Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Corneliu Ciontu şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Laszlo Borbely şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Are cuvântul domnul deputat Ştefan Baban.

Se pregăteşte domnul Brudaşca.

Domnul Ştefan Baban:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Pe litoral, servicii proaste, dar taxe cât cuprinde!".

Serviciile oferite pe litoral au rămas la acelaşi nivel calitativ, iar cei care le prestează nu ştiu cum să bage mâna mai mult în buzunarul turistului. Deşi, la începutul sezonului estival, ministrul turismului declara: "Cred că există şansa ca turismul românesc să reintre în circuitul internaţional", imaginea litoralului românesc nu înseamnă de loc cu ceea ce poţi întâlni la faţa locului. Tarifele la cazare cresc de la un an la altul, fără a aduce îmbunătăţiri importante condiţiilor de locuit în camerele de hotel. Acelaşi miros de igrasie, aceleaşi duşuri şi chiuvete care curg, aceleaşi perdele de duş pline de mucegai sau, mai rău, poţi risca să rămâi blocal în cameră pentru că s-a rupt clanţa de la uşă.

Investiţiile făcute în primăvara acestui an în staţiunile de pe malul Mării Negre nu se prea resimt pentru că în marea majoritate au reprezentat zugrăvelile, dotările cu televizoare şi frigidere şi cam atât. Anormale sunt şi tarifele practicate separat pentru piscină. Chiar dacă eşti cazat în hotelul care are în dotare aşa ceva, trebuie să plăteşti pentru piscină, pentru şezlong, umbrelă etc.

În ţările civilizate, la un hotel dotat cu piscină, saună, parcare etc. nu se percep taxe clienţilor pentru asemenea servicii. La buzunarul turistului atentează din plin şi ospătarii. O masă servită la terasă de pe plajă a ajuns să coste mai mult decât la un restaurant cu fineţe.

Pe lângă faptul că preţurile sunt umflate, ospătarul îşi aduce şi el din plin contribuţia prin umflarea prin nota de plată a gramajului. De exemplu, o friptură de 100 de grame este trecută în nota de plată ca fiind de 300 de grame.

Aspectele sesizate mai sus şi faptul că la majoritatea recepţionerilor nu există un prospect de prezentare într-o limbă străină sau că la restaurant străinii se uită ca berbecii în meniu pentru că nu este tradus şi nici cu ospătarii nu se înţeleg pentru că aceştia din urmă nu rup o boabă de limbă străină, sunt detalii "minore" pe care le-au scăpat din vedere reprezentanţii Ministerului Turismului.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Brudaşca. Se pregăteşte doamna Leonida Lari.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Intenţionez să vorbesc despre faptul că justiţia traversează o perioadă critică. În ultima vreme, la biroul meu parlamentar s-au prezentat numeroşi cetăţeni sesizându-mi diverse aspecte negative şi disfuncţionalităţi din activitatea unor instituţii publice, ilegalităţi şi abuzuri comise de conducătorii acestora. Unul dintre petenţi mi-a sesizat frecvente nereguli în activitatea organelor de justiţie.

Având în vedere faptul că problemele semnalate de acestea sunt deosebit de grave, dar în acelaşi timp de larg interes comunitar, le supun atenţiei şi opiniei publice şia dumneavoastră.

Demersul meu se doreşte a fi un ajutor sincer pentru eliminarea situaţiilor similare celor semnalate pentru că am certitudinea că justiţia şi slujitorii ei trebuie să-şi recâştige în cel mai scurt timp prestigiul şi importanţa pe care le merită cu prisosinţă. N-aş vrea să se considere că aduc vreun afront cuiva, dar nu pot rămâne indiferent nici ca deputat, nici ca simplu cetăţean faţă de ceea ce se întâmplă, lucruri care discreditează justiţia şi reduc în mod periculos credibilitatea slujitorilor săi în rândul populaţiei.

Profesorul italian Manzini spunea că justiţia este singurul instrument fără de care nici-o societate nu-şi poate afirma aspiraţiile. "Dreptatea – spunea acelaşi profesor – este sufletul unei naţiuni, o speranţă ce nu va dispare niciodată din inimile oamenilor". Aceeaşi speranţă o au şi românii: justiţia să devină ceea ce de fapt trebuie să fie. Suntem profund îngrijoraţi de fenomenele grave care traversează întregul sistem judiciar românesc. Cetăţenii şi-au pierdut încrederea în justiţie, ajungând în pragul disperării. Practic, nu ştiu cui să se mai adreseze. Principiul inamovibilităţii, consacrat prin lege, nu a avut efectele favorabile scontate. Magistraţilor le-a intrat în cap ideea că pot face ce vor, că nu trebuie să dea socoteală nimănui, că sunt suverani şi independenţi.

A fi suveran şi independent nu înseamnă însă a da câştig de cauză afaceriştilor de tot felul, a încălca sau neglija cu bună ştiinţă principii elementare de drept. Totuşi, acest lucru este astăzi frecvent în România. Sunt arestaţi şi cercetaţi procurori şi judecători care au comis abuz în serviciu, trafic de influenţă, luare de mită şi câte altele. Este uluitor să auzi că un judecător a fost dat în urmărire generală penru că se sustrage cercetărilor.

La Cluj-Napoca, starea de lucruri în justiţie este îngrijorătoare. Justiţia clujeană se distinge prin arestarea şi condamnarea la patru ani de închisoare a fostului şef al secţiei penale a Curţii de Apel. Alţi magistraţi au fost cercetaţi ani de zile pentru fapte ce aduc atingere prestigiului justiţiei. Adevărul este că aparatul de justiţie nu are putere morală şi nici profesională, este supus tentaţiilor de tot felul, cedează presiunilor şi influenţelor politice, sunt partizani politici. Nu există criterii serioase de promovare. Se instalează în funcţia de judecător sau procuror absolvenţi care numai ei şi profesorii lor ştiu cum au terminat facultatea. Când intră în şedinţă 30-40 de dosare nu ştiu cu ce să înceapă, sunt buimăciţi, depăşiţi de importanţa rolului ce li s-a încredinţat. Aşa se explică de ce soluţiile pe care le dau sunt hilare, lipsite total de argumentare faptică şi juridică. O judecătoare, în loc să analizeze faptele şi probele din dosar, descrie abstract în ce constă raportul de cauzalitate, aşa cum a notat dânsa în orele de predare la facultate. Nu au vocabularul juridic elementar, nu cunosc normele procedurale după care trebuie să se desfăşoare procesele, nu au autoritate profesională şi, din această cauză, în sălile de judecată s-a instalat haosul.

Şi la curţile de apel se comit erori care stârnesc ridicolul. Într-o decizie se face următoarea afirmaţie: "Inculpatul a virat la stânga cu intenţia de a încălca linia continuă". Astfel de culpă este o născocire, o gafă enormă care stă scrisă în decizia acestei instanţe. Când vicepreşdintele instanţei a fost întrebat în ce text de lege găsim o astfel de culpă, acesta a răspuns cu seninătate: "Sunt situaţii când se aplică."

Şi la acest nivel promovările se fac nu pe criterii de competenţă, ci în funcţie de relaţii, influenţe, cunoştinţe, în funcţie de adeziunea politică a candidatului. Judecători de la Curtea de Apel nu au stagiile prevăzute de lege, nu au stagiaturile necesare, mai întâi la judecătorie, apoi la tribunal şi în final la Curte, deşi Legea pentru organizarea judecătorească, nr.92/1992, adăugită şi republicată, lege organică de altfel, are prevederi clare în acest sens. Din funcţia de juristconsult la o societate comercială s-a ajuns direct la Curtea de Apel, fără examen, fără o selecţie legală prealabilă. La fel s-au petrecut lucrurile şi la Curtea de Apel din Oradea, de exemplu. Modificările aduse legii mai sus pomenite permit doar în cazuri cu totul speciale astfel de promovări, dar, ca şi ordonanţele de urgenţă, aceste promovări tind să devină regulă.

Odată cu apariţia noilor acte normative, a modificărilor Codului penal, Codului de procedură penală, Codului civil şi Codului de procedură civilă, dificultăţile în rezolvarea proceselor au crescut considerabil. Judecătorii nu-şi pot forma o convingere corectă, conform adevărului. Legea pretinde magistraţilor să-şi formeze nu o convingere sentimentală, ci una rezonabilă, să aibă prin urmare nu o părere sentimentală sau morală, ci o certitudine raţională asupra adevărului. Pînă să se ajungă aici vom asista în continuare la acte de discreditare a justiţiei.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna Leonida Lari.

Se pregăteşte domnul deputat Mardari.

Domnul Leonida Iorga Lari:

Stimaţi colegi,

Între 27 şi 31 august curent, împreună cu alţi colegi ai mei, senatori şi deputaţi din Partidul România Mare, am călătorit prin satele şi oraşele Basarabiei, ne-am întâlnit cu oameni din diverse categorii sociale, scriitori, profesori, combatanţi care au luptat în Transnistria, am oferit ajutoare, am depus flori la mormintele ostaşilor români care s-au sacrificat pentru eliberarea Basarabiei. Vedeam acele morminte şi-mi ziceam: mii de vieţi omeneşti s-au pierdut pentru această bucată de pământ românesc în anii 1940-41, iar sute de mii s-au pierdut în războiul din 1992 din Transnistria. Oare de cât sânge mai e nevoie ca să se îngrozească odată şi odată sufletele politicienilor blazaţi care nu realizează că acolo sunt nişte oameni ce suferă cumplit, dincolo de puterea omenească de suportabilitate.

Îmi apar şi acum în ochi feţele livide ale copiilor subnutriţi din satele basarabene, ochii trişti ai scriitorilor şi combatanţilor care se întreabă pentru ce au luptat zeci de ani să obţină dreptul la limbă română, limbă de stat, la grafia latină, la istoria românilor, ca acum să fie ameninţaţi iarăşi cu pierderea identităţii. Şi când îmi amintesc cât de optimişti erau acei oameni în 1989, anul de apogeu al mişcării de eliberare naţională, când s-au adunat peste un milion în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi vociferau: "Trăiască, trăiască, trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Românescă!"

Da, se întâmplă acum ceea ce am prevăzut încă în 1991 de când România a recunoscut un stat pe tot teritoriul său, şi anume Statul Moldova. S-au format şi solidificat acele structuri prezidenţiale, guvernamentale despre care l-am preîntâmpinat pe preşedintele Iliescu în acea perioadă.

Caracatiţa ruso-moldovenească s-a lăţit într-atât de mult încât atmosfera în Basarabia a devenit aproape irespirabilă. Eu încă nu am auzit pe globul acesta de vreo ţară căreia să-i peste atât de puţin de provinciile sale istorice, care să le lase atât de uşor pe mâna străinilor. Dar trezeşte-te odată şi odată clasă politică românească! Dacă în următorii cinci ani nu iei deciziile, măsurile de rigoare cuvenite pentru apărarea şi ajutorarea fraţilor tăi aflaţi la grea cumpănă, rişti să fii numită vânzătoare de neam de către posteritate.

Am spus-o şi o repet pentru cei care nu m-au auzit: atâta timp cât plâng de foame copiii români din Basarabia şi nordul Bucovinei, ţara mamă România nu va avea parte de bunăstare, că aceasta e pedeapsa Domnului pentru nepăsare. În timp ce România se tot îndârjeşte să intre în Uniunea Europeană şi în NATO, pe de altă parte, parcă involuntar, dar ca o consecinţă a erorilor politice comise în trecut, împinge şi Basarabia şi nordul Bucovinei în Uniunea Rusia-Belarus. E pur şi simplu o stupiditate, o ruşine strigătoare la cer şi o cheltuială în plus ca aceeaşi ţară, România, să aibă două ambasade pe trupul său, două vămi pe trupul său, două rânduri de ambasadori şi vameşi. Să ne întrebăm împreună cu mâna pe inimă: Cum să ne considere lumea oameni serioşi dacă nu ne ajunge voinţă, nu mai zic de sensibilitate, să tăiem odată acest punct gordian, să creăm conjunctura politică favorabilă pentru reunificare.

Iată, de exemplu, mă întorc în ţară, la Bucureşti, şi în loc să găsesc un gând bun spus de acest domn, aşa-zis poet, Dinescu, găsesc o mizerie, o profanare a ideii unirii, de acest grup al său, Noul Babilon.

În încheiere, propun, dacă nu se poate altfel, în contul salariilor, burselor, pensiilor românilor basarabeni nimeriţi sub ocupaţie străină, fără vina lor, şi care n-au mai fost plătite de către statul român să fie ajutoraţi de urgenţă copiii, combatanţii şi oamenii de cultură din Basarbia, care trăiesc şi se zbat în cea mai neagră mizerie. Gândiţi-vă că toţi suntem datori cu o moarte şi nu luăm nimic cu noi, dar, în afară de judecata personală, mai este şi judecata neamului din care faci parte. Vom da seama, acolo, sus, de ce am făcut fiecare pentru neamul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul Mardari.

Se pregăteşte Domnul László Borbély.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Psihoza retrocedărilor care a cuprins ţara, m-a determinat să abordez acest subiect prin prezenta declaraţie politică.

Deşi P.N.Ţ.C.D. a murit din punct de vedere parlamentar, principiul de bază al programului său politic, şi anume restitutio in integrum, a fost însuşit de către P.D.S.R. care în mai puţin de două luni de la preluarea puterii a reuşit să scoată Legea imobilelor naţionalizate, având ca obiect reconstituirea României anilor 1940, când aproximativ 5% din populaţia ţării deţinea 92% din avuţia naţională. Singurul partid care s-a opus acestei legi a fost Partidul România Mare. Punerea în aplicare a legii menţionate a determinat pe tot mai mulţi cetăţeni să fie de acord cu poziţia pe care noi am adoptat-o.

Principiul restitutio in integrum n-a fost acceptat în nici una dintre ţările foste comuniste. Putem analiza câteva exemple de ţări aflate în vecinătatea noastră în legătură cu modul în care au abordat problema caselor naţionalizate.

În Cehia, există trei reglementări: Legea 403/1990, Legea 87/1991 şi Legea 229/1991. Restituirile se fac în natură, iar dacă bunurile mobile sau imobile nu mai există se acordă despăgubiri sub formă de hârtii de valoare. Dacă statul a devenit proprietar pe baza unor hotărâri judecătoreşti anulate în prezent, pentru bunurile mobile se acordă o despăgubire de maximum 60.000 de coroane, iar pentru bunurile imobile se acordă o sumă în numerar de până la 30.000 de coroane, restul fiind acoperit cu hârtii de valoare. Persoanele care beneficiază de restituire trebuie să îndeplinească două condiţii: să aibă cetăţenie cehă, şi să domicilieze în Cehia.

În Polonia nu există nici-o reglementare cu caracter general privind restituirea de bunuri mobile şi imobile. Se poate vorbi doar de un proiect de lege din anul 1993 a cărui dezbatere nu am cunoştinţă să fi avut loc. În acest proiect se prevede că dacă restituirea în natură nu este posibilă, se acordă despăgubiri sub forma bonurilor de privatizare care se pot folosi pentru a obţine acţiuni la întreprinderile în curs de privatizare. Dreptul de a cere restituirea îl au persoanele care erau cetăţeni polonezi, precum şi moştenitorii care locuiesc permanent în Polonia.

În Ungaria există două legi privind compensarea parţială a pagubelor cauzate cetăţenilor: Legea 25/1991 şi Legea 24/1992. Nu se fac restituiri. Se dau doar compensaţii parţiale sub forma unor cupoane care nu depăşesc valoarea maximă de 5 milioane de forinţi. Cu aceste cupoane se pot cumpăra acţiuni, terenuri, apartamente etc., care se vând în timpul procesului de privatizare. Cel care solicită compensaţia poate opta şi pentru fosta proprietate dacă urmează a fi vândută. Pot primi compensaţii parţiale doar persoanele care aveau cetăţenie ungară în momentul producerii pagubei, cât şi cele cae aveau domiciliul pe teritoriul ungar la 31.XII.1990.

De menţionat că toate aceste trei ţări exemplificate, cu toate că nu au realizat reparaţii totale pentru cei care au fost păgubiţi, se află în prezent în NATO.

Lăsând de o parte ţările fost comuniste şi raportându-ne la alte ţări din Europa, se poate constata că tot ce s-a confiscat de-a lungul timpului n-a mai fost restituit. În Franţa, mănăstirile cu bunurile lor mobile sau imobile confiscate în timpul reformei lui Napoleon n-au mai fost retrocedate, fiind preluate de statul francez. În Anglia, tot ce a confiscat Henric al VIII-lea în secolul al XVI-lea nu a mai fost restituit nici până în prezent.

Cu toate acestea, deşi România are un nivel de trai mult mai scăzut decât ţările la care m-am referit, P.D.S.R. a vrut să fie mai catolic decât Papa şi a prevăzut în Legea 10/2001 restituirea în întregime fără nici un fel de condiţionări. Oricine, indiferent de cetăţenie, poate să-şi solicite toate proprietăţile pe care le-a avut urmând a fi despăgubit dacă restituirea în natură nu este posibilă. Este suficient să prezinte dovada proprietăţii. Legea nu prevede efectuarea unor verificări privind dobândirea proprietăţilor, dacă acestea s-au realizat la vremea respectivă în mod corect şi legal, sau dacă până la data confiscării erau achitate imobilele în cauză. Nu suntem împotriva proprietăţii, dar din dorinţa de a primi felicitări din partea Occidentului, nu înseamnă că trebuie să fie aruncate în stradă mii de persoane din cauza unor proprietari, foşti deţinători a mai multor imobile fiecare, nu înseamnă că trebuie să îndatorăm ţara pe o perioadă de foarte mulţi ani de acum înainte.

