Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Ovidiu Cameliu Petrescu,vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora ş Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Sunteţi pe notă? Nu sunteţi?

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Da.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă vreţi, vă şi dau cuvântul, stenografă, avem, ca să scăpaţi de grijă. Şi pe urmă domnul Wittstock.

Prea mulţi nu sunt înscrişi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Oi fi numai eu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Nu, nu. Mai sunt încă 5 – 6.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sper că la cele ce voi spune astăzi, cu o asistenţă atât de subţire, să vă raliaţi şi dumneavoastră şi ceea ce am să solicit eu, din partea conducerii Camerei Deputaţilor, prin grija dumneavoastră, să ajungă la destinatar.

Acum 7 ani, o fetiţă de 14 ani a murit de mâna unei doctoriţe ucigaşe. Nenorocirea a făcut ca acestei fetiţe să i se întâmple ce i se întâmplă oricărei femei în viaţă, dar într-o formă care a prezentat aspecte medicale. Acest copil de 14 ani, o fetiţă virgină, a fost chiuretată, în mod barbar, de doctoriţa Ştefania Ciucă, fost medic la Spitalul Cantacuzino.

Fetiţa, cu o hemoragie puternică, a fost supusă din nou unui chiuretaj, deşi avea hemoglobina numai 3%. Copilul a murit şi, de atunci, părinţii îndureraţi ai Ceciliei Nicolescu nu pot să primească rezolvarea în instanţele judecătoreşti din România.

Comisia Superioară Medico-Legală de la Institutul de Medicină Legală a stabilit clar mal praxisul. Moartea copilului, fetiţei de 14 ani, s-a datorat intervenţiei criminale a medicului. Deci cel mai avizat for de a stabili cauzele decesului s-a pronunţat, şi nu o dată, de mai multe ori.

De 7 ani de zile, părinţii doresc să se stabilească vinovăţiile, nu atât dintr-o dorinţă de răzbunare, pentru că aceasta nu le aduce copilul înapoi în familie, ci pentru ca altor fetiţe, altor copii, altor oameni să nu li se mai întâmple la fel.

Acest dosar care trece din mâna unui procuror în a altuia, în noiembrie anul acesta, va fi deja ieşit din termenul legal de cercetare. Deci se împlinesc 7 ani, după care se prescrie orice fel de vinovăţie de acest tip.

Părinţii fetiţei Cecilia Nicolescu doresc ca justiţia din această ţară să condamne nu numai pe cei care au furat o găină, o ceapă, 1 litru de lapte să-şi hrănească copiii, ci doresc să condamne pe cei care sunt vinovaţi de omoruri, de evaziuni fiscale, de tâlhării, de violuri, de tot ce este îndreptat contra fiinţei omeneşti.

Solicit Camerei Deputaţilor, prin Biroul permanent, să ia de urgenţă legătura cu ministrul Joiţa Tănase, care încă mai patronează Parchetul din această ţară şi, în această lună, când este pe cale de a se prescrie această faptă, să transmită dosarul spre dezbatere instanţelor judecătoreşti.

Este inadmisibil ca, într-o ţară care a trecut în mileniul 3, să mori cu zile şi nimeni să nu păţească nimic. Este inadmisibil ca viaţa unui copil de 14 ani să fie curmată, în mod brutal, de o mână criminală de medic. Este inadmisibil ca părinţii să nu poată să-şi regăsească liniştea şi împăcarea, atâta timp, pentru că justiţia, Parchetul, organele de anchetă înţeleg să ocrotească criminalii, şi nu victimele.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu şi vă asigur că mâine avem şedinţă de Birou şi voi ridica această problemă în plenul şedinţei.

Dau cuvântul domnului Wittstock.

Se pregăteşte domnul domnul deputat Ludovic Abiţei.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimul timp, Forumul Democrat al Germanilor din România, organizaţie pe care am onoarea să o reprezint în Parlamentul României, a recepţionat o serie de manifestări de îngrijorare legate de perspectiva construirii Parcului de distracţii "Dracula-Land" în apropierea burgului transilvan Sighişoara. Acest proiect este susţinut atât de autorităţile locale sighişorene, cât şi de ministrul turismului, domnul Dan Matei Agathon.

Permiteţi-mi să dau citire unuia din aceste apeluri pe care le-am primit. Se intitulează "Sighişoara creştină spune NU parcului tematic de distracţii <Dracula-Land>", autor fiind un tânăr intelectual din Sighişoara, de profesie preot luteran. Citez, în continuare, din acest apel: "Oraşul nostru, Sighişoara, numit "Perla Transilvaniei" sau Nürnbergul din Est, singura cetate medievală locuită din sud-estul Europei, prima atestare datând din anul 1280, Castrum Sex, adică a şasea Cetate fortificată, în anul 1999 declarată patrimoniu mondial pe listele UNESCO, a fost aleasă, printr-o Hotărâre Guvernamentală din 6 iunie 2001, drept loc de amplasare a celui mai mare parc de distracţii din sud-estul Europei.

Pe un platou din apropierea oraşului, pe întreaga suprafaţă de 120 de hectare a unei rezervaţii naturale unice din ţară, cu stejari de peste 400 de ani, se plănuie un <Dracula-Land> accesibil din oraşul vechi prin teleferic, cu parc de distracţii, teren pentru golf, tren fantomă etc. Cetăţenii oraşului nu au fost consultaţi. Firma Pullmann Marketing vrea să investească aici.

Vampirul Dracula reprezintă caricatură şi amuzament în faţa ocultismului, cât şi în faţa beţiei după sânge şi sex. Credem că, acolo unde vampirismul va fi prezentat drept material didactic şi distractiv pentru preşcolari şi tineri şi va deveni un joc de societate de interes naţional, acolo s-au uitat valorile elementare creştine şi umane.

Chemăm creştinii din oraş şi din ţară să se opună simbolurilor de glorificare a torturii şi a omuciderii din amuzament. Invităm la informare, rugăciune şi culegere de semnături.

Apelăm la bisericile din oraş şi din ţară, la organizaţii naţionale şi internaţionale să acţioneze asupra autorităţilor locale şi guvernamentale, mai ales asupra ministrului pentru turism, domnul Dan Matei Agathon, ca să renunţe la acest proiect în favoarea unui turism de lungă durată, valorificând resursele naturale, culturale, istorice şi rurale".

Acesta a fost apelul legat de această problemă delicată, pe care l-am primit din Sighişoara, apel la care subscriu fără rezerve.

În încheiere, doresc să arăt că afirmaţiile apărute în presă, conform cărora Forumul Democrat al Germanilor din România ar sprijini acest proiect, nu corespund adevărului. În calitatea mea de preşedinte al acestei organizaţii, nu am cunoştinţă despre nici un gest din partea noastră care ar fi putut fi interpretat drept declaraţie de sprijin al acestui proiect megaloman, care consider că nici din punct de vedere economic nu are şanse de reuşită.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ludovic Abiţei.

Se pregăteşte domnul Codrin Ştefănescu.

Domnul Ludovic Abiţei:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Onoraţi colegi,

Partidul România Mare, în Circumscripţia electorală nr.35 Suceava reprezintă a doua forţă politică după Partidul Social Democrat, păstrând configuraţia existentă la nivel naţional.

La alegerile din anul 2000, la nivelul judeţului, Partidul România Mare a obţinut un număr de 86 de consilieri locali, un primar de comună care ulterior a fost convertit, cu ajutorul pârghiilor bugetare, la fostul PDSR, un viceprimar la municipiul reşedinţă de judeţ, un viceprimar la comuna Crucea, localitate cu activitate de minerit metale grele. La alegerile generale din toamna aceluiaşi an, am obţinut două mandate de deputat şi un mandat de senator.

Susţinerea de care se bucură Partidul România Mare în rândul electoratului sucevean este reliefată şi de numărul considerabil de audienţe, scrisori şi sesizări cu care alegătorii s-au adresat la biroul parlamentar care funcţionează în municipiul reşedinţă de judeţ de la începutul mandatului până în prezent.

Menţionez că majoritatea audienţelor, sesizărilor şi scrisorilor au avut ca obiect problemele legate de Legea nr.18/1991 a Fondului funciar, atât în forma sa iniţială, cât şi după modificările şi completările aduse prin Legea nr.169/1997.

Este cunoscut faptul că această lege s-a dorit a fi un act reparatoriu. Or, despre ce acte reparatorii poate fi vorba, când, şi astăzi, după 10 ani de la intrarea sa în vigoare, există numeroase cazuri de proprietari care nu au posesia terenurilor ce le-au fost atribuite în proprietate, prin reconstituire sau constituirea dreptului, în conformitate cu legea.

Se întâlnesc situaţii bizare când, pe aceeaşi suprafaţă de teren, există câte 3 – 4 proprietari cu titlu, unii dobândindu-şi dreptul de proprietate prin comisiile locale pentru aplicarea Legii nr.18/1991, republicată, şi alţii prin hotărâri judecătoreşti. Asemenea situaţii au dat naştere la o serie de conflicte locale, ca în cazul comunelor Dolheşti şi Liteni, şi la o uriaşă risipă de timp, de energie nervoasă şi eforturi financiare din partea justiţiabililor.

O situaţie aparte o constituie localităţile situate pe graniţa cu Ucraina, unde există familii care îşi au casa de locuit şi anexele gospodăreşti în România, iar grădinile din spatele acestora în Ucraina. Alegătorilor aflaţi în asemenea situaţii li s-a promis, cu prilejul celor patru campanii electorale, 1990, 1992, 1996 şi 2000, că vor primi terenuri în compensare, dar s-a rămas la faza de promisiuni atât din partea celor două guvernări pedeseriste, cât şi a celei cederiste.

Această stare de fapt poate fi soluţionată numai prin voinţa politică din partea partidului de guvernământ, sub noua sa denumire de Partid Social Democrat, cu o singură condiţie însă: ca reprezentanţii Guvernului în teritoriu, "ţarii" locali, aşa cum i-a denumit însuşi primul-ministru Adrian Năstase pe prefecţi, să lase la o parte infatuarea şi să manifeste mai multă disponibilitate pentru colaborare cu toate forţele politice, în special cu cele parlamentare. Şi nu fac întâmplător asemenea afirmaţii, ci mă bazez pe fapte reale.

Voi relata un caz, şi, cu asta, voi încheia, care s-a petrecut în primăvara acestui an, când reprezentanţii unui grup de alegători din comuna Bosanci, una dintre cele mai reprezentative unităţi administrativ teritoriale a judeţului, mi s-au adresat cu o problemă referitoare la aplicarea Legii nr.18/1991 care era de competenţa Comisiei judeţene pentru aplicarea Fondului funciar, al cărei preşedinte, după cum se ştie, este prefectul.

Am încercat, prin intermediul şefului biroului meu parlamentar şi al şefului de cabinet al prefectului, să stabilim o întrevedere pentru analizarea problemei respective. Două zile la rând s-a intervenit telefonic, dar mereu s-a invocat faptul că domnul prefect este ocupat şi că, imediat ce va fi liber, vom fi sunaţi pentru a stabili întrevederea.

Mărturisesc, cu părere de rău, că mai aştept, încă şi acum, apelul telefonic întru soluţionarea legală a acelei situaţii.

Dacă un deputat al celui mai mare partid de opoziţie, ales de peste 26.000 de alegători şi trimis aici, în Parlamentul României, pentru a le reprezenta interesele, nu poate să ajungă la prefect pentru rezolvarea unor probleme ce ţin în exclusivitate de competenţa acestuia, atunci nu se mai poate vorbi de nici un fel de principii, principii la care se face mereu apel, atunci când actualii guvernanţi nu vor să se implice, principii care se dovedesc a fi doar coaja oului, căci substanţa nutritivă care ar trebui să ducă la apariţia noului nu este de găsit.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Codrin Ştefănescu.

Se pregăteşte doamna Mihaela Ionescu.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun din nou atenţiei dumneavoastră o problemă spinoasă, a cărei urgentă rezolvare este absolut necesară. Este vorba de situaţia Uzinei Cugir, unul dintre cele mai importante centre ale industriei de apărare din România.

Am relatat, într-o intervenţie anterioară, starea de fapt a uzinei, dezastruoasă din toate punctele de vedere, stare accentuată de faptul că ea susţine pe plan economico-financiar un oraş întreg.

În scopul redresării acestei situaţii, au fost înaintate de către Sindicatul Liber Cugir SA, prin liderul său, Herlea Crăciun, solicitări ce sunt în măsură să reabiliteze uzina ca centru de maximă importanţă al industriei în domeniu. Însă nu numai starea de fapt este pusă sub semnul întrebării, ci şi starea de drept. Motivez aceasta prin constatarea că, în procesul de restructurare, relansare şi transformare a Companiei Naţionale Romarm SA (companie din care face parte şi filiala Cugir), nu a fost respectată convenţia încheiată între Ministerul Industriilor şi cele patru federaţii sindicale din acest sector: Federaţia Avram Iancu, Federaţia Solidaritatea'90 şi Federaţia din Chimie şi Petrochimie.

Convenţia, care stipulează consultări ale părţilor asupra măsurilor şi etapelor programelor de restructurare, colaborări în vederea identificării şi promovării celor mai bune soluţii legislative, economice şi sociale necesare relansării industriei de apărare româneşti, a fost redusă astfel la aspectul său formal, fără a avea, în planul real al vieţii cotidiene, nici un efect.

Urmare a minimalizării, ba chiar a ignorării rolului sindicatelor, s-a recurs la pichetarea Prefecturii Alba, pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă oraşul Cugir.

Pe plan normativ, se solicită susţinerea proiectelor de legi referitoare la etapele de derulare a restructurării privind reorganizarea Companiei Naţionale Romarm SA, astfel încât toate unităţile să se transforme în filiale cu personalitate juridică proprie.

Printre proiectele care oferă cadrul juridic favorabil redresării situaţiei precare a Cugirului se numără şi cele care privesc anularea penalităţilor şi a majorărilor de penalităţi, compensarea cheltuielilor cu întreţinerea capacităţilor militare care există în fiecare întreprindere, un proiect de ordonanţă privind investiţiile în sectorul de apărare şi includerea acestora în bugetul de stat.

O problemă de actualitate şi de maximă importanţă, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii de apărare a ţării, cât şi extinderea relaţiilor cu exteriorul, cel puţin în acest domeniu, este reprezentată de adaptarea producţiei de armament la standardele euroatlantice.

În acest sens, Sindicatul "Apărarea" Cugir intervine cu solicitări pertinente, cum ar fi definirea tipurilor de armament şi muniţie necesare sistemului naţional de apărare pe timp de pace şi război, pentru perioada 2002 – 2010 şi modelarea producţiei în scopul colaborării cu NATO. Aceasta presupune preluarea unor contracte ale acestuia capabile pe termen scurt să relanseze industria de apărare românească, iar pe termen lung să îmbunătăţească relaţiile cu exteriorul, dar şi, în acelaşi timp, să grăbească integrarea în structurile euroatlantice.

Concluzia este clară: redresarea situaţiei interne, perfect posibilă în acest domeniu, prin oferirea de soluţii pertinente, conduce la stabilirea unor relaţii eficiente, de durată, cu statele civilizate, la al căror standard de viaţă accedem cu toţii.

În susţinerea celor declarate mai sus, am formulat şi o interpelare ministerului de resort, care va lămuri dacă şi în ce mod sunt posibile solicitările menţionate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Mihaela Ionescu.

Se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nimic nou, nimic bun despre şcoală.

Au trecut aproape două luni şi jumătate de la începerea anului şcolar şi mai bine de o lună de la începerea celui universitar, dar veştile care ne vin din acest domeniu sunt alarmante.

Multe şcoli primare din diferite judeţe ale ţării, cum ar fi Alba, şi-au deschis porţile abia pe 1 octombrie, deoarece imobilele în care funcţionează nu fuseseră pregătite pentru a-i primi în condiţii decente, de siguranţă şi igienă pe micuţii învăţăcei. În satul Dumbrava, comuna Unirea, preotul, fost duhovnic al echipei naţionale de fotbal, a fost cel care a construit o şcoală, şi nu cei care erau răspunzători să o facă.

Furnizarea gratuită de rechizite elevilor sărmani a fost caracterizată de presă ca "o cacealma". Rechizitele promise până la 15 septembrie 2001 vor ajunge "în etape" până la Crăciun sau la Calende. În loc de 13 obiecte de pe listele Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru clasele primare, doar două caiete dictando şi două caiete de matematică, un creion şi două coperţi de plastic.

Proiectul de lege pentru acordarea unor tichete de masă pentru elevii proveniţi din familiile sărace, propus de trei deputate, printre care şi subsemnata, ale Partidului România Mare, este propus pentru respingere, din lipsă de fonduri.

Profesorii fac grevă, manifestând chiar aici, în faţa Parlamentului, ţinuţi însă la distanţă de forţele de ordine, undeva, vis-a-vis, într-un ţarc, pentru a nu se apropia de instituţie.

Universităţile de stat nu sunt gata nici ele. Multe abia dacă termină acum eventualele cârpeli şi zugrăveli. La cămine, nimic nou, nimic bun. Au fost înregistrate 10.000 de cereri în Bucureşti Regie, din care dacă au putut fi satisfăcute 5.000. Condiţiile din Campusul Regie: 80 de studenţi folosesc 4 grupuri sanitare. Camerele sunt recondiţionate, adică revăruite de către studenţi, deoarece se pare că nu a fost aceasta sarcina administraţiei. Lupta cu gândacii e tot inegală, adică în favoarea gândacilor, pentru că, în timp ce studenţii slăbesc din lipsa hranei, gândacii se îngraşă şi se înmulţesc din lipsa de igienă şi de deparazitare periodică.

Demnitarii statului participă la deschiderea anului universitar la instituţiile superioare de învăţământ particular, lăudându-le de circumstanţă, dar şi de bucurie că acestea au preluat povara de a susţine învăţământul gratuit şi au aruncat-o pe umărul gârbovit al părinţilor sau cel fraged al tinerilor care trebuie să se spetească muncind pentru a-şi putea plăti taxele. De împrumuturi, în condiţii avantajoase, de la bănci, pentru plata studiilor, nu se prea mai vorbeşte.

Demnitarii puterii ridică în slavă învăţământul privat, dar intenţionează să-i mărească impozitele, în timp ce Ministerul Educaţiei şi Cercetării, colac peste pupăză, respinge acreditarea multora dintre aceste instituţii, în total dezacord cu politicienii sau tocmai de aceea.

În jurul instituţiilor de învăţământ roiesc corbii morţii albe - vânzătorii de droguri - pe care doar n-o să-i oprească numărul tot mai mare de bodyguarzi puşi să păzească şcolile, de cele mai multe ori pe banii părinţilor. Rezultat: un copil de 15 ani decedează din cauza consumului de droguri. Spitalul "Alexandru Obredjia" este excedat de numărul de tineri care nu îşi mai găsesc drogul şi intră în criză de sevraj.

Nici o măsură profilactică, nici o campanie de educaţie sanitară, de conştientizare asupra pericolului drogurilor şi a capcanelor pe care vânzătorii de droguri le pot întinde studenţilor şi elevilor. Politica struţului în domeniul pătrunderii drogurilor în rândurile tinerilor este ucigătoare pe termen scurt şi lung.

Lipsa de interes pentru folosirea massmedia în lupta împotriva extinderii consumului de droguri este regretabilă. Firav, o asociaţie a părinţilor copiilor toxicomani încearcă să atragă atenţia asupra situaţiei. Din când în când, unul, din cine ştie câte tiruri care ascund droguri, este prins în vamă. Nu se mai spune însă nimic despre distrugerea cantităţilor confiscate din această sursă a morţii albe şi nimeni nu vorbeşte de vreun studiu bazat pe experienţa altor ţări faţă de acest flagel care ne-a prins nepregătiţi şi fără posibilitatea de a reacţiona.

Clipuri din cele mai nefericite reiterează tâmp, pe banii noştri, panseuri de Gâgă propunem a se schimba cu "respiră aerul, vezi cu ochii şi crede că e adevărată starea alarmantă în care a ajuns lipsa de interes faţă de tineret, faţă de educaţia şi sănătatea lor, într-un cuvânt faţă de viitorul ţării".

Revenind la învăţământ, despre care ziarele se pronunţă după cum urmează: "Haosul a pus stăpânire pe învăţământul universitar", "Profesorii trăiesc mai prost decât în timpul războiului", "Peste 40% din posturile din învăţământul superior sunt vacante", s-a ajuns la situaţia paradoxală ca media de vârstă în învăţământul superior să fie de 53 de ani, ceea ce înseamnă că, în 10 – 15 ani, această meserie va dispărea, deoarece nu vor mai exista combatanţi, aşa cum spune Sindicatul ALMA MATER. Sindicatul ALMA MATER spune: "asistăm la pauperizarea întregului personal din învăţământ şi la neatractivitatea meseriei de dascăl sau cercetător".

