Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 aprilie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 aprilie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 aprilie 2001
|
Şedinţa a început la ora 8,35. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Corneliu Ciontu şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Radu Stroe, secretari. |
|
|||
|
Bună dimineaţa, stimaţi colegi! |
|||||
|
|
Începem lucrările şedinţei noastre de astăzi şi dau cuvântul domnului Damian Brudaşca. Poftiţi, domnule deputat. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Daţi-mi voie să vă aduc în atenţie un subiect deosebit de important, acela al implicării organismelor statului în falimentarea economiei naţionale. În ultimii ani, asistăm de cele mai multe ori neputincioşi la un proces ireversibil de pulverizare a economiei naţionale, de distrugere sistematică a potenţialului productiv al acestei ţări. După 1990, într-un mod absolut singular în lume, s-a trecut la o aşa-zisă economie de piaţă, dar nu în sensul dezvoltării capacităţilor de producţie indigene pentru a putea face faţă exigenţelor şi standardelor de calitate într-o competiţie cu produse similare din afară, ci la eliminarea treptată, conştientă, şi de aceea, iresponsabilă, a oricărei şanse a producătorului autohton de a-şi disputa nu pieţele externe cum ne-am putea gândi, dar nici măcar pe cea inernă. Pentru factorii de decizie politică şi de la nivelul Executivului, în cei 12 ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, prioritară nu a fost dezvoltarea capacităţilor de producţie, modernizarea sau retehnologizarea acestora, ci, de cele mai multe ori, închiderea lor din proprie iniţiativă sau de către cei care le-au achiziţionat la preţuri derizorii în cadrul aşa-zisului proces de privatizare. În majoritatea cazurilor, pe baza unor slogane dirijate de forţe interesate, s-a avut în vedere doar lichidarea unităţilor respective, argumentându-se pretinsa lor lipsă de eficienţă, chiar şi atunci când, prin profilul lor de producţie, ele erau unice la nivelul economiei naţionale sau jucau un rol decisiv în industria pe orizontală. Sectorul cel mai greu lovit de această politică bizară l-a reprezentat mineritul unde, după cum se ştie, au fost disponibilizate zeci de mii de persoane şi închise numeroase mine. În această situaţie se află şi mina de feldspat din localitatea Muntele Rece, judeţul Cluj, aparţinând S.C. Cominex S.A. Cluj. Aşa cum am precizat mai sus, mina de la Muntele Rece reprezintă cea mai mare rezervă de feldspat alcalin şi potasic din ţară. Ea a funcţionat între anii 1954-1994, fiind principalul furnizor pentru mai multe întreprinderi din judeţul Cluj şi din ţară şi livrând la export peste 60% din producţia realizată. Din informaţiile pe care le deţin, aici, se obţinea o producţie de până la 10.000 de tone pe lună, atât prin exploatările la suprafaţă, cât şi din subteran, având un randament de până la 90-95%. La această mină îşi desfăşurau activitatea circa 300 de angajaţi, majoritatea localnici sau din zonele apropiate. Din motive absolut necunoscute, S.C. Cominex S.A. Cluj a decis în 1994 încetarea totală a activităţii de exploatare minieră de feldspat de la Muntele Rece, nu pentru că ar fi încetat cererea de feldspat la intern şi export, şi nici pentru că ar fi fost nevoie de investiţii mari în dotare sau în activitatea de producţie. În prezent, foştii beneficiari ai minei se aprovizionează din export, la preţuri cu mult mai mari decât cele pe care ar fi trebuit să le plătească pentru feldspatul de la Muntele Rece. Printre altele, este de remarcat că se plătesc importante sume de bani pentru transportul acestei materii prime deşi, la mai puţin de 35 de km de Cluj-Napoca, deţinem cea mai mare mină de feldspat din România. După încetarea activităţii, au fost lăsate în paragină blocurile sociale, dormitoarele, cantina, magaziile, sediul administrativ, atelierele de reparaţii şi întreţinere, sala de compresoare, vestiarele şi mijloacele de transport auto. O simplă analiză a acestei situaţii inadmisibile ne impune concluzia că asistăm la un act de asociere conştientă cu cei care urmăresc distrugerea capacităţii economice a ţării. În contextul economiei naţionale, mina de la Muntele Rece nu reprezintă mare lucru, s-ar putea spune, dar din potenţialul de care dispune şi prin faptul că este printre puţinele de acest fel, inactivitatea ei conduce la eforturi financiare inutile şi ar putea fi canalizate spre alte domenii aflate şi ele în suferinţă. Închiderea minei de la Muntele Rece are însă şi un impact social devastator. Peste 300 de angajaţi împreună cu familiile lor şi-au pierdut unica sursă de venit, fiind aruncaţi în braţele mizeriei, lipsei şi sărăciei cronice. Având în vedere cele de mai sus, solicit primului-ministru şi celorlalţi factori responsabili ai Executivului să dispună analizarea în regim de urgenţă a situaţiei de la Muntele Rece şi să dea dovadă că, şi din punct de vedere social şi din punct de vedere economic, nu rămân indiferenţi în faţa acestui exemplu cras de subminare a economiei naţionale, de distrugere a resurselor şi capacităţilor sale de producţie. Mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul deputat Traian Dobre. Se pregăteşte domnul profesor Leonăchescu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, În contextul discuţiilor referitoare la exerciţiul bugetar pe anul în curs, un capitol esenţial şi fundamental a fost acela referitor la fondurile publice destinate educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, sportului, adică acelor sectoare care, în viziunea materialist-dialectică superdogmatizată, se numeau, cu nedisimulat dispreţ şi condescendenţă neproductive. Adică, el era un fel de moft sau un lux ce trebuiau tratate ca atare, respectiv, ca fonduri care să le asigure supravieţuirea şi existenţa firavă în ceea ce mai rămânea de la programele de industrializare şi de construirea unei structuri economice, care acum se dovedesc a fi în contrasens cu tendinţele majore ale economicului de pretutindeni. Recent adoptatele măsuri privind trecerea României la societatea informaţională, precum şi succesul de care s-a bucurat simpozionul organizat de premierul Adrian Năstase pe tema noii economii, mă îndreptăţesc să subliniez şi aici importanţa tot mai decisivă a sectoarelor amintite, sectoare care asigură concomitent eficienţă şi bunăstare, dezvoltare durabilă şi speranţă de viaţă de nivel european. Rolul intervenţiei mele este acela de a invita la o reflecţie suplimentară şi profundă a ceea ce realmente dorim să construim în această ţară, cum şi cu ce resurse. Lupta pentru o finanţare cât mai generoasă din fondurile bugetare este firească şi de înţeles, dar rezolvarea problemelor interne doar pe seama pompării de resurse nu poate fi acceptată ca fiind singura şi cu atât mai puţin cea mai eficientă. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că aceste domenii ale vieţii individuale şi sociale nu beneficiază de un management performant, iar fondurile alocate nu au primit întotdeauna cea mai adecvată şi cea mai eficientă utilizare. Manageriatul eficient este o resursă care poate dubla sau tripla eficienţa uneia şi aceleiaşi cantităţi de fonduri alocate unui sector. De aceea, consider că exerciţiul bugetar nu trebuie analizat doar cantitativ, ci şi calitativ, nu numai financiar, ci şi managerial. În această ultimă instanţă, manageriatul financiar defectuos a fost şi cauza pentru care multe împrumuturi externe apar ca fără rost sau ca o îndatorare exagerată a ţării. Propun aici o măsură de eficientizare a utilizării fondurilor alocate prin intermediul bugetului, şi anume legiferarea obiectivităţii recuperării resurselor prost utililzate de la persoanele responsabile de acest management defectuos sau chiar de deturnare a utilizării fondurilor în direcţii nonperformante. Presa este plină de asemenea exemple şi fiecare dintre noi ştim suficiente situaţii în care resursele sunt, pur şi simplu, subtilizate sau prost utilizate. Pledoaria mea pentru management performant o fac nu numai în calitate de doctor în economie, specialitatea management, ci şi în aceea de cetăţean care resimte dureros ineficienţa utilizării terenurilor, a subvenţiilor de la stat şi a fondului general de timp. Este de notorietate generală dictonul conform căruia "nu există ţări bogate şi ţări sărace, ci doar ţări în care există management performant şi ţări în care acesta pur şi simplu nu există". Sărăcia românilor este una care are profunde cauze interne şi consider că este de datoria mea să atrag atenţia asupra factorului management de calitate care ar trebui să figureze în buget, în mod expres, la fiecare capitol bugetar. Poate o asemenea precizare expresă ar putea să stimuleze preocuparea tuturor ordonatorilor de credite şi a subordonaţilor acestora pentru managementul performant atât de necesar unei economii care vrea să decoleze spre zone mai înalte ale clasamentului pe ţări, fie în Europa, fie în lume. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat Dobre, şi să vă audă cine trebuie şi să şi acţioneze cum aţi solicitat dumneavoastră. |
|||||
|
|
Domnul Leonăchescu are cuvântul. Se pregăteşte doamna Paula Ivănescu. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat auditoriu, În zilele de 23 şi 24 martie 2001, s-a desfăşurat la Chişinău Concursul republican la Limba şi Literatura Română, o olimpiadă şcolară mai puţin obişnuită, care ne-a reţinut atenţia. Au intrat în concurs: 19 elevi şi eleve din clasa a IX-a, 28 din clasa a X-a, 30 din clasa a XI-a şi 36 din clasa a XII-a; în total, 113 şcolari, dintre care 104 eleve şi doar 9 elevi. Participanţii provin din 29 localităţi, şi anume: 45 din Chişinău; 13 din Bălţi; 6 din Ungheni; 5 din Soroca; Hânceşti, Cahul, Căuşeni şi Briceni cu câte 4 reprezentanţi; câte 3 din Vulcăneşti şi Călăraşi; câte 2 din Ştefan Vodă, Orhei şi Iargara; câte un concurent din: Râbniţa, Ocniţa, Şuri judeţul Soroca, Răşcani, Mileşti, Măgdăceşti, Comrat, Siret, Donduşeni, Drochia, Costeşti, Horodişte, Tighina, Cimişlia, Rezina şi Făleşti. Şcolile de la care provin cei 113 concurenţi poartă numele unor ilustre personalităţi: Mircea Eliade, Vasile Alecsandri, Dante Alighieri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Liviu Damian, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Vasile Anestiade, Onisifor Ghibu, Alexe Mateevici, Constantin Stere, Gheorghe Asachi, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Ioan Vodă, Ştefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Spiru Haret, Boris Cazacu etc. Cele 83 cadre dicdactice, dintre care 78 sunt profesoare, ce şi-au însoţit elevii, reprezintă valori cunoscute în domeniu: Marin Eugenia (mama regretatei cântăreţe Doina Aldea-Teodorovici), Bolocan Viorica, Melenteanu Elena, Nicolaescu Aliona, Rusnac Ludmila, Stamu Eugenia, Prunici Lilia, Păunescu Svetlana, Cubreacov Natalia, Cociu Tatiana, Burduja Svetlana, Ionaş Iulia, Fortuna Elena, Danoi Ana, Teacă Larisa, Cărăuş Galina, Creciun Maria etc. Ne pare rău că, în timpul limitat de care dispunem, nu le putem prezenta numele tuturor celor care şi-au educat elevii în spiritul limbii române până la nivelul republican. Cine sunt câştigătorii acestui concurs din Basarabia? Tinerii şi viitorul nostru comun, pentru care nici un sacrificiu nu este prea mare. Am dat aceste detalii, pentru unii, poate, nesemnificative, ca să constatăm o realitate: în Basarabia (şi un liceu din Soroca poartă acest nume) limba română este la ea acasă. Despre sintagma "limbă moldovenească" nu mai vorbesc decât duşmanii şi ignoranţii, şi ei din ce în ce mai rar. Această creaţie a imperiului sovietic, forma degenerată a imperiului rus, este rodul otrăvit al urii contra poporului român şi a limbii române. Iată că, dincolo de ocupaţiile militare şi samavolniciile ucigaşilor de profesie, dincolo de nebunia modelelor politice totalitare care au însângerat acest colţ de lume, limba română a supravieţuit şi-şi afirmă valenţele. Să-i urăm cale liberă spre mintea şi inimile tuturor românilor aflaţi sub vremi şi s-o ajutăm după puterile noastre să învingă toate barierele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu. Se pregăteşte domnul Becsek-Garda Dezideriu. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Este evident că în societatea românească există mari disparităţi între sat şi oraş, între diverse categorii sociale, între periferie şi centru, între femei şi bărbaţi, între copiii de la sat şi copiii de la oraş, şi, în aceste condiţii, noi, cei care trebuie să hotărâm soarta ţării, trebuie să ne aplecăm spre aceste mari discrepanţe şi să organizăm în aşa fel societatea încât să li se ofere tuturor o şansă. Deci, este vorba de egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii României, indiferent de etnie, indiferent de sex, indiferent de religie, indiferent de locul în care locuieşte. În acest context, la iniţiativa mea, în cursul lunii martie, a avut loc o întâlnire a reprezentantelor grupurilor politice din Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai sindicatelor şi ai unor NGO-uri, precum şi ai unor institute de renume în ceea ce priveşte drepturile omului. La această întâlnire, care avea drept scop o consultare în ceea ce priveşte modificarea Constituţiei referitor la egalitatea de şanse, a reieşit o propunere comună care, iată, a prins contur. Este vorba despre o scrisoare transmisă primului-ministru, domnului Adrian Năstase, precum şi tuturor doamnelor ministru şi domnului ministru pentru relaţia cu Parlamentul referitor la înfiinţarea unui organism care să se ocupe de egalitatea de şanse. Această scrisoare, prin lobby-ul făcut de doamnele deputate în grupurile lor parlamentare, a fost semnată de către liderii de grup şi a fost transmisă, spre ştiinţă, preşedintelui României şi "adrisanţilor". Această scrisoare sună astfel: "Stimate domnule prim-ministru, Stimate doamne şi domni miniştri, Grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor au remarcat preocuparea Guvernului României pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă materiale şi morale ale familiilor din ţara noastră, mai ales ale femeilor. Acestea se confruntă cu situaţii de discriminare în fapt pe piaţa muncii, în familiile lor şi în societate. Apreciem că experienţa Uniunii Europene şi a ţărilor membre în această chestiune poate fi valorificată şi de ţara noastră prin adoptarea unei politici asemănătoare în domeniu. Înfiinţarea unui observator al egalităţii de şanse, instituţie publică autonomă, după modelul european este, cu siguranţă, necesară. De asemenea, la nivel guvernamental, problema trebuie să-şi găsească cea mai potrivită reflectare instituţională. Considerăm cu totul insuficientă organizarea în interiorul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a actualei Direcţii pentru egalitatea şanselor. Resursele dedicate problematicii femeilor, a familiilor din România sunt cu totul nesemnificative în raport cu realitatea şi urgenţa unor soluţii guvernamentale. Complexitatea problematicii impune un alt nivel al resuselor guvernamentale necesare domeniului şi o altă poziţionare în ierarhia guvernamentală. Înţelegem constrângerile cu care se confruntă Guvernul şi dificultatea temporară de a înfiinţa instituţiile necesare pentru ca într-un timp rezonabil, România să avanseze semnificativ şi în acest domeniu. Considerând toate acestea, vă supunem atenţiei solicitarea noastră de a întreprinde demersurile necesare pentru înfiinţarea şi organizarea unui Secretariat de stat pentru şanse egale în subordinea directă a primului-ministru". Semnează liderii Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor. Ţin să menţionez că Grupul de iniţiativă care a conceput şi s-a ocupat de lobby-ul necesar în grupurile parlamentare este alcătuit, din partea P.D.S.R., de doamna Viorica Afrăsinei şi doamna Mihaela Murariu Mura; din partea Partidului România Mare, doamna Ionescu Smaranda; din partea Partidului Naţional Liberal, doamna Mona Muscă şi din partea Partidului Democrat, subsemnata, Paula Ivănescu. Sperăm că ne veţi sprijini în continuare pentru înfiinţarea unui asemenea organism şi vreau să vă asigur că nu este vorba numai de participarea paritară a femeilor, în timp, la decizia politică, este vorba de a acorda şanse egale, spre exemplu, copiilor de la sat faţă de cei de la oraş de a se bucura de acelaşi tip de educaţie, deci de şanse pentru viaţă, de a se bucura şi cei săraci de condiţii minime de vieţuire şi aşa mai departe. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Da, vă mulţumim şi noi. Din respect pentru doamna Paula Ivănescu, nu puteam să întrerup... |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul Garda Dezideriu. Se pregăteşte domnul Radu Ciuceanu. |
|
|||
|
Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Anul trecut, în campania electorală, atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare, P.D.S.R.-ul a promis atragerea investiţiilor străine directe şi crearea de noi locuri de muncă pentru diminuarea şomajului. M-am bucurat de faptul că în programul de guvernare pe anii 2001-2004, în opţiunile strategice privind relansarea economiei naţionale, am regăsit aceste idei şi multe altele care trebuiau să ducă la o microstabilizare economică, la îmbunătăţirea substanţială a mediului de afaceri, precum şi promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene. Pentru a fi şi mai la subiect, aş cita doar o idee din acest program cuprinzător: stimularea investiţiilor de capital românesc şi străine prin reducerea fiscalităţii pentru profitul investit şi prin alte facilităţi pentru cei care investesc pentru dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Însă, în teritoriu, chiar primarii P.D.S.R.-işti obstrucţionează programul bazat pe creşterea economică a partidului de guvernământ. Cazul concret e cel de la Municipiul Turda, unde chiar domnul primar Golaş, prin atitudinea sa, a împiedicat creearea a 50 de noi locuri de muncă. La începutul anului 2001, omul de afaceri din Italia, domnul Renzu, dorea să înfiinţeze o tipografie şi o fabrică de ambalaje de carton care să producă ambalaje de hârtie alimentare conform normelor Comunităţii Europene. Firma "Italotehnic Consulting " S.R.L., în prima fază a investiţiilor, a adus în ţară maşini în valoare de peste 4 miliarde lei, iar în faza a doua doreşte să construiască o hală nouă cu două nivele, pe o suprafaţă de 1000 metri pătraţi. Deci, situaţia proprietăţii este foarte clară. Totuşi, primarul P.D.S.R.-ist susţine pe fostul său tractorist care locuieşte într-o încăpere fără autorizaţie de construcţie, fără acte de proprietate, dar care prin prezenţa şi atitudinea sa, obstrucţionează derularea investiţiei. Nesoluţionarea unei situaţii extrem de simple, lipsa de bunăvoinţă faţă de investitorul străin din partea primarului P.D.S.R.-ist precum şi alte cazuri asemănătoare, fac ca relansarea economiei naţionale şi îmbunătăţirea mediului de afaceri să rămână o ipoteză fără acoperire. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul Radu Ciuceanu. Se pregăteşte doamna Mihaela Ionescu. |
|
|||
|
Domnule prezident, Stimat auditoriu, Interpelarea mea este adresată domnilor miniştri Mircea Geoană şi Răzvan Theodorescu. "Commedia dell arte" Mă apropiu de fericire, ca un veritabil beato Angelico şi, în definitiv, de ce nu aş fi un fra Angelico? Toate lucrurile merg bine... În ţară se simte căpăstrul pus pe telegarii pe care până deunăzi nu reuşise încă nimeni să-i domolească, iar căruţa, respectiv ţara, sireaca, zăcea, până mai ieri, dezghiocată în şanţ. Acum, însă, drumul pare drept şi pavat, iar grijile s-au spulberat ca norii pe cerul de primăvară. Drept urmare, ne putem arunca privirea peste umăr şi să facem câţiva paşi... în istorie. A fost odată ca niciodată, a fost un copil urgisit, de neam mare, ajuns rege fără coroană, într-o ţară de la Dunărea de jos. A avut ghinioane peste ghinioane şi cel mai mare, mi se pare, a fost acela, dincolo de existenţa unei familii "destrămate" şi de prezenţa unui părinte dezertor şi sperjur, criminal şi arghirofil, de a nu fi avut curajul să se clădească singur, la vârsta când cei unşi de Domnul îşi dau dimensiunea propriei lor valori, iar curajul unui monarh nu poate fi mai prejos decât eroismul ultimului său soldat, ci se măsoară în momentele când ţara îi solicită şi lui chiar supremul sacrificiu al vieţii. Or, tocmai această virtute a eroismului, care nu este obligatorie pentru cetăţeanul de rând, pentru capetele încoronate devine reprezentativă şi permanentă. Din păcate, regelui Mihai i-a lipsit aproape în totalitae, excepţie făcând greva regală din 1945. Se spune că un rege este asemeni preotului, care umblă cu jumătăţi de măsură: ori te răscumpără în faţa lui Dumnezeu, ori te pierde în stihiile iadului. Ce ar mai fi avut de pierdut regele nostru în 1947 când i s-a fluturat în faţa ochilor abdicarea? Şi ce s-ar fi întâmplat dacă refuza semnătura? Evident, foarte puţine primejdii, căci era exclusă posibilitatea unei arestări şi a unui voiaj în Siberia întrucât Stalin îl decorase nu demult cu cel mai înalt ordin sovietic. De partea cealaltă, multă şi foarte multă demnitate cu cât şi pentru un rege există o expiere a greşelilor comise (cel puţin în faţa supuşilor săi) şi imaginea execuţiei din Valea Piersicilor, cu trupul Mareşalului mustind de sânge, ar fi trebuit să-l urmărească nu numai în ziua de 1 iunie 1946, când pleacă surâzând către reşedinţa regală din Sinaia, dar şi în anii cei lungi ai despărţirii de ţară. La acest refuz al curajului se mai adaugă un fapt de o importanţă şi semnificaţie capitală. Ani de zile prezenţa sa peste hotare a însemnat pentru milioane de români întemniţaţi în propria lor ţară, un simbol al rezistenţei faţă de ocupantul sovietic şi năimiţii săi. Din păcate, regele Mihai a fost departe de această speranţă a continuităţii monarhice prin simţire şi mai ales prin limbă. De aceea socotim că faptul de a nu-şi fi învăţat fiicele timp de 22 de ani o boabă pre limba părinţilor săi, dintr-o ţară atât de ospitalieră şi generoasă, valorează şi rămâne a doua şi adevărata lui abdicare (de data aceasta, neimpusă de nimeni). Regele Mihai nu a mai crezut niciodată, la Versoix sau aiurea, în învierea poporului român şi mai grav pentru el, de a nu fi aflat că de acest vis noi nu ne-am despărţit niciodată. Surse sigure ne informau în 1988 că Maiestatea sa regele Mihai fusese contactat de americani, în vederea unor mult aşteptate evenimente care urmau să se desfăşoare şi în România. Pentru el, însă, era prea târziu. Astăzi, din interese minore, politicianiste, este invitat în ţară. Dar, să ne aducem aminte de sutele de mii de români care au plătit cu suprema jertfă împotrivirea la un regim odios şi cărora nu le mai putem oferi nici palate, nici proprietăţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Are cuvântul doamna deputat Mihaela Ionescu. Se pregăteşte domnul deputat Cerchez Metin. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor colegi, Declaraţia mea se adresează domnului ministru Cozmâncă. Se pare că s-au rezolvat toate problemele cetăţii lui Bucur, ciobanul iubitor de câini. Străzile au fost pavate, aleile dintre blocuri, aşijderea, gropile au fost astupate, transportul în comun merge fără greş, curăţenia oraşului este impecabilă, zăpada şi noroiul sunt numai amintiri, problemele comerţului stradal s-au rezolvat cu buldozerele care au distrus inclusiv trotuarele şi spaţiile verzi adiacente, lăsând pe micii comercianţi fără locuri de muncă, iar pe locuitorii blocurilor fără vreo altă sursă apropiată de pâine, apă minerală, lapte, produse care acum le pot găsi doar la cel puţin două-trei staţii de tramvai distanţă. Cât despre descentralizarea responsabilităţilor, ea a devenit o realitate (oare?), iar primăriile de sector îşi pot gospodări zona sau măcar parcurile; traficul stradal a fost perfect sistematizat, evitându-se sensurile unice aberante, parcările sunt acum în număr satisfăcător, trotuarele sunt la nivel european, panourile publicitare funcţionează conform unui plan şi unei strategii care elimină arbitrarul şi posibilele fraude, liceele şi spaţiile au fost renovate şi consolidate. Ce-a mai rămas era doar o singură problemă: problema câinilor comunitari, care, ba sunt vagabonzi, ba sunt turbaţi, ba muşcă copiii de obraz şi, mai nou, sperie de moarte muncitoarele de la "Apaca" atunci când ies din schimbul doi. Vrem să intrăm în Europa, dar să nu semănăm cu olandezii, care, în capitală, au pus la dispoziţia iubitorilor de câini un câmp aflat în cartierul rezidenţial, lângă Congresgebow, adică Sala Congreselor, chiar în spatele Ambasadei Române, teren unde sunt aduse patrupedele oraşului, de 3 ori pe zi, la aerisit, şi nu numai. Pe trotuare, din 10 în 10 metri, erau imprimate cu un semn alb de interzicere pentru căţeii care murdăresc trotuarele, căci aşa s-a făcut la olandezi educaţia, cu încetul, cu răbdare, cu înţelegere, atât faţă de animale, cât şi pentru stăpânii lor. În Olanda, ţara în care pământul a fost recuperat cu greu, prin îndiguiri, de la mare, există cimitir de câini. Dacă un câine rătăcit sau fără stăpân nimereşte pe linia de tramvai, acesta este tratat precum vaca sfântă în India. Se întrerupe circulaţia şi se goneşte câinele prin claxoane moderate. Nu se ba câinii cu ranga, nu se prind cu lasoul sau cu şbilţul, nu se omoară bestial cu injecţii, nu sunt împuşcaţi pe stradă. Nimeni nu se gândeşte la aşa ceva, şi cu atât mai puţin vreun primar. În Franţa, o altă ţară alături de care am dori să fim consideraţi ca europeni şi nu hingheri, situaţia câinilor părăsiţi de stăpânii iresponsabili în preajma vacanţelor este larg mediatizată, iar patrupedele orfane sunt imediat prezentate spre adopţie în cadrul emisiunilor TV pentru iubitorii de animale sau pentru a fi preluate de organizaţiile de protecţia animalelor. În Tel-Aviv şi Atena, numărul pisicilor comunitare este atât de mare, încât întrece pe cel al porumbeilor. Pe străzi, prin parcuri, prin scuaruri întâlneşti pisici dolofane şi frumoase care sunt considerate ca făcând parte din decor, ca şi porumbeii. La Atena, numărul câinilor fără stăpân este atât de mare, încât cei care ies prin parcuri să facă jogging pe înserat îşi iau cu ei un baston să se protejeze, la nevoie, dar nu să ucidă căţeii. Acolo toată lumea ştie că instinctul îl face pe câine să urmărească pe cel care fuge; nu pentru că ar fi rău sau pentru că ar vrea să-l muşte sau pentru că ar fi turbat, ci pentru că aşa este firea lui. Tocmai de aceea, câinele este un animal de pază, de protecţie, întrucât pune pe fugă pe răufăcători. La Bucureşti, numărul câinilor de rasă a crescut extraordinar, aşa că, în fiecare maşină luxoasă, poţi vedea capul drăgălaş al celor mai scumpe rase. Se organizează expoziţii chinologice, se omologhează rase noi. Din păcate, nici un primar nu s-a gândit să ofere acestor animale locuri speciale, astfel încât acestea să nu murdărească parcurile şi trotuarele. Aceasta ar fi trebuit făcut, nu declanşarea unui pogrom faţă de această categorie minoritară, fără ajutor, fără grai, fără putere de apărare, faţă de aceşti câini comunitari, care au şi ei rolul lor compensator de stârpitori de şobolani, de curăţători naturali ai resturilor proteice din gunoaiele stradale care, altfel, ar produce, prin putrezire, molime. Oare cine s-o fi făcut vinovat de stivele de gunoaie care împânzesc Bucureştiul? Aceşti câini care protejează blocurile, anunţă orice pătrundere de persoană străină în perimetrul lor şi nu cer decât un minim de hrană şi puţină apă, în lipsa cărora înceasrcă şi ei să te facă să înţelegi că le e foame şi sete. Soluţia este simplă: puţină milă şi atenţie faţă de aceşti bodyguarzi fără simbrie şi fără uniformă. Ei nu trebuie omorâţi, nu trebuie consieraţi şobolani. Ei sunt prietenii omului şi trebuie ocrotiţi. Cine nu se ocupă de gropile din pavaj, de conceperea unui plan de scurtă şi lungă durată pentru organizarea activităţii primăriei capitalei, de îndeplinirea promisiunilor electorale, dar dovedeşte un fixism în gândire, cine nesocoteşte hotărârile unui consiliu municipal, al cărui membru sunt, şefi de comisii de specialitate, ei înşişi avocaţi, medici de renume, foşti militari, profesori universitari şi conducători de instituţii universitare, cadre inginereşti superioare, care, toţi, reprezintă voinţa unui electorat mult mai numeros decât al primarului general, cine minte cu nonşalanţă un grup de parlamentari, senatori şi deputaţi de Bucureşti, veniţi să-l întrebe dacă omorul continuă şi în timpul sfârşitului de săptămână, cine nesocoteşte ordinul prefectului, care reprezintă Guvernul, cine nu ştie că suntem în Săptămâna Luminată cine face toate acestea, nu poate şi nu trebuie să rămână primar, nici în Constanţa sa de baştină, nici în Bucureşti, care este capitală europeană! Mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul deputat Cerchez, se pregăteşte domnul Ilie Merce. Aţi inversat. Domnul Pambuccian. Să înţeleg că a renunţat domnul Cerchez? Nu. Aţi inversat. Bine. Am înţeles. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi, 24 aprilie, este o zi cu conotaţii tragice pentru armenii de pretutindeni, pentru că pe 24 aprilie 1915, în regiunile estice ale Imperiului Otoman şi la Istanbul s-a declanşat un pogrom fără precedent, căruia i-au căzut victime un număr foarte mare de armeni. Numărul victimelor, estimat din mai multe surse, a depăşit 1.300.000 de armeni, cetăţeni loiali ai Statului Otoman. Subliniez asupra acestui cuvânt: cetăţeni loiali ai Statului Otoman, pentru că armenii au acceptat atunci să meargă până la un război fratricid între armenii din armata imperială otomană şi armenii din armata imperială ţaristă, fiecare dintre ei fiind loiali statului în care au trăit. Acest prim genocid al secolului XX a fost posibil datorită faptului că vremurile erau tulburi, un imperiu se destrăma, pentru a face loc unui stat modern, care este Turcia de astăzi. În asemenea vremuri au existat câţiva responsabili, pentru că nu popoarele sunt responsabile pentru asemenea evenimente tragice, ci personalităţile politice care le iniţiază şi care le conduc. Cred că este potrivit să numim aici aceşti responsabili, începând cu penultimul sultan otoman, Abdul Hamid, care s-a împotrivit din răsputeri reformării şi modernizării imperiului şi căruia i-au căzut victime, începând cu sfârşitul secolului XIX, primii armeni, doritori de asemenea reforme şi continuând cu patru personalităţi politice, condamnate de însăşi Curtea Marţială Turcă la 5 iulie 1919, este vorba de Talat, de Enver, de Gemal şi de doctor Nazâm, personalităţi care au girat moral şi au ordonat acest masacru. Sigur, în istoria oricărui popor pot exista momente de rătăcire ca acesta. Sigur, unor personalităţi de acest tip li se alătură imediat oportunişti, oameni care consideră că poate fi justificată şi poate reprezenta o soluţie crima. De altfel, Talat a şi experimentat această crimă împotriva armenilor, ucigând toţi câinii din Istanbul, cu puţin timp înainte. Niciodată nu voi considera poporul turc vinovat. Armenii din Imperiul Otoman, la fel ca celelalte minorităţi din Imperiul Otoman s-au bucurat întotdeauna de drepturi largi şi am să citez din ce spunea Mustafa Kemal, întemeietorul Turciei moderne, în timpul procesului care a avut loc în 1919: "Compatrioţii noştri au comis crime nemaipomenite, au recurs la toate formele de despotism care pot fi concepute, au organizat deportarea şi masacrul, au ars de vii nou-născuţi, stropiţi cu petrol, au violat femei şi tinere fete, i-au pus pe armeni în condiţii insuportabile pe care nici un popor nu le-a cunoscut în întreaga istorie". am încheiat citatul din Mustafa Kemal, întemeietorul Turciei moderne. Vă veţi întreba de ce am luat cuvântul astăzi, când nu se împlineşte o cifră rotundă, la această tribună. M-am hotărât să vorbesc în anul acesta despre genocid, pentru că anul acesta este un an cu mare însemnătate pentru poporul armean. În acest an, poporul armean împlineşte 1300 de ani de creştinism de stat şi în acest an, o coincidenţă fericită, se împlinesc 600 de ani de când armenii din România, prin bunăvoinţa lui Alexandru cel Bun, au înfiinţat un episcopat. Consider că este datoria mea morală, ca urmaş al unei familii care a reuşit să scape din aceste masacre. familia mea este originară din Adana şi bunicul meu s-a considerat cetăţean loial turc, până la moarte. Primii cetăţeni români în familia mea s-au considerat părinţii mei. Deci consider că este datoria mea morală să vorbesc astăzi, amintind despre toate aceste victime ale unui moment de nebunie al istoriei şi este datoria mea morală să mulţumesc poporului român, care a fost primul popor care i-a primit pe armenii care au reuşit să scape din aceste masacre. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul deputat Ilie Merce, se pregăteşte domnul Cerchez Metin. Iar schimbaţi? Bine. Poftiţi, domnule Merce. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Pentru că am început la 8,30, domnule Merce, am mai admis mici depăşiri, de aceasta nu am intervenit. |
|||||
|
În pofida unor modele şi scenarii prin care se încearcă restructurarea Europei, cred că sunteţi de acord cu mine că încă ne aflăm într-o Europă a naţiunilor, a patriilor, că orice naţiune are simboluri specifice pe care le apără şi le protejează prin toate mijloacele. Statele Europei actuale sunt creaţii ale naţiunilor şi pe cale de consecinţă acestea sunt datoare să gestioneze naţiunile în stare de securitate. Orice naţiune se află în stare de securitate numai dacă are capacitatea de a-şi apăra şi promova valorile şi interesele specifice, prin mijloace care să nu ducă la tensiuni şi confruntări de natură armată, cu consecinţă dezastruoasă atât pe plan intern, cât şi pe cel al securităţii şi stabilităţii internaţionale. Istoria secolului XX ne confirmă faptul că acele state care şi-au clădit puterea numai pe o forţă armată şi care au recurs la mijloae violente pentru a-şi impune interesele şi voinţa s-au dovedit a fi neviabile, fiind supuse unor evoluţii dramatice sau chiar dispariţii de pe scena istoriei. Evenimente mai recente, petrecute pe continentul european, şi în special cele din apropierea graniţelor României, constituie semnale suficient de clare că statul român continuă să fie ţintă, dar şi victimă, a unor centre de putere, organizaţii transnaţionale sau supranaţionale oculte, sprijinte de forţe profund antinaţionale din interiorul ţării, care şi-au făcut drept obiectiv pentru mileniul III distrugerea României ca stat naţional unitar şi independent, în demersul lor de a construi o lume după principiul "toţi o turmă şi un păstor, toţi o apă şi un pământ". Cele mai multe naţiuni din Europa centrală şi răsăriteană s-au trezit într-o situaţie extrem de controversată şi contradictorie. Ele nu pricep cum se face că de când au scăpat de totalitarism, cu toate zbaterile şi eforturile au decăzut drastic din punct de vedere economic, militar, dar şi social, fiind inapte să asigure propria stare de securitate şi obligate astfel să accepte tutela unor mari puteri. Explicaţia nu este greu de găsit: marile puteri, într-o cârdăşie ascunsă, ca de altfel dintotdeauna, şi-au reformat metodologia de agresare şi supunere a statelor mici. Agresiunile nu se mai duc cu armamentul clasic, iar faza războaielor în care erau implicaţi milioane de oameni este depăşită. Marile puteri şi-au construit stat savant, capabil să utilizeze o altă armă de agresiune, la adresa statelor naţionale, a naţiunilor, cu efect mai percutant şi într-un timp mult mai scurt. Realitatea României de astăzi ne confirmă că cea mai teribilă armă folosită împotriva naţiunii noastre este războiul informaţional, folosit, de fapt, împotriva tuturor celor care nu intră în regula jocului impus în lupta pentru dominaţie şi chiar împărţirea