii dacă este adevărat sau este numai o făcătură din şirul nesfârşit al celor ce se ticluiau în epocă. Articolul din ziarul "Libertatea" prezintă şi părerile istoricului Dan Troncotă şi ale ziaristului Dan Ceacâr, primul studiind cele 8 dosare personale ale lui Teoctist şi "neremarcând referiri la asemenea lucruri şi situaţii".

Ştim, de aceea, că o atare controversă, căci este o controversă, din moment ce există cel puţin două păreri diferite, n-ar fi existat dacă în ţara noastră, în care foametea împinge mamele să-şi maltrateze copii care urlă după mâncare, în care bătrânii nu au bani şi nici speranţe de bani pentru medicamente şi în care existenţa gropilor din pavaj este disimulată de perdeaua de fum a campaniei de schingiuire a câinilor flămânzi, deci dacă în ţara noastră nu ar exista C.N.S.A.S-ul. Acest organism care plăteşte din banii publici salarii de peste 20 de milioane, nu pentru aflarea unui aşa-zis adevăr, care oricum n-ar ţine de foame şi nici loc de pâine, ci pentru a crea noi posibilităţi de şantaj, se pare, şi de alterare a vieţii politice româneşti. Politicieni din partidele istorice, foşti deţinuţi politici, oameni de cultură renumiţi şi acum, şi Preafericitul patriarh sunt măscăriţi, aşa cum nici fosta securitate n-a îndrăznit să o facă. O dată, de două ori, de zece ori, dar nu în Postul Paştelui. Cercetarea acestor dosare este mai periculoasă decât folosirea unei bombe atomice în plin Manhattan de către terorişti.

Opriţi odată terorismul dosarelor securităţii?

Ele nu dau pâine şi nu dau libertate, ci numai dezbină, asmut oamenii contra oamenilor, menţin active abcesele care infectează viaţa politică românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru colaborare. Ne reîntâlnim la orele 10 pentru o primă şedinţă de vot.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog insistent să intraţi în sală pentru a putea începe şedinţa destinată votului final. Rog şefii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală şi chestorii, de asemenea, să-şi facă meseria.

Stimaţi colegi,

declar şedinţa deschisă, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa şi sunt prezenţi 288 de deputaţi. Absenţi 57 de deputaţi, participă la alte acţiuni parlamentare 7 deputaţi.

În ordinea de zi a şedinţei de astăzi, pe care am amânat-o din lipsă de cvorum joia trecută, figurează votul final pentru legile prevăzute în anexă, respectiv cele 27 de proiecte de legi.

V-aş ruga însă, în prealabil, să-mi permiteţi câteva chestiuni organizatorice, să vă anunţ înregistrarea la Biroul permanent al Camerei a proiectului de Lege privind accesul la informaţiile de interes public, primit de la Guvern. Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar pentru avize Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului - 2 aprilie 2001. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă şi urmează a fi conexat cu propunerea legislativă având aceeaşi tematică.

Vă rog, de asemenea, să-mi permiteţi să vă supun votului dumneavoastră înlocuirea, în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind pensiile militare de stat, a domnului Borbely Lazslo din partea Grupului parlamentar al UDMR cu doamna deputat Böndi Gyöngyike.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

supun, de asemenea, aprobării dumneavoastră trecerea, la propunerea Grupului parlamentar al PNL a domnului deputat Cornel Ştirbeţ de la Comisia de politică externă la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Cine este pentru?

împotrivă?

Abţineri? mulţumesc.

Doamna deputat Mona Muscă am înţeles că doreşte o intervenţie în legătură cu anunţarea în plenul Camerei a proiectului de Lege venit de la Guvern, în legătură cu accesul la informaţie.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

La ora actuală, în comisia sesizată pe fond, Comisia de cultură, arte şi mijloace de informare în masă, există proiectul Legii liberului acces la informaţiile de interes public. El a intrat în dezbateri şi a parcurs câteva articole. Pe toată durata procedurilor regulamentare, acest proiect de lege a întâmpinat mai multe obstrucţionări, le-aş spune, dacă îmi permiteţi, foarte neacademic "tălpi", exact ca în fotbal, de la comisie până la ministru şi aceste obstrucţionări au fost şi neregulamentare şi neconstituţionale. Cum ar fi: retragerea, cererea de retragere a proiectului de lege din comisie, de către preşedintele Comisiei de cultură; pe urmă, s-a cerut retragerea la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, S-a ajuns până la solicitarea expresă, înaintată comisiei, de ministrul informaţiilor Vasile Dâncu să se dea, nota bene, un aviz negativ proiectului, ceea ce înseamnă amestecul puterilor în stat. Cred că, dacă domnul Vasile Dâncu ar fi citit Regulamentul şi Constituţia, n-ar mai fi făcut asemenea greşeli şi cititul nu doare.

În repetate rânduri, direct, am avut întâlniri cu domnul Vasile Dâncu şi cu reprezentanţii ministerului sau, indirect, prin intermediul mass-media, am cerut şi am întins o mână pentru colaborare cu acest minister pe acest proiect de lege.

într-o înţelegere expresă a PNL cu Adrian Năstase, domnul premier a promis sprijin atât la conferinţa de presă care a urmat întâlnirii, sprijin acestui proiect de lege, cât şi cu ocazia votului, dacă vă aduceţi aminte, la Legea secretului de stat în Camerele reunite.

Eu constat la ora actuală că, deşi proiectul a fost depus în ianuarie, la începutul lui ianuarie, proiectul liberal, deşi pe 14 martie a intrat în comisie şi raportul trebuie prezentat mâine pe 28 martie, la Comisia pentru cultură s-a amânat discutarea astăzi a acestui raport până după-amiază, ca să se împingă cât mai mult. Este încă o obstrucţionare – a patra.

Nu pot decât să trag următoarele concluzii: 1) membrii PDSR-ului din Parlament nu respectă înţelegerile şi declaraţiile, pe care le face premierul Adrian Năstase; 2) pentru PDSR, interesul public este pe ultimul loc, având în vedere că obstrucţionează un proiect de lege care exact acest lucru face, se ocupă de interesul public. Deci, pentru PDSR, cetăţeanul trece pe locul "…şpe" şi celelalte interese pe primul loc; 3) nu cred că în politică sau în sport, dacă cineva vrea să ajungă la finiş trebuie ca toţi ceilalţi să fie stopaţi, ţinuţi de haine, ca să ajungă altul la finiş dacă n-a fost în stare să ajungă la timp.

Din acest moment, din punctul meu de vedere, orice colaborare cu PDSR este exclusă. Este o declaraţie personală. Nu-i vorba de acest proiect, este o declaraţie personală politică pe care o fac acum. Dacă PDSR-ul nu ştie să-şi ţină cuvântul dat, nici prin propriul lui prim-ministru, înseamnă că nu avem ce discuta. (Aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, este dreptul doamnei deputat să facă aceste declaraţii. Eu sper că, din partea comisiei sesizate în fond cu ambele proiecte, va exista preocuparea pentru a scoate din cele două propuneri legislative o lege bună şi atunci sper că şi distinsa doamnă deputată va fi mulţumită.

Trecem la prezentarea proiectelor de legi supuse votului final de astăzi. Vă reamintesc că această şedinţă a fost amânată din ziua de joi, încât v-aş ruga să aveţi măcar acum răbdarea pentru a parcurge lista legilor supuse votului dumneavoastră.

Pe primul loc este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2000 privind reglementarea activităţilor din sectorul gazelor naturale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activităţilor din sectorul gazelor naturale. Vă reamintesc, comisia a propus respingerea acestei ordonanţe.

