Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2001
|
Şedinţa a început la ora 16.46. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
||
|
Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 243, participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 20, iar 102 sunt absenţi. Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative. 1 Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" S.A.Galaţi, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2001. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2 Propunerea legislativă privind protecţia copiilor în materia adopţiei internaţionale, iniţiată de 5 deputaţi PNL. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru sănătate şi familie. Termenul de depunere a raportului: 23 noiembrie 2001. 3 Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală, a Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească a Legii nr.56/1993 a Curţii Supreme de Justiţie şi a Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, iniţiată de 5 deputaţi PNL. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 23 noiembrie 2001. |
||||
|
|
În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi. În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale următoarele legi: Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului naţional, Secţiunea a V-a, Zone de risc natural; Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniul culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor; Legea pentru completarea art.nr.36 din Legea fondului funciar nr.18/1991; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2001 pentru prelungirea valabilităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import şi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor măsuri cu caracter fiscal şi îmbunătăţirea realizării şi colectării veniturilor statului; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretenţiilor suedeze nesoluţionate, semnat la Bucureşti la 24 iunie 2001; Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate, la Convenţia privind drepturile copilului, semnat la 6 septembrie 2000; Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciul de apă; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 256/2000 privind aprobarea surselor de plată pentru achitarea de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor financiare faţă de Banca Naţională a României rezultate din plata serviciului datoriei publice externe. Vă mulţumesc. |
|
||
|
|
Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative aflate pe ordinea de zi. La pct.3 al ordinii de zi vă supun atenţiei Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2000 privind reglementarea depozitării cerealelor şi seminţelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. |
|
||
|
Domnul Damian Brudaşca (din bancă): Pct.2, domnule preşedinte, am trecut peste el. |
||||
|
Iertaţi-mă, da, la punctul aflat la nr.2, raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2000 privind repartizarea profitului la Regia autonomă LOCATO, cerem amânarea. A fost amânată dezbaterea pentru că nu a venit raportul care a fost cerut. În momentul în care vine raportul va intra în discuţie. Trecem în continuare la textul privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2000. La pct.1 este textul Camerei Deputaţilor; la pct.2, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor; la pct.3, textul Camerei Deputaţilor; la pct.4, textul Camerei Deputaţilor; la pct.5, de asemenea, textul Camerei Deputaţilor. Supun raportul de mediere votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
În continuare, la pct.4 avem raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată. Vă supun adoptării textele aprobate de Comisia de mediere. La pct.1 textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Mulţumesc. La pct.2 de asemenea, textul Senatului. O abţinere? Care este problema? (Îl întreabă pe domnul deputat Valeriu Gheorghe care doreşte să vină la microfon.) Acum, după vot, nu mai aveţi cum să susţineţi. A, la pct.2? vă rog, da. |
|
||
|
Când am trecut această ordonanţă prin Cameră, am votat o variantă foarte bună, aveţi textul în faţă: "Pădurile, proprietate publică, aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor pot fi administrate atât de structuri silvice private, cât şi de structuri silvice de stat." În varianta Senatului a scos "structura silvică privată" şi ..."vor fi administrate numai de către structurile silvice de stat". Este o discriminare. La întrebarea care am pus-o nu a dat nici un răspuns clar. Evident că trebuie să existe o competiţie între cele două structuri: de stat şi private şi, din acest motiv, vă rog să votaţi varianta Camerei Deputaţilor. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule Ianculescu, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, varianta Senatului era cea mai recomandabilă. Vin în faţa dumneavoastră şi vă readuc în memorie o lege din 1923, reţineţi: din 1923, perioada interbelică, perioadă pe care noi o luăm ca etalon din punct de vedere al adevăratei democraţii. Este vorba de Legea pentru extinderea aplicaţiunii dispoziţiilor Codului silvic din 1910 şi Legea modificatoare a acestui Cod, din 16 septembrie 1920, în tot cuprinsul României, publicat în Monitorul Oficial nr.59 din 17 iulie 1923. Există un articol unic, nu îi dau citire la tot articolul, îi voi da citire numai la alin.2, în care se specifică următoarele: "Pădurile composesoratelor, urbariariştilor acestea sunt cele comunale foştilor nobili şi fideicomisele din vechiul Regat se vor administra de Casa pădurilor întocmai ca pădurile statului din vechiul Regat, însă venitul net anual se va pune la dispoziţiunea proprietarilor, conform drepturilor ce au fiecare". Observaţi, conform acestei legi din 1923, nu numai pădurile comunale, dar şi composesoratele din secuime şi celelalte, ca şi pădurile de moşneni erau administrate de structură silvică de stat, de Casa pădurilor, ceea ce are corespondentul în prezent Regia Naţională a Pădurilor. Acest lucru a fost şi în 1923. Acum, Senatul a votat ca să se facă o diferenţiere între pădurile composesorale şi de moşneni care să li se permită să facă şi structuri silvice proprii, dar în cazul pădurilor comunale, municipale şi orăşeneşti, care sunt tot păduri ale statului, nu este cazul să se facă alte noi structuri silvice private similare cu cele de stat, atâta timp cât avem structurile silvice existente. În accepţiunea Senatului, s-a prevăzut în textul de mediere respectiv ca administrarea acestor păduri prin structurile silvice de stat să se facă cu avizul consiliilor locale. Aceasta ce înseamnă? Înseamnă că structurile silvice de stat administrează pădurile respective, iar comunităţile locale beneficiază absolut de totul din valorificarea produselor pădurilor respective, fie în natură ca lemn de foc pentru şcoli, pentru spitale, fie ca lemn de construcţie pentru refacerea şcolilor şi altor obiective ale unităţilor locale, fie în bani. Deci, varianta propusă dumneavoastră spre adoptare este textul Senatului şi o considerăm ca cea mai recomandabilă să fie votată. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Ianculescu. Domnul Tamas Sandor, chiar mă gândeam că nu apare deloc... |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că aveţi grijă şi de mine. |
||||
|
Întotdeauna am grijă de dumneavoastră, domnule Tamas, numai dumneavoastră nu realizaţi treaba aceasta. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea să vă reamintesc că acuma 3-4 luni de zile, aici, în Camera Deputaţilor, am votat la această iniţiativă legislativă o variantă a Camerei Deputaţilor care figurează şi în textul raportului comun a Comisiei de mediere a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Aş vrea să îmi permiteţi să vă reamintesc de ce am votat atunci. Pădurile, proprietatea publică aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi cele proprietate privată indiviză aparţinând foştilor composesori, moşneni şi răzeşi, precum şi persoanelor aparţinând altor forme asociative, conform prevederilor legale, se administrează de către proprietari prin structurile silvice proprii similare cu cele ale statului sau, la cerere, prin structuri silvice de stat existente pe baza unor contracte convenite între părţi. Aş vrea să reamintesc totodată că atunci chiar eu am cerut o dată amânarea acestui articol la vot şi după ce am amânat o zi votarea acestui articol, între timp, noi am căzut de acord, împreună cu Grupul PDSR, Grupul PNL, Grupul PD şi Grupul UDMR din Camera Deputaţilor, chiar antevorbitorul meu, distinsul deputat, domnul Ianculescu, aş putea să citesc şi din stenograma Camerei Deputaţilor, dar este destul de lung, aşa că mă rezum la o succintă propoziţie, domnul deputat Ianculescu a susţinut chiar de la acest microfon varianta propusă de grupul nostru şi după aceea, susţinută după cum v-am spus şi de domnul Ianculescu, deci, de PDSR atunci, PD şi PNL. Deci, ce a însemnat acest articol şi acest demers al nostru. Cum v-am citit, "pădurile proprietatea comunelor, oraşelor şi municipiilor, în varianta Camerei Deputaţilor, consiliile locale au dreptul de a decide dacă vor să încheie contract cu ROMSILVA, sau eventual vor să încheie un contract cu structuri silvice private". Acesta nu este un novum, deci nu am inventat noi, acesta a fost introdus în legislaţia românească de Ordonanţa 96 din 1998 care, deja, a dat această posibilitate. Era în curs, deci nu am inventat aşa ceva şi în curs de 3 ani de zile deja au trecut la validări a pădurilor comunale, orăşeneşti şi, desigur, unde era locul şi la încheiere de contracte. Aş vrea să menţionez, să subliniez că este vorba despre proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, deci, dreptul de proprietate cuprinde şi dreptul de dispoziţie. Ca proprietar trebuie să am dreptul să dispun, să aleg între structuri silvice de stat sau structuri silvice private în a administra această pădure. În sfârşit, aş vrea să vă reamintesc că atunci eram toţi de acord, inclusiv domnul deputat Marian Ianculescu, cu propunerea noastră care a fost însuşită şi de Grupul parlamentar PD prin vot şi a domnului Bejat şi de Grupul parlamentar PNL. Deci, propun ca să votăm varianta Camerei Deputaţilor care este o propunere firească. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnule Damian Brudaşca, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Am ascultat pledoariile făcute de la acest microfon pe marginea articoluluil în discuţie şi personal consider că ar fi o eroare să se dea curs propunerilor făcute anterior de către antevorbitor, în sensul că eu apreciez ca extrem de exactă şi potrivită formularea care a fost adoptată de către Senat, având în vedere că totuşi trăim într-un stat unitar, într-un stat în care încercăm să stopăm tendinţele unora de a face din totul separatism şi forme de aparheid. Deocamdată, România este o structură independentă, unitar naţional şi, în consecinţă, nu trebuie să dăm curs acestor forme care sunt extrem de periculoase pentru ideea unităţii noastre naţional-statale. De la această aparent banală situaţie în care se pune problema unei simple administrări a pădurilor, se poate ajunge la un separatism foarte periculos ca noi, cetăţenii acestei ţări, să nu putem, în condiţiile în care ne-am găsi într-o anumită parte geografică a ţării, să intrăm în păduri absolut pentru agrement, pentru că aceste păduri sunt administrate de o manieră discreţionară de persoane care doresc şi din acest punct de vedere să excludă "căprioarele" care vorbesc limba română de "căprioarele" care vorbesc alte limbi. În consecinţă, eu susţin şi sunt convins că şi colegii mei din Partidul România Mare susţin varianta Senatului, mai mult decât atâta, regretăm faptul că a fost scos din acest proiect precizarea respingerii sau neobligativităţii solicitării aprobării structurilor locale pentru încheierea unor asemenea înţelegeri contractuale în ceea ce priveşte gestionarea pădurilor de structurile silvice. Apreciem că ROMSILVA şi-a dovedit profesionalismul, şi-a dovedit competenţa, şi-a dovedit buna-credinţă şi, în consecinţă, credem că ar fi singura îndreptăţită să asigure gestionarea pădurilor acestei ţări. Improvizaţii, amatorisme periculoase ar putea conduce ca şi această bogăţie naturală deosebit de importantă să fie periclitată, folosită fiind în scopuri antinaţionale. Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.) |
