Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 266. Participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 27 deputaţi, iar 79 sunt absenţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 1 octombrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

3. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Pres㠖 ROMPRES, iniţiată de doamna deputat Mona Muscă.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2001.

4. Propunerea legislativă privind Cooperativele Agricole, iniţiată de un număr de 20 deputaţi PDSR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2001.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietatea asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 şi ale Legii nr. 18/1991, republicată, iniţiată de domnul deputat Ilie Neacşu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2001.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2001 pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind înfiinţarea, funcţionarea şi exploatarea în România a unei staţii de monitorizare a seismelor, semnat la Baza Aeriană Patrick, Florida – SUA la 28 septembrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2001 pentru aprobarea Scrisorii de Înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001, adoptat de Senat în procedură de urgenţă, în şedinţa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea secţiunii Craiova-Drobeta Turnu Severin a drumului naţional DN 6 (faza I a proiectului Craiova-Lugoj), România, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureşti la 2 aprilie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului comercial de cooperare economică şi de plăţi dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, semnat la Bucureşti la 19 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

11. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi alimentare în România, adoptat de Senat în şedinţa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembire 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura REAbilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi constituirea unei staţii de epurare a apelor uzate în Municipiul Brăila, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare în anul şcolar 2001 – 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2000 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanţare PHARE RO 9916 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la cel de-al cincilea Program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, semnat la Bucureşti la 27 iulie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitr la Programul PHARE 2000 de cooperare transfrontalieră dintre România şi Ungaria – RO 0003, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2001 pentru ratificarea Memorandumulu de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind participarea României la programele comunitare LEONARDO DA VINCI II, SOCRATES II, Youth for Europe şi la Al cincilea program cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice – RO 0001, semnat la Bucureşti la 27 iulie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2001 pentru ratificarea Memorandumulu ide finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare: LIFE III, Al cincilea program cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, Fiscalis Leonardo Da Vinci II, Socrates II, Youth şi Cultura 2000 – RO 0011, semnat la Bucureşti la 21 decembrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare: Întreprinderi mici şi mjilocii, Egalitatea şanselor între femei şi bărbaţi, SAVE II, Prevenirea SIDA şi a altor câteva boli contagioase – RO 0009, semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2000-RO 0002 de cooperare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2000 (RO 004-RO 007), semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 54/2001 pentru anexa nr. 4 la Memorandumul de înţelegere privind Programul de cooperare economică, Programul PSO pentru aderare şi Programul MATRA pentru aderare dintre Guvernul României şi Guvernul Olandei pentru anii 2001-2003, semnat la Bucureşti la 23 martie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale PENTRU MERIT.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 pentru reinstituirea Ordinului Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2000 pentru completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind restituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit şi a anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios.

- Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă.

- Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investiţiilor străine în România.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2001 privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferenţelor de tarif la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare furnizate de Regia Autonomă a Apei Valea Jiului, beneficiarea împrumutului extern acordat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru Proiectul privind alimentarea cu apă şi protecţia mediului în Valea Jiului.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar majoritar.

- Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finanţare a cheltuielilor pentru întreţinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului şi pentru trecerea la turma de bază a cabalinerilor necesare pentru împrospătarea acesteia.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2001 privind scutirea temporară de la plata taxelor vamale a unor cantităţi de gaze naturale provenite din import.

- Legea pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă.

- Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 74/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

- Legea pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române şi Casei Oamenilor de Ştiinţă de a obţine şi folosi mijloace extrabugetare.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor bunuri importate şi servicii efectuate de prestatori cu sediul în străinătate, necesare în vederea înzestrării Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea şi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974.

- Legea privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa – S.A. pentru finanţarea Proiectului privind mediul şi infrastructura în Portul Constanţa, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.

- Legea privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţională a Drumurilor pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.

- Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Japoneză pentru cooperare internaţională privind Proiectul de reabilitare a căii ferate Bucureşti – Constanţa, semnat la Bucureşti la 30 martie 2001.

- Legea privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Căi Ferate "CFR"- S.A., pentru finanţarea Proiectului de modernizare a căilor ferate, etapa a II-a, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/1999 privind alocarea în anul 1999 a sumei de 50 miliarde lei Serviciului de Informaţii Externe.

- Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi reorganizarea activităţilor de protecţie a copilului.

- Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2000 privind unele măsuri de restructurare a activităţii regiilor autonome prin vânzarea unor active aflate în patrimoniul acestora.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaţiei Atletismului Românesc (Fundaţia Română de Atletism).

- Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 233/2000 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli privaţi pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, instalaţii pentru irigat, cu plata în produse agricole.

- Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 285/2000 privind structurile multiculturale ale Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Poftiţi, aveţi vreo problemă?

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Revin cu o problemă de care ne izbim în fiecare luni, şi anume: la şedinţa de grup de luni de la ora 14,00 care urmează să stabilească poziţia grupului pentru ordinea de zi pe care o găsim în casete, două trei ordini de zi, diferite între ele, nu ştim care este cea din urmă, care este cea exactă, dacă m-am uitat pe site-ul Camerei Deputaţilor acolo este altă ordine de zi şi până la urmă activitatea grupurilor parlamentare este pusă sub semnul întrebării pentru că nu ştii care este, de fapt, ordinea de zi pe care urmează să lucreze Camera Deputaţilor.

Săptămâna trecută a avut loc, miercuri, o singură şedinţă a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor care, conform Regulamentului, propune Comitetului ordinii de zi o ordine de zi şi o singură şedinţă a Comitetului ordinii de zi care a aprobat acest lucru.

Am primit la casete o ordine de zi, cu data de 19, şi o altă ordine de zi, tot cu data de 19 care spun: "înlocuieşte forma distribuită anterior".

Dacă există o singură şedinţă, cum poate să fie o formă modificată, faţă de ce? Deci, acolo scrie: "aprobată în data de 19.09.2001", după care apare azi dimineaţă la casete, sau vineri după-masă, nu mai are nici o importanţă, o formă care o înlocuieşte pe cealaltă. Cine a modificat-o sau cine a dat-o pe cealaltă care nu era modificată? Care este cea valabilă şi aşa mai departe?

vă spun că aceste lucruri par minore, dar pot duce la probleme în stabilirea modului în care un grup parlamentar se manifestă în Camera Deputaţilor. Or, nu este normal, atunci când există o singură şedinţă a Comitetului ordinii de zi, conform Regulamentului, singurul organism care poate aproba o ordine de zi, să apară astfel de proceduri. Iar, încă o dată, pe site-ul Parlamentului, vineri, m-am uitat, era o ordine de zi, astăzi era alta, care oricum diferă de cea pe care o avem la casetă. Nu se poate să existe această debandadă şi dacă nu putem să o rezolvăm, înseamnă că cineva vrea să împiedice buna desfăşurare a lucrărilor Camerei Deputaţilor.

Vă rog foarte mult să se ia această chestiune în discuţia Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi, să stabilim cum se poate face ca să existe ordine în acest domeniu care poate avea implicaţii asupra modului de funcţionare a Camerei Deputaţilor şi a grupurilor parlamentare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este o problemă care trebuie clarificată, evident, şi dumneavoastră sunteţi membru în Comitetul ordinii de zi; eu nu sunt în Comitetul ordinii de zi, că nu sunt lider de grup. Dar problema pe care dumneavoastră o ştiţi, probabil, este aceea că şi Biroul permanent a propus şi dumneavoastră, membrii Comitetului ordinei de zi aţi aprobat, am înţeles, că orice raport care vine de la comisii, între timp, şi se referă la ratificarea unor acorduri internaţionale, convenţii, automat rapoartele comisiilor de mediere să intre cu prioritate pe ordinea de zi, în primele locuri.

Dacă în urma discuţiilor pe care le veţi avea în următoarea şedinţă a Comitetului ordinii de zi, pentru a nu se crea o asemenea problemă, dumneavoastră nu veţi mai aproba înscrierea cu prioritate a acestor rapoarte privind ratificarea unor acorduri care evident că modifică ordinea de zi şi ne trezim cu altă ordine de zi, atunci, probabil că se va rezolva şi această problemă. Dar, repet, este o problemă care ţine de Comitetul ordinii de zi şi eu, Petrescu Ovidiu, membru şi eu în Biroul permanent, vă rog să o rezolvaţi în Comitetul ordinii de zi.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic. Este o problemă care ţine de stafful tehnic, care nu este supus Comitetului ordinii de zi. unu la mână.

Doi la mână. În această ordine de zi pe care o avem există deosebiri nu numai la introducerea eventuală, care eu nu ştiu să existe o aprobare de facto, dar preluăm de bun ceea ce spuneţi dumneavoastră, există deosebiri în ordinea proiectelor de lege.

Deci, ceea ce spuneţi dumneavoastră ar fi fost valabil dacă lucrurile ar fi fost aşa. Nu Comitetul ordinii de zi tipăreşte aceste ordini de zi, ci stafful tehnic, care este subordonat Biroului permanent. De aceea am făcut cererea către dumneavoastră, ca reprezentant al Biroului permanent, şi vă spun încă o dată, în interiorul acestor ordini de zi sunt diferenţe, inclusiv în ordinea proiectelor de lege care erau oricum pe ordinea de zi. Şi atunci, dacă vreţi să discutăm, poate îmi pun întrebarea: există altcineva care modifică voinţa Parlamentului, pentru că până la urmă Comitetul ordinii de zi reprezintă voinţa grupurilor parlamentare. Şi atunci, dacă vreţi, discutăm o chestiune mai gravă. Dar eu am spus că este o chestiune care, vă rog frumos să o ridicaţi cum o să o ridicăm şi la Comitetul ordinii de zi, eventual să avem o discuţie împreună, dar acest lucru nu se poate ca să continue aşa.

Deci, a fost o singură şedinţă a Comitetului ordinii de zi care a stabilit o ordine de zi definitivă, una singură, de atunci nu a mai fost nici o şedinţă. De miercuri după-masă nu a mai fost nici o întâlnire a Comitetului ordinii de zi.

repet, nu este problema Comitetului ordinii de zi, este o problemă a celor care distribuie astfel de materiale, care le tipăresc şi care ne pun la dispoziţie şi este în subordinea Biroului permanent, îmi pare rău.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu iau de bun ce spuneţi dumneavoastră, deşi nu am verificat că sunt şi alte modificări decât cele care sunt aprobate de dumneavoastră. Dar, repet, vă veţi întâlni cu preşedintele Camerei Deputaţilor la şedinţa Comitetului ordinii de zi şi puneţi această problemă.

Intrăm în dezbaterea proiectelor de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională pentru securitatea containerelor, încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Poftiţi.

Domnul Dan Banciu (MLPTL):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţara noastră a aderat în 1975 la Convenţia din 1972, respectiv Convenţia Internaţională pentru securitatea containerelor, încheiată la Geneva.

Această convenţie privea examinarea în timpul fabricaţiei, încercare, inspectare, aprobare pentru securitate, întreţinere şi controlul containerelor folosite pentru transportul internaţional, exceptând transporturile aeriene.

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este autoritatea de stat responsabilă cu aplicarea prevederilor convenţiei.

Această convenţie a fost modificată de-a lungul anilor, de fapt, amendamendată, în 1981, 1983, 1991, 1993. România nu a avut până acum obiecţii la aceste amendamente. Vreau să nuanţez că, în 1993, modificările s-au referit în principal la marcajele de pe plăcuţa pentru aprobarea de securitate aplicată noilor containere sau unor prevederi la regulile pentru securitatea constructivă.

Menţionăm că pe plan naţional nu există acte normative pentru acceptarea explicită a acestor modificări. Din această cauză, s-a întocmit proiectul alăturat, pe care vi l-am supus şi vă rugăm să fiţi de acord să-l aprobaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Poftiţi.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a fost sesizată cu acest proiect de lege în 4 septembrie 2001. Proiectul de lege are drept scop acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională, ratificată de România prin Decretul nr. 92/1975.

Amendamentele se referă la aspecte tehnice, în legătură cu examinarea continuă a containerelor, acceptarea containerelor modificate, securitatea constructivă şi proceduri de încercare a containerelor.

Comisia, în şedinţa din 12 septembrie, a avizat în mod favorabil, cu amendamente, acest proiect de lege şi vă explic şi la ce se referă avizarea cu amendamente. Consiliul Legislativ a făcut o precizare, vizavi de amendarea acestor convenţii, şi anume, că un amendament la un acord internaţional reprezintă, de fapt, o nouă înţelegere internaţională, care trebuie convenită de ambele părţi, deoarece in acest fel se aduc modificări sau completări la acordul convenit iniţial. Aşa că, comisia, la art. 9 şi 11 a intervenit, abrogând aceste articole, care dădeau competenţe unui minister de resort.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 4 Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 5. Sunt obiecţii?

Vedeţi la poz. 9 din raportul comisiei, se propune abrogarea alin. 2. Deci, art. 5, cu această modificare propusă de comisie.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 6. Comisia propune abrogarea. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată această variantă a comisiei.

Art. 7. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Anexa nr. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Anexa nr. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Anexa nr. 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr. 4. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Nu mai avem alte anexe, am parcurs toată ordonanţa.

