Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 noiembrie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 noiembrie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 noiembrie 2001
|
Şedinţa a început la ora 9,35. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi, anunţându-vă că din cei 345 de deputaţi, care alcătuiesc Camera, şi-au înregistrat prezenţa 246, fiind absenţi 99, din care 28 participă la alte acţiuni parlamentare. Aţi fost anunţaţi de modificarea care a intervenit în ordinea de zi de astăzi, de către Comitetul ordinii de zi, aprobată, respectiv începerea şedinţei cu exprimarea votului final asupra proiectelor de legi dezbătute săptămâna asta şi nevotate şi, în finalul şedinţei, după dezbaterea proiectelor care sunt înscrise, desemnarea reprezentantului Camerei Deputaţilor în CNA. Pentru acest motiv, Comisia pentru cultură are aprobarea Comitetului ordinii de zi să definitiveze foarte repede raportul în urma audierii candidatului. Înainte de a începe parcurgerea votului, să fiţi de acord să adoptăm constituirea unor comisii de mediere. |
|||||
|
|
Prima vizează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuţiilor de asigurări sociale şi soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control. Sunt propuşi domnii deputaţi Buzatu Dumitru, Tudoran Pavel, Andrei Ioan şi Motoc Marian Adrian, de la grupul parlamentar PSD; Crişan Emil - PRM; Ivănescu Paula Maria - PD şi Pop Napoleon - PNL. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. Sunt propuşi domnii deputaţi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel - de la PSD; Buzea Valeriu şi Miclea Ioan - PRM; Erdei Dolóckzi István - UDMR; Cerchez Metin - minorităţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Următoarea comisie este cea de la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Sunt propuşi domnii deputaţi: Gaspar Acsinte, Bercăroiu Victor, Grigoraş Neculai - PSD; Ionescu Daniel, Baban Ştefan - PRM; Videanu Adriean - PD; Nicolaescu Gheorghe-Eugen - PNL. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Ultima comisie de mediere - cea pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Sunt propuşi domnii deputaţi: Gaspar Acsinte, Bercăroiu Victor, Grigoraş Neculai - PSD; Ionescu Daniel - PRM; Videanu Adriean - PD; Nicolaescu Gheorghe Eugen - PNL, şi Winkler Iuliu - UDMR. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
Rog Comisia pentru cultură să ocupe locurile, iar, după exprimarea votului final, aveţi aprobarea să vă duceţi şi să terminaţi raportul în urma audierii reprezentantului propus pentru CNA. |
|||||
|
|
Trecem la votarea legilor înscrise pe ordinea de zi de astăzi. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, lege ce urmează a fi aprobată în condiţiile art. 74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri, dasă sunt? 243 de voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Comisia a propus respingerea ordonanţei, ca urmare a votului exprimat la celălalt proiect. Cine este pentru propunerea de respingere a ordonanţei? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246 de voturi. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, lege ce urmează a fi aprobată în condiţiile art. 74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246 de voturi. |
|
|||
|
|
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1991. Comisia a propus respingerea acestei propuneri. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a aprobat respingerea acestei propuneri. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246 de voturi. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată; de asemenea, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă pentru completarea Anexei nr.1 la Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea plăţilor restante pentru costurile de participare, pe perioada 1998-2001, la experimentele Centrului European pentru Cercetări Nucleare - CERN - de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale, lege încadrată în art. 74 alin.1 din Constituţie, pentru a fi votată. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecţia copilului, lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art. 74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2000 privind plata cu prioritate a obligaţiilor către regiile autonome şi societăţile sau companiile naţionale beneficiare de împrumuturi externe contractate direct de stat sau cu garanţia statului - lege ce urmează a fi adoptată în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi - 246. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamă şi publicitate, precum şi a majorărilor de întârziere aferente. Comisia propune aprobarea acestei ordonanţe. Cine este pentru acest proiect de lege care urmează a fi adoptat în condiţiile art. 74 alin.1 din Constituţie. Stimaţi colegi, Ca să nu existe o neînţelegere, proiectul de lege pe care vi-l supun votului este de respingere, astfel cum a fost votat de către Senat, iar noi, Camera, la dezbatere, la propunerea comisiei, susţinem că această ordonanţă trebuie aprobată. Deci, supun votului dumneavoastră aprobarea ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu o abţinere şi 245 de voturi pentru, nici unul contra. |
|
|||
|
|
Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectelor de legi care sunt înscrise pe ordinea de zi. Rog Comisia pentru cultură să ne aducă, într-un ceas, raportul în urma audierii candidatului. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei. Comisia pentru industrie şi servicii să ia locul cuvenit. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, Pentru că nu a sosit încă reprezentantul Guvernului, trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale şi al zonei contigue a României. Reprezentantul Guvernului. Poftiţi, domnule ministru. Şi Comisia juridică, domnul preşedinte Olteanu. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
|||
|
Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului are ca obiect aducerea la zi a prevederilor Legii nr. 17/1990, comparativ cu prevederile legislaţiei internaţionale în domeniu, în special cu cele ale Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego, la 10 decembrie 1990, şi ratificată de România prin Legea nr. 110 din 1996. De asemenea, s-a urmărit preluarea noului text de lege, cu modificările de rigoare, bineînţeles, a prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 142 din 1986 privind instituirea zonei economice exclusive a României. De asemenea, denumirea unor instituţii modificate în lege a fost schimbată, ca de altfel şi unele din atribuţiile acestora. Astfel, prin înfiinţarea Gărzii de Coastă, organism al Ministerului de Interne, a fost instituţionalizată autoritatea specializată şi abilitată pentru asigurarea suveranităţii statului în apele maritime interioare şi în marea teritorială, precum şi a drepturilor sale suverane şi de jurisdicţie în zona contiguă şi în zona economică exclusivă. Pentru stăvilirea fenomenelor contravenţionale ce au luat amploare în ultimul timp în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, precum şi pentru rezolvarea unor probleme apărute în aplicarea prevederilor actelor normative menţionate, se impune de urgenţă corelarea şi actualizarea acestora, cu atât mai mult cu cât urmările unor accidente în marea teritorială au ca efect distrugerea ecosistemelor maritime. Faţă de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare şi mării teritoriale şi a zonei contigue a României, pe care-l supunem dezbaterii Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte Olteanu, vă rog să vă prezentaţi raportul comisiei. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia juridică a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale şi al zonei contigue a României şi l-a aprobat cu câteva amendamente, un amendament de fond şi amendamente redacţionale. Acest proiect de lege vi-l propune Comisia juridică să-l adoptaţi în forma pe care noi am adoptat-o. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Trecem, atunci, la dezbaterea proiectul de lege. Vă rog să urmăriţi textul acestuia şi raportul Comisiei juridice. La titlu, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.I, pct.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1 al Comisiei juridice? Nu aveţi. Votat amendamentul în unanimitate şi, în consecinţă, pct.3 din lege va avea formularea rezultată din votarea amendamentului. La pct.4, cu privire la introducerea Capitolul II1, dacă la art.71 şi 72, aveţi vreo obiecţiune? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Pentru art.73 şi 74 din pct.4, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu. Votat în unanimitate. La art.75, vă rog să urmăriţi în raport amendamentul nr.