Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 aprilie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 aprilie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 aprilie 2001
|
Şedinţa a început la ora 9,55. Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnul Anton Nicolae Paul Păcuraru, secretar al Senatului, şi Radu Stroe, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
Rog secretarii să poftească la prezidiu. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală! Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, anunţându-vă că din totalul de 485 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 412 deputaţi şi senatori, iar 73 sunt absenţi. Luăm în dezbatere Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea iniţiatorului, domnului ministru Marian Sârbu, pentru a asigura prezentarea proiectului de lege. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an, în comparaţie cu anii precedenţi, cuprinde, în mod firesc, atât elemente de continuitate generate mai ales de prevederile legislative care trebuie să-şi producă în continuare efectele, dar şi elemente de noutate, de discontinuitate izvorâte, bineînţeles, din programul de guvernare al PDSR aprobat de Parlament. Faptul că Guvernul Adrian Năstase şi-a început, practic, mandatul doar la începutul acestui an, face ca şi acest buget de asigurări sociale să fie unul de tranziţie, de trecere de la modul în care s-au fundamentat politicile sociale de către fosta coaliţie şi care au dus, în mod evident, la descreştere economică şi la polarizare socială, la un model social bazat pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Stimaţi colegi, După cum ştiţi, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, se aprobă, de fapt, două buget: cel al pensiilor şi cel legat de plata ajutorului de şomaj. Iată care sunt, în sinteză, elementele care au stat la baza construcţiei celor două bugete. În privinţa bugetului asigurărilor sociale, trebuie spus, încă de la început, că în acest an, cel puţin pentru primul trimestru, bugetul a fost fundamentat în conformitate cu Legea nr.3/1977, o lege care este deja numită legea veche. După cum cunoaşteţi, la 1 aprilie anul acesta, a intrat în vigoare Legea nr.19/2000, o lege nouă, o lege care vizează, în principal, lărgirea sferei de cuprindere a numărului de contribuabili, modul de stabilire a contribuţiilor şi colectarea acestora, stabilirea şi acordarea drepturilor de asigurări sociale pentru beneficiarii cuprinşi în sistem, toate acestea având implicaţii corespunzătoare asupra nivelului veniturilor şi cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat. În ceea ce priveşte veniturile, bugetul de asigurări sociale pe anul 2001 cuprinde o sumă de 83.476 de miliarde. Din aceste venituri, contribuţiile patronilor, ale agenţilor economici se cifrează la peste 50.000 de miliarde, cele ale salariaţilor, la peste 20.000 de miliarde, cele ale şomerilor deveniţi şi ei contribuabili prin fondul de şomaj, la 1.700 de miliarde şi ale persoanelor independente, de 4.274 de miliarde. Sunt prevăzute, de asemenea, contribuţii din partea beneficiarilor de bilete de tratament, de 467 de miliarde, venituri din recuperările debitelor, de 3.300 de miliarde şi, de asemenea, o subvenţie de la bugetul de stat care face ca acest buget să fie unul echilibrat, de 1.500 de miliarde. S-au luat în calcul un număr de contribuabili, în următoarea structură: 4.750.000 de mii de salariaţi, 1.125.000 de persoane independente care realizează anual, cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, inclusiv agricultori, şi, de asemenea, 500.000 de persoane care lucrează în baza unor convenţii civile. Salariul mediu brut este estimat pentru anul acesta, prognozat bineînţeles, la 4.148.653 de lei. În conformitate cu Legea nr.19, avem şi am avut obligaţia să trecem, de asemenea, şi cotele de contribuţie care, deşi în trimestrul I se cifrează la 30% pentru grupa III-a, 35% pentru grupa II-a şi 40% pentru grupa I, începând cu 1 aprilie 2001, deci odată cu intrarea în vigoare a noii legi, vor fi de 35% pentru condiţii normale, 40% pentru condiţii deosebite şi 45% pentru condiţii speciale. Aşa cum după cum ştiţi, această contribuţie va fi partajată între patroni şi salariaţi, salariaţii urmând să plătească o contribuţie de 11,67%, diferenţa fiind plătită de patroni în funcţie de condiţiile de muncă respective. În ceea ce priveşte cheltuielile, aşa cum am spus, bugetul de asigurări sociale este unul echilibrat şi are prevăzute aceeaşi sumă ca şi veniturile 83.476 de miliarde lei. Din această sumă, cea mai mare parte 89% este destinată cheltuielilor cu plata pensiilor şi care reprezintă 7% din PIB. Este vorba de o sumă de 74.373 de miliarde. Avem prevăzute, în acelaşi timp, la cheltuieli o sumă de 780 de miliarde, anume 0,9% din cheltuieli pentru incapacitate temporară de muncă datorată bolii, 615 miliarde lei pentru incapacitate temporară de muncă datorată maternităţii, 2.521 de miliarde, adică 3% din totalul cheltuielilor, pentru concediul de creştere a copilului până la vârsta de 2 ani, 1.740 de miliarde pentru tratament balnear şi odihnă şi, de asemenea, ajutoare de deces de 757 de miliarde. Este prevăzut la cheltuieli, de asemenea, un comision poştal de 1.004 miliarde de lei şi 500 de miliarde lei dobânzi plătite Trezoreriei. Am avut în calcul, stimaţi colegi, un număr de pensionari în sectorul de stat de 4.382.000, ca număr mediu, şi care reprezintă o creştere de 150.000 de persoane faţă de media anului 2000. Pensionarii din agricultură vor fi în acest an într-un număr de 1.777.000, ca număr mediu, cu o creştere de 30.000 de persoane faţă de media anului 2000, iar pensia medie va fi de 1.305.252 de lei pentru asigurările sociale de stat şi va reprezenta o creştere de 41,6% faţă de pensia medie din anul 2000, care a fost 921.943 de lei, în timp ce pensia medie a agricultorilor va fi de 269.087 de lei, cu o creştere de 42,6% faţă de media anului 2000 care a fost de 187.707 lei. Vreau să vă spun că vom ajunge la aceste cuantumuri ca urmare a celor 4 indexări prevăzute anul acesta, una a fost făcută la 1 martie 2001 şi va fi urmată de 3 indexări şi care vor acoperi rata inflaţiei pentru care avem prevăzute sumele necesare în bugetul care vom ruga să fie adoptat anul acesta, în această şedinţă. În ceea ce priveşte fondul pentru plata ajutorului de şomaj, modificările esenţiale sunt legate de decizia noastră de a acorda o mult mai mare atenţie măsurilor active pe piaţa muncii. Vă reamintesc faptul că în ultimii 4 ani s-au acordat peste 10.000 de miliarde plăţilor compensatorii, iar opinia noastră, reliefată în toată perioada de opoziţie, a fost aceea că această măsură a constituit o mare greşeală strategică pentru că a încurajat nemunca. Bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj prevede venituri de 13.339 de miliarde de lei şi cheltuieli de 12.668 de miliarde lei, rezultând un excedent de 671 miliarde lei. La elaborarea acestui buget, am avut în vedere o îmbunătăţire a încasării veniturilor ca urmare a relansării creşterii economice, dar şi prin măsuri mai susţinute de întărire a disciplinei financiare şi de încasare a contribuţiilor neachitate în anii anteriori. Am luat, de asemenea, în calcul şi alte surse de venituri care, fiecare în parte, nu au ponderi ridicate, dar în ansamblu aduc bugetului 583 de miliarde de lei. Cheltuielile au fost structurate, repet, în baza orientării pe care o promovăm cu consecvenţă, de a contribui mai direct şi eficient la creşterea gradului de ocupare. Aceasta va conduce, în opinia noastră, la o creştere substanţială, ca volum şi pondere, a cheltuielilor pentru măsuri active de combatere a şomajului. Dacă în anul 2000 s-au cheltuit 210 miliarde de lei, respectiv numai 2,4% din totalul cheltuielilor acestui buget, în anul 2001 s-au prevăzut pentru măsurile de combatere a şomajului 1.755 de miliarde de lei, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a urcat la 13,45%. Pentru a avea efectul pe care-l urmărim, aceste alocări de sume sunt însoţite de măsuri importante privind reorientarea activităţilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în scopul sporirii capacităţii acesteia de a derula programe de măsuri active pe baza cărora au fost fundamentate cheltuielile bugetare. Agenţia are capacitatea de a organiza, în acest moment, cursuri de calificare şi recalificare pentru circa 60.000 de persoane anual, dar în aceste cursuri vor fi cuprinşi, în proporţie covârşitoare, peste 80% numai şomeri. Menţionăm că în anul 2000, şomerii au reprezentat doar 32% din totalul persoanelor care au urmat cursuri organizate de agenţie. Schimbarea proporţiilor la care m-am referit face pe deplin posibilă cheltuirea sumei de 277 de miliarde lei prevăzută în buget la cheltuielile de învăţământ. Stimularea angajatorilor pentru a încadra absolvenţi este mai bine susţinută financiar în acest an, deoarece s-au alocat, în acest scop, 246 miliarde de lei, faţă de numai 89 de miliarde de lei în anul 2000. Prin aceasta, creăm angajatorilor motivaţia pentru încadrarea a circa 12.000 de absolvenţi. S-a alocat în buget, de asemenea, suma de 975 de miliarde de lei pentru acordarea de credite în condiţii avantajoase întreprinderilor mici şi mijlocii. Această sumă s-a fundamentat în corelaţie cu programele de măsuri active pentru cele 70 de localităţi cele mai afectate de şomaj şi ţinând seama de capacitatea reală a agenţiei pentru a derula acest volum de credit. Bugetul prevede, în mod evident, sume considerabile pentru plata drepturilor băneşti ale persoanelor aflate în şomaj, şi anume 8.556 miliarde de lei, inclusiv plăţi compensatorii derulate ca urmare a actelor normative aprobate în anii anteriori, în sumă de 1.205 miliarde de lei. Putem afirma că bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj are o construcţie realistă şi echilibrată, cu o mai bună structurare a cheltuielilor care permite intervenţia mai eficace pentru soluţionarea problemelor de pe piaţa forţei de muncă. Stimaţi colegi, Şi bugetul legat de plata pensiilor şi bugetul pentru plata ajutorului de şomaj sunt extrem de importante pentru a fi votate în acest moment. Vă rugăm să le votaţi, aşa cum au fost ele înaintate dumneavoastră de către Guvern, întrucât, cel puţin în ce priveşte plata pensiilor, aşa cum ştiţi, intrând în vigoare la 1 aprilie, noua lege, Legea nr.19/2000, pentru a fi aplicată, are nevoie de cuantumul punctului de pensie şi, de asemenea, stabilirea clară prin lege a cotelor de contribuţii. Vă mulţumesc pentru atenţie şi sper că veţi vota bugetul aşa cum a fost înaintat în faţa dumneavoastră de către Executiv. Mulţumesc. (Aplauze în Grupul PDSR) |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea comisiilor care au făcut raportul de fond, domnului preşedinte Florin Georgescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, În urma examinării raportului la Proiectul Legii bugetului asigurărilor de stat pe anul 2001, a proiectului însuşi al acestei legi, a amendamentelor depuse de Comisiile permanente şi de parlamentari, Comisiile reunite pentru buget, finanţe, bănci din Senat şi Camera Deputaţilor, vă propun dumneavoastră aprobarea proiectului de lege în forma propusă de Guvern, cu amendamentele admise cuprinse în lista anexată la raportul care v-a fost înaintat. Menţionăm că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Trecem la dezbateri generale. Nu vreau să vă mai prezint reglementarea prevăzută în Regulament. Dau cuvântul colegilor care s-au înscris pentru dezbateri generale. Din partea grupurilor parlamentare PDSR, doamna deputat Smaranda Dobrescu. Doamnă deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Bugetul de asigurărilor sociale de stat, bugetul sistemului public de pensii în anul 2001 reflectă o abordare onestă, dar şi prioritară a unui sistem aflat în criză. Pensiile, principalul venit de transfer din sistemul de protecţie socială, au cunoscut o deteriorare puternică a puterii de cumpărare în anul 1999 şi în perioada ianuarie aprilie 2000, urmată de o stabilizare în lunile mai iulie şi o creştere puternică în perioada august septembrie. Pensia medie de asigurări sociale de stat era, în luna decembrie 2000, cu 53 de procente mai mare faţă de luna decembrie 1999, ceea ce înseamnă o creştere reală a puterii de cumpărare de 8%. Trebuie însă menţionat că în ultimele luni indicatorul pensie medie şi-a pierdut semnificaţia de barometru de bunăstare a pensionarului mediu, deoarece este foarte mult influenţat de câteva valori extreme, adică pensiile noilor ieşiţi la pensie. Dacă s-ar lua în considerare valoarea mediană a pensiei, s-ar putea observa că, de fapt, pentru majoritatea pensionarilor, în lunile noiembrie decembrie, pensia a scăzut în termeni reali. Creşterea pensiilor din anul 2000 a costat bugetul asigurărilor sociale de stat aproximativ 0,7 din p.i.b. în anul 2001. Creşterea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat este datorată nu numai creşterii pensiilor din ultimele luni. Probleme grave, precum creşterea numărului de pesionari şi pensiile disproporţionat de mari pentru ultimele generaţii de pensionari au contribuit din plin şi mai de demult la destabilizarea sistemului public de pensii. Raportul de dependenţă dintre pensionari şi salariaţi a avut o tendinţă continuă de creştere din cauza sporirii numărului de pensionari şi a stagnării numărului contribuabililor. Acest fenomen s-a agravat în primul trimestru al anului 2001, înainte de intrarea în vigoare a noii Legi a sistemului public de pensii. Bugetul prezentat pentru anul 2001 reflectă, cu stoicism şi multă onestitate, această reală criză de sistem. În 2001, spre deosebire de anul trecut, bugetul de pensii prevede o subvenţie de 1.500 de miliarde. Nu trebuie să uităm că fondul special pentru plata pensiilor agricultorilor a fost desfiinţat şi, ca atare, cei peste 1,7 milioane pensionari agricultori şi-au pierdut segmentul de contribuabili corespunzători. Cei 100.000 de agricultori asiguraţi nu acoperă, bineînţeles, necesarul de pensii din agricultură. Pentru acest segment, în mod special, bugetul de stat a intervenit şi va trebui să intervină cu subvenţii, în virtutea calităţii sale de sistem public, dar şi a solidarităţii sociale. Pe partea de cheltuieli, bugetul nu ascunde faptul că pensiile sunt mici şi acoperă doar parţial necesităţile pensionarilor. Totuşi, pensia medie standard, cea pentru limită de vârstă şi vechime completă este, şi bugetul o reflectă, 1.960.000 de lei, sensibil mai mult, sensibil superioară salariului minim garantat. Noutatea acestui buget, faţă de cele ale anilor trecuţi, este aceea de la capitolul de "Cheltuieli", în cuantumul pensiei medii de sistem se regăseşte indexarea corespunzătoare unei inflaţii globale de 25%, adică acea prognozată pentru acest an, indexare care s-a acordat şi se va acorda încă în 3 tranşe. Pe fundalul unui sistem public de pensii aflat în criză este un fapt absolut pozitiv, acela că Guvernul şi-a propus, pentru acest an, ca puterea de cumpărare a pensiilor să nu se deterioreze în cursul anului 2001. Bugetul fondului de şomaj prezintă următoarele particularităţi, faţă de anii trecuţi. În anul 2000, deşi politica de protecţie a şomerilor include şi măsuri active, finanţarea acestora a fost insuficientă. Bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj trebuie să susţină, pe lângă măsurile pasive de protecţie, şi măsuri active de combatere a şomajului, cum ar fi cursuri de recalificare, sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, centre de sprijinire sau incubare a afacerilor, subvenţionarea salariilor pentru absolvenţii angajaţi, microcredite pentru crearea de locuri de muncă. Povara plăţilor compensatorii şi presiunea lucrătorilor din industria de apărare privind plata unor indemnizaţii generoase pe perioada de întrerupere de activitate, adică acel şomaj tehnic, au determinat o structură a cheltuielilor, în anul 2000, preponderent favorabilă măsurilor pasive asistenţiale. Experienţa celor 3 ani de plăţi compensatorii a demonstrat că nici politica guvernamentală, nici diferitele programe ţintite nu au reuşit să reducă perioada de şomaj pentru persoanele disponibilizate şi nici să readucă pe piaţa muncii persoanele disponibilizate. De aceea stoparea prin lege, în iunie 2000, a plăţilor compensatorii a creat cadrul favorabil structurării unui nou tip de buget, în fond o reorientare a politicilor de ocupare. Astfel, cheltuielile bugetului pentru finanţarea plăţilor compensatorii în acest an însumează 1.212 miliarde, adică de 3 ori mai puţin decât anul trecut. S-a creat astfel, în concordanţă cu directivele europene, posibilitatea schimbării ponderii măsurilor pasive în favoarea măsurilor active de creare de noi locuri de muncă. Politica ocupării în acest an, orientată spre formare continuă, este ilustrată prin capitolul "Instituţii şi acţiuni de învăţământ" cu o sumă prevăzută de 15 ori mai mare decât în anul 2000. Capitolul de măsuri active pentru combaterea şomajului, adică cheltuielile pentru subvenţionarea dobânzilor la credite acordate investitorilor ce angajează şomeri şi cheltuielile pentru subvenţionarea parţială a salariilor absolvenţilor prevede un cuantum de 250 de miliarde de lei, adică de 20 de ori mai mult decât în anul trecut. Ţinând seama că împrumuturile acordate pentru înfiinţarea de IMM-uri sunt de 9,7 ori mai mari decât în anul trecut, avem o dovadă clară că bugetul fondului de şomaj asigură resursele financiare necesare creşterii importante a ocupării în muncă. După câţiva ani în care bugetul fondului de şomaj a fost sufocat de măsurile individuale asistenţiale, dar şi de plăţile necesare şomajului tehnic din industria de apărare, iată că în 2001 proiecţia bugetară prevede un uşor excedent. Acest lucru creează premisa regândirii Legii şomajului, prin înlocuirea ei cu Legea privind ocuparea în muncă şi protecţia socială a unor persoane ce-şi caută un loc de muncă, dar şi premisa regândirii contribuţiei la fondul de şomaj, în sensul reducerii generale a fiscalităţii. Având în vedere aceste tendinţe ce reflectă clar prevederile programului de guvernare, Grupul parlamentar PDSR Social-Democrat şi Umanist va vota bugetul asigurărilor sociale, în forma prezentată de iniţiator. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|||||
