Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Radu Stroe, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Vă propun să începem.

Dăm cuvântul domnului Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul Damian Brudaşca.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Băncile continuă să finanţeze cu prioritate statul" – aşa se intitulează declaraţia mea politică de astăzi.

Deficitul bugetar înregistrat în luna ianuarie 2001 a fost de 3.062 miliarde de lei.

Aparent, suma nu spune mare lucru. Dacă este s-o comparăm cu sumele alocate tot în acea lună unor ministere, realizăm adevărata dimensiune a deficitului bugetar de stat.

Cine finanţează acest deficit? Care este costul finanţării? Ce influenţe exercită aceste finanţări pe piaţa financiar-bancară?

În ianuarie 2001, deficitul reprezenta deja o pătrime din nivelul veniturilor colectate la buget. Trebuie remarcat costul aferent acestei luni, cu dobânzi la titlurile de stat care se ridică la suma de 4.911 miliarde de lei. În câteva cuvinte, se poate spune că bugetul continuă şi va continua să suporte un cost foarte ridicat al dobânzilor la finanţările anterioare cu titluri de stat.

Dar, pentru ca acest fenomen să aibă o continuitate, statul a revenit în forţă la începutul acestui an cu noi emisiuni de Certificate de trezorerie, depăşind deja suma de 14 mii miliarde de lei, ceea ce denotă că fenomenul de rostogolire a datoriei publice continuă, fiind chiar uşor amplificat în această perioadă.

Pentru a realiza şi mai bine dimensiunea fenomenului în România, în luna ianuarie, dintr-un total al creditelor interne de 83,039 miliarde de lei, 26% reprezintă creditul guvernamental, în timp ce 31,21 este reprezentat de creditul neguvernamental. Nu cred că mai există o altă ţară europeană, în care acele elemente ale creditului să aibă valori atât de apropiate.

În aceste condiţii, multe bănci au optat pentru creditarea în valută, protejându-se astfel de riscul deprecierii monedei naţionale. În aceste condiţii, este foarte greu de crezut că actualul Guvern îşi va îndeplini obiectivul inflaţionist de 25-27%.

Cele mai optimiste previziuni din mediul financiar bancar prevăd o inflaţie de 30-35%, ceea ce ar putea desemna refuzul temporar al băncilor de a-şi mai plasa banii în titluri de stat.

Atitudinea BNR faţă de această problemă continuă să fie aceeaşi. Nu este nimic anormal ca băncile comerciale să trăiască pe seama finanţării consumului public la un cost extrem de ridicat, cost care, în cele din urmă, se răsfrânge tot la buget.

Sigur că dobânzile pentru Certificatele de trezorerie sunt prea atractive pentru bănci, dar nu prea sunt interesate de economia reală. Viaţa trebuie să hotărască scăderea, respectiv creşterea dobânzii pentru diferitele tipuri de credite. Dar asta se poate întâmpla într-o economie de piaţă cât de cât funcţională.

Totuşi, există şi un pericol. Rostogolirea datoriei publice la costuri ridicate poate genera o puternică criză financiară de sistem, aşa cum s-a petrecut în 1998 în Rusia, sau în prezent în Turcia. Iar la aceste tragice cazuri atât economia reală, cât şi investiţiile în titluri de stat ale băncilor ar avea acelaşi destin – falimentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaşca. Se pregăteşte domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

De nenumărate ori, prin comunicate de presă, intervenţii şi declaraţii politice, Partidul România Mare a atenţionat opinia publică internă şi internaţională, precum şi mass-media asupra pericolului declanşării unui nou conflict în Europa Centrală şi de Sud-Est, dartorită acţiunii forţelor politice revizioniste ungureşti care, recurgând la tertipuri de ordin legislativ şi diplomatic, încearcă să-şi pună în operă procesul de maghiarizare a locuitorilor din teritoriile pe care doresc să le readucă între hotarele himericei Ungarii Mari.

Confirmarea apelurilor iredentiste, prin care se urmăreşte între altele şi desprinderea treptată a Transilvaniei de România şi anexarea ei ulterioară la Ungaria, este ilustrată de proiectul Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor, aflat în dezbaterea Parlamentului de la Budapesta, prin care autorităţile ungureşti intenţionează să elibereze legitimaţii de cetăţean al naţiunii maghiare.

Partidul România Mare consideră adoptarea unei asemenea legi de către forul legislativ al Ungariei drept un act de sfidare şi ostilitate împotriva statelor vecine, iar punerea ei în practică, o încălcare gravă a independenţei şi suveranităţii acestora, a acordurilor internaţionale în vigoare.

Apreciem că un asemenea demers duce la discriminare şi subminează autoritatea statelor ai căror cetăţeni de etnie maghiară ar urma să beneficieze de prevederile lui, întrucât, fără excepţie, aceştia se bucură de drepturi egale cu restul populaţiei, având în plus posibilităţi concrete de a-şi folosi limba maternă, de a-şi păstra şi conserva obiceiurile şi tradiţiile, cultura specifică.

Este cu atât mai inexplicabilă o asemenea iniţiativă din partea autorităţilor de la Budapesta, de a sări în sprijinul minorităţii maghiare neameninţate în niciunul din statele în care trăieşte, în timp ce în Ungaria continuă procesul de deznaţionalizare şi asimilare a minorităţilor etnice.

Cel mai grăitor exemplu este cel al minorităţii române din Ungaria, pe cale de dispariţie, în ciuda angajamentelor Guvernului maghiar de respectare a obligaţiilor asumate prin declaraţiile ONU privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice şi religioase, documentele aferente OSCE, precum şi prin Convenţia-cadru a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritate şi Acordul privind colaborarea transfrontalieră.

Prin politica promovată faţă de minorităţi, între care cel mai mult au de suferit românii, Ungaria nesocoteşte sistematic şi cu bună ştiinţă principiul Convenţiei-cadru de apărare a minorităţilor care stabileşte libertatea opţiunii identitare. Nici un alt stat pe teritoriul căruia trăiesc cetăţeni de etnie maghiară nu procedează la deznaţionalizarea şi asimilarea lor şi nu acţionează perfid şi duplicitar pentru exterminarea spirituală şi lingvistică a minorităţilor lor etnice.

Budapesta, prin măsurile întreprinse şi prin legea preconizată, încalcă şi nesocoteşte încă o dată valorile europene în materie de protecţie a minorităţilor, întrucât, în realitate, scopul ei este cu totul altul, respectiv destabilizarea situaţiei geo-politice din zonă, crearea de tensiuni şi confruntări care să permită, după modelul Kosovo, intervenţia unor forţe militare străine iar, în final, recreionarea hărţii Europei, inclusiv reapariţia odiosului hibrid al Ungariei Mari.

Prin urmare, Partidul România Mare apreciază că adoptara şi aplicarea acestei legi nu ar însemna numai o intervenţie grosolană în treburile interne ale altor state, ci ar putea încuraja noi tensiuni şi confruntări pe motive etnice în zona Balcanilor.

Privită din altă perspectivă, acţiunea autorităţilor maghiare urmăreşte manipularea prin mijloace administrative şi financiare a unor mase de cetăţeni aparţinând altor ţări, inclusiv folosirea lor la acţiuni de subminare şi destabilizare a situaţiei politice şi economice a ţărilor respective.

În aceeaşi ordine de idei, autorităţile ungare urmăresc crearea unei baze de date despre cetăţenii de etnie maghiară sau despre cei care, din motive materiale, s-ar declara maghiari, pe care s-o poată folosi în scopuri informative şi de spionaj.

Nu în ultimul rând, proiectul legislativ maghiar urmăreşte amestecul direct al politicienilor budapestani în treburile interne ale statelor vecine.

De aceea, P.R.M. cere Preşedinţiei şi primului-ministru, ca şi celorlalţi factori de decizie, să se opună categoric acceptării şi aplicării legii respective pe teritoriul României, precum şi oricăror ameninţări şi tentative de şantaj politico-diplomatic venite din partea premierului Viktor Orban, sau a altor demnitari ai Budapestei.

Partidul România Mare cere, de asemenea, autorităţilor române să sesizeze forurile internaţionale asupra acţiunilor destabilizatoare ale autorităţilor de la Budapesta şi să le ceară să treacă la sancţionarea imediată a acestora, pentru a evita din timp convulsii şi confruntări nedorite în această regiune.

Acordarea unor facilităţi minorităţilor etnice de către un alt stat ar însemna încurajarea apariţiei unor tendinţe secesioniste şi a sprijini astfel acţiunile de separatism şi autonomie pe criterii exclusiv etnice.

Trebuie să rezulte clar şi neechivoc că, în cazul în care tolerează asemenea acţiuni subversive şi agresive ale Ungariei la adresa vecinilor săi şi mai ales a statelor succesoare, cancelariile occidentale se fac vinovate şi-şi asumă riscurile extinderii stării conflictuate în afara spaţiului iugoslav, cu consecinţe greu de precizat.

Partidul România Mare se pronunţă categoric cu privire la necesitatea ca primul-ministru şi ministrul de externe al României să acţioneze cu fermitate, prin toate căile şi mijloacele legale şi diplomatice, pentru ca Ungaria să respecte documentele internaţionale în vigoare. Altfel, obsesia clasei politice din Budapesta de a reveni la mai vechiul lor vis de refacere a Ungariei Mari poate compromite procesul de extindere şi cooperare în Europa, afectând, în egală măsură, pe toţi cetăţenii României, inclusiv pe etnicii minoritari.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu. Se pregăteşte doamna Leonida Lari.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Fantasma Imperiului Ungar străbate azi toate proiectele de lucru ale politicii maghiare. Culorile politice care s-au schimbat în timp n-au modificat doctrina ungarismului care-şi arată esenţa atunci când îmbracă haina Casei europene.

Pe frontul politic din Ungaria se vehiculează o teză bine concepută, prin care se spune că intrarea României în Europa ar trece prin Budapesta. Aceasta, însă, nu se referă la faptul că Ungaria este situată geografic la vest de România.

Ţara noastră se află în Europa şi poporul român este stăpân pe aceste meleaguri româneşti şi europene, în acelaşi timp, de peste 2000 de ani, când strămoşii actualilor maghiari europeni se aflau încă în pustietatea stepelor asiatice.

Noi ştim că cei care au inventat această teză şi o vehiculează cu obstinaţie nu se referă la geografie sau istorie. Ei ţintesc către scopuri cunoscute azi de către toată lumea. Sub masca interesului faţă de propriii conaţionali trăitori în ţara noastră, unde li s-au creat condiţii de viaţă şi de dezvoltare, uneori mai bune decât românilor, adică majorităţii, ei vizează scopuri revizioniste notorii, parte a obiectivului final al ungarismului, realizarea Ungariei Mari, sau a Ungariei Sfântului Ştefan.

Actualmente, suntem martorii unei ofensive de mari proporţii a propagandei maghiare împotriva statelor vecine. Pretextul este soarta grea a minorităţii maghiare din aceste state ameninţate - chipurile - cu deznaţionalizarea şi cu asimilarea. Minciuna şi calomnia, amestecul grosolan în treburile interne ale altor state, inclusiv desfăşurarea unor activităţi ilegale de incitare şi tensionare a relaţiilor interetnice şi de aţâţare a războiului civil, cum s-a întâmplat de curând în Iugoslavia, cum sunt şi în prezent, cu reverberaţii în întreaga lume, sunt folosite din plin în atingerea obiectivului programat, dar, deocamdată, încă bine mascat – revizionismul.

Ofensiva continuă şi în forţă susţinută de elementele extremiste din Ungaria, de unii reprezentanţi ai organismelor internaţionale, de forţe oculte ale diasporei ungare mondiale în ceea ce priveşte revendicările şi drepturile minorităţii maghiare la autoguvernare, drepturi colective, autonomie teritorială pe criterii etnice, contacte multiple la zonele de frontieră, reclamaţii nu numai în România, ci şi în celelalte ţări vecine cu Ungaria, nu vizează o mai mare deschidere sau accesibilitate a frontierelor ci, de fapt, anularea frontierelor cu statele vecine şi, prin aceasta, dispersarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale acestora prin crearea pe teritoriul lor, aşa cum spuneam, a unei Ungarii Mici, preludii ale unei Ungarii Mari, ce se inoculează tenace şi cu grijă prin educaţia familială, religioasă şi şcolară a fiecărui maghiar.

Este deosebit de semnificativ faptul că miniştrii de externe sau alţi înalţi demnitari maghiari, în diverse luări de poziţie, referindu-se la atitudinea Ungariei faţă de România, şi-au exprimat pretenţia absurdă ca pentru îmbunătăţirea relaţiilor româno-maghiare, România trebuie să-şi înscrie în propria Constituţie prevederea că este un stat multinaţional, o idee absurdă atâta timp cât ponderea minorităţilor în ansamblul populaţiei statului nostru este în jur de 10%.

Ne-am obişnuit cu acuzele prin care se arată că minoritatea maghiară din România nu are drepturi, în acest sens publicându-se în Ungaria anual sute de cărţi, studii sau articole. Ne-am obişnuit cu ideea că Ungaria cheltuie anual sute de milioane de dolari pentru propagandă antiromânească. Ne-am obişnuit cu organizarea unor manifestări ştiinţifice de către foruri particulare sau oficiale, la care se vehiculează teze şi idei revizioniste sub masca iredentismului faţă de conaţionalii minoritari trăitori în ţările vecine. Ne-am obişnuit cu organizarea de fundaţii şi centre culturale etc., finanţate direct de statul maghiar sau prin intermediari din diaspora maghiară care desfăşoară de fapt activităţi directe de propagandă revizionistă şi iredentistă. Ne-am obişnuit chiar cu amestecul grosolan în treburile interne ale României. Dar vine o vreme când te întrebi: până când se vor permite toate acestea?

"Niciodată o cetate n-a fost cucerită cu un plan sau cu viclenie, ci cu vitejia celor din afară, sau cu prostia celor dinăuntru", spunea marele Nicolae Iorga.

Conducătorii UDMR ne dispreţuiesc. Şi au de ce. De 11 ani, ei au obţinut orice de la diversele guvernări. UDMR-ul încearcă - şi uneori reuşeşte – să exploateze timiditatea, inconsecvenţa şi lipsa de fermitate a românilor, a guvernanţilor noştri. Prin demersurile lor legislative, a căror substanţă se află dincolo, în Ungaria, ei urmăresc cantonizarea României după modelul Elveţiei, federalizarea ei, transformarea ei într-un stat multinaţional, iniţial creând un stat în statul românesc, ca apoi să-l alipească Ungariei.

Am ocazia să mă adresez celor care au avut şansa vieţii lor de a conduce astăzi România, care, venind la conducere în urmă cu 11 ani, au lansat un program prin care românul a fost tot mai oropsit. S-a uitat, din păcate, de Mihăilă Cofariu, s-a uitat de modul în care au fost prezentate lumii evenimentele din 20 martie 1990 de la Tg.Mureş, s-a uitat de raportul Harghita-Covasna şi de crimele de acolo, s-a uitat de războiul plăcuţelor bilingve, s-a uitat de românii din Harghita şi Covasna care, în mod continuu, sunt supuşi deznaţionalizării.

În regimul de dinainte de 1989, nu s-a abătut vreo prigoană deosebită asupra minorităţilor din ţara noastră. Ba, mai mult, ei au fost chiar privilegiaţi, ocupând locuri cheie în partid şi administraţie. Să nu uităm, sau se ne amintim, doar, de Vasile Luca, de Alexandru Moghioroş, de Ianos Fazekas, de Kiraly Karoly sau Domokos Geza, care toţi erau maghiari, dar şi de Ana Pauker, Teohari Georgescu, Constanţa Crăciun şi atâţia alţi evrei. În Comitetul Central şi în Marea Adunare Naţională, în Guvern, minorităţile erau reprezentate corespunzător cu ponderea lor.

În toată ţara, românii şi maghiarii, saşii, sârbii, sau ţiganii trăiau, munceau, sărbătoreau şi duceau lipsuri împreună. Ion, Ianos, Iohan, ca vecini şi săteni, au muncit şi au împărtăşit bucuriile şi necazurile vieţii fără să ţină seama de declaraţiile celor de sus. Acest cod de comportare, bazat pe cele mai simple şi sincere reguli, solide, a asigurat liniştea de viaţă şi de muncă atât a românilor, cât şi a celorlalţi minoritari.

Judeţele cu populaţie mixtă au primit fonduri pentru investiţii, s-au construit obiective industriale puternice, centre urbane, culturale şi universitare.

În perioada 1952-1968, la indicaţia şi sub auspiciile lui Stalin, a funcţionat Regiunea Autonomă Maghiară, care avea un statut de stat în stat, românii fiind asimilaţi şi marginalizaţi. Desfiinţată în 1968, prin reorganizarea administrativ-teritorială şi revenirea la judeţe, măsura a produs nemulţumire în rândul maghiarilor. Dovadă că, imediat după 1989, s-a încercat imediat să se reînfiinţeze Regiunea Autonomă Maghiar㠖 o mică Ungarie plasată în centrul unei mici Românii.

Devastările, crimele, actele bestiale de la Tg.Mureş, din judeţele Harghita şi Covasna sunt mărturii ale acestor proiecte. Acesta este contextul, doamnelor şi domnilor, în care consiliile judeţene Harghita şi Covasna au devansat cu acte în regulă intrarea în funcţiune a Legii administraţiei publice, cu câteva săptămâni mai repede, pe care dumneavoastră aţi votat-o.

Astfel, se înfiinţează regiunea pământului secuiesc şi care, prin extindere spre judeţul Mureş, va deveni probabil Ţara Secuilor. Întrebarea este: a căror secui? De îndată ce la ultimul recensământ – cel din ianuarie 1992 – s-au înregistrat doar 831 de secui. Astfel, se loveşte în art.1 al Constituţiei, care spune că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Astfel, se încalcă Legea administraţiei publice locale în ansamblu şi mai ales în art.4 şi art.104 d), în ceea ce priveşte atribuţiile consiliilor judeţene. Astfel, se încalcă Legea siguranţei naţionale. Astfel, se încalcă Legea împărţirii teritorial-administrative a României. Astfel, se creează un precedent deosebit de periculos, care riscă să se întindă la nivelul întregului Ardeal. Astfel, se creează un Kosovo în chiar centrul României şi care astfel riscă să declanşeze probleme de o deosebită gravitate.

Logica elementară presupune un echilibru în toate. De aceea, unor exagerări privind drepturile, precum autoguvernarea, drepturi colective, limba oficială a statului, confortul minorităţii, emise în mod absurd de liderii radicali ai UDMR-ului, trebuie să li se opună problema obligaţiilor, a responsabilităţii şi mai ales a loialităţii faţă de Guvern şi ţara care-i găzduieşte.

Într-o abordare consecvent democratică, drepturile cele mai veritabile sunt drepturile omului. De ele trebuie să se bucure toţi cetăţenii unei comunităţi, indiferent de etnie sau religie. De aceea, se doreşte astăzi ca Declaraţia universală a drepturilor omului să fie completată cu Declaraţia universală a datoriilor şi responsabilităţilor omului. În nici o ţară a Europei nu s-ar fi votat o asemenea Lege a administraţiei publice locale şi a batjocoririi sentimentului naţional.

Stimaţi colegi, care aţi votat legea, nici neprietenii nu cred că vă apreciază! Care a fost şi care este preţul puterii, domnule Iliescu? Domnule Roman? Domnule Stoica? Domnule Constantinescu? Odată va trebui să răspundeţi, să daţi socoteala! Sunt informat că deja sunteţi traşi la răspundere de către electorat.

Închei, transmiţându-vă urarea unui bătrân ţăran ardelean: Vă doresc atâta bine dumneavoastră şi familiei, cât aţi făcut şi faceţi şi dumneavoastră acestei ţări. Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Şi vă rog, pe viitor, să aveţi în vedere că există un timp limită stabilit. Aţi depăşit cu foarte mult acest timp. Deci, am rugămintea la ceilalţi colegi să-şi revadă textele în aşa fel încât să poată vorbi toţi cei înscrişi până la ora pe care o avem în program.

Se pregăteşte domnul Napoleon Pop.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

După 9 ani de zile, marele patriot român Ilie Ilaşcu a fost, în sfârşit, eliberat. Toţi românii de bună-credinţă din toate partidele politice din România, şi chiar din Basarabia, s-au bucurat, întrevăzând în această eliberare o victorie a poporului român. Şi ar fi păcat să-i luăm această bucurie poporului nostru după atâtea pierderi pe care le-a suferit.

Totuşi, bucuria a fost întrucâtva întunecată de comentariile unor ziarişti români, precum C.T.Popescu, care a depăşit orice normă a bunei-cuviinţe cu declaraţii de genul: că mai bine ar fi fost ca Ilie Ilaşcu să rămână între zidurile puşcăriei transnistrene ca erou naţional, decât să intre în mlaştina politicii bucureştene.

Tot pe 7 mai şi la Antena 1 şi la TVR 1 s-au perindat iarăşi diverşi ziarişti şi politicieni, dându-şi cu părerea că "vedeţi dumneavoastră ce se va întâmpla oare cu Ilie Ilaşcu în mediul P.R.M.? ce se va întâmpla în genere cu Republica Moldova mai departe, după gestul politic, cică, al lui Vladimir Voronin?

Păi, mlaştina, de fapt, o fac chiar ziariştii, incurabili în erorile lor. Şi anume de o asemenea zumzăială nu are nevoie acum Ilie Ilaşcu. Chiar am vorbit zilele acestea cu el şi mi-a spus verde în ochi că anume despre foloasele politice n-ar avea nevoie.