Acum, legea.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra, la 5 aprilie 1996, adoptate la Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.784 (19) la Londra, la 23 noiembrie 1995.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva? Poftiţi.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din 1965, România este membră a Organizaţiei Maritime Internaţionale, iar din 1971, prin aderare, la Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare. Convenţia conţine prevederi referitoare la stabilirea limitelor maxime până la care se pot încărca navele maritime, în raport cu structura, tipul, caracteristici şi în funcţie de regiuni geografice şi perioade sezoniere indicate în anexe.

Prin rezoluţii ulterioare, respectiv, cea de care discutăm azi, Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale a adoptat amendamente la convenţia amintită, prin care s-a delimitat cu mai multă exactitate zona regiunii tropicale din Pacificul de Sud, din largul coastei Australiei. Aceste amendamente au avut la bază informaţii meteorologice justificate, contribuind la siguranţa circulaţiei.

Ca urmare, s-a elaborat prezenta ordonanţă, pe care v-o supunem aprobării. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei?

Domnul Antal Istvan:

Comisia pentru industrii şi servicii a dezbătut în 12 septembrie anul curent, propunerea legislativă şi a aprobat-o favorabil, în forma propusă de Guvern, cu o modificare a conţinutului articolului unic privind aprobarea ordonanţei. Şi anume, aşa cum ne-am înţeles în şedinţele trecute, se scoate sintagma: "Adoptat în temeiul art. 1 pct. 1 poz. 30 din Legea privind abilitarea Guvernului", pentru că nu-şi avea locul acolo. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Dacă are cineva obiecţii, să spună! Nu sunt obiecţii. Adoptat. Deci, cu modificarea aceea, propusă de comisie.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Se va supune în integralitate la vot într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiată la Londra, la 20 octombrie 1972.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Dan Banciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din 1974, România a aderat la Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare. Perfecţionarea regulilor prevăzute în regulament se face prin adoptarea unor amendamente.

Art. 6 din convenţia stipulează că intrarea în vigoare pe plan internaţional se face în mod tacit, însemnând că la data adoptării unui amendament se hotărăşte că respectivul amendament va intra în vigoare la o dată specificată în rezoluţia de adoptare a amendamentului. De la data aderării şi până în prezent, această convenţie a fost amendată în mai multe rânduri, prin mai multe rezoluţii.

Pentru aceste amendamente nu există încă acte normative interne, de acceptare explicită, deşi, în conformitate cu dispoziţiile convenţiei, părţile contractante se angajau să dea efect prevederilor acesteia şi să se adopte pe plan naţional instrumentele legislative necesare. Ţinând cont de acest lucru, a fost elaborată prezenta ordonanţă, pe care v-o prezentăm şi vă rugăm să o aprobaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei?

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege are drept scop acceptarea unor amendamente la o convenţie deosebit de importantă în domeniul navigaţiei maritime. România este membră a Organizaţiei Maritime Internaţionale din 1965.

Ca atare, comisia a aprobat fără modificări proiectul de lege în forma propusă de Guvern. Procedând la fel ca şi cu convenţia cealaltă, din articolul unic am scos sintagma care se referea la abilitarea Guvernului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 5. Sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Sunt şi anexele respective, care reprezintă textul acordului.

Deci, am parcurs ordonanţa.

Legea. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune la vot în integralitate într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2001 pentru acceptarea Codului internaţional pentru transportul în siguranţă al cerealelor în vrac - (Codul internaţional pentru cereale), adoptat prin Rezoluţia MSC 23 (59) a Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra, la 23 mai 1991.

Iniţiatorul?

Domnul Dan Banciu:

Rezoluţia aceasta 23(59), adoptată în 1991 de către Organizaţia Maritimă Internaţională, denumită şi "Codul internaţional pentru transportul în siguranţă al cerealelor în vrac", a intrat în vigoare în 1994. Codul stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească navele maritime comerciale care execută voiaje internaţionale şi care transportă cereale în vrac.

În virtutea amendamentelor la Convenţia SOLA '74, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională şi acceptate de România prin Ordonanţa nr. 127/2000, prevederile acestui Cod au caracter obligatoriu. Ţările membre ale Uniunii Europene au acceptat şi practică prevederile Codului, atât la construcţia echipamentelor navei, cât şi în exercitarea controlului statului portului la care sunt supuse navele care ajung în porturile Uniunii Europene.

Pentru aceasta, a fost întocmit proiectul de lege alăturat, pentru aprobarea ordonanţei şi acceptarea Codului internaţional pentru transportul în siguranţă al cerealelor în vrac. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog?

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 31 şi în şedinţa din 12 septembrie a hotărât, cu majoritate de voturi, avizarea proiectului de lege în forma propusă de Guvern, cu modificarea conţinutului articolului unic privind aprobarea ordonanţei.

Ţin să vă informez, doamnelor şi domnilor colegi, că la poz. 4, în raport, comisia o să aibă o intervenţie, pentru că în timpul dezbaterilor s-a sesizat faptul că un articol din cod este tradus greşit. Ca atare, am solicitat punctul de vedere din partea ministerului de resort şi am primit textul corect şi precis.

Şi am dori să introducem acest demers în acest articol, în aşa fel ca să apară din nou în Monitorul Oficial, de data aceasta, o traducere corectă. Pentru că este vorba de "autorizaţia" navelor care transportă cereale. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu v-aş ruga, totuşi, să precizaţi încă de acum textul corect.

Da, poftiţi, ca să-l citiţi. Este în textul acordului şi nu într-un articol al ordonanţei, deci, îl precizăm acolo, la ce poziţie este textul corect, ca să rămână, şi restul să meargă fluent.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În raportul pe care noi l-am înaintat Camerei pentru aprobare, la poz. 4, art. 1, se spune: "Se acceptă Codul internaţional".

De data aceasta, acceptarea acestui Cod internaţional nu va fi necondiţionată. Noi, în final, va trebui să introducem, la poz. 4: "Cu modificările aduse". În sensul că, la art. 3 alin. 3¹ din Secţiunea A, traducerea iniţială a fost, să spunem, greşit realizată, ceea ce a schimbat sensul acestei reglementări. Şi, după ce s-a făcut observaţia, timpul a trecut, sigur, noi am căpătat acum această traducere corectă, sub semnătura Autorităţii, şi desigur că va trebui să introducem textul tradus, aşa cum este el în mod real. Care schimbă puţin şi sensul acestei reglementări.

Reprezentantul iniţiatorului, aici de faţă, din partea Ministerului Transporturilor, şi-a însuşit această observaţie şi sigur că nu vor fi probleme.

În consecinţă, la poz. 5 din raport, va trebui să introducem un articol nou, 1¹, în care să spunem că: "Textul de la art. 3 alin. 3¹ se modifică după cum urmează:" Textul modificat este următorul: "Oricare navă ce urmează a fi încărcată în conformitate cu regulile prezentului cod, trebuie să deţină o autorizaţie eliberată, fie de către Administraţie sau de o organizaţie recunoscută de acesta, fie de un alt Guvern contractant, în numele Administraţiei. Această autorizaţie trebuie acceptată ca o dovadă a faptului că nava satisface cerinţele prezintelor reguli".

Acest text, domnule preşedinte, o să-l punem la dispoziţia şi a Compartimentului tehnic-legislativ şi îl vom înainta ca un addendum la acest raport.

Vă rog, dacă sunteţi amabil, să supuneţi aprobării Camerei această modificare a textului respectiv.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Se abţine cineva? Nu sunt abţineri.

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Aţi văzut modificarea propusă, deci, aceea a fost deja votată şi, cu aceasta, conţinutul acordului, în integralitate.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Mulţumesc. V-a fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea Anexei nr.III amendată şi a unor amendamente la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave modificată prin Protocolul încheiat la Londra, la 18 februarie 1978 (MARPOL 73/78).

Din partea iniţiatorului?

Domnul Dan Banciu:

Una din principalele convenţii adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională este Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată printr-un protocol încheiat la Londra, în februarie 1978, denumit prescurtat MARPOL 73/78. Scopul major al acestei convenţii este specificarea regulilor, normelor pentru construcţie, a echipamentului şi operării navelor comerciale maritime din punct de vedere al prevenirii poluării mediului înconjurător.

De la data aderării României la convenţie şi până în prezent, aceasta a fost amendată în mai mulţi ani: 1992, 1994, 1995, 1996, 1999 şi 2000, care au intrat în vigoare în sistemul de regim tacit de acceptare. În România nu există, însă, acte normative interne de acceptare explicită, deci, luându-se în considerare necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu Convenţia internaţională MARPOL şi ţinând cont de necesitările legislative, se impune includerea în legislaţia internă a respectivelor amendamente.

Drept pentru care a fost elaborată prezenta ordonanţă, pe care vă rugăm să o supuneţi spre aprobare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia, vă rog.

Domnul Antal Istvan:

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu acest proiect de lege în 4 septembrie 2001 şi în şedinţa din 12 septembrie l-a avizat favorabil în forma propusă de Guvern, cu modificarea conţinutului articolului unic privind aprobarea ordonanţei.

Ţin să menţionez, totuşi, că Anexa III la convenţie, care se referă la reguli privind prevenirea poluării cu substanţe dăunătoare transportate pe mare sub formă ambalată a fost deja acceptată până în prezent de 91 de stat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Să trecem la ordonanţă.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Da, poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

În această formulare există o redundanţă, după opinia mea, în sensul că avem: "Anexa III amendată şi a unor amendamente la Convenţia ş.a.m.d.".

Eu vă propun, întrucât amendamentul înseamnă modificare şi completare, ca această formulare .să aibă următorul conţinut: "Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea Anexei III modificată şi completată şi a unor amendamente la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării produse de către nave".

În felul acesta, consider că este mai clară exprimarea acestui titlu. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul?

Domnul Dan Banciu:

Sigur că din punct de vedere explicit propunerea domnului deputat este justificată. Aş ţine să subliniez că, de fapt, noi, în momentul de faţă, acceptăm nişte convenţii internaţionale, unde, sigur, traducerea în româneşte nu sună întotdeauna "foarte româneşte", dar trebuie să sune ca titlul convenţiei respective, ce propune convenţia respectivă.

Sigur, pare mai greoi în româneşte, dar e o formă, nu putem să aprobăm altceva decât convenţia în sine. Da, o putem face să sune mai "româneşte", dar...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi pentru sau împotrivă? Spuneţi-mi clar!

Domnul Dan Banciu:

De principiu, n-am merge pe modificare...

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Noi nu modificăm convenţiile şi nici eu! Le facem numai să sune româneşte!

Domnul Dan Banciu:

Poate să fie modificată, nu schimbă pe fond esenţa acestei ordonanţe...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia? Poate dumneavoastră sunteţi mai clar.

Domnul Antal Istvan:

Noi susţinem acelaşi lucru cu iniţiatorul. Având în vedere faptul că apare în toate documentele aşa tradusă, cum este (într-adevăr, ar suna mai bine textul cum spune domnul Brudaşca), noi trebuie să ne menţinem această formulare. Ca atare, Compartimentul legislativ, probabil, va mai discuta această problemă.

De data aceasta, nu putem să fim de acord cu modificarea. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, comisia nu este de acord; Executivul are nişte ezitări...

Cine este pentru modificarea propusă de domnul Brudaşca? Număraţi-i! 30 voturi pentru.

Voturi contra? 69 voturi contra.

Abţineri? 1 abţinere.

Propunerea nu a întrunit majoritatea celor prezenţi.

Titlul, în forma din ordonanţă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 30.

Abţineri? 1 abţinere.

S-a adoptat textul.

La art. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să adoptăm şi anexele, care reprezintă textul amendamentelor şi al anexei.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, cu modificările propuse de comisie. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenţia privind Organizaţia Europeană de Telecomunicaţii prin Satelit EUTELSAT, adoptate la cea de-a 26-a sesiune a Adunării părţilor, Cardiff, mai 1999.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva.

Poftiţi. Prezentaţi-vă.

Domnul Dinu Malacopol:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Dinu Malacopol, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei.

România este membră a Organizaţiei europene EUTELSAT pentru telecomunicaţii şi, în această calitate, a participat şi participă la sesiunile anuale ale membrilor acestei organizaţii. În aceste condiţii, documentele acestor sesiuni sunt supuse ratificării parlamentelor ţărilor membre din Convenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, cine doreşte să ia cuvântul.

Doamna Mihaela Ionescu:

Comisia propune să se adopte forma adoptată la Guvern.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu doreşte.

Titlul ordonanţei.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

O singură observaţie: nu se justifică virgula după EUTELSAT, întrucât restul textului nu are înţeles de sine stătător şi poziţionarea sa în altă parte a titlului nu conduce la un sens logic. Prin urmare, propun să se elimine această virgulă şi textul să curgă, în felul acesta, da capo al fine. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Se vor face modificările respective.

Titlul ordonanţei, fără virgulă.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, observaţi că în raport este propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.40/2001 pentru ratificarea amendamentelelor la Acordul privind Organizaţia Internaţională de Telecomunicaţii prin Sateliţi INTELSAT, adoptate la cea de-a 25-a sesiune a Adunării părţilor, Washington, noiembrie 2000.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Dinu Malacopol:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Situaţia este perfect similară. Este vorba de o altă organizaţie internaţională care se ocupă tot de telecomunicaţii. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia.

