Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Ioan Mihai Năstase, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 242, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 11, iar 103 sunt absenţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2001 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului, 12 aprilie 2001. Acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului, 12 aprilie 2001. Urmează, de asemenea, să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2001 pentru suspendarea aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziţiile publice, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget, finanţe, bănci; pentru avize – Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 12 aprilie 2001. De asemenea, procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului - 12 aprilie 2001. De asemenea, procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului, 18 mai 2001.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize – Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului este 18 mai 2001.

Propunerea legislativă privind restituirea către comune şi oraşe a bălţilor şi lacurilor aflate pe teritoriul lor de administrare, iniţiată de domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului, 18 mai 2001.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.20 din Legea nr.1/2000, iniţiată de domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului este de 18 mai 2001.

Propunerea legislativă privind atribuirea denumirii General Berthelot comunei Unirea, judeţul Hunedoara, iniţiată de domnul deputat Ioan Timiş.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului – 18 mai 2001.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2001 privind prelungirea valabilităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import şi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului – 12 aprilie 2001. Procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului – 12 aprilie 2001. De asemenea, procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului – 12 aprilie 2001. Procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.53/2001 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - SA privind finanţarea proiectului pentru Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice, semnat la Luxemburg la 5 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 8 decembrie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, pentru avize – Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului 12 aprilie 2001. Procedură de urgenţă.

În continuare, vă informez că puteţi să vă exercitaţi dreptul de sesizare la Curtea Constituţională asupra următoarelor legi...

Da, spuneţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să mă iertaţi, aţi intrat în program începând cu pct.2 sau exprimaţi numai punctul cu privire la atacarea la Curtea Constituţională a unor legi adoptate?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este programul pe ziua de astăzi, asta facem astăzi, nu?

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule preşedinte,

Informarea dată pe ordinea de zi şi pe program, Grupul parlamentar al PNL are o problemă de procedură.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

O problemă de procedură la aceste...

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

La program şi la ordinea de zi, potrivit art.85 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, dacă e problemă de procedură, dar trebuia ridicată când am început să citesc celelalte puncte.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Întotdeauna în Cameră, informarea cu privire la iniţiative depuse se făcea anterior şi pe urmă era cuvântul la ordinea de zi şi la program.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, spuneţi ce aveţi de spus.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Conform art.85 alin.3, grupul parlamentar, care la Comitetul ordinii de zi şi-a exprimat un punct de vedere divergent, poate să-şi exprime şi să-şi motiveze punctul de vedere divergent la program şi la ordinea de zi. Vâzând această situaţie şi prevederea regulamentului, Grupul parlamentar al PNL constată o încălcare a prevederilor Regulamentului vizavi de ordinea de zi pe această săptămână.

Ordinea de zi pe această săptămână a fost aprobată de către Comitetul ordinii de zi, într-o cu totul altă ordonare, atât la program cât şi la ordinea de zi. Modificarea ordinii de zi şi a programului se poate face la cererea Biroului permanent de către Comitetul ordinii de zi. Or, eu constat că luni, ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, Biroul permanent nu avea înscrisă în cele 11 puncte o solicitare către Comitetul ordinii de zi de a se modifica ordinea şi programul Camerei Deputaţilor. Comitetul ordinii de zi, potrivit Regulamentului, nu se poate autosesiza sau practic, de la sine, să facă un program şi o ordine de zi care să o aprobe pentru activitatea Camerei Deputaţilor.

Faţă de această situaţie, găsesc că este o încălcare gravă a Regulamentului nostru şi vă solicit retrimiterea către Biroul permanent care să stabilească proiectul ordinii de zi şi programul Camerei Deputaţilor, care să fie supus Comitetului ordinii de zi, pentru că altfel nu se poate aproba ceea ce nu s-a cerut. Comitetul ordinii de zi a aprobat, cel puţin aşa credem noi, un program care nu a fost solicitat de către nimeni, sau cel puţin cineva care, potrivit Regulamentului nostru, este în drept să ceară. Faţă de această situaţie, noi vă solicităm ca acest program şi ordinea de zi să treacă în Biroul permanent al Camerei, să facă programul şi ordinea de zi în proiect şi să fie supus aprobării Comitetului ordinii de zi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg,

Eu ştiu că toate aceste proceduri s-au făcut, pentru că Secretariatul tehnic mi-a prezentat o anumită ordine de zi săptămânală. Eu nu ştiu în ce constă obiecţia dumneavoastră, pentru că dacă şi Comitetul ordinii de zi a decis un anumit lucru, noi trebuie să-l respectăm. Ce anume punct nu aţi fi dorit dumneavoastră să se discute sau să fie inclus? În mod concret.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Şi dumneavoastră şi colegii mei stimaţi care sunt în Biroul permanent al Camerei cunosc că de obicei pentru şedinţa Biroului permanent există o notă de probleme în care spune la fiecare: ordinea de zi şi programul Camerei Deputaţilor pentru săpătmâna... Vă rog să vedeţi, luni – 2.04 – la ora 12,30 Biroul permanent al Camerei se întruneşte şi are următoarea ordine de zi: Notă privind rapoartele, Constituirea comisiilor, Notă cu privire..., Materiale... Decizii, Cerere comisie, Solicitare, solicitare, Diverse. Nu există programul şi ordinea de zi care să fie supus aprobării Comitetului ordinii de zi. Niciunde, Biroul permanent al Camerei nu a avut şi nu a discutat ce va propune Comitetului ordinii de zi, marţi când s-a întrunit, în 3 aprilie, Comitetul ordinii de zi. Comitetul ordinii de zi, potrivit regulamentului nostru, nu poate, de la sine putere, să facă un proiect pe care să şi-l aprobe şi să spună: am aprobat. dacă cineva, potrivit Regulamentului, şi anume cine, Biroul permanent nu-i solicită...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg,

În regulamentul nostru scrie că Biroul permanent propune Comitetului ordinii de zi. Acest lucru implică foarte limpede faptul că acest Comitet al ordinii de zi poate să ţină cont sau poate să nu ţină cont de propunerea Biroului permanent, pentru că de aceea spune că "propune". Dacă ar fi scris în Regulament că acest Comitet al ordinii de zi este obligat să adopte propunerea făcută de Biroul permanent ar fi fost altceva. Poate că acest comitet nici n-ar fi existat, pentru că atunci decidea Biroul permanent ce să se discute. Deci, eu consider că acest comitet este suveran să decidă şi peste propunerea făcută de Biroul permanent.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Art.29 spune în mod cert, clar şi indubitabil ce poate să facă Biroul permanent: întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor şi programul de lucru. Cine are competenţa ca să ceară Comitetului ordinii de zi, spune aşa la art.31: "Preşedintele Camerei supune spre aprobare proiectul Comitetului ordinii de zi..." Iar art.80 spune: "Proiectul ordinii de zi şi programul se întocmesc de Biroul permanent al Camerei..." în nici un caz nici o atribuţie nu are Comitetul ordinii de zi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu ştiu că aşa s-a procedat. Dumneavoastră aţi decis prin negocieri între liderii politici şi pe urmă Camera a adoptat această variantă ca la şedinţele Comitetului ordinii de zi să nu participe decât preşedintele Camerei. Aici ajungem la situaţia că numai preşedintele Camerei şi Comitetul ordinii de zi fac aceste dezbateri. Eu nu am participat la acea şedinţă, conform regulamentului, care nu-mi dă dreptul să particip, dar ştiu că aşa s-a procedat, cum spuneţi dumneavoastră. Dar, aş vrea să spuneţi mai concret ce anume vă nemulţumeşte, nu problema dacă s-a aprobat o anumită ordine sau altă ordine, dacă se ştia sau nu se ştia despre ea. Ce anume punct nu doriţi dumneavoastră să fie cuprins în ordinea de zi? Care este obiecţia materială? Nu neapărat procedurală, pentru că eu ştiu că procedural s-au respectat nişte lucruri.

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule preşedinte,

Potrivit art.84 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, modificarea ordinii de zi şi a programului se face numai la cererea Biroului permanent de către Comitetul ordinii de zi. Noi vrem să vedem când, unde şi cum a fost făcută această solicitare, de către cine, pentru că v-am citit ordinea de zi a Biroului permanent din 2 aprilie, când trebuia să facă acest lucru şi nu apare că va solicita aşa ceva. Practic, înseamnă că sunt încălcate procedurile, ar trebui returnată acum ordinea de zi cu programul Biroului permanent al Camerei care să sesizeze în mod legal Comitetul ordinii de zi pentru a fi aprobat ordinea de zi şi programul pentru astăzi a Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La şedinţa Comitetului ordinii de zi a participat domnul preşedinte şi, aşa cum regulamentul nostru prevede, domnul preşedinte a supus Comitetului ordinii de zi propunerile pentru programul şi ordinea de zi ale Camerei Deputaţilor către Comitet. S-au întrunit condiţiile din Regulament privind programul şi ordinea de zi care ne-a fost propusă astăzi. A participat din partea grupului parlamentar, în calitate de lider sau vicelider cred, şi, ca urmare, nu înţeleg ce anume se reproşează Comitetului ordinii de zi, atâta timp cât s-a respectat procedura. Aşa cum vă spuneam, domnul preşedinte, conform regulamentului, a făcut propunere către Comitetul ordinii de zi privind ordinea de zi şi modificările, s-au luat în considerare şi cu această ordine de zi se vine în plenul Camerei pentru aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Titu-Nicolae Ghiorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înseamnă că, din nou, cu regret, trebuie să spun că preşedintele Camerei a încălcat regulamentul. Ce aţi supus spre aprobare, dacă Biroul permanent al Camerei Deputaţilor pe ordinea de zi de luni nici nu a întocmit acest proiect? De unde? (Vociferări în sală din partea Puterii.)

Domnule preşedinte, eu ştiu că se discută şi toate punctele de vedere se exprimă de aici de la microfon. Dar, vă repet, art.84 spune în mod cert că modificarea programului şi a ordinii de zi se aprobă la cererea Biroului permanent..., iar preşedintele, spune art.31, supune spre aprobare un proiect de ordine de zi care a fost adoptat de către Biroul Camerei. Când s-a întrunit biroul Camerei, când a avut pe ordinea de zi modificarea ordinii de zi şi programului?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, mi se spune că ieri s-a întrunit acest birou al Camerei şi că tot ce spuneţi dumneavoastră că nu s-a făcut, practic s-a făcut.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Este perfect, Comitetul ordinii de zi s-a întrunit marţi şi nu putea să aprobe ceea ce a făcut ieri Biroul permanent al Camerei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, faceţi o propunere mai concretă în afară de această problemă a procedurilor pe care dumneavoastră pretindeţi că nu s-au respectat. Doriţi să nu lucrăm astăzi, nu? Vă deranjează faptul că citesc informarea că trebuie atacate nişte legi, dacă doriţi să le atacaţi la Curtea Constituţională? Să plecăm acasă? Spuneţi, domnule!

