Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Ladislau Borbely, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 254. Participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 41 de deputaţi, iar 91 sunt absenţi.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2001 pentru aprobarea modificării denumirii şi clasificării mărfurilor din tariful vamal de import al României, precum şi a taxelor vamale de bază aferente acestora, adoptat de Senat în şedinţa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 25 februarie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/2001 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001, precum şi a Protocolului pentru aplicarea acordului între Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului 25 februarie 2002. Acest proiect urmează să fie dezbătut, de asemenea, în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2002 privind unele măsuri de ajutor pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport şi pentru menţinerea în siguranţă a unor nave aflate în patrimoniul C.N.M. ROMLINE S.A., precum şi alocarea unui fond special pentru Şantierul Naval Constanţa, în vederea achiziţionării de echipamente individuale de protecţie a muncii, adoptat de Senat în şedinţa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 25 februarie 2002. Se va dezbate în procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2002 privind amînarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri efectuate de Firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestări de servicii efectuate de persoane juridice române către această firmă pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou, adoptat de Senat în şedinţa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize – Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 25 februarie 2002. Se va dezbate în procedură de urgenţă.

Propunerea legislativă pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din unităţile administrative teritoriale, iniţiată de domnul deputat Petre Naidin.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul depunere al raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativă pentru combaterea, completarea şi modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, iniţiată de domnul deputat Pavel Cherescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.189 din 2 noiembrie 2000 privind Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persectuate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, iniţiată de domnul deputat Pavel Cherescu. Aceasta este altă propunere.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativă privind garantarea plăţilor, produselor şi serviciilor pentru companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, iniţiată de domnul deputat Mircea Nicu Toader.

Cu această propunerea legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoare adăugată şi instituirea cotei TVA de 2% la unele produse alimentare, industriale şi servicii prestate pentru producătorii agricoli, iniţiată de un număr de 7 deputaţi PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativă pentru susţinerea editării, comercializării, difuzării şi promovării cărţii româneşti, iniţiată de un număr de 3 deputaţi PRM.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 5 aprilie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington, la 30 octombrie 2001, primit de la Administraţia prezidenţială.

Cu acest proiect de lege se propune a fi sesizate, în vederea avizării, următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere al raportului: 25 februarie 2002. Procedură de urgenţă.

În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi:

Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art.116 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea art.17 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor.

Legea pentru aderarea României la Protocolul la Convenţia privind elaborarea unei farmacopee europene, adoptată la Strasbourg la 22 iulie 1964, adoptat la Strasbourg la 16 noiembrie 1989.

Legea pentru aderarea României la Acordul privind adoptarea de reglementări tehnice mondiale aplicabile autovehicolelor, precum şi echipamentelor şi componentelor ce pot fi montate şi/sau utilizate pe autovehicule, încheiat la Geneva la 25 iunie 1998.

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional şi a Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin prezenta informare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială aduce la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor că prin adresa nr.19 din 6 februarie 2002 Biroul permanent a transmis comisiei, spre examinare, în vederea îndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaţilor, două documente adoptate de Conferinţa Internaţională a Muncii cu ocazia celei de-a 89-a Sesiuni de la Geneva din iunie 2001, referitoare la:

Convenţia nr.184 privind securitatea şi sănătatea în agricultură;

Recomandarea nr. 192 privind securitatea şi sănătatea în agricultură.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile art.19 al Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, astfel de documente ce reprezintă norme internaţionale ale muncii, adoptate la Conferinţa Internaţională a Muncii se supune autorităţilor naţionale competente în termen de un an de la încheierea sesiunii.

Drept urmare, informăm plenul Camerei Deputaţilor de aceste documente care se găsesc la comisie, unde pot fi consultate de cei interesaţi, urmând ca ele să fie notificate Biroului Internaţional al Muncii de către ministrul muncii şi solidarităţii sociale, spre a fi incluse în raportul întocmit de către acesta ce urmează a fi prezentat Conferinţei Internaţionale a Muncii din iunie 2002.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc.