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2? Nu. Votat în unanimitate amendamentul nr.2 şi, în consecinţă, noua alcătuire a art.75. Art.76, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Art.77, 78, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate. La pct.5, al art.I, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3, pe care-l găsiţi la pag.5. Comisia propune reformularea lit.f) şi a lit.h). Dacă aveţi obiecţiuni la cele două litere, astfel cum au fost amendate de comisie? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul şi, deci, noua formulare a celor două litere. Pentru lit.g) şi lit.i), de la pct.5, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La pct.6, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.7 şi pct.8, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Pct.9 şi pct.10, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.11, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.4 de la pag.5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.4? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Şi, în consecinţă, pct.11 de la art.I se modifică în mod corespunzător. Pct.12, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate. Pct.13 şi pct.14, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.15, cel cu privire la introducerea art.291- 294, urmăriţi amendamentul nr.5 de la pag.6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.5? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.291, inclusiv lit.a), va avea alcătuirea rezultată din votul amendamentului nr.5. Pentru pct.15, cu privire la art.291, celelalte litere, b), c), d), e), comisia nu le-a amendat. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.292, art.293, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.294, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Pct.16, cu privire la art.30. Urmăriţi amendamentul nr.6, ultimul, de la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.6? Nu aveţi. Votat în unanimitate, şi, în consecinţă, art.30 va avea alcătuirea rezultată din votul exprimat de dumneavoastră. Pct.17 şi pct.18, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate. Pct.19, pct.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate. Pct.21, pct.22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. Pct. 23, 24, 25. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votate în unanimitate. Pct.26, 27, 28, 29. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Comisia nu a avut amendamente, deci se consideră votat în unanimitate. Pct.30 şi pct.31 de la art.I. Nu aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. La art.II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.III. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La anexă, ce cuprinde coordonatele geografice. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. Vă rog să constataţi că am parcurs textele proiectului de lege. Să aveţi în vedere că este vorba de o lege cu caracter organic, pentru care sunt aplicabile la vot prevederile art. 74 alin.1 din Constituţie. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor 246 de deputaţi prezenţi. Reluăm ordinea de zi anunţată, pentru că a venit şi reprezentantul Ministerului Industriilor. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei. Aveţi cuvântul, domnule ministru Mouha. Comisia de industrie şi servicii să-şi ocupe locul. |
|
|||
|
Domnul Romulus-Ion Mouha: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin Legea nr. 199 din anul 2000, România a făcut un pas înainte în domeniul utilizării eficiente a energiei. Viaţa însă merge înainte, necesităţile obiective, logice, de armonizare a legislaţiei româneşti cu aquisul comunitar a impus, însă, între timp, o serie de modificări. Prin această ordonanţă, se prevăd o serie de modificări, în acord cu aquisul comunitar, fără a se distorsiona spiritul legii. Aş dori să spun faptul că această ordonanţă a fost discutată de către Comisia de industrie şi servicii împreună cu noi. S-au adus o serie de amendamente cu care noi, în calitate de iniţiator, suntem întru totul de acord. |
|||||
|
Din partea Comisiei pentru industrie şi servicii. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia de industrie şi servicii a analizat şi dezbătut acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, care proiect este destul de proaspăt, emis din 4 septembrie, a aprobat o serie de amendamente pe care le supune atenţiei Camerei şi, vă rugăm, domnule preşedinte, să supuneţi dezbaterii Camerei şi aprobării acest raport făcut de către comisie. |
|||||
|
Doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. Urmăriţi, vă rog, cu atenţie raportul comisiei. La titlul legii de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La textul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2. Comisia propune de fapt completarea textului cu precizarea consecinţei amendării ordonanţei şi, deci se adaugă formularea "se aprobă cu următoarele modificări şi completări". Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu, votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.I va avea alcătuirea rezultată. La titlul ordonanţei, comisia n-a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. Art. unic, preambul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.1 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.2 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.4 al ordonanţei, mai exact la pct.1 din ordonanţă, iniţiatorul a propus abrogarea art.4. Comisia propune, prin amendamentul 12, menţinerea art.4. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul comisiei? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4 al ordonanţei nu se abrogă şi, în consecinţă, pct.1 din ordonanţă se elimină. Titlul Capitolului III din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.5 al legii. Urmăriţi, vă rog pct.2 din ordonanţă, unde iniţiatorul a modificat art.5 din lege. Comisia ne propune prin amendamentul 14 păstrarea textului ordonanţei. Pct.2 al ordonanţei, cel cu privire la modificarea art.5, comisia propune menţinerea acestui text. Domnul Leonăchescu are o intervenţie. Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Propun o îmbunătăţire a redactării. Aici este menţionat următorul lucru: "şi autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20 000 de locuitori." Populaţie mai mare e un termen nefericit. Eu vă propun să înlocuim "o populaţie mai mare" cu un singur cuvânt "peste" şi în final ar suna în felul următor această ultimă parte: "şi autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu peste 20 000 de locuitori..." Vă mulţumesc. |
|||||
|
Rog comisia să-şi spună punctul de vedere. Stimaţi colegi, Deci la art.5 e vorba de pct. 2 din ordonanţă. Aţi receptat propunerea domnului secretar Leonăchescu cu care a fost de acord şi iniţiatorul şi comisia şi supun votului dumneavoastră noul text al art.5 în această reformulare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Celelalte texte ale art.5 de la pct.2 rămân aşadar nemodificate. Stimaţi colegi, vă rog să urmăriţi atent raportul, comisia a inclus şi textele din lege asupra cărora nu s-a intervenit prin legea de modificare. Pe acelea nu le mai pun în discuţie, pentru că noi dezbatem practic o ordonanţă, nu textul legii de bază care a fost modificat. Deci pentru a nu vă încurca în toate textele care sunt cuprinse în raport, în continuare mergem la pct.3 din ordonanţă, cel cu privire la art.7. comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate pct.3, deci art.7 în acea alcătuire. La pct.4, de asemenea, care se referă la standardele de eficienţă. Aici la pct.4 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Textul Capitolului IV, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.4 art.8, dacă aveţi obiecţiuni, comisia propune menţinerea acestui text. Domnul Leonăchescu doreşte să intervină. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Art.8 în redactarea propusă de comisie, după textul ordonanţei, este neomogen. Iată, "Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este organ de specialitate care are personalitate juridică, autonomie funcţională, organizatorică şi financiară". De acord, dar urmează drama: "aflat în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor", deci nu mai are autonomie, "cu finanţare din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat", nu are nici autonomie financiară integrală. Trebuie îmbunătăţită redactarea. Trebuie omogenizat textul. sau este o agenţie independentă sau este o structură a Ministerului Industriei şi Resurselor şi eu mă întreb dacă ministerul, cândva, nu va crea şi o altă agenţie sau o altă structură şi atunci nu are sens să menţionez în textele acestea o structură subordonată ministerului ci trebuie să citesc numai ministerul. Nu am soluţia, dar semnalez că sunt lucruri în neregulă din punct de vedere al omogenităţii şi al subordonării. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Reprezentantul ministerului? |