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Nu, domnule preşedinte, eu cer să se respecte legea noastră interioară, care este Regulamentul Camerei Deputaţilor. Transmiteţi, Biroul permanent se poate întruni, are perfectă ordinea de zi, modificarea ordinii de zi, şi programul de lucru pe această săptămână, Comitetul ordinii de zi se întruneşte şi se adoptă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, eu am înţeles că lucrurile acestea s-au întâmplat şi nu aţi fost dumneavoastră prezenţi. Asta este o altă problemă. domnul Bolcaş o să ne spună ce s-a întâmplat acolo.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Aţi vorbit de Grupul parlamentar al PNL, mă scuzaţi, domnule coleg Bolcaş. Păi, dacă vicelidera Grupului parlamentar al PDSR a afirmat că am fost prezenţi, dumneavoastră spuneţi că nu am fost prezenţi, nu mai înţeleg, poate nu a fost prezent Regulamentul, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, dar în fond asta doriţi, ca să suspendăm lucrările ca să plecăm acasă, hai, să nu ne ascundem după deget!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu vă cer scuze, vreau să vă informez numai, şi veţi aprecia asupra corectitudinii intervenţiilor noastre, eventual cenzurând şi stenograma, prezent la Comitetul ordinii de zi, s-a hotărât ca după primul punct care există, şi anume informare cu privire la proiectele de lege depuse să fie citite, şi acele legi aprobate pentru a curge termenul de atac la Curtea Constituţională. A fost hotărârea unanimă, inclusiv cu votul domnului Tăriceanu, prezent, în legătură cu această situaţie. L-aş ruga pe domnul Tăriceanu, dacă greşesc, să mă amendeze. dacă nu, eu vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, domnule Tăriceanu.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Situaţia este în felul următor: am fost menţionat ca fiind prezent în calitate de vicelider la şedinţa Comitetului ordinii de zi. Din păcate, într-adevăr, a fost şi votul meu acolo, dar votul meu nu a fost pentru, ci a fost împotrivă, dar, mai mult de atât, noi nu aveam cum să ştim care a fost ordinea de zi stabilită de Biroul permanent al Camerei. Ca atare, domnule preşedinte, problema este următoarea: Comitetul ordinii de zi, care s-a întrunit marţi, nu putea să ia în discuţie modificările ordinii de zi stabilite de Biroul permanent al Camerei, care s-a întrunit ieri. Aceasta este problema.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Bolcaş?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Recunosc că domnul Tăriceanu are o logică normală. Este adevărat, nu se putea să se hotărască alaltăieri ceea ce s-a hotărât ieri. Da. Iertaţi-mă, logica este corectă. Dacă s-ar susţine că Biroul permanent a hotărât ieri şi noi am votat ordinea de zi alaltăieri, nu puteam să votăm aşa ceva. Nu mă interesează ce a discutat Biroul permanent ieri, pentru că nu a trecut prin Comitetul ordinii de zi, am tot respectul pentru discuţii, dar eu nu le-am votat, eu ştiu ce ni s-a propus în prezenţa domnului preşedinte Valer Dorneanu şi în prezenţa noastră, şi anume să fie anunţate la pct.2 de la ordinea de zi acestea. Am votat, îmi asum responsabilitatea votului.

Vă mulţumesc, nu mai fac altă intervenţie.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Remarca domnului deputat Bolcaş este corectă. totuşi, atunci mă simt obligat să fac o adăugire: modificarea ordinii de zi despre care am vorbit nu s-a discutat în şedinţa Biroului permanent de luni. Deci, atunci cred că explicaţia vă satisface.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu înţeleg, în fond, care este problema, nu se doreşte să se lucreze, nu se doreşte să se lucreze... Acesta este fondul problemei în discuţie. Bun. Şi, ca atare, eu suspend această şedinţă pentru o jumătate de oră. Jumătate de oră în care să ne întâlnim şi membrii Biroului permanent şi cu Comitetul ordinii de zi şi să vedem care este situaţia şi să stabilim o ordine de zi, dacă doriţi dumneavoastră, că, de fapt, doriţi să nu aveţi ordine de zi, acesta este adevărul. Da.

Ne întâlnim la sala Biroului permanent.

După pauză

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală pentru începerea lucrărilor.

Stimaţi colegi,

Putem continua şedinţa noastră.

Aş vrea, în primul rând, să fac o informare a discuţiilor care au avut loc la Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare. S-au discutat obiecţiile prezentate de Grupul parlamentar al PNL.

Situaţia se prezintă astfel. În primul rând, conform art.81 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi adoptării Camerelor. Vreau să vă spun că lista legilor care să poată fi atacate la Curtea Constituţională nu este o problemă care se supune dezbaterii Camerei. Este doar o comunicare pe care Biroul permanent o face Camerei Deputaţilor.

Pentru că nimeni, nici Camera, în plenul ei, nici un grup parlamentar nu poate să blocheze o asemenea prevedere legală şi o asemenea situaţie, de fapt; legile au trecut prin procedura de adoptare prin cele două Camere şi este obligatoriu, este o problemă de ordine firească, ca să se poată permite sesizarea la Curtea Constituţională. Nu este o problemă de vot, nu este o problemă de opţiune. Este o problemă care derivă din lege. Ăsta este un prim aspect al problemei.

Al doilea aspect al problemei: la şedinţa Biroului permanent la care s-a făcut vorbire, domnul preşedinte Dorneanu a solicitat ca să se propună Comitetului ordinii de zi înscrierea unor anumite probleme pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi. Evident că această propunere, care într-adevăr nu se regăsea înscrisă pe hârtia elaborată de Secretariatul tehnic, a fost făcută, nimeni nu a avut o împotrivire şi ea s-a adoptat şi s-a consemnat în stenogramă.

Dacă am urma punctul de vedere al Grupului liberal din Camera Deputaţilor, ar însemna ca noi să nu putem discuta, nici în Biroul permanent şi nici aici, absolut nimic, ar trebui să ne scriem, să ne facem adrese scrise între noi. De vreme ce acest punct de vedere s-a exprimat în Biroul permanent, a fost votat, este o decizie a Biroului permanent.

Al treilea element pe care l-am adus în discuţie şi aici, în plen, este acela că membrii Comitetului ordinii de zi sunt liderii grupurilor parlamentare. Ei reprezintă Camera Deputaţilor şi au libertate de a adopta o ordine de zi în care să se regăsească oricând mai multe puncte decât cele propuse de Birou. Ei au aceleaşi atribuţii pe care le avea, înainte de adoptarea acestui regulament, plenul Camerei Deputaţilor. Deci, pot decide să includă 10-15 chiar 20 de alte puncte pe ordinea de zi chiar dacă ele nu s-ar regăsi în propunerea făcută de Biroul permanent. Au libertatea, de asemenea, de a stabili orice tip de program al Camerei Deputaţilor, chiar dacă propunerea Biroului permanent a fost de altă natură. Comitetul ordinii de zi este suveran în a stabili ordinea de zi.

Pentru aceste considerente, noi considerăm că nu există încălcări de regulament şi voi continua şedinţa cu citirea listei legilor care vă stau la dispoziţie pentru a fi sesizată Curtea Constituţională.

În conformitate cu prevederile art.7 alin.2 şi 3 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

Legea privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/1999 privind declararea municipiului Sibiu şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2000 privind stingerea unei părţi din datoria Companiei Naţionale de Electricitate S.A. către stat cu contravaloarea energiei livrate în Republica Moldova;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.271/2000 privind regimul activităţilor de transport, comercializare şi recuperare a ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului lichid;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.279/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor financiare asumate de Banca Generală de Credit şi Promovare - BANKCOOP S.A. ce decurg din Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de Dezvoltare Industrială, în valoare de 120 de milioane dolari SUA, semnat la Washington la 21 martie 1995;

Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.74/2000 pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor publice;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.203/2000 privind participarea României în anul 2000 la programul de acţiune comunitară "Tineret" şi plata contribuţiei financiare la acest program;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României şi Guvernul Elveţiei şi a Înţelegerii asupra proiectului - Proiect elveţian pentru energia termică (Buzău-Paşcani), semnate la Bucureşti la 8 ianuarie 1999;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la programul pentru reforma protecţiei sociale şi implementarea acquisului comunitar în sectorul social (Consensus III), semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/1999 privind reorganizarea activităţii de protecţia plantelor şi carantină fitosanitară;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societăţii Comerciale Tractorul UTB – S.A. Braşov;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/1998 privind constituirea Fondului de susţinere a bibliotecilor din învăţământ;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligaţiilor bugetare unor agenţi economici din minerit;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/1998 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al aviaţiei civile;

Legea voluntariatului;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.218/1999 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.209/1999 privind scutirea temporară de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale şi a taxei pe valoarea adăugată a unor cantităţi de gaze naturale provenite din import;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercială "Roman" - S.A. Braşov;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată;

Legea pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1993.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. are propunerea ca domnul deputat Ioan Mircea Paşcu de la Comisia pentru sănătate şi familie să devină membru la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nu.

Se abţine cineva? Nu.

S-a aprobat această propunere.

În continuare, avem de constituit comisiile de mediere.

Pentru Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2001 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din turism, sunt următoarele propuneri: domnul Marin Gheorghe, Grupul parlamentar P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; doamna Lepădatu Lucica Cornelia - Grupul parlamentar P.D.S.R.- Social-Democrat şi Umanist; domnul Tudose Mihai, Grupul parlamentar al P.D.S.R. Social-Democrat şi Umanist; domnul Mocioi Ion, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Tunaru Raj, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Vida Iuliu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. şi domnul Tcaciuc Ştefan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nu.

Se abţine cineva? Nu.

Aprobat.

Pentru Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2001 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea, după caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice, sunt propuşi următorii: domnul Iordache Florin, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat şi Umanist; doamna Lazăr Maria, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat şi Umanist; domnul Miţaru Anton, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat şi Umanist; domnul Bucur Mircea, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Şnaider Paul, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Coifan Viorel Gheorghe, Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Mirciov Petru, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

E cineva împotrivă? Nu este nimeni.

Abţineri? Nici o abţinere.

Aprobat.