Cine este pentru propunerea de respingere? Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere a fost votată propunerea de respingere.

La pct.3, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale (A.N.R.G.N.) şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea autorităţii naţionale de reglementare în domeniul energiei (A.N.R.E.), aprobată prin Legea nr.99/2000.

Cine este pentru acest proiect de lege? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea fondului special pentru produse petroliere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 276/2000 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibil pentru societatea comercială "Termoelectrica" - SA.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.6, raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii serviciilor publice de gospodărie comunală.

Vă reamintesc, suntem în prezenţa unei legi cu caracter organic.

Cine este pentru raportul comisiei de mediere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi contra.

Abţineri? (Vociferări.)

Vă rog să vă exprimaţi încă o dată votul.

Din cei 288 de deputaţi prezenţi în sală şi-au exprimat votul pozitiv 224 şi împotrivă 64 de voturi. Cu 224 de voturi pentru şi 64 împotrivă, raportul de mediere a fost adoptat.

La pct.7, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului român de Metrologie Legală din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului.

Vă reamintesc, la pct.7, la propunerea comisiei, se solicită respingerea proiectului de lege adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Cu 285 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă a fost adoptată propunerea de respingere a proiectului de lege adoptat de Senat.

La pct.8, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale şi TVA a unor cantităţi de gaze naturale provenite din import.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat.

La pct.9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea art.8 din Legea nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot contra.

Cu 287 de voturi pentru, un vot contra s-a aprobat.

La pct.10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1997 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Cu o abţinere s-a adoptat acest proiect de lege.

Stimaţi colegi,

Eu mă exprim destul de clar şi destul de puternic. Nu se aude pentru că nu păstraţi liniştea în sală. V-aş ruga respectuos, stimaţi colegi, măcar în timpul votului să păstraţi liniştea pentru că, uitaţi-vă, sunt colegi de-ai noştri dezavantajaţi pentru că doresc să-şi exprime un vot împotrivă sau o abţinere şi nu pot pentru că nu pot urmări votul.

La pct.11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.203/2000 privind participarea României în anul 2000 la programul de acţiune comunitară "Tineret" şi plata contribuţiei financiare la acest program.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2000 privind admiterea cu taxă în învăţământul preuniversitar de stat, în licee, şcoli profesionale şi şcoli de ucenici, peste cifra de şcolarizare pentru care se asigură finanţarea de la bugetul de stat.

Se propune respingerea acestei ordonanţe.

Cine este pentru această soluţie? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Stimaţi colegi,

Vedeţi că unii au votat pentru. Nu-i mai determinaţi să-şi schimbe soluţia.

Cu 278 voturi pentru, 14 contra, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanţei.

La pct.13 se propune, de asemenea, respingerea Ordonanţei, deci, pe ordinea de zi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2000 privind organizarea sistemului naţional de formare a personalului din învăţământul preuniversitar.

Se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 272 voturi pentru, 16 împotrivă, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanţei.

La pct.14, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2000 privind finanţarea organizării şi desfăşurării concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 2000-2001.

Se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru această propunere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Stimaţi colegi,

Vă rog eu frumos, exprimaţi-vă votul o dată, că le exprimaţi în cascadă, când terminăm de numărat mai adăugaţi încă patru. Vă rog eu frumos!

Cu 268 voturi pentru, 20 împotrivă, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanţei.

La pct.15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoţiile anterioare anului 1999.

Cine este pentru acest proiect de lege?

Vă rog frumos, îmi permiteţi să mai citesc încă o dată textul pentru că se pare că microfonul nu funcţionează bine. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2000 privind echivalări ale examenului de capacitate pentru promoţiile anterioare anului 1999.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere, s-a adoptat şi acest proiect de lege.

La pct.16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.115/2000 privind parteneriatul social în educaţie şi formarea profesională iniţială.

Se propune respingerea acestei ordonanţe.

Cine este pentru această propunere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 275 voturi pentru, 12 contra, s-a adoptat propunerea de respingere a acestei ordonanţe.

La pct.17, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu 285 voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, s-a adoptat acest proiect de lege.

La pct.18, raportul Comisiei de mediere la Proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului şi acvaculturii. Vă amintesc, este o lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat acest raport al comisiei de mediere.

La pct.19, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Legea voluntariatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.20, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.279/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor financiare asumate de Banca Generală de Credit şi Promovare BANKCOOP ce decurg din Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finannţarea Proiectului de dezvoltare industrială, în valoare de 120 milioane dolari SUA, semnat la Washington la 21 martie 1995.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.21, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităţilor de transport, comercializare şi recuperare a ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului lichid.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.22, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/1998 privind constituirea Fondului de susţinere a bibliotecilor din învăţământ.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La pct.23, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea programului de restructrurare prin garantarea unui credit la Societatea comercială "Roman" S.A. Braşov.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Trei voturi împotrivă.

Cu 285 voturi pentru, 3 împotrivă, a fost adoptat acest raport al Comisiei de mediere.

La pct.24, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

Cu 286 voturi pentru, două abţineri, s-a adoptat raportul de mediere.

La nr.25, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/1998 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al aviaţiei civile.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.26, Proiectul de Lege privind extrădarea. Vă reamintesc că este un proiect important în procesul de armonizare a reglementărilor noastre cu reglementările Uniunii Europene.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.27, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, lista şedinţei de vot a fost epuizată.

Trecem în continuare la următoarele proiecte care sunt înscrise pe ordinea de zi. Pentru că s-ar putea ca sala să înregistreze o prezenţă mai subţire, vă anunţ că, în urma şedinţei comune a Birourilor permanente ale celor două Camere, programul în următoarele zile, exceptând ziua de astăzi, care se va derula potrivit programului anunţat, se va desfăşura în comisii. Joi, vor avea loc şedinţe comune ale Comisiilor de buget, finanţe şi ale celorlalte comisii permanente care urmează să întocmească avize şi, în continuare, programul se va desfăşura exclusiv în comisii.

Da, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Am înţeles că este o modificare a programului de lucru şi a ordinii de zi. Practic, Comitetul ordinii de zi nu s-a întrunit să hotărască. Birourile permanente ale celor două Camere nu pot să hotărască pentru Camera Deputaţilor. Dar dacă au hotărât aşa ceva, au putut s-o facă numai pentru plenul celor două Camere reunite. Or, nu se poate, dacă e vorba de programul Camerei Deputaţilor, numai Comitetul ordinii de zi poate să hotărască şi nu biroul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Şedinţa Camerei Deputaţilor în care ne aflăm acum funcţionează după principiile potrivit cărora programul este stabilit de Comitetul ordinii de zi. Noi, în continuare, ne aflăm sub imperiul Regulamentului şedinţelor comune ale celor două Camere, începând de mâine, şi vreau să vă spun că din partea grupurilor parlamentare, inclusiv cu Grupul parlamentar P.N.L., cu care am avut o discuţie, nu au fost asemenea obiecţii.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Eu nu am sesizat ca dumneavoastră să fi venit sus la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal să discutăm treaba asta. Dacă s-a discutat cu cineva din grup, e cu totul altceva. Comitetul ordinii de zi este format din liderii grupurilor parlamentar. Deci, este cu totul altceva.