Doamna Mihaela Ionescu:

Situaţie similară şi în cazul acestei ordonanţe. Comisia adoptă forma de la Guvern. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles.

Titlul ordonanţei.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Aceeaşi observaţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cu virgula, da. Deci fără virgulă.

Alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, cu modificarea propusă în raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului, integral, într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/2001 pentru ratificarea amendamentelelor la Convenţia privind Organizaţia Internaţională de Telecomunicaţii Marine prin Sateliţi INMARSAT, adoptate la cea de-a 12-a sesiune a Adunării părţilor, Londra, aprilie 1998.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Este situaţie similară, nu mai doreşte.

Comisia doreşte? Da, doreşte.

Poftiţi.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia a examinat acest proiect de lege în data de 4 septembrie 2001 şi a hotărât să fie supus plenului, spre dezbatere şi adoptare, în forma prezentată de Guvern.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare dacă doresc să participe la dezbateri. Nu doresc să participe.

Trecem la proiect.

Titlul ordonanţei, fără virgulă.

Alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, cu modificarea propusă în raport la pct.1.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune, în integralitate, votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/2001 pentru ratificarea instrumentului de amendare a Constituţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, şi a instrumentului de amendare a Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998.

Dacă iniţiatorul doreşte.

Poftiţi.

Domnul Dinu Malacopol:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

România este membră a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. Prin cele două întâlniri de la Minneapolis şi de la Kyoto, s-au adus amendamente care nu afectează din nici un punct de vedere poziţia ţărilor membre şi, prin aceasta, Parlamentul României este solicitat să ratifice aceste instrumente.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/2001 pentru ratificarea instrumentului de amendare a Constituţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, şi a instrumentului de amendare a Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998, în şedinţa din data de 5 septembrie 2001, comisia a hotărât ca propunerea legislativă să fie dezbătută şi adoptată de plenul Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Guvern.

Facem menţiunea că, prin obiectul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Titlul ordonanţei.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am sentimentul că este o scăpare a personalului tehnic, întrucât apare localitatea Kyoto în două grafii. Cea bună este "Kyoto", şi propun, pentru respectarea adevărului acestei denumiri recunoscute internaţional, să se opereze modificarea şi în rândul al treilea, unde apare pentru prima dată această denumire.

Aceasta este singura observaţie, de corectare tehnică.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Da, vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, cu modificarea propusă în raport.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează să fie supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de pre-aderare pentru măsura "extinderea staţiei de epurare a apelor uzate Dănuţoni, etapa de tratare biologică, Valea Jiului, România", semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 şi la 13 mai 2001.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi.

Domnul Andrei Popescu:

Mă numesc Andrei Popescu, sunt secretar de stat cu problemele de armonizare legislativă şi relaţiile cu Parlamentul.

Sunt onorat astăzi să susţin, în faţa dumneavoastră, trei memorandumuri de finanţare, făcând toate parte din suita de memorandumuri de finanţare ce se regrupează în programul ISPA.

După cum vă este cunoscut, acest program a fost instituit în 1997. România este printre ţările care valorifică cu bune rezultate acest program. Comisia Europeană, în lunile iulie, octombrie, noiembrie 2000 şi aprilie 2001, a aprobat pentru România cinci măsuri în domeniul infrastructurii transport şi nouă măsuri în domeniul infrastructurii de mediu.

Această măsură, supusă aprobării dumneavoastră în forma aprobată de către Senat, se referă la extinderea staţiei de tratare. Ea are un cost total de 9.680.000 de EURO, finanţarea ISPA reprezentând 7.260.000 EURO, iar cofinanţarea, asigurată de Guvernul României, este de 2.420.000 EURO. Având în vedere că sunt fonduri nerambursabile şi că răspund unor necesităţi obiective, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumim.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2001 şi a hotărât ca acesta să fie supus, spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează textul memorandumului.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Aveţi o intervenţie la titlu. Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

În cuprinsul materialului pe care l-am primit, localitatea la care se referă această investiţie apare sub două forme: Dănuţoi şi Dănuţoni.

Eu aş dori ca iniţiatorul, şi comisia, să se pronunţe care este numele adevărat al acestei localităţi. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, sigură că da.

Poftiţi, iniţiatorul, ca să ne spună cum se numeşte de fapt localitatea aceasta.

Domnul Andrei Popescu:

Domnule preşedinte,

Sunt luat prin surprindere. Pentru mine este clar că, aşa cum este scris în proiectul de ordonanţă, este varianta corectă. Nu am în faţă harta, spre a spune cu exactitate. De altfel, această localitate a fost propusă de către Ministerul Mediului. Îngăduiţi-mi să verificăm încă o dată. Dar, în orice caz, vă rog să reţineţi că, atunci când am făcut ordonanţa, noi am utilizat termenul exact. Nu sunt din zona respectivă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Trebuie verificat, bineînţeles, dar ni se spune de un deputat din judeţul respectiv că este Dănuţoni.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind Asistenţa Financiară Rambursabilă acordată prin instrumentul de politici structurale de pre-aderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă şi a celui al apelor uzate, în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi", semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 13 mai 2001.

Din partea iniţiatorului, poftiţi.

Domnul Andrei Popescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este vorba tot de o măsură selectată de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în strategia ISPA Mediu. Costul total al proiectului este de 51 milioane de EURO, finanţate prin ISPA 38 de milioane, dar cofinanţarea, asigurată printr-un împrumut de la Banca Europeană de Reconstrucţie, de 12.844.000 EURO.

Vă rugăm să ne acordaţi votul dumneavoastră favorabil.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Neculai Grigoraş:

Şi în cazul Ordonanţei Guvernului nr.16/2001, şi respectiv a proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe, comisia a hotărât ca el să fie supus, spre dezbatere şi aprobare, în forma prezentată de Senat.

Este, de asemenea, o lege ordinară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunt participări la dezbateri.

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este adevărat, este un pas extraordinar acesta, de a obţine finanţarea, mai ales în condiţiile în care ea nu este rambursabilă pentru realizarea unui proiect de importanţă deosebită pentru ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor acestui important municipiu moldav.

Ca şi în cazul precedent, ca şi în cazul ce urmează, urmează a fi supus atenţiei celor participanţi la şedinţă.

Felicit pe cei care au luat o asemenea iniţiativă, dar nu pot, în acelaşi timp, să nu observ că există o anumită întârziere din partea forurilor competente, inclusiv a ministerului reprezentat aici de domnul ministru secretar de stat, în ceea ce priveşte reacţia faţă de solicitări din partea altor judeţe pentru proiecte în acelaşi domeniu. Mă refer aici, în mod concret, la situaţia municipiului Cluj Napoca, pentru care s-au făcut toate demersurile necesare în vederea obţinerii confinanţării pentru o rampă ecologică, de asemenea obiectiv de importanţă deosebită pentru mediul ambiant din acest municipiu.

Profit de faptul că există această deschidere pozitivă pentru obţinerea de finanţări la proiectele respective, şi bănuiesc că şi la altele, pentru a ruga forurile competente, inclusiv Ministerul Integrării Europene, să urgenteze demersurile, pentru ca şi municipiului Cluj Napoca din Transilvania, nu numai din Moldova, Oltenia sau din alte zone, să i se asigure sprijinul necesar materializării politicii sale în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Titul ordonanţei.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează să fie supus integral votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobare Ordonanţei Guvernului nr.23/2001 pentru ratificarea Memorandului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul de politici structurale de pre-aderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi furnizarea de facilităţi pentru epurarea apelor uzate din municipiul Craiova, pentru protecţia fluviului Dunărea, în România", semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 13 mai 2001.

Din partea iniţiatorului, dacă doriţi să luaţi cuvântul.

Poftiţi.

Domnul Andrei Popescu:

Solicităm din nou votul dumneavoastră favorabil. Se înscrie în acelaşi cadru.

Aş vrea doar să vă relev faptul că acest proiect reprezintă 70.578.000 EURO, finanţarea ISPA 52.783.000 EURO, iar cofinanţarea, asigurată printr-un acord de împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, de 17.000.000 EURO.

Încă o dată, în numele Ministerului Integrării, vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, examinând Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2001, a hotărât ca acesta să fie supus, spre dezbatere şi adoptare, plenului în forma prezentată de Senat.

Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc să participe.

Ordonanţa. Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 6 iulie 2001.

Este ordonanţă de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpi de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia propune dezbaterea acestui proiect de lege şi, având în vedere că nu au fost reţinute amendamente, adoptarea în forma prezentată de Senat.

Propunem 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Cine este pentru acest timp de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2001 pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la Centrul regional pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere SECI.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. Tot Comisia pentru buget, finanţe este.

Domnul Neculai Grigoraş:

Vă mulţumesc mult.

Propunem pentru dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2001 ca timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră aceşti timpi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Sunt câteva rapoarte ale comisiilor de mediere.

Primul este raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2001 privind prelungirea valabilităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2001 privind scutirea de la plată a drepturilor de import şi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import.

Vă rog să vă uitaţi la raport, la poz.1. Avem textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La poz.2 a raportului, de asemenea avem textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pentru raport în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul s-a adoptat.

Avem raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării colectării veniturilor statului.

Raportul de mediere nu are decât o singură poziţie unde s-a adoptat textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.256/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor financiare faţă de Banca Naţională a României, rezultate din plata serviciului datoriei publice externe.

Vă rog să vă uitaţi la raport. Sunt două poziţii.

La poz.1, s-a adoptat varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La poz.2, s-a adoptat, de asemenea, poziţia Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului raportul în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobare Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor.

Este un raport care are şapte poziţii.

La poz.1 a raportului, textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poz.2, avem tot textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia a 3-a, textul Senatului – 11 pentru, 1 abţinere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 4, textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 5-a, tot textul Senatului, în unanimitate.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia a 6-a, textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia a 7-a, este un text comun, adoptat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Raportul, în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din lista patrimoniului naţional.

Este un raport mai amplu, cu 15 poziţii. Vă rog să-l urmăriţi.

La poziţia întâia, este textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poziţia a 2-a, este tot textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 3-a, varianta Senatului, de eliminare a textului, în unanimitate s-a adoptat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poziţia 4, o să vedeţi texte comune, la mai multe puncte.

Cine este pentru textul comun? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poziţia a 5-a, avem un punct la care avem text comun, primul alineat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Avem la punctul 2, la alin.2, un text al Senatului, adoptat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La alin.3 şi 4, avem texte ale Senatului. Le supun votului împreună.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Deci punctul 5, în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 6 din raport – avem varianta Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 7 – avem, la alin.1, lit.a), b), c), d), textul Senatului, în unanimitate.

Sunt observaţii, sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La lit.e), avem un text comun.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Şi la lit.f), avem un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La lit.g), h), avem texte ale Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La lit.i), avem un text comun, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 7 din raport, în integralitate.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La art.8, avem textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Punctul 9, text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 10, este numai textul Senatului, la toate alineatele.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Punctul 11, textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 12 este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 13, un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 14, este un text comun.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Punctul 15 – este textul Senatului, în unanimitate.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul, în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate raportul.

Raportul de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2000 privind organizarea doctoratului şi a studiilor avansate în cadrul Academiei Române.

Aici avem 6 puncte.

Poziţia 1, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Poziţia a 2-a din raport, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Punctul 3, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Punctul 4, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Punctul 5, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Punctul 6, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

În integralitate.

Cine este pentru acest raport? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Comisia de agricultură văd că şi-a luat locul în banca comisiei.

Începem cu Proiectul de Lege privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă, producătorii agricoli s-au organizat în asociaţii profesionale pe ramuri de producţie şi pe tipuri de produse în conformitate cu prevederile Legii nr.21/1994 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Se constată însă necesitatea asigurării cadrului legal pentru ca aceşti producători agricoli, persoane fizice sau asociaţii profesionale să se constituie în organizaţii interprofesionale pe produse agroalimentare. Această necesitate este justificată de faptul că îndeosebi micii producători agricoli care doresc să se dezvolte nu au sursele de finanţare şi mijloacele de producţie necesare.

În acelaşi timp, se impune consolidarea şi protejarea pieţelor produselor alimentare, precum şi transparenţa luării deciziilor politice, prin consultarea cu Societatea civilă, pentru ca, în final, să se asigure alinierea legislaţiei agricole la legislaţia europeană.

Stabilirea produselor agricole pentru care se propune constituirea organizaţiilor interprofesionale s-a făcut în corelare cu prevederile Uniunii Europene şi practica celorlalte ţări din Europa.

Având în vedere rolul deosebit de important al asociaţiilor interprofesionale în redresarea şi dezvoltarea agriculturii româneşti, s-a elaborat Proiectul de Lege privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare pe care îl prezentăm spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiilor?

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare, în şedinţa din ziua de 11 septembrie a.c., comisia a hotărât, în unanimitate, avizarea acestui proiect cu o serie de amendamente şi supune această situaţie dezbaterii şi aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte participarea la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2 – vă rog să observaţi, la alin.2, la punctul 1 din raport, se propune o modificare.

