Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 iunie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 iunie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 iunie 2001
|
Şedinţa a început la ora 16,49. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Mihai Năstase şi Constantin Niţă, secretari. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să vă luaţi locurile în sală pentru a putea începe lucrările. Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 244, sunt absenţi 101, dintre care 25 participă la alte acţiuni parlamentare. Daţi-mi voie întâi să rezolvăm câteva chestiuni administrative. Vă prezint întâi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor care urmează să fie avizate de comisiile permanente. 1. Proiectul de Lege privind asistenţa judiciară internaţională în materie penală, primit de la Guvern. Repet rugămintea de a vă relua locurile în băncile dumneavoastră pentru a putea continua în ordine şedinţa. Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 2 iulie 2001. 2. Proiectul de Lege asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 2 iulie 2001. 3. Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Răchiţele, judeţul Cluj, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 iulie 2001. 4. Propunerea legislativă privind instituirea stagiului de practică pentru studenţi, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca. Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 iulie 2001. 5. Proiectul de Lege privind comerţul electronic, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2001. S-a adoptat de către Comitetul ordinii de zi procedură de urgenţă. 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuinţelor de serviciu necesare personalului ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriulu şi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2001 privind aprobarea achiziţiei unui imobil de către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarle comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 10. Proiectul de Lege privind Statutul aleşilor locali, adoptat de Senat în şedinţa din 4 iunie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comsia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe, bănci. Termenul de depunere a raportului: 27 iunie 2001. 11. Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii comunei Unirea, judeţul Hunedoara, adoptat de Senat în şedinţa din 28 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 27 iunie 2001. 12. Propunera legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de domnul deputat Szekely Ervin Zoltan. Cu această propunere legislativă a fost sesizată: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 27 iunie 2001. 13. Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, adoptat de Senat în şedinţa din 31 mai 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru aviz, Comisia pentru buget, finanţe, bănci. Termenul de depunere a raportului: 21 iunie 2001. |
|||||
|
|
Notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii. |
|
|||
|
|
Constituirea unor comisii de mediere. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Au fost propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Sandu Ion Florentin de la PDSR, Palade Doru Dumitru şi Buzea Cristian Valeriu de la PRM, Anton Marin de la PNL şi Erdei Dolóczki István de la UDMR. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/1999 privind soluţionarea obiecţiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere, având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale. Din partea PDSR-ului au fost propuşi: Băncescu Ioan, Selagea Constantin, Ciupercă Vasile Silvan şi Miţaru Anton; din partea PRM-ului: Creţ Nicoară şi Şnaider Paul; iar din partea Grupului parlamentar al PD, Videanu Adrian. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă, dacă sunt voturi? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plată a impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naţionale Aeroportul Internaţional Otopeni, destinate acoperirii cheltuielilor de investiţii şi avansului pentru modernizarea aceluiaşi aeroport. Au fost propuşi: Bercăroiu Victor, Boabeş Dumitru şi Selagea Constantin de la PDSR, Holtea Iancu - PRM, Săpunaru Nini - Partidul Naţional Liberal, Birtalan Akos - UDMR şi Ignat Miron - minorităţi naţionale. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Ultima comisie, cea cu privire la medierea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 251/2000 pentru modificarea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. Au fost propuşi: Marin Gheorghe, Lepădatu Lucia Cornelia, Giuglea Ştefan de la PDSR, Stanciu Zisu - Partidul România Mare, Purceld Octavian Mircea - PRM, Cladovan Teodor - PD şi Pop Napoleon - PNL. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Intrăm în ordinea de zi şi luăm în dezbatere proiectele în ordinea prevăzută, începând cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraşului Sulina, judeţul Tulcea, şi a zonei înconjurătoare, ca zonă de interes naţional. Vă rog să urmăriţi raportul de mediere. Cuprinde un singur punct, care este varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la această variantă? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune raportul final şedinţei de vot de mâine. |
|
|||
|
|
Al doilea raport, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2001 pentru modificarea Legii nr. 95/1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului de la Krivoi-Rog. La punctul 1 se propune de către Comisia de mediere textul Camerei Deputaţilor, în consecinţă, nu se fac discuţii şi nici vot. La punctul 2, tot textul Camerei Deputaţilor, nu se fac discuţii şi nu se supune la vot, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor. Al treilea punct, tot de la Camera Deputaţilor este. Aşa a propus Comisia de mediere. Deci nu se fac dezbateri, nici nu se supune la vot. Raportul final îl vom supune votului în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei care se referă la două puncte. La punctul 1, Comisia de mediere propune textul Camerei Deputaţilor, deci după Regulamentul nostru nu se fac dezbateri şi nici vot. Punctele 2 şi 3 tot varianta Camerei Deputaţilor, în consecinţă, nu se supune la vot. Raportul final va fi, însă, supus votului în şedinţa de mâine. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalarea examenului de capacitate pentru promoţiile anterioare anului 1999. Urmăriţi, vă rog, raportul Comisiei de mediere. La art. 1, Comisia de mediere ne propune un text comun. Dacă aveţi observaţii la acest text? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 2, comisia ne propune în unanimitate textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vom supune şi acest raport de mediere votului final de mâine. |
|
|||
|
|
Punctul 6. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Vă rog să luaţi raportul. Poftiţi, domnule deputat. O problemă de procedură. |
|
|||
|
Nu este neapărat o problemă de procedură. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În legislatura trecută, atât în comisia de specialitate, în Comisia de cultură, cât şi în plen, am atras atenţia asupra unei chestiuni care persistă, din păcate, după părerea mea. Şi în raportul pe care-l discutăm astăzi şi intervenţia mea este, dacă vreţi, una, hai să spunem autorizată, ştiu că în Camera Deputaţilor mai există un singur coleg care este arheolog, domnul Radu Ciuceanu. După cum vedeţi, ordonanţa se numeşte Ordonanţa nr. 43 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Arătam anul trecut, arăt şi de data aceasta, arătam şi în plen şi în comisie că erau oarecare suspiciuni că lista care este propusă la anexă, din cinci situri, dacă îmi aduc bine aminte, nu este o chestiune obiectivă. Şi acum ridic această chestiune, care este de fond, de principiu. Şi întreb acum, cum am întrebat şi cu alte ocazii, de exemplu, situl aşezării de la Cucuteni nu este trecut, Adamclisi, pentru că o văd pe doamna deputat care reprezintă judeţul Constanţa, nu este trecut. Sunt foarte multe alte situri care sunt trecute, iar două cel puţin dintre aceste situri chiar că nu trebuiau să fie incluse aici. Spuneam atunci, spun şi acum că nu este firesc să se dea o ordonanţă de urgenţă, cu atât mai mult cu cât există unele suspiciuni şi am spus şi atunci când eram parlamentar... |
|||||
|
Domnule deputat, îmi cer scuze că vă întrerup. Suntem la un raport de mediere, deci nu facem dezbateri pe fond. Putem discuta după Regulament cuprinsul textelor prevăzute în raportul de mediere, deci textele propuse de Comisia de mediere. Dumneavoastră ne propuneţi dezbateri generale, care nu sunt admise în cadrul rapoartelor de mediere. Vă rog frumos. V-aş ruga să vă concentraţi când vom ajunge la un punct de vedere pe care dumneavoastră îl contestaţi sau aveţi o altă opinie decât Comisia de mediere, spuneţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, În primul rând, eu vroiam să atrag atenţia tuturor colegilor parlamentari, pentru că toţi reprezentăm judeţe, că nu este corect, şi le dădeam acest răgaz până când s-ar fi votat anexa, cu care nu am fost de acord şi nu sunt de acord, nu este corect să avem doar acele situri protejate prin această lege. Apoi, conform art. 26, coroborat cu art. 94 şi 95, cel puţin după ştiinţa mea, pot fi discuţii generale şi atunci când sunt rapoarte de mediere. Şi aş fi vrut să-mi continui expunerea; vedeţi, nu este câtuşi de puţin o discuţie politică, este o lege care protejează patrimoniul cultural şi sigur că aici putem discuta în ce măsură Ministerul de Interne, autorităţile locale trebuie implicaţi în această lege, raportul de mediere comportă o serie de discuţii. Am să intervin când va veni momentul, dar, repet, conform art. 26, coroborat cu 94 şi 95 pot fi şi discuţii generale. Nu am vrut decât, cu această ocazie, să subliniez, pentru toţi colegii care reprezintă judeţe, pentru că am convingerea că toţi ştiu că sunt situri arheologice de o deosebită importanţă, care nu sunt trecute pe această listă şi chestia aceasta am spus-o şi acum 6 luni şi acum 8 luni. Nu este o chestiune de politică, încă o dată spun. |
|||||
|
Domnule deputat, eu vreau să vă risipesc o parte din îngrijorările dumneavoastră, să vă sugerez să vă uitaţi la pct. 30 din raport şi veţi constata acolo, cu bucurie, că anexa de care vorbiţi a fost abrogată şi, ca atare, lista cu siturile va fi stabilită de Guvern şi acolo puteţi interveni, reprezentanţii fiecărei regiuni ca să... Deci, uitaţi-vă, anexa a fost abrogată, dar discutăm atunci când ajungem la anexe. |
|||||
|
Este la art. 31 din raport. |
|||||
|
Nu contează unde, dar a fost abrogată. Poftiţi, domnule Gheorghiof. |
|||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Pe procedură, domnule preşedinte, întrucât aţi lăsat impresia că atunci când discutam art.126 nu trebuie să avem în vedere trimiterea pe care o face art.126 alin. 4 la prevederile art. 80 şi art. 103 din Regulamentul nostru, care spune că: "atunci când se discută raportul de mediere se respectă toate procedurile care pornesc de la art. 80", inclusiv discuţiile şi discuţia care a antamat-o colegul meu, domnul deputat Haşotti. Deci, vă rog să respectăm procedurile exacte, aşa cum sunt prevăzute ele în Regulament pentru că noi nu facem aici nici voia noastră, ci voia Regulamentului, voia celui care, de fapt, a iniţiat acest Regulament şi l-a votat în perioada respectivă. Ştim cine a fost şi facem voia lui. |
|||||
|
Am înţeles, domnule deputat. Ţineţi, totuşi, cont că l-am lăsat pe colegul dumneavoastră să vorbească şi haideţi să ţinem cont şi de practica care a existat acum, cu privire la discutarea rapoartelor de mediere. În acest spirit, vă rog să vă uitaţi la pct. 1 din raportul Comisiei de mediere, unde comisia ne-a propus textul Senatului. Dacă aveţi observaţii la varianta Senatului? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Votat punctul 1 în unanimitate, respectiv varianta Senatului. Vă rog să observaţi că această variantă de la pct. 1 este valabilă pentru litera b), pentru literea i), pentru litera i.i). La litera c) de la art. 2, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. Vă rog să mă urmăriţi. Fiind vorba de textul Camerei Deputaţilor, după Regulamentul nostru nu se mai pune la vot, deci nu se fac dezbateri. La lit. d), urmăriţi, vă rog, pct. 4 din raport. Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? La litera? b). Poftiţi. Care se referă la definirea termenului de descoperire arheologică. |
|||||
|
Da, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc. Sper că nu o să-mi luaţi şi de data aceasta în nume de rău intervenţia. La litera d) eu aş pleda pentru varianta Camerei Deputaţilor, pentru că se arată că prin descoperirea arheologică se înţelege evidenţierea prin intermediul "săpăturii" şi este "descoperire" şi nu ... "descoperire şi săpăturilor". Este o concordanţă firească, cred. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă uitaţi şi la textul Camerei Deputaţilor, pe care-l susţine colegul nostru. Deocamdată, după Regulament, eu supun votului dumneavoastră textul Comisiei de mediere. Cine este pentru textul Comisiei de mediere, la pagina 4, cu privire la lit. d)? Vă rog să vă exprimaţi votul. Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 21. Contestaţi majoritatea? Domnule Puiu Haşotti, cu majoritate de voturi a fost adoptat textul Senatului. La lit. e), domnule Haşotti, poftiţi. |
|||||
|
Vorbesc ca specialist. |
|||||
|
Vă rog să vă exprimaţi şi ca deputat, nu numai ca specialist. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La lit. e) se propune varianta Senatului şi se adaugă vocabula "atestată". Eu nu am fost în comisia de mediere, dar cercetarea arheologică se face doar în baza unei atestări pe care o emite comisia naţională, Comisia de arheologie şi Ministerul Culturii. Nu pot fi cercetări arheologice neatestate. Cercetarea arheologică se face în baza unei autorizaţii pe care orice arheolog, muzeograf, cercetător la Institutul Academiei sau în altă parte o face. Nu se poate altfel. Prin urmare, eu ori propun textul Camerei Deputaţilor, ori să ni se ofere o explicaţie, ce înseamnă cercetarea arheologică atestată? Pentru că altfel, o cercetare arheologică neatestată înseamnă piraterie arheologică şi cade sub incidenţa legii. |
|||||
|
Am înţeles. Este cineva din partea Ministerului Culturii? Cine susţine din partea Guvernului proiectul acesta, domnule Gaspar? Domnule ministru pentru relaţia cu Parlamentul, este cineva de la Ministerul Culturii? Poftiţi. Domnul ministru pentru relaţia cu Parlamentul. |
|||||
|
Eu cred că dacă citim textul cu mai multă atenţie o să vedem că aceast cuvânt "atestată" este motivat. Citiţi textul. "Prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri din patrimoniul arheologic, ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau ale acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată". Deci, nu cele întâmplătoare, cele care sunt atestate. |
|||||
|
Tocmai pornind de la definiţie, cu descoperirea arheologică întâmplătoare se vrea să se dea o autenticitate mai mare. Deci, este un cuvânt, dacă vreţi, în plus, dar el nu strică. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Îmi pare bine că a venit şi domnul Radu Ciuceanu, care este arheolog. Încă o dată spun: cercetarea arheologică nu este atestată sau neatestată; cercetarea arheologică se face numai în baza unei atestări pe care arheologul o are de la Ministerul Culturii, prin comisie. Nu există cercetare arheologică atestată şi neatestată. Cea neatestată este piraterie. Încă o dată vă spun: măcar aici să aveţi, cum să vă zic, o minimă îngăduinţă, că vă vorbesc în calitate de specialist, nu de altceva. |
|||||
|
Domnule deputat, explicaţi-ne care este pericolul dacă se adaugă, din grijă prea mare, ca să nu se bage oricine în treaba aceasta... |
|||||
|
Nu are sens. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră textul Senatului de la lit. e). Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotriva textului Senatului? 29. Se abţine cineva? Nu sunt abţineri. Stimaţi colegi, Haideţi, ca să nu ne mai jucăm de-a votul pentru, deoarece colegii noştri care sunt mai puţin reprezentaţi în Parlament au impresia că dumneavoastră, cei de aici sunteţi şi mai puţini. Cine este pentru? Ca să nu mai avem contestaţii aşa, doar de dragul de a prelungi dezbaterile. Vă rog, rămâneţi cu mâinile ridicate, pentru că nu s-a numărat pe partea aceasta. 118 voturi pentru. Cine este împotrivă? 27 voturi împotrivă. Abţineri? Deci, 118 voturi pentru, 27 împotrivă şi o abţinere. Domnul Gheorghiof. |
|||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Pe procedură. Aţi spus prezenţi 244. Trebuie, pentru ca să treacă, 124 voturi. Aţi spus 118. |
|||||
|
Domnule Gheorghiof, vreţi să mai faceţi puţină aritmetică, din aceasta elementară, aici? Deci, sunt 118 voturi pentru... |
|||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Eu înţeleg să vă respect şi nu o să spun nici dumneavoastră să faceţi o aritmetică elementară. O să spun doar că aţi comunicat 244 de oameni prezenţi, potrivit Regulamentului spuneţi jumătate plus unu. Jumătate plus unu înseamnă cât ... Şi dumneavoastră aţi spus 118. |