sferelor de influenţă. Chiar dacă au perceput fenomenul, nici unul din guvernele care s-au perindat la conducerea României după 1989 nu au avut curajul să iasă la rampă, să explice cetăţenilor acestei ţări de ce nu mai avem economie naţională, de ce nu mai avem sistem propriu de telecomunicaţii, de ce sectoare strategice au intrat pe mâini străine, de ce în loc să cultivăm grâul, îl importăm, de ce copiii noştri nu mai merg la şcoală, de ce populaţia României este în continuă scădere, de ce bătrânii nu mai au bani de medicamente, de ce românii din străinătate nu sunt uniţi, de ce Europa occidentală se uită chiorâş la noi şi ne numeşte "neamul lui Dracula", de ce tinerii pleacă din ţară, de ce suntem dezbinaţi şi ne războim între noi, de ce toţi aventurierii străini devin bogaţi peste noapte şi stăpâni pe munca noastră şi pe copiii noştri, obligaţi să muncească pentru alţii, de ce nu se mai leagă nimic în această ţară? Mai mult, politicienii şi guvernanţii noştri, cu aere de europeni au declarat deseori cu emfază că aşa este în democraţie. Pierderile suferite de România pe toate planurile de 11 ani încoace sunt, fără îndoială, efectele agresiunilor informaţionale la care am fost supuşi, în care naţiunea română a fost nu numai ţintă, dar şi victimă. Lipsa de informaţii şi incapacitatea de a face faţă acestor diversiuni mai explică şi de ce la ora actuală statul român a vândut pe nimic importante resurse strategice: petrol, lemn, ciment şi altele, de ce nu mai avem flotă maritimă comercială, de ce copiii învaţă istoria după manuale alternative, de ce încearcă discreditarea simbolurilor naţionale, începând cu Biserica ortodoxă română, şi de ce cei mai înalţi slujitori ai ei sunt supuşi unor acţiuni de compromitere şi aşa mai departe. Aceste agresiuni informaţionale, împreună cu efectele lor sunt prezentate de aşa zişi analişti politici, de fapt nişte terorişti politici, ca victorii incontestabile ale democraţiei, pe care vrem să o construim în România. Toată această diversiune diabolică, amplă, care vizează România, nu urmăreşte altceva decât să ne convingă să acceptăm conducerea teleghidată din centre de putere internaţionale şi să ne integrăm într-o Europă unită, fără identitate şi, în consecinţă, fără nici un fel de pretenţii. Se pune întrebarea: cum ne putem apăra împotriva unor asemenea agresiuni? Sunt ele, oare, consecinţa competiţiei într-o societate liberală sau sunt pornite deliberat din interese oculte, prin care se urmăreşte transformarea spaţiului naţional într-o simplă piaţă de desfacere şi a naţiunii române într-o entitate aflată perpetuu la porţile Europei democratice, stând cu mâna întinsă să fie primită înăuntrul aşa-zisei "Case comune europene". Este de la sine înţeles... |
|||||
|
Hai, luaţi puţină apă, domnule Merce, că vă tot uitaţi la pahar. Nu cronometrăm momentul acesta. |
|||||
|
Da, mă scuzaţi. Mulţumesc mult, mă scuzaţi. Deci, este de la sine înţeles că singura cale de a ne salva în faţa noului context geopolitic, european, este sporirea şi consolidarea capacităţii de a ne afirma şi conserva valorile şi interesele naţionale proprii. Parlamentul României, ca putere legislativă supremă, şi Guvernul, ca putere executivă, mandatate de naţiune să-i apere şi să-i promoveze interesele fundamentale trebuie să urgenteze perfecţionarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ necesar ca structurile informative ale României să poată acţiona după modelul structurilor similare din Statele Unite ale Americii şi Israel, care se ştie, nu slujesc o putere efemeră, ci se află exclusiv în slujba naţiunii. Se înţelege că la conducerea acestor structuri informative trebuie să se afle exclusiv specialiştii, nu politicieni, cum dintr-o regretabilă eroare s-a întâmplat în România după decembrie 1989. Considerăm că a sosit timpul ca structurile de informaţii ale României să fie aşezate la locul pe care îl merită, aşa cum se întâmplă în ţările civilizate spre care tindem. Este de prisos să mai insistăm pe faptul că înţelegerile dintre cei care se vor stăpânii lumii se fac mai ales peste capul şi în dispreţul statelor mici. Putem face, însă, ca aceste înţelegeri, pacte, convenţii sau cum se vor mai numi să fie, dacă nu avantajoase pentru România, cel puţin să nu-i aducă prejudicii majore, dar acest lucru nu se poate realiza fără o voinţă politică tare exprimată, fără o unitate naţională fermă şi evident fără cunoaştere, fără informaţie, sens în care structurile informative pot avea un rol decisiv, dacă sunt susţinute şi lăsate să lucreze. Rezolvarea acestei probleme şi cu aceasta închei constă într-o concepţie adecvată de securitate informaţională, sistematizarea pe ansamblu a informaţiilor despre aceasta, precum şi căile de protejare a lor. Începutul trebuie făcut cu Legea informaţiei şi cu serviciile de informaţii, fiindcă, însăşi raţiunea existenţei acestora a început să capete deja noi dimensiuni. Vă mulţumesc şi mă scuzaţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul Sali şi se pregăteşte domnul Constantin Duţu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Înaintea noastă a luat cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian, şi domnul Vosganian luase cuvântul referitor la această problemă, o problemă care este la ordinea zilei, din punct de vedere al armenilor din lumea întreagă, care se referă la aşa-zisul genocid care a avut loc în timpul primului război mondial, în fostul Imperiu Otoman. Aşa cum a spus şi domnul Pambuccian, 600 de ani armenii din Imperiul Otoman au fost cetăţeni de vază, cetăţeni loiali ai Imperiului Otoman. în acest timp, cei mai mari negustori ai armenilor erau în Imperiul Otoman, ambasadori ai Imperiului Otoman erau de origine armeană şi la fel şi în administraţie. Aşa cum a spus domnul Pambuccian, într-adevăr, pe fondul destrămării Imperiului Otoman, pe fondul primului război mondial au avut loc mişcări de răzvrătire în cadrul Imperiului Otoman. dar, pe partea estică a Imperiului Otoman, în momentul când Imperiul Rus deschide frontul caucazian împotriva Imperiului Otoman este clar că în acele regiuni în care trăiau armenii au avut loc răzvrătiri susţinute de către imperialismul rus, au avut loc omoruri împotriva populaţiei musulmane, au fost date foc moscheelor şi geamiilor musulmanilor şi ca replică la aceste atrocităţi comise de către populaţia armeană, de către unele cete armene, bineînţeles că administraţia acelui stat, Imperiul Otoman care era pe vremea respectivă, au fost, în replică, deportări ale unor segmente ale populaţiei de origine armeană din acele zone unde exista front, deci exista război. Deci, în aceste condiţii de război, într-adevăr au avut loc deportări şi ca replică la acele atrocităţi comise de către organizaţiile armene au avut loc evenimente de tristă amintire pentru ambele părţi. Bineînţeles că acest lucru, în ultimii ani, în anii 60, prin susţinerea imperialismului rus, sub mască sovietică, terorismul a fost susţinut pe plan mondial. În cadrul acestui terorism pe plan mondial, unele organizaţii teroriste armene au dus o luptă neloială şi împotriva unui stat democrat, împotriva unui stat naţional, cel al Turciei, care s-a ridicat din cenuşa Imperiului Otoman. Referitor la genocid, chiar pe 8 aprilie a.c., Simon Perez, ministrul de externe al Israelului, a declarat că genocidul evreilor, acest fapt, nu se încadrează în denumirea de genocid, cunoscut de lumea întreagă ca genocidul la care a fost supus poporul evreu. Deci, trebuie să facem distincţie şi să analizăm în mod obiectiv, pe fondul condiţiilor istorice, a ceea ce a fost în acel moment al istoriei. Dacă arhivele Imperiului Otoman sunt deschise şi oricine are acces la arhive, referitor la acele vremuri, la această problemă, din păcate, referitor la acest aşa zis genocid, la aceste evenimente arhivele Armeniei, arhivele consulatelor care au funcţionat în acea regiune, în acele zone, arhivele organizaţiilor misionariste care au acţionat în acea zonă, ale Partidului Taşnac Armean, de orientare extremistă, rămân închise. Deci trebuie să lăsăm istoricilor şi specialiştilor în domeniu să analizeze arhivele din toate părţile şi să dea verdictul la ceea ce a fost la acele vremuri. Eu vreau să spun şi să-mi închei cuvântul în această direcţie; de exemplu, chiar într-o carte editată în România se spune, asupra acestui aşa-zis genocid, că cei care au scăpat de un masacru dintr-o deportare s-au refugiat chiar la Istanbul, la rudele acelui armean la Istanbul. deci în Istanbul, capitala Imperiulu Otoman, armenii trăiau în pace şi în siguranţă şi chiar existenţa Patriarhiei Armene care niciodată nu şi-a întrerupt activitatea în Imperiul Otoman, sunt dovezi că în Imperiul Otoman nu a avut loc genocid. Au fost evenimente de tristă amintire, specifice războaielor şi atâta tot. Vă mulţumim. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Are cuvântul Constantin Duţu, se pregăteşte domnul Cerchez. (La coborârea de la tribună, domnul deputat Negiat Sali dă mâna cu domnul deputat Varujan Pambuccian.) Unitatea minorităţii este vizibilă. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Zilele acestea vom fi chemaţi a ne pronunţa asupra rapoartelor anuale ale serviciilor publice de radio şi televiziune. Dacă în ceea ce priveşte Radiodifuziunea, situaţia este oarecum clară, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Televiziunea publică. Aici, în ciuda eforturilor depuse de membrii comisiilor de specialitate de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, totul pluteşte într-o ceaţă densă, argumentată sârguincios de un domn Hadji Culea (a nu se confunda cu "de colea"...), care, nici chiar când nu e plecat în "străinătăţuri", nu poate onora cu prezenţa o comisie a Parlamentului. Am avut ocazia să văd bugetul S.R.Tv. pe anul 2001 şi execuţia bugetară pentru anul precedent. Astfel, am constatat că veniturile planificate pentru anul 2001 nu numai că nu au în vedere o creştere în anul 2001 şi 2002, dar, mai mult, propun o realizare în cadrul acestui an de numai 2,3 din veniturile anului precedent (respectiv 1.100.000.000.000 lei, faţă de 1.664.412.000.000 lei, reprezentând veniturile realizate în 2000). Iată de ce îmi pun serioase întrebări dacă diferenţele foarte mari dintre ceea ce se estimează şi ceea ce se realizează rămân doar la nivelul unei simple erori, chiar şi aceasta fiind condamnabilă. Bugetul presupune o concepţie planificată, clară despre modul de dezvoltare în viitor a activităţii, în caz contrar existând riscul ca întreaga activitate să rămâne sub un semn al inceritudinii. În plus, a prognoza venituri subdimensionate, numai pentru ca ulterior să se poată demonstra cât de bine a fost gestionată o unitate, din moment ce a depăşit ceea ce şi-a propus, aşa cum este situaţia în S.R.Tv., nu este nicidecum un aspect pozitiv, ci o lipsă de cunoaştere a propriului potenţial, dacă nu cumva o dorinţă de ascundere a unui asemenea potenţial. Nu trebuie să fii mare specialist ca să-ţi dai seama de modul confuz în care sunt înşiruite cifrele. Nu întotdeauna este numai o confuzie tendinţa de reducere sau chiar stopare a producţiilor originale în favoarea coproducţiilor, bazate în marea lor majoritate pe licenţe, cumpărate la sume foarte mari, a reprezentat o temelie importantă în construcţia managerială a actualei conduceri din S.R.Tv. În acest sens (şi, acum, v-aş ruga să-mi acordaţi puţină atenţie, să vedeţi cum sunt plaficaţi banii dumneavoastră), nu a contat, de exemplu, faptul că, aşa cum apare grila de primăvară 2001 a Canalului România 1, bugetele alocate, însumate pentru o singură ediţie a emisiunilor "Surprizer, surprize", "Iartă-mă", "Ploaia de stele", "Bravo, Bravissiomo", "Clubul de spiritism" se ridică la suma 2.827,2 miliarde lei, faţă de 2.348,3 miliarde lei, costul a 52 de emisiuni/ediţie, realizate pe baza unor concepte originale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că producţia pe o singură săptămână a domnului Valeriu Lazarov se ridică la 3 miliarde, iar toate producţiile româneşti, autohnone, pe un an întreg pe 52 de săptămâni, costă 2,300 şi ceva de miliarde! Deci, imaginaţi-vă că acest domn pleacă din România cu o 156 de miliarde de lei într-un singur an! De altfel, în condiţiile în care pentru realizarea coproducţiilor se alocă bugete foarte mari, acestea pot beneficia de resurse tehnice şi umane corespunzătoare, evident în defavoarea celorlalte producţii interne, limitate la bugete cu mult mai mici, cu resurse tehnice modeste şi personal redus ca număr. În condiţiile în care, acum, se raportează un profit net de 295 de miliarde de lei, realizat în anul 2000, dar se estimează o reducere drastică a veniturilor în anul 2001, oare, nu se doreşte cumva compromiterea actualei structuri politice din România, care, pe vremea guvernării sale, spre deosebire de cea anterioară, nu va găsi măsurile concrete pentru dezvoltarea sau, măcar, pentru menţinerea la aceleaşi valori funcţionale ale serviciului public de televiziune. Dacă veniturile se vor reduce, este de la sine înţeles că, în mod corespunzător, se vor opera şi reduceri ale cheltuielilor, deci emisiuni mai sărace şi mai slabe calitativ, iar personalul valoros va pleca către alte posturi. O asemenea stare de lucruri se pare că nu este de natură a speria actuala conducere a S.R.Tv., atâta vreme cât ea nu este interesată să cultive valorile proprii, astfel încât să-şi creeze sau să-şi menţină vedetele din rândul propriilor salariaţi, ci, mai curând, îi încurajează să părăsească S.R.Tv. În schimb, pe bani grei, se importă licenţe şi moderatori de la posturile radio TV particulare sau din presa scrisă, pentru care, întotdeauna, se găsesc venituri corespunzătoare. (Aici, dacă aţi vedea bugetele, v-aţi înspăimânta cât poate să ia un show-man, cât poate să ia un ziarist!) Şi, S.R.Tv., foarte interesată de "concurenţă", îşi face concurenţă chiar şi în propria casă. Aveţi în anexe bugetele discriminatorii ale emisiunilor canalelor Tv.R, canale aflate într-o stupidă concurenţă. Ca să nu vă reţin atenţia foarte mult, aici sunt date cifre, care vor fi, toate, analizate în comisie. |
|||||
|
Important este că ne-aţi dat un semnal! (Interpelarea integrală s-a depus la secretariatul de şedinţă. Partea care nu a fost citită la microfon este următoarea: "Consiliul de administraţie al S.R.Tv. a aprobat un buget, în cadrul căruia se estimează şi o scădere a numărului de abonaţi cu 725.000, ceea ce reprezintă aproximativ numărul de abonaţi retraşi în perioada 1996-2000! Scăderea numărului de abonamente are drept efect şi scăderea corespunzătoare a veniturilor. Or, dacă s-ar merge pe aceeaşi linie de idei, ar însemna că în maximum 4 ani Televiziunea română s-ar afla în situaţia de a nu mai avea nici un abonat. O asemenea soluţie este inadmisibilă, ea fiind de altfel contestată chiar de datele cuprinse în bilanţul pe anul 2000. Oricât s-ar specula ideea lipsei de venituri a populaţiei, care ar putea determina scăderea numărului de abonamente, situaţia aceasta trebuie totuşi privită şi prin prisma unui management necorespunzător şi a unei lipse vădite de interes din partea serviciului de specialitate din S.R.Tv. Totodată, în măsura în care S.R.Tv. ia în calcul o serie de indicatori de audienţă (share, rating, grupuri ţintă etc), pentru a-şi demonstra realizările, ajungând la concluzia că în anul 2000 s-au înregistrat creşteri semnificative ale acestora, ar fi fost de conceput ca aceste creşteri să se regăsească şi în ceea ce priveşte situaţia abonamentelor. Astfel, în anul 2000, comparativ cu anul 1999, media pe minut a crescut cu 175.000 de telespectatori pe cele două canale la nivel naţional în prime-time (perioadă de maximă audienţă), dar numărul de abonamente a scăzut cu aproximativ 300.000. Dacă, alături de toţi indicatorii enunţaţi mai sus, conducerea S.R.Tv. ar fi încercat să analizeze şi situaţia abonamentelor, probabil că ar fi putut concluziona cu privire la cauzele care au dus la scăderea abonamenteor, astfel încât pentru anul 2001 să aibă posibilitatea de a interveni pentru redresarea acestui aspect. Spre deosebire de situaţia S.R.Tv., la nivelul Radiodifuziunii lucrurile merg mult mai bine, dar şi mirajul apariţiilor televizate este altul decât cel al întâlnirii pe calea undelor cu ascultătorii. Vrem-nu vrem, ne place sau nu ne place, trebuie însă să recunoaştem că la Tv.R. şi-a cam băgat coada politica. Or, televiziunea publică nu poate face decât o singură politică, politica României şi a cetăţenilor ei. Din păcate, însă, actualul Consiliu de administraţie face politica oricui, numai a României nu. Să luăm un exemplu. Recent, la Snagov, s-a reiterat dorinţa noastră de intrare în Uniunea Europeană, de aderare la NATO. Ce a făcut pentru aceasta TVR? "Surprize, surprize"? sau poate "Iartă-mă"? În paranteză fie spus, cu banii irosiţi pentru aceste emisiuni, în care emoţiile sunt superficializate, schematizate, prin care publicul este manipulat în direcţia unui facil greu de digerat, altfel s-ar putea dota o divizie la standardele Occidentului. Dacă nu mă credeţi, consultaţi, vă rog, bugetul alocat acestor emisiuni pe 2001! E vorba de peste un miliard pe săptămână! Doamnelor şi domnilor parlamentari, Situaţia din TVR nu se reduce numai la surprizele domnului Lazarov. Care este situaţia emisiunilor social-politice de la TVR? O goană după spectaculosul ieftin, ca să nu mai vorbim despre dovezile cvasicotidiene ale unei fundamentale lipse de înţelegere pentru situaţia în care se află populaţia. Care este situaţia emisiunilor culturale? Atunci când, cu greu, îşi găsesc un loc, aceste emisiuni par a fi arondate aceleiaşi elite dâmboviţene, de care multora deja li s-au strepezit dinţii. Care este situaţia emisiunilor educative? Citim în presă despre un proiect care ar face din televiziunea publică şcoala de lângă şcoală, o tribună a educaţiei permanente. Poate aşa se va vorbi şi la TVR despre reconversia profesională, altfel decât la modul