Să procedăm la constituirea unor comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afara teritoriului ţării de către cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România. Căşunean Vlad Adrian, Neagu Ion, Timiş Ioan - Grupul parlamentar al PSD; Hogea Vlad Gabriel, Moiş Văsălie - Grupul parlamentar al PRM; Szekely Erwin Zoltan - Grupul parlamentar al UDMR; Dorel Dorian - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/1999 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparţinut Bisericii Evanghelice CA din România, Comunitatea Evanghelică CA Sibiu. Dumitriu Carmen, Cazimir Ştefan, Timiş Ioan - Grupul parlamentar al PSD; Moiş Văsălie - Grupul parlamentar al PRM; Boc Emil - Grupul parlamentar al PD; Mogoş Ion - Grupul parlamentar al PNL; Tamaş Sandor - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor la arhiva electronică de garanţii reale mobiliare. Bădoiu Cornel, Cliveti Minodora, Cristea Marin, Dobre Traian - Grupul parlamentar al PSD; Bogea Angela - Grupul parlamentar al PRM; Stoian Mircea - Grupul parlamentar al PRM; Negoiţă Gheorghe Liviu - Grupul parlamentar al PD.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite în cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Sişeşti". Antonescu Napoleon Nicolae, Ianculescu Marian, Roşculeţ Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD; Stanciu Anghel, Moisoiu Adrian - Grupul parlamentar al PRM; Ionescu Anton - Grupul parlamentar al PRM; Radan Mihai - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Da. Poftiţi. Vă rog să vă potriviţi microfoanele şi să vă prezentaţi.

Doamna Cristina Luzescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnilor parlamentari,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca o reacţie la erorile comise în timpul celui de-al doilea război mondial au fost înfiinţate tribunalele internaţionale pentru crimele de război de la Nürnberg şi Tokio. Încă din 1946, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a afirmat principiile de drept internaţional, recunoscute prin Cartă şi prin hotărârea Tribunalului de la Nüreberg.

La data de 10 decembrie 1948 Adunarea Generală a adoptat Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, prilej cu care a fost recunoscut că o Curte Penală Internaţională permanentă va fi tot mai necesară pentru a judeca unele infracţiuni potrivit dreptului internaţional şi a însărcinat Comisia de Drept Internaţional să studieze posibilitatea creării unei asemenea curţi. O asemenea curte s-a definitivat prin crearea statutului de la Roma, aşa numitul statut de la Roma, care a înfiinţat Curtea Penală Internaţională. Acest statut a fost semnat de către România la 7 iulie 1999, motiv pentru care autorităţile competente au luat o serie de măsuri în vederea pregătirii corespunzătoare a procesului de ratificare.

În acest scop a fost analizată problema adaptării legislaţiei interne la prevederile statutului şi asigurării compatibilităţilor normelor şi principiilor consacrate prin Statutul Curţii Penale Internaţionale cu principiile şi dispoziţiile Constituţiei României.

Ratificarea Statutului de la Roma a pus în discuţie pentru aproape toate ţările problema imunităţii parlamentare şi a imunităţii şefului statului. Cele mai multe state au optat pentru soluţia interpretării textului din Constituţie şi, ca urmare, au considerat că nu există neconcordanţă între statut şi constituţiile acestora cu privire la imunitatea şefilor de stat. Această opinie se bazează pe prezumţia că imunitatea se acordă şefilor de state pentru îndeplinirea funcţiilor lor, iar dacă un şef de stat săvârşeşte fapte care sunt de competenţa Curţii Penale Internaţionale, această activitate este, oricum, în afara atribuţiilor pe care le are în îndeplinirea mandatului său în slujba statului. Este exemplul Norvegiei, una din primele ţări care a ratificat statutul, care are o Constituţie din 1814 şi care prevede imunitatea absolută pentru regele Norvegiei, iar Parlamentul nu a considerat că există neconcordanţă între Statutul Curţii Penale Internaţionale şi Constituţia Norvegiei. S-a considerat că este foarte puţin probabil ca regele Norvegiei să comită astfel de fapte, deoarece competenţele sale nu se extind la fapte care ar putea conduce la comiterea unor infracţiuni ce ar intra în competenţa Curţii Penale Internaţionale.

Menţionăm, în acest sens, Convenţia Penală asupra corupţiei, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, convenţie care a fost ratificată de România prin Legea nr.27 din 2002.