|||||
|
Stimate coleg Gheorghiof, dumneavoastră sunteţi un parlamentar mai vechi decât mine şi aţi văzut în decursul timpului că există o nefirească diferenţă, care ne este nouă imputabilă, între numărul celor care se semnează şi al celor care sunt prezenţi în sală. Dacă vreţi, facem apelul. Iar punctele acestea nu se adoptă cu majoritatea simplă, ci cu majoritatea celor care sunt în sală prezenţi. |
|||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Nu am cerut cvorum pentru că bănuiam că suntem toţi de bună credinţă şi dumneavoastră aţi anunţat prezenţi 244. |
|||||
|
La începutul şedinţei! |
|||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: La începutul şedinţei. Păi, trebuie să respectăm ce aţi anunţat dumneavoastră şi să spunem că într-adevăr în sală sunt ceea ce dumneavoastră aţi spus: 244. Mergând la vot, veţi observa că atunci când face trimitere la vot, Regulamentul nostru, care după cum am spus, nu este litera nostră, este litera celor care l-au iniţiat şi l-au votat într-o altă legislatură, spune că trebuie să fie votul majorităţii deputaţilor prezenţi. |
|||||
|
Domnule Gheorghiof, serios, chiar vreţi să vă amintesc mai multe lucruri? Că sunt câteodată chiar atâţia prezenţi şi nu votează toţi? Dumneavoastră contestaţi majoritatea celor care au votat pentru varianta Senatului? |
|||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Aţi spus 118. Eu nu contest. Aţi spus 118. Trebuia să aveţi, pentru ca să treacă, 123 voturi. |
|||||
|
Atâţia şi-au exprimat votul. Ce să fac dacă unii nu votează? Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În principiu, domnul deputat Gheorghiof are dreptate. După cutuma parlamentară, în sală se întâmplă următoarele stări: un deputat votează pentru, votează împotrivă, se abţine sau nu îşi exprimă nicidecum opţiunea. Conform cutumei, cei care nu îşi exprimă nicidecum opţiunea sunt consideraţi a fi prezenţi, deci se socoteşte la totalul prezenţei şi trebuie neapărat realizată majoritatea celor prezenţi. Cred că soluţia în această situaţie este foarte simplă, pentru a nu cădea în capcana noastră, domnule preşedinte. Eu v-aş solicita, în numele grupului nostru parlamentar, ca cei doi secretari să numere exact colegii deputaţi care sunt în sala de şedinţă şi să refacem votul la articolul anterior. Şi, atunci, o să ştim exact numărul colegilor care sunt în sala de şedinţă şi o să putem să aflăm foarte clar majoritatea necesară pentru a adopta textul raportului de mediere. Deci, v-aş susţine această soluţie: secretarii să verifice, fără să facă apel nominal, pur şi simplu prin numărare, numărul colegilor prezenţi şi, apoi, să refacem votul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Solicitaţi repetarea votului? Da. Deci, vă rog să urmăriţi raportul, la pag. 4. Cine este pentru varianta Senatului cu privire la lit. e)? Vă rog să voteze toată lumea! Vă rugăm frumos, lăsaţi alte activităţi tehnice din sală, ca să îşi poată exprima deputaţii votul! Exprimaţi-vă votul, vă rog frumos, că nu au numărat bine secretarii! |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Am amorţit de când tot îl exprimăm... |
|||||
|
157 de voturi pentru. Împotrivă? 37 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 157 voturi pentru, 37 voturi împotrivă şi 4 abţineri, s-a adoptat punctul de vedere al Senatului. Şi l-aş ruga pe domnul Gheorghiof să nu mai facă confuzie între cvorumul care ne trebuie la votul final şi cvorumul de la punctele... V-am dat şi un drept la replică, cu ocazia aceasta. Lucrările se pot întrerupe şi prelungi în diverse chipuri, stimate coleg. |
|||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc că mi-aţi dat dreptul la replică, dar nu înţeleg să uzez de el. |
|||||
|
La pct. g) de la pag. 4 din raport, comisia ne propune textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? 157 voturi pentru. Împotrivă? 36 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. S-a adoptat punctul de vedere al Senatului. La lit. i), de asemenea de la pag. 6, comisia ne propune textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? 1 vot de la Eximbank, care e împotriva arheologiei! Abţineri? Cu 1 singur vot împotrivă, s-a adoptat punctul de vedere al Senatului. La pct. I de la pag. 6, dacă sunt comentarii? Poftiţi. Domnul deputat Haşotti. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Cred că, de data aceasta, se va risipi orice urmă de îndoială... Voci din sală: A cui? |
|||||
|
Chiar şi a dumneavoastră! Se propune varianta Senatului, care arată, incă o dată spun: "Acţiunile umane, altele decât cercetarea arheologică atestată". Şi, iertaţi-mă că sunt insistent, nu există cercetare arheologică neatestată! Cercetarea arheologică se face numai în baza unei atestări pe care arheologul o primeşte! Prin urmare, varianta Camerei este cea raţională. Şi îmi pare rău că trebuie să vă reamintesc, dar aţi votat greşit, pentru că, în sfârşit, maşina de vot funcţionează. Măcar acum, cred că este momentul să se poată reveni. Pentru că, încă o dată spun, nu se poate face o cercetare arheologică în afara unui atestat pe care un arheolog, muzeograf, cercetător ş.a.m.d. îl are. |
|||||
|
Aţi auzit argumentele domnului deputat Puiu Haşotti împotriva termenului "atestat". Domnule deputat Sassu, poftiţi. |
|||||
|
Aş vrea să spun un singur lucru. Ideea că introducem cercetarea arheologică atestată dă loc la posibilitatea existenţei unei cercetări arheologice neatestate. Există un singur fel de cercetare arheologică, e vorba de "cercetare", şi lucrul acesta se întâmplă în toate domeniile. Nu e vorba numai de arheologie, e vorba de orice fel de domeniu. Există un atestat şi persoanele respective pot face o astfel de cercetare. Cu atât mai mult în cazul arheologic, unde este vorba de valori naţionale şi în care o cercetare, presupusă neatestată sau a unor oameni care nu au calificare să o facă, poate duce la distrugere de bunuri de importanţă naţională. Deci, repet, ideea că punem aici "atestată", care pare a fi un lucru în plus care nu strică, ne poate crea impresia că poate exista şi alt fel de cercetare, "neatestată". Şi, repet, e vorba de bunuri naţionale şi nu cred că putem să fim indiferenţi faţă de o astfel de chestiune. E vorba de situri istorice, e vorba de monumente arheologice ş.a.m.d., la care, dacă acestea suferă o intervenţie din partea unor persoane neavizate, neatestate, se poate duce la distrugeri irecuperabile, despre asta este vorba. Deci ideea "atestată" este nu numai în plus, dar creează impresia că există şi o altfel de cercetare. Or, tocmai despre asta este vorba şi de aceea textul propus de noi este cel corect şi nu cel în care se introduce "atestatul". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule Sassu, nu vă supăraţi, toată argumentarea dumneavoastră pledează pentru a apăra valorile, pentru a elimina impostura. Şi tocmai de aceea, pentru a elimina impostura, s-a spus că nu orice cercetare, făcută de amatori sau de... Sigur că, logic, nu ar trebui să fie făcută de oricine, dar pentru a elimina o asemenea incertitudine s-a propus textul. |
|||||
|
Aveţi dreptate, dar, repet, există aeastă posibilitate creată, ca să existe ideea că poate fi şi altfel de cercetare, în afara acestei legi. O cercetare neatestată, făcută de persoane neatestate, despre asta e vorba. Or, spun încă o dată, în acest domeniu nu există decât un singur fel de cercetare posibilă: cea făcută de persoane atestate, nu altfel de persoane. Şi, atunci, pentru a elimina această idee, textul original este cel bun, fără "atestată". Despre asta era vorba, discutăm de acelaşi lucru, însă, hai să găsim ceea ce poate fi util şi poate elimina această posibilitate de intervenţie a unor persoane neavizate, neatestate pe domeniul acesta. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă rog să-l ascultăm şi pe domnul profesor Radu Ciuceanu. |
|||||
|
Domnule prezident, Doamnelor şi domnilor colegi, Am impresia că ne irosim şi timpul şi poate chiar şi nervii. Cred că aceste probleme au fost de mult timp dezbătute, cred că de mult astfel de mici şicane au fost ridicate în practica arheologiei. Nici nu se poate concepe o săpătură arheologică fără o atestare a celui care o conduce şi fără a se omologa într-un plan naţional de cercetare. O descoperire poate fi făcută şi de un cioban şi, slavă Domnului, avem exemplul celui care a descoperit Tezaurul de la Pietroasele. Tocmai de această întâmplare trebuie să ne ferim, printr-o legislaţie corectă, severă. Mai mult ca oriunde, în cercetarea arheologică se impune atestarea, se impune specialistul. Altfel, putem avea grele pierderi, pe care trebuie să le înţelegem, sunt irecuperabile. Şi nu e timpul acum să vă spun, ca arheolog bătrân, cam ce s-a pierdut, ce s-a irosit în zeci de ani, de când aventura arheologică, în sensul negativ şi nu pozitiv, s-a desfăşurat pe meleagurile ţării noastre. Orice discuţie care ar relativiza problema atestării cred că este inutilă. Numai specialiştii îşi spun cuvântul şi, în tagma noastră, a arheologilor, numai cei care au lucrat în situri şi în spatele cărora zac zeci de ani de practică. Restul este vorbărie, restul este stare de periculozitate, este ceea ce putem spune noi, o invitaţie la distrugerea patrimoniului naţional. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Are cuvântul domnul deputat Firczak. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea să vă rog să susţineţi în această problemă varianta Senatului. Şi, aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, domnul profesor Ciuceanu, poate, în arheologie, este mai mult nevoie, decât în orice alt domeniu, de atestare. Tocmai pentru că după 1990 s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat şi mă refer aici, în primul rând, la Munţii Orăştiei, dar nu numai. Acea expoziţie la care am avut plăcerea să vă invit pe domniile voastre şi care trebuia să tragă un semnal de alarmă, organizată aici, în Sala Constantin Brâncuşi, "Tezaurul arheologic în pericol", tocmai aceste aspecte vroia să le lămurească. Practic, prin noua Ordonanţă nr. 43, se instituie şi Registrul arhologic, prin care o persoană, indiferent dacă este sau nu absolventă a facultăţii de istorie şi doreşte să execute săpături arheologice, nu o poate face, decât dacă are atestarea în calitatea de arheolog şi este inclusă în Registrul arheologic. Mai mult decât atât, patrimoniul naţional are nevoie ca de aer de această ordonanţă! Dacă ea nu va trece, atunci, din nou, tezaurul arheologic este în pericol şi continuă jaful care a fost până în prezent. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi... (Domnul deputat Puiu Haşotti solicită să i se acorde din nou cuvântul.) S-a discutat la al doilea punct acelaşi lucru şi am senzaţia că se încearcă puţin forţarea notei. Aţi ascultat de două ori argumentele împotriva noţiunii de "cercetare arheologică atestată", supun votului dumneavoastră din nou textul Senatului la pct. I de la pag. 6. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul! Stimaţi colegi, vă rog să participaţi la lucrări şi să fiţi atenţi, să vă exprimaţi votul! Au votat 115 deputaţi pentru. Împotriva punctului de vedere al Senatului? 42 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Constat că nu se participă la vot, dar acesta este rezultatul: 115 voturi pentru, 42 împotrivă şi 1 abţinere. La pct. II, textul Camerei Deputaţilor. Din păcate, după regulament, stimate domnule Haşotti, nu vă pot da cuvântul, pentru că textele propuse de Camera Deputaţilor nu se mai supun dezbaterii şi nici votului. |
|||||
|
E o chestiune de procedură, vreau să vă demonstrez că s-a greşit. |
|||||
|
Asta e o chestiune de fond deja, nu-i de procedură. |
|||||
|
Numai 10 secunde, vă rog să aveţi bunăvoinţa! |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc mult de tot, domnule preşedinte. Era dovada faptului că s-a greşit înainte. Şi daţi-mi voie să vă spun că, poate, sunt cel mai interesat dintre toţi cei de faţă într-o lege bună, nu este nimic altceva. Ia uitaţi, aici s-a adoptat textul Camerei Deputaţilor, care spune aşa: "Acţiunea factorilor naturali, cum ar fi seismul, alunecările de teren, inundaţii, eroziunea solului ş.a. şi în cazul cărora este necesară o cercetare arheologică... fără "atestată" în vederea înregistrării şi valorificării ştiinţifice". Renunţ să mai fac orice fel de alt comentariu, quod erat demonstrandum, cred că este, pur şi simplu, vorba de rea voinţă! |
|||||
|
Vă rog, totuşi, să observaţi că sunt ipoteze distincte. Unde s-a spus "atestat" era vorba de luat o decizie, iar aici e o ipoteză, doar, de lucru. (Domnul Haşotti protestează împotriva acestei interpretări.) Stimate coleg, termenul acesta l-au propus în comisiile de specialitate organele specializate ale Ministerului Culturii! |
|||||
|
Domnul Puiu Haşotti (din sală): Şi eu sunt specialist! |
|||||
|
Nu vă contest acest lucru, dar sunt obligat, după regulament, să supun votului o soluţie sau alta. Iar lal pct. II nu pot să supun votului potrivit regulamentului, pentru că e punctul de vedere al Camerei Deputaţilor. Ca şi la primul alineat de la pag. 7, tot Camera Deputaţilor. La pct. 2 din raport, cel care este la pag. 8, cu privire la art. I pct. 2, ni se propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se fac dezbateri şi nici nu se supune la vot. La alin. 2 al art. 4, comisia ne propune text comun şi sunt obligat să-i dau cuvântul domnului Haşotti. Poftiţi! |
|||||
|
Domnul Florin Georgescu (din sală): Nu mai plecaţi, staţi lângă microfon! |
|||||
|
Stimaţi colegi de la Partidul Liberal, Vă spun că după legea aceasta urmează Legea Curţii de Conturi, unde aveţi mai mult interes. Văd că vă epuizaţi timpul de dezbatere aici... Voci din sală. Asta şi vor! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Îmi pare rău că distinsul şi fermecătorul coleg, domnul deputat Florin Georgescu, nu conduce lucrările, că mi-a propus adineaori să stau numai la microfon. Aş face-o cu plăcere, mai ales dacă plenul ar da dovadă de puţină bunăvoinţă. Se spune aici, în textul iniţial (pe care, vă repet, l-am criticat şi în comisie şi în plen), despre "serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii". Proiectul de lege, vreau să vă spun, vorbea despre "inspectoratele pentru cultură", care s-au numit aşa până la schimbarea guvernării, acum se numesc "direcţii pentru cultură, culte şi patrimoniu", în 2004, cel mai târziu, probabil, iarăşi îşi vor schimba numele... Nu credeţi că trebuie să rămânem la varianta Camerei, în care se desemnează în mod generic: "Serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii"? Aşa cum era la varianta Camerei, care, vă repet, corectase varianta propusă de Guvern, de Guvernul de până în anul 2000. Este o denumire generică care convine mult mai mult, nu va trebui să modificăm legea în 2004, este şi mai acoperitoare, cred. |
|||||
|
Domnul Firtzak. Aş dori ca cineva de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, eventual, să facă precizarea necesară, pentru eliminarea incertitudinilor. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Domnul profesor Haşotti are perfectă dreptate, sunt serviciile descentralizate ale Ministerului Culturii. Dar, aici, vreau să fac o singură observaţie: în teritoriu, Ministerul Culturii nu are decât un singur serviciu descentralizat Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional. Şi, atunci, de ce să ne scărpinăm cu mâna stângă la urechea dreaptă şi să spunem "serviciile descentralizate", când este unul singur, şi să nu-i spunem la modul concret, pentru ca omul care se izbeşte de această lege să ştie cu ce instituţie are de a face? Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul vicepreşedinte Duvăz. |
|||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi şi stimate coleg, Nu am intenţia să vă provoc, dar în general, într-o lege, se fac specificaţii în legătură cu instituţiile statului, fără ca ele să fie denumite. Chiar şi în care vorbim uneori de ministere, acestea nu sunt numite aşa cum se numesc într-o guvernare, pentru că ele pot fi modificate la instalarea altui Guvern. Din cauza aceasta nu nominalizăm cum se numeşte acest serviciu, ci ne referim la sensul generic: "servicii descentralizate ale Ministerului Culturii". Deci, iată, aici, cel puţin, nominalizăm ministerul, ceea ce, la urma urmei, este şi acesta un exces în acţiunea de legiferare. Acesta este motivul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Putem continua discuţia pe această rigoare aparentă până epuizăm tot timpul destinat acestei şedinţe. Eu aş vrea să vă reamintesc că se practică ambele soluţii: atunci când serviciul este nominalizat, aşa cum s-a făcut aici, "Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţean", care este denumirea actuală, dacă ulterior se va schimba, în mod automat, îşi preia atribuţiile acel serviciu. Eu zic să nu intrăm în divergenţă cu Senatul, neadoptând un punct de vedere care a fost discutat mai aşezat decât o facem noi acum de către comisia de mediere. Şi, în consecinţă, aş îndrăzni să vă propun să încheiem dezbaterile aici şi să propun spre vot textul comun al comisiei de mediere. |