Pentru Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuinţe prin Agenţia Naţională de Locuinţe: domnul Bara Radu-Liviu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat; domnul Florescu Ion, Grupul parlamentar al P.D.S.R. - Social-Democrat şi Umanist; domnul Ţibulcă Alexandru, Grupul parlamentar al P.D.S.R.- Social-Democrat şi Umanist; domnul Pleşa Eugen Lucian, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Nan Nicolae, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar al P.N.L., domnul Kovács Csaba-Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulţumesc.

E cineva împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Aprobat.

Comisia de mediere la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor constituite la Banca Renaşterea Creditul Românesc S.A. CREDIT BANK: domnul Baltă Tudor, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Băncescu Ioan, Grupul parlamentar P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Boajă Minică, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Baban Ştefan, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Moisescu George-Dumitru, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Cladovan Teodor, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Săpunaru Nini, Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? O abţinere.

Aprobat.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.126/2000 privind continuarea realizării Unităţii II din cadrul obiectivului de investiţii Centrala nuclearo-electrică Cernavodă 5 x 700 MW: domnul Bivolaru Ioan, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; doamna Vasile Aurelia, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Chiriţă Dumitru, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Târpescu Pavel, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Miclea Ioan, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Palade Doru Dumitru, Grupul parlamentar al P.R.M.; doamna Manolescu oana, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni.

Aprobat.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind extrădarea: doamna Dumitriu Carmen, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Cristea Marin, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Dobre Traian, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; doamna Jipa Florina Ruxandra, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Boc Emil, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Mogoş Ion, Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Székely Ervin-Zoltán, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? Mulţumesc.

E cineva împotrivă? Nu este nimeni.

Abţineri? Nu sunt.

Aprobat.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor aflate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne precum şi a produselor rezultate din acestea: domnul Bara Radu Liviu, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; doamna Lazăr Maria, Grupul parlamentar al P.D.S.R., Social-Democrat şi Umanist; domnul Zgonea Valeriu Ştefan, Grupul parlamentar al P.D.S.R.-Social-Democrat şi Umanist; domnul Dinu Gheorghe, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Şnaider Paul, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Oltean Ioan, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulţumesc.

E cineva împotrivă? Nimeni.

Se abţine cineva? Nimeni. Mulţumesc.

Aprobat.

Intrăm în dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.292/2000 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului General al Guvernului.

La prima poziţie, Comisia a propus textul Camerei, deci îl considerăm adoptat.

Poziţia a doua, textul Camerei. Adoptat.

Poziţia a treia. Textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Textul de la art.6 alin.3. Textul Camerei. Adoptat.

Vă supunem la vot raportul în integralitate într-o şedinţă următoare de vot pe care o vom anunţa.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2000 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr.114/1996.

Avem două poziţii la acest raport.

La poziţia 1, comisia de mediere ne propune textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptat.

Pct.2, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Va fi supus ulterior într-o şedinţă de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale.

Raportul are trei puncte, trei poziţii.

La poziţia întâi, Comisia de mediere ne propune textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici-o abţinere.

Adoptat.

La poziţia a doua, comisia ne propune un text comun care a fost votat în unanimitate de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptat.

La pct.3 avem textul Senatului votat în unanimitate de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptat.

Urmează să fie supus în integralitate în şedinţa de vot special dedicată pentru acest lucru.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/1998 privind organizarea şi funcţionarea Fondului cultural naţional.

La primul punct al raportului Comisiei de mediere avem textul Senatului, care a fost adoptat de această comisie în unanimitate. Ni-l propune spre adoptare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poziţia a doua, de asemenea, textul Senatului votat în unanimitate de Comisia de mediere. Ni-l propune spre adoptare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 3, de asemenea, este textul Senatului, votat de Comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia a treia, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia a patra şi ultima, tot textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Următorul punct de pe ordinea de zi: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţii de locuinţă.

La prima poziţie, textul Senatului votat de Comisia de mediere în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2 textul Senatului votat în unanimitate.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia a treia, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia patru. Textul Senatului votat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia a cincea. Textul Senatului, votat în unanimitate de Comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia a şasea. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 7. Textul Senatului, votat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 8. Varianta Camerei. Adoptată.

Poziţia 9. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 10, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este contra? Nimeni.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 11. Textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 12. Text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 13. Textul Senatului, votat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Votul final amânat.

Următorul punct, ultimul pe ordinea de zi, este Proiectul de Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor.

Domnul secretar Niţă are cuvântul.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În temeiul prevederilor art.29 alin.1 lit.j) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Biroul permanent supune astăzi Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea Proiectului de Hotărâre privind structura organizatorică a serviciului acesteia.

Proiectul de hotărâre urmăreşte în esenţă o mai bună structurare a compartimentelor Secretariatului general, care să creeze cadrul organizatoric corespunzător pentru simplificarea, eficientizarea, creşterea calităţii şi operativităţii activităţilor desfăşurate, prin eliminarea paralelismelor, utilizarea mai eficientă a personalului, îmbunătăţirea circuitelor lucrărilor şi asigurarea unui randament sporit al serviciilor.

În fapt, structura organizatorică propusă este axată pe două planuri: un plan strict profesional, de specialitate, specific, legat de expertiza în procesul legislativ, cercetare şi documentare referitoare la teme de interes parlamentar, de asigurare a condiţiilor de specialitate pentru acţiuni de diplomaţie parlamentară, precum şi pe un plan care priveşte asigurarea condiţiei organizatorice, financiare şi materiale, potrivit legii, necesare desfăşurării activităţii parlamentare, la sediul Camerei Deputaţilor şi în circumscripţiile electorale.

Potrivit proiectului de hotărâre, Secretariatul general al Camerei Deputaţilor este structurat în trei departamente, trei direcţii generale şi patru direcţii subordonate direct Secretariatului General, faţă de nouă departamente şi respectiv 12 direcţii, la care se adaugă unele structuri specifice, legate nemijlocit de activitatea membrilor Biroului permanent sau de activitatea secretarului general.

Prin reducerea numărului funcţiilor de conducere, a numărului de departamente şi a direcţiilor subordonate direct conducerii secretariatului general s-a avut în vedere necesitate creşterii responsabilităţii conducătorilor acestor compartimente, sporirea calităţii managementului şi a întregii activităţi a secretariatului general.

În cadrul compartimentelor prevăzute în anexa proiectului de hotărâre, Biroul permanent poate să organizeze, după caz, direcţii, sectoare, servicii, birouri, oficii, secţii şi ateliere, potrivit unor norme pe care le veţi stabili în prealabil.

Proiectul de hotărâre cuprinde şi prevederi referitoare la numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din Secretariatul general, raporturile Camerei Deputaţilor cu Institutul Român pentru Drepturile Omului şi cu Regia Autonomă "Monitorul Oficial", precum şi dispoziţii privind modalităţile de reîncadrare a personalului existent, în funcţii şi, după caz, în grade şi trepte profesionale.

După această succintă expunere, ne exprimăm convingerea că plenul Camerei Deputaţilor va adopta proiectul de hotărâre în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Da, domnul Pambuccian, şi, în ordine, vă rog să vă înscrieţi la domnul secretar Niţă. Vă rog să-i notaţi pe cei care se înscriu.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori, de la bun început, să vă mărturisesc că acest proiect, pe care-l consider făcut mult prea repede, nu cred că satisface dorinţa noastră de eficientizare. Dacă o să vă uitaţi pe schema aceea, pe organigrama aceea care este la sfârşitul proiectului, veţi constata că în subordinea secretarului general adjunct există o formulă extrem de confuză, care poate să conducă la orice fel de structură organizatorică şi care, probabil, că este confuză pentru că a fost făcută în mare grabă şi cu mari presiuni.

Un lucru pe care, de asemenea, îl consider greu de înţeles, este faptul că o direcţie generală care în mod normal ar trebui să-şi sporească importanţa, Direcţia generală de informatică şi comunicaţii este, de asemenea, lăsată într-o situaţie de ambiguitate totală, în condiţiile în care probabil că economiile, în special de hârtie şi de alte materiale, pentru viitorul imediat, de aici pot să vină.

Noi am făcut un calcul: numai cheltuielile pe care le avem pentru hârtiile acelea pe care le primim la casetă şi care ar putea să stea în intranet depăşesc 400 de milioane de lei pe lună. Or, iarăşi mi se pare ciudat că o asemenea direcţie generală, care, iată, ar putea să conducă la eficientizarea lucrărilor Camerei Deputaţilor şi la economii este lăsată într-o situaţie de ambiguitate totală.

Dacă aţi observat, o formulare care a fost în expunerea aceea de motive, destul de mult utilizată, a fost legată de o serie de mişcări care se vor face ulterior hotărârii pe care o vom lua noi şi care, bineînţeles, nu mai trebuie supuse hotărârii plenului.

De aceea, cred că ceea ce ar trebui să solicităm acum ar fi un document complet, care să ne prezinte o structură completă, cu o gândire clară a acestei structuri şi din care într-adevăr să reiasă în mod explicit prin ce ar fi mai eficientă această nouă formulă. Nu spun că vechea formulă este bună, şi eu o consider ineficientă, dar nu cred că formula aceasta confuză pe care o avem acum reprezintă soluţia pe care o aşteptăm, într-adevăr, de trei luni.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule deputat. Următorul înscris cine este? Domnule Sorin Lepşa, vă rog.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

P.N.Ţ.C.D.-ul mai este în Parlament?

Domnul Victor Sorin Lepşa:

De 10 ori mai bine decât P.D.S.R.-ul!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii că Parlamentul deţine un ultim loc în ceea ce priveşte imaginea. Aş vrea să vă spun că prin ceea ce s-a propus, această hotărâre, şi aici subscriu la ce spunea şi colegul Varujan, nu numai că este ambiguă, dar se încearcă să se treacă pe sub nasul nostru o anumită hotărâre, urmând ca deciziile să se ia la o dată ulterioară de către alte structuri, nu de către Parlament, aşa cum este normal şi cum s-au luat, începând din 1992 încoace, până în ziua de asstăzi.

Ce aş vrea să remarc? În primul rând, doresc şi vă propun şi vă rog ca după aceea să supuneţi la vot ca această hotărâre să fie retrimisă Biroului permanent pentru o analiză mai bună, pentru a veni şi a ne propune exact şi anexele, aşa cum au fost în 1997, când a fost susţinut, şi îmi pare rău că a plecat domnul Gaspar, că dânsul a susţinut pregătirea organigramei, aşa cum se cuvine, în 1997, şi aşa s-a făcut.

