Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Corneliu Ciontu şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Întrucât văd că sunt foarte mulţi deputaţi înscrişi pentru intervenţii în această dimineaţă, vă propun să începem.

Vom începe în ordinea listei de aici. Domnul Ştefănescu Codrin, se pregăteşte domnul Moisoiu Adrian.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Scandalul declanşat de acţiunea civilă intentată de domnul Valeriu Stoica împotriva directorului Agenţiei de presă "Unitatea" din Alba Iulia a provocat reacţii evidente, de natură să penalizeze drastic conduita acestui om politic.

A da în judecată un om de presă, lider al Revoluţiei din decembrie 1989 din Alba Iulia, un personaj mai mult decât agreat de către locuitorii judeţului, care prin el însuşi exprimă libertatea cuvântului, independenţa presei şi dreptul la opinie este un act pe care îl consider intolerabil şi de neiertat.

Atitudinea domnului Stoica a făcut astfel obiectul a zeci de articole de presă, care în mod vădit au incriminat acţiunile acestui lider de partid.

Şi, totuşi, trecând peste propriile sentimente vizavi de acest curios personaj politic, enunţate de altfel prin diferitele luări de cuvânt, predominantă şi cea mai importantă rămâne opinia publicului, obiectivă şi sensibilă la toate acţiunile întreprinse de cei care se află în punctele cheie ale structurilor politice. Şi cum ar putea publicul să rămână în stare de pasivitate în momentul în care un lider politic, în disperarea de a obţine cât mai multe avantaje financiare, ca şi cum cei patru ani de guvernare nu ar fi fost suficienţi pentru dânsul, solicită despăgubiri în valoare de 100.000.000 lei, reprezentând daune morale!?

Este, desigur, o întrebare retorică, cu atât mai mult cu cât reacţiile negative provocate de conduita cel puţin bizară în ceea ce priveşte expunerea punctelor sale de vedere, a manierei de lucru, ba chiar a sensului acţiunilor sale politice, se manifestă printre propriii membri de partid.

Într-un moment în care încă se desfăşoară anchete în legătură cu sume importante retrase de la FNI şi există material informativ, documentaţii şi rapoarte în studiu la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, atât la Camera Deputaţilor cât şi la Senat, acţiunea în judecată este pur şi simplu o gafă politică.

Prin această declaraţie nu intenţionez să protejez neapărat imaginea domnului Mihai Babischi, ci ceea ce ar trebui să reprezinte caracteristicile oricărui stat democrat şi civilizat: independenţa presei şi libertatea cuvântului, dreptul la opinie în general.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Moisoiu Adrian, se pregăteşte domnul Birtalan Ákos.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trăim într-o Ţară, încă bogată, sărăcită în permanenţă atât de mafia internă, cât şi de cea internaţională, târâtă într-o mizerie din ce în ce mai cruntă.

În prag de iarnă, frigul care a pătruns în casele noastre a început deja să facă victime. În urmă cu câteva zile, presa a prezentat cazul unei femei care a murit din cauza lui, iar acest frig este şi mai devastator atunci când el pătrunde în sufletele noastre, ca urmare a tot mai multor neîmpliniri.

Tot cu câteva zile în urmă, plângeam marea înfrângere a fotbalului românesc, care nu va participa la masa zeilor, la marea sărbătoare a fotbalului mondial, la Campionatul Mondial din anul 2002, care va avea loc în Japonia şi în Coreea de Sud.

De aseară, 26 noiembrie, avem o perspectivă şi mai sumbră. Marele şi adulatul Gică Hagi, tânărul antrenor al naţionalei de fotbal, cel care "n-a dansat decât o toamnă", s-a declarat "prea mic pentru un război atât de mare" şi şi-a dat demisia din funcţia pe care o ocupa.

Dacă la aceasta vom mai adăuga cele 2 milioane de dolari pe care le-am pierdut ca urmare a necalificării, criza arbitrajului românesc, marcată cu părăsirea terenului de joc de către echipa Rapid, a meciurilor "aranjate", aşa-zisele "blaturi", a vinderii, mai mult sau mai puţin frauduloase, a unor jucători în străinătate, eliminarea prematură a echipelor româneşti din toate competiţiile europene, avem o imagine clară a teribilei crize în care se zbate fotbalul românesc.

Blat pe faţă, urmat de apărarea "blatului" pe canalele mass-media, iată ce ne-a adus pe sticla ecranelor de televizor, dezbaterile televizate ale etapei de ieri, 25 noiembrie, ale Sportului, despre care se ştie că rulează sute de milioane de dolari numai în România.

Şi dacă ar fi numai atât!

În urmă cu câteva zile am trăit poate cea mai ruşinoasă înfrângere pe care a cunoscut-o sportul românesc. Echipa naţională de rugby a României a fost învinsă de cea a Angliei cu inimaginabilul scor de 134 – 0. Ştiind că un meci de rugby durează 80 de minute, înseamnă că balonul oval a intrat între buturile noastre aproape de 1,7 ori pe minut!

La Federaţia Română de Box, scandalurile se ţin lanţ, alegerile fiind fraudate în prezenţa domnului ministru al tineretului şi sportului, care nu cunoaşte nici măcar regulamentul de desfăşurare al acestora.

La gimnastică, ramura sportivă care ne-a adus cele mai mari satisfacţii, antrenorii echipei naţionale, Octavian Belu şi Mariana Bitang, vor să se retragă ca urmare a modului în care meritele lor nu sunt apreciate şi nu se creează acele condiţii pe care şcoala românească de gimnastică le merită.

La Federaţia Română de Şah, sport care în urmă cu câţiva ani aducea medalii de argint şi de bronz, la Campionatele mondiale şi europene pe echipe feminine, întreaga echipă de conducere a fost "exclusă din viaţa sportivă" şi se bate pasul pe loc.

Domnule ministru,

Nu ştiu şi nu mă interesează şi de fapt nici nu are importanţă ce sport aţi practicat înainte de a fi ceea ce sunteţi (după alură şi după unele zvonuri, se spune că aţi fi fost luptător), dar vă întreb ce experienţă de management aveţi, fiindcă există o răspundere ministerială, chiar şi dacă sunteţi ministru al tineretului şi sportului.

Domnule ministru, cred că ar fi cazul să daţi dovadă de fair-play şi împreună cu cei care au rămas "corigenţi" la îndeplinirea obiectivelor, prezentaţi-vă demisia, lăsând astfel pe alţii, mai competenţi, mai inspiraţi şi poate, de ce nu, mai norocoşi, să conducă destinele sportului românesc, să aducă în casele românilor o minimă bucurie, măcar la care aceştia să aibă dreptul!

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Apele tulburi ale vieţii politice din România, în ultimele săptămâni, respectiv zile, s-au agitat şi mai mult prin repetate declaraţii iresponsabile ale unor persoane cu responsabilităţi majore din Guvern, din SRI, din Comisia parlamentară de supraveghere a serviciilor secrete şi, în mod surprinzător, sau deloc, prin susţinerea acestora de către Preşedintele ţării.

Stimaţi domni,

Vă adresez dumneavoastră şi resping cu fermitate atacul dur, afirmaţiile grave despre aşa-zise fenomene pe care le menţionaţi că se întâmplă în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu alte cuvinte în secuime.

Chiar după un deceniu de tranziţie, inventarul invenţiilor prezentate ca fapte, a minciunilor prezentate ca adevăruri, a jumătăţilor de adevăruri prezentate ca evenimente certe ne amintesc de un regim trist din România, de mijloacele şi metodele folosite de securitatea comunistă care vedea în membrii şi comunitatea maghiară din România inamicul public nr. 1 şi, vezi Doamne, nu este nimic nou sub cerul Tău, istoria comunistă este prezentă, iar securitatea cu faţă umană ne spune, ne avertizează că maghiarii din secuime, prin tot ce întreprind, doresc un singur lucru, şi anume destrămarea statului român.

Domnilor îngrijoraţi,

Vă deranjează faptul că mai existăm, că nu am dispărut în valurile istoriei? Am rezistat, v-am şi ne-am apărat de tătari şi turci, am apărat pământul nostru natal, inclusiv pământul secuiesc. V-a surprins că ne-am ridicat şi după 1848 – 1849, când am luptat pentru libertate împotriva a două imperii, că nici după două războaie mondiale nu ne-am anihiliat şi nu ne-au anihiliat, numai graniţele s-au deplasat deasupra plaiurilor locuite de bunicii şi taţii noştri, fără voia şi vina lor.

Suntem şi vrem să fim, chiar dacă ne loviţi şi ne-aţi lovit din nou, din toate părţile, contestând dreptul nostru la administraţie proprie, la şcoli şi universităţi proprii, la asociaţii şi fundaţii proprii, la proprietăţi individuale, bisericeşti şi comunitare, la bază materială proprie şi altele, toate ce ni le-aţi promis solemn la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia le-aţi uitat?

Poate vreţi să mai existăm, dar să nu avem nimic! Nu se poate aşa! Nu se poate să duceţi la nesfârşit şi neobservat politica duplicitară practicată de 8 decenii, jucând o carte cvasidemocratică spre exterior şi alta către şi cu cetăţenii României. Pe noi nu ne păcăliţi sau sper că nu ne mai păcăliţi cu lozinci democratice şi cu fapte antimaghiare. Nu se poate!

Sau vă întreb: cum puteţi convieţui cu nişte dezintegratori despre care la porţile vestului democratic afirmaţi că nu aveţi nimic de împărţit, că modelul românesc a rezolvat problemele minorităţilor? Nu suntem minoritari, suntem mai puţini din punct de vedere numeric, dar vrem să avem şanse egale cu dumneavoastră, cu românii din România.

Resping în mod categoric afirmaţiile din care rezultă că dacă diferite fenomene, procese sau fapte care se întâmplă în anumite zone ale ţării, în cazul de faţă în secuime, cu toate că se bazează şi sunt conforme legilor României, acest fapt pentru dumneavoastră nu contează, le catalogaţi pur şi simplu periculoase şi cu risc ridicat, iar pentru contracararea pretinselor fenomene propuneţi o reacţie adecvată. Ce? Legi, instituţii, măsuri economice, sociale, culturale şi cine ştie ce? Vreţi măsuri administrative ferme? Cu alte cuvinte ne ameninţaţi? Vreţi să ne testaţi răbdarea sau vreţi să ne speriaţi? Dar mai mult ne ambiţionaţi să vă propunem, şi mai convingător, în loc de asimilare, o cale democratică, atât pentru realizarea scopului dumneavoastră, privind integritatea ţării, cât şi a noastră, privind menţinerea şi dezvoltarea identităţii noastre maghiare.

Vă rog să citiţi programul UDMR-ului. Este public şi tradus în limba română, prin care în mod deschis cerem descentralizarea administraţiei publice de stat către autorităţile administraţiei publice locale alese, către comunităţile locale. Cerem retrocedarea bunurilor bisericeşti şi a celor comunitare. Cerem învăţământ de toate gradele în limba maternă, viaţă economică, socială şi culturală proprie.

Fiţi buni şi înţelegători, aşa cum vreţi să fim şi noi!

Lăsaţi-ne să trăim liberi şi să ne simţim bine în România!

Astfel, câştigul poate fi unul comun şi stabil, un parteneriat pentru o României democratică! Lăsaţi-ne să sperăm că pământul secuiesc va aparţine unei astfel de Românii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul Cherescu Pavel, se pregăteşte domnul Antal Istvan.

Domnul Pavel Cherescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Biserica Ortodoxă Română a fost, de curând, ţinta unui atac pus la cale de postul maghiar de televiziune Duna TV. Mijloacele mass-media au informat cetăţenii României că reporterii Csaky Zoltan şi Marássy Geza au realizat filmul documentar, intitulat, în traducere liberă, "Ocuparea de patrie prin intermediul religiei". În film, numeroase personalităţi politice de etnie maghiară, între care episcopul Laszlo Tokes, Kolomban Gabor, Popp Elod, au afirmat că "ungurii din Transilvania se simt opresaţi de expansiunea Bisericii Ortodoxe pe Pământul Secuiesc".

Filmul a fost prezentat la Universitatea maghiară "Sapienţia" din Miercurea Ciuc. Cu acest prilej, decanul universităţii, Lanyi Szabolcs a ajuns să sublineze că "educând atâţia tineri maghiari, viitorul va fi al nostru".

Cei prezenţi au propus ca preoţii reformaţi maghiari să organizeze ample mişcări de protest împotriva "procesului de românizare a Ardealului, prin intermediul Bisericii Ortodoxe". Acest nou atac este expresia făţişă de intoleranţă religioasă pe care au adoptat-o din nou după 1990 etnicii maghiari, faţă de românii ortodocşi transilvăneni.

Nu vreau să acuz şi nici să scuz pe cineva pentru tot ceea ce se petrece astăzi în judeţele ce fac parte din ţinutul secuiesc, dar, cu faţa spre viitor, vreau să vă reamintesc învăţămintele extrase dintr-un trecut nu prea îndepărtat. Vreau doar să readuc în memoria contemporanilor efectele pustiitoare generate de intoleranţa religioasă manifestată faţă de clerul şi credincioşii români din secuime, în timpul ocupaţiei horthyse, între anii 1940 – 1945.

Dintr-un raport întocmit de mitropolitul Nicolae Bălan în 1946 aflăm că… "după cedarea Ardealului de Nord, nici un singur preot ortodox român nu a fost tolerat în parohiile aparţinătoare Arhiepiscopiei Sibiului din regiunea secuiască". Tot el completează acest sumbru tablou, scriind: "Nici un singur preot ortodox nu a putut rămâne la post, sub ocupaţia maghiară, în cele 55 de parohii şi 210 filiale aparţinătoare Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia şi Sibiu".

Într-adevăr, între 1 septembrie şi 1 decembrie 1940 au fost izgoniţi peste graniţa impusă în urma Dictatului de la Viena preoţii ortodocşi din parohiile Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Racoşu de Sus, Zagon Micfalău, Cernatu de Jos, Ozun, Băţanii Mari, Breţcu, Lisnău, Comolău, Ojdula, Vârghiş, Aita Mare, Belin, Tuşnad Băi, Zăbala, Baraolt, Bicsad, Biborţeni, Odorhei, Ditrău, Vidacut, Boroşneu Mare şi Porumbenii Mari.

Au fost distruse până la temelii bisercile ortodoxe din Biborţeni, Herculian, Doboşeni, Vârghiş, Racoşu de Sus, Căpeni şi Comolău. Au fost profanate şi jefuite bisericile din Odorhei şi Miercurea Ciuc. Au fost avariate şi jefuite bisericile din Bicsad, Breţcu, Chichiş, Ozun, Zăbala, Pava, Mărştineni, Zagon, Popăuţi, Boroşneu Mare, Bicfalău, Târgu Secuiesc, Poiana Sărată, Cernatu de Jos, Gheorghieni, Valea Mare, Sita Buzăului, Odorhei, Cristur şi Miercurea Ciuc.

Sediile parohiale, bisericeşti şi cantorale, atribuite în urma reformei agrare înfăptuite după unirea Transilvaniei cu patria mamă au fost confiscate sau arendate în beneficiul cultelor maghiare şi ale instituţiilor lor.

După alungarea preoţilor, dărâmarea şi devastarea bisericilor, deposedarea parohiilor de case şi alte bunuri materiale, autorităţile horthyste au luat măsuri pentru deznaţionalizarea şi maghiarizarea forţată a credincioşilor ortodocşi români, obligându-i să treacă la confesiunile romano-catolică, reformată şi unitariană.

Tot din raportul amintit aflăm că au fost obligaţi să treacă la alte confesiuni câteva mii de credincioşi ortodocşi din parohiile Aita Medie, Baraolt, Băţanii Mari, Bodoş, Bicfalău, Bicsad, Căpeni, Chichiş, Comolău, Lisnău, Micfalău, Ozun, Breţcu, Cernatu de Jos, Mărtăniş, Ojdula, Târgu Secuiesc, Vârghiş, Porumbenii Mari, Vlahiţa, Racoşu de Sus, Ghimeş-Făget, Tuşnad Băi, Biborţeni, Herculian şi Ditrău.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reamintindu-vă aceste momente dramatice din trecutul bisericii strămoşeşti şi a neamului românesc, îmi pun, şi vă adresez şi dumneavoastră, cu profundă îngrijorare, întrebarea: Ce viitor ne pregătesc cei care-i educă pe tinerii maghiari, instigându-i la ură şi intoleranţă religioasă?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Antal István; se pregăteşte domnul Simedru Dan Coriolan.

Domnul Antal István:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Onorat auditoriu,

Am venit la tribuna Parlamentului la fel ca şi colegii mei, reprezentanţi ai judeţelor incriminate în raportul SRI, dezbătut în ultimele zile în mass-media scrisă şi electronică cu mult aplomb, să vă prezint un punct de vedere personal vizavi de pericolul maghiar stipulat în raport.

Şi mă întreb ce au dorit, de fapt, cei care au întocmit raportul?

Au dorit să demonstreze, oare, că nu cunosc programul uniunii noastre sau că nu recunosc ideile stipulate în programul nostru? Pentru că aceste idei prezentate drept periculoase pentru societatea românească se regăsesc în programul nostru coerent, de peste 10 ani de existenţă a UDMR, şi ţin în mână acest document care se pare că nu este cunoscut de raportorii SRI-ului şi este redactat în limba română şi îmi permit să vă citesc un pasaj: "La începutul noului mileniu trebuie să facem totul pentru a accelera procesul de integrare europeană a României.

Trebuie să ajungem în Europa unită, unde nu există discriminări între majoritate şi minoritate, unde nu există o naţiune dominantă, ci doar popoare reciproc răspunzătoare unele de celelalte, unde existenţa minoritară nu este o problemă, ci o şansă, unde egalitatea de şansă este reală, unde asigurarea şi dezvoltarea autoidentităţii naţionale este datoria fiecărei naţiuni, unde subsidiaritatea, diferitele forme de autonomie îşi găsesc locul natural şi întăresc democraţia".

Noi am spus un "nu" hotărât trecutului şi dorim un dialog sincer şi creativ cu populaţia majoritară. Nu acceptăm poziţia de asuprit şi nici degradarea unei comunităţi de sute de mii de oameni într-un grup de cetăţeni de rangul doi.

Ne surprinde limbajul utilizat de autorii raportului, pentru că am crezut că din structurile SRI au dispărut deja informatorii şcoliţi de ideologia ceuşisto-comunistă.

Confundarea separării puterilor în stat cu separatismul pe anumite criterii sau contestarea dreptului la autonomia locală, prevăzute în legile adoptate de Parlamentul României, sunt teze foarte periculoase care, cu puţină rea-voinţă, pot fi considerate drept un atentat la instituţiile statului de drept, iar contestarea dreptului la asociere a proprietarilor de terenuri agricole şi forestiere constituie o jignire la adresa celor stipulate în Constituţia ţării.

Suntem plătitori de impozite, contribuabili la susţinerea instituţiilor democratice şi dorim ca toţi funcţionarii, indiferent din ce fel de structuri fac parte, să fie corecţi şi responsabili când informează opinia publică.

Dacă istoria a decis să trăim într-o patrie comună şi dorim ca avuţiile strămoşilor noştri să fie retrocedate şi valorificate de fiecare cetăţean şi comunitate locală, cum crede că este mai bine pentru a realiza bunăstarea atât de mult dorită de toţi, atunci să nu încerce nimeni să folosească instituţiile create în cei 10 ani de democraţie, pentru reprimarea libertăţii de acţiune a unei comunităţi.

Şi-mi permit din nou să citesc din Programul UDMR pentru edificarea celor care în raportul amintit doresc să deformeze realitatea: "Trebuie să punem capăt situaţia dezavantajoase în care se află de mai multe decenii regiunile locuite şi de maghiari, trebuie să creăm egalitatea de şansă şi în domeniul economic, trebuie să ajungem la o situaţie în care banii noştri, nu la îmbogăţirea altora să contribuie, ci la bunăstarea propriei comunităţi".

Realitatea există, domnilor şi doamnelor, şi fără voinţa unora care vor să o denatureze.

Pentru noi, programele de aderare la structurile Uniunii Europene nu reprezintă slogane demagogice, ci vrem, în mod sincer, să le transpunem în realitate şi depunem eforturi susţinute, cu toţi factorii responsabili în judeţele unde reprezentăm majoritatea, ca să fie cât mai repede îndeplinite.

Programul nostru, cât şi eforturile comunităţii noastre, autorităţile locale, asociaţiile profesionale şi ale societăţii civile din secuime sunt apreciate de toţi cetăţenii României cu care avem contacte în viaţa de zi cu zi şi este cunoscută şi consecvenţa cu care ne susţinem punctul nostru de vedere, atât în viaţa publică, cât şi în Parlament.

Acum un an am consimţit, după dezbateri îndelungate şi uneori controversate în cadrul uniunii, să acordăm sprijin parlamentar puterii actuale, pentru definitivarea legislaţiei necesare finalizării reformelor începute acum 10 ani şi ne-am ţinut de cuvânt.

Din păcate, acest semnal negativ din raport, ca un atac la drepturile noastre legitime, lansat prima dată la Cluj de actualul ministru de interne, susţinut apoi şi de mai marele SRI-ului, ne-a convins că există grupuri puternice în sânul partidului de guvernământ care nu se pot debarasa de mentalitatea îndoctrinată de regimul dictatorial.

În ţinuturile noastre circulă o zicală care spune: "Promisiunea este un cuvânt frumos şi este bine dacă se respectă". Noi cunoaştem şi reversul acestei zicale care ţine de mentalitatea celor care tolerează întoxicarea opinie publice cu raporturi false şi care spune: "E deştept cine promite, e prost cine se ţine de promisiune!"

Aşteptăm un răspuns, doamnelor şi domnilor colegi, politicieni ai partidului de guvernare, un răspuns corect, răspicat, care să enunţe clar: "Dorim să facem pasul hotărât spre Europa şi respingem această diversiune periculoasă."