Sunt obiecţii la acest articol şi la punctul 2? Nu sunt obiecţii.

Adoptat, cu modificarea propusă de comisie.

Art.3 – vă rog să observaţi că sunt, la punctul 2 al raportului, nişte propuneri de modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat art.3, cu modificările propuse de comisie.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8 – vă rog să observaţi, la pag.2 a raportului, la punctul 3, se propun nişte modificări.

Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi obiecţii.

Deci s-a adoptat art.8, cu modificările propuse.

La art.9, la pag.3 a raportului, la punctul 4, se propun nişte modificări.

Aveţi obiecţii? Există o obiecţie aici? Nu.

Adoptat şi art.9, cu modificările propuse de comisie.

Art.10 – la punctul 5, sunt propuse nişte modificări.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12 - vă rog să observaţi, la punctul 6 din raport, se propun nişte modificări.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art.13, observaţi că, la punctul 7 al raportului Comisiei pentru agricultură, sunt propuse modificări.

Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi.

Art.13 adoptat cu modificările propuse de comisie.

La art.14, la punctul 8 al raportului, se propun nişte modificări.

Dacă sunteţi de acord cu aceste modificări? Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi obiecţii. Adoptat.

Art.15 – la punctul 9 din raport, se propun nişte modificări de către comisie.

Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi obiecţii.

Art.15 adoptat, şi el, cu propunerile de modificare din partea comisiei.

Art.16. Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi. Adoptat.

Art.17. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Vă mulţumesc.

Urmează să fie supus votului final acest proiect de lege într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog Biroul comisiei să facă nişte propuneri de timpi de dezbatere.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

15 minute pe ansamblu, 1 minut pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3 – vă rog să priviţi în raport, la pag.2, punctul 2, se propun nişte modificări.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul capitolului 2.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secţiunii a II-a. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secţiunii a III-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secţiunii a IV-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a V-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a VI-a, titlul.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a VII-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a VIII-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.17, sunt nişte propuneri de modificare, în raportul comisiei, la pag.2, punctul 3. Vă rog să le vedeţi.

Dacă sunt obiecţii la acest art.17 şi la propunerile de modificare ale comisiei? Nu sunt obiecţii.

Adoptat, cu propunerile de modificare.

Titlul Secţiunii a IX-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20 – vă rog să observaţi că, la art.20, la alin.2, se propune o modificare la punctul 4 din raportul comisiei.

Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art.20 s-a adoptat cu propunerea de modificare a comisiei.

Art.21 – la punctul 5 din raport, se propune o modificare de către comisie.

Dacă aveţi obiecţii cu privire la art.21 şi la modificarea propusă de comisie? Nu sunt obiecţii.

Adoptat cu modificarea propusă de comisie.

Titlul capitolului 3.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului IV: "Comercializarea alimentelor" şi titlul Secţiunii a întâia.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Art.30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 2-a "Restricţii privind comercializarea alimentelor"

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a III-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a IV-a "Dispoziţii privind utilizarea alimentelor şi altor produse alimentare interzise sau periculoase".

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului V.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a întâia, titlul.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.38, vedeţi că, la alin.2, la punctul 6 din raport, se propune o modificare.

Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat art.38, cu modificarea propusă de comisie.

Titlul Secţiunii a 2-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a 3-a.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a 4-a "Sancţiunile".

Dacă la titlu aveţi obiecţii? Nu aveţi. Adoptat.

Art.41 – vă rog să priviţi la punctul 7 din raportul comisiei: se propune o anumită modificare.

Dacă sunteţi de acord, dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat art.41.

La art.42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.43. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul VI "Dispoziţii finale"

Dacă la titlu aveţi obiecţii? Nu aveţi.

La art.44, e o obiecţie.

Poftiţi.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

La art.44, am făcut un amendament care, spre deosebire de celelalte trei, vă rog să vedeţi raportul comisiei, acceptate, este trecut la amendamente respinse, chiar dacă nu sunt nominalizat acolo şi vă rog să luaţi ca pe o chestiune de scăpare tehnică. De fapt, colegii din comisie acceptă această omisiune.

Despre ce anume amendament era vorba: în cuprinsul acestei ordonanţe, sunt prevăzute o serie de norme metodologice de aplicare a legii, fără de care această lege nu poate să fie operantă.

Las la o parte prima parte a amendamentului, care dorea şi o unificare a terminologiei, dar aceasta poate fi avută în vedere ca o recomandare pentru cei care vor reglementa aceste norme, însă aş dori să susţin, în continuare, în faţa dumneavoastră, introducerea unui termen de 90 de zile pentru aprobarea şi publicarea acestor norme metodologice, fără de care legea, practic, nu este operantă. Ca atare, art.44 eu îl văd completat cu un text care să spună: "Normele metodologice de aplicare a acestei legi", care se constituie în ordinele pe care le-aţi văzut "şi celelalte reglementări ale diverselor instituţii cuprinse în lege să fie elaborate şi publicate în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă".

Ştiu că poate să fie o misiune care este, eu ştiu, mai concretă şi mai obositoare pentru cei care trebuie să aplice legea. Aş fi de acord poate chiar şi cu un termen mai larg, dacă se consideră că cele 19 acte normative pe care le-am numărat eu, 19 ordine, nu pot fi făcute în 3 luni, dar cred că, pentru ca să se intre pe această lege foarte importantă, trebuie să introducem acest termen. Şi aş dori să ştiu punctul de vedere al iniţiatorului şi al comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Din partea iniţiatorului.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Noi suntem de acord cu stabilirea unui termen de apariţie a normelor metodologice, pentru ca, într-adevăr, legea să fie operantă cât mai rapid.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Comisia, punctul de vedere al comisiei şi avem nevoie şi de o formulare, pentru că, probabil că trebuie umblat la articolul unic, acolo trebuie introdus.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

De acord. De fapt, s-a discutat la comisie aspectul acesta şi ministerul, la acea dată, la acea oră, a solicitat să lăsăm la latitudinea ministerului să stabilească termenul respectiv. Deci cred că este bună precizarea aceasta, un termen ferm de 90 de zile.

În legătură cu formularea, daţi-ne voie ori să o definitivăm acum, împreună cu comisia, sau putem adopta forma pe care a prezentat-o domnul coleg înainte.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să lăsăm această formulare şi, în timp ce lucrăm alte proiecte, vă rog să o faceţi, să-mi spuneţi locul unde o aprobăm şi, după aceea, o vom introduce în finalul şedinţei.

Pentru a le lăsa timp colegilor noştri, să trecem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de stat în construcţii.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Oltean Ioan.

Domnule preşedinte, să ne spuneţi câteva cuvinte.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia de administraţie publică a fost sesizată pentru analiză în fond şi întocmirea raportului legat de Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de stat în construcţii.

Raportul întocmit de către comisie, în urma dezbaterii pe fond, împreună cu reprezentanţii Guvernului, în speţă ai Ministerului Lucrărilor Publice şi Transportului, este un raport favorabil. Sunt aduse câteva îmbunătăţiri care vizează atât elemente de fond, cât şi elemente de formă care au drept consecinţă o îmbunătăţire a Ordonanţei Guvernului, sub aspectul calităţii de exprimare, dar şi pe probleme de fond.

Nu au ridicat şi nu au fost ridicate probleme deosebite, de aceea vă rugăm să fiţi de acord şi să luaţi spre dezbatere raportul comisiei, în forma în care a fost întocmit raportul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să vă uitaţi la punctul 2 din raport. Comisia propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat, cu modificarea propusă de comisie.

Art.2 din ordonanţă.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3 din ordonanţă.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Vă rog să priviţi la pct.3 din raportul comisiei. Este propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art.7 cu modificarea propusă de comisie, adoptat.

Art.8. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic, vă rog să priviţi la pct.1 al raportului, este o problemă de modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Urmează să fie supus într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea comisiei, domnul deputat Oltean Ioan, preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia noastră a fost sesizată cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.76/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe. Acest proiect de lege a fost determinat de o serie de modificări care au apărut pe parcursul aplicării Ordonanţei Guvernului nr.19/1994, precum şi pe parcursul aplicării Legii 114/96 şi a Legii nr.27/94 privind impozitele şi taxele locale.

În analiza proiectului de lege, comisia a avut în vedere şi avizul favorabil estimat de către Consiliul Legislativ, precum şi avizele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci care, de asemenea, este unul favorabil. Raportul întocmit de către comisie vizează doar două modificări; unul de formă, unul de fond în ce priveşte conţinutul acestei legi şi de aceea, vă rugăm, domnilor colegi, să fiţi amabili să votaţi raportul în forma pe care comisia v-o supune atenţiei dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale mai doreşte să participe cineva? Nu.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.I sunt mai multe puncte.

Pct.1, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8, obiecţii? Vedeţi că sunt nişte modificări. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.I în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.IV, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Vedeţi că la pct.1 din raport este o propunere de modificare. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice a terminat elaborarea textului? Bun.

Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie. Dacă din partea iniţiatorului se doreşte să ia cuvântul? Poftiţi, scurt.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa 81 a fost emisă în temeiul legii de abilitare şi are ca obiect organizarea şi funcţionarea unui Institut naţional de administraţie similar cu institutele existente în prezent în Franţa, în Spania, şi mai recent, în Polonia.

Institutul îşi va concentra activitatea pe două domenii esenţiale: formare şi perfecţionare de cadre pentru administraţia publică centrală şi locală. Cursurile se adresează absolvenţilor cu studii superioare care doresc să lucreze în sistemul administraţiei publice centrale sau locale şi care au promovat un concurs naţional de admitere la acest institut. Durata cursurilor este variabilă, pornind de la o săptămână, două luni, trei luni perfecţionare până la un an sau cursuri de formare pentru absolvenţii institutelor de învăţământ superior, de până la 2 ani.

Ordonanţa prevede că funcţionarilor publici li se asigură formarea continuă anuală. În acest scop, se instituie obligaţia autorităţilor administraţiei publice să trimită funcţionarii publici pe care îi are la aceste cursuri, prin rotaţie, în fiecare an.

Institutul va avea în subordine 8 centre regionale de perfecţionare care vor funcţiona în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare.

Faţă de cele prezentate, vă rog să aprobaţi Ordonanţa nr.81. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim. Înţeleg că comisia este de acord cu forma prezentată. Dezbateri generale. Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Constat că nimic nu este nou sub soare şi că evoluţia este, într-adevăr, ciclică. Asistăm la o tentativă de reînfiinţare a fostului CEPECA. Deci, din acest punct de vedere, inventivitatea iniţiatorilor nu este prin nimic surprinzătoare. Ceea ce însă surprinde, este vorba de crearea acestei instituţii de la bugetul de stat, în timp ce există deja forme de pregătire universitară şi postuniversitară a căror competenţă nu este de pus sub semnul întrebării.

Pe de altă parte, aş admite înfiinţarea unui asemenea institut în condiţiile în care situaţia funcţionarilor publici în România ar fi normală, firească, ar exista continuitate, dar mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră ce rost are să investim într-o asemenea formă atâta vreme cât, tot timpul, deasupra capului funcţionarului public stă securea schimbărilor de ordin politic; se schimbă Guvernul, se schimbă şi funcţionarii publici. Legea funcţionarilor publici, aprobată în acest sens, a fost absolut ineficientă în momentul în care a început o dată cu schimbarea de regim şi schimbarea la nivelul instituţiilor administraţiei publice. Şi atunci, ce rost are să investim în pregătirea şi repregătirea unor oameni care, oricum, peste 2, 3, 4 ani urmează să îi dăm de o parte şi să aducem oamenii noştri? Nu mă refer aici, în mod deosebit, la un anumit partid, mă refer la această practică cu totul şi cu totul periculoasă şi neîntâlnită în nici una din ţările civilizate.

Un institut naţional de administraţie ar fi justificat în condiţiile în care funcţionarul public s-ar şti protejat de lege şi ar avea, dacă vreţi, sistemul de inamovibilitate în condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea corespunzător, dovedeşte profesionalism şi competenţă, dar atâta vreme cât există această permanentă teamă că mâine va fi schimbat, o asemenea instituţie nu este decât o îngreunare inutilă a bugetului de stat pentru a crea nişte funcţii pentru alţi potentaţi, alţi reprezentanţi ai partidelor aflate la putere.

În consecinţă, în condiţiile date, în condiţiile în care există o Agenţie Naţională a Funcţionarilor Publici, în condiţiile în care există forme de pregătire universitară, unde există cadre specializate şi cu o înaltă pregătire academică în materie, nu văd ce altă specializare s-ar putea asigura în acest institut naţional pentru administraţie. Nu văd cum cadrele ce ar fi selecţionate pentru un asemenea institut ar fi superioare ca pregătire şi competenţă cadrelor universitare care asigură pregătirea, inclusiv în domeniul administraţiei publice.

În consecinţă, nu văd necesitatea înfiinţării unui asemenea nou CEPECA decât eventual ca o nostalgie a celor care au propus o asemenea iniţiativă.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Acum nu vreau să fiu răutăcios, dar dumneavoastră ştiţi mai bine despre CEPECA decât ştiu eu, de exemplu, eu care sunt ceva mai tânăr. Asta este una.