|||||
|
O precizare vreau să fac. |
|||||
|
Vă rog. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că în comisia de mediere, atunci când am discutat acest raport, cvasitotalitatea punctelor aflate în divergenţă au fost adoptate în unanimitate. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Cine este pentru textul comun de la pag. 8 alin. 2 al art. 4? Vă rog să vă exprimaţi votul, ca să putem număra! 109 voturi pentru. Împotrivă? Nu votaţi cu două mâini, domnule Stroe! Aţi votat cu două mâini! 30 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 109 voturi pentru, 30 contra şi 10 abţineri, s-a adoptat textul comun. La pct. 3 din raportul comisiei de mediere ni se propune textul Senatului, în unanimitate. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? 114 voturi pentru. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? 16 abţineri. S-a adoptat pct. 3 cu 114 voturi pentru, 10 împotrivă şi 16 abţineri. La pct.4, tot varianta Senatului ne propune comisia de mediere. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru varianta Senatului la pct.4 din raportul de mediere? |
|||||
|
Domnul Puiu Haşotti (din sală): Vă rog, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnule Haşotti, eu am întrebat de două ori dacă sunt observaţii la pct.4. Am trecut la vot. |
|||||
|
Domnul Puiu Haşotti (din sală): Domnule preşedinte, dar am o intervenţie foarte scurtă. Aveam mâna sus. Sunt două texte care se contrazic. |
|||||
|
Eu vă rog totuşi să ne respectăm reciproc. În timp ce colegii de lângă dumneavoastră votau deja împotrivă sau pentru, am întrebat foarte clar. În timp ce număr voturile, dumneavoastră interveniţi?! |
|||||
|
Domnul Puiu Haşotti (din sală): La pct.4 am obiecţii. |
|||||
|
Domnule coleg, Pentru că nu îmi plac discuţiile contradictorii, vă dau cuvântul, dar v-aş ruga totuşi să ne respectăm mai mult unii pe ceilalţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, În primul rând, vreau să vă mulţumesc. În al doilea rând, daţi-mi voie să vă asigur de tot respectul pe care vi-l datorez, şi vi-l datorez pe bună dreptate. În al treilea rând, daţi-ne totuşi voie să apreciem unde trebuie să intervenim, atât în calitate de parlamentari, cât şi în numele grupului parlamentar. Pentru a nu fi suspectat de felonie, şi aşa vorbim de patrimoniu arheologic, vă voi spune că la pct.4 există un text nou propus de Senat care arată la alin.11: "Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente." Această prevedere este şi în Legea patrimoniului cultural mobil care a fost votată în legislatura trecută. Aceasta este o problemă. A doua problemă: vine în continuare, domnule preşedinte, următorul text chiar mai jos: "Certificatul de descărare de sarcină arheologică reprezintă actul administrativ emis în condiţiile prezentei ordonanţe prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic". Este exact aceeaşi idee de la alineatul precedent. Nu se poate aşa ceva! |
|||||
|
Domnule Firczak, dumneavoastră aţi fost în comisia de mediere? Poftiţi. |
|||||
|
Poate că într-un fel, domnule Haşotti, să zicem că aveţi dreptate: că se repetă o idee. Dar, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat din 1990 încoace, părerea mea este precizarea nu este superfluă, este chiar necesară. Mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Nu este vorba de ce s-a întâmplat. Vreau să vă spun că România este parte a Conferinţei de la Malta. Chiar în textul acestei legi se arată că noi acordăm legislaţia cu tot ceea ce înseamnă participarea României la această chestiune a protejării patrimoniului cultural, pentru că despre asta este vorba, nu ce s-a întâmplat înainte de 1989, ci ceea se întâmplă întotdeauna. Domnule deputat, daţi-mi voie să vă spun, cu tot respectul că nu ştiţi despre ce este vorba, iertaţi-mă. Şi înainte de 1989, dar şi oricând, chiar când această ştiinţă nu era, se făceau cercetări arheologice neadecvate. Nu vreau să fac acum teorie, pentru că ziceţi că trag de timp, dar această chestiune este valabilă nu în România şi nu după 1989, ci este valabilă peste tot în întreaga lume! |
|||||
|
Stimaţi colegi, Aţi audiat şi punctele de vedere ale domnului deputat Puiu Haşotti. Vă rog să urmăriţi cu atenţie pct.4, unde comisia de mediere ne propune textul Senatului la toate cele şapte alineate, inclusiv la alin.11. Dacă aveţi şi alte obiecţii la acest punct, pct.4. Nu aveţi. Cine este pentru pct.4 din raportul de mediere, în intregimea lui? Mulţumesc. 113 voturi pentru. Împotrivă? 20 de voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu 113 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, s-a adoptat pct.4 din raportul de mediere. S-a votat până la alin.7 care reprezintă punctul de vedere al Senatului. La alin.10 vă rog să urmăriţi pag.13 a raportului. Comisia ne propune text comun. Dacă aveţi observaţii la textul comun. Mulţumesc. Cine este pentru? Dacă sunt voturi împotrivă. Un vot împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 3 abţineri şi un vot împotrivă, s-a adoptat textul comun propus de comisia de mediere pentru alin.10. Pct.5, care cuprinde un articol nou, art.51. Domnule deputat Puiu Haşotti, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la acest punct care se prezintă la pag.14-16. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru că domnul coleg a intervenit cu foarte multă autoritate, eu doresc să pun această întrebare şi să mi se răspundă. Ce este personal necalificat? Cum adică, la o săpătură arheologică participă personal necalificat?! |
|||||
|
La sapă, domnule deputat. |
|||||
|
Să ştiţi că nu se mai face săpătură arheologică cu sapa. Îmi pare foarte rău. |
|||||
|
Ba da. Ca să nu se strice materialele arheologice. |
|||||
|
Doresc explicaţia aceasta, pentru că vă repet: în Legea patrimoniului cultural mobil, care cuprinde foarte multe prevederi din această lege şi care a fost trecută în legislatura trecută, sunt specificate şi aceste chestiuni referitoare la cercetarea arheologică propriu-zisă. Ce este personalul necalificat? |
|||||
|
Poftiţi, domnule Firczak. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt convins nu 100%, ci 1000% că distinsul profesor Haşotti ştie ce înseamnă personal necalificat pe un şantier arheologic, pentru că este un reputat arheolog. Eu nu sunt arheolog, dar am participat pe şantiere şi vă spun că există conducătorul şantierului, personalul de specialitate, iar personalul necalificat sunt cei care fac munca brută spală cioabele, adună pământul, îl dă la o parte, excavează, mătură şi aşa mai departe. |
|||||
|
Domnul Puiu Haşotti (din sală): Studenţi în practică sunt? |
|||||
|
Studenţi în practică sunt consideraţi printre, domnule Haşotti, ca să vă dau dreptate şi să vă dau satisfacţie. |
|||||
|
Deci definind ştiinţific şi noţiunea de muncitor necalificat, vă rog să-mi permiteţi să supun votului dumneavoastră textul Senatului cu privire la art.51. Cine este pentru? 134 voturi pentru. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. Cu 134 voturi pentru, 14 abţineri şi 4 voturi contra, s-a adoptat pct.5. Domnul deputat Georgescu are o intervenţie de procedură. Cu această intervenţie, trecem la pct.2 al ordinii de zi interpelări. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vreau să mulţumesc şi să apreciez în mod deosebit rigoarea ştiinţifică cu care colegii care au intervenit de la acest microfon au tratat problema protecţiei patrimoniului arheologic. Se simţea, într-adevăr, nevoia unei mai bune definiri şi clarificări a noţiunilor, pentru ca, pe baza acestei legi foarte bune, noua Curte de Conturi de la pct.8 de pe ordinea de zi să poată să controleze foarte profund problemele arheologiei româneşti. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): Procedură! |
|||||
|
Vă rog, să-i dăm atenţie domnului deputat. |
|||||
|
Domnilor colegi, Domnule preşedinte, Suntem totuşi colegi şi cred că faptul că, referitor la unul dintre colegii noştri care este un specialist în domeniu, recunoscut şi cu contribuţie în domeniul respectiv, care este preocupat ca o lege specifică să aibă un conţinut, un text cât mai bun, nu cred că este de natură să stârnească nici zâmbete, nici proteste. Ar trebui să fim obişnuiţi să lucrăm cât mai bine pe fiecare text, şi cred că încercarea de a aduce o contribuţie la această lege, a domeniului pe care îl reprezintă eventual în Parlament, este un lucru de salutat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Trecem la interpelări. Dacă cineva doreşte să ia cuvântul, îl poftesc la microfon. Trecem la răspunsuri la interpelări. Domnul deputat Ilie Merce va primi răspuns de la doamna Hildegard Puwak. |
|
|||
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sarcina mea este de a răspunde domnului deputat Ilie Merce la o interpelare adresată primului-ministru şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 4 iunie. Răspunsul nostru la întrebarea pe care domnul deputat a pus-o este următorul: Într-un sistem internaţional în care experimentăm vulnerabilităţi reciproce, dacă nu chiar inegale, deschiderea pieţelor şi creşterea volumului comerţului internaţional şi european aduc certe avantaje, dar sensibilizează şi graniţele în ceea ce priveşte o arie largă de ameninţări transnaţionale. Şocurile economice într-o parte a lumii pot conduce rapid la crize în alte zone, cu implicaţii profunde pentru securitatea celor mai vulnerabili. Chiar dacă nu atacă direct integritatea teritorială, impactul lor poate fi resimţit la nivel societal. Fără îndoială, combinaţia de teritorialitate şi legitimitate oferă încă statului un rol de pivot în structura sistemului global, chiar dacă ireversibilitatea procesului globalizării economiei şi societăţii ridică semne de întrebare asupra structurii viitoare a sistemului internaţional şi european. Ultimele decade au impus tot mai mult necesitatea redefinirii conceptului tradiţional al securităţii naţionale care privilegia statul şi accentua dimensiunea militară către o adaptare a conceptului la evoluţiile contemporane de pe scena relaţiilor internaţionale şi o abordare comprehensivă şi sistematică a conceptului. Multidimensionalitatea a devenit dominantă în discursul asupra securităţii. Astfel, atingem în prezent dimensiunea securităţii şi prin referire la termeni non-militari democraţie şi drepturile omului, aspectele sociale, relaţiile economice şi problematici legate de protecţia mediului. În acest context, opţiunea României pentru aderarea la Uniunea Europeană are relevanţă în planul economic, în privinţa competitivităţii, stabilităţii economice, participării la o piaţă extinsă, bunăstării economice. În ceea ce priveşte dimensiunea securităţii, România va deveni parte a unui cadru politic caracterizat prin stabilitate şi totodată parte a unui sistem de securitate european care ar conta mult în conceperea şi aplicarea politicilor de apărare. Una din priorităţile esenţiale ale Guvernului României este îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor României prin relansarea economiei naţionale, în contextul globalizării, luând în calcul fluxurile transnaţionale. Relansarea economică şi creşterea nivelului de trai sunt esenţa unor măsuri ferme incluse în programul de guvernare. Aceste măsuri au fost elaborate luând în considerare strategia naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu. Această strategie depusă la Bruxelles în anul 2000 reprezintă rezultatul unei confruntări de opinii libere, aprofundate şi constructive între participanţii la Comisia de fundamentare, alcătuită din reprezentanţi ai Executivului de atunci, experţi desemnaţi de partidele din coaliţa guvernamentală şi din opoziţie, de sindicate, patronate, organizaţii nonguvernamentale şi asociaţii profesionale, alte categorii de specialişti şi personalităţi ale vieţii publice, precum şi Grupul de evaluare economică al Academiei Române. După cum este ştiut, obiectivul fundamental al acesteia îl constituie crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibilă cu principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii Europene. Convergenţa conturată în acest sens se întemeiază pe evaluarea resurselor şi posibilităţilor, a contextului intern şi internaţional. Ea răspunde dublului imperativ al încheierii tranziţiei la economia de piaţă în România şi al pregătirii aderării sale la Uniunea Europeană. Pe un alt plan, cap.III al programului de guvernare stabileşte foarte clar măsurile care vor fi luate pentru relansarea economiei naţionale. Un rol extrem de important îl are în acest context desfăşurarea transparentă şi eficientă a procesului de privatizare (pct.3.3.12, cap.III, din programul nostru de guvernare). În aplicarea strategiei de privatizare, Guvernul porneşte de la premisa că acest proces nu reprezintă un scop în sine prin care se schimbă doar proprietarul. Îmbunătăţirea funcţionării societăţilor şi o schimbare radicală în managementul acestora, prin orientarea activităţii în strictă concordanţă cu principiile economiei de piaţă, constituie premise pentru relansarea activităţii productive, cu un impact corespunzător în celelalte sectoare ale vieţii. Toate măsurile legislative în vederea promovării şi atragerii investiţiilor sunt elaborate după principiul democraţiei, nediscriminării şi concurenţei loaiale pe piaţa liberă. Investiţiile maghiare în Transilvania nu au o pondere semnificativă în comparaţie cu investiţiile provenind din Italia, Grecia şi Germania. Proiectul extinderii Uniunii Europene a fost gândit de Uniunea Europeană pentru a pune capăt unor ideologii naţionaliste care puteau provoca conflicte în zona Europei centrale şi de est. Valorile pe care se bazează construcţia Uniunii Europene sunt: democraţia, economia de piaţă, statul de drept, respectarea drepturilor omului. Aceste valori sunt incompatibile cu ideea unui spaţiu al naţionalismelor puternice. Totodată, procesul ireversibil de aderare a României la Uniunea Europeană reprezintă şi o opţiune clară de respingere fermă şi definitivă a unor astfel de idei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamna ministru. Tot domnului deputat Merce îi răspunde la o altă interpelare domnul Leonard Cazan. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În interpelarea adresată domnului Adrian Năstase, primul-ministru al Guvernului României, domnul deputat Ilie Merce, din Grupul parlamentar al PRM, abordează în principal problema economiei globale şi a consecinţelor pe care aceasta le-ar putea avea asupra dezvoltării economiei româneşti şi a independenţei ţării. În acest context, am reţinut că domnul deputat Ilie Merce manifestă motive de îngrijorare atunci când afirmă că: "Integrarea europeană va schimba estul Europei. În 20 de ani, Europa ar putea deveni un spaţiu al naţionalismelor, în lipsa unor frontiere puternice a căror importanţă va fi decimată de economia globală." "Această situaţie, arată în continuare domnul deputat Merce, ar însemna o dominaţie economică a Ungariei în Transilvania, care ar putea dobândi o identitate aparte". Legat de această îngrijorare a domnului deputat Merce, aş dori să precizez că, într-adevăr, trăim un început de mileniu care conjungă globalizarea cu accelerarea constantă a progresului tehnic şi ştiinţific. Pe această temă se poartă ample şi responsabile discuţii la cele mai înalte niveluri. Există o seamă de divergenţe de opinii privind evoluţia şi efectele globalizării. Toată lumea recunoaşte însă că, datorită avantajelor şi forţelor care îl propulsează, fenomenul globalizării nu poate fi stopat. Este acum de la sine înţeles că a vedea în procesul de globalizare doar o mare nenorocire constituie o eroare. Globalizarea economică poate avea efecte benefice prin facilitarea accesului ţărilor slab dezvoltate la tehnologii şi management performante, asigurând pe ansamblu o eficienţă economică sporită, noi oportunităţi de piaţă. Indiscutabil, globalizarea economică poate crea unele dificultăţi ţărilor care nu vor reuşi să se alinieze rapid la noile cerinţe. În acelaşi timp, globalizarea poate fi însoţită de creşterea criminalităţii fără frontiere, dar, cu toate acestea, nu se poate pune problema de a opri acest proces, ci de a interveni instituţional şi legislativ pentru a diminua efectele negative. Doresc să precizez că programul actualei guvernări, aprobat de Parlament, propune direcţii şi soluţii axate pe realitatea societăţii româneşti, fără a eluda însă includerea acelor condiţii de integrare demnă şi de respect necondiţionat pentru statul naţional român, în construcţia globalistă a lumii mileniului în care am păşit. Din punct de vedere al abordărilor teoretice şi pragmatice, se anulează astfel orice interpretare care ar putea conduce la concluzia că globalizarea ar putea aduce atingere graniţelor, sistemului nostru economic şi interesului naţional. Am reţinut din interpelare că domnul deputat Ilie Merce, prin formulările la care apelează, lasă loc şi unor reticenţe şi suspiciuni ce şi-ar găsi drept suport tocmai în