Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2001
|
Şedinţa a început la ora 9,40. Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ioan Mihai Năstase şi Tudor Mohora, secretari. |
|
|||
|
Bună dimineaţa! Cu acordul dumneavoastră putem începe, da? |
|||||
|
|
Il invit pe domnul Leonăchescu. Se pregăteşte domnul Simedru. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat auditoriu, Legea administraţiei publice locale, care poartă numărul 215/2001, a intrat în vigoare cu începere din ziua de 23 mai a.c. Toată lumea ştie că această lege a fost concepută de fosta coaliţie guvernamentală, pe care electoratul a sancţionat-o drastic, atât pentru lipsa de performanţă, cât şi pentru amatorismul cu care a chinuit populaţia. Edificiul ideatic al legii conţine elemente antiromâneşti şi antidemocratice, dintre care semnalăm eliminarea etalonului unic de comunicare limba oficială, limba română, din administraţia publică locală şi folosirea bilingvismului în unele situaţii pentru cei care nu pot sau nu vor să înveţe la şcoală limba noastră. O asemenea lege împotriva căreia a luptat PRM şi defunctul PDSR a devenit brusc obiect de interes, după alegerile din 26 noiembrie 2000, câştigate de o coaliţie bizară PDSR şi UDMR. Un copil cu două moaşe, această Lege a administraţiei publice locale, împotriva căreia parlamentarii Partidului România Mare au votat hotărât, a început să-şi etaleze limitele şi să incrimineze prin acestea acel segment politic autohton care a impus-o românilor. La două zile după intrarea în vigoare a legii, Puterea a avansat prima modificare a ei spre a-şi asigura avantajele pe timpul actualei legislaturi. Se urmăresc şi alte îmbunătăţiri ale legii: operaţii cosmetice la un pacient condamnat! Ceea ce provoacă alarmă în rândurile parlamentarilor Partidului România Mare este interpretarea şi aplicarea arbitrară a multor prevederi ale acestei legi şi, în special, problema incompatibilităţilor. Iar dacă primarul Municipiului Cluj-Napoca, remarcabilul patriot Gheorghe Funar, încearcă să aplice legea, aşa cum o percepe domnia sa şi grupul de colaboratori ai primăriei, el nu este ascultat ci violentat ca să se supună dictatului impus de actuala Putere. Instabilitatea legislativă generată de Legea nr.215/2001 şi arbitrariul cu care a fost impusă reprezintă efectul de halou al unei dictaturi depăşite şi condamnate de istorie. În plus, prigoana declanşată la adresa celui mai bun primar din România, m-am referit la domnul Gheorghe Funar, demonstrează că metodele şi instrumentele fostei dictaturi mai fac parte din patrimoniul actualei echipe guvernamentale. Jalnicul scenariu de la Cluj-Napoca menit să umbrească succesul festivităţilor care marchează împlinirea unui deceniu de la înfiinţarea Partidului România Mare reprezintă una din expresiile ideologiilor de frânare a dezvoltării democraţiei în România. De aceea, noi punem cu îngrijorare întrebarea: Încotro merge România sub actualul Guvern? Spre dictatura partidului unic într-un stat poliţienesc de tip totalitar sau spre o construcţie democratică? Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul deputat Simedru. Se pregăteşte domnul Brudaşca. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, O dovadă de necontestat a faptului că interesul nostru pentru reprezentativitatea instituţiilor ce dau, în esenţă, exprimare reală democraţiei româneşti nu merge niciodată până la capăt o constituie chiar situaţia Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare ale cărei structuri de conducere le alegem astăzi. Şi pentru că nu întotdeauna analiza neîmplinirilor noastre pleacă de la dezinteresul pe care îl manifestăm atât de evident uneori, prezenta-mi intervenţie are un dublu scop: întoarcerea cu mai multă responsabilitate către recunoaşterea faptelor ce fac, pentru prea mulţi dintre noi, dovada opportunismului şi interesului de grup, precum şi aşezarea autorităţii şi onorabilităţii instituţiilor pe care le creăm, de multe ori, doar formal ca elemente intrinseci acestor structuri reprezentative ale statului de drept. Înfiinţată prin Legea nr.52 din 1994, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare funcţionează de peste 6 ani şi jumătate în condiţii improprii. Ajunsă la cifra de 140 de salariaţi cu organigramă ce prevede obligatoriu un prag de 250 de posturi, această instituţie supusă direct autorităţii legislative suportă un provizorat greu de imaginat. Mai mult chiar, este şi sancţionată pentru lipsa unor spaţii cu destinaţia arhivă. Vă reaminesc dispoziţiile art.7 din legea de înfiinţare, potrivit cărora Guvernul este obligat să atribuie în administrare Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, imobile, terenuri, clădiri necesare desfăşurăii activităţii în 60 de zile de la cerere. Ultima intervenţie, de la 19 mai a.c., adresată primului ministru Adrian Năstase, are două anexe de-a dreptul înspăimântătoare prin numărul adreselor privind corespondenţa purtată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pentru obţinerea unui sediu: 97 de intervenţii, ca şi prin cele 34 de răspunsuri negative primite în condiţiile sus menţionatului articol până în prezent. Suficient de grăitoare această statistică a neputinţei demonstrează o conduită ce obligatoriu trebuie corijată, pentru că, dacă atribuţiile privind supravegherea şi controlul burselor de mărfuri sau celor privind asigurarea şi efectuarea unui control al informaţiilor confidenţiale nu sunt suficient de relevante, rămâne factorul uman faţă de care suntem obligaţi să ne raportăm, tocmai datorită atingerii limitei maxime de suportabilitate de către cei aproape 150 de funcţionari aflaţi sub ceea ce normele Organizaţiei Mondiale a Muncii numesc un cubaj minim de aer. Dacă la acesta s-ar adăuga şi relaţiile cu caracter permanent cu care CNVM le are cu instituţiile internaţionale, printre care Banca Mondială, FMI, Uniunea Europeană, chiar pentru a cita doar câteva, nu ne rămâne decât să privim cu răspundere, dar şi cu omenie pentru rezolvarea acestei situaţii. Şi pentru că Guvernul nu poate să răspundă nevoilor CNVM nici măcar permiţându-i, în condiţiile legii, să închirieze un spaţiu, haideţi să-i sprijinim noi, domnule preşedinte Valer Dorneanu, şi stimaţi colegi, membri ai Biroului permanent, de ce nu analizând chiar posibilitatea identificării unor spaţii în Palatul Parlamentului. Toate acestea, în condiţiile în care alte instituţii, Casa Naţională de Asigurări pentru Sănătate sau Casa Naţională de Pensii, de exemplu, şi-au găsit audienţa necesară la Guvern. Dacă neîmplinirile CNVM cu manifestări din cele mai diverse atât pe planul convulsiilor sociale, vezi cazul FNI şi nu numai, cât şi cel al receptării externe, ne privesc şi pe noi, tot la fel consider că suntem răspunzători pentru autoritatea şi onorabilitatea acestei instituţii. Trebuie şi suntem în stare să punem capăt acestei stări de lucruri, ce nu face decât să îmbogăţească performanţele de care nu avem nevoie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Urmează domnul Brudaşca şi se pregăteşte doamna Paula Ivănescu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Contrar aşteptărilor majorităţii electoratului acestei ţări, atât eternul chiriaş al Palatului Cotroceni, cât şi primul ministru dovedesc indiferenţă faţă de problemele majore ale ţării şi mai ales faţă de apărarea cu fermitate a intereselor sale naţionale. Cele mai grăitoare exemple ce ne stau la dispoziţie, dar care subliniază deopotrivă duplicitatea actualei Puteri, le constituie atitudinile de-a dreptul stranii avute faţă de mult discutata lege a legitimaţiei de maghiar. Cu destulă şi nejustificată întârziere şi pe un ton aproape plângăcios, primele declaraţii pe această temă atât ale preşedintelui Iliescu, cât şi ale premierului Năstase, n-au făcut decât să încurajeze pe promotorii acestei legi naziste, să-şi continue nestingheriţi demersurile atentând în mod clar nu doar la demnitatea noastră ca stat independent şi suveran, ci cu bătaie lungă la însăşi integritatea teritorială a ţării. Actuala Putere n-a înţeles, din păcate, se pare, care este menirea şi, spre a obţine recunoaştere europeană şi internaţională pe filieră budapestană, a fost dispusă chiar la sacrificarea intereselor noastre naţionale. Inutile şi zadarnice au fost aparent curajoasele declaraţii pe care le-au făcut ulterior şi nu încetează să le repete papagaliceşte cei doi înalţi demnitari. Dar cum era de aşteptat, ele n-au avut nici măcar rezultatul sau efectul de a-i atenţiona pe revizioniştii de la Budapesta, convinşi că în afara acestor reacţii târzii nu va urma nimic, Puterea de la Bucureşti neavând curajul unor măsuri ferme şi deplin justificate în asemenea situaţii. Ce este mai regretabil este faptul că nici Ion Iliescu, nici Adrian Năstase nu şi-au dat seama că de fapt această otrăvită lege are valoarea unei adevărate declaraţii de război şi, nedepăşind faza declaraţiilor, ei adresează indirect invitaţia la o viitoare sfârtecare a trupului sfânt al ţării. Preocupările conducătorilor noştri, după ce, aşa cum aţi văzut, au rezolvat probleme vieţii de zi cu zi, sunt însfera înaltă a abstracţiunilor şi a dezbaterilor istorice şi a dizertaţiilor savante, căci mai nou hidrologul de la Cotroceni poate ca precedesorul său, atât de hulit, găseşte potrivit să stabilească locul în istorie al Mareşalului Ion Antonescu. N-am dori deloc ca el însuşi să aibă soarta acestuia, iar victimele căzute inutil după 22 decembrie 1989 să nu-i aducă, nu foarte târziu, acuzaţia de vinovăţie faţă de crimele săvârşite într-o perioadă când ţara se afla sub conducerea sa. O altă aberaţie la care ne-a făcut martori actuala Putere o constituie inutila arătare a muşchilor poliţiei superpolitizată din Municipiul Cluj-Napoca. Cei care au minte să înţeleagă pot uşor înţelege justeţea avertismenului clar, fără nici un fel de dubii, pe care l-am tras încă de la preluarea Puterii de către PDSR, şi anume acela că în forme abile, dar consecvente asistăm la eforturile de reinstaurare a dictaturii, a statului de tip poliţienesc, iar cei nesupuşi, curajoşi, cei care mai cred în idealurile noastre naţionale vor fi spulberaţi, fără reţinere, cum s-a întâmplat recent cu primarul Clujului, domnul Gheorghe Funar, dacă vor sta în vreun fel în calea intereselor potentaţilor zilei. Ce este însă straniu, este faptul că atât Guvernul, cât şi Preşedinţia au lăsat-o mai moale cu marii mafioţi, în schimb se iau la trântă cu patrioţii, cu apărătorii crezului în justeţea cauzei noastre naţionale. Nu e de mirare, în aceste condiţii, că Occidentului îi este din ce în ce mai penibil să se afişeze alături de asemenea conducători duplicitari care zâmbesc la comandă şi şi-au dat la întors limbajul de lemn cu care au făcut carieră până în 1989. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
O invit pe doamna Paula Ivănescu şi se pregăteşte domnul Popa Cornel. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am să fac o declaraţie în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Partidul Democrat cheamă factorii politici din România la solidaritate şi cooperare pentru depăşirea impasului creat de adoptarea, în Ungaria, a Legii statutului maghiarilor. Partidul Democrat apreciază că adoptarea Legii statutului maghiarilor igonoră acorduri şi standarde internaţionale, îndeosebi cele ale Uniunii Europene şi Consiliului Europei. S-a făcut fără a lua în considerare solicitările justificate ale Guvernului României. Deschide un interveal de nesiguranţă, tensiune, datorită unor consecinţe negative asupra raporturilor etnice cu ţările vecine. Dezbină prin discriminare populaţia României prin interpretarea abuzivă, ambiguă a raportului dintre cetăţenii României de diferite naţionalităţi. Afectează în mod direct derularea normală a bunelor raporturi de cooperare şi vecinătate dintre România şi Ungaria în contextul integrării euroantlantice. Pe termen mediu şi lung, poate duce la schimbarea structurii etnice a populaţiei din Transilvania, deşi România şi Ungaria au convenit prin Tratatul bilateral să nu întreprindă nici un demers care să aibă un asemenea scop. Partidul Democrat propune factorilor politici din România, inclusiv UDMR, adoptarea şi susţinerea unei poziţii politice responsabile, pragmatice şi solidare în raport cu decizia Guvernului şi Parlamentului de la Budapesta şi pentru depăşirea consecinţelor negative ale încercărilor de aplicare a acesteia pe teritoriul României. Partidul Democrat consideră că diversitatea şi pluralismul politic asigură competiţia între Putere şi Opoziţie şi este în acelaşi timp o sursă pentru mai buna guvernare şi o resursă a apărării şi promovării intereselor naţionale. În acelaşi timp, diversitatea şi pluralismul politic asigură complementaritatea şi conlucrarea între forţele politice democratice, în vederea depăşirii unor situaţii defavorabile României, a stabilirii climatului de normalitate în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor săi, fără deosebire de naţionalitate. În situaţia creată, care poate fi urmată de evoluţii negative atât pentru echilibrul general, dar şi pentru cetăţenii liberi şi egali în drepturi ai României, Partidul Democrat consideră că factorii politici trebuie să acţioneze responsabil, eficient şi solidar şi propune: formularea punctelor de vedere oficiale ale factorilor politici, ţinând seama de Constituţia României, tratatele şi angajamentele internaţionale asumate, obiectivele strategice de integrare euroatlantică, interesele şi aşteptările populaţiei; consultări bilaterale la nivelul conducerilor partidelor politice, precum şi dezbateri la nivel naţional în vederea adoptării unei platforme de acţiune solidară pe plan intern şi internaţional; iniţierea şi susţinerea reciprocă pe plan intern şi internaţional a unor acţiuni menite să aducă soluţii viabile la problemele şi preocupările cetăţenilor ca urmare a aplicării în România a prevederilor Legii statutului maghiarilor în forma sa actuală. Partidul Democrat consideră că toate acestea vor fi realizate mai rapid şi mai eficient dacă conlucrarea între factorii politici din România nu va fi utilizată ca un prilej pentru exprimarea unor poziţii demagogice, naţionaliste, extremiste sau xenofobe. Subliniem în mod deosebit că prin implicarea noastră alături de ceilalţi factori politici, ne opunem şi ne delimităm de orice iniţiative sau declaraţii care ar putea avea referire negativă sau defavorabilă cetăţenilor români de naţionalitate maghiară din România, ale căror probleme, temeri şi aşteptări le considerăm ca făcând parte din agenda publică internă a României. Poziţiile adoptate în plan legislativ şi administrativ, în legătură cu aceste probleme vor avea drept criteriu principal continuarea şi aprofundarea reformelor economico-sociale în România, a eforturilor de integrare euro-atlantică. Iniţiativa Partidului Democrat nu este îndreptată împotriva nimănui, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Considerăm însă că solidaritatea factorilor politici democraţi şi responsabili din România va asigura atât capacitatea de înţelegere publică realistă a impasului creat, cât şi soluţiile legale şi eficiente pentru depăşirea acestuia. În acest fel, vom răspunde mai bine preocupărilor şi nevoilor cetăţenilor, vom proteja şi promova mai bine interesul naţional, vom fi mai bine înţeleşi şi respectaţi în mediile internaţionale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Urmează domnul deputat Popa Cornel şi se pregăteşte doamna Leonida Lari. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Participanţii la întâlnirea de lucru de sâmbătă, 23 iunie 2001, de la Oradea privind autostrada ce va lega România şi Ungaria, parlamentari de la toate partidele şi reprezentaţi ai consiliilor judeţene din judeţele Bihor, Cluj, Maramureş, Mureş, Satu Mare şi Sălaj, dar şi reprezentantul Administraţiei Naţionale a Drumurilor au convenit asupra următoarei declaraţii, pe care au numit-o "Declaraţia de la Oradea". 1. Proiectul autostrăzii ce va lega România şi Ungaria, prin ruta Artand-Borş Oradea, reprezintă o prioritate a politicii de dezvoltare regională. Semnatarii documentului se angajează să susţină politic acest proiect. 2. Dezvoltarea reţelei de comunicaţii din judeţele din care fac parte semnatarii, reprezintă un instrument esenţial al dezvoltării economice atât regionale, cât şi naţionale. Din acest motiv, strategia naţională de dezvoltare a reţelei de autostrăzi nu poate fi adoptată decât în colaborare cu reprezentanţi zonali. 3. Integrarea europeană reprezintă un obiectiv politic central al României şi, din această perspectivă, integrarea în proiecte economice şi de infrastructură europeană este o prioritate. 4. Strategia naţională privitoare la construcţia infrastructurii de transporturi, inclusiv reţeaua de autostrăzi, trebuie negociată şi redefinită potrivit atât intereselor naţionale, cât şi a celor regionale. Semnatarii consideră că prin autostrada care va lega România de reţeaua de comunicaţie a Uniunii Europene trebuie obligatoriu să treacă prin Transilvania şi nu să o ocolească. 5. Având în vedere proiectele Uniunii Europene ce s-au dezvoltat şi se dezvoltă în vestul României, în Ungaria, este imperios necesar să se considere ca prioritate elaborarea proiectului autostrăzii Artand-Borş-Oradea-Bucureşti. Semnatarii consideră că la nivelul judeţelor pe care le reprezintă, investiţiile în proiecte de infrastructură sunt cu mult sub nevoile regiunii. 7. Semnatarii consideră că este necesar să colaboreze în vederea susţinerii unor proiecte de dezvoltare regională. 8. Semnatarii iau în calcul disponibilitatea de a elabora, cu sprijin regional şi internaţional, propriile proiecte de dezvoltare regională. În concluzie, având în vedere importanţa economică a regiunii din care fac parte, semnatarii consideră că politicile de investiţii şi dezvoltare în zonă, elaborate la nivel administrativ central, trebuie reconsiderate. Urmează semnăturile a 17 deputaţi şi senatori din Parlamentul României. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Leonida Lari şi se pregăteşte domnul deputat Sonea. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În vara aceasta, şi anume în august, se împlinesc 10 ani de la independenţa scăldată în sânge a Republicii Moldova. Dar din tot entuziasmul eliberării de sub jugul imperiului sovietic, românii basarabeni s-au ales cu trădarea, foamea, moartea. De ce s-a întâmplat aşa? De ce s-a ajuns aici? Oare nu se putea altfel? Cred că se putea. Şi, pentru a veni cu argumentele de rigoare, să reconstituim şirul evenimentelor. În decembrie 1989, Congresul deputaţilor poporului al URSS a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov şi actul adiţional la acest pact, în care Basarabia era vizată lîngă ţările baltice. Decizia finală a congresului, care a denunţat pactul este istorică. În art.5 şi 7 se stipulează clar că URSS n-a avut dreptul constituţional să agreseze alte ţări, să săvârşească rapturi teritoriale din Finlanda şi până în Basarabia, precum nici dreptul să fondeze state pe teritoriile acestor ţări. După acea condamnare a pactului a mai trecut un an şi colosul sovietic s-a prăbuşit cu zgomot, aruncând valuri de sânge peste toate fostele republici, mai bine zis colonii. În toate capitalele fostelor colonii se săvârşeau provocări, parade militare cu tancuri, sub şenilele cărora trosneau oasele patrioţilor, care se sacrificau pentru libertatea naţiunilor din care făceau parte. La fel s-a întâmplat şi la Chişinău. Atât că, aici, colonizatorilor nu le-a mers să-şi demonstreze forţa militară, mulţimile revoltate postându-se în faţa tancurilor. De aceea, în 1992, scenariul provocărilor a fost mutat la Tiraspol, în Transnistria. Dar până la asta, prin şirul gloanţelor, prin scrâşnetul şenilelor, o colonie după alta îşi proclama independenţa faţă de imperiul sovietic. La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, dar nu faţă de ţara mamă, România. Peste un milion de oameni se adunaseră în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi vociferau: "Trăiască, trăiască, trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!" În 1991, România avea hotar cu provincia sa şi nu cu URSS, dar mai avea la îndemână şi nişte documente istorice, cunoscute pe plan internaţional: hotărârea finală a Congresului poporului din fostul imperiu, care denunţa pactul prădalnic, precum şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Şi acum întrebarea mea ar suna astfel: E posibil ca un om sau 3 de la conducerea României să greşească, recunoscând un stat în stat pe trupul ţării, dar cum s-a putut să greşească un Parlament întreg? Numai un singur parlamentar şi anume Claudiu Iordache s-a opus acestei recunoaşteri, prevăzând la ce poate duce un asemenea act politic pripit. După recunoaşterea respectivă, am ţinut audienţă la domnul Ion Iliescu şi l-am preîntâmpinat de pericole eminente ce se vor abate asupra proaspătului stat moldav. Mi-a răspuns că a ales modelul german, al celor două state germane, care pe urmă s-au reunificat. Ei bine, dar pe plan internaţional, Germania federativă n-a recunoscut Germania democrată. Şi viitorul a arătat că am avut dreptate. În primul rând, că viitorul şi prezentul s-au solidificat în nişte structuri prezidenţiale care, bineînţeles, ne întârzie reîntregirea. În al doilea rând, statul aşa zis independent, cu Armata a 14-a în coastă, fiind singur, fără sprijinul ţării mamă, a fost o pradă uşoară pentru străini. În urma recunoaşterii de către România a independenţei Republicii Moldova, necazurile, durerile, atacurile au ţinut lanţ, când s-a ajuns la războiul din Transnistria, la moartea a sute de tineri şi la arestarea grupului Ilaşcu. În fond a fost un război între Republica Moldova şi Rusia, în timpul căruia liderii mişcării de eliberare şi de reîntregire naţională din Basarabia erau vânaţi pe toate drumurile. Unii dintre ei care s-au refugiat în ţară au scăpat cu viaţa, dar mulţi zac acum mai jos de firul ierbii din "mila cotropitorilor". Toate aceste evenimente sângeroase oare nu vorbesc de la sine? Că recunoaşterea independenţei Republicii Moldova de către ţara mamă a fost o mare eroare politică, dacă nu mai rău? O condiţionare impusă de străini? Tocmai de aceea, vă propun, stimaţi colegi, o temă de meditaţie pe perioada de concediu, să căutăm şi să găsim soluţii pentru a corija eroarea comisă în privinţa recunoaşterii Republicii Moldova. Soluţia pe care am găsit-o eu ar fi simplă şi logică, unde mai pui că ar fi şi un test câţi unionişti avem în Parlamentul României. Aşadar, propun ca actualul Parlament să repună în dezbatere legitimitatea Republicii Moldova de pământurile româneşti. Adevărul iese până la urmă la suprafaţă apei ca uleiul. Istoria nu glumeşte cu trădările, iar urmaşii măcar vor avea de unde să facă o dreaptă cugetare. Cine au fost Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Ion Antonescu pentru români şi cine sunt unii lideri ai actualei clase politice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Sonea Ioan. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Săptămâna trecută a fost difuzat un sondaj de opinie, realizat de Metro Media Transilvania. Nu voi analiza rezultatele propuse. Ne întrebăm dacă le putem însă crede sau dacă le putem considera de bună credinţă. Iată de ce. În preajma alegerilor locale din 2000, MMT prognoza 47% din voturi pentru PDSR, dar partidul obţine doar 27%. Tot MMT prevedea o rată de participare la vot de 85%, prezenţa a fost de 65%. Înaintea alegerilor generale, tot MMT declara că Ion Iliescu şi PDSR conduc detaşat în Transilvania. Realitatea a fost alta. Nu ne amintim ca Metro Media Transilvania să fi cerut scuze pentru diferenţa de 20%, ba, mai mult, domnul ministru Dâncu încearcă să demonstreze că MMT sondează bine, dar românul votează prost. Astfel se creează o asociaţie a sociologilor partidului de guvernământ, la urma urmei, care trebuie să confirme sondajele MMT şi să sancţioneze pe cei care încearcă să prezinte şi alte opinii. Asociaţia SORMA nu a luat atitudine faţă de aşa zisele realităţi ale sondajelor MMT. Conform cu tehnicile de manipulare, bine cunoscute, PDSR, de la 15% în timpul mineriadelor din 1999, printr-un sondaj curs, din martie-aprilie 1999, este urcat la 31%, confirmat după aceea de SOR, în următoarea lună, la 35% şi urcat apoteotic la 39%, înaintea Conferinţei Naţionale a PDSR, de către MMT. Mediatizate intens, aceste procente au reuşit să schimbe harta electorală a României. Deoarece urcarea în sondajele din perioada premergătoare a alegerilor locale la 47% nu a adus PDSR-ului decât 27% a urmat o altă serie de sondaje pentru a urca partidul cu încă 10% la alegerile parlamentare, deci ajungând la 37%-38%, deşi MMT prevedea 58%. Grav este însă şi faptul că sociologii care lucrau pentru o ţară, un partid, un conducător, în recentele sondaje, încearcă să ne convingă că ţara are nevoie de un singur partid, de un conducător puternic şi aşa mai departe. Altfel spus, sondajul MMT se înscrie în direcţia manipulatorie şi totalitară, de impunere a ideii necesităţii partidului unic. Dar, culmea este că această tentativă se desfăşoară pe banii Fundaţiei pentru o societate deschisă, adică a domnului Soros, care finanţează constant, în licitaţii bine organizate, desigur, instituţii de sondaje, cum ar fi PUR şi MMT şi nume, oameni cam aceiaşi: Vasile Dâncu şi Dorel Abraham, agreaţi de partidul de guvernământ. Că Gheorghe Soros ştie sau nu cum partidul de guvernământ îşi construieşte imaginea pe banii domniei sale, nu ne interesează, dar ne interesează până unde poate merge această manipulare grosolană desfăşurată sub ochii unui ministru al informaţiilor publice, printr-un institut pe care îl patronează. Totuşi, este prea mult să pozezi, să pictezi, să critici şi să te plăteşti în acelaşi timp. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc şi eu. |
|||||
|
Următoarele declaraţii, ale domnilor Andrei-Ioan Chiliman şi Ioan Miclea, au fost depuse la secretariatul şedinţei, pentru a fi cuprinse în stenogramă, fără a fi prezentate la microfon. |
|||||
|
|
În istoria românilor, liberalii au fost exponenţii cei mai consecvenţi ai ideii naţionale şi sprijinitorii cei mai fervenţi ai românităţii, indiferent unde se află ea. Pe de altă parte, după înfăptuirea României Mari, liberalii s-au preocupat ca toate minorităţile, indiferent de limbă, neam şi credinţă, să beneficieze de drepturi egale cu cele ale majorităţii româneşti. În acelaşi timp însă, după cum spunea Ionel I.C.Brătianu, liberalii au fost ostili creării în interiorul graniţelor statului român a două categorii de cetăţeni: "unii încrezători în solicitudinea statului, iar ceilalţi îndemnaţi în a-i fi potrivnici şi a căuta protecţie în afară de graniţă." Iată de ce noi, liberalii, putem şi trebuie să le spunem atât românilor, cât şi europenilor, că poziţia Partidului Naţional Liberal în problema naţională şi a minorităţilor, a rămas neschimbată de mai bine de 70 de ani, consecvenţă pe care am dori-o şi altora. Această legitimitate ne permite astăzi să cerem Guvernului român să solicite Uniunii Europene, Consiliului Europei, precum şi guvernelor ţărilor Uniunii Europene, poziţia oficială faţă de legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta referitoare la statutul maghiarilor din ţările învecinate. Nu se poate trece cu vederea situaţia artificială creată, faptul că discriminarea pe criterii etnice a fost provocată de-a lungul secolelor doar de cei care caută o viitoare confruntare. Prin această lege, conceptul Europei unite dispare. Cetăţenii români de etnie maghiară sunt obligaţi, în schimbul unor facilităţi acordate de statul maghiar, să aducă un certificat de apartenenţă la o anumită etnie şi religie, lucruri inacceptabile în secolul XXI. Prin această discriminare aşa-zis pozitivă, statul maghiar se întoarce în secolul anterior, în anii '30-'40, mai lipsind doar ca atunci când trec pe teritoriul maghiar, românilor să li se lipească în piept un semn distinctiv, eventual o stea, pentru a se putea face o distincţie clară faţă de cetăţenii de etnie maghiară. Solicităm totodată poziţia oficială a U.D.M.R. în legătură cu această lege, sperând că şi ei, maghiarii, să ni se alăture şi să vină şi ei în secolul XXI, pentru a lucra împreună la construcţia Europei unite. Pentru noi, românii, primul ca şi al doilea război mondial s-au terminat şi ne-ar părea rău ca maghiarii să rămână fixaţi în tranşeele războaielor mondiale sau pe hărţile Dictatului de la Viena. Separaţia pe criterii etnice a născut ură şi confruntare, care au lăsat multe răni adânci în rândul multor europeni. Nu ne este permis să uităm crimele făcute de regimurile fasciste din Europa, în numele aceleiaşi separări etnice, inclusiv în România, împotriva evreilor şi ţiganilor, dar nici atrocităţile săvârşite de către hortyşti, în numele purificării etnice, contra românilor din Ardealul de Nord! Uitarea nu duce decât la repetarea greşelilor şi se pare că unii unguri au uitat! |
|
|||
|
|
În ziua de vineri, 22 iunie 2001, în jurul orelor 11,30, comandantul Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, însoţit de forţe DIAS, a năvălit în biroul primarului Municipiului Cluj-Napoca, ec.dr.Gheorghe Funar şi, bruscându-l şi ameninţându-l, l-au luat cu forţa şi l-au dus la sediul Poliţiei, ca pe un borfaş de rând şi toate acestea pentru a-i lua o simplă şi banală declaraţie. Concomitent cu ridicarea primarului Gheorghe Funar, prin mandat de aducere, premierul Guvernului, domnul Adrian Năstase, susţinea teleconferinţa săptămânală cu prefecţii din judeţe, unde îl critica sever pe primarul Clujului. Acest gest incalificabil al forţelor poliţieneşti obediente puterii şi din ordinul acesteia, constituie o mişelie, un act premeditat împotriva omului care este considerat fondatorul bastionului românismului din Ardeal, comis exact în ajunul sărbătorii a 10 ani de existenţă a Partidului România Mare. Primarul dr.Gheorghe Funar s-a comportat demn şi a dovedit că nici măcar forţa brută a slugilor puterii nu-l poate abate de la convingerea că România a fost, este şi trebuie să fie a tuturor cetăţenilor români. Fără doar şi poate, acest act laş, specific unui regim totalitar, a fost urmare a faptului că dr.Gheorghe Funar se luptă de o bună bucată de vreme cu consilierii puterii, pentru aplicarea corectă, în spiritul şi litera ei, a Legii nr.215/2001. Puterea a înţeles însă să-şi apere oamenii corupţi, târând în schimb pe străzile municipiului pe unul din cei mai hotărâţi susţinători ai românismului şi ai legalităţii. Faptul că, în perioada cât a fost interogat de poliţie domnul Gheorghe Funar, în faţa sediului Poliţiei Municipale s-a adunat un mare număr de cetăţeni ai Clujului, dovedeşte că totuşi în ţara aceasta există speranţa că se va instaura odată şi odată democraţia, că omul se va bucura de respectarea legii şi va fi scutit de abuzurile unei puteri inconştiente. Solicităm mass-mediei să informeze corect opinia publică despre cele petrecute la Cluj-Napoca, deoarece nu putem accepta o provocare ordinară făcută în scopul declanşării unor măsuri de represiune, pentru simplul motiv că un primar incomod aparţine opoziţiei, iar partidul de guvernământ nu mai are nici o credibilitate în Ardeal. |
|
|||
|
|
După pauză conducerea şedinţei a fost preluată de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Mihai Năstase şi Tudor Mohora, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 287. Vom vedea câţi sunt în sală în realitate. Sunt absenţi 58. 26 participă la alte acţiuni parlamentare. Ar trebui să vă prezint nota cu privire la legile depuse la secretarul general în vederea sesizării Curţii Constituţionale. Vreau să vă spun că e o listă lungă, de 70 de legi, şi pentru a nu vă epuiza cu lecturarea ei, am dispus stafului tehnic să le multiplice şi să vi le pună la dispoziţie. Concomitent, o să predau lista şi stenografei pentru a le consemna. veţi primi fiecare lista cu cele 70 de legi care vă stau la dispoziţie pentru a putea, eventual, să le contestaţi la Curtea Constituţională. În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
|
|||||
|
|
Daţi-mi voie, de asemenea, să aprobăm câteva comisii de mediere, unele începând să-şi desfăşoare activitatea chiar de astăzi. |
|
|||
|
|
Prima este cea cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materialelor explozive. Sunt propuşi domnii deputaţi: Priboi Ristea, Oltei Ioan, Voinea Florea de la Grupul parlamentar social-democrat şi umanist; Bucur Constantin şi Saulea Dănuţ, Grupul parlamentar P.R.M.; Canacheu Costică, Grupul parlamentar P.D.; Toró Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Dacă sunteţi de acord. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/2000 privind unele măsuri pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a grupului nr.1 din Centrala Termoelectrică Mintia-Deva. Sunt propuşi domnii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriţă Dumitru, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist; domnii deputaţi Buzea Valeriu, Miclea Ioan, Grupul parlamentar P.R.M., Anton Marin, Grupul parlamentar P.N.L. şi Savu-Vasile Ioan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la proiectul de Lege privind evaluarea conformităţii produselor. Domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Fâcă Mihail, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist; Palade Dumitru, Grupul parlamentar P.R.M.; Albu Gheorghe, Grupul parlamentar P.D.; Anton Marin, Grupul parlamentar P.N.L. şi Erdei Dolóczki István, Grupul parlamentar U.D.M.R. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi pentru Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: domnii deputaţi Iordache Florin, Lazăr Maria, Miţaru Anton, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist; Leonăchescu Nicolae şi Pleşa Eugen, Grupul parlamentar P.R.M., Makkai Grigore, Grupul parlamentar U.D.M.R., Ignat Miron, Grupul parlamentar al minorităţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi pentru Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2000 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Îmbunătăţirilor Funciare: domnii deputaţi Neagu Victor, Ianculescu Marian, Stan Ioan, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist; Predică Vasile, Vişinescu Marinache, Grupul parlamentar P.R.M.; Pereş Alexandru, Grupul parlamentar P.D.; Gheorghe Valeriu, Grupul parlamentar al P.N.L. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Pentru a trece în continuare la votarea legilor organice înscrise pe listă astăzi, rog cei doi secretari să verifice cvorumul. Sunt prezenţi 151 de deputaţi, insuficienţi pentru cvorumul de lucru. În consecinţă, amânăm votarea acestor legi. Vom propune Comitetului ordinii de zi o şedinţă de vot final joi, iar dacă nu, le vom vota într-o sesiune extraordinară. Trecem în continuare la proiectele care sunt înscrise pe ordinea de zi. Ieri, ne-am oprit la Legea pentru organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Rog Comisia pentru apărare să-şi ocupe locul. Rămăsesem la art.15 alin.1. Vă rog să vedeţi amendamentul nr.12 de la pagina 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.12. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr.12 şi, în consecinţă, art.15 alin.1 va avea alcătuirea rezultată din amendament. Pentru alin.2 vă rog să observaţi amendamentul nr.13 la aceeaşi pagină. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.13 şi, în consecinţă, art.15 alin.2 va avea acea structură. La art.15 alin.3, comisia nu a avut mendamente. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votat în uanimitate. La art.16 alin.1, vă rog să vă uitaţi la amendamentul nr.14 pe care îl găsiţi la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir. Vă rog să urmăriţi cu atenţie lucrările Camerei. |
|
|||
|
Este o uşoară inconsecvenţă în redactare, şi anume apare la rândul 5, articolul genitival "ale", dar nu apare şi la rândul 3. S-ar putea adopta două soluţii, pentru consecvenţă. Sau să-l intercalăm şi la rândul 3, înaintea "direcţiei generale", sau să-l înlăturăm la rândul 5, înaintea "inspectoratelor de poliţie". Pentru mai multă fluenţă, făcând totuşi o anumită concesie din punctul de vedere al exprimării foarte academice, eu aş propune să fie înlăturat şi acolo unde apare, şi atunci formula la care să ne oprim să fie "atribuţiile şi structura organizatorică ale Inspectoratului General al Poliţiei, Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene", înlăturând deci art.genitival "ale" de la rândul 5. |
|||||
|
Domnule profesor, cred că soluţia dumneavoastră este mai potrivită, pentru că dacă le-am pune peste tot, ar fi prea multe "ale". Stimaţi colegi, Dacă sunteţi de acord cu amendamentul nr.14, astfel cum rezultă din propunerea domnului Ştefan Cazimir, respectiv prin înlăturarea particulei "ale" de la rândul 5. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul nr.14 şi, în consecinţă, art.15 alin.1 va fi alcătuirea din amendament. La art.16 alin.2 n-au fost amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir. |
|||||
|
La alin.2, vă propun intercalarea lui "către" în rândul 2: "se aprobă de către ministrul de interne" şi la rândul 3 "de către inspectorul general al poliţiei". |
|||||
|
Domnule profesor, dumneavoastră, strict gramatical, aveţi dreptate, dar uitaţi-vă în toate actele normative, atât de multe sunt cazurile în care se utilizează această formulă "se aprobă de..." omiţându-se în mod greşit "către" şi mă întreb dacă este bine să intervenim peste tot. Domnule general, aveţi obiecţiuni? Nu. Mulţumesc. Poftiţi! Suntem la art.16 alin.2, domnule deputat. |
|||||
|
Dacă tot încercăm să facem să sune bine româneşte aceste acte normative, atunci vă propun, domnule preşedinte, să folosim tot aceeaşi formulă în enumerările pe care le presupune sau le cuprinde acest articol. Se vorbeşte... "este constituită din şeful direcţiei sau al inspectoratului, reprezentantul corpului naţional al poliţiştilor, subprefect, şase consilieri..." şi aşa mai departe. |
|||||
|
La ce articol vă referiţi, domnule deputat? |
|||||
|
Eu am înţeles că este vorba de art.17 alin.2. |
|||||
|
Nu. E vorba de art.16 alin.2. |
|||||
|
Îmi cer iertare în condiţiile astea. |
|||||
|
Nefiind alte obiecţii la art.16 alin.2, se consideră votat în unanimitate. La titlul Secţiunii a III-a dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate. Poftiţi! Staţi puţin, domnule Cazimir, aşteptaţi că voia colegul dumneavoastră înainte. |
|||||
|
Am observaţii la titlu. |
|||||
|
La titlu am consemnat că nu sunt. Dar dacă aţi avut, poftiţi! Titlul Secţiunii a III-a. |
|||||
|
Grupul U.D.M.R. a avut o propunere chiar şi la titlul acestei secţiuni. Un amendament respins în comisie şi consemnat la amendamentele respinse la pag.48, poziţia 44. Noi am propus ca această secţiune să aibă titlul "Autoritatea de ordine publică". Deci, să fie eliminat cuvântul "teritorială". Şi anume, mai încolo, am prezentat că am dori ca această autoritate să fie organizată pe trei niveluri, nivelul naţional, nivelul regional şi nivelul local, dar deocamdată aş cere permisiunea domnului preşedinte, chiar la acest titlu, să expun motivele pentru care am făcut această propunere. Se poate? |
|||||
|
Poftiţi! |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi am considerat că dacă se doreşte într-adevăr o implicare mai profundă a comunităţilor în activitatea de ordine publică şi ordinea şi disciplina în circulaţie a poliţiei, atunci această autoritate teritorială trebuie să primească nişte atribuţii mai sporite şi trebuie organizată cel puţin pe două nivele dar dacă se poate pe trei nivele. Important este nivelul regional şi nivelul local şi din acest motiv... |
|||||
|
Staţi un pic, stimate domnule deputat! Ce înseamnă în concepţia dumneavoastră nivel regional? |
|||||
|
Nivel judeţean şi nivelul...deci, practic, nivelul oricărei unităţi teritorial-administrative. |
|||||
|
Dar ne referim la terminologia din Legea administraţiei publice locale actuală. |
|||||
|
Da. Aşa e. Mulţumesc pentru precizare. În primă instanţă, domnule preşedinte, aş cere să supuneţi la vot amendamentul nostru privind titlul şi după aceea la art.17 alin.1 aş expune şi amendamentul nostru privind textul acestui articol. Mulţumesc. |
|||||
|
Deocamdată să decidem asupra amendamentului cu privire la titlu. Titlul actual este "Autoritatea teritorială de ordine publică" iar dumneavoastră propuneţi "Autoritatea de ordine publică". Domnul Ionescu, preşedintele Comisiei de apărare. Şi apoi domnul general Abraham. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Argumentele aduse de colegul meu de la Grupul U.D.M.R. nu se fundamentează în nici un fel, întrucât, potrivit art.4 alin.1 pe care ieri l-am votat, poliţia se organizează corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale a ţării şi nu pe criterii comunitare. Mai mult decât atât, art.17 alin.1 prevede că activitatea autorităţii teritoriale de ordine publică se desfăşoară în interesul comunităţii. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul general Abraham. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş dori să relev faptul că, în concepţia noastră, în momentul în care am decis să se organizeze la nivel teritorial, respectiv, la nivel de judeţ, o autoritate de acest gen, am avut în vedere tocmai ideea de descentralizare şi există o concepţie unică de abordare a problemei, aşa cum s-a putut vedea, descentralizare până la nivel teritorial, iar măsura vizează una din acţiunile întreprinse pentru o mai bună implicare a autorităţilor judeţene în activitatea poliţiei, deci, o mai bună legătură între comunităţile de la acest nivel cu poliţia naţională. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noştri de la U.D.M.R., care propun în locul actualului titlu unul prescurtat, eliminând componenta "teritorială". Cine este pentru? 12 voturi pentru. (Vociferări) Mai număraţi o dată, domnule secretar. Vă rog frumos să număraţi şi dumneavoastră dacă... 14 voturi. (Vociferări din partea dreaptă a sălii) Stimaţi colegi, Cine nu este de acord cu această numărătoare vă rog să poftească aici să conteste votul. Aveţi un coleg aici care poate să ne dubleze numărătoarea şi nu cred că e nevoie să ne manifestăm atât. Poftiţi, domnule Chiliman! Cu privire la numărătoare, vă rog să vă exprimaţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Avem o prevedere în Regulament care spune că şedinţa este condusă de preşedinte în prezenţa a doi secretari de şedinţă. În momentul de faţă, nu este îndeplinită această prevedere regulamentară, şi vă rog să rezolvaţi această chestiune ca să nu mai apară asemenea discuţii. Prevederea din Regulament nu este altceva decât o prevedere obligatorie, deci, prezenţa celor doi secretari de şedinţă în momentul desfăşurării şedinţei este obligatorie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. O să-l chem pe colegul nostru, domnul secretar Mohora. Vă rog să poftiţi în sală, domnule secretar Mohora! Şi îl rog pe domnul Chiliman să-şi amintească când era la tribună dacă nu mai lipsea câte o secundă de la pupitru. Rog pe domnul secretar Mohora să poftească în sală. Şi până atunci vă rog să vă mai exprimaţi o dată votul pentru a nu mai exista nici-un dubiu. Cine este pentru amendamentul colegilor de la U.D.M.R.? Şi vă rog şi pe dumneavoastră să vă autonumăraţi dacă tot contestaţi numărătoarea. 21 de voturi pentru. Tot insuficient pentru a fi aprobat. Trecem la art.17 alin.1, Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Domnul Ştefan Cazimir are unul. |