În al doilea rând, despre fluctuaţia din administraţie, nu văd de ce oamenii lor nu ar fi pregătiţi foarte bine şi vor fi înlocuiţi de oamenii noştri care trebuie să fie pregătiţi la fel de bine, tot la institutul acesta. Bun. Luaţi-o ca o intervenţie din partea Grupului PDSR.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Acolo, jos la microfon.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

A doua problemă, aş vrea ca să vă spun că timpul nostru a expirat. Asta este. Este 18.30 şi trecem la momentul de întrebări.

după o scurtă pauză

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspunsuri la întrebări. Din partea Ministerului Sănătăţii şi Familiei aşteptăm răspuns pentru domnul Ludovic Abiţei. Poftiţi, răspundeţi, doamna ministru.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimae doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am să dau răspuns întrebării formulate de domnul deputat Ludovic Abiţei privind metodologia de avizare a unităţilor care emit certificate doveditoare privind însuşirea cunoştinţelor fundamentale de igienă. Îi mulţumim, în primul rând, domnului deputat pentru sesizarea făcută şi vroiam să-i confirmăm că şi Ministerul Sănătăţii s-a implicat în acest domeniu, pentru că, într-adevăr, sunt nereguli moştenite, dobândite şi pe care noi, astăzi, încercăm să le rezolvăm, sigur, şi cu sprijinul domniilor voastre, în momentul când actele normative vor ajunge la vot şi respectiv la comisiile de specialitate.

Ministerul Sănătăţii a analizat reglementările referitoare la autorizarea şi avizarea sanitară şi s-a constatat că, într-adevăr, predarea noţiunilor fundamentale de igienă şi de certificare a acestor cunoştinţe nu s-au aflat sub control real al Ministerului Sănătăţii şi, de fapt, nu este de competenţa direcţiilor de sănătate publică să facă acest lucru, acestea având componenta de supraveghere şi de inspecţie.

În prezent, se află Proiectul de Lege pentru aplicarea Ordonanţei de Guvern 99/2000 în dezbatere la comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, unde Ministerul Sănătăţii şi Familiei a propus eliminarea prevederilor privind obligativitatea prezentării documentelor ce atestă instruirea privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă din normele în curs de elaborare, sens în care se vor modifica ordinele Ministerului Sănătăţii nr.331/9, Hotărârea de Guvern nr.599/2001 şi nr.625/2001 pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001, situaţie faţă de care se va găsi rezolvarea normală şi binevenită în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă domnul deputat este mulţumit de răspuns? Este mulţumit de răspuns. Da, mulţumesc.

Răspunsul la întrebare pentru domnul deputat Damian Brudaşca din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Lăsaţi-l pe domnul Molan, am eu rugămintea, pentru că are de dat nişte răspunsuri şi la Senat şi nu poate ajunge dacă nu îi dăm această posibilitate.

Domnul Vasile Molan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaţiei. Am de dat un răspuns domnului deputat Damian Brudaşca.

Reparaţiile celor 117 şcoli din judeţul Cluj amplasate în mediul rural sunt în derulare cu termen de finalizare până la 1.X.2001, finanţarea acestor reparaţii realizându-se din fonduri alocate de la bugetele locale, pentru că acestor şcoli li s-au acordat fonduri puţine de-a lungul timpului şi problemele s-au adunat. La cele 38 de unităţi şcolare din mediul rural din judeţul Cluj, la care se face referire în interpelare, lucrările de reparaţii au fost demarate, toate consiliile locale având fonduri cu această destinaţie.

La data începerii anului şcolar, în judeţul Cluj, autorizaţie sanitară de funcţionare exista după cum urmează: 75% din şcolile amplasate în mediul urban, 30,9% din şcoli amplasate în mediul rural. Această autorizaţie o vor primi şi celelalte şcoli pe măsură ce se vor rezolva cerinţele organelor sanitare cu privire la autorizaţie.

În ceea ce priveşte proiectele de concentrare a activităţii de învăţământ, din 120 de şcoli, centre de zonă, prin crearea unei reţele de transport şcolar, în judeţul Cluj s-a aprobat alocarea a două microbuze cu o capacitate de 16 locuri şi două microbuze cu o capacitate de 22 de locuri.

Ulterior, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a suplimentat contractul de achiziţie a mijloacelor de transport şcolar cu 30 de bucăţi, din care judeţului Cluj i s-au alocat suplimentar 3 microbuze cu o capacitate de 16 locuri şi un microbuz cu o capacitate de 22 de locuri. Localităţile din mediul rural în care s-a concentrat activitatea prin comasarea şcolilor au fost stabilite în ordinea priorităţilor de către Inspectoratul Şcolar al judeţului Cluj şi aprobate de către Prefectura judeţului Cluj. Cele 8 microbuze pentru transportul elevilor în anul şcolar 2001-2002 au fost distribuite astfel: microbuze cu o capacitate de 16 locuri în localităţile Panticeu, Mociu, Ţaga, Dăbâca şi Cătina, microbuze cu o capacitate de 22 de locuri în localităţile Frata, Aluniş şi Băişoara.

Având în vedere că acest program continuă până în 2004, Inspectoratul Şcolar al judeţului Cluj a prevăzut în programul pentru anul şcolar 2002-2003 localităţile Poieni, Ciucea, Gilău, Căpuşul Mare, Geaca şi Gărbău. Răspunsul s-a trimis şi în scris.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă sunteţi mulţumit de răspuns? Da, este mulţumit de răspuns. Mulţumesc.

Revenim totuşi la Ministerul Sănătăţii, tot domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare privind prevenirea intrării în colos a sistemului sanitar. Vreţi să puneţi întrebarea? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, am trimis întrebarea şi în scris, dar o repet. Liderii de sindicat din judeţul Cluj din domeniul sănătăţii semnalează faptul că unităţile de asistenţă sanitară de pe raza judeţului Cluj, datorită lipsei de fonduri, sunt confruntate cu riscul unui colaps. De asemenea, există supoziţia că, de fapt, aceasta este o acţiune premeditată pentru ca, la fel ca în cazul unor unităţi economice, a unor societăţi comerciale care, ulterior, după ce au traversat asemenea dificultăţi au fost privatizate la sume ridicole, să nu existe posibilitatea reală ca şi în acest domeniu unde se preconizează privatizarea, să se procedeze în felul acesta, adică, această situaţie să fie artificial realizată, tocmai în ideea că aceste unităţi sunt vizate pentru ulterioara lor privatizare.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Doamna secretar de stat Luminiţa Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Privind întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, vă comunic următoarele: potrivit prevederilor art.41 din Legea 145/1997, relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract.

Potrivit Ordonanţei Guvernului 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001, suma prevăzută iniţial la cheltuieli prin Legea bugetului de stat nr.216/2001, de 34 de miliarde, a fost majorată cu 2 miliarde 364.151.143 de lei, ajungând la 37 de miliarde 220.972.243 lei. Până la sfârşitul anului 2001 se estimează o creştere a fondurilor alocate pentru medicamentele prescrise în ambulatoriu cu 56,6% faţă de anul 2000 şi pe primele 6 luni, ponderea cheltuielilor cu medicamentele în totalul serviciilor medicale este de 15,3%. Deci, nu se poate vorbi de existenţa unei crize a medicamentelor.

În limita bugetului aprobat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Casele de Asigurări de Sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au depus eforturi pentru gestionarea optimă a acestuia, pentru acordarea serviciilor medicale persoanelor asigurate.

De asemenea, la Ministerul Sănătăţii şi Familiei nu sunt semnalate cazuri că spitalele nu au fonduri necesare pentru achitarea drepturilor legale de personal în condiţiile legii. Strategia privind participarea sectorului privat la îmbunătăţirea performanţei sistemului sanitar, aprobată prin Hotărârea Guvernului 717 din 19 iulie 2001, publicată şi în Monitorul Oficial a prevăzut expres participarea sectorului privat la finanţarea sistemului sanitar, aspect care se regăseşte, ca mod de organizare, în ţările Comunităţii Europene în vederea creşterii calităţii serviciilor medicale. Spre deosebire de întreprinderi, funcţionarea spitalelor private se referă la un anumit segment al populaţiei şi presupune existenţa unui sistem de asigurări de sănătate privat, pe lângă cel obligatoriu de asigurări sociale ale sănătăţii.

Ca atare, remarca dumneavoastră legată de o anume situaţie similară cu a întreprinderilor privatizate nu are relevanţă.Vroiam să vă spun că în programul guvernamental, Ministerul Sănătăţii şi Familiei are prevăzut şi elaborarea unui proiect privind Casele private de sănătate.

Sigur, Ministerul Sănătăţii şi Familiei se află într-un proces amplu de reformă şi este împreună cu organele cu responsabilităţi în domeniu, lucrează la revizuirea actelor normative, la amendare, modificări şi completări.

În prezent, pe baza analizelor din teritoriu, sigur care sunt în diferite faze de elaborare, sunt prevăzute pentru elaborare noi reglementări privind structurile sanitare, norme şi normative privind resursele umane, creşterea eficienţei, utilizarea resurselor şi a calităţii serviciilor medicale.

Vă asigurăm că aspectul, ceea ce dumneavoastră aţi ridicat ca problemă nu este o problemă şi vă asigurăm de buna-credinţă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei prin măsurile care se iau în mod constant pentru rezolvarea problemei ridicate de dumneavoastră. Sigur, este o problemă pe care dumneavoastră o constataţi în teritoriu şi ca atare, poate şi datorită unor necorespondenţă între centru şi teritoriu se ajung la aceste neînţelegeri şi nelămuriri. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu îi mulţumesc respectuos doamnei ministru pentru informaţiile pe care mi le-a oferit. Precizez că nu este o problemă pe care să o fi inventat eu, că este o chestiune care a fost ridicată de către liderii organizaţiilor sindicale din sănătate de pe raza judeţului Cluj şi pentru ca doamna ministru să nu rămână la impresia că aceste cifre sunt mai presus decât realitatea, o invit respectuos să poposească în câteva unităţi spitaliceşti de pe raza judeţului Cluj, care, parţial, o vor contrazice în ceea ce priveşte rigoarea cifrelor pe care domnia sa le-a prezentat în faţa noastră.

Oricum, eu îi mulţumesc pentru aceste informaţii oferite; le voi aduce la cunoştinţa sindicaliştilor din domeniul sănătăţii din judeţul Cluj şi vă voi comunica observaţiile pertinente pe care aceştia, în cunoştinţă de cauză le au să le facă. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Tot pentru domnul Damian Brudaşca, domnul preşedinte al Oficiului pentru Recuperarea Creanţelor Bancare, Ionel Blănculescu.

Dumneavoastră i-aţi transmis întrebarea în scris, nu mai doriţi să o citiţi. Domnule Blănculescu, poftiţi. Activitatea AVAB din ultimii 2 ani, măsuri de recuperare a banilor păgubiţilor FNI.

Domnul Ionel Blănculescu:

Stimate domnule deputat, întrebarea dumneavoastră este foarte vastă, o activitate pe doi ani de zile, am să încerc să o sintetiz în câteva cuvinte şi în câteva minute. Autoritatea pentru valorificarea activelor bancare reprezintă o instituţie financiară la nivelul statului român, având ca obiect principal de activitate recuperarea creanţelor bancare preluate de la Banca Română de Comerţ Exterior, fostă BACNCOREX, Banca Agricolă şi, mai nou, de la CEC.

Volumul de preluări se situează la un nivel de 33.130 de miliarde lei de la Bancorex pentru un număr de 1339 de debitori cu o preluare suplimentară aferentă fostei Companii române de petrol, de 507 milioane dolari, element care se află în prezent în analiza Comisiei economice de la Senat în vederea realizării creanţei, ceea ce conduce la o expunere pe partea de Bancorex de 56.142 de miliarde. De la Banca Agricolă au fost preluaţi 2500 de debitori la un nivel de 9.584 de miliarde de lei şi de la CEC, mai nou, prin Legea 333 am preluat o creanţă de 300 de miliarde de lei aferentă titlurilor cumpărate de către CEC de la FNI şi bineînţeles penalităţilor la respectiva valoare. Pentru această misiune, instituţia financiară cuprinde o structură formtă din 123 de persoane din care, personal operaţional 91, la nivel de 51 de economişti, 32 de jurişti şi 6 ingineri şi restul personal auxiliar.

Referitor la rezultatele înregistrate în perioada iunie 99 până în prezent, acestea se situează la un nivel de recuperare de 4200 de miliarde de lei, echivalentul unei sume de 180 de milioane dolari, sume care au fost transferate la nivel de 97% la bugetul de stat, capitolul "Datorie publică internă", în vederea stingerii titlurilor de stat aferente respectivei datorii. Un nivel de 2,2% din această valoare au constituit cheltuieli de funcţionare şi 0,6% cheltuieli aferente administrării activelor.

Deci, per total, cheltuielile de funcţionare ale instituţiei se încadrează la un nivel de 3%, ceea ce corespunde exigenţelor, inclusiv pe plan internaţional pentru astfel de instituţii.