Problema predării propriilor cetăţeni, o altă problemă care este ridicată de statut, a format, de asemenea, obiectul unor discuţii în doctrină, nu constituie nici ea un impediment pentru România în perspectiva ratificării Statutului Curţii pentru următoarele considerente: art.89 din statut prevede că se poate prezenta statului parte o cerere din partea Curţii pentru ca o persoană să fie arestată şi să-i fie predată, solicitând cooperarea acestui stat pentru arestarea şi predarea persoanei. Deşi s-a ridicat problema ca această prevedere nu ar putea intra în conflict cu dispoziţia prin care se interzice extrădarea sau expulzarea propriilor cetăţeni, care se regăseşte în constituţiile multor ţări, România a acceptat distincţia între predare şi extrădare, făcută de art.102 din statut şi care a fost consacrată în art.53 din Legea nr.296/2001 privind extrădarea.

România a pregătit în domeniul dreptului penal internaţional unele măsuri legislative menite să faciliteze cooperarea juridică şi judiciară internaţională, inclusiv cooperarea cu Curtea Penală Internaţională, în vederea ratificării Statutului de la Roma. Ratificarea de către România a unor convenţii, de pildă Convenţia Europeană de Asistenţă Juridică în Materie Penal㠖 Strasbourg – 1959, Convenţia Europeană asupra transferului persoanelor condamnate – Strasourg 1983 - au fost transmise la Parlament spre ratificare şi ele au devenit ulterior legi interne. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, de asemenea, prevede o serie de elemente privind cooperarea internaţională în materie penală.

Ratificarea şi intrarea în vigoare de urgenţă a Statutului Curţii Penale Internaţionale reprezintă o prioritate pentru majoritatea statelor care s-au angajat să facă toate eforturile în acest sens, dorind, totodată, să participe ca state parte la prima întâlnire a statelor părţi. Până în prezent, 53 de state au ratificat statutul şi dorim ca România să se numere printre ultimele 7 state care sunt necesare pentru a marca intrarea în vigoare a acestui important document internaţional. La nivelul statelor candidate există un deosebit interes în acest sens.

Pentru România, îndeplinirea de urgenţă a acestor formalităţi vin întâmpinarea deciziei sale de integrare în structurile Uniunii Europene şi de asumarea responsabilităţilor care îi revin în cadrul comunităţii internaţionale, asigurându-i, totodată, participarea la prima întâlnire a adunării statelor părţi.

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alăturat pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr.4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să-l aprobaţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte al comisiei, Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998, după ce a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru politică externă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a adoptat acest proiect de lege cu majoritate de voturi şi vă supun spre aprobare textul proiectului de lege privind Statutul Curţii Penale Internaţionale, astfel cum v-a fost prezentat. Statutul Curţii Penale Internaţionale nu dă posibilitatea nici a unor rezerve, nici a unor declaraţii interpretative.

Din expunerea iniţiatorului s-a menţionat foarte clar că există nu numai responsabilitatea în ceea ce priveşte integrarea europeană şi euroatlantică, dar există chiar o tradiţie românească în această materie. Vă amintesc că profesorul Vespasian Pela, în 1919, imagina prima Curte Penală Internaţională. În 1924, acelaşi profesor, susţinea în Conferinţa Interparlamentară de la Berna lucrarea "Criminalitatea colectivă a statelor şi dreptul penal în viitor". Iată, deci că tradiţiile juridice româneşti sunt în armonie cu voinţa politică de astăzi pentru a ratifica Statutul Curţii Penale Internaţionale, un document care priveşte sancţionarea crimelor grave, categorii de crime ca genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii, agresiunea. Statutul Curţii Penale Internaţionale prevede, în mod foarte clar, o jurisdicţie complementară. Prin urmare, nu credem că există impedimente majore în legătură cu adoptarea acestui proiect şi ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Da, poftiţi, domnule Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Acest proiect de lege va pune pentru prima dată în chestiune renunţarea unor atribute ale suveranităţii statului român. De aceea, acest vot va fi, în primul rând, un vot de conştiinţă