declarativ. Care este situaţia emisiunilor de actualităţi? O falsă plecăciune faţă de putere, asezonată din când în când cu tot felul de ştiri "tari" de un gust îndoielnic şi de o importanţă informaţională şi mai îndoielnică, care mai degrabă trezesc o reacţie de adversitate. Cât despre filme...? Este de neînţeles cum cei care conduc o instituţie de cultură, achiziţionează producţii cinematografice a căror artă se exprimă prin droguri, homosexualism şi violenţă, la preţuri mult mai ridicate decât filmele de valoare artistică recunoscută. Unde sunt personalităţile TVR? Alungate de conducerea algoritmică selectată dinte cei 15.000 de specialişti, ele, personalităţile recunoscute altădată de întreaga ţară, au plecat la alte posturi sau au fost cufundate în umbra tăcerii. Poate că, prin pasivitate, majoritatea îşi merită soarta! Voi depune la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor un raport mai complet privind realităţile din S.R.Tv., precum şi punctul de vedere al unui realizator din TVR, a cărui identitate nu doresc în momentul de faţă să o divulg. Ceea ce relatează acesta dovedeşte că în TVR se practică o cenzură atât directă cât şi mascată. De altfel, conducerea S.R.Tv., printr-un proiect de restructurare, a adoptat o serie de măsuri, a căror nelegalitate a fost sancţionată de justiţie. În fapt, au fost disponibilizaţi mulţi profesionişti din S.R.Tv., aceştia fiind înlocuiţi cu persoane angajate cu convenţie civilă (a nu se confunda cu contractele ocazionale de colaborare artistică), ceea ce conduce mai departe la ideea că esenţa restructurării, cel puţin din acest punct de vedere, nu a constat în nevoia de reducere a personalului şi economisire a fondului de salarii, ci în îndepărtarea unor persoane care nu mai erau dorite în unitate de către do conduerea S.R.Tv. Practicarea convenţiilor civile a devenit un obicei pentru conducerea S.R.Tv., în condiţiile în care, pe parcursul anului 2000, a preferat să încheie numeroase convenţii civile, în detrimentul contractelor de muncă, uneori acordând în schimbul serviciilor prestate onorarii supradimensionate, pentru prestarea celor 3 ore de activitate/zi impuse de lege. De asemenea, pe baza aceleiaşi restructurări, în mod unilateral, injust şi ilegal, actuala conducere a S.R.Tv. a schimbat contractele de muncă ale unui număr mare de salariaţi (peste 1000 de salariaţi) din contracte de muncă pe durată nedeterminată în contracte pe durată determinată, dând naştere astfel la o adevărată psihoză în rândul salariaţilor, ajunşi, după ani de muncă, în postura de a nu mai avea siguranţa raportului lor de muncă. În aceste condiţii, salariaţii aflaţi într-o asemenea poziţie erau şi cei cărora li s-a impus mai uşor o atitudine de obedienţă şi servilism total faţă de conducere. Astfel, s-a încălcat nu numai personalitatea umană, dar şi statutul propriu al omului de televiziune, a cărui activitate, pentru a prezenta verticalitate şi obiectivitate, nu poate fi influenţată de presiuni, indiferent de natura lor. De asemenea, am aflat cu surprindere că un proiect finanţat de Uniunea Europeană a fost abandonat de Canalul 1, discreditându-l nu pe individul care şi-a asumat o asemenea decizie, ci instituţia. Cine a aprobat o asemenea atitudine? Televiziunea română are nevoie de o conducere profesionistă. Cei de acum şi-au făcut socoteala că vor mai putea trage de lefurile lor grase, de indemnizaţii, deplasări în străinătate şi alte "avantaje", până prin octombrie-noiembrie." Eu vreau să vă spun, doamnelor şi domnilor, în încheierea declaraţiei mele politice, că v-aş propune soluţia unei intervenţii fermen, pentru a stabili dacă actuala conducere a S.R.Tv. mai poate, în continuare, să-şi exercite preorogativele. În situaţia în care, prin votul Parlamentului, se va considera că actuala conducere nu mai poate face faţă prerogativelor pe care le are, vă propun următoarele măsuri: - numirea unui nou director general bineînţeles că interimar; -modernizarea şi pregătirea instituţiei pentru etapele următoare de dezvoltare; - regândirea programelor şi elaborarea unor strategii care să facă, într-adevăr, din serviciul public de televiziune o pârghie esenţială a democraţiei şi culturii în România; - amendarea Legii de organizare şi funcţionare a S.R.Tv.; - reprofiliarea canalelor în funcţie de macrostrategiile de integrare europeană şi în conformitate cu specificul, cu tradiţiile naţionale; - pregătirea unui personal calificat, care să onoreze statutul instituţiei. De fapt, este vorba de înlocuriea vechiului sistem cu o structură elastică, coordonarea activităţii fiind asigurată de o echipă, în baza unui contract managerial. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul Cerchez şi, cu voia dumneavoastră, ultimul vorbitor va fi Corneliu Ciontu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Reprezint Uniunea Democrată Turcă din România şi sunt nevoit să iau cuvântul, pentru că, aşa cum a spus domnul Pambuccian, dumnealui a luat cuvântul pentru că astăzi, a afirmat dânsul, se împlinesc nu ştiu câţi ani de la un aşa-zis genocid comis de către turci împotriva armenilor. Vreau să amintesc, în primul rând, că ne aflăm în Parlamentul României, suntem cetăţeni români, în primul rând, iar istoria altor ţări este scrisă de respectivii istorici, cetăţeni ai acelor ţări. Dacă ar exista probleme, cu adevărat, acestea ar fi de natură a fi rezolvate de către respectivele ţări. Atât Turcia cât şi Armenia sunt două ţări independente şi nu este, cred, cazul, ca noi, parlamentari români, să venim în faţa dumneavoastră şi să creăm un punct de tensiune, acum, în prag de aderare la Uniunea Europeană. De 10 ani, practic, de la acest microfon, în data de 24 aprilie se tot încearcă să se amintească de un aşa-zis genocid, comis de cetăţeni ai altor două ţări independente. Vreau, cu toată responsabilitatea, să atrag atenţia celor care au ceva de ascuns că nu e bine să implice România într-un joc de interese, care ar putea dăuna imaginii parlamentarilor români, în primul rând, şi, bineînţeles, ar strica imaginea României, repet, în prag de aderare la Uniunea Europeană. Vreau să vă spun, din punct de vedere subiectiv, culmea! familia Cerchez, pe care o reprezint, care a dat cunoscutul actor de comedie Hamdi, are prieteni foarte buni în rândul armenilor. Deci, nu există nici o duşmănie a turcilor şi armenilor în România! Dacă s-a greşit, era război, în orice război se greşeşte, istoricii au datoria de a scrie, dar vă rog frumos şi sper ca, de acum încolo, în Parlamentul României această problemă să fie închisă. Pentru că ce ar însemna ca, pe data de 10 mai, să fiu tras din nou de urechi că la Plevna turcii au pierdut? Vreau să vă aduc aminte că generalul Cerchez eu mă numesc Cerchez a fost cel care a luat steagul de la turci. Deci, eu sunt un simbol al turcilor şi românilor şi vreau să fiu un simbol şi al turcilor cu armenii. Vă mulţumesc. (Aplauze sporadice. Domnul Cerchez dă mâna şi se îmbrăţişeză cu domnul Pambuccian.) |
|||||
|
Mulţumesc şi eu foarte mult. |
|||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dacă veţi întreba un filolog sau un jurist onest care este etimologia şi sensul cuvântului "oficial" vă va răspunde că, dincolo de semnificaţia generală, de "lege a unui stat", caracterul oficial revine în primul rând folosirii limbii oficiale de o administraţie centrală sau locală. Din acest motiv, limba folosită în administraţie trebuie să fie limba oficială a statutului respectiv. În cazul nostru, limba oficială este limba română. Ştim cu toţii acest lucru, pentru că el este evident şi elementar şi este necesară doar consultarea unui dicţionar pentru a ne convinge de aceasta. Să presupunem, totuşi, că, nefiind de formaţie juridică sau filologică, unii dintre colegii noştri nu cunoşteau aceste lucruri când şi-au acordat votul Legii administraţiei publice locale. Ceea ce, însă, în cazul lor, poate fi scuzat, nu poate fi înţeles din partea membrilor Curţii Constituţionale, presupuşi a fi nişte specialişti. Faptul că, în cursul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a respins sesizarea privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii din legea mai sus amintită, sesizare venită nu exclusiv din partea Partidului România Mare, reprezintă un serios semn de întrebare asupra onestităţii sau profesionalismului acestei Curţi. Cunoscând trecutul şi prezentul PDSR, sunt tentat să cred şi nu sunt singurul care o face că decizia Curţii Constituţionale reprezintă efectul unui monopol politic asupra unei autorităţi care, prin excelenţă, ar trebui să fie independentă Justiţia. Or, acest fapt este unul e o gravitate excepţională! Pentru că, dacă este adevărat că judecătorii Curţii Constituţionale au deliberat conduşi de imperative politice şi politicianiste, atunci ne aflăm în faţa unei consacrări a neconstituţionalităţii, o lege anticonstituţională fiind transmisă spre promulgare prin mijloace anticonstituţionale! Adică, prin eludarea condiţiei prime a democraţiei constituţionale separaţia puterilor în stat. Să fie bine înţeles: opoziţia Partidului România Mare faţă de unele articole ale Legii administraţiei publice locale este rezultatul fidelităţii faţă de legalitate şi faţă de elementele constitutive ale suveranităţii naţionale, cum este şi dulcea noastră limbă română, în acest caz. Altfel spus, poziţia noastră nu este dictată, aşa cum au sugerat unii, de adversitatea faţă de principalul beneficiar al acestei legi UDMR. În acest context, apare de neînţeles ieşirea domnului Marko Bela, care, încurajat de confortul unei coaliţii, care cu un an în urmă ar fi părut monstruoasă chiar membrilor ei, a găsit de cuviinţă să dezgroape calomnia electorală, acuzând Partidul România Mare de extremism. În urmă cu câteva săptămâni, anunţam de la această tribună că, nemaiputând să acceptăm insulta ca armă politică, vom acţiona în justiţie pe cei care alătură Partidului România Mare atributul de "extremist", cerându-le să demonstreze veridicitatea acestei acuzaţii. Ei bine, domnul Marko Bela va fi primul şi, să sperăm, ultimul dintre cei care vor trebui să explice justiţiei fantasma extremismului partidului nostru sau, de ce nu, să-şi ceară scuze. Contăm, de această dată, pe independenţa de fapt şi nu doar de drept a justiţiei. În final, aş dori să vă reamintesc că, încă de la începutul noii legislaturi, Partidul România Mare a făcut apel la unitate şi reconciliere. Din acest motiv, toate demersurile noastre, aparent ofensive, sunt dictate de indisponibilitatea unora la o adevărată strângere a rândurilor în scopul depăşirii stării deplorabile în care se află ţara şi societatea românească. Vă mulţumesc. La ora 10,00, vom relua lucrările cu şedinţă de voturi finale. |
|
|||
|
|
În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Radu Stroe, secretari. |
|
|||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 271; sunt absenţi 74, din care participă la alte acţiuni parlamentare 9. Potrivit programului, intrăm în aprobarea constituirii unor comisii de mediere. |
|||||
|
|
1.Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerţului: Bivolaru Ioan - Grupul parlamentar PDSR, Vasile Aurelia - Grupul parlamentar PDSR; Chiriţă Dumitru - Grupul parlamentar PDSR; Buzea Cristian Valeriu - Grupul parlamentar PRM; Palade Doru Dumitru - Grupul parlamentar PRM; Boagiu Anca Daniela - Grupul parlamentar PD; Cerchez Metin - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat. |
|
|||
|
|
2. Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate: Dobrescu Smaranda - Grupul parlamentar PDSR; Buzatu Dumitru - Grupul parlamentar PDSR; Iliescu Valentin Adrian - Grupul parlamentar PDSR; Apostolescu Maria - Grupul parlamentar PRM; Crişan Emil - Grupul parlamentar PRM; Invănescu Paula Maria - Grupul parlamentar PD; Kerekes Karoly - Grupul parlamentar UDMR. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. |
|
|||
|
|
3. Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD, pentru implementarea tehnică şi financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală: Neagu Victor - Grupul parlamentar PDSR; Crăciun Dorel Petru - Grupul parlamentar PDSR; Ianculescu Marian - Grupul parlamentar PDSR; Savici Octavian - Grupul parlamentar PRM; Micula Cătălin - Grupul parlamentar PNL; Kelemen Attila Bela Ladislau - Grupul parlamentar UDMR; Babias Iohan Peter - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. |
|
|||
|
|
4. Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 242/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice: Tudoran Pavel - Grupul parlamentar PDSR; Iliescu Valentin Adrian - Grupul parlamentar PDSR; Motoc Marian Adrian - Grupul parlamentar PDSR; Enescu Nicolae - Grupul parlamentar PRM; Barbu Gheorghe - Grupul parlamentar PD; Ştirbescu Cornel - Grupul parlamentar PNL; Kerekes Karoly - Grupul parlamentar UDMR. Domnule deputat, dacă aveţi o problemă, spuneţi, vă rog. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Distinşi colegi, S-a stabilit o comisie de mediere privind Ordonanţa de urgenţă nr. 242, care are ca temă tocmai minorităţile persecutate în perioada '40 - '45. Eu m-am adresat la timpul respectiv secretarului care se ocupa de propuneri, domnul Niţu, mi s-a promis că se va înţelege că noi avem nevoie să participăm la această mediere, n-am fost trecuţi. Am vorbit astăzi cu domnul preşedinte al Camerei şi cu domnul vicepreşedinte Ciontu, i-am întrebat ce se mai poate face ţi mi-au spus că singura soluţie este ca cineva din grupurile care au un deputat să cedeze locul. Am rugat, în acest sens, m-am adresat la două grupuri parlamentare, şi la PD şi la PDSR, ca să ni se cedeze cel puţin un loc, ca să participăm la această dezbatere. Există un acord şi vă rog ca acest lucru să-l întrebaţi şi, eventual, să se facă o substituire. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule Sassu, sunteţi de acord să cedaţi locul? |
|||||
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): Da. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Deci, faceţi o propunere, domnule Dorian. În locul domnului Barbu Gheorghe, de la Grupul parlamentar PD, pe cine să desemnăm? |
|||||
|
Dorian Dorel. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Bine, domnul Dorian Dorel, de la Grupul minorităţilor. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. |
|||||
|
|
5. Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 299/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din domeniul lucrărilor publice, transportului şi locuinţei: Marin Gheorghe - Grupul parlamentar PDSR; Lepădatu Lucia Cornelia - Grupul parlamentar PDSR; Sersea Nicolae - Grupul parlamentar PDSR; Florescu Nicolae Doru - Grupul parlamentar PRM; Pop Napoleon - Grupul parlamentar PNL; Pecsi Francisc - Grupul parlamentar UDMR; Tcaciuc Ştefan - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Stimaţi colegi, |
|
|||
|
Întrucât la ora 11,00 este planificată şedinţa celor două Birouri Permanente, suspendăm şedinţa până la ora 12,00. Ne revedem la ora 12,00. În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă reluaţi locurile, ca să începem lucrările şedinţei, şi le începem constatând cu regret că, din cei 271 de colegi de-ai noştri care şi-au înscris prezenţa, sunt prezenţi vreo 50, cu mare aproximaţie şi îngăduinţă, şi atunci sunt nevoit să facem apelul. Domnule secretar Stroe, vă rog frumos să exercitaţi dumneavoastră această sarcină. |
|||||
|
- Abitei Ludovic - prezent |
|||||
|
Domnule secretar, V-aş ruga să întrerupeţi, pentru că văd că s-au adunat colegii pentru realizarea cvorumului, şi până când epuizăm lista încep să plece cei de la litera A. Stimaţi colegi, V-aş ruga să aveţi răbdare o jumătate de oră, să nu mai părăsiţi sala, ca să epuizăm această listă. Vă rog să urmăriţi cu atenţie lista. Stimaţi colegi, Sunt prezenţi 248 de deputaţi. V-aş ruga să nu mă obligaţi să număr la fiecare lege, decât dacă sunt voturile foarte împărţite. |
|||||
|
|
|
Supun întâi votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.292/2000, lege cu caracter organic, care trebuie să fie votată în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? 2 abţineri. Deci, cu 246 de voturi pentru şi 2 abţineri, a fost votat raportul de mediere. |
|
||
|
|
La pct.2 este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2000 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr.114/1996. De asemenea, este o lege cu caracter organic, raportul trebuind a fi adoptat cu votul prevăzut de art.75 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri dacă sunt. O abţinere. Sunt 244 de voturi pentru şi o abţinere. |
|
|||
|
|
Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt. Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
La pct.4 este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/1998 privind organizarea şi funcţionarea fondului cultural naţional, lege cu caracter ordinar, urmând a fi adoptată cu cvorumul prevăzut la art.74 alin.2. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt. Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 245 de voturi. |
|
|||
|
|
La pct.5 este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, lege cu caracter ordinar, aplicabil fiind art.74 alin.2. Cine este pentru? Mulţumesc. Au mai intrat doi colegi şi sunt 247 de voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. |
|
|||
|
|
Proiectul de hotărâre privind structura organizatorică a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. 230 de voturi pentru. Cine este împotrivă? 17 voturi împotrivă. Abţineri? Mulţumesc. |
|
|||
|
|
La pct.7 este proiectul de hotărâre referitoare la raportul Comisiei speciale pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieţi omeneşti, generate de ploile torenţiale căzute în unele zone ale ţării. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitatea celor prezenţi - 247 de voturi. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea rezervaţiei biosferei Delta Dunării, lege cu caracter organic, fiind necesar votul cerut de art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate - 247 de voturi. |