Dacă acest răspuns va întârzia prea mult şi nu va fi pe măsură să ne convingă de utilitatea relansării sprijinului nostru parlamentar, atunci rămânem cu convingerea că întocmitorii raportului SRI, cât şi acei politicieni care s-au grăbit să-i elogieze, au demonstrat din plin că inteligenţa umană, din păcate, este limitată, dar prostia, rea voinţa şi incoerenţa umană nu au limite.

În încheierea discursului meu nu-mi rămâne decât să întreb retoric: cui prodest, cui prieşte? Cu siguranţă, nici ţării, nici neamului românesc.

Ca atare, sunt de acord cu concluzia unui distins ziarist, publicat într-un cotidian de mare tiraj, din care citez: "Scandalul a fost declanşat din prostie politică sau din ticăloşie electorală?".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Simedru Dan Coriolan; se pregăteşte domnul Sali Negiat.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Zilele trecute, Preşedinţia României anunţa cu satisfacţie că în sfârşit s-a hotărât să prezinte strategia de securitate naţională a României, document politic fundamental care declanşează un întreg şir de acte normative în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.

Nu am înţeles de ce atâta satisfacţie, pentru că, acest document era aşteptat în Parlament încă din luna martie, când în conformitate cu Legea nr. 63 din 2000, respectiv Ordonanţa nr. 52/1998 ar fi trebuit prezentat Camerelor reunite pentru adoptare.

În acest sens, art. 4 din lege stabileşte explicit "strategia de securitate naţională a României este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional.

Preşedintele României, în termen de cel mult trei luni de la învestitură, prezintă Parlamentului strategia de securitate naţională a României".

Iată că, ignorând prevederile legale, cu aroganţă şi dispreţ în ton cu politica mediatică adoptată de primul-ministru, preşedintele Iliescu anunţă cu surle şi trâmbiţe finalizarea şi trimiterea spre Parlament a importantului document, în loc să adopte o atitudine rezervată, discretă şi să găsească o scuză cât de cât plauzibilă faţă de întârzierea nepermisă, măcar pentru a salva aparenţele de bun comportament şi competenţă în unul din cele mai importante domenii ale atribuţiilor prezidenţiale.

Bine că înţelepciunea populară găseşte compensări pentru astfel de situaţii şi acceptând zicala "Mai bine mai târziu decât niciodată", trecem mai departe, nu fără a preciza că, totuşi, într-o ţară cu democraţie consolidată, această ignoranţă ar fi fost un motiv de demisie sau, în cel mai modest caz, un scandal politic.

În aceeaşi situaţie de elev prins cu lecţiile nefăcute la o materie de bază se află şi Guvernul Năstase, care în conformitate cu prevederile art. 6 din aceeaşi lege trebuie "ca în vederea realizării prevederilor strategiei de securitate naţională a României, Guvernul, pe baza programului de guvernare, elaborează carta albă a securităţii şi apărării naţionale care vizează aceeaşi perioadă de valabilitate ca şi strategia de securitate naţională a României şi se supune spre aprobare Parlamentului, în termen de cel mult trei luni de la acordarea votului de încredere".

Neadoptarea acestor documente a pus în imposibilitate celelalte structuri cu atribuţii în acest domeniu să-şi elaboreze propriile strategii, directive, planuri şi programe departamentale. Din multitudinea documentelor elaborate de structurile cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării naţionale pe noi, parlamentarii, ne interesează în mod deosebit cele prevăzute la art. 13 din Legea nr. 63/2000 unde se specifică: "Programele de constituire, modernizare şi pregătire a forţelor ce cuprind măsurile şi acţiunile concrete ce se execută pentru constituirea, înzestrarea, încartiruirea unităţilor militare, asigurarea condiţiilor optime de viaţă pentru personal, pregătirea comandamentelor şi unităţilor, asigurarea sprijinului logistic şi a rezervelor pentru o mobilizare de război, crearea şi întreţinerea infrastructurii pentru acţiuni militare, participarea la acţiuni de cooperare internaţională cu statele partenere sau aliate precum şi resursele necesare anual pentru desfăşurarea acestora. Programele se elaborează pentru o perioadă de 4 ani şi cu o perspectivă pe termen lung şi se aprobă de Parlament, se completează şi se actualizează în raport cu stadiul de execuţie".

Adoptarea bugetului pentru 2002 fără a avea la bază programele de constituire, modernizare şi pregătire a forţelor pentru instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale au determinate să fie superficial întocmite, în baza unor obiective cu caracter de generalitate, fără concreteţea necesară. Fără existenţa acestor programe nu putem cunoaşte sursele de .înzestrare a acestor instituţii, mai ales sumele ce pot fi alocte industriei naţionale de apărare, care, dacă nu are nici o perspectivă, va sucomba, aspect grav din punct de vedere social, cât şi al siguranţei naţionale.

Actualele bugete ale instituţiilor care intră sub incidenţa Legii nr. 63/2000 reprezintă un simulacru de documente, care nu respectă un principiu corect de întocmire a bugetului. S-au alocat sumele şi apoi se întocmesc programele, adică, se pune căruţa înaintea cailor.

Iată, deci, domnilor de la putere, cum dovediţi încă o dată că pentru dumneavoastră legea nu este valabilă, faceţi ce doriţi şi când doriţi, nu aveţi nici un respect faţă de ţară, nici măcar într-un domeniu capital cum este siguranţa naţională. vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sali Negiat, se pregăteşte doamna Mihaela Ionescu.

Stimaţi colegi,

Constat, în dimineaţa aceasta, un adevărat record de înscrieri şi am rugămintea, la cei care urmează la microfon, să se concentreze puţin, ca să dăm posibilitatea să intervină toţi colegii noştri înscrişi pe listă. Sunt 16 înscrieri.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sali Negiat:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În intervenţia mea de astăzi vreau să mă refer la două probleme, şi anume: la necesitatea înfiinţării de noi cimitire musulmane în municipiile Constanţa şi Bucureşti şi la situaţia mormintelor soldaţilor români în Crimeea, Ucraina.

După revoluţie, în municipiul Bucureşti, numărul cetăţenilor aparţinând cultului musulman aproape s-a înzecit: de la 4-5 mii de musulmani existenţi în municipiul Bucureşti, actualmente, se estimează existenţa a 40-50 de mii de musulmani.

Cimitirul musulman din Bucureşti este proprietatea Republicii Turcia şi este, în acelaşi timp, şi cimitir musulman militar, iar în prezent este aproape plin. În ultimii ani, s-a pus problema obţinerii unui teren adecvat, pentru a se înfiinţa un nou cimitir musulman, pentru necesităţile actuale ale acestei comunităţi.

Din mai multe amplasamente, prin repartizarea de către Consiliul general al municipiului Bucureşti, a fost repartizat un amplasament în zona Prelungirea Ghencea, Artera de centur㠖 zona cimitir musulman, hotărârea consiliului general fiind validată şi de către Prefectura municipiului Bucureşti. Pe baza acestei repartiţii, Comunitatea musulman㠖 Parohia musulmană din Bucureşti a început obţinerea de avize, avize care sunt în număr de aproape 20: aviz de mediu, aviz de la gaze, de la curent electric ş.a.m.d., cine cunoaşte această problemă, ştie cum se obţin. Nu mai vorbesc de cheltuielile aferente pentru proiect şi, chiar pot să spun, necesitatea unor "şpăgi" pentru obţinerea acestor avize.

După obţinerea avizelor, se ajunge la situaţia că, între timp, Prefectura municipiului Bucureşti a repartizat acest teren şi a împroprietărit nişte persoane particulare. Deci, vă daţi seama, este o situaţie de neconceput, când, după ce a fost repartizat acest teren, s-au obţinut toate avizele, cheltuindu-se timp şi bani, comunitatea musulmană revenind la situaţia disperată dinainte. Pe baza acestei iniţiative a Parohiei musulmane, chiar Cimitirul creştin Ghencea II, care nu avea nici un fel de aviz, cu ajutorul Parohiei musulmane, a obţinut avizele necesare pentru acel cimitir deja existent.

În aceste condiţii, apelul nostru este ca Prefectura municipiului Bucureşti să emită de urgenţă o expropriere sau o anulare a acelor împroprietăriri şi ca terenul, care a fost validat chiar de prefectură pentru amplasamentul unui cimitir musulman, să-şi reia scopul pentru care a fost propus, iar reîmproprietărirea acelor persoane să se facă în altă parte.

O altă situaţie, similară, putem spune, se referă la municipiul Constanţa. De ani de zile, Consiliul local al municipiului Constanţa a repartizat, la fel, un teren de 3-4 ha, lângă un alt cimitir, creştin, la marginea oraşului Constanţa. Ca, între timp, să ne lovim de toate piedicile, posibile şi imposibile, care se pot face ca acest cimitir musulman să nu poată să intre în funcţiune, iar cimitirul creştin repartizat lângă acest teren funcţionând deja de câţiva ani.

Facem apel către Prefectura municipiului Constanţa şi către Consiliul municipal Constanţa pentru ca această problemă să fie rezolvată de urgenţă.

Altfel, în aceste condiţii, morţii comunităţii musulmane din Bucureşti şi ai celei din Constanţa vor fi, probabil, expuşi la loc deschis, în vreo piaţă publică!

O altă problemă la care vreau să mă refer şi pe care am amintit-o este aceea că, la o recentă vizită făcută în Crimeea, în Ucraina, am aflat că într-o localitate numită Silomarina, în raionul Geankioi, se află un cimitir al soldaţilor căzuţi în cel de al doilea război mondial şi că în acel cimitir există şi 33 de morminte ale soldaţilor români care au participat la acest război. Un locuitor al acelei localităţi, care făcea parte şi din Asociaţia cultului eroilor căzuţi în timpul celui de al doilea război mondial (care am aflat că este de origine tătară: Murat Eskender), aflând că eu sunt venit din România, a luat legătura cu mine şi a propus ca România să ceară acestui comitet ca şi soldaţii români căzuţi la datorie în Peninsula Crimeea să fie adunaţi şi concentraţi în acel cimitir, care este foarte mare, în jur de 10 ha, aşa cum şi alte ţări fac, îşi adună rămăşiţele soldaţilor morţi în cel de al doilea război mondial şi le concentrează în cimitire bine stabilite.

Administraţia acelui cimitir, din acea localitate, este de acord ca mormintele soldaţilor români căzuţi în cel de al doilea război mondial să-şi aibă locul de veci în acel cimitir şi, în acelaşi timp, comitetul respectiv, de cult al eroilor căzuţi în al doilea război mondial, se oferă ca, în mod gratuit (că ei obţin nişte fonduri internaţionale), să se ocupe ca şi soldaţii români căzuţi, aflaţi pe tot cuprinsul Peninsulei Crimeea, să fie adunaţi într-un singur cimitir, aşa cum fac şi alte ţări. De exemplu, la ora actuală, Germania îşi adună soldaţii căzuţi în acel teritoriu şi le concetrează mormintele într-un singur cimitir. Anul viitor, am înţeles că va face acelaşi lucru în Rusia.

Deci, aşteptăm din partea României o cerere în acest sens. Vă mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Revin asupra rugăminţii mele, îmi este foarte neplăcut să întrerup pe cineva, dar vreau să înţelegeţi că avem un timp limitat pentru aceste declaraţii politice.

Doamna Ionescu Mihaela, se pregăteşte domnul Marton Arpad.

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă aduc la cunoştinţă că, întotdeauna, iarna este ca iarna. În timp ce vara e cald, iarna e frig. Vara e soare, iarna e zăpadă. Aceste truisme elementare, cunoscute încă dinaintea desluşirii paginilor abecedarului, par a fi an de an o noutate cu caracter ştiinţific, eveniment cu totul imprevizibil, până în momentul impactului.

Iarna e frig, ninge, e polei, vântul viscoleşte zăpada, omul are nevoie de căldură în casă, la locul de muncă, în şcoli, în universităţi, în spitale şi orfelinate, în magazine şi în mijloacele de transport urban şi interurban. Gripa e inevitabilă, organismul are nevoie de o hrană mai consistentă decât cartofii şi varza, de un aport suplimentar de vitamine şi grăsimi.

În plus, copiii au nevoie de haine groase, reînnoite în fiecare iarnă, deoarece ei cresc, de încălţăminte de piele, rezistentă la umezeală şi frig. Încălţămintea trebuie, şi ea, reînnoită anual.

Mijloacele de transport au nevoie de lanţuri, lopeţi, antigel, baterii bune şi mai ales de combustibil.

Lista e lungă, dar rămâne un adevăr de bun simţ doar pentru omul de rând, locuitor obişnuit al oraşelor şi satelor. Pentru guvernanţi, pentru administraţie, totul nu este decât ceva atât de nou, atât de neaşteptat, încât singura soluţie pare a fi apariţia pe ecranele televizoarelor, pentru a ne asigura, "urbi et orbi", că totul va fi bine, nu ni se spune când şi nu ni se spune unde.

Studenţii din Ploieşti au aflat demult că a venit frigul, pentru că au făcut grevă din cauza temperaturii din sălile de curs. De asemenea, elevii din multe localităţi din Moldova au fost trimişi acasă din cauza frigului, pentru a recupera probabil cursurile în timpul vacanţei de Crăciun.

Miniştrii, care, în marea lor majoritate, sunt şi parlamentari se preocupă de starea vremii numai când pleacă în delegaţii, pentru a afla, de pe Internet, temperatura aeroportului de destinaţie.

Primarii din oraşe şi sate, ca şi cei din sectoarele Bucureştiului, au fost în schimburi de experienţă la primăriile din marile capitale ale Europei, chiar şi în ţările nordice, unde iarna e lungă.

Toţi cei care sunt obligaţi să vegheze la buna desfăşurare a activităţilor economico-sociale se miră că iarna e ca iarna, adică ninge, e frig, viscoleşte, ziua e scurtă şi, deci, creşte consumul de energie electrică, pavajul îngheaţă, crapă, carosabilul devine impracticabil. Iarna e ca iarna, dar numai la noi îşi poate permite o înaltă oficialitate guvernamentală să anunţe la televizor că dezăpezirea va începe după ce se va opri viscolul. Şi dacă el ţine, precum în ţările nordice, până la primăvară?

Degeaba au străbătut lumea în lung şi în lat, dacă nu au observat, pe unde au colindat, că utilajele de dezăpezire, din cele mai diverse, pornesc în număr mare pe şosele, de îndată ce începe să cadă primul fulg, pentru a-l culege, pentru a spulbera zăpada, pentru a fluidiza traficul. Drumuri întrerupte, localităţi izolate, fără curent electric ori legături telefonice, creează o realitate ce ţine de romanul apocaliptic.

Ni se spune cu cinism că oamenii sunt de vină, pentru că au pornit la drum, aşa, pe ninsoare, ca şi cum ei nu s-ar fi dus cu treburi: s-au dus pentru a-şi cumpăra alimente, pentru a le transporta, s-au dus spre spitale, spre a-şi vizita părinţii, la înmormântări, spre a-şi rezolva problemele de viaţă. Au plecat, dar li se spune că ei au plecat aşa, pur şi simplu, pentru a bloca drumurile, pe care, oricum, nu se înghesuiau utilajele de dezăpezire.

În plus, ni se spune că se vor dezăpezi numai drumurile unde sunt urgenţe medicale, ca şi cum ar exista localităţi unde nu pot suverni în orice clipă urgenţe.

Iarna e frig şi ninge. Iarna e ca iarna, dar guvernanţii nu sunt buni gospodari şi nici nu utilizează mijloacele moderne de informare. Dacă, totuşi, cumva, date referitoare la înrăutăţirea vremii le parvin, ei rămân într-o expectativă criminală, deoarece nu ştiu cum aş putea numi altfel situaţia autobuzului cu copii care a rămas blocat între nămeţi, copiii fiind duşi la adăpost abia după o sperietură soră cu martea. Nici situaţia pacienţilor în stare critică, ce au pornit cu salvări spre spital şi abia, abia au putut să-şi continue drumul cu trenul, în care e frig ca afară şi care în mod sigur nu-i transportă cu targa până la uşa spitalului.

Toate acestea sunt scene de neconceput într-o ţară civilizată, europeană, dar nimeni nu e sancţionat, nimeni nu e răspunzător, nimănui nu-i e ruşine, nimănui nu-i pasă, nimeni nu demisionează! Pentru că nu a aflat încă faptul că, iarna, întotdeauna, e ca iarna. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Arpád este invitat, urmează domnul deputat Haşotti Puiu.

Domnul Francisc Márton Arpád:

Doamnelor şi domnilor,

Săptămâna trecută, câţiva parlamentari au ţinut o conferinţă de presă. Dreptul lor! Numai că unul dintre ei a vorbit în calitatea sa de preşedinte al Comisiei speciale prin intermediul căreia Parlamentul ar trebui să-şi exercite controlul asupra SRI.

Am ascultat şocat toate emisiunile de ştiri ale posturilor publice şi private de televiziune din seara respectivă, care au redat texte lungi din spusele preşedintelui. Noutatea discursului nu a constat în antimaghiarismul deşănţat, pentru că aşa ceva am mai auzit, nici în non-adevărurile bătătoare la ochi, pentru că ele sunt repetate la nesfârşit de către cei care, periodic, vântură ideea pericolului maghiar.

M-a şocat cu totul altceva. Parlamentarul era nemulţumit pentru că se încearcă să se aplice legile ţării şi în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş! Şi, nediscriminatoriu, şi pentru maghiari!

Astfel, consiliile locale "şi-au permis" să se asocieze, pentru a putea realiza împreună anumite obiective, aşa cum prevede şi a prevăzut-o Legea administraţiei publice locale. Au înlesnit infuzia de capital străin, au insistat pentru retrocedarea proprietăţii, aşa cum prevăd legile votate chiar de către partidul care l-a adus în Parlament.

Am aflat cu stupoare că, indirect, prin legile pe care le votează, Parlamentul pune în pericol integritatea ţării. Să nici nu vorbim de cei care îşi permit să ia în serios aceste legi şi încep să le aplice, în chiar toată ţara!

Şi asta nu este părerea unui simplu deputat sau senator, ci a preşedintelui Comisiei de speciale – şi spus în numele acestei comisii- prin care Parlamentul ar trebui să controleze activitatea SRI! De parcă această comisie ar avea menirea, însărcinarea primită de la SRI, de a controla activitatea Legislativului şi Executivului! Or, aceasta, deja, este o problemă constituţională!

Dincolo de încălcarea prevederilor art. 30 şi 31 din legea de bază, de instigare la ură naţională, de crearea a unei imagini deformate a ţării, ca o zonă de insecuritate majoră, de nesocotirea intereselor de integrare, comparabilă doar cu ultimele intervenţii ale lui Corneliu Vadim Tudor, pentru care tocmai acum se discută să i se ridice imunitatea parlamentară, aceste declaraţii atacă principiile statului de drept. Fapta este deosebit de gravă şi dacă trebuie să fie anchetat ceva, aceasta este prestaţia preşedintelui şi a acelor membri ai comisiei care i-au ţinut tovărăşie. Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Hai să-i împuşcăm, că v-au contrazis!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Haşotti Puiu, se pregăteşte doamna deputat Manolescu Oana.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Timp de un an, am tot încercat să arătăm actualei puteri care este realitatea românească, faptul că lucrurile nu stau aşa cum cred sau cum spun dânşii. Toată acţiunea politică şi guvernamentală este învăluită într-un nor de propagandă mincinoasă, care, sigur, se va risipi. Dar cu ce costuri pentru ţară şi cetăţeni?

Ajuns la sfârşitul şi, poate, la apogeul carierei politice, domnul preşedinte Ion Iliescu, pe jumătate s-a autoizolat, pe jumătate a fost izolat. Se tot gândeşte nostalgic la revoluţii şi false revoluţii. S-o facă în continuare, dar i-aş aminti că: "Revoluţia este prin natura ei un patricid, prin funcţia ei un fratricid şi prin urmările sale un infanticid" (Dobriţa Ciosici).

Dacă aş crede că guvernanţii n-ar şti că vând iluzii, le-aş spune că, "Este mai bine ca întemeiat pe adevăr să-ţi învingi iluziile, decât întemeiat pe iluzii să te învingă adevărul" (Epictet).

În fruntea corului celor ce oferă iluzii se află domnul prim-ministru, care nu scapă nici un prilej. I-aş arăta însă că: "Eşti dator să spui adevărul, nu să vorbeşti mult", spunea Democrit, şi că: "Bună parte din vorbirea meşteşugită constă în a şti cum să minţi", spunea Erasmus. Şi pentru că, prea adesea, este iritat i-aş aminti ce spunea Ion Luca Caragiale: "Toţi suntem iritabili, expresivi suntem numai unii".

Ţara este fericită, avem bugetul înainte de anul nou. Când domnul prim-ministru a prezentat bugetul, am avut pentru o clipă impresia că, din greşeală, prezintă bugetul Statelor Unite, pe care şi l-a strecurat într-un buzunar, culmea, gol, la acel moment, când a fost în vizită peste ocean!

Se creează impresia că aveţi doar cetitudini şi că, pe baza lor, faceţi promisiuni. Ţineţi minte însă că: "Dacă omul va începe cu certitudinile, va sfârşi prin a se îndoi; dar dacă se va mulţumi a începe cu îndoielile, va sfârşi prin a avea certitudini" (Francis Bacon), şi că, "Trebuie să făgăduim după speranţele noastre, dar trebuie să ne ţinem făgăduiala după temeri" (La Rochefoucauld). Niciodată nu aveţi temeri!

Aţi creat un adevărat aparat de represiune politică, de pedeserizare, de şantaj, în fruntea căruia l-aţi aşezat pe domnul Octav Cozmâncă, care este un fel de "primar general al României". Toţi ştim vorbele lui Eschil: "Tiranul proaspăt apasă greu", dar acele vremuri ale tiranilor au trecut, domnilor!

Chiar credeţi că faceţi istorie? În fond, faceţi, şi Attila a făcut, aveţi însă în vedere următoarele: "A face istorie înseamnă a te elibera de trecut", spunea Goethe, şi nu toţi dintre dumneavoastră aţi făcut-o. Şi că: "Întreaga istorie este lupta dintre putere şi libertate", arăta Schiller.