În ţările Uniunii Europene, salariul mediu anual calculat în dolari americani, per p.i.b., per capita, este de aproximativ 2% din p.i.b., în Ungaria este de numai 1%, în timp ce în România, pe ultimul loc, este de o,5% din p.i.b.

Condiţia de Cenuşăreasă a dăscălimii se alătură problemei investiţiilor neraţional repartizate. Atunci când acestea există, precum este cazul sumei alocate Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, unde sunt dascăl, pentru construcţia unui nou cămin, acestea sunt insuficiente. Ca urmare, se încep lucrările care se sistează foarte repede, atunci când se termină banii, iar până anul următor lucrarea se degradează, întregul proiect asemănându-se cu "o muncă a lui Sisif".

Iarna a venit iar pe nepregătite, deşi suntem în mijlocul lui noiembrie, iar elevii sunt scoşi să facă grevă în şcoală, pentru a obţine căldura şcolilor.

Partidul România Mare cere guvernanţilor să-şi îndrepte faţa, cu responsabilitate, spre şcoală, spre profesori şi în special spre elevi, care sunt viitorul ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ştefan Baban.

Se pregăteşte domnul doamna Mona Muscă.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Incurabila pasiune pentru program".

Nu demult, în "Monitorul Oficial", a fost publicat, pe întinsul a 43 de pagini, un document clar şi simplu: "Politica industrială a României", prin Hotărâre de Guvern. Îţi sunt necesare 3 – 4 ceasuri pentru a parcurge, cu atenţia cuvenită, un asemenea document. Cu ce rămâi însă după acest efort aceasta este cu totul altă poveste.

Aceasta se adaugă la anterioarele programe: Programul de guvernare, Programe sectoriale de industrie, agricultură, energetică, integrare europeană, transporturi, construcţii de locuinţe ş.a.m.d., toate acestea crescând, ca număr şi volum de pagini, precum ciupercile după ploaie.

Nu aş vrea să mă pronunţ în general asupra conţinutului şi valorii pragmatice a acestui nou program. Găsim în el multe abordări interesante şi utile, din perspectiva managementului guvernamental, după cum găsim, din păcate, şi zone întregi de banalităţi şi fraze de umplutură sau evaluări aproximative şi fără rost.

Ceea ce vreau să evidenţiez sunt, cred, câteva din întrebările fireşti pe care ni le punem mulţi dintre noi, după ce citim acest program: a fost necesară elaborarea lui, care nu face altceva decât să repete secvenţe din alte progame deja existente? Dacă a fost necesară această nouă producţie de strategie, de ce Guvernul nu a asigurat şi o minimă mediatizare, măcar la nivelul unei ştiri? Ce valoare practică are seria de segmente ale politicilor "industriale", care nu fac altceva decât să pună în circulaţie, într-o nouă redactare, informaţii generale prăfuite, nerelevante? Cine anume va urmări şi prin ce mijloace, cu ce forţă executivă implementarea măsurilor stabilite? Cu ce se va alege un manager dintr-un sector industrial abordat, după lecturarea programului? Are el mai multe informaţii pentru orientarea activităţii sale în perspectivă, are el mai multe certitudini privind evoluţiile viitoare? Prin ce pârghii se asigură înscrierea unor sectoare competitive din economie în politicile industriale ale Uniunii Europene sau în evoluţiile generale de globalizare?

În locul celor 43 de pagini din "Monitorul Oficial", aş fi preferat să citesc doar 5 pagini sau mai puţine, din care să aflu doar câteva răspunsuri actuale acute: ce se va întâmpla, efectiv, în săptămânile următoare, în energetică, metalurgie, în industria de apărare etc.?

Până la urmă, după lecturarea programului, constaţi că lipseşte din el ce era mai important: reforma. Este greu să răspunzi la întrebările directe de genul: ce se privatizează şi când, ce se lichidează şi când, ce se modernizează şi cum, ce se subvenţionează, de ce şi până când?

Păcat că acest program, prin întinderea sa, sufocă şi bruma de informaţii utile, de real interes, conţinute întâmplător în evaluarea unor ramuri şi subramuri. Am impresia că, în faţa acestei supraproducţii de programe "minunate", Guvernul ar trebui să mai elaboreze de urgenţă un program special pentru aplicarea programelor adoptate. În acest fel, şi-ar ţine măcar o evidenţă la zi a programelor de guvernare care se înmulţesc cu o hărnicie demnă de o cauză mai nobilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Invit pe doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de subminarea independenţei presei şi obstrucţionarea procesului legislativ de către putere. Actuala putere continuă războiul, pe toate fronturile, împotriva libertăţii de exprimare şi a independenţei presei scrise şi audiovizuale din România.

Constat că, după aproape 12 ani de experienţă democratică, cabinetul actual şi majoritatea parlamentară pesedistă încă nu au înţeles că există o serie de principii fundamentale, de la care nu se poate face rabat, dacă vrem să construim o societate cu adevărat democratică.

Reprezentanţii actualei puteri, prin actele normative emise şi prin acţiunile politice care vizează domeniul massmedia, se comportă ca şi cum libertatea de exprimare şi independenţa presei ar fi concesii făcute de un Guvern politic care poate să renunţe la ele oricând şi să le sacrifice, dacă interesul propriu o cere.

Votul majorităţii PSD din Parlament, care ameninţă permanent instituţiile publice de media, radioul public şi televiziunea cu destituirea consiliilor de administraţie şi, implicit, a redacţiilor acestor instituţii, constrângerile financiare ale instituţiilor private de media cu datorii la bugetul de stat, în timp ce marii datornici din alte domenii industriale sunt iertaţi, hotărârile de guvern care subordonează administrativ, financiar şi politic instituţiile de media, nu pot rămâne fără urmări pentru libertatea de exprimare şi dreptul la informare, aceste două drepturi constituţionale fiind grav afectate.

Dacă se mai îndoia cineva de faptul că Puterea duce o adevărată campanie de acaparare şi subordonare a mass-media, datele pe care vi le voi prezenta vor risipi orice urmă de îndoială. Rezultatele ultimei monitorizări, realizate de Centrul pentru monitorizare, analiză şi evaluare din cadrul ARLD de pe 5 posturi de televiziune, în perioada 24 septembrie – 13 octombrie 2001, sunt şocante.

Disproporţia dintre numărul de apariţii ale reprezentanţilor Guvernului şi partidului de guvernământ şi cele ale celorlalţi actori politici este fără precedent.

Guvernul şi PSD au apărut de 304 ori, Preşedinţia de 62 de ori, în vreme ce PNL şi PD doar de 28, respectiv 20 de ori. Dacă însumăm şi apariţiile Preşedinţiei, constatăm că din totalul intervenţiilor publice ale diferiţilor actori politici la emisiunile de ştiri ale televiziunilor, nu mai puţin de 88% aparţin reprezentanţilor Puterii. Ca timp, reprezentanţii Puterii însumează 7 ore – PSD în care intră Guvernul şi partidul şi Preşedinţia, şi doar 25 de minute PNL şi PD împreună. În plus, în cadrul Guvernului şi PSD, subiecte de importanţă extrem de redusă pentru public deschid emisiunile de ştiri şi acoperă o durată disproporţionat de mare faţă de importanţa lor pentru public.

Pentru toate acestea, nu presa este cea care trebuie învinuită. Singura explicaţie logică este aceea că politica Guvernului de subminare a independenţei presei a început să dea roade. Acesta este rezultatul neîndoielnic al hărţuirii constante la care presa din România este supusă de către Putere pe cale legislativă, financiară şi prin voturile majorităţii parlamentare. Ţin să reamintesc Guvernului ce scrie în propriul său program de guvernare la cap.VI, pct.4 referitor la comunicarea publică şi relaţiile statului cu societatea civilă şi cetăţeanul. Se spune acolo, şi suntem asiguraţi, de garanţii şi dezvoltarea unor politici privind dreptul la comunicare şi libertatea cuvântului şi a presei. Libertatea presei, se spune acolo, nu trebuie să rămână un drept al celor care posedă o presă, ci să se transforme în dreptul tuturor de a comunica, adică în facilitarea accesului la mijloacele de comunicare în masă pentru toţi cetăţenii.

În spatele acestor afirmaţii care se dovedesc acum a fi pură demagogie, stă de fapt intenţia PSD şi a Guvernului de a pune şeaua pe presă, pentru a o putea călări. Aroganţa actualilor guvernanţi şi comportamentului partidului-stat duc, încetul cu încetul, la restrângerea libertăţii de exprimare şi, implicit, la restrângerea dreptului la informare.

În aceste condiţii, principiul pluralismului este o frumoasă amintire, iar dreptul la informare corectă a cetăţeanului este înlocuit cu propaganda unui singur partid. Asistăm la reînvierea cultului personalităţilor unui partid-stat – PSD.

Dacă unele instituţii de media îşi păstrează independenţa de jure, dar le este subminată cea de facto, în privinţa ROMPRESS, confiscarea s-a făcut cu acte în regulă prin Hotărârea de Guvern 886/2001, încălcând principiile democratice ale independenţei presei, precum şi recomandările Consiliului Europei.

Prin Hotărârea de Guvern 886/2001, Agenţia Naţională de Pres㠖 Rompress – devine ordonator secundar de credite, pierzându-şi autonomia de administrare a resurselor financiare şi în pregătirea şi executarea bugetului care intră în atribuţiile Ministerului Informaţiilor Publice (art.7 din hotărâre). Directorul general al Agenţiei de presă este numit secretar de stat în acelaşi minister (art.7), ziariştii agenţiei devin funcţionari publici (art.10), iar "difuzarea gratuită a unor fluxuri de informaţii va fi aprobată de ministrul informaţiilor publice" (art.3).

Cu alte cuvinte, o agenţie de presă este subordonată financiar, administrativ şi politic, având în vedere că ministrul informaţiilor publice este un ministru politic. Doar în anul 1949, Agerpresul a fost trecut în subordinea Ministerului Informaţiilor Publice, condus atunci de Grigore Preoteasa. Dar, întrucât, chiar şi atunci trebuiau să se respecte nişte aparenţe, după un an şi ceva, s-a adoptat o Hotărâre a Consiliului de Miniştri, dându-i-se statutul de Agenţie de pe lângă Consiliul de Miniştri, deci de instituţie de sine stătătoare şi ordonator principal de credite.

După 1949, în 2001 este prima dată când Agenţia Naţională de Presă este din nou subordonată Ministerului Informaţiilor Publice.

Toate aceste prevederi din Hotărârea de Guvern amintită mai sus încalcă recomandări ale Consiliului Europei. Este vorba de Recomandarea 10 din 96 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind garantarea independenţei serviciului public de radiodifuziune care este valabilă şi pentru domeniul presei scrise, aşa cum se precizează în Memorandumul explicativ, solicită în mod expres această recomandare statelor membre să stipuleze clar în legislaţie autonomia instituţiilor de media, printre altele, în domenii precum managementul resurselor financiare, pregătirea şi executarea bugetului. La acestea se adaugă Recomandarea 13/94 privind măsurile de promovare a transparenţei mijloacelor de informare în masă, precum şi Recomandarea 1/99 privind măsurile de promovare a pluralismului în mass media.

Nici Legea accesului la informaţiile de interes public nu a scăpat Guvernului, respectiv Ministerului Informaţiilor Publice. Spre stupoarea celor care au lucrat la această lege şi a iniţiatorului, prin cererea-tip care este anexată normelor de aplicare ale legii, pentru a obţine informaţii, petentul trebuie să spună pentru ce îi sunt necesare aceste informaţii şi să detalieze scopul pentru care îi trebuie documentele solicitate. Cu alte cuvinte, este vorba de intimidarea petentului şi, nu mai puţin, de obstrucţionarea dreptului la informare.

Cu astfel de acte normative, precum Hotărârea de Guvern 886/2001 şi normele de aplicare ale Legii liberului acces la informaţii, Guvernul României riscă să compromită integrarea României în structurile Uniunii Europene şi să acţioneze împotriva interesului naţional, aşa cum este definit în Programul de guvernare.

Îndârjirea cu care reprezentanţii PSD se opun scoaterii Agenţiei Naţionale de Presă din subordinea Ministerului Informaţiilor Publice, care este în realitate Ministerul Propagandei Guvernamentale, este cea mai elocventă dovadă.

Proiectul de lege pe care l-am depus şi se află în dezbatere la Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor şi care vizează scoaterea Rompresului din subordinea Ministerului Informaţiilor Publice şi, în acelaşi timp, transformarea lui într-o Agenţie Naţională de Presă publică autonomă şi independentă editorial sub controlul Parlamentului, deci, acest proiect de lege este obstrucţionat de majoritatea parlamentară PSD pe parcursul a 7 şedinţe ale comisiei, timp în care s-a votat doar titlul şi s-a respins primul articol, opoziţia majorităţii PSD culminând cu retragerea din comisie pentru a nu se întruni cvorumul.

După tentativa eşuată de a respinge ab initio proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Rompress, au găsit de cuviinţă, majoritatea PSD şi Guvernul, să respingă o iniţiativă democratică, şi anume trecerea acestei agenţii de presă sub control parlamentar. Opoziţia Guvernului şi a Ministerului Informaţiilor Publice la acest proiect este în acelaşi timp o opoziţie la libertatea de exprimare şi dreptul la informare al publicului, dar, în acelaşi timp, şi o opoziţie faţă de principiile democratice ale acestui proiect de lege care prevede, după cum spuneam, că Agenţia Naţională de Presă Rompres să devină instituţie publică autonomă de interes naţional, independentă editorial, sub controlul Parlamentului.

Este regretabil că unele reuşite ale Guvernului, pe care le recunoaştem, vorbesc de cele recente, care sunt de fapt ale premierului Adrian Năstase, sunt amendate de aceste acte nedemocratice care atrag atenţia europenilor. Domnul Iaşalanghe, secretarul general al Pactului de stabilitate, a declarat că este de nedorit a avea o agenţie de presă subordonată, fie Ministerului Informaţiilor Publice, fie primului ministru. Dacă o agenţie naţională de presă nu este privatizată, cel puţin ar trebui văzută ca un serviciu public şi de aceea trebuie distanţată de autorităţile guvernamentale cam în acelaşi fel ca serviciul public de radiodifuziune.

Continuarea acestei atitudini nedemocratice de călărire a presei, cred că va duce mai devreme sau mai târziu la punerea sub semnul întrebării a înseşi legitimităţii acestei puteri.

Nu aş vrea ca ceea ce prevăd să se întâmple, şi anume că la ora actuală Puterea actuală, cu majoritatea PSD din Parlament, împreună cu Guvernul pun şeaua pe presă pentru a o putea călări.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

(După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei deputaţilor, şi domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că, din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 266, sunt absenţi 79, din care, 53 participă la alte acţiuni parlamentare.

În legătură cu moţiunea care a fost depusă ieri de reprezentanţii PRM-ului, vă anunţ că ea va fi dezbătută vineri dimineaţa la ora 8.30.

O voce din sală:

Suntem în teritoriu!

O altă voce din sală:

N-au înţeles!

Domnul Valer Dorneanu:

Vineri dimineaţă, la ora 8.30. (Vociferări.) Vă rog să vă uitaţi şi prin regulament şi dacă doriţi altă zi, putem să o punem duminică, fiind ultima zi din cele 6 prevăzute în regulament. (Rumoare.)

Rămăsesem la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 49/2000 pentru modificarea şi completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Este procedură de urgenţă vă reamintesc că aţi votat, la propunerea preşedintei Comisiei pentru muncă, Smaranda Dobrescu, ca dezbaterea acestui proiect să aibă loc într-o durată de 45 de minute cu intervenţii care să nu depăşească un minut.

Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul legii cu raportul comisiei. În ce priveşte titlul legii de aprobare, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Urmăriţi vă rog articolul unic al legii, amendamentul 1 propus de comisie. Se sugerează să adăugăm sintagma "cu următoarele modificări". Deci: "se aprobă ordonanţa cu următoarele modificări". Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 2, comisia ne propune ca în legea de aprobare să se adauge pct.1, text nou cu un cuprins pe care îl aveţi prevăzut la pag.1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 3, comisia ne propune ca în legea de aprobare să se adauge un punct nou, având cuprinsul prevăzut acolo. Urmăriţi vă rog cu atenţie amendamentul 3. Vă întreb, urmărind şi ordonanţa, dacă la titlul ordonanţei de urgenţă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.I, urmăriţi punctele 1 şi 6, inclusiv, până la care comisia nu a avut nici un fel de amendament. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate titlul ordonanţei de urgenţă şi punctele 1¹; 1⁵, pentru că după 1⁵ am adoptat amendamentul 2.

După pct.6, comisia ne propune, prin raport, un amendament 3. Vă rog să-l urmăriţi, se află la pag.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Comisia nu a avut obiecţiuni la pct.7 din ordonanţă dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cu privire la art.8, vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.9, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.9 s-a referit la alin.5 al art.21.

La pct.10, urmăriţi vă rog amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.11, vă rog să urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.12, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.13 dacă aveţi amendamente? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.14, urmăriţi vă rog amendamentul 7 de la pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.15, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După pct.15 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi amendamentul 8 de la pag.4 prin care se urmăreşte introducerea unui text nou ca pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.16, cel cu privire la art.37, urmăriţi vă rog amendamentul 9 de la pag.5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.17, comisia nu a avut amendamente, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.18, urmăriţi vă rog amendamentul 10 de la pag.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După pct.18, urmăriţi, vă rog, la pag.7 punctele 11 şi 12. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentele 11 şi 12? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La pct.19 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.20, vă rog să urmăriţi amendamentul 13 de la pag.8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.21 vă rog să urmăriţi amendamentul 14 de la pag.8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.22, urmăriţi amendamentul 15 de la pag.8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După pct.22 vă rog să urmăriţi amendamentul 16 de la pag.9 prin care comisia ne propune un text nou, ca pct.15, având cuprinsul aici prevăzut. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 16? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.23, vă rog să urmăriţi amendamentul 17. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 17? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.24 şi 25, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După pct.25 vă rog să urmăriţi amendamentul 18 de la pag.10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.26, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate.

După pct.26 urmăriţi amendamentul 19 de la pag.11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.27, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După pct.27, comisia ne propune, prin amendamentul 20, un punct nou, 27¹; urmăriţi-l vă rog la pag.11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.28 actual dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 20? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După pct.28, după amendamentul 20, urmăriţi vă rog la pag.12, amendamentul 21 prin care comisia ne propune un nou punct, 28¹. Vă rog să-l urmăriţi. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.21? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După amendamentul 21, vă rog să urmăriţi pct.29 şi 30 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni la acestea? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Pct.31, 32, 33 şi 34 din ordonanţă, cele referitoare la art.70, 71, 76, 77. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La pct.35, vă rog să urmăriţi amendamentul 22. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 22? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.36 urmăriţi amendamentul 23. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 23? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.37, urmăriţi amendamentul 24. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 24? Poftiţi, domnule Barbu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La articolul în legea iniţială, valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient care nu poate depăşi 50% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetelor asigurărilor sociale. Prin amendamentul acceptat, acest lucru s-a modificat şi a devenit "coeficientul nu poate fi mai mic de 30% din salariul mediu brut pe economie". Eu vă propun ca acesta să fie 33%, acest coeficient. Deci, nu mai mic de 33% şi nu poate depăşi 50%, aşa cum este prevăzut în amendament. Motivaţia este simplă, cel puţin luată prin comparaţie cu faptul că 11,66% din contribuţia de asigurări sociale, ceea ce i-o plăteşte angajatul, prin similitudine se poate beneficia de cel mai mic coeficient, 33%. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului, poftiţi să vă spuneţi punctul de vedere.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest coeficient de 30% minim a fost pus în această ordonanţă de urgenţă ca urmare a negocierilor care s-au purtat între Guvern şi sindicate, sindicatele au fost de acord cu acest coeficient minim de 30%, el se bazează mai mult pe considerente financiare. Conexiunea cu treimea pe care o plăteşte din salariu este oarecum forţată, întrucât această contribuţie se plăteşte la salariul mediu pe economie, iar aici este vorba de stabilirea punctului, coeficientul de calcul al punctului, deci cu totul altceva decât rata de înlocuire.

Deci, menţinem poziţia Guvernului, de 30% coeficient minim pentru calculul acestei valori.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedintă Dobrescu, doriţi să interveniţi şi dumneavoastră? Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, comisia îşi susţine punctul de vedere, mai ales că la acest articol au avut loc numeroase dezbateri. Am văzut calcule cu toate cifrele, or, propunerea domnului deputat Barbu este doar ceva mai bună decât 30%, nu-şi are sensul, încât noi sperăm că, conform tuturor modelelor făcute, să nu ajungem niciodată sub 35%.