Citeam ziarele, priveam emisiunile şi mă miram de memoria scurtă a compatrioţilor noştri pe malurile Dâmboviţei. Să facem un succint expozeu al evenimentelor de la ’89 încoace:

1. În decembrie 1989, fosta URSS a condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop şi Actul adiţional în care era avizată Basarabia şi ţările baltice.

2. Urma ca România, imediat după Revoluţie, să ia act de rezoluţia referitoare la această condamnare şi să-şi revendice ceea ce îi aparţinea de drept – Basarabia.

3. A trecut, însă, mai bine de un an, şi în 1991 România recunoaşte un stat în stat, Republica Moldova, dar, în fond, statutul Basarabiei de colonie a Rusiei în continuare.

4. După această pripită recunoaştere, are loc solidificarea unor structuri statale, încep provocările organizate la Chişinău, apoi la Tiraspol de către serviciile secrete ruseşti.

5. În 1992 începe războiul cu Federaţia Rusă prin mijlocirea Transnistriei. Este arestat patriotul Ilie Ilaşcu şi grupul său, este o pată în mişcarea de eliberare şi reîntregire naţională din Basarabia.

6. După război, cu toată aşa-zisa colaborare de la guvern la guvern, între România şi Republica Moldova, are loc exodul unei bune părţi din populaţia românească din Basarabia, în urma genocidului prin foame, organizat pe cale paşnică, cât şi o teroare asupra liderilor mişcării.

7. Între anii ‘92-’96, ‘96-2000, nici o putere politică aflată la conducerea României nu a întreprins nimic la modul practic pentru ajutorarea populaţiei româneşti în Basarabia şi pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu şi a grupului său.

8. În 2000, Partidul România Mare s-a angajat în acţiunea de salvare a patriotului român închis la Tiraspol, ocupându-se, la concret, cu actele necesare, ca el să devină parlamentar român şi membru în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

9. În 2001, Partidul România Mare a adresat o scrisoare Preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, iar senatorul Corneliu Vadim Tudor a iniţiat Moţiunea pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu în Parlamentul European, moţiune semnată de mai mulţi parlamentari europeni.

Întrebarea mea ar suna cam aşa: aceste lucruri, nu se puteau face în toţi aceşti ani, de către factorii decizionali din România? Oare nu este limpede ca "Bună ziua!" că acum, abia în ultimă instanţă, era absolut firesc să se implice şi partidul de guvernământ şi organismele europene, Ilie Ilaşcu fiind membru cu drepturi depline şi în Senatul României şi în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Şi este foarte bine că au făcut-o, bravo lor! Dar asta nu înseamnă să fie diminuate eforturile unui partid profund naţional, precum e P.R.M., să se arunce în umbră, anume oamenii care au muncit la concret pentru acest moment de bucurie şi demnitate a întregii naţiuni române.

Iată de exemplu, noi, cei de la P.R.M., nu negăm nicidecum demersurile diplomatice întreprinse de domnii Ion Iliescu, Mircea Geoană, Adrian Năstase, nici chiar tratativele între serviciile secrete române şi cele ruse. Tot se au ei de bine încă de prin ’89!

Dimpotrivă, salutăm faptul că toate forţele politice ale ţării s-au unit într-un scop comun: eliberarea marelui patriot Ilie Ilaşcu şi a camarazilor săi.

Am saluta şi mai mult dacă s-ar mai face un program coerent şi viabil pentru încă 3 milioane de români basarabeni care aşteaptă de 10 ani braţul nostru de sprijin şi de apărare pentru a reveni la ţara-mamă.

Pentru că, vedeţi dumneavoastră, dacă Basarabia nu era lăsată de izbelişte, pe mîna străinilor, nu avea loc războiul din Transnistria, nu era arestat Ilie Ilaşcu, nu se stingea Mişcarea de eliberare naţională, nu avea loc genocidul şi nu eram împinşi în braţele imperiului colonizator rus.

Sper că ziariştii bucureşteni care nu au mirosit încă praful de puşcă, să înţeleagă odată şi odată că orice faptă îşi are consecinţele ei. Să nu-şi mai pună unul altuia întrebări pe înţelesul oricărui basarabean sau bucovinean trecut prin ghearele morţii.

Iar în ce priveşte milosteniile creştineşti ale lui Voronin sau Simirnov nu-i credeţi pe cuvânt, precum Moscova nu crede lacrimilor. Şi unul şi altul sunt conduşi de această Moscovă. Dacă ar fi fost să fie altfel, Ilaşcu şi grupul său erau demult liberi. A fost la mijloc o conjunctură politică internaţională în care a intrat mai clar şi partea română, Ilie Ilaşcu fiind senator de România, iar Federaţia Rusă a voit să pară mai blajină în ochii opiniei publice mondiale. Să vedem însă dacă va fi la fel de blajină şi în continuare în legătură cu ceea ce mai are de făcut şi anume, precum spun profeţii, să ne întoarcă Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Napoleon Pop şi se pregăteşte doamna deputat Mândrea Muraru Mihaela.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Preocuparea Guvernului pentru restructurarea economică, în general, este lăudabilă şi ea trebuie susţinută numai în măsura în care, conform principiilor de democraţie economică, aduce şanse egale tuturor întreprinderilor din România. Statul nu poate să fie însă bun cu unii, puţini, şi nepăsători cu alţii, cei mai mulţi, cu atât mai mult cu cât resursele restructurării provin de la buget, adică de la noi toţi. Există o practică a tuturor guvernelor de până acum şi a celui actual care trebuie stopată cu rapiditate. Ea constă, vorbind pe şleau, în deturnarea fondurilor obţinute prin privatizare, în susţinerea repetată şi fără efect a aşa-ziselor programe de restructurare numai a unor societăţi la care statul este acţionar majoritar, cele mai recente cazuri fiind Sidex, Tarom, Tractorul, Roman, Avicola, Baloteşti şi altele.

Este păcat că această reţetă falimentară este repetată cu obstinaţie creându-se impresia chiar din interiorul Guvernului că acesta nu este capabil de soluţii de fond, respectiv atragerea unor investitori şi debarasarea prin privatizări profesioniste de ghiulele grele care atârnă de un executiv care trebuie să acorde mai multă atenţie regulilor de joc bune pentru toată lumea şi nu administrării preferenţiale a unor active în detrimentul tuturor cetăţenilor.

Constatăm următoarele: - derogări administrative puse în responsabilitatea unui întreg Parlament în ceea ce priveşte redestinarea unor fonduri publice, rezultate din privatizare, numărul acestor excepţii depăşind regula; - mecanismul redestinării acestor fonduri duce la scăderea valorii în timp a sumelor de recuperat, statul acceptând ab initio o pierdere de care se face singur responsabil. În timp ce titlurile de stat pentru acoperirea deficitului bugetar sunt emise cu dobânzi de 30-50% creditele de recuperat sunt acordate cu dobândă de 3-5%; - de regulă, sumele acordate pentru programele de restructurare nu se întorc, acestea majorând datoria publică care trebuie redusă tocmai prin sumele obţinute din privatizare; - atribuţiile financiare ale APAPS sunt deturnate, creânduse sisteme de creditare, garantare şi asigurare în afara celor legal constituite; - se pun în pericol fragilele mecanisme de piaţă care pot şi trebuie să contribuie şi ele la restructurarea activelor aflate în proprietatea privată a statului; - statul trebuie să dea primul exemplu în aplicarea corectă a legilor şi să recurgă cât mai puţin la derogări în beneficiul unora, a căror selectare continuă să se facă după criterii obscure. Nu cred că liniştirea pe moment a situaţiei unei societăţi comerciale poate echilibra frustrările de viitor ale tuturor cetăţenilor, care pot fi exacerbate prin acest comportament preferenţial.

Sunt convins, atât eu cât şi mulţi alţi deputaţi din această Cameră, asupra corectitudinii în ceea ce priveşte scrierea în clar, în legea bugetului de stat pe anul 2001, a modului de utilizare a sumelor provenite din privatizare şi mai ales a destinaţiei subvenţiilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu şi pentru încadrarea în timp.

Are cuvîntul doamna Mândrea Muraru şi se pregăteşte domnul deputat Ioan Sonea.

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Mâine de Ziua Independenţei, de Ziua Victoriei împotriva Fascismului, de Ziua Europei, ne vom sărbători eroii. Coroane, parăzi, discursuri. Pentru ca totul să capete un aspect consistent, ne a fost dat un erou în carne şi oase: Ilie Ilaşcu.

Eroul, simbolul uniunii forţelor celeste cu cele pământeşti, poate fi un zeu decăzut sau un om divinizat. Oricum, el câştigă nemurirea. Însă, cea mai mare victorie a unui erou este cea repurtată asupra lui însuşi.

Va reuşi Ilie Ilaşcu, eroul eliberat prin stăruinţele României şi demersurile Comunităţii internaţionale, să devină simbolul primei victorii a aplicării filozofiei drepturilor omului în răsăritul înceţoşat european?

Venind alături de noi în Parlamentul României, eroul viu Ilie Ilaşcu va trebui să-şi suporte propria popularitate în libertate, devenind un moment important în istoria românilor, un succes al politicii externe româneşti, un rezultat al colaborării dintre instituţii şi persoane, implicate deopotrivă în eliberarea sa. Tot el, eroul viu Ilie Ilaşcu, va trebui să se adapteze jocurilor politice de la Bucureşti. Forţa lăuntrică şi caracterul îl vor obliga să facă faţă demersurilor de toate genurile şi îl vor determina la un moment dat să-şi dorească o temniţă a tăcerii. Astfel, cu toţii vom avea un exemplu care ne va arăta cât este de greu să fii erou viu.

Dragi colegi prezenţi şi absenţi,

Stă în puterea noastră de înţelegere şi de acţiune să nu transformăm simbolul naţional al luptei pentru unitatea românilor în derizoriu. El nu ne-a fost dat întâmplător, acum, în plin proces de globalizare şi mondializare. Să nu-l hărţuim cu idealurile sau interesele noastre pe Ilie Ilaşcu, să nu-l obligăm să-şi construiască o închisoare din retrageri şi dezamăgiri, pe ai cărei pereţi senatoriali să-şi scrijelească adânc şi dureros dezgustul pentru politica românească din acest timp al încercărilor majore. Să-l primim pe colegul Ilie Ilaşcu, alături de noi în bancă, să rămânem împreună cu el şi să învăţăm răbdarea de a sta locului şi de a gândi în folosul românilor care ne-au învestit cu speranţele lor de bine, crezând în înţelepciunea şi statornicia noastră.

Să-i spunem cu toţii: Bine ai venit Ilie Ilaşcu! (Aplauze)

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumim.

Are cuvântul domnul Ioan Sonea şi se pregăteşte domnul Ionel Olteanu.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După cum se ştie, sistemul energetic naţional se constituie din totalitatea instalaţiilor de producţie, transport, distribuţie şi utilizarea energiei electrice pe teritoriul României, având regim de funcţionare comun.

Sistemul funcţionează interconectat cu cele ale altor ţări, conform unor convenţii şi acorduri. Cuprins în ansamblul transformărilor de după anul 1990, sistemul energetic naţional, a ajuns astăzi, după o nouă fază a restructurărilor decise politic, să se compună din 5 societăţi comerciale independente organizatoric şi patrimonial: S.C.Termoelectrica SA, S.C. - Hidrotehnica SA, S.C.- Electrica SA, S.C.-Nuclearoelectrica SA şi S.C.-Transelectrica SA.

Consecinţele spargerii pe verticală a CONEL a fost pierderea bonităţilor financiare, reducerea credibilităţii pe piaţa financiară, presiuni asupra garanţiilor guvernamentale pentru importurile curente de combustibili, criza energetică din iarna anului 2000-2001, care a impus costuri suplimentare mari. Deşi între aceste societăţi comerciale relaţiile se desfăşoară conform unor contracte supervizate de o agenţie naţională de reglementare în domeniul energetic, nu s-a clarificat încă situaţia patrimoniului, separarea clară între proprietatea privată şi proprietatea publică a statului, nu au fost reglementate contractele de concesiune pentru proprietatea publică între aceste societăţi şi Ministerul Industriei şi Resurselor, iar circulaţia financiară a societăţilor a fost, aproape tot timpul, încordată, acumulând creanţe şi arierate din cauza blocajului financiar, cu consecinţe, sigur, asupra agenţilor economici care beneficiază de energie.

În acest fel, plata obligaţiilor către stat, finanţarea investiţiilor şi a importurilor de combustibili au acutizat situaţia în domeniu, cu consecinţe pentru siguranţa sistemului energetic naţional şi la urma urmei, siguranţa României. În ţările Europei de Vest sunt în curs de formare mari companii integrate, de tip holding, care se impun pe piaţă, a se vedea Directiva nr 96 din 1992 care, de altfel, prevede că în statele membre există diferenţe structurale şi de reglementare, permiţându-i-se fiecăruia să opteze pentru regimul care corespunde cel mai bine situaţiei sale specifice. Iată că directiva Uniunii Europene nu impune un model sau o schemă rigidă, atunci de ce programele de restructurare româneşti ale sistemului energetic naţional au dus la fărâmiţarea şi se discută tot mai mult de privatizarea unor activităţi şi, în special, a celei profitabile, distribuţia de energie electrică. Dacă la început intenţiile erau doar enunţate, astăzi acest lucru este componentă a programului de guvernare. Sunt prevăzute privatizări în zona producţiei şi în zona distribuţiei. Dacă acest proces va avea loc şi în ce măsură industria energetică din România va reuşi să reziste în faţa megacompaniilor şi holdingurilor internanţionale, rămâne să trăim noi această luptă. Însă, ne punem întrebarea cum vor mai putea fi protejaţi consumatorii naţionali, având în vedere alte experienţe de acest gen în România.

Ce se urmăreşte, în fapt, conform strategiei energetice? Se prevede că unele centrale electrice şi de termoficare pot fi vândute, ca şi instalaţii din domeniul energiei termice, intenţionându-se privatizarea a două societăţi de producţie pe an şi concesionarea unor hidrocentrale. În domeniul reţelelor se urmăreşte ca societatea Electrica să fie divizată la rândul ei în 8 societăţi regionale de distribuţie şi privatizarea a două pe an. Deci, în câţiva ani statul, va depinde de bunăvoinţa distribuitorilor, cu consecinţe imprevizibile în componenta socială a reformei, asupra sistemului energetic naţional şi asupra economiei naţionale.

În acest fel, sistemul energetic îşi pierde caracterul de serviciu public naţional, ajungându-se la preţuri discriminatorii şi neegale după zone şi categorii de consumatori, la lipsa de interes pentru extindere în zone izolate datorită costurilor mari, import de energie, reducerea investiţiilor şi altele.

Acestea, în România, când în toate ţările din Europa s-au construit sisteme, după cum spuneam, energetice puternice, integrate vertical şi orizontal, capabile să domine piaţa: EDF în Franţa, ENL în Italia - sunt cele mai puternice din Europa şi sunt de stat.

Consecinţele privatizării în Marea Britanie, deci modelul britanic de gestionare a sistemului energetic, nu este agreat în multe state, consecinţele restructurării şi privatizării în Marea Britanie sunt: consumatorii au pierdut între 1,3 şi 4,4 miliarde lire sterline, Guvernul a câştigat între 0,4-1,2 miliarde de lire sterline, acţionarii au câştigat între 8,1 şi 9,7 miliarde lire sterline. De remarcat că şi câştigurile acţionarilor au avut loc pe fondul pierderilor la consumatori, dar şi a 42% din locurile de muncă. Sursa informaţiilor – Banca Mondială, PPIS, Nota nr.124.

Desigur că şi în alte ţări problema se pune la fel, Mexicul a abandonat sistemul privatizării încă din 1999, Brazilia în 1998, în Australia - 4 state au abandonat sistemul. În Germania, chiar dacă există un sistem separat, este foarte puternic, nu ne putem compara cu această ţară în ceea ce priveşte sistemul energetic. Companiile proprietate de stat din Franţa, Italia, Norvegia, Suedia, Finlanda sunt în ascensiune, comparativ cu cele privatizate din Anglia, Spania, Ungaria. În Ungaria, de fapt, sistemul abia dacă mai emite licenţe, a ieşit de pe piaţa energetică europeană.

Aşa cum spun specialiştii din domeniu şi cei implicaţi permanent în procesul de restructurare şi reorganizare a sectorului de electricitate din România, - dau un exemplu, Federaţia Sindicatelor "Univers" a prezentat Ministerului Industriilor şi Resurselor o variantă de lucru care ţine seamă de interesul şi specificul economiei naţionale în acest domeniu - se impune o mai mare transparenţă şi transformările din acest domeniu strategic să fie cunoscute în integralitatea lor, pentru menţinerea integrităţii sistemului şi ca o garanţie de echilibru energetic, economic şi social.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ionel Olteanu şi se pregăteşte domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar PDSR(social-democrat şi umanist) din Camera Deputaţilor, în numele căruia am onoarea să mă exprim astăzi, salută cu satisfacţie nedisimulată eliberarea patriotului român Ilie Ilaşcu exprimându-şi totodată speranţa legitimă că şi ceilalţi membri ai grupului Ilaşcu vor fi de asemenea puşi în libertate.

După 9 ani de detenţie inumană şi degradantă, la care a fost obligat de către autointitulatele autorităţi transnistrene de la Tiraspol, în urma unei farse judiciare sinistre, demne de inchiziţia evului mediu, iată, Ilie Ilaşcu va fi, în sfârşit, în aceste zile printre noi. Condamnat la moarte, datorită convingerilor sale naţionale şi politice, doar pentru faptul că este român, Ilie Ilaşcu a devenit un simbol al dârzeniei şi verticalităţii, un simbol al solidarităţii noastre, al solidarităţii internaţionale pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Contextul presiunii internaţionale exercitat în ultimul timp de Consiliul Europei şi OSCE, ca urmare a iniţiativelor promovate de membrii delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în care sens amintim propunerea de rezoluţie depusă de senatorul PDSR Gheorghi Prisăcaru, propunerea de directivă depusă de mine însumi, în aprilie a.c., toate vizând eliberarea patriotului român Ilie Ilaşcu, au creat un context necesar.

Cu toate acestea, doamnelor şi domnilor deputaţi, este incontestabil că fără să minimalizăm eforturile mass-media, eforturile întregii societăţi civile româneşti, eliberarea lui Ilie Ilaşcu se datorează demersurilor făcute de Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, apelurilor şi mesajelor formulate la Strasbourg de primul ministru al României, domnul Adrian Năstase, şi, nu în ultimul rînd, de demersurile diplomaţiei româneşti conduse de domnul Mircea Geoană, a diplomaţiei OSCE, conduse de preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, domnul Adrian Severin.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest eveniment major, dincolo de toate semnificaţiile eliberării patriotului român Ilie Ilaşcu, acest eveniment înseamnă mai mult decât salvarea unui om şi a unui destin marcat de momente emoţionale sau pline de dramatism. Acest eveniment este un simbol al solidarităţii noastre, al solidarităţii naţionale, din păcate, prea puţin manifestate în ultimii ani. Un bun exemplu pe care mi-l amintesc este în 1994, când toţi liderii organizaţiilor de tineret, ai tuturor partidelor reprezentate în Parlamentul României, inclusiv UDMR, au semnat un Memorandum adresat Parlamentului European de la Strasbourg, pe care l-am depus instanţei europene. Acesta este un simbol că putem fi solidari în acţiunile noastre cu privire la respectarea valorilor democratice, la respectarea democraţiei pluraliste, la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Iată de ce PDSR susţine că aceste valori trebuie să facă cât mai des obiectul solidarităţii noastre, iată de ce susţinem că, chiar dacă eliberarea lui Ilie Ilaşcu a fost posibilă doar astăzi, în timpul acestei guvernări, demersurile noastre ale PDSR, ale celorlalte partide politice sunt din anii care au urmat detenţiei lui Ilie Ilaşcu. Numai aşa vom putea, prin solidaritate, să ne afirmăm pe scena integrării europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu şi se pregăteşte domnul Emil Rus.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deşi actualul partid de guvernământ a promis în campania electorală intervenţia sa în forţă pentru îmbunătăţirea cât de cât a vieţii oamenilor, constatăm acum, cu stupoare, că efectele benefice ale guvernării asupra nivelului de trai, nu numai că nu se văd, dar ele adâncesc sărăcia şi mizeria. Urmând, cu perseverenţă, tradiţia nerespectării promisiunilor, ultima măsură de a opri livrarea apei calde către consumatorii datornici arată, fără putinţă de tăgadă, cât de socială este o asemenea măsură, care sfidează satisfacerea nevoilor de minimă igienă ale oamenilor, îndeosebi ale celor săraci.

În municipiul Iaşi, au fost debranşaţi de la reţea peste 400 de mii de locuitori, pe motiv că nu au achitat consumurile. Datorită acestei situaţii, Regia Autonomă de Termoficare a acumulat datorii către sucursala Electrocentrale de peste 42 de miliarde lei, fapt pentru care sucursala Electrocentrale opreşte furnizarea curentului electric necesar producerii agentului termic. Măsura de a opri furnizarea apei calde o considerăm însă abuzivă, deoarece între cei care suportă consecinţele sunt şi foarte mulţi oameni care şi-au achitat cu regularitate consumurile.

În al doilea rând, măsura este ilegală, deoarece, în prealabil, nu au fost luate măsuri tehnologice care să dea posibilitatea separării datornicilor de oameni de bună credinţă.