Scopul prioritar al guvernării este de a vinde speranţe şi optimism. Atenţie, însă, că: "Speranţa este al doilea suflet al nenorociţilor", arăta Goethe şi că: "Spunând că totul este bine, oferiţi cetăţenilor iluzia care îi înşeală", spunea Voltaire.

Nu mai perseveraţi în pornirea furioasă de a susţine că este bine când totul merge rău, pentru că acest demers este mai mult decât o ipocrizie, iar: "Ipocrizia – spunea La Rochefoucould – este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii".

În concluzie, actul de guvernare se poate caracteriza şi astfel: "De departe, pare ceva; de aproape, nimic!" (La Fontaine).

La vorbele noastre, rămâneţi surzi, nu-mi fac iluzii că veţi fi altfel la vorbele înţelepţilor de mai sus. Dar, vorba aceea: "Nu vă gândiţi la viitor, va veni destul de curând!" (Einstein).

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Manolescu Oana, se pregăteşte domnul deputat Brudaşca Damian.

Doamna Oana Manolescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Mâine este cea mai importantă sărbătoare a albanezilor din toată lumea şi, deci, şi a cetăţenilor români de etnie albaneză. Dacă există atestare documentară pentru anul 1595, când Mihai Viteazul aducea în Ţara Românească 15 mii de albanezi, iar dintre aceste familii va fi recrutat 1.500 de bărbaţi pentru oastea sa, vreme după vreme, şi înainte şi după acest an, pământul actualei Românii a primit pe albanezi, care soseau aici singuri sau familii întregi. Aşa s-a cristalizat o comunitate puternică albaneză, iar urmaşii acestora trăiesc şi azi pe pământ românesc, bine integraţi în viaţa socială, economică şi culturală a acestei ţări, care i-a primit din totdeauna ca pe fraţi.

Istoricii români sunt în deplin acord când vorbesc despre această rudenie, devenită spirituală, după ce trunchiurile îngemănate ale vechilor traci şi vechilor iliri s-au despărţit în ramuri tari şi puternice: românii de la nordul şi sudul Dunării şi albanezii. Însă Albania a devenit stat pe harta lumii abia în anul 1912 şi recunoscută în 1913, după lupte care au durat un număr nedefinit, prea mare, de ani.

Poporul ilirilor şi, apoi, al albanezilor a trecut prin stăpânirile greacă, romană, bizantină şi, cea mai dureroasă, otomană. Răscoalele populaţiei au zguduit pământul Albaniei şi pe asupritori, ducând în cele din urmă la câştigarea independenţei, la care şi-au adus din plin aportul şi albanezii din diaspora, în special cei din România.

Pe graniţa dintre secolele 19 şi 20, mari scriitori albanezi, ca: ..., îşi tipăresc în Bucureşti cărţile; Congresul pan-albanez are loc tot la Bucureşti, în 1905; societăţile albaneze se reunesc într-una singură; oamenii politici, oamenii de ştiinţă, istoricii, scriitorii români susţin mişcarea de eliberare a ţării, considerată mereu "sora mai mică a României".

În noiembrie 1912, marele patriot albanez Ismail Kemali soseşte în România, iar în Bucureşti el participă la Adunarea albanezilor, în care s-a dezbătut problema independenţei; apoi, pleacă la Viena, pentru a pleda în faţa marilor puteri această cauză. Ismail Kemali vine la Valona (astăzi Glora), oraşul natal, şi proclamă independenţa de stat a Albaniei, la Adunarea naţională a reprezentanţilor din toată ţara, ca şi a reprezentanţilor Coloniei albaneze din România, al cărei ajutor moral şi material a fost unul din factorii hotărâtori ai acestui act de însemnătate istorică, la fel de mare ca şi unificarea ţării, făurită de Gherghi Castrioti Scanderbeu în secolul al XV-lea.

Proclamarea independenţei de la Vlora şi crearea primului guvern al ţării au loc la 28 noiembrie 1912, dar ca stat suveran Albania va fi recunoscută abia la 29 iulie 1913.

În acest an, la 28 noiembrie, aniversăm 89 de ani de la înălţarea steagului independenţei la Vlora. 32 de ani şi o zi după aceea, la 29 noiembrie, albanezii înfrâng jugul fascist al Italiei şi pe cel hitlerist al Germaniei, eliberându-şi ţara.

Greu încercatului şi viteazului nostru popor albanez îi urăm la aniversare să aibă mereu lumina şi pacea, dragostea şi libertatea, pentru care a luptat mai mult de două mii de ani şi a învins prin el însuşi! Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Brudaşca Damian, se pregăteşte domnul deputat Kerekes Karoly.

Domnul Damian Brudaşca:

Doamnelor şi domnilor.

În absenţa absolut oricărei atitudini ferme, intransigente din partea autorităţilor române, continuă acţiunile ostile, antiromâneşti, şovine şi iredentist revanşarde ale UDMR. Reprezentanţi ai Guvernului, oficiali ai PSD şi şefi ai serviciilor secrete române au atras atenţia asupra scăpării totale de sub control a zonei Harghita, Covasna şi Mureş, ca urmare a acţiunilor autonomist-secesioniste întreprinse la cererea şi sub presiunea guvernanţilor de la Budapesta.

Ce au făcut autorităţile române în faţa acestui atentat la adresa integrităţii noastre naţional-statale? Banale declaraţii, fără măsurile urgente şi responsabile pe care gravitatea situaţiei le impunea.

După cum se ştie, Parlamentul de la Budapesta a adoptat în data de 19 iunie a.c. Legea privind statutul unor etnici maghiari din afara graniţelor Ungariei, respectiv pentru cei din România, Slovacia şi Iugoslavia, uitându-i, cameleonic, pe ceilalţi etnici maghiari, care sunt cetăţeni ai Australiei, Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Franţei, Olandei, Belgiei, Italiei, Austriei, Rusiei, Ucrainei, Canadei şi ai altor state.

În aceeaşi zi de 19 iunie a.c., primul-ministru al Guvernului României, domnul Adrian Năstase, a declarat la Cluj Napoca, clar şi cu fermitate, că legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta nu va fi aplicată pe teritoriul României şi, ca urmare, vor fi interzise legitimaţiile de ungur.

Mai multe organisme europene s-au pronunţat pentru interzicerea extrateritorialităţii legii maghiare în cele trei ţări vecine Ungariei. Cu toate acestea, conducerea UDMR, sfidând Constituţia României, Legea siguranţei naţionale şi ignorând poziţiile exprimate de către şeful Guvernului României şi diversele organisme ale Consiliului Europei, se pregăteşte şi acţionează pentru introducerea pe teritoriul României, în special pentru românii de etnie maghiară stabiliţi în localităţile din Ardeal, aşa-zisele legitimaţii de ungur. În acest scop, a fost constituit la Cluj Napoca, săptămâna trecută, un consiliu de supraveghere a aplicării Legii statutului maghiarilor din ţările vecine ale Ungariei. Acest consiliu este format din 28 de persoane, din care: nouă membri din partea societăţii civile maghiare, nouă din partea bisericilor tradiţionale ungureşti din Ardeal şi nouă din partea unei uniuni culturale. Consiliul este condus de cetăţeanul Bela Marko.

Potrivit art.1 din Legea siguranţei naţionale nr.51/1991, prin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie.

Prin demersurile şi acţiunile cetăţenilor români, membri ai Consiliului de supraveghere pentru aplicarea Statutului maghiarilor în ţările vecine Ungariei, s-a adus şi se aduce atingere siguranţei naţionale a României, încălcându-se, în primul rând, legea fundamentală a ţării.

Având în vedere toate acestea şi încălcările prevederilor Constituţiei României şi Legii siguranţei naţionale, solicit procurorului general al României să întreprindă demersurile necesare în vederea identificării persoanelor vinovate şi trimiterea lor în judecată, iar primului-ministru să înceteze a mai trata cu uşurinţă şi naivitate acţiunile privind subminarea autorităţilor statului şi atentatul împotriva integrităţii ţării întreprinse de perfidul său aliat.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Se pregăteşte domnul Moiş Văsălie.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Recenta vizită oficială a preşedintelui Ion Iliescu în Grecia a marcat un moment important în dezvoltarea relaţiilor româno-elene, în obţinerea unui sprijin din partea Greciei pentru integrarea României în structurile europene. Cu această ocazie, s-au trecut în revistă şi relaţiile României cu vecinii săi.

Potrivit relatării cotidianului "Jurnalul Naţional" apărute în numărul din 23 noiembrie, preşedintele României a explicat diplomaţilor eleni că relaţiile tensionate din ultimul timp dintre România şi Ungaria se datorează: "...mentalităţii imperialiste de care nu se pot despărţi maghiarii."

Preşedintele României a mai afirmat că: "Ungurii au fost de secole de-a rândul dominanţi în Europa prin intermediul Imperiului austro-ungar. Sunt o problemă istorică pentru noi, pentru că reprezintă 7% din populaţia României. Acum au o reprezentare de 7% în Parlament. Şi sunt o minoritate. Este vorba de mentalitatea imperialistă de care nu se pot desprinde atunci când îşi pierd dominaţia. Acestea sunt rădăcinile problemelor noastre cu maghiarii şi cu statul ungar."

În ciuda acestor probleme, preşedintele României a precizat că: "Paradoxal, avem o bună relaţie parlamentară cu UDMR, care sunt cei mai disciplinaţi parteneri ai actualului Guvern."

Dincolo de modul neobişnuit de a caracteriza un al treilea stat, un alt popor în cadrul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt, preşedintele României a făcut o serie de afirmaţii eronate de natură istorică şi politică. Astfel, aşa-zisa dominaţie maghiară în Europa de-a rândul secolelor, prin intermediul Imperiului austro-ungar, în aprecierea mea, precum şi a manualelor de istorie din România, este de cel mult 51 de ani, începând cu anul 1867 şi terminând cu anul 1918. Anterior acestei perioade, în Imperiul austriac, maghiarimea a constituit unul dintre popoarele subjugate care mereu au luptat pentru eliberarea lor naţională.

Este greu de explicat o asemenea gafă prezidenţială la o întâlnire la nivel înalt.

După 83 de ani de la căderea Imperiului austro-ungar, în Europa de azi, a construirii de noi structuri europene, structuri democratice la care vor să adere toate ţările din centrul şi estul Europei, a învinui cea de-a patra generaţie maghiară de după 1918 de o mentalitate imperialistă este o greşeală de nepermis pentru un şef de stat.

A pune semnul de egalitate între mentalitatea imperialistă şi sprijinul acordat de statul ungar maghiarilor de peste hotarele Ungariei, respectiv revendicarea prin mijloace politice, parlamentare, a drepturilor minoritare prevăzute în documentele internaţionale la care a aderat şi România, este o greşeală politică ce nu poate fi trecută cu vederea de către UDMR, dar nici de comunitatea europeană.

Dacă preşedintele României apreciază că şi după aceste afirmaţii relaţiile Uniunii noastre vor fi bune cu domnia sa, îl asigur pe preşedintele României că optimismul domniei sale este totalmente nefondat. Preşedintele Ion Iliescu, prin astfel de luări de poziţie faţă de maghiarime, riscă să spulbere dezideratul ca UDMR-ul să rămână cel mai disciplinat partener al Guvernului actual.

Este posibil ca relatarea cotidianului să nu fi fost cea mai exactă, este posibil că preşedintele, în loc de "mentalitate imperialistă", a vorbit de "mentalitatea imperială" a maghiarimii, dar nici aceasta nu schimbă esenţa gândurilor exprimate de domnia sa.

În orice caz, Preşedinţia nu a infirmat ştirea apărută în presă şi răspândită în lume, o ştire ce ar putea constitui şi obiectul unui conflict diplomatic.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulţumesc.

Invit pe domnul Văsălie Moiş, şi urmează domnul deputat Olteanu Ionel.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare constată cu îngrijorare că acţiunile UDMR îndreptate împotriva unităţii, independenţei şi suveranităţii ţării nu contenesc, din contră, au crescut în intensitate.

De la înfiinţara sa, Partidul România Mare a monitorizat acţiunile antistatale ale UDMR, ajungând la concluzia că toate acestea fac parte dintr-o strategie diabolică prin care se urmăreşte ruperea Transilvaniei, autonomizarea ei în prima fază şi, în final, alipirea la Ungaria.

În prezent, UDMR este asociat la guvernarea României prin protocolul semnat cu PSD şi are reprezentanţi atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul administraţiei publice locale. În baza aceluiaşi protocol, PSD a promovat proiecte de legi care conţin prevederi contrare intereselor noastre naţionale, precum Legea administraţiei publice locale, care ridică limba maghiară la rang de limbă oficială în administraţia publică locală.

Puterea actuală a ajuns, în sfârşit, la concluzia că judeţele Harghita şi Covasna au ieşit de sub jurisdicţia statului român, fapt pe care partidul nostru l-a sesizat încă din anul 1991.

În loc să ia măsuri ferme de restabilire a autorităţii statale asupra celor două judeţe situate în inima ţării, structurile guvernamentale se limitează la lamentări, de parcă ar fi un cor al Casandrelor. În realitate, Guvernul României este paralizat de protocolul încheiat cu UDMR, deoarece nu poate întreprinde nici o acţiune împotriva partenerului de guvernare. "Kutya, kutyat nem harap", spune un proverb maghiar. Pe româneşte, "Câine pe câine nu muşcă".

Faţă de cele de mai sus, considerăm că Puterea de la Bucureşti trebuie să se decidă dacă reprezintă interesele României ori sacrifică atributele fundamentale ale statului pentru a beneficia de sprijinul UDMR la o guvernare antinaţională.

Noi apreciem că interesele României nu pot fi scoase la mezat pe o tarabă politică şi, de aceea, deocamdată, solicităm preşedintelui României, primului-ministru şi Partidului Social Democrat să denunţe protocolul de guvernare încheiat cu UDMR, să elimine reprezentanţii UDMR din toate structurile Guvernului, să suspende din funcţie aleşii locali pe listele UDMR care au încălcat Constituţia şi legile României şi să ia măsuri energice de restabilire a autorităţii statului român în judeţele Harghita şi Covasna.

În preajma Zilei Naţionale a României, Partidul România Mare face un apel către toţi românii la unitate şi solidaritate naţională în faţa pericolelor cu care se confruntă ţara şi neamul românesc.

Semnează Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Olteanu Ionel.

Se pregăteşte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Ionel Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiativa ministrului de externe francez, domnul Hubert Vedrine, privind perspectiva admiterii simultane în 2004 a tuturor ţărilor candidate la Uniunea Europeană, sprijinită de Belgia, Italia şi Grecia, a fost urmată de reacţiile sceptice ale unor oficiali europeni şi de preocuparea unor state candidate că, într-o asemenea situaţie, integrarea lor ar putea fi întârziată.

Dincolo de generozitatea cu care încurajează procesele de integrare europeană ale României şi Bulgariei, iniţiativa reprezintă totuşi o recunoaştere a ritmului accelerat înregistrat în acest an de cele două ţări în adoptarea aquis-ului comunitar şi, prin urmare, are, fără îndoială, o bază realistă. Ea se înscrie în contextul conturat de Consiliul European de la Götteborg din iunie 2001 de accelerare a negocierilor cu toate ţările candidate şi de angajamentul privind suplimentarea eforturilor Uniunii Europene pentru sprijinirea corespunzătoare a României şi Bulgariei. De aceea, credem că respingerea de plano a ideii unei extinderi în 12, fără a fi urmată de o dezbatere profundă şi responsabilă la Consiliul European din decembrie de la Laccken, nu ar însemna doar lipsirea României de un orizont cert de aderare, ci şi abandonarea propriilor eforturi ale Uniunii privind o extindere necesară, tocmai pentru că tinde să devină completă.

În absenţa unui calendar de aderare cuprinzând etapele precis determinate, pe baza unor criterii obiective şi riguros aplicabile tuturor, frustrarea românilor va fi legitimată într-un context crucial al construcţiei europene determinat de punerea în circulaţie a monedei unice EURO. Dezamăgiţi, ei îşi vor aminti, de exemplu, că, pentru a fi admisă în Consiliul Europei în 1993, României i-au fost necesari trei ani, în timp ce Sloveniei i-au fost suficiente trei luni, sau poate vor rememora faptul că în 1945 au fost uitaţi în braţele sovieticilor chiar când se puneau primele temelii ale arhitecturii europene.

Retrospectiva extinderilor succesive de la cei 6 la cei 15 parcurse de comunităţile europene către ceea este Uniunea Europeană de astăzi reflectă diversitatea raţiunilor care au motivat adeziunile respective de la considerentele de natură economică la cele privind consolidarea democraţiei interne şi stabilitatea internaţională care, potrivit lui Michel Rocard, par să fie argumentul esenţial al candidaturilor celor 12. Or, având în vedere că România, ca de altfel şi celelalte state membre sau candidate ale Uniunii Europene, trebuie să-şi pună în aplicare reformele în funcţie de structurile normative şi funcţionale ale Europei actuale, dar şi ale Europei de mâine, evoluţia sa este inextricabil legată de o integrare europeană cât mai apropiată şi cât mai efectivă.

Din această perspectivă, desigur că angajamentul nostru reformator trebuie susţinut într-un ritm accelerat, lucru care nu este doar posibil, ci şi realizabil, pentru a nu lipsi de la întâlnirea istorică a ţărilor candidate din 2004.

Cu convingerea că România are nevoie de Europa, dar şi Europa are nevoie de România, în contextul unei ecuaţii, nu doar economică, ci şi politică şi culturală, efortul european va fi, desigur, dublat în mod necesar de cel naţional, pe baza unei voinţe politice şi a unei capacităţi administrative incontestabile ale Guvernului actual.

Chiar dacă aderarea la Uniunea Europeană este percepută la noi mai mult ca o problemă de suflet şi mai puţin ca una de raţiune, percepţia de integrare europeană va trebuie depolitizată, pentru că, prin prisma caracterului său de obiectiv naţional al unui asemenea proces, noi toţi avem nevoie de mai multă Europă în administraţie, în justiţie, în economie, în viaţa de toate zilele.

În fond, deşi clasa politică are o datorie esenţială în accelerarea şi finalitatea acestui proces, integrarea priveşte România profundă, România reală, presupunând reforma statului şi a autorităţilor sale care, trecând printr-o necesară revizuire a Constituţiei, trebuie să vizeze inclusiv schimbarea mentalităţilor şi a practicii sociale. De aceea, credem că România poate traversa etapele către o admitere în Uniunea Europeană în 2004 printr-un efort solidar şi responsabil al tuturor puterilor publice, începând cu Parlamentul, care trebuie să se doteze cu structuri de lucru adaptate acestui obiectiv şi menite să accelereze adoptarea aquis-ului comunitar.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu, şi urmează domnul Vekov Károly János.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnul ministru Ioan Rus, în manifestul său ardelenesc, afirma că s-a pierdut autoritatea statului în judeţele Harghita şi Covasna.

Directorul SRI-ului, domnul Radu Timofte, vorbea tot de disoluţia autorităţii statului în cele două judeţe din centrul ţării.

Se afirmă acest lucru acolo unde populaţia maghiară este majoritară, dar a cărei reprezentare în instituţiile statului nu este mai mare de 25%, iar în structurile Ministerului de Interne, la nivel de subofiţeri şi ofiţeri, este sub 5%.

Care sunt sursele acestor dezinformări? Cine are interesul să dezbine populaţia din cele două judeţe pe plan etnic?

Unul dintre principalii furnizori de ştiri ai acestor informaţii tendenţioase este colonelul Dobrescu, şeful Serviciului de contrainformaţii din judeţul Harghita.

Domnul colonel, fiind implicat în afaceri necurate în domeniul forestier, în vara anului 2001, cu concursul comandantului de poliţie al oraşului Gheorghieni şi al unor ofiţeri de la Inspectoratul judeţean al poliţiei din judeţul Harghita, a reuşit să blocheze ancheta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii din Camera Deputaţilor, pentru a-i proteja pe domnul Melles Elöd şi alţi lucrători ai Ocolului silvic Gheorghieni, care au prejudiciat interesele statului român prin protejarea hoţiei din pădurile zonei.

O altă situaţie asemănătoare este cazul de la Borsec, unde directorul Barbu, prieten de afaceri cu domnul Dobrescu, a iniţiat o farsă cu biletele de tratament subvenţionate de stat pentru anumite categorii de persoane care nici nu au văzut staţiunea balneară din nordul judeţul Harghita. Domnul Barbu, pentru a scăpa de cercetarea penală, cu ajutorul domnului Dobrescu, este ţinut la Spitalul de psihiatrie de la Tulgheş.

Văzând că este anchetat de către structurile superioare ale Ministerului de Interne, domnia sa, pentru a-şi ridica importanţa funcţiei pe care o are, pentru a sustrage atenţia despre ilegalităţile şi afacerile necurate în care este implicat, a furnizat date false privind autoritatea statului în judeţul Harghita.

Programul social-democrat pentru Transilvania ar trebui să promoveze o luptă reală împotriva corupţiei la nivel naţional, şi nu împotriva minorităţii maghiare din cele două judeţe.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Vekov Karoly Janos, şi se pregăteşte ultimul vorbitor, domnul deputat Raduly.

Domnul Vekov Károly János:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimii ani asistăm la un fenomen pozitiv în România: pe măsură ce, prin organizaţia lor de reprezentare, maghiarii au luat parte într-un fel sau altul la putere, în cadrul unei coaliţii guvernamentale sau, ca acum, în afara Guvernului, a avut loc o schimbare sensibilă a atitudinii opiniei publice româneşti faţă de maghiari. Acest fenomen se datoreşte acelor politicieni români şi maghiari care au avut înţelepciunea de a renunţa la atitudinea rigidă faţă de celălalt, transformând-o într-una de colaborare.

Angajarea şi cooptarea maghiarilor în rezolvarea problemelor ţării a oferit fericita surpriză recunoscută nu de puţini dintre colegii lor români că ei îşi pot aduce contribuţia la schimbarea în bine a stărilor de fapt din ţară.

Politicienii maghiari nu s-au sinchisit să-şi aducă aportul, deşi, dată fiind ponderea lor numerică, nu de ei a depins în primul rând calea urmată, după cum nici rezultatele obţinute.