Din punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar al PRM, suntem conştienţi de faptul că pentru a ne integra în structurile europene şi euroatlantice trebuie volens-nolens să renunţăm la unele atribute ale statului român. Ceea ce se pune în discuţie însă, vizavi de acest proiect de lege, este încălcarea aproape a tuturor principiilor dreptului penal pe care fiecare dintre noi juriştii le-am învăţat la facultate. În acest moment, fiecare deputat va trebui să răspundă la o întrebare: renunţăm atât de uşor la toate atributele prevăzute în partea generală a Codului Penal, la toate principiile fundamentale ale dreptului penal, de dragul unei iluzorii integrări în structurile europene şi euroatlantice? Pentru că, aşa cum a fost prezentat, de altfel, şi de către iniţiatorul proiectului de lege, aici nu putem face absolut nici un fel de comentariu. Fie acceptăm Statutul Curţii, aşa cum este el, fie îl respingem. Nu există o cale de mijloc - a-l discuta, a-l comenta, a face adăugiri, ştersături etc.

Din punctul nostru de vedere, al grupului parlamentar, vreau să vă spun că timpul, de la învestirea noastră cu judecarea acestui proiect de lege şi până la punerea lui pe ordinea de zi, a fost cam scurt, n-am reuşit să-l parcurgem în toate dimensiunile sale şi n-am reuşit să ne formăm o părere unanimă. Aceasta este raţiune pentru care la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, reprezentanţii noştri în comisie s-au abţinut de la vot.

O ultimă observaţie. Mi s-ar fi părut normal ca un proiect de o asemenea importanţă, să fi fost supus dezbaterii şi societăţii civice şi să fi fost ascultat şi părerile specialiştilor în drept penal de la facultăţile de drept din ţară, pentru a ne face o părere în final.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Alte opinii din partea grupurilor parlamentare?

Domnule Boc, poftiţi, din partea Grupului parlamentar al PD.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PD va vota Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. Motivaţia este, în primul rând, de natură politică, având în vedere faptul că acest Statut de la Roma al Curţii Penale Internaţionale este inclus pe lista celor mai importante 25 de documente ale Secolului XX şi a fost promovată o campanie de accelerare a procesului de ratificare, inclusiv la nivelul Consiliului Europei şi al Uniunii Europene, în speranţa că acesta va fi nu numai un instrument pentru promovarea justiţiei, dar şi un instrument pentru încurajarea păcii.

Este important ca România să se afle printre primele 60 de ţări din lume care vor ratifica statutul şi este cunoscut faptul că deja 53 de ţări au ratificat acest statut, România urmând să aibă un judecător la această Curte penală internaţională, în condiţiile în care se va afla în primele 60 de ţări care vor ratifica Statutul Curţii Penale internaţionale.

Este adevărat că unele dintre obiecţiile formulate aici şi în cadrul comisiei sunt adevărate. Sunt de acord cu unele din obiecţiile formulate de colegul meu Moiş, că acest statut ar fi necesitat o dezbatere mai amplă, mai ales în rândul clasei juriştilor din România. Credem însă că timpul nu este foarte îngăduitor cu noi şi acest lucru poate fi remediat foarte bine cu ocazia procesului de revizuire a Constituţiei. Altfel spus, Partidul Democrat dă astăzi un vot favorabil şi propune un vot favorabil acestui statut al Curţii Penale Internaţionale, cu condiţia ca, o dată cu declanşarea procedurii de revizuire a Constituţiei, să fie făcute acele modificări pentru a putea corela prevederile interne cu standardele internaţionale în materie de justiţie şi avem în vedere în special aici modificarea prevederilor constituţionale cu privire la extrădare şi expulzare, în sensul introducerii în conţinutul Constituţiei a unor prevederi potrivit cărora extrădarea cetăţenilor români să fie acordată în baza tratatelor internaţionale la care România este parte şi pe bază de reciprocitate.

De asemenea, trebuie în mod obligatoriu să consacrăm în textul Constituţiei prioritatea regulilor generale ale dreptului internaţional public faţă de dreptul intern şi acest lucru să fie considerat ca o normă general obligatorie şi nu cum este acum doar pentru problematica drepturilor omului.