Nu este exclus ca valoarea despăgubirilor pe care urmează să le plătească statul român să ajungă la câteva zeci de miliarde de dolari. De unde se vor lua aceşti bani? Se vor face împrumuturi? Se cunosc deja băncile care ne vor credita? Unde vor ajunge comisioanele care vor fi acordate? Cum se va completa golul în bugetul de stat pe care-l va produce scutirea de plată timp de trei ani prevăzut în lege pentru foştii proprietari după intrarea lor în posesie?

Iată câteva întrebări la care cu toţii vom primi răspuns în perioada următoare, bineînţeles dacă Legea 10/2001 îşi va face efectul în forma existentă în prezent.

Spun aceasta, deoarece domnul prim-ministru a început să bată în retragere, afirmând că se vor da despăgubiri în limita posibilităţilor. Se poate înţelege din această afirmaţie ori că nu se va respecta legea, ori că se vor face modificări în conţinutul ei. Ce s-ar fi întâmplat dacă fiecare dintre cei 22 de milioane de cetăţeni ai României ar fi cerut partea ce li s-ar fi cuvenit din avuţia naţională existente la sfârşitul anului 1989, cerere justificată prin statutul lor de producător, proprietari şi beneficiari prevăzut în Constituţia din 1965. Trist este că toate consecinţele acestei legi strâmbe vor fi suportate de către majoritatea populaţiei, afectându-i şi mai mult nivelul de trai.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat László Borbély:

Se pregăteşte doamna deputat Popa Constanţa.

Domnul Borbély László:

Domnule vicepreşeditne,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să-mi încep alocuţiunea prin a adresa mulţumiri domnului deputat Vlad Hogea pentru că a scris şi a redactat cartea "Naţionalistul". Mulţumiri pentru că se pare că la noi, în România, ani de-a rândul poţi să scrii articole xenofobe, antisemite, antimaghiare pline de ură şi care intră clar sub incidenţa Codului penal de incitare la ură rasială şi şovinism. Totuşi, nimeni sau foarte puţini reacţionează la asemenea articole.

Dar, iată, domnul deputat Hogea vine în sprijinul autorităţilor şi adună aceste articole apărute de-a lungul a mai multor ani într-o culegere de puncte de vedere sau atitudini. Fără scandalul iscat, fără mediatizarea acestui eveniment în care în mod nefericit apare şi Academia Română, care a avut o reacţie palidă, probabil că şi acum se trecea cu vederea şi această faptă.

O altă ciudăţenie, cartea a fost tipărită la tipografia care se află sub coordonarea Monitorului Oficial, care la rândul lui este subordonat Camerei Deputaţilor.

Sper că am trecut într-un stadiu al respectării unor principii democratice unde, în afară de libertatea de opinie trebuie să existe şi responsabilitatea individului care nu poate prolifera asemenea aberaţii fără a se lua măsurile legale care se cuvin.

Timp de 11 ani, din păcate, în câteva reviste şovine, xenofobe, aproape săptămânal, au apărut asemenea articole, fără a se lua nici o măsură legală. Reponsabile sunt acele organe ale statului care din oficiu trebuiau să pornească cercetările şi să înainteze concluziile justiţiei pentru ca asemenea lucruri să nu se repete. Astfel, cartea domnului Hogea va fi, datorită mediatizării, un trist best-seller al momentului şi noi ne vom întreba de ce aceia care vor decide accederea României la instituţiile europene şi euroatlantice, pe lângă rezultaele economice, ne vor pune în faţă aceste atitudini profund antieuropene care vin din partea membrilor unui partid care a obţinut circa un sfert din voturile populaţiei la alegerile din 2000.

De fapt, probabil, una din intenţii este îngreunarea integrării României în structurile europene pentru că, în afara unor declaraţii de faţadă, toate acţiunile acestui partid sunt îndreptate împotriva acelor principii europene care ţin de garantarea proprietăţii, a economiei de piaţă, a respectării drepturilor minorităţilor naţionale.

Noi am atras atenţia asupra pericolului care există prin influenţa nefastă a acestui partid extremist. Dacă opinia publică, partidele democratice, instituţiile statului de drept, nu vor lua atituidine fermă împotriva acestor manifestări, nu vom putea depăşi acest stadiu al unor declaraţii palide, fără nici o relevanţă. Dacă o carte în care sunt elogiate declaraţiile unor criminali de război nazişti, unde se aţâţă pe faţă împotriva unor minorităţi naţionale, poate să apară în România fără a se pedepsi fapta celui care a săvârşit-o, atunci înseamnă că mai avem un drum de parcurs până la declararea României ca stat de drept.

Solicit, în concluzie, tuturor organelor în drept, inclusiv Parlamentului României să ia măsurile legale pentru a fi sancţionată această faptă. Numai astfel vom putea afirma, fără nici-un fel de tăgadă, că România este un stat pe deplin democratic în care nu au ce căuta asemenea manifestări care vor să instige la ură, la învrăjbire între diferite naţii, la ură interetnică. Sper că vom avea cu toţii puterea morală şi legală să curmăm aceste fenomene.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul doamna deputat Popa Constanţa.

Se pregăteşte domnul deputat Valeriu Stoica.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la poluare şi protecţia mediului.

Recenta poluare accidentală a râului Jiu cu fenoli a atras atenţia opiniei publice asupra a două aspecte ale vieţii cotidiene. Primul aspect se referă la competenţa unor reprezentanţi ai puterii locale din judeţele străbătute de Jiu. Dacă în cazul prefectului de Dolj, putem spune că acesta a acţionat responsabil şi a luat măsurile de prevenire care s-au impus în cazul accidentelor ecologice, nu acelaşi lucru putem spune despre prefectul de Gorj, domnul Toni Greblă. Acesta că nu numai că a apărut pe toate posturile de televiziune şi a minimalizat evenimentul ecologic de pe râul Jiu, pe raza judeţului Gorj, dar a minimalizat şi competenţa unor autorităţi teritoriale cu responsbilităţi în prevenirea şi limitarea efectelor accidentelor ecologice, considerând că opiniile acestora reprezintă păreri personale şi nu puncte de vedere oficiale.

Să nu ştie domnul prefect că aceste autorităţi folosesc, atunci când emit puncte de vedere, buletine de analiză elaborate de laboratoare acreditate la care se adaugă competenţa pe care le-o dă pregătirea profesională, sau este vorba de un mod original în care prefectul de Gorj înţelege să reprezinte interesele cetăţenilor încălcând cu bună-ştiinţă dreptul acestora la informare în probleme care privesc direct sănătatea lor.

Poluarea accidentală nu trebuie să provoace isterie, dar trebuie abordată în mod realist şi responsabil. Depăşirea în apă a concentraţiei maxime admise de standarde pentru substanţele care conţin unul sau mai multe nuclee benzenice, reprezintă un risc cancerigen în sine şi oamenii trebuie să fie informaţi pentru a acţiona în consecinţă.

Cel de-al doilea aspect asupra căruia accidentul ecologic de pe Jiu a atras atenţia se referă la reconsiderarea atitudinii faţă de problemele de mediu din România de la nivel parlamentar, guvernamental şi până la nivelul cetăţeanului de rând. S-a crezut că românul este mai expus la moartea prin foame decât la cea prin noxe, că este mai interesat de pâinea pe care o pune pe masă decât de problemele de mediu.

Atitudinea responsbilă pe care au avut-o locuitorii Craiovei în timpuul poluării Jiului ne demonstrează contrariul. Românii sunt preocupaţi de problemele de mediu care le afectează în mod direct sănătatea. Pentru aceasta trebuie să fie corect informaţi.

Pe lângă accidentul ecologic de pe râul Jiu, au existat în această vară şi alte evenimente de poluare dintre care aş numi depăşirea concentraţiei de ioni de fier din Dunăre datorată apelor uzate provenite de la Laminorul Brăila, sau poluarea cu reziduuri petroliere a apelor de coastă ale Mării Negre. Toate acestea demonstrează că problematica legată de protecţia mediului este actuală şi de maximă importanţă.

Este adevărat că protecţia mediului necesită investiţii şi o ţară aflată în tranziţie ca România suportă greu astfel de costuri, dar şi neprotejarea mediului costă, din nefericire, de multe ori, vieţi omeneşti, aşa cum a fost cazul celor doi nou-născuţi din judeţul Dolj, ale căror mame le-au pregătit hrana cu apă provenită din fântâni contaminate de poluare.

În România a avut loc, în anul 2000, 855 de evenimente de poluare al căror impact asupra mediului şi, în final, asupra sănătăţii populaţiei este greu, chiar imposibil de evaluat.

Este timpul să ne reconsiderăm atitudinea faţă de problemele de mediu, pentru că nici o altă problemă de actualitate nu depăşeşte în amploare, importanţă şi semnificaţie criza ecologică, specialiştii considerând problematica legată de protecţia mediului ca o prioritate a priorităţii.

Trebuie să ţinem cont de faptul că poluarea acţionează fără discriminare, nu ţine cont de poziţie socială, etnie, partid sau funcţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Stoica şi ultimul vorbitor, cu voia dumneavoastră, Corneliu Ciontu.

Domnul Valeriu Stoica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia politică pe care o fac se referă la acţiunea liberală pentru NATO.

Partidul Naţional Liberal a reacţionat cu surprindere în faţa propunerii premierului Adrian Năstase de a încheia un armistiţiu politic în vederea integrării în NATO. Dacă primul-ministru s-ar fi adresat unui partid, care a avut o poziţie ambiguă faţă de problema integrării în NATO sau care a atacat PSD pentru declararea opţiunii sale euro-atlantice, propunerea ar fi avut sens, dar PNL este un partid care nu mai trebuie să demonstreze ataşamentul său faţă de proiectul integrării atlantice.

PNL a fost, a rămas şi va rămâne un pilon solid al acestui proiect, care este mai mult decât un ţel al unui partid, este un vis al societăţii româneşti.

Nimeni nu poate ignora faptul că acest vis a început să devină o realitate, doar din 1996 încoace, după intrarea PNL la guvernare.

Nimeni nu a uitat că abia după 1996 România şi-a afirmat fără ezitare, fără jumătăţi de măsură opţiunea pro atlantică şi că, din acel moment, România a fost luată în considerare în mod serios de NATO.

În acea perioadă cei ce guvernează astăzi aveau o cu totul altă poziţie, ceea ce sperăm că oficialii NATO au uitat.

Faptul că astăzi noi, liberalii, nu mai suntem la guvernare nu a diminuat cu nimic ataşamentul PNL faţă de valorile politice, democratice şi liberale pe care le reprezintă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

PNL nu va critica niciodată un partid pentru că vrea, aşa cum vrem şi noi, ca România să devină într-o zi membră a Alianţei Nord- Atlantice. Dimpotrivă, vom critica toate acele măsuri ale acestui Guvern sau ale altuia, care ar îndepărta România de NATO. Vom critica şi ne vom opune prin toate mijloacele ce ne stau la dispoziţie acţiunilor Guvernului care încalcă valorile şi principiile pe care se întemeiază Alianţa Nord-Atlantică.

Am şi făcut-o când am protestat împotriva ingerinţei politicului în justiţie, împotriva tentativelor de a servi întreaga administraţie centrală şi locală, intereselor partidului de guvernământ, împotriva încetinirii şi uneori tratării cu rea-credinţă a reformei, atât în armată cât şi în economie.

NATO nu va accepta în rândurile sale un stat în care există doar un singur partid, fără opoziţie, un stat latino-american. Un armistiţiu în faţa acestor tentative ale PSD ar însemna o trădare a interesului naţional. Iată de ce PNL va ajuta Guvernul, pe cei ce reprezintă în acest moment România, prin toate mijloacele care îi stau la dispoziţie în ce priveşte integrarea în NATO. Vom pune în slujba interesului naţional experienţa pe care am dobândit-o în anii de guvernare şi contactele noastre externe. PNL va demonstra că poate alerga în cursa politicii externe, în beneficiul României şi din bloc- startul opoziţiei.

În acest sens, vreau să anunţ astăzi constituirea de către PNL a unui grup de acţiune pentru susţinerea eforturilor de integrare a României în NATO. Acest grup va avea ca unic obiectiv obţinerea unei decizii favorabile pentru România la summit-ul NATO din toamna anului viitor la Praga. Această echipă liberală va fi coordonată de domnul deputat Victor Babiuc, avându-i ca membrii, pe lângă subsemnatul, pe domnii Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman, Puiu Haşotti, Ovidiu Drăgănescu, Napoleon Pop, Cornel Codiţă şi Thomas Kleininger.

Aceste personalităţi vor beneficia de expertiza unor specialişti în domeniul relaţiilor internaţionale.

Grupul de acţiune liberală se va concentra, în primul rând, asupra comunităţii internaţionale liberale, comunitate care poate aduce un sprijin concret cauzei României.

România are nevoie de susţinerea partidelor liberale şi de centru dreapta, care au un cuvânt greu de spus în guvernele şi parlamentele occidentale.

În acest sens, PNL are deja 4 acţiuni foarte importante stabilite în următoarele luni, în 7 – 9 septembrie, la Talin, domnul Andrei Chiliman va participa la a 3-a conferinţă anuală a partidelor de centru dreapta din Europa Centrală, organizată de Institutul Republican Internaţional, afiliat Partidului Republican din Statele Unite, iar în 9 – 10 noiembrie va reprezenta PNL la întâlnirea conducerii internaţionale liberale de la Copenhaga.

Eu însumi voi participa la Congresul Partidului Liberal European ce se va desfăşura la Ljubljana în perioada 26 – 28 septembrie şi la întâlnirea liderilor şi miniştrilor liberali din Europa, care va avea loc la Bruxelles între 13 şi 14 decembrie anul acesta.

Avem în vedere fructificarea relaţiilor personale ale membrilor Grupului pentru atragerea unor personalităţi politice din străinătate care pot sprijini şi dezvolta acţiunea de lobby pentru România.

Considerăm, de asemenea, că este imperativă utilizarea resursei considerabile repezentate de diaspora românească care poate şi trebuie să se implice pentru a sprijini România.

PNL amenajează, astfel, o scenă pe care vor juca un rol pentru prima dată toţi românii cu expertiză sau contacte în domeniul relaţiilor internaţionale din ţară şi din diaspora, pe care actuala putere o ignoră pentru că nu au carnet PSD.

Partidul Naţional Liberal înţelege să contribuie prin acţiune concretă la bătălia pentru NATO. Demersurile noastre vor fi armonizate cu eforturile diplomatice oficiale, având menirea de a apela la acele canale la care PSD nu are acces, de a completa acţiunea guvernamentală.

PNL invită opoziţia democratică, atât din afara, cât şi din interiorul Parlamentului şi societatea civilă să se asocieze acţiunii pe care noi o iniţiem astăzi.

Integrarea Euro-Atlantică nu este afacerea privată a Guvernului sau a domnului Năstase, chiar dacă domnia sa încearcă să obţină dreptul de autor.

Dacă România va deveni parte a Alianţei Nord-Atlantice, nu va avea de câştigat nici un partid, nici dintre cele care au fost la guvernare, nici dintre cele care se găsesc în acest moment la putere. Câştigul va fi al cetăţenilor români, care vor putea trăi, dacă nu într-o lume mai prosperă, cu certitudine într-una mai sigură.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

S-au întrebat mulţi de unde provine personalitatea distinctă a Partidului România Mare, ce conferă acestuia un profil specific pe scena politică românească. În numeroase ocazii, luările noastre de poziţie tind să se deosebească radical de cele ale partenerilor noştri de dialog politic.

Un ultim exemplu ilustrativ este chestiunea retrocedărilor uriaşelor averi interbelice.

Ei bine, această diferenţă semnificativă de raportare la realitate nu provine dintr-un principiu politic călăuzitor. Consider, cu bună-credinţă, că domniile voastre urmăriţi în aceeaşi măsură ca şi noi respectarea şi împlinirea interesului naţional.

Diferenţa nu se naşte nici măcar dintr-o viziune diferită asupra drumului pe care România îl are de urmat.

Ne-am exprimat în nenumărate rânduri adeziunea la idei fundamentale, precum proprietatea privată, economia de piaţă, statul de drept aşezat pe solide temelii democratice, aderarea demnă la familia europeană, de care nu ne-am desprins, de fapt, niciodată.

Nu în aceste lucruri trebuie căutată sursa vocii distincte a Partidului România Mare. Diferenţa se află cu totul în altă parte, într-o înţelegere specială a raportului dintre oameni şi principii.

În viziunea noastră oamenii creează principii, în viziunea noastră aplicarea oarbă a principiilor, nesocotind efectele lor asupra oamenilor, este o barbarie, iar o astfel de barbarie se întâmplă astăzi sub ochii noştri. O febră contagioasă şi indecentă a cuprins România, febra revendicărilor. Se revendică orice: patrimoniul naţional, străzile, munţii, istoria însăşi.