|
|||
|
|
La pct.9 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, lege cu caracter organic, trebuind cvorumul prevăzut de art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Vă rog să număraţi. 19 voturi împotrivă. 228 de voturi pentru. Abţineri? (Vociferări din partea Grupului parlamentar PNL.) Stimaţi colegi liberali, Dacă aveţi de făcut vreo intervenţie pentru explicarea votului, v-aş ruga foarte mult să votăm toate legile şi pe urmă să..., ca să nu pierdem... (Rumoare în sală) Poftiţi. |
|
|||
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Procedură. |
|||||
|
Procedură. Nu, că e după vot! |
|||||
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Am o rugăminte, domnule preşedinte, vă rog să număraţi voturile pentru şi abţinerile. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Am numărat împreună voturile din sală şi v-am rugat, de la început, să convenim ca, atunci când nu sunt momente de echilibru evident, să acceptăm, totuşi, votul prin scădere. După cum observă colegii mei, nu a ieşit, nu a intrat nimeni în sală. Deci, totuşi, insistaţi ca la scorul 228 pentru, 19 contra să numărăm voturile pentru? (Din partea grupului PNL se cere numărarea voturilor. ) Contestaţi votul la Legea privind funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale? Bun, reluăm votul. Cine este pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale? Lege cu caracter organic. 235 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri dacă sunt? Sunt abţineri? Nu sunt. Deci 235 voturi pentru, 30 voturi împotrivă, nici o abţinere. A fost adoptat acest proiect cu caracter organic. |
|||||
|
|
La punctul 10: Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.41/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Este consecinţa votării primului proiect de lege. De asemenea, lege cu caracter organic, fiind necesar votul prevăzut de art.74, alin.1 din Constituţie. Cine este pentru Proiectul de Lege pentru respingerea ordonanţei? (Agitaţie în Grupul PNL) Stimaţi colegi de la Partidul Naţional Liberal, vă rog să vă exprimaţi votul! 235 voturi pentru. Împotrivă dacă sunt? 16 voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Deci cu 235 pentru, 16 contra, 11 abţineri, s-a adoptat Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei nr.41. |
|
|||
|
|
La punctul 11: Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2000 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Cine este pentru? 235 voturi pentru. Împotrivă? 18 voturi contra. Abţineri? 10 abţineri. Cu 235 pentru, 18 voturi contra, 10 abţineri, s-a admis Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei nr.74/2000. |
|
|||
|
|
La punctul 12, Proiectul de Lege privind accesul la informaţiile de interes public. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? 1 abţinere, din partea Partidului Naţional Liberal. Împotriva autoarei se manifestă această abţinere. Cel puţin aşa mi se pare. Deci, cu 247 de voturi pentru, 1 abţinere, s-a votat Proiectul de Lege privind accesul la informaţiile de interes public. |
|
|||
|
|
Punctul 13: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Nu sunt. 255 de voturi pentru. Unanimitate. |
|
|||
|
|
La punctul 14: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Lege cu caracter organic. În raportul comisei se propune respingerea ordonanţei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 25 voturi împotrivă. Dacă sunt abţineri? 1 abţinere. Cu 235 voturi pentru, 25 contra şi 1 abţinere, s-a votat respingerea Ordonanţei de urgenţă nr.77/2000. |
|
|||
|
|
La punctul 15: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.185/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective; lege, de asemenea, cu caracter organic, pentru votarea căreia este nevoie de votul prevăzut de art.74, alin.1 din Constituţie. Se propune respingerea ordonanţei. Deci proiect de lege, de fapt, pentru respingerea ordonanţei. Cine este pentru? 234 de voturi. Între timp, unul a părăsit sala. Împotrivă? 17 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 234 voturi pentru, 17 împotrivă, s-a adoptat respingerea Ordonanţei Guvernului nr.185/1999. |
|
|||
|
|
La punctul 16: Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România; lege cu caracter ordinar ce poate fi adoptată potrivit art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? 255 voturi pentru. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 255 de voturi pentru, unanimitate. |
|
|||
|
|
La punctul 17, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/2000 pentru modificarea art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.72/2000 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri aparţinând cultelor religioase din România, asemănător primului. Lege cu caracter ordinar ce se poate adopta cu votul prevăzut de art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitatea celor 255 prezenţi în sală. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind semnătura electronică, asupra căruia domnul deputat Pambuccian vă roagă să vă exprimaţi votul unanim. |
|
|||
|
Domnul Ráduly Róbert-Kálmán (din loja comisiei): Nu e prezent! |
|||||
|
Nu, nu, ne-a transmis prin fax această rugăminte...(Comentarii în partea dreaptă a sălii) Prin semnătură electronică şi-a transmis votul autorul legii. (Amuzament) Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Nu sunt. 255 de voturi pentru, unanimitate. |
|||||
|
|
Punctul 19: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2001 pentru modificarea Legii nr.95/1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului minier de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog şi asigurarea resurselor de finanţare necesare. Lege cu caracter ordinar - art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. 251 de voturi, 4 deputaţi au părăsit sala. Trebuie să precizez, că altfel mă contestă colegii de la Partidul Liberal! |
|
|||
|
|
Punctul 20: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Lege cu caracter ordinar - art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. 252 voturi pentru. |
|
|||
|
|
Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi a şedinţei de vot de astăzi, la punctul 21: Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum şi a suprataxelor vamale pentru instalaţii, echipamente, utilaje şi părţi ale acestora, know-how, precum şi combustibili energetici care sunt importaţi prin credite externe contractate cu garanţia statului de companii şi societăţi naţionale, instituţii publice, societăţi comerciale. Lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind prevederile art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitatea celor 252 de voturi. Mulţumesc. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, Doamna deputat Mona Muscă şi cu domnul deputat Drăgănescu doresc să-şi explice votul pentru Legea privind accesul la informaţiile de interes public. V-aş ruga să aveţi o clipă de răbdare. Poftiţi, doamnă deputat. Am înţeles că doriţi să explicaţi votul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să încep spunând că, de fapt, Proiectul de Lege privind liberul acces la informaţiile de interes public este o lege a transparenţei. În primul rând, această lege a fost cerută de Uniunea Europeană, explicit şi în repetate rânduri, şi de NATO care, la solicitarea Guvernului privind punctul de vedere al reprezentanţilor NATO cu referire la Legea informaţiilor clasificate, au răspuns foarte clar că nu interesează o asemenea lege ... |
|||||
|
Numai puţin, doamnă deputat! |
|||||
|
... nu îi interesează o asemenea lege, ci doar secretizarea informaţiilor militare... |
|||||
|
Am rugămintea să vă opriţi puţin, doamnă deputat! |
|||||
|
Vă rog! |
|||||
|
Stimaţi colegi, V-aş ruga foarte mult să rămâneţi în sală 5 minute, pentru că mai mulţi dintre reprezentanţii grupurilor parlamentare au dorit să explice votul la această lege importantă. Mai aveţi răbdare 10 minute. Vă rog eu frumos aşezaţi-vă la locurile dumneavoastră! (Rumoare în sală) Şi reprezentantul PDSR-ului şi-a exprimat dorinţa de a lua cuvântul şi s-ar putea ca şi alţi colegi ai noştri. Vă rog frumos să aveţi un pic de răbdare. |
|||||
|
Revin. Reprezentanţii NATO nu au cerut o Lege a informaţiilor clasificate, ci au spus că îi interesează doar secretizarea informaţiilor militare. În rest, afirmă, şi reprezentanţii NATO, necesitatea unei Legi a liberului acces la informaţiile de interes public. Proiectul de lege ţine cont de toate recomandările şi rezoluţiile Consiliului Europei care insistă, toate, pe protecţia accesului la informaţiile publice. Şi acestea sunt: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene adoptată în anul 2000, care Cartă, la art.11, spune foarte clar: "Libertatea de informare şi de exprimare sunt garantate pe baza pluralismului şi" atenţie "a transparenţei instituţiilor statului". Principiile de la Johannesburg, considerate cel mai democratic cod de precepte juridice privind securitatea naţională, libertatea de exprimare şi accesul la informaţie clamează primatul interesului public. De asemenea, legea nu face altceva decât să pună în practică art.31 şi art.30 din Constituţia României. Este, de asemenea, foarte important ca acest proiect de lege să ajungă cât mai repede lege, pentru că Uniunea Europeană sponsorizează un proiect internaţional nonguvernamental care urmăreşte sprijinirea punerii în practică, la cele mai înalte standarde, a acestor proiecte de lege privind liberul acces la informaţiile de interes public. Proiectul de lege urmăreşte căile prin care se realizează acest acces, înainte de aceasta definirea instituţiilor publice care au obligaţia de a da informaţii. De asemenea, pe cei care au acces la această informaţie îi defineşte foarte larg şi foarte transparent, orice persoană din România, după cum are în vedere şi accesul la informaţie a presei, ţinând cont de activitatea cu totul specială, natura activităţii presei, după cum aplică şi sancţiuni şi dă individului posibilitatea de a accede la justiţie direct şi în regim de urgenţă. Este, de altfel, o lege simplă, suplă şi foarte clară. În acelaşi timp, este o lege-cadru, şi anume este o lege-cadru pentru Legea informaţiilor clasificate şi o lege-cadru pentru protejarea datelor personale. Având în vedere acest lucru, aşa este în toată lumea, am ţinut cont şi, în interiorul legii, există jalonate clar ambele legi despre care vorbeam: Legea informaţiilor clasificate, prin ceea ce se exceptează de la liberul acces la informaţii şi prin afirmarea clară a răspunderii ce revine doar deţinătorului şi instituţiilor abilitate pentru protejarea secretului de stat. Ca atare, ţinând cont de aceste două lucruri, deci de faptul că e o lege-cadru care are două alte legi care trebuie să se supună acestei legi-cadru, cred că viitorul acestei legi poate fi gândit în două feluri, şi acesta este motivul pentru care am luat cuvântul. În primul rând, Legea liberului acces la informaţiile de interes public poate să-şi vadă de drum la Senat, să treacă prin comisia de la Senat, Comisia de cultură, avizată pe fond şi, după aceea, în plenul Senatului urmându-şi traseul procedural banal. Iar Legea privind informaţiile clasificate, la rândul ei, să vedem ce se întâmplă după ce va fi din nou supusă votului celor două Camere reunite, cu obiecţiile pe care le-a avut Curtea Constituţională. Mai există însă şi o altă cale, şi o supun atenţiei dumneavoastră, mai există o cale de a face o inserţie în Legea liberului acces la informaţiile de interes public şi de a introduce acolo, mai în detaliu, ceea ce deja am introdus, şi anume care sunt excepţiile de la liberul acces la informaţiile publice. Adică am putea introduce acolo Legea informaţiilor clasificate. Şi, pentru aceasta, dacă cumva se va hotărî să mergem în această direcţie, propun următoarea formă de lucru. Vă propun ca noi sau Guvernul, probabil că Parlamentul e cea mai bună cale, să aleagă să nominalizeze un grup de lucru din care să facă parte reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare, deci partidele reprezentate în Parlament, Societatea civilă prin acele ONG-uri care s-au ocupat de acest subiect şi reprezentanţi ai presei care au avut în atenţie informaţiile clasificate, iar acest grup să fie mediat, aş propune eu, de o persoană care s-a ocupat în mod constant de acest subiect, dar şi de subiectul celălalt, liberul acces la informaţii, şi anume de domnul Ştireanu, fiind în afara Parlamentului, ca să zic aşa în afara partidelor. Dacă reuşim să facem un asemenea grup care să ţină cont că primatul interesului public este înaintea secretului de stat, s-ar putea să avem succes şi să scoatem această lege înainte de a fi cerută, în repetate rânduri, de Uniunea Europeană şi de a fi arătaţi cu degetul în permanenţă. Ca atare, supun atenţiei dumneavoastră şi a dezbaterii publice o asemenea abordare a celor trei legi şi, repet, insertarea ideii de informaţii clasificate, precum şi a protejării datelor personale în Legea liberului acces la informaţiile de interes public. Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, stimaţi colegi. Sper că veţi gândi la această formulă şi s-ar putea să încercăm o consultare a grupurilor parlamentare pe această temă, în prezenţa domnului Ştireanu, în prezenţa unui reprezentant al Guvernului. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnule deputat Drăgănescu, am rugămintea să-mi asiguraţi dreptul de a face o alternanţă la cuvânt, PNL Grupul parlamentar al PDSR, şi pe urmă vă dau dumneavoastră cuvântul. (Rumoare în Grupul PRM) |
|||||
|
Îmi cer scuze, domnilor şi doamnelor colegi, eu nu am să vă reţin decât o jumătate de minut. Am solicitat această intervenţie pentru că, domnule preşedinte, este bine ştiut că noi, nici în finalul dezbaterii legii, nu ne-am exprimat poziţia, dar am vrut astăzi, pentru că aici s-a solicitat cu prioritate, din partea Grupului parlamentar PNL, această intervenţie, vreau să exprim şi eu punctul de vedere al grupului nostru şi nu doresc să reiau motivaţiile care deja au fost aduse aici privind necesitatea legii cu privire la liberul acces la informaţii. Grupul parlamentar PDSR a înţeles această necesitate şi s-a manifestat prin prezenţa permanentă la dezbaterile pe articole a acestei legi, ca şi astăzi, în plen, prin prezenţa şi prin votul pozitiv care a fost dat de fiecare dată, spre deosebire de Grupul PNL şi regret că amintesc stimatei noastre colege, doamna Mona Muscă, că nici unul din colegii domniei sale de grup parlamentar nu a fost prezent la dezbatere, măcar pentru susţinerea domniei sale, coautor la această lege. Noi nu am dorit să facem o campanie de imagine venind la această tribună şi să ne manifestăm pozitivismul faţă de această lege şi necesitatea, dar m-am simţit obligată faţă de colegi să spun acest lucru şi să apreciez că grupul nostru parlamentar, împreună cu alţi colegi care au fost prezenţi la dezbatere s-au exprimat, în felul acesta, pentru necesitatea acestei legi şi ne bucurăm că ea există şi o susţinem în continuare, în demersurile pe care doamna deputat le va face şi împreună le vom face, desigur. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul deputat Drăgănescu şi apoi domnul deputat ... Poftiţi. |
|||||
|
Foarte scurt, nu vă speriaţi! Îi mulţumesc doamnei Afrăsinei pentru grijă. Trebuie să vă spun, însă, că tot grupul nostru parlamentar era aici, la etajul II, a avut însă mare încredere şi în proiectul de lege şi în posibilităţile mele de a promova acest proiect de lege. Drept urmare, absenţa domniilor lor trebuie tradusă printr-o mare încredere faţă de mine şi nu invers. Vă mulţumesc. (Amuzament) |
|||||
|
Domnul deputat Drăgănescu poate completează explicaţia cu privire la lipsa colegilor dumneavoastră, nu din sală, de aici de la vot, ci de la dezbaterea în comisie. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cât timp mai sunt colegi în sală, mă grăbesc, şi eu, să vă expun motivaţia pentru care Partidul Naţional Liberal nu a votat Ordonanţa nr.14 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale şi nu am votat-o din trei motive. Primul motiv: la art.4 alin.3, se prevede subordonarea Direcţiei instanţelor militare şi a Secţiei Parchetelor militare faţă de ministrul apărării naţionale. Este o noutate legislativă în care prevedem pentru prima oară subordonarea unor instanţe ale justiţiei. Şi lucrul acesta, din păcate, se face fără a prevedea exact, în acelaşi articol, care sunt domeniile în care poate să existe acest tip de subordonare. Partidul Naţional Liberal a propus ca, în articolul şi alineatul incriminat, să prevedem că aceste domenii pot fi doar cele administrativ- organizatorice. Din păcate, amendamentul nostru perfect justificat a fost respins, şi în cadrul Comisiei de apărare, dar, din păcate, şi în cadrul plenului Camerei Deputaţilor şi lucrul acesta nu este normal, deoarece, prin formularea care a trecut de Camera Deputaţilor, se lasă cale liberă imixtiunii în actul de justiţie şi mai mult se aduce o atingere unui principiu constituţional, principiu care se referă la independenţa justiţiei. O altă obiecţie pe care noi am avut-o, se leagă de introducerea, prin prevederea art.17 alin.4, a agenţilor acoperiţi şi în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, printr-o preluare superficială, mecanică a unor formulări din Legea de organizare şi funcţionare a Serviciului de Informaţii Interne şi a Serviciului de Informaţii Externe. Noi obiectăm atât la acest "apetit" al PDSR-ului şi actualei Puteri de a introduce agenţi acoperiţi şi în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi în cadrul Ministerului de Interne, probabil şi în Parlament, mai târziu şi în Guvern etc., deoarece până una alta, noi nici nu ştim, nu am definit până acum, legiuitorul român nu a definit ce este un agent acoperit, care sunt limitele activităţii sale, care sunt drepturile şi obligaţiile sale, ce poate face un agent acoperit în acest tip de activitate. Or, până nu definim acest lucru, nu cred că este util societăţii româneşti să aibă tot felul de agenţi acoperiţi în toate ministerele posibile şi imposibile. O a treia obiecţie este de fond şi vreau să atrag atenţia Parlamentului României că ne aflăm deja într-o depăşire a termenului în care preşedintele, nou ales, al României, trebuia să prezinte strategia de securitate şi apărare naţională. Conform Legii de planificare a apărării naţionale, în termen de 3 luni de la învestirea preşedintelui în această funcţie, el trebuie să vină în faţa Parlamentului şi să prezinte strategia de apărare şi securitate naţională. Mai apoi, Guvernul trebuie să elaboreze Carta albă a apărării securităţii naţionale tot într-un termen de 3 luni. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut şi iată, noi adoptăm astăzi acte normative care s-ar putea să fie schimbate după ce vom avea noua strategie de securitate, mai ales că se introduc şi noţiuni noi, de exemplu: Direcţia de Informaţii a Armatei se va ocupa inclusiv de factori de risc nonmilitari interni. Este un lucru nou pe care noi nu l-am observat, deoarece noua concepţie a PDSR-ului privind apărarea şi securitatea naţională încă nu există. Pentru aceste trei motive, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestei ordonanţe, acestui proiect de lege şi sperăm ca, cel puţin, la Senat să reuşim să îndreptăm ceea ce nu a fost bine făcut aici. Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|||||