Spun aceste lucruri pentru că această ratificare pe care o vom face astăzi va fi plină de efecte juridice numai dacă vom revizui Constituţia. Fără revizuirea Constituţiei, adoptarea Statutului Curţii Penale Internaţionale poate rămâne o operaţie juridică lipsită de conţinut.

Iată de ce, cu aceste rezerve, Partidul Democrat va vota pentru statutul Curţii Penale Internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea U.D.M.R., domnul Székely Ervin-Zoltán.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota favorabil acest proiect de lege de ratificare a Statutului Curţii Internaţionale Penale din considerente în primul rând politice şi nu aş dori să repet ceea ce a spus colegul meu înaintea mea de la acest microfon, dar considerăm că ratificarea acestui act normativ de o importanţă deosebită este o condiţie esenţială, aş putea să spun că este o condiţie sine qua non a integrării României în structurile euroatlantice.

Este adevărat că din punct de vedere strict juridic, din punct de vedere strict profesional, sunt unele probleme de constituţionalitate.

Pe de altă parte, însă, noi suntem sau am început deja un proces de reformare a Constituţiei, partidele politice au elaborat proiectele sau propunerile pentru modificarea Constituţiei şi considerăm că dacă vom ratifica acest act normativ, vom avea un nou instrument care trebuie avut în vedere o dată cu modificarea Constituţiei.

De aceea, Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota în favoarea adoptării acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu.

Domnul Ionel Olteanu, preşedintele comisiei.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că unele observaţii reprezintă preocupări mai mult sau mai puţin justificate ale colegilor jurişti referitoare la noutatea acestei reglementări. Pe de altă parte, mă văd nevoit să vă informez, stimaţi colegi, că acest proiect de lege privind Statutul Curţii Penale Internaţionale a fost înregistrat la comisie în 20 decembrie 2001 şi a fost adoptat de comisie la 13 februarie 2002. Comisia a procedat de trei ori la examinarea acestui proiect amânând de două ori pentru a audia şi părerile unui expert consultant implicat în aceste negocieri care au configurat statutul Curţii Penale Internaţionale.

Deci, sub aspectul timpului, cred că nu puteam întârzia mai mult decât am făcut-o deja. Sunt încă 7 state, sperăm ca şi România să fie printre aceste 7 state, pentru că acest Statut al Curţii Penale Internaţionale să poată în sfârşit să intre în vigoare. Este o exigenţă, dacă vreţi, a lumii de astăzi, în care România trebuie să joace un rol activ şi, aşa cum am mai menţionat, l-a jucat.

Pe de altă parte, aş vrea să menţionez că, oricum, modificările constituţionale sunt în curs de a fi gândite, negociate şi, sperăm, finalizate în curând. Prin urmare, nu există un risc major în legătură cu eventualele dificultăţi, eventualele texte care ar putea părea în ochii unor colegi cu mai multă sau mai puţină dreptate, contradictorii în raport de textele constituţionale.

În sfârşit, aş vrea să amintesc că există o jurisdicţie supranaţională, funcţionează foarte bine, este vorba de Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a presupus cedare de suveranitate, fără să însemne modificarea Constituţiei. Sigur că natura acestei jurisdicţii europene este diferită de cea a Curţii Penale Internaţionale.

Un ultim aspect aş vrea să amintesc, şi anume faptul că statutul este un instrument procedural, are în primul rând un caracter complementar, subsidiar, adiacent. El nu are funcţia de a defini sau încrimina noi infracţiuni, ci codifică parţial faptele penale care cad sub incidenţa dreptului internaţional. Competenţa Curţii Penale Internaţionale este, prin urmare, restrictivă şi limitată printr-o combinaţie de elemente prealabile care definesc întinderea, conţinutul, modalităţile şi criteriile de acceptare a jurisdicţiei. alături de complementaritate, pe parcursul dezbaterilor în comitetul pregătitor al Statutului Curţii Penale Internaţionale s-au exprimat opinii în favorarea principiilor jurisdicţiei inerente universale, automate sau consensuale.