Ca atare, comisia îşi menţine punctul de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aţi auzit explicaţiile Guvernului şi ale preşedintei comisiei. Potrivit regulamentului, eu sunt dator să supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru amendamentul 24 al comisiei, care prevede limita de calcul între 30% pentru punctul de pensie şi nu mai mare de 50?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu mare majoritate de voturi s-a admis amendamentul 24.

După amendamentul 24 care se referea la art.37, la pct.38 şi 38 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Urmăriţi în continuare pct.25 care prevede introducerea unui punct nou în ordonanţă, numerotat 39¹. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 25. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.40, 41 şi 42 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votate în unanimitate.

Pct.43, 44, 45, 46 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La pct.47, cel cu privire la art.98, urmăriţi vă rog amendamentul 26 de la pag.14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 26? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.48 vă rog să urmăriţi amendamentul 27 pe care îl găsiţi la pag.16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat amendamentul 27 şi în consecinţă, noua alcătuire a punctului 48.

La pct.49, amendamentul 28. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.50, amendamentul 29, pag. 18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.51, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.52. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.30 de la pag.18.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.30? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.53, urmăriţi vă rog amendamentul nr.31, pag.19.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.54, 55, 56, 57, 58 din ordonanţă.

Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

După pct.58, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.32 al comisiei, de la pag.19, care urmează să vă sugereze introducerea unui punct 58¹. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.32, pag.19.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul şi, în consecinţă, introducerea art.63¹.

Pct.59, 60, 61, 62 şi 63.

Dacă sunt obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi.

Votate în unanimitate.

După pct.63 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.34 de la pag.20, care doreşte să vă sugereze introducerea unui punct 63¹ în cuprinsul ordonanţei, care să completeze art.138 alin.3.

Urmăriţi amendamentul nr.34. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.64, 65 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

După pct.65, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.35; îl găsiţi la pag.20. El sugerează introducerea pct.65¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate; deci, introducerea pct.65¹.

La pct.66. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.67. Urmăriţi amendamentul nr.36, pag.20.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

După pct.67, comisia ne propune, prin amendamentele nr.37, 38, 39, introducerea a trei puncte.

La amendamentul nr.37, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La amendamentul nr.38. Dacă aveţi obiecţiuni? – cel care introduce pct.67². Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La la amendamentul nr.39, amendament pe care-l găsiţi la pag.22, se urmăreşte introducerea art.67³.

la amendamentul nr.39 domnul Buzatu doreşte să intervină.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă veţi urmări raportul, veţi observa că la art.144 există un text de lege în care se arată că Casa Naţională de Pensii este supusă controlului Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

În acest sens, a fost o scăpare, cred, la redactarea raportului. V-aş ruga să acceptaţi un amendament la art.151, care va fi reformulat în felul următor: "Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele de control ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, …." - deci în concordanţă cu art.144 (1) – "… ale Casei Naţionale de Pensii (CNPAS) şi ale caselor teritoriale de pensii".

Deci, trebuie să introducem aici menţiunea că Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale poate să constate contravenţii şi să aplice amenzile, pentru că această funcţie de control este acordată prin art.144 Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Buzatu, vedeţi şi la alin.2 dacă nu vreţi să introduceţi "Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale" şi acolo, ca să discutăm la acelaşi amendament.

Deci şi "reprezentanţi ai Ministerului …., alt personal împuternicit de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale".

Şi acolo, pentru corelare, că altminteri nu avea sens propunerea dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

La amendamentul nr.39 vă rog să urmăriţi cel cu privire la pct.67³, la art.151 să se adauge actualelor organe de control şi cele ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale; şi la alin.1, şi la alin.2.

Supun votului dumneavoastră această formulare a celor două amendamente, pe care v-a propus-o domnul Buzatu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.68. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

La pct.69. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

După pct.69, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.40, care doreşte să vă propună introducerea unui pct.69¹.

Urmăriţi amendamentul nr.40. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.70. Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.71, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.41, pag.24.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.41? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.72. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.73. Dacă aveţi amendamente? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

După pct.73, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.42, pag.26.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.42? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.74. Urmăriţi amendamentul nr.43.

Poftiţi, domnule deputat.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.43.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să sesizez următorul lucru şi, deşi nu există un alt amendament faţă de cel prezentat aici, vreau să vă spun că la art.180, prin Ordonanţa nr.49, aşa cum este propus şi ulterior modificat de comisie, se introduc două modalităţi de calcul al pensiilor.

Prin Legea nr.19 punctul de pensie se calcula cu punctul pe fiecare lună, un punctaj mediu anual şi un punctaj mediu care se folosea ulterior pentru calculul pensiei, în amendamentul care ni se propune, pentru cei aflaţi astăzi în pensie, punctajul se calculează prin raportarea valorii pensiei la zi la valoarea punctului.

Este o deosebire esenţială în modul de calculare a punctajului şi singura modalitate pe care o prevede legea este la art.168, prin eventuale recorelări, în măsura în care bugetul va putea suporta o astfel de chestiune.

Deci, se aplică două metodologii diferite pentru modul în care se calculează pensiile şi, din acest punct de vedere, credem că nu este deloc corespunzător şi, de aceea, vă propun să se păstreze modalitatea de calcul al pensiilor, aflată în Legea nr.19, iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamna deputat.

Am senzaţia că aţi avut şi dumneavoastră un amendament, după statisticile oficiale.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Am introdus un amendament care a fost respins, într-adevăr, de către comisie şi care se referă la introducerea unor criterii aleatorii în ceea ce priveşte pensia şi calculul ei, inclusiv cu indexările şi recorelările referitoare la punctaj.

Se introduc aici diferenţiat pentru pensiile mai mari, mai mici, punctaje medii anuale. În loc să se respecte spiritul şi litera Legii nr.19, care prevedea, inclusiv pentru recorelare, calculul punctajului pentru fiecare pensie aflată în plată înainte de anul 2001, în aşa fel încât, pe aceleaşi categorii socio-profesionale, să iasă un punctaj cvasiasemănător şi să se facă recorelarea corectă; pentru pensiile care au cuantumuri mai mari se prevăd, în loc de calculul punctajului corect făcut între cuantumul pensiei aflate în plată împărţit la punctul de pensie, nişte punctaje aleatorii, aşa cum doreşte Casa Naţională de Pensii şi inclusiv voinţa politică a guvernanţilor, ceea ce n-are nimic de-a face nici cu contribuţia, nici cu spiritul legii care a fost votată în legislatura trecută, ce-i drept, dar cu unanimitate.

Şi, în acest context, am propus eliminarea alin.3 şi 4 ale art.180 şi reformularea alin.7 al art.80, după cum urmează: "În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilite conform alin.4 este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare şi mai mic decât salariul mediu pe economie, se păstrează în plată cuantumul avantajos".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi şi pe urmă doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ar trebui să facem puţină istorie.

Asociaţiile de pensionari susţin vehement necesitatea efectuării recorelării.

De ce este nevoie de recorelare? Pentru că, începând din anul 1998, efectele Hotărârii de Guvern nr.565 au dus la discrepanţe mari între pensionarii aflaţi în plată şi cei care au ieşit după această dată. Nivelul ratelor de înlocuire diferă substanţial la pensionarii vechi faţă de cei noi. Şi, de aceea, este nevoie de recorelare, recorelare care a fost prevăzută în Programul de guvernare şi care, după cum s-a anunţat, urmează să înceapă în luna ianuarie a anului viitor, deci programul va fi făcut public în luna decembrie şi această operaţiune începe în luna ianuarie.

În ceea ce priveşte versiunea iniţială a legii, aceea prin care ar fi trebuit să se calculeze punctajul pentru toţi pensionarii aflaţi în plată, vreau să vă reamintesc că, în momentul de faţă, există peste 4.300.000, sau, la data intrării în vigoare erau peste 4.300.000 de pensionari de stat şi în jur de 1.700.000 de pensionari agricultori. Ar fi necesitat o muncă imensă, vreme de ani de zile, care ar fi condus la eforturi financiare deosebite pentru susţinere. Dar, să spunem că am trece şi peste aceste impedimente; aş vrea să reamintesc distinşilor deputaţi faptul că legea prevede în momentul acesta recunoaşterea, deci luarea în calcul a tuturor vechimilor, inclusiv a sporurilor.

De-a lungul istoriei există în plată oameni care sunt pensionari dinainte de 1950, chiar; există fel de fel de moduri de calcul al sporurilor. Şi, de asemenea, vreau să reamintesc faptul că o mulţime de foste instituţii, întreprinderi nu mai există. Cum s-ar putea face, pentru că dosarul de pensie creat pe principiile Legii nr.3 conţine numai cartea de muncă şi baza de calcul pentru ultimii 5 ani de activitate, de regulă, pentru că acestea erau prevederile legii vechi, deci, revin: cum ar putea fi calculat punctajul pentru 4.300.000 de pensionari aflaţi în plată, în cât timp? Deci, practic, lucrul acesta este imposibil.

Guvernul a propus o metodă mai simplă şi care poate fi pusă şi a fost pusă în practică imediat, şi anume: pentru toată lumea, - deci cuvântul "aleatoriu" nu cred că este potrivit -, pentru toată lumea s-a procedat la fel. Cuantumul pensiei aflat în plată a fost împărţit la valoarea punctului, care este o valoare valabilă pentru toată lumea, şi s-a obţinut punctajul mediu estimat. Acest punctaj mediu estimat urmează a fi corectat prin operaţiile de recorelare care vor avea loc în următorii trei ani. Ca atare, nu cred că amendamentele pot fi acceptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Smaranda Dobrescu. Vă rog să vă pronunţaţi şi dumneavoastră şi pe urmă punem la vot.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia îşi menţine punctul de vedere faţă de cele două amendamente respinse, dar, pentru că cred că domnul ministru a omis să răspundă punctual şi colegei, doamna deputat Ivănescu, aş vrea să-i spună că prin acea formulare a amendamentului dumneaei se limitează, practic, toate pensiile mari. Este vorba de punctajul lor, care va fi luat în considerare de acum încolo în fiecare an şi, dacă ministerul a spus că aceste pensii mari care s-au obţinut, să spunem, în mare măsură, pe baza unei formule de calcul viciate, acestea nu vor mai primi indexări, ci într-o măsură foarte mic㠖 aceasta este politica -, dar în nici un caz nu este corect ca ele să fie limitate prin lege şi să li se limiteze cuantumul. Acea dublă condiţie, să fie şi mai mici decât salariul mediu pe economie, acest lucru înseamnă că toate pensiile care depăşesc un anumit cuantum vor fi micşorate, lucru cu care nu suntem de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamna Ivănescu. Aveţi dreptul la o nouă intervenţie; tot un minut, că aşa am votat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cred că înţelegem fiecare ce vrem, lăsând la o parte că avem totuşi memoria anilor apropiaţi, când acele calcule greşite acum erau făcute sub jurisdicţia doamnei preşedinte a Comisiei de muncă, în calitate de ministru. prin practica Casei propusă prin această lege, se limitează pensiile provenite fie dintr-un calcul generos, fie dintr-o contribuţie serioasă. Deci, se limitează tocmai aceste pensii care par acum un pic mai mari, în loc să se facă recorelarea adevărată. Şi se recurge la soluţii aleatorii, recurgându-se la argumente că: nu mai avem arhivă, că nu n-avem nu ştiu ce … În momentul când s-a dat legea s-a ştiut că există arhivă, sau că se pot reface punctajele oamenilor acolo unde lipsesc.

Deci, eu aş vrea să fiu bine înţeleasă că nu propun limitarea pensiilor, ci tocmai să se recurgă la adevărul existent.

Oricare ar fi politica de indexare a acestui Guvern: pentru pensiile mai mici - în mai mare măsură, pentru pensiile mari – deloc sau în mai mică măsură, îl priveşte, dar, totuşi, spiritul legii trebuie respectat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Buzatu, pentru o ultimă intervenţie.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă propunerea pe care doamna Ivănescu o face în momentul acesta, de a rămâne la textul iniţial al legii, ar viza o aplicare a legii, de exemplu pentru bărbaţi – peste 65 de ani, adică de acum înainte după 65 de ani să aplicăm legea, iar pentru femei – după 60 de ani de acum înainte, atunci textul iniţial al legii ar putea să rămână, pentru că el a fost constituit şi s-a lucrat foarte mult şi cred că şi doamna Ivănescu şi alţi colegi cunosc detaliile acestui proiect de lege, inclusiv modalităţile de lucru la acest proiect de lege. Deci, atunci textul acesta iniţial, care a fost un text, aş zice eu, într-un fel perfect, ar putea fi aplicat foarte bine, pentru că, din momentul acesta, am pune la cale tot mecanismul pentru a ne da posibilitatea să aplicăm textul acela perfect peste 65 de ani.

Din păcate, experienţa de aplicare a legii începând de la 1 aprilie şi până astăzi, ne arată că acest text nu poate să rămână aşa, pentru că el, în loc să înlăture discrepanţele care s-au creat de-a lungul timpului în sistemul de pensii, dimpotrivă, le-ar accentua.

Rugăm şi pe doamna Ivănescu şi pe toţi ceilalţi colegi să înţeleagă acest lucru, deşi înţelegem poate şi considerentele celelalte care stau la baza acestor propuneri şi să voteze textul comisiei, aşa cum este el.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului, supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei, urmând ca, dacă acesta va fi adoptat, să discutăm despre celelalte.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.43.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? 8 voturi.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 8 voturi împotrivă şi 3 abţineri, majoritatea celor prezenţi au votat amendamentul nr.43 care a vizat, repet, pct.74.

La pct.75. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

După pct.75, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.44, pe care-l găsiţi la pag.27; se doreşte introducerea unui pct.75¹, pe care-l aveţi la amendamentul nr.44 şi care sugerează eliminarea art.188.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.44? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.76, 77, 78 şi 79, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

După pct.79, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.45 care este şi ultimul şi care introduce pct.79¹.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.45 de la pag.28.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct.80, dacă aveţi obiecţiuni?

Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Aici, la pct.81, rog comisia să mă urmărească. Nu ştiu, stafful tehnic sau dumneavoastră aţi făcut o corectură de tehnică legislativă. Raportul pe care-l am eu nu începe cu "art.198 se completează", ci "penultima liniuţă a art.198 va avea următorul cuprins…"

Care dintre cele două texte …?

Mergem pe textul existent? "Art.198 se completează cu o nouă liniuţă cu următorul cuprins"? bun.

Stimaţi colegi,

Urmăriţi, vă rog, pct.81 din raport şi citiţi-l după ultima corectură de tehnică legislativă, în felul următor: "Penultima liniuţă a art.198 va avea următorul cuprins: …".

Dacă aveţi obiecţiuni la aceasta? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră pct.81, reformulat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.82, comisia nu a avut obiecţiuni, nici amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.83. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Pct.84. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

În cuprinsul legii, vă rog să vă întoarceţi la lege, comisia ne propune un art.II nou, în care se dispune republicarea ordonanţei, cu modificările aduse prin legea de aprobare.

Dacă aveţi obiecţiuni la art.II din lege? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am terminat dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Urmează votul final. Fiind vorba de o lege deosebit de importantă, care are şi caracter organic, vom stabili prin Comitetul ordinii de zi data la care să fie supusă votului dumneavoastră final.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Trecem la următorul proiect: Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia de muncă, în consecinţa celor votate la punctul anterior, ne propune respingerea acestui proiect de lege.

Vă dau cuvântul, doamnă Dobrescu, preşedinta comisiei, să vă susţineţi această propunere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107 din 2001, pentru modificarea şi completarea Legii nr.19 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în şedinţa din 3 octombrie 2001, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea, întrucât prevederile ordonanţei mai sus menţionate au fost preluate, ca amendamente, în raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, raport pe care tocmai l-am discutat.

În consecinţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107 a rămas fără obiect.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul este de acord cu această propunere.

Dacă dumneavoastră aveţi de făcut vreo obiecţie? Nu aveţi.

Dezbaterile cu privire la această propunere fiind epuizate, vom supune votului final concomitent cele două proiecte de lege – unul pentru votare, celălalt – pentru respingere.

La pct.13: Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2001 cu privire la modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare. Comisia pentru administraţie publică?

Domnul deputat Oltean ne precizează că noi am început dezbaterea acestei legi, deci am votat şi timpii de dezbatere şi am votat şi titlul legii.

Urmăriţi, în continuare, articolul unic al legii. Şi, la acesta, să vă referiţi la amendamentul nr.1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Deci, articolul unic din lege va fi completat potrivit amendamentului nr.1.

La pct.1 din legea de aprobare, astfel cum a fost votată de Senat, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul nr.2.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La pct.2 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3, pe care-l găsiţi la pag.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.3? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul nr.3 şi, în consecinţă, noua alcătuire a pct.2 din ordonanţă.

Pct.3 şi pct.4 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pct.5 din ordonanţa de urgenţă.

Vă rog să urmăriţi amendamentul nr.5, cel care dă o nouă formulă art.17.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.5? Nu aveţi.

Votat în unanimitate, şi, în consecinţă, art.17 de la pct.5 din ordonanţă, va avea alcătuirea rezultată din amendamentul nr.5.

Pct.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.II din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.III, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.IV, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Art.V, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.VI, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.6 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.6? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.VI va avea formularea rezultată din acest amendament.

La art.VII, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi şi anexele la această ordonanţă. Anexa care cuprinde modificările în structura Legii nr.216/2000 privind bugetul de stat din 2001 conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2001.

Dacă aveţi obiecţiuni la această anexă? Nu aveţi. Votată în unanimitate.

La următoarea anexă: numărul maxim de posturi pe 2000 la Ministerul Administraţiei Publice. Votat în unanimitate.

La următoarea anexă: veniturile, alocaţiile şi cheltuielile instituţiilor publice. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Anexa care vizează Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Pădurilor dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Anexa care vizează numărul maxim de posturi pe 2001 la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Pădurilor. Nu aveţi. Votate în unanimitate şi anexele.

Vom supune această lege care are caracter organic, este vorba de art.74 alin.1 din Constituţie, în şedinţa de vot final.

Următorul proiect este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome şi societăţile/companiile naţionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanţia statului. Comisia pentru buget? V-am rugat să luaţi locul care vi se cuvine şi rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Doamna secretar de stat Manolescu, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 23/2000 s-a reglementat plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome şi societăţile comerciale, companiile naţionale care au beneficiat de împrumuturi externe, direct contractate de stat sau cu garanţia statului. Senatul a respins ordonanţa în data de 26 iunie 2001, după ce Camera Deputaţilor adoptase actul în 2 mai 2001. Urmare respingerii de către Senat, actul a fost retrimis pentru o nouă dezbatere Camerei Deputaţilor.

În raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor s-au adus unele amendamente prin care s-au preluat prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 67/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000, ordonanţă care se află la următorul punct al ordinii de zi, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000 cu amendamentul Comisiei pentru buget-finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Grigoraş, vă rog să vă prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa nr.23/2000 privind plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome şi societăţile/companiile naţionale, beneficiare de împrumuturi externe contractate direct sau cu garanţia statului a fost dezbătută în Camera Deputaţilor, adoptată cu o serie de amendamente, Senatul a luat-o în dezbatere, în analiză şi având în vedere că o serie din amendamentele noastre nu au fost acceptate, ei au întocmit un raport de respingere. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Cameră a reanalizat amendamentele iniţiale şi punctul de vedere al Senatului şi a revenit asupra amendamentelor iniţiale şi a adoptat noua formulă a Ordonanţei nr.23 cu o serie de amendamente care sunt preluate din Ordonanţa nr.67 care modifică această ordonanţă şi, care la rândul ei, dacă lucrurile vor merge bine, urmează să propunem respingerea ei, aşa cum este şi pe următorul punct de pe ordinea de zi. Deci propunem Camerei dezbaterea şi adoptarea Ordonanţei nr.23/2000 cu amendamentele cuprinse în raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. La titlul proiectului de lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000 dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi, deci cu privire la preambulul art.unic din legea de aprobare, vă rog să urmăriţi amendamentul 1 care cuprinde o detaliere a actelor normative în privinţa titlurilor lor exacte.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi.

Domnul Neculai Grigoraş:

La titlul ordonanţei, respectiv la amendamntul nr.2, datorită unor erori produse la noi la dactilografiere, pentru care ne cerem scuze, a apărut un "şi" în plus şi vă propunem să renunţăm la el. Este vorba de "Ordonanţă privind plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome,..." dispare "şi"-ul şi urmează să punem virgula.