|||||
|
Domnul Romulus Moucha: Domnule preşedinte, Din punctul nostru de vedere, deci din punctul de vedere al Ministerului Industriei şi Resurselor, considerăm că textul este foarte clar şi că nu mai trebuie altfel interpretat. Această agenţie ARCE Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este un organ de specialitate, practic al executivului României şi este normal să se afle în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, nu avem în intenţie să creăm o altă structură, aşa după cum a afirmat domnul deputat, considerăm că această structură este foarte bine conturată în felul în care este conturată în textul ordonanţei, mult mai bine decât în textul legii iniţiale şi v-aş ruga ca să rămână în această formulă. |
|||||
|
Din partea comisiei? Da. Stimaţi colegi, La pct. 4 al ordonanţei în privinţa art.8 pe care îl aveţi în faţa dumneavoastră, comisia a propus păstrarea textului din ordonanţă, aţi audiat propunerea colegului nostru. Supun votului dumneavoastră art.8 în formularea iniţială. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 3 voturi împotrivă, s-a adoptat textul art.8 din formularea ordonanţei. La art.9, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate. La pct.5 al ordonanţei în privinţa titlului capitolului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.10, vă rog să urmăriţi amendamentul 26, de fapt, comisia înlocuieşte "la propunerea agenţiei " cu "Ministerul Industriei şi Resurselor". Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 26? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, partea întîi a art.10, alin.1 se reformulează potrivit amendamentului 26. Pentru art.10 alin.2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.10 alin.3 urmăriţi, vă rog, amendamentul 28. Domnul Leonăchescu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am propus o reformulare a textului, deoarece textul ordonanţei este în partea lui finală incomplet şi nenecesar. Intră în detalii care nu ţin de textul legii, ci ţin de cercetarea ştiinţifică, mai ales. Am purtat această discuţie cândva la acest microfon; am semnalat faptul că în şirul acestor coeficienţi lipsesc mulţi. De exemplu, coeficientul de permeabilitate la aer care măreşte cu 30 până la 300% pierderile de căldură. Deci era mult mai bine de înlocuit partea finală cu aceşti doi coeficienţi, până la urmă, cu un termen mai general: "reabilitarea termică a construcţiilor". Eu vă propun această formulare. |
|||||
|
Domnule deputat, comisia acelaşi lucru ne-a propus. |
|||||
|
Tocmai, voiam să-mi susţin amendamentul. |
|||||
|
A, bun. |
|||||
|
Dar comisia aici, în textul pe care eu îl am, nu s-a pronunţat. Nu am la Capitolul IV nimic. Vă mulţumesc. |
|||||
|
în actualul amendament 28 pentru art.3 sunteţi de acord cu amendamentul şi l-aţi dezvoltat. Dacă aveţi dumneavoastră alte obiecţiuni la amendamentul 28? Nu. Votat în unanimitate. În consecinţă, a fost adoptat amendamentul 28 şi noua alcătuire a alin.3 art.10. La alin.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 29. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 29? Nu aveţi, a fost adoptat amendamentul 29 şi, în consecinţă, art.10 alin.4 va avea alcătuirea rezultată. Pentru art.11 n-a avut obiecţiuni comisia. Dacă aveţi dumneavoastră ? Nu. Votat în unanimitate. La art.12, de asemenea, nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate. Cu privire la pct.6, preambul, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, Revenim la pct.6 al ordonanţei de modificare a legii cu privire la art.13, deci prin textul ordonanţei se propune ca acest articol să aibă 2 litere la alin.1 şi alin.2. Comisia ne propune prin amendamentul nr.34 abrogarea art.13 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Un comentariu, domnul Leonăchescu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Nu pun în discuţie textul, ci numai faptul că la coloana III la început se scrie: amendamente propuse şi acceptate de comisie, iar la următoarele 6 poziţii apar, după soluţie, şi raportorii. Este pentru prima dată când într-un asemenea raport se menţionează că raportorii reprezintă ceva distinct de comisie. Aş vrea o explicaţie pe această temă. Pe această pagină, poziţiile:34, 35, 36, 37 şi poz.38 din raport. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Rog comisia să dea o explicaţie cu privire la această întrebare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că aş putea să consider ca o eroare materială trecerea de fiecare dată sub textul amendamentului raportorii, deoarece există un grup de raportori care au discutat înainte de a prezenta comisiei şi au propus aceste amendamente, în general, aceştia sunt trecuţi la finalul raportului ca să se regăseas~că ca activitate şi nu mai trebuiau într-adevăr reaşezaţi sub acest generic de raportori după fiecare amendament, pentru că raportul se referă la amendamentele admise de comisie. Deci acum intrăm sub incidenţa aprobării la nivel de comisie şi nu la nivel de raportor. Deci raportorii au făcut într-adevăr aceste amendamente, ei se regăsesc, nu trebuiau în continuare scrişi acolo. Este o observaţie corectă şi să o remediem să nu se mai repete la nivelul acestei comisii. |
|||||
|
Bun. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 34? Nu sunt. Votat în unanimitate. În consecinţă, textul art.13 alin.1 se abrogă. domnule Bivolaru, v-aş ruga să-mi oferiţi următoarea explicaţie. La pct.6 textul ordonanţei sună aşa: "art.16 dn lege devine art.13". Dumneavoastră propuneţi abrogarea lui 13 sau a lui 16? la pct.6 aţi propus abrogarea art.13 alin.1, aţi propus şi abrogarea lui 13 alin.2? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu scuzele de rigoare, vă rugăm să acceptaţi să restituim raportul la comisie pentru a-l face mai corect, mai coerent şi profesionist. Se pare că s-au strecurat nişte proceduri care nu sunt tocmai conforme cu ceea ce dorim. Deci, cu scuzele de rigoare să aprobaţi, domnule preşedinte, restituirea la comisie. |
|||||
|
Domnule deputat, vă mulţumesc pentru această propunere, pentru că era greu de urmărit în continuare proiectul. Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Rog comisia să refacă raportul şi să se refere la punctele din ordonanţa de modificare, să nu ia în dezbatere toate textele legii de bază. |
|||||
|
|
Următorul proiect, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare sucursalei RomaG prod din cadrul Regiei autonome pentru activităţi nucleare. Domnule Moucha, vă rog să-l prezentaţi. |
|
|||
|
Domnul Romulus Mouha: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, România produce apă grea, după cum ştim de o excepţional de bună calitate şi în cantităţi semnificative. Se pune problema astăzi, cu foarte mare acuitate, că această apă grea să deservească, în continuare, reactorul nr.1, dar, în special, pentru reactorul nr.2 care, aşa după cum cunoaştem, urmează să intre în operaţii de finalizare. Unul din ingredientele, ca să spun aşa, de bază ale producţiei de apă grea este hidrogenul sulfurat. Acest gaz este deosebit de coroziv şi de nociv în acelaşi timp şi, din acest motiv, este absolut necesar ca procesul tehnologic în care hidrogenul sulfurat este implicat, aşa după cum spuneam, în realizarea producţiei apei grele, să poată să fie supravegheat, să poată să fie monitorizat în condiţii bune, atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru procesul tehnologic în sine. Pentru aceste considerente este necesar ca în instalaţiile de producere a apei grele să existe o serie de elemente care sunt din import, de foarte înaltă tehnicitate şi care, în acelaşi timp, prin montajul lor, garantează monitorizarea şi producţia în condiţii corespunzătoare. textul ordonanţei pe care îl discutăm în momentul de faţă şi pe care vă rugăm să-l aprobaţi prevede ca utilajele respective să fie aduse în ţară fără plata texelor vamale. Prin aceasta preţul de cost al apei grele ar rămâne în limitele normale şi în acelaşi timp s-ar asigura, aşa după cum spuneam la începutul intervenţiei mele, derularea în condiţii bune a procesului tehnologic. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget. Domnule deputat Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor importuri necesare Sucursalei ROMAG-PROD din cadrul Regiei autonome pentru activităţi nucleare, a întocmit raport favorabil şi propune plenului dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat. Facem menţiunea că suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea textului acestui proiect. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Textul art.unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Trecem la ordonanţă. Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Textul art.unic. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Parcurgând proiectul de lege şi textul Ordonanţei Guvernului nr.55/2001, supun acest proiect de lege cu caracter ordinar votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? S-a aprobat în unanimitatea celor prezenţi. |