interpătrunderea relaţiilor ce le-ar impune globalizarea. Mă voi referi doar la două aspecte importante în derularea relaţiilor intereconomice şi interstatale: investiţiile de capital străin şi exporturile. Să ne fie, oare, teamă de capitalul străin, când, în perioada 1990 2000, în Polonia intrările de investiţii directe au fost de 35,5 miliarde de dolari, în Ungaria de 23 de miliarde, în Cehia de 20 de miliarde, iar în România numai de 6,5 miliarde de dolari?! Şi în privinţa participării la schimbul mondial de valori, România este mult rămasă în urmă. În acest sens, ilustrative sunt doar câteva date comparative cu alte ţări vecine. Anul trecut, exporturile Poloniei însumau peste 32 de miliarde de dolari, ale Cehiei aproape 29 de miliarde, ale Ungariei 28 de miliarde, ale Slovaciei 12 de miliarde, iar ale României, cu teritorii şi populaţie mult mai mari, numai 10,3 miliarde de dolari. Aşadar, ce efecte negative s-ar induce asupra intereselor noastre naţionale prin atragerile de capital străin, prin dezvoltarea participării noastre la schimburile economice internaţionale?! În privinţa "avertizărilor" unor pretinşi analişti, ale căror nume şi autoritate domnul deputat nu le nominalizează, asupra ţării noastre, în condiţiile globalizării şi ale lipsei frontierelor, precum şi a pretinsei dominaţii economice a Ungariei în spaţiul Transilvaniei într-o perspectivă de 20 de ani, consider că acestea sunt simple speculaţii ale unor scenarii absurde care nu merită comentariu. Independenţa şi suveranitatea naţională, hotarele româneşti nu au fost şi nu sunt nici subiect şi nici obiect de negociere. În consens cu voinţa naţională, ele sunt sacre şi nimeni şi nimic nu le poate aduce atingere. Domnilor colegi, Reforma economică este pentru actualul Guvern cea mai importantă componentă a tranziţiei şi a schimbării de sistem în care suntem angajaţi. După cum se ştie, pe termen scurt şi mediu România trebuie să realizeze standardele pentru integrarea în structurile internaţional-europene şi euro-atlantice. Aceasta este problema fundamentală a ţării şi a poporului. Pornind de la îngrijorarea faţă de procesul de globalizare a economiei mondiale, domnul deputat Ilie Merce adresează întrebarea: "Dacă în acest moment strategiile economice şi instrumentele juridice de protecţie a intereselor economice naţionale sunt armonizate raţiunilor supreme de securitate naţională, în sensul că independenţa şi suveranitatea naţională, precum şi integritatea teritorială sunt şi vor fi apărate nu declarativ, nu cu proclamaţii, ci în substanţa lor economico-financiară, în independenţa deciziilor şi politicilor de această natură, în libertatea acţiunilor de a dispune de resursele economice vitale şi de pârghiile economico-financiare de gestionare a acestora." Legat de această întrebare, aş dori să precizez că programul Guvernului Adrian Năstase, care vă este cunoscut, are ca prime rezultate o susţinere a sa. Principalele obiective sunt: creşterea economică şi asigurarea stabilităţii macro-economice, ce se vor regăsi în investiţii, export şi în consumul populaţiei, şi care constituie singura cale de eradicare a sărăciei şi de asigurare a independenţei şi suveranităţii României. În primul trimestru producţia industrială a crescut cu 13% faţă de perioada corespunzătoare anului trecut, iar în agricultură, prin măsurile întreprinse, se anticipează producţii superioare; p.i.b.-ul a crescut cu 4,8%; investiţiile în economie cu 4,7%, iar exporturile cu aproape 20%. Asistăm, la fel, la o privatizare transparentă, în deplin consens cu interesul naţional. Ca urmare, Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's a îmbunătăţit toate ratingurile atribuite României. În concluzie, apreciez că, în condiţiile realităţilor vieţii internaţionale în acest debut de secol, problemele globalizării necesită o analiză aprofundată nu numai din partea actualei puteri, ci a tuturor forţelor politice. Se impun, desigur, acţiuni coerente care să asigure unitatea orientărilor politicii noastre externe cu cele legate de reformă, de consolidarea stablităţii interne şi de dezvoltare economică şi socială. Vă asigurăm, domnule deputat Merce, că toate obiectivele strategiei de dezvoltare şi ale programului nostru de guvernare au un scop suprem consfinţit ca atare de Constituţie. Teritoriul ţării este inalienabil, iar România este şi va fi un stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil. Vă mulţumesc. (Comentarii şi aplauze în Grupul PRM) |
|||||
|
Mulţumesc, domnule ministru. Domnule Merce, aveţi dreptul la un comentariu. Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş dori să mulţumesc distinşilor miniştri pentru răspunsurile date. Aş dori tare mult ca realitatea să nu ne contrazică vizavi de aspectele care s-au ridicat şi de promisiunile şi garanţiile teoretice şi aş dori, să adaug, pentru că am înţeles nişte nuanţe răutăcioase, din anumite răspunsuri, că niciodată Partidul România Mare nu s-a pronunţat împotriva globalizării, împotriva integrării. Sunt nişte procese ireversibile, depinde de noi dacă vom şti să le valorificăm în beneficiul naţional. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Am rugămintea să fim de acord ca domnul ministru Dumitru Pâslaru de la Ministerul Culturii să răspundă la întrebarea domnului Szilágyi Zsolt, la interpelarea domniei sale, pentru că trebuie să plece la Senat. Mulţumesc. Aveţi cuvântul, domnule Szilágyi, ca să dezvoltaţi interpelarea. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am înţeles că domnul ministru se grăbeşte, deci încerc să prezint foarte pe scurt interpelarea. Interpelarea a fost adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, este semnată de colegul Kovács Zoltán şi subsemnatul, şi are ca obiect principal politica Guvernului în domeniul restituirii unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale. În ciuda faptului că mai multe acte normative juridice se află în vigoare, ele, din păcate, nu sunt aplicate, ba mai mult decât atât, în interpelare am semnalat cu tristeţe şi cu revoltă, recunosc, că la recenta vizită a domnului ministru Răzvan Theodorescu, din data de 11 mai 2001, în judeţul Bihor, domnul ministru a susţinut că, indiferent de eventuala decizie a justiţiei şi indiferent de normele juridice în vigoare, ministerul nu va ceda dreptul de folosinţă a Palatului Episcopiei Romano-Catolice din Oradea. Vă întrebăm, domnule prim-ministru, de ce toleraţi declaraţiile şi acţiunile anumitor membri ai Executivului privind refuzul de aplicare a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, prin care se distruge credibilitatea Guvernului. Şi întrebarea doi: care este poziţia dumneavoastră în politica generală a Guvernului în materie de restituire a imobilelor care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale? Cu alte cuvinte, ce măsuri concrete doriţi să întreprindeţi pentru punerea în aplicare a Hotărârii Guvernului mai sus amintită. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|||||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dumitru Pâslaru, secretar de stat Ministerul Culturii şi Cultelor. Am onoarea să răspund la interpelarea domnilor deputaţi Szilágyi Zsolt şi Kovács Zoltán, din partea Grupului parlamentar UDMR. Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea este o instituţie culturală care îşi are sediul în Palatul Baroc. Această clădire inclusă în lista monumentelor de arhitectură a judeţului Bihor s-a ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi împreună cu Catedrala Romano-Catolică, respectiv Şirul Canonicilor din apropiere, formează cel mai mare complex baroc din România, precum şi unul din cele mai reprezentative din Europa. În anul 1963, pe baza unui act de donaţie, deci nu este vorba de o clădire naţionalizată, Protopopiatul Romano-Catolic din Oradea, prin reprezentanţii legali de atunci, a cedat dreptul de folosinţă veşnică în favoarea statului român, dându-şi consimţământul ca: "donatorul să-şi poată intabula dreptul de folosinţă veşnică în Cartea funciară", proprietarul rămânând, în continuare, Protopopiatul Romano-Catolic care, în 1990, a redobândit rangul de Episcopie Romano-Catolică de Oradea. Din anul 1971, s-a inaugurat, în clădirea Palatului Baroc, Muzeul Ţării Crişurilor, care funcţionează aici până în prezent, având în componenţă secţiile de istorie, artă, etnografie, ştiinţele naturii, relaţii cu publicul şi expoziţii. Primele patru dintre acestea oferă publicului câte o expoziţie permanentă care ocupă o suprafaţă de aproape 4.000 metri pătraţi, fiind, din această perspectivă, una dintre cele mai mari expoziţii pavilionare din România. De-a lungul celor 30 de ani, de când funcţionează în Palatul Baroc, muzeul orădean s-a dezvoltat şi afirmat prin munca unor specialişti recunoscuţi, în ţară şi în străinătate, prin valoarea lor profesională, prin organizarea de expoziţii temporare de anvergură, unele în colaborare cu muzee româneşti sau străine itinerante în ţară şi peste hotare. La aceasta se adaugă efortul constant de cercetare ştiinţifică, cu rezultate importante comunicate la numeroase sesiuni ştiinţifice. Tot în acest răstimp, s-au publicat, începând din 1973, anuarele "Cresia", "Biharia", "Nimphea", astăzi ajunse fiecare la câte 26 de apariţii, precum şi numeroase lucrări de autor, toate împreună introducând în circuitul ştiinţific contribuţiile cele mai importante. Cele expuse sunt suficiente dovezi pentru a putea evalua obiectiv dimensiunea de exprimare şi contribuţia spirituală a Muzeului Ţării Crişurilor, atât în plan naţional, cât şi internaţional, rolul acestui aşezământ în păstrarea şi conservarea elementelor istorice de cultură şi civilizaţie ale societăţii care s-au afirmat peste timp în acest teritoriu. Imobilul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, astăzi sediul Muzeului Ţării Crişurilor, a intrat în proprietatea statului român, în baza unei donaţii confirmată printr-un act cu valoare juridică. Menţionăm că regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale este reglementat potrivit art.8, alin.1 şi art.16, alin.1 şi 2 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv. Conform acestei legi, regimul juridic al imobilelor menţionate va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinaţiei acestora. Menţionez că, în prezent, imobilul face obiectul unui proces în instanţă. Vă rog să-mi permiteţi, mai departe, să vă citesc câteva fraze din răspunsul la aceeaşi interpelare, cu aceeaşi temă, furnizat, expus de domnul ministru Răzvan Theodorescu în Senat. "Într-adevăr, am declarat, declaraţia este a mea, ea angajează bunul simţ, ea nu angajează, în nici un fel, o Hotărâre de Guvern, că în situaţia în care un muzeu care este proprietate comună a ortodocşilor, catolicilor, protestanţilor, românilor, maghiarilor, evreilor şi germanilor ş.a.m.d., un muzeu de asemenea importanţă nu poate fi, după atâtea decenii, dizlocat. Acesta este punctul meu de vedere şi el este nestrămutat, este un punct de vedere al unui om de cultură şi punctul de vedere al unui ministru al cultelor. Vă repet: povestea aceasta am discutat-o cu monseniorul Robu, am discutat-o cu nunţiul papal, monseniorul Pelise, ştiu, din acest punct de vedere şi trebuie să vă spun că nu au făcut mare caz de el. Mi se pare că este singura soluţie la care putem să ajungem, respectând legea, respectând comunitatea catolică, dar respectând şi patrimoniul, pentru că este un monument reprezentativ, că este în interesul nostru, al tuturor". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi. Interpelatorul are dreptul la o replică. |
|||||
|
Vă mulţumesc frumos. Cu tristeţe, trebuie să vă spun că nu pot să accept răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, şi domnului ministru Theodorescu i-aş răspunde că bunul simţ începe când şi dreptul la proprietate este respectat. Bineînţeles că patrimoniul ce reprezintă avuţia Muzeului Ţării Crişurilor reprezintă o valoare adevărată, deci trebuie să găsim în comun o soluţie agreată de ambele părţi. Însă, să fim sinceri, când s-a redactat acea scrisoare de cedare a dreptului de folosinţă din partea Episcopiei, ştim foarte bine cum s-au făcut aceste lucruri pe vremea comunismului, adică sub ameninţarea forţei sau a armelor, chiar. Pe de altă parte, dreptul de proprietate şi acum aparţine bisericii, Episcopatului şi Episcopia a declarat că nu vrea, de la o zi la alta, să elibereze, să dea afară muzeul, ci s-a arătat dispusă să negocieze despre un termen rezonabil de tranziţie. Or, există, cum v-am spus, o ordonanţă guvernamentală care redă şi dreptul de folosinţă bisericii. Deci eu nu vă cer altceva, numai să punem această ordonanţă guvernamentală, acest act normativ în practică. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnule deputat Szilágyi Zsolt, vreau să văspun că domnul ministru Şerban Mihăilescu a fost chemat urgent pentru o problemă, încât vă roagă, şi pe dumneavoastră şi pe domnul Lucian Bolcaş, să-l scuzaţi că se amână răspunsul. Pentru domnul Lucian Bolcaş, răspunde însă domnul ministru Costache Ivanov, la întrebarea adresată Ministerului Justiţiei. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Domnului deputat Lucian Augustin Bolcaş, îi cerem răgaz, pentru că nu am avut timpul necesar ca să putem să întocmim un răspuns amplu la interpelarea pe care a adresat-o doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei. Urmează ca lunea viitoare să vă prezentăm un răspuns documentat, domnule deputat şi vă mulţumesc pentru îngăduinţă. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): O precizare, dacă îngăduiţi! |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Interpelarea mea nu a fost adresată doamnei ministru, a fost adresată domnului prim-ministru, în numele căruia îşi asumă răspunderea ministrul justiţiei să-mi răspundă. Sunt de acord cu amânarea, urmează ca să fixaţi termenul normal de două săptămâni, pentru acest răspuns la care ţin. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Pentru domnul deputat Mogoş, acelaşi ministru, domnul Costache Ivanov. Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: La interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiţiei, referitoare la situaţia Institutului Naţional al Magistraturii, vă comunicăm următoarele. Imobilul situat în Bd.Regina Elisabeta nr.33, sectorul 5, compus din demisol, parter şi 7 etaje, a trecut în administrarea Ministerului Justiţiei, în baza H.G. nr.313/1992. Sediul Institutului Naţional al Magistraturii se află în imobilul de mai sus, transmis prin Ordinul nr.2876, semnat de domnul Valeriu Stoica, în calitate de ministru al justiţiei la acea dată. Prin acest Ordin, s-a partajat folosinţa imobilului între Institutul Naţional al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate şi Ministerul Justiţiei. Prin această partajare, suprafaţa cea mai mare a fost atribuită Institutului Naţional al Magistraturii, acesta fiind numit şi administrator principal al imobilului. La 9 aprilie 2001, prin Ordinul nr.716/C/2001, semnat de doamna Rodica Mihaela Stănoiu, în calitate de ministru al justiţiei, s-a modificat ordinul anterior, în sensul reducerii suprafeţei alocate Institutului Naţional al Magistraturii cu 322 metri patraţi, reprezentând un număr de 8 camere la etajul 4, astfel că, în prezent, aceasta utilizează un număr de 16 camere la etajul 2, 16 camere la etajul 3, o cameră la etajul 4, Laboratorul de Informatică, Amfiteatrul la etajul 1 şi Biblioteca la parter. Din analiza acestor date, rezultă că s-au luat din folosinţa efectivă a institutului 8 camere la etajul 4 şi 4 camere la mezanin care nu au fost niciodată folosite de institut, întrucât nu erau terminate lucrările de reparaţii, astfel că reducerea spaţiului cu 322 de metri patraţi la o suprafaţă iniţială de 2.398 metri patraţi nu reprezintă, nici pe departe, o reducere dramatică a spaţiilor alocate Institutului Naţional al Magistraturii. Pentru anul de învăţământ 2001 2002, institutul va pregăti auditori de justiţie aflaţi în anul II de studiu al seriei 2000 2002, în număr de 66 de cursanţi, dintre care 37 judecători şi 29 de procurori; auditorii de justiţie aflaţi în anul I de studiu al seriei 2001 2003, într-un număr preconizat de aproximativ 120 de cursanţi, judecători şi procurori. Rezultă că institutul trebuie să asigure pentru anul de învăţământ care urmează spaţiul necesar pentru aproximativ 200 de auditori de justiţie. Având în vedere că institutul beneficiază de un amfiteatru pentru cursuri şi conferinţe, 6 săli de seminar şi 3 laboratoare de informatică, raportat la numărul auditorilor de justiţie precizat mai sus, care vor constitui maximum 10 grupe, rezultă că spaţiile destinate procesului de învăţământ sunt suficiente pentru a crea condiţiile necesare studiului teoretic şi aplicaţiilor practice. În mod eronat, se arată că institutul ar fi avut amenajate anterior 45 de săli de studiu. În realitate, au fost repartizate 12 săli de studiu, dintre care în prezent se utilizează 9. Ministerului Justiţiei i-a fost acordată suprafaţa totală de 1.931 de metri patraţi, prin Ordinul nr.2876/C/2000 semnat de domnul