Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Viorel Hrebenciuc şi Bogdan Niculescu Duvăz, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ioan Mihai Năstase şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bună dimineaţa.

Declar deschise lucrările şedinţei noastre de astăzi şi îl invit pe domnul Haşotti să-şi exprime declaraţia.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi ţin ca şi de la tribună să vă asigur de toată simpatia mea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De asemenea, domnule Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, sunt convins.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea de astăzi are ca obiect audiovizualul, un capitol deschis de negocierea cu Uniunea Europeană, în care, în locul unor progrese rapide, dumneavoastră, puterea actuală, provocaţi scandal după scandal. În opinia Partidului Naţional Liberal nu este vorba de incidente izolate, ci de o acumulare progresivă şi deliberată de elemente negative.

Am să le trec în revistă. Primul lucru pe care l-aţi făcut în materie de audiovizual, când aţi ajuns la putere, a fost să aruncaţi la coş proiectul de modificare a Legii audivizualului, adoptat de noi, Camera Deputaţilor, în legislatura trecută, un proiect laborios, muncit cot la cot cu membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului şi cu reprezentanţii asociaţiilor profesioniştilor de radio şi televiziune.

În sfârşit, era un proiect amendat minuţios de Comisia europeană, după care dumneavoastră aţi anulat totul şi aţi luat-o de la zero, printr-un presupus şi aşteptat proiect nou, despre care nu se ştie nimic şi despre care iniţiatorul, ministrul culturii, nu a putut să ne spună nimic la reuniunea pe teme de politici culturale de săptămâna trecută.

Am reţinut doar că reprezentanţii Ministerului Culturii deocamdată nu au avut nici o întâlnire cu C.N.A.-ul în acest sens. Or, domnul ministru Răzvan Theodorescu ştie foarte bine, după ce a petrecut atâţia ani în C.N.A., că problemele specifice ale domeniului sunt cele mai bine cunoscute de cei ce se confruntă zilnic cu ele.

În locul recunoaşterii muncii acelor oameni, care a condus la dezvoltarea celei mai mari pieţe de audiovizual din sud-estul Europei, dumneavoastră aţi invalidat raportul de activitate al C.N.A. în comisiile parlamentare pentru cultură, deşi acest raport înregistra parametri superiori anului precedent. Acum sunteţi pe punctul de a face aceeaşi greşeală cu rapoartele consiliilor de administraţie ale radioului şi televiziunii publice. Vă spun şi eu, ca şeful dumneavoastră politic, domnul Adrian Năstase: nu vă trebuie un scandal în plus.

Mai departe. Nu putem uita Ordonanţa de urgenţă prin care practic aţi oprit C.N.A.-ul să scoată la concurs frecvenţele radio de mare putere, blocând practic dezvoltarea în audiovizual.

La semnalul tras de Partidul Naţional Liberal, Parlamentul a corectat acest abuz, însă, nici acum, C.N.A.-ul nu poate licita acele frecvenţe, pentru că Guvernul nu stabileşte taxele necesare. Sunteţi o putere ciudată, deşi lipsiţi de finanţare externă, iată că nu valorificaţi nici resursele interne care stau degeaba.

Făcând o comparaţie în cu totul alt câmp, menţinerea frecvenţelor radio de mare putere în sertar este ca şi cum Ministerul Agriculturii ar ţine nelucrată a patra parte a terenului agricol. personal nu m-aş mira nici de aceasta, în maniera în care se guvernează astăzi.

Înţeleg că aveţi dificultăţi cu privatizarea SIDEX, dar dumneavoastră nu reuşiţi să privatizaţi nici cel puţin undele electromagnetice.

În sfârşit, ultimul moment din această serie neagră s-a consumat săptămâna trecută, la comisia senatorială pentru cultură, unde un caz banal de emisie ilegală a fost folosit ca pretext pentru a mai atenta o dată la independenţa C.N.A.

Sunt nevoit să vă amintesc că într-un stat de drept, nici cel puţin senatorii nu sunt mai presus de lege şi pentru că am început prin a vorbi de lege cu ea vreau să închei. Partidul Naţional Liberal va urmări cu maximă atenţie, pe tot parcursul, proiectul pentru modificarea Legii audiovizualului. Dacă noua lege îşi va propune preluarea aquis-ului comunitar, atunci negocierea capitolului audiovizual va putea fi încheiată cu fruntea sus şi vom sărbători cu toţii împreună. Dacă, însă, scopul ascuns al noii legi va fi preluarea controlului politic în audiovizual, ceea ce eu suspectez, atunci va fi de datoria noastră, împreună cu partenerii europeni, să vă oprim.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu domnule Haşotti.

Domnul Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum se ştie, Guvernul şi-a propus să dezvolte economia reală, baza acesteia urmând să fie reprezentată de agenţii economici cu bune performanţe comerciale şi financiare. Dacă Guvernul este serios în ceea ce priveşte restructurarea şi privatizarea societăţilor la care statul este acţionar majoritar, atunci trebuie să admitem că obiectivul dezvoltării economiei reale vizează în principal creşterea şi consolidarea sectorului privat, iar în cadrul acestuia societăţile mici şi mijlocii trebuie ajutate să se nască în număr cât mai mare şi mai ales să poată să trăiască pentru a-şi demonstra menirea, respectiv de a crea noi locuri de muncă, de a dinamiza procesul investiţional, de a mări baza de impozitare, inclusiv prin realizarea de profit, de a genera clasa mijlocie reprezentată de întreprinzători curajoşi, angajaţi cu venituri confortabile, de a-şi dezvolta piaţa internă şi de a asigura cererea de consum prin produse şi servicii indigene la preţuri competitive, de a-şi asuma responsabilităţi în creşterea economică şi a nivelului de trai pe care Guvernul, din motive electorale, vrea să le concentreze în mâinile sale.

Există doi duşmani principali majori împotriva unui sector privat viabil, care să asigure funcţionarea economiei în parametri de piaţă: birocraţia excesivă, naşterea şi funcţionarea I.M.M.-urilor şi fiscalitatea excesivă, dublată de monitorizare şi controale abuzive, ca număr şi tematică.

Aş vrea ca astăzi să mă refer cu prioritate la birocraţia avizelor de funcţionare a I.M.M.-urilor şi mai ales a poverii financiare pe care o implică, înainte ca un I.M.M. să devină funcţionabil şi să devină parte a economiei reale, asumându-şi riscurile de piaţă.

Aspecte cum sunt: numărul avizelor şi procedurilor complicate de obţinere, metodologii stufoase prezentate în tomuri întregi, lipsa de unicitate în interpretarea şi aplicarea criteriilor de acordare în teritoriu, taxe la vedere oficiale şi mai ales "sume împinse" pentru a se obţine avizele necesare, valabilitatea scurtă a acestor avize, ceea ce necesită repetări de mai multe ori fără preavize în termene utile, trebuie să preocupe Executivul în "defrişarea" acestui hăţiş imens şi potrivnic iniţiativei private.

Cred că Executivul, după 12 ani de tranziţie spre democraţie şi economie de piaţă, trebuie să vadă în sectorul privat un partener valabil în realizarea politicii sale economice, un partener care îl poate ajuta mai mult şi în mod real în restructurarea marilor întreprinderi de stat. Un sector privat puternic poate să preia asupra sa tocmai efectele negative de care guvernele de până acum s-au temut în abordarea cu seriozitate a reformelor economice.

Cred, de asemenea, că menţinerea dualismului conservator din structura economică - sector de stat şi sector privat - în condiţiile în care legiferarea se ocupă în proporţie de 90% de reglementarea în susţinerea sectorului de stat este pericolul numărul 1 al şansei de a finaliza tranziţia de sistem, adică de a ajunge la o economie bazată pe un sistem privat puternic şi responsabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Napoleon Pop.

Are cuvântul domnul Simedru Dan Coriolan.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Săptămâna trecută a fost o săptămână încărcată cu evenimente politice, evenimente care au conturat şi mai bine profilul politic al partidului de guvernământ, scoţând în evidenţă aroganţa, lipsa de principii, inconsecvenţa şi clientelismul politic.

P.D.S.R. a susţinut în legislatura trecută că Universitatea în limba maghiară, fără secţie şi predare în limba română nu poate funcţiona. Acum, din interes, susţine invers şi prin votul majorităţii P.D.S.R. – U.D.M.R. deschide calea înfiinţării universităţii maghiare care, după ştiinţa noastră, se va numi Universitatea maghiară "Ardeleana".

De asemenea, nu a scăpat nici ocazia să critice modul în care U.D.M.R. încerca în legislatura trecută să introducă în administraţie limba maternă iar acum, peste noapte, sunt europeni şi toleranţi şi toleranţa etnică devine principiu, principiu intrat în vigoare, zic eu, nu întâmplător, exact în ziua în care se discuta în Parlament moţiunea simplă. Astfel, aşa cum titra ziarul "Adevărul", P.D.S.R. a reuşit o dublă politică: moţiune fără emoţii şi universitate fără română, punând bazele unei noi coaliţii de guvernare, P.D.S.R. – U.D.M.R., şi demonstrând încă o dată, dacă mai era cazul, că politica nu are morală.

Un alt eveniment definitoriu pentru profilul politic al P.D.S.R. s-a consumat vineri, la Snagov, într-un cadru natural protocolar. Sunt curios să văd dacă P.D.S.R. a achitat nota de plată la Regia Protocolului de Stat, unde marele absent de la dezbaterile parlamentare, premierul Adrian Năstase, s-a răstit la propriul partid, după cum spune presa.

După ce luni de zile nu a recunoscut încălcarea Legii funcţionarului public şi pedeserizarea economiei şi administraţiei publice, preşedintele P.D.S.R. şi-a dat arama pe faţă certând liderii locali pentru cârdăşia din teritoriu cu ţărăniştii şi liberalii.

Nu ştiu ce doreşte Adrian Năstase, de ce îndeamnă, practic, la război civil, cerând ca şi în puţinele cazuri în care se respectă legea şi relaţiile interumane şi profesionalismul, preşedinţii de filiale să definitiveze cu orice preţ pedeserizarea.

Este grav dacă însuşi premierul României şi preşedintele partidului de guvernământ încurajează rapacitatea clientelei politice, trecând peste principii, lege şi relaţii interumane.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Simedru.

Are cuvântul domnul Garda Dezideriu Coloman.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sâmbătă, în ziua de 26 mai 2001, la Facultatea de Silvicultură din Braşov s-a organizat Adunarea generală a proprietarilor privaţi de păduri din România.

În ultima săptămână a lunii mai, reprezentanţii proprietarilor de păduri au venit în oraşul de la poalele Tâmpei, în speranţa că glasul lor va fi auzit de către cei care au blocat aplicarea Legii nr. 1 din 2000, cei care vor să oprească cu orice preţ retrocedarea pădurilor.

Reprezentanţii comunităţilor de averi erau nemulţumiţi de ostilitatea guvernanţilor şi a Regiei naţionale a pădurilor faţă de composesoratele şi obştile de moşneni şi răzeşi. Profesorul Prahoveanu, doctor în etnografie, ne-a arătat cât de periculoasă este necunoaşterea formelor de proprietate de către clasa politică românească care astfel devine ostilă faţă de interesele poporului român.

Invitatul Adunării generale, Christian Raupach, preşedintele proprietarilor de păduri din Landul Hasen, nu a înţeles cum se poate modifica o lege privind retrocedarea pădurilor, în defavoarea proprietarilor, într-o ţară democratică.

Corneliu Bălan, primarul din Comuna Horea, a prezentat principalele aspecte ale revoltei populare care s-a datorat administrării preferenţiale a Direcţiei silvice din Deva în detrimentul consătenilor.

Reprezentanţii proprietarilor de păduri din diferite zone ale ţării au deplâns faptul că direcţiile şi ocoalele silvice fac exploatări cu prioritate din pădurile ce urmează să fie retrocedate proprietarilor, fără ca aceştia să beneficieze de avantajele materiale ce s-ar cuveni normal.

Ei erau de părere că la noi, spre deosebire de celelalte ţări fost comuniste, se menţine în continuare o mentalitate etatistă, imprimată adânc în mentalitatea personalului silvic.

Adunarea Asociaţiei proprietarilor privaţi de păduri din România a cerut insistent retragerea ordinelor Ministerelor Agriculturii din 23 aprilie şi din 2 mai privind reducerea personalului de la Departamentul de păduri. Totodată, ei au protestat împotriva modificării Legii nr. 1 din 2000 şi s-a cerut simplificarea procedurii pentru înfiinţarea structurilor private, care să nu fie blocată în Ministerul Agriculturii.

Eu cred că la această Adunare generală au fost prezentate doleanţele populaţiei din mediul rural. Satisfacerea acestora nu afectează nici bugetul, nici interesele clasei politice româneşti.

Vă propun să ne aplecăm asupra lor, pentru că aceste doleanţe reprezintă drumul nostru spre Europa, spre o bunăstare acceptabilă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Garda.

Are cuvântul domnul Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea de astăzi poartă titlul "Băncile falimentare sunt readuse la viaţă".

Un vânt rece suflă prin economia românească: ideea de a salva băncile aflate în lichidare. După Banca "Dacia Felix", alte bănci aşteaptă să fie puse în circuitul bancar românesc.