|
Vă mulţumim, doamnă deputat. Permiteţi-mi să dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare PRM, domnului deputat Lucian Bolcaş. Nu? Aveţi cuvântul, mă scuzaţi. |
|||||
|
Numele meu este Ioan Mînzînă. Sunt deputat al Partidului România Mare. Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, În analizarea unui proiect de buget, cu atât mai mult a unui Proiect al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să plecăm întotdeauna de la implicaţiile sale, timp de 1 an, asupra categoriilor sociale cărora se adresează. Acest lucru trebuie făcut pentru că, de foarte multe ori, analiza cifrelor care alcătuiesc un proiect de buget ne îndepărtează de trăirile şi suferinţele celor care aşteaptă de la guvernanţi, dar şi de la noi măsuri care să duc la o reducere a sărăciei care, pe zice trece, devine o constantă a societăţii româneşti. Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurărilor sociale de stat şi agricultori, cei 1 milion de şomeri şi alte milioane de oameni a căror viaţă se menţine la limita subzistenţei aşteaptă ca soluţiile enunţate în campaniile electorale să fie aplicate pentru ameliorarea nivelului de trai al celor mai afectate categorii sociale ale unei interminabile tranziţii. Pentru că ei nu-şi pot îmbunătăţi traiul actual, fiind doar martorii unor tentative pentru promovarea unor politici coerente de asistenţă socială, în timp ce, pentru majoritatea cetăţenilor, cuvântul de ordine este supravieţuirea. De aceea este firesc să ne punem întrebarea dacă acest Proiect al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat rezolvă sau măcar în parte încearcă să dea o perspectivă apropiată tuturor categoriilor defavorizate. La o analiză a Proiectului de buget, putem consemna ca pozitivă alocarea, pentru întreaga gamă de prestaţii de asistenţă socială pensii, indemnizaţii, a circa 10,6% din produsul intern brut, cu aproape un procent mai mult decât anul anterior. Remarcăm faptul că efortul bugetului de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale se materializează printr-o subvenţie de 1.500 miliarde lei, ce se adaugă, în condiţiile estimării pentru anul 2001, la contribuţiile permanente a circa 4,7 milioane persoane, dar şi la contribuţiile celor 1.125 de mii persoane care realizează anual cel puţin 3 salarii medii brute pe economie şi a celor 500 de mii persoane ce lucrează pe bază de convenţii civile. Raportând, totuşi, numărul contribuabililor permanenţi la cei circa 6,2 milioane pensionari de asigurări sociale de stat şi agricultori, constatăm deprecierea alarmantă a acestui raport, fapt ce a necesitat, în ultimii ani, măsuri suplimentare cu afectarea directă a bugetului de stat, ţinând cont că circa 90% din totalul bugetului asigurărilor sociale de stat îl reprezintă pensiile, mai corect 7% din produsul intern brut. Intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 la 1 aprilie 2001 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a impus o abordare diferită privind veniturile şi cheltuielile, lărgirea sferei de cuprindere a contribuabililor, un nou mod de stabilire a contribuţiilor şi drepturilor. Pe baza acestei legi, pentru anul 2001, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat stabileşte cote majorate ale contribuţiei pentru asigurări sociale, la acestea adăugându-se şi contribuţiile individuale stabilite prin lege, e adevărat, fără a afecta salariul net al angajatului, obligând astfel angajatorii la un efort suplimentar financiar de circa 9% pentru fiecare angajat. Considerăm că aceste costuri suplimentare aferente unui loc de muncă vor determina angajatorii să apeleze tot mai mult la angajări pe bază de convenţii civile sau, mai grav, să utilizeze munca la negru, în condiţiile în care am arătat că numărul contribuabililor permanenţi este într-o continuă scădere. S-ar impune, astfel, schimbarea mentalităţii de tipul "mult de la puţini", într-una mult mai eficientă: "puţin de la mulţi". Dacă pentru acest an, Guvernul şi-a propus 4 indexări, dintre care una a fost deja realizată, urmărindu-se păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor la o anumită constantă, considerăm că o dată cu intrarea în vigoare a noii legi se impunea şi demararea procesului de recorelare a pensiilor, chiar în condiţiile unui efort bugetar ridicat. Sunt puţine şanse în acest an pentru începerea realizării unei prime etape de recorelare a pensiilor, dacă ţinem cont de echilibrul fragil al acestui proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat. Bugetul pentru plata ajutorului de şomaj prezintă o importantă particularitate care îl diferenţiază de bugetele anterioare. Alocarea a circa 13% din buget pentru finanţarea măsurilor active, aproximativ 1700 miliarde lei, reprezintă de 1,5 ori mai mult decât totalul sumelor utilizate în bugetele ultimilor 4 ani. Un obiectiv deosebit de ambiţios pe care şi-l propune bugetul pentru plata ajutorului de şomaj este alocarea a 1000 de miliarde lei pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii care angajează forţă de muncă din rândul şomerilor ca măsură activă de o deosebită eficienţă. Se speră într-o utilizare cât mai mare a acestei sume printr-o colaborare cu un partener bancar, pentru a nu se mai repeta experienţa ultimilor ani, când practic această măsură activă a fost efectiv blocată. Desfăşurarea în premieră a bursei naţionale a locurilor de muncă demonstrează că cel puţin din acest punct de vedere, cel al aplicării măsurilor active, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a început o puternică ofensivă în aplicarea întregii game de măsuri. De mare importanţă vor fi şi modificările structurale ale Legii 1/91 prin apariţia Legii ocupării, care va stipula renunţarea la ajutorul de integrare profesională şi alocaţie de sprijin, în fond acestea fiind măsuri de asistenţă socială, nefiind specifice pieţei muncii. Măsurile respective vor intra în sfera de cuprindere a legii cu privire la venitul mediu garantat pe familie. Toate aceste scurte consideraţii ne-ar îndritui să declarăm că dacă s-ar putea despărţi votul final al proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat în două, am vota fără nici o reţinere bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj, având totuşi serioase semne de întrebare privind bugetul asigurărilor sociale de stat. În funcţie de modul cum se vor desfăşura discuţiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat şi Camera Deputaţilor vor lua o decizie unitară de vot atât pentru proiectul Legii bugetului de stat, cât şi pentru proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2001. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Mînzînă. Permiteţi-mi să dau cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, doamnei senator Simona Marinescu. Doamna senator Simona Marinescu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Bugetul asigurărilor sociale de stat este o construcţie care reflectă în egală măsură politica socială a Guvernului şi politica sa economică. Ştim cu toţii foarte bine că într-o economie de piaţă, singura intervenţie discretă a statului în economie este protecţia socială. Plecând de la aceste considerente, am să vă rog să-mi permiteţi să fac unele comentarii asupra legii şi să adresez câteva întrebări iniţiatorilor. Aveţi în anul 2001, faţă de ceilalţi ani bugetari, un plus de 2,9 milioane de asiguraţi de la care estimaţi contribuţii încasate suplimentar de peste 30.000 de miliarde de lei. Cum aţi estimat venitul mediu asigurat, domnilor miniştri, ştiut fiind că Legea 19/2000 introduce un plafon asupra bazei de contribuţii care va afecta sectoarele economice cu salarii mari? În timp ce numărul asiguraţilor creşte cu peste 2,9 milioane persoane, numărul beneficiarilor de pensii în acest an creşte doar cu 200.000 de persoane. Aţi luat în calcul la estimarea veniturilor, domnule ministru, creşterea salariului mediu brut pe care aţi impus-o economiei? Cu siguranţă nu, deoarece actul normativ a venit ulterior depunerii Legii bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament. Aţi luat în calcul la estimarea veniturilor şi contribuţiile pe care le veţi percepe asupra plăţilor compensatorii şi asupra indemnizaţiilor prevăzute de Legea 78/95 pentru şomajul sectoarelor speciale? Cred că nu, domnule ministru, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 s-a publicat ulterior datei depunerii Legii bugetului la Parlament. Veţi percepe CAS din fondul de şomaj şi pentru plăţile compensatorii acordate potrivit programului RICOP? Nu există nici o menţiune în acest sens. Doriţi să finanţaţi anul acesta bugetul asigurărilor sociale de stat din fondul de şomaj, care, altfel, s-ar fi putut echilibra din restrângerea lentă a plăţilor compensatorii în anul 2001? Aţi fi putut utiliza aceste rezerve pentru creşterea gradului de ocupare în economie? Creşterea ratei de ocupare v-ar fi adus oricum mai multe contribuţii la asigurări sociale şi v-aţi fi asigurat, domnilor miniştri, o echilibrare dinamică a bugetului. 1700 de miliarde de lei pe care fondul de şomaj îi transferă anul acesta la asigurări sociale, ar fi putut suplimenta sumele alocate pentru recalificare şi pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Constatăm că bugetul asigurărilor sociale de stat adună anul acesta venituri suplimentare, în timp ce pensiile anului 2001 vor fi mult mai mici, cu 20% spuneţi dumneavoastră, cu mult mai mult vă spunem noi. De ce? Nu este vinovată formula de calcul introdusă de Legea 19/2000, şi valoarea punctului pe care dumneavoastră aţi prevăzut-o în această lege, la 38,5% din salariul mediu pe economie. Aş vrea să vă reamintesc, domnilor colegi, că Legea 19/2000 a introdus o valoare a punctului de numai puţin de 45% din salariul mediu pe economie. Cine este vinovat pentru modificarea valorii punctului? Dacă mă uit în sală, domnilor colegi, vinovaţii se află în rândurile parlamentarilor partidului de guvernare. (Vociferări.) Nu are rost valoarea punctului; maximul valorii punctului la 50% nu are nici o raţiune câtă vreme aţi prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat 38,5 procente. În protecţie socială se introduc minime nu maxime. (Proteste.) |
|||||
|
Stimaţi colegi, vă rog să păstraţi liniştea în sală! (Rumoare.) |
|||||
|
De ce nu aţi făcut nici o menţiune, domnilor miniştri, nici măcar în nota de fundamentare cu privire la cele 6.000 de miliarde pe care bugetul le transferă anul acesta asigurărilor de sănătate? Aţi promis scăderea contribuţiilor de asigurări sociale. Aţi renunţat la această scădere, în plus aţi eliminat şi facilitatea pe care am introdus noi în anul 1999 prin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2, facilitate care prevedea scăderea sumelor datorate cu 7% dacă se fac plăţile la timp; aţi promis recorelarea pensiilor şi nu aţi făcut-o. Dacă noi suntem mai puţini în sală, domnilor colegi, este pentru că ne-aţi strivit în campania electorală cu promisiuni făcute pensionarilor. (Vociferări, proteste, aplauze ironice.) Şi pentru că noi suntem mai puţini în sală, domnilor colegi, nu are cine să vă determine să vă respectaţi promisiunile. (Proteste.) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să păstraţi liniştea în sală! Să o lăsăm pe doamna senator Marinescu să-şi prezinte cuvântul. (Rumoare.) |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Am convingerea că domnii miniştri, aici de faţă, vor spune că vor realiza recorelarea pensiilor în cel de al doilea an de guvernare, dar eu vă spun, domnilor colegi, există o înţelepciune populară care spune că "este foarte greu să faci a doua oară o primă bună impresie". Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Nu uitaţi că doamna senator Marinescu a condus acest minister şi îşi aduce aminte de tot ce nu a făcut. (Aplauze.) Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să dau cuvântul doamnei senator Norica Nicolai din partea Grupurilor parlamentar ale PNL. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Dezbatem astăzi Legea bugetului asigurărilor sociale în circumstanţe speciale. Circumstanţele speciale sunt generate de faptul că este prima lege a bugetului de asigurări sociale pe care ne-o propuneţi după ce aţi câştigat alegerile şi prin importanţa problemelor pe care le cuprinde. Vă adresaţi populaţiei aceste ţări căreia v-aţi adresat şi în campania electorală, dar, din păcate, acest buget vă demonstrează distanţa dintre vorbe şi fapte, domnilor. Aţi promis şi aţi propus în programul de guvernare majorări salariale, indexări de pensii, recorelări, locuri de muncă, aţi promis că nu veţi mai susţine nemunca, aţi promis diverse alocaţii care mai de care mai atractive, aţi propus tot ce putea aduce voturi şi aceste voturi le-aţi primit domnilor. Sper că le veţi primi şi după bugetul acesta. Nu fac decât să citez în acest moment din discursul unui distins coleg al nostru care astăzi se află în băncile guvernării. Acest buget este o poveste deranjantă, pentru că balonul acesta arhiumflat al recorelării pensiilor a fost folosit în mod electoral. Aţi propus pentru acest an 4 indexări diferenţiate, dar, din păcate, domnilor, sumele pe care le oferiţi dumneavoastră populaţiei sunt mult sub aşteptările acestora, pentru că aţi dimensionat şi aţi construit un buget în maniera acestor 10 ani de guvernare, într-o manieră pur birocratică şi departe de opţiunile dumneavoastră de guvernare. Aţi prevăzut în bugetul asigurărilor sociale venituri de 83 de mii de milarde. De unde veţi lua aceste venituri domnilor, în condiţiile în care avem 4 milioane 300 de mii de angajaţi, circa 300.000 de persoane care lucrează în baza unor convenţii civile şi circa 300.000 de societăţi comerciale, pentru că mă îndoiesc că veţi executa vreodată SIDEX Galaţi. O voce din sală: Din creşteri economice! |
|||||
|
În aceste condiţii în care gradul de colectare pe care-l previzionaţi este acelaşi, 83% cu anul trecut, în care creşterea veniturilor este doar cu un procent de la 7,9 la 8%, daţi-mi voie să mă îndoiesc, domnilor, că vă veţi onora promisiunile. Le veţi onora, pentru că aţi trecut în acest buget ca sursă de venit majorări de întârziere pentru neplata la termen a contribuţiilor, pentru că domnilor, sunteţi conştienţi că povara pe care aţi pus-o în spatele contribuabililor vor veni din majorări de impozite şi nu din facilităţile pe care le-aţi promis. Este clar că se întâmplă aşa din moment ce astăzi ne cereţi să votăm cote de CAS de peste 35%, 45% cotă de CAS de la companii pe care noi le subvenţionăm, deci, toate promisiunile dumneavoastră sunt subvenţionate de poporul român. Din păcate, şi astăzi asistăm la o deteriorare masivă a raportului dintre plătitori de contribuţii la sistemul asigurărilor sociale şi cel al beneficiarilor. Această deteriorare se menţine şi este departe de a fi atenuată aşa cum ne-aţi promis. Din nefericire, şi acest buget al anului 2001 aduce perspective sumbre pentru electoratul dumneavoastră. Cu o diminuare a punctului de pensie de la 45% la 38,5, aşa cum era prevăzut în vechea lege, cu o creştere a preţurilor de consum la circa 572 de ori, cu o inflaţie prognozată nerealist la 27%, bugetul dumneavoastră nu va oferi nimic pensionarilor. În realitate, domnilor colegi, ceea ce v-a preocupat au fost cele 6 milioane de voturi şi nu mizeria în care se zbat foarte mulţi din concetăţenii noştri. Bugetul fondului de şomaj care astăzi are o prezentare în roz, dar citind un clasic în viaţă, cred că este şi el în aceeaşi notă de austeritate gri, încercaţi să susţineţi că va fi un buget excedentar. Sunteţi departe pentru că, domnilor, menţineţi aceleaşi cheltuieli pentru care anul trecut microfoanele acestui Parlament erau vii. Menţineţi cheltuieli cu plăţi compensatorii, menţineţi cheltuieli cu şomaj tehnic în baza Legii 78. Să înţeleg că Uniunea Europeană v-a spus că această politică a fost bună şi trebuie să o recunoaşteţi în buget; să înţeleg că în continuare dumneavoastră susţineţi nemunca? Răspunsul este la dumneavoastră şi îl aşteptăm. Doamnelor şi domnilor colegi, Trebuie să votăm acest buget care este departe de ceea ce doreşte poporul român şi este departe de ceea ce aţi promis dumneavoastră, pentru că aţi câştigat aceste alegeri cu voturile acestor oameni cărora astăzi nu le daţi nimic. Dar înţeleg că ne propuneţi un vot, aşa cum distinsul domn ministru Sârbu declara, un vot contemporan cu viaţa pe care o trăim. Într-adevăr, domnilor, sunteţi contemporani cu viaţa pe care o trăieşte România astăzi. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|||||
|
Vă mulţumim, doamna senator. Nu vreau să comentez, dau cuvântul doamnei Böndi Gyöngyike, deputată, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR. |