|||||
|
La rândul doi şi trei, trebuie să ne decidem: ori restabilim acordul, ori punem virgulă. Deocamdată, avem următorul text: "Organism cu rol consultativ a cărei activitate se desfăşoară în interesul comunităţii". Dacă punem virgulă, atunci lucrurile se corectează: "Organism cu rol consultativ, a cărei activitate...", raportându-se la autoritatea teritorială. Cred că asta a fost şi intenţia. Dacă nu a fost asta intenţia, atunci restabilim acordul şi zicem: "organism cu rol consultativ a cărui activitate se desfăşoară...". Cred că iniţiatorul este cel mai abilitat să ne scoată din impas. |
|||||
|
A cui activitate, domnule general? |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: A organismului. |
|||||
|
Deci, a organismului. Vă rog să vă exprimaţi ca să înţeleagă colegii. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Aşa cum am mai relevat, acest organism constituit la nivelul judeţului, are rol consultativ pe lângă autorităţile specifice unităţilor noastre de la Municipiul Bucureşti, la fiecare judeţ şi propunem ca soluţia care să fie adoptată să fie: "organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfăşoară în interesul comunităţii". Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Poftiţi, domnule deputat! |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă cer permisiunea ca înainte de a supune la vot, să expun la acest articol amendamentul grupului nostru. Acest amendament a lărgit sfera de acţiune a acestei autorităţi teritoriale. Am înţeles că plenul a respins amendamentul nostru privind organizarea acestei autorităţi pe trei niveluri de activitate. Atunci aş susţine ca numai pentru autoritatea teritorială organizată la nivel judeţean să aibă atribuţii sporite şi, în acest sens, la art.17 alin.1 amendamentul respins şi conţinut în pagina 50 la poziţia 46 ar avea următoarea formă acest articol: "La nivelul Municipiului Bucureşti şi al întregului judeţ se organizează şi funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol de coordonare şi control al activităţilor de menţinere a ordinii publice, precum şi de organizare şi de control a circulaţiei, a cărei activitate se desfăşoară în interesul comunităţii". Deci, esenţa acestui amendament este că nu este doar un organism cu rol consultativ, ci un organism cu rol de coordonare şi control al activităţilor de ordine publică. Mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat! |
|||||
|
La art.17.1. amendamentul pe care îl propunem şi care se află la pag.48 pe lista amendamentelor respinse de către comisie, are în vedere definirea mai clară a acestei autorităţi teritoriale de ordine publică care lucrează în serviciul comunităţii. Şi prin amendament propunem ca această autoritate să se înfiinţeze la nivelul consiliilor locale comunale, orăşeneşti şi municipale, pentru că acele consilii au atribuţii directe în legătură cu comunităţile pe care le reprezintă. Dacă prin textul de lege se spune că această instituţie lucrează în interesul comunităţii, veţi fi de acord că este mult mai dificil să ne reprezentăm o comunitate judeţeană. Ea de fapt lucrează cu o autoritate publică consiliul judeţean care reprezintă, să spun aşa, judeţul. Ca să citesc amendamentul despre care facem vorbire, art.17 alin.1: "La nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se organizează şi funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, sub autoritatea consiliului local sau a consiliului general al Municipiului Bucureşti, după caz, a cărei activitate se desfăşoară în interesul comunităţii". În legătură cu acest amendament şi cu alineatele art.17, în continuare, sunt propuse alte amendamente care să definească, în noua structură, autoritatea de ordine publică teritorială. Pentru că avem în vedere şi componenţa acestei autorităţi, care, prin textul de lege propus, după opinia noastră, încurcă şi amestecă magistraţi, judecători şi procurori, cu consilieri locali, cu şeful poliţiei şi cu alte persoane care sunt propuse să facă parte din această autoritate. Credem că reprezentativ pentru această unitate sunt consilierii locali, primarii comunelor, oraşelor şi municipiilor, şefii gardienilor publici şi, de asemenea, reprezentanţi ai societăţii civile. Deci, vă solicit, domnule preşedinte, să supuneţi la vot şi amendamentul de la pag.48 trecut la amendamente respinse în legătură cu alin.1 al art.17. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Pe celelalte nu le mai susţineţi? Alin.2 şi 3 care tot ale dumneavoastră sunt. |
|||||
|
Când le vine rândul. |
|||||
|
Bun. Domnule general Abraham! Cu privire la amendamentul domnului deputat Toró care este la pct.46 şi al domnului deputat Canacheu de la pct.45. |
|||||
|
Vă rog să fiţi atenţi la explicaţiile care vi se dau. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aşa cum am mai precizat, noi am conceput acest organism ca să aibă rol consultativ. Având în vedere Legea administraţiei publice locale, dacă i-am da atribuţii de control şi am include aşa cum s-a afirmat aici de către domnii deputaţi, atât primari, consilieri şi aşa mai departe, peste numărul acestei autorităţi care este independentă - şi precizez - cu rol consultativ, ar însemna să dedublăm organele administraţiei publice cu sarcini şi după aceea am intra în contradicţie cu Legea organizării administrativ teritoriale. Eu consider că rolul consultativ al acestui organism este validat până în prezent de poliţii similare din alte state şi aş releva aici poliţia engleză, care are o tradiţie în această direcţie, de unde, de altfel, ne-am şi inspirat, şi instituţia şi-a dovedit acolo viabilitatea. Eu cred că prin modalităţile specifice la care noi am adaptat-o la nivelul nostru, ea va fi aptă să rezolve de o manieră nouă relaţiile dintre poliţie şi comunitatea locală, având în vedere că în structura ei, aşa cum am precizat, intră reprezentanţi ai Parchetului, ai Justiţiei şi, bineînţeles, consilieri locali, pe baza votului democratic de la nivel judeţean. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul preşedinte Răzvan Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Referitor la amendamentul Grupului parlamentar al UDMR, la art. 17 paragraful 1 o să observaţi că, în ideea descentralizării, dânşii urmează o anumită structură, la nivel central, precum şi la nivelul fiecărei unităţi teritorial-administrative. În textul pe care l-am aprobat ieri şi care se menţine de-a lungul articolelor pe paracursul legii am mers cu sintagma: "la nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ". Mai mult decât atât, referitor la rolul de coordonare şi control a activităţilor de menţinere şi reinstaurare a ordinii publice, reinstaurarea ordinii publice intră în competenţa jandarmeriei şi nu a poliţiei. Referitor la amendamentul făcut de domnul deputat Canacheu, în art. 17 paragraful 1 funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, sub autoritatea Consiliului local sau Consiliului general. Dacă autoritatea teritorială funcţionează sub coordonarea altei autorităţi teritoriale înseamnă că nu mai poate fi numită autoritate. de aceea, considerăm că conţinutul textului nu este lipsit de logică. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat şi susţinerile autorilor amendamentelor respinse şi răspunsurile Guvernului şi ale preşedintelui comisiei. Sunt dator să supun votului amendamentele respinse. În primul rând, amendamentul domnului deputat Toró, de la punctul 46 din raport. Cine este pentru? 10 voturi pentru, insuficient. În continuare, supun votului amendamentul domnului deputat Canacheu, pe care îl găsiţi la punctul 45 din raport. Cine este pentru? 18 voturi pentru, insuficiente. În aceste condiţii, supun din nou la vot art. 17 alin. 1 în redactarea iniţiatorului. Cine este pentru? Marea majoritate a celor prezenţi, pentru art. 17 alin 1, în formularea Guvernului. La art. 17 alin. 2 vă rog să urmăriţi amendamentul 15 de la pagina 7. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
La pagina 8 rândul 1, după "Municipiului Bucureşti" trebuie virgulă. La rândurile 3 şi 6 apare "către", pe care l-am înlăturat la un articol anterior. De aici încolo, rolul meu se inversează. Până acum căutam locurile în care lipseşte "către" şi propuneam introducerea lui. De aici încolo, atitudinea mi s-a schimbat, la sugestia domnului preşedinte, şi îl voi căuta şi îl voi propune spre eliminare de câte ori îl voi întâlni, încât colegii care mă cunosc mai demult ar putea să-mi spună: "Altul este al tău suflet,/ Alţii ochii tăi acum,/ Numai eu, rămas acelaşi,/ Bat mereu acelaşi drum". (Aplauze) |
|||||
|
Mulţumesc pentru versuri, domnule profesor. Eu v-aş ruga, însă, având în vedere faptul că sunteţi în Comisia juridică, să încercaţi să lămuriţi acolo aceste dispute istorice. Până atunci v-aş supune atenţiei dumneavoastră o propunere oarecum neobişnuită, având în vedere, într-adevăr, că în mod corect formula este "de către". Dacă sunteţi de acord să fie înlocuită în tot cuprinsul legii cu această sintagmă? Sunteţi de acord? Domnule preşedinte al Comisiei juridice, vă rog să vă exprimaţi dumneavoastră... Stimaţi colegi, Nu sunt auzit. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului profesor Cazimir, ca în tot cuprinsul legii, acolo unde se întrebuinţează sintagma "se aprobă de" şi urmează autoritatea, în loc de această formulă imperfectă să utilizăm formula "se aprobă de către" şi să urmeze autoritatea. Sunteţi de acord cu această propunere? Cine este pentru? Mulţumesc. Sunt împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Domnule profesor, v-am scutit de drumurile pe care le-aţi evocat atât de frumos în poezie. Mulţumesc. La amendamentul 15 dacă sunt alte observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul 15 şi, în consecinţă, noua structură a art. 17 alin. 2. La art. 17 alin. 3 vă rog să urmăriţi amendamentul 16 care, de fapt, se referă la eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru amendamentul 16? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Eu aş propune în partea finală: "prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia". Funcţionarea şi organizarea sunt "a acesteia". |
|||||
|
Domnule deputat, S-a propus eliminarea acestui alineat şi am supus votului. Cine este pentru amendamentul 16? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul şi, în consecinţă, art. 17 alin. 3 a fost votat. La art. 17 alin. 4 urmăriţi amendamentul 17. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 17? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 17 alin. 5 urmăriţi, vă rog, amendamentul 18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Poftiţi, domnule deputat Ştefan Cazimir. |
|||||
|
Este o greşeală materială în ultimul rând al textului: din rândul membrilor "acestuia" şi nu "acesteia", dar eu mă raportez la proiect. Nu ştiu dacă în raport a fost corectat. |
|||||
|
Nu, nu. Vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei. Există alte obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 17 în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 18. Urmăriţi amendamentul 19, cu privire la lit. a). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit. b) vă rog să urmăriţi amendamentul 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit. c) vă rog să urmăriţi amendamentul 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit. d) urmăriţi amendamentul 22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit. e) nu au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Nu se mai supune la vot, votat în unanimitate. Litera f). Urmăriţi amendamentul 23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit. g) urmăriţi amendamentul 24. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun art. 18, în totalitate, votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la art. 19. Urmăriţi, cu privire la alin. 1 amendamentul nr. 25, la pagina 11. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 25? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 2 urmăriţi amendamentul 26. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 3 urmăriţi amendamentul 27. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. După alin. 3 vă rog să urmăriţi amendamentul 28, care propune un nou alineat. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 28? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 19 în ansamblu, cu acest ultim alineat votat. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 20 urmăriţi amendamentul 29. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Domnul deputat Ştefan Cazimir. |
|||||
|
Amendamentul 29, da? "Din bugetul Municipiului Bucureşti, respectiv din cel al judeţului". Propun intercalarea acestor două cuvinte, pentru ameliorarea exprimării. |
|||||
|
Este o corectură redacţională evidentă. Dacă sunteţi de acord cu această corectură? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul 29, cu această corectură. La art. 21 vă rog să urmăriţi amendamentul 30. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 30? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul 30 şi deci noua formulă a art. 21. Stimaţi colegi, Colegii noştri care au fost desemnaţi în Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive sunt rugaţi să participe la mediere cu colegii de la Senat. Cu privire la titlul Secţiunii a IV-a nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 22 alin. 1 urmăriţi amendamentul 31. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 22 alin. 2 nu sunt amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. La art. 23 alin. 1, urmăriţi amendamentul 32. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 32? Poftiţi. |
|||||
|
Vă propun la rândul 3 eliminarea conjuncţiei "şi" pentru mai multă fluenţă: "Şeful Direcţiei generale de poliţie a Municipiului Bucureşti, şefii inspectoratelor de poliţie judeţene, ai poliţiilor municipale şi orăşeneşti şi ai posturilor de poliţii comunale prezintă informări anuale" şi aşa mai departe. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Întrucât inspectoratele sunt judeţene, nu poliţia este judeţeană, propun să avem formularea: "şefii inspectoratelor judeţene de poliţie". |
|||||
|
Cum este corect, domnule general? Domnule general Abraham, cum este Legea de organizare? Vă rog să interveniţi. Poftiţi, domnule general. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: avem inspectorat judeţean de poliţie şi, ca urmare, şefii inspectoratelor judeţene de poliţie. Mulţumesc. |
|||||
|
Deci, cum a propus domnul deputat Brudaşca, da? Vă rog. |
|||||
|
Permiteţi, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Venim în contradicţie cu art. 5 lit. b) "Unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectorului general al poliţiei, Direcţia generală de poliţie a Municipiului Bucureşti şi Inspectoratele de poliţie judeţene". |
|||||
|
Domnule general, Care este terminologia pe care dumneavoastră o utilizaţi sau pe care Legea de organizare a utilizat-o? Vă rog să spuneţi la microfon. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: În art. 5 lit. c) "inspectoratele de poliţie ale judeţelor" este trecut în Legea nr. 26 din 12 mai 1994. Mulţumesc. |
|||||
|
Şi atunci, prin consecinţă, aici corect ar fi "inspectoratele de poliţie judeţene". Aşa a fost trecut în lege. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): De acord, dar este greşit! |
|||||
|
În ce priveşte particula "şi" este evident că trebuie eliminată pentru că sunt foarte mulţi. Deci, cu această corectură: "Şeful Direcţiei generale de poliţie a Muncipiului Bucureşti, şefii inspectoratelor de poliţie judeţene," - eliminat "şi" "ai poliţiilor municipale". Cine este de acord cu acest amendament 32? Stimaţi colegi, Cine este pentru amendamentul 23, cu precizarea eliminării particulei "şi" după "poliţii judeţene"? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Cu 1 abţinere. La art. 23, alin. 2 nu sunt amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 24 urmăriţi, vă rog, amendamentul 33. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule Cazimir. |
|||||
|
Vă citesc întâi textul: "Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu Consiliile locale şi primarii pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispoziţiilor scrise, emise de acestea, după caz, date în limita competenţelor în domeniul ordinii publice". Aici sunt două probleme. Mai întâi demonstrativul "acestea" nu se poate referi simultan la consiliile locale şi la primari. Primarii sunt "aceştia", în afara cazului când ar fi primăriţe. Iacob Negrutzi îl tachina amical pe Eminescu în perioada revizoratului şcolar, spunând într-o satiră în versuri: "Ca înalt revizor şcolar/ Stai în gazdă la primar/ Şi cu primăriţele îţi încurcai iţele". A doua problemă: "emise" şi "date" în acelaşi rând al textului sună a pleonasm. Pentru a remedia aceste două chestiuni vă propun reformularea care urmează: "Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu Consiliile locale şi, după caz, cu primarii, pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora, emise în limita competenţelor lor, în domeniul ordinii publice". |
|||||
|
Stimaţi colegi, Amendamentul 24, v-aş ruga să îl ascultaţi în noua redactare, mai corectă, propusă de domnul profesor Ştefan Cazimir: "Unităţile teritoriale de poliţie cooperează cu consiliile locale şi, după caz, cu primarii, pentru îndeplinirea hotărârilor sau dispoziţiilor scrise ale acestora, emise în limita competenţelor lor, în domeniul ordinii publice". Cine este pentru amendament? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Rog comisia să ia amendamentul. Articolul 24 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului 33. La art. 25 urmăriţi amendamentul 34. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 34? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul 34 şi, în consecinţă, art. 25. Capitolul III: "Atribuţiile Poliţiei". Nu sunt obiecţiuni din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 26 alin. 1 nu sunt amendamente. Alin. 1 punctul 1. Nu sunt amendamente, deci s-a adoptat în unanimitate. La art. 26 punctul 2. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 35. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 35? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 3 urmăriţi amendamentul 36. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 4, amendamentul 37. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 5, urmăriţi, vă rog, amendamentul 38. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 6 amendamentul 39. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 7, amendamentul 40. Vă rog să-mi spuneţi dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. De la pct. 8 până la pct. 16 nu au fost obiecţiuni, deci se votează în unanimitate. La pct. 17 urmăriţi amendamentul 41. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 18 amendamentul 42. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. De la punctul 19 până la punctul 22 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct. 23 urmăriţi amendamentul 43. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. De la punctul 24 la 28 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Punctul 29, urmăriţi amendamentul 44. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 2 al art. 26 urmăriţi amendamentul 45. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului art. 26 în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 27, 28. Nu sunt obiecţiuni la comisie. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul Capitolul IV dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. La art. 29, 30 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului V dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Articolul 31 lit. a) amendamentul 46 dacă doreşte cineva să intervină? La cât? Stimaţi colegi, Domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare îmi sesizează o inadvertenţă la art. 27. Vă rog să o precizaţi, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi cer scuze că v-am întrerupt. La art. 27 am dori reformulare, nu "prin ordin al inspectorului general al Poliţiei", ci "prin dispoziţie", ca să fie în corelare cu textul aprobat mai devreme. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Reluăm art. 27. Domnul preşedinte al comisiei, pentru corelarea textelor şi precizarea riguroasă a actelor pe care le emite inspectorul general propune "prin dispoziţie". Da? Cine este pentru această rectificare? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat art. 27, astfel reformulat. Articolele 28, 29, 30 au rămas votate. Ajunsesem la art. 36 lit. a). Vă rog să urmăriţi amendamentul 46. Nu. 31 litera a), amendamentul 46. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 46? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a votat amendamentul 46 şi deci noua formulare a literei a). La lit. a), b), c), d), e) comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Aveţi dumneavoastră, domnule deputat? Bun. Votate în unanimitate. La lit. f) urmăriţi, vă rog, amendamentul 47. Dacă aveţi obiecţiuni? Domnule deputat Ştefan Cazimir, poftiţi. |
|||||
|