||||
|
Domnul Lăpuşan are cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că, în primul rând, noi trebuie să ţinem la deciziile noastre, ale Camerei Deputaţilor, pentru că le-am luat noi, însă atunci când aceste decizii sunt şi fundamentate şi au la bază nişte elemente de logică, atunci trebuie să ţinem cu atât mai mult la deciziile respective. Vreau să vă spun că, în momentul acesta, în ţara românească este o autoritate silvică. Din păcate, ea nu se manifestă ca o autoritate silvică. În acelaşi timp, există mediul economic, printre societăţile comerciale există şi această fostă regie care este ROMSILVA, care nu este altceva sau nu ar trebui să fie altceva decât un agent economic, reprezentantul statului în a gestiona pădurile private. Stimaţi colegi, Părerea mea este că acest agent economic, chiar dacă este cel mai mare şi este mai mare decât suma tuturor celorlalţi, este totuşi un agent economic. Nu cred că trebuie ca să facem o discriminare, chiar şi pozitivă, şi trebuie să oferim posibilitatea administraţiilor locale de a încredinţa gestionarea fondului silvic care le aparţine unor agenţi economici abilitaţi de autoritatea silvică şi care să reprezinte interesele localităţii administraţiei respective. După părerea mea, aceasta este o logică, o logică corectă, este o logică europeană, chiar dacă în anul 1923, în România erau alte situaţii, erau alte situaţii pentru că era 1923, acuma suntem în 2001 şi cu ajutorul lui Dumnezeu vom ajunge în anul 2002 şi în Uniunea Europeană. Cred că sunt argumente suficiente pentru a adopta nediscriminatoriu, repet, nici măcar pozitiv, o poziţie care să permită autorităţilor administrative să opteze pentru un agent abilitat de autoritatea silvică naţională şi care să poată să gestioneze fondul silvic respectiv. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Popescu Bejat. |
||||
|
Domnul Bejat Ştefan Marian Popescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt bucuros că, în sfârşit, am ajuns la subiect. Este vorba, pur şi simplu, de pădurile comunale, deci, pădurile comunităţilor locale, fie că sunt ele comune, oraşe şi municipii. Am dezbătut foarte mult această problemă atât în comisia de specialitate, cât şi în Camera Deputaţilor şi am ajuns la o soluţie rezonabilă pe care văd că o salută şi distinsul reprezentant al partidului de guvernământ. Nu numai că forma prezentată de Senat nu este corectă, dar include acolo şi o ambiguitate care ar face-o imposibil de aplicat, şi anume se spune că "se administrează de unităţile de stat cu avizul consiliilor locale". Vă întreb dacă nu avem avizul consiliului local ce facem? Deci, eu pledez pentru formula adoptată de Camera Deputaţilor, care este completă, care dă posibilitatea comunităţilor să-şi aleagă varianta pe care o doreşte, fie să facă contract cu ROMSILVA pentru administrarea pădurilor respective, fie, în timp, când este pregătită autoritatea locală, să-şi facă structuri silvice proprii similare cu cele de stat. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Domnule Ianculescu, drept la replică, atât aveţi dreptul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Vreau să-i dau răspunsul stimatului, distinsului meu coleg, Tamas Sandor. Între timp, am găsit documentaţii şi la nivel de Europa, am găsit documentaţii şi la nivel de România. Vreau să vă spun următorul lucru: în Franţa, Oficiul Naţional al Pădurilor administrează pădurile comunelor, oraşelor şi municipiilor, urmând, indiferent de profitul realizat, chiar dacă este în pierdere, să returneze comunităţilor locale 30% din venituri, pentru că 30% îl ia statul şi 30% îl iau cei care administrează. Deci, în condiţiile acestea, şi dacă în Franţa, în Germania şi în alte ţări s-a considerat că aşa este bine ca pădurile să fie administrate de structura silvică de stat şi am întrebat care este argumentul şi mi-au spus următorul argument şi s-ar putea să fie valabil şi pentru noi la fiecare 4 ani, când vin alegerile locale, desigur prind nişte primari pe postul de primar, pentru a-şi asigura şi a-şi face campanie electorală sunt în stare să taie toată pădurea, indiferent, nu ţine cont de nici o regulă, duce la fiecare casă câte o căruţă cu lemne şi în felul acesta îşi asigură în continuare un nou mandat. Procedând în această manieră se alege praful de pădurile României, în perspectiva timpului, dacă noi am vota varianta Camerei Deputaţilor. De aceea, cu dragoste faţă de pădure, pentru toţi distinşii mei colegi din Parlamentul României cunoscând ceea ce s-a întâmplat până în prezent în istorie, amintesc că, datorită dispariţiei pădurilor pe suprafeţe întinse, asistăm la ora actuală la inundaţii catastrofale, asistăm la alunecări de teren cu case cu tot, urmate de pierderi de vieţi omeneşti, asistăm la fenomene de secetă care afectează securitatea alimentară. Către ce vrem să îndreptăm această ţară? Iată vin la dumneavoastră şi cu raţiune, să votaţi varianta Camerei Deputaţilor pentru că este varianta care, cât de cât oferă, o protecţie a pădurilor... iertaţi-mă, varianta Senatului, prin care se prevede, îmi cer scuze, deci, vă rog să votaţi varianta Senatului care prevede că pădurile comunale să fie administrate de structurile silvice de stat cu avizul consiliilor locale, în sensul că primăriile trebuie să-şi expună pretenţiile faţă de beneficiul pe care să-l ia de pe urma pădurilor pe care le au în proprietate. De aceea, stimaţi colegi, cel mai bine, cel mai raţional, votaţi varianta propusă de Comisia de mediere, varianta Senatului. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule Ianculescu. Am un singur amendament la ceea ce aţi afirmat, până acuma a fost un jaf cu pădurile statului, fiind administrate de stat, că aceasta s-a întâmplat până acum. |
||||
|
Nu, domnule preşedinte, nu e. Domnule preşedinte, Ştim ce s-a întâmplat după 1990. Ştim ce s-a întâmplat cu pădurile retrocedate în maniera în care s-au retrocedat, indiferent de perioada de guvernare. Nu vrem să mergem în continuare pe linia pe care s-a desfăşurat după 90 încoace. Până în 90, vă spun eu că ce a aparţinut statului nu a fost jaf în pădurile statului. Şi vă spun unde a fost jaful. Vreau să vă spun că, de la 1829, au dispărut 5 milioane de hectare din fondul forestier al ţării. |
||||
|
Domnule Ianculescu, eu vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Prin Legea agrară din 1921, alte două milioane de hectare de pădure s-a ales praful de ele, transformându-le, în scopuri electorale, în păşuni şi în izlazuri comunale. Ceea ce vedem acum în toate zonele de dealuri, curg dealurile cu case cu tot. Ăsta este efectul faptului că noi am avut o atitudine total nesăbuită faţă de fondul forestier al ţării. |
||||
|
Domnule Ianculescu, vă mulţumesc. Supun la vot varianta Camerei. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Voci din sală: Întâi, varianta Senatului. |
||||
|
Da, vă rog, revin la chestiune. Întâi, conform procedurii, o să pun la vot varianta Senatului. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cu 72 de voturi pentru şi 100 împotrivă, varianta Senatului a fost respinsă. Cine este pentru varianta Camerei? Cine este împotrivă? Abţineri? Cu 103 voturi pentru, 47 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptată varianta Camerei. (Aplauze) Domnul Stanciu. |
||||
|
Stimaţi colegi, Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Onorat prezidiu, Mă bucur să constat încă o dată că astăzi aţi venit la lucru, şi nu la putere. Totuşi, cred că, înainte de a face acest demers, este bine, domnule preşedinte de şedinţă, să rugaţi pe distinşi colegi de-ai dumneavoastră să vă sugereze că Regulamentul Camerei este obligatoriu pentru toţi. Spun acest lucru, pentru că la art.120, alin.2, se precizează: "Preşedintele Camerei îşi exprimă votul după cel al deputaţilor prezenţi". Or, dumneavoastră l-aţi exprimat anterior. Vă rog să luaţi act, cu tot respectul cuvenit, domnule preşedinte de şedinţă, că ceea ce este permis liderului de grup Hrebenciuc nu este permis preşedintelui de şedinţă Hrebenciuc. |
||||
|
Aţi spus "preşedintele Camerei", nu "preşedintele de şedinţă", în art.120. (Rumoare.) Acolo scrie "preşedintele Camerei"; eu sunt, deocamdată, vicepreşedinte. |
||||
|
Vă mai spun încă o chestiune. Dacă doriţi să intraţi în dialog, este nevoie să coborâţi de acolo. Tot Regulamentul spune. |
||||
|
Domnule Stanciu, am mai coborât la nivelul dumneavoastră astăzi. Daţi-mi voie să stau aici. Vă mulţumesc. |
||||
|
Rugămintea mea este, apreciez spiritul dumneavoastră de glumă, dar să înţelegem că nu glumim cu regulamentul, pentru că lucrurile mici sunt cele care, în final, determină cursul lucrurilor mari. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Domnule Stanciu, declar că am luat notă de observaţia dumneavoastră şi mă voi conforma în cele ce urmează. Vă mulţumesc. În continuare, pct.3. Domnul Gheorghiof. |
||||
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, n-aş fi intervenit dacă regulamentul, despre care se vorbea anterior, nu ar fi literă de lege pentru noi. Dar, referitor la ceea ce s-a dat citire alin.2 al art.120 -, îmi pare rău că unii colegi încearcă să-l interpreteze, nu în forma în care cel care l-a redactat l-a înţeles şi îl interpretează pe urmă. Pentru că art.120 spune "în caz de paritate de voturi ". or, eu nu am înţeles ca dumneavoastră exprimarea votului. aţi spus că există paritate, repetăm votul şi eu o să mă exprim, aşa cum spune regulamentul, după ce deputaţii din Cameră ridică mâinile şi s-au exprimat. Este la latitudinea preşedintelui ca, în caz de paritate, să fie ultimul care votează, pentru că atunci înseamnă că votul preşedintelui este votul celui care dă greutatea într-o parte sau alta, în caz de paritate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule Gheorghiof. Trecem, în continuare, la pct.3 al textului de mediere. Cine este pentru textul Senatului? Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi. Abţineri? Cu 36 de voturi împotrivă, nici o abţinere şi 122 de voturi pentru, s-a aprobat pct.3. Cine este pentru pct.4 textul Senatului? Cine este pentru? Cine este împotrivă? Abţineri? Cu 121 de voturi pentru, 31 împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat pct.4. Pct.5. Este textul Camerei Deputaţilor, deci nu-l supunem la vot. Pct.6. Cine este pentru textul Senatului? Cine este împotrivă? Abţineri? Cu 136 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat textul Senatului. Pct.7. Cine este pentru textul Senatului? Cine este împotrivă? Am rugămintea să vă exercitaţi votul, totuşi, cei prezenţi în sală. Abţineri? Cu 142 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat pct.7. Pct.8 ultimul. Cine este pentru textul Senatului? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 6 abţineri. Cu 6 abţineri, un vot împotrivă şi 152 de voturi pentru, a fost adoptat pct.8. Fiind lege organică, dat fiind faptul că s-a adoptat textul Senatului, supunem legea votului final de mâine. |