Domnul Valer Dorneanu:

Obiecţiuni la amendamentul 2. Nu aveţi, votat în unanimitate în formularea prezentată astăzi în şedinţă de domnul Grigoraş, reprezentantul Comisiei de buget, finanţe şi bănci.

La pct.2 din legea de aprobare, cel cu privire la art.1 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Pct.3, cel cu privire la art.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La pct.4 cel cu privire la art.3, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, votat în unanimitate.

Vă rog să observaţi la pct.5 dacă aveţi obiecţiuni, cel de la art.4 din ordonanţă. Nu aveţi, votat în unanimitate.

În ce priveşte cuprinsul art. 1, 2, 3 şi 4 urmăriţi, vă rog, amendamentul 3 din raport prin care se propune: "Regiile autonome şi societăţile/companiile naţionale" să se înlocuiască cu: "regiile autonome, societăţile/companiile naţionale şi societăţile comerciale rezultate prin reorganizarea societăţilor companiilor naţionale".

Urmăriţi, vă rog, amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, aceste sintagme vor fi înlocuite potrivit amendamentului.

La pct.6, cel din legea de aprobare, cel care introduce după art.5 din ordonanţă un articol nou. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.6? Nu aveţi, votat în unanimitate.

La pct.7 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Parcurgând aşadar proiectul legii de aprobare a ordonanţei, putem s-o supunem votului dumneavoastră final, pentru că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a aprobat Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000.

Consecinţa votului pe care l-am exprimat acum, vă rog să luăm şi pct.15 care se referă la un proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 67/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000. Legată de punctul anterior, comisia ne propune respingerea acestei ordonanţe.

Aveţi cuvântul, domnule Grigoraş să motivaţi această propunere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune respingerea Ordonanţei Guvernului nr.67/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000 pe care tocmai am discutat-o şi am preluat absolut toate prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 67 în Ordonanţa nr.23 Ca atare, vă propunem respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67, ea nemaiavând obiect de legiferare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul este de acord cu respingerea. Dacă dumneavoastră doriţi vreo intervenţie cu privire la această propunere? Nu.

Fiind vorba de o lege de respingere a acestui proiect de lege, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei însuşită şi de iniţiator.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

V-aş ruga să-mi permiteţi să cedez conducerea şedinţei domnului vicepreşedinte Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Din partea comisiilor sesizate în fond.

Domnul academician Ifrim Mircea, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie. Poftiţi.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu credeam că intrăm chiar cu acesta. Vă mulţumim foarte mult, stăm de mult timp.

Privind proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică, Comisia pentru sănătate şi familie consideră că această ordonanţă reprezintă un mare progres, în sensul că punem în ordine problemele de igienă, de sănătate publică accentuând foarte mult latura profilactică care se dezvoltă în toată lumea. Având în vedere aceste argumente, vă rugăm ca să ne acordaţi votul dumneavoastră pentru a adopta acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Atunci să trecem la dezbaterea ordonanţei. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.I sunt mai multe puncte. O să luăm aceste puncte pe rând şi o să vă sesizez acolo unde comisia a făcut propuneri prin raport de modificare. Sunt un număr de... da, sunt foarte multe, practic sunt 51 de puncte la art.I. Să le luăm pe rând şi, după aceea, vom adopta art.1.

La pct.1 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, vă rog să vă uitaţi în raport la pag.2 pct.2. Comisia are o propunere de amendare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Vă rog să priviţi în raport la pag.5 pct.3 sunt propuneri de modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4 care se referă la art.3 o să vedeţi în raport la pag.7 a raportului pct.4 al raportului sunt propuneri de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Este vorba de o eliminare. Comisia n-a avut altă viziune. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6 la pag.10 a raportului, pct.5, veţi observa că sunt nişte propuneri. Aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7, comisia n-a făcut propuneri de modificare. Sunt obiecţii? Adoptat.

Pct.8. La pct.8 care se referă la art.7 sunt mai multe propuneri din partea comisiei, practic la aproape toate literele. În raport o să vedeţi la pag.12 pct.6, toate aceste propuneri. la pct.a), b), c), d), e), f), g), h), j), m) şi n). Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Atunci pct.8 în integralitate este adoptat.

Pct.9 la pct.7 al raportului veţi vedea că sunt nişte propuneri de modificare, la câteva din literele acestui punct. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în integralitate punctul 9.

Pct.10 este, de fapt, titlul unui capitol. Sunt obiecţii? Adoptat.

Pct.11, vă rog să vă uitaţi la pct.8 din raportul comisiei. Dacă sunt obiecţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Atunci considerăm pct.11 adoptat.

Pct.12, în raport la pct.9 sunt toate propunerile de modificare şi vă rog să vă uitaţi şi la pct.10 al raportului care se referă la ultima lit.i) din art.10. Dacă la acest pct.12 şi aveţi vreo obiecţie? Nu sunt. Este adoptat.

Pct.13, veţi vedea în raport, la pct.11 sunt propuneri de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Pct.13 a fost adoptat.

Pct.14 îl regăsiţi la pct.12 din raportul comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15, pagina 24 din raport, pct.12 - Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16, vă uitaţi la pag.25 din raport, pct.13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17 corespunde cu propunerile de modificare ale comisiei de la pct.14 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.18 e un titlu de capitol. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat

Pct.20. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am ajuns la pct.18 din raport, unde sunt propuse modificările.

Pct.22. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.24. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.25. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.29. Sunt obiecţii? Adoptat.

Pct.30. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.31. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.37. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.41. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.43. Vă rog să observaţi pe coloana a doua referitor la art.1 pct.46, se citează Legea nr.32/1968, asta este o chestiune tehnică. Legea aceasta nu mai este în vigoare, este aprogată şi ne vom referi la Ordonanţa de Guvern nr.1/2001 care stabileşte regimul contravenţiilor. Deci este o problemă tehnică juridică. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.44 l-am adoptat.

Pct.45. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.46. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.47. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.50. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.51. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Acum art.I, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Este mai corect spus că:"Prezenta ordonanţă va intra în vigoare la 30 de zile" şi nu "în 30 de zile". Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Aţi observat că sunt nişte anexe. Dacă la Anexa nr.1 e vreo obiecţie? Comisia a propus o modificare la pct.47 din raport. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Anexa nr.2 cu observaţiile comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonanţa a fost parcursă în integralitatea ei cu modificările propuse de către comisie. Acum Legea de aprobare a ordonanţei.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic cu modificările propuse de comisie la pct.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate cu un cvorum regulamentar pentru legile ordinare.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.68/2001 pentru modificarea Legii nr.146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Ifrim Mircea, preşedintele comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2001 privind modificarea Legii nr.146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, dorim să vă spunem că această ordonanţă reprezintă câteva modificări minore de natură să asigure bugetul şi funcţionalitatea spitalelor în perioada imediat următoare, însă această Lege nr.146/1999, care în ansamblul său este necorespunzătoare şi neaplicabilă, este la ora actuală în curs de elaborare şi schimbare, Ministerul Sănătăţii şi Familiei împreună cu Comisia pentru sănătate şi familie, şi sperăm să vă putem prezenta spre sfârşitul anului. Vă rugăm, pentru operativitate, deşi legea în fondul ei nu este modificată, aşa după cum vă spuneam, să fiţi de acord cu această ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale se înscrie cineva? Nu se înscrie nimeni.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Este adoptat.

La art. I sunt 6 puncte.Preambulul art.I, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Există nişte propuneri din partea comisiei. Vedeţi în raportul comisiei la pct.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat pct.4 cu modificările propuse de către comisie.

Pct.5. Veţi vedea că şi aici la pag.3 a raportului la pct.3 sunt propuse nişte modificări. Dacă sunteţi de acord, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Pct. 5 a fost adoptat cu modificările propuse de comisie.

Pct.6 este vorba de o abrogare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanţa în integralitate, am adoptat-o cu modificările propuse de comisie. Acum titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Veţi observa la pct.1 al raportului se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat legea.

Da, poftiţi, doamnă secretar de stat.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumim pentru încrederea şi votul domniilor voastre. Un singur amendament, sigur, poate că s-a luat în discuţie, Legea 32/1968 privind contravenţiile a fost abrogată şi înlocuită cu Ordonanţa nr.1/2001. Deci asta era singura chestiune care trebuia menţionată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am rezolvat-o.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 103/2000 pentru modificarea Legii nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică.

Din partea iniţiatorului dacă doriţi să luaţi cuvântul? Este propusă respingerea de către dumneavoastră.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Da. Este o respingere, suntem de acord, deoarece reglementările, prevederile Legii nr.103 au fost preluate în Legea nr.108 pe care domniile voastre aţi votat-o cu câteva minute înainte. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles, deci comisia presupun că îşi păstrează punctul de vedere. Dacă la dezbateri generale cineva are altă opinie? Nu. Trebuie să înţelegem că şi grupurile parlamentare sunt de acord cu această propunere de respingere.

Eu vă supun votului respingerea proiectului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost respins cu unanimitatea voturilor.

Propunerea legislativă privind Legea sănătăţii mintale. Ei, aici e aici!

Din partea iniţiatorilor. Cine doreşte să ia cuvântul?

Poftiţi.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

De fapt, aici suntem doi iniţiatori. Proiectul care era de mult aşteptat a fost lucrat de către specialiştii din Ministerul Sănătăţii şi Familiei, proces derulat cu mai mult timp înainte, cu mai mulţi ani în urmă şi la acesta a venit şi preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, domnul profesor Ifrim, care a şi materializat acest proiect printr-o iniţiativă legislativă.

Sănătatea mintală face obiectul unor măsuri de promovare şi apărare în cadrul planului naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială revizuită anual, de a cărei elaborare şi aplicare răspunde Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Promovarea sănătăţii mintale vizează metodele de conduită şi stil de viaţă sănătos care cresc rezistenţa la factorii perturbatori şi minimalizează riscul de îmbolnăvire. Promovarea sănătăţii mintale se realizează printr-un cumul de mijloace educaţionale şi informaţionale similare celor utilizate pentru promovarea bunăstării fizice.

La elaborarea acestui proiect s-au avut în vedere şi reglementările date de OMS, de asemenea de Consiliul Europei, deci toate prevederile internaţionale. Era un proiect de mult aşteptat, binevenit, pentru că reglementează un aspect delicat care se constată şi în societatea românească, la o mică parte din categoria semenilor noştri.

Vă mulţumim pentru încrederea dumneavoastră şi supunem aprobării Camerei Deputaţilor această iniţiativă legislativă care, v-am spus, de data aceasta, are un caracter inedit, prin participarea Ministerului Sănătăţii şi a unui deputat pentru a prinde viaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul academician Ifrim, preşedintele comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea sănătăţii mintale, care este şi un exemplu de colaborare, reprezenta o necesitate. Toate statele Uniunii Europene au o asemenea lege, noi nu o aveam. Această lege permite ca această problematică a sănătăţii mintale să fie rezolvată mai bine. Ea este la ora actuală prioritară. Morbiditatea prin boli psihice şi sindroamele discordante sunt extrem de ridicate procentual, aşa încât legea reprezintă un real progres pentru asistenţa noastră medicală.

În numele Comisiei pentru sănătate şi familie, vă rugăm să votaţi această lege.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu. Nu doresc.

Titlul legii. Vă rog să observaţi că încă de la titlu ni se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.I. Titlul capitolului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Poftiţi! Sunt obiecţii.

Domnul Ştefan Cazimir:

Este vorba de un amendament redacţional. Articolul genitival "a" folosit în rândul ultim al articolului 2 nu poate să se acorde concomitent cu "prevenirea" şi cu "tratamentul". Pentru a remedia această situaţie, vă propun reformularea art.2 după cum urmează: "Guvernul României, prin organismele sale abilitate, întreprinde măsuri pentru promovarea şi apărarea sănătăţii mintale, prevenirea şi tratamentul tulburărilor psihice."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia e de acord? Da. Comisia e de acord.

Iniţiatorul? De acord cu redactarea domnului profesor Ştefan Cazimir. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.3. Veţi observa că la pct.3 al raportului se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat art.3 în forma propusă de comisie.

Art.4. La pct.4 al raportului sunt o serie de modificări şi la alin.1 şi la alin.2. La alin.2 chiar se propune eliminarea.

Dacă faţă de propunerile din raportul comisiei de la pct.4 dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu sunt obiecţii. Deci art.4 a fost adoptat în forma propusă de către comisie în raport.

Art.5. Veţi observa că şi la art.5 sunt nişte propuneri de modificare în raport şi există o obiecţie şi din partea domnului profesor Ştefan Cazimir.

Poftiţi, domnule profesor!

Domnul Ştefan Cazimir:

N-aş numi obiecţie, ci încercare de ameliorare a redactării, dat fiind că adjectivul "psihic" sau la plural "psihice" apare de şase ori, încerc să mai reduc acest număr în felul următor – înlăturând de la rândul al şaptelea – "...precum şi persoana care...", eliminăm "din punctul de vedere al activităţii psihice" pentru că e clar, din context, că despre asta e vorba, "precum şi persoana care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate conform practicii medicale actuale ca fiind astfel de tulburări". Şi, atunci, din şase prezenţe ale adjectivului "psihic", "psihice", am rămas numai cu patru, ceea ce e, totuşi, o oarecare economie.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, aş face tot acum, ca să nu mai revin la microfon, şi observaţiile privind lit.b).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiţi!

Domnul Ştefan Cazimir:

Mulţumesc.

Aici apar, după impresia mea care este, evident, cea a unui profan, unele formulări mai puţin limpezi sau mai puţin inspirate, "care nu este în stare să înţeleagă însemnătatea comportamentului său ori nu-şi poate stăpâni voinţa". Cred că ideea şi-ar putea găsi o exprimare mai adecvată, evident că ultimul cuvânt revine specialiştilor, prin următoarea formulare: "Prin persoană cu tulburări psihice grave se înţelege persoana cu tulburări psihice incapabilă a-şi controla comportamentul ori voinţa sau diminuarea acestora necesită ajutor psihiatric imediat."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Să o luăm pe rând. Dacă la litera a) sunt obiecţii din parta comisiei, de data asta.

Domnul Mircea Ifrim:

La pct.a) putem să fim de acord: "...care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate conform practicii medicale actuale ca fiind tulburări psihice." "Psihicul" de la sfârşit trebuie să rămână.

În ce priveşte pct.b), nu suntem de acord, deoarece aceasta este definiţia de specialitate discutată şi luată după legile europene.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Domnule profesor, ce rămâne din lit.a) ? Ca să fie foarte clar pentru colegii noştri ce votează.

Domnul Mircea Ifrim:

Deci, se poate aşa: "...dependentă de alcool sau droguri, precum persoana care..." şi scoatem de aici "din punctul de vedere al activităţii psihice…", "…care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate conform practicii medicale actuale ca fiind tulburări psihice". suntem de acord să scoatem "...care din punctul de vedere al activităţii psihice". Rămâne "care manifestă". Deci, "din punctul de vedere al activităţii psihice" se scoate. Este posibil.

La pct.b) suntem pentru formularea comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Pentru pct.a) comisia agreează această formulă: să se scoată sintagma "din punct de vedere al activităţii psihice".

Dacă doriţi să mai adăugaţi ceva, domnule profesor. Poftiţi!

Domnul Ştefan Cazimir:

Eu mi-am recunoscut din capul locului calitatea de profan. Problema care se pune acum este următoarea: dacă e vorba să ne sincronizăm cu anumite norme europene şi cu anumite definiţii de specialitate, aş fi bucuros ca textele în limbile în care aceste documente au fost redactate să ne poată fi înfăţişate, pentru că altminteri, pentru mine, vorbitor de limba română, o sintagmă ca "însemnătatea comportamentului" nu este acceptabilă. Nu e vorba aici de însemnătate, este vorba de o anumită natură a comportamentului, o anumită deviere a comportamentului. Deci, termenul de însemnătate este vizibil impropriu sau, în orice caz, eu aşa îl percep.

Sau mai departe: "nu îşi poate stăpâni voinţa". Voinţa este unul dintre elementele personalităţii alături de sensibilitate, de inteligenţă şi nu se poate vorbi de incapacitatea de a-şi stăpâni voinţa. E vorba de anumite impulsuri voliţionale care sunt negative sau sunt nocive şi nu pot fi stăpânite. Deci, o altă improprietate. Cred că este vorba de o traducere inabilă, cum ne întâmpină de foarte multe ori. Ne-am procopsit în ultima vreme cu folosirea adjectivului versatil în sensul din limba engleză care nu coincide deloc cu cel din limba română. S-ar putea ca şi aici să fie ceva asemănător.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar la pct.a) rămâne aşa cum a propus domnul Ifrim. La pct.a) dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat în forma propusă de preşedintele comisiei.

La pct.b), totuşi, din partea comisiei...gândiţi-vă totuşi dacă la "însemnătatea comportamentului" nu ar trebui "semnificaţia comportamentului său" sau...

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule preşedinte, da. În primul rând aş vrea să precizez că nu facem traduceri ad litteram ci traduceri proaste. Acesta este limbajul în manualul de psihiatrie şi, în calitate de medici, le respectăm, în sensul că în această definiţie trebuie să se includă atât "comportamentul" care reprezintă un element medical determinat genetic şi nu facem toată explicaţia acestui fapt, şi trebuie ca să includă şi "voinţa" care poate sau nu poate fi sub control. Noi putem să înlocuim cuvântul "însemnătatea" cu "semnificaţia", este acelaşi lucru şi este mai avenită semnificaţia. Nu putem însă renunţa la sintagma "a stăpâni voinţa". Este vorba de manualele de psihiatrie şi de medicii psihiatrici. La această definiţie s-a lucrat prin tot grupul de specialişti cu foarte multă atenţie, departe de a fi făcut vreo traducere din vreun document.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna secretar de stat.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

La pct.b), înlocuirea sintagmei "însemnătatea" cu "semnificaţia comportamentului" şi, în continuare, "stăpâni" înlocuit cu "a controla". Deci, "nu-şi poate controla voinţa", în loc de "a stăpâni voinţa" şi sună mai bine. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A! Ne puneţi într-o situaţie oarecum dificilă pentru că, pe de o parte, domnul profesor Ifrim ne spune că acesta este limbajul uzual în tratatele de psihiatrie românească; pe de altă parte, noi facem aici şi o analiză din punctul de vedere al limbajului comun. Există, evident, nişte deosebiri între limbajul comun şi limbajul ştiinţific al unei anumite discipline. Şi în Drept există asemenea discrepanţe care par ciudate.

Vă rog, domnule profesor, să vă mai referiţi o dată la chestiunea asta.

Domnul Mircea Ifrim:

Referitor la "a stăpâni" şi "a controla", în limbaj psihiatric nu este acelaşi lucru. Dorim să ne aprobaţi "a stăpâni". De asemenea, aceste discuţii sunt foarte binevenite, însă la definiţii aş vrea să vă asigur şi la conţinutul acestei legi care este o lege de foarte mare specialitate, să ştiţi că am lucrat cu comisia de specialişti şi, ca atare, în general, ar fi bine să păstrăm ceea ce s-a stabilit de către specialişti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Eu vă fac o propunere: hai să păstrăm formularea aceasta din lege şi discuţiile astea să continue cumva când legea ajunge la Senat, pentru că este greu aici să avem o confruntare pe un domeniu atât de specializat.

V-aş propune să mergem pe varianta comisiei. Dacă sunt alte obiecţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.b) este acceptat.

Pct.c). Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.d) Obiecţii? Nu sunt.

Sunt mai multe puncte. La vreunul dintre ele mai este vreo obiecţie până la pct.q)? Da. Poftiţi, domnule profesor!

Domnul Ştefan Cazimir:

La lit.h), fiind vorba de sănătatea lingvistică şi nu de cea psihică, presupun că voi avea câştig de cauză.

La rândul penultim, "exercitarea drepturilor civile sau a unor activităţi specifice", pentru că se acordă cu "exercitarea".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E pct.i), domnule profesor, ăsta.

Domnul Ştefan Cazimir:

Pct.h).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pct.h)?

Domnul Ştefan Cazimir:

La mine este pct.h).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bun.

Domnul Ştefan Cazimir:

Şi dacă tot mă aflu la microfon şi-mi permiteţi să mă refer şi la pct.i)?!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da.

Domnul Ştefan Cazimir:

Pentru o mai bună construcţie logică a acestui text, aş adăuga un cuvânt şi atunci am avea următorul enunţ: "Prin handicap psihic se înţelege incapacitatea persoanei cu tulburări psihice de a face faţă vieţii în societate, situaţie decurgând direct din prezenţa tulburării psihice", pentru că altminteri "decurgând direct din prezenţa tulburării psihice," s-ar putea să se lege nemijlocit de "viaţa în societate" şi alogismul ar fi vizibil.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă comisia este de acord cu aceste două propuneri. Da. Comisia este de acord. Iniţiatorul este de acord. La aceste două litere sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptate în această formă.