Valeriu Stoica, acest spaţiu fiind menţinut şi în prezent. În privinţa dezvoltării în viitor a Institutului Naţional al Magistraturii, se impune refacerea programei de învăţământ în acord cu menirea acestei instituţii de a pregăti trecerea licenţiaţilor în Drept de la nivelul facultăţii spre complexitatea profesiei de magistrat, astfel încât să fie atins nivelul de pregătire caracteristic unei instituţii de învăţământ postuniversitar. Programa de studii utilizată până prezent la institut şi prezentată sub titlul "Programă pedagogică" reprezintă o serie de aspecte nesistematizate ale instituţiilor Dreptului, fără a fi îndeplinite cerinţele ştiinţifice, criteriile şi rigoarea necesară unei curricule universitare. Din această cauză, stagiile practice efectuate s-au desfăşurat în condiţii arbitrare şi aleatorii, fără să existe certitudinea că toţi auditorii de justiţie şi-au însuşit cunoştinţele specifice fiecărui compartiment al unei instanţe sau Parchet. În consecinţă, pentru anul de învăţământ 2000 2001, o prioritate absolută o reprezintă şi reevaluarea planului tematic pentru pregătirea teoretică şi întocmirea unui plan pentru activitatea practică ce se va desfăşura de către auditorii de justiţie în cel de al doilea an de studiu la instanţe şi parchete, în perioada 3 septembrie 2001 10 noiembrie 2002, precum şi stabilirea modalităţilor de evaluare, astfel încât media finală de absolvire la sfârşitul celor 2 ani de studiu să se stabilească nu numai pe baza verificării cunoştinţelor teoretice, ca în timpul studiilor universitare, ci şi pe baza activităţii practice desfăşurate în mod unitar în cadrul instanţelor şi parchetelor. În privinţa relaţiilor cu delegaţia Comisiei europene în România, apreciem că aceasta se desfăşoară în mod benefic pentru activitatea Institutului Naţional al Magistraturii. Astfel, la data de 31 martie 2001, s-a încheiat Programul Phare '97, iar în prezent sunt în derulare procedurile pentru începerea finanţării în cadrul Programului Phare '99. Precizăm că, la data de 23 mai 2001, la sediul Ministerului Justiţiei, au avut loc discuţii între reprezentanţii delegaţiei Comisiei europene şi domnişoara conferenţiar universitar doctor Elena Simina Tănăsescu, care răspunde de domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, şi conducerea actuală a Institutului Naţional al Magistraturii, reprezentată de doamna profesor universitar doctor Marilena Uliescu, director şi domnul judecător Constantin Brânzan, director adjunct, stabilindu-se condiţiile şi modalităţile de începere a derulării Programului Phare '99. Precizăm că în relaţiile dintre delegaţia Comisiei europene în România şi actuala conducere a Institutului Naţional al Magistraturii nu a intervenit nici un element de natură să afecteze finanţarea şi dezvoltarea acestei instituţii, ci în cadrul întâlnirilor care au avut loc au fost stabilite măsurile concrete care trebuie luate de conducerea Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii şi Centrului de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate, pentru îndeplinirea criteriilor impuse de delegaţia Comisiei europene, în vederea începerii Programului Phare '99. Vă rugăm să primiţi, domnule deputat, întreaga mea consideraţie. Semnează doamna Stănoiu, ministrul justiţiei. |
|||||
|
Aveţi de făcut o precizare, domnule Mogoş, da? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule ministru Ivanov, Cred că nu puneţi la îndoială, nici un moment, întreaga mea consideraţie, cunoscându-vă activitatea de la nenumăratele întâlniri în cadrul Comisiei juridice de la Cameră, numai că răspunsul doamnei ministru nu mă mulţumeşte. Domnia sa nu a făcut altceva decât să repete lucruri asupra cărora aşteptam un răspuns, pentru că prezentarea aici a numărului de săli dezafectate Institutului Naţional al Magistraturii, pe de o parte, din acelaşi corp de clădire, reducându-se substanţial numărul acestora, iar pe de altă parte înlăturarea sau trimiterea în teritoriu, undeva în Moldova, mai exact la Bârlad, a Centrului de Pregătire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a celuilalt personal de specialitate sunt aspecte care nu justifică, în nici un caz, reducerea, aşa cum spuneam, substanţială a numărului de săli afectat Institutului Naţional al Magistraturii. Spun acest lucru pentru că independenţa justiţiei, diminuarea cazurilor de corupţie în rândul celor care împart dreptatea şi aplicarea cât mai corectă a legii au fost obiectivele cele mai importante urmărite pe parcursul anilor, când la conducerea ministerului s-a aflat un ministru liberal. Sprijinul substanţial pe care l-a avut ministerul, prin crearea acestui Institut Naţional al Magistraturii, prin proiectul de asistenţă financiară Phare '97, cu o substanţială contribuţie financiară de aproape 4 milioane de Euro, sunt aspecte care îndreptăţesc crearea unor condiţii optime pentru pregătirea profesională de înaltă ţinută şi de competiţie europeană a magistraţilor din România. Prezentarea de către dumneavoastră, de către doamna ministru prin vocea dumneavoastră, spuneam că nu mă mulţumeşte pentru că sunt lapidar şi neconvingător trecute câteva aspecte care vor să reprezinte o motivaţie a reducerii numărului sălilor cursanţilor acestui institut, iar pe de altă parte nici cu zgârcenia cu care s-a făcut expunerea unor relaţii cu delegaţia Uniunii Europeane, pe această temă. Poate că ne-ar onora, de ce să nu recunosc, dacă un răspuns mult mai concret ne-ar putea veni şi în scris. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Metin Cerchez dacă este? Pentru a-i răspunde la interpelare e domnul Alin Burcea. Nu este. Vă rog să-i remiteţi răspunsul în scris. Domnul Eugen Pleşa este? Poftiţi. Domnule Ivanov, răspundeţi-i domnului deputat. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Prin interpelarea pe care a făcut-o, domnul deputat Eugen Pleşa a readus în discuţie un fapt care s-a petrecut în timp ce la conducerea Parchetului General se găsea domnul Moisescu, care ulterior a decedat. Faptul constă în aceea că a retras, în peste 1.100 de cauze, recursurile în anulare care au fost declarate de către procurorul general de dinaintea domnului Moisescu, deci de cel care s-a aflat la conducerea Parchetului General anterior venirii în această magistratură a domnului procuror general Moisescu. Prin interpelarea pe care o formulează, domnul Pleşa solicită ca Ministerul de Justiţie să repare această nedreptate constând în retragerea celor peste 1.100 de recursuri în anulare şi solicită judecarea tuturor acestor pricini de către Curtea Supremă de Justiţie. Trebuie să vă aducem la cunoştinţă, domnule deputat, că acest lucru nu este posibil pentru că, recursurile în anulare fiind retrase, hotărârile care erau vizate, deci atacate prin aceste recursuri în anulare au devenit definitive şi irevocabile, iar termenele în materie civilă, termenul în care poate fi declarat recurs în anulare este, după cum dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine, a fost, mai bine zis, redus, în 1997, de la 1 an de zile la 6 luni. Şi, deci, aceste hotărâri intrând în puterea lucrului judecat, în prezent, ele nu mai pot fi atacate. Chiar dacă dumneavoastră aveţi dorinţa aceasta ca ele să fie atacate, să fie, deci, trimise spre rejudecare Curţii Supreme, această posibilitate, din punct de vedere strict legal, nu există. Acesta este răspunsul pe care vi-l putem da. |
|||||
|
Domnul Eugen Pleşa doreşte să facă un comentariu la răspunsul dumneavoastră. Scurt, de 1 minut, după Regulament. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru secretar de stat, Vreau să vă spun câteva idei legate de solicitarea mea. Nu sunt absolut de acord cu răspunsul pe care mi l-aţi dat. Nu pot să cred că există cauze care pot fi rejudecate şi cauze care sunt ieşite din termen, toate având acelaşi conţinut în derularea lor. Adică pot să contest o sentinţă judecătorească dată acum 50 de ani, şi aceea definitivă, şi termene şi ce vreţi dumneavoastră şi nu pot să anulez un act ilegal săvârşit acum un an, doi, trei. Şi spun ilegal şi îmi asum răspunderea pentru aceasta, de ce? Pentru că citesc, şi în Codul de procedură civilă, la art.330, alin.4, acolo, pentru că l-am citit şi astăzi, se spune că: "în derularea unui astfel de proces", deci acesta se derula către Curtea Supremă de Justiţie, "procurorul general poate retrage motivat". Domnilor, hai să ne înţelegem, eu nu renunţ niciodată la ceea ce scrie acolo. Motivat, trebuie să fie motivat, or, dacă aţi văzut vreodată... Iertaţi-mă! |
|||||
|
Domnule deputat, vreau să comentăm puţin ce spuneţi dumneavoastră. |
|||||
|
Nu, atâta doar, să vă spun că formularul respectiv...Retragerea..., domnule preşedinte,... |
|||||
|
Este una, dar acuma dumneavoastră cereţi să refacă. |
|||||
|
Nu, eu cer să se motiveze pe fiecare, pentru că, stimate domnule preşedinte, stimate domnule ministru, toate sunt cauze diferite, nu seamănă una cu alta. Facem dovada în o mie o sută de cazuri. Vă mai spun ceva. Nu se consideră motivat când fac o foaie A4, un formular în care spune .... în care se completează doar numărul de dosar şi numele solicitantului, la care există două rânduri şi jumătate. Am reclamat aceasta pe peste tot. Dacă nici în Parlament nu se face..., înseamnă că în România nu se mai poate ajunge la adevăr niciodată. Acolo se scrie: "consider că nu au fost încălcate prevederile art.330...". Nu se poate! Moisescu este sub pământ, să-l odihnească Dumnezeu! dar el a fost trimis să facă nişte rele, iar noi ăştia care suntem aici, în viaţă, nu suntem în stare să îndreptăm, să reparăm prostiile pe care le-a făcut. Eu nu pot să accept asta în rupul capului şi poţi să fii de orice profesie; agricultor, croitor, orice. Nu poţi să consideri motivat retragerea în două rânduri jumate: "consider că..." atunci când actul de lansare a recursului în anulare înseamnă o scriere de cel puţin o pagină jumate, în care se aduc trimiteri către ăia şi ăia... Nu se poate! Asta este a ne prostitua în faţa abuzului, domnule preşedinte. Deci, nu pot fi de acord. Îmi spuneţi de termen. Păi, să vă spun eu că toate aceste recursuri în anulare care trebuiau judecate au fost, nu temporizate, sabotate. Ele se trimiteau la Curtea Constituţională, fără nici un fel de motivaţie, fără nici un fel de... |
|||||
|
Domnule Pleşa, cu tot respectul faţă de cei pe care dumneavoastră vreţi să-i apăraţi, dar dacă vreţi să-i apăraţi, apăraţi-i constructiv, oferind nişte soluţii Ministerului Justiţiei, nu criticând ceea ce a murit. Deci, spuneţi acum ce temeiuri ar avea Ministerul Justiţiei ca să facă recurs în anulare. Noi nu discutăm acum ce a făcut preşedintele... |
|||||
|
Ce temei are? Temeiul că... |
|||||
|
Poate discutaţi cu colegii dumneavoastră jurişti, că aveţi jurişti eminenţi acolo, nu vă referiţi la ce a fost. Dacă vreţi să apăraţi, nu prin retorică şi prin ton, pe cei pe care-i reprezentaţi, pe chiriaşi, daţi o soluţie constructivă, că este uşor de criticat. |
|||||
|
Nu, nu, nu, domnule preşedinte, eu nu critic... Nu sunt Gică contra care nu îmi convine şi ... vreau să mă înţelegeţi. Atâta timp cât un demers, retragerea s-a săvârşit în afara prevederilor prevăzute în lege... Adică este clar, indiferent de ce profesie ai. Spunea unul, Răsvan Dobrescu, un fost nu ştiu ce era... la un moment dat, zice: domnule, ce meserie ai? Domnilor, legile sunt publice, sunt scrise în limba română. Să ne înţelegem, legile sunt făcute de români pentru români. Deci, ele trebuiesc aplicate aşa cum sunt ele în spiritul şi litera lor. Nu ne prosteşte nimeni. Deci, dacă manopera incipientă s-a săvârşit greşit, noi nu putem să constatăm că aia s-a făcut greşit? Dacă vrea să le menţină valabilitatea retragerii, să pună unul mâna pe creion şi să facă motivaţie pentru toate astea, aşa cum scrie la carte, domnule preşedinte. Deci, nu pot să accept, o superficialitate. Consider că ăla a plecat şi pe urmă a mai şi murit. Nu se poate! Vreau să mă înţelegeţi. Acel om, Sorin Moisescu, fie-i ţărâna uşoară! înainte de a se înscăuna procuror general, a făcut declaraţie publică, am dovada în Jurnalul Naţional, pe 28-29 august, el a spus: "Voi ajunge procuror general şi voi retrage toate recursurile în anulare". Păi, chiar aşa proşti am rămas în lumea asta pe pământ încât nu ne sesizăm de acte care nu au ce căuta în domeniul, eu ştiu, a funcţiilor înalte din justiţie?! |
|||||
|
Domnule deputat, mâine este o zi de intervenţii politice, acolo puteţi să vorbiţi oricum. Aici era o interpelare la care vi s-a dat un răspuns pertinent şi la obiect, iar dumneavoastră, în loc să-l combateţi în mod corect, să oferiţi alte soluţii legale pentru promovarea recursurilor extraordinare, nu pentru criticarea celor care s-au anulat, veniţi şi faceţi o retorică goală cu care nu sprijiniţi nimic cauza chiriaşilor. Nu vă supăraţi, dar toate lucrurile trebuie spuse totuşi pe nişte criterii profesioniste şi constructive, nu vorbe goale. |
|||||
|
Da, o frază, domnule preşedinte, ca să mă înscriu în ideile dumneavoastră pe care le respect şi sunt, într-adevăr, cele mai adevărate, cred că, la sesizarea pe care am făcut-o în Ministerul Justiţiei, exista măcar o persoană care să traducă în realitate solicitarea făcută de mine în numele chiriaşilor. Nu trebuie să dau eu soluţie când cineva a procedat ilegal şi a afectat viaţa şi condiţia social elementară a unor oameni. Nu eu spun calea. De aia se face facultate de drept, că acolo, de fapt, se studiază căile de atac. Când cineva, la o instanţă, procedează altfel decât trebuie să respecte legea, nu eu trebuie să-i spun cum trebuie să revină la aceasta. Iertaţi-mă! credeam că Ministerul Justiţiei, de aceea m-am adresat, doresc ca Ministerul Justiţiei să găsească soluţia pentru a se face o judecată corectă, domnule preşedinte, atât vreau. Deci, s-a lansat recurs în anulare, ori se judecă, ori se retrage cu motivare. Ce trebuie să spun eu acuma? căile prin care sunt prevăzute în justiţia română, în dreptul român. Eu vă mulţumesc foarte mult şi aştept rezolvarea acestei probleme. |
|||||
|
Vă rog, cu tot respectul pentru cei care urmează, să încercăm să ne înscriem în litera regulamentului cu privire la comentariile pe care le putem face la un răspuns, la o interpelare. Domnului deputat Ştefan Baban este? da, îi răspunde tot domnul ministru Ivanov. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la organizarea şi desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, vă comunicăm că, din verificarea problemelor expuse, în raport cu dispoziţiile legale referitoare la desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, apreciem că susţinerile dumneavoastră nu se confirmă. Prin Ordinul nr.897 din 7 mai 2001, emis de ministrul justiţiei, având în vedere dispoziţiile art.33, lit.c) din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, lege care a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18/2001 au fost aprobate onorariile minimale pentru serviciile prestate de către executorii judecătoreşti, începând cu data de 10 mai 2001. De asemenea, Comisia juridică din Senat a adoptat, la data de 17 mai 2001, amendamente la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64 din 3 mai 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti. Printre acestea se regăseşte şi modificarea propusă pentru art.33 lit.c) în sensul stabilirii onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti. Susţinerile dumneavoastră referitoare la îndoielile asupra independenţei executorilor în aplicarea hotărârilor judecătoreşti, cât şi aprecierea că avocaţii pierd din onorarii în noul sistem de organizare şi desfăşurare a acestei activităţi nu pot fi deocamdată verificate, iar celelalte aspecte urmează să fie avute în vedere la modificarea şi completarea Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti. Vă rugăm să primiţi asigurarea întregii noastre consideraţii. Semnează doamna Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei. |
|||||
|
Doriţi să comentaţi? Nu. Domnul Popescu Tăriceanu este? Nu este. Deci, la această întrebare nu răspunde domnul Iacob Zelenco. Domnul Paul Magheru? Este aici. Domnule Zelenco, vă rog să-i răspundeţi domnului deputat Paul Magheru. |
|||||
|