|||||
|
|
Trecem în continuare la proiectul înscris la nr.crt.33 proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Rog reprezentantul Ministerului Justiţiei să prezinte acest proiect. Domnule secretar de stat Ivanov, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: De la adoptarea sa şi până în prezent, Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost supusă mai multor intervenţii legislative datorate dinamicii normelor procedurale care a implicat în mod necesar modificări ale modalităţilor de timbrare în cazul diverselor cereri şi tipuri de acţiuni în justiţie. Prezenta ordonanţă a Guvernului pe care v-o solicităm să o aprobaţi printr-o lege priveşte, de asemenea, o modificare a Legii 146/1997, respectiv, mai multe modificări care sunt datorate unor intervenţii legislative care au survenit în ultimul timp în legislaţia civilă. printre acestea enumăr: procedura somaţiei de plată care acordă posibilitatea creditorilor să obţină un titlu executor într-un timp rapid şi fără multe formalităţi însă cu respectarea drepturilor persoanelor implicate în această procedură; modificarea Legii 188/2000 privind executorii judecătoreşti care, de asemenea, a impus o serie de modificări ale Legii 146/1997, cât şi ca urmare a modificărilor suferite de către Codul de procedură civilă prin Ordonanţa de urgenţă nr.138/2000 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2001. O noutate importantă a acestei ordonanţe este că a abrogat scutirea de taxă de timbru a cererilor privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daune morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane şi a abrogat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.53/2000 pentru unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea despăgubirilor pentru daune morale, renunţându-se la plata cauţiunii. Ca urmare, cererile de acest tip vor fi în continuare supuse la fel ca şi pentru ceilalţi participanţi justiţiabili prevederilor Legii 146/1997. Pentru aceste considerente, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rugăm respectuoas să aprobaţi prin votul dumneavoastră ordonanţa Guvernului. |
|||||
|
Domnul preşedinte Ionel Olteanu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2001 pentru modificarea şi completarea Legii 146/1997 privind taxele funciare de timbru şi l-a adoptat în unanimitate, constatând că dispoziţiile adoptate sunt oportune şi răspund unor cerinţe actuale de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi facilitează accesul liber al cetăţenilor la actul de justiţie, prin stabilirea unor taxe modice. Totodată, s-a constatat că proiectul de lege actualizează cuantumul taxelor de timbru. Prin urmare, noi vă propunem adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată şi care este şi forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă mai doreşte cineva să intervină în dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Textul art.unic ce cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr.34/2001. Dacă aveţi obiecţii. Nu. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Art.I, pct.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La pct.3 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Pct.5 şi 6. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate. La art.II dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La art.III dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. Parcurgând proiectul de lege şi textul Ordonanţei Guvernului nr.34/2001, supun votului dumneavoastră final acest proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie, votul majorităţii simple a celor prezenţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a aprobat proiectul de lege. Trecem în continuare la următorul proiect, nu înainte de a ruga şefii grupurilor parlamentare să anunţe colegii despre faptul că la ora 12 va avea loc votul asupra desemnării reprezentantului Camerei în C.N.A., vot pe liste şi, deci, cu apel nominal. Rugaţi colegii să nu plece din sală pentru că altminteri vor apărea absenţi. |
|||||
|
|
La pct.34 avem proiectul de Lege privind graţierea unor pedepse. Domnule Ivanov, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Graţierea este un act de clemenţă prin care Puterea renunţă pentru anumite considerente la executarea unor pedepse definitive pronunţată de instanţele judecătoreşti pentru considerente de ordin politic şi social. Pentru înfăptuirea unei corecte politici penale, proiectul de lege pe care vi-l propunem privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni contravenţionale, oferă posibilitatea pedepselor condamnate care au săvârşit infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemenţa judecătorului în sensul graţierii pedepselor aplicate de instanţele judecătoreşti. Potrivit proiectului, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani dacă cei condamnaţi nu sunt recidivişti şi dacă nu au săvârşit infracţiuni care nu fac parte din cele exceptate expres în lista anexă la proiectul de lege. De dispoziţiile graţierii beneficiază şi cei care execută pedeapsa la locul de muncă, cei sancţionaţi cu închisoarea contravenţională, precum şi minorii împotriva cărora s-au luat măsuri educative. Pe lângă considerentele de politică penală şi socială, graţierea, ca mijloc de individualizare a pedepsei, contribuie la reducerea numărului persoanelor condamnate cae vor rămâne pe mai departe în penitenciare, situaţie care influenţează în mod pozitiv procesul de instruire şi educare al acestora. În prezent, în unităţile din sistemul penitenciar este depăşită capacitatea legală de cazare, în medie, cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. Pentru diminuarea supraaglomerării unităţilor din sistemul penitenciar şi a implicaţiilor acesteia, în vederea realizării programelor de reabilitare a comportamentului deţinuţilor şi de pregătirea lor pentru reintegrare precum şi pentru creearea posibilităţilor de aplicare strictă a regimurilor diferenţiate în raport cu natura infracţiunilor, situaţia juridică, durata pedepselor, starea de recidivă, conduita şi vârsta condamnaţilor, starea de sănătate şi altele, se justifică punerea în libertate a acelor deţinuţi care au fost condamnaţi pentru fapte cu un pericol social redus. Pentru aceste motive, vă rugăm să adoptaţi acest proiect de lege care este absolut necesar. |
|||||
|
Domnule preşedinte Olteanu, aveţi cuvântul să prezentaţi raportul comisiei. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a adoptat cu majoritate de voturi proiectul Legii privind graţierea unor pedepse, proiect care v-a fost distribuit. La discutarea articolelor asupra cărora s-au făcut amendamente, au fost prezenţi reprezentanţii Ministerului Justiţiei, s-a avut în vedere argumentele autorilor amendamentelor respective. În cursul dezbaterilor, unele amendamente au fost retrase de către iniţiatorii acestora, aşa cum figurează în raportul distribuit dumneavoastră. După dezbateri, cu majoritate de voturi, s-a hotărât ca proiectul de lege privind graţierea unor pedepse să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise, astfel cum rezultă din anexa nr.1 şi cu amendamentele respinse, astfel cum rezultă din anexa nr.2, anexe care fac parte din prezentul raport. Este indiscutabil că graţierea este o măsură de politică penală, aşa cum s-a spus, în raport de dispoziţiile şi normele la care România la care a aderat, normele europene care sunt standarde în materie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri. Domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul. Vă mulţumesc că n-aţi venit cu toată jurisprudenţa care o aveaţi pe masă, că ne-aţi fi impreisonat şi speriat în acelaşi timp. |
|||||
|