Din punct de vedere al eficienţei activităţii, considerăm că, până în prezent, recuperarea a 10% din valoarea nominală a creanţei – şi vreau să vă spun că din punct de vedere al unei estimări care a fost efectuată de către Compania Price Waterhouse Coopers pe baza unui contract finanţat de Banca Mondială, ca şi condiţionalitate la Programul PSAL, s-a considerat că volumul maxim de recuperări este de 22% din valoarea nominală până în anul 2005; în acest moment ne încadrăm şi chiar am depăşit volumul de recuperări aferent perioadei care a trecut, de doi ani de zile, ajungând la 10% din valoarea nominală şi îndreptându-ne către cele 22 de procente din valoarea nominală, aşa cum specialiştii au estimat.

Trebuie să mai adaug o problemă pe care o consider importantă. Această instituţie financiară este, în baza condiţionalităţii Băncii Mondiale, supervizată de către Banca Mondială şi, de asemenea, condusă de către un Consiliu de Supraveghere. Consiliul de Supraveghere este format din reprezentanţii a 5 ministere – Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Corpul de Control al primului-ministru, Banca Naţională şi Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, preşedinţia având-o Ministerul Finanţelor.

Totodată, la nivelul conducerii există Colegiul director, care asigură conducerea executivă a Autorităţii.

Aceste două elemente fac parte din conceptul de conducere participativă, impus de către Banca Mondială şi acceptat de către autorităţile române prin aceste condiţionalităţi la PSAL.

Totodată, trebuie remarcat faptul că Banca Mondială a monitorizat, timp de un an de zile, activitatea Autorităţii printr-un program de "twin management", adică de asistenţă în managementul Autorităţii, finanţat de către Banca Mondială şi desfăşurat de către un consorţiu format din două firme – Raiffeissen Bank şi Deloitte&Touch.

De asemenea, în prezent desfăşurăm activitate sub asistenţa Companiei Price Waterhouse Coopers pe partea de management şi de asigurare a asistenţei în management, de credit Anstaldt, pe partea de externalizare a vânzărilor de active şi de către o companie - Insenco - din Londra, pe partea de asistenţă în shipping, în litigiile pe care le avem pe plan internaţional.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sper că nu le plătim noi ….

Domnul Ionel Blănculescu:

Nu, toate sunt programe finanţate de Uniunea Europeană. Singurul program finanţat de Banca Mondială a fost de un an de zile, de asigurare a asistenţei pe partea de management. Deci, nici un program nu este plătit de către noi.

Trebuie să vă spun că, în afara activităţii clasice de recuperare şi de transfer al sumelor la bugetul de stat, Autoritatea este implicată, în baza Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în revigorarea mediului economic din România. Facem parte din toate colectivele care au drept scop atragerea de investiţii străine. Mai nou, facem parte din Comitetul Interministerial creat sub conducerea Ministerului Prognozei.

Totodată, gestionăm mai multe situaţii de criză, dintre care cea mai importantă şi cea mai plină de răspundere este în baza Legii nr. 333 – gestionarea situaţiei FNI. Prin acest element, Autoritatea reuşind să debaraseze CEC-ul ca instituţie bancară de problema în cauză şi, de asemenea, să subroge în drepturile procesuale aceste instituţii şi, mai mult, să preia creanţa în valoare de 300 de miliarde în vederea recuperării – şi acest element îl voi specifica la pct.2 din interpelarea dumneavoastră - şi, de asemenea, să se prezinte în procesul penal, care are loc la Judecătoria sectorului 2, în vederea identificării şi tragerii la răspundere a vinovaţilor pentru acest cataclism naţional.

Bineînţeles că activitatea noastr㠖 şi o să vă prezint în materialul scris pe care-l voi transmite – este foarte densă, sunt foarte multe aspecte care pot fi subliniate, însă, în mod sintetic, consider că ceea ce v-am prezentat ar putea răspunde ca primă fază orală la întrebarea nr.1.

La întrebarea nr.2, referitor la ce a întreprins şi ce întreprinde Autoritatea pentru valorificarea creanţelor bancare referitor la recuperarea sumelor investite de investitorii FNI.

În baza Legii nr. 333, o lege care are drept scop nu recuperarea acestor creanţe, să le spunem, sau acestor sume pe care o anumită categorie a populaţiei noastre a investit-o în titluri, ci pur şi simplu de diminuare a unor consecinţe a acestei acţiuni, Autoritatea a avut şi are mai multe atribuţii, mai multe obligaţii.

Prima obligaţie a fost de subrogare în drepturile procesuale ale CEC, lucru efectuat; de asemenea, de preluare a tuturor obligaţiilor pe care CEC le are atât faţă de SOVINVEST, cât şi faţă de alte elemente. Astfel, am preluat un pachet de 20% din capitalul social al SOVINVEST, care s-a alăturat unui alt pachet de 20% preluat de Banca Agricolă, în cadrul preluării de creanţe neperformante, ajungând ca la acest moment Autoritatea să deţină 40% din capitalul social al SOVINVEST, sub formă de participaţii preluate în cadrul procesului de preluare.

Totodată, Autoritatea a preluat, sub formă de creanţă, o valoare de aproximativ 300 de miliarde de lei, reprezentând 190 de miliarde de lei investiţie făcută de către CEC în titluri sau în unităţi de fond şi restul – penalităţi pe care această instituţie bancară le-a aplicat, creanţă care urmează s-o recuperăm în baza procedurilor speciale pe care le avem.

De asemenea, o altă atribuţie pe care am preluat-o este aceea de a efectua auditarea Fondului Naţional de Investiţii din punct de vedere economico-financiar pe toată perioada de existenţă. Pentru acest fapt, noi am efectuat o selecţie de oferte. A fost desemnată Firma de consultanţă internaţională Arthur Andersen, cu care chiar astăzi am încheiat contractul. Deci, începând de mâine, începe auditarea financiară a Fondului Naţional de Investiţii, astfel încât atât autorităţile, cât şi dumneavoastră, şi populaţia întreaga să cunoască exact ceea ce a însemnat din punct de vedere economic şi financiar în evoluţie această structură, sub numele de Fondul Naţional de Investiţii.

Totodată, după efectuarea acestui audit, suntem împuterniciţi prin lege să consultăm investitorii pe cele trei variante pe care legea le permite şi de asemenea Regulamentul CNVM, şi anume, continuarea actităţii a ceea ce astăzi înseamnă FNI, lichidarea acestuia, sau transformarea FNI într-un fond închis de investiţii.

Pe baza rezultatelor obţinute în cadrul auditării, investitorii vor fi în măsură ca, la această consultare, să fie pentru prima dată consultaţi şi să-şi poate emite decizia fiecare în parte, astfel încât să ştim ce urmează.

Două elemente au mai rămas de adăugat: faptul că ne-am subrogat în drepturile procesuale ale CEC pe contractul de fideiusiune. Acest contract de fideiusiune reprezintă pentru statul român, în eventualitatea în care toate, să spun, instanţele vor determina că el este nu numai valid, aşa cum Curtea Supremă a hotărât până în prezent, ci şi aplicabil, faţă de care element noi avem mari rezerve şi cu avocaţii noştri vom susţine faptul că acest contract nu este nici valabil, nici valid, şi clauzele lui nu pot fi puse în aplicare, dar asta este o problemă pe care instanţa o va decide şi, în al doilea rând, un alt aspect în afară de acest contract de fideiusiune este subrogarea noastră în calitatea pe care CEC-ul o are în procesul penal desfăşurat la Judecătoria sectorului 2. Noi ne-am instructat avocaţii. Au participat, după ce CEC-ul a ieşit din cauză, la toate aceste procese. În prezent, Curţile au hotărât, ca şi pe procesul de săptămâna trecută, ca şi pe procesul penal şi pe cauza comercială, invocându-se neconstituţionalitatea Legii nr. 333, să fie sesizată Curtea Constituţională, care să aprecieze dacă legea respectivă este sau nu constituţională, după care vor fi continuate demersurile.

Ce vreau eu să vă asigur, este că în urma analizei foarte existente a contractului de fideiusiune şi a celorlalte elemente procesuale, considerăm că acest contract nu poate fi pus în aplicare. Cu avocaţii noştri vom încerca să convingem Justiţia şi instanţa că acel contract nu poate fi pus în aplicare, în special ca urmare a faptului că obiectul acestui contract este cu totul altul decât ceea ce s-a întâmplat în realitate şi, de asemenea, vom face tot ce depinde de noi pentru recuperarea creanţei de 300 de miliarde atât pe cale de executare silită, cât şi pe calea procesului penal care se desfăşoară la Judecătoria sectorului 2.

Deci, ca să răspund acum, după ce v-am făcut cadrul în care funcţionăm în această problemă legată de FNI, noi nu avem ca atribuţie, la acest moment, recuperarea creanţelor pe care membrii sau investitorii FNI le-au avut sub formă de investiţii la Fondul Naţional de Investiţii. Deci, aceea este o problemă a fiecărui investitor şi, probabil că vom fi zone opuse în cadrul acţiunii noastre în instanţă.

Deci, scopul nostru va fi ca acel contract de fideiusiune, pentru că obiectul lui nu este compatibil cu situaţia, care s-a întâmplat să nu între în funcţiune, pentru că nu are bază reală pentru a intra în funcţiune. Şi atunci, probabil că acei investitori nu-şi vor recupera sumele decât din vânzare, dacă procesul penal va determina că a fost fraudă prin înscrierea ca parte civilă împotriva celor care au fraudat schema respectivă şi, de asemenea, din scoaterea de sub sechestru a activelor, care în momentul acesta sunt sechestrate. Este vorba de aproape 140 de miliarde de lei – o parte în cash şi o parte în active, care au un grad de lichiditate nu foarte sigur la momentul acesta. Este vorba de acţiuni, de fapt acţiunile pe care le cunoaşteţi, deţinute la diverse societăţi cotate şi necotate.

Consider că la întrebarea dumneavoastră acesta poate fi răspunsul: sumele investite de investitori pot fi recuperate din aceste surse – două surse; mai puţin, de la bugetul de stat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, puteţi să ne clarificaţi puţin, domnule preşedinte, cât timp va dura această expertizare pe care o face Societatea Andersen? A semnat un contract, aţi spus.

Domnul Ionel Blănculescu:

Cu sprijinul nostru, pentru că ni s-a solicitat de către CNVM – vreau să fac o paranteză, CNVM-ul a fost, prin lege, obligat să dea aviz contractului pe care noi îl încheiem cu Arthur Andersen -, deci, după analiza pe care noi am făcut-o şi la volumul de informaţii deţinut la momentul acesta de toate elementele – în special SOVINVEST, FNI, CEC, Ministerul de Interne şi alte elemente pe care le-am identificat şi pentru care vom acorda sprijinul societăţii de auditare pentru a intra în posesia informaţiilor, apreciem ca perioadă maximă 60 de zile, începând de mâine.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Brudaşca. Să vedem cât de mulţumit este de răspuns.

Domnul Damian Brudaşca:

Spre surprinderea dumneavoastră, probabil, domnule preşedinte, sunt foarte mulţumit de răspuns, în sensul că am aflat, împreună cu cei prezenţi, foarte multe lucruri despre activitatea acestei instituţii care, în condiţiile noastre, poate juca rolul pe care a reuşit să-l joace.

Ceea ce ar fi de dorit pe viitor ar fi o mai mare transparenţă şi chiar tendinţa din interiorul instituţiei de a-şi face cunoscute opiniei publice domeniile de activitate şi rezultatele înregistrate, pentru că foarte multe semne de întrebare ar fi, în felul acesta, spulberate şi n-ar da posibilitatea unor supoziţii răutăcioase, tendenţioase şi de altă natură.

Eu aştept şi răspunsul scris de la domnul preşedinte, pentru că îl aşteaptă circa 30 de mii de investitori din judeţul Cluj, în numele cărora am făcut această intervenţie.

Singura problemă pe care aş avea-o de obiectat, dar nu la adresa răspunsului, ci a modului în care a fost abordată şi înţeleasă atribuţia instituţiei, a fost aceea ca, prin această preluare de către AVAB, să se elimine posibilitatea tragerii la răspundere a celor de la CEC şi de la alte instituţii, inclusiv de la Comisia Naţională de Valori Mobiliare, a căror vinovăţie, cel puţin morală, este deocamdată de necontestat. Şi o spune acest lucru nemulţumirea încă prezentă în multe dintre oraşele ţării, unde cetăţenii mai aşteaptă cu speranţă că statul, totuşi, le va face şi lor dreptate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Blănculescu:

Domnule preşedinte, v-aş ruga numai o secundă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi, dar mai scurt.

Domnul Ionel Blănculescu:

Da. Referitor la acest element, spiritul legii este exact contrar percepţiei dumneavoastr㠖 şi probabil şi a altora.

Deci, prin intervenţia noastră în acest caz, având în vedere că Autoritatea are de recuperat o creanţă de 300 de miliarde, aşa cum şi alţi investitori au de recuperat creanţe probabil, sau sume cu mult mai mici, există un imbold şi un element de forţă care este introdus în cadrul procesului penal. Şi, iată, chiar în ziua de vineri am fost prezenţi la acest proces penal, cu toţi avocaţii noştri, tocmai pentru a determina culpa şi vina tuturor celor care se fac vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat, numai că o procedură care se numeşte acordarea caracterului neconstituţional pentru Legea nr. 333, ne-a blocat pentru o perioadă, atât pe noi, cât şi pe ceilalţi, care sunt doritori de a afla adevărul.