Declaraţiile oficialilor care anunţau revizuirea falimentelor băncilor comerciale pune sub semnul întrebării continuitatea procedurilor de lichidare deja începute.

Intenţia Guvernului României de a reintroduce Banca "Dacia Felix" în sistemul bancar întăreşte forţele acţionarilor altor bănci, altor societăţi bancare pentru care au fost demarate procedurile de lichidare. Actul de care banca centrală avea nevoie pentru a accepta scoaterea Băncii "Dacia Felix" din faliment reprezintă o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, aprobată la începutul lunii aprilie anul acesta, care dă undă verde acceptării plăţii cu discount către principalii creditori B.N.R. şi C.E.C. Legal, banca centrală va avea acoperire pentru ştergerea debitelor Băncii "Dacia Felix", în schimbul unei plăţi cu mult sub valoarea lor. Banca "Dacia Felix" este singura bancă pentru care se face lobby în vederea salvării de la faliment.

O altă bancă care se află în faliment încă din vara anului trecut, Banca Internaţională a Religiilor are şansa să revină în sistemul bancar, dacă tot printr-o ordonanţa de urgenţă a Guvernului hotărârea de începere a procedurilor de faliment semnată de Tribunalul Bucureşti în data de 10 aprilie să poată fi lovită de nulitate.

De ce şi-ar dori Guvernul oprirea lichidării? Răspunsul se află în actuala structură a mediului bancar. Importante bănci cu capital de stat au fost privatizate. Este vorba de Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Agricolă şi Banc-Post. Cea mai mare bancă de stat, BCR-ul, este în plin proces de pregătire pentru privatizare, în următoarea perioadă pregătindu-se şi CEC-ul.

În aceste condiţii este uşor de văzut că Guvernul rămâne, practic, fără o influenţă serioasă în mediul bancar, or, după cum se ştie, o bancă sau mai multe pot face destule pentru Guvern cu orientare de stânga, de la acordarea de credite unor întreprinderi cu risc social mare până la direcţionarea banilor către oameni de afaceri preferaţi din rândul oamenilor din partidul aflat la guvernare. Este posibil ca salvând aceste câteva bănci de la faliment, acţionarii să se revanşeze în viitor pentru acest serviciu. De altfel, experienţele guvernelor anterioare arată exact acest lucru: banii dispăruţi din bănci au avut două destinaţii - o parte s-au dus spre subvenţionarea indirectă a unor sectoare economice cum sunt agricultura sau industria petrochimică, o altă parte au fost pur şi simplu furaţi.

În ultimă instanţă, revigoarea unei bănci ar fi o veste bună. Problema este că se creează un precedent periculos. Băncile aflate în dificultate vor crede în continuare că sunt ferite de surprize neplăcute. În loc să se gândească să reanimeze bănci moarte, Guvernul ar trebui să execute datornicii pentru că acest lucru perpetuează o practică a legislaţiei româneşti, aceea că este construită în favoarea debitorului, astfel încât băncile, întreprinderile sau bugetul rămân şi cu imaginea şifonată şi cu banii luaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Baban.

Are cuvântul domnul Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După evenimentele controversate şi încă neelucidate din decembrie 1989, în România s-a declanşat o veritabilă întrecere socialistă în fabricarea de elitişti şi mai apoi de analişti, de fapt singurul domeniu în care putem spune că am obţinut oarece performanţe. Deşi aceste profesii nu figurează în nomenclatorul de meserii, ele au fost îmbrăţişate de tot felul de inşi şi de aici şi de aiurea, în general veleitari, dar cu ambiţii de a se impune cu orice preţ ca dascăli ai naţiunii.

Inapţi să înţeleagă realităţile ce-i înconjoară, elitiştii s-au acoperit de urşine. Ei au semănat numai vrajbă şi ură în societatea românească şi sunt primii vinovaţi de declanşarea războiului românilor împotriva românilor.

Astfel, la adresa lor se vorbeşte cu scârbă, iar ei înşişi nu se mai recunosc decât în şoaptă. Mulţi dintre ei, nostalgici după gloria lor efemeră s-au convertit şi continuă să trudească cu râvnă, în calitate de aşa-zişi analişti de toate felurile. Ecranele televizoarelor nu-i mai încap, iar spaţiile tipografice nu le mai ajung.

Cu o calificare incertă, dar de un oportunism notoriu, aceşti analişti se consideră atotştiutori şi atotcunoscători. Ei dau soluţii şi verdicte implacabile despre tot ce mişcă, despre persoane, fapte şi evenimente. Ei sunt singurii care au dreptul să judece şi să dea soluţii în orice problemă, în orice domeniu. Dialogul cu ei este dificil, dacă nu chiar imposibil. Dacă cineva încearcă să nu-i ia în seamă sau să-i contrazică devin furioşi. Intoleranţa lor poate merge până la asasinate morale şi politice, cum au demonstrat în nenumărate cazuri. Erijându-se în adevăraţi promotori ai democraţiei, în fapt, ei subminează valorile umane şi morale autentice, dovedind o repulsie ostentativă faţă de forţele naţionale, faţă de interesele majore ale ţării şi ale cetăţenilor ei, pe care îi tratează cu dispreţ ciocoiesc.

O persoană avizată care urmăreşte frecvent evoluţiile acestor politruşi dirijaţi de forţe ostile României îmi spunea într-o zi că dezastrul ţării a crescut proporţional cu sporirea numărului acestor lătrători de meserie care, departe de a avea o calificare necesară, nu au nici autoritate morală să dea lecţii naţiunii. Ei vor sfârşi mai devreme decât se aşteaptă, acolo unde le este locul, adică în canalul deversor al societăţii. Numai aşa, aceşti "înotători în ape tulburi", care au bulversat ţara de 11 ani încoace îşi vor încheia destinul lor binemeritat.

În consecinţă, apreciz că dacă nu se doreşte o lege a presei, cum ar fi normal, după părerea mea, cel puţin un cod deontologic ar fi absolut necesar, astfel încât pe orgoliul presei să nu mai zburde în voie tot felul de neaveniţi, fără nici un Dumnezeu, care practică efectiv uzul abuziv de libertate a presei.

După cum se observă, nu am pomenit nici un nume din tagma aşazişilor analişti, deşi unii dintre ei merită un tratament aparte, poate chiar psihiatric. Îmi cer cuvenitele scuze dacă, din întâmplare, aserţiunile de mai sus ar putea leza anumite sensibilităţi de breaslă, lucru care nu a fost deloc în intenţia mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Merce.

Are cuvântul domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doresc să ridic în faţa dumneavoastră o problemă care, în opinia mea, este de maximă gravitate şi reprezintă o adevărată ameninţare la adresa democraţiei, dar şi a parlamentarismului. Este vorba de practica tot mai des întâlnită la actuala putere de a face din respectarea legilor o chestiune a bunului plac. Vă reamintesc că exact de la acest microfon, un secretat de stat de la Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi-a permis să declare senin că va respecta Legea nr. 33/1996 numai dacă vor fi asigurate surse de finanţare. Chiar şi acest mod de a pune problema mi se pare un simptom periculos al înclinaţiei guvernanţilor de a dispreţui legea şi prin aceasta, pe cale de consecinţă, şi pe noi, care reprezentăm Parlamentul ţării.

Nu cred că mai există o altă ţară în lume unde se întâlneşte un astfel de caz. De aici până la dictatură, cu toate consecinţele sale, nu mai este decât un singur pas. Într-un asemenea context ne putem aştepta în orice moment să fim transformaţi în simple unelte ale unui Guvern dispreţuitor şi grandoman, ba chiar să fim într-o bună zi arestaţi pentru curajul de a atrage atenţia opiniei publice asupra unor atari stări de fapt şi abuzuri.

Cea mai periculoasă acţiune a Guvernului în materie aparţine ministrului Octav Cosmâncă. De mai mult timp, domnia sa se manifestă cu mai mult dispreţ faţă de lege şi justiţie. Am în vedere atitudinea sa faţă de Legea nr. 215/23 aprilie 2001. la numai o zi de la intrarea în vigoare a acesteia, ministrul Cosmâncă a tras sforile determinând modificarea legii, n-a făcut-o, însă, în interesul naţional, cum ar fi fost de dorit şi aşteptat de la un demnitar de rang înalt, ci pentru satisfacerea intereselor politice ale propriului său partid. Putem deduce cu uşurinţă din cele întâmplate până acum că pentru domnul Octav Cosmâncă şi pentru subalternul său Ioan Fleşariu, Legea nr. 215/2001 poate fi interpretată cum dă bine pentru interesele partidului său.

Din toată legea, pentru domnul Cosmâncă este important doar articolul 152, celelalte putând fi interpretate, uitate sau trecute pur şiu simplu cu vederea. Ceea ce convine ministrului Cosmâncă este obligatoriu, dar ce este bun pentru ţară este tratat ca o bagatelă, cu dispreţ şi lipsă de consideraţie. Ministrul Cosmâncă şi adjunctul său se fac vinovaţi nu doar de faptul că nu respectă ei înşişi legea, că îi dau interpretările pe care le vor ei, ci mai ales pentru că incită la nerespectarea legilor ţării. Fapta lor este deosebit de gravă şi periculoasă, ea este semnalul clar că regimul Năstase – Iliescu este favorabil atitudinii de dispreţ faţă de legile ţării şi faţă de Parlamentul care le-a dezbătut şi adoptat.

Nu discutăm acum şi aici aberaţiile acestei legi profund antiromâneşti. Mi-am exprimat opinia pe parcursul dezbaterilor şi prin atitudinea adoptată, cu ocazia votului, dar odată votată şi eu şi toţi cetăţenii acestei ţări trebuie să o aplicăm şi respectăm. Dacă este adevărată axioma că nimeni nu este mai presus de lege, înseamnă că şi domnul Octav Cosmâncă are obligaţia să o aplice în litera şi spiritul ei. Chiar dacă vremelnic este ministru, nici el nu este mai presus de lege şi nu are dreptul să acţioneze pentru aplicarea unor articole şi nesocotiri a restului legii. Dacă un ministru procedează astfel, cum putem pretinde altceva celorlalţi cetăţeni, respectiv cetăţenilor simpli ai acestei ţări? Ministrul Octav Cosmâncă şi subalternul său nu au reuşit să înţeleagă, ceea ce este regretabil, că chiar dacă a fost impusă împotriva intereselor naţionale, Legea nr. 215/2001 nu este legea P.D.S.R. şi nu poate fi desconsiderată de către reprezentanţii acestui partid.

Apreciez atitudinea domnului Octav Cosmâncă şi a secretarului de stat Ioan Fleşariu abuzivă şi iresponsabilă, atentat premeditat la adresa ţării şi cer primului-ministru, domnului Adrian Năstase, destituirea imediată a acestora. În caz contrar, primul-ministru va confirma temerile unor forţe politice şi ale opiniei publice interne şi internaţionale că urmăreşte reinstaurarea unei dictaturi. Menţinerea în funcţie a domnului Octav Cosmâncă şi a lui Ioan Fleşariu este dovada clară a unui asemenea risc major şi de netolerat.

În opinia mea, domnul Octav Cosmâncă este un pericol real pentru democraţia românească.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim, domnule Damian Brudaşca de la Cluj Napoca.

Are cuvântul domnul Vasile Moiş.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

N-aş fi venit la acest microfon astăzi, dar s-a întâmplat o situaţie deosebită care vi se poate întâmpla oricăruia dintre dumneavoastră, motiv pentru care doresc să fac această declaraţie politică.

În ziua de 24 mai, un grup de huligani, instigat şi condus de către doi consilieri P.D.S.R., Hajdu şi Szabo, au pătruns cu forţa în cabinetul meu parlamentar din Satu Mare, strada 1 Decembrie 1918 nr. 11, cu intenţia de a-i evacua cu forţa pe consilierii parlamentari.

Şeful de cabinet a pus în vedere grupului că se află într-un cabinet parlamentar care are un regim special şi i-a poftit pe huligani să părăsească biroul. Aceştia au refuzat, au molestat personalul angajat al cabinetului, au scos dosarele din dulapuri, le-au controlat conţinutul şi le-au aruncat pe jos. La fel au procedat şi cu aparatura existentă în cabinetul parlamentar.

Consilierul Hajdu i-a apostrofat pe consilierii cabinetului parlamentar că are dreptul să intre şi să controleze orice spaţiu, în calitate de consilier P.D.S.R., şi s-a lăudat că a discutat cu preşedintele Ion Iliescu, care i-a recomandat să intre cu forţa în acest spaţiu şi să pună stăpânire pe el. În urma solicitării şefului de cabinet au sosit mai mulţi lucrători de poliţie, dar au refuzat să intervină şi să-i evacueze pe intruşi.

Mai mult decât atât, poliţiştii i-au asistat pe aceştia când au blocat cu lanţuri şi lacăte poarta de acces la cabinetul parlamentar, au sechestrat autoturismul proprietatea Camerei Deputaţilor, care era parcat în curte. După această ispravă, poliţiştii au fost programaţi de către consilierul Hajdu să păzească lanţurile şi lacătele şi pe unul dintre huligani care a rămas în curte să păzească sediul. În fine, maşina poliţiei a dus la domiciliul lor pe cei doi consilieri P.D.S.R.