Dreptul penal internaţional evoluează. La originea sa, iată, avem în acest exemplu, o idee românească. Cred că putem vota în cunoştinţă de cauză şi cu toată convingerea acest proiect de lege privind adoptarea Statutului Curţii Penale Internaţionale cu convingerea că facem parte din Europa, facem parte din lume, iar evoluţia se face împreună cu noi şi nu în absenţa noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează ca proiectul să fie supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2001 privind exploataţiile agricole.

Vă rog să deschideţi raportul. La poziţia 1 din raport avem un text comun propus de comisie. Aveţi obiecţii?

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Am un punct de vedere general referitor la toate soluţiile prezentate de comisie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi!

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu putem fi de acord cu soluţia adoptată de comisia de mediere, deoarece a acceptat, practic, varianta Senatului, variantă căreia îi reproşăm următoarele:

1. Nu este reglementată modalitatea de înregistrare juridică a exploataţiilor agricole. În consecinţă, o exploataţie de mii de hectare se poate înscrie doar la consiliul local fără să plătească decât impozitul pe teren ca oricare asociaţie familială, fără să mai plătească celelalte dări la stat cum este cazul societăţilor comerciale care au obiect de activitate agricultura. Apare o discriminare nepermisă.

2. În varianta Senatului, milioanele de producători agricoli care deţin suprafeţe mici nu vor mai beneficia de subvenţie pe produs, chiar dacă vor face dovada că au predat produse agricole la fondul pieţei.

În consecinţă, propun să votăm varianta Camerei Deputaţilor care nu prezintă cele două neajunsuri amintite. În varianta Camerei Deputaţilor se prevede existenţa exploataţiilor comerciale şi a exploataţiilor familiale. Exploataţiile comerciale care au suprafeţe mari urmează să se înscrie conform Legii nr.31 sau nr.36 şi, ca urmare, vor plăti toate dările prevăzute de legile în vigoare, iar exploataţiile familiale care au suprafeţe mai mici, într-adevăr, se pot înscrie la consiliul local urmând să plătească doar impozitul pe teren.

Indiferent de mărimea acestor exploataţii, toţi cei care fac dovada predării unor produse agricole la fondul pieţii vor beneficia de subvenţii pe produs. Singura diferenţă între exploataţiile familiale şi exploataţiile comerciale precum şi asociaţii familiale şi producători individuali, este că exploataţiile comerciale la care este vorba de suprafeţe mari de peste 110 hectare, respectiv 50 de hectare în zona de munte, în cazul acestora, va exista facilitatea privind obţinerea de credite agricole pentru investiţii.

Aceasta ar fi singura diferenţiere în varianta Camerei Deputaţilor. Ca urmare, susţin să votaţi varianta Camerei Deputaţilor. În comisia de mediere din care am făcut şi eu parte, eu am votat împotriva soluţiei adoptate.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate coleg, avem aici mai multe situaţii. La unele poziţii au fost adoptate poziţiile Camerei, la altele, poziţia Senatului şi avem şi nişte poziţii la care e text comun. Am înţeles opinia dumneavoastră referitor la a vota poziţia Camerei şi a respinge poziţia Senatului. Spuneţi-mi la textele comune. prima poziţie care am spus-o.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi! După ce primele două articole, primele două poziţii din raportul de mediere au fost acceptate în varianta Senatului, practic, varianta Camerei Deputaţilor a căzut şi a trebuit să se adopte varianta Senatului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci să respingem textul comun, pentru că asta nu e varianta Senatului.

Domnul Ludovic Mardari:

Trebuie respins şi textul comun. Să rămână varianta Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Deci dumneavoastră sunteţi pentru varianta Camerei Deputaţilor.

Da. Poftiţi!

Domnul Victor Neagu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Agricultura intră mereu în dezbateri furtunoase, agricultura este mereu în discuţia Parlamentului. Iată că şi exploataţiile agricole generează o furtună întreagă, ca să zic aşa, dar care o putem linişti dacă ne aplecăm cu puţină atenţie asupra textului care a fost în divergenţă în cele două comisii de mediere.