În al treilea rând, Guvernul impune această măsură barbară fără a vedea că bugetul de stat datorează Regiei de Termoficare Iaşi 55 de miliarde de lei subvenţii pentru lunile ianuarie şi martie.

Considerăm că aplicarea acestei măsuri în municipiul Iaşi are un caracter samavolnic, deoarece din cele 45 de puncte termice îşi au achitate consumurile la zi 30 şi numai 15 sunt restanţiere. Efectul imediat va fi acela că oamenii nemulţumiţi nu vor mai plăti facturile şi dimpotrivă vor chema în judecată furnizorul pentru a cere despăgubiri. Oprirea apei calde menajere va duce şi la afectarea a 1000 de locuri de muncă, deoarece oamenii din centralele şi punctele termice vor fi trecuţi într-o formă de şomaj până în octombrie cu plata de numai 50% din salariu.

Având în vedere atmosfera creată în rândurile populaţiei, de măsurile luate de un Guvern care a promis un trai decent pentru toţi locuitorii ţării, solicităm, domnule prim-ministru Adrian Năstase, să interveniţi în forţă pentru soluţionarea acestei probleme, nu numai pentru municipiul Iaşi, ci pentru întreaga ţară. Aveţi în vedere, domnule prim-ministru, că lumea este tot mai săracă, numărul şomerilor nu scade, pentru că nu şi-au găsit locuri de muncă şi pentru că au ieşit din plata ajutorului de şomaj.

Consecinţele cele mai grave vor fi pentru locuitorii oraşelor, pentru şomeri, pensionari şi alte categorii defavorizate care încep să nu mai aibă nici o altă surse de venit.

Având în vedere această situaţie dramatică, solicităm domnului prim-ministru să informeze când şi în ce mod se va rezolva situaţia nemaiîntâlnită până acum, creată prin sistarea furnizării agentului termic către populaţie.

Totodată, cerem domnului prim-ministru să aducă la cunoştinţă publică când vor fi achitate subvenţiile către regiile termice datorate bugetului de stat, în vederea stingerii datoriilor către furnizorii de energie electrică. Solicităm, de asemenea, Guvernului să informeze opinia publică dacă este dispusă să subvenţioneze în continuare căldura pentru oamenii nevoiaşi.

Ci convingerea că suferinţa oamenilor săraci va fi auzită de dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi că veţi căuta cu grijă cuvenită soluţiile cele mai potrivite, vă asigurăm de toată stima şi consideraţia noastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, vă mulţumesc şi pentru concizia intervenţiei.

Are cuvântul domnul Emil Rus şi ultimul vorbitor, domnul Valentin Vasilescu care se va pregăti.

Domnul Emil Rus nu este?

Domnul Emil Rus (din sală) :

Nu ştiam că sunt pe listă şi nu sunt pregătit încă, domnule preşedinte. Voi lua cuvântul după domnul Vasilescu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Vasilescu, colegul nostru vă roagă să luaţi dumneavoastră cuvântul.

Domnul Valentin Vasilescu:

Eliberarea lui Ilie Ilaşcu după 9 ani de detenţie mi se pare o minune dumnezeiască şi e bine s-o respectăm ca atare. Ea a umplut tuturor românilor inimile de bucurie, chiar dacă involuntar a eclipsat un eveniment dinainte anunţat: sosirea în ţară a fostului suveran Mihai de Hohenzollern.

Societatea românească navighează de 11 ani ca o corabie în derivă şi cu toţii simţim că este foarte aproape de a eşua în absenţa unor repere solide. Una din cărţile scrise de Geo Bogza poartă numele de "Paznic de far". Şi metaforic vorbind, farul ar putea simboliza setul de valori morale ale poporului român, abandonat cu bună ştiinţă în ultima vreme. Aceste valori au constituit coloana vertebrală a statorniciei de veacuri a poporului român pe aceste meleaguri.

De aceea, eu îl consider pe Ilie Ilaşcu "un paznic de far al vremurilor noastre". Nimeni nu poate afirma că stăpâneşte legile care guvernează dinamica adevărului şi, în consecinţă, nu poate spune că îl va influenţa vreodată. Aşa că este inutil să continuăm să căutăm merite în eliberarea lui Ilie Ilaşcu pentru că, probabil, aici la Bucureşti, ele nu prea există. Există ceva cu mult mai important pe care îl simţim. Există un simbol naţional, viu, există un model de forţă morală pe care alte popoare nu-l au. I-aş ruga pe toţi românii, înainte de a mânji pe fratele Ilaşcu cu diverse culori politice, să-şi amintească faptul că printre gratiile cuştii în care a fost judecat, el agita în permanenţă tricolorul românesc, repetând de fiecare dată aceleaşi cuvinte: "Vă iubesc, fraţi români!".

Mi-aş dori ca victoria condamnatului la moarte Ilie Ilaşcu să ajute la risipirea vrajbei care ne-a orbit. Mi-aş dori ca acest eveniment să ne ajute să redescoperim împreună solidaritatea şi mândria de a fi român, pe care mizeria ni le-a gonit într-un tainic ungher al sufletului.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor domnul Emil Rus.

Domnul Emil Rus:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să aduc în faţa dumneavoastră cazul de nemulţumire şi revoltă a 350 de cetăţeni, respectiv 114 familii pe care Primăria Municipiului Bistriţa şi Prefectura judeţului au făcut eforturi şi au reuşit să nu-i înţeleagă şi să nu le respecte drepturile.

Este vorba de amplasarea unei staţii de alimentare cu carburanţi auto de către S.C. OMV România Mineral-Oil SRL Bucureşti în Municipiul Bistriţa, str.Calea Moldovei, în faţa Spitalului judeţean, pe suprafaţa unui spaţiu verde, cu fântâna arteziană, în mijlocul unei zone dens locuite, fapt pe care cetăţenii nu-l acceptă, întrucât le deranjează condiţiile de viaţă, dar lor nu li s-a cerut acordul, potrivit legii.

Precizez că la o distanţă de aprox.250 m spre Vatra Dornei se află în construcţie o altă staţie PECO, iar la încă aprox.100-150 m în aceeaşi direcţie se află în funcţiune o altă staţie PECO. O tentativă de realizare a acestui obiectiv pe acelaşi amplasament a eşuat prin opoziţia consilierilor locali în 1999, dar ceea ce nu s-a reuşit a se înfăptui atunci se împlineşte acum cu concursul Inspectoratului de mediu – Direcţiei sanitare judeţene şi Muzeului Judeţean care avea în administrare această zonă istorică ce ascunde un vechi cimitir românesc.

Pe vremea comunismului, din biserici am făcut restaurante şi din cimitire, parcuri, iar acum, din parcurile atât de necesare oamenilor, facem benzinării moderne, cu baruri de lux. În prezent, există o hotărâre a Consiliului municipal Bistriţa, nr.183/20 decembrie 2000, prin care se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat a terenului respectiv, în suprafaţă de 2080 metri pătraţi din strada Calea Moldovei în scopul asocierii în participaţiune cu S.C.O.M.V. România Mineral oil Bucureşti, pentru amenajarea staţiei prevăzută cu ateliere, spălătorie, parcare şi baruri.

Cetăţenii vecini în prezent asistă neputincioşi cum excavatoarele distrug parcul şi sapă pământul sub paza gardienilor publici dotaţi cu bastoane şi pistoale, ca dovadă că legea într-un stat de drept trebuie respectată, iar reprezentanţii municipalităţii îi asigură că societatea întreprinzătoare le va planta pomi în alte locuri ale oraşului.

Cerem, prin urmare, oprirea acestor demersuri care se fac în detrimentul cetăţenilor din cartierul respectiv bistriţean.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu. Mulţumesc tuturor.

După o scurtă pauză vor fi reluate lucrările conform programului de astăzi.

După pauză

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul preşedinte Valer Dorneanu, asistat de domnii Constantin Niţă şi Radu Stroe, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să poftiţi în sală să reluăm lucrările în plen.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, scontând pe îmbunătăţirea prezenţei. Vă anunţ că din totalul de 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 272, fiind declaraţi absenţi 73, din care 52 participă la alte acţiuni parlamentare.

continuăm ordinea de zi la care ne-am oprit în cursul zilei de ieri, respectiv la proiectul înscris pe lista pe care o aveţi la pct.5: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2000 pentru completarea unor dispoziţii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest raport şi pe doamna preşedinte a Comisiei de muncă, Smaranda Dobrescu, să ia loc.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu doreşte o intervenţie preliminară la acest proiect.

Poftiţi, doamna deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Comisia are rugămintea să fiţi de acord să întoarcem acest raport la comisie întrucât anexa nr.5 din Ordonanţa Guvernului nr.52, adică exact acest proiect de lege, a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă nr.24/2000. deci, în mod normal, ar trebui făcut un raport de respingere, ceea ce vă şi roagă să acceptaţi Comisia de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi auzit propunerea doamnei preşedinte.

Cine este pentru restituirea proiectului la comisie? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

În unanimitate s-a restituit proiectul la comisie.

La pct.6: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.212/1999 pentru modificarea Legii nr.83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar.

Suntem în procedură de urgenţă şi suntem în prezenţa unei legi cu caracter organic.

Rog Comisia pentru politică economică să propună timpii de dezbatere.

Domnul Cornel Popa:

Domnule preşedinte,

Propunem 5 minute pentru discuţii, 1 minut pentru fiecare articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere de alocare a timpilor de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate s-a adoptat această alocare de timp.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul de lege adoptat de Senat şi raportul comisiei noastre, între cele două legi existând deja un prim punct de divergenţă: Senatul a considerat această lege organică şi comisia noastră o consideră lege ordinară.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni.

Nu sunt obiecţii. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.unic. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei noastre.

Amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.I, preambul, dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţii.

Se consideră votat în unanimitate.

În legătură cu pct.1 al art.I, cel care modifică art.6 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 2 din raportul comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotriva amendamentului?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.2, comisia nu a avut amendamente, pct.2 din ordonanţă. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.3 al art.I, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.3 din raport, cel cu privire la modificarea art.7 alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.3 al comisiei. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.4 din ordonanţă urmăriţi, vă rog, pct.4 din raport, cel care cuprinde amendamentul comisiei referitor la art.8 alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art.II al ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5 din raport. Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul nr.5? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate noul text al art.II.

Cu aceasta, am parcurs acest proiect de lege şi ordonanţa de urgenţă. având în vedere numărul insuficient de deputaţi care există în sală pentru vot, vom supune acest proiect de lege votului final, joi.

La pct.7 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/1997 privind scutirea de la plata impozitului pe salarii şi/sau venituri realizate de consultanţi străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă. Doamna deputat Smaranda Dobrescu, preşedinta comisiei, propune şi timpii de dezbatere şi propunerea comisiei, de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune 1 minut de intervenţie, nu mai mult de 5 minute, discuţie totală. Comisia, în acelaşi timp, a propus în unanimitate respingerea acestui act normativ, având în vedere necesitatea eliminării tratamentului discriminatoriu acordat personaelor fizice care realizează venituri de consultanţă străină în raport cu restul constribuabililor români şi ţinând seama de necesitatea unei reglementări unitare în acest domeniu, de fapt, revenirea oarecum la termenii Ordonanţei nr.73 din 1999 şi vă propune respingerea, de comun acord cu Guvernul, în urma discuţiilor pe care le-a purtat.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulţumesc.

Sunteţi de acord cu acest timp de dezbatee?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat acest timp de dezbatere.

Rog iniţiatorul să intervină cu privire la propunerea comisiei. Doreşte cineva din partea iniţiatorului să intervină? Sunteţi de acord cu propunerea de respingere, doamna Manolescu? Da.

Iniţiatorul îşi însuşeşte această propunere.

Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva să intervină la discuţii. Nu.

Vă mulţumesc.

În aceste condiţii, vom supune propunerea de respingere votului final de joi.

La pct.8: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/2000 pentru modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor publice.

Şi aici suntem în procedură de urgenţă. Aşteptăm propuneri cu privire la modul de dezbatere şi timpii alocaţi din partea Comisiei pentru buget şi Comisiei juridice.

Domnul deputat Grigoraş are o intervenţie din partea comisiilor comune desemnate să redacteze raportul.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În legătură cu modificarea Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor publice, există o iniţiativă a Guvernului, este întocmit raportul şi vă cerem ca după discutarea acestui raport, respectiv a modificării propuse de Guvern, să luăm în discuţie această Ordonanţă nr.35, ea urmând să fie respinsă. De altfel, şi în ordinea de zi, Comitetul ordinii de zi ne propune să aşteptăm raportul comun al comisiilor şi după aceea să discutăm acest proiect de ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Sunteţi de acord cu restituirea la comisie până când se va lămuri situaţia celorlalte acte normative?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat în unanimitate amânarea acestui proiect şi restituirea lui la comisii.

La pct.9: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/1998 pentru modificarea şi completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate, nr.145/1997.

Comisia pentru muncă este sesizată în fond şi propune respingere. O rog pe doamna preşedintă a comisiei să ne propună şi timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgenţă şi motive de propunere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune, stimaţi colegi, 1 minut pentru fiecare articol şi 5 minute total dezbatere.

Comisia, în acelaşi timp, are un raport de respingere, având în vedere că prevederile acestei ordonanţe de urgenţă au fost limitate în timp, adică pe o perioadă până la intrarea în funcţiune a Casei naţionale de asigurări de sănătate. Ea nu mai are obiect întrucât termenul acesta a fost depăşit. Ca atare, vă rugăm să luaţi în considerare propunerea comisiei, de respingere a acestei ordonanţe de urgenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Iniţiatorul dacă doreşte să intervină pentru această propunere.

Poftiţi, doamna ministru.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Suntem de acord cu respingerea acestei ordonanţe de urgenţă care şi-a încetat efectele la data de 31 martie 1999. Deci, în prezent, a rămas fără obiect. Este una din multele modificări la Legea nr.145/1997 privind Legea asigurărilor sociale de sănătate. Pentru celelalte ordonanţe de urgenţă, respectiv 30 şi 72/1998, 155/1999 şi 180/2000 urmează să lucrăm la un punct unitar, pentru că aceste acte normative se contrazic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulţumesc.

Dacă din partea dumneavoastră mai doreşte cineva să intervină cu privire la această propunere de respingere a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/1998. Nu.

În consecinţă, vom supune votului final propunerea de respingere în şedinţa de joi.

La pct.10: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.227/2000 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului bugetar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acodarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.

Suntem în procedură de urgenăă.

Comisia pentru muncă, tot doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, o rog să propună timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, comisia vă propune 1 minut şi 5 minute per total.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă suneţi de acod cu acest timp de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat modalitatea de dezbatere, în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi proiectul de lege în paralel cu forma prezentată de către Senat şi pe care comisia noastră şi-a însuşit-o.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.unic al legii care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.227.

Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra art.I şi II dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.11, avem proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.119/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate.

V-aş ruga să urmăriţi la pct.11 există în fapt două proiecte de lege: proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului 119/2000 şi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000.

Cele două proiecte sunt legate şi v-aş propune să analizăm, să dezbatem întâi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000 şi rog comisia să-mi infirme sau să-mi confirme opinia cu privire la care propunerea de respingere a Ordonanţei Guvernului nr.119 se bazează pe faptul că s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.173/2000.

Doamna preşedintă, vă rog să ne lămuriţi!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, Comisia de muncă a propus respingerea acestui proiect de ordonanţă, lucru de altfel pe care l-a făcut şi Senatul, întrucât reglementările Ordonanţei nr.119 au fost preluate ulterior de către Legea nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, unde la art.7 alin.2, termenul de depunere al actelor se prelungeşte până la 15 martie 2001.

Ca urmare, modificarea la Ordonanţa de urgenţă 119/2000, adică alin.3 al art.8 din Decretul-lege 118 rămâne fără obiect.

În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea acestei ordonanţe de urgenţă nr.119 ca fiind fără obiect.

Domnul Valer Dorneanu:

În consecinţă, luăm totuşi în dezbatere, înţeleg, întâi proiectul de lege al Senatului pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.119. Da? Da.

Din partea iniţiatorului. Domnule ministru Bobiş, cine reprezintă Guvernul la acest proiect de lege? Nu-l puteţi dumneavoastră reprezenta?

Vă rog. Că nu suntem în procedură de urgenţă şi trebuie să prezentaţi opinia Guvernului întâi.

Deci, comisia susţine aprobarea Legii Senatului, pentru respingerea ordonanţei.

Poftiţi! Domnul ministru Bobiş, din partea iniţiatorului.

Domnul Ioan Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi susţinem propunerea comisiei de specialitate, a Comisiei de muncă şi protecţie socială, cu privire la acest proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulţumim.

Comisia! Aţi auzit deja propunerea şi aveţi şi raportul comisiei în faţă.

Dacă dumneavoastră doriţi să participaţi la dezbateri cu privire la acest proiect de lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.119/2000. Nu.

În consecinţă, vom supune proiectul votului final de joi.

În continuare, proiectul de Lege, tot de la pct.11, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Comisia de muncă este sesizată în fond. Suntem în procedură de urgenţă pentru că e vorba de aprobarea unei ordonanţe de urgenţă.

Rog comisia să propună timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă vă propune 1 minut de fiecare intervenţie, timpul total să nu depăşească 10 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este pentru această repartizare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Károly Kerekes:

Sunt deputatul Károly Kerekes, U.D.M.R.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La această a doua Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.173/2000, iniţiatorul a fost Ministerul Muncii. Întreb eu: este prezent astăzi iniţiatorul? Pentru că sunt nişte amendamente atât din partea comisiei, cât şi a subsemnatului, la care trebuie să auzim şi opinia Ministerului Muncii, iniţiatorul acestei ordonanţe.

Dacă nu este prezent, vă propun o amânare.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Ministerului Muncii este? Amânăm puţin, până vine reprezentantul Ministerului Muncii şi, în consecinţă, trecem la pct.12 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal, lege adoptată deja de Senat. Raport Comisia pentru muncă. O rog pe doamna preşedintă să ia locul în banca rezervată comisiilor permanente şi iniţiatorul să-şi susţină acest proiect.

Poftiţi, doamna ministru Manolescu, din partea Ministerului Finanţelor.

Doamna Oana Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sistemul vamal din România se află în plină desfăşurare a procesului de reformă pe plan legislativ, organizatoric, de personal şi informatic, beneficiind pe lângă eforturile interne şi de unele finanţări Phare.

Statutul personalului vamal are în vedere, pe lângă aspectele cuprinse în nota de fundamentare şi o serie de cerinţe subliniate în mod expres în Cartea Albă a Comisiei Europene şi în analizele referitoare la sectorul vamal.

În acest sens, se amintesc următoarele: necesitatea creării unui sistem vamal eficace, cu număr suficient de personal vamal bine calificat, motivat profesional şi o conduită exemplară; asigurarea condiţiilor necesare realizării stimulării materiale şi protecţiei corespunzătoare a personalului vamal, crearea unui cadru organizatoric propriu, care să fie în măsură să asigure pregătirea şi perfecţionarea personalului vamal.

Ţinând cont de aceste principii, se urmăreşte, prin Ordonanţa Guvernului nr.16/1998 consolidarea la toate nivelurile a unui management capabil să tranforme prevederile programului de guvernare în politică sectorială, la nivel central, şi asigurarea coordonării, urmăririi controlului şi realizării eficiente a activităţii vamale la nivelul teritoriului.

Pe baza celor prezentate, vă propunem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/1998.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, din partea Comisiei pentru muncă.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

în urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal, în şedinţa din 14 martie, comisia a propus ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu următoarele amendamente: ar fi de menţionat că aceste prevederi, toate amendamentele pe care le-a adus comisia, au venit în sprijinul uniformizării prevederilor salariale, în special, cu legea în vigoare, care guvernează salarizarea bugetarilor, şi anume cu Ordonanţa nr. 24/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe texte, urmărind în paralel proiectul legii şi textul ordonanţei, în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Se consideră votat textul în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

Asupra pct.1 al articolului unic, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 1 din raport, care cuprinde uşoare ameliorări pe care vi le-a explicat doamna preşedintă Smaranda Dobrescu, dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul nr. 1 din raport? Vă rog să vă manifestaţi. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat amendamentul în unanimitate.

La pct.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.3 din proiectul de lege. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Se votează în unanimitate.

La pct.4 vă rog să urmăriţi, la pagina 8 din raport, amendamentul comisiei nr. 14.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La pct.5 al articolului unic din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi la pagina 9 amendamentul nr. 15.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem, în continuare, la ordonanţă.

Asupra titlului dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Comisia nu a avut amendamente şi potrivit Regulamentului dacă nu sunt obiecţiuni se consideră votate în unanimitate.

Asupra titlului Capitolului I "Dispoziţii generale" şi asupra articolelor 1, 2, 3, 4, comisia nu a avut amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Urmăriţi, vă rog, textul ordonanţei. Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

Asupra secţiunii a 2-a, care cuprinde art.9, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra Secţiunii a 3-a, art. 10, 11 şi 12 dacă aveţi obecţiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

La titlul III "Funcţia de expert vamal" şi în cadrul acestui titlu art. 13, 14, 15, 16, 17 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

Titlul IV, "Birourile vamale", Capitolul I, Secţiunea 1, articolele 18, 19, 20, 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Dacă nici dumneavoastră nu aveţi se consideră votate în unanimitate.

Cu privire la Secţiunea a 2-a, art. 22, 23 şi 24 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se votează în unanimitate.

Asupra Secţiunii a 3-a, art. 25 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se votează în unanimitate.