Consilierii Hajdu şi Szabo, împreună cu primarul pedeserist al Municipiului Satu Mare şi ziarişti de la jurnalul de Transilvania, au încercat în repetate rânduri să intre cu forţa în posesia imobilului în care se află cabinetul parlamentar, pentru a-l transforma în bancă populară. În acest scop au formulat numeroase plângeri penale şi civile împotriva deţinătorilor de drept ai imobilului şi au declanşat o campanie de presă deşănţată pentru denigrarea acestora. Aşa se explică faptul că şi agresiunea împotriva cabinetului parlamentar şi a angajaţilor săi a fost prezentată exact invers de către ziarele care au interes să fie ocupat acest sediu de către o bancă populară.

Aceste acte huliganice comise în prezenţa organelor de poliţie, impasibile şi obediente, denotă că reprezentanţii partidului de guvernământ din teritoriu se pot comporta ca nişte feudali. Azi a fost violat cabinetul parlamentar al unui deputat PRM, dar mâine?

De aceea ne permitem să adresăm primului ministru, preşedintele partidului de guvernământ în acelaşi timp, o întrebare, retorică, deocamdată: poliţia a primit ordin să protejeze huliganii care atacă birourile parlamentarilor PRM, le percheziţionează dulapurile cu documente şi le sechestrează autoturismele?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îi mulţumesc domnului Vasile Moiş.

Are cuvântul domnul Cristian Sandache.

Domnul Cristian Sandache:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cea mai preţioasă experienţă politică este aceea reprezentată de contactul direct cu oamenii, de problemele lor concrete. Una dintre chestiunile ridicate frecvent de către aceştia este aceea a limitei celor 35 de ani, dincolo de cale majoritatea absolută a angajatorilor manifestă o atitudine de suspiciune sau chiar ostilitate. Dacă depăşeşti vârsta de 35 de ani, indiferent dacă eşti bărbat sau femeie, eşti privit cu dispreţ sau cu un gen de milă ironică, atunci când îţi exprimi dorinţa de a obţine un loc de muncă. Astfel de situaţii se numără cu miile.

Construirea capitalismului cere sacrificii şi avem în cuprinsul istoriei exemple semnificative. Acel capitalism sălbatic, mai cu seamă, ilustrat atât de plastic în opera lui Dickens, cu zguduitoarele imagini ale vârstinicilor cerşetori, frecvenţi locatari ai azilurilor de noapte ori îngrămădindu-se între zidurile închisorii datornicilor.

Există însă o optică mereu actuală, care, parafrazând un celebru filosof antic, porneşte de la convingerea că omul este, de fapt, măsura tuturor lucrurilor. Nu este drept, aşadar, ca dincolo de o anumită vârstă să fii considerat din start inutil. Toate ideologiile şi argumentele pragmatismului, excepţionalismului, în sfârşit, toate "ismele", cu aerul lor degajat, atotcuprinzător, toate ifosele unor anumiţi economişti ai momentului, nu mă vor putea împiedica să constat că disperarea, durerea şi umilinţa unui compatriot al meu, al nostru, pus între paranteze de un argument biologic, în fond, stupid, sunt semnale vii şi cutremurătoare, care trec deasupra explicaţiilor livreşti.

Poate, ca un corolar şi al acestei mentalităţi, din păcate atât de răspândite, fenomenul muncii la negru s-a extins atât de mult. Din acest punct de vedere, judeţul Iaşi, al cărui reprezentant în Parlamentul României sunt şi eu, deţine un trist record. Va veni, sper, şi acea vreme, când vom vedea cu toţii, indiferent de orientarea noastră politică, omenescul profund, dureros şi sacru prin fragilitatea lui din fiecare existenţă chinuită ce aşteaptă un strop de alinare, un strop de speranţă. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor PRM.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim, domnule Cristian Sandache.

Avem o pauză de 10 minute.

După pauză

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 271, sunt absenţi 74, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 48. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Vă supun aprobării constituirea unor comisii de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de cele două Camere ale Parlamentului:

1. Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală: Brânzan Ovidiu, Burnei Ion, Popescu Gheorghe, Ifrim Mircea, Popa Constanţa, Pataki Iulia, Florea Ana.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

2. Comisia de mediere nr. 92 pentru Proiectul Legii patronatelor: Cliveti Minodora, Cristea Marin, Timiş Ioan, Moiş Văsălie, Boc Emil, Mogoş Ion şi Szekely Ervin Zoltan.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

3. Comisia de mediere nr. 93 la Proiectul de Lege privind amenajarea teritorului şi urbanismul: Popescu Kanty Cătălin, Ţibulcă Alexandru, Zgonea Valeriu Ştefan, Leonăchescu Nicolae, Dinu Gheorghe, Cârstoiu Ion şi Coifan Viorel.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

4. Comisia de mediere nr. 94 la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor: Bar Mihai, Boabeş Dumitru, Selagea Constantin, Ionescu Daniel, Baban Ştefan, Birtalan Akos, Ignat Miron.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun votului Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului asistenţilor medicali din România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun aprobării Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun aprobării Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun aprobării proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun aprobării Proiectul de Lege pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun aprobării Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun aprobării Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

(Rumoare, vociferări în rândul deputaţilor PRM.)

Voci din rândul parlamentarilor PRM:

Număraţi voturile!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Iertaţi-mă, vă rog.

Cu 39 de voturi împotrivă, legea a fost adoptată.

Vă supun aprobării Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparţinut comunităţii minorităţilor naţionale din România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Cu 42 voturi contra, proiectul de lege a fost adoptat.

Voci din rândul parlamentarilor PRM:

Câte voturi au fost pentru?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu are caracter organic, îmi pare rău.

Voci din sală:

Aşa, ca să le ştim şi noi!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă citesc, e corect, îmi însuşesc critica dumneavoastră.

Vă supun aprobării Proiectul de Lege pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 182 de voturi pentru şi 42 împotrivă, proiectul a fost aprobat.

Voci din rândul parlamentarilor PRM:

Sunt 182 prezenţi? Număraţi!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cereţi numărarea!

Domnul Ilie Merce:

Avem mari îndoieli că în sală sunt 182 care au votat pentru, de aceea vă propun să refacem votul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Merce, puteţi să cereţi cvorum sau vot nominal sau prezenţa, ca să vedem cvorumul, dar nu mai puteţi cere repetarea votului.

Domnul Ilie Merce (din sală):

Să facem vot nominal, atunci!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Regulamentul ne obligă să acceptul votul aşa cum a fost, ca regulă a jocului democratic, atâta vreme cât nu s-a invocat o chestiune de procedură. Neinvocându-se una din chestiunile de procedură prevăzute de regulament, domnule preşedinte, vă propun să treceţi la următorul punct de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. (Aplauze ironice ale deputaţilor PRM.)

Voci din sală:

S-a invocat o chestiune de aritmetică, nu de procedură!

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Îmi îngăduiţi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog.

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Vreau să invoc procedura. Am fost atent la vot şi vă spun că nu s-a numărat corect. Vă rog să mai număraţi o dată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule coleg,

Puteţi să cereţi cvorumul, să facem prezenţa, conform regulamentului, dar nu puteţi să ne puneţi să revenim la vot. Dacă, din partea grupului dumneavoastră, vrea cineva să ceară cvorumul este liber, nu este nici o problemă. (Rumoare, vociferări.)

Doamna Daniela Buruiană (din sală):

Spuneţi dumneavoastră, domnule Năstase, dacă aţi numărat câţi sunt în sală! Sunteţi secretarul Camerei!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supunem votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000 pentru modificarea art. 5 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 178 de voturi pentru şi 42 împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Voci din rândul parlamentarilor PRM:

S-a numărat prea repede!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun aprobării dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidenţă informatizată a persoanei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Doamna Daniela Buruiană (din sală):

Domnule Năstase, numără dumneata! Ce faci acolo?

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Am numărat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Cu 148 de voturi pentru şi 78 împotrivă, a fost aprobată legea.

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Nu a fost votată!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A fost respinsă, corect. (Aplauze ale deputaţilor PRM.)

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să adoptaţi o pauză de consultare, solicitată în numele Grupului PDSR. (Aplauze ale deputaţilor PRM. Se strigă: Bravo!)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Am înţeles că se solicită pauza în numele Grupului PDSR, de către un vicelider, da?

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Da, domnule, care e problema?

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Este problemă de procedură, dacă mai ştim...

Voci din sală:

Cât e pauza?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pauza este de 20 de minute. Mulţumesc.

După pauză

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Reîncepem prin adoptarea proiectelor de legi care se află la ordinea de zi, nefăcând votul final. De la pct. 12 vom începe.

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Considerăm că este cazul să continuăm cu şedinţa de vot, dacă vreţi să întrerupem această chestiune, eu cer convocarea liderilor grupurilor parlamentare pentru consultări.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Sassu. Deci, liderii sunt aşteptaţi în birou la domnul Dorneanu. Ne revedem la 11,30. Vă mulţumesc. După pauză

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi normală şi vă supun aprobării Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1999 pentru modificarea art. 17 lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. Îi dau cuvântul domnului Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget, finanţe.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1999 privind modificarea art. 17 lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată să fie respins, întrucât prevederile acestuia vizează Ordonanţa nr. 3/1992 care a fost abrogată prin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000, şi, în consecinţă, reglementările propuse nu mai au obiect. Vă propunem pentru această soluţionare 3 minute pe total, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Sunt comentarii, observaţii? Dacă nu, vă supun votului respingerea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/1999.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Vă supun spre dezbatere Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 263/2000 privind majorarea capitalului social al Societăţii comerciale C.U.G. S.A. Cluj-Napoca. Are cuvântul domnul Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Deşi comisia a reţinut 3 amendamente, ele sunt doar de formă, de reactualizare a denumirii unor instituţii ale statului, în rest, nu sunt probleme deosebite la această ordonanţă. Vă propunem pentru dezbaterea ei 5 minute pe total, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun aprobării propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Intrăm în discuţia raportului la proiectul de lege.

La pct. 1 sunt observaţii? Nefiind, adoptat.

La pct. 2, sunt observaţii? Nefiind, adoptat.

La pct. 3, sunt observaţii? Nefiind, adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră titlul legii. Sunt observaţii? Nu. Mulţumesc, unanimitate.

Sunt observaţii la articolul unic? Nefiind, adoptat.

Trimitem legea la şedinţa de vot final.

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale. Are cuvântul domnul Grigoraş, din partea comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Acest proiect de lege a fost respins de către Senat. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor vă propune ca Ordonanţa nr. 216 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 să fie aprobată. Respectiv, a dat soluţie de respingere a respingerii propunerii de la Senat.

Aceasta, deoarece punem de acord prin acest proiect de lege textul Legii nr. 189 privind finanţele publice cu prevederile din Legea bugetului de anul acesta.

Pentru această dezbatere vă propunem 10 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Şi cu menţiunea că suntem în prezenţa unei legi organice. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

La pct.1 sunt observaţii? Vă mulţumesc.

Se adoptă amendamentul formulat de comisie.

La pct.2 sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

La pct.3 sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

La pct.4 sunt observaţii? Nefiind, este adoptat.

Supun atenţiei dumneavoastră titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Legii nr.189/1998.

Sunt observaţii? Adoptat.

La art.I sunt observaţii? Nefiind, se consideră adoptat.

La art.II sunt observaţii? Nefiind, este adoptat.

La art.III sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Trimitem proiectul de lege la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/1999 privind majorarea capitalului social al Societăţilor Comerciale ROMAN S.A. Braşov şi TRACTORUL UTB S.A. Braşov.

Comisia, vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi acest proiect de lege are o istorie mai lungă. Iniţial, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, şi respectiv Camera Deputaţilor, a aprobat respingerea acestui proiect de lege. Senatul a respins soluţia noastră şi, ca atare, ne-a fost trimisă pentru o nouă dezbatere.

Având în vedere că ordonanţa şi-a produs efectele încă de la sfârşitul anului 1999, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor a dat aviz favorabil, respectiv de dezbatere şi adoptare în forma prezentată de iniţiator, întrucât respingerea ei în acest moment nu mai este oportună.

Facem menţiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi vă propunem pentru dezbatere 5 minute dezbateri totale, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La titlul legii sunt observaţii? Nefiind, este adoptat.

La art.1 al legii sunt observaţii? Adoptat.

La titlul ordonanţei de urgenţă sunt observaţii? Adoptat.

La art.1 al ordonanţei sunt observaţii? Adoptat.

La art.2 al ordonanţei sunt observaţii? Adoptat.

La art.3 al ordonanţei sunt observaţii? Adoptat.

Trimitem legea la şedinţa de vot final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2000 privind modificarea Legii nr.83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar şi abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.130/1998 privind regularizarea cotelor de capital social în procesul de privatizare a băncilor aprobate prin Legea nr.41/1999.

Domnul Grigoraş, din partea comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost analizat în comun de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, care au întocmit un raport favorabil de adoptare în forma prezentată de către Senat.

Vă propunem, în numele celor două comisii, 5 minute timp total de dezbatere, un minut pentru fiecare intervenţie. Suntem în faţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

La titlul legii sunt observaţii? Nefiind, se adoptă.

La articolul unic al legii sunt observaţii? Nefiind, se adoptă.

La titlul ordonanţei sunt observaţii? Nu sunt. Se adoptă.

La art.I al legii sunt observaţii? Nefiind, se adoptă.