Şi acum aş vrea să vă spun câteva lucruri: după cum observaţi, pe schemă, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor subordonează Biroul permanent, lucru care până acum nu s-a întâmplat, nu s-a auzit de aşa ceva. Biroul permanent este cel care coordonează activitatea Camerei Deputaţilor. De fapt, este plenul, Biroul permanent şi apoi preşedinte, vicepreşedinţi şi ceilalţi.

De asemenea, se poate observa că domnul secretar general, sub dânsul apare un secretar general adjunct care are absolut totul în subordine, conform schemei prezentate de respectivii.

Aş dori acum, la concret, şi acest lucru am să-l spun pentru stenogramă, câteva lucruri, chiar aşa, în haosul în care este prezentată, poate să se ţină cont la viitoarea discuţie din Biroul permanent pentru a veni cu un alt proiect de hotărâre în ce priveşte organigrama şi, de asemenea, statul de funcţiuni.

Departamentul de relaţii parlamentare să includă şi direcţia de informare parlamentară. O să observaţi, de asemenea, că a dispărut unul dintre departamentele cu funcţionalităţile cele mai importante în ceea ce priveşte bugetul Camerei Deputaţilor. De fapt, se desfiinţează un post de secretar general care se ocupa cu partea eonomică şi de buget a Camerei Deputaţilor. Aş vrea să vă spun că sunt de gestionat în jur la 1.000 de miliarde, mai precis vreo 995 miliarde lei. Pe de altă parte, unii dintre dumneavoastră cunosc – cei care sunt mai vechi – care sunt impedimentele cu care se confruntă, chiar şi parlamentarii, în ceea ce priveşte relaţia financiară.

De asemenea, direcţia generală pentru dezvoltare ar trebui să rămână ca o simplă direcţie, care să supravegheze numai lucrările care se fac şi nu trebuie să aibă un anumit personal, pentru că plăţile se pot include în devizele care se fac aici. Este vorba de investiţiile care sunt făcute în Camera Deputaţilor.

Organigrama nu are prevăzut număr de personal şi nici defalcarea departamentelor, direcţiilor generale şi direcţiilor pe celelalte structuri: direcţii, servicii, secţii. De aceea am şi spus: noi nu înţelegem ce trebuie să realizăm astăzi. Să dăm un vot de principiu ar trebui, urmând ca alţii să decidă pentru noi.

Din organigramă, de asemenea, rezultă că secretariatul general adjunct se subordonează, cu câteva excepţii, acestor structuri, departamente, direcţii generale, direcţii, care nu este normal şi nu s-a mai întâmplat până în acest moment. Cineva poate să spună: "Domnule, se reduce un post de secretar general". Să nu uităm că la Guvern nu numai că s-au înfiinţat ministere, s-au introdus nenumărate posturi de secretari de stat. Eu cred că nu este cazul să încercăm să creăm un haos în ceea ce priveşte funcţionarea Camerei Deputaţilor, datorită faptului că imaginea noastră depinde şi de aceste structuri ale Camerei Deputaţilor şi de aceşti funcţionari.

Încă o dată repet: în 1997 s-a susţinut de către P.D.S.R., reprezentat atunci, cu autoritate reprezentat de către domnul Gaspar, şi plenul a aprobat atunci ca, din multitudinea problemelor economico-financiare să se creeze această structură care să fie într-adevăr subordonată unui secretar general adjunct.

Eu cred, şi nu am să mă mai lungesc, pentru ca să nu abuzăm de timpul dumneavoastră, că este bine, şi propun acest lucru, domnule preşedinte, să o returnăm către Biroul permanent, ca această organigramă să fie analizată mai bine şi, de asemenea, să fie prezentată în concordanţă cu ceea ce am avut întotdeauna prezentat ca o hotărâre pentru plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Cu 7% din voturi nu puteţi!

Domnul Victor Sorin Lepşa:

Domnule Florin Georgescu, să ştiţi că de multe ori buturuga mică răstoarnă carul mare!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să nu intrăm în polemici de genul acesta, pentru că atunci am putea să spunem şi noi că o schemă mai mare era pe vremea când ţara avea mai mulţi bani. Între timp a sărăcit.

Domnul Chiliman se înscrisese la cuvânt.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Procedură.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, procedură. Poftiţi.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

Procedura ridicată de grupul nostru se referă la prevederile art.214 din Regulament, care fac trimitere la articolele 80, 143 din Regulament, chiar şi la hotărâri ale Camerei Deputaţilor. Noi ştim că art.80, 143 se referă la ceea ce se înregistrează la Camera Deputaţilor, termenele în care deputaţii, luând act că s-a înregistrat o hotărâre sau o iniţiativă legislativă, au dreptul să pună amendamente.

Întrebarea este: la acest proiect – că este proiect – unde depumem amendamentele, la comisii sau la Biroul permanent? Pentru că ar trebui să respectăm art.67 alin.2 din Regulament, care spune un termen de 8 zile de la data când ne-aţi adus la cunoştinţă acest proiect de hotărâre, pentru că aşa fac trimitere art.214 la 80, art.143, iar din Regulament, trimitere la art.67 alin. 2 face art. 83.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne-aţi lămurit.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Discuţiile generale se poartă în momentul când este respectată regula Regulamentului, care spune în mod cert: deputaţilor li se comunică proiectele sau hotărârile şi au la dispoziţie 8 zile pentru amendamente. Unde depunem, pentru că astăzi ne-aţi anunţat. Unde depunem amendamentele şi în ce termen?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Chiliman, vă rog. Renunţaţi la luarea la cuvânt, înţeleg, domnule Chiliman? Poftiţi. Aveţi cuvântul, domnule Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Credeam că o să-i daţi un răspuns, de aceea n-am venit imediat la microfon, colegului Titu Gheorghiof.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte, în referire personală, regulamentul îmi permite să solicit scuze de la domnul preşedinte.

Eu ştiu că din cauza întunecimii la unii, poate şi ei fiind prea întunecaţi şi în afară şi înăuntru, nu pot să vadă, dar pretind scuze la ceea ce se spune.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Sigur că sunt anumite chestiuni de procedură, care nu sunt prevăzute de Regulament, în cazul proiectelor de hotărâre propuse de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi poate că ar trebui să vedem exact ce se întâmplă cu amendamentele la aceste tipuri de hotărâri. Chestiune procedurală.

Revenind, însă, la fondul acestui proiect de hotărâre, considerăm că el încalcă o prevedere a Regulamentului nostru, şi anume art.29 lit.j), în care se spune că "Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, printre atribuţii, supune aprobării Camerei Deputaţilor structura serviciilor acesteia.

În 1998 s-a făcut acest lucru printr-un proiect de hotărâre, acela din 10 iulie 1998, care pe lângă această structură de conducere a Camerei Deputaţilor avea în interior şi anexele cu fiecare departament, direcţie generală sau direcţie, în aşa fel încât ceea ce spune Regulamentul, care la această literă j) din art. 29 a rămas neschimbat, să se respecte întru totul - "Supune aprobării Camerei Deputaţilor structura serviciilor acesteia". Deci, toată structura serviciilor. Or, în acest proiect de hotărâre nou care ni se propune, chiar din art. 1 se iau o parte din atribuţiile Camerei Deputaţilor, care trebuie să voteze această structură, şi se mută la Biroul permanent, lucru care este inacceptabil din mai multe puncte de vedere.

Oricum, eu îi întreb pe colegii de bună credinţă de aici, din sală, dacă ei pot să spună exact ce face Direcţia pentru informare parlamentară, dau un exemplu, sau ce face Direcţia pentru comunicare, presă şi relaţii publice, atâta vreme cât nu există şi structurile, detaliată structura funcţională a acestor direcţii. Lucrul este valabil şi pentru departamentele şi celelalte direcţii generale.

Aşa se face că problema pe care a ridicat-o un coleg în prezentarea anterioară, este vorba de domnul deputat Pambuccian, ce se întâmplă cu Direcţia generală de informatică şi comunicaţii nu o înţelege nimeni, pentru că ea nici nu apare pe această schemă. Şi este simplu că nu apare, pentru că cei care au gândit această schemă au împins această direcţie, care este suportul întregii noastre activităţi şi care va deveni din ce în ce mai importantă, au împins-o, alături de Compartimentul administrativ, care se ocupă de curăţenie şi aşa mai departe, de Compartimentul de pază, de Compartimentul de P.S.I. şi de Compartimentul de apărare civilă. Pentru că acesta este, de fapt, modul în care se gândeşte un suport modern de lucru, alături de apărarea civilă şi de altele. Or avea şi altele importanţa lor, dar parcă informatica şi comunicaţiile ar trebui tratate altminteri, într-o societate care se va baza – din păcate noi suntem rămaşi în urm㠖 în viitor numai pe aşa ceva.

Ca atare, acestea sunt câteva dintre observaţiile pe care le am de făcut, sigur sunt mult mai multe, dacă o să intrăm în detaliu şi eu cred că aşa cum este această organigramă care se propune acum ea este numai jumătate din ce trebuie noi să aprobăm. Cealaltă jumătate este reprezentată de detalierea funcţională a fiecărui departament, direcţie generală sau respectiv direcţii şi, de asemenea, mai are o chestiune care lipseşte şi care afectează... Deci, aceasta, aşa cum este prezentată, încalcă art.29 lit.j) din Regulamentul nostru. Mai apare, însă, o problemă care ţine de faptul că Camera Deputaţilor - prin natura constituţiei pe care o avem - este o structură a statului, care îşi aprobă singură bugetul, are o autonomie totală din acest punct de vedere, o independenţă totală prin separaţia puterilor în stat.

Ca atare, era obligatoriu ca noi să ne stabilim şi un număr total de personal, număr total de personal care, din păcate, nouă ne este transmis de Guvern prin Legea bugetului şi care n-a fost aprobat de Cameră. Măcar formal trebuie undeva să-l aprobăm, ca să ne respectăm acest statut pe care trebuie să-l aibe una dintre componentele Parlamentului, într-un stat în care există o separaţie a puterilor în stat.

Ca atare, o să ne rezervăm dreptul să intervenim cu amendamente, din loc în loc, acolo unde este cazul. Fac, totuşi, precizarea, că faţă de prima organigramă prezentată acum vreo trei săptămâni, această organigramă este la un nivel superior, este mult mai bine structurată, cu toate lipsurile arătate, şi cred că legătura aceea de la secretarul general adjunct către secretarul general, care se face, aşa cum este aici, este eronată pentru că el, de fapt, răspunde secretarului general şi el nu are în subordine şi celelalte direcţii din stânga schemei, este o chestiune de mod de tipărire, cred, mai degrabă.