Art.5, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.II. Titlul capitolului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. La art.6 vă rog să observaţi pct.6 din raportul comisiei unde sunt propuse nişte modificări. Sunt obiecţii?

Da. Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Ştefan Cazimir:

La rândul penultim al art.6 alin.1, "riscul de apariţie a bolilor psihice" pentru că e vorba de apariţie şi nu de risc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia e de acord? Comisia e de acord. Iniţiatorul e de acord. Da.

Art.6 cu modificara propusă de domnul profesor Cazimir. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.6.

Art.7. Vă rog să vă uitaţi la pct.7 din raport dacă sunt probleme. Da. Poftiţi, domnule profesor!

Domnul Ştefan Cazimir:

Vă mărturisesc că, de data aceasta, intervin cu teamă, pentru că mi se poate aduce obiecţia că nu mai este amendament redacţional, ci este amendament de fond. Dar, cu acest risc asumat, vă rog totuşi să-mi permiteţi să spun despre ce e vorba. Nu cred că enumerarea printre factorii nocivi a concepţiilor este un lucru acceptabil. Pentru că textul sună aşa: "Apărarea sănătăţii mintale constă în adoptarea de măsuri de către instituţiile abilitate prin lege prin care să se limiteze răspândirea concepţiilor, atitudinilor şi comportamentelor dăunătoare pentru sănătatea mintală".

Prezenţa "concepţiilor" în această enumerare mi se pare nelalocul ei. Nu concepţiile sunt acelea care pot să dăuneze sănătăţii mintale. Atitudinile şi comportamentele, da. Dacă plasăm şi "concepţiile" în această suită, există riscul unor interpretări abuzive şi unor abateri totale de la spiritul legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Există un asemenea risc, dar probabil că au avut în vedere, de exemplu, satanismul, ce opinie aţi avea în domeniul ăsta? Pentru că această concepţie, această ideologie determină nişte comportamente şi nişte acte care, în totalitatea lor, pot ca să aibă un efect asupra sănătăţii mintale.

Domnul Ştefan Cazimir:

Da. E o explicaţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum s-a arătat încă de la început, este o lege care se ocupă şi de prevenire, de profilaxie. Dacă limităm textul legii doar la lucrurile care se fac, care se execută, înseamnă că nu ne mai referim la profilaxie. Concepţiile sunt lucruri care există în mintea individului şi care pot conduce la acte de natura de a fi încadrate în această lege.

De aceea, sugerăm adoptarea textului comisiei în forma în care a fost redactat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi domnul profesor Leonăchescu doreşte să-şi exprime opinia.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În acest text sunt prezente două planuri ale analizei: planul ideatic, pe care lucrătorii la acest proiect l-au concretizat în sintagma "concepţiile", şi cadrul concret, aplicativ concretizat în "atitudini, comportament". Şi la atitudini, şi la comportamente, în plan ideatic, există în fond concepţii. Deci n-am putea renunţa la această formulare şi eu sunt de acord cu ceea ce a propus comisia. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Este adevărat, însă, pe de altă parte, că nu se poate neglija un anumit risc de abuz. Poate comisia mai vrea ca să ne mai spună dacă nu cumva ar putea accepta răspândirea concepţiilor ilegale sub forma atitudinilor şi comportamentelor dăunătoare. Nu ştiu. Pentru că se poate ajunge totuşi şi la un abuz de drept în domeniu.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Din punctul nostru de vedere, nu considerăm că ar fi restrictivă adoptarea acestei formulări, întrucât se definesc clar şi în textul legii. Este vorba de concepţii care pot deveni dăunătoare pentru sănătatea mintală şi ajung iarăşi la partea de profilaxie.

E bine să nu inoculăm, să nu lăsăm inocularea în psihicul oamenilor a unor concepţii care pot să conducă ulterior la acte dăunătoare. Ele sunt aici parţial definite, în special abuzul de substanţe psihoactive, violenţa, comportamentul sexual anormal şi pornografia. Nu cred că puteţi să combateţi că asemenea concepţii, favorizarea acceptării unor asemenea atitudini ar fi cumva utilă.

De aceea, totuşi, suntem în situaţia de a insista pentru adoptarea acestei formulări care, din punct de vedere psihiatric, în nici un caz nu va conduce la abuzuri, iar din punct de vedere legal nu vedem să genereze consecinţe.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă altcineva mai doreşte. Domnul Sassu. Şi domnul Cazimir. Mai întâi domnul Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

N-aş fi revenit la microfon dacă doi dintre antevorbitori nu mi-ar fi oferit argumente suplimentare. Unul dintre ei spunând că atitudinile şi comportamentele decurg din concepţii şi, ca atare, invocarea expresă a concepţiilor devine de prisos. Iar al doilea enumerând printre concepţii abuzul de substanţe psihoactive, violenţa, comportamentul sexual anormal şi pornografia, toate acestea nefiind concepţii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule Sassu, vă rog!

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Trebuie să fiu de acord cu domnul Cazimir, şi anume faptul că sintagma "atitudini şi comportamente" implică în spate o concepţie şi este modul de manifestare a concepţiei respective. Combaterea concepţiei se poate face prin combaterea atitudinilor şi comportamentelor şi, din punctul ăsta de vedere, a discuta despre o concepţie care nu se manifestă este o chestiune destul de complicată. Ea, repet, se manifestă prin comportamente şi atitudini.

Cred că nu neapărat că ar da loc la abuz, dar cred că mult mai corect şi mult mai clar este să vorbim despre ceea ce putem combate chiar în sensul profilaxiei şi atunci combatem atitudini şi comportamente.

În al doilea rând, sigur, fără a fi foarte important, pentru că în faţă este sintagma "în special abuzuri" şi aşa mai departe, totuşi, aş vrea să reamintesc membrilor comisiei, domnului preşedinte, că, în general, listele care apar în legi sunt tratate ca lucruri exhaustive, ca liste exhaustive şi sunt convins că nu au fost enumerate aici toate cele care pot duce la astfel de comportamente. şi poate e bine să facem aşa cum este de fapt în toată legislaţia: să nu facem nici un fel de enumerare, fiind cunoscute acele chestiuni, aici se spune "în special abuzul de substanţe psihoactive, violenţa, comportamentul sexual anormal şi pornografia." Repet: de obicei, când apare într-o lege, ea este tratată ca o listă exhaustivă chiar dacă are în faţă "în special" şi poate e bine, fie să ne mai gândim dacă sunt altele, fie efectiv să renunţăm, pentru că este o chestiune pe care cei de specialitate o cunosc.

Şi, în al treilea rînd, şi cu asta închei, după părerea mea, nu este vorba aici numai de măsurile instituţionale, ci este vorba şi de măsuri sociale şi educative care nu sunt neapărat instituţionale şi pot fi făcute şi de către organizaţii neguvernamentale şi care au, din fericire, o activitate destul de bogată în acest domeniu. Poate fi vorba sau poate ar fi bine să adăugăm instituţionale, sociale şi educative şi poate ar fi un lucru mult mai bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi domnul Leonăchescu vrea să mai intervină. Poftiţi!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este evident că suntem într-un simpozion pe temă. Că problematica este deschisă tuturor variantelor şi profesiilor. Iată, spre exemplu, a redacta în mod omogen un text. În acest proiect de lege, la acest alineat, n-am reuşit. Şi sunt atâtea minţi specializate în comisii administrative la nivelul ministerului şi în sală, încât, chiar dacă am prelungi dezbaterile pe temă, tot n-am găsi cea mai omogenă variantă.

De aceea, evident că ştiam că atitudinile au nişte concepţii şi conceptul ar trebui numai el să figureze, fiindcă de acolo rezultă totul, derivă totul, am tăcut. Şi e foarte bine că aţi punctat ideea, domnule Cazimir, pentru că în formularea aceasta ne apropiem de ceea ce ne propuneam. Sigur, şi domnul Sassu are dreptate, n-am enumerat toţi factorii concreţi care ar putea afecta psihicul şi mă gândesc, iată, spre exemplu, la tratamentul cu radiaţii de o anumită frecvenţă, de o anumită lungime de undă, cu o anumită doză care pot anihila de exemplu voinţa umană chiar. Am distrus complet, avem de-a face cu o cutie, în anumite cazuri.

Sigur, aici, eu specialist nu sunt decât la capitolul radiaţii şi radiaţie termică. Dar acolo, în comisie, pe acest proiect de lege, s-au bătut nişte oameni. Dacă aveţi propuneri, haideţi să le punem pe masă şi să le votăm. Dar dacă nu avem mai bun decât acest text de compromis livrat de comisie, eu vă propun să-l acceptăm, ca o fază intermediară spre un viitor mult mai bogat în idei şi ilustrabil în legislaţie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, stimaţi colegi, vreau să vă spun, tehnic, noi nu putem, de vreme ce nu s-au făcut nişte amendamente, este o problemă de fond, totuşi. Domnul profesor Cazimir a avut dreptate când a spus acest lucru. Este o problemă de fond, nu este vorba de o redactare.

Pe de altă parte, am putea, cu o oarecare îngăduinţă să trecem peste acest text regulamentar numai în cazul în care şi plenul şi comisia ar cădea de comun acord cu o anumită variantă.

Deci, dacă comisia nu-şi schimbă opinia, eu nu pot decât să supun la vot această variantă a comisiei şi să vedem ce se întâmplă, pentru că nu mai putem să venim cu amendamente de fond dacă nu există un consens.

Poftiţi.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mai facem o ultimă încercare de a restabili consensul despre care vorbea domnul preşedinte.

Vreau să fac o primă precizare: este o diferenţă între profilaxie şi terapie. Terapie înseamnă să tratezi simptome sau comportamente aberante în cazul psihiatriei. Profilaxie înseamnă să le previi.

Revin la titlul legii şi la începutul art. 7: "Apărarea sănătăţii mentale", deci, vorbind despre sănătatea mintală a individului. Aceasta înseamnă că el să fie sănătos la cap, pe româneşte spus. Păi, ca să fie sănătos la cap – pe româneşte spus – el trebuie, printre altele, să aibă şi nişte concepţii sănătoase. Iar aceste concepţii sănătoase le poţi inocula în capul individului doar prin educaţie în familie, prin educaţie în şcoală şi prin măsuri coercitive sau de altă natură, impuse de societate prin stat. Şi acesta a fost sensul în care am făcut referire la limitarea acestor concepţii, răspândirea concepţiilor.

Partea a doua, pe care domnul deputat Sassu o sesizează, este adevărat, este o enumerare nonexhaustivă. Nefiind, însă, vorba de o lege cu caracter tehnic, este foarte greu ca în psihiatrie şi în psihologie să faci o enumerare exhaustivă a tuturor lucrurilor nocive, fiindcă poate să fie nociv şi praful de pe stradă şi bioxidul de carbon din ţevile de eşapament, totul este nociv şi totul poate să conducă la tulburări psihice. Din această cauză nu am făcut o enumerare exhaustivă.

Dacă consideraţi că din punct de vedere juridic nu este corect, bineînţeles, suntem de acord să scoatem această porţiune, însă, consider că acesta a fost motivul pentru care s-a făcut redactarea în forma care ea este prezentată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu vreau să vă spun că, din punct de vedere juridic, această enumerare cu caracter ilustrativ, nu exhaustiv, din contră, diminuează o eventuală interpretare abuzivă a textului, pentru că dacă am scoate aceste trimiteri s-ar ajunge la nişte interpretări destul de periculoase.

Eu vă recomand să menţineţi această ilustrare a tipurilor de comportamente, pentru că altfel va veni… vedeţi că este vorba de nişte măsuri instituţionale. Măsurile instituţionale se iau de către autoritatea de stat. Deci, autoritatea de stat poate să spună că o anumită concepţie, chiar şi politică, este o concepţie nocivă, care deteriorează sănătatea mintală a oamenilor. Poate acţiona, eventual, abuziv.

Deci, exemplificarea aceasta pe care o faceţi dumneavoastră aici are, totuşi, un caracter pozitiv, pentru că ea îndreaptă atenţia şi zelul interpretatorului către un anumit domeniu.

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Eu aş dori să mai subliniez o dată: comisia este pentru textul care este formulat aici, iar concepţiile, este foarte important de a fi menţionate. Domnul vicepreşedinte, doctor Brânzan, spunea foarte bine deosebirea între terapie şi profilaxie. Deci, concepţiile trebuie să rămână cu atât mai mult cu cât conceptul de sănătate mintală suferă mari modificări. Nu intrăm în amănunte, însă aş vrea să vă spun, termenul, de pildă, de nebun este scos din toată literatura de specialitate, pentru că reprezintă un anumit concept atunci când îl utilizezi.

Or, pentru sănătatea mintală trebuie să lăsăm, tocmai legea având un caracter profilactic, această menţiune de concepţii. Şi putem intra în probleme şi mai adânc. Domnul preşedinte de şedinţă a spus foarte bine: deja prezentăm un amendament de fond şi nu un amendament de formă, care trebuia discutat în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Luăm act de faptul că membrii comisiei îşi menţin punctul de vedere. Propunerile de modificare sunt în mod evident nişte amendamente de fond şi, deci, neavând un accept al comisiei, nu putem să le luăm în considerare.

Eu vă supun la vot articolul în redactarea comisiei.

Cine este pentru redactarea comisiei? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Voturi contra? Nu avem nici un vot contra.

Abţineri? Sunt 4 abţineri.

S-a adoptat varianta art. 7 aşa cum a fost modificat de comisie.

Articolul 8. La art. 8 dacă sunt probleme?

Poftiţi, domnule profesor Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Aici ne găsim într-o situaţie generată de faptul că, sub anumite aspecte, limba română este – nu mă suspectaţi de hiperpatriotism – mai bogată şi mai nuanţată decât limba franceză.

Câteva exemple: francezul "constitution" se traduce în româneşte, în funcţie de context, prin constituţie sau constituire; francezul "situation" se traduce în româneşte, în funcţie de context, prin situaţie sau situare şi numărul exemplelor ar putea spori.

În cazul de faţă, ne găsim în faţa termenului "prevenire", folosit şi la art. 2 şi la art. 8, dar schimbat pe parcurs prin termenul "prevenţie". Prevenţie, în limba română, înseamnă altceva şi nu este cazul să vă explic. El nu poate fi folosit, în contextul acestei legi, pentru că ar duce la o confuzie totală. Aceasta este prima chestiune.

A doua. Din punct de vedere pur sintactic, legătura este vicioasă. Uitaţi-vă cum sună: "Prevenirea îmbolnăvirilor psihice se realizează prin programe ştiinţifice, medicale, educaţionale şi sociale, destinate: a) întregii populaţii, denumită prevenţie generală". Cine? Populaţia? Nu. Programele? Nici, pentru că atunci ar trebui la plural, "denumite".

M-am întrebat cum se poate remedia acest viciu de construcţie şi am ajuns la o soluţie provizorie, până în clipa în care comisia şi iniţiatorul ar subscrie. Aş tăia adjectivul "destinate" de la sfârşitul alin. 1 şi aş reformula cele trei litere, după cum urmează: a) "programele destinate întregii populaţii alcătuiesc prevenirea generală"; b) "programele destinate grupurilor de populaţie cu risc semnificativ mai mare" – sar peste o porţiune – "alcătuiesc prevenirea selectivă"; c) "programele destinate grupurilor cu risc înalt" – sar peste o porţiune – "alcătuiesc prevenirea focalizată".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trebuie explicat de către comisie diferenţa aceasta "prevenţie", "prevenire" şi realizat un termen care poate să fie folosit pe parcursul întregii legi. Iar, pe de altă parte, ar putea exista şi o altă variantă, ca la aceste litere a), b) şi c) să se elimine "prevenţie generală", "prevenţia selectivă", "prevenţia focalizată", pentru că scopul esenţial al articolului este a arăta spre cine se îndreaptă programele. Această clasificare ar putea rămâne o chestiune de doctrină, nu neapărat necesară legii.

Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, putem utiliza termenul de prevenire, în loc de prevenţie, este similar. Noi, de fapt, l-am şi înlocuit cu prevenirea la art. 8 începutul primului paragraf şi putem să facem "medicale destinate: întregii populaţii" şi nu mai zicem "denumită", "– prevenire generală", în loc de "denumită" să punem o linioară şi să punem "prevenire generală, prevenire selectivă, prevenire focalizată", deoarece aceste trei denumiri sunt denumiri medicale ce trebuie să rămână, totuşi, pentru precizarea conţinutului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acceptăm înlocuirea cuvântului "prevenţie" cu "prevenire", deci acesta este un bun câştigat.

În ceea ce priveşte înlocuirea denumită cu liniuţă acceptăm această formă.

Să lăsăm varianta comisiei, deci în loc de "numită", liniuţă, şi "prevenire" pe întreg cuprinsul legii, dacă doriţi.

Articolul 8, cu aceste propuneri de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma convenită.

Articolul 9. Dacă la art. 9 sunt probleme? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în forma modificată de către comisie.

Capitolul III. Titlul capitolului. Poftiţi.

Domnul Ştefan Cazimir:

Este o anumită particularitate pe care limba poetică a ridicat-o pe treptele cele mai înalte, prin Eminescu: "A noastre inimi îşi jurau credinţă pe toţi vecii, / Când pe cărări se scuturau de floare liliecii". Dar Eminescu îşi putea permite să spună "a noastre inimi", iar noi suntem obligaţi de gramatica prozei pe care o folosim să spunem "ale noastre". În cazul de faţă, în titlul Capitolului III: "Evaluarea sănătăţii mintale şi proceduri de diagnostic a tulburărilor psihice". Nu poate fi în nici un caz "a"! Poate fi sau "ale", "proceduri de diagnostic ale", dacă ne referim la proceduri sau "al", dacă ne referim la diagnostic: "proceduri de diagnostic al tulburărilor psihice". Ultimul cuvânt revine specialiştilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia? Deci, cum trebuie să sune, spuneţi exact cum trebuie să sune. "Evaluarea sănătăţii mintale şi proceduri de diagnostic ale tulburărilor psihice", da? Sunteţi de acord cu forma aceasta.

Domnul Mircea Ifrim:

Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun.

Alte obiecţii? Nu sunt.

Adoptat în această formă.

Articolul 10. Vă rog să vă uitaţi la pct. 11 al raportului. Sunt propuse nişte modificări. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art. 10 aşa cum a fost modificat de către comisie.

Articolul 11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 12. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de către comisie.

Articolul 13. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat aşa cum a fost modificiat de comisie.

Articolul 14, nemodificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 15. La alin. 3 se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul 15 adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 16. Nemodificat.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 17. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 18. Modificat de comisie. Este o propunere la pct. 15. 15 ce presupune? Să se elimine.

Sunteţi de acord cu această eliminare? Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată propunerea comisiei.

Capitolul IV. Este propusă o modificare de către comisie la titlul acestui articol. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Articolul 19. Este o propunere la alin. 2 făcută de către comisie la pct. 17 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul adoptat în forma propusă de comisie.

Articolul 20, la pct. 18 din raport se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii?

Articolul 20 adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 21. Vă rog să vă uitaţi la pct. 19. Sunt propuneri de modificare făcute de comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Articolul 21 adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Articolul 22. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 23. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Secţiunea a II-a. "Norme de îngrijire". Titlul. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 24. Vă rog să vă uitaţi la pct. 22 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 25. La pct. 23 se propun modificări din raportul comisiei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 26. La pagina 20 a raportului, să vedeţi la pct. 24 sunt nişte modificări. Este vorba de o renumerotare, practic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a III-a. "Drepturile persoanelor cu tulburări psihice". Titlul acestei secţiuni. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 35. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Articolul 36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul V. "Procedura de internare într-o unitate de sănătate mintală". Obiecţii asupra titlului? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea I. Titlul secţiunii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 41. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 43. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a II-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 44. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 45. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 46. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 47. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 50. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 51. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 52. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 53. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 54. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 55. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 56. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 57. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 58. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 59. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului VI. "Sancţiuni". Sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 60. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului VII. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 61. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 62. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului VIII. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 63. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 64. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege, am adoptat pe articole. La poziţia 65. Da, spuneţi, domnule profesor.

Da. Vă rog să observaţi că la poziţia 65 din raport se face o propunere de modificare a unei sintagme. Dacă sunteţi de acord? Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

La finalul legii domnul academician Ifrim, preşedintele comisiei, doreşte să spună ceva. Înainte de votare sau după?

Domnul Mircea Ifrim:

După.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

După votare.

Vă supun la vot această lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt nici abţineri.