Vă citesc textul şi veţi sesiza imediat obligativitatea unei modificări de topică: "să efectueze controale ale persoanelor şi bagajelor, precum şi ale vehiculelor aflate în circulaţie, când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, cu respectarea dispoziţiilor legale". Este de-a dreptul hilar. Modificarea obligatorie a topicii face ca textul să sune astfel: "Să efectueze, cu respectarea dispoziţiilor legale, controale ale persoanelor şi bagajelor" şi textul curge. |
|||||
|
Domnule general. Mi se pare textul absolut benefic. Stimaţi colegi, Cu această inversare de topică supun votului dumneavoastră amendamentul 47. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul 47. La lit. j) urmăriţi, vă rog, amendamentul 48. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit. h) n-au fost obiecţii la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. La lit. i) urmăriţi, vă rog, amendamentul 49. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La literele j) şi k) nu au fost obiecţiuni la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. La lit. l) şi ultima, urmăriţi, vă rog, amendamentul 50. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să urmăriţi în continuare amendamentul 51, care ne propune la art. 31 un nou text. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 51? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.31 în ansamblu, cu amendamentele adoptate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 32 n-au fost obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. La art. 33 alin. 1, urmăriţi amendamentul nr. 52. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După ce ne-am consultat şi cu domnul preşedinte al comisiei şi cu domnul general, s-a convenit ca acest art. 33 alin.1 să sune în forma pe care eu o propusesem iniţial şi care, iniţial, fusese respinsă. Dar acum dânşii sunt de acord, şi pot să confirme, cu forma propusă de mine. Aceasta sună: "Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, a criminalităţii transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane, terorismului, traficului de droguri, spălării banilor, infracţiunilor informatice şi a crimei organizate, la propunerea inspectorului general, cu aprobarea ministrului de interne şi cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, poliţia poate să folosească informatori şi poliţişti sub acoperire pentru culegerea de informaţii în vederea folosirii acestora ca probe în timpul unui proces în instanţă. Autorizarea procurorului va fi emisă în scris pentru o perioadă de maxim 60 de zile şi poate să fie prelungită în aceleaşi condiţii pentru alte perioade de 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizaţii vor fi confidenţiale şi nu vor fi făcute publice". |
|||||
|
Vă rog să-mi prezentaţi amendamentul. |
|||||
|
Să-l motivez. |
|||||
|
Vă rog să-mi prezentaţi amendamentul, ca să ştiu ce să supun la vot. Îl rog pe domnul general Abraham să se pronunţe întâi pentru acest amendament. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Da, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, suntem de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Dumitru Octavian Mitu. |
|||||
|
Comisia? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă formularea iniţială a textului lăsa loc unor interpretări care ar fi putut crea confuzie în privinţa competenţelor pe care le are poliţia în domeniul culegerii de informaţii şi ar fi putut duce la conflicte de competenţă cu alte instituţii, cred că textul pe care vi l-a prezentat colegul nostru Dumitru Octavian Mitu, asupra căruia am căzut de acord şi împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai grupurilor parlamentare, este cel în măsură să evidenţieze conţinutul art. 33. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi ascultat reformularea amendamentului nr. 52 de către domnul deputat Dumitru Octavian Mitu, care realizează o mai bună circumstanţiere a cazurilor în care pot fi utilizaţi informatorii. Cu amendamentul astfel formulat, aţi reţinut că sunt de acord şi ministerul, şi Comisia pentru apărare. Cine este pentru amendamentul nr. 52 reformulat potrivit propunerii domnului Dumitru Octavian Mitu? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a aprobat amendamentul nr. 52. La alin. 2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 53. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La ce aveţi intervenţie, domnule deputat? La alin. 2? De ce mă lăsaţi să-l votez şi pe urmă vă exprimaţi dorinţa de a interveni? Deci, eram la amendamentul nr. 53, care propune eliminarea textului, dumneavoastră ce doriţi? |
|||||
|
Vă propun menţinerea acestui text. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Alin. 2, care are următorul conţinut: "Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, a criminalităţii transfrontaliere, a crimei organizate, cu aprobarea ministrului de interne şi cu autorizarea procurorului general, poliţişti anume desemnaţi pot înfiinţa, în condiţiile legii, societăţi cu personalitate juridică, în situaţie concretă, pe perioadă determinată". Este, după părerea mea, important ca să includem acest paragraf, deoarece crima organizată este organizată, nu este vorba de infractori care acţionează de unul singur, deţin tehnică şi o structură bine stabilită şi cu asemenea criminalitate instituită un poliţist sub acoperire sau fără să aibă acoperire nu poate lupta eficient. Aceste firme, de fapt, care se înfiinţează acţionează împotriva unor firme sau a unor instituţii ale crimei organizate. Este mult mai eficient ca să acţionăm într-un cadru organizat şi să depistăm aceste firme. Explicaţia pe care au dat-o anumiţi colegi ai noştri pentru eliminare ar fi aceea că au existat cluburi sportive ale diferitelor instituţii, care au făcut diferite lucruri, bune sau rele, chiar şi ale instituţiilor militarizate. Dar aici este vorba de cu totul altceva şi sub această autorizare a procurorului general va exista un control. Iar aceste firme sunt făcute din profesionişti, din ofiţeri, şi nu oameni politici şi nici afacerişti. Există un control, datorită inclusiv faptului că sunt profesionişti şi au depus un jurământ militar. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul general Abraham. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş dori să arăt că susţinem punctul de vedere al domnului deputat, fiindcă dacă am reglementat posibilitatea, aşa cum am discutat anterior, fiind de acord cu propunerea domnului deputat Mitu, că lucrăm sub acoperire, aceasta este o formă de lucru sub acoperire. Ca urmare, ori admitem să lucrăm în întregime sub acoperire, fără a obtura în nici un fel acest mod de lucru care s-a dovedit viabil şi este practicat în toate statele civilizate. Şi, mai mult, dinamica situaţiei operative prezente relevă că, fără a folosi metode şi mijloace adecvate, care au fost abilitate de întreaga lume civilizată, nu putem să obţinem performanţele cerute. Având în vedere şi situaţia specifică a ţării noastre, cu problematica situaţiei operative, eu cred că se impune să fim de acord şi cu acest mod de organizare a activităţii, pentru a putea face faţă luptei împotriva criminalităţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Punctul de vedere al comisiei este pentru eliminarea acestui paragraf. Deşi beneficiază de o argumentare solidă, după cum vedeţi, "combaterea corupţiei, a criminalităţii transfrontaliere, a crimei organizate", alineatul nu se poate susţine din cauza imenselor abuzuri ce se pot naşte prin acceptarea unei asemenea formule. Nu este de neglijat, de altfel, nici mimetismul instituţiilor publice şi presiunea pe care o vor face alte autorităţi, care vor cere instituirea unor astfel de structuri. Şi nu ar fi de exclus ca pe termen scurt să asistăm la o "modă" a persoanelor juridice de acoperire. Mai mult decât atât, trebuie să ne gândim la implicaţiile de natură civilă, comercială, financiar-bugetară şi nu în ultimul rând morale, pe care le presupune existenţa şi activitatea unor persoane juridice de acest fel. Practic, o asemenea persoană juridică ar fi în afara oricărui control din partea societăţii, existând şi riscul ca ea să scape de sub controlul celor care au înfiinţat-o. Şi vreau să vă spun că, în momentul de faţă, asupra foarte multor structuri din Ministerul de Interne, practic, nu se exercită controlul parlamentar normal şi firesc, aşa cum ar trebui. O vulnerabilitate constă şi în imposibilitatea justificării folosirii banului public. Deci, nu avem controlul civil asupra bugetului unei astfel de structuri de instituţie. O altă slăbiciune constă în implicaţiile juridice ce decurg din înfiinţarea şi existenţa unei persoane juridice, în privinţa răspunderii pe care o atrage orice persoană juridică. În acelaşi timp, în practica altor state, se pune un accent tot mai mare pe sincronizarea acţiunilor diferitelor instituţii, atunci când este vorba de corupţie, crimă organizată sau infracţionalitate transfrontalieră. Cred că trebuie să fim conştienţi că poliţia nu poate avea succes de una singură şi va trebui să colaboreze pe viitor cu toate aceste structuri. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mai doreşte cineva să intervină? Stimaţi colegi, Comisia pentru apărare propune, prin amendamentul nr. 53, eliminarea alin. 2 al art. 33, care prevede posibilitatea unor poliţişti anume desemnaţi să poată înfiinţa în condiţiile legii, societăţi cu personalitate juridică, în situaţii concrete şi pe durată determinată. Aţi audiat ambele puncte de vedere. Eu, întâi, trebuie să supun votului amendamentul comisiei, deci, eliminarea textului. Cine este pentru amendamentul nr. 53, de eliminare a textului? Vă rog să număraţi! Mulţumesc. Împotrivă? 8 voturi împotriva eliminării, deci, s-a aprobat amendamentul de eliminare a textului. La art. 33 alin. 3, care va deveni 2, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 54. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aici am un amendament care a fost respins, îl susţin, poate o să-i conving pe colegii din sală să-l susţină, totuşi. |
|||||
|
Vă rog să îl poziţionaţi în raport, ca să ştim cum vă urmărim. Spuneţi care e amendamentul respins, ca să ştim de unde îl luăm. |
|||||
|
"Sursele de informare, metodele şi mijloacele activităţii de culegere a informaţiilor au caracter confidenţial şi nu pot fi dezvăluite de nimeni în nici o împrejurare, cu excepţia cazurilor când nevoile justiţiei impun dezvăluirea lor, cu asigurarea protecţiei necesare, după caz." Diferenţa este că am lăsat numai situaţia în care nevoile justiţiei cer această dezvăluire a surselor de informare şi am exclus prin propunerea mea atunci "când îndatoririle funcţiei o cer", am eliminat acest imperativ. Şi, de ce? Pentru că în felul acesta putem să-i lăsăm poliţistului acea libertate de a-şi constitui ce are el să-şi constituie acolo, surse şi mijloace de lucru, şi să fie sigur că nu le predă oricărui superior, care, prin ce se întâmplă în mod firesc, poate să fie un altul şi un altul. |
|||||
|
Domnule deputat, pentru a compara cele două texte, vă rog să ne precizaţi care este amendamentul dumneavoastră, unde este situat el în raport. |
|||||
|
În textul iniţial, spune: "Sursele de informare, metodele şi mijloacele..." |
|||||
|
Domnule deputat, amendamentele sunt numerotate, şi cele admise şi cele respinse. Deci, între cele respinse, unde este poziţionat? Ca să putem compara textele. |
|||||
|
La poz. 139. Într-un fel, legea spune că aceste surse de informare, metode şi mijloace pot fi, cum se spune, dezvăluite în două situaţii: atunci când îndatoririle şi nevoile funcţiei o cer aceasta, la un moment dat, deschide Cutia aceasta a Pandorei, are, iarăşi, se poate... |
|||||
|
Vă amintesc că am votat durata intervenţiei de 2 minute şi mai avem o jumătate de oră pentru epuizarea tuturor dezbaterilor. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
Tot aici aveţi, domnule deputat? Poftiţi. |
|||||
|
Susţin amendamentul propus de domnul coleg Mitu, având în vedere faptul că în formularea următoare: "În mod deosebit, excepţie fac cazurile când îndatoririle funcţiei, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea lor", ar rezulta că îndatoririle funcţiei sau nevoile justiţiei ar fi în afara legii. Este mai clară, mai coerentă şi mai exactă formularea domniei sale, care raportează totul la cerinţele legale şi nu lasă la arbitrariul unei anumite funcţii această dezvăluire. |
|||||
|
Domnule general Abraham, poftiţi. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Nu putem fi de acord cu punctul de vedere exprimat aici, de a scoate "îndatoririle funcţiei", deoarece nici un poliţist nu lucrează singur. Deci, în contextul relaţiilor profesionale el trebuie să asigure comunicarea atunci când funcţia prevede în mod expres datele respective şefilor ierarhici sau altor persoane cu care este implicat în rezolvarea unor cazuri. Deoarece, aşa cum dumneavoastră aţi aprobat anterior, vor fi folosite mijloace tehnice, se vor folosi surse de informare şi, automat, o singură persoană nu poate conduce acest ansamblu. Şi, atunci, "îndatoririle funcţiei" sigur, acestea bine delimitate după normele interne de muncă trebuie să răspundă acestor exigenţe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Din partea comisiei, domnul deputat Răzvan Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi suntem pentru menţinerea textului amendamentului propus de comisie. Reformularea propusă arată, fără nici un fel de echivoc, că în domeniul activităţii de informaţii regula este confidenţialitatea, excepţiile fiind doar cele expres prevăzute de legiuitor. Introducerea legii ca excepţie în text se impune atât prin faptul că nimeni nu poate să opună îndatoririle funcţiei unui text de lege. Mai mult decât atât, şi prin practica existentă în momentul de faţă şi gândiţi-vă la Legea privind accesul la propriul dosar. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi auzit şi argumentele susţinătorului amendamentului respins şi cele ale ministerului şi ale comisiei, potrivit regulamentului, eu supun întâi votului amendamentul nr. 54, prezentat de comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Deci, cu mare majoritate s-a adoptat textul amendamentului nr. 54. În consecinţă, a rămas respins amendamentul domnului deputat Mitu. Pentru alin. 4 şi 5, nu sunt obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votate în unanimitate. Pentru alin. 6, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 55. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, adoptat amendamentul nr. 55 şi, în consecinţă, noua structură a alin. 6. La alin. 7, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 56. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. După amendamentul nr. 56, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 57, care propune introducerea unui alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni la acest alineat nou? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 33 în ansamblu, aşa cum rezultă din aprobarea amendamentelor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 34 alin. 1, urmăriţi amendamentul nr. 58. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 34 alin. 2 lit a), nu sunt obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. La lit. b), urmăriţi amendamentul nr. 59. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit. c), nu sunt obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votată în unanimitate. La art. 34 alin. 2 lit. d), urmăriţi amendamentul nr. 60. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Art. 34 se referă la folosirea mijloacelor din dotarea poliţiei. Grupul parlamentar UDMR a avut la pct. d) un amendament, care se referă la un caz... |
|||||
|
Ce număr are? |
|||||
|
Este vorba de poz. 151 de pe pag. 98. Textul propus de noi se referă la folosirea acestor mijloace doar în cazul când persoanele nu se opun prin mijloace violente solicitărilor legale ale poliţistului. Textul propus de noi sună astfel: "Se opun prin mijloace violente îndeplinirii solicitărilor legale ale poliţistului cu ocazia legitimării ş.a.m.d.", în continuare. Noi credem că dacă rămâne acea sintagmă: "nu se supun prin orice mijloace" va da ocazia la o serie de abuzuri din partea poliţiei şi ar trebui eliminată din această lege. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnule general Abraham, poftiţi. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Nu putem raporta activitatea numai la acţiunile violente, aşa cum a propus domnul deputat. Deci, atunci când există indicii de săvârşire a unei fapte prevăzute de legea penală, chiar dacă persoana nu are o atitudine violentă, poliţistul aşa cum este şi în practica actuală şi în practica internaţională este îndreptăţit să procedeze în acest mod. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Răzvan Ionescu, din partea Comisiei pentru apărare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Susţinem amendamentul făcut de comisie, având în vedere faptul că statul de drept funcţionează pe baza principiului prezumţiei de nevinovăţie. De aceea credem că este nevoie ca şi acţiunile poliţiei să fie subordonate acestui principiu. Ar fi stupid şi nedemn să cerem cetăţenilor să se supună unor solicitări nelegale, chiar dacă ele vin din partea unor autorităţi publice. De asemenea, garantarea dreptului de proprietate presupune ca limitarea acestui drept, lucru care se deduce la controlul corporal, al vehiculelor sau bagajelor, să aibă loc în condiţii de deplină legalitate. De aceea, cred că textul pe care comisia îl propune este extrem de relevant în acest sens. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi ascultat şi argumentele autorului amendamentului respins şi pe cele ale comisiei, care îşi susţine amendamentul propriu, şi pe cele ale domnului general. Eu supun votului, după regulament, întâi amendamentul comisiei. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 60, cu privire la art. 34 lit. d). Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Număraţi, vă rog! 4 voturi împotrivă. Insuficiente pentru a fi respins amendamentul. În consecinţă, rămâne aprobat amendamentul comisiei şi respins amendamentul domnului deputat Toro. La art. 34 alin. 3, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 61. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat Ştefan Cazimir. |
|||||
|
Există în enunţul acestui alin. 3 câţiva termeni care mi se par mai puţin inspiraţi şi pentru care sugerez înlocuirea. Vă citesc textul în forma pe care v-o propun, începând de la rd. 4: "După avertizarea prealabilă în loc de "atenţionarea prealabilă" asupra utilizării şi nu "uzului" unor asemenea mijloace şi acordarea nu "lăsarea" timpului necesar pentru încetarea acţiunilor şi conformarea la solicitările legale ale poliţistului". |
|||||
|
Domnule general? Da. Stimaţi colegi, Vă rog să urmăriţi textul reformulat din punct de vedere redacţional al art. 34, în amendamentul nr. 61, de la "gradual", urmează următoarele modificări: "avertizarea în loc de "atenţionarea" "prealabilă asupra utilizării unor asemenea mijloace şi acordarea timpului necesar pentru încetarea acţiunilor şi conformarea la solicitările legale ale poliţistului." Sună mai fluent şi mai corect acordat. Cine este pentru amendamentul nr. 61, reformulat redacţional la propunerea domnului deputat Ştefan Cazimir? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Luaţi, vă rog, comisia, amendamentul. La art. 34 alin. 4, nu sunt amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, supun votului final art. 34, astfel cum va rezulta din adoptarea amendamentelor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 35, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 62 alin. 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule Brudaşca. Să vă raportaţi la amendamentul pe care l-aţi susţinut, dacă nu e vorba de o formulare redacţională. |
|||||
|
Nu, este vorba de folosirea următoarelor expresii, avem: "în caz de necesitate şi când folosirea altor mijloace", apoi se repetă: "poliţistul poate folosi". De aceea, propun: "În caz de necesitate şi când se utilizează alte mijloace, poliţistul poate folosi, în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege nu "forţa armelor", ci armele albe sau armele de foc". pentru că folosesc armele, nu folosesc forţa. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Aţi reţinut îmbunătăţirile redacţionale şi nu numai, pentru că eliminarea cuvântului "forţă" este şi o mică chestiune de fond: "În caz de necesitate şi când utilizarea alt mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilă, poliţistul poate folosi armele albe sau armele de foc". Domnule general? De acord. "În condiţiile prevăzute de lege" rămâne. Stimaţi colegi, Aţi înţeles motivarea făcută de domnul Brudaşca şi acordul domnului general, cine este pentru amendamentul nr. 62, astfel cum a fost reformulat redacţional? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin. 2, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 63. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir. |
|||||
|
Vă sugerez o modificare a topicii, pentru o mai bună exprimare a sensului. Textul modificat sună astfel: "Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei". |
|||||
|
Vă rog să-mi prezentaţi amendamentul, ca să-l văd. Domnule general Abraham? |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Sunt de acord. |
|||||
|