În privinţa celorlalte chestiuni pe care le avem de ridicat o să le ridicăm în momentul dezbaterii, punctual.

În principiu, această schemă, aşa cum este, nu poate fi acceptată, fără să fie completată şi cu celelalte lucruri pe care le-am cerut, este motivul pentru care şi la Biroul permanent noi am votat împotriva ei, în forma actuală, cerând completările pe care le-am spus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am să mă refer întâi la problemele procedurale care s-au ridicat. N-am reţinut confuzia care se face acum între legi, hotărâri cu caracter normativ şi cele care sunt regulamentare. Când am discutat modificarea Regulamentului n-am văzut pe nimeni să ceară ca acest proiect să fie avizat de vreo comisie permanentă, să fie trimis la vreo comisie pentru amendamente şi am trecut cu toţii la discutarea acelei hotărâri regulamentare, pe text, unde avem posibilitatea să ne exprimăm punctul de vedere.

Domnul Victor Sorin Lepşa:

Regulamentul l-aţi respectat?

Domnul Valer Dorneanu:

Este adevărat că unii colegi au făcut intervenţii din sală când aţi vorbit dumneavoastră, eu v-am ascultat cu atenţie.

S-a spus aici că acest proiect de hotărâre a fost făcut în pripă. Mă mir că cel care a spus-o şi care a participat la vreo 20 de şedinţe ale Biroului permanent a putut să spună acest lucru şi să omită faptul că am deliberat foarte mult şi ne-am consultat cu foarte multă lume, inclusiv cu grupurile parlamentare.

Ceea ce s-a urmărit prin această nouă structură organizatorică este, pe de o parte, optimizarea acesteia, pentru că era o structură mamut, şi îmi pare rău că domnul deputat Lepşa, pe care îl respect foarte mult, acum în postura de deputat P.D., atunci când era chestor al Camerei Deputaţilor, din partea Partidului Naţional Ţărănesc, a participat direct la întocmirea unei scheme mult mai coerente decât aceasta foarte haotică, care există acum. Era atât de "coerentă" vechea schemă, încât, dacă un serviciu de la Relaţii externe trebuia să facă un memorandum cu privire la o deplasare şi se ducea la departamentele de la etajul nu ştiu care, pe la buget, trebuia să parcurgă vreo trei zile, pentru obţinerea unui aviz.

N-am dorit să facem nici o schemă care să ne permită desfiinţarea personalului, am dorit să facem o schemă optimizată, cu legături fireşti, cu conducere unitară. Din acest motiv, nu se putea merge mai departe cu vreo 9 departamente, cu vreo tot atâtea direcţii generale şi sub ele cu încă o structură superumflată şi superhaotică, dacă-mi permiteţi să spun acest lucru.

S-a spus că nu am detaliat structura. Eu v-aş ruga să observaţi textul din alin. 3 al art. 1, în care se precizează clar că în cadrul compartimentelor prevăzute în anexă Biroul permanent, la propunerea secretarului general, va detalia această structură.

Eu vă rog să vă uitaţi la orice structură aprobată prin lege sau prin hotărâre de Guvern, că se opreşte la această structură organizatorică maximală, de nivelul departamentelor şi direcţiilor generale. În cadrul acestora, lucrurile trebuie lăsate să fie rezolvate de către secretarul general, de către directorii generali, de directorii executivi, pentru a asigura o permanentă adaptare a acestor servicii sarcinilor care revin.

Noi nu ne-am asumat nici pentru secretarul general, nici pentru altcineva, sarcina de a detalia noi această structură, ci am dat tot Biroului permanent, unde sunt reprezentanţii, liderii partidelor parlamentare şi în cadrul Biroului permanent vom putea să stabilim o detaliere a acestei structuri mari, pe servicii, pe birouri, în mod mai flexibil, astfel încât să existe posibilitatea schimbării lor în situaţiile în care activitatea nu corespunde.

Nu am dorit să facem lucruri netransparente, numărul maxim de personal nu în cadrul schemei organizatorice se adoptă, vă rog să vă uitaţi la regulament. Acesta se stabileşte prin statul de funcţiuni, care, de asemenea, nu este un resort al secretarului general, ci se va aproba în plenul Camerei. Şi, atunci, nu mai înţeleg de ce se fac asemenea remarci.

Sigur că în privinţa structurilor concrete se pot face discuţii, se poate vorbi dacă structura care coordonează activitatea de informatică şi comunicaţii poate să fie distinctă de celelalte, în cadrul unei direcţii independente, subordonată direct secretarului general adjunct. Nu ştiu, însă, de ce se pun cu atâta lipsă de informare probleme cu privire la Direcţia generală de dezvoltare. Direcţia generală de dezvoltare nu realizează, ea, investiţiile, după cum bine ştiţi, se încheie contracte, la licitaţie, vin constructorii şi îşi fac treaba, direcţia aceasta generală are doar sarcina de a urmări şi pregăti lucrările, deci, nu avem nevoie de un departament supercentralizat pentru acest lucru.

Cu aceste explicaţii, la nivelul discuţiilor generale, eu v-aş ruga să aveţi, totuşi, răbdarea de a trece peste chestiunile personale, peste lobby-ul pe care l-au făcut diverşi directori – nici un director n-o să-l văd să vă spună că, într-adevăr, nu trebuia să fie organizată activitatea lui la nivel de departament, el ar vrea chiar să facă un minister separat – şi încercaţi să vedeţi care este structura cea mai optimizată. Şi pe membrii Biroului permanent îi rog să-şi amintească de câte ori am primit materiale aşa cum le-am primit şi de câte ori nu şi-au exprimat cerinţa ca profesionalismul, competenţa şi exigenţa să-şi găsească loc în structurile aparatului Camerei Deputaţilor.

Dacă nu vom adopta o structură care să răspundă acestor cerinţe, activitatea noastră nu se va putea desfăşura în bune condiţiuni. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Augustin Bolcaş, liderul PRM.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Problema discuţiilor generale cred că trebuie să se cantoneze la această generalitate a afirmaţiilor, şi anume: acest proiect de hotărâre îndeplineşte dezideratele actualităţii, şi anume, economia şi funcţionalitatea sau nu? Spun cu multă simpatie colegilor mei liberali şi colegilor mei din Partidul Democrat că este greu să înveţe pe propria lor piele ce înseamnă opoziţie. A fi în opoziţie nu înseamnă a face şicane procedurale, care nu sunt totodată chichiţe, ci înseamnă a adopta o poziţie constructivă.

Mi-e greu să vorbesc după un alt jurist, eminent jurist, colegul meu Valerică Dorneanu, pentru a vă spune că între procedura adoptării hotărârilor şi procedura adoptării legilor există o diferenţiere, pe care, chiar dacă regulamentul, prin trimiterea făcută, nu o dă explicit, textele procedurii legislative o indică fără putinţă de tăgadă. Se aplică, în adoptarea hotărârilor, numai acele prevederi ale capitolelor respective care sunt compatibile cu noţiunea de hotărâre, cu esenţa juridică a hotărârii.

Este greu a accepta un asemenea impediment procedural, pentru a bloca o discuţie astăzi. Este greu să accept punctul de vedere al domnului Chiliman, a cărui experienţă, daţi-mi voie să o spun şi acum, o respect şi a cărui abilitate este de temut (pentru cei care se tem, evident...), de a propune restituirea, tot Biroului permanent, care a votat o dată şi a hotărât o dată, acestei hotărâri, pentru a rezolva problemele ce se pretinde că n-ar fi fost rezolvate. Este – şi asta este problema opoziţiei – teama de votul plenului şi de acceptarea hotărârii majorităţii. Or, de aceea aceste incidente procedurale eu le numesc "chichiţe" şi le resping.

Un punct de vedere constructiv în adoptarea acestei hotărâri înseamnă discutarea pentru fiecare prevedere în parte, nu a ceea ce este rău, nu a ceea ce se pretinde că este haotic, ci a ceea ce se poate îndrepta. Şi anume, propuneri concrete, care să fie supuse votului nostru. Noi abordăm discutarea acestei hotărâri de pe aceste poziţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul chestor Borbely are cuvântul.

Domnul Ladislau Borbély:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Colegii meii din Biroul Permanent ştiu că încă de la sfârşitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie am propus discutarea schimbării structurii Camerei Deputaţilor, a organigramei, a statului de funcţiuni considerând că, în formula care a fost valabilă la acea dată, poate fi debirocratizată şi eficientizată. Am avut cred că 5 sau 6 discuţii în cadrul Biroului Permanent, timp în care, probabil, grupurile parlamentare au fost informate şi au avut posibilitatea să depună amendamente la această structură.

Eu cred că ar fi păgubos să amânăm din nou sau să retrimitem hotărârea la Biroul Permanent, unde, probabil, vom ajunge la acelaşi rezultat sau la un rezultat apropiat de cel care ni se propune. Eu cred că trebuie să-şi asume responsabilitatea atât majoritatea parlamentară cât şi secretarul general, ca să funcţioneze bine Camera. Şi colegii care sunt în legătură directă cu compartimentele funcţionale ştiu câte probleme sunt.

Deci, eu propun, totuşi, să o tranşăm astăzi, în varianta care a fost supusă, cu acel amendament, să existe, pentru că mi se pare justificată propunerea, o direcţie separată de informaţii şi comunicaţii. Şi, evident, secretarul general adjunct este subordonat secretarului general. Aşadar, cu aceste două amendamente.

Noi nu putem să mai aşteptăm, să ţinem în provizorat acei oameni care lucrează la Camera Deputaţilor cu contracte civile de pe o lună pe alta, ştie tot personalul că discutăm această structură şi să o amânăm încă 2-3 săptămâni (pentru că, probabil, înainte de Paşte nu o să mai putem să o discutăm) ar fi, după părerea mea, un semnal mai negativ decât, acum, să dăm un acord de principiu, urmând ca Biroul Permanent să detalieze celelalte structuri, unde sunt reprezentate toate partidele parlamentare, să întărim comisiile permanente prin angajarea unor experţi, unde este justificat. Şi ştiţi foarte bine, sunt unele comisii, care, din această cauză, nu pot să angajeze experţi sau consilieri, pentru că suntem blocaţi de nevotarea structurii. Şi, evident, ceea ce am votat, de fapt, şi au fost de acord toate grupurile parlamentare, ca prin noul regulament să întărim activitatea în comisiile permanente, să întărim grupurile parlamentare şi să avem o activitate mai eficientă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Solicitaţi un drept la replică? Câte 1 minut pentru fiecare.