Adoptată în unanimitate.

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În final, aş dori să vă mulţumesc, în numele comisiei şi iniţiatorilor, pentru faptul că aţi votat această lege. Mulţumim celor care ne-au făcut observaţiile în cursul şedinţei, domnului preşedinte de şedinţă şi sperăm că prin această lege vom reuşi să rezolvăm mai bine o problemă care este socotită la ora actuală prima problemă a sănătăţii, întrucât, de buna funcţionare a psihicului depinde tot ceea ce se numeşte stare de sănătate. Iar această lege, realizând această concordie între toţi factorii implicaţi, cred că este un exemplu de însănătoşire a acestei problematici. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Da, poftiţi. Domnul secretar de stat Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr.87/2001 privind serviciile publice de salubritate a localităţilor a fost elaborată în temeiul prevederilor Legii nr. 326 din acelaşi an şi al legii de abilitare. Ordonanţa se constituie în legislaţie secundară, având menirea de a face aplicabile prevederile Legii serviciilor publice de gospodărie comunală.

Ordonanţa stabileşte competenţele şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice locale în acest domeniu, principiile care stau la baza fundamentării serviciilor de salubrizare, obligaţiile operatorilor şi drepturile beneficiarilor din acest domeniu de activitate.

De asemenea, ordonanţa stabileşte faptele care constituie contravenţii şi sancţiunile care se pot aplica pentru acestea. Precizez că ordonanţa a fost analizată împreună cu iniţiatorul în Comisia de administraţie publică, este întocmit raportul cu ale cărui prevederi suntem de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul preşedinte al comisiei, domnul deputat Oltean Ioan.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia de administraţie publică a luat spre dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, iar în timpul dezbaterii a ţinut cont de avizele favorabile înaintate comisiei de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de către Consiliul Legislativ.

De asemenea, a avut o colaborare foarte bună cu iniţiatorul, în aşa fel încât raportul exprimă punctul de vedere comun al iniţiatorului şi al comisiei de specialitate. Socotesc că în felul în care v-am prezentat raportul, acest proiect de lege răspunde unor necesităţi evidente. De aceea, vă rugăm să votaţi proiectul în forma în care comisia vi-l propune. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte a participa la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul I. Titlul capitolului. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5. Vă rog să priviţi în raport, există o propunere de modificare din partea comisiei la pct. 2 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 7. La pct. 3 din raport se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Titlul Capitolului II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul VIII. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 9. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 11. Vă rog să observaţi că în raport este la pct. 4 o propunere de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat şi art. 11, propunerea făcută de comisie.

Articolul 12. Raportul suplimentar la pct. 5. Este o propunere de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Articolul 12 aprobat, aşa cum a fost modificat de comisie prin raportul suplimentar.

Articolul 13. Există o obiecţie. Poftiţi, domnule profesor Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La acest articol 13 este vorba de concesionarea unor servicii pe o anumită durată şi atât în preambul, la paragraful 2, poziţia 6 din raport, cât şi în subpunctele a), b), c) se foloseşte termenul de "perioadă" limitată, în funcţie de specificul activităţii. Şi se dau valori. Cuvântul "perioadă" la acest art.13 alin.2, eu opinez că este folosit incorect, deoarece întotdeauna folosirea termenului de perioadă presupune un proces periodic, ciclabil, reciclabil, deci revenim la o fază iniţială, după o anumită perioadă de timp. Nu acesta este sensul acestui alineat.

Eu am propus, şi s-a respins în comisie, un amendament ca în locul cuvântului "perioadă" să se introducă "durată", pentru că acesta este conţinutul ideii de la acest lineat. Deci, pentru o durată de până la 5 ani, 8 ani etc.

Dacă scriem "perioadă", înseamnă că din când în când vom reveni în cadrul acestor concesionări în condiţii date, în condiţii iniţiale. Este incorect folosit aici termenul "perioadă", de aceea am propus "durată".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aici putem să-l consultăm şi pe domnul profesor Ştefan Cazimir. Şi mie mi se pare că este mai corect să spunem că se concesionează un anumit serviciu pentru o durată de 5 ani, decât pentru o perioadă de 5 ani. Este mai corect, nu-i aşa?! Comisia?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Pe fond, cei doi termeni, în opinia mea, sunt sinonimi. În contextul dat, conţinutul alin. 2 nu se modifică dacă folosim termenul "perioadă" sau folosim termenul "durată". De aceea, comisia a şi opinat pentru menţinerea textului aşa cum l-a gândit iniţiatorul şi noi ne menţinem acest punct de vedere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Inţiatorul, ce opinie are? Domnule Fleşariu? Aici este o dispută mai degrabă lingvistică, decât tehnică. Este vorba dacă este mai corect să spunem că se concesionează pentru "o durată de 5 ani" sau pentru "o perioadă de 5 ani" şi s-a opinat că "durata" este termenul românesc mai potrivit decât "perioada".

Domnul Ionel Fleşariu:

Am ascultat discuţia, am văzut şi amendamentul făcut de domnul deputat Leonăchescu. Şi mie mi se pare că e cam acelaşi lucru, dar în faţa opiniei exprimate de domnul profesor şi de domnul Leonăchescu, las la aprecierea plenului să hotărască dacă e bine să folosim "durată" sau "perioadă". Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Problema este dacă are vreo semnificaţie juridică, pentru că... Deci, nu are nici o semnificaţie juridică.

Domnul Ionel Fleşariu:

Repet, în opinia mea este acelaşi lucru, fie că folosim denumirea de "perioadă", fie că folosim denumirea de "durată". În fond, noi aceasta vrem să arătăm prin acest text, că durata concesionării sau perioada pe care se face concesionarea este de 5 ani, 10 ani sau 20 de ani, după distincţiile făcute în text. Este, practic, acelaşi lucru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci nu schimbăm nimic. Din punct de vedere juridic nu se întâmplă nimic dacă rămâne "perioadă", nu se întâmplă nimic dacă rămâne "durată".

Da, poftiţi, domnule profesor, dacă doriţi să mai interveniţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu înţeleg că şi sistemul nostru juridic tinde să devină un sistem ştiinţific prin ceea ce facem noi sau, mai exact, şi prin ceea ce propunem noi. Este evident că folosim termeni în funcţie de procese – şi aici nu este vorba de un proces periodic, a cărui valoare a mărimii, căreia îi zicem "timp", s-o consemnăm în termenul de "perioadă" a procesului. aici este vorba de un proces continuu, care începe la un moment dat, moment iniţial zero, şi se termină după o anumită durată a lui, nu mai revine în nici un fel la momente sau faze anterioare.

Deci, nu are cum, ca, din punct de vedere juridic, folosirea celor doi termeni să însemne acelaşi lucru. Insist, pentru că eu operez foarte mult cu aceşti termeni, în funcţie de procesele pe care le analizăm, le identificăm şi, de aceea, am susţinut ferm că termenul de "durată" este adecvat textului pe care noi am dorit să-l propunem şi să-l votăm. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte al comisiei?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am spus şi repet: pe fond, nu se modifică absolut nimic. Dar, dacă domnul profesor ţine cu orice preţ să modificăm, putem să acceptăm modificarea, pentru că nu se modifică nici sub aspectul formei juridice nici sub formă gramaticală.

Deci, comisia este de acord cu acest amendament al domnului profesor Leonăchescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

În afară de această obiecţie, mai sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Deci, considerăm art. 13 adoptat, cu această înlocuire a cuvântului "perioadă" cu "durată".

Secţiunea 2. Titlul secţiunii.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 14. Vă rog să vă uitaţi la pct. 7 din raportul suplimentar, la alin. 3, este propusă o modificare.

Obiecţii? Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat art. 14, cu modificarea propusă de comisie.

Art. 15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap. III. Titlul capitolului.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. IV.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 24.

Obiecţii? Da, e o obiecţie. Poftiţi, vă rog.

A, deci, este vorba tot de "perioadă" şi "durată"? Poftiţi la tribună şi spuneţi. Dar, aici, "informarea periodică" exact acest lucru îl arată: ritmicitatea cu care se fac aceste informări.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu am analizat sintagma aceasta "informarea periodică". În momentul în care nu precizăm perioada, ajungem într-o zonă labilă.

Iată, spre exemplu, noi facem analize periodice ale activităţii diverselor instituţii de stat. Cândva, perioada era formulată la un an de zile şi, după 5 ani, facem aceste analize... Dacă nu spunem exact perioada, nu are sens să băgăm cuvântul "periodică". Aceasta era observaţia mea.

Facem analiza Băncii Naţionale a României, a activităţii S.R.I.-ului şi trebuia să se facă anual, "periodic", perioada era stabilită. Dacă n-am menţionat perioada, nu pot folosi termenul. Pentru că "perioada" cere detalii, cere parametrii ei specifici. Nu i-am menţionat, nu am voie să folosesc metoda, stilul, analiza periodică în sine. E de prisos, practic, dacă nu scriem perioada.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Se presupune că în nişte norme metodologice se detaliază şi se fixează perioada.

Domnul secretar de stat Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Într-adevăr, textul ar putea fi înlocuit, chiar aici, cu: "informare trimestrială, semestrială, anuală, din 2 în 2 ani", nu e nici o problemă. Însă, pe noi, însăşi ordonanţa ne obligă să scoatem o hotărâre de Guvern, prin care să aprobăm norme metodologice de aplicare a acesteia şi, acolo, vom stabili şi perioada de timp sau periodicitatea în care se vor face informările respective.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Opinia comisiei?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Şi noi susţinem punctul de vedere al iniţiatorului. De fapt, aceasta a fost şi motivaţia pentru care am respins în comisie amendamentul domnului profesor Leonăchescu, lăsând la aprecierea Guvernului ca, prin norme metodologice, să stabilească exact când se produc aceste informări.

Important este ca ele să se producă "periodic". Că această perioadă e trimestrială, e semestrială, e anuală, o să vedem prin normele metodologice. De aceea, noi socotim că textul, aşa cum este în ordonanţă, merită a fi votat şi vă rugăm să îl susţineţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Supunem la vot varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 1 vot contra.

Abţineri? 6 abţineri.

S-a adoptat această variantă iniţială, a comisiei şi a iniţiatorului.

Art. 25. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat, aşa cum a fost modificat de comisie.

Art. 26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. V – Sancţiuni.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 31.

Sunt obiecţii? Aveţi obiecţii? Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să constataţi că timpul de dezbateri s-a epuizat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule Leonăchescu. Dumneavoastră mi-aţi propus să continuu cu această lege... Acum, faceţi această constatare şi, nu avem ce să facem, luăm pauză.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ne-am oprit la art. 31.

Vă rog să observaţi în raportul suplimentar amendamentul nr. 9, dacă aveţi obiecţiuni la acesta? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 9 şi, deci, noua alcătuire a art. 31.

La titlul Cap. VI, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 32, îl rog pe domnul preşedinte Oltean să observe că sintagma "în termen de 60 de zile" ar lăsa un termen nedefinit. Corect este: "Intră în vigoare la 60 de zile".

Deci, stimaţi colegi, la art. 32, vă rugăm să fiţi de acord cu această propunere a preşedintelui comisiei, de reformulare, în sensul: "Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 33, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Am parcurs, aşadar, legea de aprobare a acestei Ordonanţe nr. 87/2001. Fiind, totuşi, puţini deputaţi în sală, lăsăm votul final pentru ziua care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Următorul proiect. Propunerea legislativă privind sănătatea mintală. A fost? Da.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice.

Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

Comisia pentru administraţie şi-a luat loucl.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Până la aprobarea Ordonanţei nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, această problemă era reglementată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 63/1994. Prevederile acestei ordonanţe erau de mult depăşite. În plus, pe parcursul celor 7 ani de aplicare, i s-au adus ma i multe modificări, ceea ce a făcut ca ea să devină un instrument de lucru foarte greoi.

Aşa fiind, se impunea aprobarea unoi noi reglementări, care să pornească de la exigenţele Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, program acceptat de Parlament, privitor la reducerea cheltuielilor publice. Este tocmai ceea ce am încercat să facem prin emiterea Ordinanţei nr. 80/2001, care vă este astăzi supusă dezbaterii.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, a formulat unele amendamente, cu care suntem integral de acord. Vă rugăm să aprobaţi ordonanţa în forma prezentată de Guvern, cu amendamentele formulate de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001, ce constituie astăzi obiectul dezbaterii în plenul Camerei Deputaţilor, este una extrem de importantă, care a antrenat toţi membrii comisiei într-o dezbatere foarte interesantă.

În cadrul comisiei, pe parcursul dezbaterilor, s-au avut în vedere şi avizele favorabile emise de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi comisia Juridică, precum şi avizul favorabilal Consiliului Legislativ.

Ulterior, după întocmirea raportului, comisia a fost sesizată printr-o adresă, semnată de către domnul Alexandru Radu Timofte, directorul Serviciului Român de Informaţii, care solicita ca art. 1 alin. 3 să fie revăzut, prin prisma unor obiecţiuni pe care domnia sa le considera a fi întemeiate. De comun acord cu iniţiatorul, s-au luat în discuţie obiecţiunile formulate, găsindu-le întemeiate, comisia le-a reţinut şi le-a cuprins într-un raport suplimentar, care a fost înaintat plenului Camerei spre dezbatere.

De aceea, vă rugăm să aveţi în vedere, spre dezbatere, raportul suplimentar, pe care noi l-am pus de acord, din toate punctele de vedere, cu inţiatorul şi considerăm ca fiind foarte bun. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea legii şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi raportul, în paralel cu textele legii şi ale ordonanţei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1 din raportul comisiei, potrivit căruia textul de aprobare se completează cu formularea: "se aprobă, cu următoarele modificări şi completări".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 1? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, articolul unic va avea alcătuirea rezultată.

La titlul ordonanţei de urgenţă, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2, care îl reformulează.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, titlul ordonanţei se va modifica corespunzător.

Art. 1 alin. 1, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 3, cu privire la art. 1 alin. 1? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 alin. 2, practic, nu s-a adus nici o modificare, domnule Oltean, da?

La alin. 2, dacă aveţi dumneavostră obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La alin. 3, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct. 3, începutul pag. 3, care a adăugat ceea ce domnul preşedinte Oltean a spus: "Instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 3, pentru alin. 3 de la art. 1? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art. 1, în ansamblu, va avea alcătuirea rezultată din votarea celor 2 amendamente de către dumneavoastră şi din însuşirea formulei actuale a alin. 2.

Pentru art. 2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 4.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 4? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art. 2 va avea această alcătuire.

Pentru art. 3, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art. 4 alin. 1 şi 2.

Comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Votate, ambele alineate.

Pentru art. 4 alin. 3, urmăriţi amendamentul nr. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 4 alin. 4, urmăriţi amendamentul nr. 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 4 alin. 5, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 7.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 7? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, urmare a votării amendamentul 5, 6 şi 7, art. 4 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art. 6, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

La art. 7, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 8.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, art. 7 se va modifica corespunzător.

Pentru art. 8, 9 şi 10, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

Pentru art. 11 şi 12, care este şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votate în unanimitate.

La Anexa nr. 1, dacă aveţi obiecţiuni? "Numărul maxim de posturi". Nu aveţi.

Votată în unanimitate.

Nu aţi avut nici un fel de amendament la această anexă domnule Olteanu? Nu.

Anexa nr. 1, deci, adoptată în forma iniţială.

La Anexa nr. 2, vă rog să urmăriţi, în raport, pct. 9, unde găsiţi un amendament cu privire la pct. 7² – "subsecretar de stat".

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament de la Anexa nr. 2? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 2 în totalitate, pentru că a fost numai un amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 3 pct. I, nu există nici o obiecţiune. Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La pct. II de la Anexa nr. 3, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul.

Supun votului de ansamblu Anexa nr. 3.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constataţi faptul că am parcurs şi proiectul legii şi cuprinsul ordonanţei, urmează să supunem acest proiect de lege votului dumneavoastră final. Dar, în condiţiile de prezenţă date, va trebui să amânăm acest lucru pentru ziua de vot final, care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Domnul deputat Grigoraş solicită o intervenţie, în legătură cu un proiect pe care l-am votat.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când am discutat, înaintate de pauză, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome şi societăţile companiile naţionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanţia statului, din păcate – şi ne asumăm această eroare – am mers pe textul aprobat iniţial de către Camera Deputaţilor şi respins de Senat şi nu pe textul iniţial, propus de Guvern, în ordonanţă, la care se adaugă amendamentele din raport.

Reamintesc faptul că, în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în urma respingerii de către Senat a acestei ordonanţe, s-a renunţat la varianta pe care am aprobat-o iniţial, am rămas la varianta propusă de Executiv, la care se adaugă amendamentele din raport care, de fapt, cuprind două modificări propuse prin intermediul Ordonanţei nr.67/2001.

În aceste condiţii, v-aş ruga să revenim şi să discutăm pe textul iniţial şi pe cele trei amendamente din raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu vă reamintesc că, practic, mergând pe raport, aşa s-a supus, dar există totuşi îndoiala că s-ar fi votat art.1, 2, 3, 4 şi 5 după legea noastră şi, pentru a nu exista nici un fel de dubiu, vă supun din nou atenţiei dumneavoastră.

Asupra titlului proiectului de lege nu mai revenim. S-a aprobat.

La articolul unic am votat de asemenea modificarea de la comisie din raport, de la amendamentul de la pct.1, în sensul că textul de aprobare se completează cu sintagma "cu următoarele modificări şi completări".

Titlul ordonanţei de asemenea l-am votat. Îl mai votăm o dată. După amendamentul de la pct.2, este titlul Ordonanţei nr.23/2000. Deci, va fi "Ordonanţă privind plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome şi societăţile companiilor naţionale..." Astfel, primul "şi" dipare, urmând să se pună virgulă.

Dacă mai aveţi alte obiecţii la titlul ordonanţei de urgenţă. Nu. Votat în unanimitate.

În continuare, pentru cele cinci articole din ordonanţă, dacă dumneavoastră aveţi vreo obiecţiune. Nu aveţi. Deci, s-a votat.

Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3, prin care, pentru cele patru articole pe care le-am votat, urmează să se înlocuiască sintagma "regiile autonome şi societăţile-companiile naţionale" cu sintagma "regiile autonome, societăţile-companiile naţionale şi societăţile comerciale rezultate prin reorganizarea societăţilor companiilor naţionale".

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament de la pct.3. Nu aveţi. În consecinţă, în cuprinsul celor patru articole – art.1, 2, 3 şi 4 – se va face înlocuirea sintagmei respective.

La art.5, unde comisia nu a mai avut nici un fel de obiecţii din ordonanţa astfel cum a fost elaborată de Guvern, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune, în consecinţă, votului final Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2000 privind plata cu prioritate a obligaţiilor de către regiile autonome la şedinţa care va fi fixată.

Putem să dezbatem proiectele amânate.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenţie.

Vă amintesc că am ajuns la pct.109 din raportul comisiei de fond, fiind vorba de Comisia pentru industrii şi servicii.

Dacă aveţi obiecţiuni la pct.109 cu privire la art.25 alin.2. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.26 alin.1, la amendamentul de la pct.110 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.26 alin.2, comisia nu are observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog să observaţi că, prin amendamentul de la pct.111, pe care vi-l supun atenţiei dumneavoastră, comisia propune menţinerea abrogării acestui alineat şi, în consecinţă, prin formularea de la amendamentul de la pct.112, comisia ne propune un alt alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.112. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noul cuprins al art.26 alin.2.

La alin.3 de la art.26, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.113. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.27, urmăriţi pct.45 din legea de modificare cu privire la modificarea lit.e). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.114. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, pct.45, cu privire la art.27 lit.e), va avea cuprinsul rezultat din amendamentul de la pct.114.

Art.28 nu se pune în discuţie, pentru că nu a fost modificat.

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Domnule preşedinte, la rândul 2, poz.115, trebuie să fie "actele".

Domnul Valer Dorneanu:

Deşi prin legea de modificare nu se avea în vedere modificarea art.28 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.115. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. În consecinţă, a fost votat amendamentul de la pct.115, cu corectura de acord gramatical: "...lămuriri şi actele pe care le consideră necesare..."

După art.28 alin.1, comisia introduce, prin amendamentul de la pct.116, un text nou. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.116.

Poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Cu scuzele de rigoare, acest raport a suferit câteva mici modificări în privinţa gramaticii. Au fost nişte erori materiale. La poz.116, rândul 5: "...iar aceasta va transmite la oficiu..." se modifică astfel: "...iar aceştia pot transmite la oficiu...", ca să se facă acordul gramatical.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi exact amendamentul de la pct.116, pag.36, rândul 5. În loc de sintagma "iar aceasta va transmite" vă propunem, prin vocea domnului coleg Bivolaru, "iar aceştia pot transmite la oficiu", cu eliminarea virgulei dintre "oficiu" şi "comunicări", virgula punându-se după "comunicări".