E mai fluent textul, aşa cum a fost. Deci, stimaţi colegi, la art.35 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.63 şi urmăriţi reformularea redacţională propusă de domnul deputat Ştefan Cazimir, care dă textului mai multă fluenţă şi rigoare: "Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege, înlătură caracterul penal al faptei." Cine este de acord cu amendamentul de la pct.63 astfel reformulat? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Comisia, vă rog să luaţi amendamentul. Supun în continuare discuţiei alin.3 al art.37. Urmăriţi amendamentul de la pct.65. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.4, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.37 în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.38, urmăriţi amendamentul de la pct.66. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat amendamentul şi, în consecinţă, noua redactare a art.38. La art.39 urmăriţi amendamentul de la pct.67. Aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.67? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.67 şi, în consecinţă, noua structură a art.39. La art.40 urmăriţi amendamentul de la pct.68. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.68 şi, în consecinţă, art.40. La art.41 alin.1 urmăriţi amendamentul de la pct.69. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Amendamentul de la pct.69 s-a votat în unanimitate, deci noua alcătuire a art.41 alin.1. La art.41 alin.2 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cine este pentru art.41 în ansamblu? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.42 alin.1 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. La art.42 alin.2 urmăriţi amendamentul de la pct.70. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cine este pentru art.42 în ansamblu? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.43 urmăriţi amendamentul de la pct.71. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a admis amendamentul de la pct.71 şi, în consecinţă, noua formulare a art.43. La titlul cap.VI dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La art.44 alin.1, comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în unanimitate. La art.44 alin.2 urmăriţi amendamentul de la pct.72. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la pct.72. La alin.3 urmăriţi amendamentul de la pct.73. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.4 urmăriţi amendamentul de la pct.74. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În consecinţă, supun votului dumneavoastră art.44 în ansamblu, cum rezultă din amendamentele adoptate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.45 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.46 alin.1 urmăriţi amendamentul de la pct.75. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.2 urmăriţi amendamentul de la pct.76. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră de ansamblu art.46. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.47 nu sunt obiecţiuni de la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. Titlul cap.VII. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La art.48 urmăriţi amendamentul de la pct.77. Dacă aveţi obiecţiuni. Poftiţi, domnule Brudaşca. Este redacţional sau de fond? |
|||||
|
Redacţional. Eu vă propun să adoptăm formula următoare: "Pe baza înţelegerilor la care România este parte, Poliţia română cooperează cu instituţii similare din alte state şi organisme internaţionale de profil inclusiv prin ofiţeri de legătură." |
|||||
|
Nu trebuie să începem cu subiectul? |
|||||
|
Este adevărat, însă este foarte important să se ştie în ce context se desfăşoară această activitate, deci, "pe baza înţelegerilor la care România este parte". Nu poate orice inspectorat de poliţie, pe nu ştiu ce considerente, să stabilească el raporturi de colaborare cu alte organisme de poliţie dintr-un stat vecin, spre exemplu. |
|||||
|
Poftiţi, domnule general. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Noi susţinem punctul de vedere adoptat la comisie şi, fiind vorba de argumentele pe care le-a prezentat domnul deputat, după opinia noastră, nu sunt suficiente pentru a schimba ordinea de redactare a articolului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule general. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.77, cum a fost prezentat de comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă, s-a adoptat amendamentul de la pct.77 şi, deci, noua structură a art.48. La art.49 nu au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. La art.50 urmăriţi amendamentul de la pct.78. Poftiţi, domnule deputat Baciu. Redacţional sau de fond? |
|||||
|
Redacţional. Este o chestiune foarte simplă. Aproape că îmi este şi jenă să spun. Textul este "...înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei comunitare pentru ordinea publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se va reglementa...", dar trebuie să fie "...se vor reglementa...", pentru că este vorba de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, de aceea trebuie să apară forma de plural, şi nu singular, pentru că sunt trei. Deci, textul să fie: "...înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea se vor reglementa prin lege specială...". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mi se pare evidentă corectura. Poftiţi. |
|||||
|
Evident că, din punct de vedere sintactic, opinia colegului antevorbitor este incontestabilă. Eu aş fi sugerat, pentru respectarea limbajului juridic uzual, folosirea verbului la prezent: "...se reglementează prin lege specială..." |
|||||
|
Nu se poate reglementa instantaneu, domnule profesor. Este adevărat că, potrivit normelor de tehnică legislativă, se utilizează verbul la prezent, dar, aici, această obligaţie curge de la data intrării în vigoare, şi curge nu imediat, instantaneu. Dar aştept şi punctul de vedere al comisiei. Stimaţi colegi, Am impresia că cea mai bună formulă este utilizarea prezentului "...se reglementează prin lege..." Deci vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.78 care, la propunerea domnului profesor Ştefan Cazimir, va fi reformulat astfel: "...înfiinţarea, organizarea... se reglementează prin lege...", nu "...prin lege specială..." Am convenit de mai multe ori că renunţăm la această sintagmă care dă o conotaţie cam nedorită. Deci, textul este: "...se reglementează prin lege..." Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptând amendamentul de la pct.78, am adoptat implicit noua formulă a art.50. |
|||||
|
Domnul Tiberiu Toró (din sală): Vă rog, domnule preşedinte, am un amendament înainte de art.51, deci după art.50... |
|||||
|
Precizaţi amendamentul ca număr, pentru a-l putea identifica. Domnul deputat doreşte un articol nou după art.50. |
|||||
|
Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar UDMR a avut un amendament privind introducerea unui articol nou la poz.182, la pag.108, la "Amendamente respinse". Vreau să anunţ că retragem sub această formă acest amendament care s-a compus din patru alineate, din care retragem trei alineate, şi în locul primului alineat introducem un nou amendament, practic de corelare tehnico-legislativă la acest proiect. Acest amendament este de fapt în concordanţă şi armonizează această lege de funcţionare şi organizare a poliţiei cu Legea statutului funcţionarului public. În această Lege a statutului funcţionarului public, art.99 reglementează folosirea limbii materne în raporturile funcţionarilor publici cu populaţia. Acest articol din Legea funcţionarului public sună în modul următor: "În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20%, unii funcţionari publici din serviciile care au contact direct cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii naţionale respective." Deci, acesta a fost textul art.99 din Legea funcţionarului public. În concordanţă cu această lege şi deoarece poliţistul este un funcţionar public cu statut special, noi am propus acest amendament în Legea de funcţionare şi organizare a poliţiei în modul următor, deci propunerea noastră textuală la art.501 ar fi: "În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20%, unii poliţişti din serviciile care au contacte directe cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii naţionale respective." Acesta este amendamentul. Deci, domnule preşedinte, vă rog să îl supuneţi la vot. |
|||||
|
Vă rog să-mi prezentaţi amendamentul. Poftiţi, domnule deputat Răzvan Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru a înlătura orice urmă de suspiciune, aţi văzut că amendamentul făcut de UDMR la art.50 are patru alineate. Toate patru au fost respinse de comisie. Între timp, Grupul parlamentar UDMR s-a răzgândit şi, după cum aţi văzut, a venit în faţa dumneavoastră numai cu susţinerea unui paragraf. Putem avea, în acest fel, art.501 sau alin.2, care nu este altceva decât o copie fidelă, dacă vreţi, după un articol care se află în Legea administraţiei publice locale pe care, după cum ştiţi, am votat-o. De aceea, părerea mea este că poate fi acceptat. |
|||||
|
Domnul general Abraham. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere că se referă doar la unii poliţişti, şi mă gândesc că sunt cei care intră în relaţii nemijlocite cu cetăţenii în zonele respective, suntem de acord cu amendamentul propus. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Mihai Baciu (din bancă): Ce înseamnă "unii"? |
|||||
|
Înseamnă că nu toţi poliţiştii din acea zonă trebuie să cunoască... Poftiţi, domnule deputat Căşunean. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, În calitate de deputat de Covasna, mă opun categoric pentru a fi acceptat acest amendament. Există această lege cadru care este Legea funcţionarului public, însă părerea mea este că nu putem să acceptăm un asemenea amendament care ar atrage automat după sine obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare de către toţi poliţiştii din judeţele Covasna şi Harghita, pentru că se referă în mare măsură la aceste două judeţe. Asta ar însemna ca toţi poliţiştii să fie de etnie maghiară. Părerea mea este că nu se poate accepta un asemenea amendament. |
|||||
|
Preşedintele Comisiei de apărare, domnul Răzvan Ionescu. În primul rând, mai citiţi încă o dată textul. |
|||||
|
Da, mai citesc odată textul, pentru a înţelege mai bine. Deci este vorba de unii poliţişti, şi tonul nu este imperativ. Ei nu sunt obligaţi să cunoască limba minorităţii respective. De aceea, mai dau odată citire textului: "În unităţile administrativ-teritoriale unde proporţia populaţiei care aparţine unei comunităţi naţionale minoritare este de cel puţin 20% din totalul populaţiei, unii poliţişti care vin în contact nemijlocit cu populaţia vor cunoaşte şi limba minorităţii respective." Cred că prin acest text şi termenii pe care i-am folosit se înlătură orice ambiguitate. Nu este vorba de toţi poliţiştii, ci doar de unii, iar tonul nu este imperativ, cum a fost iniţial "...sunt obligaţi să cunoască limba minorităţii...", ci "...vor cunoaşte..." |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Adoptarea unui asemenea amendament ar însemna că noi automat înţelegem că persoanele care sunt pregătite spre a deveni poliţişti trebuie să cunoască toate limbile minorităţilor care trăiesc în România, pentru că nu se ştie de la bun început unde îşi vor desfăşura activitatea. Cu alte cuvinte, noi suntem de acord cu un proces oficial de deznaţionalizare a uneia dintre categoriile de cetăţeni care vor fi funcţionari publici. Adoptarea unei asemenea practici este împotriva cutumelor internaţionale, unde limba oficială este limba care se foloseşte în principal în poliţie. |
|||||
|
Domnul deputat Baciu, apoi din nou domnul deputat Căşunean. Pe urmă, vă propun închiderea dezbaterilor, pentru că oricum s-a epuizat termenul. |
|||||
|
Sigur că este raţional să ne gândim la faptul că unii ar trebui să cunoască limba minorităţii care este acolo substanţială ca număr, numai că textul este foarte ambiguu. Se spune "...cei care au contact direct cu populaţia..." Păi cam toţi au contact cu populaţia. În cazul acesta, aceşti "unii" devin "toţi". Vă rog să ne gândim împreună sau dumneavoastră, iniţiatorul, comisia, la un text clar. Să nu rămână ambiguitate de acest tip, pentru că nu se poate aplica un asemenea amendament. Acum eu nu propun ceva, pentru că nu m-am gândit la aşa ceva până acum, dar chestiunea este foarte serioasă. Vă rog să medităm împreună şi să găsim un text clar, pentru că "unii" nu are ce căuta într-un text de lege. În general, "unii" nu sună bine. Haideţi să găsim ceva clar şi limpede. Să punem o proporţie, dacă doriţi. Dacă propuneţi 20%, să fie 20%, dacă doriţi, dar nu "unii", cei care au un contact direct. Toţi au contact direct! |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, N-aş fi intervenit, dar s-a amintit exemplul judeţului Covasna. Trebuie să vă spun că în judeţul Covasna, atât la Sfântu Gheorghe, cât şi la Târgu Secuiesc, în activitatea de zi cu zi există şi poliţişti români care cunosc limba maghiară. Deci, nu este un impediment. Se aplică, de fapt, pentru că există. Nu este nici un pericol cu acest text de lege. |
|||||
|
Domnul deputat Căşuneanu, şi apoi propun sistarea discuţiilor. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu sunt mai în măsură, prin natura profesiei mele, să ştiu cam în ce proporţie poliţiştii români cunosc limba maghiară. Probabil că în ultimii zece ani de zile am ţinut legătura, ca avocat, ca judecător, cu poliţiştii din judeţul Covasna, pentru că aveam dosare la dânşii. Vă spun că o parte dintre ei cunosc puţin, nu mult, limba maghiară, deci nu o vorbesc. Însă noi, menţinându-ne această ambiguitate de text prin care să le impunem poliţiştilor cunoaşterea limbii maghiare, în ipoteza în care mergem pe ideea că cei care au contact nemijlocit cu populaţia trebuie să cunoască limba maghiară, ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că toţi poliţiştii au contact nemijlocit cu populaţia. Nu există poliţist care să nu aibă contact cu populaţia. Atunci, în mod obligatoriu, ajungem la situaţia în care fie vom face cursuri intensive de învăţare a limbii maghiare cu toţi poliţiştii din judeţul Covasna, fie, dacă nu, angajăm poliţişti de etnie maghiară. Nu se poate! Ajungem într-o zonă în care discriminăm pe cei care în prezent sunt încadraţi în funcţia de poliţişti. Aceasta este o propunere a mea. Sunt categoric împotriva acceptării unui asemenea amendament. |
|||||
|
Domnul deputat Anghel Stanciu. Îmi cer scuze că trebuie să o fac, dar vă reamintesc că, în lipsa dumneavoastră, s-a votat 2 minute de intervenţie, fiind în procedură de urgenţă. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Aţi constatat că sunt unul din cei mai disciplinaţi deputaţi. Dincolo de argumentele pe care distinşii noştri colegi le-au adus, şi care sunt perfect întemeiate, trebuie să mai aduc un argument de care dumneavoastră trebuie în mod clar să ţineţi seama. Acest amendament, domnule preşedinte, este un amendament de fond, or distinşii noştri colegi s-au perindat la microfon, şi aţi spus clar că amendamente de fond nu se aduc în plen. Este un amendament de fond, pentru că introduce o sintagmă neacceptată de comunitatea internaţională - aceea privind drepturile colective. Vedeţi acel text în care apare "comunităţi naţionale". Noi avem numai cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale. Deci nu avem termenul de "comunitate". |
|||||
|
Domnule deputat, aşa spune textul: "comunităţi sau persoane aparţinând unei minorităţi naţionale". Deci nu se referă la comunitate. |
|||||
|
Eu am auzit textul pe care l-a citit distinsul coleg, şi vorbea de comunităţi naţionale. Noi nu avem comunităţi naţionale, ci avem cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale. Deci, apreciem că este un text de fond, nu de formă, nu de redactare şi, ca urmare, domnule preşedinte, vă rog să nu îl supuneţi votului plenului, ci, cel mult, poate fi retrimis la comisie. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Poftiţi, domnul Răzvan Ionescu, preşedintele Comisiei pentru apărare, sesizată în fond. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Argumentele pe care le-am adus în susţinerea acestui amendament au fost pur legislative, de corelare a acestei legi cu alte legi, şi aş vrea să vă reîmprospătez puţin memoria legat de Legea administraţiei publice locale. Art.90, paragraful 2, spune: "În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu aparatul propriu de specialitate, aceştia se pot adresa oral sau în scris şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă." Referitor la Legea funcţionarului public, art.99 spune: "În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20%, unii funcţionari publici din serviciile care au contacte directe cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii naţionale respective." Acestea au fost argumentele pe care le-am adus în susţinere. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): În plenul comisiei dumneavoastră, nu în fond! |
|||||
|
Stimaţi colegi, Au fost suficiente dezbateri pe acest text pe care ni-l propune şi comisia. Deci art.501 nou: "În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20%, unii poliţişti din serviciile care au contacte directe cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii naţionale respective." Cine este pentru? Stimaţi colegi prezenţi în sală, vă rog să vă exprimaţi votul. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Nu influenţaţi votul. |
|||||
|
Domnule deputat, făceaţi referire la disciplina dumneavoastră proverbială. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, o chestiune de procedură! |
|||||
|
Stimaţi colegi, Pentru că există o diferenţă de 15 voturi între ceea ce au numărat cei doi secretari, eu vă rog încă odată să vă exprimaţi votul. Cine este pentru art.501 nou introdus? Vă rog să vă exprimaţi votul. (Vociferări din partea Grupului parlamentar PRM.) 23 de voturi pentru. Împotrivă? 21 împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Poftiţi, domnule deputat, pe problemă de procedură. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am numărat voturile pentru, şi au ieşit 38 de voturi pentru. V-aş ruga în mod respectuos ca, în modul cel mai serios, să repetăm acest vot şi să votăm fiecare care este în sală. Este un vot important şi trebuie să ne exprimăm votul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnilor miniştri, Dorim să vă adresăm rugămintea, domnule preşedinte, să anunţaţi rezultatul votului, un vot care s-a repetat, şi nu credem că s-a repetat din rea-voinţă, ci pentru a clarifica mai bine lucrurile, un vot care are importanţa lui, mai ales că este o chestiune de fond şi colegii noştri s-au exprimat. V-aş ruga, domnule preşedinte, nu-mi permit sub nici o formă să vă atrag atenţia, pentru că ţin foarte mult la dumneavoastră, să nu uitaţi articolul din Regulament care precizează că preşedintele Camerei îşi exprimă ultimul votul, tocmai spre a nu influenţa. Deci, închei: consider neîntemeiată observaţia colegului nostru care, în mod necolegial, a încercat să ridice mâna colegilor noştri în sală de la PDSR, ceea ce nu este colegial şi, ca atare, vă rog să anunţaţi public votul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, În sală sunt 73 de colegi. Au votat 53. Având în vedere contestările care se fac cu privire la numărătoarea voturilor şi prezenţa destul de... |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, cei care sunt în sală pot să voteze, pot să se abţină, pot să nu voteze! Vedeţi Regulamentul! |
|||||
|
Stimaţi colegi, Îmi permiteţi să fac o propunere, în calitate de preşedinte? având în vedere că se contestă numărătoarea, având în vedere că din cei 73 prezenţi în sală au votat 53 şi că este o problemă prea importantă ca să ne pronunţăm contestat, numai atâţia câţi suntem, eu propun amânarea acestei discuţii până la şedinţa de mâine. (Rumoare în sală) Cine este pentru? Cine este pentru reluarea...? |
|||||
|
Domnule preşedinte, procedură! |
|||||
|
Dar v-am dat cuvântul în procedură! Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Noi am trecut, noi PRM-ul şi PDSR-ul, prin astfel de scene, în legislatura trecută. Nu faceţi să se creadă că ambele partide sunt în opoziţie. Cel puţin unul este la putere şi voinţa lui a fost cea exprimată. Şi acum chestiunea strict de procedură. Indicaţi-ne, domnule preşedinte, cu tot respectul pe care-l datorez funcţiei pe care o ocupaţi, citiţi-ne articolul în care se prevede repetarea votului la contestarea unui grup şi ne vom supune prevederilor acestui articol. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Baciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Cu tot respectul, grupul nostru vă roagă să nu creăm precedente periculoase, să daţi citire rezultatului votului, pentru că, dacă creăm acest precedent, la orice nemulţumire, de acum, de numărare sau mai ştiu eu ce o să se ceară renumărarea, amânarea ş.a.m.d. şi facem un circ din Camera Deputaţilor. Anunţaţi rezultatul votului şi cum este rezultatul aşa rămâne, pentru că aşa este legal, aşa e regulamentar. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Deci rezultatul votului este următorul: 23 voturi pentru, 21 împotrivă, 9 abţineri. (Rumoare în sală) Poftiţi. |
|||||
|
Deci, domnule preşedinte, dumneavoastră aţi spus că suntem 73 în sală şi aşa suntem. (Din partea stângă a sălii: are importanţă?!) Poftiţi? Are importanţă. Eu am numărat voturile pentru şi, aşa cum am mai spus, erau 38 de voturi, ceea ce înseamnă că textul a fost susţinut de majoritatea colegilor. De aceasta contest acest vot. Drept urmare, domnule preşedinte, ori reluăm votul, ca să vedem încă o dată şi să numărăm corect, ori vă solicităm o pauză de consultări şi reluăm votul după pauza de consultări. Vă mulţumesc. |