La titlul V "Desfăşurarea activităţii profesionale". Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2, de la pagina 2 din raport. Comisia propune ca titlul V să aibă definiţia "Cariera profesională". Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu sunt obiecţiuni. Nici dumneavoastră, domnule Neacşu? Vă mulţumesc.

În aceste condiţii, cine este pentru amendamentul 2? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Cu privire la titlul Capitolului I din titlul V, Secţiunea 1, art. 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut nici un fel de propuneri. Nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La Secţiunea a 2-a "Avansarea în funcţii". La art. 40 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art. 41 vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei, care se află în raport la pagina 2, pct. 3.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art. 42, 43, 44, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

La art. 45 vă rog să urmăriţi în raport pct. 4 de la pagina 3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat amendamentul 4 al comisiei cu privire la art. 45, în unanimitate.

Articolul 46 vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 5, tot de la pagina 3.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art. 47 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La Secţiunea a 3-a "Mobilitatea personalului", dacă aveţi obiecţiuni la art. 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56 şi 57? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La Secţiunea a IV-a, articolele 58, 59, 60 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La Secţiunea a 5-a "Salarizarea personalului vamal". Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 6 de la pagina 4 a raportului comisiei? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul nr. 6 cu privire la art. 61? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art. 62 vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 7 din raport. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat amendamentul 7 cu privire la art. 62 în unanimitate.

La art.63, 64, 65 dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Articolele 66, 67, 68, 69, 70 şi 71 dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Se consideră votate în unanimitate, în consecinţă.

La Secţiunea a 6-a "Perfecţionarea personalului vamal", art. 72, 73, 74, 75, 76, 77. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La titlul VI "Drepturi, îndatoriri şi răspunderi". Capitolul I, Secţiunea 1, art. 78 dacă aveţi observaţii sau obiecţiuni? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

La art. 79 vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 8 al comisiei.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art. 80, 81, 82 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut observaţii. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 83 urmăriţi, vă rog, amendamentul 9 de la pagina 6.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru amendamentul 9, cu privire la art. 83? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art. 84 dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La Secţiunea a 2-a "Drepturi sindicale", art. 85, 86, 87, 88, 89, 90. Dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut.

Se consideră votate în unanimitate.

Capitolul II "Îndatoririle personalului vamal".

La art. 91 dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Se consideră votat, în consecinţă, în unanimitate, dacă nici dumneavoastră nu aveţi.

Capitolul III, art. 92 şi 93. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Se consideră votate în unanimitate.

La art.94 vă rog să urmăriţi amendamentul 10 de la pagina 6.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La art. 95 urmăriţi, vă rog, amendamentul 11 de la pagina 7 din raport.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La articolele 96 şi 97 dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. În consecinţă, se consideră votate în unanimitate.

Asupra titlului Capitolului IV "Răspunderea disciplinară şi materială a personalului vamal" dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art. 98, urmăriţi, vă rog, amendamentul 12, pe care-l găsiţi la pagina 7 din raport. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Articolele 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111. Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la aceste texte? Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

Titlul VII "Dispoziţii finale şi tranzitorii". Vă rog, dacă asupra titlului aveţi observaţii? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Articolul 112, urmăriţi, vă rog, amendamentul 13, pe care-l găsiţi la pagina 8.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Articolele 113, 114, 115, 116, 117 şi 118. Dacă aveţi obiecţiuni. Art.118 ultimul text din ordonanţă. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Scuzaţi-mă, la art.117 exista un amendament. Deci, textul 117. Vă rog să observaţi la pagina 8 amendamentul 14. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Revin la 118. Comisia nu a avut amendamente la el. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi la pagina 9 din raport amendamentul 15. Comisia propune eliminarea textului integral al acestei anexe. Da? Se propune eliminarea textului, adică se propune eliminarea anexei?

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos să daţi o explicaţie, pentru că, în raport, dumneavoastră propuneţi eliminarea textului, respectiv Capitolul I.B. Înseamnă că pct. A, cel cuprinzând funcţiile de execuţie, rămâne.

Domnul Dumitru Buzatu:

Rămâne, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să daţi o explicaţie.

Domnul Dumitru Buzatu:

Am procedat la reformularea anexelor respective pentru că ulterior apariţiei acestei ordonanţe a apărut un alt act normativ, este vorba de Ordonanţa nr.24, care stabileşte o altă modalitate de detereminare a acestor anexe. Şi, atunci, noi am refăcut în întregime aceste anexe pentru a fi în concordanţă cu actul normativ enunţat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

rog comisia să observe dacă prezint corect lucrurile. Capitolul I "Aparat central", lit. a) "Funcţii de execuţie" rămâne nemodificată de către comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. nu aveţi. Se votează în unanimitate.

La pct. b) "Funcţii de conducere" aveţi amendamentul 5, potrivit căruia toate funcţiile de aici sunt reformulate aşa cum sunt prezentate la pagina 9, pct. 15. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi contra?

Votat în unanimitate.

Capitolul II din anexa I rămâne nemodificat, da? Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la Capitolul II din anexa 1? Nu aveţi. Domnul Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Este o precizare foarte simplă. La pct.16 din raport este reformulată, de fapt, anexa în întregime şi noi vă rugăm să acordaţi votul pentru această reformulare, pentru că ea a fost adusă în concordanţă cu actele normative care reglementează salarizarea în acest moment.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţelegem că toată anexa I este reformulată potrivit amendamentului 16? Vă rog să urmăriţi, în aceste condiţii, amendamentul 16 de la paginile 10, 11.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

S-a adoptat, cu două abţineri, amendamentul 16.

Vă rog să observaţi în raport, la amendamentul 16 desfăşurarea funcţiilor de execuţie cuprinde paginile 10, 11, 12 şi 13 din raport, care se termină cu funcţiile de conducere.

Trecem, în continuare, la Anexa II, care este reformulată la paginile 14 şi 15 din raport.

Dacă aveţi observaţii la noul cuprins al Anexei II? Nu aveţi.

Cine este pentru Anexa II, prezentată în paginile 14, 15 din raport? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La Anexa III vă rog să urmăriţi noul cuprins al acesteia, prezentat în amendamentul comisiei de la pagina 16, 17 şi 18.

Dacă aveţi observaţii la noul cuprins al Anexei III? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Anexa IV. Comisia nu are amendamente.

Dacă dumneavoastră aveţi amendamente la anexa IV, care cuprinde Regulamentul pentru portul uniformei. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate. cu aceasta, am parcurs toate anexele şi toate textele acestui Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/1998 privind statutul personalului vamal, proiect de lege pe care-l vom supune votului final de joi.

Trecem în continuare la pct.13, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. Comisia pentru sănătate prezintă raportul. Rog iniţiatorul să susţină proiectul.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Instituţiile de medicină legală din România funcţionează în prezent potrivit unei prevederi din 1966.

Schimbările produse în societatea românească din 1966 şi până în prezent impun elaborarea unor noi reglementări în domeniul activităţii medico-legale, în măsură să asigure mijloacele de probă cu caracter ştiinţific, necesare stabilirii adevărului în cauzele penale, civile sau de altă natură şi să dea o nouă dimensiune colaborării dintre instituţiile de medicină legală şi organele judiciare.

În acest scop a fost elaborată Ordonanţa Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionării instituţiilor de medicină legală, care propune desfăşurarea activităţii de medicină legală, printr-o reţea coerentă de instituţii medico-legale, constituită la nivelul întregii ţări, beneficiind de colaborarea Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Justiţiei.

În concepţia ordonanţei, reţeaua instituţiilor de medicină legală cuprinde în structura sa Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici" din Bucureşti, institutele de medicină legală din centrele medicale universitare, unităţi cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, serviciile de medicină legală judeţene şi cabinetele de medicină legală subordonate din punct de vedere administrativ direcţiilor de sănătate publică.

Ordonanţa conţine o reglementare amplă privind atribuţiile care urmează să fie îndeplinite de către instituţiile de medicină legală, din cadrul căreia nu este exclusă şi contribuţia la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul medicinei legale şi a învăţământului medical universitar.

De asemenea, se reglementează şi modalităţile de plată a cheltuielilor necesare pentru efectuarea constatărilor şi expertizelor, precum şi altor lucrări medico-legale, dispuse de organele de urmărire penală sau de instanţele judecătoreşti, angajând Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei, ca principali beneficiar ai activităţii medico-legale.

Având în vedere avizul legislativ din ianuarie 2000, raportul Comisiei de sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, din 12 martie 2001, şi raportul suplimentar al aceleiaşi comisii, din 29 martie 2001, supunem atenţiei dumneavoastră adoptarea acestui act normativ, cu precizarea că, pentru vacanţa parlamentară, Ministerul de Justiţie şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei vor veni cu o soluţie agreată, care să cuprindă şi normele Uniunii Europene.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna ministru.

Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege şi vă rog să urmăriţi în paralel textul adoptat de Senat, textul ordonanţei şi cele două rapoarte ale comisiei de fond, raportul iniţial şi raportul suplimentar.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Comisia nu a avut, se votează, în consecinţă, în unanimitate.

Asupra articolului unic, preambulul acestuia, dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra pct. 1.

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi faptul că, în raportul comisiei, la pag. 2 pct. 2, propune renumerotearea, în sensul că urmare unor modificări din ordonanţă, pct. 1 din proiectul de lege va deveni pct. 2. Dacă aveţi vreo observaţie la acest punct? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

La pct.2 din articolul unic al proiectului de lege, urmăriţi, vă rog, pct.3 din raport. De asemenea, comisia, ca urmare a propunerii de la pct.1, propune renumerotarea acestuia în pct.2. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.3, vă rog să urmăriţi pct.6 de la pag.4 din raport, potrivit căruia comisia propune renumerotarea pct.3 într-o nouă ordine, pentru a deveni pct. 6. Dacă aveţi observaţii la aceasta? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct. 4 al articolului unic, urmăriţi, vă rog, pct. 7 din raport, de la pag. 4. De asemenea, comisia propune renumerotarea acestuia în pct. 7. Dacă aveţi observaţii? Nu. Votat în unanimitate.

Trecem la pct. 5, care se referă la titlul Cap. VI, şi la pct. 6, 7 şi 8. Vă rog să urmăriţi pct. 8 din raport, potrivit căruia pct. 5-8 devin pct. 8-11, cu înlocuirea expresiei "va deveni" prin verbul "devine". Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct. 9, cel cu privire la art. 32, urmăriţi în raport, la pag. 4, tot pct. 9, care potrivit raportului va deveni pct. 12 şi va avea formularea de la pct. 9. Dacă aveţi observaţii la el? Nu aveţi. Votat, în consecinţă, în unanimitate.

Urmăriţi în continuare pct. 10 din raportul comisiei de fond, unde aceasta propune un articol nou, 13. Vă rog să urmăriţi formularea în amendamentul nr. 10 de la pag. 5. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. votat în unanimitate.

Asupra ordonanţei, la titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Urmăriţi în continuare art.1 din ordonanţă şi, de asemenea, să urmăriţi amendamentul nr.1 din raport. Întoarceţi pagina înapoi, pentru primul punct din raport. Dacă aveţi observaţii la acest punct? Nu aveţi. Votat amendamentul în unanimitate.

La art. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11 din Cap. I, dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Se consideră votate în unanimitate.

La Cap. II, care cuprinde art. 12, 13, 14, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră, se votează în unanimitate.

Asupra titlului Cap. III, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. votat în unanimitate.

Asupra art. 15, lit. a), b), c), d), e), dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră, votat în unanimitate.

La art. 15 lit. f), vă rog să observaţi amendamentul nr. 4 de la pag. 2 şi 3. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La lit. h) de la art. 15, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi, nici comisia nu a avut, votat în unanimitate.

La art. 16, dacă aveţi observaţii? Nici comisia nu a avut, votat în unanimitate.

La art. 17, de la lit. a) până la lit. f), dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut, se votează, în consecinţă, în unanimitate.

La art. 17 lit. g), dacă sunteţi de acord cu amendamentul nr. 5 de la pag. 3? Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

De asemenea, la art. 17 lit. h), dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La art. 18 şi 19, dacă aveţi observaţii, comisia nu a avut? Votat în unanimitate.

Cap. IV, titlul, precum şi art. 20, 21, 22, 23, 24, 25, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Se votează în unanimitate.

Titlul Cap. V, care cuprinde art. 26 şi 27, dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Titlul Cap. VI. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art. 28, 29, 30, 31, 32 şi 33, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Se votează în unanimitate.

Cu aceasta am parcurs şi proiectul de lege şi proiectul ordonanţei de urgenţă, votându-le. Urmează votul final în şedinţa de joi.

Trecem la pct. 14, aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.111/1998 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut Comunităţii evreieşti. Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului. Domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale Gheorghe Tokay va susţine raportul.

Dar, întâi, dau cuvântul iniţiatorului. Poftiţi. Vă rog să vă şi prezentaţi, pentru stenogramă.

Domnul Attila Marko:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Attila Marko, subsecretar de stat la Ministerul Informaţiilor Publice.

Ordonanţa nr. 111 pentru modificarea Ordonanţei nr. 21/1997 a intervenit în textul iniţial al Ordonanţei nr. 21, care se referă la restituirea unor proprietăţi ale Comunităţii evreieşti pentru o fundaţie creată de aceeaşi ordonanţă, şi vizează, de fapt, includerea între iniţiatorii acestei fundaţii, alături de Federaţia comunităţilor evreieşti, şi Organizaţia mondială de restituire a proprietăţilor evreieşti. Deci, acesta este obiectivul şi scopul acestei modificări, doar includerea în constituirea fundaţiei şi a Organizaţiei mondale a restituirii proprietăţilor evreieşti. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Gheorghe Tokay şi sunt vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Dau citire raportului comun al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru drepturile omului:

"În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.111/1998 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România, trimis cu Adresa nr.255/2 septembrie 1998. Acesta are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.111/1998 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşit din România, adoptat în temeiul art.1 pct.17 din Legea nr.148/1998 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe.

Punctul de vedere actualizat al Guvernului, comunicat cu Adresa nr.243/MRP/21 ianuarie 2001 este, şi citez: "Continuarea procedurii de legiferare în forma actuală, fiind în concordanţă cu prevederile Programului de guvernare 2000-2004, Cap. X –"Relaţiile interetnice", referitor la protecţia minorităţilor naţionale, respectarea drepturilor omului în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană şi euroatlantică."

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile întrunite în şedinţă comună au examinat proiectul de lege în ziua de 6 martie 2001, ca urmare a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiilor, de reprezentantul Guvernului, precum şi de cel al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi s-a apreciat că reglementările din ordonanţa supusă aprobării sunt oportune şi în concordanţă cu angajamentele asumate de România pe plan internaţional.

Faţă de cele expuse mai sus, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma prezentată de iniţiator.

Având în vedere obiectul şi conţinutul juridic al proiectului de lege, acesta face parte din categoria legilor ordinare."

Acesta este raportul care a fost semnat de "preşedinte – dr Ionel Olteanu" şi "preşedinte – Nicolae Păun".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunem, fiind vorba de o chestiune tehnică, o dezbatere de 5 minute. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă, potrivit formei care ni se prezintă, aşa cum ne-a propus şi comisia.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Se votează în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă aveţi observaţii? Nu. Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanţei, care cuprinde cele 3 puncte de modificare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/1997, dacă aveţi observaţii la acest articol, cu cele 3 puncte ale sale? Nu aveţi. În consecinţă, se votează în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

Trecem la pct.15, care cuprinde o lege asemănătoare, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale din România. Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

Domnul Attila Marko:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr.122/1998 se referă la restituirea unui număr de 4 imobile diferitelor comunităţi, dintre care 3 imobile se restituie comunităţilor evreieşti şi 1 imobil Eparhiei reformate din Ardeal. Ordonanţa, fiind adoptată în 1998, ea a fost pusă în aplicare, desigur, în momentul în care a fost publicată şi transmisă Parlamentului spre adoptare. A fost aplicată în proporţie de sută la sută, aşa cum rezultă şi din raportul comun al comisiilor.

Susţinem adoptarea acestui proiect în forma iniţială. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul comisiei, domnul deputat Tokay?

Domnul Gheorghe Tokay:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dau citire raportului comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale din România:

"În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale din România, trimis cu Adresa nr.256/2 septembrie 1998. Obiectul acestui proiect de lege îl constituie aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale din România, adoptate în temeiul art.1 pct.17 din Legea nr.148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Cu Adresa nr.243/29 ianuarie 2001, Guvernul actual a transmis punctul de vedere prin care solicită continuarea procedurii de legiferare, având în vedere că reglementarea propusă este în concordanţă cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.700/28 decembrie 2000. Cap. X al programului – "Relaţiile interetnice" se referă la protecţia minorităţilor naţionale şi respectarea drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană şi euroatlantică.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 6 martie 2001. S-a examinat conţinutul Ordonanţei Guvernului nr.112/1998 supuse adoptării, expunerea de motive, precum şi punctul de vedere al Guvernului actual, transmis cu Adresa nr.243/RMP/29 ianuarie 2001.

Ca urmare a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, de reprezentantul Guvernului şi de reprezentantul grupurilor parlamentare al minorităţilor naţionale, s-a apreciat că reglementările din ordonanţa supusă aprobării cu privire la restituirea unor clădiri cu valoare simbolică sunt oportune, fiind în concordanţă cu angajamentele asumate de România pe plan internaţional.

Faţă de cele expuse mai sus, membrii celor două comisii au hotărâre cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparţinut comunităţilor minorităţilor din România, în forma prezentată de iniţiator.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare."

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori să atrag atenţia asupra unei erori pe care o facem şi prin care, adoptând această ordonanţă, este posibil să creăm un precedent extrem de periculos. În textul acestei legi se vorbeşte despre bunuri care au aparţinut "comunităţii minorităţilor naţionale din România". Este de precizat faptul că în Constituţia României se vorbeşte despre "cetăţeni care aparţin minorităţilor naţionale", nu se vorbeşte despre "comunităţi ale minorităţilor naţionale". Deci, noi ne pregătim să restituim lucruri unor entităţi care nu sunt recunoscute de Constituţia României.

Un al doilea aspect foarte grav este acela că această ordonanţă a fost realizată pe baza unor minciuni, a unor falsuri grosolane! Este cazul imobilului care astăzi sediul Liceului Gheorghe Şincai din Cluj-Napoca. În documentele care au fost înaintate primului ministru, la data respectivă, se preciza că imobilul respectiv nu este folosit, că este într-o stare avansată de degradare şi că nu a fost întreţinut. Mai mult decât atât, trebuie să ştiţi că acest imobil a fost folosit la capacitate, iar prin retrocedarea sa nu s-ar face altceva decât să se conducă la închiderea unui liceu românesc din municipiul Cluj-Napoca.

Aş dori să se verifice, înainte de a face această greşeală deosebit de gravă, încă o dată, afirmaţiile pe care le fac cu toată responsabilitatea, că această ordonanţă de Guvern a fost întocmită pe baza unor date false, pe baza unor falsuri comise în cartea funciară şi pe baza unor minciuni grosolane ale celor care au semnat raportul pe baza căruia s-a decis această ordonanţă. Atrag atenţia că,dacă nu se va realiza acest lucru, se creează un precedent deosebit de periculos, de cesiune obedientă în faţa pretenţiilor absurde ale unor organisme care doresc să submineze învăţământul românesc din Transilvania, doar pentru a-şi satisface orgoliile lor personale. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. Vă reamintesc propunerea comisiei, de a se adopta proiectul de lege şi ordonanţa în forma prezentată.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. În consecinţă, acesta se consideră adoptat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 1 din ordonanţă, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 2 din ordonanţă, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art. 3 din ordonanţă, dacă sunt obiecţiuni? Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra anexei, dacă sunt obiecţiuni? Nu. Se consideră votată în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.16, avem Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului pompierilor militari. Lege organică, sesizată în fond a fost Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Este aici? Nu este, vom lăsa de o parte acest proiect, până când se va prezenta comisia.

La pct.17 este Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuării unei donaţii către Muzeul "Memorial pour la Paix" din Caen, Franţa. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru cultură e rugată să prezinte timpii de dezbatere. Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, vă rog.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Având în vedere că ne aflăm în faţa unei situaţii un pic mai speciale, noi vă propunem 5 minute pe total, cu câte 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă sunt observaţii la această propunere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Îl rog tot pe domnul preşedinte Mihai Mălaimare să prezinte raportul şi motivarea propunerii de respingere a proiectului.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În anul 2000, Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă nr.71 privind aprobarea efectuării unei donaţii către Muzeul "Memorial pour la Paix" din Caen Franţa. Proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă a fost trimis la Senat. Comisia sesizată în fond a întocmit un raport de adoptare, dar plenul Senatului a decis respingerea ordonanţei. În consecinţă, proiectul de lege pe care comisia noastră l-a primit spre dezbatere era unul de respingere a ordonanţei de urgenţă.

Comisia a luat acest proiect de lege în discuţie, în şedinţa din 28 februarie 2001, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Culturii şi Cultelor. După o analiză atentă a conţinutului propriu-zis al ordonanţei de urgenţă, membrii comisiei au decis că aceasta trebuie aprobată, cu unele amendamente, decizie adoptată cu unanimitatea voturilor.

Deoarece nu puteam să încheiem un raport de respingere cu amendamente, am ales să întocmim un raport de adoptare cu amendamente. Primul dintre amendamente fiind chiar acela de înlocuire a sintagmei: "Se respinge Ordonanţa de urgenţă nr. ..." cu aceea de: "Se aprobă". Celelalte amendamente se refereau la conţinutul propriu-zis al ordonanţei.