Domnul Victor Sorin Lepşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îi mulţumesc domnului preşedinte Dorneanu că şi-a adus aminte domnia sa că, într-adevăr, am fost membru al Biroului Permanent multă vreme, ştiu foarte bine despre ce este vorba şi de aceea am propus, văzând în ce situaţie se găseşte actuala organigramă, cum este ea prezentată, revenirea ei la Biroul permanent. Eu am propus să se vină cu un document foarte bun, la care să nu mai existe obiecţii, s-a dovedit clar, aici, că sunt obiecţii din toate părţile.

Şi faptul că în 1997 – mă bucur că a venit domnul Gaspar şi este prezent aici, de multe ori, a fost amânată discuţia asupra organigramei, până când s-a ajuns la o concluzie. Poate că acea organigramă nu a fost cea mai bună, dar haideţi să facem una, după opinia mea, foarte bună. Şi, aşa cum s-a demonstrat, sunt multe lacune, cum este şi cu departamentul de informaţii...

Domnul Florin Georgescu (din sală):

"De informatică", "de informaţii" este altceva!

Domnul Victor Sorin Lepşa:

De informatică. Dar, domnule Florin Georgescu, ca să puteţi să aveţi un drept la replică, vă rog să veniţi la microfon, nu din sală!

Încă o dată, susţin ca acest document să mai fie pritocit la Biroul Permanent, urmând ca şi grupurile parlamentare să-şi spună părerea. Poate aceste lucruri care s-au spus aici să devină amendamente, poate să se aducă şi statul de funcţiuni, să putem vota ceva normal.

Un vot de principiu? Păi, toată lumea este de acord că Biroul Permanent trebuie să vină cu un proiect, o propunere de organigramă.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Să vină şi domnul Diaconescu!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Ştiţi că vinul vechi e bun, dar deciziile întârziate nu sunt chiar aşa de bune.

Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că trebuie să intervin, dar s-au făcut două afirmaţii aici care mă privesc. Prima este legată de lit. j) a art. 29 din regulamentul nostru, care e lege. Dacă vrem să modificăm această lege, să o spunem şi să o facem în mod clar, dar nu să o facem pe sub uşă, aşa, printr-un alin. 2 la art. 1 din această hotărâre, aşa cum se doreşte de către o anumită majoritate, la ora actuală.

În ceea ce priveşte afirmaţia făcută de domnul Bolcaş, cum eu aş fi spus să se trimită la Biroul permanent, eu n-am spus lucrul ăsta, eu am spus doar că trebuie să se găsească o procedură regulamentară de primire şi de dezbatere a amendamentelor, având în vedere că regulamentul nostru nu permite dezbaterea unor amendamente de fond în plen, or, colegii deputaţi nu au avut ocazia să facă amendamente. Deci, e o chestiune de procedură, eu n-am cerut să fie retrimisă la Biroul permanent această hotărâre şi anexele ei. Îmi pare rău că domnul Bolcaş nu a fost atent când am vorbit.

(Domnul deputat Octavian Constantin Petruş solicită să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Au fost dezbaterile generale, s-au încheiat. Pe articole, dacă vreţi să luaţi cuvântul.

Începem cu titlul hotărârii: "Hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor." Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

E cineva împotrivă? Nu este nimeni.

Abţineri? 5 abţineri.

Adoptat.

Art. 1. Dacă sunt propuneri de modificare? Nu sunt. Îl supunem la vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

E cineva împotrivă? Nimeni.

Abţineri? 1 abţinere.

Adoptat.

Art. 2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

Adoptat.

Art. 3. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

E cineva împotrivă? Nu.

Abţineri? 1 abţinere.

Adoptat.

Art. 4. Dacă sunt propuneri de amendare? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 1 abţinere.

Adoptat.

Art. 5. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Adoptat.

Art. 6. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Adoptat.

Art. 7. Dacă sunt propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

Adoptat.

Art. 8. Propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Mulţumesc, adoptat.

Art. 9. Propuneri? Nu sunt propuneri.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abţineri? 2 abţineri.

Mulţumesc, adoptat.

Art. 10. Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Bănuiesc că aici ar trebui să iau cuvântul, cu toate că vroiam să iau cuvântul la anexă. Nu ştiu dacă supuneţi anexa ca atare la vot, de asta doresc să iau cuvântul aici.

Vă propun ca la anexă, în subordinea secretarului general adjunct, să se găsească Direcţia generală pentru informatică şi comunicaţii. Aceasta e singura propunere pe care vreau să o fac la această anexă. Deci, repet, în subordinea secretarului general adjunct – Direcţia generală pentru informatică şi comunicaţii.

Dacă consideraţi necesar, o să argumentez de ce. Dacă plenul ar fi de acord cu o asemenea propunere, cred că nu are rost să iau eu din timpul plenului cu argumente.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, vorbim la anexă.

Domnul Varujan Pambuccian:

Bun, atunci revin la anexă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Anexa aceea o să facă parte din prezenta hotărâre.

Domnul Varujan Pambuccian:

Sigur, dar nu ştiam unde e potrivit să iau cuvântul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul ministru Acsinte Gaspar. Şi deputat, evident.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

O problemă de tehnică legislativă. Vă propun ca textul art.10 să îl trecem la art.1 alin.2, după sintagma: "este prevăzut în anexă" să spunem: "..., care face parte integrantă din prezenta hotărâre". Urmând ca art. 10 să fie eliminat şi să se renumeroteze.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este de acord cu propunerea domnului Gaspar? Mulţumesc.

Cine este împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Adoptată propunerea şi, de asemenea, articolul, în formularea respectivă.

Art.11, care devine art.10. Propuneri? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat, mulţumesc.

Acum, trecem la anexe. Urmează discuţiile. Poftiţi!

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Dacă plenul doreşte să voteze o formulă de tipul "Direcţia generală pentru informatică şi comunicaţii", în subordinea secretarului general adjunct, nu are rost să argumentez. Dacă există întrebări, de ce direcţie generală sau de ce să fie informatica şi comunicaţiile în aceeaşi direcţie generală, pot să argumentez. Cum credeţi de cuviinţă, nu vreau să iau din timpul plenului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să argumentaţi!

Domnul Varujan Pambuccian:

Consider că este necesară o direcţie generală, pentru că sunt trei chestiuni cu care aceasta se va ocupa. În primul rând, este vorba de tot ce înseamnă structura de Intranet şi Internet a Camerei Deputaţilor şi, probabil, şi a Senatului, când acesta se va muta în această clădire. Actuala Direcţie generală de informatică şi comunicaţii, gândiţi-vă că a realizat una din cele mai mari reţele locale care funcţionează la ora actuală în România. Nu este un lucru simplu, este un lucru complicat, a fost făcut cu un efort mare şi această reţea funcţionează destul de bine, faţă de costurile pe care le are.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Din banii publici, domnule, nu a făcut-o de la el de acasă!

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, dar a făcut-o bine.

Al doilea domeniu cu care această direcţie generală urmează să se ocupe este dotarea în teritoriu, aici, ştiu că au fost suficiente probleme, şi modul în care funcţionează în teritoriu tot ce ţine de informatică.

Iar a treia chestiune de care această direcţie generală ar urma să se ocupe ţine, pur şi simplu, de comunicaţii. Din acest motiv eu solicitam o direcţie generală, pentru că sunt trei domenii de care ea urmează să se ocupe.

În subordinea secretarului general adjunct, acolo unde sunt şi alte servicii similare cu acesta, cred că este locul potrivit. Dacă consideraţi că mai potrivit ar fi dincoace, pe organigramă, în subordinea secretarului general... Dar eu cred că e mai bine aici, în subordinea secretarului general adjunct.

Aceasta este propunerea pe care vroiam să v-o fac, nu vreau să vă răpesc foarte mult timp, am mai spus de două ori până acum lucrul acesta, cred că e destul de clar. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Poftiţi!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur, cu toţii înţelegem care au fost motivele importante de economii care au dus la această propunere de schemă. Din punctul de vedere, să spunem, al celor care, pentru domeniul respectiv, suspinăm mai mult şi avem mai multă aplecare, aş vrea să vă spun că, ţinând cont de faptul că acest Guvern a declarat că în timp de 4 ani va face paşi importanţi către această societate informatică, că se doreşte informatizarea societăţii româneşti, că s-a făcut ceva în acest sens, adică, a luat fiinţă Ministerul Comunicaţiei şi Tehnologiei, iar noi ne-am aliniat şi am născut o comisie permanentă suplimentară, aceea de comunicaţie şi tehnologie, cred că în acelaşi trend este necesar să marcăm şi noi importanţa domeniului.

Eu propun însă, tot în spiritul de austeritate în care a fost construită această schemă, să apară o direcţie simplă de informatică şi comunicaţii, în aceeaşi poziţie, adică, în subordinea secretarului general adjunct. Vă mulţumesc.

Domnul Octavian Constantin Petruş:

Domnule preşedinte,

Prea nobili şi cinstiţi colegi deputaţi,

Eu sunt Octavian Petruş, deputat de Vaslui, sunt profesor de optimizare a proceselor.

Discuţiile care au avut loc aici îmi amintesc de o întâmplare de la Academia Română, când se făcea o nouă organigramă şi profesorul Grigore Moisil spunea: "Să unim geografia cu geologia şi cu geometria şi să-l punem şef pe Geo Bogza!"

Cred că nu este potrivit să unim direcţia de informatică cu alte direcţii: de pază, control şi alte astfel de direcţii, eu sunt pentru un Parlament modern, un Parlament pentru secolul XXI, în care o direcţie de informatică şi telecomunicaţii să fie de sine stătătoare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să spun că este organigramă, nu liberală, superliberală şi mă explic, dacă vreţi, şi îmi pare rău pentru colegii mei de la Partidul Naţional Liberal că nu au observat acest lucru. Pentru că, dacă observaţi, organigrama are două trepte importante şi urmează a treia, pe care fiecare director general sau şef de departament o detaliază în cel mai pur stil liberal. Bineînţeles, ţinând cont de eficienţa muncii, de fişa postului şi de sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească aceste direcţii generale.

Din acest motiv, cred că propunerea privind direcţia de informatică este binevenită şi, atunci, vă propun să fiţi de acord ca aceasta să fie ca direcţie separată, sub secretarul general adjunct. Şi cred că ar ţine cont şi de ceea ce au propus colegii de la PD şi de la Partidul Naţional Liberal. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna Afrăsinei şi, pe urmă, domnul Chiliman.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Intervenţia mea se referă doar la o corectură, pe care aş vrea să vă rog să o aveţi în vedere. În anexă, este o linie continuă, care leagă nişte direcţii, în mod incorect făcută, către secretarul general.