Cu aceste precizări gramaticale, dacă sunteţi de acord cu amendamentul de la pct.116.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Atrag atenţia stafului comisiei că, în mod normal, trebuia să ia în discuţie fiecare din punctele legii de modificare. Dumneavoastră aţi luat în discuţie articole din legea iniţială. Când veţi face textul final, de pildă, la art.27 va trebui să precizaţi pct.46 la art.27 şi aşa mai departe. Va trebui să renumerotaţi punctele din legea de modificare.

Deci, va trebui să luaţi în discuţie fiecare din punctele legii de modificare. Când atacaţi un alt articol al legii de bază care nu a fost avut în vedere în legea de modificare, va trebui să renumerotaţi punctele acestea în toate cazurile.

Comisia, vă rog să urmăriţi în continuare că amendamentul de la pct.117 adaugă un alin.3 la art.28. Urmăriţi-l în cuprinsul ce ni se prezintă. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, este încă o intervenţie de modificare la legea de bază.

Pentru pct.118, vă rog să observaţi şi aici o nouă intervenţie de modificare a comisiei pentru alin.2 şi 3 ale art.28. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.118. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, cele două texte vor fi modificate.

La amendamentul de la pct.119, vă rog să urmăriţi noul art.29. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. În consecinţă, s-a votat în unanimitate şi se introduce în textul legii de bază un articol nou – art.29.

La amendamentul de la pct.120, comisia propune eliminarea alin.1 şi 2 de la art.29. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul de la pct.120. Da. În consecinţă, se elimină alin.1.

Urmăriţi în continuare amendamentul de la pct.121, care dă un nou conţinut art.29 alin.2 al legii. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.121. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.122, cu privire la art.29 alin.3, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.122 a fost admis şi, în consecinţă, alin.3 al art.29.

La amendamentul de la pct.123.

Domnul Ioan Bivolaru:

Propunem eliminarea alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.123. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.29 alin.2 se elimină.

La amendamentul de la pct.124 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia propune introducerea unui alin.4. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.124 a fost votat în unanimitate şi, în consecinţă, noul alin.4 al art.29.

La amendamentul de la pct.125, comisia noastră propune eliminarea alin.5 şi 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.125. Nu aveţi. Amendamentul a fost admis şi au fost eliminate cele două alineate.

La amendamentul de la pct.126, comisia propune eliminarea alin.4 care devine alin.7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.126. Nu aveţi. În consecinţă, a fost votat ca textul propus de comisie să se elimine.

La amendamentul de la pct.127, comisia introduce un nou alineat – alin.5, ce a rămas după renumerotare. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.127. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.128, comisia propune un alin.6, cu acel cuprins pe care îl găsiţi la pag.42. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.128. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.129, comisia propune pentru art.29 un alin.7, pe care îl găsiţi la pag.42-43. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.129 a fost votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.130, comisia propune un nou text pentru alin.4 care devine alin.8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.130. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.131, comisia ne propune încă un alineat nou – alin.9. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.131. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul de la pct.132, comisia ne propune încă un alin.10 la art.29. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.132 a fost votat în unanimitate şi, în consecinţă, noul alin.10 la art.29.

Prin amendamentul de la pct.133, comisia ne mai propune un alin.11. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.133. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.134 dacă aveţi obiecţiuni.

Poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Împreună cu iniţiatorul, s-a convenit acum, în ultimă instanţă, să rămânem pe varianta proiectului. Este vorba de coloana din mijloc, la poz.134. Rămânem pe formularea proiectului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi art.30. Comisia renunţă la amendament. Dacă aveţi obiecţiuni la art.30 din varianta proiectului. Nu aveţi. Varianta proiectului pentru art.30 a fost votată în unanimitate.

Prin amendamentul de la pct.135, comisia ne propune însă un al doilea alineat la art.30, pe care îl găsiţi la pag.45. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.135. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.31 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.136. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Amendamentul de la pct.136 a fost votat şi, în consecinţă, noul cuprins al art.31 alin.1.

La art.31 alin.2, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni. Comisia îşi însuşeşte textul proiectului. Textul art.31 alin.2 a fost votat în varianta proiectului.

La amendamentul de la pct.138, vă rog să urmăriţi introducerea alin.4, la pag.46. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.138. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.138 a fost votat şi noul cuprins al art.31 alin.4.

Pentru art.32 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.139. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.139 a fost votat în unanimitate şi noul cuprins al art.32 alin.1.

Pentru art.32 alin.2, comisia îşi însuşeşte textul proiectului. Urmăriţi pct.140. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost votat în unanimitate art.32 alin.2, în varianta proiectului.

Pentru art.32 alin.3, urmăriţi amendamentul de la pct.141. Dacă aveţi obiecţiuni.

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Trebuie să fie: "...pentru produsele medicamentoase sau produsele fitosanitare..."

Domnul Valer Dorneanu:

Deci pentru a se respecta exact acordul, la amendamentul de la pct.141 vă rog să citiţi primele două rânduri în felul următor: "...pentru produsele medicamentoase sau produsele fitosanitare..."

Cu aceste corecturi, dacă sunteţi de acord cu amendamentul de la pct.141.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.33, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.142. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.142 a fost votat în unanimitate şi noul cuprins al art.33.

Titlul cap.IV rămâne nemodificat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.34 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.144. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.34 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.145. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.146, pag.48, vă rog să urmăriţi alin.2 care devine alin.3. Aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. A fost votat în unanimitate amendamentul şi noul cuprins al alin.2 din art.34.

La amendamentul de la pct.147, urmăriţi propunerea comisiei pentru art.34 alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.147. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, se introduce un alin.4 la art.34.

La amendamentul de la pct.148, este un text nou la alin.5 pentru art.34. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.149 este un alineat nou – alin.6 pentru art.34.

Aveţi cuvântul, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Toate aceste obiecţiuni sunt însuşite de iniţiator. Se elimină prima parte: "...în pofida celor prevăzute la alin.5..." şi începem cu: "Brevetul acordat sau amendat în procedurile de revocare sau anulare în parte va determina retroactiv protecţia conferită prin cererea de brevet de invenţie...", şi aici introducem "...conform prevederilor alin.2...", şi textul curge în continuare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Urmăriţi amendamentul de la pct.149. Se propune, pe bună dreptate, această sintagmă, formularea "...în pofida celor prevăzute..." nefiind deloc uzitată în limbajul normativ.

Deci textul începe în felul următor: "Brevetul acordat sau amendat în procedurile de revocare sau anulare în parte va determina retroactiv protecţia conferită prin cererea de brevet de invenţie, conform prevederilor alin.2, în măsura în care aceasta nu a fost extinsă."

Dacă sunteţi de acord cu acest text reamendat. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La amendamentul de la pct.150, comisia ne propune pentru art.34 încă un alineat - alin.7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.150. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul de la pct.151, comisia ne propune pentru art.34¹ încă un alineat - alin.8. Dacă aveţi obiecţiuni.

Poftiţi, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

În partea finală, în loc de cuvântul "dotat", ultimul rând, propunem să fie "având aceleaşi caracteristici".

Domnul Valer Dorneanu:

În varianta comisiei, ultimele trei rânduri sună astfel: "...reproducere sau multiplicare sub forma identică sau diferenţiată şi având aceleaşi caracteristici..."

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi pag.50 din raport, amendamentul de la pct.151. Ultimele două rânduri sună în această formă: "...sub formă identică sau diferenţiată şi având aceleaşi caracteristici...", în loc de sintagma "dotat cu".

Dacă sunteţi de acord cu reformularea amendamentului în acest fel.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru art.34, comisia ne mai propune încă un alineat – alin.9, prin amendamentul de la pct.152. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.152. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, se introduce şi acest text.

Prin amendamentul de la pct.153, comisia ne mai propune un alineat – alin.10. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, se introduce acest alineat.

La art.35, pentru alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.154. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost votat amendamentul de la pct.154 şi deci noul text pentru art.35 alin.1.

Textele de la art.35 alin.2 şi art.36 rămân nemodificate.

La amendamentul de la pct.157, urmăriţi noul text pentru art.37 lit.a) şi b). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.157. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Este o eroare materială. La art.37 este "Nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute de art.34 alin.2", pentru că s-a scris alin.1. Deci, trebuie să fie alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Este vorba de o îndreptare, de fapt. Deci la amendamentul de la pct.157, preambulul art.37, se înlocuieşte alin.1 cu alin.2. Fiind vorba de o greşeală de numerotare, nu mai supun votului dumneavoastră.

Întreb dacă mai aveţi alte obiecţii la amendamentul de la pct.157. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pentru art.37 lit.c), urmăriţi amendamentul de la pct.158. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Lit.d), e) şi f) rămân nemodificate.

La art.37 alin.2, este amendamentul de la pct.159. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.159. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.37 alin.2 se va modifica corespunzător.

Art.38 nu se modifică.

Art.38 alin.3, de asemenea.

Art.39, de asemenea rămâne nemodificat în concepţia comisiei.

Pentru art.40 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.165. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.165. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, se modifică art.40 alin.1.

Art.40 alin.2 şi 3 rămân nemodificate.

La art.41, urmăriţi amendamentul de la pct.167. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.41 se va modifica corespunzător.

În continuare, textele de la celelalte alineate ale art.41 până la alin.6 rămân nemodificate.

La art.41 alin.6, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.172. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Trecem la art.42. Urmăriţi amendamentul de la pct.173. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Dacă la punctul 174 aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate punctul de vedere al comisiei.

După art.42 alin.2, comisia introduce, ne propune, de fapt, un alin.3 nou. Urmăriţi amendamentul 175.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.3 al art.42, care va deveni 4, urmăriţi amendamentul 176.

Nu aveţi obiecţii.

Votat în unanimitate.

Comisia ne propune, prin amendamentul 177, o nouă formulă pentru art.43.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 178, comisia ne propune introducerea unui alin.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 178? Nu aveţi.

Votat în unanimitate acest amendament şi, deci, alin.2.

Prin amendamentul 179, comisia ne propune un nou cuprins pentru alin.3, de fapt un alineat nou după alin.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 179? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 180, ni se propune încă un alin., 4, pentru art.43.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 181, comisia ne propune, pentru alin.1 al art.44, o nouă formulare.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 181? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.44 alin.2, urmăriţi amendamentul 182.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.3 al art.44, urmăriţi amendamentul 183.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.4, urmăriţi amendamentul 184.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.45, urmăriţi amendamentul 185.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.44 alin.2, nu s-a umblat.

La art.44 alin.3, urmăriţi amendamentul 187.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Pentru alin.4 al art.45, urmăriţi amendamentul 188.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, acest alineat va avea alcătuirea rezultată din amendament.

Alineatul 189 se referă la alin.4 de la art.45.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 189? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.46, urmăriţi amendamentul 190.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.47, comisia mai propune un amendament, prin punctul 192.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 192? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.47 alin.2, urmăriţi amendamentul 193.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.47 alin.3, urmăriţi amendamentul 194.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

După art.47, pentru art.47¹, urmăriţi amendamentul 195.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.47¹ alin.2, urmăriţi amendamentul 196.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Amendamentul 196 merge de la pag.66 până la pag.67.

La alin.3 al aceluiaşi text, urmăriţi amendamentul 197.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului V.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.48 alin.1, urmăriţi amendamentul 200.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.48 alin.2, urmăriţi amendamentul 201.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.48 alin.3, urmăriţi amendamentul 202.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.49 alin.1, 2 – nu se modifică.

Art.49 alin.3, urmăriţi amendamentul 206.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, alin.3 al acestui articol se va modifica.

Urmăriţi un nou text pentru alin.4 al art.49, prin amendamentul 207.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul 207. Celălalt amendament va fi renumerotat.

Urmăriţi amendamentul 209, noul alin.6, prin renumerotare. Urmăriţi modificările propuse în amendamentul 209.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La alin.7 al aceluiaşi text, urmăriţi amendamentul 210.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.8 al aceluiaşi articol, urmăriţi amendamentul 211.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.50 şi 51 comisia nu propune modificări, nici pentru art.51, alin.1.

Pentru art.51¹, alin.2, urmăriţi amendamentul 215.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul şi, în consecinţă, art.51^1, alin.2 va avea alcătuirea rezultată.

Pentru celălalt amendament, nu se fac modificări.

Acelaşi articol, pentru un nou alin.4 – urmăriţi amendamentul 217.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule secretar Leonăchescu.

Urmăriţi, vă rog, la rândul 5, ca să nu mai se ducă până la tribună colegul meu, domnul Leonăchescu. Trebuie făcută o corectură, un acord de articol.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

"În cazul în care un ameliorator nu poate exploata un brevet de noi soiuri de plantă, fără să aducă atingere unui brevet de invenţie anterior, acesta", nu "aceasta", "poate solicita o licenţă".

Domnul Valer Dorneanu:

De acord? Da.

Deci, cu modificarea acestui termen la amendamentul 217, nu sunt alte obiecţiuni, da? Nu.

Votat în unanimitate.

La acelaşi articol, urmăriţi amendamentul 218, prin care se introduce un alin.5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Alin.4 se renumerotează.

Art.52 rămâne cum a fost.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul 222. Comisia ne propune un nou alineat la art.52².

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 222? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.53, comisia nu face intervenţii.

Pentru art.53¹, urmăriţi amendamentul 225.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.54 nu se fac intervenţii.

Pentru art.54¹, urmăriţi amendamentul 227.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Capitolul VI rămâne nemodificat.

La art.55, vă rog să urmăriţi amendamentul 229.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 229? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.2 al art.55, urmăriţi amendamentul 230.

Domnule Bivolaru, aveţi o intervenţie. Poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

În ultimul rând, să introducem "din cadrul oficiului", în primă instanţă. Deci să introducem cuvântul "oficiului". S-a omis acest cuvânt.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci "o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul oficiului".

Domnul Ioan Bivolaru:

"oficiului", da, virgulă, "în primă instanţă".

Domnul Valer Dorneanu:

Care oficiu?

Domnul Ioan Bivolaru:

Este definit oficiul respectiv în...

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi o definiţie la început.

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, este introdus acest oficiu. O să-l găsim şi mai încolo.

Domnul Valer Dorneanu:

E în regulă.

Stimaţi colegi,

La amendamentul 230, deci ultimul rând, la sintagma "Departamentul de apeluri din cadrul", se adaugă "din cadrul oficiului". Cu această precizare, dacă sunteţi de acord?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru alin.4 al aceluiaşi articol, urmăriţi amendamentul 232.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.56, alin.1, urmăriţi amendamentul 233.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru alin.2 al art.56, urmăriţi amendamentul 234.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Urmăriţi amendamentul 235. După art.56, comisia ne propune un articol nou, 56¹.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 235? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul 235.

Prin amendamentul 236, comisia ne propune un text şi eu întreb comisia dacă acesta e alineat al art.56¹ sau ce este.

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Da, este un alineat...

Domnul Valer Dorneanu:

Al art.56¹?

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, al art.56¹.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi, atunci, la amendamentul 235, notaţi că am votat art.56¹, alin.1, iar la amendamentul 236, dacă nu aveţi obiecţiuni, ... Nu aveţi.

Votat în unanimitate art.56¹, alin.2.

Domnul Ioan Bivolaru (din loja comisiei):

Chiar să le punem 1 şi 2 acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

L-am pus, puneţi-l şi dumneavoastră.

Pentru art.57, urmăriţi amendamentul 237.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul 237, deci noul text al art.57, alin.1.

Pentru art.57, alin.2, urmăriţi amendamentul 238.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul şi noul alineat.

Alin.3 al art.57 – urmăriţi amendamentul 239.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Comisia ne propune, prin amendamentul 240, încă un alin., 4, la art.57.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.58, urmăriţi amendamentul 241.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul 241 şi noul cuprins al art.58.

Prin amendamentul 242, comisia ne propune eliminarea textului din coloana 2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul 242. Deci se elimină textul.

La amendamentul 243, urmăriţi noul text al alin.1 de la art.59.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul 243.

Art.59, alin.3 rămâne nemodificat de către comisie, deci rămâne nemodificat textul din lege.

Urmăriţi amendamentul 246, pentru art.59¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 246 şi noul text al art.59¹.

Amendamentul 247 – urmăriţi noul text al art.59².

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 247.

Celelalte texte rămân nemodificate.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pentru art.60, urmăriţi amendamentul 250.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate noul text al art.60¹.

Pentru art.60, alin.2, urmăriţi amendamentul 251.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.61, alin.1, urmăriţi amendamentul 252.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Poftiţi, domnule Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De la bun început, vreau să vă spun că sunt de acord cu propunerea comisiei. Nu am o critică la adresa textului care e marcat la art.61: "Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul de invenţie" etc., etc.

Există însă un caz pe care îl avem în vedere de dinainte de cel de-al doilea război mondial, cazul Bazgan. Este vorba de brevet românesc făcut cunoscut în plan internaţional, inclusiv brevetat în Statele Unite, în care titularul, creatorul român Ion Bazgan, a fost deposedat infracţional de drepturile lui. Între momentul înregistrării brevetului şi momentul de după, situaţia de după război, s-a interpus această catastrofă, să zicem, provocată, al doilea război mondial.

Cum apărăm, în acest caz, eu îmi pun întrebarea fără să am o soluţie, noi, drepturile creatorilor români, în situaţii de acest gen? S-ar putea să mai fie şi alte cazuri. Nu cred că am prins, lecturând proiectul de lege, soluţia la o asemenea chestiune. Probabil că nici comisia nu s-a gândit.

Eu vă spun că vom vota această lege, este un pas înainte în ce priveşte protecţia creatorilor şi stimularea lor, dar mai avem de rezolvat, iată, o problemă de acest gen. A rămas deschisă şi Ion Bazgan ar avea dreptul, decedatul, regretatul Ion Bazgan, la o despăgubire de 8 miliarde de dolari. A fost furat ca în codru. Există o carte în limba română, pe această temă şi varianta în limba engleză, pe care am prefaţat-o eu. Este cunoscută, de altfel.

Am putea gândi o soluţie la această chestiune, interpunerea unei catastrofe între un moment şi altul, când constatăm infracţiunea pe care un guvern extern, poate că chiar noi, nu vrea să recunoască drepturile creatorilor? Cum îi apărăm noi în asemenea situaţii?

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Adresez întrebarea aceasta iniţiatorului. Deci, pentru ipoteza evocată de distinsul nostru coleg, există soluţie în lege? Dacă nu există, putem găsi acum?

Aveţi cuvântul.

Domnul Varga Gábor:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am ascultat cu mare atenţie această sesizare şi, într-adevăr, este o intervenţie foarte benefică, dar, în momentul de faţă, se aplică dreptul comun. Părerea noastră este că, în această situaţie, noi ne menţinem asupra textului iniţial şi credem că, prin aplicarea dreptului comun, se poate găsi soluţia judecătorească corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bivolaru, doriţi, şi dumneavoastră, să interveniţi?

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am încercat, pe undeva, să găsim o soluţie. Dacă ne întoarcem la poziţia 188, unde am introdus, am completat un amendament în legătură cu brevetarea în străinătate a invenţiilor prevăzute la alin.1, se aduce la cunoştinţa OSIM, aici am introdus "de către persoanele fizice române care le-au creat sau de către succesorul în drepturi". E o soluţie de a rezolva, dar, acum, nu ştiu dacă, mă rog, cazul citat al domnului Bazgan..., el s-ar putea înscrie chiar în legătură cu această noţiune de succesor, adică dacă are succesori şi dacă aceştia pot să-i apere dreptul. E o problemă în caz de forţă majoră.

Nu ştiu, soluţia ar fi următoarea, domnule preşedinte, iniţiatorul poate să reţină acest lucru, vreau să fac o corecţie că, de fapt, noi, aici, nu discutăm pe textul de lege venit de la Senat, noi discutăm chiar pe textul de ordonanţă de modificare a legii, suntem primii şi, în consecinţă, iniţiatorul să preia această idee şi să încerce să o intercaleze în amendamentele care vor fi făcute de către iniţiator la Senat. Chiar domnul Leonăchescu poate să iniţieze o amendare în sensul acesta, pentru comisia de la Senat.

Trebuie gândită soluţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cred că e cea mai bună soluţie şi l-aş ruga şi pe domnul Leonăchescu să accepte ideea de a găsi o rezolvare de către Senat.

Cu această precizare, întreb, încă o dată, dacă există obiecţiuni la punctul 252, deci la amendamentul 252. Nu.

Votat în unanimitate.