La sugestia Departamentului legislativ al Camerei Deputaţilor, care a considerat că un proiect de lege de respingere nu poate fi adoptat cu amendamente, comisia noastră a reluat dezbaterea proiectului de lege şi a întocmit un nou raport, de data aceasta, de respingere a proiectului de lege venit de la Senat. Ceea ce ar presupune implicit aprobarea ordonanţei de urgenţă, pentru că noi rămânem la ideea că Ordonanţa de urgenţă nr.71/2000 trebuie aprobată, dar cu unele amendamente.

Lăsăm, însă, la dispoziţia plenului Camerei alegerea celei mai bune soluţii tehnice, având în vedere opinia comisiei noastre, susţinută de poziţia Guvernului, prin intermediul Ministerului Culturii şi Cultelor. În fond, este vorba de aprobarea unor obiecte care nu fac parte din patrimoniu: o cravată de pionier, nişte pixuri, nişte lucruri de genul acesta către un muzeu, noi considerând că respingerea acestei donaţii ar crea statului român mai multe probleme, şi mult mai grave, decât acordarea donaţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doreşte cineva să participe la dezbateri, din partea Comisiei juridice, eventual? Nu.

În consecinţă, vom supune la vot propunerea Comisiei pentru cultură, de respingere a proiectului de lege adoptat de Senat privind respingerea ordonanţei de urgenţă. Urmând ca, în aceste condiţii, dacă propunerea de respingere va fi adoptată, Senatul va trebui să ia din nou în dezbatere proiectul de lege şi, eventual, să-şi revizuiască poziţia faţă de ordonanţă, pentru o eventuală aprobare a acesteia.

O să supun votului această propunere şedinţei de joi.

Domnul Mihai Mălaimare:

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

La pct.18, avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2001 privind prelungirea valabilităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2001 privind scutirea de la plată a dreptului de import şi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import. Suntem în procedură de urgenţă, rog Comisia pentru buget, finanţe, pe domnul deputat Grigoraş, să ne prezinte timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Având în vedere că avem un un amendament care a fost respins de către comisie şi care poate suscita interes, vă propunem 8 minute pe total, 2 minute pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu acest timp de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

S-a votat repartizarea timpilor propusă de către comisie.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei, urmărind în paralel textele acestora cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege nu există obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

În ceea ce priveşte textul articolului unic al proiectului de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul care nu era amendament admis, ci amendament respins.

La articolul unic dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Comisia nu a avut, respingând amendamentul care s-a făcut. Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate articolul unic din lege.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al ordonanţei de urgenţă dacă aveţi observaţii. Comisia nu a avut. În consecinţă, se votează în unanimitate.

Vom supune, ca atare, proiectul de lege votului final de joi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea scutirii de la plată a t.v.a. a unor bunuri importate şi servicii efectuate de prestatori cu sediul în străinătate, necesare înzestrării Serviciului de telecomunicaţii speciale.

Suntem tot în procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnule deputat Grigoraş, vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia a hotărât ca acest proiect de lege să fie dezbătut şi adoptat în forma prezentată. Vă propunem pentru aceasta 5 minute pentru total, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votată în unanimitate.

Comisia ne-a propus adoptarea în forma prezentată, deci nu sunt lucruri complicate.

Vă rog să urmăriţi textul proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveţi vreo obiecţie. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.1 şi 2 din proiectul de lege de aprobare a scutirii de la plata t.v.a. dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra anexei care cuprinde contractele respective dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.20 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2001 privind acordarea în 2001 a unui sprijin direct de 1.000.000 lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanţare de la bugetul de stat.

Suntem în procedură de urgenţă.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă rugăm să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Vă propun 30 de minute total şi 2 minute pe articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

În unanimitate s-au votat timpii de dezbatere.

Stimaţi colegi,

Vă rog ca la titlul proiectului de lege să urmăriţi pct.1 din raport.

Dacă aveţi obiecţii la amendamentul de la pct.1, care se referă la reformularea titlului legii. Nu aveţi obiecţii.

Cine este pentru amendamentul de la pct.1? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege vă rog să observaţi amendamentul de la pct.2 al comisiei. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanţei de urgenţă.

Asupra titlului comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi.

Este cineva din partea Ministerului Agriculturii?

Vă rog să constataţi că nu avem iniţiator şi, în consecinţă, vom relua acest proiect după ce se va prezenta.

Domnule ministru Bobiş, sunt nevoit să vă informez că este al doilea proiect pe care trebuie să-l amânăm. Vă rog să informaţi premierul că nu este admisibil, în condiţiile în care există ministru pentru relaţia cu Parlamentul, câte un secretar de stat la fiecare minister şi încă doi secretari de stat.

La pct.21 este Proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, lege cu caracter organic, adoptată de Senat. Rog iniţiatorul să o prezinte.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Sunt secretar de stat la Ministerul Justiţiei.

Proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale vizează stabilirea cadrului juridic pentru dezvoltarea, lichidarea şi radierea acelor societăţi comerciale constituite din iniţiativă privată care nu-şi vor fi majorat capitalul social, conform legii, până la data stabilită. Deşi termenul stabilit iniţial prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.32/1997 pentru completarea capitalului social minim a fost prorogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/1998 până la 30 iunie 1999, iar capitalul social minim a fost stabilit la un nivel modic, totuşi un număr de aproximativ 200 de mii de societăţi comerciale nu s-a conformat legii. Aceste societăţi comerciale, practic, şi-au încetat existenţa din diferite motive - unii asociaţi au dispărut, nu mai au sedii, iar altele servesc ca paravan pentru afaceri păgubitoare pentru creditori sau parteneri sau pentru asociaţi, sau urmăresc asociaţii să obţină viză de rezidenţă în ţară.

Proiectul a fost adoptat de Senat cu unele modificări cu care noi, iniţiatorii, suntem de acord. Vă rugăm, deci, să aprobaţi legea, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Vida, din partea Comisiei economice.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, în cadrul şedinţei din 26 aprilie, a vizat favorabil acest proiect de lege, nu a fost formulat nici un amendament, fapt pentru care îl propun spre dezbaterea plenului.

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuie întâi să facem dezbateri generale.

Domnul deputat Naidin a avut unele amendamente care am înţeles că i-au fost respinse şi pe care dorea să le prezinte, dar le va prezenta la punctul respectiv.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să participe. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

La art.2 alin.1 domnul deputat Naidin avea un amendament.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În raport se spune că nu sunt amendamente respinse, dar de fapt sunt. Nu este nici o problemă. Astăzi doar le voi prezenta, fără să le mai susţin, întrucât colegii nu au posibilitatea să delibereze. De fapt vreau să spun cu o anumită satisfacţie că, împreună cu colegul meu Dan Ioan Popescu, am depus o iniţiativă similară anul trecut care a primit acceptul Guvernului Isărescu, şi respectiv al Consiliului Legislativ. După formula ştiută că aici se blochează totul, comisia de specialitate nu a reuşit să o analizeze în mandatul trecut, şi evident că guvernul actual a lansat o nouă propunere legislativă mult mai complexă şi care să acopere întreaga problematică.

Voi prezenta pe scurt amendamentele care noi doream să fie cuprinse în această iniţiativă legislativă, adică constatarea dizolvării de drept să se facă şi la cererea Camerelor de Comerţ şi Industrie teritoriale şi, după caz, a oricărei persoane interesate, pentru a fi o corelare perfectă cu prevederile Legii nr.31/1990 a societăţilor comerciale, republicată. În plus, la art.3 alin.5 era o treabă corectă, şi nu ştiu de ce Senatul sau Guvernul nu a sesizat-o: ca cererile de recurs introduse să fie scutite de taxa de timbru şi timbru judiciar, ştiut că ne costă 800 de miliarde pentru a desfiinţa, conform legii, aceste societăţi comerciale.

La art.4 alin.3 am fi dorit să se publice în Monitorul Oficial o listă rectificativă cuprinzând denumirea, forma şi sediul societăţilor comerciale cu privire la care s-a admis recursul, menţionându-se numărul dosarului, data şi numărul hotărârii, iar la art.5 consideram că era mai realist ca termenul să fie de 9 luni de zile. Le-am prezentat fără a mai avea posibilitatea de a le susţine şi prezenta plenului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În mod regulamentar şi logic, mai ales având în vedere faptul că domnul deputat Naidin a şi spus că nu le susţine, nu ar trebui să punem în discuţie aceste amendamente pe care le-a formulat după întocmirea raportului.

Pentru a nu exista discuţii şi nici un dubiu din partea dumneavoastră, dau cuvântul iniţiatorului să se exprime.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Noi considerăm că forma adoptată de Senat, cu amendamentele care au fost aduse în cadrul Comisiei juridice referitor la "Denumiri, discipline, imunităţi şi validări", a reuşit să completeze într-un mod fericit textul iniţial al legii, şi ne menţinem punctul de vedere că proiectul de lege, în forma în care a fost adoptat de către Senat, este expresia cea mai fericită a acestei legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Şi domnul deputat Vida, din partea Comisiei economice, doreşte să intervină.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Iuliu Vida:

Eu doresc să precizez următoarele: materia de drept comun care se referă la procedura de dizolvare a societăţilor este regăsită în Legea nr.31 din 1990, cu completările ulterioare care reglementează regimul juridic al societăţilor comerciale.

Această procedură care este prevăzută în prezenta lege se referă numai la cazurile când societăţile comerciale nu au respectat obligaţiile de majorare a capitalului social şi a clarificării problemelor la care au fost obligate prin prezentul proiect de lege care urmează să devină lege. Acest lucru trebuie subliniat. Deci nu se modifică prevederile dreptului comun cu privire la societăţile comerciale, ci s-a introdus în mod excepţional o procedură, pentru a pune ordine în această materie unde s-a creat o anarhie totală.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea în continuare a textelor.

La art.2 dacă dumneavoastră aveţi vreo observaţie sau obiecţie. Nu. Se votează în unanimitate.

La art.3, 4 şi 5 comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. În aceste condiţii, se consideră votate în unanimitate.

La art.6, 7, 8 şi 9 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi observaţii. Nu. Se consideră votate în unanimitate.

La art.10 şi 11 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Se consideră votate în unanimitate.

În consecinţă, textele fiind dezbătute şi votate, vom supune proiectul de lege votului final de joi.

Trecem la pct.22 care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2001 privind garantarea de către Autoritatea pentru privatizarea şi administrarea participaţiilor statului a unui credit acordat Societăţii Comerciale TRACTORUL S.A. Braşov. Procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei economice, domnul deputat Vida este rugat să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule preşedinte,

Propun 5 minute şi un minut pentru luările individuale de cuvânt, dacă va fi cazul.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în prealabil.

Poftiţi, domnule deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Apreciez mai mult decât importantă adoptarea acestei legi, pentru ca una dintre întreprinderile fanion ale economiei naţionale să nu dispară de pe harta economiei româneşti. Apreciez, de asemenea, că acest ajutor este gura de oxigen de care are nevoie pentru ca activităţile să se desfăşoare în continuare şi pentru ca, pe de o parte, să se asigure tractoarele necesare agriculturii româneşti, aflată într-o situaţie şi ea critică, iar, pe de altă parte, să se ofere o şansă în plus ca tractorul românesc să fie din nou prezent pe pieţele externe.

Apreciez însă că o foarte mare importanţă va avea nu doar garantarea de credite de către Autoritatea pentru privatizare sau alte instituţii abilitate, ci măsuri concrete luate de către Ministerul de Externe, respectiv Departamentul de comerţ exterior, care va trebui să promoveze cu mai mare agresivitate şi insistenţă produsele Fabricii TRACTORUL pe piaţa externă, mai ales în zonele unde acesta a deţinut o autoritate absolută. Recent am discutat cu ambasadorul Republicii Islamice Iran despre această posibilitate. Cunosc că foarte curând se vor face comenzi de circa 20 de milioane de dolari, ceea ce ar însemna în plus, pe lângă acest ajutor, posibilitatea ca TRACTORUL să nu moară.

Atrag atenţia, din acest punct de vedere, membrilor Executivului să promoveze ideea nu doar de finanţare, de garantare a unor asemenea credite, ci şi a unor măsuri concrete, punctuale pentru sprijinirea activităţii de comerţ exterior în care TRACTORUL şi-ar putea aduce o contribuţie importantă. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Niţă doreşte şi dumnealui să ia cuvântul.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Societatea Comercială TRACTORUL, pentru cei care nu ştiu, este într-un proces de relansare, de aceea cred că această ordonanţă vine în sprijinul Societăţii TRACTORUL.

Pentru informarea şi a colegului meu Brudaşca şi a celorlalţi, spun că este pentru prima dată în ultimii patru ani când TRACTORUL are în luna mai un program de 1000 de tractoare numai pentru producţie de intern, în afară de export, urmând ca, funcţie de noile acte normative privind garantarea şi sprijinirea exporturilor, TRACTORUL să poate să se relanseze pe piaţa externă. De aceea, cred că este necesar să aprobăm acest act normativ care vine tocmai în sprijinul acestei societăţi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat Raduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu bucurie urmărim procesul de relansare a Societăţii Comerciale TRACTORUL S.A. din Braşov. Credem că Guvernul face paşii necesari spre soluţia finală, care nu este nicidecum o activitate de comerţ exterior din partea Guvernului sau alte servicii de acest gen, iar soluţia finală trebuie să fie cea pe care o aşteptăm de câţiva ani buni, şi anume găsirea unui investitor serios care are şi piaţă de desfacere în acest domeniu, şi sperăm că în scurt timp sau într-un timp apropiat să avem şi bucuria de a constata că lucrurile merg bine şi în această direcţie şi că se vor finaliza deopotrivă. Dar trebuie să mai spunem un lucru: piaţa de producţie, mai bine zis producţia de tractoare din România, deşi are centrul cel mai important la Braşov, nu se concentrează doar în acest oraş transilvănean, ci şi în altele, de exemplu la Craiova şi la Miercurea Ciuc, şi am vrea să rugăm şi cu această ocazie onor Guvernul să se ocupe, să includă în spectrul vizual al dumnealor, în toate programele de ajutorare a agriculturii, prin utilaje, tractoare şi aşa mai departe, şi aceste unităţi de producţie, pentru că, în opinia noastră, TRACTORUL din Miercurea Ciuc este hart sa, cum se numeşte acum, de fapt o soră mai mică a TRACTORUL-ui din Braşov, şi este firesc ca şi sora mai mică să fie deopotrivă protejată, ajutată şi sprijinită.

Vă mulţumim, şi vom susţine această ordonanţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vreau să vă amintesc faptul că, referitor la timpii de dezbatere aprobaţi, să nu-i folosiţi doar pentru dezbaterea generală şi să nu aveţi posibilitatea să vă referiţi şi la texe.

Domnul Romulus Moucha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu această ordonanţă de urgenţă, aş dori să fac o serie de precizări în ideea de a vă ruga să aprobaţi această ordonanţă.

Situaţia la zi de astăzi dimineaţă la uzina de tractoare este o situaţie îmbucurătoare, pentru că, practic, în ultimii ani TRACTORUL nu a reuşit să aibă mai mult de circa 1000 de tractoare comandă pe tot anul din piaţa internă. Astăzi, uzina de tractoare are 1457 de tractoare comandate numai pentru piaţa internă, ceea ce poate să constituie, dacă vreţi, un reviriment al întregii agriculturi româneşti. Are în plan pentru luna aceasta să facă deja 800 de tractoare şi în continuare să producă, dar are nevoie de bani. Din acest motiv, vă rog foarte mult să fiţi de acord să se aprobe această ordonanţă de urgenţă, care oricum ajută la revitalizarea acestei uzine şi practic a agriculturii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi observaţii. Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.28/2001, dacă aveţi observaţii. Nu. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.1, 2, 3 şi 4 din ordonanţa de urgenţă comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Se consideră votate în unanimitate.

În consecinţă, vom supune şi acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.23 avem Propunerea legislativă de abilitare a unor ministere şi instituţii publice în procesul de privatizare.

Din partea Comisiei economice, aveţi cuvântul, pentru a vă susţine propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Domnul Iuliu Vida:

Comisia, în cadrul şedinţei din 25 aprilie, a analizat această propunere legislativă şi a ajuns la concluzia că nu poate să fie promovată, fapt pentru care s-a întocmit un raport de respingere.

Raportul, ca argument principal pentru respingere, are următoarea reglementare: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 este cadrul general al activităţii de privatizare.

Începând cu luna decembrie din anul trecut, noul Guvern a elaborat o nouă concepţie, o nouă politică de privatizare, în sensul că o parte din portofoliile deţinute de activitatea de privatizare au fost predate în administrarea unor ministere cu competenţa de a derula procesul de privatizare. În acest fel, această transmitere a competenţei deja este materializată prin mai multe ordonanţe, fapt pentru care această propunere legislativă a rămas fără obiect.

Solicităm ca şi plenul să accepte această respingere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri cu privire la această propunere? Nu.

În consecinţă, vom supune votului final propunerea de respingere în şedinţa de joi.

La pct.24, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Suntem în procedură de urgenţă.

Din partea comisiei? Comisia pentru muncă nu este? Dar Ministerul Muncii?

Domnul Ilie Neacşu (din sală):

Să mai punem câte 2 secretari de stat la fiecare minister, ca să poată veni!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Bobiş doreşte să facă o cerere cu privire la acest proiect.

Domnul Theodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă solicităm să binevoiţi a aproba amânarea discutării acestui proiect de lege, având în vedere că reprezentantul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale este reţinut la minister, pentru a pregăti întâlnirea de mâine cu partenerii sociali.

Acest proiect de lege interesează ambele părţi şi, ca atare, vă rugăm să acceptaţi propunerea noastră.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi auzit cererea ministerului, adică a reprezentantului Guvernului.

Vă rog să vă pronunţaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a amânat şi a rămas să se ia o decizie după discuţiile Guvernului cu partenerii sociali.

La punctul 25: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apărării naţionale.

Comisia de apărare şi ministerul sunt prezenţi?

Până vine reprezentantul Comisiei de apărare, să luăm punctul 26. Tot Comisia de apărare! Nu este.

Pct.27, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.106/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar.

Comisia drepturilor omului.

Din partea ministerului este? Din partea Ministerului Apărării Naţionale cu privire la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului privind constituirea şi organizarea clerului militar.

Domnule Bobiş, văd foarte mulţi militari, dar nu înţeleg ce se întâmplă în sală! Da, bun. Nu e comisia, este ministerul, dar nu-i comisia.

Nici la pct.28 nu-i comisia, nici la pct.29.

La pct.30: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoare adăugată a unor importuri de bunuri şi servicii efectuate în anul 2000 destinate înzestrării Ministerului Apărării Naţionale.

Comisia de buget să ne propună timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgenţă.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de Senat.

Vă propunem 5 minute pe total, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această alocare a timpilor de dezbateri?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate această modalitate de dezbatere.

Vă rog să vă închideţi telefoanele, pentru că suntem puţini în sală şi vă auzim convorbirile particulare!

Titlul proiectului de lege.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului ordonanţei, care conţine art.1 şi 2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

În consecinţă, vom supune acest proiect de lege votului final final de joi.

Rugaţi Comisia de apărare să se prezinte în plen pentru a participa la dezbateri.

Domnul deputat Tudor, care a insistat să participe, vă rog să-l anunţaţi să vină în sală.

Este, din partea comisiei, domnul deputat Popescu şi, în consecinţă, ne întoarcem la toate proiectele în care este implicată Comisia de apărare şi Ministerul Apărării.

La punctul 25: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apărării naţionale a României nr.45/1994; procedură de urgenţă.

Domnule deputat Popescu, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem 3 minute pentru dezbateri, câte 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Dacă din partea Guvernului doreşte să se facă vreo precizare? Vă rog, foarte scurt.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La primul punct din raport, se propunea scoaterea unui alineat prin care se luau unele din prerogativele ministrului apărării naţionale de a aproba staţionarea pe teritoriul României a unor trupe.

Noi vă propunem, pentru a asigura operativitatea în cadrul Programului parteneriatului pentru pace, precum şi a celorlalte acorduri de colaborare bilaterală privind tranzitarea şi staţionarea pe teritoriul României a unor trupe din state membre NATO şi partenere ca acest paragraf, respectiv primul din raportul comisiei, să fie respins.

Dorim ca ministrul apărării naţionale să-şi păstreze această prerogativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.13/2000, dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic al ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.5 din Legea apărării naţionale, în noua redactare a comisiei, de la preambul şi la lit.a), b) şi c), comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Până la lit.c), inclusiv, se consideră textul votat în unanimitate.

Cu privire la alineatul următor, lit.c), vă rog să urmăriţi cu atenţie textul legii şi al raportului.

La punctul 1 din raport, comisia propune eliminarea alin.4 din art.5.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotriva amendamentului? Nu sunt.

Abţineri? Nu.

În unanimitate, s-a admis amendamentul şi, în consecinţă, alin.4 al art.5 din lege a fost eliminat.

La alin.5 din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul 2 al Comisiei pentru apărare care propune reformularea actualului alin.5. Vă rog să urmăriţi amendamentul.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a votat amendamentul în unanimitate şi, în consecinţă, alin.5 a fost reformulat.

Menţionez că acest alineat va fi renumerotat, ca urmare a eliminării alin.4, aceasta este treaba staff-ului tehnic.

Proiectul legii şi ordonanţa de urgenţă au fost dezbătute şi aprobate pe articole. Va fi supusă votului final de joi.