Deci, vreau încă o dată să subliniez că intrarea noastră în ceea ce se numeşte "frauda FNI" nu face decât să confere mai multă forţă şi mai multă autoritate în cadrul procesului penal.

Şi vreau să vă asigur pe dumneavoastră şi pe cei care mă cunosc – că probabil că sunt unii care mă cunosc – că nu voi precupeţi absolut nimic pentru ca vinovaţii să fie scoşi în faţă, şi nu numai pe cazul FNI, ci, pentru că am avut o discuţie şi zilele trecute, inclusiv pe tot ce s-a întâmplat la nivelul băncilor.

Deci, vreau să vă spun că un alt scop, în afară de scopul principal de recuperare, este acela de a face ca nimeni să nu rămână tras la răspundere faţă de elementele de culpă în tot ceea ce a însemnat procesul de creditare BANCOREX şi Banca Agricolă. Deci, mai devreme sau mai târziu, fiecare va răspunde dintre cei care au fraudat statul şi au creat acest nivel de datorie publică internă. Şi va veni momentul în care, probabil, dacă voi mai fi eu în faţa dumneavoastră, am să vă prezint întregului Parlament şi această rezolvare, care şi aceasta se aşteaptă. Şi vreau să vă spun că, spre surprinderea mea, se aşteaptă foarte mult din cadrul asociaţiilor oamenilor de afaceri curaţi, care s-au simţit frustraţi şi fraudaţi în ideile lor de a efectua afaceri curate în România, tocmai de astfel de elemente de fraudă.

Vreau să vă spun că Autoritatea este direct implicată în a determina frauda nu numai la nivelul FNI, ci şi asupra a ceea ce s-a întâmplat la nivelul anilor pe relaţia BANCOREX şi Banca Agricolă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Pentru domnişoara Lia Olguţa Vasilescu se solicită o amânare, deoarece domnul Zelenco nu este în ţară, ca să dea un răspuns.

În ceea ce priveşte răspunsul pe care ar trebui să-l dea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de asemenea se va transmite în scris domnului Ludovic Mardare.

Din partea Ministerului Agriculturii. Dar şi oral, din partea domnului preşedinte Ţurlea. Deci, o să-i comunicăm lucrul acesta.

De la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, aşteptăm nişte răspunsuri pentru domnul Victor Dobre, în primul rând şi pe urmă pentru domnul Brudaşca.

Întâi, pentru domnul Victor Dobre.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Referitor la întrebarea domnului deputat Victor Dobre, cu privire la termenul pe care Ministerul Agriculturii îl apreciază pentru aplicarea măsurilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30 din acest an, privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion de lei producătorilor agricoli, pentru fiecare hectar de teren cultivat, dăm următorul răspuns.

În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30 privind acordarea în anul 2000 a unui sprijin direct de un milion de lei producătorilor agricoli pe un hectar de teren cultivat, cu finanţare de la bugetul de stat, precum şi a Legii nr. 388/2001 de aprobare a acestei ordonanţe, suma ce trebuia alocată pe ţară este de 5.737,7 miliarde lei. Până la această dată, s-au achitat 5.173 miliarde lei.

În baza Ordonanţei Guvernului nr. 27/2001, de rectificare a bugetului de stat pe 2001, s-a alocat, pentru această destinaţie, diferenţa de valoare.

S-au desfăşurat şi transmis pe judeţe, într-o primă etapă, 180 miliarde lei, urmând ca, până la 30 octombrie acest an, data limită prevăzută de reglementare, să se achite integral restanţele.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles.

Domnule deputat, sunteţi mulţumit de răspuns? Este aici domnul Dobre? Da. Deci, vrea să ia cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte, sunt mulţumit în măsura în care aplicarea acestei legi nu s-a oprit, pentru că, nefiind un specialist în domeniul agricol, cred că deja 30 octombrie este un termen destul de întârziat pentru ceea ce înseamnă înfiinţarea culturilor în această toamnă, nu mai vorbesc în continuare.

Rămân cu speranţa ca Ministerul Agriculturii să aibă în prioritate şi judeţul Galaţi, pentru că întrebarea mea era referitoare la în primul rând la judeţul nostru, pentru că eu cred că şi domnul secretar de stat ştie condiţiile extrem de dificile ale acestei veri şi necazurile pe care le avem.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi şi domnului Damian Brudaşca.

Domnul Gheorghe Sin:

Domnule preşedinte,

Referitor la întrebarea domnului Damian Brudaşca, privind subvenţionarea unui procent din costul seminţei de grâu, utilizată la însămânţările din campania agricolă de toamnă, transmisă Ministerului Agriculturii, facem următoarele precizări.

Ministerul Agriculturii a iniţiat, în luna iunie anul curent, un proiect de hotârâre a Guvernului pentru stabilirea nivelului maxim al reducerii preţului de cumpărare a seminţelor certificate din producţia internă, provenite de la agenţii economici autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile art.44 din Legea seminţelor.

După susţineri repetate la Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile unui buget de austeritate, s-a convenit ca, pentru campania agricolă de toamnă, să se beneficieze de reducerea preţului de cumpărare numai la sămânţa de grâu.

Nivelul maxim al reducerii preţului de cumpărare a seminţelor de grâu este de 20% pentru campania agricolă din toamna acestui an.

Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea acestui procent a fost depus la Guvern joi, 20 septembrie, şi aprobat în şedinţa de Guvern din aceeaşi zi.

În momentul publicării acesteia în Monitorul Oficial, aceasta poate fi făcută publică, întrucât numai în acel moment există certitudinea unui anunţ corect în mass-media.

Prezentul act normativ prevede, de asemenea, că va intra în vigoare la 1 septembrie 2001, ceea ce permite ca toţi producătorii care au cumpărat sămânţă certificată să beneficieze de această susţinere bugetară.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnule deputat, sunteţi mulţumit? Da, sunteţi mulţumit.

Acum, din partea Ministerului Finanţelor Publice, am rugămintea să răspundeţi la două întrebări adresate de domnul Damian Brudaşca.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Urmare întrebării adresată de către domnul deputat Damian Brudaşca, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 193.A/2001, prin care se solicită precizări privind existenţa unei modalităţi legale pentru scutirea de taxa judiciară de timbru în dosarul nr. 5079/2001 aflat pe rolul Secţiei Comerciale a Tribunalului Municipiului Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice face cunoscut următoarele:

În baza art.21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Ministerul Finanţelor Publice poate acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile stabilite prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1195/2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind procedura, criteriile şi competenţele de acordare a înlesnirilor la plata creanţelor bugetare, administrate de Ministerul Finanţelor Publice, ordin publicat în Monitorul Oficial, Partea I-a, nr. 344 din 28 iunie 2001.

Înlesnirile la plata taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile în instanţă se acordă, de la caz la caz, în funcţie de situaţia materială şi financiară a contribuabililor, şi nu în raport de natura litigiului, sau de părţile care sunt implicate în proces.

Cererile pentru acordarea înlesnirilor la plată, însoţite de documentele prevăzute de normele metodologice mai sus menţionate, se depun la instanţa de judecată şi sunt soluţionate de Ministerul Finanţelor Publice, sau organele sale teritoriale, potrivit competenţelor ce le revin.

Vă mulţumesc. Acesta a fost răspunsul nostru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Eu v-aş propune ca să vă dea un răspuns şi domnul secretar de stat Ivanov.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, este aceeaşi problemă şi bănuiesc că este acelaşi răspuns.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este aceeaşi problemă şi acceptaţi un răspuns scris.

Predaţi-i răspunsul scris.

Domnul Damian Brudaşca:

Singura rugăminte în acest sens este să se ţină cont de faptul că cei care au solicitat o asemenea scutire sunt depunătorii la FNI, sau investitorii la FNI, a căror situaţie materială acum, a multora dintre ei, este deosebit de critică şi, pe cale de consecinţă, cred că, avându-se în vedere şi supoziţia de vinovăţie a unor instituţii ale statului, cred că ar trebui să se acorde în acest sens această scutire, dându-se dovadă, din acest punct de vedere, că statul nu are nimic de favorizat şi pe nimeni de apărat de rigorile legii, pentru culpele făcute în acest caz.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar sunt unii care au de recuperat câteva miliarde, şi probabil că nu sunt oameni săraci.

Doamna spunea că scutirile astea se dau pentru săraci.

Da. Tot din partea Ministerului de Finanţe, domnul Damian Brudaşca solicită nişte precizări. A doua întrebare.

Doamna Maria Manolescu:

La întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, nr.197 din 4.IX.2001, Ministerul Finanţelor Publice a răspuns oral, în şedinţa destinată acestui scop din 17 septembrie, anul curent. În plus, precizăm că printr-o recentă hotărâre de Guvern, respectiv, Hotărârea Guvernului nr.867, publicată deja în Monitorul Oficial în septembrie 2001, s-a modificat Hotărârea Guvernului 801 din 2001 în sensul suplimentării Consiliului judeţean Cluj cu sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2001 cu suma de 50,3 miliarde lei.

În consecinţă, autoritatea responsabilă privind utilizarea sumei respective este Consiliul judeţean Cluj, Ministerul Finanţelor având obligaţia de a introduce modificările corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 2001. Pentru oricare alte clarificări, este necesar să se aştepte răspunsul scris în termenul legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunteţi mulţumit, domnule deputat? Da. Bine!

Tot Ministerul Finanţelor trebuie să ne dea un răspuns - Măsuri împotriva ilegalităţilor comise de U.D.T.R. Constanţa. -, pentru domnul Metin Cerchez.

(I se spune din sală că domnul deputat Metin Cerchez nu este prezent)

Nu e prezent. Să-i transmitem răspunsul în scris şi, de asemenea, văd că şi domnul secretar de stat Pavel Abraham are aceeaşi problemă. Să-i transmitem răspunsul în scris dacă nu este în sală.

Ministerul Industriei şi Resurselor. Aţi primit răspunsul scris şi consideraţi că nu mai e cazul să vi se dea un răspuns? Da. Bine! Mulţumesc.

Mai există un singur răspuns pe care trebuie să-l dea domnul secretar de stat Abraham domnului deputat Brudaşca.

Domnul Paul Abraham:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnul deputat Damian Brudaşca a pus o întrebare referitoare la aplicarea Hotărârii Guvernului nr.801 din 2001 prin care se aprobă alocarea din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2001 a sumei de 51 de miliarde lei pentru finanţarea lucrărilor la unele obiective din judeţul Cluj.

Potrivit prevederilor art.2 alin.3 din Hotărâre, pentru convenţiile care au ca obiect achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări pentru realizarea obiectivelor prevăzute în anexa la acest act normativ, în temeiul art.107 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001, pragurile menţionate la art.13 lit.a), c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului menţionată, privind achiziţiile publice, s-au stabilit la valoarea de 2 milioane EURO pentru fiecare.

În ceea ce priveşte sumele alocate, potrivit art.4 din Hotîrârea Guvernului nr.801/2001, Guvernul a abilitat expres Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei ca, alături de celelalte organe, să exercite controlul conformităţii cu legea a modului cum acestea sunt gestionate şi cheltuite.

Precizez în context faptul că, în conformitate cu prevederile art.1 alin.3 din Legea 72/1996 a finanţelor publice, coroborat cu art.2 alin.4 din Legea 189/1998 privind finanţele publice locale şi raportat la prevederile art.1 din Legea 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, constituirea şi utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale instituţiilor publice, se controlează de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi alte organe împuternicite prin lege.

În aceeaşi măsură, legea-cadru în domeniul achiziţiilor publice, stabileşte atribuţii exprese privind controlul conformităţii cu legea a procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări în sarcina Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Pentru edificarea dumneavoastră în legătură cu unele aspecte privind modul de atribuire a contractelor de achiziţie de lucrări la care faceţi referire în întrebarea transmisă, vă aduc la cunoştinţă şi faptul că prin art.13 din Hotărârea 33 din 23.V.2001 a Consiliului judeţean Cluj, s-a dispus ca lucrările de întreţinere, reparare şi execuţie de drumuri şi poduri să se execute de către Regia autonomă a drumurilor judeţene Cluj, regie de sub autoritatea Consiliului judeţean până la transformarea acestuia în societate comercială.

Faţă de aspectele semnalate, vă asigur, domnule deputat, că în limitele competenţei conferite de lege Ministerului de Interne, în general, şi Poliţiei, în special, în cazul în care vor apare date sau indicii privind săvârşirea unor fapte cu caracter penal în procesul aplicării Hotărârii Guvernului nr.801/2001, vom întreprinde de îndată toate acţiunile necesare clarificării situaţiei, urmând să luăm măsurile legale specifice.