Partidul care conduce astăzi ţara cunoaşte adevărul expus mai sus. De aceea a decis să colaboreze sub anumite condiţii cu UDMR. Fără doar şi poate că Uniunea Maghiarilor din România a considerat şi ea că o colaborare mai strânsă poate fi utilă ambelor părţi.

Schimbarea a survenit cu săptămâni în urmă, când unele atacuri sau manifestări sporadice antimaghiare, mai cu seamă din partea anumitor forţe politice, au crescut atât ca număr, dar s-au amplificat şi printr-o participare guvernamentală la prima vedere întâmplătoare, în ultimele săptămâni însă deja de proporţii îngrijorătoare, întrucât aceste atacuri vin din partea reprezentanţilor anumitor segmente sau instituţii ale Puterii, preşedintele Organizaţiei judeţene Cluj care este şi ministrul de Interne, directorul SRI, preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI şi, într-un fel, chiar ministrul Administraţiei Publice, controlate toate judicios de PSD, toţi fiind membri ai PSD, aleşi, numiţi de acesta, după cum lor li s-a alăturat chiar preşedintele ţării.

Manifestările respective nu pot fi considerate întâmplătoare şi, prin urmare, ele cer imperios tragerea unui semnal de alarmă.

Luările de poziţie în cauză nu numai că nu sunt întâmplătoare. Ele periclitează nu doar anumite interese proprii comunităţii maghiare din România, dar, totodată, interesele chiar ale întregii ţări.

Orice schimbare pozitivă în situaţia maghiarilor a fost recepţionată nu numai de maghiari, dar şi de străini, ca un act politic pozitiv realizat de şi în România. Persistă totuşi un şir de întrebări care îşi aşteaptă răspunsul.

Cum crede partidul de guvernământ că va avea sprijinul politic al UDMR, când o atacă precum s-a văzut şi fără să clipească?

De ce crede partidul de guvernământ că în momentul de faţă problema cheie a României este acea disoluţie a puterii din cele două sau trei judeţe ale ţării?

De ce se fac afirmaţii atât de alarmiste, totodată fără dovezi concludente?

De ce se crede că acuze hilare emanate de minţi educate înainte de 1989 vor aduce stabilitatea politică sau poate chiar fericirea ţării?

De ce se crede că adăstarea în zona unei viziuni şi argumentări de proastă sorginte mai are şanse în 2001 şi mai încolo, mai cu seamă în ochii Uniunii Europene?

De ce se crede că negarea descentralizării, negarea subsidiarităţii, a proprietăţii private sau acuzarea pătrunderii capitalului străin, constituirea unor organizaţii proprii ale populaţiei din secuime, păstrarea identităţii acestei populaţii, realizarea unui sistem propriu de învăţământ, inclusiv realizarea unei sponsorizări, păstrarea identităţii naţionale prin ataşamentul şi solidaritatea faţă de conaţionalii din România, dar şi din afara ei, inclusiv din Ungaria, repet, de ce se crede că în posesia unei astfel de mentalităţi bolnave se poate penetra în Europa?

Cum pot instituţii şi persoane cu funcţii responsabile să formuleze inepţii ce depăşesc nivelul epocii proletcultismului de cea mai deplorabilă speţă?

Încotro vor să îndrepte România cei cu astfel de idei?

Ce soartă doresc să asigure minorităţilor sau poate doar celei maghiare, pentru că alte două au cam plecat, şi oare de ce?, atunci când cred că cele de mai sus sunt dăunătoare pentru caracterul unitar şi indivizibil al României?

Poate singur doar omul de tip nou al lui Ceauşescu are dreptul să respire pe aceste meleaguri?

Fără dovezi temeinice şi date concrete, doar cu epitete şi etichetări nefondate, în alte părţi ale continentului, de exemplu al nostru, nu s-ar da bani, poate nici măcar doi bani pe asemenea texte, necum posturi.

În plus, ceea ce mă descumpăneşte este că aceste idei nu le-am citit în programul de guvernare şi nu figurează nici în protocolul semnat cu UDMR. Oare s-a schimbat Guvernul şi noi n-am fi observat?!

Dar că ceva totuşi este adevărat din raport rezultă din recenta declaraţie a primarului Clujului care declară franc şi fără să se sinchisească că la Cluj nu se va aplica Legea administraţiei publice nici după apariţia instrucţiunilor. Acest fapt adevereşte într-adevăr fenomenul disoluţiei puterii statului. Totodată, dovedeşte că este întemeiată şi o altă afirmaţie din celebrul raport, anume că unele dintre acţiunile de această natură şi-au găsit aderenţi şi printre unii români din Transilvania.

Oare unde are loc disoluţia puterii? Cine se comportă ca stat în stat şi cine compromite, la ora actuală, imaginea României? Locuitorii din judeţele Harghita şi Covasna, eventual şi Mureş, ori celebrul primar al Clujului?!

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Raduly Robert, şi, cu scuzele de rigoare, ultimul vorbitor care va încheia această primă parte a şedinţei de astăzi va fi domnul Ana Gheorghe, PSD.

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule vicepreşedinte Ciontu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Joi, vineri, sâmbătă şi duminică am fost la Miercurea Ciuc, ca de obicei.

Circulând în oraşul meu natal, în regiunea mea natală, m-au oprit pe stradă mulţi concetăţeni, ca de obicei.

După ce ne spuneam, în funcţie de moment, "Jo reggelt kivanok", "Jo napot kivanok" sau "Jo estet kivanok", m-au întrebat, invariabil, acelaşi lucru: "Ce se urmăreşte cu această nouă provocare?" Eu le-am răspuns scurt: "Ce să se urmărească?! Ca de obicei."

Permiteţi-mi să vă pun, să îmi pun, să ne punem două întrebări. Dacă ne-a luat prin surprindere raportul SRI, care a fost făcut public acum câteva zile. Pe mine personal, pe noi, cred că nu. Nicidecum.

1990 nu este departe, şi ne aducem aminte de travestirea peste noapte a Securităţii. În plus, cunoaştem şi zicala potrivit căreia acolo, cel puţin, afară este vopsit gardul, înăuntru este leopardul. Acelaşi leopard înainte de ’89.

A doua întrebare pe care mi-o pun şi care este bine să ne-o punem este: oare ce cuvânt caracterizează cel mai bine raportul SRI dat publicităţii cu câteva zile în urmă? Cred că cel mai potrivit cuvânt este inconştienţa.

Autorii şi susţinătorii ideilor prezentate nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă că aceste acuzaţii nefondate nu se îndreaptă doar împotriva comunităţii maghiare din secuime sau împotriva comunităţii naţionale maghiare din România, ci dăunează imaginii României în lume şi reduc considerabil şansele de integrare euroatlantică a ţării.

Sau răspunsul poate ar fi, dimpotrivă, conştienţa. Se urmăreşte poate îndepărtarea României de Europa tradiţională prin criticarea şi chiar negarea valorilor europene şi apropierea ţării noastre de alte zone de influenţă. Poate. Decideţi dumneavoastră şi alegeţi răspunsul corect: dacă este vorba de inconştienţă sau de conştienţă.

La nici două zile de la prezentarea raportului SRI în discuţie, raport în care se prezintă ca principal risc, respectiv ameninţare, citez, "...pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul naţional...", o ninsoare neaşteptată, ce-i drept, la sfârşitul lunii noiembrie, a luat cu asalt, prin surprindere, teritoriul naţional al României, atac ce a dus în mod cu totul neaşteptat la pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul naţional.

Dumnezeu a trimis un semnal, ca de obicei, semnal din care sper că, măcar de data aceasta, cei care gândesc responsabil, cei mulţi care încă au capul pe umeri să tragă concluziile ce se cuvin.

Vă ţin pumnii, stimaţi colegi, ca de obicei!

Vă mulţumesc.

Din Grupul PSD:

Drum bun!

Voci din Grupul PRM:

Călătorie sprâncenată!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a împlinit un an de la alegerile generale, alegeri care au constituit, prin rezultate, modul în care a fost administrată ţara în perioada 1996 – 2000.

Alegătorii au găsit de cuviinţă să sancţioneze prestaţia partidelor ce au guvernat ineficient, incoerent, neprofesional şi nu întâmplător în spirit de clan, cu consecinţe foarte grave pentru ţară în perioada următoare. Sărăcia a atins cote alarmante, iar corupţia a pătruns în sferele cele mai înalte ale puterii.

Se împlineşte un an de când Guvernul Adrian Năstase şi-a preluat mandatul, cu o misiune extrem de dificilă, atât în plan intern cât şi în plan internaţional. În plan intern pentru eradicarea sărăciei, crearea de locuri de muncă, scăderea inflaţiei etc., în plan extern pentru transformarea imaginii de cea mai săracă ţară a Europei într-o imagine de ţară potentă, candidată la integrarea în Uniunea Europeană.

În acest an, progresele realizate de Guvernul Năstase sunt evidente, dar nu suficiente. Cred că cel mai mare progres realizat este acela că României i-au fost recunoscute progresele realizate într-o perioadă aşa de scurtă, atât în domeniul economic, dar şi social. Mai mult ca sigur, astăzi, cei care nu au crezut şi care nu cred în programul de guvernare al Partidului Social Democrat se leagă de promisiunile electorale încă neîndeplinite, uitând de perioada scurtă care s-a scurs de la alegeri, dar mai ales de dezastrul economic şi social lăsat în noiembrie 2000.

Nu mi-am propus să fac o trecere în revistă a rezultatelor obţinute de Guvernul condus de Adrian Năstase. Acest lucru este prezentat foarte clar în raportul de ţară al experţilor Uniunii Europene pentru România. Dar doresc să atrag atenţia celor care, tot timpul, critică Guvernul Năstase, prin discursuri fără conţinut, că în România nu se pot realiza progrese atâta timp cât cei ce au guvernat, în perioada anterioară, nu au lăsat un climat de progres, de dezvoltare a vieţii sociale şi economice.

Din păcate, fosta guvernare care, astăzi, este foarte vehementă, prin discursuri populiste, ne-a lăsat sărăcie, corupţie, şomaj şi imaginea, în exterior, a unei ţări incapabile să se alăture ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană.

Reprezentanţii opoziţiei de astăzi, ai puterii de ieri dau dovadă de amnezie, când sunt întrebaţi de criza gravă în care au lăsat ţara. S-au perindat, pe la tribuna Parlamentului, la Moţiunea "Tezaurul", la Moţiunea "Sănătatea", de asemenea în Senat, la Moţiunea "Învăţământul" şi ori de câte ori li se iveşte ocazia, pentru a susţine, cu impertinenţă, cât de competenţi au fost ei şi cât de incompetent în ale guvernării este Guvernul Adrian Năstase.

Sigur, nu pot afirma că tot ce şi-a propus Guvernul Adrian Năstase s-a şi realizat sau că, în acest an care a trecut, a început să curgă lapte şi miere. Există multe, încă foarte multe neîmpliniri care nu pot fi ocolite. Cetăţenii nu se mai pot hrăni cu iluzii. Au trecut 12 ani de la Revoluţie şi ei aşteaptă încă rezultate concrete: îmbunătăţirea nivelului de trai, locuri de muncă, câştiguri salariale mai substanţiale, pensii pe măsura muncii depuse etc., de la cei care guvernează ţara. Mai important este că, în acest an, s-au creat bazele unei dezvoltări durabile, cu consecinţe benefice în nivelul de trai pentru viitorii ani.

Întrebarea pe care ar trebui să şi-o pună cei care au condus ţara până mai ieri este dacă au făcut ceva pentru a elimina neajunsurile şi necazurile celor pe care, astăzi, încearcă să-i reprezinte. Răspunsul este, evident, nu. Nu au făcut nimic şi, de aceea, realizările unui an de guvernare nu sunt pe măsura aşteptărilor celor mulţi.

Sigur că se putea realiza mai mult dacă programele de guvernare în perioada 1996 – 2000 ar fi fost coerente. Ele ar fi avut o continuitate, aşa cum se întâmplă în ţările civilizate. La noi, aproape totul trebuie luat de la capăt, lăsând impresia cetăţeanului simplu că niciodată nu se vor finaliza progresele sau să fie recunoscute de către cei lângă care sperăm să ne integrăm.

Am senzaţia că, şi dacă în anul care s-a scurs de la preluarea puterii Guvernul Adrian Năstase şi-ar fi onorat toate promisiunile electorale, tot ar fi apărut oportunişti, cârcotaşi şi demagogi politici care ar fi invocat, de la această tribună, dezastrul în care a ajuns ţara sub guvernarea PSD-istă.

Atunci când, ca reprezentant al opoziţiei, vorbeşti că economia României nu a realizat progrese semnificative, obligatoriu, dacă te respecţi, trebuie să te referi la progresele pe care le-ai realizat atunci când ai guvernat sau, dacă critici lipsa măsurilor de restructurare a industriei sau sectorului energetic, să aminteşti că tu nu ai fost în stare să o realizezi în 4 ani, dar obligi pe cei care sunt astăzi la guvernare s-o facă imediat.

Doamnelor şi domnilor,

Un lucru este cert pentru mine: astăzi trăim mai bine decât ieri, mâine vom trăi mai bine decât astăzi, cu sau fără sprijinul celor care hulesc Guvernul Năstase.

Domnilor din opoziţie,

Dacă nu sunteţi în stare să faceţi opoziţie constructivă, lăsaţi Guvernul Adrian Năstase să lucreze şi analizaţi-l, în scop electoral, la încheierea mandatului. Aţi început prea devreme campania electorală. Dozaţi-vă efortul!

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Mulţumesc şi tuturor colegilor şi vă urez o zi bună, în continuare.

Pauză

În continuare, şedinţa este condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă aşezaţi, pentru a deschide şedinţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul de 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 286, sunt absenţi 56, din care 26 participă la alte acţiuni parlamentare.

Aş dori ca, înainte de a intra în ordinea de zi, care va începe cu vot final, să-mi permiteţi să vă prezint o Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de Comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional şi a Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2001 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată a unor importuri de bunuri şi a unor servicii contractate în anul 1999, destinate înzestrării Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Comunitatea Europeană instituind anumite condiţii pentru transportul rutier de mărfuri şi promovarea transportului combinat, semnat la Luxemburg, la 28 iunie 2001, primit de la Preşedinţie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru politică externă; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.150/2001 pentru aprobarea Amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la 10 august 2001 la Luxemburg şi la 10 septembrie 2001 la Bucureşti şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr.97/2000 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii în vederea finanţării Proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor, semnat la Luxemburg la 4 august 2000 şi la Bucureşti la 9 august 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 3 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, primit de la Preşedinţie.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, următoarea comisie: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 26 decembrie 2001.

Procedură obişnuită.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniul audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator, primit de la Preşedinţie.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, următoarea comisie: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Termenul de depunere a raportului: 26 decembrie 2001.

8. Propunerea legislativă privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, iniţiată de 7 deputaţi PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Termenul de depunere a raportului: 25 ianuarie 2002.

9. Propunerea legislativă privind controlul bolilor cu transmitere sexuală (BTS) şi SIDA, iniţiată de doamna deputat Constanţa Popa.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 25 ianuarie 2002.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 38(1), pct. b) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de domnii deputaţi Adrian Moisoiu şi Ion Mînzînă.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 decembrie 2001.

În continuare, Nota cu privire la legile depuse la Secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2001 privind aprobarea şi implementarea programului special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2001 privind organizarea celei de-a XI-a ediţii a cursurilor de vară destinate tinerilor diplomaţi români şi străini, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu.

- Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaţionale şi ştiinţifice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la Bucureşti, la 26 octombrie 2000.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2001 privind acceptarea Anexei III, amendată, şi a unor amendamente la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78).

- Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind crearea unei linii directe de ferry-boat între Samsun şi Constanţa, semnat la Ankara la 15 iulie 1996.

- Legea pentru ratificarea Acordului privind serviciile aeriene între Guvernul României şi Guvernul Republicii Namibia, semnat la Bucureşti la 3 iulie 1996.

- Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc privind transporturile rutiere internaţionale şi a Protocolului la acesta, semnate la Bucureşti la 25 aprilie 1996.

- Legea pentru ratificarea Acordului privind privilegiile şi imunităţile acordate Comisiei pentru protecţia mediului marin al Mării Negre, semnat la Istanbul la 28 aprilie 2000.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, având acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare, propune trecerea domnului deputat Metin Cerchez de la Comisia pentru industrii şi servicii la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Grupul parlamentar UDMR solicită înlocuirea domnului deputat Kelemen Atilla Béla Ladislau, numit în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.226/2000 cu domnul Tamas Sandor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ar trebui, în continuare, să trecem la votarea legilor înscrise pe lista de vot final.

Pentru că sunt şi legi cu caracter organic, rog pe cei doi secretari să numere prezenţa în sală.

Din păcate, în sală sunt prezenţi doar 123, condiţie în care nu putem parcurge această listă.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Apel!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă propun să trecem, în continuare, la celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi şi dacă, în final, se va îmbunătăţi prezenţa, vom proceda la vot.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Apel! (Rumoare în sală)

În continuare, domnul vicepreşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu preia conducerea şedinţei.

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Procedură!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi. Dacă e de procedură...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, poate ne puteţi oferi informaţii asupra programului Camerei Deputaţilor, pe următoarele zile, şi, în al doilea rând, dat fiind că noi am votat un program pentru astăzi, cu şedinţă de vot final la ora 9,30 şi înţeleg că este depăşită această oră, vă rog să spuneţi, acum, care este ora de astăzi la care se fac voturile finale, pentru că văd că se tot schimbă programele acestea şi nu mai înţelegem nimic.

Deci, domnule preşedinte, votăm acum, cu verificarea cvorumului, în mod regulamentar, ori fixăm o oră de vot, până în cursul zilei de astăzi, care să fie anunţată, prin grupuri, la toată lumea. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat,

Eu nu ştiu ce trebuie să mai anunţăm şi nici nu ştiu cum trebuie să mai facem cu prezenţa deputaţilor. Dacă deputaţii nu vin ca să voteze, noi ce să le facem?! (Vociferări în partea dreaptă a sălii) Asta este situaţia! Deci nu ştim exact ce să mai propunem. Pur şi simplu, nu ştim ce să mai propunem.

Dacă parlamentarii nu doresc să-şi onoreze mandatul şi să vină la şedinţele de vot planificate, eu nu mai planific şedinţele de vot acum. Şedinţa de vot a fost la 9,30, nu s-au prezentat, nu am avut cvorumul, deci gata!

Vom vorbi, în Comitetul ordinii de zi, pentru planificarea unei alte şedinţe de vot. Deci nu am speranţe că, pe ziua de astăzi, mai avem un cvorum. Aceasta este o problemă.

A doua problemă. Cele două Birouri s-au întrunit, astăzi, în şedinţă, la Senat, şi au decis ca să facem şedinţa festivă mâine, la ora 15. În felul acesta, cred că vom avea o prezenţă mai bună. Deci luaţi notă de această problemă, vom discuta şi în Comitetul ordinii de zi şi nu cred că va fi vreo problemă, mai ales că, din partea liderilor de grup, a venit această propunere.

Vă mulţumesc.

Da, domnul Gheorghiof.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, dumneavoastră aveţi competenţa şi posibilitatea de a anunţa Camerei data şi ora votului final în ziua în care aţi constatat că, în sală, nu e întrunit cvorumul pentru votul final. Regulamentul spune, în mod cert: "Preşedintele stabileşte data şi ora, atunci când se constată că în sală nu este întrunit cvorumul".

Dumneavoastră, potrivit precedentelor noastre, puteţi să stabiliţi marţea viitoare, la aceeaşi oră, vot final pe proiectele care, astăzi, nu au întrunit cvorumul pentru votul final. Este obligaţia preşedintelui de a face, potrivit Regulamentului nostru, anunţul în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, marţea viitoare, la ora 10.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în "Monitorul Oficial al României" partea I, nr.553 din 8 noiembrie 2000.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

În urma examinării propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în "Monitorul Oficial", în şedinţa din 30 octombrie 2001, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune ca această propunere legislativă să fie supusă spre dezbatere şi adoptare cu amendamentele făcute în cadrul comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Avem şi iniţiator.

Poftiţi, dacă doriţi.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în calitate de iniţiator al acestei iniţiative legislative, să vă prezint pe scurt expunerea de motive.

În aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr.189/2000, organele abilitate, precum şi instanţele judecătoreşti se confruntă cu greutăţi din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare a legii.

Prin ordonanţă, nu se puteau preciza locurile de detenţie, lagărele de concentrare, detaşamentele de muncă. Aceasta urma să se facă prin normele metodologice. De asemenea, este necesar a stabili modalitatea de probaţiune, organele care eliberează dovezile.

Vă informez că sute de cauze având ca obiect cererile pentru acordarea drepturilor sunt suspendate la instanţele judecătoreşti până la apariţia normelor metodologice.

Pentru eliminarea acestor greutăţi în aplicarea legii, se propune, prin această iniţiativă legislativă, obligarea Guvernului la emiterea normelor de aplicare a legii.

Vă rog să fiţi de acord cu această propunere legislativă, împreună cu amendamentele făcute chiar de Guvern.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, dacă doreşte, în cadrul dezbaterilor generale, cineva să ia cuvântul. Văd că nu se doreşte.

Dacă nu se doreşte, atunci, să intrăm în dezbaterea proiectului.

Titlul legii. Vă rog să priviţi în raport, la pag.1, punctul 1.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviţi la punctul 2 din raport: sunt propuse nişte modificări.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Vedeţi, pentru art.12, sunt nişte modificări, şi la punctul 3 al raportului, şi la punctul 5.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Există vreo obiecţie, în general, la aceste puncte, aşa cum au fost modificate de comisie? Nu sunt.

Mulţumesc.

Am adoptat propunerea legislativă.

Urmează ca, la vot final, să fie supusă într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/1998 pentru modificarea art.1, alin.1 al Legii nr.51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice, în perioada anilor 1945 – 1952.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/1998 pentru modificarea art.1, alin.1 din Legea nr.51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1952, în şedinţa din 7 noiembrie a acestui an, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului, cu următoarele amendamente pe care le-a făcut comisia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic, vă rog să observaţi, avem, în raportul comisiei, trei propuneri de modificare.