Pentru amendamentul 253, comisia ne propune modificarea alin.2 al art.61.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate noul text.

La punctul 254, comisia îşi însuşeşte modificarea propusă de iniţiator, dar la alin.2 al art.61¹, urmăriţi amendamentul 255. Dacă aveţi obiecţiuni la el? Nu aveţi.

Votat amendamentul în unanimitate şi noua alcătuire a alin.2.

Pentru alineatele următoare, pe care le găsiţi la amendamentele 256, 257, 258...

Vă rog, la care din puncte vă raportaţi, domnule Bivolaru?

Domnul Ioan Bivolaru:

La 257, domnule preşedinte, e o eroare. Se repetă textul de la 256, din partea a doua. Deci poziţia 257 trebuie eliminată.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci: "Pentru ordonarea măsurilor asiguratorii, sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun"?

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, se regăseşte la 256, în alin.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci punctul 257 nu va fi luat în seamă, nu trebuie supus votului, pentru că el este cuprins la 256.

De asemenea, 258 rămâne nemodificat.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Pentru art.61², urmăriţi punctul 259. Comisia nu propune alte amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

De asemenea, nici la punctul 260, nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.62, nemodificat prin lege, comisia propune, prin amendamentul 261, modificarea.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 261? Nu.

Votat în unanimitate.

După actualul text al art.62, care va deveni art.62 alin.1, vă rog să reţineţi în stenogramă, comisia, prin amendamentul 262, propune un alin.2 nou.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 262.

Prin amendamentul 263, comisia ne propune un art.62¹.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 263? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Capitolul VII "Atribuţii OSIM" rămâne nemodificat.

La art.63, urmăriţi amendamentul 265.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 265, noul text al art.63.

Pentru art.64, urmăriţi amendamentul 266, care se întinde de la pag.93 până la pag.95, lit.j).

Dacă la amendamentul 266 aveţi obiecţiuni? Nu...

Poftiţi, domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte, de completat un cuvânt la pag.94, la lit.c): este depozitarul Registrului Naţional al cererilor de brevet de "invenţie".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Urmăriţi pag.94, lit.c), adăugarea acestei sintagme, pentru a identifica exact subiecutl despre care e vorba în propoziţie: este depozitarul Registrului Naţional al cererilor de brevet de "invenţie".

Dacă aveţi alte obiecţiunila acest text? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VIII rămâne nemodificat. De asemenea, art.65.

Urmăriţi amendamentul 268.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 268? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.65, alin.2 şi 3, prin legea de modificare, s-a prevăzut abrogarea. Comisia îşi însuşeşte acest text.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.66, alin.1, urmăriţi amendamentul 270.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.66, alin.2 nou introdus, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 271, cu privire la art.66, alin.2.

Prin amendamentul 272, comisia ne propune renumerotare, ceea ce nu este cazul să mai supunem votului.

De asemenea, alin.3 al textului devine 4.

Urmăriţi, în schimb, amendamentul 274, unde comisia propune modificarea art.66, alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.66, alin.2 – urmăriţi amendamentul 275.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.67 de la poziţiile 276, 278 rămâne nemodificat, nu-l punem în discuţie nici noi.

Art.68 – urmăriţi amendamentul 279.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat în unanimitate amendamentul 279 şi, în consecinţă, noul cuprins al art.68.

Prin amendamentul 280, se propune un alin.2 la art.68.

Domnul Bivolaru are o obiecţie la această propunere sau o explicaţie...

Domnul Ioan Bivolaru:

Împreună cu iniţiatorul, domnule preşedinte, vrem să renunţăm la poziţia de aici, de la 280, să sărim peste ea, adică să o eliminăm, pentru că acest text, cu o uşoară modificare, vrem să-l introducem, ca alin.4, la art.II, respectiv după poziţia 286. Sediul materiei respective este acolo, la art.II.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Deci luaţi act, din partea comisiei, că nu mai susţine amendamentul 280, mai exact nu-l susţine aici. Dar alin.3 rămâne de la punctul 281?

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, rămâne.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

La amendamentul 281, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

În consecinţă, alin.3 se introduce la art.68.

Pentru art.68, prin amendamentul 282, comisia ne mai propune un alin.4.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 283, comisia îşi însuşeşte propunerea de abrogare a art.69.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Pentru art.70 din lege, art.II din legea de modificare, urmăriţi, vă rog, amendamentul 284.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 284? Nu aveţi.

Votat în unanimitate noul text al art.II.

Vă rog să urmăriţi amendamentul 285: comisia ne-a propus ca alin.2 să aibă cuprinsul pe care îl aveţi dumneavoastră aici. În prezent, comisia ne propune un nou alin.3, în următoarea formulare: "În termen de 3 luni de la publicarea legii, Guvernul României...", aici trebuie spus "de la publicarea prezentei legi"...

Mă auziţi, domnule Bivolaru?

Domnul Ioan Bivolaru:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci: "În termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul României va adopta o hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenţii, aşa cum este modificată şi completată prin prezenta lege".

Nu mai este nevoie, rog şi iniţiatorul să fie atent, deci de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenţii.

Domnul Varga Gábor (director general,OSIM):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Evităm repetiţia.

Deci v-aş sugera următoarea reformulare: "În termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenţii".

De acord cu această formulare a alin.3?

Domnul Ioan Bivolaru:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveţi o precizare de făcut?

Domnul Ioan Bivolaru:

La alin.3, după ce terminaţi...

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, după alin.3 al art.II, prin amendamentul 286...

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu, domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ascult.

Domnul Ioan Bivolaru:

La 285, aţi făcut dumneavoastră aceste precizări de modificare a noului text. Este o problemă, acum, care e mai proaspătă şi ne cerem scuze, dar, pentru că textul pe care vi l-am dat eu s-a renumerotat, la poziţiile de la nr.crt., avem şi alin.2 de la 284, pe care îl aveţi acum dumneavoastră în faţă, fostul 285, 284 pe lista nouă, şi acest alin.2 suferă o modificare, respectiv "De la această dată, se abrogă dispoziţiile art.30, alin.2, liniuţa a patra din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi alte dispoziţii contrare".

Deci, aici este vorba de alin.2 de la articolul respectiv, de la art.II.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi a fost la poziţia 284.

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, 284 din ce aveţi dumneavoastră în faţă acum, cu scuzele de rigoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi obiecţiuni la amendamentul 284? Nu. Votat în formularea pe care v-a citit-o tocmai distinsul nostru coleg.

Prin amendamentul 286, comisia ne propune un alin.4 la art.II al cărui cuprins sună în felul următor: "determinarea cotei de profit sau a profitului obţinut de titularul brevetului prevăzută la art.68 se va face prin norme elaborate de Ministerul Finanţelor Publice la propunerea OSIM în termen de 90 de zile de la promulgarea prezentei legi aprobate prin hotărâre de guvern". Termenul de 90 de zile nu poate curge de la promulgare, ci de la publicare. Deci, de la publicarea prezentei legi. Cu rectificarea pe care v-am propus-o, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 286 astfel cum vi l-am prezentat? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 287, comisia ne propune un art.III, având următorul conţinut: "Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I-a cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezenta lege, se republică în termen de 30 de zile de la publicare, dându-se textelor o nouă numerotare. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 287? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Şi cu aceasta, vă rog să constataţi că am reuşit acest maraton de a adopta toate punctele din raport. Vă rog să constataţi că prezenţa nu ne permite să o supunem la vot, deşi este vorba de o lege cu caracter ordinar, o vom face în ziua stabilită pentru vot final.

Am mai amânat în şedinţa de dimineaţă propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenţii care, aceeaşi comisie, urmare a celor adoptate la punctul precedent, ne propune respingerea acestei iniţiative legislative. Rog pe domnul deputat Bivolaru să susţină această propunere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă privind modificarea şi completarea acestei Legi nr.64, la care dumneavoastră tocmai aţi finalizat modificarea, a fost preluată în această propunere de modificare a lui 64, pe care am votat-o chiar mai înainte, acel alin.4 de la art.II. În consecinţă, propunerea legislativă respectivă nu îşi mai are obiectul, de comun acord şi cu iniţiatorul solicităm respingerea acestei propuneri legislative care era constituită într-un singur articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? Iniţiatorul? Din punct de vedere al ministerului susţineţi propunerea comisiei. Dacă nu doreşte nimeni să participe la dezbateri cu privire la propunerea de respingere, o vom supune votului final o dată cu legea la şedinţa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2001 privind procedura somaţiei de plată. Lipseşte Comisia juridică, vine imediat.

Stimaţi colegi, până vin colegii noştri de la Comisia juridică, vă propun să luăm proiectul de Lege pentru aprobarea plăţilor restante pentru costurile de participare pe perioada 1998-2000 la experimentele Centrului European pentru Cercetări Nucleare (CERN) de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Comisia de buget este, rog iniţiatorul. Poftiţi. Vă rog să susţineţi acest proiect.

Domnul Adrian Câmpurean (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând din anul 1998, România a participat la experienţe la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN) de la Geneva pe baza unui Acord semnat în 1991 şi a unor memorandumuri de înţelegere, elaborate pentru fiecare cercetare în parte.

Întrucât, până în prezent, nu s-au făcut nici un fel de plăţi pentru aceste cercetări de la CERN solicităm să fiţi de acord cu propunerea pe care a făcut-o comisia. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Grigoraş din partea Comisiei de buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea plăţilor restante pentru costurile de participare pe perioada 1998-2001 la experimentele Centrului European pentru Cercetări Nucleare (CERN) de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei în forma prezentată. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului pe textele sale.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.2, care este şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului, suntem în faţa unei legi cu caracter ordinar, dar o lăsăm votului final pentru şedinţa care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Domnule Olteanu, sunteţi gata de atac? Domnule preşedinte Olteanu, începem cu aprobarea Ordonanţei Guvernului 5/2001 privind procedura somaţiei de plată în ordinea în care sunt înscrise aici. Nu, nu, staţi că o prezintă iniţiatorul. V-am rugat doar să vă luaţi locul ce vi se cuvine. Domnul ministru Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

În scopul îmbunătăţirii funcţionării justiţiei, prin degrevarea instanţelor de numeroase cauze, a fost adoptată de către Guvernul României procedura somaţiei de plată. S-a avut în vedere situaţia economică şi socială existentă în societatea românească, când costurile unui proces sunt din ce în ce mai greu suportate de justiţiabil, iar proiectul se înscrie în cadrul măsurilor impuse de dezideratul de a oferi creditorilor o procedură rapidă şi mai puţin costisitoare pentru obţinerea titlurilor executorii în vederea realizării creanţelor prin executare silită.

Ordonanţa privind procedura somaţiei de plată reglementează o modalitate simplă, operativă de obţinere a titlului executoriu după modelul reglementării din Codul francez, cunoscută sub numele "injocţiunii de plată". O asemenea procedură există şi în Codul german de procedură civilă. Bineînţeles că la elaborarea acestei ordonanţe, pe lângă modelul legislativ menţionat, au fost avute în vedere realităţile autohtone actuale.

Procedura somaţiei de plată se aplică doar creanţelor certe, lichide, exigibile ce reprezintă o obligaţie de plată a unor sume de bani asumate prin contract, constatat printr-un înscris, ori determinate potrivit unui statut reglementat printr-un act scris care este însuşit de părţi prin semnătură, ori într-un alt mod admis de lege şi care testă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice fel de alte prestaţii.

Competenţa este atribuită judecătoriei în afara cererilor formulate în materie comercială, unde competenţa revine tribunalului. Deci, judecătoria este competentă, indiferent de valoarea creanţei atunci când ne aflăm în materie civilă. Creditorul unei sume de bani determinate poate prezenta judecătorului o cerere de executare a creanţei însoţită de înscrisurile doveditoare a sumei pretinse. Judecătorul examinează documentele fără citarea părţilor, iar în situaţia în care consideră că este necesar ca acestea să fie chemate, ele sunt citate urmând să dea explicaţii şi lămuriri la cererea judecătorului. Când, în urma examinării dovezilor şi eventual a explicaţiilor părţilor, se constată de către judecător că pretenţiile creditorilor sunt justificate, se emite de către judecător o ordonanţă care va conţine somaţia de plată către creditor, precum şi termenul de plată.

Ordonanţa cuprinzând somaţia de plată se înmânează părţii dacă este prezentă sau i se comunică. Debitorul are astfel la dispoziţie un termen de o lună pentru a executa de bunăvoie obligaţia stabilită sau, în caz contrar, a o ataca. În cazul în care debitorul nu atacă ordonanţa, atunci somaţia de plată, ordonanţa respectivă este învestită cu formulă executorie şi se poate proceda la executarea ei silită.

În cazul în care judecătorul respinge cererea creditorului, procedura somaţiei de plată încetează, creditorul neavând posibilitatea să atace această soluţie decât pe calea unei alte acţiuni, respectând toate cerinţele prevăzute în cadrul dreptului comun. Deci, este necesar să introducă o nouă cerere. Procedura somaţiei de plată cunoaşte două etape. Dacă judecătorul a statuat cu privire la obligaţia de plată iar creditorul contestă în termenul stabilit ordonanţa privind somaţia de plată, atunci se declanşează o a doua etapă şi se trece dintr-o fază necontencioasă în faza contencioasă, contradictorie care se desfăşoară, de data aceasta, în faţa instanţei care este competentă din punct de vedere material, respectiv valoric.

Hotărârea prin care a fost respinsă acţiunea...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, mai avem vreo două proiecte de ale dumneavoastră, dacă epuizaţi tot timpul cu acestea, nu le putem lua pe celelalte.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Am vrut să explic ce înseamnă... Avantajul acestei proceduri este că furnizează creditorilor în anumite situaţii care nu implică neapărat nişte discuţii contradictorii, furnizează un mijloc rapid de obţinere în condiţii de garanţie maximă pentru debitori a unui titlu executoriu, degrevând astfel instanţele de numeroase litigii care, pe fond, nu au caracter contencios. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Ionel Olteanu. Numai puţin. Aveţi o problemă de procedură? Staţi să prezinte raportul.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat acest proiect de lege în şedinţa din 25 septembrie 2001 şi cu majoritate de voturi a adoptat proiectul în forma prezentată de iniţiator. Faţă de cele prezentate deja de domnul secretar de stat Alexe Ivanov, pot să spun că acest act normativ era necesar, este un act normativ care presupune degrevarea instanţelor judecătoreşti, printr-o procedură mai puţin costisitoare, mai eficientă, Comisia juridică propune, în consecinţă, adoptarea proiectului de lege astfel cum a fost prezentată în raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule coleg. La dezbateri generale da? Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să subliniez utilitatea acestui act normativ care, prin structura ei de ordonanţă, deja a început să fie aplicată, economia românească simţea nevoia unui astfel de act normativ şi aplicabilitatea lui dă dovadă că este util şi eu sunt convins că va fi aprobat de toată lumea. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Art.3 şi 4 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate.

Art.5, 6, 7 şi 8 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votate în unanimitate.

Art.9 şi 10, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate.

Art.11 şi 12 care este şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am dezbătut şi proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, urmează să supunem acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final în şedinţa care va fi dispusă.

Următorul proiect, propunerea legislativă pentru completarea anexei nr.1 la Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească. Cine este iniţiatorul acestei propuneri legislative? Domnul deputat Haşotti este autorul propunerii. Îl susţine cineva? Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Eu, în Comisia juridică, am susţinut acest proiect de lege şi în acest context daţi-mi voie – şi vă rog să-mi permiteţi ca, în lipsa colegului meu, să susţin acest proiect de lege fără a intra în foarte multe alte detalii de natură tehnică, expunerea de motive eu cred că este convingătoare şi voi supune plenului formula aşa cum a fost ea rezultată din Comisia juridică. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Olteanu, vă rog să vă prezentaţi şi dumneavoastră raportul.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a adoptat în şedinţa din 25 septembrie 2001 acest proiect de lege. Este vorba de proiectul de Lege privind reînfiinţarea Judecătoriei Cernavodă. Propunerea Comisiei juridice este de adoptare a acestui proiect de lege în forma prezentată de iniţiator şi de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. La dezbateri dacă reprezentantul Ministerului Justiţiei doreşte să intervină? Vă rog să luaţi act în stenogramă că şi reprezentantul Ministerului Justiţiei este de acord cu această propunere legislativă. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului legii.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conţine de fapt dispoziţia de modificare a Legii nr.92 în sensul completării în judeţul Constanţa cu Judecătoria Mangalia. Dacă aveţi obiecţiuni la acest text? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter organic. O vom supune votului final în şedinţa care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. Rog reprezentantul Ministerului Justiţiei să prezinte pe scurt.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Legea nr.82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii a fost o iniţiativă foarte bună, dar în 2 ani de zile de la adoptarea acesteia au apărut o serie de difuncţionalităţi în practică. Acest proiect de lege are ca scop tocmai înlăturarea acestor disfuncţionalităţi. Vă rugăm să le adoptaţi aşa cum au fost formulate.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a adoptat raportul privind proiectul de Lege pentru modificarea şi completării Legii nr.82/1999 tocmai datorită considerentelor deja expuse de iniţiator. Comisia juridică propune adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată în raportul comisiei distribuit în termen. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun o frază. Această lege trebuia propusă încă din 1990. Am umplut puşcăriile cu oameni, femei care furau găini şi cu 3-4 copii acasă, stăteau câte un an, doi prin puşcărie. Aşa le dăm posibilitatea să stea în continuare să muncească pentru folosul comunităţii şi în plus să-şi întreţină şi copii sau oricum, să nu cadă, să nu decadă din calitatea lor de om, pe care, într-adevăr, o simţim cu toţii la cei care ies din puşcărie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă aveţi vreo obiecţie? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.1 şi 2 din art.I dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La pct.3, în ceea ce priveşte introducerea art.1¹ pentru alin.1, 2 şi 3, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin.4 al art.1¹ de la pct.3, urmăriţi vă rog amendamentul 1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Votat amendamentul în unanimitate.

În consecinţă, art.1¹, alin.4 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului.

La pct.4 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

La pct.5 din art.I dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.6, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.7 şi 8 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La pct.9, cel cu privire la introducerea cap.III, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.10 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct.11, 12, 13 şi 14 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Pct.15, cel cu privire la modificarea art.13 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.II dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.III şi ultimul dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs acest proiect de lege. Având în vedere că prezenţa nu ne permite votul final, vom amâna acest moment pentru şedinţa care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

În continuare, tot de la Ministerul Justiţiei şi de la Comisia juridică, prezentă aici, avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţii internaţionale, procedură de urgenţă. Îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, domnul deputat Ionel Olteanu să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte, Comisia juridică are onoarea să propună colegilor deputaţi timpii: 3 minute pentru fiecare intervenţie şi 15 minute pentru ansamblul proiectului de lege. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în primul rând la titlu care cuprinde dispoziţia de aprobare. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi articolul unic al legii.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanţa de urgenţă vă rog să urmăriţi singurul amendament al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate amendamentul şi în consecinţă, noul cuprins al art.1 din ordonanţă.

La art.2 din ordonanţă dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Votat în unanimitate.

Am parcurs şi proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, este vorba de o lege cu caracter ordinar. Din lipsa cvorumului de vot, vom supune votului final în şedinţa care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Ultimul proiect din această zi de şedinţă, aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecţia copilului, procedură de urgenţă. Tot Comisia juridică, prin domnul preşedinte Olteanu, ne va propune timpii de dezbatere.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc domnule preşedinte. Timpii de dezbatere propuşi de Comisia juridică sunt 3 minute pentru fiecare intervenţie, 15 minute pentru ansamblul proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă aveţi observaţii sau propuneri? Nu. Votat în unanimitate.

Conţinutul articolului unic, dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr.123. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.1, 2 şi 3 din ordonanţa de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votate în unanimitate.

Art.4, 5 şi 6 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.7 şi 8, 8 fiind ultimul al ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Vă rog să constataţi că s-au dezbătut şi cuprinsul proiectului de lege şi conţinutul ordonanţei de urgenţă. Este vorba de o lege cu caracter organic. O vom supune votului final dumneavoastră în şedinţa de vot care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Cu aceasta vă rog să constataţi că astăzi s-a încheiat programul acestei zile, dar înainte de a închide şedinţa, vă rog să-mi permiteţi să adoptăm o Comisie de mediere, cea pentru proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Sunt propuşi următorii colegi deputaţi: Bercăroiu Victor, Bleotu Vasile, Grigoraş Nicolae de la Grupul PSD, Baban Ştefan, Ionescu Daniel – PRM, Cladovan Teodor – PD şi domnul Iuliu Vinkler de la UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi. Mâine activităţi în comisii, joi – plen.

Vă doresc o după-amiază plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.30.