Cele două departamente şi direcţia generală pentru relaţii externe, împreună cu cele trei direcţii simple fiindcă merg în relaţie directă de subordonare cu secretarul general, iar celelalte direcţii, care sunt în subordinea secretarului general adjunct, sunt separate, linia care conduce de la direcţia pentru resurse umane şi protecţia muncii către secretarul general adjunct este pusă din greşeală. Aşadar, aici era observaţia mea.

Totodată, aş vrea să exprimăm punctul de vedere privind înfiinţarea Direcţiei de informatică în subordinea secretarului general adjunct. Sunt de acord că intervenţia doamnei deputat Smaranda Dobrescu şi a domnului secretar Niţă sunt în concordanţă cu majoritatea, dacă nu chiar cu întregul grup parlamentar PDSR.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Aş dori să vă spun că una dintre observaţiile pe care le-am făcut eu la dezbateri generale a fost preluată de doamna deputat Afrăsinei, care a remarcat că, într-adevăr, este prost redactată această schemă. Cel de-al doilea amendament pe care l-am propus, în schimb, văd că l-au propus şi alţi colegi, domnul Pambuccian, doamna deputat Dobrescu, eu cred, însă, că această Direcţie generală de informatică şi comunicaţii trebuie să se afle în subordinea directă a secretarului general, pentru că este suportul întregii activităţi a Camerei Deputaţilor şi este o activitate de importanţă deosebită. Deci, nu cred că ar trebui să se afle în subordinea secretarului general adjunct. Acestea sunt două dintre probleme.

Având în vedere dimensiunile activităţii Camerei Deputaţilor, mai sunt două chestiuni: primul amendament l-am făcut la vremea respectivă, şi era vorba despre cele trei departamente importante de activitate din Camera Deputaţilor, pentru că sunt trei, fiind vorba de activitatea parlamentară, de activitatea economico-financiară şi de activitatea tehnico-administrativă şi de investiţii; cele trei mari departamente, la ora actuală, sunt aşa cum sunt prezentate în acest document, şi sunt conduse de un secretar general adjunct la activităţile tehnico-administrative şi de investiţii şi de nişte directori la activităţile, după mine mult mai importante, parlamentară, în primul rând, şi economico-financiară. Vroiam să vă propun ca, fie secretarul general adjunct să devină ca denumire şef de departament, adică director, fie cele două departamente, respectiv Departamentul pentru activităţi parlamentare şi Departamentul economico-financiar să fie conduse de câte un secretar general adjunct. Acestea sunt observaţiile pe care le am, şi rog să fie supuse aprobării plenului.

În ceea ce priveşte cele spuse de domnul deputat Niţă, că ar fi o organigramă liberală, organigrama nu trebuie să aibă culoare politică, ci ea trebuie să fie bună şi funcţională şi, prin propunerile pe care le-am făcut noi aici, organigrama aceasta ar putea să devină mai bună şi mai funcţională în orice caz faţă de cea votată de noi în 1998, care şi-a dovedit în timp limitele şi chiar inadvertenţele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Chiliman, am o rugăminte la dumneavoastră, este ceva neclar, şi atunci trebuie să ştie colegii noştri cum votăm.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. V-am spus: nu există o procedură a depunerii amendamentelor respinse şi, din această cauză, nu ştiu exact care cale este cea mai bună de ales. V-am rugat, la un moment dat, să stabilim o procedură.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În ceea ce priveşte problema acestei Direcţii de informatică şi comunicaţii, văd că se ajunge aproape la un consens că ea ar putea să fie o direcţie independentă. Problema este dacă este direcţie simplă sau direcţie generală, şi dacă este subordonată secretarului general adjunct sau subordonată direct secretarului general. Lucrurile acestea sunt clare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din punctul nostru de vedere, al liberalilor, nu cred că are aşa de mare importanţă dacă este direcţie simplă sau direcţie generală, dar, atâta vreme cât la Direcţia pentru relaţii internaţionale, şi cred că nu trebuie să-i spunem externe şi protocol, există direcţie generală şi există doi directori, ca să se dea o anumită importanţă directorului de protocol şi să nu se spună că este şef de serviciu, nu văd de ce direcţia aceasta pentru informatică şi comunicaţii nu ar fi direcţie generală. Deci aceasta este o chestiune de imagine pentru Parlament, dar cred că trebuie să fie, în cazul acesta, sub secretarul general, şi nu sub secretarul general adjunct.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu. Aici altceva trebuie să clarificăm, pentru că acest lucru ni l-aţi spus cu multă claritate, şi am înţeles punctul dumneavoastră de vedere şi vom vedea cum votăm.

Ceea ce este puţin mai neclar este problema privitoare la secretarii generali, pentru că nu înţelegem exact la câţi secretari generali adjuncţi ajungem în această Cameră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Parlamentul Franţei are doi, şi nu are atâtea investiţii de făcut. Eu cred că, dacă ar fi să avem un secretar general, n-ar fi bine să fie la direcţiile acestea administrative şi tehnico-investiţionale, ci mai degrabă la activităţile parlamentare. Este o părere din experienţa de aici, şi vă spun că am încercat să gândesc această schemă scoţând nume şi oameni din context şi gândindu-mă cum ar fi mai bine să fie funcţională.

Avem acum o situaţie de-a dreptul anormală, în care secretarul general, care ar fi fost bine să fie aici, la dezbateri, a trebuit să plece în străinătate şi a numit ca locţiitor al lui un director din Departamentul pentru activităţi parlamentare, şi nu pe unul din cei doi secretari generali adjuncţi existenţi în momentul de faţă, aşa cum ar fi fost normal. Dar de ce a făcut lucrul acesta: pentru că el a gândit logic că bine ar fi fost ca secretarul general adjunct, deci locţiitorul lui de drept, în cazul în care nu este aici, să fie din zona activităţilor parlamentare. Deci este, dacă vreţi, o consecinţă a unei chestiuni logice modul în care a făcut desemnarea, chiar dacă această desemnare încalcă un principiu.

Vreau să vă spun că, dacă gândim schema aceasta, trebuie să încercăm să trecem peste diferenţele acestea de partid şi să încercăm să facem o schemă bună, şi nu pornind de la oameni sau de la ştiu şi eu ce alte interese ar fi, ca să asiguri pentru unul sau altul un post de director mai general sau mai puţin general.

Deci, după părerea mea, eu, mai degrabă, aş propune să existe trei secretari generali adjuncţi, respectiv Departamentul pentru activităţi parlamentare şi economico-financiar să fie conduse tot de secretari generali adjuncţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum avem doi secretari generali adjuncţi şi un secretar general. Da, este foarte interesant, însă art.211 din Regulament, alin.2, spune: "Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Camera Deputaţilor, la propunerea preşedintelui acesteia. " Deci, pe undeva, este extrem de limpede că Regulamentul ne sugerează că există un secretar general şi un singur secretar general adjunct.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Îmi permiteţi să vă spun că aveţi dreptate când spuneţi lucrul acesta.Într-adevăr, în Regulament scrie aşa, însă fără să existe nici un fel de obiecţiune la momentul când s-a numit o schemă cu doi secretari generali adjuncţi. Or, domnul ministru Gaspar era un om care ar fi sărit imediat dacă ar fi sesizat vreo neconcordanţă cu Regulamentul, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori în mandatul 1996 – 2000 şi întotdeauna cu foarte multă precizie şi corectitudine. Cred că ar fi făcut-o şi atunci, dar nu a făcut-o şi, ca atare, nu cred că a avut vreun interes în momentul respectiv să nu intervină; dimpotrivă, dacă luăm stenograma Biroului permanent, chiar dânsul a spus că ar fi bine să fie doi secretari generali adjuncţi, lucru pe care un bun cunoscător al Regulamentului nu ar fi făcut-o. Deci, nu cred că acesta este un impediment major în această chestiune. Aşa cum am încălcat propriul nostru Regulament la art.29 lit.j), dând Biroului permanent nişte prerogative ale plenului, la alin.3 al art.1, nu văd de ce n-am putea să spunem şi lucrul acesta, completând această hotărâre cu un articol "Orice prevederi contrare se abrogă", lucru care ne-ar permite să privim cu mai multă uşurinţă şi încălcarea propriului Regulament de la art.1 alin.3, aşa cum a fost votat.

Deci, cred că aceste lucruri sunt numai nişte argumente fără o mare susţinere, dacă chiar vrem să dăm acestui Parlament o funcţionare cât se poate de logică şi de bună.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc.

Aş vrea, în primul rând, să vă atrag atenţia că atunci când s-a votat modificarea la art.1 nu aţi revenit pe votul art.1; ar fi trebuit să fie dat votul respectiv, precum şi eliminarea art.10, ca lucrurile să fie corecte şi să avem o hotărâre inatacabilă. Aceasta este prima chestiune, şi poate, într-un final, vom face şi chestiunea aceasta.

Al doilea lucru: aş vrea să citesc din art.1 alin.2: "Structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor este prevăzută în anexă.", şi în anexă este preşedintele Camerei Deputaţilor, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care fac parte, deci, din Secretariatul general, da? Mi se pare că nu este chiar aşa, şi cred că este puţin altfel; deci, aici trebuia să avem structura Secretariatului general, şi nu structura de funcţionare a Camerei Deputaţilor. Încă o dată: este prevăzută în anexă structura, şi priviţi sus că se începe cu preşedintele, Biroul permanent şi abia după aceea facem chestiunea aceasta, şi cred că trebuie să dispară; până la urmă, este o chestiune normală. Aici vorbim de Secretariatul general. Sigur că poate să apară cancelaria respectivă a preşedintelui, cabinetele membrilor şi aşa mai departe, dar, repet, este vorba de structura Secretariatului general, şi nu putem pune pe preşedinte în interiorul schemei de funcţionare, şi nici Biroul permanent, cu atât mai puţin.

În al treilea rând, aş vrea să întreb şi eu ce face Secretariatul pentru cabinetele membrilor Biroului permanent şi al grupurilor parlamentare, pentru că, dacă mă uit, aş fi tentat să-l elimin, pentru că cabinetele membrilor Biroului permanent, ca şi cancelaria preşedintelui, ca şi cele ale grupurilor parlamentare, depind şi lucrează direct cu aceste structuri, şi nu văd ce să facă un secretariat. Poate greşesc eu, dar poate cineva să-mi explice ce face acest secretariat general pentru cabinete, şi poate nu voi mai propune eliminarea.