|||||
|
În privinţa repetării numărării, am numărat de două ori. Pauza de consultări sunt obligat să v-o dau. |
|||||
|
Dar înainte de pauza de consultări! |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Stimate şi distinse coleg, Sunteţi un om foarte riguros în ceea ce priveşte urmărirea aplicării corecte a Regulamentului, ca să nu ştiţi, şi din lecturarea acestuia şi din cutumele parlamentare instituite pe parcursul a 10 ani de funcţionare, că voturile le numără secretarii de şedinţă. Iar prin faptul că dumneavoastră spuneţi că au fost 30 în loc de 23 aduceţi o jignire celor doi secretari şi, în consecinţă, vă rog să vă cereţi scuze, domnule coleg. Este normal şi firesc, este o cerere pe care aţi adresat-o şi dumneavoastră, de nenumărate ori, atunci când alte grupuri parlamentare au venit cu alternative la numărătoarea votului. Nu cred că distinşii secretari, cu studii superioare, nu pot număra până la 30. De aceea vă rog, domnule coleg, să vă cereţi scuze. |
|||||
|
Domnul deputat Baciu. |
|||||
|
Pauza de consultări sigur că este legală, o acordaţi, dar consultările nu pot avea loc pe tema aceasta. Aceasta e încheiată: s-a votat, s-a anunţat votul, am terminat. Consultaţi-vă pe orice altceva. Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PRM) |
|||||
|
Domnule deputat, S-a cerut pauză de consultări. Nu trebuie să se explice pauza de consultări. Şi, în consecinţă, după Regulament, eu am fost obligat să dau pauză de consultări. Urmează, după pauza de consultări, pauza de prânz. reluăm lucrările la ora 14. |
|||||
|
După pauză |
|||||
|
Incidentul s-a rezolvat. Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Am ajuns cu proiectul de lege la art.51. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.79. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.79? |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, s-a încheiat cu... |
|||||
|
După cum vedeţi, am trecut la art.51. Deci există discuţii la amendamentul nr.79? Domnule deputat Gaspar, poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, V-aş propune să reformulăm art.51, în sensul în care, în toate legile în care s-au făcut referiri la anumite zile care au vrut să marcheze un anumit moment, textele sunau în felul următor şi v-aş propune această redactare: "Se proclamă ziua de 25 martie Ziua Poliţiei Române". |
|||||
|
Domnul general Abraham. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Noi am fi mers pe textul nostru iniţial, dar şi ideea domnului ministru este, după opinia noastră, bună şi atunci am zis să mergem pe similitudine de reglementare, după Constituţia României şi să spunem: "Ziua Poliţiei Române este 25 martie" şi atunci nu-i mai zicem "se sărbătoreşte", "se proclamă...", pentru că în Constituţie, la art.12 alin.2, se arată o reglementare de acest gen, vizavi de România. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vreţi să-mi daţi puţin textul, domnule general? Domnule deputat Gaspar, la contrapropunerea domnului general...? |
|||||
|
Domnul Acsinte Gaspar (din loja Guvernului): De acord. |
|||||
|
Deci, stimaţi colegi, comisia, împreună cu iniţiatorul şi cu domnul deputat Gaspar, vă propune, la amendamentul nr.79, ca text pentru art.51, următorul: "Ziua Poliţiei Române este 25 martie". Da, domnule general? Da. Cine este de acord cu această formulare? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog, domnule general, să daţi exact textul comisiei. La art.52, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.80, cel cu privire la ţinuta de poliţist. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.80? Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Eu propun ca, pe rândul al treilea, să înlocuim "ale" cu "a", pentru că este vorba de legitimarea poliţiştilor, şi nu de documentele poliţiştilor. Prin urmare, formula finală: "Ţinuta de poliţist, forma şi conţinutul insignei şi ale documentelor de legitimare a poliţiştilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului". |
|||||
|
Domnule deputat Ştefan Cazimir, vă consult... |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Suntem de aceeaşi profesie! |
|||||
|
Tocmai de aceea l-am consultat. Da. Domnul Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, V-aş propune ca să înlocuim sintagma "ţinuta" cu "uniforma de poliţist", pentru că, în fond, aceasta este. Este vorba despre uniformă. Ţinuta este dacă stă în picioare, dacă stă pe scaun... |
|||||
|
Stimaţi colegi, Deci amendamentul nr.80, aşa cum s-a propus a fi reformulat redacţional: "Uniforma de poliţist, forma şi conţinutul insignei şi ale documentelor de legitimare a poliţiştilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului". Cine este de acord cu acest text? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr.80, în formularea pe care v-am prezentat-o, respectiv noua formulă a art.52. La art.53, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs toate textele legii. E vorba de o lege cu caracter organic şi, în consecinţă, o vom supune votului final la şedinţa de vot final. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Tot am amânat constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea unor propuneri legislative cu privire la decoraţii şi titluri de onoare. Am amânat-o pentru că nu exista încă un consens al liderilor grupurilor parlamentare. Întrucât acest consens s-a realizat, pentru a nu bloca toate proiectele care au acest obiect, prin lipsa avizului acestei comisii, vă propun să adoptăm proiectul de Hotărâre cu privire la constituirea comisiei. "Hotărâre privind instituirea Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor legislative prevăzute de art.79 din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi avizarea proiectelor de lege pentru aprobarea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern în acest domeniu". Dacă cu privire la titlu aveţi vreo obiecţie? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.1 care cuprinde dispoziţia de instituire a comisiei, dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.2. Domnul deputat Gaspar. |
|
|||
|
La art.2, vă rog să observaţi că există o eroare de dactilografiere: se face trimiterea la alin.1. În realitate, trimiterea trebuie să fie la art.1: "Comisia specială prevăzută la art.1". aceasta este prima observaţie. A doua observaţie pe care aş dori s-o fac este ca la sintagma "comisii speciale similare", în loc de "similare", să spunem: "Va prelua documentele fostei comisii speciale instituită prin Hotărârea Camerei Deputaţilor..." şi să se dea numărul hotărârii prin care a fost instituită această comisie, pentru că textul, altfel, prin această referire la "similare" este... |
|||||
|
Dacă eliminăm, pur şi simplu, "similare" şi rămâne... "...fostei comisii speciale a Camerei Deputaţilor". |
|||||
|
"Comisiei speciale instituită prin Hotărârea Camerei Deputaţilor" şi dăm numărul hotărârii. |
|||||
|
Aşa da! Mai aveţi şi alte propuneri? |
|||||
|
Aş avea şi la alin.2, la acelaşi articol. |
|||||
|
Staţi să-l terminăm pe acesta. Deci, stimaţi colegi, la alin.1 al art.2. "Comisia specială prevăzută la art.1 va prelua documentele fostei comisii speciale instituită prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. ..., va revedea..." şi, în continuare, textul curge. Dacă sunteţi de acord cu acest text la art.2 alin.1? Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.2 alin.2. |
|||||
|
La alin.2, v-aş ruga ca, în loc de Legea-cadru, să se spună Legea nr.29/2000, pentru că nu este vorba de o lege-cadru, este legea prin care s-a instituit sistemul naţional de decoraţii şi cred că este corect să se facă trimitere la numărul acestei legi, chiar dacă nu se mai repetă titlul, pentru că titlul legii a fost deja prevăzut în art.1. |
|||||
|
Într-adevăr, aşa prevăd şi normele de tehnică legislativă. vă supun alin.2 la vot, cu această rectificare, în loc de "legea-cadru" să fie nominalizată legea respectivă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat alin.2 în unanimitate. supun votului în ansamblu art.2. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.4? Nu. Votat în unanimitate. La art.5? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. V-aş ruga să vă uitaţi şi la componenţa comisiei: Dorel Bahrin Grupul Social-Democrat Umanist, Radu Ciuceanu Grupul PRM, Puiu Haşotti PNL, Attila Bela Ladislau Kelemen UDMR, Ioan Onisei PD şi Gheorghe Firczak Grupul minorităţilor naţionale. Biroul comisiei: preşedinte Dorel Bahrin, vicepreşedinte Radu Ciuceanu, secretar Ioan Onisei. Supun votului dumneavoastră întâi hotărârea de constituire. Cine este pentru? Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Nominalizarea o facem noi aici? |
|||||
|
Nominalizările funcţiilor de conducere sau ale cui? funcţiile de conducere au fost convenite, ca să nu spun cuvântul negociate, au fost convenite de liderii grupurilor parlamentare. Contestaţi, nu sunteţi de acord cu funcţia de vicepreşedinte a domnului Radu Ciuceanu? Poftiţi. Domnul Bolcaş a fost la aceste consultări, vreau să vă anunţ. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnul deputat Bolcaş este în misiune ordonată, cum este la noi, ca şi la dumneavoastră, la partid şi îi ţin locul. Deci încerc, evident, să-mi fac o datorie de conştiinţă, în primul rând, chiar dacă domnul lider Bolcaş a trebuit să accepte un anumit vot, prin a spune că această comisie s-a constituit din iniţiativa unui grup de deputaţi, grup de deputaţi care l-a avut ca prim iniţiator pe domnul profesor Ciuceanu. Fără a jigni pe nimeni, singurul specialist în această comisie, în heraldică, este domnul profesor universitar Ciuceanu. Evident că noi ne-am obişnuit să fie competenţa o chestiune de algoritm şi este, pe undeva, şi bine, că aşa am ajuns şi eu vicelider sau profesor universitar, poate, dar mă simt dator să vă rog, pentru că este o hotărâre şi o adoptăm punct cu punct, să supunem votului propunerea ca domnul profesor Ciuceanu să fie preşedintele comisiei, pentru că a iniţiat-o şi domnul Bahrin să fie vicepreşedinte. Şi cred că nici domnia sa nu ar avea nimic împotrivă să lucreze în coordonarea unui distins specialist în domeniu. Aceasta este propunerea noastră, fie că o adoptăm, fie că nu o adoptăm, dar poate o dată, o singură dată în această aulă, competenţa va învinge algoritmul, prin votul competent al domnilor deputaţi. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Distinse coleg, Am senzaţia că dumneavoastră aţi fost în serviciu ordonat când noi am aprobat, la cererea dumneavoastră, numirea domnului Radu Ciuceanu ca preşedinte al Comisiei de abuzuri şi, atunci, vă întreb dacă nu-i, totuşi, prea mult ca distinsa personalitate pe care eu nu o contest să aibă două preşedinţii a două comisii. Vă rog. |
|||||
|
Deci, domnule preşedinte, sunt preşedinte de 9 ani. Probabil că am fost uitat acolo. De la agricultură, unde mi-am făcut şi eu oleacă de cultură, am trecut apoi la învăţământ şi ştiu că preşedinţii de comisii permanente, în speţă întreg Biroul se alege prin votul comisiei. Este posibil ca domnul profesor Ciuceanu să fie ales sau este posibil să nu fie ales. Deci nu ştim ce va hotărî comisia, chiar dacă postul este acordat printr-un algoritm. Dacă distinşii noştri colegi vor vota ceea ce noi am propus: competenţă, în loc de algoritm, atunci sigur colegii de la Comisia de abuzuri se vor orienta spre altcineva. Deci nu va fi preşedinte, în nici un caz, la două comisii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Doamna deputat Afrăsinei. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi cer scuze stimatului coleg, domnul deputat Stanciu, pe care-l preţuiesc foarte mult, dar vreau să-i reamintesc că noi, acum, avem în dezbatere o hotărâre şi constituirea unei comisii speciale. Comisiile speciale au o altă modalitate, conform art.71, de a-şi stabili membrii biroului, şi anume membrii biroului comisiei sunt aleşi în conformitate cu propunerile Biroului permanent. În Biroul permanent s-au decis aceste propuneri care să fie făcute în prezenta hotărâre, ca urmare a unor discuţii, într-adevăr, între liderii grupurilor parlamentare şi, ca urmare, suntem în conformitate cu reglementările Regulamentului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Putem să le votăm sau nu?! |
|||||
|
aş ruga să porniţi de la premisa, domnule deputat, că în Biroul permanent, ca urmare a deciziei liderilor de grup, s-a făcut această propunere. Decizia Biroului a avut în vedere şi acordul tuturor liderilor parlamentari, inclusiv al dumneavoastră. Domnul Leonăchescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu venisem aici, la tribună, cu ideile mele. |
|||||
|
Vă rog să nu plecaţi cu ale mele! |
|||||
|
Îmi permiteţi să le susţin pe ale mele? Dacă-mi permiteţi, vă rog să observaţi că este vorba de o comisie specială şi, din acest punct de vedere, îi dau dreptate colegei noastre, doamnei Viorica Afrăsinei, pe care o stimez foarte mult, de la Comisia pentru administraţie publică şi, fiind vorba de o comisie specială, primează specializarea. Şi aici toată lumea recunoaşte în profesorul Radu Ciuceanu, directorul Institutului pentru studierea totalitarismului şi arheolog, cu 17 ani de puşcărie, că este în domeniul istoriei o somitate. Noi îi susţinem candidatura la funcţia de preşedinte, iar dacă nu ne revine nouă decizia, vă rog să n-o mai supuneţi la vot. Mulţumesc. |
|||||
|
Deci, stimaţi colegi, eu plec de la premisa că toate comisiile speciale, în cazul tuturor comisiilor, nu numai a celor speciale, conducerea a fost convenită de şefii grupurilor parlamentare. Cum se contestă acordul Grupului parlamentar al PRM-ului la această înţelegere, eu vă propun amânarea acestei chestiuni până după vacanţă. Deci, stimaţi colegi, tocmai unul dintre cei care a susţinut cel mai tare constituirea acestei comisii a fost profesorul Ciuceanu. Eu am senzaţia că s-a discutat şi cu dumnealui şi, în virtutea faptului că a fost propus preşedinte acolo, a acceptat să fie vicepreşedinte. Dacă contestaţi acest lucru, nu putem constitui comisia. Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Profesorul Ciuceanu efectiv crede că poate îndeplini, la standarde excelente, misiunea de preşedinte al acestei comisii. Varianta care s-a vehiculat, prin care domnul Bolcaş a spus că renunţă la preşedinţia Comisiei de abuzuri, a fost spre a-i alina puţin amarul că a iniţiat o comisie necesară Camerei Deputaţilor, în calitate de prim iniţiator, în calitate de om care se pricepe la acest lucru şi negocierile au dat alt câştig de cauză. Nu vreau, domnule preşedinte, să reiterez aici un lucru pe care-l ştim amândoi: s-a căzut de acord, la un moment dat, ca să i se atribuie această comisie. După aceea, s-au întâmplat nişte evenimente şi, probabil, acestea au determinat ca acceptarea iniţială a colegilor de la PDSR, ca dânsul să fie preşedinte, să nu mai fie valabilă. Eu, acum, fac apel, nu are sens să amânăm, fac apel la colegii noştri, am spus, spre a ne autosugestiona, că reprezentăm şi noi ceva în Cameră, dincolo de liderii noştri de grup, care ne hotărăsc totul. Mai au puţin şi ne vor hotărî şi când să respirăm! Dânşii au propus, noi am înţeles, este dreptul lor! Dreptul nostru este de a vota. Deci nu are sens să amânăm. S-a făcut o propunere de amendament la anexă. Când ajungem la anexa respectivă, luaţi în considerare propunerea pe care am făcut-o noi, pică, rămâne cealaltă. Nu este nici un fel de supărare. Deci nu are sens să mai amânăm, pentru că, şi aşa, a fost amânată foarte mult, tocmai ca urmare a negocierilor PDSR PRM. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Poftiţi, doamnă deputat. |
|||||
|
Doamna Mihaela Mândrea-Muraru: Salut specializarea domnului Ciuceanu în heraldică. Noi nu constituim aici o comisie pentru studiul heraldicii şi nici cu caracter istoric. Doresc să vă spun că prima decoraţie în România a fost dată de Alexandru Ioan Cuza şi era "Pro virtute militari". Colegul meu de partid, Dorel Bahrin este militar de carieră, a absolvit Academia Militară, este specialist în heraldică, este membru al Partidului Umanist, Partidul Umanist ocupându-se, în mod special, de cultul eroilor. Şi consider că dânsul este îndreptăţit să ocupe această funcţie, chiar dacă domnul Ciuceanu, pe care îl omagiez, în acest moment, susţine ca domnia sa să fie pe această funcţie. Sunt sigură că va obţine funcţia de preşedinte la Comisia de abuzuri şi să lăsăm, totuşi, un militar de carieră să aprecieze activitatea sau să împlinească activitatea într-o asemenea comisie. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Am ascultat cu atenţie intervenţiile de până acum şi ca să nu existe nici un fel de dubiu în ceea ce priveşte calităţile celor pe care îi vom alege sau celui pe care îl vom alege în fruntea acestei comisii speciale, ar fi de dorit să cunoaştem exact care sunt meritele ştiinţifice ale contracandidatului domnului profesor Ciuceanu, pentru ca să votăm în cunoştinţă de cauză. Consider că doar gradele nu sunt suficiente pentru a propune sau susţine candidatura cuiva într-o asemenea poziţie deosebit de importantă în perspectiva deciziilor pe care trebuie să le luăm pentru această comisie care sunt convins că va juca un rol important în viitorul apropiat. Deci, concret, în afară de grade, ce altceva ştiinţific poate să scoată pe masă contracandidatul domnului profesor Ciuceanu? |
|||||
|
Stimate coleg, cu tot respectul care îl port reputaţiei dumneavoastră ştiinţifice şi literare, constat, cu regret, că sunteţi puţin peiorativ atunci când faceţi referire la măsurat în grade. Vă aduc la cunoştinţă că orice funcţie aici, în Cameră, se ocupă în raport de calitatea de deputat, nu se cer aduse CV-uri, nu se cer aduse titluri ştiinţifice ş.a.m.d. (Aplauze.) Da, este domnul profesor Ciuceanu şi îl rog să intervină, la cererea domniei sale. |
|||||
|
Domnule prezident, Doamnelor şi domnilor colegi, Mă iertaţi, dar mâine seară, în cadrul unui congres panortodox, eu trebuie să fiu la Atena şi am alergat după fotografii. Mă iertaţi că n-am fost prezent. În ceea ce priveşte comisia, şi nu persoana mea, este firesc ca istoric să mă fi zbătut luni şi luni de zile pentru instituirea, mai bine zis pentru reformularea unor probleme pe care cred că această comisie le poate rezolva. De la început ţin să vă afirm, şi aceasta o fac în faţa acestei ţări, şi nu este prima oară, că nu am nici un fel de orgoliu, deşi este şi firesc, sunt la o vârstă când, de mult timp, m-au părăsit ambiţiile şi mai ales acele zone în care trebuie să te afirmi primul inter pars. Nu are importanţă cine va fi preşedintele acestei comisii, important este să meargă, să-şi facă datoria, ceea ce comisiile anterioare, se pare că n-au făcut, au cam stat pe tânjeală, să ne onorăm mandatul pe care îl obţinem din partea dumneavoastră. Deci, încă o dată, consider această comisie ca o familie, o familie care trebuie să-şi rezolve problemele înăuntrul ei şi sper că ne veţi lua ca atare. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Mulţumesc, domnule profesor. Mulţumesc şi pentru lecţia de înţelepciune pe care o oferiţi şi cred că aceeaşi înţelepciune vă va ajuta şi va ajuta comisia să-şi îndeplinească misiunea, trecând peste vanităţi şi peste orgolii. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Este o propunere. Eu până ajung la înţelepciunea dânsului, votez. |
|||||
|
N-am înţeles. Am greşit ceva cu înţelepciunea dânsului? |
|||||
|
Este normal şi firesc, am spus că mie mai îmi trebuiesc nişte ani până ajung la înţelepciunea domnului profesor şi mai multe voturi. |
|||||
|
Eu vă asigur că şi mai de mult, tot înţelepciune purta domnul profesor. |
|||||
|
Da. Noi vă spunem că am făcut o propunere şi vrem să testăm: avem puterea să punem, dincolo de eleganţa domnului profesor, omul potrivit la locul potrivit? Deci, la punctul respectiv, vă rog să supuneţi la vot, ca un test, să vedem dacă ceea ce spunem mereu şi votăm şi vă mulţumesc pentru propunerea noastră legală de vot. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Potrivit regulamentului, în primul rând, trebuie să supun votului hotărârea pe care am aprobat-o pe articole şi pe urmă vom supune votului anexa. Cine este pentru hotărârea, astfel cum a fost votată pe articole? Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În ceea ce priveşte anexa, vă rog, înainte de a o supune la vot, vă rog să-mi permiteţi să dau citire art.71 alin.2. Prin aceeaşi hotărâre, se vor desemna deputaţii care compun comisia şi biroul acesteia, la propunerea Biroului permanent al Camerei şi se va stabili termenul până la care raportul său va fi depus. Deci, eu nu pot să supun votului dumneavoastră decât propunerea Biroului permanent, dacă aceasta va cădea, vom restitui anexa Biroului permanent pentru a face alte propuneri. Cine este pentru anexa la hotărâre, aşa cum v-am prezentat-o în compunerea comisiei şi în compunerea biroului? Cine este pentru? Stimaţi colegi, un secretar a numărat 26 de voturi, unul 62. Vă rog frumos, să vină cineva de la PRM şi să numere dânşii. Încă o dată: Cine este pentru? |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Spuneţi câte trebuie să iasă, să ştie omul. |
|||||
|
Deci, 62 de voturi pentru. Împotrivă? 33 împotrivă. Abţineri? Deci, cu 62 voturi pentru, 33 împotrivă şi 4 abţineri, anexa a fost votată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Continuăm lucrările cu celelalte puncte înscrise pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Rog iniţiatorul să o prezinte. Succint, domnule ministru. |