|
Doamna deputat Afrăsinei are un drept la replică. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să o asigur pe stimata noastră colegă, pe doamna Mona Muscă, că colegii noştri din Grupul parlamentar PDSR, nu au votat conform convingerilor domniei sale, ci conform convingerilor conştiinţei noastre. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Stanciu. Un pic de răbdare să mai avem, stimaţi colegi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimaţi colegi, Vreau să mulţumesc domnului preşedinte că mi-a dat totuşi cuvântul ca reprezentantul unui grup parlamentar de 84 de deputaţi înaintea celor câţiva colegi de la liberali care au rămas încă în sală şi putea să i se dea cuvântul până la expirarea timpului zilei de astăzi. Am cerut acest cuvânt pentru a spune că Partidul România Mare a votat din convingere acest proiect, deoarece, spre deosebire de alţii, noi suntem, prin preşedintele nostru, şi victime ale transparenţei deosebite pe care Partidul România Mare o are faţă de alegători, aducându-le la cunoştinţă o serie de informaţii pe care unii sau alţii voiau să le ascundă. Nu mă refer decât la cele pe care le cunoaşteţi privind actele de corupţie şi care sunt cele mai dureroase, atât pentru foştii guvernanţi şi sperăm să nu se ajungă şi pentru actualii guvernanţi. Deci, conchidem clar, am votat această lege, pentru că informaţia ca atare trebuie să circule, toţi fiind în slujba cetăţeanului. Ceea ce însă ne surprinde şi ne surprinde datorită unei situaţii, aş spune, deosebite, este că această lege s-a născut ca o replică la Legea privind informaţiile clasificate. Evident, acea lege, pe care distinsul nostru secretar, şi ofer, prin ceea ce spun acum, posibilitatea unui drept la replică, domnul deputat Stroe a semnat-o în calitate de secretar general al Guvernului, domnul Radu Vasile, prim-ministru la vremea respectivă, a înaintat-o Parlamentului, deci, acea lege este efectiv, indiferent ce s-ar spune şi ce s-a spus, opera fostei guvernări, pe care actuala Putere a înghiţit-o pe nemestecate şi, în consecinţă, cu mici adăugiri, a votat-o în plen împreună cu distinşii noştri colegi liberali, ca, imediat după aceea, să se lepede ca de Satană de o lege pe care ministrul justiţiei a girat-o cu propria semnătură, la timpul respectiv. Este oare normal ca legi care aparţin fostei guvernări, şi mă refer aici la Legea caselor naţionalizate, la Legea administraţiei publice, care nu aparţine PDSR-ului, decât prin votul asumat şi nu prin concepţie, şi care aparţin celor care ne-au adus unde ne-au adus. Aceste legi, deci, o dată aprobate, ele să fie apoi transformate în bumerang împotriva celor care le-au votat de bună-credinţă? Cred că nu este normal. Şi dacă colegii noştri vor înţelege politic în acest sens, probabil că le vom duce dorul, în sensul că vom ocupa noi şi cealaltă parte a sălii. De aceea, un minimă morală este să se impună şi în politică. Nu tu să fii autorul legii şi apoi să o înjuri şi te faci campionul transparenţei de informaţii, pentru că nu este normal nici ca la Legea administraţiei publice, fosta guvernare să ceară suspendarea primarilor, cum s-a cerut, iar apoi dânşii să ceară modificarea articolelor. Nu este normal să promovezi o Lege a informaţiilor clasificate, aşa cum ai promovat-o, şi apoi să vii şi să ţipi şi să urli împotriva ei, decât dacă se ţin numai de diversiuni, iar diversiuni, PNL-ul a făcut destule, inclusiv cu suspendarea şi scoaterea în afara legii a Partidului România Mare. Mai scoteţi-ne o dată în afară, ca să ocupăm toată sala! Vă mulţumim. (Aplauze din partea stângă a sălii.) |
|||||
|
Are cuvântul la replică domnul secretar Radu Stroe. (Doamna deputat Mona Muscă doreşte să ia cuvântul.) Doamna deputat, nu vă pot da şi dumneavoastră cuvântul, nu facem dezbateri, domnul secretar are, în mod firesc, dreptul la replică. |
|||||
|
Doar un simlu drept la replică şi mulţumesc că am ocazia şi eu, pentru prima dată, să mă adresez în faţa Parlamentului, dumneavoastră tuturor şi în special distinsului nostru coleg. Nu sunt diversiuni, domnule deputat. Trebuie să recunoaşteţi că, din când în când, avem dreptul să şi greşim. Ceea ce este esenţial, este să facem să reparăm aceste greşeli (Aplauze.)... Dacă nu vreţi să mă lăsaţi, eu, oricum am terminat ce am avut de spus. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Recunoaşteţi că aţi greşit şi noi aplaudăm. |
|||||
|
Nu, nu, important nu este numai să recunoaştem că am greşit, ci să şi îndreptăm greşeala, domnule deputat. Mulţumesc. |
|||||
|
Luăm pauză până la ora 3.00, adică 15.00, o oră jumătate. |
|||||
|
după pauză |
|||||
|
Stimaţi colegi, se pare că pauzele mai lungi ne afectează pofta de lucru. Să încercăm, totuşi, până la sfârşitul programului să parcurgem aşa, în participare restrânsă, dar calitativă, pentru că sunt convinscă au rămas, în primul rând, oamenii conştiincioşi, reprezentanţi din toate grupurile parlamentare, vă anunţ cu bucurie, măcar câte unul. O voce din sală: Câte unul de sămânţă! |
|||||
|
|
La pct.14 era înscris pe ordinea de zi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naţionale de Electricitate S.A. de către F.P.S. prin Banca de Import Export a României pentru asigurarea finanţării parţiale a importurilor de păcură, gaze naturale şi cărbune energetic necesare realizării programului energetic 1999-2000. Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru buget, finanţe să vă propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Nu există amendamente la acest proiect de lege, vă propunem pentru dezbatere 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Urmăriţi, în aceste condiţii, proiectul de lege şi textul ordonanţei de urgenţă pentru a trece la dezbaterea acestora. Asupra titlului proiectului de lege aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra textului articolului unic aveţi observaţii sau propuneri? Nu. Votat în unanimitate. Dacă asupra titlului ordonanţei Guvernului aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Asupra art.1 aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Asupra art.2 aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Asupra art.3 aveţi observaţii sau obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Asupra art.4 şi ultimul din ordonanţă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. În consecinţa celor de mai sus, a dezbaterii şi votării pe articole, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului de marţea viitoare. Vă vom comunica, deci, miercuri sau joi, pentru că marţi este 1 Mai şi iarăşi este prilej de sărbătoare. |
|||||
|
|
La pct.15 o propunere legislativă pentru completarea art.5 şi a art.6 din Legea 88/1993, republicată, privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. Poftiţi! Din partea comisiei, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret. Vă informez că s-a propus respingerea de către comisie. |
|
|||
|
Da, fiind vorba de un raport de respingere şi procedură de urgenţă, propunem în ansamblu 5 minute şi eventual câte un minut, un minut jumate pentru cele două articole. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu acest timp de dezbatere. Rog comisia să propună motivele pe care le-a avut în vedere pentru respingere. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În şedinţa din 28 februarie 2001, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea pentru următoarele motive: Ministerul Educaţiei şi Cercetării consideră că Legea nr.88 din 93 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor trebuie regândită şi adaptată noilor cerinţe ale învăţământului superior şi, în acest sens, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va iniţia un proiect de îmbunătăţire a acestei legi, care va cuprinde şi amendarea altor articole din cuprinsul acestei legi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri cu privire la propunerea de respingere. Domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, cred că îmi permiteţi să intervin în calitate de iniţiator al acestui proiect de lege, care nu are în fond nimic comun cu probleme care ar afecta, într-un sens sau într-altul, drepturile cetăţenilor români de o etnie sau alta. Spunem acest lucru pentru că, oricât ar părea de paradoxal, legea are un caracter profund tehnic, în sensul că toţi colegii noştri din Parlamentul trecut au acceptat ca la o lege de evaluare şi acreditare a învăţământului privat şi cel public să introducă la art.52 şi respectiv 53 o chestiune de standard. Legea nr.88 din 93, cu completările din 99, nu este o lege politică, ci este o lege tehnică, prin care se stabilesc standardele de evaluare şi acreditare. În acest context, la art.52 s-a prevăzut şi colegii noştri din Parlamentul trecut, toţi absolut, nu s-au înregistrat nici un fel de proteste la vremea respectivă, sper că cei care au fost îşi aduc aminte, au acceptat ca atunci când o universitate se înfiinţează ca urmare a unei divizări, separări a unei universităţi existente, trebuie să existe în acea universitate o facultate acreditată cu predare în limba română. La art.53 se prevede că dacă, într-un centru universitar, cum ar fi Iaşiul, se hotărăşte să se înfiinţeze o universitate prin reunirea unor facultăţi, unei facultăţi de agronomie, una de la medicină, una de la conservator, una la politehnică ş.a.m.d., atunci, între acestea care se reunesc într-o nouă universitate, una din ele să aibă predare în limba română. Rezultă clar că standardul, prezenţa unei universităţi cu predare în limba română, a fost votat, a fost acceptat în 1999 fără nici un fel de proteste sau de abţineri într-o parte sau alta. Atunci, în 99, noi, Comisia de învăţământ, din toate formaţiunile politice, cu 19 de la fosta Putere şi 11 de la fosta Opoziţie, am omis şi este greşeala noastră şi ne-am recunoscut-o după aceea, ca şi atunci când se pune problema înfiinţării unei noi universităţi, să aibe specializări prevăzute în faza respectivă cu predare în limba română. Deci este vorba de implementarea unui standard deja acceptat în lege pentru o situaţie care a fost omisă. La vremea respectivă era posibil ca lege să treacă, având iniţiator toate grupurile parlamentare în forma finală cu o anumită excepţie şi, din motive care nu are sens să le explicitez, la votul final s-a întâmplat altfel. Revenim acum să completăm spre a întregi această lege. S-a propus în comisie, în urma unor dezbateri destul de furtunoase, ca să se amâne. Este posibil să se şi amâne, pentru că vorba românului este clară: "Nu fă astăzi ce poţi lăsa pe mâine!" şi "Nu fă mâine ce poţi face poimâine!", dar, repet, nu este nici un fel de chestiune care să aducă atingere dreptului la instrucţie în limba unei minorităţi sau alta, ci este vorba de aplicarea unui standard. De ce acest standard şi voi fi foarte scurt, deoarece conceptul de multiculturalitate pe care noi l-am promovat prin Legea învăţământului este, în fond, deja depăşit. La nivel european se discută de interculturalitate, se discută de grupe mixte, de neacceptarea unei anumite separaţiuni care face ca tinerii să nu se cunoască în şcoală, să nu-şi îmbogăţească şi cultura proprie printr-o serie de influenţe ale culturilor celorlalte minorităţi naţionale sau cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale. Dacă noi nu acceptăm să fie prezentă o secţie sau o facultate cu predarea în limba română, noi aducem un prejudiciu imens nu majorităţii, ci cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Promovăm o chestiune de segregare, dacă vreţi, de apartheid, care este inadmisibilă. De aceea, aş ruga să înţelegeţi că facem un pas de la multiculturalitate la interculturalitate, acceptând că în universităţile noastre să fie prezentă atât limba unei minorităţi sau a alteia, ceea ce am aprobat prin lege şi există posibilitatea ca, atât în învăţământul umanist cât şi în cel tehnic, să existe linii de la A la Z în limba minorităţilor, în toate universităţile dacă se justifică prin numărul de studenţi şi în aceste condiţii cred că este absolut normal ca să existe şi în alte instituţii de învăţământ superior şi limba română prezentă de la A la Z. Votul nostru, dacă îl vom da, este un vot pentru a împiedica izolarea cetăţenilor români de altă etnie, izolare care poate este benefică unor puţini lideri a unor formaţiuni sau asociaţii ale minorităţilor. Sper să fie un vot pentru aceşti cetăţeni şi nu împotriva lor. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Mulţumesc. Vă rog, stimaţi colegi, să constataţi că timpul afectat dezbaterii acestei propuneri de respingere a legii s-a epuizat. Stimaţi colegi, aţi votat dezbatere totală 5 minute, eu la un vorbitor mai dau cuvântul, pentru 2 minute, dar la trei n-am cum să dau. Pentru că încă sunt 3 intervenţii, îmi iau libertatea de a respecta exact Regulamentul şi, având în vedere că s-au epuizat cele 5 minute, vă rog frumos să înţelegeţi că trebuie să ne conformăm Regulamentului. Îmi cer scuze, dar asta este. Aţi reţinut pledoaria domnului preşedinte Stanciu, care este autorul propunerii, o veţi revedea în stenogramă înainte de votul final şi veţi reflecta atât din perspectiva celor susţinute în raport, cât şi din perspectiva celor susţinute în proiectul de lege şi în pledoaria domnului deputat Stanciu. Vă mulţumesc. Deci o lăsăm votului final de săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
La pct.16 avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2001 privind unele măsuri pentru achiziţionarea metalelor neferoase, aliajelor acestora şi a deşeurilor neferoase reciclabile, de asemenea, cu raport de respingere din partea comisiei instituite în fond, Comisia pentru industrii. De asemenea, procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru industrii să ne propună timpii de dezbatere. Poftiţi, domnule deputat. Ordonanţa 11, da. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Practic, cele prevăzute în Ordonanţa 11 au fost cuprinse în raportul predat pentru Ordonanţa 16, raport retrimis ieri la comisie pentru o completare, la solicitarea iniţiatorilor. Deci, Ordonanţa 11, oricum nu îşi mai are rostul, pentru care propunem respingerea şi am propus respingerea, practic 5 minute pentru dezbateri, dacă mai este cazul, şi o intervenţie de 2 minute maxim, pentru că altceva nu se solicită şi nu se justifică. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord, stimaţi colegi, cu timpii de dezbatere, 5 minute. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu. Unanimitate. Cine doreşte să se pronunţe cu privire la propunerea Comisiei de industrii pentru respingerea acestei ordonanţe? Nu doreşte nimeni. În consecinţă, vom supune proiectul votului final, proiectul pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă, săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
Urmează la pct.17, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 28/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea derulării creditelor garantate de Guvern în baza Hotărârii Guvernului nr.687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale... Raportul este al Comisiei pentru buget. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege şi, în primul rând, să vă prezentaţi dumneavoastră pentru stenogramă. |
|
|||
|