Cât priveşte situaţia că aţi discutat şi că suntem sub imperiul birourilor reunite sau a celor două Camere, dacă este acest punct de vedere susţinut de dumneavoastră, trebuia să convocaţi plenul celor două Camere, să supuneţi votului ordinea de zi şi programul celor două Camere cu privire la buget. N-aţi făcut-o. Art.45 şi art.47 din Regulamentul comun spun următorul lucru: cele cinci zile, aşa cum am spus-o şi ieri, sunt date de la Dumnezeu. Cum dumneavoastră aţi făcut Regulamentul respectiv, cele cinci zile trebuie respectate pentru că atunci dumneavoastră eraţi Dumnezeul.

Domnul Valer Dorneanu:

Să lăsăm cele cinci zile lui Dumnezeu. Nu am pus niciodată în discuţie cele cinci zile înlăuntrul cărora curg amendamentele, dar pentru evitarea oricăror discuţii, în continuare, eu rog şefii grupurilor parlamentare să se reunească pentru a elimina această dispută.

Domnule Hrebenciuc, v-aş ruga să vă reuniţi cât timp noi ne desfăşurăm şedinţa în plen pentru a elimina disputa cu privire la programul Camerei şi-l vom anunţa la sfârşitul şedinţei.

Domnul Sassu. Poftiţi!

Domnul Alexandru Sassu:

În condiţiile acestea, eu vă cer un sfert de oră de consultări între grupurile parlamentare, înainte de întâlnirea Comitetului ordinii de zi.

Domnul Valer Dorneanu:

Pauză, 15 zile. Pardon, 15 minute!

M-am gândit că e nevoie de o pauză mai lungă. (Râsete, aplauze în sală)

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă ocupaţi locurile şi rog Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget să îşi ia locurile cuvenite aici, în dreapta, pentru a susţine Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.118/1996.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă reluaţi locurile în sală. Continuăm ordinea de zi cu dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Dau cuvântul domnului Miron Mitrea pentru a prezenta acest proiect de lege.

Îmi cer scuze, domnule ministru. Văd că s-a aprobat procedura de urgenţă.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da. E-n regulă.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Comisiei pentru industrii să propună timpii de dezbatere.

Domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal Istvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun 15 minute pentru dezbateri şi 3 minute pentru intervenţii, pentru că în raportul celor două comisii sunt câteva amendamente respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

În unanimitate s-a aprobat această modalitate de dezbatere.

Vă rog să urmăriţi, în consecinţă, proiectul de lege paralel cu raportul comun al Comisiei pentru buget şi Comisiei pentru industrii care v-a fost difuzat.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu formulează nici un fel de amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I din proiectul de lege. Dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Asupra art.II, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei cuprins în raportul comun, pct.1. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi.

Referitor la art.II, eu, împreună cu colega mea, doamna Boagiu, am făcut un amendament deoarece prin ceea ce se prevede în proiectul de lege, se produce un grav prejudiciu financiar pentru transportul feroviar, naval şi în special pentru agricultură, deoarece apare imperativ obligaţia acestora de a plăti combustibilul incluzând şi taxa de drum, fapt care înseamnă costuri cu peste 40% mai mari decât sunt la ora actuală, şi numai la agricultură, făcând o socoteală pentru necesarul de combustibil, care va fi consumat în acest an, înseamnă un supliment de 2000 şi ceva de miliarde de lei.

Sigur că, în acest articol, se prevede că va fi restituită suma. Nu se prevede în ce condiţii se restituie suma, se referă în special la persoanele fizice. Vă daţi seama că persoană fizică înseamnă un simplu agricultor care ar trebui să găsească o formulă foarte birocratică de a deconta aceste sume şi sunt convins că va fi şi foarte greu şi o mare parte din sumele care sunt utilizate pentru achiziţionarea de motorină nu vor putea fi recuperate. Motiv pentru care eu am solicitat şi am prezentat şi celor două comisii reunite un amendament în care - se modifică, este adevărat, vechea lege, care nu prevedea nici o exclusivitate privind taxa de drum - am prevăzut ca persoanele fizice sau juridice care utilizează carburanţi auto în domeniul transportului feroviar, naval, agriculturii şi apărării naţionale nu vor achita taxa de drum, conform art.4.

Deci, vă rog să luaţi act de acest lucru, dacă nu, în mod cert, se vor crea mari probleme, mai ales că vă rog să vedeţi că, la ultimul articol se spune că vor apărea norme în 30 de zile după modificare. În 30 de zile legea va apărea întâi, îşi va face efectele, va trebui să plătim această sumă suplimentară, iar returnarea acestei sume nu ştim în ce condiţii se va face.

Vă mai spun un lucru: faptul că, din datele pe care le deţinem noi, PETROM are la ora actuală o datorie faţă de Ministerul Transporturilor de peste 4.500 de miliarde de lei şi vă întreb: în condiţia în care cei care vor fi nevoiţi să cumpere acest combustibil prin PETROM, vor achita această taxă de drum, PETROM-ul nu va returna banii Ministerului Transporturilor şi Lucrărilor Publice, cum ne vom recupera aceşti bani? Fapt pentru care vă rog să luaţi act, fiindcă se creează o mare problemă, iar în special pentru agricultură, fiţi convinşi că nu se vor reîntoarce banii, în special pentru persoanele fizice. Fapt pentru care vă rog să luaţi act de amendamentul pe care l-am propus şi să-l acceptaţi în felul în care l-am propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, aveţi cuvântul. E vorba de un amendament care a fost respins la comisie cu privire la pct.2 din art.1. Domnul deputat a intervenit cu întârziere, după ce s-a votat.

Vă ascult, domnule vicepreşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Aş ruga să respectăm procedurile parlamentare, la amendamente respinse, invitaţi comisia şi nu ministrul. Ministrul nu are intervenţie la amendament respins.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

Vă rog să observaţi toţi că, după ce s-a votat art.1, inclusiv cu pct.2, s-au provocat aceste discuţii.

Aveţi cuvântul, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Acest raport n-a fost distribuit anterior. A fost distribuit doar unora din sală şi marea majoritate a noastră nu avem acest raport, drept pentru care sunt în imposibilitatea de a urmări aceste lucruri.

Vă rog frumos să cereţi să fie distribuit raportul înainte de a continua dezbaterile, la toată lumea, pentru că efectiv nu se poate lucra. În sală s-a distribuit la unii. Nu toată lumea are acest raport.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a distribuit la cei prezenţi, dar eu rog stafful tehnic să mai facă încă o distribuire pentru cei care n-au fost în momentul respectiv în sală.

Da. Mai există încă o intervenţie de procedură. Două.

Domnul Ákos Birtalan:

Domnule preşedinte,

Eu cred că , în spiritul celor spuse de domnul deputat Sassu, trebuie să revenim un pic în ceea ce priveşte votul vis-a-vis de art.I pentru că lumea, vă rog frumos să mă scuzaţi, dar nu prea a înţeles că la acest art.I se află majoritatea amendamentelor respinse. Nu putem să trecem aşa în fugă, e mai mult decât în fugă peste art.I, unde se află patru-cinci amendamente respinse vizând pct. 2, art.5 din proiectul de lege.

Eu cred că ar fi bine să aibă toată lumea sau majoritatea, cel puţin, un exemplar din noul raport făcut astăzi şi să discutăm conform timpului aprobat de către plen pentru fiecare amendament respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am impresia că distinşii noştri colegi nu sunt atenţi nici când votăm repartizarea timpilor de dezbatere, nici când vă întreb dacă sunt obiecţiuni la art.I. Dar ca să nu lungim vorba, să susţină fiecare amendamentul care a fost respins.