În ceea ce priveşte chestiunea referitoare la acea direcţie generală de informatică despre care s-a vorbit, aş vrea doar să spun un singur lucru: prin atribuţiile pe care le are, ea trebuie să lucreze atât cu toate structurile interne ale Camerei Deputaţilor, cât şi cu structuri externe, şi mă refer la structurile administraţiei publice, şi chiar structuri internaţionale. Deci în mod firesc, având în vedere necesitatea de a fi şi a conlucra cu toate structurile, ea trebuie să fie la un nivel de direcţie generală, pentru a putea face aceste lucruri. Cu aceasta, am încercat să dau o lămurire la întrebarea care s-a pus aici – dacă este bine să fie direcţie sau direcţie generală.

Aş vrea, în afară de această idee de a elimina preşedintele şi Biroul permanent din structura Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, să primesc un răspuns, pentru a şti dacă susţin sau nu desfiinţarea acestui Secretariat pentru cabinetele membrilor grupurilor parlamentare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referitor la intervenţia domnului deputat Sassu, cred că trebuie să atragem atenţia că trebuia să arătăm relaţia de subordonare existentă între secretarul general şi Biroul permanent şi preşedinte. Este un lucru care, de regulă, se practică în structura organigramelor, şi cred că a fost foarte bine că a fost arătată aşa.

De asemenea, trebuia specificat că structura cabinetelor membrilor Biroului permanent, precum şi cancelaria preşedintelui sunt formate din persoane, din lucrători care în mod evident sunt, din punct de vedere al evidenţelor, dacă nu al sarcinilor, în structura Secretariatului general şi numărul de personal care este coordonat de către secretarul general. În al doilea rând, referitor la Secretariatul pentru cabinetele membrilor Biroului permanent şi al grupurilor parlamentare, era necesar acest lucru, pentru că, deşi ei sunt subordonaţi cabinetelor parlamentare, aceşti oameni au cărţi de muncă, trebuie să li se dea un salariu, trebuie să plece în concediu, trebuie să existe evidenţa concediilor medicale şi aşa mai departe, şi, atunci, pentru a avea o structură de evidenţă unitară, Biroul permanent a considerat că este necesar să avem un secretariat pentru aceşti oameni. Eu cred că este o structură bine venită şi trebuia pusă în acest context. Sper că am fost corect şi înţeles.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

În primul rând, nu poate fi pus preşedintele, şi nici Biroul permanent; este o chestiune de funcţionare, şi trebuie scoase din această schemă. Spun încă o dată: aici se spune că anexa face parte integrantă, şi în ea se defineşte structura Secretariatului general.

În al doilea rând, în legătură cu cărţile de muncă şi celelalte lucruri, acestea sunt chestiuni care privesc personalul, şi nu văd de ce trebuie să aibă toată lumea un şef, ca să poată să se ducă să-şi ia concediul. Eu cred că eliminăm o structură de genul acesta. Nu mi se pare normal ca cei de la cancelaria preşedintelui, cei de la cabinetele membrilor Biroului permanent şi de la grupurile parlamentare să mai aibă un şef deasupra. Ca să ce?! Să urmărească nişte cărţi de muncă! Iertaţi-mă, dar aceasta este o chestiune de personal şi se rezolvă la personal, la salarizare şi aşa mai departe; nu are rost să facem o structură, dacă tot vorbim de chestiuni de genul acesta.

Dacă totuşi vrem să facem o chestiune de genul acesta şi dacă se vrea să se rămână la această chestiune, care este prevăzută în Regulament – faptul că secretarul general este sub Biroul permanent şi sub preşedinte, puneţi-o undeva exterior şi spuneţi că de acolo începe structura Secretariatului general. Deci, sunt aceste două elemente, pentru că, altfel, şi încă o dată spun, voi considera că domnul preşedinte şi ceilalţi membri ai Biroului permanent fac parte din structura Secretariatului general.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur că, din punct de vedere grafic, legăturile nu sunt bine realizate, însă plasarea Biroului permanent în această organigramă este necesară, pentru că art.29 lit.k) din Regulament spune următorul lucru: "Biroul permanent conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor". Deci, trebuie neapărat ca acest text să-şi găsească redarea grafică în structura organizatorică. Pe de altă parte, Biroul permanent este condus de preşedinte. Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent. Deci, şi preşedintele trebuie să apară în relaţia care există cu toată structura funcţională. Din punct de vedere grafic, sigur că va trebui ca legăturile acestea să fie punctate, urmând ca de la secretarul general să se facă legăturile strict funcţionale.

În ceea ce priveşte problema ca un secretar general adjunct să conducă Departamentul pentru activităţile parlamentare şi Departamentul economico-financiar, vreau să vă spun că acest lucru nu este posibil, pentru că activitatea fundamentală a Camerei Deputaţilor este activitatea care ţine de Departamentul pentru activităţile parlamentare şi care trebuie să fie coordonat direct de secretarul general. Iar, în ceea ce priveşte Direcţia economico-financiară, cu atât mai mult nu i se poate da altcuiva, pentru că secretarul general este ordonatorul principal de credite. De aceea, eu cred că au fost bine plasate, din punct de vedere structural, cele două departamente.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, domnule deputat Mardari

Domnul Ludovic Mardari:

În contextul celor spuse de domnul Gaspar, noţiunea aceasta de secretar general adjunct nu-şi mai are sensul. Adică, dacă este adjunct, nu poate să subordoneze patru direcţii, comparativ cu celelalte şase, pentru că în total sunt zece; iar secretarul general are în subordine şase direcţii – pe secretarul general adjunct împreună cu celelalte patru. Atunci, să i se spună altfel: gospodar-şef sau mai ştiu eu cum.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Haideţi, înainte de a mai da cuvântul, să clarificăm nişte chestiuni: în primul rând, aş vrea să observaţi faptul că trebuie să existe o linie continuă de la secretarul general la secretarul general adjunct, ca să marcheze relaţia de subordonare. A doua problemă este aceea care s-a remarcat – trebuie să dispară linia continuă între zona Direcţiei pentru resurse umane şi secretarul general adjunct.

Pentru prima problemă, sunteţi de acord?

Cine este pentru? Da, mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu este nimeni.

Abţineri? Nu sunt.

Referitor la a doua problemă, aceea cu eliminarea liniei continue între acea direcţie şi secretarul general adjunct, cine este pentru? Da, mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu este nimeni contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Bun.

Haideţi să votăm principiul referitor la Direcţia de informatică şi comunicaţii, ca direcţie independentă.

Cine este pentru? Da, mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Caracterul direcţiei – direcţie generală sau direcţie simplă.

Pentru direcţie simplă, cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este contra? Două voturi.

Abţineri? 3 abţineri.

S-a adoptat ideea direcţiei simple.

Supun la vot problema subordonării – subordonare la secretarul general adjunct.

Cine este pentru? Da, mulţumesc.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Vă mulţumesc, s-a adoptat.

Deci, vom avea Direcţia pentru informatică şi comunicaţii, independentă şi subordonată direct secretarului general adjunct.

Privitor la eliminarea art.10 şi trecerea lui în conţinutul art.1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Să votăm art.1 în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votul asupra anexei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din bancă):

N-aţi votat legătura directă între secretarul general şi cel adjunct.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

S-a votat! Am supus la vot şi s-a votat pentru. Există linia continuă între secretar general şi secretar general adjunct.

Domnule Stroe, vă rog, poftiţi.

Domnul Radu Stroe:

Deja este prea târziu!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru ce, domnule Stroe?

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am solicitat acum cinci minute cuvântul, nu mi l-aţi dat, aţi început să treceţi la vot şi, practic, m-aţi pus în imposibilitatea de a solicita un lucru care să poată fi şi adoptat, eventual.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ce anume, domnule Stroe?

Domnul Radu Stroe:

Privitor la organigrama în ansamblul ei.

Mă refer la faptul că cei care au lucrat în economie şi au studiat această organigramă au putut constata că, în principiu, sunt trei categorii de activităţi distincte: activitatea de bază, care este cea parlamentară, activităţi tehnico-economice şi activităţi auxiliare, administrative şi aşa mai departe.

Corect ar fi fost, dacă nu s-ar fi urmărit un anume scop politic, să existe doi secretari generali adjuncţi – unul pe probleme tehnico-economice şi încă unul, iar secretarul general plin să aibă în directa coordonare activitatea parlamentară. Constat că s-a refuzat cu obstinaţie această soluţie pe care o pun pe seama unui considerent eminamente politic, şi, când spun acest lucru, fac o comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat în acţiunea guvernamentală, acolo unde ministerele, unde Guvernul este monocolor, şi fiecare ministru are cel puţin trei – patru adjuncţi, cu toate cu unul singur ar fi fost de ajuns, deoarece există monocoloritate. La Parlament, pentru acelaşi considerent, adică al monocolorităţii, se urmăreşte menţinerea unui singur secretar general adjunct în ideea că, dacă ar fi mai mulţi secretari generali adjuncţi, ar putea avea conotaţii politice, pe care înţeleg că dumnealor le resping, dumnealor fiind dumneavoastră.

Am spus-o în Biroul permanent de mai multe ori şi vă rog să mă credeţi că am simţit nevoia să o spun şi aici, pentru că există o mare inadvertenţă între gândirea organizării ministerelor şi Guvernului şi gândirea organizării aparatului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Avem această problemă a art.211 din Regulament şi nu mai pot să mai intervin pe această idee.

Vă supun la vot anexa.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? 3 abţineri.

S-a adoptat şi anexa.

Vă supun la vot hotărârea, în ansamblul ei.

Cine este pentru?

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Vă rog!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Suntem în timpul votului. Când oamenii au ridicat mâna, nu suntem în timpul votului? Nu face nimic, nu-i nici o problemă, pentru că, până la urmă, tot la vot ajungem. Poftiţi, aveţi dreptul la cuvânt.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să le spun tuturor colegilor că ridicasem mâna înainte ca dumneavoastră să supuneţi la vot.

În numele Grupului PNL, vă rog să verificaţi cvorumul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, sigur. Să facem un apel nominal.

Rog să se aducă listele de prezenţă, şi vom face apel nominal.

Domnul Niţă Constantin:

(Domnii deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretarul de şedinţă.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Suntem, într-adevăr, numai 161 de deputaţi, deci, nu putem supune la vot această hotărâre în ansamblul ei, o vom supune într-o şedinţă de vot specială.

Mâine la ora 9.00 ne întâlnim în şedinţă comună pentru a începe dezbaterea Legii bugetului de stat.

Declar închisă şedinţa de azi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.46.