Sunt obiecţii la vreuna dintre ele? Nu sunt.

Adoptat.

Deci am parcurs întregul act normativ.

Urmează ca să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind schimbul terenului, în suprafaţă de 5.000 m.p., situat în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, sectorul 1, Bucureşti, România, cu construcţia şi terenul aferent situate în Dorotheenstrasse 62 – 66, Berlin, Republica Federală Germania. Este o procedură de urgenţă.

Din partea comisiei, Comisia de politică externă, vă rog să ne propuneţi nişte timpi de dezbatere şi să ne explicaţi de ce aţi propus respingerea.

Domnul Vasile Suciu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu adresa nr.572/15 octombrie 2001, în conformitate cu prevederile art.89 şi 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, în fond şi în procedură de urgenţă, cu dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1999 privind schimbul de terenuri, în suprafaţă de 5.000 m.p., situat în Şoseaua Kiseleff, zona Piaţa Presei Libere, sectorul 1, Bucureşti, România, cu construcţia şi terenul aferent situate în Dorotheenstrasse 62 – 66, Berlin, Republica Federală Germania.

În şedinţa din 17 octombrie 2001, comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie avizat favorabil, în forma adoptată de Senat la 4 octombrie 2001.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mai e nevoie de ceva?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu mai e.

Timpi de dezbatere…

Domnul Vasile Suciu:

Propunem 5 minute timp de dezbatere şi 1 minut pe fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii.

Dacă, din partea iniţiatorului, este cineva? Nu este.

Comisia de apărare, dacă este? Nu este.

Se amână.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86/2001 privind serviciile de transport public local de călători.

Înţeleg că aici s-a parcurs o parte din lege. Poftiţi, spuneţi-ne. Deci am rămas la poziţia 49 din raport, titlu secţiune.

Dacă, la titlu secţiune, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat, aşa cum a fost modificat de comisie.

Poziţia 50 din raport. Dacă sunt obiecţii? Vă rog să observaţi, la poziţia 50, 51, 52 şi 53, comisia a făcut propuneri de modificare.

Sunt obiecţii? Se referă la art.18 din această lege. Nu sunt obiecţii. Adoptat art.18 cu modificările propuse de comisie.

La art.19, vă rog să observaţi că există o modificare la alin.1 şi alin 2; sunt şi mai multe litere la alin.2, sunt 3 litere. Dacă la acest articol 19, aşa cum a fost modifcat prin raportul comisiei sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.19 în forma modificată de comisie.

La art.20 sunt, de asemenea, modificări la alin.1 şi la literele componente alineatului 1 şi, de asemenea, la alin.2; este vorba de poz.56 şi 57 din raportul comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.20 adoptat.

Titlul secţiunii a II-a. Şi aici este o modificare făcută de comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.21. Vă rog să observaţi poz.59 până la 64 din raport. Sunt propuse diferite modificări printre care eliminarea alin.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.21 a fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Pentru art.22 la poz.65 a raportului găsiţi o reformulare la alin.1 şi, de asemenea, modificări la alin.2; se introduce prin poz.67 a raportului un nou alin.3. Dacă asupra acestor modificări doriţi să vă pronunţaţi? Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.22 adoptat aşa cum a fost modificat de către comisie.

Titlul secţiunii a III-a. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art.23 vă rog să observaţi, sunt propuse modificări atât la alin.1 cât şi alin.2, fiecare literă a alin.2 a suferit modificări numeroase. Dacă pentru acest art.23 sunt observaţii de făcut la modificările făcute de comisie la textul iniţial? Nu sunt. Deci, nu sunt obiecţii. Nefiind obiecţii, am adoptat art.23 în forma propusă de către comisie.

Art.24. Vă rog să priviţi referitor la art.24, pct.71, 72, 73 şi 74 din raport, sunt făcute modificări atât la alin.1 şi toate alineatele, sunt introduse texte noi, o lit.k), de asemenea, se modifică alin.2. Despre aceasta vorbesc, despre poz.71, 72, 73 şi 74 din raport. Dacă aveţi comentarii de făcut? La 72 lit.a) are domnul secretar Leonăchescu o problemă. Vă rog să priviţi în raport, deci, poz.72, lit.a).

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La poziţia nr.72 din raport, alin.2, subpunctul a) scrie aşa: "pentru transportul cu autobuze, minibuze şi microbuze". Eu cred că, a pune simultan minibuze şi microbuze, este impropriu. Poate că este vorba de midibuze sau altă denumire, diferită de microbuze, pentru că între "mini" şi "micro" ar trebui să constatăm că sunt suprapuneri de semantică, de sens. Mersi.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia să ne dea o explicaţie dacă este o diferenţă între minibuz, microbuz.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Da, este diferenţă între minibuze şi microbuze la numărul de locuri. Deci, la minibuze sunt maximum 6-7, la microbuze până la 12, deci sunt două mijloace de transport diferite şi de aceea le-am şi comasat a) cu b); până la 8 şi peste 8, da.

Deci, propunem să rămână articolul aşa cum l-a votat comisia.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Tehnicienii ne dau o diferenţă în ceea ce priveşte numărul de locuri, deşi, la prima vedere, în limbajul comun nu sunt nişte diferenţe. Da, poftim domnule Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, într-un fel, observaţia domnului Leonăchescu are un sâmbure de adevăr, dar este şi o concesie care am făcut-o vizavi de situaţia reală din piaţă, din piaţa transporturilor. Deocamdată, în toate legile pe care noi le-am adoptat până acuma prin Parlament, au fost definite cu claritate autobuzul şi microbuzul, care microbuz este un mijloc de transport care are până la 17 locuri, inclusiv şoferul. Sub această capacitate, noi am acceptat de principiu noţiunea de minibuz, pentru că se foloseşte acest termen în literatura de specialitate, nu este definit nicăieri, dar este sub 17 locuri. Trebuie să o acceptăm aşa, pentru că este folosit şi în norme.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu nu sunt specialist în numărul de locuri în minibuze sau microbuze, însă daţi-mi voie să vă atrag atenţia că este de fapt o traducere din limba engleză şi în limba engleză există o singură formulă, indiferent de numărul de locuri, este "minibus". Dacă acceptăm această origine a cuvântului, atunci trebuie să acceptăm faptul că menţinerea în această formulare la pct.a) a minibuzului şi a microbuzului este o inexactitate lingvistică, pentru că nu se precizează nicăieri că un minibuz nu poate avea decât până la 6 locuri sau până la 7 locuri şi un microbuz maximum 17 locuri.

Deci, punând aici acest detaliu, este absolut inutil şi redundant; noi avem de-a face cu două categorii mari de mijloace de transport în cazul de faţă; între autobuz la care şi el, autobuzul ştiu că are de la 34 de locuri până la 60 de locuri. De ce nu spunem autobuze mici şi autobuze mari? sau eu mai ştiu ce alte minune! Eu sunt pentru formula, pentru ca să ne respectăm, în primul rând, noi pe noi şi limba română, să vorbim despre autobuze şi microbuze, pentru că altfel încercăm să inventăm lucruri care nu există. Minibuze - în limba engleză nu există "microbuz", există numai "minibus". Asta este. Este adevărat că suntem în limba română, dar această precizare de detaliu, câte locuri, câte pe stânga, câte pe dreapta, cum să fie al şoferului, este absolut o inutilitate din punct de vedere legislativ.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, nici eu nu sunt specialist, dar am certitudinea că, deşi în conţinutul acestei legi nu este menţionat, probabil există nişte norme tehnice în care sunt date asemenea detalii. Poftiţi!

Domnul Constantin Niculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este în legea noastră. În Decretul 328, sigur este foarte vechi, asupra circulaţiei rutiere, sunt categoriile de conducere. Nu trebuie să facem abstracţie de această lege care există în România. Până la 8 locuri sunt autovehicule, că, până la urmă, toate sunt autovehicule care pot fi conduse cu categoria B. Peste 8 locuri sunt autovehicule care pot fi conduse numai cu categoria D, dacă este transport de persoane, or, autoturismul, nicăieri în lume, nu a avut mai mult de 4-5 locuri, iar microbuzul este, sigur, cel care depăşeşte 8 locuri, pentru că între 5 şi 8 scrie pe carnetul fiecăruia. Cred că majoritatea parlamentarilor au permise de conducere în buzunar. Uitaţi-vă la categoria B, uitaţi-vă la categoria D şi este o împărţire foarte clară după normele acestea, iar dacă nu există în legislaţia engleză cuvântul, există în legislaţia franceză, pentru că s-a inventat "minivonul" şi aceasta este tot din engleză, într-o engleză-franceză.

Până la urmă, trebuie să le împărţim după cum este prevăzută în legea românească. În legea românească avem voie să conducem cu categoria B până la 8 locuri şi acestea nu sunt autoturisme; autoturisme cu 8 locuri nu există, nu s-au fabricat încă; s-au fabricat autoturisme cu maximum 5-6 locuri. Între 6 şi 8, acesta se numeşte "minivonul", care vrem noi acum, minibuz, iar peste 8 locuri se conduce cu categoria D, care intră microbuzele şi autobuzele, funcţie de numărul de locuri, dar nu este o inadvertenţă după legea românească. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Stimaţi colegi, să considerăm că dacă la alin.1 nu a fost absolut nici o obiecţie, el este adoptat, deci alin.1 al art.24, aşa cum a fost modificat de comisie.

La alin.2 avem aici prima frază a alin.2 la care, de asemenea, nu a fost nici o obiecţie, ea este adoptată.

Lit.a) a fost o obiecţie, deci, supun la vot varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 9 voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

S-a adoptat varianta comisiei.

Dacă la celelalte puncte ale acestui articol mai sunt obiecţii? Nu sunt. Le considerăm adoptate şi o dată cu aceasta adoptat art.24.

Art.25. La art.25, vă rugăm să priviţi în raport, avem numeroase modificări la poz.75 şi 76 din raportul comisiei. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu sunt obiecţii, adoptat art.25, aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.26, la poz.77 din raport vă rog să observaţi modificările propuse de comisie, inclusiv eliminarea lit.e). Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.26 adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.27. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.28. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Titlul cap.IV. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. La art.30 vă rog să vă uitaţi la poz.82 din raport, sunt propuse o serie de modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat aşa cum a fost modificat de către comisie.

Titlul cap.V. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Observaţi în raport, la poz.84, 85, 86, 87 sunt modificări propuse de către comisie. Dacă sunt obiecţii la acest art.31, aşa cum se propune modificarea lui de către comisie. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.32. Sunt nişte modificări, inclusiv este vorba de eliminarea unui alineat, alin.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.33. Sunt observaţii? Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.35. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Vă rog să observaţi la poz.93 din raport se propune introducerea unor articole noi, deci, la poz.93 un articol, la poz.94 alt articol. Deci, este vorba de art.35¹. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Acum trecem la textul legii. Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviţi în raport la poz.94, se introduce un art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Deci, am parcurs întreaga lege. Votul final va avea loc într-o şedinţă specială de vot.

Pentru că tot suntem la probleme legate de transporturi, luăm în dezbatere Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/98 pentru modificarea şi completarea Legii 118/96 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. Vă rog să priviţi raportul la articolul unic, deci, poz.1 este textul Camerei, adoptat.

poz. 2 – textul Camerei, adoptat,

poz.3 – textul Camerei, adoptat,

poz.4 – textul Camerei, adoptat,

poz.5 – textul Camerei, adoptat,

poz.6 – textul Camerei, adoptat,

poz.7 – textul Camerei, adoptat

poz.8 – textul Camerei, adoptat,

poz.9 – textul Camerei, adoptat,

poz.10 – textul Camerei, adoptat,

poz.11 – textul Camerei, adoptat.

Deci s-au adoptat toate propunerile Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru raport în integralitate? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Este o lege ordinară, a fost adoptată în unanimitate.

În continuare, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 52/2001 privind accelerarea şi finalizarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale din turism.

Poz.1 este textul Camerei, adoptat.

Poz.2 este textul Camerei, adoptat.

La art.2 alin 2, comisia propune un text comun.

Obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Contra?

Votat în unanimitate.

Poz.3, de asemenea, textul Camerei, adoptat.

Este o lege organică şi va fi supusă votului într-o viitoare şedinţă de vot final.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 94/1992. Aici avem, la poz.1 textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra. Vă rog să vă hotărâţi. Deci, câte? Ridicaţi încă o dată mâna cei care sunt contra. 7 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri. Adoptată varianta Senatului.

Poz.2 – textul Senatului. Cine este pentru textul Senatului? Mulţumesc.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptată şi această poziţie.

Poz.3. De asemenea, este textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 7 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.Adoptat.

Poz.4 a raportului – textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 7 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poz.5, Comisia de mediere nu a putut lua o decizie, va fi supus votului în şedinţa Camerelor comune. Rămâne la divergenţă.

Poz.6 – textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.7 – textul Senatului. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.8, este de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.9, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 7 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.10, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.11, tot textul Senatului.

Cine este pentru?

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.12, textul Senatului.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abţineri? 7 abţineri.

Adoptat.

Poz.13 este textul Senatului propus de comisie în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 4 voturi contra.

Abţineri? 6 abţineri.

Adoptat.

Poz.14, de asemenea textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 14 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptat.

Poz.15, de asemenea, textul Senatului, în unanimitate.

Voturi pentru? Mulţumesc

Voturi contra? 14 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptat.

Poz.16 este textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 15 voturi contra.

Abţineri? 2 abţineri.

Adoptat.

Raportul integral va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind Legea grădinilor zoologice şi acvariilor publice. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi!

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu iniţiativa legislativă privind Legea grădinilor zoologice şi acvariilor publice. În şedinţa din 25 octombrie 2001, comisia a hotărât ca propunerea legislativă mai sus menţionată să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată în raportul respectiv. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să se înscrie? Nu doreşte nimeni.

Să intrăm atunci în dezbaterea propunerii legislative.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Vedeţi că este o modificare în raport. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Poz.2 din raport. Vă rog să mergem pe raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Deci, adoptat.

Aveţi, aici, în raport nişte formulări care sunt puţin mai ciudate, nu ştiu exact.

Deci să considerăm că art.1 a fost adoptat.

Art.2, aşa cum este modificat de comisie, la poz.3 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art.3, prin raport se propune eliminarea.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

S-a eliminat.

De asemenea, pentru art.4, vă rog să observaţi că prin raport se propune, de asemenea, eliminarea.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această variantă.

La art.5, vă rog să observaţi că se reformulează şi se modifică şi poziţia lui.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată varianta comisiei de la pct.6 al raportului.

Art.6. Se propune eliminarea de către comisie a acestui articol.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.7. Se propune eliminarea.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată varianta comisiei.

La art.8, poz.9 din raport.

Veţi observa că se propune de asemenea eliminarea acestui art.8.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată varianta comisiei.

La poz.10 din raport, vă rog să observaţi că se introduce un articol care, după eliminările acestuia, devine art.4.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată varianta comisiei.

Referitor la art.9 din lege, poz.11 din raport.

Se propune eliminarea.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această variantă.

Actualul art.10 din lege, din propunerea legislativă.

Prin poz.12 a raportului se propune de asemenea eliminarea.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

La poz.12 se introduce o denumire de capitol, se creează un Capit.II.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această variantă.

Conţinutul actual al art.11 din propunerea legislativă.

Vă rog să observaţi că în raport, la poz.14 ni se propune eliminarea lui.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Deci, s-a eliminat; s-a adoptat varianta comisiei.

De asemenea, art.12 şi art.13.

Se propune eliminarea lor.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

S-a adoptat această propunere a comisiei, de eliminare.

La poz.17 din raport, vă rog să observaţi că se introduce un art.5, cu un anumit conţinut, care preia idei din art.11, 12 şi 13 din propunere care să fie eliminate.

Dacă sunt obiecţii referitor la acest punct? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se introduce un articol nou, art.6, vedeţi la poz.11 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

Un articol nou, art.7.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

S-a introdus acest art.7.

Se introduce art.8, la poz.20 din raport vă rog să priviţi.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se introduce un art.9, observaţi poz.21 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Deci, s-a adoptat.

Se introduce un capitol nou, Capitolul III "Obligaţii şi răspunderi privind conservarea vieţii sălbatice".

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art.14 din propunerea legislativă. I se modifică conţinutul şi devine şi art.10, conform renumerotării.

Vă rog să observaţi la poz.23 a raportului comisiei de mediere.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Se introduce un art.11.

Observaţi formulările din poz.24 a raportului.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Actualul art.15 din propunerea legislativă devine art.12 şi suferă şi o anumită modificare. Observaţi această modificare la poz.25 din raportul comisiei.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată varianta comisiei.

Actualul art.16 din propunerea legislativă devine art.13 şi primeşte o nouă formulare. Observaţi la poz.26 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Actualul punct.17, art.17 din lege, din propunerea legislativă, devine art.14 şi i se modifică conţinutul. Observaţi la poz.27 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Titlul capitolului se modifică şi va avea denumirea Capit.IV – Dispoziţii finale.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Se introduce, prin poz.29 a raportului, un art.15, observaţi conţinutul de la poz.29 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.18 din propunerea legislativă se elimină.

Sunt obiecţii asupra acestei eliminări? Nu sunt.

S-a adoptat.

Se introduce un nou articol, art.16. Observaţi conţinutul acestui articol la poz.31 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Pct.19 din propunerea legislativă devine art.17 şi va avea alt conţinut, pe care vă rog să-l observaţi la poz.32 din raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Îl considerăm adoptat.

Pct.20 din propunerea legislativă devine art.18 şi are un alt cuprins, pe care vă rog să-l observaţi în raportul comisiei la poz.33.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această variantă a comisiei.

Iar pct.21 din lege se propune a fi eliminat.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Vă mulţumesc.

Am parcurs întreaga propunere legislativă.

Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Sunt 4 abţineri.

S-a adoptat această lege ordinară.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2001 pentru modificarea art.4, alin.6 lit.d) din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit şi a art.15 şi 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva?

Poftiţi. Doamna secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2001 prevede stabilirea nivelului deductibilităţii la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu diurna la maximum 2,5 ori aplicat la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. De asemenea, având în vedere situaţiile concrete apărute în cazul retururilor de presă scrisă şi pentru simplificarea determinării de către contribuabili a taxei pe valoarea adăugată, a fost necesară completarea prevederilor actuale în sensul reducerii bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată în cuantum de maximum 15%.

În contextul acestei situaţii, s-a introdus şi posibilitatea reducerii bazei de impozitare prin facturarea în roşu de către furnizorul de presă scrisă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2001 a fost aprobat de Senat în şedinţa din 20 septembrie 2001, motiv pentru care propunem adoptarea şi de către Camera Deputaţilor în varianta respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2001 pentru modificarea art.4 alin.6 lit.d) din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit şi a art.15 şi 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Fac menţiunea că suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.IV. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2000 privind completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte?

Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc.

Modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi a condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului prin Ordonanţa Guvernului nr. 37/2000 a avut în vedere următoarele: pe de o parte, reglementarea situaţiei bunurilor mobile şi imobile care provin din succesiuni fără moştenitori, fie legali sau testamentari, precum şi a bunurilor mobile fără stăpân şi a celor părăsite, iar, pe de altă parte, extinderea categoriilor de beneficiari în ce priveşte atribuirea cu titlu gratuit sau cu plată a bunurilor respective.

A avut în vedere şi alte reglementări privind mijloacele de plată în valută neconvertibilă, precum şi recuperarea din veniturile încasate din valorificare a cheltuielilor efectuate cu valorificarea bunurilor respective.

Menţionăm, totodată, că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 113/2000 sunt propuse ca amendamente la raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2000 privind completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998, astfel că această Ordonanţă a Guvernului, nr.113, care este înscrisă pe ordinea de zi la punctul următor este prevăzută a fi respinsă.

Suntem de acord cu amendamentele propuse şi supunem adoptării Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2000 în varianta menţionată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2000 privind compleltarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului şi a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus dezbaterii şi adoptării plenului cu amendamentele din raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Vă rog să observaţi prima poziţie, că este o modificare propusă prin raportul comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.1 al art.I.

Vă rog să observaţi la pct.2 al raportul comisiei că este propusă o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 al art.I.

Vă rog să observaţi că sunt două propuneri de modificare, alin.1 şi alin.2.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.3. De asemenea, nu sunt propuse modificări.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii? Nu aveţi. Adoptat.

Pct.4. Dacă sunt obiecţii din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Vă rog să observaţi că se introduce un alineat nou la pct.4.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4, în integralitate.

Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.5. Vă rog să observaţi la pct.5 al raportului se introduce un alineat nou.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Deci, adoptat pct.5 în forma modificată de comisie.

La pct.6, se introduce, de asemenea, un alineat nou de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat pct.6, în forma modificată de comisie.

La pct.7 sunt propuse nişte modificări.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat pct.7 al art.I în varianta propusă de comisie.

Pct.8. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.II. Se propune o modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.III. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs ordonanţa.

La articolul unic, vă rog să observaţi că se propune o modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

La titlul legii, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Am parcurs şi ordonanţa şi proiectul de lege.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului.

Se propune respingerea acestui proiect.

Dacă din partea iniţiatorului? Nu. A fost de acord.

Comisia?

De asemenea, propune respingerea.

Motivaţi, vă rog, totuşi, această respingere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998, întrucât tocmai a fost preluat integral textul acestei ordonanţe, în ordonanţa pe care am discutat-o anterior, respectiv Ordonanţa nr. 37.

Ca atare, nemaiavând obiect de reglementare, propunem respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să comenteze această propunere de respingere?

Nu doresc.

Legea are un caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea proiectului de lege?

Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi acest proiect de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte? Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc.

Prin reglementările Ordonanţei nr. 119/1999 s-a întărit responsabilitatea Guvernului, a Ministerului Finanţelor Publice pentru elaborarea şi implementarea politicii în domeniul bunei gestiuni financiare şi instituirea unor standarde moderne în exercitarea controlului financiar preventiv şi efectuarea auditului intern.

Ordonanţa a urmărit crearea unor mecanisme de control intern compatibile cu cerinţele pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană, în sensul accesului României la instrumentele financiare instituite de către aceasta.