|||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Suntem săraci, asta o ştim cu toţii, dar avem şi o responsabilitate, cea faţă de aceia care sunt şi mai săraci. Bugetul ţării este unul de austeritate; avem datorii mari şi venituri mici; avem la dispoziţie fonduri care nu sunt suficiente pentru nici un domeniu. Totuşi, dat fiind mandatul nostru, trebuie să împărţim acest buget astfel încât el să însemne o sursă de viaţă pentru toţi. Cu alte cuvinte, putem afirma că trebuie să împărţim practic nimicul. La ora actuală, în România există mai mulţi oameni plătiţi din fondurile de asigurări sociale decât oameni care contribuie la aceste fonduri. Există 6 milioane de pensionari, 300.000 de şomeri, 470.000 care primesc alocaţii de sprijin, o mie o sută de mii de persoane pentru care statul îi sprijină financiar în integrarea profesională şi mai există vreo 10 milioane de copii, elevi, studenţi care primesc alocaţie de la stat şi care, evident, nu contribuie la fondul asigurărilor sociale. Pe lângă ei există 4,7 milioane de salariaţi care primesc, mulţi dintre ei, salariul minim pe economie şi care trebuie să asigure majorităţii o sursă financiară stabilită şi care pe deasupra mai trebuie să asigure şi fondurile necesare pentru acoperirea valorii biletelor de călătorie gratuite, a biletelor de tratamente şi odihnă. Este deci, greu să împărţim nimicul, dar poate că situaţia va începe să se îmbunătăţească. A intrat în vigoare noua Lege a pensiilor, în urma căreia se va ajunge la o regularizare a sistemului de pensii, astfel încât să nu mai existe discrepanţele enorme dintre pensiile foştilor activişti şi monezile de 500 de lei, încă primite de unii pensionari CAP. Proiectul promite şi o mai mare severitate în ceea ce priveşte colectarea contribuţiilor de la societăţile comerciale şi promite ca de acum înainte să nu mai tolereze arieratele de miliarde existente azi la mulţi agenţi economici. În sfârşit, proiectul promite, în premieră naţională, un sold zero al balanţei. Sumele colectate urmează să fie egale cu cele plătite. Noi suntem încrezători că toate organele din domeniu vor colabora pentru ca aceste promisiuni să fie realizate. Din acest motiv, Grupul parlamentar al UDMR va vota întregul buget al asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. (Aplauze.) Vă mulţumim. |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, după aceste luări de cuvânt, permiteţi-mi să întreb iniţiatorul dacă doreşte să dea câteva răspunsuri. Are cuvântul domnul ministru Marian Sârbu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mai întâi vreau să vă transmit dumneavoastră un răspuns legat de problema pe care a ridicat-o doamna Smaranda Dobrescu în legătură cu modificarea Legii privind ocuparea; este o problemă reală; am finalizat în acest moment la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale un proiect de lege care va schimba în mod fundamental, începând cu 1 ianuarie 2002, felul în care se va calcula alocaţia de şomaj şi toate celelalte elemente, dând conform programului nostru de guvernare, o pondere substanţială măsurilor active. În ceea ce priveşte afirmaţia domnului senator Mînzînă din partea Grupurilor parlamentare PRM, este adevărat, se poate face o comparaţie rezonabilă între bugetul de pensii şi bugetul de şomaj, bugetul de şomaj este un buget mai optimist, mai echilibrat decât cel de pensii, însă vreau să vă spun, domnule senator, că demararea procesului de recorelare a pensiilor, în funcţie de execuţia bugetară pe anul acesta ar putea fi făcută începând cu luna decembrie şi eu sper că acest lucru, care este prevăzut în expunerea de motive la prezentarea acestui buget să vă determine să votaţi această lege în ansamblu, aşa cum de fapt este şi ea structurată. În ceea ce priveşte afirmaţiile doamnei senator Simona Marinescu, este regretabil cred că un om care lucrează la fundamentarea unor bugete de acest tip de atâţia ani, nu recunoaşte faptul că atunci când fundamentezi aceste bugete ai în vedere anumite estimări. Ceea ce este însă surprinzător, şi la dânsa şi la doamna Norica Nicolai, este faptul că, pe de o parte, dumnealor se tem că vom avea mai mulţi bani la asigurările sociale, iar, pe de altă parte, spun că nu vom avea bani ca să plătim pensiile. (Aplauze.) Ar trebui cred să stabilească o poziţie mai exactă, pentru ca să ştim clar ce răspundem. În legătură cu valoarea punctului de pensie, vreau să vă spun, doamna senator şi stimaţi colegi, că Guvernul din care aţi făcut parte anul trecut a modificat Legea 19, transformând, printr-o ordonanţă de urgenţă, valoarea acestui coeficient dintr-o valoare minimă, aşa cum era prevăzută iniţial, de 45% din salariul mediu pe economie, într-o valoare maximă. Prin ordonanţa de urgenţă prin care noi am modificat această lege, această valoare maximă a urcat la 50%, aşa că îngrijorările dumneavoastră legat de pensionari, cred că ar fi trebuit să se manifeste mai degrabă în cei 4 ani în care aţi condus Ministerul Muncii şi perioadă în care valoarea, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 30%. (Aplauze.) În legătură cu recorelarea pensiilor, cu siguranţă, aici sunt convins că aţi citit şi dumneavoastră expunerea de motive şi aţi observat că în funcţie de execuţia bugetară, tot ceea ce vom strânge în plus la bugetul de asigurări sociale, va fi destinat acestei măsuri. Trebuie însă să vă dau şi dreptate într-o anumită privinţă. Este adevărat că, în cadrul unui mandat, factura socială şi promisiunile care se fac în timpul campaniei electorale trebuiesc partajate în mod echilibrat pe tot parcursul anilor de guvernare şi această factură nu ar trebui să se concentreze doar pe ultimul an de guvernare, aşa cum aţi făcut dumneavoastră, acordând în lunile noiembrie şi decembrie nişte facilităţi, să spunem, din acest punct de vedere pe care le vom plăti noi anul acesta. (Aplauze.) În ceea ce priveşte indexările diferenţiate la care s-a referit doamna Norica Nicolai, da, ele sunt prevăzute în cadrul fundamentării bugetului şi vreau să vă spun, doamna senator, că inclusiv indexările diferenţiate reprezintă o posibilitate de recorelare a pensiilor în sensul în care vom acorda cote de indexare mai mari către pensiile mai mici şi, bineînţeles, cote de indexare mai mici către pensiile mai mari. Eu sper ca totuşi şi Grupurile parlamentare PD şi PNL vor reveni la intenţii mai bune şi vor lăsa la o parte demagogia electorală legată mai ales de campaniile interne de partid şi vor vota alături de pensionari şi pentru ei. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Doamna Simona Marinescu vreţi să completaţi ceva? Aveţi un minut. Vă rog. |
|||||
|
Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru prezentarea pe care aţi făcut-o. Aş vrea să vă spun însă că nu aţi răspuns la câteva dintre întrebări, şi anume la sursele suplimentare prevăzute prin Ordonanţei de urgenţă 49/2001, care nu sunt reflectate în bugetul asigurărilor sociale de stat pe care l-aţi prezentat. În ceea ce priveşte acuza pe care ne-aţi adus-o cu privire la diminuarea valorii punctului, domnule ministru, vă rog să vă amintiţi că eu am căutat în această sală vinovaţii şi nu m-am uitat spre masa iniţiatorului, ci spre grupurile dumneavoastră parlamentare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Eu îmi cer scuze, doamna senator Simona Marinescu, dar dumneavoastră sunteţi preşedintă de comisie, aţi făcut amendamente şi acolo trebuia să puneţi toate întrebările şi să primiţi răspunsurile cuvenite. Stimaţi colegi, Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, titlul legii a fost adoptat. Art.1. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate art.1 a fost votat. Art.2 cu alin.1 şi 2 dacă sunt observaţii? Amendamente nu avem? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? O abţinere Cu o abţinere art.3 a fost votat de către Parlamentul României. Art.3. Dacă colegii care au făcut amendamente şi nu au fost acceptate doresc să susţină amendamentele la art.3? Voci din sală: Nu, nu. |
|||||
|
Înţeleg că nu se susţin aceste amendamente. În aceste condiţii supun votului dumneavoastră, repet încă o dată, ca să nu avem comentarii. Deci, la art.3 nu se susţin amendamentele. Supunem votului dumneavoastră art.3 cu alin.1, 2, 3, 4. Dacă sunt totuşi alte observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Art.3 a fost votat de către Parlament. Art.4. Dacă sunt observaţii la art.4 cu cele 6 amendamente? Nu sunt observaţii. Deci, nu se mai susţin amendamentele. Supun votului dumneavoastră art.4, în formularea dată de iniţiator, cu alin.1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art.4 a fost adoptat. Art.5 dacă sunt observaţii sau dacă sunt de ridicat amendamente? Înţeleg că nu sunt. Art.5 cu cele 4 amendamente nu are observaţii. Supun votului dumneavoastră art.5. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate art.5 a fost adoptat. Art.6, dacă sunt observaţii? Nu sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră art.6 cu toate cele 11 alineate. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Deci, cu 1 vot împotrivă, art.6 a fost adoptat de către Parlament. Art.7. Dacă sunt observaţii sau amendamente de făcut? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.7, cu cele 4 alineate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. În unanimitate, art.7 a fost adoptat. Art.8. Vă rog. Vă ascultăm, doamnă deputat. |
|||||
|
Pentru art.8 am propus un amendament care nu a fost acceptat de comisiile de specialitate şi care se referă la micşorarea cuantumului cotelor de contribuţii de asigurări sociale, pentru că se constată că apasă o mare povară asupra cheltuielilor instituţiilor comerciale sau de altă natură cu privire la costul forţei de muncă. Am propus ca, în loc de cotele menţionate în bugetul de stat, să figureze 30% pentru condiţii normale de muncă, 35% pentru condiţii deosebite de muncă, 40% pentru condiţii speciale de muncă. Sunt foarte sigură că micşorarea cheltuielilor cu forţa de muncă va duce în final la creşterea locurilor de muncă prin impulsionarea investiţiilor, precum şi la o mai bună colectare a cotelor de CAS. Totodată, şi povara care apasă, conform noii Legi a pensiilor, pe salariile celor care-şi vând forţa de muncă, va fi mai mică. Eu cred că acest lucru îl dorim cu toţii, inclusiv în Programul de guvernare se prevede o micşorare a poverii fiscale. Eu am să vă rog, doamnelor şi domnilor colegi, să acceptaţi acest amendament care va avea efecte benefice atât la colectarea CAS-urilor, cât şi la crearea de noi investiţii şi locuri de muncă. |
|||||
|
Mulţumim doamnei deputat Paula Ivănescu. Dacă mai doreşte cineva? Doamna senator Norica Nicolai. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Grupul parlamentar liberal vă propune la acest articol o diminuare a cotelor de contribuţii la 25% pentru condiţii normale de muncă, 30% pentru condiţii deosebite şi 35% pentru condiţii speciale de muncă. În plus, faţă de argumentele colegei mele, vă pot aduce încă câteva. Acest amendament este în acord cu Programul de guvernare, prin care s-a susţinut că va scade fiscalitatea pentru toate societăţile, dar în special pentru promovarea politicii de încurajare a i.m.m.-urilor. Din experienţa noastră, marii plătitori nu sunt şi buni contribuabili şi, în aceste condiţii, cotele de CAS vă vor permite să aveţi o execuţie bugetară impecabilă şi vor aduce cu certitudine bani la buget. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamnă senator Norica Nicolai. Doamna senator Simona Marinescu. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Am formulat un amendament care a fost respins de comisiile pentru buget-finanţe. Era vorba de un alineat nou la art.8, care să permită persoanelor juridice care plătesc aceste CAS-uri mari la timp, să plătească o sumă diminuată cu 7 procente. Repet: suma datorată, în situaţia în care angajatorii plătesc la scadenţă, sau nu mai târziu de 3 zile de la această dată, să scadă cu 7 procente. Am convingerea că veţi vota acest amendament, pentru că eu ştiu că în sală, printre noi sunt mulţi angajatori, sunt oameni importanţi în economie care au oferit locuri de muncă. Este extraordinar de important pentru reinstaurarea disciplinei financiare să acceptaţi această facilitate pentru bunii - platnici. Răii-plătitori n-au păţit nimic în ţara asta. Executarea silită n-a dus niciodată la rezultate foarte bune, în timp ce cei care plătesc la timp, care respectă prevederile legale, n-au primit nici un sprijin, decât în anii 1999 şi 2000. Vă rog să acceptaţi acest amendament, care n-ar fi decât o continuare a bunei obişnuinţe a acestora. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, s-au susţinut cele trei amendamente. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pe lângă cele care s-au adus ca argumente, aş vrea să adaug şi argument de politică fiscală. Toată lumea ştie că agenţii economici în general sunt sugrumaţi de povara fiscalităţii şi, din această cauză, au şi un comportament fiscal deseori interpretabil prin faptul că nu-şi plătesc la timp datoriile în ceea ce priveşte asigurările sociale. Ştim foarte bine că Ministerul Muncii a făcut în decursul anilor eforturi foarte mari să-şi recupereze creanţele pe care le au la agenţii economici în acest domeniu. Dacă dumneavoastră, prin politica pe care o promovaţi, pe care o susţineţi, pe care o afirmaţi că în acest an se creează locuri suplimentare de muncă, credem noi că în acest fel şi pe această bază se pot diminua cotele de contribuţii la asigurări sociale şi dacă coroborăm toate aceste aspecte şi cu faptul că angjatorii vor fi obligaţi să majoreze salariile de bază ale salariaţilor conform Legii pensiilor, cred că putem să susţinem cote mai mici de CAS în anul 2001, care ar avea cel puţin două rezultate favorabile pentru buget. În primul rând s-ar încasa sumele în ritm consecvent la timp, s-ar încasa aceste sume, ceea ce ar fi benefic pentru bugetul de stat, iar, în acelaşi timp, am declanşa începerea creşterii economice, din nou cu efect asupra colectării mai bune la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Buzatu Dumitru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am solicitat cuvântul pentru a vă cere, încă de la început, să nu votaţi amendamentele propuse de colegii noştri, de colegele noastre, pentru că există cel puţin câteva raţiuni extrem de solide pentru respingerea acestor amendamente. În primul rând, aş vrea să menţionez aici dificultăţile de raţionament pe care autorii le induc cu aceste amendamente în dezbaterea noastră. Deci, pe de o parte s-a clamat în dezbaterea generală, s-a protestat împotriva faptului că nu se fac mai repede recorelările pensiilor, că nu vor fi suficiente sumele colectate nici pentru plata indexărilor propuse, iar, pe de altă parte, se solicită acum diminuarea cotelor de contribuţie. Eu nu am putut să mă consult cu domnul ministru în ceea ce priveşte aceste lucruri, dar ştiu că logica este o ştiinţă care descrie regulile generale ale gândirii umane, nu numai ale reprezentanţilor Partidului Democrat, sau ale reprezentanţilor Partidului Liberal. Ori dorim ca aceste lucruri să se înfăptuiască, adică aceste indexări să fie acordate, pensiile să fie plătite şi măsurile acestea de menţinere cât de cât a puterii de cumpărare a pensiilor să fie |
|||||
|
Stimate coleg, am o rugăminte. Am votat cu toţii să ne încadrăm în trei minute şi am rugăminte ca şi la colegii mei să nu depăşim aceste trei minute. |
|||||
|
Sper că, dacă-mi veţi acorda şi timpul intervenţiei dumneavoastră, mă voi încadra în cele trei minute, domnule preşedinte. Raţionamentele acestea nu pot să fie argumente de susţinere a unor propuneri, întrucât ele au un caracter absolut contradictoriu. Deci rog, cel puţin reprezentanţii partidelor din opoziţie care s-au pronunţat aici, să facă o mică consfătuire înainte de a susţine aceste amendamente, pentru a şti şi noi de fapt ce susţin. Pentru raţiunile acestea şi pentru multe alte raţiuni pe care le cunoaşteţi, stimaţi colegi, eu vă solicit să daţi un vot de respingere acestor amendamente. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Vă rog. Aveţi trei minute maximum. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu tot respectul şi chiar dragostea pe care o port colegului, vechiului meu prieten care a vorbit mai înainte, mă simt obligat, în spiritul logicii pe care a invocat-o, să spun că n-am înţeles mai nimic din ce a spus, n-am înţeles mai nimic. Am înţeles un singur lucru: că a făcut eforturi, aproape eroice, să susţină |
|||||
|
Totuşi, a vorbit în limba română! |
|||||
|
aproape eroice eforturi să susţine textul iniţial, dar împotriva a ceea ce invocat, împotriva logicii. Pentru că nu mai există numai logica aceasta de care vorbeşte domnia sa, ci există şi o forţă mai puternică. Este vorba de psihologia colectivă, domnule deputat. Iar psihologia colectivă ne învaţă că, la noi, în România, deseori mai bun rezultat dă zăhărelul decât biciul. Sper că am fost bine înţeles. Dacă lăsăm această facilitate pe care o propune amendamentul, eu sunt convins că se vor strânge la bugetul asigurărilor sociale de stat mult mai mulţi bani decât dacă mergem cu şurubul strâns aşa cum propune iniţiatorul. De aceea, sunt întru totul de acord cu amendamentul propus şi sunt gata să jur că vom avea încă o dată bani strânşi la buget, dacă acordăm această facilitate. Aşa că vă rog să votaţi acest amendament care, de altminteri, este în spiritul Legii nr.19/2000. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc domnului deputat Baciu Mihai. Înţeleg că mai sunt luări de cuvânt. Poftiţi, stimate coleg. |
|||||
|