La punctul 26: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2000 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială "General Doctor Aviator Victor Anastasiu"; suntem în procedură de urgenţă.

Comisia de apărare o rog să ne prezinte timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Propunem 3 minute pentru dezbateri, în total.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu acest timp de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat acest timp.

Consecinţa spaţiului restrâns de dezbatere este că vom trece direct la votarea proiectului de lege şi a ordonanţei.

Asupra titlului Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.4/2000, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.1, 2 şi 3 din ordonanţa de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se votează în unanimitate.

Asupra art.4, 5, 6, 7 şi 8, care e ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Se votează în unanimitate.

În consecinţă, vom supune şi acest proiect votului final de joi.

La punctul 27, avem Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.106/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar. Aici nu avem procedură de urgenţă.

Comisia pentru drepturile omului.

Poftiţi, domnule deputat. Motivaţi-vă raportul.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă numesc Wolfgang Wittstock, sunt vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Problema pe care o avem de rezolvat la acest punct este una mai mult formală sau de tehnică legislativă, pentru că, în sesiunea de primăvară a anului trecut, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat Legea privind constituirea şi organizarea clerului militar.

În timpul vacanţei de vară, Guvernul a adoptat această Ordonanţă nr.106, cu acelaşi subiect, pe urmă Senatul a continuat procesul de legiferare pe legea adoptată de Camera Deputaţilor şi această lege a fost, în fine, adoptată, a apărut în "Monitorul Oficial" şi, în acea lege, această ordonanţă este, de fapt, abrogată.

Noi trebuie doar să ne descărcăm din gestiune această ordonanţă. Şi Senatul a adoptat-o deja.

Aceasta este problema, este o problemă simplă, se poate vota.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Din partea iniţiatorului?

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Suntem de acord cu propunerea de respingere a acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Este adevărat că există o Lege de organizare a clerului militar, dar care, din păcate, nu soluţionează un aspect foarte important, acela al refacerii structurilor proprii ale clerului militar.

În momentul de faţă, datorită acestui vid, nu este clarificat statutul de subordonare a clerului către instituţiile aparţinând Bisericii, situaţie care nu a existat în armata română în perioada de dinainte de 1945, când instituţiile specifice au fost desfiinţate.

Precizez că, în marea majoritate a armatelor lumii, există şi această posibilitate ca clerul să aibă şi o organizaţie proprie şi nu numai subordonarea ierarhică pe linie militară.

Într-un fel, cred că ar fi bine să se gândească atât iniţiatorul, cât şi comisia la acest aspect şi să clarifice aceste raporturi, pentru că ele, mai ales în cadrul specific al poporului român, nu-şi găsesc justificarea. Clerul militar trebuie să aibă o structură ierarhică proprie, aşa cum a fost, deci să aibă şi episcopi, să aibă şi vicari şi să nu aibă numai ofiţeri cu sutană.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Domnul vicepreşedinte Wittstock.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Aş dori să mă refer la cele spuse de colegul nostru, Dan Brudaşca.

Cred că problema nu se rezolvă aici, la acest punct de pe ordinea de zi. Printr-un proiect de lege al Guvernului, printr-o iniţiativă legislativă se poate rezolva.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea ministerului, mai doriţi să interveniţi? Bun.

În consecinţă, terminându-se dezbaterile, vom supune proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei Guvernului votului final de joi, cu menţiunea că, şi comisia şi dumneavoastră, v-aţi însuşit textul proiectului de lege pentru respingerea ordonanţei, a titlului şi a articolului unic, neexistând obiecţiuni nici din partea dumneavoastră, nici din partea comisiei.

Deci vot final joi.

La punctul 28: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.179/2000 privind trecerea unităţilor militare de protecţie civilă de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne; suntem în procedură de urgenţă.

Rog comisia pentru apărare să propună timpii de dezbatere.

Comisia de apărare!

Domnule deputat Tudor, participaţi la şedinţa noastră?!

Domnul Marcu Tudor (din loja comisiei):

Da... Nu am fost atent.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveam proiectul de la punctul 28 cu pompierii. Nu, nu, protecţia civilă să treacă de la apărare la Ministerul de Interne. Nr.179/2000.

Domnul Marcu Tudor (din loja comisiei):

Din nefericire, nu îl am la mine.

Domnul Valer Dorneanu:

Luăm, atunci, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, poziţia 16, peste care am sărit.

Dăm cuvântul iniţiatorului, pentru că nu suntem în procedură de urgenţă. (Se adresează domnului deputat Marcu Tudor, care a venit la tribună pentru a lua cuvântul)

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi vă rog să ne iertaţi, pe cei de la Comisia de apărare. Am fost puţin bulversaţi...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-am rugat să lăsaţi întâi iniţiatorul.

Domnul Marcu Tudor:

A, scuze, scuze, nu am fost atent!

Domnul Alexandru Fărcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Alexandru Fărcaş, sunt secretar de stat pentru integrare europeană la Ministerul de Interne.

Proiectul de lege aflat în faţa dumneavoastră vizează completarea Legii nr.121/1996 referitoare la organizarea şi funcţionarea Corpului pompierilor militari.

Acest proiect de lege a fost iniţiat de Ministerul de Interne şi cuprinde un număr de prevederi care au menirea să asigure transformarea Corpului pompierilor dintr-o instituţie organizată pe principii militare într-o instituţie preponderent civilă şi profesionalizată integral.

Modificările propuse vizează, în principal, încadrarea posturilor de militari în termen din marile unităţi şi unităţi de pompieri care, în prezent, reprezintă două treimi din efective cu pompieri profesionişti, militari angajaţi pe bază de contract şi salariaţi civili care vor îndeplini funcţii operative şi de intervenţie.

De asemenea, în proiect se prevede obligaţia comandanţilor brigăzilor şi grupurilor de pompieri de a prezenta periodic prefecţilor consiliilor judeţene şi Consiliului general al municipiului Bucureşti informări privind activitatea de apărare împotriva incendiilor şi, de asemenea, se creează posibilitatea sprijinirii logistice a unităţilor de pompieri de către autorităţile locale, prin transferul fără plată al autospecialelor şi mijloacelor specifice, în scopul îndeplinirii activităţii de apărare împotriva incendiilor.

Având în vedere considerentele de mai sus, vă rugăm, onorată Cameră, să fiţi de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru apărare.

Poftiţi, domnule deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Apucasem să-mi cer scuze deja. Repet: noi am avut astăzi un program şi, până la urmă, l-am schimbat, după cum a fost necesar şi, din cauza aceasta, Comisia de apărare e împărţită în vreo 3 locuri. Nu mai ştim pe unde să ne ordonăm activitatea.

Acest proiect de lege conţine 5 articole care modifică Legea anterioară, nr.121. Aceste 5 articole propuse de Guvern au fost completate cu 3 amendamente de Comisia de apărare. Şi vă citesc aici: "În urma examinării Proiectului de lege pentru completarea Legii nr.121 privind organizarea şi funcţionarea Corpului pompierilor militari, comisia a constatat că, prin conţinutul juridic şi obiectul reglementării, proiectul are caracter de lege organică şi a hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, să-l supună spre dezbatere cu următoarele amendamente...". Şi citează cele 3 amendamente.

Eu propun ca pentru articolele: 5 propuse de Guvern, din care 1 este modificat, plus 2 separat, deci practic 7, să acordaţi, domnule preşedinte, câte 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La art.I, preambul, dacă aveţi obiecţii? Comisia nu a avut. Nu.

Se votează în unanimitate.

La punctul 1 din art.I, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei, cel cu referire la introducerea unui alineat nou, 3¹.

Dacă aveţi obiecţiuni sau observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Asupra punctului 2 din art.I, cel cu privire la introducerea alin.2 şi 3, vă rugăm să observaţi textul amendamentului 2 din raport.

Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Deci, repet, amendamentul 2, alin.2 şi 3 de la art.18.

La punctul 3 din art.I, dacă aveţi obiecţii? Comisia nu a avut. Nu aveţi.

Se votează în unanimitate.

La punctul 4 al art.I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Se votează în unanimitate.

La punctul 5 al art.I, dacă aveţi obiecţii sau observaţii? Comisia nu a avut.

Se votează în unanimitate.

La art.II dacă aveţi observaţii? Nu aveţi.

Se votează în unanimitate.

La art.III, dacă aveţi? Nu aveţi.

S-a votat în unanimitate. (Rumoare în loja comisiei)

Există vreo obiecţie? Am parcurs dezbaterea pe articole şi, în consecinţă, ...

Domnul Cornel Boiangiu (din loja comisiei):

Domnule preşedinte,

Există o obiecţie. Vă rog să-mi permiteţi, la art.38, în momentul în care...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă reluaţi argumentaţia la microfon.

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de modificarea art.38 cu 2 noi alineate şi această modificare, din păcate, a fost respinsă de comisie şi, deşi ea a fost făcută împreună cu specialiştii din cadrul Corpului pompierilor militari şi nu mă îndoiesc că reprezentantul lor aici va susţine acest lucru, pentru că el este în interesul bunei funcţionări a acestei unităţi care, nu mai departe decât zilele trecute, ne-am convins, şi chiar azi-noapte şi ieri, despre utilitatea ei. În acest sens, la art.38, se introduc 2 noi alineate, adică la ceea ce stabilisem că: "Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari colaborează cu organele similare din alte ţări, în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte sau a acordurilor bilaterale", adăugăm, în baza a ceea ce noi am votat, chiar prin Ordonanţa de urgenţă privind modificarea art.5 din Legea apărării naţionale a României, de fapt nu facem altceva decât, şi aici, să aducem acea modificare cu care am fost de acord, chiar în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Adică primul alineat priveşte participarea unităţilor de pompieri militari cu efective şi tehnică la executarea operaţiunilor prevăzute la alin.2 din prezentul articol, precum şi la exerciţii şi aplicaţii comune desfăşurate pe teritoriul altor ţări, pe o durată de până la 30 de zile, cu tehnică specifică şi efective care nu depăşesc 250 de persoane. Aprobarea, în acest sens, se dă de către ministrul de interne, la propunerea comandantului Corpului pompierilor militari.

De ce este necesar acest lucru? pentru că noi vedem de câtă rapiditate este nevoie uneori ca acest corp să intervină şi nu mai trebuie, aşa cum s-a specificat şi în modificarea ordonanţei de urgenţă, vorbesc de art.5 din Legea apărării naţionale a României, nu mai este nevoie de întrunirea Parlamentului în acest sens şi trebuie să fie o aprobare urgentă care nu pune în pericol cu nimic siguranţa naţională a României, dimpotrivă, foarte rapid acţionează acest corp de elită.

Al doilea amendament se referă la desfăşurarea operaţiunilor de intervenţie a aplicaţiilor şi exerciţiilor care implică intrarea, staţionarea ori trecerea pe teritoriul României a unor formaţiuni de pompieri şi salvatori din alte state cu tehnică specifică, pe o durată de până la 30 de zile, şi care angajează efective mai mici de 250 de persoane, se aprobă tot de ministrul de interne la propunerea comandantului Corpului pompierilor militari.

Deci, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi aceste două alineate aprobării Camerei Deputaţilor, întrucât ele nu fac altceva decât să mărească rapiditatea operaţiunilor de intervenţie în cadrul Corpului pompierilor militari.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat Boiangiu. (Domnul deputat Marcu Tudor doreşte să vină la microfon.)

Staţi puţin. În sprijinul amendamentului? Păi, dacă l-aţi sprijinit, de l-aţi respins în comisie?

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să informez totuşi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Au fost discuţii pro şi contra în cadrul comisiei. Este vorba de dreptul Parlamentului de a acorda votul pentru aprobarea trecerii unor trupe pe teritoriul ţării noastre, că aceasta era important, cealaltă, dacă noi mergeam în altă parte, nu era ceva deosebit, cu toate că şi aşa a suscitat discuţii pro şi contra. Este vorba de un efectiv de 250 de membri care, în condiţiile unui corp de pompieri de câteva zeci de mii de oameni, se întinde pe mărimea a 1000 de militari la Ministerul de Apărare. Noi n-am fost de acord acolo şi nici aici. totuşi, aici vă las pe dumneavoastră cu dorinţa să judecaţi bine situaţiile, pentru că este vorba totuşi de nişte oameni care intervin pentru salvarea unor vieţi sau pentru limitarea dezastrelor, ori din ţara noastră ori din zonele apropiate. Sigur că noi nu vom primi pe teritoriu pe englezi care vin aici să ne stingă focul, ci este vorba de teritoriile vecine nouă şi acţiunile pe care noi le preconizăm a avea, din nefericire, loc pe teritoriul altor ţări şi la solicitarea lor, ministrul, repede, să aprobe această intrare sau ieşire pe teritoriul ţării noastre a unor efective de pompieri.

Ca atare, cu toate că comisia nu a fost de acord, eu las la latitudinea dumneavoastră într-o accepţie aşa de jumătate-jumătate, cu sufletul împăcat pe jumătate, că facem bine sau nu, pentru că de obicei Parlamentul are la latitudinea lui dreptul să aprobe intrarea sau ieşirea, intrarea cu precădere unor trupe pe teritoriul ţării noastre, şi, totuşi, pompierii sunt trupe. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi rog reprezentantul iniţiatorului să se exprime cu privire la acest amendament şi să ne lămurească care este regimul juridic al pompierilor şi concordanţa propunerii cu regimul forţelor armate care...

Domnul Alexandru Fărcaş:

Da, domnule preşedinte, mulţumim. Din partea iniţiatorului, mandatul este de a lăsa la latitudinea Camerei decizia în acest sens. Practic, ansamblul Ministerului de Interne se află într-un proces de apropiere faţă de comunităţile locale şi administraţia publică şi se are în vedere, conform programului de guvernare, trecerea în perspectivă a unităţilor de pompieri în subordinea administraţiilor judeţene.

În majoritatea ţărilor, chiar şi din jurul nostru, pompierii au statut civil. Iată de ce sunt argumente în sensul admiterii celor două amendamente prezentate astăzi în plenul Camerei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin că eu nu m-am lămurit cu reprezentantul Guvernului. Dumneavoastră, domnule ministru, susţineţi, în virtutea proiecţiilor guvernamentale cu privire la statutul viitor al pompierilor, că, în perspectivă, se vor demilitariza şi vor trece în subordinea organismelor locale şi atunci au acelaşi regim cu trupele Ministerului Apărării Naţionale cu privire la desfăşurarea unor acţiuni comune cu trupele din alte ţări? Eu v-aş ruga să nu ne lăsaţi să deliberăm singuri pentru că este o chestiune de politică a Guvernului aici şi ar fi bine să vă explicaţi clar poziţia cu privire la acest amendament.

Domnul Alexandru Fărcaş:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Deci, la abordarea acestei chestiuni am fost sesizaţi cu discuţia şi decizia din comisie care s-a referit la respingerea celor două amendamente.

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că nu aveţi mandat să susţineţi respingerea amendamentelor?

Domnul Alexandru Fărcaş:

Exact. Pe de altă parte, mandatul este pentru adoptarea acestui proiect de act normativ în forma prezentată.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru respingerea amendamentelor.

Domnul Alexandru Fărcaş:

Ezit ca să susţin o amânare a dezbaterii şi deci, apelez la conducerea dumneavoastră, domnule preşedinte în acest sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Poftiţi domnul, din partea Comisiei de apărare, domnul deputat Popescu.

Mulţumesc domnule ministru.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte, spre clarificare, aceste amendamente au fost discutate în comisie, dar argumentele pentru care ele nu au fost acceptate erau tocmai că există o imediată perspectivă de subordonare a pompierilor către organismele civile. În această situaţie, legea previne de fapt şi pregăteşte acest teren şi concordanţa cu viitoarea lege. În situaţia în care am admite amendamentele, va trebui după aceea să venim cu un proiect de lege de modificare a acesteia prin care dispare statutul de militar şi, în această situaţie, nici aprobarea ministrului de interne nu va mai fi necesară.

Consider că trebuie să mergem pe varianta iniţiatorului.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule preşedinte, îmi pare foarte rău că, eu cred că în totală necunoştinţă de cauză, reprezentantul Corpului pompierilor, reprezentantul care ar trebui să susţină acest lucru, pentru că este în interesul dânşilor, deoarece art.38, dacă ne uităm atent, priveşte Inspectoratul General "al Corpului pompierilor militari colaborează cu organele similare din alte ţări, în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte sau acordurilor bilaterale", această chestiune, când va trece şi când noi vom demilitariza sau când vom ajunge să nu mai fie în subordinea Ministerului de Interne. El a fost la Ministerul Apărării Naţionale, acum a trecut la Ministerul de Interne tocmai prin aceste modificări pe care le aducem noi legii. Or, în această situaţie, în interesul dânşilor ca să opereze rapid şi că vom modifica noi ulterior, că îi vom face civili, că vom modifica legea, este altceva, dar acum trebuie să aibă posibilitatea ca să ia rapid decizii şi să intervină, nu, în anumite situaţii, să ne trezim că ne îngrădeşte o lege care, neadoptată, pune în pericol vieţi şi pune în pericol avutul, al nostru sau al celor cu care avem colaborări internaţionale. De aceea, sunt surprins de aceste argumentaţii care, pur şi simplu, mă ... aşa cum au fost şi la comisie, eu cred că sunt în necunoştinţă de cauză. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, haideţi că discutăm ca să amânăm. Aţi văzut ministerul are o poziţie nesigură, păreri şi consultări.

Domnul Marcu Tudor:

Există două propuneri de la comisie, cu care vă rog să fiţi de acord în ordinea pe care o punem noi în discuţie.

Am fost de acord în comisie să fie returnate aceste două propuneri de completare a art.38, făcute de domnul deputat Boiangiu, să obţină aprobarea de la Ministerul de Interne, cu justificarea de rigoare, şi a doua, ţinând cont că peste o lună intră în vigoare Legea pentru administrarea publică locală, în această lege se prevăd competenţe la consiliile locale şi judeţene în privinţa acestui atribut al lor de a îşi desfăşura activitatea cu un pas înainte pentru trecerea la competenţele civile în cadrul trupelor actuale de pompieri şi, ca atare, rog secretarul de stat de la Ministerul de Interne să ţină cont că îl rugăm noi ca la această aprobare dacă o obţinem noi să fie dat înapoi pentru justificare şi să fie de acord cu ea, sau de către ministrul Rus, de către conducerea Ministerului de Interne, că totuşi este Guvern, noi nu vrem să avem ingerinţe proprii în acţiunea de guvernare şi să argumenteze în ideea aceasta. Cum trece pentru o lună de zile la competenţa ministrului să facă aprobări de ieşit sau intrat de trupe de pompieri în teritoriul ţării noastre, când peste o lună intră în vigoare Legea consiliilor locale. Şi cu acestea, aş vrea să rog pe domnul preşedinte să pună la vot pentru aprobat, să returnăm art.38, sub noua formă, cu completarea celor două amendamente şi să obţinem aprobarea ulterior de la Guvern. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că fie respingerea, fie aprobarea celor două amendamente ar crea implicaţii deosebite asupra cărora comisia cred eu că trebuie să mai reflecteze, inclusiv ministerul, vă propun restituirea proiectului la Comisia pentru apărare pentru a discuta exclusiv cele două amendamente şi rog reprezentantul Ministrului de Interne să reflecteze asupra acestor două amendamente din perspectiva regimului, statutului pe care îl vor avea pompierii militari.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă dacă sunt voturi? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate s-a restituit proiectul la comisie.

Stimaţi colegi,

Sesizez că în sală s-a primit un buchet de flori pentru colega noastră, Ionescu, care, presupun că împlineşte nişte ani, să-mi permiteţi să-i urez "La mulţi ani!" şi să o aplaudăm pentru această aniversare. (Aplauze.) Vă mulţumesc.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.179/2000 care se află la poz.28. Ordonanţa urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă. Rog comisia sesizată în fond să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege ordinară, având în vedere că la Comisia de apărare s-a înregistrat unanimitate în ceea ce priveşte prevederile ordonanţei de urgenţă, sunt doar 8 articole, propunem 5 minute pentru dezbateri. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului dacă aveţi observaţii, comisia nu a avut. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Asupra art.I, II şi III dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.IV dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.V dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.VI dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.VII şi VIII dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se votează în unanimitate. ordonanţa are şi o anexă. Vă rog să o analizaţi şi să vă pronunţaţi dacă aveţi observaţii asupra acestei anexe, Tabel cuprinzând dizlocarea formaţiunilor de protecţie civilă. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final de joi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2000 privind finanţarea Centrului teritorial şi a Studioului cinematografic din cadrul Grupului mass-media al armatei din credite bugetare prevăzute în bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Comisia pentru apărare, suntem în prezenţa unei proceduri de urgenţă. vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte, este un proiect de lege cu caracter de lege ordinară în procedură de urgenţă. S-au primit avizele la comisie de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Având în vedere că sunt doar două articole, propunem 3 minute pentru dezbatere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

S-a votat în unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu. Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacă aveţi observaţii dumneavoastră, comisia nu a avut. Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se votează în unanimitate.

Asupra art.1 şi 2 din ordonanţa de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La pct.31, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1993 privind achiziţiile publice. Ministerul Finanţelor este? Suntem în procedură ordinară. Rog ministerul să prezinte acest proiect de lege.

Comisia juridică propune respingerea proiectului. Nu este nimeni din partea Comisiei juridice? Nu este nici comisia, nici ministerul.

Pct.32, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe. lege organică. Comisia pentru apărare propune respingerea. Comisia pentru apărare a considerat că şi-a epuizat ordinea de zi pe astăzi şi s-a dus să sărbătorească pe doamna Ionescu, înainte de termen.