Ordonanţa asigură preluarea de către Ministerul Finanţelor a funcţiei de control financiar preventiv exercitată până la apariţia acesteia de Curtea de Conturi, defineşte obiectivele şi cerinţele instituirii la nivelul tuturor instituţiilor publice a unor sisteme de exercitare a controlului intern, ca atribut al conducerii, în concordanţă cu standardele internaţionale şi stabileşte totodată obligaţia de ţinere a evidenţei angjamentelor instituţiilor publice şi de raportare, prin care se întăreşte monitorizarea execuţiei bugetare, astfel încât să se ajungă la o perfecţionare a procesului bugetar.

Faţă de cele de mai sus şi urmare a raportului de adoptare al Camerei Deputaţilor, în care s-a preluat ca amendamente prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 85/2000, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2000 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 72/2001, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/1999.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare cu amendamentele din raport.

Fac menţiunea, domnule preşedinte, că vom lucra pe raportul înlocuitor şi pe textul de bază al ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Nu doresc.

Atunci, să intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Să începem cu ordonanţa.

Titlul ordonanţei.

Vă rog să priviţi în raport la pag.3, pct.2, se propune o reformulare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

De asemenea, vă rog să observaţi pct.3 al raportului. Comisia propune ca pe tot cuprinsul ordonanţei să se modifice nişte termeni: de exemplu, Ministerul Finanţelor se va înlocui cu denumirea "Ministerul Finanţelor Publice"; sintagma "ministru al finanţelor" cu "ministrul finanţelor publice", iar expresia de "audit intern" cu expresia de "audit public intern".

Sunt obiecţii? Nu sunt.

S-a adoptat această poziţie a comisiei.

La titlul Capit.I, sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.2, vă rog să observaţi că se propune la lit.o) o reformulare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Dacă sunt obiecţii la alte poziţii ale art.2? Nu sunt obiecţii.

Deci, art.2 a fost adoptat în forma modificată de comisie.

La art.3, sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capit.II.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.7, vă rog să priviţi în raportul comisiei, la alin.3, se propun o serie de modificări la literele acestui alineat.

Dacă sunt obiecţii?

Dacă la alte poziţii ale art.7 sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Se introduc şi nişte articole noi pe raport.

Dacă aveţi vreo obiecţie? Nu aveţi nici o obiecţie.

Deci, adoptat art.7, cu toate modificările propuse de comisie în raport.

La art.8, care tratează desfăşurarea auditului intern.

Vă rog să priviţi în raport, la pct.7, se introduce un alineat nou, 6¹.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Dacă la alte poziţii ale acestui articol sunt obiecţii? Nu sunt.

Deci, adoptat art.8, cu modificarea propusă de comisie.

Art.9. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul Capit.III.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul Secţiunii I.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul Secţiunii a II-a.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.13, vedeţi că la pct.8, prin raportul comisiei se propune o anumită modificare la alin.1.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

La pct.9 din raport se mai introduce un alineat nou – alin.7.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată forma aceasta.

Deci, art.13 a fost adoptat în varianta modificată de comisie.

Dacă la art.14, sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a III-a.

Titlul secţiunii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. La alin.3 se propune o modificare de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Alte obiecţii la art.17?

Nu sunt. S-a adoptat.

Art.18. Vă rog să priviţi pct.11 din raport, este la pag.8 a raportului.

Se propune o modificare la alin.3.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Dacă sunt obiecţii la alte puncte?

Art.18 – adoptat în forma modificată de comisie.

Secţiunea IV.

Titlul secţiunii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Se propun nişte modificări de către comisie, la pag.9, pct.12, şi la pct.13 al raportului se propune o modificare.

Sunt obiecţii?

Dacă la alte puncte sunt obiecţii?

Nu a fost nici o obiecţie.

Art.21 - adoptat.

Art.22 la pct.14 al raportului se propune introducerea unui nou alineat. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.22 a fost adoptat.

Art.23. Observaţi pct.15 şi 16 din raport şi, de asemenea, pct.17. Se propun nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă sunt obiecţii la alte puncte? Nu sunt obiecţii. Art.23 adoptat în forma modificată de comisie.

Titlul Secţiunii V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Adoptat.

Art.25, se propun nişte modificări la pct.18, 19, 20 şi 21 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Dacă la alte puncte sunt obiecţii? Nu sunt. N-au fost obiecţii la nici un punct al art.25. Este adoptat.

Titlul Capitolului IV. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Vă rog să observaţi că sunt nişte modificări propuse la pct.22 din raport, pct.23, pct.24 şi pct.25 se mai introduce un alineat. Deci la pct.22 sunteţi de acord, nu e nici o obiecţie. La formularea propusă la pct.23 al raportului este pct.7.

Există obiecţii? Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este o observaţie de fond, este o observaţie de redactare. La poz.23 art.26 alin.7 propus avem 3 termeni – un singur termen la diverse redactări: "proces-verbal" cu cratimă, corect, însă urmează "procesului-verbal" cu cratim㠖 incorect şi, în final, "procesul-verbal" cu cratimă, incorect. Propunerea mea este de îmbunătăţire a redactării, eliminarea cratimei la ultimele două variante: "procesului verbal" şi "procesul verbal".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia acceptă această propunere, da? Bun. Deci să acceptăm varianta comisiei cu modificarea propusă de domnul deputat Leonăchescu.

Dacă mai sunt alte probleme la acest articol. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat articolul, aşa cum a fost modificat de comisie şi de domnul Leonăchescu.

Art.27. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Vă rog să observaţi că se propun modificări la pct.26 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Sunt alte obiecţii? Nu sunt. Atunci, art.28 este adoptat în integralitate.

Art.29. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului V. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.32, vă rog să observaţi că se propun nişte modificări la pct.27 al raportului. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

La alte puncte, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Art.32 este adoptat în forma modificată de comisie.

Art.33. Vă rog să observaţi la pct.28 al raportului unde se propun nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.33 a fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.34. Se propun modificări la pct.29, 30, 31 ale raportului. La pct.30, vă rog să acceptaţi aceeaşi obiecţie ridicată de domnul Leonăchescu să eliminăm acea cratimă. Da? Alte obiecţii? Nu sunt. Art.34 a fost adoptat.

Titlul Capitolului VI. Sunt obiecţii? Adoptat.

Art.35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Vă rog să observaţi că la pct.32 al raportului se propun nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.37 a fost adoptat.

Art.38. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.40. Se propune o modificare la pct.33 din raport. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul text al ordonanţei.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.unic, vă rog să observaţi la pag.2 a raportului pct.1 se reformulează acest articol şi vă rog să vedeţi forma propusă de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs şi întreaga lege, deci are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 85/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, se propune respingerea.

Domnule Grigoraş, spuneţi-ne.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 85/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv a fost preluat în integralitate în proiectul de lege pe care tocmai l-am discutat şi l-am adoptat. Ca atare, acest proiect de lege nu mai are obiect de reglementare şi propunem respingerea sa. în aceeaşi situaţie se află şi proiectele de legi de la pct.22 şi 23 de pe ordinea de zi, cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2000 şi Ordonanţa Guvernului nr. 72/2001 care, de asemenea, au fost preluate în proiectul de lege pe care l-am dezbătut şi l-am adoptat şi aceste proiecte de lege sunt propuse pentru respingere, pentru a nu mai reveni la microfon, susţinem respingerea tuturor celor 3 proiecte de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Dacă grupurile parlamentare vor să-şi exprime opiniile cu privire la acest fapt? Nu.

Atunci, cine este de acord cu această respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins proiectul de lege.

Proiectul următor este un proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2000 pentru modificarea lit.a) din alin.3 al art.7 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999. Ni s-a spus de ce comisia propune respingerea. Dacă grupurile parlamentare au altă opinie? Nu.

Atunci supun votului propunerea de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a respins proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv.

Este o situaţie similiară, domnul Grigoraş ne-a explicat de ce comisia propune respingerea, dacă grupurile parlamentare au avut opinie? Nu.

Atunci, supun votului această propunere de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. S-a decis respingerea proiectului de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/1999 privind unele măsuri pentru restructurarea financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior BANCOREX SA. Este menţionată aici o procedură de urgenţă. Vă rog să ne faceţi propunerile de timpi de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/1999 timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă nu sunt alte probleme să trecem la dezbatere.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei, vă rog să priviţi la pct.1 al raportului, se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt.

La lit.b) la pct.2 al raportului se propune o altă modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. E vreo altă obiecţie la art.1? Nu. Deci art.1 a fost adoptat în forma modificată de comisie.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior – BANCOREX-SA. Este aceeaşi situaţie de a propune nişte timpi de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Şi în acest caz, Comisia pentru buget-finanţe, bănci a reţinut două amendamente. Suntem în prezenţa unei legi ordinare, vă propunem 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Trecem acum la dezbateri.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1, vă rog să priviţi în raportul comisiei la pct.1 dacă la modificările în comisie sunt obiecţii? Nu sunt. Alte probleme la art.1? Nu sunt. Adoptat art.1.

Art.2 sunt obiectii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5.Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior BANCOREX SA. De asemenea, procedură de urgenţă. Propuneţi nişte timpi de dezbateri?

Domnul Neculai Grigoraş:

Pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior – BANCOREX SA, Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune timp total 6 minute, un minut pentru fiecare intervenţie. Suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Să intrăm în dezbaterea legii şi mergem întâi la ordonanţă.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.1 vă rog să observaţi că la pct.1 al raportului se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Considerăm art.1 adoptat.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/1999 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/1998, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/1999 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/1999. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/1999 s-au adus modificări şi completări ale reglementărilor de natură legislativă care să favorizeze procesul de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior declanşat la acea dată. Astfel, s-a avut în vedere: modificarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 67 şi nr.115/1999 în sensul diminuării termenului de scadenţă de la 10 ani la 2 ani a titlurilor de stat cu rambursarea în 4 rate anuale egale începând cu 1 februarie 2000, lansarea de titluri de stat negociabile, modificarea ratei dobânzii în sensul utilizării ratei medii lunare a dobânzii active practicate de bănci, în relaţiile cu clienţii nebancari. În ceea ce priveşte modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/1999 s-a modificat termenul scadent al obligaţiunilor de stat în valută emise în contrapartidă depozitelor în valută ale Societăţii Naţionale de Telecomunicaţii Romtelecom de la 15 iunie 2000 la 31.12.1999 conform înţelegerii de la acea dată cu FMI.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a analizat pe fond Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.38/1999 şi a întocmit un raport suplimentar de adoptare în care şi-a menţinut punctul de vedere prezentat şi în raportul iniţial întocmit în noiembrie 1999. Mnisterul Finanţelor propune şi susţine adoptarea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/1999 cu amendamentul prevăzut în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe, bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/1999, a întocmit raport favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea cu amendamentul din raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Deci, să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă nu sunt intervenţii? Văd că nu sunt.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Vă rog să observaţi că prin raportul comisiei se propun modificări la pct.1 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat pct.1 aşa cum a fost modificat de comisie.

Pct. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III, în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege. Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2001 pentru modificarea art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2001, 6 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Art.unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobartea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/1999 privind autorizarea Fondului Proprietăţii de Stat de a acorda un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 50 miliarde de lei Societăţii Comerciale Comtim SA Timişoara. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să propuneţi timpii.

Domnul Neculai Grigoraş:

Propunem timp total 6 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Să trecem la dezbaterea proiectului de lege şi să începem cu ordonanţa. Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/1999 privind acordarea de facilităţi fiscale agenţilor economici. Procedură de urgenţă.

Vă rog să precizaţi timpii de dezbateri.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia propune adoptarea în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă propunem 6 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Să intrăm în dezbaterea proiectului de lege şi să începem cu ordonanţa.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I al ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Cele două articole au fost adoptate.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. A fost adoptată această lege ordinară.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2001 privind reglementarea situaţiei creanţelor Băncii Naţionale a României şi CEC –ului faţă de Banca Dacia Felix SA. Procedură de urgenţă.

Vă rog să propuneţi timpii de dezbateri.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare. Propunem timp total 10 minute – 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intrăm în dezbaterea legii şi începem această dezbatere cu titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii?Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.91/1999 cu privire la asigurarea facultativă a autovehiculelor deţinute de preşedinţia României, Camera Deputaţilor, Senat, Guvern, ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protecţie şi Pază, Curtea Supremă de Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, parchetele pe lîngă aceste instanţe, precum şi alte unităţi din sistemul justiţiei.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.91/1999 în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să vă înscrieţi la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu doreşte nimeni.Atunci începem cu titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Pct.1 al art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară. Cine este pentru adoptarea proiectului de lege? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum şi la regiile autonome.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Da. Poftiţi, vă rog!

Doamna Maria Manolescu:

Prin Ordonanţa Guvernului nr.64/2001, s-a reglementat în mod unitar repartizarea profitului la societăţile şi companiile naţionale, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la regiile autonome, punându-se astfel de acord şi prevederile referitoare la repartizarea profitului din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu numeroase modificări şi completări ulterioare.

Senatul a aprobat Ordonanţa Guvernului nr.64/2001 în 4 octombrie anul curent, iar Comisia de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare.

În consecinţă, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea Legii de aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.64/2001.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc. Comisia.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 şi propune dezbaterea şi adoptarea sa în forma prezentată de Senat. Fac menţiunea că suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Atunci, să trecem la proiectul de lege. Începem cu ordonanţa.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată în unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1997 privind regimul investiţiilor străine în România realizate prin cumpărarea de titluri de stat.

Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi, vă rog!

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.66/1997 s-a definit investiţia de portofoliu şi a investitorului străin care cumpără titluri de stat emise de către Ministerul Finanţelor Publice şi s-au prevăzut şi alte reglementări privind modul de achiziţie a titlurilor de stat de pe piaţa primară şi piaţa secundară, limitarea capacităţii investitorilor străini de a cumpăra titluri de stat, probleme care vizează posibilitatea ca Ministerul Finanţelor Publice să restricţioneze capacitatea unui investitor străin de a vinde o anumită parte a uneia sau a tuturor emisiunilor de titluri de stat.

De asemenea, s-a prevăzut neimpozitarea în România a câştigului de capital, a dobânzii sau a discauntului rezultat din investiţia străină cu titluri de stat.

Ţinând cont că Senatul a adoptat această ordonanţă de Guvern în 15 octombrie 2001, iar comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a întocmit, de asemenea, raport de adoptare, Ministerul Finanţelor propune şi susţine adoptarea Legii de aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1997.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1997 privind regimul investiţiilor străine în România realizate prin cumpărarea de titluri de stat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc.

Trecem la dezbaterea proiectului. Începem cu ordonanţa.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Aveţi obiecţii? Nu. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ordonanţa. Trecem la lege. Titlul legii. Obecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.I avem mai multe puncte. Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.IV. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege ordinară. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.131/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1997 privind regimul investiţiilor străine în România realizate prin cumpărarea de titluri de stat.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Cu privire la Ordonanţa Guvernului nr.131/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1997 privind regimul investiţiilor străine în România, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi-a însuşit punctul de vedere al Senatului, respectiv de respingere, şi propunem plenului Camerei respingerea acestei ordonanţe întrucât textul a fost preluat integral în ordonanţa pe care tocmai am discutat-o, respectiv ordonanţa de bază, Ordonanţa 66/1997.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Supun proiectul de lege în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.73/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1998 privind regimul de confecţionare a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Poftiţi!

Doamna Maria Manolescu:

Adoptarea acestui act normativ în materie este de natură să asigure cadrul legal necesar şi unitar al reglementării regimului de confecţionare a plăcilor cu numere de înmatriculare pentru vehiculele rutiere în cadrul sistemului naţional informatic de evidenţa populaţiei în strânsă conexiune cu reglementările care prevăd înmatricularea şi autorizarea circulaţiei vehiculelor rutiere de către formaţiunile subordonate Direcţiei generale de evidenţă informatizată a persoanei.

Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.73/2001.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesmc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării proiectului de lege, Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, în forma adoptată de Senat.

Ne aflăm în prezenţa unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară. Propun pentru dezbatere trei minute total, cu un minut de intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este un proiect de lege ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Este Comisia economică sesizată. E cineva din Comisia economică? Nu este nimeni. Se amână.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2000 pentru completarea Ordonanţei Guvernului 117/1999 privind adoptarea termenelor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstraţiilor şi la programele de cercetare şi activitatea de instruire.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond, Comisia de învăţământ. Domnule profesor Stanciu, dacă doriţi să ne spuneţi ceva despre această ordonanţă privind participarea României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este clar că s-a semnat aquisul corespunzător cercetării ştiinţifice şi, în baza acestuia, România trebuie să se integreze la nivel comunitar privind programul de cercetare.

Noi spunem că trebuie susţinut deoarece în lipsa fondurilor aferente cercetării pe plan intern, există posibilitatea ca, prin programe adecvate şi competenţe interne, să putem atrage surse de finanţare externă pentru cercetarea ştiinţifică.

Comisia a dat aviz pozitiv cu rugămintea adresată dumneavoastră să-l susţineţi.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Implicit şi decizia la care se referă este adoptată.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare în anul 2001-2002.

Din partea comisiei, domnul profesor Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul României a avut o iniţiativă, la începutul anului şcolar, prin care a venit în sprijinul copiilor ce nu aveau o susţinere financiară din partea familiilor spre a-şi cumpăra rechizitele şcolare necesare începerii anului şcolar.

În consecinţă, a emis Ordonanţa nr.33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare pentru anul şcolar 2001-2002. Dacă veţi urmări textul ordonanţei care a ieşit de la Comisia de învăţământ, veţi observa o modificare esenţială. Această ordonanţă care a fost punctuală în sensul că ea se adresa anului şcolar 2001-2002 a fost transformată într-o lege cu caracter permanent, în sensul că, şi în anul viitor şi în celălalt an şi aşa mai departe, se vor acorda aceste ajutoare copiilor care provin din familii ce au un anumit plafon de venituri. Este o modificare esenţială care a antrenat, evident, practic modificarea tuturor articolelor ordonanţei.

În acest sens s-a şi acceptat în proiectul de buget pe 2002, respectiv bugetul aprobat pentru 2002, prin votul Parlamentului, sumele aferente acestei acţiuni.

De aceea, v-am ruga să suţineţi modificările introduse de comisie, de comun acord cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, spre a face dintr-o acţiune punctuală pentru un singur an şcolar, o acţiune permanentă spre a susţine pe tinerii care, evident, au nevoie de şanse egale. Or, fără rechizite, este clar că nu mai putem vorbi de aceste şanse egale.

Am primit în acest sens aviz şi de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Evident, toate aceste avize susţin decizia comisiei noastre şi sperăm că şi dumneavoastră, prin votul pe care-l veţi acorda, veţi contribui cu puţin, e drept, la şansele egale acordate copiilor noştri.

Vă mulţumim pentru susţinere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule profesor.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observaţi în raportul comisiei la poziţia 3 se face această modificare despre care domnul profesor Stanciu v-a şi vorbit.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat art.1 aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii? Adoptat.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.4. La alin.1 sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Alin.2. Obiecţii? Nu sunt. Vă rog să observaţi la pct.6 al raportului comisiei, se introduce un text nou.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat acest text nou.

Art.4, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. A fost modificat la ambele alineate de către comisie. Vă rog să priviţi la pct.7 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.5, aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.6 este modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.7 a fost modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Aşa cum a fost modificat de comisie? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.9. La poziţia 11 vedeţi că este o modificare făcută de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.9 a fost aprobat aşa cum a fost modificat de comisie.

La art.10 există o modificare făcută de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.12. Este o modificare făcută de comisie la ultimul punct al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Trecem la textul legii. Titlul legii. Vedeţi că la titlul legii s-a făcut o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.unic. La pct.1 al raportului a fost propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat aşa cum a fost modificat de către comisie.

Am parcurs întreaga lege. Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc. A fost adoptată în unanimitate.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea alin.2 al art.49 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei, domnul preşedinte al comisiei, domnul Anghel Stanciu. Poftiţi!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există acest proiect de lege care vine să reglementeze o situaţie şi nu a fost în profunzime gândită atunci când statutul personalului didactic a fost elaborat şi aprobat. Evident că atunci când o lege este pusă în practică este posibil să apară în evidenţă şi puncte ce nu au fost suficient de bine fundmentate. Noi am gândit atunci, la vremea respectivă, la alin.2 al art.49, într-un anumit mod de a atrage şi fixa personalul didactic în mediul rural. Şi, în consecinţă, s-a prevăzut atunci un anumit spor într-un procent între de 5 şi 80%, aprobat, evident, în legislatura trecută.

S-a constatat însă că în acea hartă a sporurilor elaborată de către Guvern, şi prin condiţia restrictivă introdusă de statut, mai binele e duşmanul binelui pe care noi l-am gândit în sensul că profesori din zone limitrofe şcolilor în care ei îşi desfăşoară activitatea numai pentru a se deplasa acolo şi a-şi desfăşura activitatea şi a reveni acasă, îşi cheltuie o mare parte din salariu, care şi aşa e la cifre incredibil de mici faţă de care îmi este şi jenă să le anunţăm aici.

Ca atare, cele două comisii, de la Senat şi Camera Deputaţilor, au dat aviz favorabil acestui proiect de lege împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, inclusiv avizul Consiliului Legislativ, astfel încât personalul didactic calificat care desfăşoară activitate didactică în mediul rural sau în localităţi izolate să primească o indemnizaţie între 5 şi 80% din salariul de bază al funcţiei didactice îndeplinite în raport cu zona geografică respectivă.

Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin Hotărârea Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Menţionăm că s-a făcut o analiză de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, astfel încât să se vadă dacă este vorba de o anumită împovărare peste ceea ce există în bugetul pe 2002.

S-a constatat că se înscrie în bugetul MEC pe anul viitor şi, deci, vă propunem să susţineţi acest lucru, spre a nu ajunge în situaţia în care în mediul rural să funcţioneze numai personal necalificat. Şi aşa cifrele se îndreaptă ameninţător spre 50%. Poate, cu această modificare, se va reuşi să atragem mai mulţi profesori spre mediul rural, spre a se bucura şi copiii de acolo de un cadru didactic cu pregătire corespunzătoare şi nu numai de absolvenţi de liceu din comune.