|
|||
|
Domnul Dan Banciu (reprezentantul MLPTL): Doamnelor şi domnilor deputaţi, Urmările seismului din 77 au fost constatate ca producând pagube în proporţie de 70% asupra locuinţelor, asupra clădirilor. S-au expertizat între anii 92 şi 2000 circa 3.400 de clădiri din care s-au constatat ca 578 fiind încadrate în clasa I de risc seismic. Dintre acestea este de notat faptul că peste 100 de clădiri sunt construite înainte de 1940, deci prezintă un risc public extrem de mare de prăbuşire. Până în prezent s-au finalizat, ca urmare a apariţiei acestei ordonanţe, un număr de 10 proiecte care au ajuns chiar în faza de autorizaţie. S-au mai pregătit alte 7, alte 9 sunt în diverse etape. Experienţa anilor anteriori a arătat că în virtutea ordonanţei care a existat, aprobată ulterior prin lege în 78, nu s-au putut demara construcţiile efective de consolidare datorită imposibilităţii celor care locuiau de a participa material în conformitate cu prevederile ordonanţei. Din această cauză, s-a propus modificarea Ordonanţei 20 prin proiectul de lege de faţă în care, pentru clădirile de locuit încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă un pericol public de prăbuşire, se elaborează, la solicitarea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului municipal Bucureşti şi cu avizul organelor de specialitate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, programe anuale de acţiuni pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţii la aceste categori de locuinţe, alocarea de fonduri bugetare pentru finanţarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare aferente proprietarilor, persoanelor fizice în limita transferurilor alocate de la buget, primele MLPTL în fiecare an şi condiţionarea înstrăinării acestor locuinţe nominalizate în aceste programe şi consolidate de plata lor în momentul înstrăinării la o valoare actualizată. Având în vedere importanţa proiectului şi pericolul care continuă şi în momentul de faţă, v-aş ruga să ţineţi cont că este necesară demararea urgentă a acestor lucrări şi să fiţi de acord să ne înţelegeţi să avizăm în forma în care a fost acceptată, aprobată de Senat, cu care noi am fost de acord. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea comisiei, domnul deputat Bara. |
|||||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20 din 94 a fost analizată de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic în data de 18 iunie. Având în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, propunem plenului discutarea raportului în forma prezentată de către comisie. Având în vedere că se propune modificarea la 8 articole, propun ca durata discuţiilor... |
|||||
|
Nu este urgenţă, domnule deputat. |
|||||
|
Atunci mă opresc aici. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de lege, vă reamintesc, comisia vă propune să o votăm în forma votată de către Senat. În acest fel nu vom mai avea nevoie nici de mediere. La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.I din lege, preambul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.1, cel care modifică art.5 al ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La pct.2, cel care se referă la art.6 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3 referitor la art.7 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.4 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La pct.5, cel care introduce articolele, după art.8 se introduce art.81 până la 86 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. La pct.6, cel cu referire la art.10, alin.1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La pct.7, cel cu referire la art.11 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.8 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.II dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.III dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.IV dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vă rog să observaţi că suntem în prezenţa unei legi cu caracter ordinar. Pentru votul ei final este nevoie majoritatea simplă din cei prezenţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt votui împotrivă? Dacă sunt abţineri? Votat proiectul de lege în unanimitate. |
|||||
|
|
Următorul proiect, Proiectul de Lege privind codul dezvoltării şi utilizării tehnologiilor informaţiei, raport comun, comisiile pentru industrii şi învăţământ. Rog iniţiatorul să-l prezinte. Membrii comisiilor le rog să ia loc în banca destinată acestora. |
|
|||
|
Domnul Dinu Malacopol: Domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, Acest cod al dezvoltării şi tehnologiei informaţiei, la vremea în care a fost promovat, intenţiona să pună bazele legislaţiei privitoare la acest domeniu în România. În legislatura actuală, noi am promovat o suită de legi, prima fiind Legea semnăturii electronice, pe care dumneavoastră deja aţi aprobat-o şi în acest context considerăm că respectivul cod este total depăşit şi am recomandat comisiei de specialitate respingerea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu. Suntem în prezenţa unei legi cu caracter ordinar. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, însuşită şi de iniţiator, de respingere a acestui proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? În unanimitate s-a votat respingerea proiectului de lege. |
|||||
|
|
Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 94/1998 pentru modificarea anexelor nr.1 şi nr.2 la Legea telecomunicaţiilor, nr.74/1996. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect. |
|
|||
|
Domnul Dinu Malacopol: Domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, Este vorba de o actualizare a anexelor privitoare la tarifele de licenţe şi de autorizări la Legea telecomunicaţiilor. Noi am venit în faţa dumneavoastră cu gândul că o să aprobaţi acest act normativ. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea comisiei? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un proiect de lege care trebuie să compenseze o lipsă de prevedere, o lipsă de reglementare şi, în condiţiile acestea, sigur că trebuie prin lege, prin ordonanţă, să reactualizăm nivelele unor cuantumuri, nivelele unor amenzi care se percep pentru încălcările unor reglementări şi, de asemenea, unele tarife legate de taxele de licenţă ş.a.m.d. În condiţiile acestea, prin lege, va trebui să aprobăm această modificare, rectificările respective. |
|||||
|
Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi în paralel textul proiectului de lege şi al raportului. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? De fapt, vă rog să urmăriţi mai atent textul raportului, pentru că, în mod greşit, au fost trecute în raport şi texte asupra cărora comisia nu a intervenit, deşi eu am atras atenţia staffului acestei comisii să nu mai procedeze aşa, în raportul comisiei se pun texte asupra cărora se fac amendamente. Deci, la titlul legii dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La articolul unic urmăriţi vă rog pct.2 din raport, "se adaugă la textul existent cu următoarele modificări". Dacă sunteţi de acord cu acest amendament. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La titlul ordonanţei, de asemenea, comisia nu face modificări. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La articolul unic al ordonanţei, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Vă rog să observaţi însă la textele anexei nr.1, comisia, prin amendamentul notat la pct.5 ne propune alte cifre pentru taxele de licenţă. Dacă sunteţi de acord cu noile cifre rezultate din amendamentul nr.5? Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să urmăriţi la pct.6, la "Alte reţele de telecomunicaţii", sunt modificate taxele de licenţă, urmăriţi deci, amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la acesta? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La pct.7, amendamentul 7, vă rog să urmăriţi noile taxe pentru serviciile de telecomunicaţii de bază. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La pct.8 urmăriţi vă rog noile taxe cu privire la alte servicii de telecomunicaţii. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră de ansamblu anexa 1. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La anexa 2, vă rog, de asemenea, să urmăriţi noile taxe de la pct.9. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Pentru pct.2 din anexă, "taxele de la serviciile de telecomunicaţii liberalizate" urmăriţi-le la amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră de ansamblu anexa 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului final proiectul de lege şi ordonanţa. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votate în unanimitate. |
|||||
|
|
Trecem în continuare la Proiectul de Lege privind sistemul naţional de asistenţă socială. Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect, iar Comisia de muncă să-şi ia locul cuvenit. Cine este din partea Ministerului Muncii? |
|
|||
|
Domnul Petre Ciotloş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Măsurile de asistenţă socială adoptate până în prezent au redus situaţiile de risc social, dar nu au asigurat resursele şi mijloacele necesare depăşirii acestor situaţii. Soluţia reformării sistemului de asistenţă socială şi a identificării grupurilor ţintă de persoane vulnerabile trebuie abordată la nivel naţional. De asemenea, se impune atât eficientizarea administrării resurselor locale, precum şi soluţionarea problemelor de ansamblu ale sistemului. Ca urmare, unul din obiectivele majore ale reformei promovate în domeniul asistenţei sociale este concretizat în Proiectul de Lege privind sistemul naţional de asistenţă socială prin care se propune realizarea unui cadru general unic pentru organizarea şi coordonarea sistemului de asistenţă destinat protejării familiei şi copilului, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricărei alte persoane aflate în situaţie de risc social. Proiectul de Lege privind sistemul de asistenţă socială urmăreşte definirea principiilor aflate la baza acordării măsurilor de asistenţă socială, reglementarea drepturilor de asistenţă socială, precum şi a tipurilor de alocaţii şi servicii sociale, reglementarea cadrului de organizare al sistemului, crearea unui sistem unitar de prestaţii sociale orientat spre categoriile de persoane vulnerabile, acompaniat de un set de măsuri active destinat persoanelor aflate în astfel de situaţii, pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, pentru evitarea marginalizării sau excluderii sociale. De asemenea, urmăreşte creşterea gradului de implicare a consiliilor locale în scopul identificării problemelor reale din teritoriu pentru a aborda strategii viabile de dezvoltare socială şi acordării prestaţiilor sociale reglementate de lege. Se mai urmăreşte eficientizarea parteneriatelor cu reprezentanţii societăţii civile în vederea derulării programelor de asistenţă socială, definirea categoriilor de personal care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu şi stabilirea surselor de finanţare necesare funcţionării sistemului naţional de asistenţă socială în aşa fel încât măsurile promovate să prevină, să limiteze şi să combată situaţiile de risc social. Bugetul alocat anual va reflecta efortul statului de a aduce o contribuţie activă la prevenirea şi combaterea marginalizării sau excluderii sociale. Prezentul proiect de lege, fiind o lege care... |
|||||
|
Am spus-o, suntem în procedură de urgenţă, deci v-aş ruga să fiţi mai concis. |
|||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Obiectivele propuse prin acest act normativ orientează politica socială către armonizarea cu obiectivele urmărite în cadrul Uniunii Europene, promovează consolidarea coeziunii sociale prin stimularea solidarităţii. Luând în considerare cele prezentate anterior, susţinem adoptarea proiectului de Lege privind sistemul naţional de asistenţă socială, aşa cum a fost amendat în cadrul Comisiei de muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. O rog pe doamna preşedintă Smaranda Dobrescu să propună întâi timpii de dezbatere şi pe urmă să-şi prezinte şi raportul ca să nu vină de două ori la microfon. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune luări de poziţie de un minut, iar discuţia totală să fie de 20 de minute. În acelaşi timp, Comisia de muncă vă propune adoptarea raportului în forma prezentată cu amendamentele aduse de comisie. |
|||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Cine este pentru timpii propuşi de doamna Smaranda Dobrescu? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat aceşti timpi de dezbatere. Trecem la dezbaterea legii, aţi auzit şi prezentarea iniţiatorului. Urmăriţi vă rog în paralel raportul comisiei şi proiectul de lege. La titlu nu au existat amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La cap.I dacă aveţi obiecţii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. La art.1 nu au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.2 vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, adoptându-se amendamentul nr.1, art.2 va avea alcătuirea de aici rezultată. La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Aşadar, art.3 va fi amendat potrivit amendamentului nr.2. La art.4, urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În consecinţă, art.4 alin.1 va fi amendat potrivit amendamentui 3. La art.4 alin.2 nu au fost amendamente, dacă dumneavoastră aveţi obiecţii? Nu aveţi. La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, adoptându-se amendamentul nr.1, art.2 va avea alcătuirea de aici rezultată. La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Aşadar, art.3 va fi amendat potrivit amendamentului nr.2. La art.4, urmăriţi amendamentul nr.3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În consecinţă, art.4 alin.1 va fi amendat potrivit amendamentului nr.3. La art.4 alin.2 nu au fost amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. În consecinţă, supun art.4 în întregime la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.5, nu a avut comisia obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.6. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.7, nu au fost amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. La art.8, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În consecinţă, adoptându-se amendamentul nr.4, art.8 va avea alcătuirea rezultată. La art.9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Nici comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Titlul Capit.II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.10, alin.1 şi 2, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.10, alin.3, urmăriţi amendamentul nr.5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La alin.4, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate. În consecinţă, supun votului dumneavoastră final art.10, în întregime. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.11 şi 12. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul Capit.III. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Art.13, 14, 15, 16 şi 17 nu au fost amendamente de la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul Secţiunii a II-a. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.19. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate amendamentul nr.6 şi, în consecinţă, nou art.19. Art.20, 21 nu au fost amendamente de la comisii. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.22 alin.1. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.22 alin.2. Comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Art.23. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Deci, votat în unanimitate. Art.24 alin.1 şi 2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Art.24 alin.3. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.7, de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră, în consecinţă, art.24 în întregime. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.25 alin.1. Nu sunt amendamente la comisii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Art.25 alin.2. Urmăriţi amendamentul nr.8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.25 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.26. N-au fost amendamente la comisii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul Capit.IV. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.27, 28, 29. N-au fost amendamente la comisii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.30. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.10 al comisiei? Nu aveţi. Cine este pentru amendamentul nr.10? vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. În consecinţă, art.30 va fi reformulat cu amendamentele. Art.31, 32, 33. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul Cap.V. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Art.34 alin.1. Urmăriţi amendamentul nr.11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.34 alin.2. Urmăriţi amendamentul nr.12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.34, în întregime. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.35. Urmăriţi amendamentul nr.13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În consecinţă, art.35 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentelor. Art.36. N-au fost amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul Secţiunii a II-a. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Art.37, 38. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Titlul pct.2 din secţiune şi art.39. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.40, pentru lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul nr.14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru amendamentul nr.14? vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră în întregime art.40, cu lit.a), b), c), d), e), f), - lit.b) amendată. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.3 din secţiune, la titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.41 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.15, pag.6? nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.41 alin.2, 3, 4. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.41 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Capitolului VI. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.42, 43, 44, 45, 46, 47, 48. Comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.49 alin.1, urmăriţi amendamentul nr.16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.49 alin.2. Urmăriţi amendamentul nr.17. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.49 alin.3. Nu au fost amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.49 alin.4. Urmăriţi amendamentul nr.18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.18. În consecinţă, supun votului dumneavoastră art.49, în întregime. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.50. Urmăriţi amendamentul nr.19. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.19. În consecinţă, art.50 va avea această alcătuire. Art.51. Urmăriţi amendamentul nr.20. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.20 şi, deci, noul text al art.51. Titlul Capit.VII. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.52 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.21? nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.52 alin.2. Nu au fost obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Cine este pentru art.52 în întregime? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.53, 54, nefiind obiecţiuni, votate în unanimitate. La art.55 este o obiecţiune de la domnul deputat. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimate domnule ministru, La art.55 am două amendamente: un amendament cu caracter redacţional la alin.1 şi un amendament de fond. De fapt, propun introducerea unui nou alineat alin.3. Deci, să revenim la alin.1. |
|||||
|
Aveţi amendament respins la art.55? |
|||||
|
Sigur, sigur. Da, da. |
|||||
|
La ce punct este? |
|||||
|
La pct.2, la amendamente respinse. |
|||||
|
Da, este în regulă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La alin.1 al art.55, am un amendament cu caracter redacţional; numai caracter redacţional. Dacă ţinem cont de prevederile art.52, pe care l-am şi adoptat deja, unde am enumerat formele de finanţare a asistenţei sociale şi acolo am folosit următoarea sintagmă: "Contribuţia plătită de către persoanele beneficiare de servicii sociale"; iar la art.55, unde reluăm problematica contribuţiilor persoanelor beneficiare, acolo am folosit sintagma de "măsuri de asistenţă socială". Eu cred că ar fi mai corect dacă punem în acord acest text din art.55 alin.1 cu textul de la art.52, şi anume să folosim sintagma "contribuţiile persoanelor beneficiare de servicii sociale". Pentru că despre asta este vorba. Acesta ar fi un amendament la alin.3, deci un alineat nou ar fi de fapt. Am propus ca aceste contribuţii să nu fie numai sub formă de contribuţie bănească, dar şi sub altă formă, cum există de fapt în ţările Uniunii Europene, şi anume despre ce este vorba? Persoanele rămase singure, îndeosebi cele vârstnice, fără sprijin, sau îngrijire din partea familiei, proprietare de bunuri, în multe cazuri ar dori să contribuie la cheltuielile serviciilor sociale cu bunurile lor imobile sub formă de donaţie. Deci, aceasta este propunerea noastră. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna Smaranda Dobrescu, în primul rând vă rog să vă pronunţaţi asupra amendamentului redacţional de la alin.1 şi apoi asupra noului alin.3 propus de domnul Kerekes. |