Domnule deputat Tudor, sunteţi sau nu sunteţi prezent în numele Comisiei pentru apărare? Aţi propus respingerea proiectului.

Domnul Marcu Tudor:

Da, şi vreau să susţin respingerea, pentru că nu ne-am lămurit şi mai avem câteva legi în aceeaşi situaţie. explicaţia ar fi următoarea: s-au luat proiectele de legi vechi, din vechea legislatură, cu argumentele de atunci şi dorinţele Guvernului de atunci şi o parte dintre ele nu s-au modificat chiar aşa cum trebuie şi între timp au apărut alte idei, trebuie puse de acord toate, în primul rând, de către membrii Guvernului şi după aceea să le judecăm şi noi. De aceea, am propus să fiţi de acord cu respingerea acestuia până se modifică corespunzător. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea ministerului sau a Guvernului? Poftiţi, domnule ministru.

(Se revine la punctul nr.31.)

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrucât respingerea Ordonanţei nr.55/98 a fost propusă, având la bază un motiv de fond, faptul că aceasta ar fi fost abrogată prin Ordonanţa 118/99 privind achiziţiile publice, totuşi trebuie să avem în vedere faptul că această Ordonanţă 118 nu se aplică. Neaplicarea acestei ordonanţe creează dificultăţi în special pentru unităţile militare de construcţii care, practic, rămân fără cadru legal de a participa la achiziţiile publice. De aceea, noi vă rugăm ca să respingem propunerea făcută de comisie, pentru ca totuşi unităţile de construcţie să poată participa la licitaţiile publice. Ele, prin abrogarea lui 118 au rămas practic fără cadrul legal.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, faţă de aceste propuneri contradictorii şi faţă de nesiguranţa comisiei, eu vă propun restituirea legii la comisie pentru o nouă dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, care este un vot de protest împotriva nesiguranţei celor două părţi. Vă mulţumesc.

Deci, s-a restituit proiectul.

Urmează o pauză de un ceas. Aş ruga să vă anunţaţi colegii că la ora 14.00 începem şedinţa cu apelul nominal. Îmi pare foarte rău şi simt un disconfort să anunţ acest lucru, dar nu se poate să nu putem adopta nici o lege. Poftiţi, domnule Ráduly. Vreţi să facem acum apelul nominal?

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Domnule preşedinte, dacă se poate să facem apelul nominal în primul rând în banca iniţiatorilor, ca să nu sărim proiecte de legi şi după aceea să facem apelul nominal pe banca noastră, a Parlamentului, pentru că aşa este colegial şi aş ruga chiar Executivul să se organizeze un pic mai bine ca să fie reprezentanţii dumnealor prezenţi la proiectele de lege când vin, că sunt mai mulţi secretari de stat câţi au fost în Guvernul anterior, deci, se pot organiza mai bine decât am reuşit noi pe vremea noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc şi cred că reprezentanţii Guvernului au înţeles aluzia dumneavoastră.

Pauză până la ora 14.00.

- după pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În sală se află 132 de deputaţi, doar o singură comisie a avut aprobare de a lucra în paralel şi a terminat lucrul. din câte văd, domnul Tudor este prezent.

În consecinţă, aşa cum am fost nevoit să vă ameninţ, facem apelul nominal. Domnule secretar, vă rog.

Eu cred că trebuie să ne respectăm şi pe noi şi pe cei care ne-au trimis să-i reprezentăm. Nu este admisibil să se înregistreze 272 de deputaţi şi să fie prezenţi în sală 132.

Domnul Radu Stroe:

(Domnii deputaţi care au intrat în sală ulterior apelului nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar, am ajuns la cifra care s-a înregistrat cu prezenţa.

Bun. Trecem, în condiţii de cvorum, la dezbaterea proiectelor de lege care sunt înscrise în continuare.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion de lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanţare de la bugetul de stat.

Comisia pentru agricultură o rog să propună timpii de dezbatere. Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte, 15 pe ansamblu şi un minut pe articol.Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere de alocare a timpilor? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Dacă doreşte cineva să intervină înainte de a începe dezbaterea pe articole? Nu.

Vom dezbate proiectul de lege, urmărind în paralel raportul comisiei şi proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă. Asupra titlului proiectului de lege, vă rog să observaţi amendamentul nr.1 din raportul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1. Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În consecinţă, titlul legii va avea cuprinsul prevăzut la pct.1.

La art.unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2 al comisiei. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, la titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1 comisia n-a avut amendamente, dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.1 alin.2 vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3 din raportul comisiei. Dacă aveţi observaţii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.3 alin.1 lit.a) vă rog să urmăriţi pct.5 din raport, respectiv amendamentul nr.5. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Poftiţi, domnule. Art.2? Poftiţi, dar v-aş ruga să fiţi atent că am trecut de art.2.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La art.2 alin.c) Grupul parlamentar al PNL are un amendament, ca să se extindă aria de acordare a acestor facilităţi şi pentru producătorii agricoli din zona montană şi, mai precis, pentru păşuni şi fâneţe întreţinute, supraînsămânţate şi fertilizate. Pentru că se face o discriminare între producătorii agricoli din zona de deal şi câmpie şi producătorii agricoli din zona montană.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, rog să-şi spună punctul de vedere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia îşi menţine punctul de vedere, nu este de acord cu amendamentul respectiv. Pentru anul acesta este o activitate, într-adevăr, deosebit de complexă pentru ţară, pajiştile înseamnă peste 3 milioane de ha, aproape 4 milioane, pentru anul următor trebuie să ne pregătim, într-adevăr, şi să tratăm în mod serios această problemă în cadrul exploataţiilor agricole. Vă mulţumesc. Deci, nu suntem de acord cu acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului? Ministerul Agriculturii, cine îl reprezintă? Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la amendamentul respins de către comisie şi susţinut de către domnul deputat.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi ne menţinem la formularea iniţială a articolului respectiv, astfel că susţinem propunerea Comisiei de agricultură.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi reţinut explicaţia şi a domnului ministru?

Potrivit regulamentului voi supune, în primul rând, textul propus de către comisie.

Cine este pentru actuala formulare a art.2 lit.c)? Vă mulţumesc.

Voturi împotriva textului actual al art.2 lit.c)? 9 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 9 voturi împotrivă şi o abţinere, art.2 lit.c) a fost votat în formularea iniţiatorului.

Domnul deputat Raduly, dumneavoastră ce amendament aveaţi respins? Cu privire la ce articol?

Domnul Raduly Robert Kalman:

La art.1 alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci pentru că am făcut deja o breşă în regulament şi ne-am întors o dată la art.2 lit.c), vă propun să ascultăm şi amendamentul domnului Raduly care se referă la art.1 alin.2.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru înţelegere şi amabilitate.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un amendament pe care l-am depus împreună cu colegii deputaţi: Kovacs Zoltan şi Kelemen Attila, legat de alin.2 al art.1. Rugăm comisia ca să completeze beneficiarii acestui milion de lei pe ha cu bisericile, parohii, schituri, mănăstiri etc. În opinia noastră, astăzi, în România, sunt mai multe categorii de proprietari, persoane fizice, persoane juridice, societăţi comerciale etc. instituţii de învăţământ, unităţi de cercetare, dar o categorie tradiţională este, fără doar şi poate, biserica prin unităţile ei, prin parohii, schituri, mănăstiri etc. Noi credem că deopotrivă unităţile de cult, bisericile din România au drept la acelaşi sprijin ca orice alt producător agricol.

Drept urmare, domnule preşedinte, vă rugăm să inserăm următoarea frază, după "instituţii de învăţământ şi cercetare din agricultură…", "precum şi parohiile, schiturile şi mănăstirile, consiliile şi organele reprezentative ale unităţilor de cult, recunoscute de lege, care cultivă şi exploatează terenuri."

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia pentru agricultură, rog să-şi spună cuvântul şi apoi ministerul.

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că apreciem aplecarea domnului Raduly spre zona aceasta parohială, spre schituri şi mănăstiri, numai că, cu tot respectul pe care îl avem faţă de dumneavoastră şi faţă de subiectul pe care dumneavoastră l-aţi tratat, am vrea să vă spunem că în accepţiunea şi în definiţia producătorului agricol, a celui care aduce marfa pe piaţă, teza pe care dumneavoastră o susţineţi, vine să întărească, de fapt, un autoconsum. Noi suntem de acord ca să sprijinim şi pe cei ce autoconsumă, dar suntem mult mai interesaţi şi trebuie să sprijinim pe producătorii agricoli care aduc pe piaţă marfă.

În această idee, aş vrea, doamnelor şi domnilor, să respingeţi amendametnul pe care l-a făcut colegul nostru, distinsul domnul Raduly şi să menţineţi şi să votaţi raportul pe care l-a prezentat comisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Noi ne menţinem la formularea iniţială a articolului respectiv şi susţinem opinia Comisiei de agricultură. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Noi am mai votat o dată art.1 alin.2, potrivit amendamentului de la pct.3, dar am reluat, din respect faţă de domnul deputat care nu a fost în sală când am discutat, sunt însă obligat să supun, potrivit regulamentului, tot amendamentul comisiei întâi şi, dacă acesta pică, atunci ar urma să votăm amendamentul care a fost prescris.

Deci, cine este pentru amendamentul formulat de către comisie la pct.3 din raport, pag.2, cu privire la art.1 alin.2. Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Cu 9 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat amendamentul comisiei, amendamentul nr.3 de la pag.2 cu privire la art.1 alin.2.

Vă rog să reluăm, în continuare, dezbaterea unde am rămas, respectiv la art.3 insist să urmăriţi cu atenţie cronologia articolelor, pentru a nu mai reveni la vot şi să încălcăm regulamentul. La art.3, avem amendamentul nr.5 al comisiei. Spuneţi amendamentul dumneavoastră care a fost respins.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul pe care l-am introdus în cadrul comisiei şi a fost respins de comisie, de fapt, a fost discutat şi cu ocazia bugetului de stat, se referă la modalitatea de returnare a sumei ce este inclusă în motorina pentru taxa de drum, motivaţia comisiei şi motivaţia în timpul dezbaterilor de la bugetul de stat a fost că modificarea Legii nr.118 nu a fost terminată. Vreau să vă informez că această Lege nr.118 cu modificarea ei a fost trecută de Senat, a fost şi promulgată, deci practic este în funcţiune.

Amendamentul, pe care l-am propus eu, vrea să rezolve această problemă, respectiv textul este următorul: "În situaţia achiziţionării motorinei la un preţ ce include şi taxa de drum, producătorii agricoli prevăzuţi la art.1 vor beneficia suplimentar, faţă de un milion de lei alocat, de o sumă echivalentă cu contravaloarea taxei de drum inclusă în preţul motorinei. Sumele alocate suplimentar vor fi transferate către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei, şi Pădurilor de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei din fondul special al drumurilor, conform normelor de aplicare stabilite de cele două ministere."

Vreau să fac precizarea că dacă nu există acest cadru legislativ, practic este imposibil de returnat banii, când apare legea în Monitorul Oficial, motorina va fi achiziţionată cu taxa de drum inclusă în ea. Nu există nici un fel de normă a Ministerului Transporturilor care să prevadă cum se returnează banii şi fiţi convinşi că aceşti bani care se iau agriculturii nu se vor mai returna decât în condiţii foarte grele. Acest amendament va permite, aşa cum a spus şi ministrul transporturilor, ca o soluţie, va permite returnarea foarte rapidă, utilizând sistemul de returnare al milionului care este deja în funcţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că dorinţa multor parlamentari de a fi aproape de agricultori este benefică, însă noi am vrea să spunem, din experienţa perioadei de după aplicarea Legii nr.118 din 1996, că s-au făcut o serie întreagă de deturnări, o serie întreagă de cantităţi de motorină au luat alte trasee, o serie întreagă de cantităţi de motorină au ajuns la tirurile străine şi, de aceea, prin ceea ce prevede astăzi, ceea ce prevăd normele privind aplicarea Legii nr.118/1996 este tocmai o ordonare şi o verificare atentă a consumului de motorină destinat acestor taxe de drum.

De aceea, aş vrea să fiţi de acord şi să votaţi, în consecinţă, ceea ce a propus comisia şi să respingeţi acest proiect de lege, pentru că intenţia şi substanţa pe care a susţinut-o colegul nostru deja este reglementată prin normele Ministerului Transporturilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Respingerea se referă la amendament, nu la proiectul de lege.

Vă rog să precizaţi.

Domnul Victor Neagu:

Evident la amendament. Bineînţeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Din partea iniţiatorului.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi ne menţinem la formularea iniţială, respectiv şi opinia exprimată aici de Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să constataţi că a trecut de vreo 3 minute timpul afectat dezbaterilor generale, încât nu mai putem să facem nici un fel de dezbateri şi trecem... Cum drept la replică?

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Adică am dreptul la replică....

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, s-au terminat dezbaterile de 3 minute, s-au epuizat...

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu-i nici o normă, dacă vreţi neapărat să ajungă un milion la ţărani, e bine, dacă vreţi să ajungă numai jumătate, atunci...

Domnul Valer Dorneanu:

Am reţinut. Deci după regulament, trecem în continuare la votarea tuturor amendamentelor care au rămas nevotate. Nu mai putem face dezbateri.

La art.3, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 11 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat art.3.

La art.4 amendamentul nr.6 al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.5 nu sunt amendamente, deci se consideră votat în unanimitate.

Art.6 urmăriţi, vă rog, pct.7 amendamentul nr.7 al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.8 urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.9 de la pag.6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.9 urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.10 de la pag.6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.10 alin.1 nu sunt amendamente, deci votat în unanimitate.

La art.10 alin.2 urmăriţi amendamentul nr.11 de la pag.6.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11 şi 12 nu sunt amendamente, deci votat în unanimitate.

Art.13 urmăriţi, vă rog, amendamentul de la pct.12.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.14 nu sunt amendamente, deci se consideră votat în unanimitate.

La art.15 nu sunt amendamente. Votat în unanimitate.

Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar, este suficient pentru a fi adoptat acest proiect votul majorităţii simple de dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Sunt 270 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

La Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata TVA a unor importuri de bunuri şi servicii efectuate în anul 2000 destinate înzestrării Ministerului Apărării Naţionale. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget? Rog pe domnul Grigoraş să propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte, am discutat poz.30 înainte de prânz.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia ... Nu ştiu, ministerul a spus că nu a fost discutată.

Domnul Neculai Grigoraş:

Înainte de prânz, vă reamintesc, domnule preşedinte, că am sărit câteva puncte şi am ajuns direct la pct.30 şi pct.31 şi după aceea ne-am întors. Dar, dacă vreţi, pot să reiau dezbaterile. La momentul respectiv am propus dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat, am sugerat 5 minute pe total şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc. Şi eu aşa am avut impresia, dar mi-au spus cei de la stafful tehnic că au verificat stenograma şi nu ştiu ce s-a petrecut...

Deci dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dacă aveţi obiecţiuni la titlul proiectului de lege? Nu aveţi? Se consideră votat în unanimitate. Asupra art.unic cu privire la care nu sunt amendamente decât de la comisie. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat, în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă. La titlul ordonanţei de urgenţă? Nu aveţi obiecţiuni. Unanimitate.

La art. 1 şi 2 care alcătuiesc cuprinsul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Se consideră votat în unanimitate.

Votul final - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2000 – lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple dintre dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.32 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.511/18.10.2000.

Comisia pentru apărare, dacă e prezentă propune respingerea acestui proiect. Comisia pentru apărare? Domnul deputat Tudor, reprezentanţi comisia de apărare. Reprezentaţi Comisia de apărare?

Domnul Marcu Tudor:

Am o rugăminte. Vreau să vă răspuns că nu numai că reprezint, poate că sunt singur, toată ziua de astăzi am fost singur, dar este proiectul meu. Pentru că, vreau să se repare ceva ce am făcut prost data trecută. Unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege, care nu a fost bine judecat, a fost şi de început, am fost eu. De aceea, am făcut aceasta cu aprobarea sau mai bine zis sfătuindu-ne cu domnul Chiliman, cu Petre Roman, cu Hrebenciuc şi am găsit de acord că aceasta este cea mai bună formulă. De aceea, vreau s-o susţin şi în nume propriu şi în numele comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

În numele comisiei n-o puteţi susţine, pentru că din partea comisiei există propunere de respingere.

Domnul Marcu Tudor:

Păi, de unde ştiţi că eu nu zic comisia a propus că…, iar eu am propus că...

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu merge. Ca iniţiator, aveţi dreptul să vă susţineţi legea. Şi chemaţi, vă rog, reprezentanţii comisiei de apărare.

Stimaţi colegi, vă propun să restituim acest proiect, pentru că domnul deputat Tudor nu poate să fie şi iniţiator, să susţină legea, şi să reprezintă şi comisia şi să susţină respingerea ei.

Domnul Marcu Tudor:

Bine. Eu puteam să spun punctul de vedere al comisiei şi paralel, punctul meu de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, dar nu e frumos că v-am obliga să vă încălcaţi moralitatea.

Domnul Marcu Tudor:

Bun. Nu am nimic împotrivă. Dacă vreţi să o respingem... eu totuşi vreau să vă sensibilizez puţin, dacă-mi permiteţi un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Domnul Marcu Tudor:

Această lege este o completare a legii vechi, pentru că am văzut că nu a funcţionat bine. Cei care au fost la Comisia de control a activităţii SIE, au crezut că vrea cineva să le ia locul sau că vrem schimbări şi, receptivi, aşa cum au fost, au zis: nu, mai bine să o lăsăm aşa. Că au intrat deja în comisia aceea. Nici vorbă de aşa ceva. Comisia s-a făcut, rămâne 4 ani, dar pentru următoarea perioadă de activitate sau chiar pentru asta, dacă va fi modificată în continuare, este bine ce am propus. O să susţin data viitoare, dacă acceptaţi s-o amânăm în discuţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci prezenţa dumneavoastră nu a fost inutilă, pentru că, în lipsa comisiei, ne-aţi convins că trebuie s-o trimitem înapoi pentru o deliberare nouă.

Supun votului dumneavoastră restituirea proiectului la Comisia de apărare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.33 Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidenţă informatizată a persoanei.

Suntem în cazul unei legi organice, Comisia pentru apărare s-a declarat reprezentativă, rog reprezentantul ministerului să-şi susţină proiectul.

Domnul general Abraham.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus dezbaterii şi adoptării are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2000 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidenţă informatizată a persoanei. Organizarea unei administraţii de stat moderne a impus o nouă abordare a activităţii în domeniul evidenţei persoanei, pentru a putea susţine corespunzător cerinţele actuale, programele de reformă privind noile relaţii de stat, cetăţean şi principalii factori ai vieţii economice, sociale şi administrative.

Pentru abordare unitară, din punct de vedere organizatoric, tehnic, logistic şi al folosirii resurselor umane s-a constituit Direcţia generală de evidenţă informatizată a persoanei, având în coordonare servicii judeţene, independente şi formaţiuni municipale şi orăşeneşti, înlăturându-se astfel paralelismele existente. Reflectarea acestei structuri în teritoriu o reprezintă realizarea ghişeului unic al Ministerului de Interne care va asigura deservirea cetăţenilor în condiţii superioare situaţiei actuale prin descentralizarea operaţiunilor de evidenţă şi de eliberare a documentelor şi crearea posibilităţii ca acestea să fie obţinute în localitatea de domiciliu.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să adoptaţi proiectul de lege supus dezbaterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule general.

Da. Am sesizat că este vorba de o ordonanţă de urgenţă. Nu-i nimic, a luat cuvântul domnul Abraham, dar îl rog pe reprezentantul comisiei să prezinte şi raportul şi să prezinte şi timpii de dezbatere.

Domnul Tudor Marcu:

Vreau să vă rog însă, înainte de a începe discuţiile, să-mi daţi posibilitatea să explic un punct de vedere care a apărut ulterior, al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, al cărei preşedinte este domnul Pambuccian.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să propuneţi întâi timpii de dezbatere şi pe urmă vă dau cuvântul.

Domnul Tudor Marcu:

3 minute de articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi în total?

Domnul Tudor Marcu:

Păi câte sunt? Sunt vreo 25. Ar însemna până la sfârşitul zilei. Nu pot să fac total. Că dacă unul e un minut şi altul e trei minute, nu-mi dau seama. Total maxim: 25 x 3. O oră şi ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt patru articole, domnule deputat. Deci, un minut de articol?

Domnul Tudor Marcu:

10 minute, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

În care vă încadraţi şi dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Începem cronometrarea.

Domnul Marcu Tudor:

Sunt dator să vă informez că domnul Pambuccian, Comisia pentru tehnologia informaţiilor a propus să le trimitem şi lor acest proiect de lege care a fost trecut prin Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru că această comisie a apărut ulterior. Noi am votat acum câtva timp în urmă, şi nu au luat la cunoştinţă de acest proiect de lege. Doresc să-l vadă şi eventual să-şi aducă şi domniile lor amendamente sau punctul de vedere. De aceea, propunem, dacă sunteţi de acord, să purtăm discuţia asupra acestei necesităţi propusă de preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, domnul Pambuccian, de a primi domnia sa, chiar în procedură urgenţă, să fie miercurea viitoare sau, ştiu eu, joi, sau când vreţi, dar să aibă şi domniile lor timp să judece, pentru că este pe profilul lor, mai curând chiar decât al apărării.

Vă mulţumesc.

O voce din sală:

Comisia a avizat acest proiect de lege.