Sperăm să susţineţi acest proiect de lege avizat de comisiile pe care le-am menţionat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da este o prezentare foarte elegantă a proiectului. S-au întâmplat şi alte lucruri, mai puţin frumoase pe care, totuşi, n-aş vrea să le comentez. Oricum, legea este foarte necesară.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Este o lege cu caracter organic. Va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.197/2000 pentru modificarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Este un proiect de lege în procedură de urgenţă. Vă rog să ne propuneţi timpii de dezbatere şi motivele respingerii.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă vă propune cinci minute dezbateri, pe total.

Acest proiect de lege a fost trimis spre reexaminare comisiei noastre întrucât Senatul a avut o altă soluţie, şi anume respingerea. Comisia pentru muncă şi protecţie socială îşi menţine soluţia din raportul din 30 mai 2001, de respingere a Ordonanţei de urgenţă 197/2000 pentru modificarea Legii 142/1999 întrucât dispoziţiile sale au fost preluate ca amendamente în raportul de înlocuire cu nr.338 din 30 mai 2001, iar şedinţa de mediere care a avut loc ulterior depunerii acestui raport de reexaminare a mers pe varianta noastră, a Camerei.

Ca atare, noi ne menţinem punctul de vedere şi formal şi legislativ este totul corect.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea iniţiatorului, totuşi. Poftiţi!

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem de acord cu respingerea Ordonanţei de urgenţă 197/2000 întrucât, într-adevăr, prevederile ei au fost preluate sub formă de amendamente de Ordonanţa de urgenţă nr.66/2000 pentru modificarea Legii 142. Era vorba despre modificarea unei anexe, nr.1, la Legea 142 privind înscrierea distinct, într-o rubrică nouă, după patriarh a funcţiei de mitropolit, şi modificarea valorii de referinţă sectorială, de la 900.000, pentru personalul clerical, la 1.141.000 de lei la nivelul lunii noiembrie 2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Şi comisia şi iniţiatorul sunt de acord cu această respingee.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere. Nu doresc. Considerăm dezbaterile încheiate.

Supun la vot respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2001 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru înfiinţarea activităţilor ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei internaţionale a vârstnicilor în anul 2001.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă propunem, domnule preşedinte, stimaţi colegi, un minut de intervenţie, dar nu mai mult de cinci minute pe ansamblu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Să trecem la dezbateri. Să începem cu ordonanţa.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt.

Este un proiect de lege ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă pentru declararea zonei de amplasare a mânăstirilor din nordul Moldovei ca obiectiv de interes naţional.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Poftiţi.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să fac numai două precizări, şi anume: iniţiativa legislativă este din legislatura trecută, a avut un raport de adoptare care din motive independente de voinţa membrilor Camerei Deputaţilor nu a putut fi discutat atunci.

După cum se obişnuieşte, iniţiativele legislative trecute dintr-o legislatură în cealaltă se rediscută la comisie şi în urma rediscutării acestei iniţiative, la propunerea membrilor Comisiei de cultură eu am acceptat lărgirea sferei de aplicare a acestei iniţiative, considerând, de comun acord cu membrii acestei comisii, că este mai bine să ne referim nu numai lă mânăstirile din nordul Moldovei, ci dacă se poate la monumentele istorice amplasate în nordul Moldovei.

De aceea, cea de-a doua precizare pe care vreau să o fac, este că în timpul discuţiilor în Comisia de cultură s-a omis modificarea titlului. Deci, ea a fost modificată pe articole şi a rămas titlul ca amplasare a mânăstirilor din nordul Moldovei.

Şi v-aş ruga să supuneţi discuţiei modificarea şi a titlului acestei iniţiative.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Precizez că am fost de acord cu toate modificările propuse şi adoptate în cadrul comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei? Domnul Márton Arpád.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Când s-a votat prima lege de această natură, în această Cameră, cea referitoare la declararea importanţei din punct de vedere al monumentelor istorice a celor aflate pe teritoriul judeţului, în apropierea localităţii Sibiu s-a pus această întrebare. Vor mai fi şi alte legi? Ce se întâmplă cu nordul Moldovei? etc.

Şi am spus că da, vor mai veni alte legi pentru că una din bogăţiile mari ale acestei ţări sunt tocmai aceste monumente care, însă, pentru a putea crea o bază pentru un turism cultural trebuie să fie puse în valoare. Pentru aceasta, anumite zone trebuie să aibă, să fie pus în vizor, să primească o mai mare subvenţionare, dacă vreţi, a infrastructurii, chiar şi a turismului.

Iată, a venit această lege, iniţiativa într-adevăr a vorbit prima dată de zona de amplasare a mânăstirilor din nordul Moldovei şi, vă spun sincer, nu sunt sigur dacă trebuie să modificăm titlul legii, pentru că titlul legii nu vorbeşte despre mânăstirile din nordul Moldovei, ci zona care este cunoscută datorită acestor mânăstiri, însă tocmai anumite monumente sunt strict legate de aceeaşi perioadă şi de acelaşi stil specific acelei zone, care zicem noi că cel puţin actualmente este cunoscută în Europa şi lumea întreagă ca acea zonă unde se găsesc aceste mânăstiri.

Dar am putea fi de acord cu o modificare, în sensul "declararea zonei în care se află monumente istorice din nordul Moldovei".

Vă propun ca cei care doriţi să ajutaţi într-adevăr dezvoltarea acestei zone şi vă preocupă, să votaţi această lege, fiindcă, credeţi-mă, este o bogăţie însemnată a zonei şi a ţării şi o posibilitate reală de dezvoltare. Chiar şi în acest sens am primit semnale de la Ministerul Turismului că şi acest minister susţine şi deja are proiecte pentru a se putea axa pe această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Atunci, să trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlu. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art. 1. Vă rog să priviţi în raportul comisiei, la art. 1 se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 2. La alin. 1 se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat alin. 1 al art. 2.

La alin. 2 al art. 2 se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alineatul 3 al art. 2. Se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 2 în totalitate. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat art. 2 cu modificările propuse de comisie.

Articolul 3. Vă rog să priviţi la pct. 6 al raportului. Sunt propuse nişte modificări.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art. 3 în forma modificată de către comisie.

Articolul 4. Sunt nişte modificări la pct. 7 propuse de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 5. Se propun nişte modificări.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art. 5.

Articolul 6.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Anexa 1.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Anexa 2.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Mai sunt nişte anexe, până la nr. 8.

Dacă la una din anexe este vreo obiecţie? Nu este nici o obiecţie la nici una dintre anexe. Adoptate.

Am parcurs legea şi anexele. Legea are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

S-a adoptat în unanimitate această propunere legislativă.

Propunerea legislativă privind protecţia împotriva efectelor fumatului.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea Comisiei pentru sănătate dacă doreşte cineva? Nu este nimeni, din partea Comisiei de sănătate? Nimeni, nimeni? Păi, dacă nu este nimeni, nici iniţiator, nici comisie, se amână.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2000 pentru modificarea şi completarea Legii sanitar-veterinare, nr.60/1974.

De la Comisia de agricultură este cineva? Da, poftiţi. Vă rog să faceţi propuneri pentur timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma reexaminării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea şi completarea Legii sanitar veterinare nr. 60 din 1974, în şedinţa din 30.10.2001, cu privire la punctele puse în discuţie la cererea de reexaminare transmisă de preşedintele României, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor discutarea şi adoptarea proiectului respectiv, cu o serie de amendamente. Supunem atenţiei dumneavoastră şi propunem 10 minute pe ansamblu, 1 minut pe articol.

Menţionăm că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe cumva la dezbateri?

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Vă propunem să votaţi Ordonanţa de urgenţă nr. 90 pentru modificarea şi completarea Legii sanitar veterinare nr. 60/1974.

Vă informăm că în comisie au fost reactualizate toate anexele şi a fost anulat unul din articole care nu mai corespundea realităţii. De fapt, o să şi fie prezentat.

Vă mulţumesc şi vă propun să o adoptăm.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul I are mai multe puncte.

Punctul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La pct. 6. La pct. 1 al raportului vă rog să observaţi că s-a propus o modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Punctul 7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul I în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul IV. Vă rog să observaţi, la pct. 2 al raportului se propun modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Ni s-a spus deja că anexele au fost modificate prin proiectul de lege.

Deci, dacă la anexa 1 sunt obiecţii? Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am în faţă o anexă cu "tarife pentru eliberarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare" etc. Aceste tarife au un capăt de tabel cu unitate de măsură şi la unităţi de măsură este trecută o unitate pe care n-am întâlnit-o în nici un sistem de unităţi de măsură naţional, particular sau internaţional, şi anume "obiectiv".

O asemenea menţionarea nu are caracter ştiinţific. Deci ar trebui să eliminăm această coloană în care apare "obiectiv" drept unitate de măsură, această unitate neatestată în nici un tip de sistem de unităţi de măsură.

Cred că ar trebui să menţinem numai coloana cu "lei/unitate" sau găsită o altă variantă. Propunerea mea este ca această unitate de măsură, "obiectiv", să fie eliminată din tabelele acestei legi.

Pentru comparaţie, dacă doriţi, urmăriţi în continuare celelalte unităţi de măsură. Este trecută aici tona, kg, dar mai sunt şi alte unităţi ca "mijloc de transport", "cat", "lot", "bucată". Alt exemplu: "Trofeu". Unitate de măsură "trofeu"?!

Acestea nu sunt efectiv unităţi de măsură, sau schimbăm capătul de tabel. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Din partea comisiei?

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Discutăm de "staţie de incubaţie", care este un "obiectiv". Şi am considerat, inclusiv la mijloacele de transport, că este o unitate de măsură, "obiectiv", mijloc de transport, pentru că, într-adevăr, ar trebui să punem "număr de pui", spre exemplu, la incubaţie, care este foarte greu. Dar, aşa, obiectivul respectiv l-am considerat unitate de măsură. Comisia menţine punctul de vedere pe care l-aţi stabilit, în unanimitate, în cadrul comisiei.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci supun votului această propunere a comisiei, de menţinere a acestui cuvânt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

În ceea ce priveşte ordonanţa, aţi observat prin raport şi poziţia de la pct. 2, în sensul că art. 5 se abrogă şi introducerea care s-a făcut, a unui nou articol.

În ceea ce priveşte anexele. Anexa 1 aşa cum a fost modificată de comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 2. Obiecţii? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 3. Obiecţii? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 4. Obiecţii? Nu sunt. Aprobată.

Anexa 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul I al legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs şi ordonanţa, şi anexele, şi legea şi am adoptat toate poziţiile, aşa cum au fost modificate de către comisie.

Este un proiect de lege ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

S-a adoptat în unanimitate.

Revenim la propunerea legislativă privind protecţia împotriva fumatului. avem un reprezentant din partea comisiei.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu se doreşte.

Din partea comisiei. Poftiţi.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege care rezolvă o problemă de actualitate, mă refer la consumul, la abuzul de substanţe toxice, la abuzul de substanţe nocive, în speţă fumatul. Este un proiect de lege care practic ne aliniază la o practică europeană care este discriminatorie în privinţa acestui obicei şi clarifică locurile unde fumatul este absolut interzis, adică instituţiile publice, şi legiferează permisivitatea fumatului în alte locuri, de genul restaurante, baruri, discoteci, dar în condiţii speciale, tocmai pentru a asigura protecţia sănătăţii populaţiei şi mai ales a tinerei generaţii împotriva unui obicei realmente nociv pentru sănătate.

În concluzie, susţinem proiectul de lege în forma în care a fost el amendat de către Comisia de sănătate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi.

Domnul Sali Negiat:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este o lege care este necesară pentru ţara noastră, pentru România. avizul Comisiei de sănătate a fost benefic şi salutar şi îi mulţumim, ca iniţiator, pentru acest lucru Comisiei de sănătate şi facem apel către domnii parlamentari, doamnele şi domnii deputaţi, colegii noştri, să susţinem ca acest proiect să ajungă lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Partidului Democrat, domnul Boc, poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Partidul Democrat susţine această propunere legislativă privind protecţia împotriva efectelor fumatului, apreciind faptul că prin această propunere legislativă reuşim să ne adaptăm la legislaţia internaţională din ţările civilizate care vizează protecţia împotriva efectelor fumatului şi aşa cum americanii, de ani buni de zile, nu mai permit fumatul în instituţiile guvernamentale, în instituţiile publice, în aeroporturi, pe aeronave, cred că este cazul ca şi în România o asemenea propunere legislativă să fie promovată, pentru a proteja sănătatea cetăţenilor în ansamblu, dar mai ales sub aspectul prevenţiei faţă de tineri, având în vedere faptul că există o vârstă destul de mică la care se îndeletnicesc tinerii cu aceste vicii, să le spunem, într-un limbaj direct.

Prin urmare, vom susţine acest proiect de lege şi sperăm ca până la sfârşitul acestei sesiuni legislative, sesiuni parlamentare, să treacă şi prin cealaltă Cameră şi, în aceste condiţii, începând cu 1 ianuarie să avem şi în România o legislaţie pe măsura celei existente în Uniunea Europeană şi în America cu privire la fumat.

Repet, acest proiect de lege nu reprezintă o ofensă la adresa fumătorilor, ci este vorba de un respect faţă de un drept şi de o libertate consacrată în Constituţie, un drept la un mediu sănătos, precum şi dreptul la sănătate.

Proiectul de lege, repet, nu este o ofensă împotriva fumătorilor, există cadre legale prevăzute în lege în care aceştia pot să-şi exercite acest viciu, dar, repet, nu în detrimentul sănătăţii generale.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Alte grupuri dacă doresc să participe la dezbateri generale? Nu mai doresc.

Intrăm în dezbaterea propunerii legislative.

Titlul. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Vă mulţumesc. Adoptat.

Articolul 1.

Vă rog să observaţi, în raportul comisiei este propusă o reformulare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Mulţumesc. Adoptat.

Articolul 2. Se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată forma modificată de comisie, o introducere, de fapt, a unui nou text.

La pct. 3 al raportului, vă rog să observaţi, se face o propunere ca art. 2 să devină art. 3 şi îl reformulează.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în forma propusă de comisie.

La poziţia 4 a raportului, art. 3 să devină art. 4 se spune: "şi să aibă o altă formulare". Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La poziţia 5 a raportului se propune ca art. 4 să devină 5 şi este reformulat.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în formularea propusă de comisie.

Articolul 5. Se propune să devină art. 6 şi este reformulat la toate cele trei alineate.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate aşa cum a propus comisia.

Articolul 6 din propunerea legislativă se propune a fi eliminat. Aceasta este propunerea comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat propunerea aceasta a comisiei.

Se propune să se introducă un text nou, ca art. 7, cu un conţinut pe care-l găsiţi la pct. 8 al raportului. Este un text de 4 alineate.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a adoptat în această formă.

Articolul 7 din propunere. Comisia propune să se elimine.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată varianta comisiei.

Se propune, de asemenea, eliminarea art. 8 din propunerea legislativă.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a eliminat.

Articolul 9, de asemenea.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a eliminat şi art. 9 din propunere.

Articolul 10, se propune, de asemenea, să fie eliminat.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

La pct. 13 al raportului se propune să se introducă un nou text, ca art. 8 şi veţi vedea la această poziţie care este formularea.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Vă mulţumesc.

Am parcurs toată propunerea legislativă. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

Toţi colegii au votat în unanimitate acest proiect de lege, inclusiv fumătorii.

Trecem la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Se propune de către comisie respingerea. Să ne explice un reprezentant al comisiei, domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică a examinat acest proiect de lege şi, în condiţiile în care proiectul de lege supus dezbaterii a rămas fără obiect, vă propunem respingerea acestui proiect de lege.

De ce a rămas fără obiect? Întrucât ordonanţa Guvernului care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii a fost abrogată expres prin Ordonanţa de urgenţă nr. 290/2000, şi în aceste condiţii, având în vedere că proiectul a fost abrogat expres printr-o altă ordonanţă, nu ne rămâne altceva decât să vă propunem dumneavoastră respingerea de drept a acestui proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă reprezentantul iniţiatorului este pentru respingere?

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este de acord. Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri, să-şi expună un punct de vedere cu privire la propunerea de respingere? Nu doresc.

Atunci, supun la vot respingerea acestei ordonanţe.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat această propunere făcută de comisie şi acceptată de iniţiator.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2000 privind unele măsuri privind soluţionarea cererilor referitoare la acordarea despăgubirilor pentru daune morale.

Se propune, de asemenea, respingerea de către comisie. Vă rog să ne explicaţi această problemă.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Şi în cazul acestui proiect de lege ne aflăm în exact aceeaşi situaţie, precum în cea menţionată anterior, şi, în consecinţă, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2000 care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii dumneavoastră, această ordonanţă fiind abrogată expres prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2001.

În condiţiile în care Ordonanţa Guvernului nr. 53 rămâne fără obiect, vă propunem, şi de această dată, să respingem de drept, de data aceasta, proiectul de lege care vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 53/2000, fiind lipsită, repet, de obiect în acest moment.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă iniţiatorul are alt punct de vedere? Nu. Este de acord cu respingerea.

Grupurile parlamentare contestă această problemă? Nu.

Supunem la vot propunerea comisiei, de respingere a acesstui proiect de lege.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat cu unanimitate respingerea.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 26 din Legea nr. 112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţie de locuinţă, trecute în proprietatea statului.

Se propune, de asemenea, de către comisie, respingerea. Vă rog să ne daţi o motivare a acestei respingeri.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Atunci când la Comisia juridică s-a luat în dezbatere această propunere legislativă a avut în vedere avizul negativ dat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, avizul negativ dat de către Comisia de administraţie publică, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului României.

Pe fond, noi am propus respingerea acestei iniţiative legislative, pentru prea simplul motiv că obiectul propunerii legislative constituie, de fapt, obiectul unei alte legi. Altfel spus, ceea ce se propune prin această iniţiativă legislativă se regăseşte în Legea nr. 112/1995 precum şi în Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.

În condiţiile în care propunerea legislativă nu aduce nimic nou, nu modifică substanţial nici un articol dintr-o lege existentă, iar obiectul iniţiativei fiind acoperit de o altă lege în vigoare – repet, Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, pornind şi de la premisa că avem nevoie de o stabilitate juridică a circuitului civil, în privinţa dreptului de proprietate asupra terenurilor, comisia a hotărât să vă propună dumneavoastră respingerea acestei iniţiative legislative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Şi iniţiatorul, Guvernul, este de acord cu acest lucru.

Dacă grupurile parlamentare au comentarii de făcut? Nu.

Considerăm dezbaterile generale încheiate, în ceea ce priveşte respingerea, totată lumea este de acord. Iniţiativa legislativă va fi supusă votului final într-o şedinţă specială, având un caracter organic. Vă mulţumesc.

Să continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitatea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei. Poftiţi.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum a apărut legea privind reabilitarea din punct de vedere seismic, şi această Ordonanţă de urgenţă nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice este o ordonanţă de importanţă foarte mare, în primul rând, având în vedere că, odată cu executarea lucrărilor de consolidare, din punct de vedere al rezistenţei, este bine ca şi aceste lucrări să se execute.

Ţinând cont de avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi de avizul Consiliului Legislativ, precum şi de poziţia Guvernului din februarie 2001, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune Camerei dezbaterea acestei ordonanţe a Guvernului, iar legea de aprobare face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte, e de acord cu viziunea comisiei.

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri? Nu doresc să participe.

Intrăm în dezbateri.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art. 1. Vă rog să observaţi, în raportul comisiei, la pct. 2, se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecţii? Poftiţi, domnule profesor Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă spun că am lucrat mult la acest proiect de lege şi ne-a făcut plăcere să construim o variantă, zic eu, foarte bună, pe care v-o supunem spre aprobare.

Aş vrea să observaţi, la amendamente respinse, că există, la poz. 12, o propunere, menţionată ca atare, formulată de domnul deputat Dinu Gheorghe, să se folosească sintagma "apă caldă menajeră, conform literaturii de specialitate." Acest termen a fost acceptat la poz. 2 din raport, deci este inutil menţionat ca amendament respins, pentru că a fost acceptat. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Comisia este de acord cu acest lucru? Da.

Cu forma aceasta propusă de domnul Leonăchescu, acceptată de comisie, dacă mai sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Art. 1 adoptat.

Art. 2. Poftiţi, domnule profesor. Sunt obiecţii?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc.

În acelaşi sens, al construcţiei unei variante foarte bune, noi am propus, la art. 2, să eliminăm din final 5 cuvinte: "cu principiile de bază privind". Pentru că ele nu sunt enunţate, nu au sens într-o enumerare de date concrete: "Protecţia mediului, dezvoltarea durabilă". Şi atunci, varianta pe care noi o propunem este menţionată la poz. 13, la amendamente respinse şi sună în felul următor: "Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente – şi fără virgul㠖 este parte integrantă a politicii energetice a statului şi se realizează prin programe naţionale armonizate cu prevederile tratatelor internaţionale referitoare la eficienţa energetică şi la protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă ."

Deci, propunem eliminarea acestei suite de cuvinte: "cu principiile de bază privind", care sunt menţionate în propunerea de proiect. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia este de acord, înţeleg? Da.

Iniţiatorul? E de acord.

Cu această eliminare, propusă de domnul Leonăchescu, vă propun să adoptăm articolul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? nu sunt.

Adoptat art. 2. Vă mulţumesc.

Art. 3. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art. 4. Vă rog să observaţi că la pag. 2 a raportului, la pct. 3, se propune o modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art. 4, adoptat.

Art. 5. Există o obiecţie. Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Tot la capitolul amendamente respinse, poz. 14, noi propunem să se elimine sintagma "surselor de energie regenerabilă". Energia nu este regenerabilă, dar sursele pot fi. Deci, noi propunem: "surselor regenerabile de energie". Pentru că energia este constantă, se transformă şi se conservă, n-ai cum să o regenerezi, decât dacă defineşti termenul de "regenerare". Dar sursele pot fi regenerabile.