Domnul Iacob Zelenco: Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, vă precizez următoarele: la data de 1 februarie 2001, Departamentul de control al Guvernului, cu adresa 7/123/2001 a adresat Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului o scrisoare aparţinând doamnei Szabo Iolanda. În această scrisoare se fac referiri la situaţia celor 97 de salariaţi ai Societăţii Comerciale Helios Aleşd, disponibilizaţi în anul 1999. Instituţia noastră a analizat aspectele sesizate de petentă în strânsă corelaţie cu nota de control a Guvernului nr.7 din 22.X.1999. Facem menţiunea că la APAPS nu a fost înregistrat memoriul domnului Florin Sala, care este menţionat în interpelarea dumneavoastră. În aceste condiţii, consideraţiile dumneavoastră referitoare la o asimilare "abilă" de către APAPS a răspunsului la scrisoarea doamnei Iolanda Szabo cu problemele sesizate de către domnul Florian Sala nu au obiect, cu atât mai mult cu cât documentele invocate de către dumneavoastră au fost transmise Camerei Deputaţilor, domnului deputat Lucian Augustin Bolcaş, de către Corpul de Control al primului-ministru cu adresa 7/781 din 23.III.2001. Cu privire la privatizarea Societăţii Comerciale Helios S.A. Aleşd, menţionăm că din nota de control a Guvernului rezultă că nu au fost încălcate prevederile legale privind privatizarea acesteia. Referitor la sesizarea conform căreia, în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr.746 din 4 noiembrie 1998, încheiat între Fondul Proprietăţii de Stat, actuala APAPS şi Societatea Comercială Profilmet S.A., conform afirmaţiei că nu au fost introduse clauze referitoare la situaţia personalului şi la menţinerea sau disponibilizarea acestuia, încălcându-se prevederile art.6 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.48 din 1997 privind protecţia socială, menţionăm că, în contract, la cap.VIII, sunt prevăzute următoarele clauze pe care vi le citez: "Cumpărătorul, în calitate de acţionar al societăţii, se obligă să preia drepturile şi obligaţiile existente în momentul transferului dreptului de proprietate cu privire la: contractul colectiv de muncă şi/sau alte acorduri sau înţelegeri existente între sindicat şi patronatul societăţii, contractele individuale de muncă, dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de muncă, salarizare, menţinere sau disponibilizare cu despăgubiri în caz de concedieri colective şi plăţi compensatorii". La pct.8.6 din contract se prevăd următoarele: "cumpărătorul se obligă, de asemenea, să asigure aplicarea legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei sociale". În ceea ce priveşte programul de restructurare a Societăţii Comerciale Helios Aleşd, în care se prevedea şi disponibilizarea a 97 de salariaţi, acesta a fost aprobat în şedinţa AGA din 30.VI.1999, dată ulterioară privatizării societăţii. În aceste condiţii, în care fostul F.P.S. nu mai deţine acţiuni la Societatea Comercială Helios Aleşd, statul, prin reprezentanţii săi, nu mai poate influenţa hotărârile AGA la această societate comercială. Drept consecinţă, neefectuarea formalităţilor cerute de Legea nr.31 din 90, art.130 alin.4 şi 5, respectiv neîndeplinirea demersurilor de transmitere a Hotărârii nr.2 a AGA din 30.VI.1999 la Oficiul Registrului Comerţului spre a fi menţionat în registru şi publicat în Monitorul Oficial nu este imputabilă fostului F.P.S. Deşi APAPS nu mai deţine nici o acţiune la societatea comercială în cauză, în încercarea soluţionării acestei probleme, am întreprins o acţiune de verificare, în urma căreia s-au constatat următoarele: la data de 30.VI.1999 s-a ţinut o AGA prin care s-a aprobat un program de restructurare, potrivit căruia urmau să fie disponibilizaţi 100 de salariaţi, în condiţiile acordării de plăţi compensatorii în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.9/1997 care, la data ţinerii AGA respective, fusese deja abrogată, deci, era un viciu de procedură. În această situaţie, s-a încheiat un proces-verbal în data de 14 iulie 1999 între patronat şi sindicat, prin care s-a stipulat acordarea unor plăţi compensatorii la nivelul unui salariu a lunii precedente fără sporuri. În plus, menţionăm că Ordonanţa nr.9/1997 s-a aplicat numai societăţilor comerciale la care statul deţinea cel puţin o treime din capitalul social, condiţie care de fapt nu era îndeplinită de societatea respectivă, la data ţinerii adunării generale. Ulterior, Ordonanţa de urgenţă nr.98/1999 prevede posibilitatea acordării de plăţi compensatorii şi societăţilor comerciale cu capital integral privat, dar numai în situaţia în care acestea înregistrau pierderi sau arierate, timp de 12 luni consecutiv, ceea ce nu era cazul şi nu este cazul Societăţii comerciale Helios S.A. care a avut un profit de 3,5 miliarde lei la sfârşitul semestrului I/1999. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi domnule Magheru dacă vreţi să comentaţi. |
|||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Răspunsul pe care l-am primit la interpelarea pe care am făcut-o de două ori, din păcate, contrazice sinteza corpului de control, mai bine zis a două controale care au fost din partea Guvernului. În această situaţie destul de complicată, doresc şi desigur că voi intra în posesia răspunsului scris pentru a-l înainta petiţionarului Sala Florin şi nu lui Szabo Iolanda, care niciodată nu a acţionat prin noi şi prin instanţa Parlamentului, pentru că ei sunt hotărâţi, după ce vor avea o discuţie prealabilă cu expertul Comisiei pentru abuzuri din Camera Deputaţilor, să se adreseze, dacă va fi cazul, aşa cum spuneam de altfel chiar la interpelarea mea precedentă, Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Vă mulţumesc şi o să vă rog să-mi daţi răspunsul scris sau stenograma am să o iau eu, ca să o înaintez petiţionarului. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul Adrian Moisoiu este? Da, poftiţi. Aveţi cuvântul, domnule Zelenco. Vă rog să-i răspundeţi domnului deputat Adrian Moisoiu. |
|||||
|
Domnul Iacob Zelenco: Stimate domnule deputat, dumneavoastră aţi adresat de fapt trei întrebări domnului ministru Ovidiu Muşetescu şi am să caut să răspund pe rând la ele, nu le mai repet acum pentru economie de timp. În legătură cu întrebarea dumneavoastră dacă Autoritatea pentru Privatizare, pentru a menţine profilul staţiunii, verifică cumpărătorii pachetelor de acţiuni. Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului verifică cumpărătorii pachetelor de acţiuni, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la condiţiile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească. Şi aş exemplifica mai departe exact pe societatea respectivă ceea ce s-a întreprins. În acest caz, în cazul privatizării societăţii în cauză, au fost admişi la negociere numai acei ofertanţi care, la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere, respectiv data de 20 decembrie 2000, au prezentat toate documentele obligatorii, conform art.3.2.2 coroborat cu pct.3.28 din Hotărârea Guvernului nr.450 şi aceştia au fost următorii: Societatea Comercială Salina Invest S.A. Târgu Mureş, Societatea Comercială EXIMTUR Cluj-Napoca care a fost admisă doar sub condiţia prezentării până la selecţia ofertelor, respectiv data de 17 mai 2001, ora 14.00 a unei noi scrisori de garanţie bancară pentru suma de 4 miliarde 814 milioane lei, cu termen valabil până la data expirării ofertei de vânzare APAPS. Scrisoarea de garanţie bancară depusă la data de 20.XI.2000 a fost emisă cu termen de valabilitate de 60 de zile, la data de 17 mai 2001, având termenul de valabilitate depăşit. Excluderea din negocieri a S.C.Turism Nord S.R.L. Bucureşti, deoarece la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere, respectiv data de 20 decembrie 2000, nu a prezentat toate documentele obligatorii, conform art.3.22, coroborat cu pct.3.28 din Hotărârea nr.450/1999, respectiv nu a prezentat copie după actul constitutiv, inclusiv toate actele adiţionale relevante; Societatea comercială Profitex SRL Târgu Mureş, deoarece la data limită de depunere a documentelor de participare la negociere nu a prezentat toate documentele obligatorii conform art.33.22 coroborat cu 3.28 din Hotărârea nr.450, respectiv nu a prezentat copie după actul constitutiv, inclusiv toate actele adiţionale relevante, copie după certificatul de înregistrare fiscală. În data de 17.V.2001, ora 14.00, comisia de negociere s-a întrunit în vederea deschiderii plicurilor sigilate conţinând oferta tehnică şi financiară. Societatea comercială EXIMTUR S.A. Cluj-Napoca nu s-a prezentat la negociere, nu a răspuns la invitaţiile transmise şi nici nu a transmis o nouă scrisoare de garanţie bancară valabilă la data negocierii sau un ordin de plată pentru suma aferentă garanţiei bancare. Având în vedere aceste considerente, comisia de negociere a hotărât neacceptarea Societăţii comerciale EXIMTUR Cluj-Napoca la negociere şi returnarea scrisorii de garanţie. Am dat aceste exemple pentru a vedea că de fapt se face o selecţie riguroasă pe anumite criterii a investitorilor încă din faza în care ei îşi manifestă dorinţa de a participa la licitaţie şi, mai mult decât atâta, în contractele care se încheie, sunt prevăzute aproape în cvasiunanimitatea contractelor respective clauze cu privire la păstrarea profilului şi obiectului de activitate al societăţii. O altă întrebare se referea la următorul aspect: Care este atitudinea dumneavoastră personală faţă de subordonaţii care sfidează legea şi atrag Autoritatea pentru Privatizare în zeci de procese? Răspundem că subordonaţii care sfidează sau încalcă legea răspund administrativ sau penal, după caz, în urma anchetelor organelor abilitate ale statului. Personal, când se constată ilegalităţi săvârşite de subordonaţi, se iau măsuri în consecinţă, disciplinare sau acţionări în instanţă. De fapt, unii colegi chiar sunt deocamdată în cercetare şi dumneavoastră ştiţi acest lucru. Întrebare: Managerii societăţilor din Sovata, ca urmare a existenţei unui Protocol PDSR-UDMR trebuie să se teamă de o hotărâre politică a Curţii Supreme care va infirma hotărârile instanţelor judecătoreşti inferioare? Răspundem scurt la această întrebare în sensul că puterea judecătorească este independentă în statul de drept, România fiind un stat de drept, puterea politică nu poate influenţa deciziile Curţii Supreme. Teama managerilor societăţilor din Sovata nu este justificată şi trebuie să lăsăm instanţele superioare să judece şi să soluţioneze cauzele în conformitate cu prevederile legale. Vă mulţumesc pentru atenţie, domnule deputat. |
|||||
|
Da, poftiţi şi comentaţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, La prima întrebare era şi o altă referire şi anume dacă Societatea Salina, cea care a fost câştigătoarea acestei licitaţii, a fost declarată licitaţie în luna mai, are în profil şi turism, ceea ce, după cunoştinţele noastre, este că nu are profilul de turism. Doi. În legătură cu răspunsul cu plicurile şi cu eliminarea din licitaţie a unor societăţi, cum au fost cele amintite, aş dori să atrag atenţia că, de fapt, plicul a fost deschis în luna decembrie şi atunci, dacă în luna decembrie, plicul s-a deschis şi se ştia că nu se va putea face licitaţia, nu este logic ca atunci să se fi restituit imediat situaţia şi să fi spus: domnule, nu aveţi bază ca să vă prezentaţi la licitaţie. Aşa, din luna decembrie până în luna mai, s-a creat suspiciunea şi vă spun, cred că o ştiţi şi dumneavoastră, că lor le-a dispărut din dosar, din plic, statutul de societate care le dovedeşte activitatea. În legătură cu cea de a doua întrebare, este vorba de o treabă foarte clară: Ordonanţa nr.32 spune următorul lucru şi anume că cei care au luat patrimoniu în locaţie de gestiune pot să-l ia în continuare în locaţie de leasing. În aceste condiţii, dacă aceşti oameni au făcut solicitarea ca să ia în locaţie de leasing, în acest caz este clar că, de fapt, licitaţia nu îşi mai avea obiect, pentru că principalele hoteluri din Sovata ar fi fost luate de către managerii care, în clipa de faţă, administrează aceste hoteluri la care se fac procesele în continuare, se duc procese în continuare fără însă ca să li se dea voie ca ei să cumpere, să ia în locaţie de leasing şi în continuare să cumpere. Acesta este obiectul, de fapt, aici este indisciplina la care mă refeream eu că funcţionarii respectivi din subordinea domnului ministru Muşetescu nu sunt corecţi. Deci, sub acest aspect şi acesta a atras după sine un val de procese care, în clipa de faţă, sunt la diversele instanţe, unele sunt la judecătorie, alţii au ajuns la tribunal şi altele au ajuns chiar la Curtea Supremă. şi acuma vine această referire la Curtea Supremă, cea de a treia întrebare la care făceam şi eu referire şi l-am rugat adineauri, în bancă fiind, pe domnul ministru Ivanov, să mai rămână o clipă, pentru că, în discuţia purtată la APAPS, deci, la dumneavoastră, cu domnul director Paşca, dânsul mi-a spus următorul lucru şi anume, că în această licitaţie câştigată de S.C.Salina şi care, probabil că nu a fost corect câştigată, eu aşa zic, nu vreau să fiu absolut în ceea ce afirm din acest punct de vedere, la întrebarea aceasta, cică, domnul ministru Muşetescu i-ar fi spus domnului Paşca: dragă, n-am ce să fac, fiindcă sunt influenţe politice de sus. influenţe politice de sus, mai sus decât domnul ministru Muşetescu, eu nu mai cunosc, iar cum aceasta urmează să se discute la Curtea Supremă, deci, în 4 iulie este termenul acesta, normal că şi managerii respectivi şi respectiv şi întrebarea mea să se refere la o situaţie de acest fel. V-aş ruga, domnule ministru, acuma după ce am lărgit, să zic, această întrebare şi cu explicaţiile respective, poate că, cu altă ocazie, dacă domnul preşedinte Dorneanu ne permite, să completăm, pentru că este de o deosebită importanţă ceea ce v-am spus eu. Cred că m-aţi înţeles şi eu am încredere în corectitudine şi în dumneavoastră, de altfel. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Iacob Zelenco (din loja ministerială): Poate amănunte care, într-adevăr, fac mai precisă întrebarea pe care mi-aţi pus-o şi acest răspuns a plecat, dar vă vom trimite altul cu referire strict la nuanţele care le-am adus în discuţie. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul Marian Ionescu. Domnul Paul Magheru pentru Corpul de Control al primului ministru. Este cineva din partea Corpului de Control? Din partea Corpului de Control al primului ministru pentru domnul Paul Magheru. Pentru Dumitru Pâslaru s-a răspuns. Pentru domnul Ludovic Mardari, domnul Romulus Moucha. Aveţi cuvântul. Poftiţi! |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României. Domnule prim-ministru, zilele trecute am apreciat criticile pe care le-aţi formulat în legătură cu modul în care s-a făcut privatizarea Romtelecom. Efectul negativ al acestei privatizări se resimte atât asupra bugetului de stat cât şi asupra populaţiei. Am citit ulterior Hotărârea nr.455 din 23 mai 2001 privind aprobarea planului de acţiune al programului de guvernare pe perioada 2001-2004 care poartă semnătura dumneavoastră. Am constatat, printre altele, că până în anul 2004, Guvernul pe care îl conduceţi intenţionează să privatizeze sectorul de electricitate şi anume: partea de producere şi cea de distribuţie. Întâmplarea a făcut ca, după citirea acestei hotărâri de guvern, să fiu contactat de reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din electricitate Univers. În urma discuţiilor avute, am ajuns la concluzia că privatizarea sectorului energetic, pe care v-aţi propus-o, ar putea fi o greşeală de proporţii mult mai mare decât cea a ROMTELECOM. Nu trebuie uitat că programul de restructurare a sectorului energetic, având ca finalitate privatizarea, a fost iniţiat de guvernul anterior. Nu v-aţi pus problema că această privatizare ar putea fi o capcană destinată dumneavoastră şi partidului pe care-l conduceţi? Iată câteva din argumentele împotriva privatizării susţinute de către sindicalişti: transformarea unui monopol naţional reglementat în monopoluri private locale nereglementate va avea consecinţe negative asupra consumatorilor, conducând la probleme sociale; posibilul import de energie electrică din ţările vecine la preţuri mai mici decât cele interne va influenţa negativ supravieţuirea producţiei de energie electrică autohtonă, falimentând-o, conducând România repede şi sigur spre o dependenţă energetică ireversibilă. Viitorii patroni nu vor fi interesaţi în asigurarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din zone izolate sau greu accesibile din cauza costurilor ridicate. Preţurile pentru consumatorii casnici vor creşte la niveluri insuportabile. Vor fi introduse noi taxe şi impozite suportate de populaţie pentru reabilitarea instalaţiilor de către stat, după ce viitorii proprietari vor distruge sectorul energetic naţional. Privatizarea făcută pe zone geografice va crea premise periculoase în ceea ce priveşte federalizarea României. Partidul România Mare a declarat în repetate rânduri că nu se opune privatizării. Sectorul energetic necesită însă un plus de atenţie. Este suficient în acest sens să ne punem întrebări ca acestea: de ce Franţa şi Italia menţin companii naţionale de electricitate în sistem de stat? De ce în Mexic, Australia, Pakistan sau în Spania, privatizarea sectoarelor energetice a reprezentat adevărate eşecuri? Nu este de preferat ca bugetul ţării să fie influenţat pozitiv de aportul sectorului energetic neprivatizat, sector care poate activa fără pierderi prin relansarea economiei naţionale prin înlăturarea blocajului financiar şi printr-un mai bun management? În ceea ce priveşte poziţia Uniunii Europene, aceasta nu impune nici un model de organizare sectoarelor de electricitate ale diferitelor ţări şi, cu atât mai puţin, privatizării acestora. Închei această interpelare cu întrebarea: domnule prim-ministru, nu consideraţi că o consultare cu specialişti în domeniu, atât români, cât şi străini, precum şi cu sindicatele, ar fi totuşi binevenită înainte de a pune în aplicare privatizarea unui sector atât de important pentru ţară? Exprim întreaga gratitudine şi rog ca răspunsul la interpelare să se comunice în scris şi oral. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Romulus-Ion Mouha: Domnule preşedinte, Domnule deputat Mardari, În legătură cu cele afirmate de dumneavoastră, aş dori să subliniez faptul că la începutul acestui an, în cadrul Ministerului Industriei şi Resurselor, a fost elaborată Strategia naţională de dezvoltare energetică pe termen mediu, cu sprijinul unui larg colectiv de specialişti din sector, din cadre universitare şi beneficiind de consultarea subliniez periodică a sindicatelor din domeniu. Privatizarea în domeniul energetic este un punct cheie al acestei lucrări care a fost înaintată Guvernului spre aprobare. V-aş ruga, deci, domnule deputat, să aveţi în primul rând amabilitatea de a reţine faptul că privatizarea este un punct din această strategie naţională de dezvoltare energetică. Aş dori, de asemenea, să vă informez că cerinţele de finanţare a investiţiilor sectorului energetic, evaluate la circa 4 miliarde de dolari, după o estimare vizând inclusiv anul 2010 şi realizarea capabilităţii concurenţiale într-o piaţă de nivelul Uniunii Europene, fac necesară accelerarea totuşi a privatizării activităţilor de distribuţie şi în unele cazuri de producere a energiei electrice. Ritmul şi metodele de privatizare vor avea în vedere realizarea unui preţ de vânzare acceptabil pentru obiectivele energetice alese, consolidarea siguranţei energetice şi îndeplinirea obiectivelor de postprivatizare, respectiv competitivitatea, modernizarea infrastructurii, întărirea viabilităţii financiare şi a capabilităţii concurenţiale pe piaţa agenţilor economici. De asemenea, nu uităm nici protecţia socială. În realizarea obiectivului, se are în vedere atragerea la privatizare a unor companii reprezentative şi puternice, în primul rând, de pe piaţa Uniunii Europene, de preferinţă din rândul marilor firme care vor domina piaţa U.E., în special, şi care, în prezent, se consolidează prin achiziţii şi fuziuni. Este încurajator în acest sens faptul că nume mari din sectorul energetic deja şi-au exprimat interesul pentru demararea procesului de privatizare, sens în care voi cita ABB, RWE, EON, Union Fenosa, Verbund, ENRON şi altele. Este esenţial ca sumele obţinute din privatizare să fie reinvestite cu prioritate în sectorul energetic pentru promovarea tehnologiilor eficiente de producere a enegiei. De asemenea, avem în vedere ca procesul de privatizare să nu neglijeze contribuţia posibilă a capitalului autohton, precum şi interesele comunităţii locale, cât şi ale salariaţilor. Metodele de privatizare şi ritmul acesteia vor fi variate, adoptate la specificul fiecărui subsector. În domeniul producerii de energie electrică şi termică, pe baza unor analize financiare a rezultatelor centrelor de cost, se vor externaliza doar acele activităţi care induc pierderi şi care nu prezintă perspectiva unei viitoare redresări. Investitorii români şi străini vor fi atraşi în vederea realizării, în comun cu producătorii de energie electrică în termo şi hidrocentrale, de societăţi mixte. Unele centrale electrice de termoficare, sau centrale termice, vor fi transferate în administrarea unităţilor locale sau vor fi transformate în societăţi comerciale la care S.C. TERMOELECTRICA să poată deţine acţiuni. De asemenea, subliniez faptul că o parte din centralele hidroelectrice în curs de execuţie şi, după cum ştiţi foarte bine, la multe din ele practic lucrările s-au sistat în special după anul 96, vor fi concesionate în sistemul B.O.T. (Built-Operate Transfer). Va fi analizată şi posibilitatea modificării legislaţiei care să faciliteze folosirea capitalului privat local şi extern pentru finalizarea hidrocentralelor în curs de execuţie. Reţeaua de transport a energiei electrice rămâne subliniez în proprietatea publică a statului român. În domeniul distribuţiei de energie electrică va avea loc reorganizarea S.C. ELECTRICA în 8 sucursale regionale şi o sucursală rezultată din externalizarea activităţilor suport, deci conexe. După consolidare şi viabilizarea celor 8 sucursale ale S.C. ELECTRICA S.A. va fi realizată şi separarea a doua două dintre acestea şi transformarea lor în companii regionale de distribuţie a energiei electrice independente, pentru care vor fi demarate procedurile de iniţiere a acestui program de privatizare. Domnule deputat, aş dori să mai adaug faţă de cele ce v-am spus că în jurul nostru, practic, energie electrică ieftină şi, desigur, dumneavoastră cunoaşteţi acest lucru, dar doresc să se sublinieze acest fapt, practic este potenţial furnizor doar Ucraina, dar calitatea acestei energii electrice este deficitară în primul rând din punct de vedere al fluctuaţiei frecvenţei şi, în unele cazuri, chiar a tensiunii, ceea ce face practic imposibiliă utilizarea ei în ansamblul României, numai prin insularizare se poate folosi, şi ceea ce nouă, ca ţară, ne creează dificultăţi în conectarea la sistemul internaţional U.C.T.A., cu care suntem la ora actuală în probe, probe soldate cu foarte bune rezultate, după cum, desigur, cunoaşteţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Doriţi să comentaţi răspunsul? |
|||||
|
Vreau să mai pun o întrebare, pentru că răspunsul nu este complet. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am pus, printre altele, şi întrebarea: de ce unele ţări din Europa, printre care şi Franţa şi Italia, preferă să menţină sectorul de stat? Dar, desigur, Guvernul, dacă doreşte să facă privatizarea sectorului energetic, poate s-o facă. Rămâne de văzut dacă rezultatele sunt cele pe care mizează. Eu rămân la punctul meu de vedere că vor fi probleme deosebite atât de natură socială, cât şi de altă natură mult mai complexă. Mă refer în special la afectarea diverselor sectoare economice. Domnul reprezentant al primului-ministru n-a făcut referire la faptul că sistemul energetic se va împărţi în 8 zone, unde vor fi proprietari, patroni care vor stabili preţul energiei electrice, aşa cum doresc domniile lor, pentru a obţine un profit cât mai mare. Nu se vor mulţumi doar cu un profit de 1%, aşa cum a fost până acum în sistemul de stat şi consecinţele se vor vedea. Atât doar aş vrea să se reţină că Partidul România Mare a întins o mână PDSR-ului în ceasul al 12-lea şi PDSR-ul n-a vrut s-o primească. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doriţi, poftiţi. Dar să fie comentariul scurt, că altminteri, politica în materie de privatizare |
|||||
|
Domnul Romulus-Ion Mouha: Da, bineînţeles, domnule preşedinte. Domnule deputat, doresc să subliniez faptul, de altfel am şi citit în expunerea, prima oară, pe care am făcut-o, că se împarte în 8 zone, dar se are în vedere privatizarea a doar două. Deci, nu vor fi 8 patroni şi că fiecare îşi va face preţul lui. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Valentin Vasilescu este? Poftiţi. Domnul secretar de stat Tudor Florescu. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Tudor Florescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi locuinţei. Stimate domnule deputat, Principiile care stau la baza condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească un aerodrom în vederea derulării în siguranţă a traficului aerian sunt cuprinse în Anexa nr.14 la Convenţia de la Chicago privind aviaţa civilă internaţională, la care România a aderat încă din anul 1965. În conformitate cu prevederile Anexei nr.14, în jurul aerodromurilor, se instituie un sistem complex de suprafeţe, delimitarea straturilor, protecţia acestor suprafeţe pe teren reprezentând zone supuse servituţilor aeronauticii. În aceste zone se impun restricţii privind înălţimea obstacolelor, materialele utilizate la construcţie, până la interzicerea totală a existenţei oricărui fel de denivelare. Recomandările cuprinse în acestă anexă, cât şi implicaţiile ce decurg din aceasta sunt transpuse în legislaţia naţională prin numeroase acte normative, din care enumăr: Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, Decretul nr.95/1979 privind condiţiile de stabilire a terenurilor de aeronautică, Normele tehnice M.34.80 privind limitarea zonelor de siguranţă a terenurilor de aeronautică, Decizia directorului general a autorităţii privind conţinutul dosarului de autorizare, Ordinul Ministerului Transporturilor nr.158/1997 privind emiterea acordului Ministerului Transporturilor la documentaţiile tehnice - economice ale investiţiilor, Ordinul Ministerului nr.154/1997 privind aprobarea reglementărilor de aeronautică civilă şi altele. Emiterea avizelor pentru construcţiile aflate în zone asupra suprafeţelor servituţilor aeronautice se face de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Regia Autonomă, aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, în conformitate cu prevederile H.G. nr.405/1993 şi H.G.nr.33/1994 privind tarifele pentru serviciile prestate. În ceea ce priveşte lucrările de dezvoltare şi sistematizare a aeroporturilor este necesar şi avizul ministerului. Autoritatea Aeronautică a colaborat cu autorităţile administraţiei publice locale la stabilirea zonelor supuse servituţilor aeronautice, limite, caracteristici, cerinţe, condiţii şi altele şi la actualizarea documentaţiilor de urbanism privind acordarea de consultanţă tehnică de specialitate. Prin intermediul avizelor emise la documentaţiile tehnice specifice obiectivelor din această zonă, Autoritatea Aeronautică asigură conformitatea cu prevederile reglementărilor aeronauticii aplicabile. Avizele autorităţii Aeronautice nu se substituie altor avize, acorduri sau autorizaţii solicitate de prevederile legislaţiei în vigoare. În legătură cu construcţiile efectuate în zona diverselor aeroporturi, ţin să vă informez, stimate domnule deputat, că în zona de restricţie a Aeroportului Otopeni s-au executat 27 de locuinţe cu autorizaţie de construcţie, emisă de Consiliul local Otopeni, dintre care 7 cu avizul Autorităţii Aeronautice şi 20 fără acest aviz. Consiliul judeţean Ilfov a emis autorizaţii de construcţii pentru 48 de construcţii, altele decât locuinţe unifamiliale, dintre care 43 cu acordul autorităţii şi 5 fără aviz. În oraşul Otopeni, în anul 2000, au fost începute două locuinţe fără autorizaţie de construcţie, ambele fiind sancţionate contravenţional de către Consiliul local Otopeni şi respectiv de către Inspectoratul de Construcţii cu amendă de 7 milioane, respectiv 20 de milioane, conform Legii nr.50/1991 republicată. O dată cu sancţionarea, a fost dispusă şi oprirea lucrărilor, precum şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construcţie. În zona Aeroportului Băneasa, spre Pădurea Băneasa, sunt edificate numai locuinţe de construire, începând cu anul 1997, după retrocedarea terenurilor foştilor proprietari. În urma controlului efectuat de către Inspectoratul în construcţii, în perioada 1997-2000 au fost executate 74 de locuinţe cu autorizaţie emisă de Consiliul Local Voluntari, dintre care 44 au avizul Autorităţii Aeronautice. În zona Aeroportului Băneasa, au mai fost emise, în perioada 1991-2000, 50 de autorizaţii . |
|||||
|
Domnule ministru, îmi cer scuze, dar mai sunt încă 6 colegi de-ai dumneavoastră care trebuie să dea răspunsuri, din Executiv. Deci, vă rog să sintetizaţi, că am senzaţia că faceţi un raport foarte detaliat. |
|||||
|
Domnul Tudor Florescu: Îmi cer scuze, domnule preşedinte. |
|||||
|
Nu, nu, şi eu, nu vă supăraţi că v-aţi pregătit cu asiduitate. Vreţi să fiţi cât mai exhaustiv, dar gândiţi-vă că mai sunt încă 6 colegi de-ai dumneavoastră. Deci, încercaţi să sintetizaţi şi oferiţi răspunsul scris domnului deputat. Uite, dânsul este de acord. |
|||||
|
Domnul Tudor Florescu: Domnule preşedinte, finalul răspunsului către domnul deputat: legislaţia este respectată, iar acolo unde nu este, se aplică corecţiile de rigoare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc pentru înţelegere şi dumneavoastră şi domnului deputat, care acceptă răspunsul scris. Domnul deputat Iulian Mincu are trei întrebări şi-l rugăm să încerce să fie foarte sintetic, pentru că are de primit trei răspunsuri de la trei miniştri diferiţi. Să se gândească la vremea când era ministru şi voia să primească întrebări mai scurte. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, care aţi mai rămas în sală. În interpelarea mea de data trecută, de pe 4 iunie, m-am adresat la trei ministere, practic, care răspund de starea de sănătate a naţiunii: Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Ministerului Agriculturii. Punctul meu de plecare pentru aceste întrebări a fost crearea, la 24 mai 2001, de către premierul Năstase, a "Comisiei antisărăcie" şi promovarea incluziunii sociale. În primul rând, de la început vreau să spun că este o aberaţie. Sărăcia este o stare de fapt, o abstracţiune, un efect al unei extrem de largi cauze profunde. Sărăcia este acea lipsă de mijloace materiale, care nu poate fi combătută printr-o structură organizatorică. Guvernul trece unei comisii, aşa-numita "Comisie antisărăcie" responsabilitatea pe care şi-a asumat-o. Guvernul este, de fapt, incapabil să realizeze ceva pentru ameliorarea sărăciei. Această comisie nu va avea bani pentru: milionul de dat în agricultură, ajutorul şomerilor, ajutorul vârstei a treia pentru starea de sănătate, pentru susţinerea spitalelor şi aşa mai departe. De ce am abordat această problemă care este, consider eu, extrem de importantă şi de acută. În primul rând, în momentul de faţă, după mărirea aşa-numitului salariu, am ajuns la o medie a salariului de 105 dolari pe lună. Vreau să vă spun că Ungaria are 314 dolari, Cehia 364, Polonia 375 şi aşa mai departe. Dar nu acesta a fost motivul. Şi am să vă arăt mai departe care este situaţia din punct de vedere al nutriţiei în ţara noastră şi rezultatele asupra sărăciei, asupra populaţiei. Vreau să vă spun că, pornind de la reversul celălalt, în Comunitatea Europeană, Preşedintele Franţei a ţinut pe data de 13 decembrie 2000 o şedinţă specială în faţa Comunităţii Europene, ca Preşedinte al Comunităţii Europene de drept la acea dată, problema legată de nutriţie în combaterea stării de patologie care există în Occident şi această stare a patologiei consideră Chiraque trebuie neapărat combătută prin măsuri de stat. Pe data de 14 decembrie 2000, toate ţările din Comunitatea Europeană au semnat un Program de nutriţie şi sănătate, iar pe data de 31 ianuarie 2001, în Franţa a apărut Programul de nutriţie şi sănătate al Franţei. Problema care se pune la noi în România este: cum combatem starea atât de gravă care există în momentul de faţă? Avem cea mai mare mortalitate din Europa 12%, cea mai mare mortalitate la copii 18%, avem cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare în anul 2000 710 la 100 de mii; avem cea mai mare morbiditate prin tuberculoză, ca să nu mai vorbesc că avem cel mai mare număr de copii SIDA şi care, din păcate, 5.600 de copii nu sunt trataţi decât în proporţie de 30%. Iertaţi-mă, este foarte grav când pe anchetele pe care le-am făcut demonstrez şi anchetele au fost făcute recent de către specialiştii în nutriţie, cu care lucrez -, pe anchetele pe care lucrez 51% din populaţia ţării mele nu mănâncă dejunul de dimineaţă, 74% mănâncă numai seara şi respectiv două mese pe zi iau numai 36%. Vreau să vă spun că patru cincimi dintre pensionarii ţării mele şi sunt 6 sute de mii de pensionari nu mănâncă decât o dată pe zi. Vreau să vă spun că majoritatea pensionarilor, cinci şesimi din pensionari, adică unul din şase care mănâncă carne o dată pe lună. Vreau să vă spun că dintre copiii ţării mele care se duc la şcoală dimineaţa, între copiii care se duc la şcoală până la 15 ani, 31,45% se duc la şcoală nemâncaţi. Vreţi să vă spun din ce constă alimentaţia, mai ales în mediul rural? Vă spun clar. Constă din leguminoase, din mămăligă, constă din varză călită şi, în cel mai bun caz, atunci când este posibil, untură, cârnaţi şi ouă. Aceasta este situaţia pe care trebuie să o combatem noi. Franţa are cea mai mică mortalitate prin boli cardiovasculare. Are 191 la suta de mii. America a scăzut la mortalitate în mai puţin de 30 de ani la mortalitatea generală, dar mai ales la mortalitatea cardiovasculară cu 54%. Acestea sunt problemele care ne frământă şi cu aceste lucruri trebuie să venim. Nu acuză nimeni Guvernul Năstase că este la originea acestor probleme. De fapt, eu lansez foarte curând o carte în care arăt pe larg cine se găseşte la originea acestei situaţii dezastruoase. Alta este problema pe care vreau s-o ridic. Nu poţi, cu o "Comisie antisărăcie" să treci toată responsabilitatea Guvernului pe umerii unor oameni care nu au cu ce să combată această deosebit de gravă situaţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Giurăscu, doamna Luminiţa Georghiu şi domnul Gheorghe Predilă. V-aş ruga să vă corelaţi între dumneavoastră şi să fiţi cât mai succinţi. Eventual să-i oferim domnului profesor răspunsurile scrise. Doamna Luminiţa Gheorghiu. Domnul Giurăscu, cavaler întotdeauna, vă lasă pe dumneavoastră ca să prindeţi tramvaiul, să vă duceţi acasă. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Stimaţi parlamentari, Sărăcia nu este o abstracţie, aşa cum spuneţi dumneavoastră, domnule deputat Iulian Mincu. Este o realitate. Comisia antisărăcie, creată, realizată la nivelul Guvernului, este o dovadă a preocupării Guvernului României pentru starea cetăţenilor. Măsurile luate de Guvernul condus de domnul Adrian Năstase sunt reale. Se văd în comparaţie cu cele ale guvernelor ultimilor 4 ani care au guvernat România. Mă aşteptam ca dumneavoastră să ne fi relatat câteva din măsurile pe care le-aţi luat cât aţi fost ministru al sănătăţii. Acuzaţiile la starea sănătăţii nu sunt reale. Sunt subiective. Programele şi actele normative adoptate în ultimele 5 luni de către Guvernul Adrian Năstase certifică faptul că se face realmente ceva. Numai un rău-voitor nu vrea să recunoască acţiunile Guvernului condus de domnul profesor universitar Adrian Năstase. Problemele ridicate de dumneavoastră se regăsesc în studiile realizate de către laboratorul de igienă a alimentaţiei din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti din perioada 1996-2000. Voiam să vă relatez faptul că Ministerul Sănătăţii şi Familiei, din ianuarie încoace, se preocupă, împreună cu celelalte instituţii abilitate, de îmbunătăţirea asistenţei medicale din România şi pune un accent deosebit pe activităţile de prevenţie. O dovadă în acest sens o constituie fondurile acordate programelor de profilaxie aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin care un rol prioritar se acordă educaţiei nutriţionale a populaţiei. În acest sens, la nivelul Ministerului Sănătăţii şi Familiei se derulează Programul nr.19, Programul de prevenţie şi control în diabetologie şi alte boli de nutriţie, adulţi şi copii. Astfel, programul are o dublă finanţare partea de prevenţie din fondurile bugetului de stat de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi partea de tratament din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, Casa Naţională de asigurări de sănătate. Pentru anul 2001, s-a alocat o sumă de 655 de miliarde de lei. Dintre acestea, 50 de miliarde de la bugetul de stat, deci Ministerul Sănătăţii şi Familiei, s-au alocat instituţiilor cu responsabilitate în realizarea programului. Respectiv partea de prevenţie de către Centrul de Diabet Bucureşti, Institutul de Boli de Nutriţie şi Boli Metabolice prof.dr.Paulescu, direcţiile de sănătate publică prin centrele judeţene sau clinicile de diabet. Obiectivele programului de prevenţie urmăresc identificarea pacienţilor cu risc şi depistarea precoce a complicaţiilor, cu monitorizarea acestora în vederea evaluării. Se urmăreşte preluarea unui număr crescut de pacienţi în vederea identificării şi scăderea cu 10% a pacienţilor cu complicaţii. Restul de 605 miliarde de lei, acordat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate reprezintă fondurile pentru tratament. Realizarea obiectivelor majore ale Programului PDSR, transpuse în practică de către Guvernul condus de domnul Adrian Năstase, cu privire la relansarea economică a ţării noastre, va permite, cel puţin în parte şi în scurt timp, realizarea acelei bogăţii necesare în vederea asigurării unei asistenţe medicale corespunzătoare. Să fiţi convinşi de buna credinţă a Guvernului Adrian Năstase şi vă rugăm ca şi dumneavoastră să fiţi alături şi să sprijiniţi acest guvern pentru că prin măsurile pe care le luăm, să fiţi convinşi că dorim acelaşi lucru ca şi dumneavoastră: bunăstarea cetăţenilor acestei ţări. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ion Giurăscu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea adresată de către domnul deputat Iulian Mincu Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale privind măsurile care vizează stoparea scăderii nivelului de trai precizăm: în Programul de guvernare 2001-2004, familia este pusă în centrul preocupărilor de natură socială, acestea fiind ţinta tuturor programelor de asistenţă socială. În acest sens, se urmăreşte ca familia să beneficieze în perioada următoare de două tipuri de prestaţii sociale: alocaţiile pentru subzistenţă şi alocaţiile pentru dezvoltarea familiară. Alocaţiile pentru subzistenţă vor urmări şi contribui la combaterea sărăciei extreme, principalele direcţii de acţiune fiind următoarele: alocare prin programul venitului minim garantat a cel puţin 0,4% din p.i.b. pentru combaterea sărăciei extreme. Această acţiune va fi realizată începând cu 1 ianuarie 2002, când va intra în vigoare proiectul Legii privind venitul minim garantat, proiect care în prezent se află în dezbatere la Camera Deputaţilor. Proiectul de lege are în vedere în principal: stabilirea de niveluri lunare pentru venitul minim garantat în funcţie de structura familiei, superioară celor actuale care conduc la majorarea cuantumului ajutorurilor sociale acordate; instituirea unui sistem de stimulare pentru angajare în muncă prin majorarea cu 15% a cuantumului ajutorului social în situaţia în care cel puţin un membru de familie face dovada că lucrează; instituirea şi acordarea altor ajutoare cum ar fi: alocaţia pentru copiii nou născuţi 1 400 000 de lei, ajutor pentru soţiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu 1 400 000 lei, ajutor pentru încălzire prin majorarea nivelurilor prevăzute de lege pentru nivelul minim garantat pe perioada sezonului rece în raport de sistemul de încălzire utilizat, ajutorul de urgenţă pentru situaţii de necesitate, ajutor pentru acoperirea unor părţi din cheltuieli pentru înmormântare, asigurarea pentru familii cu venituri reduse a necesarului de pregătire a copiilor pentru începutul anului şcolar. În acest sens, Ministerul Muncii a elaborat un proiect de ordonanţă prin care s-a prevăzut ca beneficiari ai alocaţiei pentru începutul anului şcolar 2001-2004 să fie elevii defavorizaţi proveniţi din familii cu venituri mici, iar cuantumul alocaţiei să fie diferenţiat în funcţie de nivelul de învăţământ. Această alocaţie va fi acordată sub formă de rechizite şcolare de către primăriile în zona cărora îşi au sediul şcolile din care provin elevii eligibili. Mărirea treptată a alocaţiei de stat pentru copii, astfel încât în anul 2004 aceasta să ajungă la nivelul de 10% din salariul mediu pe economie. Măsurile de asistenţă socială prezentate au în vedere asigurarea pe cât posibil a unor resurse apte să susţină financiar o familie aflată în dificultate. Astfel, beneficiind de mai multe tipuri de ajutoare financiare, chiar dacă sunt orientate spre situaţii concrete, membrii unei familii pot dispune de un venit cumulat care prezintă un real sprijin pentru asigurarea unui minim de condiţii de viaţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Predilă, agricultura şi sănătatea. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Domnule deputat, După cum vă este cunoscut, la preluarea guvernării la începutul acestui an, o problemă deosebită a constituit-o relansarea agriculturii şi cu această ocazie asigurarea hranei necesare populaţiei. Vă este cunoscut, totodată, că 38% din populaţia activă a României locuieşte la sate. Populaţia totală care locuieşte la sate a crescut datorită unor mutaţii care au avut loc la aproape 54%. Noi avem în ţară posibilităţi şi dispunem de condiţii să asigurăm nu numai hrană îndestulătoare pentru populaţie, ci şi un excedent de produse, numai că în momentul de faţă trebuie să construim acel sistem care să permită să pună în valoare aceste condiţii. Dintre obiectivele prioritare ale politicii agrare în România este şi acela de a asigura surse de materii prime agricole pentru toate produsele agro-alimentare şi în primul rând de a asigura securitatea alimentară naţională. Aceasta presupune nu numai crearea unor stocuri suficient de mari la nivel naţional, dar să asigure şi alimentele în sortimentele necesare pentru o hrană echilibrată. Programul naţional de redresare şi dezvoltare a agriculturii, a industriei alimentare care a fost întocmit de Ministerul Agriculturii şi aprobat de Guvern şi de Parlament a prevăzut şi o serie de măsuri care sunt menite să valorifice mai bine potenţialul existent al României. Am să punctez pe cele care au susţinut producţia agricolă cu acel milion pe hectar, subvenţia la seminţe, care a fost acordată, un ordin care a sprijinit producătorii agricoli şi să se asigure mai multe maşini şi alte utilaje tehnologice. După cum vedeţi, recolta, în momentul de faţă, este destul de bună, este promiţătoare, în acelaşi timp. Recent, în prezenţa primului ministru, a fost aprobat programul naţional de relansare a zootehniei şi eu aş vrea să vă spun dumneavoastră că în momentul de faţă noi avem produse zootehnice la unele specii suficiente. Dacă urmărim cu statistica producţiei de lapte, o să vedeţi că în România acum asigurăm fizic 300 de litri de lapte pe locuitor. Sistemul de preluare este deficitar, pe care trebuie să-l punem rapid la punct, pentru că foarte mari cantităţi de lapte care se produc în mediul rural nu ajung să fie valorificate nici ca atare, ca produs în stare proaspătă, dar nici prelucrate, datorită acestui sistem deficitar care există în preluarea produselor. După cum ştiţi, se fac eforturi deosebite pentru a atrage surse financiare ca să susţină aceste programe. Şi aş aminti programul SAPARD care în următorii ani aduce un supliment de finanţare de 1056 de milioane de euro, avem programe de finanţare de la Banca Mondială, de unde în luna iulie vor intra primele 87 de milioane de dolari care vor merge pentru dezvoltarea unor activităţi în sistemul rural. Problema asigurării unei alimentaţii suficiente şi echilibrate, domnule deputat, eu consider şi, noi considerăm, Ministerul Agriculturii, că nu este numai o responsabilitate a acestui minister. Producţia noastră agricolă este influenţată şi de cantitatea, calitatea şi de preţurile imputurilor pe care noi le asigurăm pentru dezvoltarea producţiei agricole. Deci securitatea alimentară trebuie să fie un efort naţional şi nu numai apanajul Ministerului Agriculturii. Noi trebuie să asigurăm şi cantitativ, dar şi calitativ şi la preţuri accesibile hrana. Pentru asta ar trebui să ne punem foarte bine de acord cu toate ministerele în aşa fel încât să avem şi noi acces la imputuri care pot fi mai uşor suportate. Să ştiţi că cea mai grea misiune a noastră, în momentul de faţă, şi a dumneavoastră ca parlamentari, că suntem români, este să facem tot ce e posibil să recucerim piaţa României, că noi ne-am pierdut propria piaţă. În momentul de faţă suntem invadaţi de produse şi unele de foarte slabă calitate şi atunci nu putem vorbi de o hrană echilibrată cât noi nu ştim ce se găseşte sub aceste ambalaje. Oricum, eu vă asigur că Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi mai ales Guvernul României este preocupat ca să asigure hrana populaţiei şi probabil că din această vară se va simţi şi această îmbunătăţire. Sigur că nu putem să spunem că ne vom situa imediat la nivelul consumului specific din ţările cu agricultură dezvoltată. Am avut o perioadă de declin, trebuie să revenim ca să ajungem în câţiva ani unde am fost şi de acolo încolo să creştem consumul alimentar. Este o muncă grea, domnule deputat. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Poftiţi, domnule profesor Mincu. Aveţi milă de noi. |
|||||
|
În primul rând, doamnei secretar de stat, numele nu i-l cunosc, vreau să-i spun că sărăcia în 1996 cuprindea numai 19,9% din populaţia ţării, iar în anul 2000 cuprinde 44% din populaţia ţării, de fapt 50% din populaţia ţării. Vreau să-i mai spun doamnei secretar de stat că Ministerul Sănătăţii şi Familiei atunci avea nutriţionişti şi fixase 9 programe de sănătate, de conducere a sănătăţii. Vreau să i le reamintesc, dacă nu le ştie, dacă nu, să întrebe de la cei care sunt specialişti. Creşterea consumului de fructe, creşterea consumului de calciu, reducerea aportului de grăsimi sub 35%, că la noi se mănâncă peste 45%, scăderea aportului de glucide de la 65-70% sub 55%, reducerea consumului de alcool, şi vreau să-i spun doamnei secretar de stat că, în prezent, consumul de alcool în România depăşeşte în Câmpia Munteniei cu aproape 73% normalul, care e considerat până la 20 grame alcool pur, iar la Braşov cu 65%, ca să numai vorbesc la Vrancea că se apropie de aceeaşi sumă, că reducerea consumului de alcool fiind de fapt reducerea patologiei cardiovasculare. Ne propusesem reducerea colesterolului mediu cu 5%, reducerea tensiunii arteriale cu o medie de 10 mm mercur, reducerea cu 20% a prevalenţei supragreutăţii, v-am citat şi creşterea , bineînţeles a activităţii fizice, v-am citat din programul, pe care îl găsiţi, de fapt, tipărit în cartea mea din 1977, doamnă. Însă ceea ce vreau să vă spun este că progamele de sănătate la noi vin şi trec o dată cu guvernele respective. Noi nu acuzăm Guvernul, noi acuzăm sistemul de abordare. În ceea ce priveşte alimentaţia aş vrea să vă spun, domnule ministru al agriculturii, că nimeni n-a spus că există 38% populaţie în mediul rural, există 45% populaţie în mediul rural. Am spus că 38% ia o singură masă pe zi. Vreţi să vă spun din ce este compusă aceasă masă? Nu e nevoie să v-o spun, o cunoaşteţi şi dumneavoastră. Dar, vreau să vă spun un lucru care ne priveşte pe noi toţi. Faptul că în cheltuielile de consum se găsesc 80,6% din producţia individului, a familiei şi respectiv în mediul rural, fiind 82%, iar în mediul urban 78%. Iar la această adăugaţi impozitele de 10% per total pe ţară, dintre care 14,8% în mediul urban şi 5,1% în mediul rural. Vedeţi ce mai rămâne pentru investiţii? Vreau să vă spun că, în momentul de faţă, tensiunea arterială depăşeşte 32% în medie la bărbaţi şi 18% la femei. Vreau să vă mai spun, domnule ministru al agriculturii, regret pentru ţara mea că nu are cei 300 de cm3 de lapte pe zi să-i mănânce, media de lapte care a ieşit consumat şi pe cifrele statistice nu depăşeşte media de lapte care a ieşit, consumată şi pe cifrele statistice, nu depăşeşte 180 cm3 de lapte pe zi. Dar, vreau să vă dau o statistică care este publicată în statisticile noastre, comparaţia pornind din 1933 până în anul 2000 la câteva alimente. Vreau să vă dau un exemplu la carne care interesează în mod deosebit şi publicaţia este făcută de România liberă în 1993 când acuza pe ministru sănătăţii şi Guvernul Văcăroiu de atunci. Spunea că în 1933 se mâncau 250 de grame de carne pe locuitori pezi, în 1982 se mâncau 165, în 1992 125 de grame. Aici se opreşte România liberă, mai departe merge statistica pe care am preluat-o din comunicatele noastre şi avem 130 de grame între 1993-1996, 101 de grame în 1998 şi 88 de grame în anul 2000. Vom vedea cât va fi în anul 2001. Să spărem că va fi la fel. Vă mai dau numai un lucru deosebit de grav şi de serios. E că noi mâncăm în mediul rural 106 grame ouă pe zi. Se mănâncă, de fapt, 3-4 ouă în medie pe zi, adică porneşte de la 1-2 ouă până la 8-10 ouă pe zi în unele locuri ca singurul loc de a avea proteinele necesare, fiindcă nu se mănâncă fructe, nu se mănâncă legume... |
|||||
|
Domnule profesor, vă propun să ne daţi la fiecare câte o carte a dv... |
|||||
|
Gata am şi terminat, domnule ministru. Vreau să vă spun, domnule preşedinte, am şi terminat, vreau să vă spun că problema este foarte serioasă şi că atinge din punct de vedere biologic naţiunea. Vreau să mai termin cu o singură problemă care este deosebit de gravă şi serioasă. Că la aceasta se adaugă alcoolismul şi la alcoolism se adaugă mortalitatea, pentru că totdeauna sărăcia este împreună cu alcoolismul şi, în timp ce în America asistăm cu o scădere cu 54% a mortalităţii în decrus de 30 de ani, la noi asistăm la o creştere cu de 4 ori a mortalităţii în acelaşi decurs de timp. |
|||||
|
Poftiţi, doamna Gheorghiu. |
|||||
|
Doamna Luminiţa Gheorghiu: Domnule preşedinte, Domnule deputat, Îmi pare rău, dar toate datele pe care dumneavoastră le-aţi preluat se referă la România anilor 1996-2000. Din ceea ce cele 3 ministere au relatat în faţa domniilor voastre, rezultă cu prisosinţă grija Guvernului Adrian Năstase pentru fiinţa umană, pentru cetăţeanul României de astăzi. Deci programe, fonduri alocate tocmai pentru a asigura o stare bună cetăţeanului. Ultimele 5 luni au relevat cu prisosinţă acest fapt. Şi, v-am spus, trebuie să fiţi siguri de buna credinţă a acestui guvern. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, |
|||||
|
Nu neg şi nu am negat acest lucru, doamnă ministru, însă este o problemă de fapt de la care am plecat. Nu fac un comitet de combatare a sărăciei într-o perioadă când Guvernul îşi asumă o astfel de răspundere, pentru că nu dai comitetului această răspundere. Comitetul nu are ce face. |
|||||
|
Deşi aţi rămas puţin, eu am rugămintea să respectaţi colegialitatea, să nu abuzăm unii de ceilalţi. Există un regulament care se referă la un timp de expunere la un timp de dezbatere şi cu obstinenţă îl cam depăşiţi. Eu tot vă rog, dumneavoastră abuzaţi de bunătatea mea şi nu-i corect, că uite loviţi şi în colegii dumneavoastră, pe care îi obligăm să stea până la 20,30. Cu aceasta declar şedinţa închisă. Lucrările s-au încheiat la ora 20,10. |
|||||
 |