Aş vrea să vă spun numai ca discuţie generală că nici nu putem fi de acord în totalitate cu textul Senatului care creează diferenţieri, care creează discriminări între suprafeţele pe care le deţin producătorii agricoli. De aceea, să-mi îngăduiţi ca la fiecare poziţie din textul redactat în comisia de mediere să solicităm intervenţia colegilor din toate partidele şi să mergem la vot potrivit opţiunilor dumneavoastră, dar făcându-vă întâi şi o propunere din partea noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, am vrut să supun la vot poziţia 1. Dacă tot sunteţi la microfon, faceţi cunoscută poziţia grupului P.S.D. faţă de textul comisiei de mediere. La poziţia 1.

Domnul Victor Neagu:

Este textul comun.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Îl votăm sau îl respingem?

Domnul Victor Neagu:

Îl votăm.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Deci asta este opinia grupului, nu?

Domnul Victor Neagu:

Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Mai sunt alte grupuri dacă doresc să îşi exprime opinia cu privire la poziţia asta? Nu. Bun. Eu trebuie să supun întâi textul comisiei de mediere, dacă o să cadă, atunci se presupune că rămâne textul nostru, al Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru textul comisiei de mediere? Număraţi, vă rog! 76 voturi pentru.

Voturi contra? 25 de voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Cu 76 voturi pentru, 25 de voturi contra şi o abţinere, a trecut textul comun propus de comisia de mediere la poziţia 1 a raportului.

Poziţia a doua a raportului. Avem tot un text comun.

Domnul Victor Neagu:

Susţinem textul comun.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Alte grupuri doresc? Poftiţi!

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă acest articol, art.3 de la poziţia 2 din raport nu este acceptat în varianta Camerei Deputaţilor, tot ceea ce urmează poate să continue pe varianta Senatului, pentru că în cazul în care acest articol nu este acceptat în varianta Camerei Deputaţilor, întreaga logică, întreaga gândire pentru care a muncit Comisia pentru agricultură în Camera Deputaţilor va pica şi, în continuare, practic, este varianta Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Alte grupuri dacă doresc să-şi expună opinia. Nu doresc.

Eu vă supun votului poziţia comisiei de mediere. Dacă o votaţi este acceptată, dacă nu o votaţi, rămâne varianta Camerei.

Da. Poftiţi! Domnul Predilă din partea Guvernului.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

La poziţia 2, suntem şi noi de acord cu textul comun deoarece noţiunea de comercială sau familială începe să se diferenţieze de la art.4.

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Nu mai apare deloc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Guvernul este pentru textul comun.

Cine este pentru textul acesta comun? Număraţi. 62 voturi pentru.

Voturi contra? Număraţi. 28 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat textul comun.

Poziţia 3. La poziţia 3 din raport s-a adoptat varianta Senatului de către comisie.

Comisia de mediere a adoptat varianta Senatului. Eu asta spun.

Domnul Victor Neagu:

Noi propunem să votaţi poziţia Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu supun această variantă a Senatului. Dacă nu întruneşte numărul de voturi, înseamnă că vom avea poziţia Camerei Deputaţilor, aşa cum a propus domnul deputat Neagu.

Cine este pentru varianta Senatului? Nimeni. Dacă nu este nimeni de acord înseamnă că rămâne varianta Camerei Deputaţilor.

La poziţia 4 avem un text comun.

Domnul Victor Neagu:

Vă propunem textul Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

De ce ? Poftiţi şi explicaţi de ce.

Domnul Marian Ianculescu:

Vă propunem varianta Camerei Deputaţilor întrucât aceasta prevede şi posibilitatea ca la exploataţiile agricole familiale sub limita aceea de 110 hectare, de 50, respectiv de 25 de hectare să poată să fie conduse şi de producătorul agricol.

În varianta Senatului, se spune clar că toate exploataţiile agricole sunt conduse sau administrate de personal calificat tehnic şi economic în domeniul agricol. Or, un cetăţean, un ţăran care are 20 sau 30 de hectare cred că poate să-şi conducă singur fără să-şi mai angajeze personal tehnic calificat.

De aceea, v-aş ruga să fiţi de acord cu varianta Camerei care prevede pentru exploataţiile agricole familiale, deci sub acea limită pentru exploataţii mari, să fie conduse şi administrate de respectivii proprietari atestaţi în pregătirea agricolă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Am înţeles.