Susţinem acest amendament, chiar dacă el a fost trecut aici, la capitolul respinse, dar eu, neparticipând atunci la lucrările comisiei, din motive obiective, am rugat pe colegul meu să-mi susţină punctul de vedere. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, ce opinie are? E de acord.

Iniţiatorul? E de acord.

Alte observaţii mai sunt? Nu mai sunt.

Art. 5, adoptat în forma propusă de domnul Leonăchescu.

Titlul Cap. II.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art. 6. Vă rog să observaţi, la pct. 4, sunt propuse nişte modificări. Şi, de asemenea, există o obiecţie a domnului profesor Leonăchescu. Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă rog să mă iertaţi, domnule preşedinte, la titlul Cap. II, noi propuneam simplu: "Programele de reabilitare şi modernizare termică". Proiectul prevede "realizarea programelor"; este mult prea detaliat "realizarea" şi nu reflectă conţinutul, ci un program mare, la nivelul legii.

Ca să onorăm titlul, "realizarea", trebuie să dăm foarte multe detalii. Or, în cuprinsul legii nu se poate face acest lucru. Noi propunem: "Programele de reabilitare etc. etc."

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi de acord, cei de la comisie? Da.

Iniţiatorul? Este de acord, de asemenea.

Alte observaţii la art. 6 nu mai sunt, deci, l-am adoptat cu modificările comisiei şi cele propuse de domnul profesor Leonăchescu.

La art. 7, dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în forma propusă de către comisie, cu modificările pe care le vedeţi în raport.

La art. 8, dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în forma modificată de către comisie.

Art. 9. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în forma propusă de comisie.

La art. 10 este o obiecţie, vă rog să vă uitaţi şi în raportul comisiei la pct. 8.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi am formulat o propunere, un amendament pentru art. 10, respins şi menţionat la poz. 17, ca atare, pag. 11 din raport. Există în proiect o formulare care nu are cum să fie cuantificată, controlată şi, în consecinţă, legiferată, pentru că e mai degrabă o opţiune.

Ia uitaţi cum sună proiectul: "Administraţia publică locală etc. etc., pentru susţinerea acţiunilor coordonate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului – sigur, aici trebuie modificat titlul, pentru că s-a schimbat nomenclatorul, în "şi Locuinţei" – referitoare la formarea unui curent de opinie favorabil".

Noi propunem eliminarea acestor 6 cuvinte: "formarea unui curent de opinie favorabil" şi redactarea ar suna în felul următor: "referitoare la economisirea energiei utilizate pentru încălzirea clădirilor şi alimentarea cu apă caldă menajeră", în final. Pentru că am înlocuit "de consum" cu "menajeră".

Argumentaţie. Noi nu avem cum controla "formarea unui curent de opinie favorabil" prin această lege, aceasta este o chestiune care ţine de mentalităţi, intră la opţiune, nu la o legiferare controlabilă, cuantificabilă. De altfel, tot cuprinsul legii vizează şi o asemenea idee, formarea unui curent de opinie favorabil, în general, a unei mentalităţi, pe tema economisirii energiei.

Aici, nu este însă locul să o menţionăm ca atare, ea fiind pentru toate structurile, inclusiv pentru învăţământ, pentru societatea civilă un obiectiv permanent. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Opinia comisiei? Comisia e de acord.

Iniţiatorul? Şi iniţiatorul e de acord.

Dacă mai sunt alte obiecţii la art. 10? Dacă nu mai sunt, înseamnă că a fost adoptat cu propunerea făcută de domnul profesor Leonăchescu şi cu propunerea făcută de comisie.

Titlul Cap. III.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art. 11. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art. 12. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul Cap. IV. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Art. 13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Este propusă o modificare, de către comisiei.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. V. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 17. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs textul ordonanţei şi l-am adoptat aşa cum a fost modificat de comisie şi cu propunerile domnului profesor Leonăchescu.

Titlul legii.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să observaţi, este introdusă o modificare, de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Aveam o restanţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 75/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Din partea Comisiei economice? Vă rog, poftiţi.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în fond spre dezbatere în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. În urma examinării proiectului mai sus menţionat, comisiile sesizate propun ca acesta să fie supus plenului spre dezbatere şi adoptare în forma prezentată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Procedura de urgenţă, în câte minute să o facem?

Domnul Gheorghe Marin:

În maxim 5 minute şi 1 minut de intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. I. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. II. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege, ea are un caracter ordinar.

Cine este pentru această lege? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată.

Mi se spune că la pct. 65 al ordinii de zi este o lege care priveşte tot organizarea statisticii şi având în vedere acest lucru cred că trebuie să o luăm, să o dezbatem acum, împreună cu aceasta. Este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.

Este o lege cu carcacter ordinar şi se propune respingerea de către comisie. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două comisii întrunite în şedinţă comună, respectiv, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, au luat în în dezbaterea Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice şi au hotărât să propună plenului respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 83/1999 care face obiectul proiectului de lege.

S-a propus această respingere întrucât prevederile acestei ordonanţe au fost incluse şi se regăsesc în cuprinsul Ordonanţei nr. 111/2000 şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2001, cea pe care am votat-o puţin mai îaninte. În aceste condiţii, ea nu mai avea obiect, era cuprinsă în alte două acte normative şi de aceea am propus respingerea. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să comenteze, sunt împotriva acestei propuneri de respingere? Nu sunt.

Atunci, vă propun respingerea acestui proiect de lege, fiind o lege ordinară.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc, a fost respinsă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poştale nr. 83/1996.

Se propune respingerea. Din partea Comisiei pentru industrie şi servicii este cineva care să ne facă o asemenea propunere, să o susţină? Nu. O amânăm.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Răducăneni judeţul Iaşi.

Se propune respingerea de către comisie. Poftiţi.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am să vă rog să-mi daţi voie să spun câteva cuvinte înainte, pentru ca şi colegii care mai vin cu astfel de propunere să înţeleagă că, de fapt, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic nu le respinge din cauza unor motive subiective, ci, efectiv, a unor motive obiective.

Organizarea ca localitate urbană presupune îndeplinirea unor criterii şi cerinţe minimale de dotare şi echipare tehnico-edilitare, dar şi existenţa şi dotarea sediului administraţiei publice locale, asigurarea sediilor pentru instituţiile publice ca: judecătorie, parchet, ordine publică, poliţie; sucursale sau filiale ale unităţilor financiar-bancare; dotări pentru sănătate şi asistenţă socială, spital general, staţie de salvare, dispensare; muzee sau case de cultură. Or, în documentaţia care însoţeşte propunerea legislativă nu sunt prezentate decât puţine elemente de susţinere a promovării acesteia.

Guvernul urmează ca, potrivit Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, să organizeze ca oraş un număr important de comune, care prin dotările existente îndeplinesc condiţiile legale şi se apropie de statutul de localitate urbană.

Neîndeplinind aceste condiţii, şi celelalte două propuneri care sunt, de transformare a comunelor în oraş, au fost respinse de către comisie şi eu n-am să mai intervin la celelalte documente. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă iniţiatorii propunerii au un comentariu de făcut? Nu au.

Dacă grupurile parlamentare au? Nu.

Atunci, considerăm dezbaterile ca fiind încheiate, urmează să fie supusă la vot această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Şoncuţa Mare judeţul Maramureş.

Domnul vicepreşedinte al comisiei şi-a spus cuvântul. Dacă iniţiatorii doresc să susţină proiectul? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Deci, să înţeleg că propunerea aceasta va fi respinsă într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru declararea comunei Filipeştii de Pădure judeţul Prahova ca oraş.

Comisia îşi menţine punctul de vedere, cu propunerea de respingere. Dacă iniţiatorii doresc să facă comentarii? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate, va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Roşcani judeţul Hunedoara.

Se propune, de asemenea, respingere, este acelaşi argument.

Dacă iniţiatorii propunerii legislative doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate, se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Aceeaşi situaţie, o Propunere legislativă pentru înfiinţarea comunei Sânnicolaul Român judeţul Bihor.

Comisia îşi menţine punctul de vedere, cu propunerea de respingere. Dacă iniţiatorii doresc să o susţină? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să o susţină? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate, va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru declararea comunei Criscior judeţul Hunedoara oraş.

Comisia îşi susţine propunerea de respingere. Dacă iniţiatorii doresc să susţină această propunere legislativă? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate, propunerea de respingere va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr. 114/1996.

Cine doreşte să ia cuvântul? Iniţiatorii? Nu doresc.

Domnul Bara, din partea comisiei. Poftiţi.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu foarte scurt, absolut toate propunerile făcute prin iniţiativa legislativă au fost cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 85/2001, care cuprinde soluţionarea tuturor acestor probleme de la iniţiativa legislativă prezentată, aşa încât aceasta rămâne fără obiect. Din acest motiv, comisia a propus respingerea acestei iniţiative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere, să-şi expună un punct de vedere? Nu doresc.

Înseamnă că am încheiat dezbaterile. Este o propunere legislativă cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea, cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă privind conservarea zonelor carstice.

Ni se propune, de asemenea, respingerea. Vă rog să motivaţi această propunere.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea nr. 42/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în Cap. IV – Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural, cuprinde absolut toate prevederile care fac obiectul propunerii legislative privind zonele carstice. Aşa încât, şi în acest caz, Legea conservării zonelor carstice nu mai are obiect. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă iniţiatorii doresc s㖺i susţină puncte de vedere? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Legea are un caracter ordinar. Supun votului dumneavoastră respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 217/1999 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Dacă inţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog?

Domnul Nicolae Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propunem respingerea, întrucât la pct. 17 din ordinea de zi am adoptat Ordonanţa nr. 53/2001 care reglementează situaţia privind impozitul pe profit.

De asemenea, vă propunem respingerea, pentru aceleaşi motive, şi a proiectelor legislative de la pct. 60 şi 61. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile încheiate. Este o lege ordinară.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă pentru despăgubirea persoanelor fizice care au subscris unităţi de fond la Fondul Naţional de Investiţii.

Este o propunere legislativă care are aviz de respingere din partea comisiei. Ni s-a spus că membrii comisiei îşi menţin punctul de vedere.

Dacă iniţiatorii au ceva de spus? Nu au.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă pentru susţinerea proprietarilor de terenuri de păşunat şi crescători de animale.

Se propune, de asemenea, respingerea, din partea comisiei.

Dacă inţiatorii doresc să susţină proiectul? Nu doresc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbere? Nu doresc să participe la dezbatere.

Considerăm dezbaterile încheiate. Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins cu unanimitate de voturi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare şi plăţi compensatorii de care beneficiază potrivit legii cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială are reprezentanţi? Poftiţi. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să ne propuneţi timpii şi să motivaţi propunerea de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ambele sesizate în fond, au respins această Ordonanţă de urgenţă nr.137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare şi plăţi compensatorii de care beneficiază cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere, întrucât avea o prevedere prin care aceste plăţi compensatorii se făceau în două rate.

Prin Ordonanţa de urgenţă, îmi cer scuze că îmi scapă în momentul de faţă numărul, din 2001 a actualului Guvern, s-a dat posibilitatea ca, în spiritul reformei care are loc în momentul de faţă în armată, această sumă să poată fi plătită odată. Ca atare, s-a respins vechea ordonanţă care nu mai are obiect, şi comisiile reunite au propus respingerea.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să comenteze această respingere. Nu doresc.

Este o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea proiectului? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Acest proiect de lege s-a respins cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Se propune respingerea.

Comisia de apărare. Poftiţi.

Domnul Ion Oltei:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât să propună Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă rog să spuneţi o motivare.

Domnul Ion Oltei:

Întrucât se regăsesc în alte acte normative, şi acest document nu a întrunit majoritatea membrilor comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Dacă se doreşte participare la dezbateri. Dacă doreşte cineva să facă comentarii. Nu doreşte. Considerăm dezbaterile încheiate, şi votul urmează să fie supus într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.35 din Legea nr.56/1992 privind frontiera de stat a României.

Tot Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este sesizată în fond, care a propus respingerea.

Dacă îşi menţine această propunere de respingere. Vă menţineţi propunerea de respingere.

Dacă iniţiatorii au ceva de spus în problema aceasta. Nu.

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Urmează ca propunerea să fie supusă votului dumneavoastră pentru respingere într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind instituirea medaliei comemorative "400 de ani de la Unirea Ţărilor Române sub sceptrul lui Mihai Viteazul".

De asemenea, Comisia specială pentru decoraţii este sesizată în fond. Se propune respingerea.

Poftiţi, motivaţi respingerea.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conform expunerii de motive, comisia a menţinut prima propunere: respingerea iniţiativei. Iniţial, iniţiativa a fost salutară, dar ea se adresa perioadei mai 2000, când această decoraţie ar fi trebuit efectiv să beneficieze de uzufructul legii respective.

Practic, iniţiativa este caducă. Au trecut doi ani de la această iniţiativă, deci nu îşi mai are suportul, şi comisia respinge propunerea respectivă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Iniţiatorii. Poftiţi.

Din partea Grupului PRM, domnul Leonăchescu doreşte să spună ceva.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nouă ne pare foarte rău că acest proiect de lege se discută abia acum şi, aşa cum iniţiatorul a recunoscut, avea un sâmbure, vorba aceea, de adevăr, avea o valoare afectivă.

La 400 de ani, nu am putut onora marea idee a lui Mihai Viteazul, chiar dacă, într-o primă fază, Senatul a adoptat acest proiect de lege. Iată că, la noi, lucrurile au trenat, şi nouă ne pare foarte rău.

Poate că la 500 de ani vom elabora o asemenea medalie comemorativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă altcineva doreşte să participe la dezbateri. Nu mai doresc să participe la dezbateri.

Este o lege ordinară. Propun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 6 voturi.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 6 voturi contra, a fost respinsă această propunere.

Proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.84/1992 a audiovizualului.

Se propune respingerea.

Comisia pentru sănătate şi familie.

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Popescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma reexaminării Proiectului de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului în şedinţa din 9 şi 10 octombrie, comisia a hotărât că nu poate fi acceptat, şi propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea, întrucât prevederile prezentului proiect de lege au fost preluate în Legea privind publicitatea nr.148 din 2000, art.10, 13, partea I.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles.

Dacă iniţiatorul este de acord. Este de acord.

Grupurile parlamentare? Nu participă nimeni.

Este o lege cu caracter organic. Vom supune la vot această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Se propune respingerea.

Vă rog să motivaţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a hotărât respingerea acestei propuneri legislative. În primul rând, nu s-au indicat sursele, influenţele bugetare şi de unde se iau banii. În al doilea rând, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are în vedere şi a inclus în Proiectul de buget pe anul 2002 majorarea cuantumului alocaţiei de stat până la 180 de mii în două tranşe şi, până în 2004, cuantumul va urca până în a reprezenta 10% din salariul mediu pe economie, iar, în al treilea rând, Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, au elaborat Proiectul de lege privind acordarea de rechizite şcolare în 2001-2002, proiect care, prin voinţa Camerei Deputaţilor, chiar astăzi ne-am exprimat-o, s-a generalizat şi pentru alte perioade de timp.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Poftiţi, domnule profesor Brudaşca, din partea PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Referitor la această ordonanţă privind acordarea de rechizite şcolare pentru copiii proveniţi din familii cu venituri mici şi cu posibilităţi materiale reduse, daţi-mi voie să o apreciez în mod cu totul şi cu totul deosebit, dar aş atrage atenţia asupra unui fapt foarte curios, ca să nu folosesc alte adjective în definirea lui: mi s-au semnalat, în momentul punerii în aplicare a prevederilor acestei ordonanţe, o serie de disfuncţionalităţi, respectiv faptul că nu se respectă valoarea stabilită pentru aceste colete, respectiv că aceste colete sunt cu mult subdimensionate. Faptul respectiv l-am adus la cunoştinţa ministrului de resort care, într-o adresă din 12 octombrie a.c., îmi spune că din lipsă de hârtie nu au fost capabili să dea toate rechizitele şi, prin urmare, le vor da în tranşe. Atenţionez însă că aici este vorba de diferenţe foarte mari: între 70 şi 170 de mii de lei, valoarea coletelor.

Doamna ministru şi cei care au întocmit documentele respective au uitat să menţioneze în câte tranşe se vor distribui aceste rechizite. Au uitat să menţioneze şi care este valoarea fiecărei tranşe, care este organul care verifică modul de îndeplinire a prevederilor ordonanţei respective şi, ceea ce este şi mai important, au uitat să precizeze cum a fost stabilită instituţia sau furnizorul acestor rechizite. Cu alte cuvinte, deşi sunt în favoarea unui asemenea act normativ foarte util, dincolo de aspectele de publicitate personală ale primului-ministru, însă atrag atenţia că, pe acest fond de generozitate din partea guvernanţilor, este posibil să asistăm şi la fraude deosebit de grave. De aceea, semnalez sau trag încă o dată acest semnal de alarmă, întrucât nu putem admite ca, cu votul nostru, să încurajăm aceste fraude de sute de miliarde de lei.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Aceasta este o situaţie de fapt, o situaţie care, dacă este reală, este gravă, dar nu are legătură cu legea în sine. Bineînţeles că trebuie studiată problema.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile încheiate.

Având în vedere că este o lege cu caracter organic, va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind acordarea de locuinţe de serviciu tinerilor instituţionalizaţi care au împlinit vârsta de 18 ani şi sunt proveniţi din orfelinate şi case de copii, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/1997 privind măsurile de stimulare a persoanelor fizice şi juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ.

S-a propus respingerea.

Vă rog să motivaţi această respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Cu această propunere legislativă comisia s-a confruntat cu câteva luni în urmă. Noi am lăsat-o mai mult timp, ca să vedem dacă nu cumva poate să fie luată în considerare cu prilejul discutării altei legi, ceea ce s-a şi întâmplat, şi s-a întâmplat cu ocazia discutării Legii marginalizării sociale, moment în care foarte multe din prevederile acestei propuneri legislative s-au putut regăsi în textul Legii marginalizării sociale. Câteva nu au putut fi prinse, întrucât veşnica problemă a propunerilor legislative, fondurile, nu erau clare.

Comisia propune respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Iniţiatorul.

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, cunoscând situaţia grea a tinerilor care provin din orfelinate, chiar la începutul anului, împreună cu unsprezece colegi, am înaintat această iniţiativă legislativă privind acordarea de locuinţe tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi provin din orfelinate şi case de copii, precum şi stimularea persoanelor fizice de a le acorda loc de muncă.

Deci este vorba de acordarea unui sprijin necostisitor pentru aceşti tineri nefericiţi. Sprijinul, conform acestei iniţiative, se referă la acordarea de locuinţe, şi am făcut corectura, amendarea, nu numai eu, ci şi cei de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, fiind vorba de acordarea de locuinţe sociale sau a unor spaţii vechi abandonate – cămine, internate sau cazărmi – de care dispun primăriile, consiliile locale, care oricum se află într-o stare de degradare avansată.

Aceste spaţii, printr-o autogospodărire, igienizare şi îngrijire, pot oferi un adăpost, un spaţiu de locuit oricum mai bun decât în scările de bloc, canale sau boscheţi, unde staţionează, unde locuiesc aceşti tineri la ieşirea din orfelinat.

Referitor la raportul întocmit de Comisia pentru muncă şi protecţie socială din care fac parte şi care s-a distribuit la casete, subliniez următorul lucru: iniţiativa nr.145 a venit pe listă a fi discutată la comisie în luna mai. Eu am cerut retragerea şi, de atunci, ea nu a mai fost discutată niciodată în cadrul comisiei. Deci, practic, ea nu a fost discutată. Ca urmare, consider că raportul distribuit nu este real. Deci nu este cazul ca această iniţiativă legislativă să fie discutată în plenul Camerei Deputaţilor.

Referitor la ceea ce a afirmat doamna preşedinte a comisiei, doamna Smaranda Dobrescu, privitor la proiectul de lege iniţiat de Guvern nr.409 din 2001 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, cum că ar conţine reglementări precise asupra problemelor conţinute în iniţiativa noastră, consider că nu este chiar întru totul exact, şi anume: iniţiativa Guvernului nr.409 se referă la garantarea accesului efectiv al tinerilor la un loc de muncă, la locuinţă, la educaţie, asistenţă socială şi aşa mai departe. Am citat din lege.

Potrivit acestei legi, obţinerea unui spaţiu de locuit de către tinerii de până la 35 de ani, beneficiarii acestei legi, se face prin acordarea de către stat a unei sume de bani utilizată ca avans pentru construirea unei locuinţe, avans care totuşi trebuie rambursat statului într-o oarecare perioadă de timp.

Cred că este o oarecare neînţelegere, în sensul că această Lege nr.409 se referă la acei tineri care au un loc de muncă şi nu sunt chiar foarte săraci încât să nu poată într-un timp de să-şi achite un avans şi respectiv să-şi plătească în 20 de ani locuinţa, pe când iniţiativa noastră se referă la acel segment de tineri aflaţi în situaţia cea mai defavorabilă, la acei tineri foarte-foarte săraci care nu au nimic, care nu au nici familie şi care nici nu pot să viseze să-şi poată construi o locuinţă.

Noi ne referim la acordarea unor spaţii de locuit aflate în regim de chirie, spaţii foarte modeste, şi nu pentru cumpărarea lor, spaţii care să-i apere de ploi şi de frig.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles că dumneavoastră aţi solicitat retragerea propunerii.

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Da, am retras-o. Am dat-o cu amendamentul prin care am înlocuit de fapt noţiunea de "locuinţe de serviciu", cum a fost iniţial în titlul legii, cu "locuinţe sociale". Aceasta a fost, într-adevăr, marea greşeală.

Aceeaşi înlocuire a propus-o şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de la care s-a obţinut aviz favorabil.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles, dar comisia a făcut acest raport de respingere.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe.

Domnul Brudaşca. Dar suntem în depăşirea timpului.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Atunci, închideţi şedinţa.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este ora 14,05. Nu am ce face, mă scuzaţi.

Continuăm dezbaterile generale într-o altă şedinţă, joi. După-amiază vom avea şedinţă de comisii.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,05.