Domnul Augustin Lucian Bolcaş: Nu vreau să vă impresionez prin jurisprudenţa pe care o am pe masă pentru că aceasta, evident, aparţine altora. Vreau să vă impresionez prin ceea ce vă spun acum. Ne aflăm în faţa unui proiect de lege de o anume gravitate şi importanţă, mai ales în actuala conjunctură care defineşte statutul cetăţeanului în raport de stat. Este un proiect de lege care-şi are importanţa sa pentru că, în afară de impactul direct material, constând în faptul fizic al eliberării unor persoane sau neexecutarea pedepselor de către altele, va avea un impact psihic şi social asupra populaţiei ţării. Şi, din acest punct de vedere, Guvernul vă transmite următorul semnal: în condiţiile în care siguranţa cetăţeanului este sub cotele admisibile, noi înţelegem să facem un act de clemenţă cu privire la cei care au atentat la siguranţa cetăţeanului. Guvernul vă transmite următorul semnal: în condiţiile în care raporturile interumane ajung la încordări care escaladează limita penalului, noi înţelegem să-i iertăm pe cei care au escaladat acest lucru. Şi, finalmente, Guvernul vă transmite următorul semnal prin cifrele care se regăsesc în expunerea de motive. Câteva mii de infractori se vor afla pe străzile Bucureştiului şi ale oraşelor ţării. Trecând peste această expunee de motive, dacă-mi daţi voie, permiteţi-mi să mă refer şi la o problemă pur tehnică, dacă vreţi, sau teoretică care derivă din ştiinţa dreptului. Există o ramură a ştiinţei dreptului care se numeşte criminologie. Şi, distinsa doamnă ministru al justiţiei, este una din cele mai avizate autoare în această materie. Şi nu vrea să ştie ceea ce a scris de atâtea ori pentru că, daţi-mi voie să-l citez pe marele Arghezi, chiar în lipsa fiicei sale din incinta Parlamentului, "Una scriem şi alta fumăm, domnilor!" Ideea este că într-un moment de maximă recrudescenţă a fenomenului infracţional, nu se pot da asemenea acte de clemenţă ca cea a graţierii. Există vreo împrejurare care să justifice acest lucru? Expunerea de motive a Ministerului Justiţiei, dacă o citiţi cu atenţie şi răspundeţi propriilor dumneavoastră întrebări, vă lămureşte exact de ce nu trebuie admis acest proiect de lege acum. Spune Ministerul Justiţiei că "În prezent, unităţile din sistemul penitenciar este depăşit de capacitatea persoanelor care execută pedepse." Păi, iertaţi-mă! Şi atunci las în libertate câteva mii de infractori sau nu pedepsesc nişte infractori potenţiali ca să acopăr incapacitatea administrativă a Ministerului Justiţiei de a gestiona corect administrarea instituţiilor de penitenciar, pentru că şi aceasta este o problemă şi o să v-o supun atenţiei domniilor voastre; există la ora actuală penitenciare de lux în care un deţinut stă într-o celulă cu două televizoare şi alte penitenciare ca într-o baracă cu două paturi unde stau 20 de oameni. Dar graţierea nu are ca scop ca să acopere această incapacitate administrativă managerială, cum se spune. În al doilea rând, se spune că este vorba despre nişte infracţiuni mai mărunte, de o periculozitate socială mai mică, şi aici sunt nişte oameni care au suferit nişte pedepse mari. pentru furtul unei bucăţi de pâine s-au dat pedepse de luni şi de ani închisoare. Este adevărat, domnilor! Dar de ce Parlamentul, printr-o lege de graţiere, trebuie să acopere incapacitatea profesională a judecătorilor care n-au ştiut să individualizeze pedepsele? La ora actuală, din cele câteva mii pe care vrem să-i iertăm pentru că au săvârşit fapte uşoare, ce au făcut? Au bătut măr un vecin. De ce să mai stea la închisoare? Să iasă şi să bată alt vecin. Nu se poate aşa ceva! Urmează să mai constataţi, şi acesta este al treilea lucru trist şi închei cu el, pentru că vă fac şi o propunere de principiu, se urmăreşte pe lângă considerente de politică penală pe care, evident, Guvernul nu le enunţă în expunerea de motive, dar vi le-am enunţat eu ce înseamnă politică penală. Se mai referă la influenţarea pozitivă a procesului de instruire şi reeducare a acestora. Aici este o problemă de principiu. S-a copiat modelul graţierilor ceauşiste care erau făcute din aceleaşi considerente: nu mai încap ăştia în puşcării, trebuie să-i scoatem acum pentru ca să nu fie nemulţumite familiile lor şi aşa mai departe. Şi se vorbeşte de procesul de integrare socială, fără ca să se dea în lege nici un element care să sprijine această integrare socială. Deci, îi scoatem din puşcării şi-i lăsăm pe stradă. Părerea mea pe care v-o supun atenţiei este că nu ar trebui să primim nici un proiect de lege privind graţierea dacă acesta nu are prevederi speciale cu privire la modalităţi concrete de integrare socială imediată a celor care au fost eliberaţi din penitenciare. Pentru că dacă Ministerul Justiţiei, prin expunerea de motive, nu se ocupă de siguranţa cetăţeanului, ci numai de golirea puşcăriilor, este de datoria noastră, a Parlamentului, să ne ocupăm de siguranţa cetăţeanului. De aceea, de principiu, resping acest proiect de lege. De aceea, adaug şi considerente teoretice, dar şi de oportunitate în sprijinul ideii de respingere. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea deputaţilor P.R.M.) |
|||||
|
Domnul deputat Szekely. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege trebuie să-l analizăm din cel puţin trei puncte de vedere, sub trei aspecte: unul politic, unul practic şi unul din punct de vedere juridic profesional. Din punct de vedere politic, trebuie să observăm că nu se impune aprobarea unui astfel de proiect de lege atâta timp cât în societatea noastră nu au existat mişcări sociale sau politice deosebite, nu există o stare excepţională care să motiveze un act de clemenţă din partea legislativului. În timp de pace, când societatea urmează un curs de dezvoltare normală şi firească, nu vedem de ce legislativul trebuie să se amestece în problema justiţiei. De ce trebuie să facă inoperantă, chiar şi parţial, o hotărâre judecătorească definitivă care s-a pronunţat în condiţii de legalitate? Nu înţelegem ce fel de semnal dorim să transmitem societăţii româneşti spunând infractorilor că nu contează ce a hotărât justiţia, nu contează care au fost motivele pentru care au fost condamnaţi. Noi, legislativul, venim şi eliberăm sau cel puţin facem inoperantă partea de executare a pedepsei, a hotărârii judecătoreşti de condamnare definitivă. Credem că printr-un asemenea act, din punct de vedere politic nu respectăm separaţia puerilor în stat şi un astfel de demers legislativ reprezintă un amestec în treburile interne ale justiţiei. Sub aspect practic însă, trebuie să observăm că acest proiect de lege satisface o cerinţă reală, şi anume: într-adevăr, locurile de detenţie sunt supraaglomerate, într-adevăr, infractorii care au săvârşit fapte de o periculozitate socială redusă şi care sunt cel mai în pericol într-un asemenea loc de detenţie, cînd se formează o carieră de infractori, este într-adevăr justificat ca Guvernul să intervină sau Parlamentul să intervină şi să elibereze pe acei oameni care ei înşişi sunt vulnerabili într-un asemenea loc de detenţie unde nu există condiţii pentru reeducarea lor. Din acest punct de vedere găsim demersul Guvernului justificat. Sub aspect juridic profesional, cred că proiectul de lege este un exemplu în ceea ce priveşte elaborarea unui act normativ care să respecte toate canoanele şi toate cerinţele legislative şi proiectul de lege a fost îmbunătăţit în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Deci, sub acest aspect, credem că am avut în vedere absolut toate necesităţile obiective care se impun odată cu adoptarea unui astfel de act normativ. De aceea, Grupul parlamentar U.D.M.R. a fost împărţit atunci când a trebuit să se pronunţe asupra acestui proiect de lege pentru că au existat motive atât pentru adoptarea proiectului de lege, cât şi împotriva acestuia, depinde din ce punct de vedere am examinat acest proiect de lege. De aceea, nu vom vota unitar, fiecare deputat va avea libertatea să voteze după cum îi dictează conştiinţa şi după valorile pe care le consideră prioritare în această problemă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă mai doreşte cineva din reprezentanţii grupurilor parlamentare să mai ia cuvântul. Domnul Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sigur că de la această tribună, în condiţiile în care există un proiect de lege care sensibilizează opinia publică, putem face un efort de vizibilitate în direcţia, în sensul criticării unor aspecte de principiu. Dincolo de această afirmaţie, aş dori să trec în revistă aspectele critice care au fost invocate aici şi să încep cu aglomerarea carcerală, aglomerare carcerală sesizată de Consiliul Europei în România încă de la aderarea României la această organizaţie a drepturilor omului, aşa cum este denumită, a fost şi a rămas o problemă. Amintiţi-vă, stimaţi colegi, mulţi dintre dumneavoastră aţi fost parlamentari şi în legislaturile trecute, că în materie de politică penală în 1996 s-au mărit pedepsele. În acest an am adoptat sau este în curs de adoptare un alt proiect de lege privind mărirea