La art.II sunt observaţii? Nefiind, se adoptă.

Proiectul de lege se trimite la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2000 privind selectarea şi plata specialiştilor care prestează servicii de consultanţă necesare realizării programelor PSAL şi PIBL finanţate de Banca Mondială, a programului RICOP finanţat de Uniunea Europeană, precum şi a programelor pentru continuarea acestora.

Invit Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Având în vedere că proiectul propus face parte din categoria legilor ordinare şi comisia nu a avut decât două amendamente, vă propunem un timp general de dezbatere de 5 minute şi luări de cuvânt pe articole de un minut.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră raportul de înlocuire al comisiei.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii. Nefiind, se adoptă.

Dacă la pct.2 aveţi observaţii. Nefiind, se adoptă.

Dacă la titlul legii sunt observaţii. Nefiind, se adoptă.

La art.1 sunt observaţii? Nefiind, este adoptat.

Dacă la titlul ordonanţei de urgenţă sunt observaţii. Nefiind, îl considerăm adoptat.

Art.1 l-am aprobat prin raport.

La art.2 sunt observaţii? Nefiind, este adoptat.

La art.3 sunt observaţii? Adoptat.

La art.4 sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Legea se trimite la şedinţa de vot final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea fondului naţional de solidaritate.

Dau cuvântul doamnei Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma reexaminării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea fondului naţional de solidaritate, în şedinţa din 9 mai 2001, comisia a hotărât că acesta nu poate fi acceptat şi propune plenului respingerea lui, întrucât prevederile sale au fost preluate în Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/1999, reformulată în cadrul comisiei de la Senat. Ca atare, această ordonanţă este lipsită de obiect.

Vă mulţumesc.

Lucrările şedinţei au fost conduse în continuare de domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Dacă mai sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare în legătură cu legea privind aprobarea ordonanţei. Dacă nu mai sunt, atunci procedăm la transmiterea pentru vot final a acestei ordonanţe, având în vedere că propunerea este de respingere a ordonanţei.

Următorul proiect de lege este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2000 pentru completarea unor dispoziţii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte să ia cuvântul cineva.

Da, vă rog, domnule general.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori doar să relev faptul că suntem de acord cu raportul comisiei, care a fost prezentat, de respingere a ordonanţei, deoarece prevederile acesteia au fost preluate în Ordonanţa nr.24/2000 şi, ca urmare, ea rămâne fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Şi noi mulţumim iniţiatorului.

Din partea comisiei, doamna preşedintă Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Ordonanţa Guvernului nr.52/2000 prevedea introducerea în cadrul anexei Ministerului de Interne a profesiunii de arhivar. Acest lucru a fost ulterior preluat în anexa nr.5 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru persoanalul contractual din sectorul bugetar. Ca atare, această ordonanţă, Ordonanţa Guvernului nr.52/2000, a rămas fără obiect şi, în consecinţă, comisia v-a propus respingerea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumim.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt comentarii în legătură cu propunerea de respingere făcută în raportul comisiei, cu argumentele care au fost aduse. Dacă nu sunt, atunci propunerea de respingere va fi programată pentru vot final.

În continuare, avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Având în vedere că este vorba de aprobarea unei ordonanţe de urgenţă, rugăm comisia să se pronunţe asupra timpilor pentru dezbatere.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia vă propune să acceptaţi un timp de dezbatere de 6 minute şi luări de cuvânt de un minut. Vă mulţumim.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru dezbaterile de 6 minute? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, timpul de dezbatere a fost adoptat.

Este procedură de urgenţă şi trecem la dezbateri.

Deci supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Dacă la titlul există comentarii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru adoptarea acestui titlu? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu este.

Abţineri?

Adoptat.

Vă supun votului dumneavoastră articolul unic, cu completarea făcută de comisie. Obiecţiuni? Dacă nu sunt, este considerat adoptat.

Există un amendament respins la pct.2 din raport.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a vă prezenta amendamentul meu, vă rog să-mi permiteţi să informez că în şedinţa comisiei din data de 18.02 acest amendament, deşi s-a bucurat de susţinerea iniţiatorului, a Ministerului Muncii, nu a trecut. Un singur vot a decis soarta acestui amendament. În aceste împrejurări, bineînţeles că insist pentru prezenţa reprezentantului Ministerului Muncii, care să-şi confirme poziţia avută la comisie. Este aici?

Eu am întrebat, domnule preşedinte, dacă iniţiatorul, Ministerul Muncii, este prezent, ca să-şi confirme poziţia avută la comisie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înţeles.

Dacă din partea iniţiatorului, Ministerul Muncii, este cineva prezent.

Iniţiatorul nu este prezent, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Eu am înţeles, domnule preşedinte, dar informarea poziţiei plenului poate conta extrem de mult. De aceea insist să fie prezent la această dezbatere.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În aceste condiţii, amânăm dezbaterea, şi voi ruga să fie avută în vedere, pentru a fi prinsă pe ordinea de zi din săptămâna următoare, sau, cu aprobarea dumneavoastră, dacă iniţiatorul revine până la închiderea lucrărilor astăzi, să reluăm această ordonanţă pe ordinea de zi.

Trecem la punctul următor - Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.157 din 2000 privind planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală aferent programului SAPARD pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat.

Din partea iniţiatorului, Ministerul Agriculturii, dacă este cineva.

Da, vă rog.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Gheorghe Sin, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

În cadrul programului special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală SPARAD, România urmează să beneficieze de aproximativ 150 de milioane EURO anual, pe baza unor proiecte ce vor fi întocmite pentru zona rurală.

Documentul de programare multianuală şi de fundamentare pentru implementarea programului SAPARD este planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, aprobat ca program operaţional prin Decizia Comisiei Europene, din decembrie anul precedent.

Anul trecut a fost elaborat un plan naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală care a fost adoptat de Parlamentul României prin Legea nr.157/2000.

Decizia iniţiatorului Legii nr.157/2000, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, înainte de finalizarea negocierilor cu specialiştii Comisiei Europene privind stabilirea măsurilor prioritare şi a sistemului de implementare, a fost luată în contradicţie cu recomandările reprzentanţilor delegaţiei Comisiei Europene în România. Acest fapt a reprezentat şi un exces de reglementare din partea iniţiatorului Legii nr.157, ţinând cont şi de faptul că adoptarea acestui act normativ nu a constituit o cerinţă expresă din partea Comisiei Europene.

Avem, de asemenea, în vedere şi faptul că, faţă de prevederile planului naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, pot interveni unele modificări de ajustări, în sensul adaptării cadrului legislativ şi instituţional. Astfel, ţinând cont de dinamica derulării programului SAPARD, se impune abrogarea Legii nr.157 privind planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală aferent programului SAPARD, pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat.

Pentru derularea în condiţii optime a programului SAPARD, în ceea ce priveşte asigurarea cofinanţării, a garantării şi a tuturor aspectelor legate de managementul financiar al programului, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor vor iniţia un alt proiect de act normativ.

Faţă de cele prezentate, susţinem abrogarea Legii nr.157/2000 privind planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală aferent programului SAPARD.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim şi noi, domnule secretar de stat.

Deci, iniţiatorul susţine abrogarea Legii nr.157/2000.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Ilie Neacşu, pe care îl rugăm să ne spună opinia comisiei.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.157/2000 privind planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală aferent programului SAPARD, pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat, şi vă propune spre dezbatere şi adoptare forma prezentată de către Senat a acestui proiect.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, doreşte cineva să ia cuvântul.

Da, domnule deputat Pereş, vă rog.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din capul locului, vreau să declar că Grupul parlamentar al Partidul Democrat va vota pentru abrogarea Legii nr.157/2000, dar profit de prezenţa domnului secretar de stat pentru a mă lămuri cu câteva probleme.

Cunoaştem, cei care am fost în legislatura trecută, modul într-adevăr excesiv prin care ni s-a impus acest act normativ de către Ministerul Agriculturii, reprezentat atunci prin domnul ministru al agriculturii, Ioan Avram Mureşan. Pe de altă parte, cunoaştem şi că delegaţia Comisiei Europene în România a adus peste 20 de amendamente de fond acestui proiect de lege.

Vreau să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă în acest nou proiect de act normativ care, probabil, va fi adus, mă rog, în discuţia Camerei Deputaţilor şi a Senatului, încă nu cunosc, pentru că reglementarea nu este o cerinţă expres neapărat a fi adoptat de către Parlament acest Plan naţional de dezvoltare a agriculturii şi a mediului rural, aşa recomandă Comisia europeană, pe de altă parte dacă cele 20 de amendamente s-a ţinut cont de ele şi dacă poate să răspundă în ce stadiu se află se află acreditarea Agenţiei SAPARD, având în vedere că, în multe luări de cuvânt de la acest microfon, în legislatura trecută, şi eu, şi alţi colegi de ai noştri am avertizat Guvernul trecut asupra faptului că, în 2000, România va pierde cele 150 de milioane de Euro. Norocul nostru a fost că există posibilitatea reportării acestor sume pentru 2001, dacă într-adevăr, în luna noiembrie 2001, îndeplinim toate condiţiile pentru ca Agenţia SAPARD să fie acreditată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aceasta este, mai degrabă, o interpelare. Totuşi, rugăm să aibă bunăvoinţa reprezentantul Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat, să ne spună pe scurt câteva lucruri, pentru informarea noastră, pentru că suntem în faţa unui vot în legătură cu această problemă.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deci urmează ca un nou act normativ să fie prezentat în faţa dumneavoastră, în locul celui prin care se abrogă Legea nr.157. Este vorba de o adaptare la noile structuri care s-au făcut, la o serie de modificări care au apărut şi în structura Guvernului, Ministerul Integrării Europene, o serie de sarcini care revin atât Ministerului Agriculturii, Ministerului Integrării Europene referitoare la promovarea şi concretizarea Programului SAPARD. De aceea, Planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, faţă de cel aprobat în anul precedent, nu suferă modificări esenţiale, rămân aceleaşi direcţii principale şi prevederi, numai că vor fi unele adaptări la situaţia actuală.

În ce priveşte acreditarea Agenţiei SAPARD, noi ne-am planificat ca aceasta să aibă loc în luna septembrie, cel mai târziu la începutul lunii octombrie. În momentul de faţă, se lucrează la elaborarea a o serie de proceduri privind derularea proiectelor ce vor fi finanţate prin Programul SAPARD.

S-au creat condiţii noi, favorabile desfăşurării activităţii celor care lucrează în cadrul Agenţiei SAPARD, prin alocarea unui spaţiu nou, în care să-şi desfăşoare activitatea. De asemenea, şi Direcţia generală de dezvoltare rurală din Ministerul Agriculturii a fost restructurată, în sensul de a fi îmbunătăţită, astfel ca toate sarcinile care-i revin pentru a pregăti derularea Programului SAPARD, începând de la sfârşitul acestui an, să fie duse la bun sfârşit.

Noi credem, am apreciat, chiar ieri am făcut o analiză a stadiului lucrărilor pregătitoare pentru acreditarea Agenţiei SAPARD şi credem că va putea fi chiar devansat termenul pe care l-am menţionat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim şi noi.

Să dea Dumnezeu şi, în acelaşi timp, suntem convinşi că veţi avea bunăvoinţa să verificaţi şi amendamentele care au fost propuse atunci, probabil pentru armonizare.

Vă mulţumim.

Domnul deputat Brudaşca.

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Ascultându-l pe domnul secretar de stat, am sentimentul, din nou, că se umblă mai mult la trompetă şi mai puţin pe acceleraţie.

Acest Program SAPARD este proba seriozităţii noastre pentru reabilitarea agriculturii şi a dezvoltării rurale. Atât de mult îşi schimbă punctul de vedere guvernările pe care le-am avut, inclusiv cea pedeseristă, în momentul de faţă, încât proba de seriozitate care se aşteaptă de la noi este departe de a fi satisfăcută.

Am sentimentul că se lucrează foarte încet şi că există riscul, chiar dacă se reportează acele sume de 153 de milioane de Euro pe anii 2000 – 2001, nu am certitudinea că agricultura românească şi dezvoltarea rurală vor putea recupera, după 2002, banii rămaşi nefolosiţi. Cred că este momentul ca Guvernul actual să facă dovada că este capabil şi de fapte, nu numai de vorbe.

Evident, având în vedere punctul de vedere al Comisiei de agricultură, eu, personal, voi susţine această adoptare a abrogării legii, dar solicit Guvernului şi inclusiv domnului secretar prezent aici mai multă seriozitate în privinţa adaptării la cerinţele europene de preaderare a României în structurile europene.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Ne-aţi spus opinia dumneavoastră de a susţine acest proiect de abrogare. În principiu, ar fi trebuit să ne spuneţi opinia grupului, pentru că suntem în dezbateri generale şi atitudinea pe care o exprimaţi ar trebui să fie a grupului.

Dacă, din partea celorlalte grupuri parlamentare, intervine cineva?

Dacă nu mai sunt intervenţii, atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă supun dezbaterii titlul: Lege pentru abrogarea Legii nr.157/2000 privind Planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, aferent Programului SAPARD pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat.

Dacă în legătură cu titlul există comentarii? Nu există.

Dacă nu, cine este pentru...?