Domnul Dan Banciu: Sunt Banciu Dan. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin Hotărârea de Guvern nr.687 din 97 s-a garantat de către Guvernul României prin Ministerul Finanţelor în favoarea MLPAT-ului un credit extern care să asigure resursele financiare necesare realizării programului guvernamental de alimentare cu apă la sate şi de locuinţe sociale. Hotărârea prevedea adjudecarea montajului financiar al creditului extern, prin licitaţie, inclusiv proiectara şi execuţia lucrărilor de investiţii finanţate din acest credit. În 1998, Ministerul Finanţelor şi MLPAT-ul au organizat şi finalizat licitaţia publică internaţională. În documentele ofertelor, pe lângă montajul financiar al creditului erau prevăzute principalele soluţii constructive aferente lucrărilor de investiţii şi indicatorii tehnico-economici ai acestora. Contractele comerciale încheiate, din care ofertele adjudecate fac parte integrantă, prevăd ca, pe etape de proiectare, documentaţiile tehnico-economice elaborate de ofertanţii câştigători ai licitaţiei să fie analizate şi aprobate de MLPAT în calitate de investitor, în maximum 15 zile. Nerespectarea acestui termen conducea la penalizări însemnate cuantificate în valută. În condiţiile sus-menţionate nu era posibil să se realizeze ciclul de aprobare, avizare a documentaţiilor tehnico-economice conform Legii 72 din 96 privind finanţele publice, care prevedea că se supun aprobării Guvernului numai după ce s-a obţinut în prealabil acordul Ministerului Finanţelor. Având însă în vedere faptul că oferta adjudecată de Ministerul Finanţelor şi MLPAT prevedea soluţiile tehnice de bază şi principalii indicatori tehnico-economici, documentaţiile tehnico-economice ce urmează a fi elaborate fiind de fapt o adaptare a acestora la situaţiile concrete de amplasament în vederea respectării termenelor prevăzute în contractele comerciale şi a graficelor de realizare a lucrărilor, vă propunem să fiţi de acord ca documentaţiile tehnico-economice, la fiecare etapă de proiectare, să fie analizate şi aprobate de către MLPTL, în momentul de faţă, prin derogare de la prevederile art.22 din Legea 72. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Comisia pentru buget, sesizată în fond. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2000 privind unele măsuri pentru accelerarea derulării creditelor garantate de Guvern în baza Hotărârii Guvernului nr.687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus, spre dezbatere şi adoptare, în forma prezentată. Facem menţiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul Năstase, poftiţi! |
|||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Consider că lipsind anexa cu localităţile şi drumurile respective, nu putem vota astăzi. Cer o amânare a acestei luări în discuţie, prezentându-se însă anexa cu localităţile şi drumurile respective. |
|||||
|
Rog reprezentantul Guvernului să răspundă acestei obiecţiuni. |
|||||
|
Domnul Dan Banciu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, v-aş ruga să aveţi în vedere că această ordonanţă, practic şi-a produs efectele. Din 97, 98 a fost licitaţia, creditele au fost acordate. Practic, în momentul de faţă, MLPTL-ul urmăreşte realizarea lor, verificarea a ceea ce s-a realizat, dacă s-a încadrat în parametrii tehnico-economici şi dacă îşi justifică cheltuirea fondurilor respective. Deci, noi nu avem ce împărţi în momentul de faţă din acest credit, ci de a urmări să se realizeze exact ceea ce a fost prevăzut să se realizeze din acest credit. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Năstase. |
|||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimat reprezentant al Guvernului, Acest mod de activitate dovedeşte o lipsă totală de transparenţă. Dacă nici localităţile în care s-au desfăşurat aceste activităţi nu pot fi consemnate în actul ce ni se aduce să-l votăm, consider că este o modalitate de lucru total neadecvată. Voi face şi o interpelare şi voi cere explicaţii pentru acest mod de lucru. |
|||||
|
Reprezentantul comisiei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că la data când această ordonanţă a fost prezentată Guvernului pentru aprobare, nu putea fi vorba despre o listă iniţială, ci eventual una ipotetică, ea urmând după aceea să fie întocmită şi aprobate documentaţiile respective. Ce se doreşte prin această ordonanţă? Să se deroge de la Legea finanţelor publice şi să se dea competenţă Ministerului Lucrărilor Publice să aprobe aceste documentaţii. Doar pentru uşurarea procedurilor de aprobare a acestor documentaţii. În faza în care ne aflăm, se poate eventual cere o informare Guvernului în legătură cu aceste liste, spre ştiinţa colegilor care doresc această listă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat Năstase, vă rog şi eu să observaţi că eventuala listă cuprinzând documentaţiile care au fost aprobate nu trebuie să facă parte din obiectul ordonanţei. Ordonanţa a aprobat, în principiu, o competenţă pentru aprobarea, pentru avizarea acelor documentaţii. Dacă dumneavoastră doriţi o asemenea listă, puteţi s-o cereţi în cadrul interpelărilor, în cadrul procedurii de informare şi, în consecinţă, vă întreb dacă dumneavoastră mai insistaţi în această cerere? Insistaţi, cum mi-aţi aprobat prin cap, că vreţi s-o faceţi pe calea interpelărilor, nu în cadrul procedurii de dezbatere a acestei ordonanţe care, repet, nu are în cuprinsul său lista documentaţiilor care s-au aprobat şi care se vor aproba de aici înainte. Mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt. Vă întreb, atunci, dacă asupra titlului proiectului de lege aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Aprobat în unanimitate. Asupra cuprinsului articolului unic, care are şi dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Se votează în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Asupra articolului unic al ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Consecinţa celor de mai sus este faptul că vom supune votului final proiectul de lege săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
Trecem la pct.18 de pe ordinea de zi, care cuprinde Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2001 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.219/1999. Suntem în prezenţa unei proceduri de urgenţă. Comisia pentru agricultură, sesizată în fond, are cuvântul, pentru a propune timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22 din 2001, pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr.219 din 1999, nu s-au formulat amendamente. Propunem 5 minute pe ansamblu, cu un minut pe articol. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să urmăriţi în consecinţă proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă. Asupra titlului proiectului de lege, comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Asupra cuprinsului articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Se votează în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Asupra articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Supunem votului final acest proiect de lege săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
Trecem la următorul, care este pct.19, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2001 pentru abrogarea Legii nr.165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998-2000 şi a Ordonanţei Guvernului nr.36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi de instalaţii pentru irigat din producţia internă. Suntem şi aici în procedură de urgenţă. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, este rugată să ne propună, de asemenea, timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-mi permiteţi, înainte de a propune timpii de discuţie, de dezbatere, să fac o precizare. La art.1 s-a strecurat o greşeală în loc de "începând cu 1 ianuarie 2001", real, aprobat de comisie, "1 ianuarie 2002". Pentru că şi în amendamentele care urmează se leagă de acest termen. În legătură cu timpii, propunem două minute pe articol, 10 minute pe ansamblu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această repartizare? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Unanimitate. Urmăriţi, vă rog, proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, în paralel cu raportul comisiei. Dacă la titlul proiectului de lege aveţi vreo observaţie? Comisia n-a avut. Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Asupra articolului unic din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul comisiei de la pct.1. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu aveţi. Cine este pentru amendament? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.I din ordonanţă, urmăriţi, vă rog, amendamentul comisiei de la pct.2 din raport, la care s-a referit şi reprezentantul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.2, cu privire la art.I din ordonanţă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri, dacă sunt? Nu. Unanimitate. La art.II din ordonanţă, la alin.1 comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Se votează în unanimitate. La art.II, alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.3 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru amendamentul de la pct.3? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.III, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Se votează în unanimitate. La art.IV, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Vă mulţumesc. Se votează în unanimitate. În consecinţă, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
La pct.20, avem Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2001 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.229/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. Suntem şi aici în procedură de urgenţă. Comisia economică, sesizată în fond, o rog să ne propună timpii de dezbatere. Poftiţi, domnule deputat. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2001 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.229/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52 din 1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. Neexistând amendamente la acest proiect de lege, propun timp maxim de dezbatere 5 minute şi un minut de intervenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această repartizare? Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. În unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă asupra titlului aveţi vreo observaţie? Comisia nu a avut. Nu. Vă mulţumesc. Titlul se votează în unanimitate, în consecinţă. Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Asupra articolului unic, cu cele două alineate ale sale, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, vom supune proiectul votului final săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
Trecem la pct.21, care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2000 privind garantarea de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului a unui credit fără dobândă acordat Societăţii Comerciale I.C.P.P.A.M. Baloteşti. În procedură de urgenţă a fost sesizată Comisia economică, pe care o rog să ne prezinte propunerea sa cu privire la timpii alocaţi dezbaterii. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a analizat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39 din 2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului a unui credit fără dobândă acordat Societăţii Comerciale I.C.P.P.A.M. Baloteşti şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. În analiza în comisie nu au fost făcute amendamente. De aceea, propun timp maxim de dezbatere 5 minute şi un minut de intervenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această repartizare? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a aprobat formula de dezbatere propusă de comisie. Urmăriţi, vă rog, proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă. Vă reamintesc nu se fac dezbateri generale. Deci, asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi observaţii? Nu. Se votează în unanimitate. Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra art.1, 2 din ordonanţa de urgenţă, dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nu. Se votează în unanimitate. Asupra art.3 şi 4, ultimele, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nu aveţi nici dumneavoastră. Se votează în unanimitate. Şi, în consecinţă, vom supune votului final acest proiect de lege săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
La pct.22 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2001 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii ROMTELECOM. Proiectul a fost trimis Comisiei economice în procedură de urgenţă. În consecinţă, rog această comisie să ne propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, În urma analizei Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5 din 2001 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii ROMTELECOM S.A., Comisia pentru politică economică, care a fost sesizată în fond, propune adoptarea acestei legi, având în vedere cele două amendamente care au fost făcute în cadrul comisiei şi care au fost admise. Timpul total maxim de dezbatere 10 minute, două minute de intervenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Cine este pentru? Aveţi vreo propunere cu privire la timpii de dezbatere? Poftiţi. Deci, dacă obiectaţi asupra timpilor propuşi? |
|||||
|
Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală): Da. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi domni parlamentari, Întrucât, în ce priveşte privatizarea ROMTELECOM-ului au existat mai multe interpelări şi s-a cerut verificarea modului în care s-a făcut privatizarea ROMTELECOM-ului, până la soluţionarea solicitărilor noastre privind eventuale nereguli sau fraude în ce priveşte privatizarea ROMTELECOM-ului, solicităm amânarea acestei dezbateri până la obţinerea răspunsurilor la interpelările noastre. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat, Îmi cer scuze că vă pun o întrebare suplimentară. Dumneavoastră puteţi cere amânarea în legătură cu conţinutul proiectului de lege, împreună cu soluţiile sale, nu în legătură cu interpelările pe care aveţi de gând să le faceţi. Interpelările pot să-şi urmeze cursul, dar explicaţiile, ce legătură au interpelările cu soluţiile cuprinse în ? |
|||||
|
Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală): Interpelări s-au făcut, s-au cerut explicaţii şi nu s-au primit încă |
|||||
|
Şi explicaţiile acestea afectează legea, sau ordonanţa? |
|||||
|
Domnul Ioan Mihai Năstase (din sală): Da, cred că da. |
|||||
|
Domnul reprezentant al Guvernului. Vă rog să vă pronunţaţi, cunoscând dumneavoastră şi conţinutul interpelărilor. Deci, dacă discuţiile care se fac prin presă şi prin interpelări au vreo legătură cu conţinutul proiectului de lege şi al ordonanţei de urgenţă? |
|||||
|
Domnul Dinu Malacopol: Dinu Malacopol, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor. La ora actuală, Corpul de control al primului-ministru se află în auditul acestei privatizări. Concluziile vor fi prezentate, dar tocmai pentru a întări controlul Guvernului asupra activităţii ROMTELECOM, s-a propus această ordonanţă de urgenţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Reprezentantul comisiei, vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această ordonanţă nu are nimic cu interpelările. De fapt, prezenţa ordonanţelor de urgenţă reglementează transferul dreptului de administrare a competenţelor şi atribuţiilor privind procesul de privatizare şi post-privatizare în numele statului, a Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii ROMTELECOM S.A. de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administraţia Participaţiilor Statului la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Deci, această delegare a competenţelor, transferul acestora este făcut tocmai în ideea continuării privatizării Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii ROMTELECOM S.A., în acord cu celelalte politici şi pârghii economice pentru crearea premiselor durabile a implementării societăţii informaţionale în România, obiectiv prioritar al Guvernului României. Deci, prin această ordonanţă nu se face decât un transfer. Ceea ce se doreşte privind controlul şi elucidarea anumitor probleme legate de privatizarea Societăţii ROMTELECOM nu constituie obiectul acestei ordonanţe. Aşa cum s-a explicat, aceste elemente pot fi clarificate prin intermediul pârghiilor de control şi al comisiilor de control. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi că dispoziţiile ordonanţei nu vor să consacre procedurile care au avut loc, de privatizare, să le legalizeze, nici nu stabilesc noi proceduri de privatizare. Schimbă doar o competenţă. Aceste soluţii nu afectează nici controalele care o să se facă în continuare. În consecinţă, supun aprobării dumneavoastră timpii afectaţi pentru dezbaterea acestui proiect de lege şi a ordonanţei de urgenţă, timpi propuşi de Comisia de buget. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? În unanimitate, s-a aprobat acest timp de dezbatere. Urmăriţi, vă rog în paralel proiectul de lege şi raportul comisiei, care conţine două amendamente. Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Asupra articolului unic din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 din raportul comisiei, dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt împotriva amendamentului? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă, amendamentul comisiei cu privire la articolul unic a fost admis şi, în consecinţă, articolul unic are proiecţia de formulare propusă de către Guvern. La titlul proiectului de ordonanţă de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.1 din ordonanţa de urgenţă, urmăriţi, vă rog amendamentul de la pct.2 din raportul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu aveţi. Cine este pentru amendamentul nr.2 al comisiei? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.2, comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar de săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