Comisia, cu privire la primul amendament care a fost susţinut de colegul nostru de la P.D.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Urmarea adresei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor nr.25 din 26 martie, s-a solicitat celor două comisii, industrii şi buget-finanţe să întocmească un raport comun pentru Ordonanţa de urgenţă nr.74/2000 şi proiectul de Lege nr.189/2001 referitor la modificările asupra Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumului.

În acest sens, comisiile reunite au hotărât că, faţă de materialul primit iniţial, raportul iniţial, să aprobe amendamentele propuse de deputata Aura Vasile, la art.2, care constă în modificarea termenului de 60 de zile în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Lucrărilor Publice să actualizeze Normele metodologice privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

Motivarea acestui termen de micşorare de la 60 la 30 de zile este pentru urgentarea intrării în aplicare a acestei legi.

Din toate amendamentele propuse, mai apare o singură modificare faţă de raportul înaintat iniţial, la art.5 alineat nou, propus de domnii deputaţi Ákos Birtalan şi Róbert Ráduly, în care dânşii propun ca restituirea să se facă în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării restituirii. Comisia nu şi-a însuşit acest amendament, întrucât nu se justifică. Se motivează respingerea deoarece persoanele fizice şi juridice la care se face referire sunt interesate să-şi recupereze respectivele sume într-un timp cât mai scurt, deci, poate să fie în 5-10 sau 15-20 de zile.

Acestea sunt modificările aduse faţă de raportul iniţial al celor două comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Haşotti mai are o problemă de procedură.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate nu înţeleg eu bine, dar raportul care ne-a fost înaintat acum celor prezenţi, de cineva din personalul tehnic, arată la pagina a doua, la amendamente respinse că, în cursul dezbaterii în comisii, următoarele amendamente nu au fost acceptate. Iar apoi, pe coloana din mijloc, se spune: amendamentul propus; autorul; text adoptat de comisie.

Eu cred că trebuie să aşteptăm să se îndeplinească o chestiune absolut logică şi procedurală şi să avem un raport corect. Trebuie făcut un raport corect pentru că ori e textul respins, ori e textul adoptat. Noi nu mai ştim nimic aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte al Comisiei pentru industrii, vă rog să oferiţi explicaţiile cuvenite.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Are dreptate domnul deputat Haşotti. S-a strecurat o greşeală. Trebuia trecut acolo "neadoptate de comisie". Ne cerem scuzele de rigoare pentru că, mai sus, acolo, scrie foarte clar că sunt amendamente care nu au fost acceptate. Deci, este o greşeală de redactare. Ne cerem scuze şi vă rugăm să continuăm dezbaterea. Dar încă o dată aş dori să anunţ plenul că, faţă de raportul iniţial care v-a fost difuzat, există aceste două modificări care sunt prezentate, discutate şi agreate de cele două comisii. Deci, la art. II, în loc de "60 de zile", "30 de zile" şi la art. 3, articolul nou care exista şi în raportul iniţial.

În afară de aceste două modificări, celelalte amendamente sunt respinse, exact aşa cum au fost respinse de Comisia de buget, finanţe şi bănci, în raportul iniţial, pe care îl aveţi dumneavoastră, care v-a fost difuzat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin să spun că, nu avem raportul, nici perfect, nici imperfect, în continuare nu ştim ce să votăm. Înţeleg că reprezentanţii comisiei ne-au povestit ce scrie în raport, noi nu-l avem. Şi în al doilea rând, din cunoştinţa mea, dezbaterea se face pe articole şi nu pe o povestire a reprezentanţilor comisiei, despre ce au argumentat ei şi ce au acceptat şi ce n-au acceptat.

Deci, trebuia punctul de vedere al comisiei clar despre acest amendament, nu l-am înţeles care este, ne-a spus ceva despre nişte amendamente care vor apare ulterior şi spun, în continuare, nu avem raportul decât unii dintre noi şi nu putem lucra pe un astfel de raport.

Eu vă mulţumesc, dar să ştiţi că în sală mai sunt încă câteva sute de oameni sau o sută de oameni care n-au primit raportul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru şi stimaţi colegi,

Dacă raportul conţine confuzii, este firesc să decidem returnarea la comisie a raportului, pentru ca acesta să fie pus în mod coerent la punct şi să-l putem şi urmări în dezbaterile noastre. Deci vă propun returnarea raportului, pentru coerenţă. Dacă sunt greşeli de redactare, ele duc la interpretări greşite, nu putem să lucrăm pe un asemenea raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

preşedintele comisiei, domnul Antal, apoi domnul ministru Gaspar şi domnul Ráduly.

Domnul Ántal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu scuzele de rigoare, dar în replică la cele spuse de domnul Sassu, trebuie să vă spun că reprezentanţii dumneavoastră au participat la toate dezbaterile care au avut loc, în comisii şi în comisiile reunite, şi cunosc foarte bine problema, şi-au susţinut amendamentele, au amendamentele aici şi în acest raport şi în celelalte rapoarte care v-au fost difuzate, deci în cunoştinţă de cauză s-a dispus acest proiect de lege.

Ca atare, vă rugăm să trecem la dezbaterea în continuare pe articole şi la votul final al acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Mă adresez plenului în calitate de deputat şi nu de ministru pentru relaţia cu Parlamentul şi v-aş ruga, totuşi, să citim textele din Regulament, în legătură cu modul în care se pun în discuţie amendamentele.

La art. 110, care este în cadrul Secţiunii "Procedura de urgenţă" se spune următorul lucru: "La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică prevederile art. 100. În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente".

Dacă mergem la art. 100 o să vedeţi că textul se referă numai la amendamentele admise. Amendamentele respinse sunt tratate la art. 101, care spune în felul următor: "În cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia". Ne găsim în cazul unei proceduri de urgenţă, unde normele sunt imperative şi, deci, trebuie tratate ca atare. Deci, nu mai puteţi pune în discuţie, domnule preşedinte, amendamentele care au fost respinse.

Cred că este de acord şi colegul meu, Ghiorghiof, în legătură cu această interpretare. Textul este foarte clar, trimiterea este corectă, la art. 100.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Gheorghiof.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Distinsul meu coleg a făcut citirea art. 101, în care, într-adevăr, se face o trimitere, spune că: "în cursul dezbaterii, deputaţii, Guvernul, pot pune în discuţie amendamentele respinse". "Pot pune" nu înseamnă că nu se mai pun. Cel puţin, eu aşa înţeleg. S-ar putea ca distinsul meu coleg să fi tradus pentru U.D.M.R., dar pentru noi nu.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Eu cred că este o logică firească, oricum am interpreta Regulamentul. În ordinea firească a amendamentelor respinse sau admise se supun discuţiei. Dacă cineva care a avut amendament nu-şi doreşte să-şi susţină amendamentul, este altă problemă. Îşi susţine aici amendamentul. cel care este împotrivă de la comisie o combate, noi votăm şi mergem mai departe. Dacă s-ar fi procedat ca atare, de mult am fi trecut de votarea legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu. Vedeţi că am depăşit timpul afectat dezbaterii.

Domnul Alexandru Sassu:

Acestea sunt chestiuni procedurale şi sunt în afara dezbaterilor, n-am depăşit deocamdată.

Domnule preşedinte,

În intervenţia mea am spus că atunci când se dezbate un articol în plen şi nu în comisii este nevoie de – aşa cum scrie în Regulament – punctul de vedere al comisiei faţă de respectivul amendament sau respectivul text din raport, indiferent dacă reprezentanţii unui grup parlamentar au fost sau n-au fost în comisie, au avut sau n-au avut puncte de vedere.