||||
|
|
În continuare, vă supun atenţiei Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor al senatorilor şi deputaţilor din Parlamentul României. Vă supun atenţiei pct.1. Înainte de a-l supune la vot, domnul Ştefan Cazimir are o obiecţie. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Textul proiectului de lege care face obiectul medierii - şi a cărui oportunitate se află mai presus de îndoială - reprezintă sinteza a trei propuneri legislative: una adoptată de Camera Deputaţilor în legislatura precedentă; altele două aparţinând unor senatori. Rezultatul obţinut vine să confirme o veche zicătoare: "Copilul cu prea multe moaşe rămâne cu buricul netăiat". Vă invit să comparaţi, la poz.1 a raportului, formula de jurământ adoptată de Camera Deputaţilor cu aceea adoptată de Senat şi pe care o propune şi comisia de mediere. Las la aprecierea dumneavoastră, stimaţi colegi, dacă textul Camerei Deputaţilor nu era totuşi preferabil, pentru raţiuni care ţin de logică şi de lapidaritate. În varianta aleasă de comisie, verbul "jur" se repetă de nu mai puţin de 4 ori procedeu retoric banal şi obositor şi care aminteşte, celor cu memoria mai trainică, jurământul lui Nicolae Ceauşescu. Vă rog să observaţi, de asemenea, prevederea de la alin.2 al aceluiaşi art.1: "Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula <<Jur pe onoare şi conştiinţă>>, care prefaţează jurământul". Aici, lipsa de rigoare juridică este bătătoare la ochi. Dacă jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta din urmă nu "poate fi înlocuită", ci "urmează a fi înlocuită", "trebuie să fie înlocuită". Este, deci, o normă imperativă, şi nicidecum facultativă, cum lasă să se înţeleagă textul propus de comisie. Cât priveşte însăşi formula alternativă, hai s-o punem în aplicare şi să constatăm ce rezultă: "Jur pe onoare şi conştiinţă credinţă Patriei mele România"; aşadar, rimă interioară: conştiinţă credinţă. Dacă doriţi un jurământ în versuri, sunt gata să-l fabric în jumătate de oră. Lăsând gluma la o parte, să remarcăm totodată că, în varianta jurământului fără formula religioasă, onoarea este invocată de două ori: o dată la început "jur pe onoare şi conştiinţă"; a doua oară la sfârşit - "jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor". Cu alte cuvinte, "jur pe onoare să-mi îndeplinesc cu onoare " Asemenea stângăcii sunt inacceptabile într-un text ce se vrea impunător şi solemn. Iată, pe scurt, motivele pentru care propun respingerea art.1 din Raportul Comisiei de mediere şi reluarea discuţiei asupra lui într-o şedinţă comună a celor două Camere, în conformitate cu art.76 alin.2 din Constituţia României, precum şi cu Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului art.54. Vom putea chibzui atunci asupra unui text care să exprime mai bine specificul jurământului parlamentar, cu acurateţe, demnitate şi adecvare. Cu acelaşi prilej, vom remedia şi un viciu mărunt. Nu putem utiliza sintagma "senatorii şi deputaţii", câtă vreme formula din Constituţie este exclusiv "deputaţii şi senatorii". |
||||
|
Domnul Dobre. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această Lege a jurământului de credinţă a fost votată în această sală la 7 mai 1998. Această lege nu s-a dorit să fie trecută, pe nişte ambiţii pe care nu le pot înţelege, dar, dacă li se face o analiză mai profundă, se poate ajunge la cauzele pentru care se încearcă să se tergiverseze. În aceste condiţii, ca autor al acestei legi, propun şi vă rog să votaţi varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Buzatu.
|
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Avem în faţa noastră raportul de mediere, prin care Comisia de mediere ne recomandă să votăm textul Senatului. Eu v-aş ruga pe toţi care aveţi în faţă acest text, să-l studiaţi cu mare atenţie, să încercaţi să faceţi o comparaţie, dacă mai cunoaşteţi asemenea texte şi, după părerea mea, dacă vom face această comparaţie, va trebui să dăm dreptate domnului profesor Cazimir. Vreau să vă spun că în şedinţa Senatului din 4 septembrie 2001, în care s-a dezbătut acest text, au fost aduse în dezbatere nişte argumente foarte serioase, care n-au avut însă succes acolo, dar s-ar putea să aibă la noi. Pentru că la noi există deja acea bază, deci textul pe care domnul deputat Traian Dobre într-un anumit fel îl reneagă astăzi, dar care aparţine, de altfel, domniei sale şi care este mult mai potrivit pentru un text de jurământ, care trebuie să fie simplu, concis şi plin de solemnitate. Şi, aşa cum spunea şi domnul profesor Cazimir, poate că este recomandabil să fie un pic mai lipsit de poezie decât alte texte. Iată cum sună, de exemplu, textul jurământului în Spania: depunerea jurământului este sub formă de întrebare "Juri sau promiţi să respecţi Constituţia?" şi fiecare răspunde "Da, jur", sau "Da, promit", în funcţie de credinţa pe care o are fiecare. Aş vrea să vă mai aduc la cunoştinţă cum sună textul în Marea Britanie: "Jur cu credinţă în Preaputernicul Dumnezeu că voi fi credincios, cu adevărat loial Majestăţii Sale, moştenitorilor şi succesorilor săi, conform legii. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Mai sunt şi alte texte pe care le am la îndemână. N-aş vrea să vă citesc toate aceste texte, dar, din simpla citire a celor două, veţi observa că ele sunt mult mai apropiate de textul propus iniţial. De aceea, şi eu vă propun, stimaţi colegi, pentru a da posibilitatea să avem un text serios şi solemn, să respingeţi varianta care v-a fost propusă de Comisia de mediere. Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. |
||||
|
Supun la vot. Domnul Buzatu a venit în numele Grupului parlamentar PSD. Domnul general. |
||||
|
Deşi fac parte din acelaşi Grup PSD, am cu totul altă opinie decât colegul meu, care a vorbit în numele Grupului PSD. Domnilor, acest jurământ presupune o anume solemnitate. Prin repetarea cuvântului "jur", capătă mai multă solemnitate acest moment, care trebuie să ducă la crearea unei stări de sinceritate deplină din partea celui care depune jurământul. În varianta Camerei, este o înşiruire de mai multe legăminte care, la un moment dat, se transformă într-o banalitate. Aşa că varianta Senatului mie mi se pare că este cea mai justificată şi cea mai potrivită. De aceea, vă rog să votaţi varianta Senatului. Vreau să vă spun că, în comisia de mediere din care am făcut parte, toţi deputaţii, cu excepţia reprezentantului UDMR, au votat pentru varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Timiş. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, M-a indus în eroare varianta propusă de Senat "senatorii şi deputaţii" şi încep cu aceasta. Deci, nu vreau să încurc pe nimeni, încep cu ultima observaţie pe care a făcut-o domnul Cazimir, şi anume faptul că textul constituţional este "deputaţii şi senatorii". Pentru că, deşi s-a încetăţenit în România ideea că Senatul este Camera superioară, aş vrea să spun că, deşi Senatul are ceva mai multe atribuţii decât Camera Deputaţilor, - numirea directorului SRI şi a Avocatului Poporului, atât are în plus -, în rest se consideră, din punct de vedere constituţional, că cele două Camere sunt egale. Dar, Camera Deputaţilor, prin faptul că are mai multe voturi, într-o viziune neoficială sau, dacă vreţi, în viziunea Constituţiei, este pe primul loc, şi nu pe al doilea loc. Deci, formula corectă este "deputaţii şi senatorii", din textul pe care-l analizăm. După aceea, o altă observaţie făcută de domnul profesor Cazimir este în legătură cu cuvântul "onoare" pentru cei care depun jurământul pe onoare şi credinţă. Acest cuvânt se repetă de două ori în conţinutul aceluiaşi text. O altă observaţie pe care o susţin, a domnului profesor Cazimir, este în ceea ce priveşte imperativitatea celei de a doua formule. Ea nu poate fi formulată în felul acela: "poate", "ar putea" şi aşa mai departe, ci, exact cum spune domnul profesor: "urmând a fi înlocuintă", sau "trebuind a fi înlocuită". La fel, nu cred că ordinea în care sunt puse jurămintele, înşiruirea jurămintelor ar trebui să înceapă cu ceea ce a propus Senatul. În primul rând, cred că ar trebui să înceapă cu respectarea mandatului de deputat sau senator. Pentru că acesta este mandatul pe care-l îndeplinim în primul rând aici, după aceea este Constituţia şi legile ţării şi după aceea celelalte jurăminte. Ar trebui să fie o ordine în funcţie de ordinea constituţională şi de importanţa jurământului pe care-l facem. De aceea, consider şi eu ca şi ceilalţi domnul Buzatu şi domnul Cazimir că ar trebui să reflectăm mai mult asupra acestui text, pentru că în formula propusă de Senat, dacă nu se acceptă varianta Camerei Deputaţilor, el nu poate fi votat. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun la vot textul Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă. Abţineri? Cu 49 de voturi pentru şi 102 voturi împotrivă a fost respins textul Senatului. Cine este pentru textul Camerei? Da. Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 119 voturi pentru, 32 voturi împotrivă a fost adoptat textul Camerei. Trecem la pct.2. Cine este pentru textul Senatului? Da. Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru pct.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.4. Cine este pentru textul Senatului? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Pct.5. Cine este pentru textul Senatului? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Lege organică. Merge la votul final. |
||||
|
|
În continuare, vă supun atenţiei proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2002 şi raportul Comisiei pentru buget. Da. Vă rog, domnule Lăpuşan. Din partea iniţiatorului. |
|
||
|
În conformitate cu legislaţia în vigoare, în urma aprobării de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, se supune spre aprobare bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2002 şi estimările pentru anii 2003-2005. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Am să încerc, foarte concentrat, să prezint proiectul de buget al Camerei Deputaţilor pentru anul 2002. Totalul cheltuielilor se ridică la 1.146.491 milioane, din care: 9.577 de milioane sunt pentru activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Structura cheltuielilor, repet, faţă de 1.146.491.000.000 care reprezintă, faţă de bugetul aprobat pe 2001, o creştere de 17,6%. Cheltuielile de personal reprezintă 703.475.000.000. O creştere de 23,5%. Cheltuielile materiale şi servicii: 160 de miliarde, care reprezintă o creştere de 10,1%. Transferuri: 16 milioane, o creştere de 0,5%. Cheltuielile de capital: 283 de miliarde care reprezintă o creştere de 10%. O remarcă: potrivit înţelegerii între cele două Camere ale Parlamentului, în anul 2002, cotizaţiile şi contribuţiile la organismele internaţionale, cu excepţia celei la Asociaţia secretarilor generali de parlamente, vor fi suportate în acest an din bugetul Senatului şi aceste cheltuieli se ridică la cifra de 16 milioane de lei. Celelalte cheltuieli pe structuri sunt prezentate în detalii în anexele prezente la prezentul proiect de buget. Domnule preşedinte, vă rog să supuneţi dezbaterii şi aprobării prezentul proiect de buget. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule chestor Lăpuşan. Are cuvântul domnul Grigoraş, din partea Comisiei pentru buget, finanţe. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2002 şi estimările pentru anii 2003-2005 prin programul pnetru asigurarea unei mai mari eficienţe a procesului legislativ, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune ca acest proiect de hotărâre să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de iniţiator. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule Grigoraş. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt luări de cuvânt. Domnule Borbely, vă rog. |