În urmă cu nu mult timp, atunci când legea care urma să reglementeze aceste revendicări a fost discutată, am avertizat, fără ca nimeni să ne audă, că deşi ideea legii în sine este perfect legitimă, principiile stipulate de ea se vor întoarce împotriva oamenilor, motiv pentru care, la vremea respectivă, parlamentarii Partidului România Mare au votat împotriva acestei legi.

Chiar aceasta se întâmplă acum! Bugetul nu a fost capabil să acopere despăgubirile pagubelor provocate investitorilor FNI, sub oblăduirea statului român cu chip ţărănist.

Cum am putea măcar să visăm că putem despăgubi pe cei care revendică un inestimabil patrimoniu naţional? Există chiar şi la această întrebare un răspuns, cerând oamenilor un nou sacrificiu istoric.

De la 1866, poporului român i se cere mereu şi mereu un ultim sacrificiu istoric. Am despăgubit Uniunea Sovietică pentru că ne-a răpit Basarabia. Acum vom despăgubi, cu un ultim sacrificiu istoric, pe posesorii de palate. Şi apar firesc întrebările: ce vină au actualele generaţii de români? Ei nu au dreptul la o viaţă decentă? Trebuie să rămână la infinit oameni de sacrificiu? Să nu fiu înţeles greşit! Nu este vorba de punere sub semnul întrebării a principiului proprietăţii private, ci de contestarea aplicării acestui principiu în mod absurd, împotriva oamenilor.

Nu uitaţi, domnilor, că deşi pe hârtie idealurile comunismului păreau nobile, punerea lor în practică a însemnat moartea a milioane de oameni în gulagul sovietic. Deşi comparaţia poate să pară forţată, mecanismul erorii este acelaşi.

Noi, repezentanţii Partidului România Mare ne încăpăţânăm să credem că aplicarea unui principiu este ilegitimă, atâta timp cât produce suferinţe şi este evident faptul că pentru a despăgubi câteva persoane, un popor întreg va trebui să sufere ani întregi de acum înainte.

Dacă un drept produce astfel de efecte nefericite, daţi-mi voie să cred, forţând un paradox, că acesta este un drept abuziv, mai corect, un drept abuziv aplicat.

Să luăm un caz concret, cel al Castelului Peleş. Trec peste faptul că cea mai elementară probă a nobleţei este capacitatea de a ieşi din istorie la timp, fără a te agăţa meschin de urmele materiale lăsate de aceasta.

Altceva vreau să accentuez. Nu mă îndoiesc de faptul că adepţii liberalismului, dar şi parlamentarii puterii cunosc teoria liberală a originii proprietăţii. Dreptul de proprietate provine din munca pe care un om o adaugă unui obiect. Or, să nu uităm, de la abdicarea fostului rege, în Castelul Peleş au fost investite sume uriaşe pentru restaurare şi conservare.

Îmi veţi răspunde, poate, că detronarea lui Mihai a fost ilegitimă. Deşi e greu de înţeles cum un om care se consideră nedreptăţit poate părăsi ţara încărcat cu bunuri, în loc să lupte pentru drepturile sale. Totuşi, să presupunem că Mihai a fost deposedat ilegitim de domnie. Ei, bine, prin capriciile obiective ale istoriei, această ilegitimitate a devenit legitimă, astăzi aproape nimeni nu doreşte reinstaurarea monarhiei.

Să nu uităm, însă, că teoria liberală clasică spune aşa: un om are dreptul la un bun numai dacă el poate garanta exploatarea sau întreţinerea acelui bun. Este imposibil de înţeles cum poate Mihai să garanteze întreţinerea exorbitantă a Peleşului; poate doar transformându-l în hotel de lux.

Am încercat, domnilor guvernanţi şi domnilor liberali mai vechi sau mai noi, să vă demonstrez eroarea în care vă aflaţi în proprii dumneavoastră termeni. Dacă şi în aceşti termeni vă plasaţi în afara dreptăţii, este cazul să încercaţi să meditaţi măcar o dată cu seriozitate asupra lucrurilor cu care până acum v-aţi jucat. Nu este încă prea târziu.

Vă mulţumesc.

S-a încheiat prima parte a lucrărilor noastre de astăzi, peste 10 minute reluăm lucrările.

Pauză

(După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secretari).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschise lucrările şedinţei de astăzi. Vă anunţ că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 253, fiind absenţi 92 şi 24 participând la alte acţiuni parlamentare.

Trecem la derularea ordinii de zi.

Să-mi permiteţi să vă prezint întâi iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2001 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 şi la Bucureşti la 20 august 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, primit de la Preşedinţie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; - pentru avize – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Europene privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg, la 5 mai 1989, şi acceptarea Protocolului de amendare a Convenţiei Europene privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei adoptat la Strasbourg, la 1 octombrie 1998, primit de la Preşedinţie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2001 pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la Centrul Regional pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere (SECI), adoptat de Senat în şedinţa din 27 august 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea Oficiilor Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, adoptat de Senat în şedinţa din 27 august 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea şi completarea art. 43 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, respins de Senat în şedinţa din 27 august 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 septembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţarea convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 şi la Bucureşti la 22 decembrie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001. Procedură obişnuită.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politice Structurale de Pre-Aderare pentru măsura Reabilitarea şi modificarea sistemului de canalizare şi a sistemului de furnizare şi tratare a apelor reziduale în Arad pentru protejarea râului Mureş, localizare în judeţul Arad, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului Finalizarea lucrărilor şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare pentru Măsura Asistenţă tehnică pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru secţiunea Drobeta Turnu Severin-Lugoj şi drumului naţional nr. 6 şi studiile aferente, (a doua fază a proiectului Craiova-Lugoj), semnat la Bruxelles la 7 martie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaţionale şi ştiinţifice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la Bucureşti, la 26 octombrie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; - pentru avize – Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate între Guvernul României şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 8 iulie 1994, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." – S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind rezolvarea problemelor restante la conturile instituite în baza acordurilor interguvernamentale, semnat la Bucureşti la 27 februarie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 27 august 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

16. Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor de masă elevilor provenind din familiile defavorizate al căror venit nu depăşeşte salariul minim pe economie, iniţiată de trei deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 octombrie 2001.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, iniţiată de domnul deputat Ioan Sonea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 octombrie 2001.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2001 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiată la Londra la 20 octombrie 1972, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2001 pentru acceptarea Codului internaţional pentru transportul în siguranţă al cerealelor în vrac (Codul internaţional pentru cereale), adoptat prin Rezoluţia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra la 23 mai 1991, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, adoptate de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.784(19), la Londra, la 23 noiembrie 1995, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze privind şederea temporară în scopul angajării lucrătorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona, la 19 iulie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg, la 20 iulie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea Anexei III, amendată, şi a unor amendamente la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2001 pentru aprobarea amendamentelor convenite prin schimb de scrisori între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu privire la Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din fondurile facilităţii globale de mediu (FGM) pentru finanţarea Proiectului "Managementul Conservării Biodiversităţii", în valoare de 5,5 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington la 17 iunie 1999, şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/1999, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2001 pentru modificarea amendamentelor la Acordul privind Organizaţia internaţională de telecomunicaţii prin sateliţi "INTELSAT", adoptate la cea de-a 25-a Sesiune a Adunării Părţilor (Washington, noiembrie 2000), primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT", adoptate la cea de-a 26-a Sesiune a Adunării Părţilor (Cardiff, mai 1999), primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională pentru securitatea containerelor, încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972 primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize– Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind controlul statului portului în regiunea Mării Negre, semnat la Istanbul la 7 aprilie 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 56/2001 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor pentru "Reparaţia capitală cu modernizare pentru creşterea siguranţei şi a capacităţii Centralei Hidroelectrice Porţile de Fier I", primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2001 pentru ratificarea Instrumentului de amendare a Constituţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994) şi a Instrumentului de amendare a Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (Geneva, 1992, cu amendamentele Adoptate la Kyoto, 1994), semnate la Minneapolis la 6 noiebrie 1998, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

33. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenţia privind Organizaţia internaţională de telecomunicaţii maritime prin sateliţi "INMARSAT", adoptate la cea de-a 12-a Sesiune a Adunării Părţilor (Londra, aprilie 1998), primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; - pentru avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/2001 pentru modificarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1994 privind utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru aviz – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

35. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 67/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome şi societăţile/companiile naţionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanţia statului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2001pentru modificarea Legii nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru sănătate şi familie; - pentru aviz – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

42. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea şi revitalizarea Centrului Istoric Bucureşti, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

43. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru industrii şi servicii; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

44. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

45. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

46. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii - în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; - pentru avize – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

47. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de călători, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; - pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

48. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

49. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretenţiilor suedeze nesoluţionate, semnat la Bucureşti, la 24 iunie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

50. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie, domiciliate în România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

51. Proiectul de Lege privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier naţional şi transmiterea acestora în proprietatea publică a oraşului Buşteni şi în administrarea Consiliului local Buşteni, adoptat de Senat, în şedinţa din 26 iunie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 septembrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

52. Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre, adoptat de Senat, în şedinţa din 26 iunie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 7 septembrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

53. Proiectul de Lege privind modificarea Codului Penal, a Codului de Procedură Penală şi a unor legi speciale, adoptat de Senat, în şedinţa din 26 iunie 2001. Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2001.

În continuare, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint proiectele de lege care stau la dispoziţia dumneavoastră la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu art. 17 din Legea nr. 47 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vederea exercitării dreptului de contestare: Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii; Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2000 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale; Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii; Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2000 pentru modificarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale; Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 135/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 114/1992, cu modificările şi completările ulterioare.

Trecem, în continuare, la proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi.

Vom lua întâi în discuţie Cererea Preşedintelui României pentru reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidenţă informatizată a persoanei.

Îl rog pe domnul preşedinte Ionescu, al Comisiei pentru apărare, să vă prezinte raportul comisiei.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În şedinţa din 28 august 2001, membrii comisiei au reexaminat în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege menţionat şi cererea de reexaminare a Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2000, pe care Preşedintele României, în temeiul prevederilor art. 77 alin. 2 din Constituţia României şi ale art. 125 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a adresat-o Preşedintelui Camerei Deputaţilor, în luna iulie 2001, Raportul nr. 23/25 aprilie 2001, pe care Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu propunerea de adoptare în forma prezentată a proiectului de lege pentru adoptarea ordonanţei, cu care comisia a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond, în procedură de urgenţă, cu adresa nr. P 343/5 septembrie 2000.

Cu ocazia reexaminării, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă, nefiind întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea unei legi organice.

De asemenea, Senatul, în şedinţa din 28 iulie, a respins, în condiţiile specificate mai sus, proiectul de lege.

Având în vedere aspectele rezultate în urma reexaminării şi reţinând în mod deosebit motivele prezentate de Preşedintele României în cuprinsul cererii de reexaminare, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, că Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2000 nu poate fi acceptat şi propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestuia în procedură de urgenţă, întrucât principala cauză de respingere a proiectului de lege a constituit-o neîmplinirea condiţiilor specifice pentru adoptarea legilor organice prevăzute în art. 74 alin. 1 din Constituţia României şi propune adoptarea, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea unificării sistemului de evidenţă informatizată a persoanei, în forma prezentată de Guvern, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituţia României.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnule preşedinte, v-aş ruga să propuneţi şi timpii de dezbatere, dacă aţi propus procedură de urgenţă.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Propunem intervenţii de 3 minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu acest timp? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

Dacă la dezbaterea generală a raportului, care ne propune în final adoptarea ordonanţei, aveţi dorinţa să participaţi? Nu aveţi.

În aceste condiţii, pentru că nu au fost nici amendamente, vă întreb dacă, la ordonanţa de urgenţă, aveţi vreo obiecţiune, vreo propunere? Nu aveţi.

Nefiind obiecţiuni, nici la titlu, nici la cuprinsul articolului, socotim că aţi adoptat ordonanţa de urgenţă.

V-aş propune să nu votăm în două etape: întâi, respingerea respingerii proiectului de lege..., ci să votăm direct Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2000. Pentru motivele care v-au fost prezentate de domnul preşedinte Ionescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitatea celor prezenţi.

La pct. 3 de pe ordinea de zi, avem reexaminarea Legii privind protecţia informaţiilor clasificate, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 104/11 aprilie 2001.

Rog reprezentanţii Comisiei juridice să-şi ocupe locurile în lojă. Domnule deputat Vasile Moiş, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor colegi,

În Comisia juridică s-a analizat Decizia Curţii Constituţionale nr. 104/2001, prin care s-a constatat că obiecţiile referitoare la încălcarea procedurii de legiferare sunt îndreptăţite, declarând această lege neconstituţională.

Cu unanimitate de voturi, Comisia juridică recomandă Camerei Deputaţilor însuşirea deciziei Curţii Constituţionale şi respingerea proiectului de lege.

În subsidiar, vreau să vă spun că potrivit prevederilor constituţionale Camera Deputaţilor şi Senatul au posibilitatea, cu două-treimi, să voteze, totuşi, această lege, variantă pe care Comisia juridică nu v-o recomandă. Comisia juridică vă recomandă să ne însuşim bărbăteşte această decizie şi să procedăm în consecinţă. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că sunt înregistraţi ca prezenţi în sală un număr de 253 de deputaţi, pentru dezbaterea şi votarea proiectului de lege în formula care a fost adoptată, ar fi necesare 228 de voturi.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri? Poftiţi, domnule Boc, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trei considerente vreau să fac: unul de natură politică şi două de natură teoretică.

Sub raport politic, Partidul Democrat evident că susţine acceptarea poziţiei exprimate aici de către Comisia juridică, şi anume, acceptarea deciziei Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea Legii cu privire la informaţiile clasificate. Dar, în acelaşi timp, trebuie să subliniem faptul că, tot aici, în această sală, Partidul Democrat a fost singurul care a fost împotriva acestei legi, de la cap la coadă. După care, împreună cu Partidul Naţional Liberal, a sesizat Curtea Constituţională, pentru ca în cele din urmă să primim, "bărbăteşte", aşa cum s-a exprimat colegul meu, decizia de neconstituţionalitate a acesteia.

Nu voi mai reitera aici motivele avute atunci în vedere, ci doar că şi opoziţia trebuie din când în când ascultată, pentru că, vedeţi, are dreptate. Şi acest lucru l-a spus chiar Curtea Constituţională şi nu altcineva.

Sub raport teoretic, probabil că această lege nici nu ar mai fi trebuit să treacă prin plenul Camerei Deputaţilor, întrucât ea deja a fost respinsă de către Senat, în sensul că nu a fost respinsă obiecţia Curţii Constituţionale. Şi, prin urmare, dacă nu s-a întrunit în Senat majoritatea de două treimi, oricum, legea era respinsă.

Deci, chiar dacă noi, astăzi, am înfrânge decizia Curţii Constituţionale cu două treimi, legea tot ar fi înmormântată definitiv. Acest punct de vedere este susţinut, de altfel, şi de către profesorul Vida în lucrarea "Legistica formală", profesor care acum este judecător la Curtea Constituţională. Dar, sub raportul rigorilor teoretice, poate că nu ar strica să mai auzim puţin despre această lege şi în Camera Deputaţilor.

Şi, în al doilea rând, al doilea considerent teoretic, Partidul Democrat apreciază că Legea informaţiilor clasificate, înmormântată în această formă, ar trebui să fie preluată, pentru operativitate, în conţinutul Legii cu privire la accesul la informaţia de interes public, în sensul că în acea lege să fie precizate acele excepţii de la informaţia de interes public care nu pot fi dezvăluite. Acest model îl întâlniţi şi în Statele Unite, prin Freedom of Information Act, unde sunt 14 excepţii de la accesul la informaţia de interes public, şi cred că ar trebui, şi noi, să ne racordăm la sistemul statelor avansate în acest domeniu şi să adoptăm o reglementare unitară şi un disparată, având în vedere că Legea informaţiilor clasificate, acum, a reînceput o procedură în Camera Deputaţilor, aflându-se din câte am auzit pe la Comisia pentru apărare (şi nu pot decât să-mi exprim, personal şi din partea colegilor din Comisia juridică, surprinderea că nu am fost sesizaţi şi noi pe fond cu privire la acel proiect de lege). Iar, în al doilea rând, Legea cu privire la liberul acces se află la Senat, încă în fază de dezbatere, aşa că ar fi încă timpul necesar pentru a coagula şi pune cap la cap cele două proiecte de lege. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi dumneavoastră, mai întâi, domnule Timiş. Şi, pe urmă, domnul ministru Gaspar.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Nu cred că la această lege, atunci când vorbim de obiecţia de neconstituţionalitate a Curţii Constituţionale, trebuie să vorbim neapărat şi de politică sau şi de bărbăţie, cum colegii noştri au vorbit aici, ci trebuie să menţionăm un singur lucru: Curtea Constituţională a declarat ca neconstituţională această lege pe motive de procedură. Motivele politice, motivele de fond invocate aici, Curtea Constituţională le-a ignorat. Deci, pe motive de procedură, această lege ne-o însuşim şi noi, ca fiind neconstituţională. Şi atât.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule Timiş.

(Domnul deputat Emil Boc solicită dreptul la replică.)

Domnule Boc, nu cred că vi s-a pronunţat numele şi dumneavoastră sunteţi un foarte fin cunoscător al regulamentului, în consecinţă, nu vă pot da cuvântul, la replică.