Cu deosebită stimă! Semnează domnul ministru de interne, Ioan Rus.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu îi mulţumesc foarte mult domnului secretar de stat pentru răspuns, pentru faptul că s-a deranjat să îl prezinte. Sunt însă nemulţumit de conţinutul răspunsului pentru că în hăţişul acesta de trimiteri legislative de la un articol la alt articol, la altă lege, s-a pierdut esenţa. Avem de-a face în cazul în speţă cu săvârşirea unor grave încălcări ale legii în ceea ce priveşte atribuirea conform legii a dreptului de a executa aceste lucrări.

Pe mine m-a bucurat faptul că judeţului Cluj i s-a dat această posibilitate să folosească banii pentru vopsirea frunzelor verzi în cazul în care ar fi venit domnul Cancelar Schroder, dar mă deranjează foarte mult faptul că aceşti bani nu au fost folosiţi în mod legal.

Îl informez pe domnul ministru secretar de stat, aici de faţă, că tocmai directorul acestei regii autonome a drumurilor judeţene a motivat nerespectarea legii prin faptul că numai regia pe care o conduce ar cunoaşte tehnologia de reparare a drumurilor în zonă. Şi-l mai informez pe domnul general în acest context şi asupra modului defectuos în care s-au efectuat lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor în această zonă.

Deci, cred că sunt suficiente motive ca Ministrul de interne şi ministerul în general să se sesizeze din oficiu şi să întreprindă, în conformitate cu atribuţiile legale, investigaţiile pentru determinarea vinovaţilor în nerespectarea legii pentru atribuirea şi executarea acestor lucrări. În caz contrar, ar rămâne bănuiala că, dată fiind apartenenţa domnului ministru la acelaşi grup care a favorizat în general firme care sunt conduse de către lideri ai P.S.D., deci, ar exista această prezumţie că de fapt este vorba de o afacere de familie şi nu de respectarea cadrului legal în folosirea banilor proveniţi de la bugetul de stat, deci, a banilor publici.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Aveţi vreun comentariu de făcut? (Se adresează domnului Paul Abraham)

Domnul Paul Abraham:

Domnule preşedinte şi domnule deputat,

Aşa cum am afirmat în finalul materialului pe care l-am prezentat în faţa dumneavoastră, în măsura în care apar aspecte cu caracter penal, deci sunt de competenţa Ministerului de Interne şi a Poliţiei pentru investigare, vom lua măsuri. Eu îi voi prezenta şi domnului ministru şi vom dispune efectuarea unor investigaţii concrete pe baza documentaţiei care s-a făcut la lucrările la care dumneavoastră aţi făcut referire şi vă asigur că vă vom informa în mod corespunzător într-o perioadă imediat următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Am înţeles.

Aici am încheiat secvenţa dedicată răspunsurilor la întrebări.

Trecem la interpelări.

Sunt 12 deputaţi care s-au înscris la interpelări. Vă reamintesc că trebuie doar să formulaţi în termeni foarte generali într-o frază obiectul interpelării dumneavoastră, urmând ca dezvoltarea s-o faceţi în momentul în care ministrul respectiv este prezent ca să dea răspunsul.

Primul este domnul deputat Victor Dobre.

Domnul Paul Victor Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al apelor şi protecţiei mediului. Ea de fapt este o revenire la o altă interpelare făcută în primăvară prin care solicitam măsuri pentru realizarea unor lucrări de amenajare şi apărare a malurilor râului Siret.

Întrebarea mea este: în ce regim şi când urmează a fi luate aceste măsuri pentru că a fost un angajament al ministerului şi, din păcate, din cele trei lucrări prevăzute, două încă nici măcar nu au fost atacate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Enescu.

Domnul Nicolae Enescu:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii, Ilie Sârbu.

Mulţi dintre concetăţenii noştri au moştenit sau au primit o suprafaţă de teren printr-un act de vânzare-cumpărare emis înainte de apariţia Legii nr.1/2000, validată în fosta legislatură. Aceste suprafeţe ce depăşesc 1000 de metri pătraţi pe care s-au construit anexe gospodăreşti, grădini, case şi constituie obiectul unor schimburi de teren între diferite persoane fizice ca urmare a comasărilor care au avut loc cu ocazia înfiinţării întovărăşirilor agricole şi, ulterior, a IAS-urilor.

Vă rog să-mi transmiteţi rezoluţia dumneavoastră în timpul prevăzut de lege, o copie a acestuia urmând a fi remisă prefecţilor şi primarilor comunei.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna deputat Paula Ivănescu,.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată primului-ministru şi se referă la politica de protecţia mediului ca un punct important în ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc. Cam aşa se face...

Al patrulea deputat este domnul Ioan Miclea care are de formulat trei interpelări.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Prima interpelare se adresează domnului prim-ministru şi se referă la aplicarea Legii 164/2001 privind pensiile militare de stat.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Muşetescu, privind privatizarea "Integratei S.A." Paşcani, unde statul român a fost păgubit cu 25 de miliarde lei.

A treia interpelare se adresează, domnului ministru Mitrea Miron, prin care cer răspuns referitor la distrugerea flotei maritime a României şi, în acest context, îi cer să-mi prezinte o situaţie privind evoluţia ei pe ani în vederea sesizării organelor abilitate penru tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru acest dezastru economic, ştiut fiind faptul că actele şi faptele de acest gen nu sunt lovite de prescripţie restrictivă.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Este terminată de mult flota asta. Vreau să vă informez că într-o altă legislatură s-a făcut un raport asupra flotei, care are vreo 7-800 de pagini, este depus la bibliotecă; a fost trimis, de asemenea, şi Parchetului General şi altor organisme, dar nu s-a întâmplat nimic.

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnul ministru Mitrea la noi, la comisie, spunea că ştie ceva şi poate personal să îmi relateze, dar că ezită să facă aşa o prezentare oficială. Oricum, vinovaţii se ştiu. Deci, nu putem să lăsăm ca acest dezastru să fie lăsat sub obroc. Trebuie să fie traşi la răspundere şi dacă sunt 1500 de pagini, nu de 700 de pagini, se pot face investigaţii şi trebuie să răspundă în faţa societăţii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna deputat Constanţa Popa.

Doamna Constanţa Popa:

Interpelarea mea este adresată domnului preşedinte Eugeniu Ţurlea, Casa naţională de asigurări de sănătate, şi se referă la modalităţile de plată pentru medicii din ambulatoriu care efectuează un număr de consultaţii peste cel prevăzut legal.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban are două interpelări.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelările mele se adresează domnului ministru al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnul Marian Sârbu.

Una se referă la lipsa cărţilor de muncă la direcţiile de muncă şi protecţie socială din judeţe, şi a ajuns motiv de şpagă pentru a căpăta o carte de muncă.

A doua interpelare se referă la modul cum rezolvă domnul ministru Marian Sârbu munca suplimentară a celor care vor să muncească schimbând actualele convenţii şi contacte de muncă pe timp redus.

Vă mulţumesc. Le depun la secretariat şi aştept răspunsul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, astea sunt mai mult întrebări, să ştiţi.

Domnul deputat Codrin Ştefănescu.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Interpelara mea este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei, şi are ca obiect sesizarea primită la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudaşca are trei interpelări de formulat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Le-am depus la secretariat. Foarte pe scurt să le prezint.

Se adresează două dintre ele domnului prim-ministru, prima se referă la situaţia critică în care se găseşte Muzeul "Octavian Goga" de la Ciucea, cu o serie de elemente concrete; a doua, se referă la nereguli în ceea ce priveşte finalizarea introducerii gazului în localitatea Baciu, judeţul Cluj, cu implicarea unor factori politici judeţeni; a treia, se adresează doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării, şi vizează o situaţie mai deosebită care se întâmplă sub oblăduirea fostului ministru al învăţământului, actualmente rector al Universităţii "Babeş-Bolyai" care, cu de la sine putere, fără cadru legal, a adoptat o hotărâre privind înfiinţarea din anul universitar de faţă mai multor secţii de învăţământ în limba maghiară la Facultatea de ştiinţe economice şi la Facultatea de drept din Cluj, în timp ce pentru şcolile din sistemul preuniversitar avem foarte mari dificultăţi în a asigura plata salariilor personalului TESA şi chiar a unora dintre profesorii din mediul rural.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da Mulţumesc.

Domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar cu riscul de a pierde un minut din cele trei alocate, n-aş putea să nu mă refer cu consternare şi cu amărăciune la cadrul în care în Parlamentul României se abordează instituţia întrebărilor şi interpelărilor, adică o instituţie fundamentală a parlamentarismului şi a statului de drept pe care o tratăm şi este tratată cu foarte multă indiferenţă. Practic, parlamentarii sunt privaţi de acest instrument care în orice stat democratic dă dureri de cap Guvernului, transpiră primul-ministru. Or, aici, suntem în faţa unei săli goale, fără mediatizare corespunzătoare, la o oră imposibilă. Solicit pe această cale ca în viitor această instituţie trebuie să fie revitalizată pentru a respecta principiile parlamentarismului.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al apărării naţionale, Ioan Mircea Paşcu, şi are drept obiect numirea generalului de brigadă Florin Caba în funcţia de locţiitor al comandantului Corp IV armată, mareşal Constantin Brezan. Interpelarea o voi detalia altă dată şi îi solicit în mod public domnului ministru să revoce ordinul de numire a domnului general Florin Caba în funcţia de locţiitor, întrucât domnul general Florin Caba a fost acela care în 21 decembrie 1989, în calitate de şef al Secţiei de pregătire a luptei, a coordonat deplasarea militarilor din Someşeni în Piaţa Mărăşti şi la Hotelul Astoria din Cluj, locuri unde au murit zeci de clujeni.

Gestul domniei sale de numire a domnului general Caba în această funcţie reprezintă o ofensă nepermisă la adresa morţilor Revoluţiei române, la adresa morţilor din Cluj şi o ofensă adusă bunului-simţ în ultimă instanţă.

De asemenea, solicit domniei sale, domnului ministru al apărării naţionale, să facă cunoscute public numele persoanelor care au propus numirea în funcţie a domnului general Caba la Corpul IV al armatei Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ionescu Mihaela.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc colegilor care au mai rămas în sală. Întrebarea şi obiectul interpelării mele sunt adresate domnului ministru al turismului, Dan Matei Agathon, şi se referă la cei în jur de 4000 de cetăţeni români care au prestat activitate înainte de 1989 în străinătate şi care au banii depuşi în contul "COMTURIST" la B.R.C.E. respectiv Bancorex şi acum la B.C.R. Aceşti muncitori sau ingineri, sau medici, profesori care toţi şi-au depus priceperea şi îndemânarea în activităţi în întreprinderi de comerţ exterior în străinătate, atunci când au solicitat banii înapoi li s-a returnat ori sporadic, ori pe baze preferenţiale.

Acesta este scopul interperlării. Considerăm că este absolut necesară luarea unei hotărâri pentru a se reglementa situaţia celor peste 4000 de cetăţeni români.

Întrebarea mea era: când se va reglementa restituirea sumelor depuse de cetăţenii români care au lucrat pe bază de contracte legale în străinătate, uneori în condiţii de climă şi muncă foarte grele, şi care au avut banii depuşi la BRCE pentru produse COMTURIST.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Am două întrebări care amândouă sunt pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Prima dintre ele se referă la oportunitatea electrificării căii- ferate Deda-Târgu Mureş-Războieni prin utilizarea unor elemente ale liniei de contact disponibilizate prin modernizarea căii-ferate Braşov- Predeal-Ploieşti-Bucureşti, în urma reparaţiilor capitale care au avut loc în urmă cu doi ani.

Subliniez că traseul amintit este de 113 km şi că există un studiu încă din 1984 întocmit de I.T.C.S. Bucureşti, cu nr.41-160/2631 din 1984.

Cea de-a doua întrebare se referă tot la dânştii, tot la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei: decât ridicarea preţului biletelor, dacă nu se consideră că ar fi mai bine să se eficientizeze transporturile prin modul de repartizare a biletelor, pe staţii şi clase de călătorie, astfel încât vagoanele de clasa I să nu circule pe jumătate goale.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ion Mocioi.

Domnul Ion Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să mă adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase.

La 1 februarie anul curent, am depus o sesizare a unor români din diasporă şi câteva măsuri pentru salvarea patrimoniului cultural românesc aflat la Biblioteca română din Freiburg. Până acum nu am primit răspunsul şi doresc ca domnul prim-ministru să reexamineze scrisoarea noastră pentru a da un răspuns instituţiei la care ne referim. Acolo, în Germania, există o instituţie cu o clădire proprie, cu un patrimoniu foarte bogat dat de românii care trăiesc în Germania şi nu numai, un patrimoniu care cuprinde mii de cărţi, publicaţii periodice, numeroase colecţii de manuscrise foarte importante, texte, documentare şi creaţii literare, tablouri de artă ale unor artişti consacraţi, obiecte ale unor personalităţi, numismatică, filatelie de valoare, peste 1000 de obiecte vechi de artizanat şi altele.

Soarta lor depinde de răspunsul la scrisoarea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ioan Rus, ministrul de interne, şi se referă la modalitatea de operare şi de depistare a cazurilor acelor implicaţi în cazurile de răpire, de sechestrare şi de trecere frauduloasă a graniţei, cazuri cu care se confruntă chiar şi judeţul Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cu aceasta, încheiem şedinţa noastră de astăzi. Ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,45.