pedepselor. Este vorba de capacitatea de reacţie a societăţii la fenomenul infracţional. Totuşi, este bine să conştientizăm că politica penală nu se reduce la aspectul sancţionator. Politica penală presupune un complex de măsuri, printre care măsura graţierii figurează desigur. Sigur că societatea trebuie să-şi asume anumite riscuri, riscuri care trebuie asumate, de asemenea, cu o anumită măsură. Or, din această perspectivă amintesc celor care critică acest proiect de lege că, recent, la Comisia juridică, am adoptat Proiectul de Lege privind reintegrarea socială a infractorilor, proiect de lege care presupune consolidarea capacităţii de reacţie a societăţii la fenomenul infracţional şi am adoptat această lege mai înainte de a supune dezbaterii Proiectul de Lege privind graţierea, tocmai pentru că întâi am considerat că este nevoie de dotarea societăţii cu mijloacele adecvate de reacţie şi după aceea de adoptare a acestui proiect de lege privind graţierea. Daţi-mi voie să vă dau un singur exemplu. Stimaţi colegi, potrivit evidenţelor incontestabile ale Direcţiei generale a penitenciarelor în 1997, din 2200 de infractori condamnaţi, eliberaţi prin acel decret de graţiere, prin acel proiect de lege privind graţierea, din 2200 de condamnaţi doar 180 s-au reîntors în penitenciare. Este vorba de acel risc asumat, este vorba desigur de corectarea măsurilor de reacţie a societăţii. Se pune problema ce facem în condiţiile acestea şi nu este vorba doar de o guvernare sau alta, este vorba de capacitatea reacţiei, capacitatea societăţii, în primul rând economică, de a construi noi stabilimente penitenciare. Sporim pedepsele la infinit şi asigurăm ce eficienţă, în legătură cu actul de sancţionare a unor fapte penale. Din această perspectivă eu cred că legea de faţă este extrem de riguroasă, prin aceea că pedepsele care sunt graţiate sunt pedepse care privesc infracţiuni cu un pericol social redus, deci s-a avut grijă ca aceste fapte să nu fie fapte cu pericol social sporit. Priviţi în raportul la acest proiect de lege şi veţi vedea că acest proiect de lege cuprinde mai multe excepţii decât instituie regula respectivă. Or, şi din această perspectivă cred că este o măsură riguroasă, o măsură care, repet, este în raport de fenomenul actual. Pe de altă parte, obligaţiile asumate de România pe plan european şi nu numai se presupun a fi îndeplinite cu onestitate, pentru că credibilitatea ţării depinde de aceasta. Or, în perspectiva în care raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii din 1997 a fost publicat şi a avut consecinţe recunoscute, avem în vedere noua vizită a experţilor CEPT din chiar această toamnă, cu rezultatele care vor fi probabil publicate. Este normal să luăm anumite măsuri care să fie dublate de alte măsuri privind siguranţa cetăţeanului. Dacă distinsul meu coleg ar fi fost într-adevăr preocupat de acest aspect esenţial în orice societate democratică, ar fi amintit cu siguranţă proiectul de lege pe care îl dezbatem în momentul de faţă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, tocmai privind consolidarea măsurilor de siguranţă a cetăţeanului. Deci, pe de o parte politica penală a acestui guvern este coerentă, iar pe de altă parte, o spun cu toată convingerea şi fiţi şi dumneavoastră convinşi de aceasta este o politică penală responsabilă. Pentru că s-au adoptat măsurile privind reintegrarea socială a infractorilor care urmează a fi puşi în libertate, infractori privind pedepse şi fapte minore, iar pe de altă parte este vorba de consolidarea acestor măsuri privind siguranţa cetăţeanului. Închei prin a spune, cu toată convingerea, că personal cred că acest proiect de lege şi-mi asum toată răspunderea, convins fiind că voi fi criticat acest proiect de lege trebuia să fie mai permisiv, pentru că nu ne putem permite între două rele decât să alegem răul cel mai mic. Or, din această perspectivă, cred că proiectul de lege în forma pe care v-o prezentăm este restrictiv, este raţional, este rezonabil şi mai ales este dublat de măsuri de consolidare a siguranţei cetăţeanului, măsuri care, desigur, trebuie să fie suplimentate în continuare şi vor fi. De aceea, vă rog, să votaţi proiectul de lege în forma pe care Comisia juridică v-o prezintă astăzi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Ivanov. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Ministerul de Justiţie împărtăşeşte grijile cetăţenilor referitoare la perspectiva ca o serie de persoane condamnate să fie eliberate din penitenciar înainte de expirarea duratei pedepselor ce le-au fost aplicate. Dar, totuşi, acest act, acest proiect de lege a fost îndelung gândit şi are o justificare solidă din punct de vedere ştiinţific şi social. Experienţa acumulată în această materie, atât de ţara noastră, cât şi de ţările europene, demonstrează că aproximativ 85% din cei care beneficiază de măsuri de acest gen nu mai comit o altă infracţiune şi experienţa pe care au trăit-o devine unică în viaţa lor. Este firesc, spunem noi, ca societatea civilă, privită nu ca o castă, ci ca un tot din care facem parte cu toţii, unii mai buni, alţii mai puţin buni, să încerce să întindă o mână de ajutor celor care au căzut în greşeală şi mă refer la cei care, aşa cum arată statistica, au greşit o dată dar o dată ce li s-a întins această mână, nu mai cad în recidivă şi nu se mai întorc niciodată în penitenciar. S-a spus aici de către distinsul deputat Bolcaş că Guvernul, Ministerul de Justiţie n-ar fi preocupat de siguranţa cetăţeanului. Îmi pare rău, probabil că este o lacună în cunoştinţele lui, eu îl stimez foarte mult pe domnul Bolcaş şi îl respect, îl cunosc de multă vreme, este un foarte bun avocat, dar pe rolul Comisiei juridice a acestei camere se află în aceste zile tocmai un proiect care vizează modificarea Codului Penal şi de Procedură Penală care poartă un subtitlu intitulat "Siguranţa cetăţeanului" şi prin acest proiect care a trecut, vă informez, prin Senat şi prin Comisia juridică a Senatului, prin acest proiect se urmăreşte tocmai ca siguranţa cetăţeanului, obiectiv primordial al politicii Guvernului, să fie cât mai bine ocrotită. Pe de altă parte, vreau să vă informez, doamnelor şi domnilor deputaţi, că Ministerul Justiţiei, intuind această preocupare a societăţii civile cu privire la posibilele neplăceri care ar fi consecinţa acestui proiect de act normativ pe care astăzi dumneavoastră urmează să-l votaţi, a organizat foarte bine perspectiva care urmează, aceea care vizează reinserţia în societate a celor care ar beneficia de prevederile acestui act. Şi am în faţă un ordin semnat de doamna ministru Rodica Stănoiu, care detaliază un plan de măsuri pentru aplicarea prevederilor acestei legi, în perspectiva în care el va fi votat de domniile dumneavoastră. Ordinul este foarte amplu, dar ştiu că timpul dumneavoastră este preţios şi aş dori cât mai succint, dar totuşi trebuie să vă aduc la cunoştinţă o serie de prevederi care mie mi se par foarte importante şi de natură să liniştească pe cetăţeni că Guvernul şi Ministerul Justiţiei supraveghează şi se preocupă în mod deosebit de aspectele care ar face obiectul grijilor cetăţenilor şi societăţii civile. Astfel, s-au constituit în fiecare penitenciar comisii care vor examina dosarele deţinuţilor, s-a redactat şi s-a tipărit un ghid de informare pentru persoanele care se eliberează din detenţie, care va conţine toate informaţiile utile în momentul eliberării şi pentru perioada imediat următoare, document care va fi înmânat fiecărei persoane. Acest ghid va conţine toate adresele utile unde se poate adresa să găsească un loc de muncă, unde se poate adresa să găsească un sprijin, dacă cumva respectiva persoană se va afla în dificultate. Pentru că nu e uşor să ieşi dintr-un asemenea mediu, unde ai fost rupt de societate şi să intri ca şi cum ai lipsit doar o singură zi. Se fac intervenţii scrise şi vor fi avertizate, atât la centru, cât şi în teritoriu, Agenţia Naţională pentru formarea şi ocuparea forţei de muncă, Ministerul educaţiei şi cercetării, pentru asigurarea şcolarizării celor care sunt susceptibili să beneficieze de aceste forme, Ministerul administraţiei publice, pentru constituirea unor comisii de reintegrare socială la diverse niveluri administrative, Ministerul apărării naţionale, pentru încorporarea celor care urmează să satisfacă serviciul militar, organizaţiile neguvernamentale care conlucrează în acest sector de activitate, patriarhia, cu tot sistemul naţional. Punerea în libertate a deţinuţilor va fi comunicată tuturor factorilor interesaţi, deci, instanţe, parchete, inclusiv poliţie. În cazul minorilor vor fi anunţaţi părinţi, pentru ca să vină să-i preia de la poarta unităţilor respective de detenţie. Li se va pune la dispoziţie un echipament măsură pentru prima oară aplicată în România un echipament, haine civile, pentru că mulţi dintre ei au venit la penitenciare cu nişte haine într-o stare mai proastă; trebuie să li se dea nişte haine decente, trebuie să li se dea un pachet de mâncare şi li se va da, nişte bani, în afară de banii care li se datorează pentru munca pe care au prestat-o acolo. Deci, ca omul, în momentul în care are o nevoie, îi este foame, îi este sete, să nu trebuiasă să fure ca să-şi satisfacă aceste nevoi elementare. Liberările vor fi eşalonate, să ne se plece în masă, să nu se plece în bloc... vă imaginaţi, se pot... Se vor lua măsuri de anunţare a familiilor şi acestea sunt în mare unele dintre măsuri. Mai sunt încă foarte multe măsuri care, sperăm noi, că vor fi eficiente şi nu vor crea neplăceri societăţii civile. Vă mulţumesc şi vă rugăm să aveţi în vedere toate aceste considerente. |