S-a adoptat, scuzaţi-mă. S-a modificat.

Articolul unic, aşa cum este el redactat.

Dacă există comentarii? Nu. Înseamnă că îl considerăm adoptat şi se trimite legea pentru şedinţa de vot final.

În continuare, la punctul 22 al ordinii de zi, este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/1996 a Fondului cinegetic şi protecţiei vânatului, în procedură de urgenţă.

Biroul comisiei se află în banca comisiei.

Invit pe domnul preşedinte al comisiei să ne transmită propunerea comisiei pentru timpii de dezbatere.

Domnul Ilie Neacşu:

Propunem o oră, în total, cu 2 minute pentru fiecare luare de cuvânt.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimaţi colegi,

Vă cer scuze, o secundă. Îmi fac mea culpa, în primul rând, de la această tribună. A venit reprezentantul Ministerului Muncii. Dacă nu ar fi bine să ne întoarcem până a trece aici, la această dezbatere, care o să fie, oricum, o dezbatere propusă a fi mai lungă, cu aprobarea comisiei, cerându-vă, încă o dată, scuze, dacă vreţi să revenim la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată, cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Domnule deputat, vă rog luaţi cuvântul. Reprezentantul iniţiatorului este.

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă amintesc că, în şedinţa de comisie, acest amendament s-a bucurat de susţinerea reprezentantului Ministerului Muncii.

După cum ştiţi din text, Ordonanţa de urgenţă nr.173/2000 a modificat, printre altele, şi alin.2 lit.c) a art.6 din Decretul-lege nr.118/1990. Aceasta a stabilit că beneficiarii Decretului-lege nr.118/1990 vor putea beneficia anual de 12 călătorii gratuite, faţă de 6 călătorii dus-întors prevăzute înainte de modificare.

În esenţă, aici este vorba de o altă formulare, pentru că cele 12 călătorii la tren echivalează cu 6 călătorii dus-întors, însă ordonanţa a lăsat neschimbată, nemodificată următoarea literă a alineatului în discuţie, lit.d) în speţă, prin care se prevede că, în cazul în care persoanele în discuţie nu au posibilitatea de a călători cu trenul, şi sunt foarte mulţi în asemenea situaţie, pot folosi alte mijloace de transport, în concret mijloace de transport auto sau fluviale, accentuez: pe o rută limitată, de la domiciliu la reşedinţa de judeţ. Încă o dată: "de la domiciliu la reşedinţa de judeţ"!

Evident, aici avem de-a face cu o discriminare, pentru că, la cei care călătoresc cu trenul, ruta nu este limitată, iar cei care nu au posibilitatea să călătorească cu trenul pot călători cu alte mijloace de transport, numai pe ruta de la domiciliu la reşedinţa de judeţ.

Deci amendamentul meu are un dublu scop: în primul rând, eliminarea acestei discriminări evidente şi, în al doilea rând, introduce un element nou care, de fapt, se regăseşte, deci are un antecedent, şi în alte legi, cum ar fi Legea nr.44/1994 privind drepturile veteranilor de război şi care prevede, de fapt, posibilitatea de a se folosi aceste bilete şi de către persoanele care însoţesc pe beneficiarii Decretului-lege nr.118/1990, bineînţeles în limita celor 12 călătorii stabilite de lege. Nu mai mult, atât.

Argumentarea. Persoanele în cauză, vorbesc de beneficiarii Decretului-lege nr.118, in generis, sunt persoane foarte vârstnice care nu-şi pot permite să călătorească singure, deci au nevoie de însoţitor. Deci, în acest context, eu am propus şi un procedeu tehnico-legislativ, de fapt prin comasarea celor 2 litere, c) şi d), într-un singur text de lege care sună în felul următor: "12 călătorii gratuite anual, pe calea ferată română, cu clasa I, pe toate categoriile de trenuri de persoane, cu mijloace de transport auto sau cu mijloace de transport fluviale, după caz, la alegere, folosirea acestora fiind posibilă şi de către însoţitor, în cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titular".

Eu aş ruga pe reprezentantul ministerului să-şi spună poziţia, pentru că în comisie, vă reamintesc, reprezentantul Ministerului Muncii a susţinut propunerea mea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iniţiatorul, vă rog. Opinia dumneavoastră.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Petre Ciotloş, sunt secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

În ceea ce priveşte prima parte a propunerii de amendament a domnului deputat Kerekes, putem fi de acord cu modificarea de la 6 călătorii dus-întors cu mijloace auto, fluviale la 12 călătorii simple, cu mijloace de transport auto, fluviale, la alegere, dar în ceea ce priveşte propunerea ca să extindem aria de cuprindere de la titularii de drepturi, pe baza Decretului-lege nr.118, şi la însoţitorii acestora, care să folosească biletele de transport ale titularilor, nu putem fi de acord, întrucât am extinde sfera de cuprindere a acestei legi.

În consecinţă, suntem de acord cu amendamentul ca să se acorde 12 călătorii simple, dar nu suntem de acord în ceea ce priveşte suportarea transportului pentru însoţitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Domnule deputat Márton, vă rog.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Doamnelor şi domnilor,

Trebuie să vă atrag atenţia că acest amendament nu propune o majorare de fonduri, pentru că se încadrează în acelaşi număr de 12 călătorii. Este vorba de persoane în vârstă care nevoie de o persoană care să-i însoţească şi această prevedere se aplică în alte situaţii similare. Deci pentru alte situaţii, de exemplu, mi se pare, în cazul veteranilor de război, se aplică acelaşi segment şi este o discriminare între anumite categorii care au aceleaşi facilităţi de călătorie şi altele care, cam cu aceleaşi facilităţi, nu pot uza de această situaţie.

Nu ştiu, la dumneavoastră, dacă au venit sau nu au venit, la mine, de exemplu, au venit foarte mulţi cu această situaţie şi se solicită insistent, de toate organizaţiile acestora.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, cu opinia comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Comisia nu s-a opus, în principiu, la ideea ca şi celălalt tip de transport diferit de calea ferată să fie inclus în acest privilegiu, să-i spunem. Deci lit.c) şi d) din Decretul-lege pot fi comasate, prin textul propus în prima parte, de către domnul deputat Kerekes. Comisia, prin vot, a hotărât, însă, că acea categorie de persoană însoţitoare nu poate excede textului legii şi categoriei căreia i se adresează acest decret-lege. Categoria este clară: deţinuţi politici.

Prin prezenta ordonanţă, pe care am discutat-o, am extins drepturile acordate deţinuţilor politici şi urmaşilor acestora, lucru bun, dar trebuie să ştim, în acelaşi timp, că Comisia de muncă şi Parlamentul României, din 1990 până în prezent, tot introduce noi prestaţii, fără doar şi poate, binecuvântate şi binevenite, dar, în acelaşi timp, trebuie să ne gândim că, până la urmă, calea ferată va fi complet subvenţionată de către stat, că toate categoriile cărora am încercat, mai bine sau mai rău, să le acordăm reparaţii, în aceşti 10 –11 ani, se extind, tot prin grija noastră, în fiecare an. Deci, până la urmă, pe calea ferată, vor călători doar cei maxim 4 milioane de salariaţi, pe a căror contribuţie, bugetul şi noi toţi, ne bazăm în mod excesiv, iar faptul că comisia nu a fost de acord cu introducerea persoanei însoţitoare este foarte clar, întrucât ea nu are o definiţie: cine este persoana însoţitoare? Oricine poate să fie din familie, poate să fie un prieten, poate să fie o cunoştinţă întâlnită în gară şi căreia i se spune: hai, vino şi tu, că după aceea se decontează la CFR! Or, comisia încearcă să ţină o anumită măsură, şi în aceste reparaţii, fără doar şi poate meritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Leonăchescu? Nu, v-aţi răzgândit? Da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am avut o întâlnire cu pensionarii din Piteşti, vinerea trecută, şi, printre ei sunt şi oameni din această categorie. Dânşii constată că nu pot folosi, în foarte multe cazuri, cele 12 călătorii, cele 12 tichete, şi în alte cazuri apelează la mijloace de transport particulare, întâmplătoare, pentru că orele la care sunt nevoiţi să se deplaseze nu coincid întotdeauna cu orele, cu programul mijloacelor de transport în comun. De aceea dânşii propun ca, la cerere, titularul să primească echivalentul în bani al celor 12 tichete de călătorie, să le poată utiliza cum vor, când vor, inclusiv pentru plata însoţitorilor.

Deci intervenţia mea este ca să introducem undeva, la sfârşitul acestui articol, următoarea prevedere: "La cerere, titularul va primi echivalentul în bani".

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă cer scuze, domnule deputat. Suntem în situaţia de a nu putea introduce, în procedura în care ne aflăm, amendamente în plen. Este un amendament de fond, deci, în aceste condiţii, chiar dacă aţi exprimat această opinie, din păcate, nu pot consemna amendamentul.

Domnul deputat Ciuceanu, apoi domnul Birtalan Ákos.

Vă rog, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Intervenţia mea va fi scurtă şi se referă la faptul că oamenii care, într-adevăr, sunt puşi în neputinţă de a călători singuri cer, şi e justificată această cerere a dânşilor, ca, în cadrul celor 12 bilete gratuite, să poată oricând să facă apel la cineva mai aproape. Deci, încă o dată, nu e vorba de un spor al celor 12 bilete gratuite, ci de convertirea lor pentru persoane care pot să le ajute şi care sunt necesare în călătoria respectivă.

Atât am vrut să spun.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Birtalan Ákos.

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum puteţi observa şi dumneavoastră, sunt coautor la această a doua parte a amendamentului formulat de domnul Kerekes şi cred că şi iniţiatorul şi doamna preşedinte Smaranda Dobrescu au dreptate: nu trebuie să extindem sfera persoanelor care beneficiază de anumite facilităţi. Nici nu vrem acest lucru, dar, ca să poată să beneficieze aceste persoane de cele 12 călătorii, au nevoie, în unele cazuri, de însoţitor.

Deci nu se cere nici un leu în plus de la buget, nici un leu nu se cere în plus, iar, ca să poată să beneficieze de un drept o persoană vizată, şi anume cei care sunt nominalizaţi aici, în anumite cazuri, au nevoie de însoţitor. Că este un membru din familie, că este altcineva, cred că nu se pune această problemă. Dacă el are nevoie de acest însoţitor, prin aceasta, nu se extinde sfera persoanelor cărora li se adresează aceste facilităţi. Sfera rămâne aceeaşi, persoanele cuprinse aici, dar ei, ca să beneficieze, au nevoie, în unele cazuri, de însoţitor. Despre aceasta este vorba, numai.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul deputat Bivolaru şi apoi intervine preşedinta comisiei, doamna Smaranda Dobrescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Orice facilitate care se introduce sigur că este benefică. Cel mai greu este, în schimb, să fie aplicată corect. Deci nu mă refer la textul de lege pe care-l vom insera, ci mă refer la acele autorităţi care vor fi puse să rezolve, în mod categoric, această problemă.

În consecinţă, personal, sunt de acord ca aceşti beneficiari ai celor 12 călătorii să le consume, într-un fel, aceste călătorii, după nevoile pe care le au. Sigur că, în unele situaţii, cum spuneau domnul Ciuceanu şi ceilalţi colegi, este nevoie, poate, să existe şi un însoţitor, dar, pentru a nu introduce un subiectivism deosebit care va atrage şi oarecare penalităţi în ce priveşte însoţitorul, acesta neavând o calitate legală, decât dacă am inventa în lege şi această calitate de însoţitor, nu ar fi nici o problemă. Atunci, eu aş fi de acord ca acestui însoţitor să-i punem o virgulă şi să spunem: "membru al familiei".

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Prezenta ordonanţă care modifică decretul-lege aduce nişte facilităţi şi urmaşilor, soţului supravieţuitor, soţiei ş.a.m.d. Cu alte cuvinte, propunerea făcută de domnul deputat Bivolaru intră în sensul acestei ordonanţe, adică o facilitate de care se bucură membrii familiei sau, probabil, cineva din familie, aşa cum şi-a dorit iniţiatorul.

Cred că putem accepta această formulare, conform amendamentului domnului Kerekes Károly, dar fără sfârşit, să adăugăm după "persoană însoţitoare", aşa cum a propus şi domnul deputat Bivolaru, "membru al familiei".

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Dacă mai sunt intervenţii?

Da, iniţiatorul amendamentului respins.

Vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca iniţiator, dar pot să vorbesc şi în numele domnului Birtalan Ákos, care a fost coautor la acest amendament, acceptăm această propunere a doamnei Smaranda Dobrescu.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iertaţi-mă, domnule deputat. Scuzaţi-mă, nu am fost atent.

Deci aţi acceptat completarea?

Domnul Kerekes Károly:

Da. Accept completarea propusă de doamna preşedinte a comisiei.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Având în vedere procedura în care ne aflăm şi nefiind o modificare de fond a amendamentului, putem accepta această completare ca fiind procedural corectă.

În aceste condiţii, trecem la vot în ordinea pe care trebuie s-o respectăm procedural. Întâi şi întâi, varianta comisiei, apoi voi supune votului varianta amendamentului respins, cu completarea făcută de domnul Bivolaru. Deci prima consultare este în raport cu articolul, aşa cum a fost el definit de comisie...