Domnul Emil Boc (din sală):

Solicit dreptul la replică, în sensul că ideea mea este contracarată, nu este vorba numai de persoana mea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru toleranţă şi apreciez faptul că aţi înţeles că trebuie acordat dreptul la replică chiar şi atunci când nu ţi se spune direct numele, dar, în fond, este atacată toată susţinerea dinainte. Şi vă apreciez pentru acest lucru.

Ţin să-i reamintesc distinsului meu coleg şi jurist, domnul Timiş, că de la acest microfon, chiar eu am afirmat faptul că nu este constituţional să fie introduse în dezbaterea comună a celor două Camere amendamente impuse de Guvern, care nu au trecut prin comisiile de specialitate şi prin comisia de mediere. Şi dacă vă veţi uita cu atenţie în motivaţia Curţii Constituţionale, veţi observa că al doilea motiv de procedură a vizat exact argumentul pe care noi l-am invocat aici, în plenul Camerei Deputaţilor. Dar, la acea oră, încă, parfumul puterii era prea mare şi prea puternic şi i-a împiedicat pe mulţi dintre colegii noştri să ne asculte. Ne bucurăm că ne ascultă acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dacă tot am spus că ne însuşim cam fără comentarii - eu aşa am înţeles treaba aceasta, cu bărbăţia, haideţi să nu facem speculaţii teoretice, invocând diverse argumente ale Curţii pentru a ne aduce nouă câştig de cauză.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul îşi însuşeşte decizia Curţii Constituţionale, în sensul că Legea informaţiilor clasificate, în forma care a fost dezbătută în plenul celor două Camere (mă refer la medierea respectivă) a fost declarată neconstituţională, pe motive procedurale. Procedură la care s-a ajuns pe baza unor discuţii care au avut loc în prealabil şi care, în final, nu au mai fost respectate. Dar aceasta nu mai are importantă în acest moment. Deci, legea, în ansamblul ei, pe considerente de procedură, este neconstituţională şi, ca atare, aşa trebuie tratată şi supusă şi votului.

Cât priveşte faptul că, deja, Senatul s-a pronunţat şi a admis obiecţiunea de neconstituţionalitate, este o chestiune formală, de a trece şi prin cea de a doua cameră, pentru că rezultatul nu mai contează. Chiar dacă în Cameră s-ar întruni două-treimi, în favoarea legii, aceasta rămâne tot neconstituţională, în ansamblul ei, şi, ca atare, nu poate fi trimisă la promulgare.

Cât priveşte sugestia care s-a făcut, că ar fi bine să se trimită Proiectul de Lege cu privire la informaţiile clasificate la Senat, pentru a se conexa cu un proiect de lege care, deja, a trecut prin Camera Deputaţilor şi care se află la comisii, cred că va face să ajungem iarăşi la nişte chestiuni de procedură, încât se va spune că anumite părţi au fost introduse fără a fi discutate în cealaltă cameră, s-ar ajunge la mediere... sunt două proiecte care, totuşi, au un obiect distinct. Deja un număr de senatori şi deputaţi au promovat şi se află în examinare, la comisia sesizată în fond, la Comisia pentru apărare (şi, după câte ştiu, şi la Comisia juridică), Proiectul de Lege privind protecţia informaţiilor clasificate.

Ca atare eu propun, domnule preşedinte, să supuneţi Camerei, aşa cum prevede art. 145, într-un singur vot, legea, în sensul de a fi respinsă, pe baza considerentelor care au fost în decizia Curţii Constituţionale. Anume, că legea este neconstituţională în ansamblul ei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Epuizându-se şi timpul aprobat pentru dezbateri în procedură de urgenţă, trecem la vot şi vă supun votului legea. Aţi auzit explicaţiile, şi ale Comisiei juridice, şi ale domnului ministru Gaspar.

V-aş informa, în prealabil, că Senatul ne-a comunicat deja, acum, că, admiţând obiecţia de neconstituţionalitate, a respins acest proiect de lege.

Vă reamintesc că, pentru a fi înfrântă decizia Curţii Constituţionale, am avea nevoie de o majoritate de 228 de voturi. De asemenea, faptul că din partea Comisiei juridice se propune votul negativ asupra acestei legi.

Trecem la vot şi vă rog să vă exprimaţi votul.

Cine este pentru această lege? Nimeni.

Dacă sunt voturi împotriva Legii. Unanimitate.

Cu unanimitatea celor prezenţi, proiectul de lege a fost respins, fiind acceptată obiecţia de neconstituţionalitate.

Eu v-aş ruga să catalogăm acest vot ca un vot al democraţiei, să nu încercăm nici unii să obţinem foloase, a fost o demonstraţie de bună funcţionare a democraţiei parlamentare, de bună funcţionare a principiului separaţiei puterilor, care a permis Curţii Constituţionale să dea această decizie; o demonstraţie că şi opinia publică şi mass-media sunt ascultate.

Cu acestea, să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, respectiv, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Zagreb, la 30 septembrie 2000.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională are raport de adoptare, este prezentă aici.

Rog iniţiatorul să îşi susţină proiectul.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de faţă vizează aprobarea acestui acord, având în vedere faptul că România s-a angajat faţă de Uniunea Europeană să desfăşoare o serie de activităţi specifice, pentru o cât mai rapidă integrare şi pentru securizarea frontierelor. O parte dintre activităţile pe care le-am desfăşurat, vizează să creăm o posibilitate pentru ca cetăţenii străini care stau ilegal sau intră ilegal în România să poată fi returnaţi, în condiţiile stabilite, la statul celălalt. Se vizează aspecte legate de proceduri, de cheltuieli şi alte chestiuni specifice.

Ca urmare, vă adresez respectuos rugămintea de a aproba actul normativ în cauză. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general.

Domnul preşedinte Ionescu, din partea Comisiei pentru apărare.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Zagreb, la 30 septembrie 2000, în şedinţa din 21 august 2001, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Guvern, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituţia României, având în vedere că în raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă dumneavoastră doriţi să participaţi la dezbateri generale? Nu există această dorinţă.

Trecem la dezbaterea legii pe textele sale.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Asupra cuprinsului articolului unic, care are în compunerea sa inclusiv anexa, acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia? Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

În consecinţă, supun legea, în ansamblu, votului dumneavoastră. Reamintind că este vorba de o lege cu caracter ordinar, aşa cum a făcut precizarea şi preşedintele comisiei, pentru votarea ei fiind suficiente voturile majorităţii simple a celor prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată cu unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind readmisia persoanelor care au intrat ilegal şi/sau stau ilegal pe teritoriul statelor respective, semnat la Bucureşti, la 4 octombrie 2000.

Comisia pentru apărare a întocmit raport de aprobare.

Îl rog pe domnul general Abraham să prezinte acest proiect.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De fapt, este o continuitate şi după aceleaşi elemente s-a avut în vedere şi întocmirea acest proiect. Deci, se supune ratificării Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind readmisia persoanelor care au intrat ilegal şi/sau stau ilegal pe teritoriul statelor respective, semnat la Bucureşti, la 4 octombrie 2000.

Acordul de referinţă reprezintă atât un program semnificativ în domeniul cooperării bilaterale între cele două state cât şi un important semnal politic privind angajamentul României la exigenţele Uniunii Europene. În forma semnată, acordul cuprinde prevederi referitoare la aspecte de genul: documente în baza cărora se poate dovedi sau prezuma cetăţenia, procedurile de readmisie, categoriile de cheltuieli necesare, categorii de informaţii care se pot furniza între părţile contractante, procedura intrării în vigoare sau a denunţării acordului.

Faţă de aceste aspecte, vă adresez respectuos rugămintea de a aproba acest proiect. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general.

Domnul preşedinte Ionescu.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind readmisia persoanelor care au intrat ilegal şi/sau stau ilegal pe teritoriul statelor respective, semnat la Bucureşti, la 4 octombrie 2000, în şedinţa din 21 august 2001, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat în şedinţa din 21 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituţia României, având în vedere că în raport de obiectul şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte Răzvan Ionescu.

Dacă din partea dumneavoastră doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele sale.

Asupra titlului proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu este, de fapt, o obiecţie, ci este o problemă cu caracter mai general asupra căreia s-a oprit Comisia juridică, discutând alte proiecte, şi a ajuns la concluzia că cuplul de conjuncţii "şi/sau" nu are sens în limbajul legislativ. Pentru că, în mod logic, "sau" îl înglobează pe "şi". Este o formulă preluată din limbajul matematic, unde, poate, dat fiind că nu stăpânesc acest domeniu, să aibă o anumită justificare. Dar, repet, în limbajul juridic nu are justificare, pentru că "sau", în mod logic, îl înglobează pe "şi".

Dacă, în cazul de faţă, probabil, e tardiv să se opereze asupra titlului, intervenţia mea nu are alt sens decât acela de a propune o înţelegere colegială pentru viitor, în sensul de a se renunţa la acest cuplu de conjuncţii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu v-aş propune să luăm partea constructivă a acestei intervenţii, având în vedere că legea deja a fost adoptată de Senat şi face parte din setul de legi foarte importante, în vederea reglementării situaţiei readmisiei persoanelor care au intrat ilegal. Deci, partea constructivă, în sensul ca iniţiatorul şi Comisia juridică să aibă în viitor o practică unitară cu privire la asemenea exprimări, care să ţină cont de rigorile gramaticale.

Mai sunt intervenţii asupra titlului? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde şi textul acordului, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

În consecinţă, fiind votată legea pe titlu şi text, urmează să o supun votului dumneavoastră, amintindu-vă că e vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care, potrivit art. 74 alin. 2 din Constituţie, sunt suficiente voturile majorităţii simple a celor prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor care sunt prezenţi în sală, s-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Bosnia şi Herţegovina privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Sarajevo la 20 februarie 2001.

Rog Comisia economică să îşi ia locul în sală, are raport de adoptare.

Iar iniţiatorul să prezinte legea. Din partea Ministerului Finanţelor?

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin semnarea acestui acord, s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiţii de către persoanele fizice şi juridice din fiecare ţară pe teritoriul celeilalte ţări, ceea ce va crea şi menţine condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi şi va duce la intensificarea cooperării economice în avantajul reciproc al ambelor state.

Acordul conţine clauze uzuale incluse în proiectul de acord cadru aprobat de Guvern, precum şi alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadă, şi corespunde practicii internaţionale în domeniu, cum ar fi: promovarea şi protejarea investiţiilor şi acordarea unui tratament just şi echitabil. Stabileşte, de asemenea, că nici una din părţile contractante nu va lua măsuri de expropriere împotriva investiţiilor efectuate de investitorii celeilalte părţi, este garantat transferul liber convertibil în valută al capitalului, al veniturilor obţinute din investiţii, al sumelor provenite din împrumuturi contractuale pentru investiţia în cauză, al sumelor rezultate din vânzarea sau lichidarea unei investiţii, precum şi al altor sume în legătură cu investiţia efectuată de părţi.

Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea Proiectului de lege de ratificare a Acordului dintre România şi Bosnia şi Herţegovina privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisiei economice.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma analizării Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Bosnia şi Herţegovina privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Sarajevo la 20 februarie 2001, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a hotărât, în şedinţa din 20.08.2001, ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de iniţiator.

Menţionez că această lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale. Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, care cuprinde şi acordul în sine, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră legea în ansamblu, amintindu-vă, aşa cum v-a precizat şi Comisia economică, că este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie, este suficient votul majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Urmează Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de schimb de scrisori între România şi Comunitatea Europeană privind concesiile comerciale reciproce pentru anumite vinuri şi băuturi alcoolice, efectuat la Bruxelles la 22 martie 2001.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Domnul Constantin Arsenie (director general, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege se referă la ratificarea Acordului sub formă de schimb de scrisori între România şi Comunitatea Europeană privind concesiile comerciale reciproce pentru anumite vinuri şi băuturi alcoolice.

Este un proiect de lege pe care noi, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, îl considerăm benefic, în sensul că, faţă de anii anteriori, contingentul de vinuri care se poate exporta anual aproape se dublează. Deci, de la 188.000 de hectolitri la 300.000 de hectolitri, cu taxă vamală 0, în ţările din Uniunea Europeană, în timp ce importurile de băuturi similare din Uniunea Europeană se menţin la nivelurile anterioare, respectiv 60.000 de hectolitri la vinuri, 1.500 de hectolitri cu taxă de 50% la tescovină şi 1.400 de hectolitri cu aceeaşi taxă vamală la whisky.

Vă rugăm să fiţi de acord cu acest proiect şi, în dezbaterile dumneavoastră, să hotărâţi aprobarea lui. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Poftiţi, domnule Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de schimb de scrisori între România şi Comunitatea Europeană privind concesiile comerciale reciproce pentru anumite vinuri şi băuturi alcoolice, efectuat la Bruxelles la 22 martie 2001, şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Fac menţiunea că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă din partea dumneavoastră există dorinţa de a participa la dezbateri generale. Nu se înscrie nimeni.

După cum observaţi, acordul îşi propune nu stimularea consumului intern, ci stimularea exportului de către producătorii de vinuri româneşti.

Neexistând solicitări la dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care se referă şi la acordul în sine şi la dipoziţia de ratificare, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră legea în ansamblu, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar pentru care, în conformitate cu art.74 alin.2 din Constituţie, este suficient votului majorităţii simple dintre cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul proiect, cel înscris la pct.8 pe ordinea de zi, este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/1999 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptat la Strasbourg la 18 decembrie 1997.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este comisia raportoare. O rog să fie pregătită.

Rog iniţiatorul, Ministerul Justiţiei, să prezinte acest proiect.

Doamna Cristina Luzescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această ordonanţă din care a fost ratificat Protocolul adiţional la Convenţia Europeană asupra transferării persoanelor condamnate a fost publicată în Monitorul Oficial nr.425 din 31 august 1999. Raţiunile au fost atunci explicate. Este vorba de o prelungire a aplicării Convenţiei pentru două situaţii distincte: atunci când persoana condamnată evadează din statul unde execută pedeapsa privativă de libertate şi se refugiază în statul al cărui cetăţean este şi o a doua situaţie - atunci când persoana condamnată este expulzată.

Pentru raţiunile arătate la momentul avansării acestui proiect de act normativ internaţional, pentru o mai bună aplicare a Convenţiei care deja a fost ratificată din 1997 de către România, vă supunem atenţiei acest proiect de lege de aprobare a ordonanţei privind ratificarea acestui important act internaţional. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Vasile Moiş, din partea Comisiei juridice.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi avizează favorabil acest proiect, cu unanimitate de voturi, şi vă propune aprobarea lui.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă dumneavoastră doriţi să participaţi la dezbateri generale. Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei pentru ratificarea protocolului.

Asupra titlului Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/1999 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobarea a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.1 şi 2, care conţin de fapt dispoziţia de ratificare şi precizările cu privire la declaraţiile formulate de România, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Fiind parcurse şi votate textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, vă supunem votului final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.92/1999, amintindu-vă că este vorba de o lege cu caracter ordinar pentru care, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie, este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Votat cu unanimitatea celor prezenţi.

Următorul proiect, înscris pe ordinea de zi la pct.9, se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior BANCOREX şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română.

Comisia pentru politică economică este comisia sesizată în fond. Are şi un raport suplimentar din 11.06.2000.

Rog Ministerul Finanţelor să prezinte întâi acest proiect.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa reglementează cadrul juridic al fuziunii celor două bănci, respectiv Banca Comercială Română şi Banca Română de Comerţ Exterior BANCOREX, prima operaţiune de acest gen din sistemul bancar românesc, şi stabileşte măsurile de restructurare financiară a noii entităţi bancare, ţinând seama de faptul că, la data fuziunii, Banca Română de Comerţ Exterior înregistra un patrimoniu negativ, precum şi un volum semnificativ de angajamente extrabilanţiere neajunse la scadenţă şi care prezentau un potenţial risc de a fi transformate în active neperformante.

Practic, ordonanţa prevede ca patrimoniul net negativ al Băncii Române de Comerţ Exterior să fie acoperit integral cu titluri de stat în lei sau în valută, cu scadenţă la 12 luni, astfel încât situaţia financiară a Băncii Comerciale Române să nu fie afectată.

Având în vedere faptul că ordonanţa Guvernului şi-a produs efectele, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii de aprobarea a ordonanţei Guvernului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Din partea Comisiei pentru politică economică.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În anul 1999, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată în fond pentru dezbaterea acestui proiect de lege. Comisia de atunci a examinat acest proiect în lunile septembrie şi octombrie şi a transmis Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor raportul nr.333 din 11.10.1999 asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior BANCOREX S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română S.A., şi prin care se propunea ca acesta să fie dispus spre dezbatere şi adoptare cu amendamente. Ulterior, s-a solicitat, cu adresa nr.468 din 30 mai 2001, întocmirea unui raport suplimentar care să reflecteze punctul de vedere actual al comisiei.

Potrivit prevederilor art.57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 7 iunie 2001. În urma reexaminării proiectului de lege, la care s-a ţinut seama şi de punctul de vedere al Guvernului, transmis cu adresa nr.327 din 2.02.2001, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare cu amendamente.

Menţionez că, în acest caz, avem de-a face cu o lege cu caracter ordinar.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. În consecinţă, trecem la dezbaterea legii de adoptare, a proiectului de lege şi a ordonanţei.

V-aş ruga să urmăriţi în paralel raportul comisiei, proiectul de lege şi ordonanţa.

Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic. Eu aş vrea să sesizez aici comisia şi pe dumneavoastră că articolul unic prevede "...se aprobă ordonanţa...". Dacă noi avem amendamentele adoptate, înseamnă că trebuie să adăugăm.

Vă rog să faceţi dumneavoastră această propunere, pentru că eu nu pot să o fac, decât să vă sesizez pe dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Marin:

Se propune completarea: "...se aprobă cu următoarele modificări şi completări..."

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege, cu acest amendament pe care vi-l face comisia: "...se aprobă ordonanţa nr. ..., publicată în ..., cu următoarele completări şi modificări...".

Cine este de acord cu acest text reformulat astfel?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat cuprinsul articolului unic, în alcătuirea rezultată din amendamentul comisiei.

Trecem, în continuare, la ordonanţa de urgenţă.

Asupra titlului acesteia, comisia nu a făcut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra cap.I, titlu şi art.1, 2 şi 3, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost votat şi titlul şi art.1-3, în compunerea ordonanţei, pe care Guvernul a dat-o.

La cap.II, art.4, 5, 6, 7, 8 şi 9, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Asupra titlului cap.III şi asupra art.10, 11, 12 şi 13, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Asupra titlului cap.IV, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Titlul a fost votat în unanimitate.

La art.14, vă rog să urmăriţi în raport amendamentul de la pct.1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noua compunere a art.14.

La art.15, vă rog să urmăriţi, pentru alin.1 al acestuia, amendamentul de la pct.2 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul a fost votat în unanimitate şi, în consecinţă, noua alcătuire a alin.1.

La alin.15 alin.2, 3 şi 4, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate şi, în consecinţă, noua structură a art.15, prin modificarea alin.1.

La art.16, urmăriţi amendamentul de la pct.3 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. În consecinţă, a fost votat în unanimitate amendamentul de la pct.3.

La art.16, textul actual devine alin.1. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Mulţumesc. A fost adoptat textul actualului art.16, în formula propusă de iniţiator. Acest text devine alin.1.

Practic, la pct.4, se propune un alin.2 nou. Urmăriţi-l la pag.4 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest alineat. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.16 va avea două alineate, în alcătuirea cu care dumneavoastră aţi fost de acord.

La art.17, 18, 19, 20 şi 21, până la alin.6, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. În consecinţă, au fost votate în unanimitate aceste texte, inclusiv art.21 alin.1-6.

După art.21 alin.6, comisia ne propune la pag.4 din raport, la amendamentul de la pct.5, un articol nou, pe care îl numerotează 21¹. Îl găsiţi la pag.4-5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.5. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, acesta va fi numerotat art.21¹.

După art.21¹, comisia ne propune, prin amendamentul de la pct.6, un articol nou, pe care îl găsiţi la pag.5 din raport, numerotat 21². Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Deci amendamentul de la pct.6 a fost adoptat şi, în consecinţă, noul art.21².

La art.22, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.7, de la pag.6, prin care comisia reformulează actualul text într-un alin.1. Urmăriţi încă o dată reformularea art.22 actual în art.22 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.7. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noul art.22 alin.1.

După art.22 alin.1, comisia ne propune, prin amendamentul de la pct.8, un alineat nou, numerotat 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.22 va avea două alineate: unul, pe care l-aţi votat, şi al doilea, pe care l-aţi votat, de asemenea, în unanimitate.

La cap.V, asupra titlului, comisia nu avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra art.23, 24, 25 şi 26 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am parcurs pe texte şi proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă. În consecinţă, supun Legea de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.39/1999 votului dumneavoastră final, amintindu-vă că este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care, potrivit art.74 alin.2, este suficient votul majorităţii simple din cei prezenţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Următorul proiect aflat pe ordinea de zi la pct.10 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar.

Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să ne propună timpii de dezbatere, pentru că ne aflăm în procedură de urgenţă.

Domnul Neculai Grigoraş:

Având în vedere problematica reglementată şi dimensiunile acestei ordonanţe, vă propunem pentru dezbatere 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie. Menţionăm că suntem în prezenţa unui proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă vreo precizare prealabilă. Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege şi a Ordonanţei nr.79, reamintindu-vă că, din partea comisiei, prin raport, se propune votarea în forma prezentată.

În consecinţă, dacă asupra titlului proiectului de lege de aprobare a Ordonanţei nr.79/2001 aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 şi 3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate.

La art.4, 5 şi 6 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.7, 8, 9 şi 10 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art.11 şi 12 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art.13, 14, 15, 16 şi 17, care este ultimul din ordonanţa de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Fiind parcurse şi votate textele proiectului de lege şi ale ordonanţei, supun votului dumneavoastră de ansamblu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2001 privind întărirea disciplina economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar, amintindu-vă că este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie, este suficient votul majorităţii simple.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi, s-a adoptat proiectul de lege.

La pct.11 avem înscris pe ordinea de zi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Suntem în procedură de urgenţă.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Bara să ne propună, din partea Comisiei pentru administraţie publică, timpii de dezbatere.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulţumesc. Propun 15 minute, pentru fiecare intervenţie 3 minute, fiind şase articole.

Vreau să specific că, faţă de proiectul de lege care a venit de la Senat, comisia noastră nu a făcut nici o modificare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi propuşi. Mulţumesc.

Votuir împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină în prealabil. Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei, în formula prezentată.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.II, ultimul al ordonanţei de urgenţă.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţa parcurgerii textelor proiectului de lege şi a ordonanţei, urmează să vă supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar care se votează cu votul majorităţii simple din cei prezenţi, potrivit art.74 alin.2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul proiect, cel înscris la ordinea de zi pe locul 12: aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor achiziţionate în cadrul Proiectului "geothermie Călimăneşti"; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget este sesizată în fond. Domnul deputat Grigoraş este rugat să ne propună timpii de dezbatere.

Aveţi cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată. Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propunem 5 minute pe total, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Dacă există vreo precizare prealabilă? Nu există.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a conţinutului ordonanţei de urgenţă.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.1 şi 2 care alcătuiesc conţinutul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Parcurgându-se proiectul de lege şi ordonanţa, trecem la votarea pe fond.

Supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majorităţii simple, potrivit art.74 alin.2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Urmează Proiectul de lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române şi Casei Oamenilor de Ştiinţă de a obţine şi folosi mijloace extrabugetare.

În fond e sesizată Comisia pentru învăţământ, care a întocmit raport de adoptare.

Rog reprezentantul Guvernului să ia cuvântul.

Este cineva din partea iniţiatorilor? Nu este nimeni de la Grupului parlamentar al PD-ului care semnează această iniţiativă?

Rog staff-ul tehnic să anunţe Grupul parlamentar al PD-ului să vină să susţină acest proiect.

Lăsăm după pauză, stimaţi colegi, pentru a fi prezenţi şi din partea iniţiatorilor.

Trecem la proiectul înscris pe ordinea de zi la punctul 14: Proiectul de Lege privind Statului poliţistului.

Am înţeles că din partea Comisiei juridice există o cerere. Sau din partea Comisiei de apărare.

Poftiţi, domnule deputat.

Comisia juridică, prin domnul vicepreşedinte Timiş, solicită o intervenţie.

Poftiţi.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Comisiei juridice, propunem amânarea acestui proiect de lege, într-o şedinţă ulterioară.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să aveţi discuţii şi în comisie?

Domnul Ioan Timiş:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci, propunerea corectă nu este restituirea sau trimiterea la Comisia juridică, pentru... Şi urmează să întocmiţi un proiect suplimentar.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte, urmează să întocmim un proiect suplimentar şi pentru a revedea propunerile care au fost făcute.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule general Abraham, sunteţi de acord?

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La propunerea făcută, noi suntem de acord numai cu amânarea, nu cu un raport suplimentar, deoarece la data de 7 mai s-a dat avizul de către comisie. Dar, aşa cum am înţeles, au apărut nişte probleme, ca urmare a amendamentelor discutate în Comisia de apărare şi care se doreşte să fie revăzute. Deci sunt de acord, în aceste condiţii, cu amânarea, săptămâna viitoare sau când va stabili Camera.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Deci, în acelaşi sens, au intervenit şi comisiile. De fapt, acesta a fost înţelesul exact al intervenţiei domnului deputat Timiş: amânarea proiectului pentru ca să existe posibilitatea, pentru Comisia juridică, să depună un raport suplimentar.

Cine este pentru amânarea, în aceste condiţii, a proiectului? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, la punctul 15: Proiect de lege asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate.

Comisia juridică a întocmit raport.

Rog iniţiatorul să-şi prezinte proiectul.

Doamna Cristina Luzescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România a ratificat, prin Legea nr.76/12 iulie 1996, Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în 1983.

Această convenţie multilaterală conţine norme unitare în relaţiile privitoare la transferul persoanelor condamnate, pentru a-şi executa pedeapsa privativă de libertate în statul ai căror cetăţeni sunt, norme care sunt comune pentru 36 din statele membre ale Consiliului Europei care au ratificat convenţia, cât şi pentru 7 state din alte continente care au aderat la aceasta, printre care cităm Statele Unite, Canada, Chile, Israel.

În vederea integrării în ordinea de Drept intern a reglementărilor cuprinse în această înţelegere internaţională şi pentru a face pe deplin aplicabilă această convenţie, este necesar să se adopte o lege de punere în executare menită să cuprindă, între altele, norme procedurale care să se refere la condiţiile şi mecanismele efective de transfer al persoanelor condamnate şi care să indice autorităţile competente să îndeplinească aceste proceduri.

Necesitatea adoptării unei asemenea legi interne de punere în valoare a Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate este dată deopotrivă de faptul că instituţia juridică a transferului din şi în străinătate al condamnaţilor nu este reglementată încă în Dreptul intern. Astfel, nu se cunoaşte cărei autorităţi judiciare îi este atribuită competenţa de a decide, nici nivelul la care se ia decizia. Lipsesc, de asemenea, numeroase reguli interne de procedură aplicabile pentru punerea în valoare a normelor Convenţiei europene.

În consecinţă, necesitatea înscrierii Convenţiei europene în ordinea de Drept român obligă la stabilirea, prin lege specială, a normelor complementare care să-i facă viabile dispoziţiile şi, în acest sens, s-a întocmit proiectul de lege care vă este supus astăzi aprobării.

La Comisia juridică, s-au făcut discuţii, s-au făcut o serie de amendamente. Ministerul nostru, în marea majoritate, a admis aceste amendamente.

Dacă o să-mi permiteţi, domnule preşedinte, la momentul reluării discuţiilor pe lege, pe articole, o să ne expunem, şi noi, punctul de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Moiş, din partea Comisiei juridice.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia juridică a avizat, cu 1 abţinere, acest proiect de lege, s-au făcut, aşa cum a arătat şi reprezentantul ministerului, o serie de amendamente, dar aceste amendamente nu au fost făcute pe fond, ci ele vizează doar chestiuni de redactare.

Aşadar, Comisia juridică propune adoptarea Proiectului legii asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate, cu amendamentele acceptate de către Ministerul Justiţiei, pe care le vom discuta punctual.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie, în paralel, raportul comisiei cu proiectul de lege.

Asupra titlului nu există obiecţiuni din partea comisiei. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

La art.1 - Declaraţia de cooperare, vă rog să urmăriţi amendamentul 1 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi.

Votat în unanimitate. Şi, în consecinţă, art.1 va avea alcătuirea rezultată din amendament.

La art.2, vă rog să urmăriţi, la pag.2 din raport, amendamentul nr.2 cu privire la Dreptul aplicabil.

Poftiţi.

Doamna Cristina Luzescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la amendamentul adus la art.2, s-a făcut o observaţie de tehnică redacţională, şi anume finalul alin.1, în prima frază, s-a indicat să fie cuprins într-un alineat separat.

Ministerul nostru şi-a luat angajamentul de a prezenta o versiune a acestei situaţii la care se referă partea finală a alin.1, astfel încât am prezentat astăzi, în şedinţă, reprezentantului Comisiei juridice propunerea noastră.

Deci alin.1 rămâne în forma prezentată, fără ultima parte "pe care le completează în situaţii nereglementate". Iar alin.2 nou introdus, ca urmare a acestor discuţii, are următorul conţinut: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică deopotrivă în completare situaţiilor nereglementate prin convenţiile internaţionale la care se referă alin.1". În această prezentare, nu mai este necesar să se menţină fraza a doua care exista în textul iniţial al alin.1, adică: "ca urmare este admisibilă numai reciprocitatea convenţională, şi nu reciprocitatea de fapt", deoarece această idee este conţinută în cuprinsul alin.1 şi acest alin.2 nou introdus.

Ca urmare a acestei introduceri de un nou alin.2, alin.2 şi 3 vor deveni 3 şi 4, care rămân nemodificate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi prezentaţi, şi mie, alin.2 şi rog pe domnul deputat Moiş să se pronunţe cu privire la această propunere.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Obiecţia Comisiei juridice a constat în faptul că, în formula iniţială, alin.1 cuprindea două teze diferite şi era necesar, din punct de vedere al tehnicii legislative, separarea acestor două teze. Prin propunerea făcută de către reprezentantul Ministerului Justiţiei, s-a rezolvat această problemă.

Aşadar, suntem de acord cu împărţirea alin.1 în două alineate distincte şi cu formula pe care au găsit-o pentru alin.2. De asemenea, suntem de acord alin.2 şi 3 să aibă o nouă numerotare, respectiv să devină alin.3 şi 4.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Deci, stimaţi colegi, aţi ascultat opiniile concordante ale comisiei şi Ministerului Justiţiei. În consecinţă, eu vă propun să procedăm în felul următor: votăm întâi alin.1, cu precizarea că acesta se opreşte la sintagma "la care România este parte". Corect?

Deci cine este pentru alin.1 care se termină cu sintagma "la care România este parte"? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat alin.1, cu acest conţinut.

După alin.1, Ministerul Justiţiei, în acord cu membrii comisiei, ne propun următorul text: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică deopotrivă în completare situaţiilor nereglementate prin convenţiile internaţionale la care se referă alin.1".

Cine este pentru cuprinsul alin.2, în această formulare? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Urmează ca actualele alin.2 şi 3, asupra cărora nu s-au făcut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Deci sunt adoptate în unanimitate, cu precizarea că ele vor fi renumerotate 3 şi 4.

La art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 3 al comisiei, de la pag.3.

Da, domnul deputat Gaspar, domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este introdusă aici sintagma "de mai jos". Se spune: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează". Nu prea se întrebuinţează, din punct de vedere al tehnicii legislative, expresii de felul acesta: "de mai jos", "de mai sus"...

Şi, atunci, v-aş propune următoarea redactare: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile următoare se definesc după cum urmează".

Dacă domnul profesor Ştefan Cazimir are o redactare mai bună, aş fi bucuros, dar expresia aceasta "de mai jos" este supărătoare, cel puţin pentru mine.

Domnul Damian Brudaşca:

Am şi eu o observaţie! (Vine din bancă spre tribună)

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir, care v-aţi lăsat elegant provocat!

Domnul Ştefan Cazimir:

Cred că intervenţia domnului ministru este oportună. Pentru a evita, însă, repetarea a două cuvinte înrudite: "următoare" şi "după cum urmează", s-ar putea adopta, zic eu, cu acordul domnului ministru, următorul enunţ: "Termenii şi expresiile următoare se definesc astfel". Şi atunci am evitat, şi repetarea şi folosirea unei exprimări neconforme cu limbajul juridic şi, cu acelaşi prilej, am înlăturat şi virgula parazitară care se strecurase acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aş fi luat şi eu cuvântul, vă propuneam acelaşi lucru.

Deci, stimaţi colegi, sunteţi de acord ca partea introductivă a art.3 să aibă următorul conţinut: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile următoare se definesc astfel"?

Cine este pentru această formulare? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În ceea ce priveşte lit.a), c) şi d), care sunt amendate de către comisie, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentele comisiei? Nu aveţi.

Votat amendamentele comisiei în unanimitate şi, în consecinţă, noua formulare a lit.a), c), d).

La lit.b) şi e), comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate. În consecinţă, art.3 va avea alcătuirea rezultată.

La art.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 4 de la pag.4, care se referă exclusiv la alin.3. Dar până la alin.3, vă întreb pe dumneavoastră dacă la alin.2 şi 3 aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.3, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4 cu privire la art.4, alin.3? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.4 de la art.4 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, şi art.4 este votat în unanimitate, potrivit alcătuirii rezultate.

Art.5, lit.a), b), c), d) – comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru lit.e) şi f), vă rog să urmăriţi pe rând amendamentele de la punctul 5, pag.4, lit.e). Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule profesor Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Bănuiesc că, în cadrul comisiei, nu a fost înregistrat cu suficientă atenţie amendamentul, pentru că, la rândul 6, pentru concordanţa timpurilor se impune folosirea formei de condiţional perfect şi nu de condiţional prezent: "dacă ar fi fost comise pe teritoriul său", contextul fiind următorul: "sau să fi constituit astfel de infracţiuni dacă ar fi fost comise pe teritoriul său".

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul?

Domnul Vasile Moiş:

De acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Mi se pare evidentă precizarea, necesitatea precizării.

Deci, stimaţi colegi, la lit.e), alături de amendamentul comisiei, supun votului dumneavoastră şi această completare a domnului profesor Ştefan Cazimir, pentru ultima propoziţie: "...dacă ar fi fost comise pe teritoriul său".