||||
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Cred că este un lucru îmbucurător că discutăm bugetul pe 2002 în data de 8 octombrie şi trebuie să felicităm Executivul că, în sfârşit, după 11 ani, conform Constituţiei, conform legilor în vigoare, probabil, ne va înainta acest buget în conformitate cu aceste legi. Deci, cred că este o noutate pentru noi şi trebuie să punctăm acest lucru în mod pozitiv, ceea ce pentru noi poate fi şi o autocritică, ar fi trebuit să analizăm acest buget. Probabil că deja la ora aceasta Executivul discută de fapt bugetul pe 2002. Nu putem decât să avem un control mai riguros, consider, pe anul viitor, mai ales asupra unor sume în ceea ce priveşte investiţiile din Palatul Parlamentului, să avem o discuţie mai pragmatică cu Senatul în ceea ce priveşte aceste cheltuieli, pentru că unele din ele sunt legate de Camera superioară a Parlamentului. Consider că în această privinţă, bugetul este echilibrat şi respectă în general acele procente care sunt în legătură cu inflaţia, cu celelalte elemente din cadrul bugetului de stat. Consider, totodată, un lucru pozitiv că se face o estimare, tot pentru prima oară, pentru perioada 2003-2005, ceea ce se încadrează în bugetele multianuale care se discută în ţările care sunt membre ale Uniunii Europene. Cu aceste considerente, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare va vota pentru aprobarea acestui buget. Mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Dacă mai sunt şi alte luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu, trecem la aprobarea hotărârii. Supun la vot titlul hotărârii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.6. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.7. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră anexa 1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră anexa nr.2. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră anexa nr.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
La următorul punct al ordinii de zi avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind privilegiile şi imunităţile acordate Comisiei pentru protecţia mediului marin al Mării Negre, semnat la Istanbul la 28 aprilie 2000. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Nu sunt probleme deosebite, ne anunţă iniţiatorii. Din partea Comisiei administraţiei publice locale, domnul Florescu. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Comisia a hotărât, în şedinţa din 25 septembrie, ca proiectul de lege sus-menţionat să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului în forma prezentată de iniţiator, respectiv, de Guvern. La adoptarea acestei hotărâri s-a avut în vedere raportul şi, respectiv, avizele Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi la fel avizul Consiliului Legislativ. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule Florescu. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.1 al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind serviciile aeriene între Guvernul României şi Guvernul Republicii Namibia, semnat la Bucureşti la 3 iulie 1996. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva. Domnule Florescu, nu aveţi obiecţii. Din partea Comisiei de industrii, domnul Antal Istvan. Nu are probleme deosebite. Se supune proiectul de lege în maniera în care este prezentat. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
|
||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaţionale şi ştiinţifice adminstrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la Bucureşti la 26 octombrie 2000. Dacă din partea iniţiatorilor există obiecţii. Din partea iniţiatorilor nu sunt probleme deosebite. Din partea Comisiei de învăţământ. Domnule Andea, vă rog. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În şedinţa din 25 septembrie 2001, Comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, în forma prezentată. Menţionăm că reprezintă o extindere a schimburilor educaţionale şi ştiinţifice în Programul Fulbright. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule Andea. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind crearea unei linii directe de ferry- boat între Samsun şi Constanţa, semnat la Ankara, la 15 iulie 1996. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva. Nu sunt probleme deosebite. Din partea comisiei, de asemenea, nu sunt probleme. Domnul Robert Raduly. |
|
||
|
Domnule preşedinte, mulţumesc. Comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia şi propune Camerei Deputaţilor adoptarea acesteia în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Raduly. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.unic al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc privind transporturile rutiere internaţionale şi a Protocolului la acesta, semnate la Bucureşti la 25 aprilie 1996. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul. Nu doreşte. Din partea Comisiei. Domnul Robert Raduly vrea să ia cuvântul. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a analizat acest proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc în data de 10 septembrie 2001 şi propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acesteia în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Raduly. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind ratificarea Actului final al negocierilor de adoptare a Acordului dintre Guvernul României şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua Europeană de Informare şi Observare a Mediului, adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, şi a Acordului din România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua Europeană pentru Informare şi Observare a Mediului. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva. Iniţiatorii susţin proiectul în forma propusă. Domnul Florescu, din partea comisiei. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în şedinţa din 25 septembrie, anul curent, a adoptat proiectul de lege sus-menţionat şi vă propune să votaţi forma adoptată de Senat în şedinţa din 5 septembrie 2001. La adoptarea acestei hotărâri, comisia a avut în vedere raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. La fel raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul Consiliului Legislativ. Fac, de asemenea, menţiunea că proiectul de lege se încadrează sau are caracter de lege ordinară. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc, domnule Florescu. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.1 al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.nr.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.nr.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.nr.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate în Municipiul Brăila, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Vă rog. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Ministerul Integrării susţine în această seară în faţa dumneavoastră opt memorandumuri de finanţare negociate cu Uniunea Europeană, toate legate de Programul ISPA, program înfiinţat de către Consiliul European la Luxemburg, în decembrie 1997, pentru realizarea obiectivelor de modernizare a infrastructurilor de mediu şi transporturi. Îngăduiţi-mi acum doar să subliniez că, în perioada 2000-2006, România beneficiază prin acest instrument de circa 240 de milioane Euro anual, cam 20% din fondurile totale ISPA, situându-se pe al doilea loc dintre statele candidate din punct de vedere al alocării bugetare, după Polonia, ceea ce înseamnă că România a prezentat programe credibile. În legătură cu acest proiect de lege, îngăduiţi-mi doar să precizez că, din totalul costului general de 59 milioane Euro, finanţarea prin Programul ISPA, în acest caz, este de 44 de milioane Euro. Vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege şi proiectele de lege următoare, pentru că nu voi mai interveni decât dacă voi fi solicitat, în forma adoptată de către Senat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Nu vă mai solicităm. Domnul Grigoraş. |
||||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examnat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2001 şi a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră art.unic. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră art.1 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.2 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră ordonanţa, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politicile structurale de preaderare pentru măsura Reabilitarea Secţiunii Craiova-Drobeta-Turnu Severin a drumului naţional DN 6 faza I a proiectului Craiova-Lugoj, România, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001. Părerea iniţiatorului o cunoaştem. Dau cuvântul domnului Grigoraş de la Comisia de buget, finanţe. |
|
||
|
Şi asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2001, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci s-a pronunţat favorabil şi propune ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare penului Camerei în forma prezentată de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.unic al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.1 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.2 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră ordonanţa, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră de ansamblu proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
În continuare, supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2001 pentru ratificarea Acordului din Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze privind şederea temporară în scopul angajării lucrătorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001. Din partea iniţiatorului nu sunt probleme deosebite. Din partea comisiei, doamna Smaranda Dobrescu. |
|
||
|
În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.35/2001 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze privind şederea temporară în scopul angajării lucrărilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, în şedinţa din 25 septembrie 2001, Comisia de muncă a hotărât ca proiectul de lege mai sus-menţionat să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată de iniţiator. Suntem în faţa unei legi cu caracter ordinar. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna Dobrescu. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.unic al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.unic al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră de ansamblu ordonanţa. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră de ansamblu proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea acordului între Guvernul României şi Guvernului Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001. Din partea iniţiatorilor nu sunt probleme. Doamna Smaranda Dobrescu, din partea comisiei. |