|||||
|
Distinsul nostru coleg are dreptul la replică pentru a contesta aprecierile foarte favorabile pe care le-a făcut ministrul justiţiei la adresa dânsului. Acesta fiind sensul replicii. (Aplauze din partea PSD-ului). |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Evident că acesta este sensul. Domnul preşedinte intuieşte foarte bine sensul discuţiilor. Eu îi mulţumesc domnului ministru pentru toate precizările sale prin care mi-a dovedit că am dreptate. Există, într-adevăr, foarte multe proiecte de legi privind integrarea socială şi a considerat necesar să le menţioneze. Problema pe care am ridicat-o eu, dacă sunt aşa de multe, de ce măcar un articol dintr-o lege de graţiere nu face trimitere expresă la un program de protecţie socială pentru cei eliberaţi acum? Vă mulţumesc. (Aplauze din partea PRM-ului). |
|||||
|
Solicită cuvântul şi domnul deputat Bădoiu şi având în vedere experienţa lui de magistrat vă propun să i-l acordăm. |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Să nu mai folosească "societate civilă", că nu există şi alt fel de societate! |
|||||
|
Stimaţi colegi, Un antevorbitor făcea referire la împrejurarea că dacă se va adopta acest proiect de lege aceasta ar însemna, de fapt, un amestec al puterii în treburile magistraturii. Eroare totală. Şi am să vă explic de ce. În primul rând, prin Constituţie se instituie instituţia graţierii, inclusiv a amnistiei. Deci, iată, prin Legea fundamentală se vorbeşte de aceste două instituţii, ceea ce de la sine este de înţeles că nu este vorba de un amestec al puterii în treburile justiţiei. 2) Aş vrea să vă amintesc că, chiar astăzi, aţi votat, aţi dat un vot final la un proiect de Lege privind modificarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii cu sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. Cu alte cuvinte, începem să ne aliniem la ceea ce se întâmplă în ţările Europei occidentale, încercăm să nu mai aplicăm sancţiuni numai cu închisoare, tocmai în ideea reeducării prin muncă a acestor oameni care au încălcat legea. Or, acest proiect de lege privind graţierea vine în întâmpinarea acestei politici şi este, pe lângă toatea acestea, absolut necesar; vi s-a explicat de ce. Şi mai fac o precizare: să ştiţi că este atât de restrictiv, încât mare lucru nu o să iasă din puşcării. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă am creat precedentul, îi dăm cuvântul şi domnului Tudor. Poftiţi. |
|||||
|
Vreau să vă rog să fiţi atenţi puţin, pentru că mie mi se pare că această marotă a amestecului politicului în treburile justiţiei este folosită şi când trebuie şi când nu trebuie. Toată lumea acuză, indiferent ce face Ministerul Justiţiei sau ce face Parlamentul sau ce face Guvernul, în legătură cu vreo acţiune a justiţiei, benefică sau nu pentru mersul societăţii, există câţiva, ziarişti în mod deosebit, unii dintre ei, care spun că se amestecă puterea în justiţie. Vreau să vă spun că unul a fost amestecul între 1992 şi 1996, când se amesteca chiar în procese şi dicta la judecători: "Faci aşa!". Domnul secretar de stat, dacă în particular vorbim, poate să recunoască. Acum nu mai este cazul să folosim tot timpul această expresie, pentru că, altfel, nu mai existăm noi, Parlamentul, nu mai există Comisia juridică, nu mai există Ministerul Justiţiei. Orice acţiune care se ia, imediat spune că nu trebuie să se amestece. Dar, eu zic: ba trebuie să ne amestecăm, dar să ne amestecăm bine, corect şi legal, pentru că justiţia nu funcţionează bine şi din cauza aceasta trebuie controlată şi amestecul nostru este binevenit, dar până la limitele legale. Ştie domnul Bădoiu perfect şi este de acord cu bine, bineînţeles. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi doreşte să dea explicaţii cu privire la această intervenţie. Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Nu aş fi dorit să iau cuvântul în replică dacă nu s-ar fi făcut afirmaţii de o gravitate greu de admis, inadmisibile pentru un stat de drept, pentru o societate democratică. Este inadmisibil ca de la această tribună a Camerei Deputaţilor cineva să vorbească, indiferent de grupul de care aparţine, de amestecul în problemele justiţiei. Justiţia română este o justiţie independentă, chiar dacă sunt disfuncţionalităţi, este o justiţie pe care trebuie să o protejăm, să o ajutăm prin actele normative pe care le adoptăm aici. Este, repet, inadmisibil pentru un deputat, pentru un Parlament să nu respecte principiul esenţial al separaţiei puterilor în stat. |
|||||
|
Rog colegii de la PRM care intervin în felul în care intervin, le aduc aminte că au voci foarte autorizate care ştiu să se exprime elegant de la tribună, desemnaţi-i pe ei şi renunţaţi la manifestările acestea care nu ţin de etica parlamentară. |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Am spus "în limitele legii"! |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sunt două probleme. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule... Şi v-aş ruga să vă exprimaţi şi în calitate de lider al acestui grup. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Colegul nostru, deputat al minorităţii maghiare s-a referit la o teză care vizează posibilul amestec în justiţie. Noi nu am fost de acord cu această teză, colegul meu, domnul Tudor Marcu, a subliniat că actele pe care le face Parlamentul şi Comisia juridică nu constituie un amestec în treburile justiţiei şi se abuzează la această oră de sintagma care a fost foarte aplicabilă vechii guvernări şi ministeriat liberal. Aceasta este toată problema. Mai există, însă, un subsidiar. Domnule preşedinte şi domnilor colegi, Nu aş vrea niciodată să aud de la această înaltă tribună şi în acest înalt for al ţării că cineva îndrăzneşte să spună că este inadmisibilă exprimarea punctului de vedere al unui deputat. Politica băgării pumnului în gură nu poate să funcţioneze într-un Parlament democratic ca cel al României şi chiar dacă se încearcă să se vorbească în acest sens sau să se impună în acest sens, să ştiţi că în gura mea nu încape nici un pumn. Din acest punct de vedere, domnule preşedinte, vă rog ca prin funcţia pe care o aveţi să condamnaţi punctul de vedere exprimat de domnul deputat Olteanu. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea PRM-ului). |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule Székely şi speram, stimate domnule Bolcaş, să vă referiţi şi la, apropos de pumnul în gură, replicile de galerie din partea grupului dumneavoastră - care nu vă caracterizează. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt oarecum nedumerit şi nu înţeleg vehemenţa unor colegi care mă califică pe mine sau ceea ce am spus. Eu credeam că aceasta este o tribună a democraţiei de unde putem să spunem părerea noastră despre actele legislative ale Parlamentului. Nu am făcut altceva şi ceea ce am spus nu este numai părerea mea, este o părere a unei părţi semnificative a Grupului parlamentar UDMR. Dacă am comis delict de opinie, vă rog să mă scuzaţi, dar aceasta este în continuare opinia nostră, că din punct de vedere politic această lege încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Dar nu este nici o tragedie, este o părere şi eu respect părerea domnului Olteanu şi nu cer altceva decât şi dânsul să respecte părerea nostră, pentru că mi se pare firesc să nu avem unanimitate de opinii în toate problemele existente. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Spuneţi-i lui Olteanu! |
|||||
|
Domnule deputat Olteanu, aveţi dreptul la replică. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Iertaţi-mă, domnule preşedinte, nu are drept la replică... |
|||||
|
Numai puţin! |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, mi s-a pronunţat numele... |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): ... nu are drept la replică pentru că nu i-am pronunţat numele! |