Domnilor preşedinţi, Domnilor miniştri, Stimaţi parlamentari, Aceste cote propuse de Guvernul României eu cred că sunt aberante. De ce sunt aberante? Pentru că nu ne consultăm cu cei care le creează. Deci, aceste valori de până la 45% pentru condiţii speciale de muncă, până la 40% condiţii deosebite de muncă, care sunt condiţii în special pentru metalurgie şi pentru industria mineritului, să şitiţi că nu ştim să facem o corelare cu situaţia reală din teren, stimaţi colegi. Pentru că aceste valori imense care ar trebui să ajungă la fondul statului, dacă economia noastră ar fi o economie care ar funcţiona în condiţii foarte bune, acesta ar reveni într-adevăr în bugetul statului. Eu vă spun că există o ruptură foarte puternică între ceea ce se scrie şi ceea ce există. Cunosc foarte bine situaţia din metalurgie, din toată metalurgia românească. Să ştiţi că nu s-au decontat aceste CAS-uri de ani de zile la anumite întreprinderi, pentru că n-au de unde. Ia, puneţi-vă în situaţia când aceste CAS-uri ajung la aproape jumătate din salariul unui om. Sunt valori imense. Deci, ei nu pot să-şi plătească gazele naturale, curentul, dar aceste CAS-uri, care sunt de valori foarte mari. Şi pentru revitalizarea, într-adevăr a întreprinderilor mici şi mijlocii vă propun să avem o privire ponderată asupra acestora, pentru dezvoltarea lor. Într-adevăr, să le acordăm credit odată pentru totdeauna. Să nu mai spunem declarativ că ajutăm întreprinderile mici şi mijlocii. Nu pot fi ajutate nici întreprinderile mari, abordând asemenea cifre... În afară de faptul că nu există productivitate, nu există mărfuri vandabile. Deci, există o primiscuitate generală în ceea ce priveşte acordarea salariilor. Eu consider că sunt aberante la ora aceasta, pentru că, dacă, într-adevăr, venim şi facem o declaraţie politică aici, trebuie s-o facem în consonanţă cu ceea ce există în mod real în întreprinderile noastre. Vă spun în mod cert că în metalurgie aceste valori, pentru că ajung la 40-45% şi în minerit, nu pot fi decontate către stat şi atunci ne vom baza numai pe cifre. Deci, în acest sens, eu admit faptul că a fost propus de la acest microfon ca maximum să fie 35%, pentru că numai astfel vom avea nişte creşteri reale şi nişte venituri normale la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc, stimate coleg. Să sperăm că în aceşti patru ani vom reface raportul de trei salariaţi la un pensionar şi atunci să fiţi sigur că vom avea nişte cote excepţionale ale CAS-ului. Are cuvântul doamna deputat Dobrescu şi vă propun să ne oprim aici. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu o contribuţie medie de 37,5, aşa cum a fost fundamentat bugetul, acest buget este deficitar. Dacă ne gândim la alt fel de contribuţii, înseamnă că cerem mai mult de la bugetul de stat. Deci, 3,7% deficit al bugetului consolidat rămâne o poveste frumoasă. Al doilea lucru: eu nu cred în momentul de faţă că în România facilităţile fiscale pot fi în toate domeniile benefice. Şi aici, povestea cu zăhărelul şi ciocănelul a distinsului coleg Baciu aş putea să v-o exemplific prin faptul că, anul trecut, circa 400 de miliarde se corectau la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru pensia agricultorilor de la toţi agenţii economici care prelucrau, comercializau, produceau produse agricole. Acest fond special a fost desfiinţat la 1 iulie anul trecut, dar, dacă dumneavoastră credeţi că, uşurându-li-se povara, noi am mâncat, să spunem, pâine mai ieftină, vă înşelaţi. Nimic, nici unul din preţurile produselor agricole nu a scăzut pe piaţă. Cu alte cuvinte, toate aceste facilităţi s-au transformat în altceva în beneficii, în investiţii, în orice altceva, dar nu în preţ scăzut. Mai mult, această facilitate pe care a adus-o legea din 1999, teoretic, este bună, dar noi nu am cuantificat, că nu avem cum să cuantificăm cine a plătit mai bine şi cine nu, întrucât datoriile la bugetul asigurărilor sunt atât de mari, încât este numai o prezumţie că cei care au fost ajutaţi prin această favorizare au plătit mai bine. Şi, mai mult, Legea pensiilor spune că, an de an, contribuţiile sunt fixate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nu face vorbire de nici o facilitate funcţie de momentul în care se plăteşte contribuţia. Cu alte cuvinte, dacă dorim facilităţi, atunci ele trebuie introduse in Legea sistemului public de pensii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Insistaţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi cuvântul. Domnul deputat Iliescu. |
|||||
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, N-aş fi vrut să intervin în dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, considerând că Guvernul, la mai puţin de patru luni de la preluarea puterii, nu putea veni cu soluţii miraculoase, însă, poziţiile şi amendamentele prezentate aici de două distinse doamne care au fost până acum câteva luni secretari de stat şi promotorii unor măsuri profund contradictorii celor promovate astăzi, nu pot şi nu cred că au credibilitatea de a mai veni şi a mai susţine amendamente în faţa Camerei Deputaţilor. Doresc să vă amintesc şi să reamintesc distinselor colege, doamnei Norica Nicolai şi doamnei Simona Marinescu, că erau membre ale Guvernului în 1999, într-un moment în care raportul salariaţi/pensionari era mult mai favorabil salariaţilor decât în momentul de faţă şi atunci Guvernul din care făceau parte a majorat cota CAS pentru condiţii normale de la 28 la 35%. Or, astăzi, în condiţiile în care, datorită politicii falimentare a fostului Guvern, a creşterii şomajului, a deteriorării dramatice a raportului salariaţi/pensionari, vin şi promovează asemenea măsuri demagogice. Stimaţi colegi, Vă rog şi insist să susţineţi propunerea formulată de Guvern, considerând absolut nefundamentate, nejustificate soluţiile propuse aici de colegele noastre. (Aplauze) |
|||||
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi cuvântul pentru un drept la replică. |
|||||
|
Vedeţi de ce nu am vrut să vă dau cuvântul, domnule Iliescu? Există o regulă parlamentară. Nu pronunţaţi nume, că daţi dreptul la replică şi Asta-i viaţa! Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai. (Rumoare) |
|||||
|
Sigur, de pe geam aşa se vede, cum zice domnul deputat. Numai că vede greşit. Niciodată, în calitatea mea de secretar de stat, şi nu de membru al Guvernului, membri ai Guvernului din Ministerul Muncii sunt în partidul dumneavoastră, domnilor, acum, nu am propus aceste cote. Şi poate că, dacă guvernul trecut a propus aceste cote, era pentru faptul că aveam 3,9 miliarde de dolari de plătit, lăsaţi moştenire de dumneavoastră. (Aplauze; rumoare) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vreau să intrăm pe dezbaterea pe articole. S-a greşit un pic. Dorea să spună că au rămas în rezerva valutară 3,9 miliarde. (Aplauze) Stimaţi colegi, Legat de cele trei amendamente propuse, vi le supun votului. Dacă iniţiatorul doreşte să mai intervină? Poftiţi, domnule Sârbu. Vă rog, pentru un minut, sau două minute, să daţi un răspuns la toate cele trei amendamente ridicate. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mai întâi vreau să fac o precizare care cred că este necesară. Nu este vorba de o creştere a contribuţiilor la fondurile de asigurări sociale, în comparaţie cu cea de anul trecut. Ceea ce a fost până acum 5% contribuţia pentru pensia suplimentară intră în contribuţia totală; ceea ce era 30% devine 35, ceea ce era 35 devine 40 şi aşa mai departe. Deci, din punct de vedere formal şi pe fond, nu există nici un fel de diferenţă între contribuţiile de asigurări sociale de anul trecut şi cele propuse anul acesta. În ceea ce priveşte facilităţile, vreau să contrazic ceea ce s-a spus aici în legătură cu marea bunăstare pe care au adus-o aceste facilităţi din punct de vedere al fondului de asigurări sociale. Anul trecut, acest buget, chiar în perioada în care a funcţionat acea ordonanţă despre care s-a vorbit aici, deficitul bugetului asigurărilor sociale a fost de 4 mii de miliarde. Iar problema cu adevărat, de fond în legătură cu aceste cote de contribuţii, rezidă în faptul că în acest moment, în România, aşa cum după cum ştiţi, avem 6 milioane şi aproape 300 de mii de pensionari şi, din păcate, numai 4 milioane şi 200 de mii de salariaţi. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Trecem la vot. Amendamentul propus, susţinut de doamna deputat Paula Ivănescu, doamna deputat din partea PNL-ului, de la poz.4 respins, bineînţeles, de Guvern şi de Comisiile de buget-finanţe. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 29 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Cine este împotrivă? Marea majoritate. Vă mulţumesc foarte mult. Amendamentul a fost respins. Amendamentul de la poz.5 - tot al PNL-ului, de asemenea respins de către Comisiile de buget-finanţe şi reprezentantul Guvernului. Cine este pentru? La poz.5 - amendamentul PD-ului. 18 voturi pentru. Abţineri? O abţinere. Împotrivă? Vă mulţumesc foarte mult. Cu largă majoritate, a fost respins şi acest amendament. Amendamentul susţinut de doamna senator Simona Marinescu - de asemenea respins. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Împotrivă? Cu mare majoritate a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră art.8, în formularea iniţială prezentată de Guvern. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Rog colegii din partea dreaptă să înţelegeţi că numărăm dacă ridicaţi mâna, nu de la sine înţeles. O serie de colegi sunt surprinşi că de ce sunt aşa de puţini. 31 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Vă mulţumesc foarte mult. Art.8 a fost aprobat. Art.9. Nu sunt amendamente. Observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Vă amintesc că la art.9 nu sunt amendamente, stimaţi colegi. Dar, e dreptul dumneavoastră să votaţi cum doriţi. Deci, 31 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Articolul nu a fost aprobat. Aveţi cuvântul, doamna Muscă! Eram în timpul votului, nu trebuie să vă supăraţi pe mine. Vă rog, aveţi cuvântul. Eram în timpul votului şi n-am avut ce să fac. Vă rog, dacă vreţi să interveniţi pe procedură. |
|||||
|
V-am rugat doar atât: să număraţi corect! Şi nu mă refer la dumneavoastră, domnule preşedinte, ci la secretari, da? Vă rog foarte mult, număraţi corect! Indiferent că este vorba de 30, de 33. Important este să fim corecţi. Ca principiu. (Aplauze) |
|||||
|
Am o rugăminte. Colegul dumneavoastră, secretar, este aici, lângă mine. Deci, observaţi că aveţi un secretar şi să ştiţi că număr şi eu alături de ei. S-ar putea să greşim un vot, două la numărare, dar nu sunt alte probleme. La art.10. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. Deci, art.10 a fost aprobat. Art.11. Dacă sunt observaţii? Amendamente? Doamna deputat Paula Ivănescu are cuvântul. |
|||||
|
Pentru art.11 avem un amendament care se referă la valoarea punctului de pensie şi, conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta este de 38,5% din salariul mediu brut pe economie, iar conform prevederilor actuale ale legii, sau, mă rog, la vremea respectivă, putea să fie de maximum 45%. Dacă avem în vedere că valoarea unei pensii poate să fie de acum încolo de maximum 3 puncte, iar majoritatea pensiilor se vor situa, conform noului sistem de calcul, în jurul unui punct, cred că această valoare a punctului de pensie trebuie să fie, după părerea mea, ar fi trebuit să fie mai mare de 45%, dar la vremea respectivă acesta era maximum prevăzut de lege. Cred că este de suportat din acest buget al asigurărilor, mai ales după previziunile optimiste ale Guvernului, că pensionarii din anul acesta vor fi foarte puţini şi cred că valoarea punctului de pensie poate să fie 45%. Vă rog, doamnelor şi domnilor colegi, să înţelegeţi că o pensie va putea fi în jurul unui punct de pensie - 1 milion 600 de mii de lei după prevederile legii. Daţi-le şansa oamenilor, cel puţin celor care ies anul acesta, să ducă o viaţă mai aproape de pragul de subzistenţă decât până acum. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamna Paula Ivănescu. Dacă mai sunt intervenţii la acest punct? Doamna senator Norica Neculai, vă rog, aveţi cuvântul. |
|||||
|
În plus faţă de argumentele colegei mele, doresc să vă reamintesc, domnilor colegi, că această valoare din Legea nr.19 a fost la propunerea dumneavoastră, a unui distins senator PDSR, care a considerat la acel moment, pe bună dreptate, că o valoare de 45% a punctului de pensie poate fi o valoare echitabilă. Mai mult, aţi argumentat că am modifica în acest context Legea pensiilor, lege organică şi am încălca prevederile constituţionale. Sunteţi departe de adevăr, pentru că şi după ultimile modificări această valoare a punctului poate merge până la 50%. Noi vă propunem în cadrul legii o valoare pe care o considerăm echitabilă şi care poate reprezenta, în raport de modul de calculare, o pensie rezonabilă. Dumneavoastră sunteţi cei care aţi propus această valoare, dumneavoastră sunteţi cei care aţi propus principii de echitate pentru pensionari şi vă rugăm astăzi să le respectaţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamnă senator. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt. Stimaţi colegi, Este vorba despre amendamentul de la pct.8, să dăm cuvântul şi domnului ministru Sârbu Marian pentru a da răspuns. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Fireşte că noi am putea să prevedem în proiectul acesta de buget şi chiar să aprobăm o valoare de până la 50%, aşa cum am modificat prin ordonanţă de urgenţă Legea nr.19/2000. Din păcate, valoarea acestui punct de pensie, valoarea acestui coeficient este în strictă dependenţă de sursele pe care bugetul de asigurări sociale le are la dispoziţie. Vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că orice modificare în acest coeficient, prin Legea bugetului de asigurări sociale, poate să pună în pericol plata pensiilor pentru cei 6.300.000 de pensionari, la această valoare a punctului de pensie prevăzută în bugetul de asigurări sociale de 1.600.000 de lei. Ca atare, vă rog să votaţi punctul de pensie la valoarea care a fost propusă în proiectul de buget. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Mai doreşte să se ia cuvântul? Nu. Supun la vot amendamentul de la pct.8, cred eu clarificat de domnul ministru Sârbu, deci pe această motivaţie a fost respins. Cine este pentru acest amendament, susţinut de doamna deputat Paula Ivănescu? 33 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Marea majoritate. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. A căzut amendamentul. Supun votului dumneavoastră art.11, în redactarea iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 33 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Art.11 a fost aprobat de către Parlament. Art.12, vă rog frumos, la alin.1 nu aveţi amendament. La art.12 doriţi o completare, da? Vă rog să o faceţi, că după aceea votăm articolul. Domnul deputat Eugen Nicolaescu. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă reamintesc că ieri, până la urmă, s-a acceptat ca atunci când există posibilitatea ca o lege care există să nu se respecte - şi dumneavoastră aţi acceptat - să trecem în Legea bugetului ca acea lege să se respecte. Exact acest lucru vi-l propunem prin acest amendament ca prevederile art.13 din Legea nr.19/2000 să se respecte. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă rog foarte mult, stimaţi colegi, este un amendament pe care colegul nostru l-a susţinut. Sigur că trebuie să ai excedent la buget să faci ceva. Are cuvântul domnul ministru Sârbu. Dacă nu ai excedent nu poţi să faci rezerve. Bineînţeles. Vă rog frumos, domnule. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că fondurile de rezervă, practic, la orice fonduri de acest tip, sunt specifice în situaţiile în care există excedent bugetar şi nu deficit bugetar. În condiţiile în care avem nevoie anul acesta de 1500 de miliarde de la bugetul de stat, este foarte clar că acest fond de rezervă nu poate fi constituit în acest an. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi mai există o regulă, scuzaţi-mă că intervin, pe parcurs, dacă apar probleme, ştiţi că legea obligă bugetul de stat să intervină cu sume suplimentare pe rezerva bugetului de stat. Vă mulţumesc. Deci aţi auzit şi explicaţia împotriva amendamentului de la pct.9 de la art.12 la care Guvernul propune respingerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Vă rog să ridicaţi mâna. 32 de voturi pentru. Abţineri? O abţinere. Voturi împotrivă? Marea majoritate. Amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.12 în forma prezentată de iniţiator. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 6 abţineri. Art.12 a fost aprobat de Parlament. Art.13. Dacă sunt amendamente de susţinut. Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.13 în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 9 abţineri. Art.13 a fost adoptat. Se propune introducerea unui articol nou - art.131 - propunerea aparţine raportului de fond, celor două comisii de buget finanţe. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi observaţii. Supun votului dumneavoastră acest art.13. Sigur, se renumerotează după aceea articolele. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. Art.131 a fost aprobat. Art.14 nu prezintă amendamente. Sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 8 abţineri. Art.14 a fost aprobat. Art.15, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Dacă dumneavoastră ridicaţi mâna aşa în cascadă la fiecare 10 secunde, e foarte greu de numărat... Sunt mai multe. 15 abţineri. Art.15 a fost aprobat cu cele două alineate. Art.16, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Eu nu prea înţeleg votul dumneavoastră. Este un articol care face numai o trimitere la anexe. Numai o trimitere la anexe, stimaţi colegi. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Trecem la anexe. La Anexa nr.1 dacă sunt amendamente? Nu sunt. Observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Anexa 1 a fost aprobată. Trecem la Anexa nr.2. Dacă sunt amendamente de făcut? Domnul deputat Eugen Nicolaescu? |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La Anexa nr.2 lit b) la poz. "Cheltuieli de capital investiţii ale instituţiilor publice" Capitolul 73.04, unde Guvernul propune 522 de miliarde de lei, noi propunem la suma de 250 de miliarde de lei inclusiv 62 miliarde lei credite externe. Argumentaţia noastră este aceeaşi ca şi la cheltuielile de investiţii aferente investiţiilor cuprinse în bugetul de stat, în sensul că apreciem că o mare parte din aceste cheltuieli sunt nejustificate, că se alocă sume pentru risipă şi ca atare, sumele care se fac economie să fie destinate capitolelor care suferă, care sunt deficitare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt. Dau cuvântul domnului ministru Sârbu Marian pentru a da răspunsul cuvenit. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu suntem de acord cu propunerea Grupului parlamentar al PNL, întrucât vreau să vă spun şi aţi văzut cu siguranţă din presă, situaţia în care se află direcţiile de muncă, oficiile de pensii şi, în general, tot ceea ce înseamnă serviciile descentralizate care ţin de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Vreau să vă spun că apreciem dorinţa de austeritate pe care grupul parlamentar o propune, am şi fost austeri, vreau să vă spun că cel puţin pentru Casa de pensii şi asigurări sociale cheltuielile pentru organizare şi funcţionare sunt sub 1%, deşi legea permitea chiar să mergem până la 5%, am făcut toate aceste eforturi, dar vă rog să aprobaţi aceste sume minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale celor care urmează să facă, mă rog, să aplice legile care sunt în vigoare, mai ales această Lege a pensiilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Aţi auzit răspunsul. Suntem la pct.10, Anexa nr.2, lit.b) Capitolul 73.04, respins şi de comisiile de buget şi cu argumentaţia respectivă primită din partea domnului ministru Sârbu. Supun totuşi la vot. Cine este pentru acest amendament? Vă rog să număraţi. 27 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Marea majoritate. Amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte observaţii. Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Anexa nr.2 a fost adoptată fără voturi împotrivă şi cu 25 de abţineri. Supun votului dumneavoastră lista sinteză a cheltuielilor de investiţie. Nu s-au făcut amendamente. Dacă sunt totuşi observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 12 abţineri. Stimaţi colegi, Trecem la următoarea anexă, Anexa nr.3. Dacă sunt amendamente, observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă rog să număraţi. Anexa nr.3 a fost aprobată, fără voturi împotrivă, cu 25 de abţineri. Vă mulţumesc. Trecem la Anexa nr.4. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 16 abţineri. Anexa nr.4 a fost aprobată. Stimaţi colegi, am parcurs şi proiectul de Lege privind bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2001. Înainte de a continua lucrările noastre vreau să stabiliţi acum procedura de vot. Conform Regulamentului, vom supune procedura de vot, bineînţeles, aprobării dumneavoastră. Personal, eu vă propun votul deschis prin ridicarea mâinii. Dacă există o altă propunere? Înţeleg că nu există. Supun votului dumneavoastră ca procedura de vot să fie vot deschis cu ridicarea mâinii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vom trece, bineînţeles, la ultima fază care înseamnă vot final la Legea bugetului de stat şi la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. |
|||||
|
|
Aşa cum am discutat în Birourile permenente reunite, vă propun ca înainte de a trece la votul final să avem posibilitatea să dăm fiecărui grup parlamentar, grup reunit, Senat-Cameră, câte unui reprezentant, dacă doreşte, înainte de votul final să ia cuvântul, urmând ca, în final, dacă domnul prim-ministru Adrian Năstase este de acord, să fie ultima luare de cuvânt. Vă rog foarte mult să luăm în ordine Grupul parlamentar al PRM. Înţeleg că domnul Vadim Tudor doreşte. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnilor preşedinţi ai celor două Camere, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule prim-ministru, Onoraţi miniştri, Doamnelor şi domnilor, Am simţit nevoia să precizez poziţia finală şi voinţa politică a Partidului România Mare. De altfel, ştiţi prea bine că până acum n-am vorbit deloc pe marginea bugetului, în ceea ce mă priveşte. Principala noastră problemă este că noi consumăm mai mult decât muncim şi de aceea ne încurcăm în viaţă: lux, mizerie, depravare. S-au adunat răufăcătorii care jefuiesc poporul, au strâns soldaţi şi judecători care să le păzească orgia şi chefuiesc. Poporul nu mai are altceva de făcut decât, folosind patimile acestor oameni, să se străduiască să pună iarăşi mâna pe ceea ce i-a fost jefuit. Toate aceste idei nu-mi aparţin. Ele sunt desprinse din jurnalul lui Lev Tolstoi şi au fost scrise în urmă cu mai bine de 100 de ani. Dar cât de actuale sunt! Să consumi mai mult decât produci este, într-adevăr, o nenorocire. Poate că istoria umanităţii nu e doar istoria crimelor omeneşti, cum spunea Voltaire, ci şi istoria bugetelor, fiindcă potenţialul lor exploziv ar contribui la provocarea războaielor. Şi la noi, în condicile boiereşti, sau pe ultimile file ale cărţilor bisericeşti, oamenii treceau zilele de naştere ale pruncilor, dar şi galbenii şi paralele care s-au cheltuit pentru de ale gurii, pentru veşminte, lumânări, sărbători de peste an. Dintre toţi istoricii noştri, Nicolae Iorga s-a aplecat cu cea mai mare pasiune asupra negoţului şi a visteriei Ţărilor Române, fiindcă el a înţeles cel mai bine că acestea sunt oglinzile retrovizoare în care se vede până departe în negura vremurilor, toată viaţa socială a unor orânduieli demult apuse. Nu întâmplător, celebra deviză "prin noi înşine" n-a fost lansată de un mare doctrinar, ci de un mare finanţist, Vintilă Brătianu. Un buget prost făcut şi străin de realităţile sociale poate fi cea mai teribilă armă împotriva unui popor. Deşi criticată de mulţi sintagma "economia politică" este necesară în ceea ce priveşte un buget, ambele se condiţionează reciproc. Riscul care-i paşte pe cei care construiesc un buget este similar aceluia din domeniul arhitecturii. Se cunoaşte parabola unui edificiu impunător care, la aşezarea pe cupola sa a unei păsări, s-a prăbuşit. Într-o economie bolnavă, un buget nu are cum să fie solid, evident, dar este imperios necesar să fie realist. Astăzi Parlamentul României este chemat să se pronunţe asupra Legii bugetului pe anul 2001. "Unde-i lege nu-i tocmeală". Eu unul îmi exprim nedumerirea că Legea bugetului e una simplă, ordinară, în loc să fie lege organică. La urma urmei, Legea bugetului este cea mai importantă dintr-un an parlamentar, partidul nostru a tratat cu multă seriozitate fazele dezbaterii acestui document. Am răspuns favorabil la toate invitaţiile Guvernului care au culminat cu o întâlnire a şefilor partidelor parlamentare cu primul ministru. Acolo am rostit aproape tot ce era de rostit, din punctul nostru de vedere. Au urmat mai multe întâlniri ale parlamentarilor şi experţilor. Practic, ce era de spus, s-a spus. N-are rost să repet. Părerea mea este că nu avem de-a face cu un buget de austeritate, ci cu un fel de testament. Pluteşte un abur al disperării de la o pagină la alta a acestor volume masive. Seceta din natură s-a strecurat în paginile bugetului şi face ravagii. Trăim paradoxul ca bugetul pe 2001 să fie în cifre absolute mai mic ca bugetul pe 2000. A spune acum, după 11 ani de la alunecarea României de pe orbita dictaturii, de dezvoltare pe orbita anarhiei, că traversăm o criză de sistem, este curată pierdere de vreme. Românii sunt forţaţi să înoate într-o mare în care valurile sunt cât casa. Uneori contribuie ei înşişi la înmulţirea şi amplificarea obstacolelor. Acum nici nu mai ştim exact, cât la sută din catastrofa social-economică ni se datorează nouă şi cât la sută li se datorează altora. Economia românească este afectată de câteva racile extrem de periculoase: inexistenţa cronică a unei viziuni unitare de dezvoltare; amatorism şi spirit aventurist; pierderea pieţelor de desfacere; corupţie la aproape toate nivelurile; presiunea factorului politic şi clientelar asupra avuţiei naţionale, ceea ce a dus la înstrăinarea patrimoniului naţional; agresiunea sufocantă a mediilor de afaceri străine pentru readucerea României la statutul de ţară consumatoare, furnizoare de materii prime, colonie de mâna a treia şi laborator experimental pentru tot felul de terapii; în fine, o birocraţie paralizantă. Şi unul singur dintre aceşti factori dacă ar fi existat, şi tot s-ar fi ales praful de economia noastră. Consecinţele sunt grave. Un nivel de trai la cota de avarie, în care nu mai puţin de 14 milioane de cetăţeni sunt la nivelul sau sub nivelul sărăciei, peste un milion de şomeri, scăderea dramatică a natalităţii, creşterea numărului de sinucideri care au ajuns la peste 3500 pe an, ruinarea mai tuturor ramurilor economice, un blocaj financiar care face imposibilă orice speranţă de însănătoşire economică, defrişări masive de păduri, primejduirea echilibrului ecologic şi începutul unui îngrijorător proces de deşertificare a României, cu care aproape că nu ai cum să te mai lupţi, falimentarea deliberată a sistemului bancar, pulverizarea autorităţii statului. Toate acestea au ajuns fenomene aproape implacabile care se condiţionează şi se întreţin unul pe altul. La cea mai mică tentativă a forţelor sănătoase ale societăţii româneşti de a fi rezolvată măcar una dintre aceste situaţii, asistăm la o ofensivă aberantă a unor echipe de zgomote din ţară şi de peste hotare, care pun ştampile gen: "extremiştii", "naţional-comuniştii", "antioccidentalii" etc. Aici este ochiul caracatiţei mafiei, în acest nucleu dur al diversiunii, al acelor pârghii diabolice care s-au pavoazat cu etichete pretins democratice, dar în realitate sunt insuportabil de necinstite şi abuzive. Societatea românească este ca o maşină cu frâna trasă şi au avut grijă structurile de tip mafiot să-i fure şi direcţia şi roţile. Cam prea multe moaşe comunale şi comunitare pe metru pătrat, în fiecare domeniu. Fatalitatea unei slugărnicii seculare trebuie să ia sfârşit. Presa de ieri dimineaţă a publicat pe pagina întâi un titlu care explică multe dintre sancţiunile care i se tot aplică României de am ajuns să fim ţinuţi numai în palme. "Scandal la Comisia Europeană, fraude de milioane de dolari, contabilitate dublă şi administraţie coruptă, milioane de lire sterline cheltuite pentru exterminarea termitelor, construirea unui gard sau renovarea bucătăriei de la birourile din Washington ale Uniunii Europene". Ne amintim că şi sub preşedinţia lui Jacques Santer a fost la fel. Acum, Romano Prodi dă şi el, din păcate, prilejul unor anchete similare, ceea ce este îngrijorător pentru profilul celor care vor să ni se prezinte drept etaloane morale. Într-o carte, recent tradusă în româneşte, "Don Juanii care ne conduc" de Patrick Gerard, se scrie despre fraudele sâvârşite de fostul ministru de externe al Franţei, Roland Dumas, aflat chiar în aceste zile sub anchetă. Există şi alte cazuri de răsunet: Giulio Andreotti, Willi Klass, Edith Cresson, Bettino Craxi, mai nou, Jacques Chirac, Helmuth Kohl, Bill Clinton, nu mai vorbesc de Alberto Fujimori şi de mai toţi preşedinţii Coreii de Sud. Să ne mai mirăm că unii străini fură din România într-un fel de turneu play-off cu feudalii băştinaşi care apoi se refugiază în alte ţări şi nici măcar nu îndrăznim să sperăm vreodată la extrădarea lor? Să ne mai punem oare întrebarea cât vor mai rezista românii şi cât de mult se va scurta ciclicitatea revoltelor populare? Adevărul este că România consumă anual cu 2 miliarde de dolari mai mult decât produce. Şi nici nu există indicii că vom produce mai mult. Ţara, de fapt, nu trăieşte, ci supravieţuieşte. Niciodată parcă n-a fost mai actuală şi mai necesară invocarea milei lui Dumnezeu. Bugetul actual este un fel de potemkiniadă "mult zgomot pentru nimic" ai fi tentat să spui la prima vedere. Dar acest nimic a fost creat în 11 ani. Bugetul este tributar situaţiei din amonte, mai explicit, au fost distruse sistematic sursele de alimentare ale bugetului. În ţările cu economie sănătoasă, prima sursă a bugetului o constituie impozitul pe profit, în timp ce la noi prima sursă este impozitul pe salariu. Noi, cei de la Partidul România Mare, mai criticăm şi dimensionarea şi repartizarea arbitrară a alocaţiilor bugetare. Nu se poate să nu se constate prăpăstia uriaşă dintre programul de guvernare cu care... |
|||||
|
Domnule preşedinte, îmi cer scuze că vă întrerup. Domnule deputat Stoica, stimaţi colegi de la PNL, nu e nici o problemă, puteţi ieşi afară să discutaţi. (În sală, ziariştii iau interviuri deputaţilor.) Vă rog frumos, este o problemă de respect. Rog, de asemenea, şi presa la fel. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PRM şi PDSR.) Îmi cer scuze, domnule preşedinte. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Şi eu vreau să prezint scuze televiziunilor care fac aici, la Bucureşti, ce n-ar îndrăzni să facă în nici o capitală a lumii. Niciodată în plenul Parlamentului unei ţări nu se iau interviuri de genul acesta. Aceasta este o diversiune, vă rog să mă credeţi! Puteţi să spuneţi diseară ce vreţi să spuneţi împotriva mea. (Aplauze) Să ne gândim bunăoară la angajamentul construirii a 400 de săli de sport în 4 ani, ceea ce este un vis frumos, dar imposibil sau un perpetuum mobile. Acest Guvern pare mai preocupat de lămurirea datoriei pe care o care România de plătit Suediei, de pildă, decât de lămurirea datoriilor pe care le au alte ţări de plătit României, în valoare de circa 3 miliarde de dolari. Toată lumea vine cu pretenţii şi cere de la noi despăgubiri de îţi faci cruce, majoritatea cazurilor fiind fabulaţii. Dar când oare vom obţine şi noi tezaurul de la Moscova? De altfel, deschid o mică paranteză. Acum câteva zile, eram invitaţi de un secretar de stat de la externe, domnul Cristian Diaconescu, dacă am înţeles bine cum se cheamă, cccare invită în scris membrii delegaţiei permanente a Parlamentului României la Consiliul Europei. Înainte de a pleca de acasă, dându-mi tot programul peste cap, am prezenţa de spirit să vorbesc cu domnul Ghiorghi Prisăcaru, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului României, şi el îmi spune că s-a contramandat întâlnirea, dar nimeni de la Ministerul de Externe nu ne-a anunţat şi pe noi. Era ca temă dată dezbaterea Tezaurului României din Federaţia Rusă. Cu asemenea chestiuni eu aş ruga pe demnitari să nu se mai joace. Dar când oare vom obţine şi noi Tezaurul de la Moscova sau Tezaurele de la Sânicolau Mare şi Cristuru Secuiesc, aflate la Viena, ori bunurile Fundaţiei Emanuil Gojdu, situate la Budapesta? Unde scrie că numai românii sunt mereu şi mereu buni de plată? Prevederile bugetului pe anul 2001 nu asigură certitudinea relansării economice a României, condiţie fundamentală pentru aderarea ţării la structurile euroatlantice. La impresia generală, contribuie şi maniera de gestionare a datoriei publice interne şi a datoriei publice externe. Există riscul real, ca, prin votarea bugetului, să votăm implicit cu mâna noastră şi o scandaloasă inginerie financiară a preluării la datoria publică internă a mai multor mii de miliarde de lei de la băncile devalizate de alţii, iar costurile vor trebui suportate tot de populaţie. Asta nu e drept. Nimeni n-are voie să-i răstignească pe români pe o astfel de cruce! Ne exprimăm totodată regretul că Guvernul n-a acceptat decât două din cele 43 de amendamente majore pe care, cu bună-credinţă şi dezinteresat, le-a depus Partidul România Mare. Aceste două mici succese ale noastre, dar, în fond, ale bunului-simţ, sunt alocarea a încă 100 de miliarde de lei pentru agricultură şi a 2,25 miliarde de lei pentru revistele unioniste din Basarabia, în situaţia dramatică, nou creată, peste Prut. Maniera în care parlamentarii P.D.S.R. au respins toate celelalte amendamente, nu numai ale noastre, ci şi ale celorlalte partide de opoziţie, a lăsat mult de dorit. Şi dacă partidul de guvernământ ne va trata pe mai departe la fel, va avea în primul rând el de pierdut şi, alături de el, ţara. Noi n-am făcut propuneri de dragul de a ne afla în treabă, fiindcă "boala copilăriei" vieţii parlamentare, ca să parafrazez un clasic, a trecut. Noi am analizat cu luciditate atât bugetul cât şi resursele existente, vorbind în cunoştinţă de cauză şi în conformitate cu mandatul pe care ni l-a dat segmentul nostru de electorat. La sănătate, e jale mare. Ca şi în învăţământ. Ca să nu mai vorbim de protecţia socială şi, nu în ultimul rând, de cultură şi culte. Aţi văzut cu toţii că au început să ne cadă în cap bisericile, monumente istorice, chiar acum în Săptămâna Patimilor. Nu este deloc clar ce se va întâmpla cu banii obţinuţi din privatizare. Vor fi reinvestiţi pentru recapitalizarea unor bănci sau vor fi destinaţi fondului de consum sau, Doamne fereşte!, ca de atâtea ori până acum, vor fi deturnaţi de unele structuri de tip mafiot. Şi, în general, noi nu ştim cu ce a beneficiat societatea românească de pe urma sutelor de acţiuni de privatizare, care n-au făcut altceva decât să ruineze patrimoniul naţional şi să-i îmbogăţească pe bandiţi pe vreo trei generaţii. Noi suntem pentru privatizare. Dar aproape tot ce s-a petrecut până acum a fost un jaf inimaginabil. Şi cu aceeaşi gură cu care am criticat Ministerul de Interne, recent, pentru tergiversarea anchetelor cu privire la privatizările frauduloase, am fair-play-ul de a elogia acum acelaşi minister pentru zecile de dosare pe care le-a instrumentat. Aşadar, se poate. Avem totuşi serioase rezerve faţă de negocierea unor împrumuturi externe împovărătoare care vor ipoteca viitorul ţării. Imaginaţi-vă, de exemplu, stimate domnule prim-ministru, profit că sunteţi aici, vă mai dau, cu amiciţie, o temă de lucru. În decembrie 2000, România a importat nu mai puţin de 400.000 de tone de cărbune din Africa de Sud, la un preţ de 50 de dolari tona. Aşadar, 