|
||
|
În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001, în şedinţa din 25 septembrie 2001 Comisia de muncă şi protecţie socială a hotărât ca proiectul de lege mai sus menţionat să fie supus spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată. Avem de-a face cu o lege cu caracter ordinar. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna Dobrescu. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră articolul unic al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului de ansamblu ordonanţa. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului de ansamblu proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul Phare 2000 de cooperare transfrontalieră între România şi Ungaria - RO 0003, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000. Din partea comisiei are cuvântul domnul Grigoraş. |
|
||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2001 şi a hotărât ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Grigoraş. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 1 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 2 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului de ansamblu ordonanţa. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare Phare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind participarea României la programele comunitare Leonardo da Vinci II, Socrates II, Youth for Europe şi al cincilea program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice RO 0001, semnat la Bucureşti la 27 iulie 2000. Are cuvântul domnul Grigoraş din partea Comisiei pentru buget, finanţe, bănci. |
|
||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2001 şi a hotărât ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Grigoraş. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 1 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 2 al ordonanţei. Cine este pentru? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră ordonanţa în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare Phare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare Life III, al cincilea program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, Fiscalis, Leonardo da Vinci II, Socrates II, Youth şi Cultura 2000-RO 0011, semnat la Bucureşti la 21 decembrie 2000. Are cuvântul domnul Grigoraş din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/2001, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Din partea Grupului P.R.M. domnul Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule ministru, Eu n-am nimic împotriva adoptării acestei legi, am însă, în legătură cu formularea propriu-zisă, pentru că aici apare o mixtură care nu prea se practică în tehnica legislativă. Avem formularea "Youth şi cultura". Ori spunem "Youth and culture", ori spunem "tineretul şi cultura". Nu poate să fie acest amestec, acest melange între două limbi. În consecinţă, supun ori varianta englezească, să mergem pe varianta iniţială, ori varianta tradusă, respectiv "tineretul şi cultura". Alegeţi dumneavoastră forma care convine mai mult, dar eu aş zice că pentru exactitate să folosim forma din documentul iniţial, respectiv "Youth and culture". |
||||
|
Deci, iniţiatorul este de acord. Supun titlul legii cu amendamentul propus de domnul Brudaşca. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Deci, a rămas "Youth and culture". De asemenea, şi în textul legii trebuie făcută modificarea. Supun votului dumneavoastră articolul unic. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei, cu modificarea propusă de domnul Brudaşca. Vă mulţumesc. Cine este pentru? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 1 al ordonanţei. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 2 al ordonanţei. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră ordonanţa în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. Chestiune de procedură, domnule Ráduly, da? |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mie nu-mi plac lucrurile făcute pe picior, aşa cum s-a întâmplat adineauri şi, drept urmare, am căzut într-o capcană. Este vorba de o înşiruire la acest titlu de programe comunitare, printre care un program este "Youth" şi un alt program este "culture" sau cum vreţi să-i spunem. Guvernul şi-a permis următoarea soluţie: în afară de două programe, n-a tradus titlurile. Deci, la lifE III, la Leonardo da Vinci II, la Socrates II şi aşa mai departe, la Fiscalis a rămas denumirea programului aşa cum a fost, însă a mai făcut, şi-a permis să prindă aici, să traducă al Cincilea Program-Cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice şi şi-a mai permis să traducă încă un titlu Cultura 2000. Drept urmare, în nici un caz nu putem să zicem "Youth and culture", pentru că este vorba de "Youth" un program şi un alt program "culture" şi în al doilea rând nu văd nici un motiv ca să venim noi aici şi să schimbăm, dacă Guvernul, în ordonanţă a venit şi a pus aceste titluri. Vă mulţumesc. |
||||
|
Acum, după ce am votat, domnule Ráduly... Avem dreptul să schimbăm măcar titlul. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Ca să se vadă vigilenţa UDMR-ului. |
||||
|
Şi a P.R.M.-ului în acelaşi timp, să o recunoaştem. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare Phare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare: întreprinderi mici şi mijlocii, egalitatea şanselor între femei şi bărbaţi, Save II, prevenirea SIDA şi altor câteva boli contagioase RO 0009, semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2000. Domnule Popescu, o să am rugămintea, pe viitor să fiţi extrem de atent la titlurile acestor memorandumuri. Vă mulţumesc. Domnul Grigoraş are cuvântul din partea comisiei. |
|
||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit raport favorabil asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2001 şi propune dezbaterea şi adoptarea acesteia în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 1 al ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 2 al ordonanţei. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră ordonanţa în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul Phare 2000 RO 0002 de cooperare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000. Are cuvântul domnul Grigoraş. |
|
||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2001 şi a hotărât ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 1 al ordonanţei. Vă mulţumesc. Unanimitate. Articolul 2 al ordonanţei. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră ordonanţa în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul Phare 2000 (RO 004-RO 007) ca James Bond aici semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000. Domnule Grigoraş, vă rog. |
|
||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune examinarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2000 şi dezbaterea şi adoptarea lui în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 1 al ordonanţei. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră art. 2 al ordonanţei. Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră ordonanţa în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. Stimaţi colegi, am trece, practic, la Proiectul de Lege privind zootehnia, dar având în vedere că este ora 18,28 o să începem mâine cu el, dacă sunteţi de acord. Da? Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Trecem la partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, având loc expunerea orală a întrebărilor şi primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului. Domnul Metin Cerchez? Are cuvântul domnul Metin Cerchez. E la turci. Vă mulţumesc. Doamna Mihaela Ionescu de la P.R.M. Vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca, o întrebare către Ministerul Lucrărilor Publice şi Transporturilor. Sesizarea domnului Puşcaş din... |
|
||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Este vorba de o întrebare adresată de un cetăţean din judeţul Cluj, care a lucrat în structurile CFR-ului şi într-o societate afiliată acestuia o perioadă de circa 26 de ani de zile, este în prezent pensionar şi problema pe care şi-o punea, având în vedere încetarea emiterii dreptului de a obţine acele călătorii gratuite, întreba, având în vedere că din 1998 nu a mai beneficiat de aceste carnete de călătorie, dacă acum, la pensie, poate beneficia, după cei 26 de ani prestaţi în activităţi în rândul CFR-ului, poate beneficia de carnetele respective. Dacă da, cărei instituţii să se adreseze pentru a beneficia de acest drept? Aceasta era întrebarea pe care am adresat-o ministerului de resort. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule Brudaşca. Are cuvântul domnul Tudor Florescu, un minut. |
||||
|
Domnul Tudor Florescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, mulţumim pentru interesul acordat activităţii ministerului nostru şi vreau să vă comunic următoarele: Conform Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 art. 5 alin. 1 "pensionarii şi membrii lor de familie beneficiază de călătorii gratuite pe căile ferate pe bază de permise individuale dacă la data pensionării au o vechime în unităţile de cale ferată de cel puţin 25 de ani bărbaţii şi 20 de ani femeile, dacă se pensionează din alte unităţi". "Prin alte unităţi" se înţeleg unităţile desprinse prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, precum şi unităţile desprinse din fostul departament al Căilor Ferate Române. După reorganizarea SNCFR-ului, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 şi înfiinţarea prin Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 a Societăţii Naţionale CFR Călători S.A., salariaţii unităţilor respective primesc permise, contra cost, pe bază de convenţii încheiate de CFR Călători S.A., cu conducerea acestor unităţi. Prin Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 art. 12 au fost abrogate total sau parţial aceste acte normative, cu modificările lor ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor ordonanţei. Condiţia de vechime în unităţile de căi ferate a salariaţilor unităţilor de construcţii căi ferate se verifică până la data când respectivele unităţi au ieşit din structura căilor ferate, respectiv 29 martie 1991. Deşi domnul Puşcaş a beneficiat de permise până la pensionare, în luna aprilie 2001, perioada de circa 10 ani 1991- 2001, nu constituie vechime în unităţi de căi ferate. Având în vedere cele de mai sus, deoarece vechimea lucrată în unităţi de căi ferate verificate până în anul 1991, când SCCF Cluj a ieşit din structura căilor ferate este de circa 17 ani, domnul Puşcaş Simion nu mai are dreptul de a beneficia de permise CFR ca pensionar. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Tudor Florescu. Domnule Brudaşca, doriţi să-i daţi un contrarăspuns sau nu? Vă puneţi de acord. Vă mulţumesc. Cam acestea ar fi răspunsurile. |
||||
|
|
Trecem la partea de interpelări acum. Domnul Rus Emil. Vă rog, pe scurt, domnule Rus, pentru fericirea ambelor părţi. |
|