Cine este de acord cu textul astfel rezultat? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru lit.f), urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.5, sus.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, şi alcătuirea finală a art.5.

Pentru art.6, 7 şi 8, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La titlul cap.II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul Secţiunii 1-a, urmăriţi amendamentul 6 de la pag.5. Comisia propune, în locul titlului "România ca stat de condamnare", "Statul român ca stat de condamnare".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, titlul se va schimba în acest sens.

Paragraful 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.9, alin.1, urmăriţi, vă rog, amendamentul 7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat amendamentul 7 în unanimitate şi, în consecinţă, noua alcătuire a alin.1.

Art.9, alin.2 – urmăriţi amendamentul 8 de la pag.6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.3, 4, 5 de la art.9, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.9 este, şi el, votat în alcătuirea rezultată.

Art.10, alin.1 – urmăriţi amendamentul 9, pag.6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat amendamentul 9 în unanimitate şi, în consecinţă, alineatul.

Comisia, pentru textul introductiv şi lit.a), nu a avut nici un amendament.

Corect, domnule Moiş?

Domnul Vasile Moiş:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Nefiind amendamente din partea comisiei, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Lit.b) de la alin.1 – urmăriţi amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Lit.c), comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 10 de la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vă precizez că amendamentul 10 a vizat lit.a), b) şi d), pe care le-aţi votat. Asupra lit.c), comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noua alcătuire a alin.2.

La alin.3 de la art.10, urmăriţi amendamentul 11, punctul 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.10 va avea alcătuirea rezultată din votul pe care vi l-aţi exprimat până acum, potrivit amendamentelor comisiei.

La art.11, vă rog să urmăriţi că la alin.1, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.11, alin.2, urmăriţi amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, şi art.11, în alcătuirea rezultată.

Art.12, alin.1, dacă aveţi amendamente? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.2 – urmăriţi amendamentul 13, pag.9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noua alcătuire a art.12.

Pentru art.13, comisia are un amendament la alin.1: amendamentul 14, pag.9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.13, alin.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noua alcătuire a art.13.

Paragraful 2 – titlul.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.14, alin.1 – urmăriţi, vă rog, amendamentul 15, pag.10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriţi amendamentul 16, pag.10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.14, alin.3 – urmăriţi amendamentul 17, pag.10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.4, nu au fost obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin.5, urmăriţi amendamentul 18, pag.11.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.14 va avea, cu votul dumneavoastră unanim, alcătuirea rezultată din vot.

Art.15 – urmăriţi amendamentul comisiei 19.

Pentru alin.1 şi 2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.3, cum v-am spus, urmăriţi amendamentul 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.4, urmăriţi amendamentul 20 de la pag.12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin.5, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.6, urmăriţi amendamentul 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Alin.7 – dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.8, urmăriţi amendamentul 22 de la pag.13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, fiind votate toate amendamentele de la art.15, acesta va avea alcătuirea rezultată.

Art.16 – vă rog să urmăriţi pag.14.

Pentru partea introductivă şi lit.a) şi b), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

La lit.c), urmăriţi amendamentul 23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat amendamentul în unanimitate.

Pentru lit.d) şi e), comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.16 va avea alcătuirea rezultată.

Titlul Secţiunii a 2-a – urmăriţi amendamentul 24, care este consecinţa unui titlu votat anterior. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul paragrafului 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.17, alin.1 – urmăriţi amendamentul 25, pag.14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, alin.1 va avea alcătuirea rezultată.

Pentru art.17, alin.2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, textul art.17 va avea alcătuirea rezultată.

Art.18, alin.1 – urmăriţi amendamentul 26. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.18, alin.2 – dacă dumneavoastră aveţi? Comisia nu a avut obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.18 va avea alcătuirea rezultată din admiterea amendamentului 26.

Art.19, alin.1 – dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 27 al comisiei? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, alin.1 va fi modificat.

Art.19, alin.2 – dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.19 va avea alcătuirea rezultată.

Art.20.

Pentru alin.1, comisia are amendamentul 28 de la pag.16. Vă rog să-l urmăriţi.

Amendamentul 28 se referă la partea introductivă: "Autorităţile competente ale statului român nu sunt datoare... "(că nu primise nimic în schimb să fie datoare), deci, "autorităţile competente ale statului român sunt obligate"... Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Votat în unanimitate.

Lit.a) şi b) nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Alin.2, urmăriţi amendamentul 29. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.3, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.20 se consideră votat, aşa cum am adoptat amendamentele.

Art.21 alin.1, amendamentul 30, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.21 alin.2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.21 va avea, cu votul dumneavoastră unanim, alcătuirea rezultată.

Art.22, alin.1, urmăriţi amendamentul 31 de la pag.17 care vizează practic eliminarea particulei "totuşi". Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi, votat amendamentul 31 în unanimitate.

Lit.c) este tot la alin.1. La lit.c), urmăriţi amendamentul 32. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La lit.d), comisia nu a avut obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.22, alin.1 este votat cu amendamentele, cele două, ale comisiei.

Pentru alin.2, comisia nu a avut amendamente, dar are o propunere domnul deputat Moiş.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

A fost un amendament propus de subsemnatul la art.22 alin.2, în sensul înlocuirii sintagmei "în România" cu sintagma "pe teritoriul românesc". Amendamentul nu a fost acceptat de comisie, nu discutăm motivele, probabil şi starea de oboseală, pentru că am lucrat într-un regim infernal, dar doresc o singură susţinere a amendamentului, respectiv trimiterea la art.10, lit.d) pe care am adjudecat-o şi unde folosim aceeaşi sintagmă "pe teritoriul statului român". Este necesară sintagma "pe teritoriul statului român", datorită faptului că trebuie să respectăm cu rigurozitate principiul teritorialităţii legii penale şi principiul ubicuităţii legii penale. Nu vreau să intru în detalii, sunteţi jurist ca şi mine, "teritoriul statului român" fiind mai cuprinzător decât "România", pentru că înseamnă, ştiţi foarte bine şi teritoriul, proprietatea statului român aflat în străinătate; nave, aeronave aflate în zbor sau pe aeroporturi străine şi de aceea, din punctul meu de vedere, corect este: "teritoriul statului român", aşa cum, corect, am adjudecat la art.10, lit.d). Pentru a fi consecvenţi cu noi înşine, v-aş propune şi la art.22 alin.2 să folosim aceeaşi formulă "teritoriul statului român".

Domnul Valer Dorneanu:

Dar la care alineat de la lit.10, vă referiţi? că la alin.2, lit.d) nu văd aşa ceva. La art.10 sau la care articol?

Domnul Vasile Moiş:

La art.10 alin.2 lit.d). Din amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, reprezentantul Ministerului Justiţiei.

Doamna Cristina Luzescu:

Mulţumim, domnule preşedinte. Ministerul nostru s-a opus la înlocuirea în acest articol la care am ajuns, art.22 alin.2, înlocuirea termenului "România" cu "teritoriul român", pentru că...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu. A propus "pe teritoriul statului român".

Doamna Cristina Luzescu:

"Pe teritoriul statului român", în loc de "România". Amendamentul s-a respins la comisie şi motivul pentru care s-a respins, am explicat atunci că este vorba... suntem în situaţia..., vă rog să urmăriţi prima parte a alin.2, când procedura de schimbare a condamnării are loc după transferarea persoanei condamnate. Deci, ne aflăm în plin stat român, condamnatul a fost adus pe teritoriul statului român, deci suntem în România, şi este, fără nici un fel de dubiu, că este vorba de România ca stat în graniţele exprimate. Din acest motiv ne-am opus.

Cât priveşte similitudinea care este invocată la arat.10, alin.2, lit.d), iniţial, în textul nostru, a fost tot cuvântul "România" şi a fost admisă această schimbare la care, de asemenea, noi ne-am opus, exact pentru a nu face confuzii de situaţii şi de a coincide situaţiile pe care le expune legea cu textul exprimării regulei care o introducem. Deci, noi ne pronunţăm pentru menţinerea în acest art.22 alin. 2 a cuvintelor "în România" şi nu "pe teritoriul român". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, eu vă înţeleg consecvenţa susţinerii acestui punct de vedere, care a pornit de la aceleaşi criterii şi la lit.d), dar din moment ce acolo, la vot, s-a votat "pe teritoriul statului român", vă întreb dacă acea confuzie la care vă referiţi dumneavoastră nu va fi acuma şi mai mare când, la aceeaşi situaţie, o dată folosim o noţiune şi altă dată altă noţiune.

Doamna Cristina Luzescu:

Da, este adevărat, domnule preşedinte, la momentul când s-a votat art.10 nu s-a făcut nici o explicaţie, deci, sala, onoraţii, distinşii deputaţi nu aveau în vedere explicaţia pe care noi am formulat-o la comisie, dar vă rog să observaţi că totuşi comisia a respins acest amendament şi poate că ar fi bine să revenim şi să vedem dacă nu este indicat să se păstreze termenul "în România" şi în cuprinsul art.10, pentru că aici este clar că este "în România" după ce persoana este transferată. Deci, nu avem în vedere alte situaţii, ceea ce se asimilează prin teritoriul românesc, teritoriile din străinătate sau de pe nave sau de pe aeronave. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu v-aş propune să simplificăm textul, pentru că este vorba de persoana care a fost transferată şi spune că "statul român va menţine acea persoană în detenţie sau va lua măsuri preventive" şi de ce să mai explic ..."în scopul de a asigura prezenţa ei în România". Nu, statul român va menţine acea persoană în detenţie sau va lua alte măsuri preventive până la finalizarea acestei proceduri şi să eliminăm sintagma "în scopul de a asigura prezenţa ei în România". Din moment ce se află în România este în stare de detenţie sau, dacă nu se găseşte în stare de detenţie, să se ia nişte măsuri preventive până la finalizarea procedurii respective.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş ruga şi reprezentantul Ministerului Justiţiei să se pronunţe şi are cuvântul domnul Moiş din partea Comisiei juridice.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Vă cer scuze, domnilor colegi, dar ideea acestui articol este tocmai ca persoana care este încarcerată pe teritoriul statului român să fie menţinută aici. Acesta este scopul, ori, scopul este expres prevăzut în art.22 alin.2. Dacă eliminăm scopul, atunci acest text de lege este eliptic, nu mai are sens să-l mai prevedem în lege. Comisia juridică nu poate accepta eliminarea scopului pentru care o persoană trebuie să rămână încarcerată pe teritoriul statului român. Încă o dată susţinem corectitudinea textului din punctul meu de vedere, "statul român", "teritoriul statului român" şi nu "România". Dar, sigur, Ministerul Justiţiei are punctul de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, din partea Ministerului Justiţiei.

Doamna Cristina Luzescu:

Ministerul Justiţiei se pronunţă pentru păstrarea textului aşa cum a fost supus spre dezbatere. Sigur că, din context, se poate înţelege, dar este bine să se păstreze caracterul foarte precis al termenelor din lege, deci, vă supunem atenţiei, veţi proceda după cum credeţi că este mai bine, având în vedere că judecătorul român care aplică textul trebuie să aibă toate informaţiile necesare pentru a aplica corect regula instituită. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga, pentru a vota în deplină cunoştinţă de cauză să vă uitaţi şi în raport la pag.7 la art.10 alin.2 lit.d) la textul votat acolo, comparaţi-l cu actualul text de la art.22 alin.2 şi cu această atenţionare, eu sunt obligat după regulament, pentru că nu a avut comisia amendamente, să supun în primul rând votului dumneavoastră primul amendament care a fost făcut de domnul deputat Moiş şi care presupune următoarea alcătuire a alin.2: "Când procedura de schimbare a condamnării are loc după transferarea persoanei condamnate, statul român va menţine acea persoană în detenţie sau va lua alte măsuri preventive în scopul de a asigura prezenţa ei pe teritoriul statului român", deci, aşa cum aţi votat la 10 alin.2 lit.d) până la finalizarea acestei proceduri.

Cine este de acord cu această formulare rezultată din amendamentul domnului deputat Moiş? Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi. 32 de voturi pentru.

Împotriva amendamentului domnului Moiş? Nici un vot.

Abţineri?

Cu 32 voturi pentru, un vot contra şi o abţinere s-a adoptat amendamentul domnului deputat Moiş şi, în consecinţă, nu mai supun votului dumneavoastră şi celălalt amendament, al domnului deputat Gaspar.

La art.23 nu au fost amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.24 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Paragraful 2, titlul: Soluţionarea cererii de transferare. Dacă aveţi obiecţini? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.25, urmăriţi vă rog amendamentul 33 de la pag.18 care vizează practic textul introductiv; în loc de sintagma "după cum urmează", comisia ne propune "în felul următor". Dacă sunteţi de acord cu amendamentul comisiei?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pentru lit.a), b), c) ale alin.1 comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat alin.1 în unanimitate cu luarea în considerare a amendamentului 33.

La alin.2, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Alin.3, urmăriţi amendamentul 34 de la pag.18. Dacă aveţi obiecţiuni, o formulare redacţională îmbunătăţită. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.4, urmăriţi amendamentul 35, pag.18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.5, 6 comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votate în unanimitate.

În consecinţă, art.25 va avea, cu votul dumneavoastră unanim, alcătuirea rezultată din admiterea amendamentelor.

Art.26, 27 nu au fost amendamente de la comisie, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votate în unanimitate.

Art.28, urmăriţi amendamentul 36, pag.19 care vizează lit.b) doar. Dacă aveţi amendamente la amendamentul 36? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru lit.a), c), d) dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votate în unanimitate. În consecinţă, art.28 va avea, cu votul dumneavoastră unanim, alcătuirea rezultată.

Secţiunea a III-a, titlul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.29 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Votat în unanimitate.

Art.30, alin.1, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Art.30, alin.2, urmăriţi amendamentul 37 de la pag.19. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Alin.3 de la art.30, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.4, urmăriţi amendamentul 38, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.5, urmăriţi amendamentul 39, pag.20, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.30, alin.6, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Art.30, alin.7, urmăriţi amendamentul 40, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.30 va avea, cu votul dumneavoastră unanim, alcătuirea rezultată din admiterea amendamentelor.

Art.31, 32, 33, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul cap.III şi art.34 şi 35 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Stimaţi colegi, am parcurs textele proiectelor de lege în întregime. Întrucât este vorba de o lege organică, iar voturile noastre intermediare ne-au demonstrat că nu avem un astfel de cvorum, vom supune votului final această lege la prima şedinţă de vot final care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Vă rog să luaţi, în continuare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind decoraţia "Crucea comemorativă a rezistenţei anticomuniste". Am anunţat vot final, pentru că nu avem cvorum, cum s-a demonstrat la voturile intermediare la prima şedinţă care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Cine este iniţiator la proiectul de lege? Suntem în procedură de urgenţă, rog reprezentanţii Comisiei de cultură, domnule preşedinte Mihai Mălaimare, propuneţi termenii de dezbatere.

Domnul Mihai Mălaimare:

Sărut mâinile! Bună ziua!

Domnule preşedinte, vă propunem 3 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă există vreo luare de cuvânt prealabilă cu privire la acest proiect? Nu există. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi în paralel raportul comisiei şi proiectul de lege şi de ordonanţă.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La articolul unic vă rog să urmăriţi amendamentul 1 al comisiei în raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Urmăriţi, în continuare, pentru buna organizare a materiei, în raport, la pag.7 pct.15. Comisia propune un art.II la proiectul de lege care să aibă conţinutul din amendamentul 15. Dacă sunteţi de acord cu acest amendament? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În consecinţă, se va renumerota proiectul de lege, urmând ca articolul unic să devină art.I cu alcătuirea din amendamentul 1, iar art.II va avea alcătuirea din amendamentul 15, pag.7.

Trecem în continuare la ordonanţă. La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 şi 3, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votate şi aceste articole în unanimitate.

La art.4 vă rog să urmăriţi amendamentul 2 de la pag.1 al raportului comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Votat în unanimitate.

La art.5 din lege, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Numai o clipă. Domnule preşedinte, numai puţin. (Se consultă cu preşedintele comisiei.)

Stimaţi colegi, vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul care nu a făcut precizarea că după art.5 din ordonanţă, pe care l-am votat în unanimitate, mai urmează amendamente înscrise aici la pct.3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 care vizează toate regulamentul anexă. Urmăriţi în consecinţă, în continuare regulamentul anexă.

La art.1 din regulament nu sunt obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.2, vă rog să urmăriţi amendamentele de la pct.3 din raport şi să-mi spuneţi dacă aveţi obiecţiuni. Obiecţiunile vizează alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 3 şi în consecinţă, alin.1 şi 2 vor fi reformulate potrivit celor precizate în amendamentul 3.

La alin.3, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Alin.4 de la art.2 din regulament, urmăriţi vă rog amendamentul 5 de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art.2 din regulament va avea alcătuirea rezultată din votul amendamentelor dat de către dumneavoastră şi art.2 fiind votat în unanimitate.

Art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.4, urmăriţi vă rog amendamentul 6 care se referă la alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.4 din regulament va avea alcătuirea rezultată.

La art.5 din regulament, pentru alin.1 şi 2, comisia nu a avut amendament, dacă aveţi dumneavoastră amendament? Nu. Votate în unanimitate.

Art.5, alin.3, urmăriţi vă rog amendamentul 7, pag.4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.5, alin.4 dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.5 votat în unanimitate potrivit adoptării şi a amendamentului 7.