Eu repet, la acest microfon, din partea comisiei, eu n-am înţeles care este punctul de vedere al comisiei faţă de amendamentul prezentat de colegul nostru Mircea Toader. N-am înţeles! Ni s-a spus ceva despre nişte amendamente care, deocamdată, nu le-am discutat, dar despre acest amendament nu s-a spus: se acceptă sau nu se acceptă. Este o chestiune care trebuie spusă foarte clar. Şi care este motivaţia pentru care nu a fost acceptat. Aceasta scrie în Regulament, aceasta trebuie să primim din partea comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să îmbinăm rigoarea regulamentară cu buna dispoziţie de acum şi să fim constructivi. Deci s-a făcut un amendament care a fost respins, comisia a propus menţinerea soluţiei de respingere şi dau cuvântul, potrivit Regulamentului, şi reprezentantului Guvernului să-şi spună părerea cu privire la acest amendament care a fost respins.

a cerut domnul Ráduly o intervenţie pe procedură, să-i dăm cuvântul ca să nu se simtă discriminat.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte şi domnilor colegi,

Intervin pentru că, scuzaţi expresia, mă simt cu musca pe căciulă.

Luni am fost la şedinţa comitetului ordinii de zi împreună cu Biroul permanent, şi am încercat să rezolvăm problema aceasta cu Legea 118 şi cele trei modificări cu care Camera Deputaţilor este sesizată.

Am găsit această soluţie ca astăzi de dimineaţă, foarte de dimineaţă, cele două comisii, buget, finanţe, respectiv industrii, să aibă o şedinţă comună şi să tranşeze toate cele trei proiecte de lege ca să clarificăm acestea o dată pentru totdeauna.

Staful tehnic din partea celor două comisii a făcut foarte rapid raportul comun şi îmi cer scuze pentru situaţia creată, în nume personal, sunt într-adevăr una, două greşeli de dactilografiere în raport. Însă, raportul cuprinde toate amendamentele care au fost dezbătute astăzi în şedinţa comună şi, deci, în fond este un raport corect.

În ceea ce priveşte problema domnului deputat Sassu, dânsul are într-adevăr dreptate, nu s-a prezentat încă de la acest microfon varianta comisiei, motivarea respingerii. trebuie să vină reprezentantul unei comisii şi să citească exact motivarea care este şi în raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai are o ultimă intervenţie de procedură domnul deputat Anton. Rog comisia să pregătească un răspuns exact la acest obiect.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marin Anton:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am arătat într-o intervenţie anterioară acest viciu pe care eu cel puţin îl consider o premieră.

Pe de o parte se spune că amendamentele nu au fost acceptate, pe de altă parte în rubrica din mijloc se spune că amendamentele au fost acceptate.

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz, procedural, a venit la microfon, tot aşa cum vin şi eu acum, şi a solicitat retrimiterea raportului la comisie, pentru a ni se înainta un raport corect, iar singura posibilitate regulamentară la această propunere pe care a făcut-o colegul nostru, domnul deputat Duvăz, este să supuneţi la vot retrimiterea la comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Ca să fim foarte operativi, supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Duvăz, de a se restitui acest proiect la comisia sesizată în fond.

Cine este pentru? 43 voturi pentru.

Cine este împotriva trimiterii raportului la comisie? 87 de voturi împotrivă. A fost respinsă propunerea.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ...

Voci din sală:

Abţineri?

Domnul Valer Dorneanu:

Cine se abţine? Scuzaţi-mă! Cu 4 abţineri. Deci, tot acelaşi scor rămâne, a fost respinsă propunerea de a se restitui la comisie.

Domnule ministru Mitrea, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul propus de către domnul deputat Mircea Toader şi doamna deputat Anca Boagiu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De fapt, acest articol este unul dintre cele mai importante care ne-a făcut pe noi să propunem modificarea legii şi, după cum observaţi, Legea nr. 118 este prima oară modificată printr-o propunere legislativă şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă, că ar fi fost mai tentant, dar, sigur, din respect pentru Parlament am hotărât să mergem cu o asemenea metodă.

Există două probleme: una, cu care toată lumea a fost de acord, aceea de a clarifica care este cuantumul datorat pentru fondul special al drumurilor şi a doua, este modul în care aceşti bani se strâng.

Analiza făcută pe anul 2000 ne arată, în mare, următorul lucru: motorina şi benzina, carburantul auto produs în România, dacă ar fi fost impozitat corect pentru fondul drumurilor ar fi trebuit să aducă la fondul drumurilor în jur de 11.000 miliarde. Datorită faptului că fondul drumului a beneficiat anul trecut de o sumă sub 5.000 de miliarde, ne-am întrebat unde s-au dus aceşti bani şi am constatat că există extrem de multe firme, majoritatea firme fantomă, care preiau motorină din sistem, pe bază de declaraţie pe proprie răspundere. Aceste firme, în momentul controlului făcut de Ministerul Transporturilor nu mai există, deci nu mai are de unde recupera banii. Sunt firme constituite special pentru această operaţie.

Mai mult, am constatat că firme importante din România, mai ales de transport călători urban, folosesc motorină cu un preţ mai mic, deci cumpără motorina cu un preţ mai mic decât preţul livrat de rafinărie, la care s-ar fi adăugat toate accizele şi toate impozitele, lucru care ne-a dus cu gândul, bineînţeles, la faptul că motorina ajunge, şi benzina, carburantul auto, ar fi folosită fără să plătească taxele noastre de drum.

Sunt de acord cu domnul deputat Toader, că nu au existat probleme deosebite pentru transportul naval pe Dunăre şi nu există indicii că în această zonă s-ar fi produs fraudă. în schimb, în ceea ce priveşte carburantul pentru agricultură, putem afirma că mai puţin de jumătate din cel care nu plăteşte taxa drumurilor ajunge în agricultură, iar o bună parte din lucrările agricole se fac cu carburant pentru care se plăteşte taxa drumului, diferenţa, majoritatea intrând în buzunarul unor oameni de afaceri. Sigur nu este problema mea să găsesc care sunt aceştia, ci a procuraturii.

De aceea, nu suntem de acord în continuare cu acest sistem pe proprie răspundere. Suntem conştienţi că îngreunăm pentru oamenii cinstiţi modul de accesare la această facilitate de a nu plăti taxa drumurilor, dar este singura soluţie pe care am găsit-o pentru a pune capăt sau a diminua jaful care s-a produs şi se produce în continuare în acest domeniu, motiv pentru care vă rog să nu acceptaţi acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Sassu:

Aş dori să intervin într-o problemă de procedură.

Domnule preşedinte,

Vreau să-i mulţumesc domnului ministru că are...

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să aşteptaţi să vă dau întâi cuvântul. A cerut cuvântul domnul deputat Sassu pentru o problemă de procedură.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Vreau să-i mulţumesc domnului ministru Mitrea că a trimis acest proiect de lege şi are încredere că Parlamentul va putea vota o astfel de lege şi din respect nu l-am întrerupt, ba suntem de acord să-şi pună şi comisia punctul de vedere, pentru că în continuare nu a motivat respingerea, dar vă atrag atenţia că suntem în pauză şi să întrerupem şedinţa după punctul de vedere al comisiei.

Este o chestiune votată de Comitetul ordinii de zi, acesta este programul, la ora 14,00 ne vedem.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Exista o cutumă, stimate domnule deputat, ca atunci când suntem la vot să realizăm votul, măcar pentru acest amendament, şi după aceea pauză.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii.