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Comisia, dacă este de acord, poate să revină!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat, iertaţi-mă.

Domnul Kerekes Károly:

Domnul Bivolaru are perfectă dreptate. Deci este vorba de un amendament din partea mea şi din partea comisiei nu a fost nici un amendament...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat,

Deci aici este o variantă a comisiei, există un amendament semnat de dumneavoastră şi de domnul Birtalan, care a fost respins şi, conform procedurilor, eu sunt obligat să supun varianta comisiei.

Comisia s-a exprimat aici, v-a dat dreptate, deci v-a creditat, numai că, procedural, trebuie să respingem varianta comisiei, ca să fiu mai exact.

Da, domnule Bivolaru, aveţi altă opinie, pe procedură, evident.

Domnul Ioan Bivolaru:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Comisia s-a exprimat şi votul comisiei, de acum, este valabil. Deci varianta pe care o supuneţi aprobării este varianta comisiei făcută acum, aici.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Comisia nu este aici, domnule Bivolaru, iar raportul comisiei este făcut şi predat, semnat la termen, dar, în fine...

Domnul Ioan Bivolaru:

Este valabil.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu este o problemă... Dar nu este o problemă, din moment ce preşedinta comisiei a fost de acord, deci s-a exprimat în numele comisiei şi, dacă toată lumea a înţeles, vom respinge varianta comisiei şi vom adopta varianta amendamentului respins, cu completarea dumneavoastră. Deci cred că aşa trebuie să mergem şi nu altfel.

Din această cauză, vă supun votului dumneavoastră întâi varianta comisiei.

Cine este pentru? Se respinge, deci. Nu este nimeni pentru această variantă.

Şi, deci supun votului dumneavoastră varianta amendamentului completat de domnul Bivolaru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotriviri?

Abţineri?

Amendamentul adoptat.

Deci articolul a căpătat forma amendamentului respins, cu completarea ca însoţitorul să fie un membru al familiei.

Revenim la poziţia 2 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni? Dacă nu, se consideră adoptat.

Trecem la poziţia II din ordonanţă.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitatea ei va fi supusă votului în şedinţă de vot.

Stimaţi colegi, aş vrea să consult şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice dacă ar fi de acord şi în primul rând, pe dumneavoastră, numai dumneavoastră puteţi decide, având în vedere că trecem la o lege care are o perioadă de dezbatere mai lungă, să nu o începem să o trunchiem acuma pentru 20 de minute, ci să avem continuitate. Sunteţi de acord? Da. Vă mulţumesc foarte mult.

În condiţiile acestea suspendăm lucrările şi ne revedem la ora 14.00.

pauză

(După pauză, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul vicepreşedinte Viorel Hrebenciuc.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă supun atenţiei propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/1996 a fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului.

Potrivit prevederilor art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice pentru a face propunerile de rigoare.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

În şedinţa din ziua de 16 mai 2001, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a examinat, în procedură de urgenţă, propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.103/1996 a fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului şi a întocmit raportul pe care-l supune dezbaterii şi aprobării plenului Camerei Deputaţilor cu o serie de amendamente. Propunem ca discuţia să aibă loc pe parcursul a o oră, cu intervenţii punctuale pe fiecare articol de 2 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Nicolescu. Dăm cuvântul iniţiatorului, domnului deputat Marian Ianculescu, care ne promite că nu citeşte tot materialul pe care îl are.

Domnul Marian Ianculescu:

Nu, îl prezint liber.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996 prevedea punerea ei în aplicare cel mai târziu până în septembrie 1998 de către fostul Minister al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Din diverse motive care s-au dovedit neîntemeiate, fosta conducere a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a întârziat în aplicarea acestei legi, a mai multor prevederi printre care şi cele referitoare la atribuirea în termen a gestiunii fondurilor de vânătoare. Bineînţeles că această chestiune a dat practic peste cap toată legea, pentru că, după aceea, au mai urmat alte 5 ordonanţe de urgenţă date de fostul Minister al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, deci, de fostul Guvern care, practic, au anulat prin fondul lor anumite prevederi din legea respectivă. Cu acest prilej de modificare a acestei Legi 103/1996 a fondului cinegetic şi vânătorii, mai aducem şi alte câteva modificări benefice, chiar şi textului iniţial al legii, impuse pentru depăşirea dificultăţilor care s-au ivit în practica aplicării prevederilor acestei legi în perioada de la intrarea sa în vigoare până în prezent.

În spiritul celor prezentate, am întocmit această iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996, cu care vă rugăm să fiţi de acord. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Marian Ianculescu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe raportul comisiei. Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Mulţumesc. Adoptat.

La pct.2 aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.3. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.4. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.5. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.6. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.7. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.8. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.9. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.10. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.11. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.12. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.13. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.14. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.15. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.16. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.17. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.18. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.19. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.20. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.21. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.22. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.23. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.24. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.25. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.26. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.27. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.28. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.29. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.30. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.31. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.32. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.33. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.34. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.35. Aveţi observaţii? Vă rog.

Domnul Kovacs Zoltan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aici, probabil, s-a omis... În comisie, a fost o propunere a Grupului parlamentar din UDMR. Art.8 alin.2 sună în felul următor: "Atribuţiile prevăzute la lit.i), l), m), v), t), w), z) în ceea ce priveşte organizaţiile vânătoreşti afiliate se exercită şi prin AGVPS din România" – şi aici a fost propunerea noastr㠖 "iar la celelalte atribuţii enumerate în lege, autoritatea publică centrală se va consulta în mod obligatoriu cu AGVPS". Motivaţia a fost în comisie. Nu ştiu din ce cauză, aici nu mai apare în raport.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Iniţiatorul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte, ceea ce ridică distinsul nostru coleg a făcut obiectul unui alt punct pe care noi l-am aprobat. Distinsul nostru coleg este probabil puţin derutat, pentru că dumneavoastră aţi supus plenului Camerei Deputaţilor punctele din raport: 1, 2 şi acum suntem la pct.35. Pct.35 din raport se referă la art.21 şi anume: popularea cu specii de vânat inexistente ş.a.m.d., este cu totul altceva, face alt obiect. Ceea ce ridicaţi dumneavoastră, domnule Kovacs, este la alt articol, la alt punct, deci, la alt punct din raport care deja a fost aprobat.

Deci, pct.35 se referă la art.21 care are următoarea formulare: "Popularea cu specii de vânat inexistente în fondurile de vânătoare se face în baza unor studii de specialitate aprobate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură". Acesta este obiectul punctului 35, nu ceea ce învederaţi dumneavoastră. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule Ianculescu. Domnule Kovacs, vă mulţumim şi dumneavoastră.

Pct.35. Sunt observaţii? Nu sunt. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.36. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.37. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.38. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.39. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.40. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.41. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.42. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.43. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.44. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.45. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.46. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.47. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.48. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.49. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.50. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.51. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.52. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.53. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.54. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.55. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.56. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.57. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.58. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.59. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.60. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.61. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.62. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.63. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.64. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.65. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.66. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.67. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.68. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.69. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.70. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.71. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.72. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.73. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.74. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.75. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.76. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.77. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.78. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.79. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.80. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.81. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.82. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.83. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.84. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.85. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.86. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.87. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.88. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.89. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.90. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.91. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.92. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.93. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.94. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Pct.95. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Mulţumesc. Adoptat.

Anexa nr.1. Sunt observaţii? Mulţumesc. Adoptată.

Anexa nr.2. Sunt observaţii? Mulţumesc. Adoptată.

Vă mulţumesc. Trimitem legea la votul final. Mulţumesc iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte, în numele grupului de iniţiatori ţin să mulţumesc distinşilor mei colegi din Camera Deputaţilor că au fost de acord cu această iniţiativă legislativă. De asemenea, ţin să mulţumesc colegilor mei de comisie, indiferent de grupul parlamentar, absolut toate grupurile parlamentare prezente în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost întru totul de acord, întrucât acolo a fost dezbaterea legii, aşa cum trebuie, pe fond şi au fost acceptate amendamente de la toate grupurile parlamentare.

De asemenea, aduc mulţumiri grupului de experţi de la comisie care au depus o muncă stăruitoare extraordinară pentru a finaliza un raport extrem de bine întocmit. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vânătorii probabil, având acum o lege, vor putea să vâneze mai liniştiţi.

Trecem la următoarea propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.96/1998, republicată în temeiul art.IV din Legea nr.141/1999 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Din partea comisiei sau a iniţiatorului? Vă rog, domnule Akos Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aveţi în faţa dumneavoastră o iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.96 din 1998, republicată, în temeiul art.IV din Legea nr.141 din 1999 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. Totodată, aveţi în faţa dumneavoastră, aţi primit un raport din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice în care colegii noştri, cu majoritate de vot, propun respingerea acestei iniţiative legislative şi totodată aveţi un aviz din partea Consiliului Legislativ care avizează favorabil iniţiativa legislativă de completare a actualului regim silvic şi administrarea fondului forestier naţional.

Dacă îmi permiteţi, o scurtă motivare a acestei iniţiative legislative, care a fost şi care este motivul iniţierii acestei completări şi modificări a actualului regim silvic, este faptul că, acum câteva săptămâni, Camera Deputaţilor a modificat regimul silvic şi administrarea fondului naţional, modificare din care, printr-o scăpare sau în mod intenţionat, s-a scăpat o idee şi anume cea referitoare la contractele de administrare a fondului forestier care sunt încheiate sau pot fi încheiate între Romsilva şi viitorii proprietari privaţi ai pădurilor. În acelaşi timp, s-a scăpat o referire, tot în art.17 din legea de bază, o prevedere referitoare la profitul, respectiv veniturile care ar trebui să fie acordate viitorilor proprietari, venituri care se realizează în urma exploatării suprafeţelor forestiere în cauză. Atunci, motivaţia a fost că nu constituie obiectul legii de modificare, a Legii nr.141. Din această cauză, noi am făcut o altă iniţiativă şi, aşa cum reiese foarte clar din punctul de vedere al Consiliului Legislativ, această iniţiativă poate să fie dezbătută, dar ca să poată să prindă din urmă, ca să spunem aşa mai prozaic, iniţiativa noastră, a Camerei, de modificare a Legii nr.141, dezbaterea în Senat, trebuie să o acceptăm aici, altfel nu poate să o prindă.

Încă o idee, în raportul comisiei avizate în fond se spune motivul respingerii. Foarte pe scurt, zice: "pentru a evita legiferarea paralelă", întrucât prevederile din această modificare a noastră sunt cuprinse în propunerea legislativă la care m-am referit. Vă informez că, dacă erau cuprinse în modificarea Legii nr.141, noi nu am mai fi făcut această iniţiativă. Vă informez că nu e cuprins ceea ce dorim noi aici, nu e cuprins în modificările aprobate de noi toţi data trecută în plenul Camerei Deputaţilor.

Propun să trecem nu numai la vot, la un singur vot de respingere sau nu a iniţiativei noastre, ci la dezbaterea celor două puncte din iniţiativa prezentată dumneavoastră.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc. Din partea comisiei.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am crezut că distinşii noştri colegi de la UDMR, după ce plenul comisiei a respins această iniţiativă legislativă, am crezut că nu mai insistă să o prezinte în plenul Camerei Deputaţilor, dar procedurile parlamentare nu permit acest lucru, chiar dacă raportul este de respingere.

Eu am luat această iniţiativă legislativă ca pe o simplă îmbogăţire a palmaresului iniţiativelor legislative supuse plenului Camerei Deputaţilor, nu ca altceva, pentru că ce prevede această iniţiativă legislativă cu două articole este exact ce am votat noi cu o săptămână în urmă, când, la acelaşi amendament, la acelaşi articol, am ţinut cont de amendamentul grupului parlamentar liberal, prevăzând clar că ocoalele silvice sunt obligate să acorde proprietarilor de păduri profitul, atât în bani cât şi în natură, la cererea proprietarilor, chestiune cu care am fost întru totul de acord. A veni să mai preluăm acelaşi lucru în altă iniţiativă legislativă, cred că ne pierdem timpul degeaba în plenul Camerei Deputaţilor.

De asemenea, distinşii noştri colegi de la UDMR insistă să reintroducă o altă modificare care este pur tehnică şi vor ca acele contracte de administrare a pădurilor prin Romsilva să nu aibă un termen şi să lase la latitudinea între părţi. Vreau să vă spun că aceste contracte se fac conform Ordonanţei nr.96 existente, care este în vigoare, corect a prevăzut legiuitorul ca aceste contracte se fac normal pe durata existenţei amenajamentului silvic în vigoare. Un amenajament silvic în vigoare are o durată de viaţă de 10 ani până la un an. Dacă au trecut 9 ani din valabilitatea amenajamentului, a rămas un an şi atunci se face contractul de prestare de servicii pe un an. Deci, legiuitorul a prevăzut corect şi ceea ce doreşte Grupul parlamentar al UDMR, să se încheie contracte şi pe un an, dar există obligativitatea ca la o pădure care are un amenajament nou, normal, dacă valabilitatea lui este pe 10 ani, contractul de prestări de servicii trebuie să fie pe 10 ani.

De aceea, v-aş ruga, distinşi colegi, să fim de acord cu propunerea comisiei de respingere a acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, domnule Tamas Sandor, tot din partea iniţiatorului.