Art.6, alin.1 dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8 de la pag.4 care dă o nouă alcătuire acestui alineat. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.6, alin.2 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.6, alin.3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.8. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.6, alin.4 şi 5, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.7, urmăriţi vă rog amendamentul 9, pag.5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul. Art.7 va avea alcătuirea rezultată.

La art.8, alin.1, urmăriţi amendamentul 10, pag.5, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin.2 de la art.8 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.8 va avea alcătuirea rezultată.

Art.9, alin.1, Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

La art.9, alin.2 urmăriţi amendamentul 11 de la pag.5 care vizează cele patru litere ale acestui alineat. Dacă aveţi amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 5 şi deci, noua alclătuire a alin.2.

Pentru art.9, alin.3, comisia nu a avut, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.9 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 5.

Art.10 şi 11, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.12, urmăriţi amendamentul 12 de la pag.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.13, 14 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.Votate în unanimitate.

Art.15, urmăriţi vă rog amendamentul 13, pag.6 care vizează ambele alineate. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 13? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După art.15 şi respectiv amendamentul 13, vă rog să urmăriţi amendamentul 14 al comisiei care precizează că planşa cu modelul destinat decoraţiei se înlocuieşte cu planşa anexată. Urmăriţi aşadar, planşa propusă de comisie şi exprimaţi-vă votul cu privire la aceasta.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, am parcurs şi proiectul de lege şi ordonanţa şi anexele. Având în vedere că voturile dumneavoastră anterioare au demonstrat o reducere a prezenţei, vom supune şi acest proiect de lege votului final în prima şedinţă de vot organizată de Comitetul ordinii de zi. V-aş ruga în continuare să-mi permiteţi să-mi exercit alte atribuţiuni şi să preia cuvântul şi conducerea domnul vicepreşedinte Petrescu.

(Preia conducerea şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor domnul vicepreşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii şi Medaliei Naţionale "Serviciul Credincios".

Comisia şi iniţiatorul, vă rog să luaţi loc.

Proiectul de lege cuprinde un articol unic.

Începem cu titlul legii: Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii şi Medaliei Naţionale "Serviciul Credincios".

Sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Ordonanţa Guvernului.

Nu sunt observaţii.

Art.1. Observaţii? Nu sunt.

Art.2. Observaţii? Nu sunt.

Art.3. Observaţii? Nu sunt.

Art.4. Observaţii? Nu sunt.

Art.5. Observaţii? Nu sunt.

Art.6. Observaţii? Nu sunt.

Art.7. Observaţii? Nu sunt.

Art.8. Observaţii? Nu sunt.

Art.9. Observaţii? Nu sunt.

Art.10. Observaţii? Nu sunt.

Art.11. Observaţii? Nu sunt.

Art.12. Observaţii? Nu sunt.

Ordonanţa în integralitate.

Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Regulamentul privind descrierea şi acordarea Ordinului Naţional "Serviciul Credincios".

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne în vot final, cu altă ocazie, într-o şedinţă de vot special.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale "Pentru Merit".

Legea are un articol unic.

Întâi să aprobăm titlul legii: Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale "Pentru Merit".

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanţa. Titlul ordonanţei. Ordonanţă privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale "Pentru Merit".

Acesta este titlul ordonanţei.

Există comentarii? Există observaţii? Nu există.

Nu există nici un amendament.

Art.1. Observaţii? Nu.

Art.2? Observaţii? Nu.

Art.3? Observaţii? Nu.

Art.4? Observaţii? Nu.

Art.5? Observaţii? Nu.

Art.6? Observaţii? Nu.

Art.7? Observaţii? Nu.

Art.8? Observaţii? Nu.

Art.9? Observaţii? Nu.

Art.10? Observaţii? Nu.

Art.11. Observaţii? Nu sunt.

Se consideră adoptată, nefiind observaţii.

Regulamentul pentru conferirea şi descrierea acestui ordin are un număr de 28 articole plus anexa.

Există vreo observaţie la vreunul dintre aceste puncte? Nu.

Este adoptat.

Articolul unic al legii pentru aprobarea ordonanţei.

Sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Va fi votată într-o şedinţă specială de vot.

Urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2000 pentru completarea Anexelor nr.1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale "Pentru Merit" şi a Anexelor nr.1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale "Serviciul Credincios".

Comisia a propus adoptarea în forma prezentată iniţial.

Sunteţi de acord cu titlul legii? Există obiecţii? Nu există.

Ordonanţa de urgenţă. Titlul ordonanţei. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, care are două puncte.

Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II are, de asemenea, două puncte.

Sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Ordonanţa, în integralitate.

Observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Articolul unic al legii.

Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Urmează să fie votată într-o şedinţă specială.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.104/2000 privind Semnul onorific "În Serviciul Armatei" pentru ofiţeri.

Sunt probleme? Vrea să ia cuvântul cineva?

Iniţiatorul? Comisia?

Da. Iniţiatorul.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa privind Semnul onorific "În Serviciul Armatei" pentru ofiţeri, nr. 104/2000, a fost emisă în temeiul dispoziţiilor art.79 din Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României care prevede dezvoltarea dispoziţiilor acestuia printr-o lege şi un regulament pentru fiecare decoraţie.

Decoraţia Semnul onorific "În serviciul armatei" se conferă cadrelor militare care au 15, 20 şi respectiv 25 de activitate în armată şi reprezintă o distincţie care se poate acorda numai cetăţenilor români.

De fapt, prin dispoziţiile actualului proiect se reînnoadă şirul tradiţiei şi Ordinul "Meritul Militar", care a fost instituit pe parcurs, va fi înlocuit cu aceste noi distincţii.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aş arăta că am sesizat o eroare materială în testul ordonanţei, respectiv este vorba de art.8, alin.2, în care se face trimitere la art.2. În realitate, ar trebui trecut acolo art.9 din ordonanţă. Aş dori să găsim o soluţie, pentru a nu perpetua această eroare materială.

Ca urmare, vă adresez respectuos rugămintea de a aproba proiectul de ordonanţă supus dezbaterii dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Reprezentantul comisiei?

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Suntem de acord cu această modificare. Şi noi credem că este vorba de o eroare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun.

Deci, Legea pentru aprobarea ordonanţei Guvernului are un articol unic.

Titlul legii. Sunt observaţii? Nu sunt. Aprobat.

Ordonanţa. Titlul ordonanţei. Observaţii? Nu sunt.

Art.l? Nu sunt observaţii.

Art.2? Nu sunt observaţii.

Art.3? Nu sunt observaţii.

Art.4? Nu sunt observaţii.

Art.5? Nu sunt observaţii.

Art.6? Nu sunt observaţii.

Art.7? Nu sunt observaţii.

Art.8? Nu sunt observaţii.

Art.9? Nu sunt observaţii.

Art.10? Nu sunt observaţii.

Domnul Pavel Abraham (din sală):

Domnule preşedinte, la art.8, alin.2, se face trimiterea la art.9.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

La art.8? Da, bineînţeles. Propunerea dumneavoastr㠖 se face trimiterea la art.9, s-a considerat că este o eroare materială. Comisia a fost de acord. Deci, rămâne în această formă.

Regulamentul pentru conferirea şi descrierea Semnului onorific "În Serviciul Armatei" pentru ofiţeri.

Art.1. Sunt observaţii? Nu sunt.

Art.2-10, sunt observaţii? Nu sunt.

Art.11-14, sunt observaţii? Nu sunt.

Art.15? Nu sunt.

Art.16? Nu sunt.

Art.17? Nu sunt.

Art.18? Nu sunt.

Art.19? Nu sunt.

Vă rog să priviţi anexele în care este imaginea acestor ordine.

Sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

La ordonanţă, în integralitate, sunt observaţii? Nu sunt.

O considerăm adoptată.

Articolul unic al legii.

Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează să fie supusă la vot într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific "În Sserviciul Armatei" pentru maiştri militari şi subofiţeri.

Sunt probleme?

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Pavel Abraham:

Din aceleaşi raţiuni şi în baza aceloraşi argumente, propunem modificarea trimiterii de la art.8, alin.2, şi din această ordonanţă la art.9.

În rest, argumentele pe care le-am utilizat sunt valabile şi pentru aceasta, dat fiind cerinţele imperative ale Legii nr.29 care arată că pentru fiecare distincţie în parte să se iasă cu o lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Comisia? Este de acord.

Titlul legii.

Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul ordonanţei.

Sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei.

Nu sunt observaţii.

Art.2? Nu sunt.

Art.3? Nu sunt observaţii.

Art.4? Nu sunt.

Art.5? Nu sunt.

Art.6? Nu sunt.

Art.7? Nu sunt.

La art.8 există observaţia pe care aţi făcut-o la microfon şi se corectează în sensul dorit de dumneavoastră şi aprobat de comisie.

Art.9. Observaţii? Nu sunt.

Art.10? Nu sunt.

Adoptate.

Ordonanţa are regulament şi anexă.

Dacă la acest regulament există vreo observaţie?

Nu există nici o observaţie la nici unul dintre articole.

Le considerăm adoptate.

Deci, anexa cu regulamentul adoptată.

Ordonanţa, în integralitate.

Observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Articolul unic al legii.

Observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Va fi supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activităţii de asistenţă medicală şi psihologică a persoanelor din transporturi cu atribuţii în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei şi înfiinţarea Casei de Asigurări de Sănătate a Transporturilor.

De data asta este o problemă mai complexă, un proiect mai complex, avem un raport cu nişte propuneri de modificare.

Rog comisia şi iniţiatorul să ia loc pe băncile respective şi-l rog şi pe reprezentantul comisiei sesizate în fond – Comisia pentru sănătate şi familie. Cine este de la această comisie? Da. Domnul academician Ifrim. Vă rog să luaţi loc.

Trebuie ca, în consultare cu membrii comisiei, să ne propuneţi un timp afectat dezbaterii ordonanţei şi luărilor de cuvânt pe articole.

Domnul Mircea Ifrim:

Propun pentru Ordonanţa privind organizarea activităţii de asistenţă medicală în transporturi timp de dezbatere 5 minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru acest timp? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Să trecem la dezbatere.

Titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.I. Sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

În cadrul art.I avem mai multe puncte.

Dacă la pct.1 din art.I există vreo observaţie?

A fost adoptat.

La pct.2, observaţi că în raportul comisiei se propune o modificare la pag.1, pct.1.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

La alin.2 al pct.2 este o propunere de modificare.

Este vreo observaţie? Nu.

Adoptat.

Pct.2, în integralitate.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.3 de la art.I.

Veţi observa că sunt nişte observaţii făcute de comisie.

Dacă este vreo propunere de modificare, sau observaţie? Nu este.

Punctul următor, nr.4.

Sunt nişte propuneri de modificare ale comisiei.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat.

Pct.5 este o modificare propusă în raport, la pag.5, pct.4.

Agreaţi această modificare?

Sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.6.

De asemenea, veţi observa că în raportul comisiei se propune o modificare.

Sunt două alineate modificate de către comisie.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Pct.6 – adoptat în integralitate, în forma modificată de comisie.

Pct.7. Sunt propuse modificări de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.8 – de asemenea, modificări.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.9 – sunt modificări propuse de comisie la alin.1.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Şi la alin.4 al pct.9 sunt propuneri de modificare.

Aveţi obiecţii? Nu.

Adoptat.

La pct.10 – sunt modificări propuse de comisie.

Aveţi obiecţii? Nu.

Adoptat.

Pct.11 – modificări propuse de comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La pct.12, de asemenea, se propune o modificare de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13. În raportul comisiei, la pct.13 chiar se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Ordonanţa de urgenţă are, la rândul ei, nişte propuneri de modificare. Sunt 26 de articole.

La art.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 nu sunt propuneri de modificare.

Sunt obiecţii la vreunul dintre articole?

Nu, nu este nici o obiecţie la nici unul dintre articole.

Adoptate.

Art.12. La lit.d) a art.12, în ordonanţă, în raport, la pag.8 se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Au fost adoptate.

De la art.13 până la art.18, deci art.17 inclusiv, nu sunt modificări propuse de comisii.

Aveţi obiecţii la vreunul dintre aceste articole? Nu există nici o obiecţiune la nici unul dintre articole.

Îl considerăm adoptat pe fiecare în parte.

Art.18. La pag.10 a raportului comisiei, la pct.10 se propune o modificare.

Dacă există vreun comentariu, sau vreo obiecţie? Nu există.

Adoptat.

Art.19. Nu există propuneri de modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La pct.20, în raport, la pag.12, pct.12, există o propunere de modificare din partea comisiei.

Dacă sunteţi de acord cu ea, dacă aveţi obiecţii, comentarii?

Nu sunt obiecţii, comentarii.

Adoptat.

De la art.21 până la art.26, inclusiv, nu sunt făcute propuneri de modificare.

Dacă la vreunul dintre articole există vreun comentariu, vreo obiecţie? Nu există.

Le considerăm pe toate adoptate, pe fiecare în parte.

Ordonanţa, în integralitatea ei.

Dacă sunt obiecţii? Dacă sunt comentarii? Nu.

O considerăm adoptată şi am adoptat şi fiecare articol din lege.

Votul final va fi acordat într-o şedinţă specială.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2001 pentru modificarea Anexei nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/2000 privind statutul personalului didactic.

Aceasta o s-o discutăm în şedinţa de după-amiază, când doamna ministru ne va da nişte explicaţii.

Continuăm cu proiectul Legii pâinii. Au fost sesizate în fond, cu acest proiect, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrii alimentară şi servicii specifice şi Comisia de industrie şi servicii.

Ambele comisii au făcut un raport de respingere a iniţiativei legislative.

Dacă doriţi să vă referiţi la această propunere de respingere? Nu. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi prezinte un punct de vedere? Nu. Atunci supun dumneavoastră respingerea.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

E cineva împotrivă?

Abţineri? Nimeni.

În unanimitate, s-a respins acest proiect de lege.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale, nr.69/1991, republicată.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic văd că este. Se propune, de asemenea, respingerea. Dacă vreţi să justificaţi? Nu. Nu doriţi. Nu are nici ministerul nimic de spus. Grupurile? Nici grupurile nu au nimic de spus. Deci supun votului dumneavoastră respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat această propunere de respingere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2000 privind desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei de către persoane fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Dacă din partea iniţiatorului cineva vrea să spună ceva? Nu doreşte. Comisia, nu doriţi să luaţi cuvântul? Dacă în dezbateri generale cineva vrea să ia cuvântul, văd că nu doreşte nimeni să ia cuvântul. Atunci nişte timpi, poate ne propuneţi, că văd că avem un raport mai consistent, nu e doar adoptare în forma prezentată.

Domnul Liviu Radu Bara:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că este o lege foarte tehnică şi a fost discutată, având în vedere şi avizele pe care le-am obţinut de la comisiile de buget finanţe, am discutat-o şi în comisie destul de mult, inclusiv reprezentanţii geodezilor şi celor care se ocupă de cadastru, eu propun ca timpi de discuţie 20 de minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru timpii propuşi? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Avem un singur articol cu mai multe puncte. La pct.1 al art.1 al legii, vă rog să observaţi la raport pag.5 pct.10, se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 la pag.7 pct.15 se prevede o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. La pct.17 din raport se propun nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5 e nemodificat. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4, la pct.18 al raportului sunt modificări propuse. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5 al raportului. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La ordonanţă, titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt.

Art.3. Există modificare în raport la pag.1 pct.1. Obiecţii nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului II este o propunere de modificare a comisiei. Obiecţii? Nu sunt.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7 la raport pag.2 pct.3 sunt propuse mai multe modificări la fiecare alineat. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat şi art.7.

Art.8. Sunt la pct.4 al raportului comisiei, modificări la cele 4 alineate ale punctului 1. Sunt ceva observaţii, obiecţii, din partea dumneavoastră? Nu. Adoptat.

Art.9. Propunere de modificare la pct.5 al raportului. Sunt obiecţii faţă de această propunere? Adoptat.

Art.10 la pct.6 al raportului, se propune modificare la toate cele 3 alineate. Sunt obiecţii faţă de unul din aceste puncte? Nu. Adoptat întreg art.10.

Art.11 la pct.7 din raport se prevăd... Da, spuneţi la art.11 aveţi propunerea...

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La lit.c), introdusă de comisie, aş propune c¹), să se renunţe la sintagma "şi irevocabilă", întrucât fiind vorba de o hotărâre pronunţată în penal nu se foloseşte sintagma "definitivă şi irevocabilă". Deci propun să se renunţe la sintagma "şi irevocabilă".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia este de acord.

Altcineva? Obiecţii? Nu, deci adoptăm în această formă la care s-a propus modificarea cu care tocmai sunteţi de acord.

Art.12. La pct.8 al raportului s-au făcut propuneri de modificarea? Nu. Atunci este adoptat.

Capitolul III. Titlul Capitolului III. Sunteţi de acord? Da. Nu sunt obiecţii, nu sunt propuneri de modificare. Adoptat.

Art.13 în raport la pct.9, se propune o modificare la alin.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat şi art.13.

Art.14, comisia nu a propus nici o modificare. Dumneavoastră aveţi obiecţii? Aveţi propuneri? Nu. Adoptat şi art.14.

Capitolul IV.Titlul Capitolului IV. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15, alin.3 al art.15 comisia a propus o modificare la pct.11 din raport. Aveţi obiecţii? Nu. Adoptat art.15.