Domnul Ántal István:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Îmi pare rău că nu este domnul preşedinte Georgescu, colegul meu care a condus cu abilitate lucrările de azi dimineaţă, fiind comisia avizată pe fond, dar eu, dacă-mi permiteţi, o să citesc motivarea exact din raport, pe care o aveţi şi dumneavoastră şi probabil că aceasta a fost discuţia până acum şi acolo scrie exact, textual, mai concis decât cum s-a exprimat domnul ministru şi v-a explicat cauzele care au dus la neacceptarea amendamentului şi aici scrie textual: "Acest amendament a fost respins pentru a înlătura eventualele abuzuri constatate cu ocazia aplicării prezentei legi, în vechea formă".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

vă aduc aminte că am votat o durată de timp la intervenţiile pe amendamente, care a expirat de mult. Deci aţi aflat susţinerea amendamentului, aţi aflat punctul de vedere al Guvernului şi al comisiei, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 1 din raport, formulat de domnii deputaţi Mircea Toader şi Anca Boagiu.

Cine este pentru? 52 de voturi pentru.

Cine este împotriva amendamentului?

Stimaţi colegi din Partidul Naţional Liberal, daţi-ne voie să numărăm şi voturile acestea, cum noi v-am respectat şi le-am numărat de două ori pe ale dumneavoastră şi am mai adăugat două.

81 de voturi împotrivă, deci amendamentul a fost respins.

Daţi-ne voie să ne încadrăm în pauza solicitată de dumneavoastră.

Pentru că am depăşit cu 5 minute, la ora 14,15 vom relua lucrările.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă reluaţi locurile în sală să putem începe şedinţa. Până mai vin domnii deputaţi în sală, v-aş ruga să-mi permiteţi să vă supun votului câteva comisii de mediere.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Din partea Grupului P.D.S.R., domnii deputaţi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriţă Dumitru şi Daraban Aurel; Buzea Cristian Valeriu şi Miclea Ioan din partea Grupului P.R.M.; Savu Vasile Ioan din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă, dacă sunt voturi?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru Comisia de mediere în vederea soluţionării textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2000 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei, nr. 114/1996 Bara Radu Liviu, Lazăr Maria, Cristea Marin, Grupul P.D.S.R., Dinu Gheorghe şi Pleşa Eugen Lucian, Grupul P.R.M., Cîrstoiu Ion, Grupul P.D., şi Dobre Victor Paul, Grupul P.N.L.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţie de locuinţă: Bara Radu Liviu, Florescu Ioan, Cristea Marin, Grupul P.D.S.R, Pleşa Eugen Lucian, Grupul P.R.M., Negoiţă Gheorghe Liviu, Grupul P.D., Chiliman Andrei Ioan, Grupul P.N.L. şi Márton Arpád Francisc, Grupul U.D.M.R.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru ocupare profesională, precum şi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel şi Iliescu Valentin Adrian - P.D.S.R., Apostolescu Maria şi Enescu Nicolae - P.R.M., Barbu Gheorghe - P.D., Böndi Gyöngyike - U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga să mai fiţi de acord cu schimbarea doamnei Eugenia Moldoveanu din comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale şi din Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/1998 privind organizarea şi funcţionarea Fondului cultural naţional, deoarece nu poate participa, cu domnul deputat Eugen Nicolicea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă reamintesc, comisia nu a început încă activitatea, mâine îşi începe activitatea.

Vă mulţumesc.

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectului de lege pe care l-am început.

la pct. 2, art. 5, amendament al domnului deputat Akos Birtalan. Vi-l susţineţi? Vă rog.

Domnul Ákos Birtalan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Continuând dezbaterile noastre legate de punctul 2, care încearcă acest regim special pentru domeniile menţionate aici: feroviar, naval, agricultură, apărare naţională, mecanismului de restituire a sumelor, întrucât nu a trecut propunerea formulată de colegii de la Partidul Democrat, cred că măcar problema cea mai sensibilă dintre aceste domenii, şi anume agricultura, trebuie să rămână în sistemul actual, care se practică, şi anume, ca cei care utilizează carburanţi decât pentru lucrările agricole, în scopul agriculturii, în general, să nu plătească preţul carburantului, inclusiv cota, de data aceasta, unică.

Cu alte cuvinte, subsemnatul, am propus eliminarea cuvântului "agricultură" din textul iniţiat de către Guvern. Aceasta v-aş ruga să supuneţi votului Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei?

O clipă, doamna deputat Afrăsinei are o problemă de procedură.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Procedura mea se referă la art. 111 din Regulament. având în vedere că au expirat cele 15 minute care s-au alocat pentru dezbatere, cerute şi aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, vă rugăm să aplicaţi alineatul nr. 2, care spune că în situaţia în care timpul prevăzut la alin. 1 s-a epuizat, dezbaterea se încheie şi preşedintele Camerei Deputaţilor supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond şi fiecare articol amendat, după care se va proceda la votarea finală.

Aşadar, domnule preşedinte, timpul alocat pentru dezbateri a expriat. vă rog să supuneţi votului doar articolele şi apoi votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu, tot problemă de procedură.

Domnul Alexandru Sassu:

Îmi pare rău, dar am spus şi mai devreme, timpul acordat dezbaterilor pe procedură nu face parte din dezbaterea proiectului de lege, respectiv, după cum am cronometrat noi, au trecut vreo 7 minute, mai sunt încă 8, aşa că vă rog frumos să mergem mai departe pe procedura normală.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

S-au cerut 15 minute pentru total dezbatere, pentru întregul proiect!

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să aducă aminte plenului câte minute s-au votat în total şi câte pe fiecare articol.

Domnul Vasile Bleotu:

Au fost acordate 15 minute pe total, câte 3 minute de intervenţie. Oricum, punctul de vedere al Comisiilor reunite pentru buget-finanţe şi industrii şi servicii este pentru respingerea amendamentului propus la acest alineat de domnul deputat Ákos Birtalan, tocmai din considerentele care sunt introduse în această motivare: pentru tratarea unitară a tuturor beneficiarilor la restituirea sumelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Oricum, măcar pentru a ne încadra de acum înainte în termen, fiind de acord că nu s-ar putea cronometra intervenţiile de procedură, eu l-aş ruga şi pe domnul Sassu, care a făcut propunerea, să cronometreze şi dânsul alături de noi 8 minute de aici înainte.

Îi dau cuvântul domnului ministru Mitrea, pentru a se pronunţa cu privire la amendamentul domnului Ákos Birtalan.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ákos Birtalan sigur că abordează o problemă extrem de sensibilă, de fapt, frauda cea mai mare pe domeniul neplăţii taxei de drumuri se produce tocmai în acest domeniu, al agriculturii. Nu mă refer la cei care lucrează pământul, ci la cei care, pe proprie răspundere – şi veţi constata, dacă vă veţi uita pe listele de firme, cum m-am uitat şi eu, că cele mai multe dintre cele care cumpără motorină sunt din marile oraşe şi municipii - cumpără motorină pentru agricultură, dar care niciodată nu mai ajunge în agricultură, iar taxa de drumuri este pierdută.

Vom pune la punct un sistem, împreună cu comisiile, pentru că normele am de gând să le pun de acord împreună cu dumneavoastră, aşa cum ne-am înţeles, astfel încât să scurtăm cât mai mult timpii şi să fim siguri că pierdem cât mai puţini bani din taxa de drumuri.