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt iniţiatorul acestui proiect şi aş vrea să mă refer la cele spuse de antevorbitorul meu.

În primul rând, raportul comisiei a respins această iniţiativă a noastră pentru a evita legiferarea paralelă. Nu este vorba despre o legiferare paralelă, mai bine zis este vorba despre o iniţiativă care punctează şi eu cred că aduce la normalitate încheierea contractelor între părţi. Nu este pur tehnică ceea ce am cerut noi, mai degrabă este, eu cred, de esenţă, de fond, pentru că, în momentul de faţă, Ordonanţa nr.96 din 1998 prevede că proprietarii particulari au dreptul să încheie numai pentru perioada amenajamentului un contract de administrare a pădurilor în momentul de faţă cu Romsilva, dar sperăm că, în viitor, se va putea încheia şi cu o structură paralelă, structură silvică, cu cea a Romsilva, de altfel, permisă şi de legislaţia actuală, numai că, aşa cum v-am spus, Ordonanţa nr.96 spune că se poate încheia acest contract numai şi numai pe durata amenajamentului silvic, care este de maximum 10 ani. Deci, aceasta înseamnă că, dacă în momentul de faţă, nu a trecut nici un an din amenajamentul silvic, contractul încheiat, înseamnă că eu, proprietar particular, când reprimesc înapoi pădurea, sunt obligat să închei un contract de 10 ani, impus prin ordonanţă să se încheie un contract pe 10 ani, în momentul de faţă, cu Romsilva.

În percepţia noastră nu este binevenită o asemenea reglementare. Noi spunem că s-ar putea ca peste un an, doi, să se organizeze structuri silvice paralale cu ROMSILVA şi deci, eu, particular, azi, să am posibilitatea, de pildă peste doi ani, să închei un alt contract cu o altă unitate silvică. Desigur că sub aspectul amenajamentului silvic.

Deci, modificarea noastră în acest sens sună în felul următor: "Contractele de administrare a fondului forestier menţionate la Secţiunea II-IV din prezentul capitol, se încheie pe o durată convenită între părţile contractante, care nu poate să fie mai mică de un an".

Noi credem că este logic şi, mai presus de aceasta, este şi legal ca să respectăm libertatea contractuală a părţilor, în speţă prima parte este proprietarul şi, desigur, ori ROMSILVA şi structura paralelă silvică.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă membrii comisiei mai au ceva de adăugat?

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am spus, discuţia are loc în regim de urgenţă. Am discutat foarte mult la comisie şi deci s-a apreciat atunci că trebuie să rămână propunerea aceasta de respingere pe care o supunem discuţiei şi aprobării Camerei Deputaţilor.

Din aceste motive, ne menţinem propunerea de respingere.

Supunem aprobării Camerei Deputaţilor această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Finalizându-se dezbaterile, trimitem legea la votul final.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 233/2000 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli privaţi pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, instalaţii pentru irigat, cu plata în produse agricole.

Conform prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul şefului Comisiei pentru agricultură, pentru a face propunerile necesare.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa din 23 mai anul curent, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 233 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli privaţi pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi instalaţii pentru irigat, cu plata în produse. A întocmit un raport de respingere. Propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei ordonanţe, având în vedere faptul că toate aceste reglementări privind sprijinirea sau cea mai mare parte din reglementările privind sprijinirea producătorilor agricoli privaţi pentru achiziţionările amintite au fost cuprinse în Ordinul nr. 97 din 27 martie 2001 emis de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei, Pădurilor. De fapt, ordin care-şi exercită influenţa la ora actuală şi sperăm să fie benefic în activitatea de dotare a agriculturii româneşti.

Propunem pentru discuţie în regim de urgenţă Camerei, deci în primul rând propunem Camerei respingerea şi, doi, discuţie 5 minute, câte o intervenţie pe minut.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă supun aprobării timpul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă sunt intervenţii pe martinea proiectului de lege? Nefiind, trimitem la votul final.

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/2000 privind unele măsuri pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a Grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Rog pe domnul Antal, preşedintele Comisiei de industrie şi servicii, să prezinte propunerile comisiei.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de ordonanţă are ca scop instituirea unor măsuri pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a Grupului nr.1 al Centralei Termoelectrice Mintia-Deva, concretizată prin Acordul de livrare de către Federaţia Rusă în contul datoriei de 21 milioane de dolari SUA, de echipament energetic Grupului nr.1 al Centralei Mintia-Deva.

Comisia noastră, analizând în şedinţa din 9 mai raporturile întocmite de experţi, a aprobat, cu unele modificări, această ordonanţă de urgenţă, drept pentru care propunem 10 minute pentru dezbateri şi două minute pentru intervenţii, dacă sunt, la modificările propuse de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Antal.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe raportul comisiei.

Dacă la pct.1 sunt observaţii?

Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.2? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.3? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.4? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.5? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.6? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.7? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.8? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.9? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.10? Vă mulţumesc. Adoptat.

Trimitem proiectul de lege la votul final.

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru valorificarea eficientă a exporturilor de fier vechi.

Din partea iniţiatorului?

Domnule Antal, vă rog.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Iniţiatorii au fost colegi de-ai noştri din Cameră, nu Guvernul. Şi acest proiect de lege ni s-a retrimis în comisie, pentru că iniţial Camera Deputaţilor adoptase acest proiect de lege şi Senatul, în şedinţa din 23 aprilie, l-a respins. Iar în data de 4 mai, când în comisia noastră s-a dezbătut această iniţiativă împreună cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16 din 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, în acele amendamente propuse de comisie la Ordonanţa nr. 16 am preluat şi prevederile acestui proiect de lege, iar comisia a considerat, ţinând seama şi de punctul de vedere al Guvernului, că scopul pentru care a fost elaborat este îndeplinit şi, ca atare, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru valorificarea eficientă a exportului de fier vechi.

Prin obiectul său de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Antal.

Dacă grupurile parlamentare au comentarii?

Dacă nu, trimitem proiectul de lege la votul final.

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei plenului Camerei Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2000 privind unele măsuri pentru aprobarea şi implementarea Programului special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate şi a altor zone cu dezechilibre economice şi sociale.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva?

Domnul Ion-Romulus Mouha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Respectivul act normativ avea ca scop declarat o serie de măsuri pentru implementarea unui program special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate.

În momentul de faţă, în urma analizei care s-a făcut atât la nivelul Guvernului, cât şi în cadrul Comisiei de industrie şi servicii, suntem de părere că această ordonanţă nu mai este de actualitate dintr-o serie de motive, pe care le pot expune, sau le pot lăsa la latitudinea domnului preşedinte Antal.

Părerile noastre coincid şi, în consecinţă, vă propunem ca să respingeţi această ordonanţă de urgenţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Moucha.

Domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Permiteţi-mi ca să vă mai dau unele detalii privind punctul de vedere al comisiei şi motivarea respingerii acestei ordonanţe.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 18/2000 se prevede implementarea Programului special de reabilitare a unor zone cu dezechilibre economice şi sociale prin încredinţare directă a lucrărilor de execuţie Societăţii Comerciale EUROFINANCE VULCAN, deşi circumstanţele de utilizare a achiziţiei dintr-o singură sursă, conform prevederilor art.16, lit.j) din Ordonanţa Guvernului nr. 12 din 1993, cu modificările şi completările ulterioare şi la care face trimitere textul ordonanţei, nu sunt precizate printr-o hotărâre a Guvernului, aşa cum este prevăzut în articolul respectiv.

Societatea comercială în cauză este abilitată să realizeze implementarea programului special şi să elaboreze studiile de fezabilitate, ceea ce este de natură să-i creeze societăţii o situaţie de privilegiu care contravine principiilor elementare ale unei economii de piaţă.

Deşi titlul ordonanţei face referire la zone miniere defavorizate şi alte zone cu dezechilibre economice şi sociale, programul special se referă doar la zonele cuprinse în judeţele Gorj şi Vâlcea şi Valea Jiului, cu arie de aplicabilitate strict limitată, specificată în anexa la ordonanţă.

De asemenea, în Ordonanţa Guvernului nr. 18/2000 nu este precizat bugetul necesar pentru măsurile preconizate, iar termenul de 25 de ani de realizare a programului special nu este specific programelor de dezvoltare.

În plus, prevederile proiectului de lege trebuie corelate cu obiectivele Programului de guvernare, pentru Valea Jiului fiind stabilite o serie de măsuri care vor fi cuprinse în strategia de dezvoltare a zonei miniere Valea Jiului. Dealtfel, strategia de dezvoltare ne-a fost prezentată săptămâna trecută la sediul Guvernului.

Ca atare, propunem respingerea acestei ordonanţe, în aşa fel încât să ne încadrăm în acea strategie care sperăm noi să aducă o soluţionare, pe măsura aşteptărilor, în Valea Jiului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt comentarii?

Nefiind, trimitem legea spre votul final.

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege următor a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul Comisiei de administraţie publică, domnului Bara, pentru a face propunerile necesare.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei şi avizele obţinute din partea Consiliului Legislativ şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, propunem Camerei Deputaţilor dezbaterea raportului acestei ordonanţe de urgenţă, cu amendamentele cuprinse în raport.

Ca durată, propun 30 de minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Bara.

Supun votului dumneavoastră timpii propuşi de Comisia de administraţie publică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei Camerei Deputaţilor proiectul de lege, conform raportului prezentat de Comisia de administraţie publică.

Dacă la pct.1 sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.2? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.3? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.4? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.5? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.6? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.7? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.8? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.9? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.10? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.11? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.12? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.13? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.14? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.15? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.16? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.17? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.18? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.19? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.20? Vă mulţumesc. Adoptat.

Anexa nr.2. Observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Anexa nr.3? Vă mulţumesc. Adoptat.

Anexa nr.4? Vă mulţumesc. Adoptat.

Anexa nr.5? Vă mulţumesc. Adoptat.

Vă mulţumesc.

Trimitem proiectul de lege la votul final.

Supun atenţiei plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Potrivit prevederilor art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacu cuvântul domnului Bara, din partea Comisiei de administraţie publică.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma reexaminării prevederilor art.58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 284 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188 din 1999 privind Statutul funcţionarilor publici, comisia a hotărât, în unanimitate, aprobarea modificării acestui articol şi reformularea pct.3 de mai sus, conform raportului prezentat.

Având în vedere că este un singur articol, propun Camerei durata de 5 minute pentru discutarea acestui raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Bara.

Supun votului dumneavoastră propunerile făcute de Comisia de administraţie publică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Domnul Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Am ţinut să iau cuvântul, în acest moment, pentru a reaminti distinşilor reprezentanţi ai comisiei că, în urma rediscutării în plen a acestei propuneri legislative, de fapt retrimiterea ei la comisie s-a făcut în urma unui amendament, este adevărat respins în primă fază, pe care l-am făcut la comisie.

Acum văd că în raportul suplimentar care s-a făcut nici măcar nu se mai aminteşte că aceasta a fost istoria acestui amendament. Dar las la o parte ineleganţa redactării raportului, spun acest lucru mai degrabă pentru a se înscrie în stenogramă. aş vrea să exprim totuşi pe fond poziţia faţă de modul în care comisia noastră a reexaminat acel amendament şi modul în care l-a rezolvat.

Sigur că ştiu că au fost discuţii aprinse şi în prima fază şi în a doua şi aş vrea să declar în faţa dumneavoastră că, pentru a nu prelungi acest litigiu, deşi consider că Legea administraţiei publice este foarte clară în privinţa incompatibilităţilor, eu sunt de acord că măcar şi această rezolvare parţială, care exclude în fond incompatibilitatea în privinţa consilierilor locali şi aparatului prefecturii, este ceva care să ne dea satisfacţie în faza aceasta de aplicare a legii şi, ca atare, voi susţine şi eu aprobarea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Mohora.

Supun atenţiei dumneavoastră raportul suplimentar al Comisiei de administraţie publică.

Dacă la pct.1 sunt observaţii?

Dacă nu, adoptat.

Trimitem proiectul de lege la votul final.

Supun atenţiei plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/1999 privind valorificarea şi transmiterea fără plată a unor bunuri confiscate şi a unor bunuri provenite din cadouri devenite proprietate privată a statului, aflate în administrarea şi respectiv în custodia Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Potrivit prevederilor art.197 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic pentru a face propunerile respective.

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ. Raportul cuprinde modificarea art.3. În această ordonanţă de urgenţă am avut şi un amendament, care în unanimitate a fost respins de către comisie şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune varianta care a venit de la Senat. Deci art.3 să rămână în forma venită de la Senat, cum se prevede şi în raport.

Având în vedere că este un singur articol propun tot 5 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea raportului.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Titlul legii, dacă aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.unic. Vă mulţumesc. Adoptat.

Titlul ordonanţei. Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.1. Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.2. Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.3. Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.4. Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.5. Vă mulţumesc. Adoptat.

Se trimite la votul final.

Supun atenţiei plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraşului Băileşti, judeţul Dolj.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului deputat Iuliu Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării proiectului venit de la Senat privind declararea ca municipiu a oraşului Băileşti, judeţul Dolj şi avizului dat de către Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestui proiect, aşa cum a venit de la Senat, având în vedere că din noii indicatori care au apărut privind declararea oraşului ca municipiu, în număr de 14, marea majoritatea a acestor indicatori sunt îndepliniţi de către oraşul Băileşti şi, deci comisia este de acord cu declararea acestui oraş ca şi municipiu.