Domnul Marcu Tudor:

Da. Dar sunt dator să fac referiri şi la ce s-a întâmplat după ce am avizat. Dacă nu le luăm în considerare punctul de vedere, nu mai pot interveni.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, e păcat de cele 10 minute.

Comisia de informatică nu prea are legătură cu ceea ce scrie aici. oricum, dacă avea legătură cu ceea ce scrie aici, dacă avea intenţia să-l ceară, putea să-l ceară Biroului permanent. Ceea ce n-a făcut.

Domnul Marcu Tudor:

Aveţi dreptate. Mi-a cerut-o mie personal.

Art.unic. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.96/2000 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidenţă informatizată a persoanei. Se aduc, de fapt, nişte modificări pentru că legea a existat şi noi ne-am aplecat suficient de corect asupra ei şi comisia n-a avut puncte de vedere proprii faţă de cele propuse de Guvernul României.

Art.unic. Se aprobă Ordonanţa de urgenţă cu titlul pe care l-am spus înainte.

Cum comisia nu a avut puncte de vedere, vă atrag însă puţin, dacă-mi permiteţi, şi nu e peiorativ cuvântul, atenţia asupra unor greşeli gramaticale pe care noi le-am evidenţiat dar nu au fost modificate. Poate domnul Abraham să...

Domnul Valer Dorneanu:

Când ajunge la textele respective, vă dau cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Da. Nu sunt importante.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Asupra titlului proiectului de lege dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra art.unic al proiectului de lege care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 96, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.I dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Nu-l ţineţi de vorbă pe domnul preşedinte al comisiei că are de făcut obiecţiuni gramaticale.

La art.II dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.III din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.IV dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.V dacă sunt obiecţiuni. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.VI? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter organic. În consecinţă, o vom supune votului final mâine ca să nu avem surprize.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1993 privind achiziţiile publice.

S-a amânat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.121/2000 privind înfiinţarea Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale. Proiect de lege adoptat de Senat. Comisia pentru drepturile omului este sesizată în fond.

Comisia pentru drepturile omului să-şi ia locul.

Iniţiatorul, îl invit să se pronunţe.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Marco Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr.121 reglementează înfiinţarea unui institut de cercetare ca instituţie publică şi care are ca scop principal efectuarea unor cercetări, studii, analize, sondaje şi alte activităţi specifice unui institut de cercetare.

Ordonanţa stabileşte, după cum spuneam, atribuţiile principale ale acestui institut, îi stabileşte o organizare minimă urmând ca să existe o hotărâre de Guvern pentru stabilirea propriilor lui organigrame şi regulament.

În acelaşi timp, aş dori să vă atrag atenţia asupra unui mic element, şi anume faptul că ordonanţa a trecut în Senat în forma propusă de Guvern, ceea ce susţinem şi noi aici în faţa dumneavoastră, menţionând faptul că în Comisia pentru drepturile omului s-a operat un singur amendament, eliminându-se un singur cuvânt.

Eu aş dori să rog şi Comisia pentru drepturile omului şi pe dumneavoastră să analizaţi oportunitatea acestui amendament minor care ar împinge această ordonanţă într-o mediere şi ar prelungi, după părerea mea, inutil dezbaterea şi aprobarea acestei ordonanţe.

Deci, dacă putem să reflectăm puţin asupra acestui amendament şi, probabil, că şi Comisia pentru drepturile omului îşi va spune punctul de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Wittstock.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.121 din anul 2000 privind înfiinţarea Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale. Ordonanţa are ca obiect de reglementare înfiinţarea Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale ca instituţie publică, având personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Ea a fost emisă de Executiv în temeiul art.1 lit.s) pct.1 din Legea nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial.

În punctul de vedere al Guvernului cu privire la unele proiecte de lege iniţiate în legislatura trecută şi care se află în procedură de legiferare la Camera Deputaţilor, comunicat cu adresa datată 21 ianuarie 2001, se recomandă "continuarea procedurii de legiferare în forma actuală, fiind în concordanţă cu prevederile programului de guvernare 2000-2004, cap.X. "Relaţii interetnice" referitor la protecţia minorităţilor naţionale, respectarea drepturilor omului în conformitate cu angajamentele României de integrare europeană şi euroatlantică".

Senatul României, în şedinţa sa din 7 noiembrie 2000, a aprobat Ordonanţa Guvernului nr.121 în forma trimisă de iniţiator. Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a examinat proiectul de lege în şedinţele sale din 21 februarie şi 25 aprilie 2001.

În cadrul dezbaterilor de ordin general s-a subliniat necesitatea punerii de acord a proiectului de lege cu modificările intervenite în organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor şi cu Hotărârea nr.13/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Informaţiilor Publice.

În consecinţă, sintagma "Departmentul pentru protecţia minorităţilor naţionale" urmează să fie înlocuită în tot textul Ordonanţei nr.121/2000 cu sintagma "Ministerul Informaţiilor Publice". E vorba de art.1, 4 şi 8. Având în vedere obiectul şi conţinutul juridic al proiectului de lege, acesta face parte din categoria legilor ordinare.

Faţă de cele expuse mai sus, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, proiectul de lege în forma prezentată de iniţiator cu observaţia de mai sus privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi cu două amendamente, unul admis de comisie, cel pe care l-a menţionat deja domnul subsecretar de stat Attila Marco, este un amendament de redactare, şi domnul subsecretar are dreptate, dacă acceptăm acest amendament şi proiectul de lege trece, atunci va fi nevoie de o mediere. Consider că putem păstra varianta iniţială a ordonanţei, care a fost votată de Senat. Şi este şi un amendament respins.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Numai puţin! Ca să disciplinăm puţin dezbaterile. Deci se propune pe de o parte, înlocuirea titlului acestei intituţii, Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale cu Ministerul Informaţiilor şi acest lucru nu constituie un amendament, pentru că este o intervenţie care, potrivit normelor de tehnică legislativă, operează de drept, şi mai există problema amendamentului admis care la art.3 propune eliminarea vocabulei "speciale" din textul lit.b).

Comisia s-a exprimat că lucrul acesta nu e absolut obligatoriu, dar ar implica urmarea de a supune legea spre mediere, ceea ce ar depărta momentul adoptării ei. Fără a încerca să vă sugerez o soluţie că acest lucru ar trebui să-l fac de la tribună, vă rog să vă pronunţaţi dumneavoastră asupra acestor lucruri.

Poftiţi, domnule deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Înainte de toate cred că trebuie avut în vedere că în România trăiesc minorităţi etnice. Deci, în primul rând, acest institut ar trebui să se refere la studierea problemelor minorităţilor etnice. Dar este un alt aspect foarte important. Noi am dori ca, în România, toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de limba care o vorbesc, ar trebui să se simtă români, cetăţeni ai statului român. Nu credem că minorităţile au alte probleme, alte interese decât cele ale majorităţii populaţiei.

Considerăm înfiinţarea unui asemenea institut ca fiind absolut nejustificat. Dacă totuşi se va ajunge, în înţelepciunea celor care au iniţiat acest proiect, asupra necesităţii absolute pentru înfiinţarea unui asemenea institut care, după părerea mea, aduce atingere demnităţii minorităţilor etnice din România, eu propun ca acest institut, având în vedere, bănuiesc, obiectivul exclusiv ştiinţific pe care şi-l propune, ca el să fie subordonat Academiei Române, singurul for ştiinţific din România care poate să coordoneze activitatea unor institute de acest fel sau secţii cu problematică specifică.

Menţionez, de altfel, că Academia Română şi până la această dată a iniţiat o serie de teme de cercetare care privesc diferitele aspecte privind minorităţile etnice şi, în consecinţă, este foarte potrivit ca un asemenea institut să aibă, de altfel, şi girul ştiinţific al forumului ştiinţific major din România.

Dacă se va considera că este absolut obligatoriu, acesta trebuie să fie obligatoriu, la rândul lui, subordonat Academiei Române. Altfel, ne îndoim a priori de caracterul ştiinţific al activităţilor pe care şi le propune să le facă. Credem că, mai degrabă, el va iniţia acţiuni diversioniste menite a conduce la acţiuni de tip separatist.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu doreşte să intervină.

Domnul Ionel Olteanu:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Suntem în momentul de faţă pe punctul de a adopta un proiect de lege care va demonstra probabil o mare incoerenţă din partea noastră în ceea ce priveşte sistemul în materie. Pe de o parte, daţi-mi voie să vă amintesc, funcţionează Institutul Român pentru Drepturile Omului pe lângă Parlamentul României, cu fonduri bugetare alocate de Parlament, iar, pe de altă parte, iată-ne în situaţia de a adopta un proiect de lege privind Institutul pentru minorităţile naţionale. Incoerenţa apare, în mod evident, din faptul că prin art.1 din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată de România, se spune foarte clar că "...protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale face parte integrantă din protecţia drepturilor omului." În mod indiscutabil, nu putem face o asemenea distincţie adoptând un asemenea proiect.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, daţi-mi voie să trag un semnal de alarmă în sensul că, anul trecut, Institutul Român pentru Drepturile Omului a avut mari dificultăţi în a-şi plăti angajaţii, repet, din anvelopa bugetară alocată de Parlament.

Iată-ne în situaţia că suntem totuşi o ţară săracă, la fel de săracă ca şi anul trecut, şi suntem pe cale de a înfiinţa un institut pentru protecţia minorităţilor naţionale. Sunt un apărător, suntem convinşi că şi dumneavoastră sunteţi apărători atât ai drepturilor omului, cât şi apărători ai drepturilor minorităţilor naţioanle, dar nu putem să nu semnalăm o asemenea incoerenţă.

De aceea, domnule preşedinte, cu scuzele de rigoare pentru că am fost prea lung, propun retrimiterea raportului în comisie pentru reexaminare şi pentru adecvarea cu dispoziţiile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi, evident, cu dispoziţiile Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Aţi evocat la sfârşit şi nevoia corelării cu Convenţia-cadru. Care probleme nu sunt corelate, în opinia dumneavoastră? Ca să fim suficient de elucidaţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Este vorba de faptul că în această ţară vom avea două institute care, practic, studiază aceeaşi problemă. Institutul Român pentru Drepturile Omului, care este institut naţional, cu statut consultativ la Consiliul Europei şi la Organizaţia Naţiunilor Unite şi care are în obiectul său de activitate, fiind plătit pentru aceasta, inclusiv protecţia minorităţilor naţionale, problemele referitoare la minorităţile naţionale şi suntem în momentul de a adopta o lege privind funcţionarea unui alt institut.

Eu mă întreb, pe de o parte, există această incoerenţă între faptul că drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale nu sunt altceva decât drepturi fundamentale, individuale ale omului şi, de aceea, nu văd oportunitatea funcţionării unui asemenea institut pentru minorităţile naţionale. Nu uitaţi că o asemenea ordonanţă de urgenţă poartă amprenta puternică a guvernării anterioare care avea inclusiv un departament al minorităţilor naţionale, ca şi când am proteja în mod diferit drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale faţă de drepturile fundamentale ale omului. de aceea, solicit încă o dată, foarte clar, este un punct de vedere individual. Este de datoria mea să precizeze că acesta este punctul de vedere al deputatului Ionel Olteanu şi nu angajează cu nimic răspunderea celorlalţi membri ai Grupului P.D.S.R. din Cameră. Este un punct de vedere în încercarea de a vă convinge să trimitem acest raport la comisie pentru reexaminare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, poftiţi!

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Varga Attila.

Aş răspunde distinsului coleg antevorbitor cu două aspecte cu referire la cele spuse de dânsul. Dacă am admite că înfiinţarea acestui institut ar fi o incoerenţă în...să zicem politica Guvernului în această privinţă. Ar trebui în mod implicit să admitem şi incoerenţa în reglementările internaţionale în domeniu. Există multe acte internaţionale care privesc diferite categorii ale drepturilor omului, dar există şi o Convenţie-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.

Deci, forurile internaţionale, respectiv Consiliul Europei, nu va considera ca un act de incoerenţă faptul că a reglementat în mod separat alături de celelalte drepturi ale omului, a dat o importanţă deosebită, dacă vreţi, accentuată, protecţiei minorităţilor naţionale. Nu consider şi, dacă-mi permiteţi, refuz să accept a fi o incoerenţă în această materie înfiinţarea acestui institut.

Pe de altă parte, consider, în acelaşi timp, că aceste foruri internaţionale şi implicit şi statul român, din moment ce a ratificat convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, şi-a asumat această importanţă dată protecţiei minorităţilor naţionale.

Pe de altă parte, al doilea aspect pe care doresc să-l ridic este că aţi invocat politica guvernului anterior şi faptul că acest institut ar fi opţiunea guvernului anterior, dar doresc să menţionez că şi guvernul actual, Guvernul P.D.S.R., a acceptat înfiinţarea acestui institut, altfel astăzi, acum, nu am putea discuta despre această ordonanţă. Deci, şi Guvernul actual, Guvernul P.D.S.R. a fost de acord cu înfiinţarea acedstui institut.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Leonăchescu, îşi exprimase deja dorinţa înaintea dumneavoastră domnul deputat Marton Arpad.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Doamnelor şi domnilor,

Domnule preşedinte,

Două probleme punctuale în legătură cu cele ridicate de antevorbitorii mei. Pe de o parte, trebuie să vă spun că în Constituţia României, art.6 şi următoarele, se foloseşte sintagma "minorităţi naţionale" şi nu cea de "minoritate etnică". Din punct de vedere juridic, această terminologie este cea consacrată.

Cealaltă problemă în legătură cu studierea vieţii, problematicii minorităţilor naţionale, trebuie să vă spun că cea mai bună soluţie este tocmai aceea de a studia în parte sau poate împreună sau poate în grupuri de minorităţi care sunt aceste probleme şi care sunt modalităţile de rezolvare a acestor probleme tocmai pentru ca noi să le putem rezolva înainte de a se crea şi a apărea nişte probleme. Pentru că fiecare minoritate are viaţa ei, aş zice, specifică, fiecare minoritate are problemele ei specifice. Nu vreau să le enumăr că dumneavoastră cu toţii ştiţi că nici una nu seamănă cu cealaltă şi eu cred că este în interesul ţării, în interesul tuturora, în interesul convieţuirii de a exista un astfel de for ştiinţific pe care noi să ne putem baza la luările deciziilor politice.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Firczak cere să ia cuvântul)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Leonăchescu s-a anunţat înaintea dumneavoastră.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să fac vreo câteva constatări. În primul rând, acest proiect de lege care priveşte înfiinţarea unui institut pentru studierea minorităţilor nu vine din partea Grupului parlamentar al minorităţilor din Camera Deputaţilor. Eu înţeleg că este o chestiune punctiformă a unui anume grup minoritar.

A doua chestiune: există în România o serie întreagă de cercetări pe această temă, declanşată la mai multe instituţii de mare anvergură. Ministerul Învăţământului are un sector de cercetare cu teme şi granturi pe această temă. Problema este abordată, este în studiu, este în marş. Sunt contracte încheiate chiar cu finanţare internaţională şi am să vă dau exemplu contractele finanţate pentru fostul ministru Andrei Marga, pe această temă.

Pe de altă parte, Academia are preocupări în acest domeniu. Dacă gândim înfiinţarea unui institut de cercetări, automat trebuie să intre în subordinea şi sub controlului unui for ştiinţific de elaborare a tematicii, de ponderare a resurselor financiare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor naţionale şi de atestare a rezultatelor cercetărilor respective. Subordonat altor structuri neştiinţifice devine o instituţie aberantă.

A treia chestiune: nu există în Europa astăzi o definiţie privind minorităţile. Nu există! Există un institut pentru cercetări în acest domeniu la Flensburg, pe care l-am vizitat, şi unde termenul de "minoritate naţională" are cu totul alt conţinut. Ei gândesc minoritatea naţională o spărtură din trunchiul etnic de bază şi numai pe ăştia îi consideră ca atare. Restul sunt azilanţi, emigranţi stabiliţi întâmplător pe anumite teritorii, în anumite perioade de timp. Deci, noi, din start, am gândit fragmentar, distorsionat tema legislativă şi am dat o conotaţie adecvată strâmbă. Există minorităţi lingvistice, etnice, religioase, să ne trăiască! E bine să fie, pentru că prin minorităţi progresăm. Copernic era singur în lume împotriva întregii planete şi ideea lui a câştigat. E pentru noi, o minoritate, o zestre bună; le apărăm, dar a promova de fiecare dată sub acest stindard fel de fel de interese obscure, a face minoritari prin propagandă, chiar la nivel legislativ, depăşeşte orice limită de acceptare.

Daţi-mi voie să cred că a pornit cu paşi greşiţi acest proiect de lege, că nu-şi poate onora eventualele gânduri pozitive care şi le-au propus unii iniţiatori şi că, în această problemă, lucrurile sunt deja în marş. Cred că a venit prea târziu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş propune un lucru. Dacă nu sunteţi de acord cu ce vă propun, vă dau cuvântul.

Sunt foarte controversate opiniile dumneavoastră şi prezenţa în sală chiar pentru votul pe articole nu este semnificativă pentru a putea decide. Vă propun să amânăm dezbaterea acestei legi pentru joi când, fiind şedinţă şi de vot final, vom putea sconta pe prezenţa adecvată pentru a putea vota corect pe articole.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mă numesc Gheorghe Firczak, reprezint în Parlament Uniunea Culturală a Rutenilor din România, deci implicit fac parte din Grupul minorităţilor naţionale.

Sigur că s-a discutat aici poate cu mai multă sau cu mai puţină patimă problema înfiinţării unui asemenea institut. Eu cred că un asemenea institut este necesar, dar în acelaşi timp sunt de acord cu acele puncte de vedere care ne atrag atenţia cum anume trebuie să înfiinţăm un asemenea institut. Sigur că orice institut din lume, dacă este un for ştiinţific, el trebuie să aibă o tutelă ştiinţifică a unui for superior acestuia. din această perspectivă, cred că este o propunere benefică faptul că institutul pentru cercetarea trecutului minorităţilor ar putea aparţine sau ar putea fi subordonat Academiei Române, dar, pe de altă parte, daţi-mi voie să nu fiu de acord cu viziunile acestea care privesc lucrurile ca pe un pericol iminent în care noi ne-am îndrepta împotriva majorităţii. Ţin să vă mărturisesc sincer că în şedinţele noastre din grupul minorităţilor naţionale, niciodată nu s-au ridicat asemenea aspecte şi sunt convins că niciodată nu se vor ridica.

Deci, punctul nostru de vedere este că un asemenea institut este necesar şi într-adevăr să privim modalităţile lui de înfiinţare, în aşa fel încât să nu creăm nici un fel de susceptibilitate.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a fi amânată dezbaterea.

Domnule secretar de stat, uită lumea ce aţi spus dumneavoastră astăzi, când vom lua în dezbatere proiectul de lege.

Domnul Attila Marko:

Aş dori doar să-i răspund şi domnului Firczak şi celor care au ridicat problema subordonării, să nu uităm că în concepţia ordonanţei a fost prevăzut ca fiind o instituţie publică şi ca organ de specialitate şi, conform Constituţiei, organele de specialitate, la art. 115, se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor. Deci, nu este vorba de un institut de cercetare, în sensul academic şi al Academiei Române, ci este vorba de un organ de specialitate. Dacă din acest punct de vedere ne putem înţelege şi puteţi să acceptaţi acest argument, desigur, în rest sunt absolut de acord cu ceea aţi spus, că este necesar un asemenea institut.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vă lăsaţi provocat, domnule deputat.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă am fi luat în serios cuvintele rostite de la acest microfon de domnul deputat Leonăchescu, am fi cerut eliminarea lor din stenogramă. Dar nu este cazul. Cred că ce a spus antevorbitorul meu este fundamental şi este corect şi mă bucur că vine din partea unui coleg care înţelege fondul problemei.

Dar în acelaşi timp cred că aveţi dreptate, domnule preşedinte, este bine să mai judecăm, drept urmare vă propun o scurtă pauză de judecată, de consultări până joi dimineaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Propunem amânarea dezbaterii acestei legi pentru şedinţa de vot final, când vom avea şi prezenţa necesară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Staţi puţin, doreaţi un drept la replică? Poftiţi, domnule Leonăchescu.

Voci din sală:

În timpul votului?

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsaţi, după vot a intervenit.

Domnule Leonăchescu, dumneavoastră vreţi de la tribună sau vreţi să discutaţi în sală, că atunci închidem şedinţa.

Poftiţi. Vă rog să nu determinaţi şi dumneavoastră un drept la replică, că este timpul nostru.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mie îmi pare rău că domnul Ráduly mi-a dat ocazia acestui drept la replică, dar îmi amintesc cu durere că drepturile minorităţii româneşti, în unele judeţe din Ardeal, în 1940, au fost nule, zero. 48 de deputaţi au reprezentat Ardealul ocupat, dintre care 46 maghiari şi 2 germani.

Prin deputatul Ráduly Lajos de atunci, românii nu au fost apăraţi. Efectul a fost contrar în această soluţie. Deci nu este vorba de o răzbunare sau de o patimă. Este vorba de a radiografia lucid o realitate, de a decide în consecinţă şi de a finanţa un proiect de viitor, pe această temă, care să reziste timpului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Ráduly, vedeţi că nu a evocat numele dumneavoastră, ci numele fostului deputat Ráduly, din 1940. Cereţi dreptul de replică în numele acelui deputat?

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doar o replică. Doresc să vă aduceţi aminte că eu am cerut pauză, drept urmare, domnul Leonăchescu a vorbit în pauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc tuturor şi declar şedinţa de astăzi închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,25.