20 de milioane de dolari. E o informaţie de ultimă oră şi absolut rarisimă dar se poate verifica. Importul de huilă a fost făcut de fosta guvernare pentru termocentralele de la Iaşi şi Suceava, după care cărbunele a ajuns...unde credeţi? În Valea Jiului, mai precis, la Termocentrala Mintia din Deva. Numai că puterea calorică e prea mare şi poate distruge instalaţiile, aşa că huila trebuie prelucrată şi amestecată. Cum e posibil aşa ceva? În vreme ce mineritul agonizează pe tot cuprinsul ţării iar în Valea Jiului şomajul a depăşit 50%, uite că ne permitem luxul să dăm 20 de milioane de dolari ca să aducem cărbune tocmai de la capătul lumii, din Africa de Sud. E ca şi cum Israelul ar importa nisip, Groenlanda ar importa gheaţă, iar Ungaria ar importa palincă. (Aplauze) Şi ca dovadă că nimic nu e întâmplător, am să vă informez că şi aici se întâlneşte un braţ al caracatiţei. Statul român a plătit banii cu pricina unei firme importatoare care este condusă de odrasla unui domn Ion Ungureanu, director la Termoelectrica. Vedeţi conflictul de interese? Am dat acest exemplu pentru a arăta concret că greaua moştenire pe care tot o acuză unii şi alţii, de la un regim la altul, nu e întotdeauna o invenţie. Din moştenire în moştenire, din reproşuri în reproşuri, din blesteme în blesteme, unele partide pierd din vedere interesul naţional. Sancţiunea dată de electorat a fost foarte drastică. Pentru maniera în care au înţeles să-şi bată joc de ţară, partide cu pretenţii şi cu claxoane propagandistice neobosite, au reuşit să iasă din Parlament, iar altele au intrat la apă cu o reprezentare confidenţială. Poate că nu aş fi abordat acest subiect dacă zilele trecute nu l-am fi văzut cu toţii, pe toate posturile de televiziune, pe fostul premier Victor Ciorbea, dându-ne, el, lecţii şi de economie, şi de politică şi de moralitate, tocmai el care din cei şapte prim-miniştrii pe care i-a avut România post-decembristă, a fost nu numai cel mai slab, dar şi chiar şi cel mai primejdios pentru ţară. Mărturisesc sincer că n-aş fi crezut că principalul vinovat pentru tragediile din minerit şi din zootehnie ne va mai ferici cu gândirea lui rudimentară, cu "luminiţa" care tot îi face cu ochiul "de la capătul tunelului" de-o vede numai el, secondat de domnii Varujan Vosganian, Andrei Marga, Teodor Meleşcanu şi completat de alte redute şi cu alte mijloace din recuzita folclorică de Vasile Lupu. Lăsaţi-ne, domnilor, o perioadă! Am crezut că veţi avea bunul-simţ ca, măcar de la Crăciun la Paşte, să tăceţi, să vă întoarceţi la profesiile dumneavoastră dacă aţi avut vreodată vreuna. În amintirile sale despre I.L.Caragiale, fiul acestuia, Luca, povesteşte cum a plecat marele scriitor de la Berlin spre Transilvania pentru a-l vizita pe tânărul Octavian Goga în temniţa unde-l azvârliseră ungurii. Pe peronul gării, nemuritorul părinte al lui Mitică dar şi al lui Ion Nebunul din "Năpasta", a spus: "Mă duc, mă, să-i spun băiatului să nu se mai măsoare cu prostul. Prostul îţi dă întotdeauna la cap. Nu vezi şi cu mine? Am fugit din ţară din pricina proştilor." Dacă până acum duceam eu partidul, acum mă duce partidul pe mine. Cu alte cuvinte, un partid cu 120 de senatori şi deputaţi nu se poate conduce decât printr-o permanentă consultare a cadrelor sale, mai cu seamă în problemele cardinale. În cursul zilei de ieri, într-o şedinţă extraordinară a Grupurilor parlamentare ale Partidul România Mare am recurs la mijlocul infailibil de a tranşa atitudinea noastră finală faţă de buget şi anume, votul democratic. Ei bine, cu o majoritate confortabilă, Partidul România Mare a decis să voteze pentru Legea bugetului pe anul 2001. (Aplauze puternice) Mă bucur că aţi scăpat de emoţii. (Aplauze şi râsete) Este de la sine înţeles că în aceste condiţii, în conformitate cu voinţa politică a partidului, şi ceilalţi parlamentari ai noştri vor vota tot în favoarea bugetului. Toată lumea ştie că ţara are nevoie de un buget. În percepţia omului simplu, singurul care ne interesează, sau ar trebui să ne intereseze, bugetul înseamnă banul de pâine, de medicamente, de transport în comun. România n-are încă un exerciţiu democratic atât de îndelungat încât să-şi permită să respingă total un buget în ideea că economia merge înainte oricum şi că lumea îşi vede de treabă. La noi, bugetul încă e văzut ca un colac de salvare, ca o gură de oxigen, ca o pensie gigantică şi miraculoasă care-şi revarsă gologanii din slava cerului. Respingerea Legii bugetului echivalează la noi, cel puţin pe plan moral, cu adoptarea unei moţiuni de cenzură, deci, cu căderea Guvernului, ceea ce nu e cazul. Eu nu cred că acest Guvern minoritar poate face minuni în anul 2001. Nu cred nici în creşterea economică planificată, dar cred şi sper că, măcar poate opri prăbuşirea. Aceasta e maniera noastră de a face opoziţie constructivă. În decembrie 2000, P.R.M. a votat împotriva Guvernului şi mărturisesc că şi astăzi avem unele rezerve faţă de câţiva miniştri, pentru ca în aprilie 2001, să voteze în favoarea bugetului. Asta nu înseamnă că acordăm un cec în alb Executivului. Dimpotrivă, îl vom ruga, îl vom obliga, dacă e nevoie, prin votul nostru, să-şi respecte dacă nu programul de guvernare, măcar canoanele existente în buget. Fiindcă aici e vorba de banul public. Este inutil să mai precizez că nu există nici un fel de acord sau înţelegere prealabilă între P.R.M. şi P.D.S.R. şi votul nostru n-a fost condiţionat, aşa cum colportează unele publicaţii, de o eventuală rezolvare a situaţiei sediului P.R.M. În aceşti termeni meschini gândesc cei care filtrează totul prin prisma interesului. Dar noi am făcut dovada că suntem animaţi de aspiraţii ceva mai înalte. Guvernul P.D.S.R. a făcut până acum mai mult exerciţii de imagine, a trimis semnale foarte clare ce-i drept, a defilat frumos pe la toate posturile de televiziune, a proiectat filme şi diapozitive colorate, dar concret încă nu a băgat plugul în brazdă. Noi îl sfătuim să se grăbească. Mai ales în domeniul economic şi în cel al justiţiei, unde sunt probleme foarte grave, fiindcă românii îşi pierd răbdarea repede şi-i mai mare păcatul de ţara asta. Problema nu-i atât a bugetului, ci a ţării. Ce facem cu ţara asta? Numai atât putem face noi pentru ea? În vreme ce ea ne dă totul, absolut totul, inclusiv creşteri salariale împotriva cărora eu mă pronunţ de pe acum. Sunt împotriva privilegiilor demnitarilor statului. Au destule alte posibilităţi de a trăi ei şi familiile lor. În vreme ce ţara ne dă totul, noi ce-i oferim? Gâlceavă, scandaluri în filiale, la toate partidele, şi ştiţi că asta e realitatea, ruperea de realităţile dure ale vieţii de zi cu zi. România se abrutizează vertiginos sub ochii noştri şi dacă noi, politicienii, ne vom sfâşia mai mult între noi, în loc să ne punem minţile la contribuţie pentru a smulge din rădăcină cauzele răului, care provoacă suferinţele atâtor milioane de oameni, atunci înseamnă că suntem blestemaţi. Partidul România Mare face din nou un apel vibrant la solidaritate naţională, la unitate, nu în jurul unui om, nu în jurul unui partid, nu în jurul unei doctrine, ci pentru salvarea ţării din starea de leşin naţional în care se află. Pentru a dezamorsa tensiunile create, P.R.M. îl roagă pe preşedintele Iliescu să repare greşeala pe care a făcut-o alianţa antinaturală dintre P.D.S.R. şi U.D.M.R. şi să nu promulge Legea administraţiei publice locale. Acest act antiromânesc şi anticonstituţional nu este altceva decât o bombă cu ceas într-o zonă a Europei care nu mai are nevoie de conflicte etnice. Este dubios comportamentul preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Lucian Mihai, care s-a grăbit să declare drept anticonstituţională Legea secretului de stat, dar a amânat fără nici o justificare pronunţarea cu privire la Legea administraţiei publice locale, deşi contestaţia introdusă de cei 73 de deputaţi P.R.M. şi de un deputat P.D.S.R. a fost anterioară. A cui bunăvoinţă a vrut domnul Lucian Mihai să o câştige? Şi, în general, ce jocuri politice face domnia sa? Am să aduc aminte conducerii P.D.S.R. o glumă a iluministului german Lessing... |
|||||
|
Domnule preşedinte, fiţi mai scurt! |
|||||
|
Formulez concluzia, domnule preşedinte. "Există o singură femeie rea şi aia e nevastă-mea". Tot astfel vom spune şi noi: există un singur aliat imposibil şi acela e U.D.M.R.-ul. (Aplauze în partea stângă a sălii) Voi încheia, domnule preşedinte. Partidul România Mare a dat astăzi un semn de bunăvoinţă fiindcă aşa e înţelept. Dar nu se poate ca unii să fie raţionali şi generoşi mereu iar alţii numai să primească şi să se comporte de parcă toţi suntem datori să suportăm dictatura maşinii de vot. Încă nu-i totul pierdut. Să luăm aminte la pildele de omenie şi chiar de sacrificiu de sine ale oamenilor de rând, ale măicuţelor care-şi dau jumătate de ficat, sau chiar viaţa lor pentru salvarea pruncilor în suferinţă, atâta vreme cât există asemenea jertfe minunate, poporul român mai are o speranţă. Stimaţi prieteni, Ne aflăm în Săptămâna Patimilor. La noi, la români, săptămâna asta ţine cam de 2000 de ani. Să ne smerim în vorbe şi să ne înălţăm în fapte obşteşti pentru salvarea semenilor noştri din furtuna besmetică a unei mondializări pentru care, să recunoaştem, nu suntem pregătiţi. De la noi mai puţin, de la Dumnezeu mai mult. Fie ca pe masa săracului şi a văduvei... |
|||||
|
Domnule preşedinte, vă rog foarte mult... |
|||||
|
Domnule, vreau să fac o urare de Paşti. Unii nu sunt creştini în sală. Să fie sănătoşi! Dar majoritatea sunt creştini. Lăsaţi-mă să fac şi eu o urare de Paşti. Păi, anul ăsta n-am vorbit deloc, domnule preşedinte, la acest microfon! |
|||||
|
Vă rog foarte mult să încheiaţi! |
|||||
|
Imediat! Fie ca pe masa săracului şi a văduvei, şi a soldatului şi a bătrânului şi a nefericiţilor din spitale, aziluri şi stabilimente de copii, să se afle un crâmpei de lumânare şi un ou roşu şi o coajă rumenă de cozonac care, prin aromele sale, să renască universul copilăriei şi să aducă pacea şi bunăvoirea în suflete. Acesta e primul Paşte al Mileniului trei. Pledez aici pentru o descătuşare a tuturor energiilor naţionale. Trebuie refăcut cu rapiditate sistemul imunitar al societăţii româneşti. Încă o dată: noi cerem instaurarea dictaturii legii, cu accentul nu pe dictatură, ci pe lege, fără de care trenul integrării euroatlantice... |
|||||
|
Domnule preşedinte, vă rog foarte mult să încheiaţi! Că au trecut şi urările de Paşti. Vă rog foarte mult! |
|||||
|
Bine. În numele senatorilor şi deputaţilor Partidului România Mare, chiar dacă domnul Nicolae Văcăroiu mă obstrucţionează, îngăduiţi-mi să vă urez "Sărbători fericite" şi "La mulţi ani!". "Cristos a înviat!" (Aplauze puternice) |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Are cuvântul din partea Partidului Naţional Liberal, domnul preşedinte Valeriu Stoica. |
|||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Încă de la preluarea puterii de către P.D.S.R., Partidul Naţional Liberal a încercat să introducă o practică nouă în politica românească. Am dorit să facem o opoziţie constructivă menită să corecteze şi să îmbunătăţească iniţiativele puterii iar nu să le distrugă. P.N.L. şi-a îndeplinit şi în această săptămână rolul asumat. Am prezentat un pachet amplu de amendamente menite să corecteze disfuncţionalităţile care s-ar fi creat prin adoptarea Legii bugetului de stat, în formula propusă de P.D.S.R. Din păcate, dezbaterile parlamentare au demonstrat că s-a creat deja o maşinărie de vot care adună, am putea spune, împotriva naturii, la aceeaşi masă, alături de parlamentarii P.D.S.R. şi pe cei ai P.R.M. şi U.D.M.R. Această alianţă a respins în mod mecanic, fără nici o argumentaţie, şi încălcând de multe ori normele procedurale parlamentare, majoritatea amendamentelor propuse de liberali. O nouă coaliţie de guvernământ P.D.S.R.-P.R.M.-U.D.M.R. s-a format în această săptămână şi a funcţionat pe baza unor trocuri politice de moment. Amendamentele noastre au vizat obiectiv îmbunătăţirea proiectului de buget pentru că Partidul Naţional Liberal a fost şi este decis să facă o opoziţie constructivă, să-şi facă datoria faţă de cei care l-au votat şi faţă de toţi cetăţenii României. Din păcate, majoritatea a acţionat distructiv, scoţând opoziţia din scenă prin ghilotina votului, fără argumente şi fără idei. Voi exemplifica prin câteva amendamente pe care noi le-am considerat vitale pentru cetăţeni. Amendamentele care s-au referit la modificarea volumului cheltuielilor şi al veniturilor aveau ca efect diminuarea deficitului bugetar până la 3% din produsul intern brut. Ce înseamnă acest lucru? Mai puţini bani irosiţi şi o inflaţie sub 25%. Deci, menţinerea puterii de cumpărare a cetăţenilor şi nu diminuarea ei sub povara creşterii preţurilor. Am solicitat încetarea risipirii banului public prin stoparea investiţiilor care au ca termen de punere în funcţiune anul 2003 sau chiar mai târziu decât atât, fapt ce ar fi dus la economisirea a circa 11 mii miliarde lei; diminuarea cheltuielilor de protocol, sponsorizare sau mecenat, ceea ce ar fi dus la o economie de peste 1500 miliarde lei; raţionalizarea cheltuielilor de reclamă şi publicitate, deci, o economie de peste 9000 mii miliarde lei. În total, s-ar fi obţinut aproximativ 21.500 miliarde lei, sume necesare pentru sănătate, compensarea medicamentelor, începerea mai devreme a recorelării pensiilor, acordarea tuturor drepturilor legale personalului didactic, alocarea de tichete de masă unui mai mare număr de cetăţeni. Efectele amendamentelor noastre ar fi fost stimularea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă, reducerea impozitului pe venit şi o creştere a venitului net pentru fiecare salariat cu circa 7% în medie, deci, 200.000 de lei pe lună numai din reducerea impozitului, nediscriminarea agenţilor economici prin obligativitatea achitării cu prioritate a furnizorilor de utilităţi. Discriminarea în acest domeniu încurajează indisciplina financiară. Or, aplicarea fermă a disciplinei financiare este necesară pentru că ea ar lăsa să opereze numai agenţii economici viabili. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Îmi cer scuze încă o dată. Daţi-mi voie să anunţ prezenţa în sală a delegaţiei Comisiei de politică externă a Camerei Cetăţenilor a Parlamentului Federal al Republicii Federale Iugoslavia, condusă de vicepreşedinte al Camerei Cetăţenilor, domnul Milutin Ojdanici. (Aplauze) Vă mulţumesc foarte mult şi îmi cer scuze pentru întrerupere. Vă rog să continuaţi, domnule preşedinte. |
|||||
|
De ce nu va creşte nivelul de trai în anul 2001? Creşterea economică prevăzută în acest an nu va putea fi realizată în condiţiile unui deficit bugetar de 3,7%, iar prin bugetul de stat, ministerele economice au primit sume insuficiente, identice ca procent din p.i.b. cu cele de anul trecut, sau chiar mai mici, cum este cazul Ministerului Agriculturii, Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne. În acest sens, veniturile mai mici alocate Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile în care în anul 2002 se vor analiza performanţele acestui minister, pentru admiterea României în Alianţa Nord-Atlantică, vor determina, din păcate, un răspuns negativ privind aderarea României la structurile euroatlantice. Acest fapt va determina pe actualii guvernanţi să apeleze la împrumuturi de pe piaţa privată de capital cu dobânzi uriaşe şi pe temene scurte. În consecinţă, România se va îndatora tot mai mult şi cetăţenii vor trebui să plătească aceşti bani din buzunarul lor. Altfel spus, ei vor deveni tot mai săraci. Aşa-zisa finanţare neinflaţionistă a deficitului bugetar prevăzută în programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 rămâne o simplă intenţie atât timp cât dobânzile pentru creditele externe se menţin la cote ridicate. Acest lucru nu este o noutate, întrucât şi în perioada 1995-1996, Guvernul P.D.S.R. din acea vreme a fost obligat să se împrumute pe piaţa privată de capital ca urmare a nerespectării condiţiilor impuse de Fondul Monetar Internaţional, iar creditele şi dobânzile contractate în acea perioadă au fost plătite în perioada 1996-2000. Aşadar, guvernarea P.D.S.R. din anul 2001 nu diferă cu nimic de cea realizată până în anul 1996. Înşiruirea tuturor promisiunilor făcute de acest Guvern şi încălcate prin acest buget ar depăşi timpul alocat penru această declaraţie. Domnilor guvernanţi, I-aţi minţit pe agricultori, nu veţi sprijini întreprinderile mici şi mijlocii care au fost aruncate la marginea economiei de piaţă, aţi inventat noi taxe şi impozite, nu vă îndepliniţi promisiunile făcute nici faţă de pensionari, cei care v-au sprijinit cel mai mult în campania electorală. Acest buget este radiografia eşecului P.D.S.R. pentru că acest buget demonstrează neputinţa Cabinetului Adrian Năstase de a mişca lucrurile din loc după ce a tras pe sfoară cetăţenii cu basme electorale. Acest buget este sinteza tristă a celor trei luni de guvernare în care s-a făcut mult zgomot pentru nimic. Protocolul încheiat în decembrie 2000 cu P.D.S.R. a făcut dovada disponibilităţii Partidului Naţional Liberal de a se implica din opoziţie în rezolvarea problemelor de interes naţional. Suntem în luna aprilie şi, până la această dată, P.D.S.R. a demonstrat tuturor că nu slujeşte decât clientela sa politică şi interesele liderilor săi. Acest proiect de buget arată că P.D.S.R. îşi dispreţuieşte propriul electorat. P.D.S.R. s-a dovedit a nu fi interesat în mod sincer de o colaborare cu Partidul Naţional Liberal. Noi am încheiat acest protocol cu bună credinţă pentru realizarea obiectivelor economice şi politice care sunt priorităţi naţionale, în timp ce P.D.S.R. a avut doar un spectacol de imagine atât de drag premierului Adrian Năstase. În spatele acestui protocol, P.D.S.R. a continuat politica binecunoscută a loviturilor la glezne. În condiţiile în care nici o obligaţie asumată de P.D.S.R., prin protocolul din decembrie 2000, nu a fost îndeplinită, în condiţiile în care P.D.S.R. a încălcat grav procedurile de desfăşurare a şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului, ca şi în cazul Legii secretului de stat, în condiţiile în care proiectul de buget va conduce la o scădere a nivelului de trai al populaţiei, Partidul Naţional Liberal consideră că în acest moment protocolul semnat de P.D.S.R. şi P.N.L. nu-şi mai găseşte acoperirea în realitate. (Aplauze, vociferări.) Iată de ce Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal vor propune delegaţiei reprezentanţilor naţionali din luna mai rezilierea acestui protocol. Partidul Naţional Liberal a luat hotărârea de a ataca la Curtea Constituţională Legea bugetului de stat pe anul 2001, singura cale prin care putem îndrepta gravele încălcări procedurale comise de P.D.S.R., Partidul Naţional Liberal pentru toate aceste motive nu poate fi părtaş şi nu va vota Legea bugetului de stat pe anul 2001. (Aplauze, vociferări) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Florin Georgescu, din partea P.D.S.R. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi miniştri, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Am să vă expun, pe scurt, sintetic, care sunt argumentele, motivaţiile şi raţiunile Grupului parlamentar P.D.S.R.-Social Democrat şi Umanist, pentru a vota acest buget propus de Guvernul condus de premierul Adrian Năstase. Este un buget care întrerupe declinul economic programat, regresul economic care ne conduce la aceeaşi situaţie de a consuma mai mult decât producem într-un stil cronic, declin care a fost promovat în ultimii patru ani de cei care au guvernat ţara. Spre deosebire de un regres economic de 3,5% în medie pe an, în ultimii patru ani, acest buget porneşte de la o premisă realistă şi constructivă: o creştere economică de 4% pe an. Deci, este vorba de un plus 4%, mă refer la afirmaţiile antevorbitorului, şi nu de un minus 4-5%, cum era programat în anii anteriori. (Aplauze din partea puterii) Ca urmare a declinului programat, în numele unei doctrine păguboase, ultraliberale de asanare haotică a economiei, respectiv, de distrugerea şi a ceea ce este bun şi productiv, dar şi a ceea ce nu este bun şi neperformant, în ultimii patru ani, România s-a îndepărtat de criteriile de admitere la Uniunea Europeană. Indicatorul sintetic denumit produsul intern brut pe locuitor exprimat prin paritatea puterii de cumpărare, care exprimă potenţialul productiv şi forţa economică a unei ţări, ne situa, în 1996, la 31% comparativ cu Germania. După patru ani de guvernare fructuoasă în detrimentul intereselor populaţiei, ne aflăm la 26% faţă de Germania. Faţă de Franţa, ne aflam în 1996, la 32% privind acest indicator. La sfârşitul anului trecut, la 27%. Faţă de Anglia la 34%, acum, la 28%. Faţă de Polonia, ne regăseam la 95% din produsul intern brut pe locuitor al acestei ţări. După patru ani de guvernare de dreapta, suntem la 73%. Pînă şi comparativ cu Ungaria am înregistrat o înrăutăţire a acestui indicator pentru că în timp ce aici puterea de dreapta a promovat o politică de regres economic, acolo, lucrurile s-au întâmplat în sens contrar, a fost o creştere economică. Faţă de 71% faţă de unguri, unde ne aflam în 1996, acuma suntem numai la 54% în privinţa acestui indicator. Deci, iată care este premisa fundamentală pentru care trebuie susţinut şi votat acest buget, şi anume, el este un buget care întrerupe dezastrul economic care s-a întâmplat în România în ultimii patru ani şi începe să redea speranţa pentru relansare şi dezvoltare economică. De asemenea, este un buget care contribuie la reducerea inflaţiei: de la 41% anul trecut, la 25% în acest an şi asigură condiţii pentru stabilitatea cursului monedei naţionale, respectiv pentru oscilaţiile acestuia în limitele ratei inflaţiei şi nu cu mult peste aceasta, cum s-a întâmplat în ultimii ani. Este un buget care respectă prevederile din programul electoral, pentru că stimulează întreprinderile mici şi mijlocii, prin recentele măsuri adoptate de Guvernul Adrian Năstase, precum şi pentru că alocă o mare pondere din cheltuielile sale pentru destinaţii de natură socială, aproape 11% din p.i.b., cu 1% mai mult decât în anul anterior, acoperind totodată şi costul social al măsurilor de reformă şi restructurare economică. Deci, este un buget care continuă reforma economică, dar pe fond de creştere economică, are şi bani pentru absorbţia şi compensarea costurilor sociale şi nu este un buget al dezastrului şi declinului economic, cum a fost în ultimii patru ani. (Aplauze din partea stângă a sălii) Prin construcţia sa şi prin acordul prealabil al organismelor financiare internaţionale, este asigurată finanţarea externă pentru România, pentru balanţa de plăţi, dar şi pentru deficitul bugetar, ceea ce înseamnă că avem un deficit bugetar neinflaţionist. În privinţa nivelului de trai, este prognozată o creştere cu 4-5% a puterii de cumpărare, a veniturilor populaţiei, spre deosebire de declinul, de descreşterea, de micşorarea, de reducerea nivelului de trai cu 5% în medie pe an, cum s-a întâmplat în ultimii patru ani. Proiectul, în forma prezentată permite accesul la resursele Uniunii Europene, ale Băncii Mondiale şi creează premise pentru dezvoltare şi modernizare economică. Eu doresc să mulţumesc în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., Social Democrat şi Umanist pentru dezbaterile deschise, constructive şi profesioniste pe marginea amendamentelor prezentate de grupurile parlamentare, doresc să-mi exprim, totodată, nedumerirea faţă de decizia anumitor partide politice care nu vor vota bugetul, deşi au fost la guvernare în ultimii patru ani şi au lăsat o situaţie total nefavorabilă pentru ţară, ca să nu mă exprim altfel, să mă exprim eufemistic. Ceea ce se reflectă în bugetul pe acest an, respectiv datorii neachitate, măsuri populiste aprobate în ultimile două luni, care sunt plătite acum şi aşa mai departe. Şi atunci mă întreb: de ce aceia care au votat 4 ani bugete ale declinului şi regresului economic nu votează acum un buget al progresului economic? Răspunsul este simplu: din calcule şi raţiuni strict politicianiste, de pe poziţii parlamentare şi ocupând un număr de locuri confidenţial, cum se spunea mai înainte, într-o luare de cuvânt. (Aplauze din partea stângă a sălii) Acestea sunt, stimaţi colegi, argumentele şi motivaţiile pentru care Grupul parlamentar P.D.S.R. Social Democrat şi Umanist va vota cu încredere şi cu fermitate acest buget, oferind Guvernului condus de domnul Adrian Năstase un instrument concret, pentru relansarea economică a ţării şi pentru progresul social al societăţii. De asemenea, se oferă astfel premisele pentru înscrierea României în mod ferm pe drumul recuperării decalajelor faţă de ţările dezvoltate şi al apropierii noastre de obiectivul integrării în structurile europene şi EuroAtlantice. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii) |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Onisei Ioan, din partea Grupului parlamentar al P.D. |
|||||
|
Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, În numele senatorilor şi deputaţilor Partidului Democrat, am venit la această tribună nu pentru a face retorică, nu pentru a face trimiteri geografice sau istorice, nici pentru a formula maliţii. Vreau să amintesc două lucruri: primul - amintesc distinsului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe de la Camera Deputaţilor că P.D.S.R.-ul a moştenit, totuşi, o ţară în creştere economică. (Atitudine de dezaprobare în sală, rumoare.) Vreau să mai amintesc un lucru. Şi acest al doilea lucru îl amintesc pentru concetăţenii noştri. P.D.S.R.-ul a câştigat alegerile cu 37%. S-a comportat, însă, în cele 100 de zile de guvernare şi în toate dezbaterile la Legea bugetului de stat ca şi când ar ocupa în Parlamentul României nu 37% din fotolii, ci 67. Partidul Democrat a depus în comisii amendamente solide, făcute cu bună-credinţă şi cu bună ştiinţă. Le-a susţinut şi în plenul Camerelor reunite. Aroganţa, însă, a reprezentanţilor Puterii a făcut ca aceste amendamente care erau în interesul unor largi categorii socio-profesionale să nu poată fi acceptate. Am asistat în aceste zile şi chiar astăzi, de la această tribună, am putut vedea construindu-se un soi de coaliţie care niciodată nu a fost mandatată de poporul român să funcţioneze astfel. |
|||||
|
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): Pe voi cine v-a mandatat?! |
|||||
|
Am asistat astăzi la felul în care un preşedinte de partid negocia de la tribuna Parlamentului sedii, voturi şi excluderea de pe eşichierul politic al unor formaţiuni, ceea ce pentru România anului 2001 ni se pare incalificabil. Să revenim, însă, la esenţa demersului nostru şi la esenţa a ceea ce va fi atitudinea noastră în faţa acestui proiect al bugetului de stat pe 2001. Să amintim că în timpul dezbaterilor, adeseori, au fost încălcate flagrant prevederi ale Constituţiei, au fost ignorate legi, chiar prevederi din unele legi organice. De asemenea, nu a fost respectat Regulamentul comun al celor două Camere. Dincolo de aspectele de ordin procedural, astăzi, probabil, se va da ţării un buget care nu asigură o creştere economică, care nu asigură o creştere a consumului şi care nu va aduce, din păcate, un mai bine pentru cele mai multe dintre categoriile socio-profesionale. Agricultorii, mulţi dintre ei au votat P.D.S.R., nu vor trăi mai bine. Nu vor trăi mai bine nici pensionarii. Nu au şanse să trăiască mai bine nici familiile cu mulţi copii. Toate acestea sunt motive temeinice pentru ca reprezentanţii Partidului Democrat să nu voteze acest buget şi, de asemenea, să se adreseze Curţii Constituţionale, pentru că, doamnelor şi domnilor, trebuie o dată pentru totdeauna să respectăm legea în această ţară. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii) |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Şeful partidului despre care s-a vorbit aici a solicitat un drept la replică. Poftiţi, domnule. |
|||||
|
Întrucât este mai mult decât evident că domnul Onisei, aşa am înţeles că se numeşte, n-am avut onoarea să-l cunosc până acum, a spus că aici a negociat în direct la microfon şeful unui partid sediul de partid. Domnule Onisei, înţeleg că nu aţi auzit bine, pentru că făceaţi gălăgie, cum faceţi şi acum. Nu tot ce vă trece prin cap trebuie să daţi pe gură! Este o lege elementară a oratoriei! (Aplauze din partea stângă a sălii) N-am negociat nimic şi dacă sunteţi aşa de preocupat de sediul partidului nostru, care este de patru ori mai mare ca partid decât partidul dumneavoastră, dar este amărât, că nu avem sediu, că l-au câştigat nişte aventurieri din Germania, dumneavoastră aveţi cele mai exorbitante, cele mai luxoase sedii din România, în care nu mai desfăşuraţi nici o activitate, pentru că, din păcate, sunteţi pe cale de disoluţie. (Râsete şi aplauze din partea stângă a sălii) Şi o singură frază vreau să vă mai spun: ar fi bine să vă gândiţi că există o memorie colectivă şi lumea ştie că în judeţul Neamţ dumneavoastră făceaţi, scriaţi cuvântările tovarăşei prim-secretar judeţean P.C.R. Neamţ, înainte de 89 şi aici veniţi să ne daţi lecţii de democraţie, domnule?! Chiar nu vă este ruşine?! (Aplauze din partea stângă a sălii) Voci din sală: Bravo! |
|||||
|
Stimaţi colegi, Poftiţi, domnule Onisei, aveţi şi dumneavoastră dreptul la replică. |
|||||
|
Regret foarte mult că deturnăm această şedinţă care, fireşte, trebuia să aibă solemnitatea ei. Nu ştiu cine v-a informat, domnule senator... |
|||||
|
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): Securitatea! |
|||||
|
Poate domnul colonel de securitate Badea v-a spus aşa ceva, dar vreau să vă spun că este un neadevăr, nu am făcut aşa ceva şi în orice caz, dacă aş fi făcut-o, n-am făcut-o ca dumneavoastră, publicând în ediţii de lux şi în tiraj de masă poeme laudative la adresa lui Ceauşescu. (Aplauze din partea dreaptă a sălii) Dincolo de acest lucru şi îmi cer scuze pentru toţi senatorii şi deputaţii aici în sală, oameni serioşi altminteri, domnule senator Vadim Tudor, nu mă refer în mod necesar la dumneavoastră, dar vă aduc aminte un citat celebru: "Numele meu începe cu mine, al dumneavoastră s-ar putea să decadă cu dumneavoastră". (Gălăgie în sală) |
|||||
|
Are cuvântul domnul senator Markó Béla din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R. Poftiţi, domnule senator. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a fost apostrofată de mai multe ori de către antevorbitorii mei. În primul rând, având un sentiment de conciliere, dacă vreţi, aş vrea să-i mulţumesc domnului preşedinte al Partidului România Mare pentru calificativul pe care ni l-a acordat, şi anume, că suntem "un aliat imposibil". Cu o abilitate politică mai mare, eventual, domnule preşedinte, ne-aţi fi calificat "un aliat posibil" şi atunci într-adevăr ne-aţi fi pus într-o situaţie foarte dificilă, compromiţându-ne în faţa comunităţii maghiare, compromiţându-ne în faţa Europei, compromiţându-ne în faţa a bunei părţi a societăţii româneşti, care doreşte, într-adevăr, ceea ce dumneavoastră nu doriţi. Deci vă mulţumesc pentru acest calificativ de "aliat imposibil". Într-adevăr, pentru dumneavoastră am fost, vom fi pentru totdeauna aliaţi imposibili. (Gălăgie în sală) |
|||||
|
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): Dar cine vă întreabă, domnule Markó? |
|||||
|
Şi vom fi aliaţi imposibili, vreau să subliniez acest lucru, cu toţi cei care se vor alia cu dumneavoastră. (Aplauze din partea U.D.M.R.-ului) În acelaşi timp, îmi pare rău că ne-a formulat o critică şi domnul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, domnul Valeriu Stoica, (Rumoare.) preşedintele unui partid cu care am fost în alianţă timp de patru ani. Nu vreau să fac o replică la cele spuse de către dumneavoastră, domnule preşedinte, dar îmi pare foarte rău că noi, împreună, nu am reuşit să facem critica celor patru ani, când am fost împreună, cu deziderate foarte clare, foarte frumoase şi foarte importante, dar din care foarte multe, din păcate, nu s-au realizat şi din acest motiv ar trebui să facem împreună critica acelor ani, care au dus la rezultatele alegerilor din noiembrie 2000, în urma cărora suntem puşi într-o situaţie unde trebuie să discutăm despre un altfel de spectru parlamentar. Scuzaţi-mă pentru aceste observaţii. Astăzi va avea loc votul asupra unui nou buget elaborat de un nou guvern, care prin programul său de guvernare a trasat anumite direcţii de acţiuni şi a formulat o serie de deziderate pe care le consideră prioritare. Există astfel de priorităţi, doamnelor şi domnilor, ale acestui program, dar în acelaşi timp există priorităţi ale întregii societăţi româneşti, indiferent dacă ele figurează sau nu în programul de guvernare. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a examinat, bineînţeles, acest buget, prin optica acestor priorităţi generale şi nu în comparaţie cu programul de guvernare, această comparaţie fiind sarcina partidului de guvernământ şi nu a celor din Opoziţie. Momentul politic este extrem de important pentru România şi într-un astfel de moment, într-adevăr se impune o solidaritate a tuturor forţelor care militează pentru integrarea României în structurile euroatlantice şi europene. Dacă suntem sinceri, trebuie să recunoaştem că şansele noastre de a ne integra în anii următori sunt destul de mici, dar fără concentrarea şi concertarea demersurilor în acest sens şi aceste şanse reduse se vor destrăma. Din aceste considerente, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România va sprijini toate măsurile care vizează stabilitatea economică internă şi suprimarea mentalităţilor autarhice, etatiste, izolaţioniste şi naţionaliste şi nu vom putea sprijini, fireşte, nici o măsură, care va fi menită să menţină stările de spririt şi starea de fapte care au dus la ascensiunea acestor mentalităţi, după alegerile din noiembrie 2000. Specialiştii noştri au analizat Proiectul de Buget şi ne-am consultat cu reprezentanţii diferiţilor segmenţi ai comunităţii maghiare, respectiv cu reprezentanţii administraţiilor judeţene şi locale şi am formulat o serie de propuneri punctuale sau de principiu. Am fost nevoiţi să constatăm că nici anul acesta nu va avea loc o schimbare esenţială, privind bugetul, care este în continuare mic şi sărac în resurse, multe domenii bugetare au rămas subfinanţate, inclusiv nişte domenii vitale. De exemplu: învăţământul, cultura, sănătatea, agricultura. Totodată, lipseşte transparenţa unor sume alocate ministerelor, iar alte sume nu sunt împărţite în mod echitabil între judeţe. Nu s-a rezolvat nici problema marilor întreprinderi în pierdere, dimpotrivă, se va prelungi, probabil, o situaţie extrem de nesănătoasă în această privinţă. Totuşi, pentru abordarea de către U.D.M.R. a acestui buget a contat foarte mult existenţa sau inexistenţa intenţiei de descentralizare, în ceea ce priveşte repartizarea unor obiective bugetare. Specialiştii noştri au avut mai multe amendamente, cu acest scop şi aşa cum s-a spus deja de către colegii mei, considerăm că deschiderea manifestată faţă de aceste propuneri, deci, practic, faţă de administraţia locală, în privinţa repartizării din sursa bugetară, impozitul pe venit, într-o proporţie cu 1,5% mai mare decât valoarea actuală, înseamnă o treaptă în aplicarea principiului descentralizării financiare, pe care se fundamentează autonomia locală. De asemenea, modificarea referitoare la colectarea şi virarea sumelor din impozitul pe venit, în funcţie de locul desfăşurării activităţii de către contribuabili, răspunde la solicitarea comunităţilor locale. Paşii făcuţi în direcţia descentralizării, în acest proiect de buget, prin acceptarea unor propuneri ale Uniunii Democrate Maghiare din România, precum şi importanţa momentului când se impune cât mai urgent crearea unei stabilităţi bugetare, pentru a ne concentra asupra unor eforturi de a ajunge la o stabilitate politică reală şi de a ne alinia unor valori occidentale, inclusiv în domeniul drepturilor minorităţilor şi al convieţuirii între diferite etnii, deci toate aceste motive ne determină să sprijinim adoptarea bugetului, dar acest sprijin înseamnă, de fapt, susţinerea eforturilor de integrare şi de descentralizare şi o respingere a etatismului şi a naţionalismului autarhic. Totodată, încercările noastre de îmbunătăţire a bugetului vor continua, vom monitoriza modul în care vor fi cheltuite sumele din buget, în special cele legate de finanţarea dezvoltării inclusiv a zonelor şi localităţilor din Ardeal. Doamnelor şi domnilor senatori, Uniunea Democrată Maghiară din România va vota pentru Proiectul Bugetului anului 2001. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|||||