|||||
|
Mi s-a pronunţat numele... Vă mulţumesc, domnule preşedinte, dacă pot să încep... |
|||||
|
Domnule deputat Bolcaş, în calitate de lider, dacă doriţi să vă exprimaţi de la tribună vă dau cuvântul... Vă rog frumos, ajutaţi-mă să ţin disciplina sălii cu grupul dumneavoastră parlamentar. Deci, dumneavoastră v-aţi referit aici în termeni foarte frumoşi de pumn în gură, tocmai eu nu încerc să pun pumnul în gură nimănui, nici la stânga, nici la dreapta... Fiecare deputat are libertatea de a se exprima şi răspunde politic despre gândurile pe care le exprimă aici. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Sunt de acord, retrag obiecţia! |
|||||
|
Mulţumesc. O să vă dau cuvântul, dar vă rog să vă exprimaţi de aici, de la tribună, nu în stil galerie. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc şi colegilor mei care, de această dată, au fost îngăduitori. Cred că o precizare trebuia făcută, şi anume aceea că eu consider inadmisibilă o opinie exprimată în sensul controlului justiţiei. Este părerea mea şi o afirm şi beneficiez de aceeaşi libertate de opinie ca şi ceilalţi colegi. Prin urmare, aceasta a fost afirmaţia pe care am făcut-o. Referitor la o interpretare sau alta, aceste interpretări aparţin celor care le fac. Consider, deci, că justiţia trebuie să rămână independentă şi că este chiar de datoria noastră să consolidăm această independenţă. Cred că orice discuţie nu-şi mai are rost. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule deputat Tudor. |
|||||
|
Eu cred că domnul Olteanu a început să facă propagandă şi n-au venit încă alegerile. Domnia sa se preface că nu a înţeles ce am vorbit eu. Adică, toată masa aceasta de oameni am înţeles că a înţeles ce am vrut eu să spun, se trezeşte domnia sa să spună, nu numai că nu a înţeles, dar se preface că nu a înţeles ca să-şi ridice cota nu ştiu unde, în judeţ la domnia sa? Eu am spus foarte clar: justiţia nu este stat în stat. Justiţia are Parlament, care dirijează prin legi şi controlează dacă aceste legi se respectă de către justiţie. Dacă domnia sa crede că aceasta nu este democraţie, nu înţeleg ce caută în Parlament! Noi nu am venit aici să facem sluj cum a făcut Parlamentul din 1992 până în 1996, în faţa abuzurilor extraordinar de grave în funcţionarea justiţiei pe care toţi, chiar şi PDSR-ul, chiar poate şi domnia sa le-a incriminat în alegeri, lăudându-se că înlătură aceste abuzuri. Eu nu vreau aceste abuzuri, dar cineva trebuie să le stăvilească. Nu poate ministrul justiţiei să facă nici un pas în justiţie, să-şi exercite atributul de ministru, pentru că imediat apare o voce care spune: "A, nu te amesteca!". Dar până în 1996, nu în sensul corect în care domnia sa vrea să facă ordine în justiţie, ci în sensul abuziv şi incorect şi ştim toţi şi în judeţe aveţi mii de exemple de abuz ale ministrului Stoica şi ale celor din preajma lui în justiţie. Cu ele am ieşit noi în votul de astăzi şi de aceea nu a ieşit PNL-ul decât cu 6 sau 7%, pentru că dacă nu era abuzul, vă asigur că PNL-ul avea 20%. Deci, ce vreau să spun? Repet: am spus, controlul acestei funcţionări a aplicării legii în mod corect şi legal. Şi repet: dacă domnia sa se face că nu înţelege, să-i fie de bine, eu m-am exprimat foarte bine şi nu sunt de vină că nu poate să înţeleagă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Pentru că temperatura sălii s-a încins prea tare şi urmează un moment de cultură, v-aş ruga să ne oprim aici astăzi şi să trecem la următorul punct al ordinii de zi, respectiv alegerea reprezentantului Camerei Deputaţilor în CNA. Rog şefii grupurilor parlamentare să-şi invite oamenii în sală. Până atunci daţi-mi voie să vă aduc aminte că astăzi este Sfântul Mihail şi Gavril şi să-mi permiteţi să felicităm pe colegii noştri (Aplauze) Mihaela Ionescu, Mihaela Mândrea Muraru, Mihai Baciu, Mihai Baltă, Mihai Bar, Mihail Fâcă, Vlad Gabriel Hogea, Mihai Adrian Mălaimare, apropos de cultură, Ioan Mihai Năstase, Mihai Nicolescu, Mihai Radan, Mihai Sireţeanu, Mihai Stânişoară, Mihai Tudose şi să transmitem şi colegilor noştri din Guvern care ne asigură banii, domnul Mihai Tănăsescu şi doamnei Rodica Mihaela Stănoiu care a declanşat aceste frumoase dezbateri. Tuturor la mulţi ani! (Aplauze) Tuturor celor pe care i-am citat, precum şi rudelor dumneavoastră şi celor dragi care au acest frumos nume. V-aş ruga, de asemenea, înainte de a proceda la vot, să verificaţi dacă sunt pregătite listele. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vă anunţ faptul că, în conformitate cu art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la secretarul general al Camerei Deputaţilor se află depusă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 120/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului român de dezvoltare socială. Fac acest anunţ în vederea eventualei exercitări de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. |
|
|||
|
|
Trecem, în continuare, la derularea votului. Vă amintesc că votul se execută pe lista cu propuneri. Dumneavoastră aveţi posibilitatea să ştergeţi numele trecut, dacă nu sunteţi de acord cu această propunere, şi să introduceţi în urnă lista cu numele candidatului. Pentru derularea votului, vom face apelul nominal, pentru înmânarea buletinelor de vot. Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, vă rog să prezentaţi întâi raportul comisiei, care v-a fost şi distribuit, dar, pentru bună regulă, v-aş ruga să îl prezentaţi. |
|
|||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-a întrunit astăzi pentru a-l audia pe domnul Ralu Traian Filip, candidat din partea PSD pentru postul liber din CNA. Comisia a aprobat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi această candidatură. Noi considerăm că este o opţiune fericită şi vă rugăm să aprobaţi decizia comisiei noastre. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat raportul, v-am explicat şi modalitatea de vot, îl rog pe domnul secretar Mohora să citească lista deputaţilor şi să începem desfăşurarea votului. Aveţi cuvântul, domnule Mohora. |
|||||
|
Întreb încă o dată, stimaţi colegi, dacă mai este cineva care nu şi-a semnalat prezenţa aici? Nu mai este nimeni. Mulţumesc foarte mult. (Prezenţa definitivă, după cele două apeluri regulamentare, să găseşte la secretarul de şedinţă.) |
|||||
|
Rog membrii Biroului Permanent să ne retragem în sala de şedinţă a Biroului Permanent, pentru a număra voturile. Vom anunţa rezultatul imediat după ce se vor număra voturile. Stimaţi colegi, Cei care nu mai doriţi să rămâneţi până la anunţarea rezultatului votului, vă amintesc faptul că mâine, la ora 8,30, se dezbate moţiunea P.R.M.-ului. Vă rog să vă anunţaţi toţi colegii. |
|||||
| După pauză | |||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă luaţi locurile în sală. Dau cuvântul domnului secretar Mohora, pentru a citi procesul-verbal cu privire la rezultatul numărării votului. Aveţi cuvântul. |
|||||
|
Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la numirea unui membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului. Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi, potrivit art.118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prin vot secret cu buletine, asupra candidatului propus pentru numirea, în conformitate cu art.25 din Legea audiovizualului, nr.48 din 1992, a unui membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului în locul devenit vacant prin demisie, s-au constatat următoarele:
În conformitate cu prevederile art.25 alin.6 din Legea audio vizualului, în cazul în care un loc în Consiliul Naţional al Audiovizualului devine vacant pe o durată mai mare de 45 de zile consecutive, numirea noului membru se face pentru restul duratei neexpirate. În cazul de faţă, mandatul actual de patru ani a început la 30 iunie 1998, potrivit Hotărârii Camerei Deputaţilor, nr.25 din 30 iunie 1998. Numirea se face cu majoritatea deputaţilor prezenţi, potrivit art.19 alin.5 din Regulament. Ca urmare a faptului că a întrunit majoritatea cerută de Regulament, 157 de voturi pentru, din 201 deputaţi prezenţi, se numeşte în calitatea de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata neexpirată a mandatului, domnul Ralu Traian Filip. Semnează membrii Biroului Permanent. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule secretar. Să-i adresăm felicitări domnului Ralu Filip şi să-i urăm deplin succes în îndeplinirea mandatului pe care i l-am încredinţat astăzi. Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi. Ne vedem mâine, la ora 8, 30, la dezbaterea moţiunii.
Şedinţa s-a încheiat la ora 12,15. |
|||||
 |