Vă rog să fiţi de acord cu comisia şi să respingem acest amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Ákos Birtalan, ascultând şi explicaţiile domniei sale.

Domnul Olteanu. În timpul votului? Poftiţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Îmi cer mii de scuze, domnule preşedinte, dar este vorba de o chestiune de procedură, care are întâietate în raport de orice altă chestiune supusă dezbaterii. Noi, Grupul parlamentar PDSR, aşteptăm decizia dumneavoastră cu privire la moţiunea invocată. Nu putem, pentru raţionalizarea dezbaterilor, continua altfel, decât în raport de ceea ce dumneavoastră constataţi cu privire la moţiunea de procedură. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule preşedinte al Comisiei juridice, nu v-aţi pronunţat şi dumneavoastră asupra contraargumentării domnului Sassu, care spune că intervenţiile de procedură nu se cronometează. Deci, v-aş ruga să vă pronunţaţi şi asupra acestei chestiuni, ca să ştim ce votăm.

Doamnă deputat Afrăsinei, mai insistaţi?

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu mai insistăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Haideţi să fim constructivi şi înţelegători faţă de colegii noştri, nu am fost atât de riguroşi în cronometrarea timpului.

Cine este pentru amendamentul domnului Ákos Birtalan? 53 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Deci, amendamentul a fost respins.

Voci din sală:

Şi abţinerile?

Domnul Valer Dorneanu:

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 3 abţineri şi 63 voturi împotrivă a fost respins amendamentul domnului Birtalan.

Tot la art. 5 este şi amendamentul domnului Adriean Videanu. Dacă vi-l menţineţi?

Domnul Adriean Videanu:

Domnule preşedinte,

Domnul ministru,

Stimaţi colegi,

Sensul amendamentului meu este acela că sunt foarte multe alte domenii care utilizează în procesul de producţie carburanţi auto, fără a utiliza accesul pe drumurile publice. Unul dintre acestea este şi domeniul minier, pentru care ştim cu toţii (şi aş da un singur exemplu, Compania naţională a huilei), care are o serie întreagă de utilaje în carieră de suprafaţă şi care nu utilizează drumurile publice. Argumentaţia respingerii articolului este absolut insuficientă, ca să nu spun altfel, pentru că toate acele utilaje din carieră utilizează combustibili auto şi nimic altceva.

Pentru a nu conduce la confuzii extensia la alte domenii, m-aş rezerva numai la sectorul minier, dacă acest lucru rezolvă problema iniţiatorului. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea comisiei?

Domnul Vasile Bleotu:

Comisiile reunite au respins acest amendament, considerând că extinderea propusă la alte domenii decât cele specificate ar duce la confuzii în aplicare, iar Guvernul a stabilit nişte priorităţi, pe care vrea să le pună în aplicare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Mitrea este de acord cu comisia.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul domnului Adriean Videanu.

Cine este pentru? 53 voturi pentru, exact cât data trecută.

Voci din opoziţie:

Nu se poate, pentru că au votat mai mulţi de la PRM!

Domnul Valer Dorneanu:

Împotriva amendamentului? 62 voturi au fost împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 53 voturi pentru, 62 împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul a fost respins.

Următorul amendament este al domnilor deputaţi Birtalan Ákos şi Raduly Robert.

Domnul Birtalan Ákos:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere că a rămas textul iniţial, propus de către iniţiator, am avea rugămintea, atât faţă de acesta, cât şi faţă de dumneavoastră, să introducem un element deosebit de important în acest mecanism de restituire, şi anume legarea restituirii de un termen. Pentru aceasta, am formulat o completare a art. 5, în sensul că: "Restituirea se va face în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării restituirii." Credem că prin acest mecanism s-ar completa, într-adevăr, posibilitatea de recuperare a sumelor achitate de către cei enumeraţi, domeniile: feroviar, naval, agricultură şi apărare naţională.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

În principiu, cu stabilirea unui termen de returnare suntem de acord, am discutat şi cu comisia să acceptăm o perioadă de 60 de zile, nu de 30 de zile.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles. Comisia?

Domnul Antal Istvan:

Comisia este de acord cu punctul de vedere al iniţiatorului, deci propunem şi noi 60 de zile. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Vă ascult, domnule Sassu, cu o problemă de procedură.

Domnul Alexandru Sassu:

Conform regulamentului, în plen nu se pot face amendamente, deci rămânem pe 30 de zile, amendament care se aprobă sau respinge. (Aplauze ale deputaţilor din opoziţie.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Sunt nevoit să-i dau dreptate domnului deputat Sassu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Birtalan Ákos: "Restituirea se va face în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării restituirii." Aţi ascultat explicaţiile care vi s-au dat.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să aveţi în vedere, stimaţi colegi, că nu există un al doilea amendament, cu 60 de zile, ori adoptăm amendamentul propus de domnul deputat Birtalan Ákos, cu care, în principiu, a fost de acord şi domnul ministru – cu menţiunea că dumnealui a zis 60 de zile, nu 30 – ori... (Râsete, aplauze.)

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul domnului Birtalan Ákos.

Vă rog să constataţi, după cele mai largi aprecieri de ceas, că şi cele 8 minute au trecut şi, în continuare, va trebui să dăm aplicabilitate prevederilor regulamentare. Aşa că încheiem dezbaterile şi supunem la vot art. I, în formularea comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

Sunt şi amendamente respinse!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu! Se supun votului amendamentele admise de către... (Rumoare, vociferări, proteste ale deputaţilor din opoziţie.)

Decât să avem dezbateri inutile pe o temă regulamentară, vă supun la vot punct cu punct şi amendamentele respinse şi, pe urmă, celelalte.

Deci, la amendamentul cu privire la art. 9, propus de domnii deputaţi Anca Boagiu şi Mircea Toader, cine este pentru?

Deputaţi din partea PNL şi PD:

România Mare, votaţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, nu se admit campanii electorale în timpul votului!

Voci din partea PRM:

Decât de la tribună!

Deputaţi din partea PNL şi PD:

PRM-ul este în opoziţie! Sunt 75 de voturi, am numărat şi noi!

Domnul Valer Dorneanu:

66 de voturi.

Împotrivă? Constat că UDMR-ul nu votează nici aşa, nici aşa...

Deputaţi din partea UDMR:

UDMR-ul se abţine!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, nu întrerupeţi, vă rog, numărarea voturilor!

Deputaţi din partea PNL şi PD:

53 de voturi împotrivă! Stroe, numără bine! (Aplaudă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Colegii dumneavoastră au votat pentru, nu puteau să voteze şi împotrivă.

Stimaţi colegi din dreapta, cine este împotriva amendamentului?

Deputaţi din partea PNL şi PD:

România Mare a votat de două ori!

Domnul Valer Dorneanu:

Cu 79 de voturi împotrivă, 66 pentru şi 1 abţinere, s-a respins şi acest amendament. (Aplauze ale deputaţilor din PDSR.)

Mai sunt amendamente respinse?

Vă ascult, domnule deputat.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să repuneţi la vot, pentru că, aşa cum au ieşit lucrurile, nu sunt corecte. Deci, vă rog încă o dată să repuneţi la vot amendamentul, pentru că au fost colegi de ai noştri care au votat de două ori.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, repet, decât să ne pierdem vremea în dispute inutile cu privire la numărare, supun votului dumneavoastră din nou amendamentul celor 2 colegi deputaţi, Anca Boagiu şi Mircea Toader, cu privire la textul art. 9.