|||||
|
Pentru corelare cu art.52, putem să fim consecvenţi şi să acceptăm "servicii sociale". În privinţa ideii ca persoana asistată să poată să contribuie cu propria locuinţă, să spunem, lucru care este uzitat parţial în ţara noastră, dar şi în alte ţări europene, n-am avea nimic împotrivă. Însă colegii din comisie, poate pe bună dreptate, au gândit că este vorba de regimul general al proprietăţii, de imobile care sunt grefate testamentar de familie şi aşa mai departe. Şi noi, prin prevederile acestui articol, am putea să încălcăm alte prevederi legale. Deci, ne-am ferit să introducem noi puncte de dispută în tribunal. Deci, nu susţinem acest amendament. |
|||||
|
Am înţeles. Iniţiatorul? Sunteţi de acord. Bun. Stimaţi colegi, Vom supune, în consecinţă, în primul rând alin.1 al art.55, cu această propunere de înlocuire a "măsurilor de asistenţă socială" cu "servicii sociale", pentru a se coordona cu celelalte texte, propunere pe care şi-a însuşit-o şi doamna Smaranda Dobrescu, ca şi iniţiatorul. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate noul atext al art.55. Art.55 alin.2 care n-a făcut obiectul unor amendamente, va fi votat în unanimitate, potrivit regulamentului nostru, nefiind obiecţiuni. La art.55, vă rog să vă pronunţaţi asupra alin.3 propus de colegul nostru în numele Grupului parlamentar UDMR. Se adaugă "contribuţiile prevăzute la alin.1 pot avea şi forma donaţiei de bunuri". Aţi ascultat argumentele pentru care acest amendament a fost respins. Eu îl supun, totuşi, votului dumneavoastră. Cine este pentru acest amendament? 7 voturi pentru. Evident, insuficiente pentru a fi pentru amendament. Deci, cu 7 voturi, nu poate fi adoptat acest amendament. În consecinţă, supun votului final art.55, în structura care a rezultat din două alineate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.56. N-au fost obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate. Art.57. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.22 şi, deci, noua alcătuire a art.57. La art.58. Urmăriţi amendamentul nr.23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Noul text al art.58 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul nr.23. Titlul Capit.VIII. Urmăriţi amendamentul nr.24. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.59. Urmăriţi amendamentul nr.25. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.25, deci noul text al art.59. Art.60, alin.1. Urmăriţi amendamentul nr.26. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.26 şi, deci, noua formulă a art.60 alin.1. La art.60 alin.2. Doamna Dobrescu, alin.2 rămâne, sau nu rămâne? Stimaţi colegi, Din raport, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.26. Rezultă că alin.1 rămâne aşa cum a fost formulat, iar alin.2 este anulat, este înlăturat, este eliminat. În consecinţă, art.60, potrivit amendamentului nr.26, va avea un singur alineat, actualul alin.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. După art.60, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.27. Stimaţi colegi, Pentru că există o mică inadvertenţă în raport, o numerotare de două ori a art.61, deci după art.60, astfel cum l-am votat, urmăriţi în amendamentul nr.27 se propune un articol nou, care poate fi art.601. Urmăriţi-l la amendamentul nr.27. Dacă aveţi obiecţiuni la conţinutul acestui articol, care va fi renumerotat, deci art.601 ? Nu aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat amendamentul nr.27 şi, deci, textul noului art.601. După art.601, urmăriţi amendamentul nr.28. Comisia ne propune introducerea unui text nou, capitol nou comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.28? nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La pct.29 este vorba de un amendament la art.61 actual, amendamentul vizează ambele alineate. Comisia pentru muncă! |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Haideţi, domnule preşedinte, că ne apucă Anul Nou! |
|||||
|
Vă rog frumos să urmăriţi raportul şi, dacă dumneavoastră vă descurcaţi mai bine, veniţi încoace. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): V-aţi încurcat în rapoartele PRM vreodată? |
|||||
|
Doamna preşedinte, art.61 actual, prin amendamentul nr.29, este înlocuit în totalitate? Urmăriţi amendamentul. |
|||||
|
Art.61 vechi, alin.1, devine art.62, alin.1, şi are o mică modificare, în sensul introducerii sintagmei "cu rol consultativ". Alin.2 al art.61 vechi devine alin.3, dar se introduce un alin.2 suplimentar în formularea comisiei, care defineşte "comisia de mediere", comisie care nu era definită în textul iniţial. |
|||||
|
Am înţeles. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Ca să respectăm numărătoarea cu introducerea art.601, nou, vom vota în continuare art.61 potrivit amendamentului nr.29. Alin.1 de la art.61 va fi uşor modificat potrivit amenului comisiei, în sensul că se adaugă "cu rol consultativ". Dacă la alin.1 al art.61 actual aveţi obiecţiuni? La amendament? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat textul art.61 alin.1. La actualul alin.2 de la art.61 va deveni alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest alineat? Nu aveţi. Înseamnă că a fost votat în unanimitate. După actualul alin.1, votat cu amendamentul nr.29, comisia ne propune un alin.2, pe care-l găsiţi la pct.29. Vă rog să-l urmăriţi subliniat. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Da? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La art.61 alin.2 sunt de fapt două amendamente: un amendament din partea comisiei, care dă o anumită formulare, o definire a rolului comisiei, acestei comisii de mediere socială, şi este un alt amendament în formularea mea. Potrivit formulării comisiei, această comisie de mediere socială reprezintă cadrul necesar clarificării unor puncte divergente prin dialog între solicitanţii, beneficiarii drepturilor de asistenţă socială şi reprezentanţii consiliului local. Faţă de această precizare adusă de comisie, eu am o modificare şi această modificare o poate confirma şi domnul director general Călinoiu de la Ministerul Muncii, am avut o discuţie şi în principiu a fost de acord cu mine. De ce am propus o lărgire a competenţei acestei comisii? Aici nu poate fi vorba de rezolvarea unor neînţelegeri numai între solicitanţi şi consiliile locale, mai corect primarul care acordă aceste drepturi. Aici este vorba mai mult decât atât. Aici este vorba de anumite neînţelegeri şi de rezolvarea acestor neînţelegeri ivite între beneficiarii asistenţei sociale, ai serviciilor sociale şi instituţiile care acordă aceste drepturi. Nu ştiu dacă am fost înţeles perfect ce am vrut să zic prin aceasta. Nu este suficient să contest la această comisie dispoziţia primarului, pentru că dispoziţia primarului poate fi contestată la contencios administrativ - dispoziţia primarului prin care aprobă sau nu aprobă acordarea acestor drepturi, dar în cadrul instituţiilor, în cadrul căminelor de bătrâni, în cadrul căminelor de copii, în cadrul ospiciilor. Sunt nişte probleme interne cu privire la lezarea drepturilor beneficiarilor de drepturi. Şi aici intervine . |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, S-a depăşit timpul! Timpul pentru o luare de cuvânt! Păi, este procedură de urgenţă! S-a depăşit şi timpul global şi timpul pentru o luare de cuvânt. Trebuie să respectăm procedura. Rog să se precizeze încă o dată: cât timp s-a cerut pe legea finală şi cât timp pentru o luare de cuvânt? |
|||||
|
Am rugămintea ca iniţiatorul, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, să-şi exprima poziţia. |
|||||
|
Am înţeles, domnule deputat. Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Vă rog să permiteţi să se consulte şi cu iniţiatorul, dacă mai este nevoie. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Comisia, la ora respectivă, nu a acceptat acest amendament, întrucât iniţiatorul Ministerul Muncii nu era clarificat ce înseamnă această "comisie de mediere socială", între cine şi cine mediază. Că există este foarte bine, creează un cadru de dialog şi clarifică anumite plângeri, anumite nemulţumiri ale solicitanţilor. Dar că realizează o mediere a punctelor divergente între solicitanţi şi cei care au acordat dreptul, adică consiliul local, sau între beneficiari, cei care au beneficiat de dreptul de asistenţă socială şi reprezentanţii instituţiilor de asistenţă socială, încă nu a fost clarificat ministerul în momentul acela. Vă rog, domnule preşedinte, ca să fim edificaţi dacă acceptăm sau nu acceptăm amendamentul respins al domnului deputat Kerekes, să ne spună iniţiatorul care este părerea finală. |
|||||
|
Am rugămintea, în privinţa redactării, nu doriţi să reflectaţi puţin la "reprezintă cadrul? |
|||||
|
În orice caz, redactarea trebuie să sune: "Comisia de mediere socială clarifică prin dialog punctele divergente între " şi textul curge. |
|||||
|
Am înţeles. Iniţiatorul? |
|||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Domnule preşedinte, Foarte scurt, în ceea ce priveşte eliminarea, nu suntem de acord cu eliminarea cuvântului "solicitanţii", dar suntem de acord cu înlocuirea sintagmei "reprezentanţii consiliului local" cu "instituţiilor care acordă aceste drepturi". |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Domnule preşedinte, S-a depăşit timpul şi vă rog să supuneţi la vot! |
|||||
|
Domnule deputat, eu ştiu că aveţi o durere, adică luarea unui punct de pe ordinea de zi, dar pentru asta nu trebuie să conturbaţi în permanenţă lucrurile. Întodeauna când aţi cerut cuvântul vi l-am oferit la tribună. Nu agreez discuţiile din bancă. Propuneţi o formulă care să-l mulţumească şi pe domnul deputat Anghel Stanciu. |
|||||
|
Da, propunem ca alin.2 să sune în felul următor: "Comisia de mediere socială clarifică prin dialog puncte divergente între solicitanţii beneficiarii drepturilor de asistenţă socială şi reprezentanţii instituţiilor care acordă aceste drepturi. |
|||||
|
Aţi auzit amendamentul formulat de comun acord de comisie şi iniţiator. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat amendamentul nr.29 şi, în consecinţă, alin.2 al art.61 va avea acea configuraţie. Supun votului dumneavoastră final art.61. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La titlul Capitolului IX care va deveni X, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La actualul art.62 urmăriţi amendamentul nr.31. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.63, urmăriţi amendamentul nr.32. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.32? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.64 urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.33. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.65 şi art.66 comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu sunt. Votat în unanimitate. Am parcurs textul raportului şi al comisiei, fiind vorba de o lege cu caracter organic, o supunem votului final. |
|||||
|
|
Urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2000 pentru modificarea Legii nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, procedură de urgenţă. Rog pe domnul preşedinte Mihai Mălaimare să ia cuvântul. |
|
|||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Fiind vorba de procedură de urgenţă, date fiind situaţiile, v-aş propune 3 minute, cu 1 minut pentru fiecare intervenţie, dar am de făcut distinşilor colegi următoarea specificare. La art.87 alin.1 printr-o omisiune, bănuiesc regretabilă, s-a înlăturat Legea nr.1 din ianuarie 1996 şi v-aş propune să o reintroducem şi eu vă citesc art.87 aşa cum vi-l propunem noi. Art.87 alin.1: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă reglementările anterioare privitoare la decoraţii şi titluri de onoare cu excepţia: Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război cu modificările ulterioare, Legii nr.68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea Război Mondial 1941-1945 repbulicată" şi, aici adăugăm "Legii nr.1 din 10 ianuarie 1996 privind instituirea Ordinului "Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989". Restul articolului curge aşa cum se află. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă rog să-mi prezentaţi amendamentul, domnule deputat. Trebuie să ştiu ce supun la vot. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea legii şi a ordonanţei de urgenţă. asupra titlului legii în formula adoptată de Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.unic, urmare a propunerii făcute de domnul deputat Mihai Mălaimare, trebuie să adăugăm sintagma "se aprobă cu următoarea modificare". Deci urmăriţi, vă rog, articolul unic şi adăugaţi "cu următoarea modificare". Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.unic, partea introductivă, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. La pct.1, dacă aveţi obiecţiuni, comisia nu a avut. Votat în unanimitate. La pct.2, cel cu privire la art.87 aţi reţinut. Se propune completarea actelor care sunt exceptate de la abrogare cu Legea nr.1/10 ianuarie 1996 privind instituirea "Ordinului Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989" care va fi pusă după Legea nr.68/1994. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este vorba de o lege cu caracter organic şi, în consecinţă, nu o pot supune votului final. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Urmează o ordonanţă, să vedem cât timp avem... Urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995. vă rog să vedeţi că este vorba de un raport de înlocuire care cuprinde mai multe texte şi vă întreb dacă sunteţi de acord să le parcurgem în afara orelor de program. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Este ministerul aici, este ordonanţa... suntem încă în program... |
|||||
|
Eu sunt dator să mă supun programului, dacă şi colegii dumneavoastră sunt de acord să prelungim programul, supun votului dumneavoastră. |
|||||
|
Da, toţi, o largă majoritate. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Încă o dată, vedeţi câţi sunt în sală, eu vă rog să numărăm. Cine este pentru prelungirea programului de lucru? Vă rog să număraţi. |
|||||
|
10 minute, domnule preşedinte? Altfel intră la 1 septembrie, domnule preşedinte, în vigoare. |
|||||
|
Sunt 34 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 6 voturi. Cu cât se aprobă prelungirea? |
|||||
|
În 10 minute terminăm, domnule preşedinte. |
|||||
|
Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Timpul total este de 5 minute şi o intervenţie maxim 30 de secunde. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Conform Regulamentului, într-adevăr, preşedintele comisiei are dreptul de a propune timpii afectaţi pentru dezbaterea generală şi chiar şi pe articole, dar după consultarea membrilor biroului comisiei. Această consultare, din câte ştiu, nu s-a făcut. Nu s-a făcut. Deci eu nu sunt de acord cu aceşti timpi propuşi, eventual să facem o consultare şi să ajungem la concluzia normală. Timp de 30 de secunde nu se poate face o intervenţie pertinentă. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Eu ca preşedinte sunt dator să consult comisia sesizată în fond cu privire la aceşti timpi. Rog comisia să se consulte şi să-mi propună timpii de dezbatere. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onorata comisie s-a consultat. Cu 2 la 1 s-a prelungit de la 30 de secunde la un minut pe intervenţie. |
|||||
|
Şi durata totală? |
|||||
|
Durata totală este cea de 5 minute, după 5 minute supunem la vot celelalte. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră această repartizare a timpilor. Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. Dacă doreşte cineva să intervină în prealabil? Nu. Trecem la dezbaterea ordonanţei, în paralel cu raportul, raportul de înlocuire. la titlul legii nu au fost obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La textul art.unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1. Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să urmăriţi în continuare la pag.10, comisia, prin amendamentul nr.7, ne propune un articol nou II. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la ordonanţă. La titlul ordonanţei nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră? Nu. Comisia n-a avut. Votat în unanimitate. La art.I, partea introductivă, nu sunt obiecţiuni din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La alin.1, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.41, vă rog să urmăriţi, de asemenea, amendamentul de la pct.2 noua alcătuire a art.41. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă la art.41, la amendamentul comisiei. Abţineri? La 42, vă rog să urmăriţi pag.4 din raport. Amendamentul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă pentru amendamentul nr.2 cu privire la art.42. Abţineri? La alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3 de la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? Cu majoritate de voturi a fost adoptat amendamentul nr.3. Cu privire la art.45 amendamentul nr.3 prevede abrogarea acesteia. La alin.3 de la acelaşi text, urmăriţi vă rog la pag.7 amendamentul nr.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.4? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aici avem un amendament. după cum observaţi dumneavoastră, în textul iniţial al ordonanţei de urgenţă era alin. 4 cu următorul text: "Terenurile şi clădirile preluate în mod abuziv de stat, după data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului, în condiţiile legii, şi pot face obiectul unor acte normative de restituire." Deci acesta era textul iniţial al ordonanţei. În comisie, s-a propus eliminarea acestui text de lege, spunând că situaţia juridică a imobilelor preluate de către stat s-a statuat prin Legea nr.10 din 2001. Noi considerăm că prin această Lege nr.10/2001 situaţia juridică a acestor imobile nu s-a clarificat. Şi ca să fiu mai convingător, permiteţi-mi să citez din alin.2 al art.8 din Legea nr.10 care spune în felul următor: "Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale preluate de stat sau de alte persoane juridice va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări, este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinaţiei acestora. Deci, după cum vedeţi acest text nu rezolvă situaţia juridică a acestor imobile, ci doar amână. Datorită acestui fapt, noi considerăm că este necesară menţinerea textului pentru a avea o situaţie juridică clară a patrimoniului ce urmează să fie restituit printr-un act normativ ulterior. Deci amendamentul propriu-zis este menţinerea textului iniţial al ordonanţei de urgenţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Domnul preşedinte al comisiei? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, în cadrul comisiei au fost multe discuţii pe acest text, discuţii care durează de circa 2 ani de zile. Domnul vicepreşedinte cunoaşte acest lucru şi domnia-sa a citit numai un articol şi un alineat din Legea nr.10, dar era bine dacă citea şi art.16, unde se precizează că este vorba de localuri care au în momentul de faţă destinaţia de instituţie de educaţie şi respectiv de instrucţie. Deci art.16, după noi, legiferează foarte clar situaţia juridică a acestor imobile şi ca urmare am decis să scoatem de aici şi să lăsăm lucrurile cum sunt puse în Legea nr.10. Deci nu putem relua Legea nr.10 la infinit şi discuţii repetate pînă când ajungem la o soluţie pe care numai unii o acceptă. Noi credem că este corect aşa, Legea nr.10 rezolvă în art.16 problemele care ţin de clădirile care au fost naţionalizate, dar care sunt, în momentul de faţă, ocupate de şcoli şi nu le putem lăsa la dispoziţia altei prevederi decât cele care au fost statuate foarte corect acolo, privind despăgubirile respective. Vă mulţumim şi vă rugăm să menţineţi soluţia comisiei. |
|||||
|
Vă rog. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, aşa cum spune domnul preşedinte Stanciu, în cadrul comisiei, s-a dezbătut destul de mult şi amplu această problemă, însă eu aş avea o rugăminte şi repet rugămintea mea exprimată chiar şi în cadrul comisiei: să aud părerea oficială a Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fiindcă nici în cadrul dezbaterilor din comisie, nu am auzit care este punctul de vedere al ministerului. Fiindcă eu am făcut referire la textul iniţial al ministerului, al Guvernului. |
|||||
|
Da. Rog ministerul să-şi spună punctul de vedere. |
|||||
|
Domnul Radu Mircea Damian: Domnule preşedinte, O să fiu foarte scurt, analizând situaţia se consideră că prin Legea nr.10/2001 se răspunde solicitărilor şi, în consecinţă, textul adoptat de comisie este susţinut de minister, deci fără acest amendament. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, A trecut şi timpul de intervenţii şi a trecut şi timpul afectat. Eu vă aduc aminte că acest timp a fost stabilit, în primul rând timpul de dezbatere, iar programul de lucru a fost stabilit de către Comitetul ordinii de zi. Eu am încercat să fiu pe placul tuturor, însă trebuie să mă supun regulamentului şi să constat că timpul destinat lucrărilor de astăzi a fost epuizat. Vom relua în şedinţa de joi. |
|||||
|
De ce să nu terminăm acum, domnule preşedinte? |
|||||
|
Stimate coleg, eu am făcut, într-un fel, un abuz că am prelungit programul, v-am consultat în mod colegial, lucrările, oricum, se vor prelungi mult pentru că mai sunt încă 3 alineate asupra cărora există amendamente discutate. Regret că s-a ajuns la asta. Vom relua discuţiile, exact din acest punct, în şedinţa de joi. Lucrările s-au încheiat la ora 16,45. |
|||||
 |