Capitolul V. Titlul Capitolului V. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art.16. Se propune o modificare de către comisie la pct.12 din raport. Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi. Adoptat.

Art.17, de asemenea, sunt propuse nişte modificări, atât la alin.1 cât şi la 2 litere din componenţa alin.1, la pct.13 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt.

La pct.14 al raportului, de asemenea, lit.e) se propune a fi modificată. Sunt obiecţii? Nu sunt. În acest caz art.17 este adoptat.

Art.18, se propun mai multe modificări la pct.16 al raportului care vizează alin.1 şi 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Nu se propune nici o modificare de către comisie. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul IV. Titlul Capitolului IV. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am adoptat toate articolele ordonanţei. Ordonanţa în integralitate. Obiecţii? Adoptată.

Legea, de asemenea, am parcurs toate articolele ei cu modificările propuse de comisie. Urmează ca votul final să fie dat într-o şedinţă specială.

Având în vedere că nu avem reprezentanţii unor ministere, vă propun ca să luăm proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi. În acest caz ar trebui să avem de la Curtea de Conturi pe domnul preşedinte al Curţii de Conturi, dar trebuie să avem şi un reprezentant al Comisiei de muncă şi protecţie socială. Da, este doamna preşedinte a comisiei. Având în vedere că este ordonanţă de urgenţă, în conformitate cu prevederile Regulamentului, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole şi durata totală. Poftiţi, doamna preşedinte.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de o ordonanţă de urgenţă care nu a suscitat discuţii deosebite şi a fost propusă de către comisie să fie adoptată în forma iniţiatorului, vă propunem să fie discutată într-un interval de timp de 5 minute cu luări de cuvânt de un minut.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru acest timp propus de comisie? Da. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat acest timp. Titlul legii? Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat.

Vă rog să priviţi şi anexa. Dacă sunt obiecţii la anexă? Nu sunt. Adoptat. Ordonanţa, în totalitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Art.unic. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Votul final într-o şedinţă specială de vot.

Ne întrunim după pauză la ora 14.

Pauză

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Începem şedinţa de după amiază cu Proiectul de Lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române şi Casei Oamenilor de Ştiinţă de a obţine şi folosi mijloace extrabugetare. Dacă din partea iniţiatorilor vrea cineva să ia cuvântul. Da, poftiţi.

Domnul Mircea Toader:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupul parlamentar al PD susţinem iniţiativa colegilor noştri de la Senat, referitor la modalitatea de obţinere a unor venituri extrabugetare, prin prestarea unor servicii specifice, pentru Editura Academiei, Biblioteca Academiei Române şi Casa Oamenilor de Ştiinţă. Este solicitarea acestor instituţii pentru a putea obţine venituri suplimentare faţă de buget, care să le permită dotarea acestor instituţii cu mijloace fixe, dotări indepenedente şi plata eventuală a unor publicaţii de care au mare nevoie pentru diversitatea activităţii din jur. În concluzie, aş dori să acceptaţi, să aprobaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea comisiei, vă rog. Sunteţi de acord. Deci nu mai faceţi o intervenţie specială.

Din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Observaţii? Propuneri? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Observaţii? Propuneri? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Dacă din partea Comisiei de muncă şi protecţie socială este cineva?

Doamna preşedinte, să începem să discutăm despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2001 pentru modificarea Anexei nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învăţământ şi pentru abrogarea unor dispoziţii din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică.

Urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere, în general, şi în particular.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Comisia vă propune 10 minute dezbateri, luări de poziţii de un minut.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanţa de urgenţă. Titlul ordonanţei. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr.1. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr.2. Sunt observaţii? Nu sunt.

Anexa nr.3. Sunt observaţii? Nu sunt.

Ordonanţa în integralitatea ei. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Art.unic al ordonanţei. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă mulţumesc. Se va supune în integralitate votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru stabilirea condiţiilor privind vârsta de încadrare a asistentului personal al persoanei cu handicap. Se propune respingerea.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia a propus respingerea, deşi propunerea legislativă era perfectă, corectă, întrucât venea să contrazică o prevedere anterioară conform căreia asistentul personal al persoanei cu handicap trebuia să aibă până la 50 de ani, totuşi noi am respins această propunere legislativă întrucât între timp a apărut actul normativ reparatoriu, este o hotărâre de guvern, îmi cer scuze, nu o am la mine. Dosarul, o hotărâre de guvern care a pus de acord această prevedere cu vârsta normală de pensionare din sistemul public.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Iniţiatorul, dacă are ceva de spus? Nu.

Grupurile parlamentare? Nu.

Vă supun votului. Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

A fost respinsă.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului. Da. Se propune respingere, după câte înţeleg, din partea Comisiei de agricultură, sesizată în fond. Dacă cineva vrea să ia cuvântul?

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma reexaminării Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, nr.103, în şedinţa din 7.06.2001, comisia a hotărât respingerea, având în vedere faptul că prevederile respective se regăsesc în iniţiativa legislativă de modificare a Legii nr.103, care a fost aprobată în plenul Camerei Deputaţilor. Vă rog să votaţi respingerea. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă iniţiatorii au ceva de spus? Nu.

Grupurile parlamentare dacă au de făcut vreun comentariu. Nu. Având în vedere că are un caracter organic, această respingere se va supune votului în şedinţa specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole şi instalaţii pentru irigat din producţia internă. Comisia sesizată în fond a propus respingerea. Vă rog, faceţi o motivare.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma reexaminării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine şi utilaje agricole, instalaţii pentru irigat din producţia internă, în şedinţa din 6 iunie 2001, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei ordonanţe, având în vedere faptul că ordonanţa nu mai avea obiect la data respectivă, întrucât a fost abrogată de Ordonanţa de urgenţă nr.40/2001 şi reglementările privind sprijinirea producătorilor agricoli privaţi pentru achiziţionare de utilaje au fost aceste condiţii îmbunătăţite şi sunt cuprinse în cadrul Ordinului nr.97 din 27 martie 2000 emis de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, ordin care funcţionează, aşa cum cunoaştem. Propunem respingerea. Vă mulţumesc.

Iniţiativa are caracter de lege ordinară. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă iniţiatorul are ceva de spus? Nu. Nu are nimic de spus. Grupurile parlamentare dacă au comentarii?

Domnul Valeriu Gheorghe:

Valeriu Gheorghe mă numesc, din partea Grupului PNL.

Aş vrea să fac doar precizarea că, la data respectivă, s-a atras atenţia, Ordonanţa nr. 40 care a anulat Ordonanţa nr.36 şi a demonstrat încă o dată că s-a făcut o greşeală deoarece prin Ordinul nr.97 al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor s-a văzut clar că nu a fost aproape nici un fel de ajutor dat agricultorilor mici şi mijlocii pentru achiziţionare de tractoare şi maşini agricole şi a anulat ordonanţa funcţională pentru una care a blocat achiziţia de tractoare şi maşini agricole pentru micii producători, din cauza lipsei fondurilor, după cum a prevăzut Ministerul Agriculturii în buget asemenea fonduri. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bun. Alte grupuri? Nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Cu o abţinere s-a respins.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi de instalaţii de irigat din producţia internă. Este vorba tot de o respingere.

Vă rog să mai faceţi o motivare scurtă, vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Din aceleaşi considerente, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea Ordonanţei Guvernului nr.132 din 1999.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Fondul este acelaşi. Iniţiatorul nu are nimic de comentat. Grupurile nu au nimic de comentat.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere. S-a respins. Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar, nr.18/1991. Este un raport de respingere.

Din partea Comisiei pentru agricultură, vă rog. O opinie.

Domnul Mihai Nicolescu:

În şedinţa din 30 mai 2001, biroul a trimis către comisie pentru a analiza şi a realiza raportul respectiv. Membrii comisiei au reexaminat propunerile legislative în şedinţa din 6 iunie 2001 şi au propus plenului Camerei respingerea, respingere care a fost menţionată şi cu alte adrese trimise biroului, pentru că această problemă a fost trimisă în 18.08.1998 şi analizată în 21.10.1998 şi a fost respinsă. Şi de data aceasta, comisia şi-a menţinut punctul de vedere, de respingere. Legea nr.1 şi 102 reglementează cele solicitate în propunerile prevăzute. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul nu mai este membru al Parlamentului.

Domnul Mihai Nicolescu:

Are caracter de lege organică.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare au comentarii de făcut? Nu.

Având în vedere că are caracter organic, va fi supusă această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

V-aş propune, având în vedere că e vorba tot de Comisia de agricultură care o avem aici să analizăm proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.113/1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor.

Dacă din partea iniţiatorului are cineva ceva de spus. Nu. N-are nimic de spus.

Din partea comisiei.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Solicităm plenului Camerei retrimiterea la comisie întrucât am primit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor şi în şedinţa de miercuri, la comisie, vom discuta această iniţiativă.

Vă solicităm retrimiterea la comisie.

Mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi de acord cu retrimiterea?

Bine. Se retrimite la comisie.

Dacă avem pe cineva de la Comisia pentru industrii şi servicii. Da.

Atunci trecem la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.25/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie.

Din partea iniţiatorului, luaţi cuvântul? Nu. Nu este cazul.

Preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu adresa nr.14/468 din 30 mai 2001, în conformitate cu prevederile art.81 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Biroul permanent a sesizat Comisia pentru industrii şi servicii cu examinarea în vederea întocmirii unui raport suplimentar la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.25/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au reexaminat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din data de 6 iunie 2001 şi având în vedere că Legea nr.93/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţii a înlocuit textul acestei ordonanţe pe care o abrogă prin art.8, a hotărât să-şi menţină punctul de vedere de respingere a ordonanţei, respectiv, să propună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.25 din 1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţii, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul său de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi votului respingerea acestei ordonanţe.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Mulţumesc.

Grupurile parlamentare nu participă.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Dacă de la Comisia economică este cineva. Este. Atunci, putem trece la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea prevederilor art.25 din Ordonanţa Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, modificată şi aprobată prin Legea nr.90/1998.

Comisia a propus respingerea. Vă rog să motivaţi.

Domnul Dan-Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În martie 1999, Biroul permanent a sesizat în fond Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea prevederilor art.25 din Ordonanţa Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, modificată şi aprobată prin Legea nr.90/1998.

Comisia de atunci a examinat acest proiect în şedinţa din 16 iunie 1999 şi a trimis Biroului permanent al Camerei Raportul nr.222/1999 asupra acestui proiect de lege prin care se propunea ca acesta să fie respins.

Ulterior, cu adresa nr.468 din 30 mai 2001, Biroul permanent a solicitat reexaminarea acestui proiect de lege în vederea întocmirii unui raport suplimentar care se reflecte actualul punct de vedere al comisiei.

Potrivit prevederilor art.57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 7 iunie 2001. În urma examinării proiectului de lege, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a hotărât să menţină punctul de vedere din raportul înaintat în 1999, respectiv de respingere, deoarece prevederile acestui proiect de lege au devenit tardive, ele au fost cuprinse în corpul Legii nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. Şi din acest motiv, comisia îşi menţine propunerea de respingere.

Fac menţiunea că şi în acest caz avem de-a face cu o lege cu caracter ordinar.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă Grupurile parlamentare au ceva comentarii de făcut. Nu.

în această situaţie vă propun aprobarea raportului de respingere.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins proiectul de lege.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal din organele autorităţii judecătoreşti.

Este o ordonanţă de urgenţă, deci, trebuie să ni se prezinte din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială o propunere pentru timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Fiind vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă care nu a suferit modificări în cadrul comisiei şi nu sunt amendametne, vă propunem cinci minute dezbateri totale, un minut de luare de cuvânt.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru aceşti timpi? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii. Comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt observaţii. Adoptat.

Art.1. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al ordonanţei. Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

Ordonanţa este adoptată.

Art.unic al legii. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Rămâne ca votul final să fie dat într-o şedinţă specială de vot.

Tot la această comisie avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.224/2000 pentru modificarea alin.1-3 ale art.37 din Legea Curţii Supreme de Justiţie.

Timpii de dezbatere, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia vă propune aceeaşi timpi: 5 minute total, 1 minut intervenţii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul ordonanţei. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Observaţii? Nu sunt.Adoptat.

Art.II. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.IV. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanţa în integralitate. Observaţii? Comentarii? Adoptat.

Art.unic al legii. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Votul final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.241/2000 privind salarizarea cadrelor militare în activitate care îndeplinesc funcţii în afara Ministerului de Interne în organizaţiile internaţionale care acordă asistenţă de specialitate pe teritoriul României.

Da. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Cu menţiunea, domnule preşedinte, că nu avem raport de respingere, cum este trecut în ordinea de zi, ci un raport de adoptare în forma prezentată.

Vă propunem aceeaşi timpi: 5 minute total şi 1 minut de intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi? Da. Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la ordonanţă. Titlul ordonanţei. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al ordonanţei. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanţa în integralitate. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al proiectului de lege. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Cine este pentru adoptarea proiectului de lege? Da. Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.245/2000 privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici.

Se propune respingerea. Vă rog să faceţi o motivare.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestui proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 245, întrucât ordonanţa mai sus menţionată a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.33 din 2001, ordonanţă care se referă la unele măsuri privind salarizarea funcţionarilor publici şi altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Iniţiatorul are ceva de spus? Nu. E de acord cu această respingere?

Grupurile parlamentare participă la dezbateri? Nu.

Supun la vot respingerea acestei ordonanţe de urgenţă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.257/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaţilor, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă nr.125/2000.

Comisia ne propune respingerea. Vă rog să motivaţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială supune plenului respingerea acestui proiect de ordonanţă de urgenţă, întrucât ordonanţa mai sus menţionată a fost abrogată prin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2001, ordonanţă care se referă la unele măsuri privind salarizarea funcţionarilor publici şi altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi personalului din organele autorităţii judecătoreşti.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă iniţiatorul are ceva de spus. Nu are nimic de spus. E de acord.

Grupurile parlamentare participă la dezbatere, să ne spună un punct de vedere? Nu.

Atunci, înseamnă că toată lumea e de acord cu respingerea.

Supun votului dumneavoastră respingerea acestei ordonanţe de urgenţă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a respins.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.270/2000 privind unele înlesniri acordate la plata obligaţiilor restante ale categoriilor defavorizate ale populaţiei către asociaţiile de proprietari/locatari, în perioada noiembrie 2000-martie 2001.

Văd că şi în această situaţie se propune respingerea.

Vă rugăm motivaţi această respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.270/2000 privind unele înlesniri acordate la plata obligaţiilor restante ale categoriilor defavorizate ale populaţiei către asociaţiile de proprietari şi locatari în perioada noiembrie 2000-martie 2001, în şedinţa din 6 iunie 2001, comisia a hotărât că acesta nu poate fi acceptat şi propune plenului respingerea, întrucât s-a împlinit termenul de aplicabilitate a ordonanţei, aceasta nu a fost aplicată şi mai mult, Guvernul a anunţat măsuri proprii pentru satisfacerea acestei măsuri de protecţie socială.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă iniţiatorul are ceva de spus. Nu are nimic de spus. E de acord cu această propunere de respingere.

Grupurile parlamentare? Există opinii împotriva respingerii? Nu.

Înseamnă că există un consens pentru această respingere.

Supun la vot respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a respins.

Propunerea legislativă pentru acordarea facilităţilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.92/1997 a Guvernului României, aprobată prin Legea nr.241/1998, investitorilor care au contractat utilaje înainte de data promulgării Legii bugetului de stat pe 1999.

Trebuie să vedem punctul de vedere al Comisiei de buget-finanţe.

Poftiţi!

Domnul Neculai Grigoraş:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a luat în dezbatere propunerea legislativă pentru acordarea facilităţilor prevăzute de Ordonanţa nr.92/1997 a Guvernului României, aprobată prin Legea 241/1998, investitorilor ce au contractat utilaje înainte de data promulgării Legii bugetului de stat pe 1999.

Am constatat că, de fapt, prevederile acestei iniţiative legislative se referă la o perioadă expirată şi de aceea nu mai poate fi adoptată.

Pentru aceste motive comisia propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă iniţiatorul are ceva de spus. Nu are nimic de spus. E de acord cu respingerea.

Grupurile parlamentare dacă se înscriu să susţină sau nu această idee. Nu.

Înseamnă că este un consens în ceea ce priveşte respingerea.

Vă supun la vot respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

S-a adoptat propunerea de respingere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/1999 pentru modificarea alin.1 al art.3 din Legea nr.105/1997 pentru soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi a plângerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor.

Comisia pentru buget-finanţe. Văd că şi în acest caz este vorba de respingere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Şi în acest caz, domnule preşedinte, stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a propus respingerea acestei ordonanţe întrucât Legea 105 din 1997 la care se referă această ordonanţă, lege care prevedea soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi a plângerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, această lege a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2001 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.62 din februarie 2001.

Deci, întrucât legea respectivă a fost abrogată, ordonanţa nu mai are ce să mai modifice şi propunem respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă iniţiatorul are ceva de spus. Nu. Este de acord cu respingerea.

Grupurile parlamentare dacă doresc să-şi expună un punct de vedere. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră această propunere de respingere făcută de către comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a votat respingerea.

Încheiem aici lucrările şedinţei noastre de astăzi. Mâine se lucrează în comisii. Ne întâlnim joi într-o şedinţă în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,21.