|
Domnule senator, regulamentul, într-adevăr, nu permite să vă cenzurez dreptul la replică, dar am rugămintea să exercitaţi acest drept în aşa fel încât să nu creăm tensiuni în sală, pentru a determina alte drepturi. Poftiţi. |
|||||
|
Lucrurile erau mai simple, dar au avut grijă unii să le complice. Este bine, totuşi, ca şi etnia maghiară să înveţe limba română, pentru a evita formulări de genul acesta, cum a spus un senator U.D.M.R., serile trecute, la televizor, cred, că "elanul acestui Guvern va lua avânt şi nu va da înapoi". Aceasta m-a distrat cel mai tare! Udemeriştii, nu-i întreabă nimeni de sănătare. Nu ştiu, nu v-am pronunţat numele, dar dumneavoastră sunteţi mereu la putere. Vorbiţi de alianţă, că nu faceţi alianţă cu noi. V-a rugat cineva? Este extranatură o alianţă dintre un purice şi un elefant. Dumneavoastră sunteţi încă foarte mici şi nu aveţi şanse să mai creşteţi! Aduc tuturor aminte că înainte de a se pronunţa în chestiuni de genul acesta, U.D.M.R.-ul ar trebui să ne spună de ce a cerut la televizor, printr-un fruntaş al său, revizuirea articolului 1 din Constituţie, şi anume, abrogarea caracterului naţional şi indivizibil al statului român. Pe urmă aveţi dreptul moral să ne ţineţi nouă predici, stimate domn. Dumneavoastră faceţi mereu pe arbitrii vieţii politice, dar nu v-aţi înscris la tribunal. De fapt, dumneavoastră nici nu aţi vorbit aici, a vorbit un spirit, un duh, un Zombi al dumneavoastră, dumneavoastră nu existaţi ca partid. (Aplauze din partea P.R.M.-ului) Conformaţi-vă Legii partidelor politice. De 11 ani U.D.M.R.-ul nu a făcut nimic pentru etnia maghiară! Aceasta este realitatea! Ungurii cinstiţi şi amărâţi vin la mine sau la P.D.S.R.... |
|||||
|
Stimate domnule... |
|||||
|
Imediat. Vreau să închei printr-un citat al lui Mihai Eminescu, care spunea aşa: "Maghiarii sunt nişte adversari foarte comici. Ei tot invocă Europa". Dar vreau să vă spun, stimaţi domni de la U.D.M.R., noi suntem în Europa cu cel puţin 1000 de ani înaintea voastră. (Aplauze din partea stângă a sălii) |
|||||
|
Are cuvântul domnul deputat Pambuccian, din partea ... Pardon, staţi puţin, domnule Pambuccian. Aşteptaţi puţin, că are dreptul la replică domnul senator şi închidem cu acest episod, cu intervenţiile pentru replică. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Nu vreau să continui şirul replicilor şi în ceea ce ne priveşte am dori un alt ton în Parlamentul României şi nu tonul unei retorici naţionaliste, xenofobe, reprezentate de către Partidul România Mare. În ceea ce ne priveşte, vă asigur, doamnelor şi domnilor din partidul respectiv, că existăm, am existat în aceşti 11 ani... |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Ilegal! |
|||||
|
... de când am intrat în Parlamentul României, prin voinţa electoratului nostru şi de când am militat şi vom milita şi în continuare, vă asigur, pentru drepturile minorităţilor naţionale şi pentru o convieţuire cât mai trainică a minorităţilor cu majoritatea, pentru un efort solidar în ceea ce priveşte suprimarea a tot ceea ce reprezentaţi dumneavoastră în Parlamentul României. |
|||||
|
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): Ruşine! |
|||||
|
Noi existăm, aşa cum există şi celelalte organizaţii ale minorităţilor naţionale, dar ceea ce este mult mai important, domnule preşedinte, că există cei care ne-au dat votul, în cazul nostru există cei aproape 2 milioane de maghiari în România ... |
|||||
|
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): 1 milion! |
|||||
|
... care doresc tot aşa, să contribuie la relansarea acestei ţări şi la integrarea ţării noastre în structurile europene şi euroatlantice - şi repet încă o dată la suprimarea a tot ce reprezentaţi dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală): Aţi numărat şi câinii?! |
|||||
|
Are cuvântul domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului Minorităţilor Naţionale. |
|||||
|
Domnilor preşedinţi ai Camerei, Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, Ar fi o dovadă de labilitate psihică să gândim astăzi altfel decât am gândit sâmbătă, când ne-am expus pe larg punctul de vedere legat de Legea Bugetului, cu care am fost şi consecvenţi, de altfel, în zilele care au urmat. Cred, însă, că este potrivit, ca în încheierea acestor discuţii să vă spun tuturor un Paşte cu bine, sărbători fericite şi să dea Dumnezeu să ne întâlnim cu bine în continuare. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul domnului prim-ministru Adrian Năstase. (Aplauze) |
|||||
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Nu am foarte multe lucruri de spus, pentru că, în definitiv, discuţia de astăzi a arătat încă o dată că suntem prea aproape de alegerile care s-au consumat şi că, în definitiv, discutând despre proiectul de buget, discutăm într-o anumită măsură despre situaţia economică a României, aşa cum este ea după patru ani de guvernare a unei anumite coaliţii şi discutăm despre numeroasele speranţe care există în societate, despre dorinţa de a rezolva cât mai multe probleme. Nu am pretenţia că am reuşit să răspundem foarte bine la toate aceste aşteptări. Din păcate, bugetul nu este un eseu, bugetul este o ecuaţie foarte simplă, în care stabileşti pentru cheltuieli, împarţi prin această lege, resursele care există. Sper ca, în anii următori, noi sau un alt Guvern să avem la dispoziţie mai multe resurse, pentru a rezolva mai bine problemele sociale, economice pe care le are România. Am ascultat cu atenţie lecţiile pe care ni le-au dat unii dintre colegii noştri, care au fost la guvernare în anii anteriori şi mă întreb, totuşi, dacă ştiu atât de bine, de ce nu au pus în aplicare aceste lucruri inteligente în perioada în care s-au găsit la conducerea ţării. Şi, de aceea, vreau să vă spun că mi se pare simptomatic felul în care colegii noştri de la Partidul Naţional Liberal au venit astăzi, aici, pentru a vorbi în numele alegătorilor noştri. Probabil că alegătorii dânşilor s-au împuţinat foarte mult şi, acum, au venit să ne vorbească în numele alegătorilor noştri... (Aplauze în partea stângă a sălii. Râsete.) Stimaţi colegi, Daţi-ne voie să avem grijă singuri de relaţia cu alegătorii noştri! Şi sunt convins că cei care ne-au ales, şi chiar şi cei care v-au ales pe dumneavoastră, câţi sunt, înţeleg foarte bine eforturile pe care le facem în această perioadă. Am făcut un test foarte interesant. Dumneavoastră lăsaţi să se înţeleagă că principala obiecţie la buget este felul în care vor fi alocaţi banii de la privatizări, încercând oarecum să induceţi ideea că vrem să folosim aceşti bani pentru a acoperi pierderile din întreprinderile de stat. Şi, atunci, tocmai pentru a testa buna dumneavoastră credinţă şi votul dumneavoastră, am acceptat un articol suplimentar, prin care să se spună foarte clar care va fi destinaţia acestor bani. În mod evident, de la această temă, aţi trecut la altele... Mie mi se pare foarte normal să vă găsiţi un drum în viaţa politică românească, un loc pe scena politică românească şi cred cu adevărat că Partidul Naţional Liberal este necesar pentru viaţa politică viitoare a ţării. Dar cred că, într-adevăr, duplicitatea din ultima vreme trebuie să înceteze. Şi mă bucur foarte mult că aţi propus rezilierea protocolului cu PDSR-ul (aplauze ale parlamentarilor din partea stângă a sălii; se strigă "Bravo!"), pentru că nu vă ascund că aveam dificultăţi în a susţine acest protocol în faţa colegilor noştri şi în faţa electoratului. (Aplauze ale parlamentarilor PDSR şi PRM.) Aţi invocat Legea referitoare la secretul de stat. Consider că este un lucru bun faptul că ieri, Curtea Constituţională ne-a dat posibilitatea de a revedea acest text, într-un fel sau altul. Dar vreau să vă spun că, în momentul de faţă, noi am revenit la Legea "Stoica", a secretului de stat, la legea pe care dumneavoastră aţi promovat-o şi care cuprinde, 90%, prevederile din legea pe are noi am votat-o. De aceea, vreau să fie clar, încă o dată, că, din punctul nostru de vedere, înţelegerile cu dumneavoastră, din păcate, nu pot să reprezinte un fundament solid pentru o construcţie. Ne-am înţeles, într-un anumit mod, în încercarea de a rezolva o problemă pe care am considerat-o importantă. Poate că soluţiile concrete nu erau cele mai bune, dar împreună am stabilit un anumit drum şi un anumit mod de a proceda. Din păcate, în momentul în care aţi văzut că un anumit punct de vedere, în faţa opiniei publice sau în faţa mass-media, poate să fie câştigător, fără nici un fel de regret aţi revenit la înţelegerea pe care o făcusem, inclusiv de ordin procedural. Şi, în discuţia pe care am avut-o aici, împreună, am spus că sunt anumite dificultăţi, le ştiam cu toţii, dar am acceptat, împreună, să mergem pe o anumită formulă procedurală. V-aţi dezis de îndată de această chestiune, în momentul în care vi s-a părut că, din punctul de vedere al imaginii partidului, puteaţi să găsiţi o altă ieşire. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că acest moment, al acestui vot, care se va da în momentul următor, este un moment în care putem să ieşim dintr-o anumită duplicitate pe care şi noi ne-o reproşăm, a relaţiei cu Partidul Naţional Liberal, care, din anumite puncte de vedere, a însemnat încercarea de a promova exclusiv proiecte ale Partidului Naţional Liberal, în timp ce colegii dumneavoastră, domnule preşedinte Stoica, ne atacau pe toate posturile de televiziune, votau împotriva noastră aproape peste tot şi cred că este bine ca lucrurile să fie clare şi să fie foarte clar exprimate. N-am să mă refer la unele dintre temele care au fost prezentate aici, nu este vreme. Vreau să înţelegeţi doar că regretăm foarte mult că nu putem să dăm mai mulţi bani pentru interne, pentru agricultură, pentru cultură... Vreau totuşi să vă spun, într-o paranteză, că intenţionăm, în săptămânile următoare, să lansăm proiectul unui muzeu de artă contemporană şi împreună cu dumneavoastră, aici, în clădirea Palatului Parlamentului, pe una dintre secţiunile neterminate, să finalizăm acest proiect, pentru că România este una dintre puţinele ţări din Europa, poate singura, care nu are un muzeu de artă contemporană. Dar, dincolo de aceste proiecte, pe care le vom putea adăuga încetul cu încetul, în funcţie de resursele pe care le vom avea, vreau să vă dau un singur exemplu, de rea-credinţă, până la urmă. Facem cu toţii eforturi de a-i convinge pe alţii că România poate să fie un partener pentru NATO, în baza unui balet politic, pe care îl ştim, la unele partide, din păcate, de foarte mulţi ani, în permanenţă, încercăm să ne vulnerabilizăm, să spunem că nu suntem capabili de nimic, că armata nu este capabilă să dea dovezi de seriozitate în acest parteneriat, în condiţiile în care experţii NATO care au venit la Bucureşti au arătat foarte clar, au făcut evaluări privind modul de îndeplinire a obiectivelor din planul de acţiune pentru aderare. De asemenea, în condiţiile în care membrii Comitetului politico-militar de la Bruxelles, în cadrul întâlnirii pe care au avut-o cu reprezentanţii noştri, s-au pronunţat în mod pozitiv asupra actualului buget al apărării. Sigur că facem eforturi deosebite pentru acest buget, sigur că este vorba de o prioritate politică, pentru că este o prioritate politică pentru noi integrarea în NATO. Sigur că sunt probleme pe care nu le-am tratat, poate, foarte bine, dar de ce să nu dăm dovadă de toleranţă unii faţă de alţii, de înţelegere a eforturilor pe care le facem? De aceea (pentru că, sunt convins, nu doriţi de la mine un discurs foarte lung acum, înainte de vot, fiecare are ideile sale foarte clare, grupurile parlamentare şi-au făcut propriile evaluări), vreau să vă mulţumesc celor care sprijină proiectul de lege şi care sper că vor vota pentru bugetul ţării, astfel încât să putem, cu o bază mai solidă, să mergem mai departe. Vreau să-i asigur pe cei care nu vor vota acest buget că dorim, în continuare, să colaborăm, în cadrul Parlamentului, pentru a găsi cele mai bune soluţii. Eu vreau să se înţeleagă foarte clar că noi nu ne propunem să dăm foarte mare importanţă problemelor care vin din trecut, tocmai pentru că avem aşa de multe probleme de rezolvat pentru viitor. Nu pentru că unele probleme din trecut nu ar prezenta importanţă, nu pentru că ele nu ar trebui tratate cu foarte multă seriozitate, dar vin peste noi toate aceste probleme, în continuare, şi nu reuşim încă să dăm răspunsurile cele mai potrivite. De aceea, îi rog pe cei care s-au pronunţat foarte critic la adresa acestui buget să înţeleagă, unii dintre dânşii, cei care au pus astăzi unele întrebări, că, în definitiv, dânşii ar fi trebuit, mai curând, să dea răspunsuri în legătură cu unele din problemele care apare în acest buget şi poate că noi ar fi trebuit să punem mai multe întrebări pentru situaţia în care suntem astăzi, în acest moment în care trebuie să votăm bugetul. Vreau să vă asigur, stimaţi colegi, şi prin dumneavoastră pe concetăţenii noştri, că dorim să reuşim împreună să facem în aşa fel încât să ne simţim capabili de un efort care să ne aducă undeva mai aproape de aşteptările noastre şi de condiţiile prin care să devenim parteneri cu cei alături de care vrem să fim în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul NATO. Vreau să vă asigur că noi vom face eforturi pe această linie, vom colabora cu dumneavoastră, indiferent de felul în care veţi vota bugetul, sigur, am în vedere situaţia unui vot pozitiv, în ceea ce priveşte această lege. Vreau, de asemenea, să îmi permiteţi, domnilor preşedinţi, stimaţi colegi, să vă doresc sărbători fericite, să vă doresc, pentru dumneavoastră, pentru familiile dumneavoastră, cele cuvenite cu ocazia Sărbătorilor de Paşti şi să ne revedem cu bine, pentru a lucra în folosul ţării! Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor care susţin votarea bugetului.) |
|||||
|
|
Vă mulţumim, domnule prim-ministru. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, Iată, ne apropiem de faza finală. Am votat procedura de vot: vot deschis, prin ridicarea mâinii. Conform art.38, aprobarea bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale de stat se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege, în ansamblul său, privind bugetul de asigurări sociale de stat. Cine este pentru? 315 voturi pentru. (Aplauze îndelungate.) Voturi împotrivă? 62 de voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Deci, bugetul de stat privind asigurărilor sociale a fost aprobat de către Parlamentul României. (Aplauze.) |
|
|||
|
|
Supun votului dumneavoastră bugetul de stat pentru anul 2001, proiectul de lege în ansambul său. Cine este pentru? 315 voturi pentru. Voturi împotrivă? 62 de voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Proiectul de Lege privind Bugetul de stat pe anul 2001 a fost aprobat de către Parlamentul României. (Aplauze îndelungate.) |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea Bugetului de stat pentru anul 2001 şi Legea Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2001. Permiteţi-mi, stimaţi colegi... (Domnul deputat Valeriu Stoica solicită cuvântul, pe o chestiune de procedură.) Nu v-am dat cuvântul, domnule Stoica! Vă rog frumos, după ce închei, vă dau cuvântul! Vă rog frumos să luaţi loc! (Rumoare, vociferări.) Permiteţi-mi, stimaţi colegi, ca, în numele meu, al domnului preşedinte Dorneanu, al Birourilor Permanente, să vă mulţumesc din inimă pentru efortul deosebit pe care l-am făcut împreună, pentru a da ţării cât mai rapid aceste două instrumente extrem, extrem de importante şi necesare pentru buna funcţionare a societăţii. Permiteţi-mi să-i dau cuvântul domnului deputat Stoica, 1 minut. (Vociferări, proteste. Parlamentarii se ridică în picioare, pentru a părăsi sala.) Stimaţi colegi, vă rog frumos! |
|
|||
|
Domnilor preşedinţi, Domnilor colegi, Pentru ca anunţul acesta privind depunerea legilor să fie făcut, ar fi trebuit să existe şi timpul fizic pentru depunerea acestor legi. Aşa încât eu cred că anunţarea depunerii acestor legi, astăzi, este în contradicţie cu Regulamentul celor două Camere. În mod normal, această anunţare putea fi făcută imediat după reluarea lucrărilor Parlamentului, deputat Sărbătoarea de Paşti. (Vociferări.) |
|||||
|
Stimaţi colegi, permiteţi-mi să dau un răspuns. Domnul preşedinte Stoica, al Partidului Naţional Liberal, poate, în momentul acesta, să ridice de la secretarul general cele două proiecte de legi, cu anexe, în forma finală, redactată. (Aplauze.) Vă doresc la mulţi ani, sănătate şi petrecere frumoasă de Sfintele Paşti! Senatul se reîntruneşte marţi, la ora 15,00, în plen. Vă mulţumesc foarte mult.
Şedinţa s-a încheiat la ora 13,05.
|
|||||
 |