Având în vedere că este un articol unic, propun tot 5 minute. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Bara.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

La titlul legii sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.1. Sunt observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.2. Vă mulţumesc. Adoptat.

Proiectul de lege se trimite la votul final.

Reprezentanţii Comisiei de învăţământ? La Comisia de învăţământ, dacă este cineva? Toată lumea este la Forum? Nefiind iniţiatorii, nu vom dezbate proiectele aflate pe ordinea de zi la pct.32, 33 şi 34.

Trecem la pct.35. Supun atenţiei plenului Camerei Deputaţilor propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Are cuvântul, din partea comisiei, domnul deputat Marin Gheorghe.

Iniţiatorul? Iertaţi-mă. Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum aţi văzut, Comisia economică a întocmit raport de respingere. Nu suntem de acord cu raportul comisiei, având în vedere că acest raport nu este întemeiat. Argumentele utilizate nu au vază legală.

Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor prevede la art.4 următoarele.

Alin.1: "Întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii se definesc în funcţie de numărul mediu scriptic anual de personal." Deci, sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii.

Alin.2: "Nu se încadrează în prevederile prezentei legi societăţile bancare, societăţile de asigurare şi reasigurare, societăţile de administrare a fondurilor financiare de investiţii, societăţile de valori mobiliare şi societăţile cu activitate exclusivă de comerţ exterior."

După cum se constată, în afară de excepţiile de la alin.2, toate IMM-urile beneficiază de prevederile acestei legi. Economia ţării se împarte în sfera producţiei şi în sfera serviciilor.

În sfera serviciilor intră şi comerţul, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere. A se vedea, în acest sens, Hotărârea Guvernului nr.53 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr.78 bis pagina 10 şi anexele.

Cu toate acestea, normele metodologice, încălcând spiritul şi litera legii conţin o prevedere care exclude comerţul de la beneficiul acestei legi.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor este de părere că nici alimentaţia publică şi nici activităţile hoteliere nu beneficiază de prevederile Legii nr.133/1999.

În consecinţă, prin acest proiect de lege supus acum atenţiei dumneavoastră, iniţiatorii, printre care mă aflu şi eu, şi-au propus să aducă modificări la art.3 şi 4 ale Legii nr.133/1999, precizându-se clar că şi comerţul, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere beneficiază de prevederile acestei legi, eliminându-se orice fel de interpretări eronate, care, aşa cum am expus anterior, se constată chiar la nivel înalt. Ce să mai zicem la interpretările greşite care ar fi posibil să existe în teritoriu.

În Comisia economică, iniţiativa legislativă a fost respinsă în urma unor dezbateri generale cu scor strâns de 12 la 10. A ajuns în plen unde putem decide referitor la soarta acestei iniţiative. Trebuie privită ca un sprijin acordat Guvernului în direcţia creşterii numărului locurilor de muncă şi, de ce nu, a relansării economice, obiective înscrise în programul de guvernare. Aşa cum am precizat anterior, în cadrul Comisiei economice, s-a făcut numai o dezbatere generală, fără să se analizeze fiecare articol în parte, în urma căreia s-a întocmit un raport care nu are argumentaţia legală necesară. Şi, ca urmare, aş ruga să retrimiteţi spre analiză acest proiect de lege la Comisia economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Marin din partea Comisiei de reformă economică.

Domnul Gheorghe Marin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.133 pentru stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii care a fost trimisă cu adresa nr.201 din 27.03.2000 la Comisia pentru politică economică a fost luată în dezbatere şi comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea.

Vreau să menţionez faţă de cele spuse de iniţiator că, în cadrul comisiei, a existat un amendament de respingere şi, ca totdeauna, amendamentul de respingere se supune întâi la vot, iar acest amendament a fost admis, aşa încât propunerea legislativă a fost respinsă.

Motivarea respingerii. Potrivit clasificării activităţilor din economia naţională, prescurtat CAEN, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere intră în categoria serviciilor. Deci două dintre cele trei chestiuni care erau solicitate în propunerea legislativă, adică alimentaţia publică şi activităţile hoteliere, intră în categoria serviciilor şi beneficiază astfel de facilităţile prevăzute de Legea nr.133/1999.

Singura chestiune care nu a fost acceptată a fost activitatea de comerţ. Extinderea facilităţilor prevăzute de Legea nr.133/1999 şi pentru activitatea de comerţ ar avea drept consecinţă încălcarea acordurilor comerciale încheiate de România cu Organizaţia Mondială a Comerţului, Uniunea Europeană şi AELS şi CEFTA.

De asemenea, majorarea numărului agenţilor economici care pot beneficia de facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii ar determina un efect nefavorabil asupra bugetului de stat pe anul acesta, pe care l-am votat, şi cu consecinţe asupra deficitului bugetar programat.

De asemenea, în iniţiativa legislativă nu au fost prevăzute surse de acoperire a golului de venituri bugetare care ar fi determinată de extinderea facilităţilor fiscale la un număr mai mare de agenţi economici corespunzător celor care activează în sfera comerţului.

Legea, aşa cum a fost ea concepută iniţial, ar dori stimularea agenţilor economici mici şi mijlocii care activează în sfera producţiei şi prestărilor de servicii şi nu a celor care îşi desfăşoară activitatea de comerţ.

Vreau să menţionez că sunt unul dintre iniţiatorii acestei legi, unul dintre cei care au lucrat la această lege şi, încă de la început, atunci când a fost concepută şi cu un material de la Uniunea Europeană, s-a avut în vedere ca activitatea care trebuie stimulată într-o primă fază să fie activitatea de producţie şi de servicii.

În clasificările primite de la Uniunea Europeană, comerţul nu era prevăzut în sfera serviciilor. De aceea, Comisia de politică economică a propus spre respingere această iniţiativă legislativă şi, de aceea, eu, în această situaţie, propun respingerea acestei propuneri legislative.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marin, am rugămintea să vă pronunţaţi şi asupra propunerii care a fost făcută de domnul Mardari privind retrimiterea la comisie.

Domnul Gheorghe Marin:

În legătură cu retrimiterea la comisie, nu vom face decât să reluăm în discuţie tematica pe care am făcut-o şi înainte şi deci, părerea mea este că situaţia va fi aceeaşi, este vorba numai de o singură chestiune legată de sfera comerţului, activitatea de comerţ, dacă aceasta să fie introdusă în aceste facilităţi, pentru motivele pe care vi le-am spus, în continuare, cred că retrimiterea ei la comisie ar duce la acelaşi rezultat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule Mardari. Dar în ce calitate, domnule?

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Domnul vicepreşedinte al Comisiei economice a afirmat despre comerţ că nu face parte din sfera serviciilor. După informaţiile mele, este economist de meserie. Eu sunt inginer. Cu ocazia acestei iniţiative legislative am studiat şi am descoperit, cercetând Hotărârea nr.53 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr.78 bis, pag.10 şi anexele, că economia ţării se împarte în producţie şi în servicii. Şi, în sfera serviciilor intră şi comerţul.

Şi, ca urmare, cu atât mai mult ar fi trebuit să accepte această modificare a Legii nr.133 ca şi întreprinderile care efectuează, desfăşoară activităţi de comerţ să beneficieze de prevederile Legii nr.133.

În caz contrar, din cele peste 400 000 de întreprinderi mici şi mijlocii care activează în prezent în România, doar 80 de mii vor beneficia de prevederile Legii nr.133.

Şi, ca urmare, Guvernul ar trebui să spună: da, domnule, ajutăm doar 80 de mii din totalul IMM-urilor. Eu insist ca această iniţiativă legislativă să fie retrimisă la comisie şi să lucrăm cu cărţile pe masă, să aducem documentaţiile şi să explicăm oamenilor, care probabil că nu cunosc legislaţia. Între timp eu am reuşit să o înţeleg să o pătrund şi sunt în măsură să le explic.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Mardari.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există observaţii?

Vă rog, din partea PRM-ului.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Aş putea să am o poziţie prin care să susţin cu argumente iniţiatorii, pentru că am aici o serie de argumente care sunt extrem de solide. Însă, Grupul parlamentar al PRM vă solicită retrimiterea la comisie. Cred că acolo trebuie să dezbatem mai în amănunţime.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Purceld.

Vă rog.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De fapt, motivaţia acestui proiect de modificare a Legii nr.133 ar fi fost normele de aplicare ale Legii nr.133 emise prin Hotărârea de Guvern nr.244 din 2001. Există un principiu al supremaţiei legii. Şi, aşa cum spunea distinsul nostru coleg mai înainte aici, în art.4 al Legii nr.133, enunţiativ sunt date societăţile care nu beneficiază de facilităţi prin acest act normativ.

Deci, ceea ce spunea domnul vicepreşedinte al comisiei că, în urma dezbaterii la Comisia de economică, cele două, alimentaţia publică şi activitatea hotelieră ar fi cuprinse în sfera, ştiu eu, acţiunii Legii nr.133, mie mi se pare doar enunţiativă şi, efectiv, din textul legii eu nu pot să-mi dau seama de acest lucru. Tocmai din acest motiv, pentru că nici comisia încă nu e fermă pe poziţie, fac parte şi eu dintre iniţiatori, rog şi din punctul de vedere al Grupului parlamentar al PD ca acest proiect legislativ să fie trimis înapoi la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Proiectul de lege se retrimite la comisie.

O să revenim la pct.33, pentru că sunt cei de la Comisia de învăţământ şi este o chestiune extrem de scurtă.

La pct.33 de pe ordinea de zi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai o clipă dacă-mi permiteţi să prezint despre ce este vorba. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/1999 privind obligativitatea avizării de către Ministerul Tineretului şi Sportului a schimbării destinaţiei sau desfiinţării unor baze sportive aparţinând domeniului public sau privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru sport este extrem de important acest proiect de lege.

Aveţi cuvântul, domnule Baltă.

Domnul Mihai Baltă:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/1999 privind obligativitatea avizării de către Ministerul Tineretului şi Sportului a schimbării destinaţiei sau desfiinţării unor baze sportive aparţinând domeniului public sau privat al statului sau unor unităţi administrativ teritoriale, în şedinţa din 9 mai 2001, comisia a hotărât că acesta nu poate fi acceptat şi propune plenului respingerea pentru următoarele motive. Conţinutul de idei al proiectului de lege a fost preluat în conţinutul art. 79 alin.1 şi 2 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69 din 2000, deoarece Legea educaţiei fizice şi sportului reglementează acum obiectul propus de proiectul de lege supus analizei, acesta din urmă devenind nenecesar. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, trimitem proiectul de lege la votul final cu propunerea de respingere.

Stimaţi colegi,

Colega noastră de la Ministerul Sănătăţii ne cere permisiunea să discutăm şi proiectul de lege aflat la pct.39, considerând că este extrem de important.

Dacă aţi fi de acord să mai prelungim cu 5 minute şedinţa de astăzi.

Voci din sală:

Da.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii.

Aveţi cuvântul din partea ministerului.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi parlamentari,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 22/1992, devenită Legea nr.114 din 1992 care se referă la finanţarea ocrotirii sănătăţii şi familiei, aceasta a necesitat mai multe modificări, determinate de prevederile Legii nr.145/1997 şi Legea nr.100/1998. Este nevoie în sistemul sanitar de noi surse de finanţare, în special pentru programele de sănătate care se derulează.

În acest sens, a apărut şi Ordonanţa Guvernului nr.51/2000 şi Ordonanţa Guvernului nr. 135/2000. Acestea două au fost cuprinse în textul raportului din Ordonanţa Guvernului nr. 109 care este în faţa domniilor voastre, însă ineditul a fost creat de Ordonanţa Guvernului nr. 135 în care, la anexă la pct.9, apărea sângele ca medicament şi în această situaţie unitatea ajungea la costul de 4 milioane.

Sigur, în ţările europene acest sistem de plată a sângelui nu există. De asemenea, dispărând fondul special al Ministerul Sănătăţii şi Familiei prin Legea bugetului de stat am găsit normală înlocuirea sintagmei "mijloace extrabugetare", care apare în textul Ordonanţei Guvernului nr. 109/1999 cu sintagma "sume extrabugetare" pentru că din sume se pot procura mijloace extrabugetare.

Raportat la avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi raportul Comisiei pentru sănătate, din 17 mai 2001, supunem atenţiei dumneavoastră aprobarea acestei ordonanţe de guvern şi respingerea celorlalte două, respectiv: 51/2000 şi 135/2000, prevederile acestora fiind integrate în această ordonanţă, în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, doamna Luminiţa Gheorghiu.

Trecem la dezbaterea pe puncte a raportului comun al celor două comisii de buget-finanţe şi respectiv de sănătate.

Dacă la pct. 1 aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.2.Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.3. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.4. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.5. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.6. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.7. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.8. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.9. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.10. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.11. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.12. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.13. Vă mulţumesc. Adoptat.

Pct.14, respectiv anexa la textul ordonanţei. Vă mulţumesc. Adoptat.

Cu aceasta am epuizat raportul şi trimitem legea spre votul final.

Stimaţi colegi,

Aici se încheie lucrările şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc foarte mult pentru aplomb.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,40.