Trecem la pct.23 de pe ordinea de zi, care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2001 privind unele măsuri în domeniul culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor. Comisia pentru cultură a fost sesizată în fond, în procedură de urgenţă, şi, în consecinţă, îl rog pe domnul preşedinte Mihai Mălaimare să ne propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi vă propunem 10 minute, cu câte un minut pentru fiecare amendament. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu. Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă. Vă rog să urmăriţi textele celor două proiecte, în paralel cu cele propuse prin amendamentele Comisiei de cultură. La titlul legii, comisia nu ne propune nici un amendament. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se votează în unanimitate. Asupra articolului unic din lege. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.1 al comisiei. Dacă aveţi observaţii la amendamentul comisiei? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu. Se votează amendamentul de la pct.1 la articolul unic al legii, în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. În consecinţă, se votează în unanimitate. Asupra art.1 din ordonanţa de urgenţă, să urmăriţi dumneavoastră pct.2 al raportului, care cuprinde amendamentul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.2 şi noul cuprins al articolului unic din ordonanţă. La art.2 din ordonanţa de urgenţă, urmăriţi amendamentul nr.3 al Comisiei de cultură din raport, la pag.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.3? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu. În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr.3 şi noul cuprins al art.2 din ordonanţă. La art.3, alin.1 din ordonanţa de urgenţă, urmăriţi, vă rog, amendamentul de la pct.4, care se află la pag.2, al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Nu. S-a adoptat amendamentul nr.4 cu un vot contra, amendamentul nr.4 şi art.3, alin.1. Rog Comisia de cultură să-mi spună dacă la alin.2 al art.3 aţi făcut vreo reformulare? Se pare că da. Da, este o uşoară ameliorare. Urmăriţi, vă rog, la pct.4, cel cu privire la alin.2, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu. Amendamentul de la pct.4, alin.2 a fost admis în formularea comisiei. Alin.3 rămâne nemodificat. |
|||||
|
La explicaţii se regăseşte: din alin.2 s-a eliminat sintagma "venituri extrabugetare" şi se elimină alin.3 care nu mai apare în varianta comisiei, pentru că în noua regândire, a filozofiei acestui organism nu mai există venituri extrabugetare pentru susţinerea activităţii C.N.C.-ului. Deci, se elimină alin.3; rămâne numai alin.4. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat, dar critic staful tehnic pentru imperfecţiunea raportului. Trebuia în mod explicit să se propună ca amendament eliminarea alin.3, ceea ce fac acum. Deci, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentului comisiei, de eliminare a alin.3 de la art.3 din ordonanţă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Nu. Unanimitate. La alin.4, vă rog, de asemenea, să observaţi noua formulare a acestuia, pe care o regăsiţi pe coloana 2 de la pag.2. La alin.4, dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. Cine este pentru amendamentul de la pct.4, alin.4? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. Cu privire la art.4, comisia nu are nici o observaţie la alin.1, 2 şi 3. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Cele trei alineate se votează în unanimitate. În privinţa alin.4, urmăriţi amendamentul de la pct.5 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. La art.5, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate amendamentul nr.6. La art.7 urmăriţi amendamentul întâmplător tot 7, pag.4 din raport. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere, s-a votat amendamentul nr.7, implicit art.7. La art.8, alin.1, 2 şi 3 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.8, alin.4, urmăriţi amendamentul nr.8 de la pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru amendament? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.9, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. La art.10, urmăriţi amendamentul nr.9 de la pag.4, al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.9? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate s-a votat şi art.10, respectiv amendamentul nr.9. Art.10, vă rog să observaţi că este ultimul şi, în consecinţă, am votat toate textele ordonanţei. Vom supune votului final acest proiect de lege cu caracter organic săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
La pct.24 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti. Comisia pentru muncă a fost sesizată, în fond, în procedură de urgenţă şi o rog pe doamna deputat Paula Ivănescu să ne propună termenii de dezbatere. |
|
|||
|
Vă propun un timp maxim de 10 minute şi nu mai mult de 3 minute pentru fiecare articol. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Urmăriţi, vă rog, în paralel, proiectul de lege şi raportul comisiei. Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi? Vă mulţumesc. Se adoptă în unanimitate. Asupra art.unic, rog să observaţi amendamentul de la pct.1 din raportul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi, supun votului dumneavoastră . Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Votat amendamentul şi deci cuprinsul art.unic este votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Asupra art.I şi II dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Se votează ambele articole în unanimitate. La art.III alin.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. La art.III alin.3 există un amendament la pct.2 din raport. Întîi luăm amendamentul comisiei, da? Doreşte să intervină? Este chiar amendamentul dumneavoastră? Atunci aţi preluat conducerea ca să răsturnaţi votul comisiei. |
|||||
|
La art.III alin.1 este un amendament respins. Tot la art.III, dar alin.3 este un amendament respins. Conform procedurii, permiteţi-mi să-mi susţin amendamentul făcut la alin.1. Menţionez că acest amendament a fost respins de comisia de specialitate. Eu propun ca alin.1 de la art.III să fie eliminat bazându-mă pe faptul că se suspendă nişte drepturi câştigate şi pe care toate societăţile cu capital de stat le oferă salariaţilor, referitoare la plata primei de concediu şi la plata orelor lucrate peste durata normală a timpului de lucru. Acestea sunt nişte cuceriri sindicale şi este păcat să se suspende pentru această categorie de funcţionari publici care, după ce că nu-şi primesc drepturile cuvenite, conform Statutului funcţionarilor publici, nu mai beneficiază nici de aceste drepturi. Deci acesta este amendamentul pe care l-am susţinut în faţa comisiei şi rog pe domnii colegi să voteze în favoarea acestui amendament. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Revenim la art.III alin.1, rog reprezentantul Guvernului să se pronunţe cu privire la acest amendament respins de comisie, iar pe dumneavoastră vă rog să fiţi atenţi la susţinerile Guvernului, precum şi la argumentele prezentate în raport, atât pro cât şi pentru amendament. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrucât aplicarea prevederilor speciale referitoare la plata orelor lucrate peste durata normală a timpului de lucru, la acordarea primei cu ocazia plecărilor în concedii de odihnă şi la indemnizaţiile de delegare cuprinse în legea nr.188/1999, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000 şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.237/2000 ar conduce la influenţe semnificative asupra bugetului de stat, noi propunem ca să se rămână la forma propusă de Guvern, de altfel, acest proiect a fost făcut tocmai în ideea de a păstra un anumit echilibru în ceea ce priveşte salarizarea bugetarilor pe anul 2001. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Mai doreşte cineva să intervină? Nu. Stimaţi colegi, Aţi audiat argumentele doamnei deputat Paula Ivănescu, aţi văzut şi pe cele ale comisiei, pentru care a respins comisia cu majoritate de voturi acesta şi argumentele domnului ministru. Cine este pentru amendamentul doamnei deputat Paula Ivănescu? 15 voturi pentru. Voturi împotrivă? Stimaţi colegi, Unii nu votaţi nici pentru, nici împotrivă. Vă rog frumos, probabil vă abţineţi. Număraţi. 62 voturi împotrivă. Abţineri? 62 de voturi sunt împotrivă. Câte abţineri sunt? O abţinere. Cu 15 voturi pentru, 62 împotrivă şi o abţinere, amendamentul doamnei Paula Ivănescu a fost respins. Vă rog să urmăriţi, în schimb, amendamentul de la pct.3 cu privire la art.III3, amendament al comisiei, aflat la pag.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră, în consecinţă, art.III în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere a fost votat art.III, potrivit amendamentului adoptat de către comisie la alin.3. La art.IV şi V, dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nu sunt. Se votează în unanimitate. Asupra anexei, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Se votează anexa în unanimitate. O singură anexă a fost, domnule ministru, da? Da. Doamna Paula Ivănescu, o singură anexă a fost, da? |
|||||
|
Da. Da. |
|||||
|
Şi textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă şi anexa au fost votate. În consecinţă, vom supun acest proiect de lege votului final săptămâna viitoare. Vă propun să mai luăm un proiect de lege, două... Dacă ne încadrăm în timp e în regulă. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege, de la pct.25, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2001 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2000 personalului din sectorul bugetar. Procedură de urgenţă. Tot Comisia de muncă, o rog pe doamna Paula Ivănescu să propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Vă propun un timp maxim de discuţii de 5 minute. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această propunere? E cineva împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege a ordonanţei de urgenţă a Guvernului, în paralel cu raportul, care cuprinde unele amendamente ale comisiei asupra titlului proiectului de lege, comisia n-a avut observaţii, dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Asupra cuprinsului articolului unic din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul de la pct.1 de la raport. Dacă aveţi obiecţii la amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut. Se votează în unanimitate. Asupra art.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 comisia n-a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Votat în unanimitate. La art.9 urmăriţi amendamentul nr.2 din raport, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi? Cine este pentru amendamentul de la pct.2 din raport cu privire la art.9 din ordonanţa de urgenţă? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Supunem, în consecinţă, acest proiect de lege votului final săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
următorul este proiectul de Lege de la pct. 26 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2000 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru industrii are cuvântul pentru propunerea timpilor de dezbatere. |
|
|||
|
Comisia propune 10 minute pentru dezbateri şi 2 minute pentru intervenţii, dacă sunt având în vedere faptul că există şi un amendament respins. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Sunteţi de acord cu aceşti timpi? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriţi, vă rog, textele în paralel cu raportul comisiei. La titlul legii, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Asupra art. unic dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. La ordonanţa de urgenţă, la titlul, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. |
|||||
|
Vă rog să-mi daţi cuvântul. |
|||||
|
La art.1 votat în unanimitate. La art.2 domnul deputat a avut un amendament respins, îl rog să-l susţină. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum se poate observa în raportul comisiei, la amendamentele respinse, există un singur amendament respins care a fost iniţiat de mine şi propun reducerea pragului de 5% de ajustare la 3%. Motivaţiile sunt următoarele: pe de o parte, aşa cum ştim, 5% a fost stabilit acum mai mulţi ani când inflaţia era mult mai mare. Acum, de exemplu, anul trecut fiind inflaţia de 50%, anul acesta ţinta fiind de 25%, este absolut normal să coborâm şi pragul acesta de ajustare. În al doilea rând, trebuie să se aibă în vedere că acest prag de ajustare practic este o fundamentare a marjei de profit pentru furnizor, pentru prestator. Dacă noi coborâm de la 5% la 3%, acest prag de ajustare, atunci implicit şi prestatorii, vor coborî marja de profit, deci tarifele pentru serviciile de monopol, respectiv preţurile pentru bunurile de monopol, vor fi mai mici. Drept urmare, domnule preşedinte, eu aş ruga colegii, ca în acest spirit, să sprijine amendamentul meu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Din partea iniţiatorului. Poftiţi, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Radu Tănase: Sunt Tănase, şeful Oficiului Concurenţei. Ca iniţiatori, noi susţinem menţinerea pragului de 5%, aşa cum a fost aprobat prin ordonanţa Guvernului. Ca motiv principal ar fi acela că în condiţiile inflaţiei, chiar prognozate, dar mai ales a celei realizate până acum, ar trebui ca aceste ajustări să fie foarte dese, practic să nu se termine o ajustare şi să înceapă alta. Or, considerăm că acest prag de 5% ar duce la realizarea acelui termen de 3 luni la care se poate face ajustarea. Mai mult de atât, în legătură cu marja de profit, eu aş spune că e bine să lăsăm unităţilor economice să mai poată realiza şi reducerea costurilor, nu numai să intervină imediat ce primesc influenţe, ceva incluenţe în costuri, să solicite majorări de preţuri. Deci în acel termen de 3 luni pot lua şi măsuri de reducere a costurilor. Ar fi practic şi o mobilizare a unităţilor economice în reducerea costurilor, nu numai în majorarea preţurilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Aţi ascultat şi susţinerile domnului deputat Raduly. Din păcate pentru dumnealui, trebuie să supunem întâi votului amendamentul comisiei care a fost admis, care, dacă va fi... Nu, nu că nu am amendament din partea comisiei. Deci aveţi amendamentul respins de comisie la pag.1 din Anexa nr.2. Aţi auzit şi părerea autorului amendamentului, aveţi şi motivaţia respingerii, aţi auzit şi explicaţiile Guvernului, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentului propus de domnul deputat Raduly. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Pentru amendamentul dumneavoastră... 20, 10 acolo şi 10 aici. Vă rog să constataţi că nici o alianţă nu e imposibilă. 10 la PRM şi 10 la UDMR. Vă rog, mai numărăm o dată. Stimaţi colegi, Ori citim altceva, ori citim textul legii şi votăm când vă solicităm. Cine este pentru amendamentul domnului Raduly? 21 PRM. Din partea aceasta 13. 34 voturi pentru.Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 42 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 42 voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul domnului Raduly de la UDMR care a fost susţinut de 13 voturi UDMR şi 21 de la PRM a fost totuşi respins. Oricum, semnalăm asocierea. domnul Raduly vrea să vă spun că nici o alianţă nu e imposibilă. |
|||||
|
Nu, asta a spus domnul preşedinte. Domnule preşedinte, Aş vrea să mulţumesc colegilor care au votat acum în ideea de a reduce tarifele la serviciile de monopol şi bunurile de monopol. Am înţeles votul. Eu mulţumesc colegilor şi din stânga sălii şi din dreapta sălii şi colegilor din mijloc. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|||||
|
Stimaţi colegi, În consecinţă, supun votului dumneavoastră art.2 în propunerea Guvernului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 42 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 5 voturi. UDMR-ul reacţionează fără conducere în mod haotic. 12 voturi împotrivă cu 5 de aici 17 voturi. Abţineri? 5 abţineri. Cu 42 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 5 abţineri s-a adoptat textul art.2. Vă rog să constataţi ceea ce domnul secretar Stroe îmi sesizează ca un metronom, depăşirea termenului de dezbatere şi, în consecinţă, vom trece doar la vot. Urmăriţi, vă rog, art.2 alin.2 rămâne nemodificat, la pct.7 amendamentul cu privire la alin.3. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Votat. La art.3 alin.1 şi 2 din ordonanţă, nu sunt obiecţii şi se votează în unanimitate. La art.3 alin.3 urmăriţi amendamentul de la pct.10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La alin.4 nemodificat, în consecinţă, votat în unanimitate. La art.4 din ordonanţă, urmăriţi pct.10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Pct.11 nemodificat, votat în unanimitate. După art.4 alin.2 urmează un alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.5 alin.1 şi 2 nu sunt obiecţiuni. Nu sunt observaţii. Votat în unanimitate. La art.6 urmăriţi amendamentul de la pct.14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.7 alin.1 şi 2 nu sunt observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Votat în unanimitate. La art.8 alin.1 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.8 lit.a) urmăriţi amendamentul de la pct.18. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Se votează în unanimitate. La art.8, lit.b), c) şi alin.2, 3, 4, 5, 6, dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.9, lit.a), b) alin.2 dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Se votează în unanimitate. Şi cu aceasta textele ordonanţei au fost adoptate în întregime ca şi ale legii. Vom supune votului final acest proiect de lege săptămâna viitoare. |
|||||
|
|
Am rugămintea să mai luăm un proiect de lege de la pct.27 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/2000 pentru completarea art 41 din Legea bancară nr.58/1998 - care e foarte scurt şi reprezentantul Guvernului, ca şi alţii, de fapt, care mai sunt aici, au venit de 3 săptămâni încoace. Rog comisia pentru buget să ne propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Comisia propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată, pentru care vă sugerăm 5 minute per total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbatere? Da. Vă mulţumesc. Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Asupra art.unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Asupra cuprinsului art.unic al ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Cu aceasta proiectul îl vom supune votului final de săptămâna viitoare, fiind vorba şi de o lege organică, fac precizarea. Îmi cer scuze reprezentanţilor guvernului care vin în continuare, dar timpul nostru de lucru s-a epuizat. joi e şedinţă comună. Deci vă vom anunţa după ce comitetul ordinii de zi va stabili şedinţa în plen. Deocamdată, pentru ziua de astăzi declarăm şedinţa închisă. Vă mulţumesc. Lucrările s-au încheiat la ora 16,40.
|
|||||
 |