||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Am o interpelare adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Prin Hotărârea Guvernului nr. 637/1998 s-a constituit Societatea Naţională Cai de Rasă, care are 9 subunităţi fără personalitate juridică. În Anexa nr. 1, care cuprinde subunităţile Societăţii Naţionale Cai de Rasă şi în Anexa nr. 2 sunt nominalizate bunurile proprietate publică şi privată ale statului aflate în administrarea acestei societăţi la data de 30 iunie 1999. La poziţia nr. 1 figurează herghelia cu sediul în oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud, cu o suprafaţă de 661 hectare, din care 626 hectare teren agricol şi 35 hectare teren neagricol. În baza legilor fondului funciar nr. 18/1991, 169/1997 şi 1/2000 la Comisia locală Beclean au fost înregistrate un număr de 449 de cereri ale cetăţenilor din localităţile: Beclean, Coldău, Figa, Rusu de Jos, Săsarm, Agriş şi Cociu, care solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren pe care le au în actualul perimetru al Hergheliei Beclean. Herghelia a fost înfiinţată iniţial pe o suprafaţă de 250-300 hectare, iar diferenţa de teren până la 661 de hectare a fost comasată de la cetăţeni din satele menţionate. în prezent, comisiile locale nu au posibilitatea restituirii în natură a acestor terenuri, deoarece ele nu dispun de teren aflat în rezerva lor, iar primăriile nu dispun de teren aflat în domeniul privat al statului, care să poată fi dat la cetăţeni. Din aceste considerente, Primăria Beclean cu adresa nr. 2101 din 23 august 2000 a solicitat diminuarea suprafeţei pe care o deţine Herghelia Cai de Rasă Beclean, conform Hotărârii Guvernului nr. 996/1999, de la 661 hectare la suprafaţa de 235 hectare, respectiv prin diminuarea cu 426 hectare, teren care reprezintă proprietatea celor 449 de cetăţeni din localităţile menţionate. Prefectura judeţului Bistriţa-Năsăud, cu adresa nr. 901 din 30 octombrie 2000, în baza Hotărârii nr. 798 din 27 octombrie 2000 adoptată de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, a solicitat Ministerului Agriculturii să iniţieze un act normativ. Eu, în continuare, aş rămâne la problema estenţială, şi anume: până în prezent noi nu ştim dacă s-a iniţiat un act normativ de către Guvern pentru a se face dreptate, dar ştim că cetăţenii în cauză nu sunt repuşi în drepturi şi, mai mult, sunt ameninţaţi de conducerea hergheliei şi purtaţi prin tot felul de tribunale. Prin urmare, domnule ministru, se reclamă realizarea unui act de repunere în drepturi a cetăţenilor în cauză. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Rus. Nici un fel de problemă, nu, Doamne fereşte, numai să o lăsaţi în scris să o dăm la minister. Doamna Mona Muscă, vă rog. |
||||
|
Mulţumesc frumos. Este vorba de o interpelare adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase. Problemele cu care se confruntă Combinatul Siderurgic Reşiţa au fost pe larg mediatizate şi discutate. Ca parlamentar de Caraş-Severin sunt responsabilă, împreună cu alţi reprezentanţi politici sau din administraţia locală şi centrală faţă de situaţia deosebit de grea din Reşiţa şi din judeţul Caraş-Severin. Vă amintesc că în judeţul Caraş-Severin sunt şi alte localităţi cu mari probleme. Este suficient să vorbesc despre Oţelul Roşu, Anina, Moldova Nouă. În acest sens, am avut iniţiativa elaborării unei scrisori deschise, adresate dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi semnată de toate forţele politice din judeţ care se referă la situaţia Combinatului Siderurgic, dar prezintă şi soluţii alternative pentru revigorarea judeţului Caraş Severin. În această scrisoare, am propus ca, sub patronajul dumneavoastră, domnule prim-ministru, să aibă loc o întâlnire între toţi parlamentarii de Caraş Severin şi toţi factorii responsabili locali şi centrali, pentru a vă expune soluţiile alternative şi pentru a încerca să găsim, în urma acestei discuţii, o cale pentru a opri degradarea situaţiei din Combinatul Siderurgic Reşiţa şi respectiv din Reşiţa şi din judeţul Caraş Severin. Cred cu tărie în posibilităţile de relansare a Combinatului Siderurgic Reşiţa. Acestea sunt bazate pe sursă energetică proprie, pe profesionalismul dobândit în cei 230 de ani ca lider în domeniul producţiei, produţie căutată încă pe piaţa naţională şi internaţională, şi nu în ultimul rând, pe seriozitatea unor oameni cum sunt bănăţenii. Din nefericire, Combinatul Siderurgic Reşiţa are nevoie ca de aer de investiţii, în primul rând, pentru turnarea continuă, fără de care cuptoarele electrice, de curând construite, sunt inutile şi, pe cale de consecinţă, preţul de cost necompetitiv. Guvernul nu numai că nu dispune de finanţe pentru investiţii, dar a pierdut şi ocazia de a încheia înţelegerile la timpul cuvenit, imediat după alegerile din 2000 cu investitorul american. Acest lucru a generat reţinere şi neîncredere din partea acestuia din urmă. Între cele două tampoane, ineficienţa Guvernului şi suspiciunea investitorului, este strivit Combinatul Reşiţa şi reşiţenii. O mare parte dintre ei, împreună cu familiile lor, au trăit întotdeauna muncind, cel puţin un membru al familiei, în Combinatul Siderurgic. Din acest motiv, moartea combinatului înseamnă lăsarea a mii de reşiţeni pe drumuri, într-o situaţie umilitoare. Având în vedere că situaţia trenează de luni de zile, fără ca cei responsabili să găsească o soluţie, având în vedere că Guvernul pe care-l conduceţi este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat până acum, dar şi pentru rezolvarea situaţiei în viitor, vă solicit, domnule prim-ministru Adrian Năstase, să daţi curs scrisorii semnate de toate forţele politice din judeţ, în acelaşi timp să ne informaţi care sunt măsurile concrete pe care Guvernul are de gând să le ia în privinţa Combinatului Siderurgic Reşiţa şi, în acelaşi timp, părerea dumneavoastră cu privire la soluţiile alternative privind judeţul Caraş Severin. Anexez interpelării scrisoarea deschisă adresată dumneavoastră. Menţionez, din scrisoarea deschisă, soluţiile alternative, declararea unor oraşe din judeţ ca zone defavorizate, modernizarea drumului naţional 57 şi 57 A, precum şi deschiderea punctului de frontieră Socol, declararea unui perimetru din oraşul Moldova Nouă - zonă liberă, amenajarea cursurilor albiilor din judeţ şi legea Krivoi rog. Scrisoarea este semnată de absolut toţi parlamentarii judeţului Caraş Severin, inclusiv de cei ai minorităţilor naţionale, este semnată în acelaşi timp de prefectul judeţului Caraş Severin, preşedintele Consiliului judeţean şi toţi responsabilii judeţeni ai diferitelor sindicate. Mă refer aici la BNS preşedintele judeţean, Cartel Alfa preşedintele judeţean... |
||||
|
Am înţeles. |
||||
|
...CNSLR Frăţia preşedintele judeţean. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, doamna Muscă. Nu mă pot abţine să nu spun că admir cunoştinţele dumneavoastră de procedeu tehnologic şi de turnare continuă. Domnul Vekov Carol Ioan, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Interpelarea mea o adresez domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Inteprelarea priveşte, pe de o parte, raportul dintre principiile generale ale unei guvernări care declară că ocroteşte valorile artistice şi morale, pe de altă parte modul de aplicare a Legii administraţiei publice locale de către primari şi forurile locale competente, inclusiv autorităţile delegate ale puterii centrale în provincie. În mod concret, doresc să vorbesc despre cele ce se întâmplă la Cluj Napoca de luni, de fapt, de ani de zile. Provocarea unei părţi a populaţiei, anume a cele maghiare, ofensând voit valorile la care este ataşată această comunitate. Este vorba de valori ce circumscriu identitatea naţională a comunităţii naţionale maghiare, din şi din afară de Cluj Napoca, ataşamentul ei faţă de biserică, cea catolică, respectiv faţă de valorile culturale create de înaintaşi, acum, toate călcate în picioare de primarul Clujului. Este vorba despre acţiunile autorizate de acest primar, de a fi desfăşurate în preajma Bisericii Catolice Sfântul Mihai din Cluj Napoca: festivalul berii, caruseluri, meciuri de baschet, concerte etc., toate, se pare, pentru a deranja activitatea acestei instituţii şi de a provoca populaţia maghiară a oraşului. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Are cuvântul domnul Moraru. |
||||
|
Domnul Constantin Florentin Moraru: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Interpelarea este adresată doamnei Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei, şi domnului Eugeniu Ţurlea, preşedintele Casei naţionale de asigurări de sănătate. În iunie 2001, a fost adoptată de către Guvernul României Hotărârea de Guvern nr. 561/2001 pentru aprobarea programelor de sănătate finanţate în anul 2001 din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate, iar în luna august a fost emis Ordinul preşedintelui Casei naţionale de asigurări de sănătate nr. 450 privind organizarea şi finanţarea progrmaului de sănătate în anul 2001. Nu mai prezint cronologic celelalte acte normative, dar vreau să precizez definiţii ale termenilor utilizaţi în cuprinsul programelor de sănătate. "Programe": "Instrumentul prin care se realizează scopurile şi obiectivele instituţiei, asigurând transformarea indicatorilor fizici în indicatori de eficienţă şi, în final, în indicatori de rezultate, cu utilizarea în modul cel mai eficient a resurselor". "Indicatori de rezultate": "Rezultatul final, impactul sau efectul unei acţiuni ori al unei politici legate direct de scop şi obiective. Măsoarele performanţele instituţiei, indicând gradul de îndeplinire al obiectivelor, precum şi beneficiile publice derivate din acest cesta. Oferă posibilitatea de luării de decizii asupra acţiunilor viitoare ale instituţiei." "Scop": "Ţel general spre care instituţia îşi direcţinează eforturile, în concordanţă cu măsurile propuse prin programul de guvernare şi cu priorităţile stabilite, în funcţie de condiţiile economice, financiare şi sociale." "Obiective": "Instrumente prin care instituţia îşi defineşte acţiunile pentru realizarea scopului propus. În formularea lor, accentul se pune pe rezultatele activităţii la finele unei perioade determinate." Eu, personal, consider, ca medic şi profesionist, că aceste măsuri nu îşi vor atinge scopul şi obiectivul propus, iar indicatorii de rezultate vor demonstra că beneficiul public va fi minim, de fapt, în defavoarea imaginii instituţiilor sus-menţionate. Şi voi exemplifica aceste afirmaţii cu un exemplu. Prin Hotărârea de Guvern nr. 561 se alocă pentru prevenţia în diabetologie şi alte boli de nutriţie, adulţi şi copii, în speţă, diabetul zaharat, 655 de miliarde de lei. Bani proveniţi din bugetul de stat 50 de miliarde şi din bugetul Fondului asigurărilor de sănătate 605 miliarde de lei. Bani insuficienţi, dacă stăm să analizăm faptul că numărul bolnavilor trataţi de diabet depăşea 250 de mii, cu un cost mediu pe pacient tratat de 2,3 milioane de lei. La art. 9 alin. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 561, se stabilea: "Medicamentele ce se acordă în ambulatoriu, în cadrul programelor de sănătate, se asigură prin farmaciile aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează aceste programe". Ordinul nr. 547/7 septembrie 2001 al Ministerului Sănătăţii şi Familiei introduce termenul de "farmacii cu circuit închis", care: "Asigură asistenţa cu produse farmaceutice şi cu alte produse de uz uman bolnavilor internaţi în unităţile sanitare, spitale, sanatorii ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei, ale altor ministere cu reţea sanitară proprie şi ale altor instituţii sau asociaţii, precum şi bolnavilor care beneficiază de tratament în abulatoriu pentru bolile cronice prevăzute în programele de sănătate". Aceste ordine şi norme metodologice aferente au dus în final la apariţia unui fenomen deloc agreat de bolnavii cronici, beneficiari ai acestor programe de sănătate. În speţă, bolnavii de diabet trataţi în ambulatoriu, dar şi bolnavii psihici, bolnavii de tbc, bolnavii cu afecţiuni cardio-vasculare sau ceilalţi beneficiari ai acestor programe de sănătate se vor aproviziona cu medicaţia atât de necesară numai de la farmaciile existente la nivelul centrelor judeţene spitale judeţene. În această situaţie sunt sute de mii de pacienţi, care vor fi nevoiţi să se deplaseze cu mijloace proprii de transport sau să achite contravaloarea transportului (şi ştim cât de scump este transportul la ora actuală), la care se adaugă pierderea de timp şi stresul provocat de aceste măsuri. Consider că, astfel, nu se urmăreşte decât scăderea adresabilităţii pacientului şi mă refer la un caz concret. În Argeş există în jur de 7 mii de diabetici, numai 2 medici specialişti în diabet şi boli de nutriţie, iar în zona Topoloveni, pe care o cunosc foarte bine, sunt în jur de 400 de diabetici. Aceşti bolnavi sunt obligaţi să facă între 20 şi 50 de km, deplasarea până la Spitalul judeţean Argeş, de unde îşi pot ridica medicaţia antidiabetică. Consider că este necesară o regândire a implicaţiilor provocate de aceste măsuri şi vin cu o propunere, agreată de foarte mulţi medici specialişti, care lucrează în ambulatoriul de specialitate şi care ani de zile au urmărit transpunerea în practică a politicii de sănătate. La art. 13 din Normele metodologice privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001, unde se stipulează: "Medicamentele ce se acordă în ambulatoriu în cadrul programelor de sănătate se asigură prin farmaciile aparţinând unităţilor prestatoare de servicii medicale prin care se derulează programele" să fie introdus un nou alineat. Acesta să prevadă faptul că: "În centrele zonale, oraşe care nu sunt reşedinţă de judeţ sau nu au spitale judeţene, asigurarea medicaţiei să se realizeze printr-o farmacie, desemnată de casa judeţeană de asigurări de sănătate, în baza unui contract şi a avizului direcţiei de sănătate publică judeţeană". Ar fi în interesul bolnavului, de fapt, o recunoaştere a contribuţiei fiecărui asigurat la Fondul social de asigurări sociale de sănătate. Dr. Moraru Constantin, deputat de Argeş. |
||||
|
Vă mulţumesc mult, domnule deputat. Am rugămintea, pentru toţi colegii care urmează, cu tot respectul pe munca pe care o desfăşuraţi pentru a face aceste interpelări, să le faceţi pe scurt, pentru că, în rest, le dăm la ministere şi oricum sunt obligaţi să analizeze foarte atent ceea ce faceţi dumneavoastră. Oricum, puteţi să daţi la presă interpelarea, pentru că ea se înregistrează fără nici un fel de problemă. Domnul Moisescu George. |
||||
|
Domnul George Dumitru Moisescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor publice: Prin Legea nr. 326/2001 se prevede la art. 25 că se aplică penalităţi de 0,15% pe zi la facturile neîncasate, după 30 de zile de la emiterea acestora de către prestatorii de distribuţie apă, canal, termoficare. Prin Decizia nr. 57/11.10.1999, ANRE, prin contractul-cadru încheiat între furnizorii de energie electrică şi regiile de apă, canal, termoficare, se aplică penalităţi de 0,3% pe zi, la facturile neachitate în termen de 10 zile. Deci, regiile de apă, canal, termoficare pot încasa penalităţi de 0,15% pe zi numai după 30 de zile de la facturare, în schimb, plătesc penalităţi duble, de 0,3% pe zi, numai după 10 zile de la facturare. De asemenea, SC Electrica şi SC Distrigaz beneficiază şi de prevederile Legii nr. 328/2001 prin care se acordă eşalonări la plată de 5 ani, cu o perioadă de graţie de 6 luni a obligaţiilor fiscale datorate şi neachitate la bugetul de stat, precum şi la scutirea de la .plată a majorării de întârziere şi a penalităţilor aferente acestora, calculate până la 31.03.2001. Vă interpelez, domnule ministru, dacă este legal să se aplice penalităţi diferite pentru aceeaşi prestaţie, ba, mai mult, o societate fiind chiar scutită de anumite penalităţi. Consider că această inginerie economică poate conduce fie la creşterea preţurilor la apă, energie termică şi canalizare, fie la falimentarea regiilor prestatoare de servicii comunale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Moisescu. Are cuvântul domnul Enescu Nicolae. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc să-i fac o interpelare domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Obiectul interpelării este: Solicit iniţierea unei anchete privind întreaga activitate a domnului Dragu Ionel, primar al comunei Măldăreşti, judeţul Vâlcea, unde m-am născut şi eu. Informaţiile pe care le deţin din teritoriu şi pe care vi le pot pune la dispoziţie impun de urgenţă implicarea dumneavoastră, inclusiv a Parchetului de Vâlcea, în soluţionarea acestei probleme. Ca reprezentant în teritoriu al puterii administraţiei centrale, domnul Dragu Ionel a transferat o cantitate apreciabilă de ţeavă pentru alimentare cu apă potabilă, achiziţionată din contribuţia benevolă a cetăţenilor din comună, reprezentând o valoare cuprinsă între 150 de mii şi 200 de mii de lei de persoană, fără eliberarea, la vremea respectivă, a unor chitanţe pentru sumele încasate. Transferul a fost realizat în data de 6.10.1998, pe baza unui simplu proces-verbal de custodie, fără aviz de expediere, către firma SC Timb SRL Balş, care, ulterior, a pus în circulaţie acest bun de inventar, în interes propriu al unităţii menţionate, obţinând în această manieră profituri ilicite. Vă rog, domnule ministru, să-mi transmiteţi în termenul legal prevăzut de lege rezultatul anchetei solicitate. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Anghel Stanciu. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat prezidiu şi stimată adunare a Camerei Deputaţilor, Obiectul interpelării noastre îl constituie, după părerea noastră, abuzurile săvârşite cu acordul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, respectiv Inspectoratului de Protecţia Mediului Bucureşti, şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi al Ministerului Administraţiei Publice, respectiv, Primăria Municipiului Bucureşti şi care priveşte Ferma agricolă a Institutului agronomic Bucureşti, care, în 12 aprilie 2000, a devenit, prin contract de asociere în participaţiune cu Firma Loctras SRL, ulterior botezată Băneasa Invest SA, un loc de realizare a unui nou cartier de lux în Municipiul Bucureşti. Considerăm că pământul care a fost donat de Casa Regală în 1929, în suprafaţă de 226 de ha, trebuie să rămână în domeniul public al statului, cum specifică toate legile în vigoare, şi nicidecum nu poate fi înstrăinat. Cerem domnului prim-ministru să-i sancţioneze drastic pe toţi cei care au întins mâna asupra patrimoniului public al statului. Ne rezervăm dreptul să dezvoltăm interpelarea săptămâna viitoare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Anghel Stanciu. Are cuvântul domnul Brudaşca Damian, se pregăteşte domnul Konya Hamar Sandor. Domnul Brudaşca era numărul 2 şi l-am sărit... |
||||
|
Eu vă mulţumesc că m-aţi "sărit", mi-aţi dat posibilitatea să admir... |
||||
|
Eu recunosc. Alţii, care vă sar, nu recunosc. |
||||
|
Mă rog, nu intrăm în polemică, nu face obiectul interpelării mele, care se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României: În toamna acestui an, printre măsurile luate în primul rând pentru îmbunătăţirea propriei imagini, Guvernul României a hotărât ca, pentru a veni în sprijinul familiilor cu venituri mici, ca şi al celor cu mulţi copii, să ofere colete cu rechizite şcolare. Valoarea oficial declarată a unui astfel de colet a fost de 200 de mii de lei pentru fiecare elev din clasele I-VIII care întruneşte condiţiile impuse de Guvern. Mai mulţi părinţi din municipiul Cluj Napoca şi din judeţul Cluj mi-au adus la cunoştinţă că valoarea reală a coletului oferit nu depăşeşte 60 până la 70 de mii de lei. Cei în cauză sunt de părere că este posibil să asistăm la o fraudă de mari proporţii, având în vedere diferenţa dintre valoarea reală şi cea declarată oficial a coletelor distribuite. Considerând că, în calitate de deputat, nu pot rămâne indiferent faţă de semnalele primite, aş dori, domnule prim-ministru, să elucidaţi această situaţie. În acest sens, consider că trebuie precizat dacă, într-adevăr, suma alocată de Guvernul României a fost de 200 de mii de lei pentru fiecare elev sau ea a fost modificată, fără ca acest lucru să mai fie adus în timp util la cunoştinţa opiniei publice. Dacă suma a rămas aceeaşi, atunci se impun explicaţii, în urma verificărilor de rigoare, cine şi unde s-a subtilizat diferenţa de bani? La Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la inspectoratele şcolare judeţene? Nu lipsit de interes ar fi de ştiut dacă dumneavoastră, în calitate de prim-ministru şi preşedinte al PSD, aveaţi cunoştinţă de această nouă inginerie financiară? V-au mai semnalat astfel de cazuri serviciile speciale sau Ministerul de Interne? Evident, domnule prim-ministru, formulând interpelarea de mai sus, nu fac decât să exprim nedumeririle cetăţenilor şi, nu în ultimul rând, să vă semnalez cazuri, care, lăsate nerezolvate, aduc o umbră de suspiciune asupra seriozităţii demersurilor Guvernului, de combatere a fraudelor şi corupţiei. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Konya Hamar Sandor, se pregăteşte domnul Baban Ştefan. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată primului ministru al Guvernului României, domnului Adrian Năstase, şi se rezumă la următorul obiect: În programul Guvernului se pune un accent deosebit pe realizarea unei stabilităţi decizionale şi legislative, pe asigurarea supremaţiei legii. Cum explică Guvernul faptul că poliţia din judeţul Cluj, cu sprijinul Inspectoratului general al poliţiei, intervine şi blochează aplicarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, vizavi de deciziile luate de consiliile locale şi intenţiile primarilor abilitaţi? Care este competenţa forţelor de ordine publică, nereglementată în textul legii, vizând domeniul şi aplicabilitatea Legii administraţiei publice locale? Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule Konya Hamar. Are cuvântul domnul Baban Ştefan, cu două interpelări. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să încerc să mă încadrez exact în timpul prevăzut. Prima interpelare este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu, al industriei şi comerţului, şi se referă la mobila noastră românească, în care lucrează 200 de mii de români, mobilă, care, cândva, făcea faimă ţării. Şi solicit Ministerului Industriei şi Comerţului să ne spună cam ce gânduri are cu această industrie, care va aduce valută grea ţării? A doua interpelare este adresată domnului ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în legătură cu înlocuirea convenţiilor actuale civile cu convenţii de prestări servicii. Şi solicit nişte detalii. Depun actele la secretariat, pentru ministerele în cauză. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Are cuvântul domnul Popa Cornel. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prezenta interpelare este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei, de către deputat Valeriu Stoica şi deputat Cornel Popa, Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. În perioada 1996-2000, timp în care Partidul Naţional Liberal a participat la guvernare, una dintre priorităţile formaţiunii noastre politice a fost reformarea justiţiei româneşti. Unul dintre elementele esenţiale, pentru ca actul de justiţie să se desfăşoare în condiţii adecvate, este îmbunătăţirea condiţiilor existente în sistemul juridic românesc, atât la nivel conceptual, teoretic, cât şi din punct de vedere material. De asemenea, partidul nostru a dorit punerea în practică cât mai grabnică a unui principiu de bază al societăţii democratice facilitarea accesului cetăţeanului la justiţie. În timpul guvernării 1996-2000, ministrul justiţiei a alocat fonduri importante pentru finalizarea şi construcţia unor clădiri destinate actului de judecată, fiind inaugurate, pe parcursul celor 4 ani, zeci de sedii noi sau îmbunătăţite alte câteva zeci de judecătorii din toată ţara. Astfel, la sfârşitul anului 2000, au fost finalizate lucrările de construcţie la Judecătoria din Salonta, judeţul Bihor. Inaugurarea cât mai grabnică a acestui nou sediu ar fi fost de natură să uşureze viaţa de zi cu zi a locuitorilor acestui oraş şi a celor din comunele învecinate. Numai că, deşi finalizarea unor lucrări în interesul cetăţenilor nu trebuie să se împiedice de culoarea politică a unui Guvern, doamna Rodica Stănoiu nu a considerat ca fiind o prioritate inaugurarea sediului Judecătoriei din Salonta, ignorând trebuinţele cetăţenilor din această zonă. Astfel, locuitorii oraşului Salonta sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri până la Judecătoria Oradea, pentru a obţine un simplu aviz, ştampilă sau decizie judecătorească. În aceste condiţii, ne întrebăm de cât timp mai are nevoie doamna ministru Rodica Stănoiu pentru a inaugura un sediu care este finalizat, aşteptând doar numirea celor care vor împărţi dreptatea în zonă? Vă mulţumesc şi aştept răspunsul verbal şi scris. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Ionescu Marian. |
||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru că suntem întârziaţi la ora aceasta, interpelările mele sunt foarte scurte şi sunt adresate domnului ministru Dan Ioan Popescu, al industriei şi resurselor: Una priveşte condiţiile în care a fost vândut un activ de prelucrare şi pregătire a fierului vechi Secţia Titu din cadrul Combinatului de oţeluri speciale Târgovişte în anul 1997, pentru că acest activ a fost vândut, precum ar exista decapitarea unui organism viu, pot să spun acest lucru şi în calitate de specialit în metalurgie, de profesor la universitatea de metalurgie şi de om politic. A fost un act necugetat, fapt pentru care, la ora actuală, Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte suferă de fier vechi, deci au imense staţionări de fier vechi, iar cel care l-a cumpărat, având obligaţii deosebite să livreze combinatului în continuare fier vechi, nu şi-a respectat contractul. Turcul respectiv, care a cumpărat acest combinat, livrează la ora actuală, de atunci, în continuare, fier vechi la o oţelărie de a lui, în Turcia. Astfel, îl rog pe ministrul Dan Ioan Popescu să cerceteze şi să explice oportunitatea şi legalitatea cu toate că nu s-a făcut în această perioadă a acestei tranzacţii comerciale şi măsurile care se impun, în situaţia nerespectării condiţiilor contractuale de către cumpărătorul acestei secţii, cu precizarea responsabilităţilor. Acest lucru vine şi în ajutorul actualei conduceri a Combinatului de oţeluri speciale, pentru a rezolva situaţia. Că, încă, se mai poate. A doua interpelare, tot domnului ministru Dan Ioan Popescu i se adresează şi se referă la faptul că actuala Societate Petrom SA, care este subordonată Ministerului Industriei şi Resurselor, are un punct de vedere deosebit, şi anume că activităţile care se prestează către această societate nu sunt decontate absolut deloc, deci nici prin conturile bancare şi nici ca alte modalităţi. Astfel, eu solicit să se explice ce modalităţi de achitare a datoriilor există la nivelul Companiei Petrom SA, având în vedere că, în prezent, este blocat chiar şi mecanismul de plată prin compensări cu produse petroliere. Relev faptul că există foarte multe .întreprinderi în România care lucrează actualmente pentru Petrom SA, iar de circa 4 luni de zile este absolut blocat acest dialog comercial şi de compensări cu produse petroliere, conducând astfel, în continuare, şi generând un blocaj financiar nemaipomenit în economia noastră. Vă mulţumesc. |
||||
|
Îi mulţumesc şi eu domnului Ionescu Marian. Domnul Boc Emil. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, şi are drept obiect interpretarea prevederilor Legii nr. 415/2001 cu privire la instalarea microcentralelor termice de apartament. În conţinutul acestei legi, adoptate de către actualul Parlament, se menţionează explicit faptul că: "Reparaţiile la instalaţiile interioare, la branşamentele şi la racordările exterioare de orice fel aferente construcţiilor, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumului de utilităţi nu necesită autorizaţie de construcţie". În baza acestui text legal, au existat două dispoziţii contradictorii. Pe de o parte, este o circulară transmisă în teritoriu de către Ministerul Lucrărilor Publice, care specifică, iarăşi, expres, faptul că, atunci când este vorba de instalarea microcentralelor, nu necesită existenţa aturizaţiei de construcţie. Iar, pe de altă parte, în 26 septembrie, la întâlnirea Asociaţiei municipiilor din România, secretarul de stat de la Ministerul Lucrărilor Publice, Ileana Tureanu, a declarat că respectiva circulară este ilegală şi nu se aplică. În aceste condiţii, există cel puţin o confuzie la nivelul intepretării acestor prevederi legale, iar pe baza acestei confuzii, unele administraţii locale, cum este cea din municipiul Cluj Napoca, percepe în continuare o taxă de 1% din valoarea centralei termice, pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie. În aceste condiţii, solicităm un punct de vedere oficial al Ministerului Lucrărilor Publice, cu privire la necesitatea sau ne-necesitatea unui aviz, în cazul instalării microcentralelor termice de apartament. Vă mulţumesc. Solicit răspuns oral şi scris. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Boc. Domnul Simedru. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac şi o precizare: sunt de la Grupul parlamentar naţional-liberal, să nu se mai greşească în stenogramă, altă dată, să mă treacă fără voia mea la alte partide. |
||||
|
Au prognozat. E o premoniţie, nu ne băgăm! |
||||
|
După dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă! Interpelarea este adresată Ministerului Administraţiei Publice, domnului ministru Octav Cozmâncă, având în vedere că se referă la aleşii locali. Doresc să aflu punctul de vedere al domnului ministru Octav Cozmâncă în legătură cu incompatibilităţile dintre calitatea de consilier judeţean sau local şi cea de reprezentant al autorităţii locale în consiliul de administraţie al societăţii comerciale la care aceasta este acţionar unic, luând în considerare prevederile pct. 7.1-7.2 coroborate cu pct. 2.12 din Hotărârea de Guvern nr. 450/1999 şi prevederile art. 1, respectiv 5, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2001. Menţionez că, în diverse situaţii, autorităţile administraţiei publice locale aplică preferenţial prevederile celor două acte normative, în funcţie de interes, creând confuzie şi discriminare. Având în vedere că au apărut consecinţe grave, pe care o să le descriu la dezvoltarea interpelării, vă rog să-mi precizaţi dacă, în opinia dumneavoastră, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2001 abrogă punctele la care am făcut referire din Hotărârea Guvernului nr. 450/1999. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule Simedru. Are cuvântul domnul Lepădat Ştefan. Cred că vă dă premiu la PRM, pentru interpelări... |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor deputaţi, Interpelarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării. În programa şcolară de educaţie tehnologică, aprobată prin Ordinul ministrului nr. 4236/23.08.1999, sunt prevăzute pentru învăţământul preuniversitar clasele V-VIII 11 module obligatorii, care, pentru mediul rural sunt ineficiente. Solicit explicaţii, dacă, în atenţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării, sunt preocupări pentru introducerea modulului "agricultură", având în vedere faptul că în majoritatea şcolilor din mediul rural există cadre didactice cu studii universitare, care au pe diplomă specializarea: "biologie, ştiinţe agricole"? Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule Lepădat. Domnul Holtea Iancu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează domnului Joiţa Tănase, Procurorul General al României, şi doamnei ministru al justiţiei, Rodica Stănoiu: În ultima perioadă se manifestă, în mod frecvent, fenomenul cămătăriei. Unii cetăţeni dau bani: lei sau valută, împrumut cu dobândă, dobânzi foarte mari, în baza unui act de mână între cele două părţi, semnat de către 2 martori, de regulă. Deoarece nu se ţine nici o contabilitate, practicarea cămătăriei fiind ilegală, având din start la bază înşelătoria şi evaziunea fiscală, cămătarii reuşesc, cu ajutorul instanţelor judecătoreşti, să deposedeze cetăţenii creduli şi naivi de micile proprietăţi pe care le mai posedă, trezindu-se aruncaţi în stradă de către executorii judecătoreşti. Chiar în momentul de faţă am doi cetăţeni din Turnu-Severin care sunt scoşi afară din apartamente, au lucrurile pe scară, ceea ce voi dezvolta în momentul în care mi se dă răspunsul. Întrebarea mea este: ce părere aveţi de aceste practici? Unde se mai pot adresa aceşti oameni înşelaţi de către cămătari? Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc mult, domnule Holtea. Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Scurt şi la obiect. Sunteţi ultimul vorbitor din această seară, domnule Moisoiu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, şi apreciez faptul că observaţi. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Deplasându-mă în teritoriu şi ajungând la limita judeţului Mureş cu judeţul Harghita, am vizitat şi oraşul Topliţa, unde am avut o întâlnire cu, în ghilimele, "minoritari" din judeţul Harghita, adică cu locuitorii români ai acelor plaiuri. Având în vedere că din 1996 nici un minoritar român din Harghita nu a mai fost ales parlamentar, mi s-a pus mie întrebarea ce este cu raportul... |
||||
|
Ba da, avem un minoritar român domnul Căşunean de la PSD. |
||||
|
Nu, dânsul este din Covasna. |
||||
|
Domnul Valer Dorneanu, tot de la PSD. |
||||
|
Nu ştiu, dar, în orice caz, nu din Harghita. Ce este cu raportul Harghita Covasna? Ce a hotărât Parlamentul după ce, în toamna anului 1991, l-a discutat? Deoarece la această întrebare nu am putut da un răspuns, la rândul meu, îl rog pe domnul prim-ministru Adrian Năstase să răspundă domnia sa la această întrebare. Vă rog să-mi permiteţi şi să dezvolt şi să motivez această interpelare conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, în prezenţa domniei sale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc şi eu, domnule Moisoiu. Declar închise lucrările şedinţei de astăzi. Vă mulţumesc.
Şedinţa s-a încheiat la ora 19,15.
|
||||
 |