Cine este pentru? Am rugămintea să păstraţi liniştea în timpul votului şi să nu vă mai influenţaţi unii pe ceilalţi! Vă rog să luaţi loc şi să votaţi în mod corect şi regulamentar! 71 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Stimaţi colegi din dreapta, haideţi, aşa cum v-am respectat noi, respectaţi şi dumneavoastră votul de dincoace! 78 de voturi împotrivă. (Apaluze ale deputaţilor PDSR.)

Abţineri? Nici 1 abţinere.

Amendamentul a fost respins. (Vociferări, proteste, se reclamă două abţineri)

Nici cu 2 abţineri nu se schimbă lucrurile. Notaţi şi cele 2 abţineri, vă rog!

Mai este un amendament, al domnului deputat Robert Raduly.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Domnule preşedinte, să votăm, nu mai discutăm!

Domnul Birtalan Ákos:

Timpul se cronometrează!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, îl votăm, domnule Raduly. Deci, am trecut la vot, nu se mai comentează! A trecut de mult "timpul ghilotină"!

Aşadar, supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul Robert Raduly cu privire la art. ...

Domnul Birtalan Ákos:

Vă rog frumos, este amendamentul acesta, domnule preşedinte! Îl aveţi şi dumneavoastră!

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, este vorba de amendamentul domnilor deputaţi Antal Istvan şi Birtalan Ákos cu privire la art. 9, cel care repartizează Fondul special pe 60% pentru drumurile naţionale şi 40% pentru drumurile judeţene.

Cine este pentru? Stimaţi colegi, constat flagrante încălcări ale regulamentului şi de la o stare de amuzament treceţi la o stare de haos! 60 de voturi pentru.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

60 de voturi pentru, 78 împotrivă şi 4 abţineri. Amendamentul a fost respins.

Următorul amendament este al domnului Robert Raduly, care renunţă la el.

Următorul amendament este al domnilor deputaţi Liviu Negoiţă, Emil Boc, Cornel Bădoiu, tot cu privire la Fondul special, cu aceeaşi repartizare ca în amendamentul domnilor deputaţi Birtalan Ákos şi Antal Istvan, care a fost respins.

Cine este pentru? 50 voturi pentru.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, amendamentul s-a respins cu majoritate de voturi. (Apluze ale deputaţilor din PDSR.)

Ultimul amendament este tot cu privire la art. 9, care propune o altă repartizare: 65%-35% şi a fost formulat de domnii deputaţi Viorel Coifan, Victor Dobre, Nini Săpunaru.

Cine este pentru? 55 voturi pentru.

Împotrivă? 84 voturi împotrivă.

Amendamentele au fost respinse.

Supun din nou votului dumneavoastră art. I.

Cine este pentru? 105 voturi. S-a adoptat. (Aplauze ale deputaţilor PDSR.)

Art.II, potrivit amendamentului din raportul comun.

Cine este pentru? 103 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

Deci, cu 103 voturi pentru, 3 contra şi 10 abţineri, s-a adoptat art.II, în formularea amendamentului comisiei.

Art.III, nou introdus de către comisie.

Cine este pentru? 105 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 105 voturi pentru şi 5 abţineri, a fost adoptat art.III nou.

Deci, am parcurs cuprinsul legii. Urmează votul final.

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Haşotti, aveţi o propunere de verificare a cvorumului, înţeleg.

Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al PNL, vă rog să verificaţi cvorumul.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Şi noi suntem de acord cu verificarea cvorumului prin apel nominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Vă mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura votului nominal.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi voturile. 96 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 7 abţineri, s-a votat procedura prin vot nominal.

Aici suntem pe procedură de vot, nu la vot final. Ceea ce am supus la vot a fost apel şi vot prin apel.

Rog secretarul de şedinţă să înceapă apelul nominal, inclusiv votul, citind numele deputatului, pronunţându-se şi prezenţa şi votul – pentru sau împotrivă. La acest fel de vot nu se poate vota cu abţinere, ci numai pentru sau contra.

Domnul Radu Stroe:

(Domni deputaţi care au fost absenţi la primul apel au răspuns prezent şi au votat la recitirea listei cu cei absenţi.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă anunţ rezultatul votului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.118/1996: 186 de voturi pentru, 14 – împotrivă. Cu acest cvorum, a fost adoptată legea. (Aplauze)

Am fost de acord ultima oară să adoptăm acest proiect de lege împreună cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.74/2000 pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996, proiect de lege adoptat de către Senat şi cu propunere de adoptare a proiectului de lege de respingere.

Cine este pentru respingerea proiectului de Lege pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, deci cu 200 de voturi pentru.

V-aş ruga să-mi permiteţi să luăm în dezbatere raportul comisiei de mediere cu privire la soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat.

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Valer Dorneanu:

Am convenit cu şefii grupurilor parlamentare care constituie Comitetul ordinii de zi. Deci, luaţi votul ponderal al PDSR, cu PD-ul şi cu PNL-ul. (Aplauze)

De acord? Urmăriţi, vă rog, raportul care vi s-a difuzat.

La pct.1 din raport, textul Camerei Deputaţilor.

Deci nu se dezbate, nu se votează, după regulamentul nostru.

La pct.2, cu privire la art.14, textul Camerei Deputaţilor.

Nu se votează, nu se dezbate.

La pct.3, text comun al comisiei de mediere.

Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4 din raport, cel cu privire la art.29, textul Camerei Deputaţilor.

Nu se fac dezbateri, nu se votează.

La pct.5, cu privire la art.33, textul Camerei Deputaţilor.

Nu se fac dezbateri, nu se votează.

La pct.6 din raport, tot textul Camerei Deputaţilor.

Nu se fac dezbateri, nu se votează.

La pct.7, pct.8 şi pct.9 din raport.

Uitaţi-vă, comisia propune tot textele Camerei Deputaţilor.

În consecinţă, nu se votează, nu se supun dezbaterii.

La pct.10, pct.11 şi pct.12, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor.

Potrivit regulamentului, nu se dezbate, nu se supune votului.

La pct.13, pct.14 şi pct.15, textele Camerei Deputaţilor.

Nu se votează, nu se supune la vot.

La pct.16 – ultimul -, de asemenea se propune textul Camerei Deputaţilor.

Supun votului dumneavoastră final raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 200 de voturi, a celor prezenţi la apelul nominal. Deci, indubitabil. Vă mulţumesc.

Programul pentru mâine şi pentru săptămâna viitoare, adoptat de către Comitetul ordinii de zi, potrivit celor propuse de Biroul permanent al Camerei. De mâine, se lucrează în comisii. Joi vor avea loc comisii reunite – Comisia pentru buget plus cele 13 comisii permanente, pentru a face o primă dezbatere asupra principiilor bugetului în prezenţa miniştrilor. În continuare, activitate în teritoriu. Luni, la ora 12,00, se reunesc comisiile permanente. Vor depune rapoarte comisiile. Vor depune avizele comisiile. Iar pentru comisiile de buget reunite, termenul de depunere a raportului – vineri, 6 aprilie. Deci, sâmbătă, încep dezbaterile în plenul celor două Camere. Sâmbăta cealaltă; sâmbătă, 7 aprilie. Se va lucra şi duminică şi luni, în vederea adoptării bugetului până în Joia mare.

Deputaţii pot depune amendamente până luni. Termenul însă de depunere a amendamentelor expiră sâmbătă. Ar fi bine ca până sâmbătă să depuneţi amendamente şi la comisia de specialitate, cât şi la comisiile pentru buget. Să le depuneţi în dublu exemplar.

Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,30.