Eu vă supun votului acest text comun. Aţi auzit opinia că el ar trebui respins. Dacă va fi respins, nu va fi votat acest text comun. Înseamnă că vom avea varianta Camerei.

Cine este pentru textul comun? Nu este nimeni. Vom avea poziţia Camerei Deputaţilor şi la această poziţie.

La poziţia 5 este textul Senatului. Are cineva vreo obiecţie? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 20 de voturi contra.

Abţineri sunt? Nu sunt. A rămas acest text al Senatului.

Domnul Ionel Olteanu (din banca comisiei):

Lit.A). Vă rugăm frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A, da! Aici avem un text mai mare, este vorba de alin.1. Acum, la lit.A), tot în cadrul acestei poziţii, este textul Camerei Deputaţilor. Nu-l mai supunem votului, îl considerăm adoptat.

La lit.B) este un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 21.

Abţineri? Nu sunt abţineri. S-a adoptat acest text comun.

La poziţia 6. Avem textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

La poziţia 7 avem un text comun. Aveţi obiecţii?

Cine este pentru textul comun? Da. Mulţumesc.

Voturi contra? 19 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat acest text comun.

La poziţia 8 este varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţii.

Domnul Victor Neagu:

Avem obiecţii. Cerem să votaţi varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Eu pun la vot această variantă. Dacă nu e votată, atunci înseamnă că automat considerăm că este varianta Camerei.

Cine este pentru varianta Senatului. Nu este nimeni. Deci, avem la această poziţie 8 a raportului varianta Camerei.

La poziţia 9 din raport avem textul Senatului.

Domnul Victor Neagu:

Nu, nu suntem de acord. Vă propunem să votaţi varianta Camerei Deputaţilor unde apar exploataţiile agricole familiale destul de clar.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Mai sunt alte obiecţii? Da, domnule Brudaşca. Poftiţi!

Domnul Damian Brudaşca:

Eu nu sunt agricultor, însă constat că nevotând articolul care defineşte exploataţiile comerciale şi exploataţiile agricole familiale, intrăm oarecum în contradicţie adoptând această variantă a Camerei Deputaţilor. Eu, din punct de vedere logic, doresc să atrag atenţia plenului asupra acestei inadvertenţe şi să găsiţi soluţia care să fie în concordanţă cu logica.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În acest stadiu al procedurii, nu putem să admitem decât o variantă sau alta. Nu putem umbla să modificăm, să facem un text de compromis în plenul Camerei.

Da. Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Victor Neagu:

Cu îngăduinţa dumneavoastră, aş vrea să explic. Stimate domnule coleg, la poziţia 4 la care faceţi referire dumneavoastră, acolo se spune exploataţiile agricole comerciale şi este vorba de conducerea lor, de administrarea lor. O asociaţie agricolă comercială înseamnă un personal calificat. Noi vorbim de asociaţii familiale care înseamnă totuşi şi altceva. Ceva mai simplu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă supun votului acest text al Senatului.

Cine este pentru? Nu este nimeni. Înseamnă că rămâne la poziţia 9 din raport, varianta Camerei Deputaţilor.

La pct.10 al raportului este, de asemenea, textul Senatului.

Domnul Victor Neagu:

Vă propunem să votaţi textul Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru varianta Senatului? Nu este nimeni. Rămâne această variantă a Camerei Deputaţilor.

La poziţia 11 este textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

La poziţia 12 este varianta Senatului.

Domnul Victor Neagu:

Vă propunem soluţia Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru varianta Senatului? Nu este nimeni. La poziţia 12 din raport rămâne varianta Camerei.

La poziţia 13 din raport este poziţia Camerei, votată de comisia de mediere. O considerăm adoptată.

La fel la poziţia 14. La fel la poziţia 15.

La ultima poziţie a raportului, la poziţia 16 este un text comun. E vreo obiecţie? Nu este.

Vă supun votului acest text comun. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei de mediere rămâne în această variantă votată de noi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Toate poziţiile la care s-au adoptat variante diferite faţă de cele propuse de Comisia de mediere vor constitui obiectul analizei într-o şedinţă comună a celor două Camere.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

Şi aici avem o situaţie în care la toate poziţiile s-a adoptat textul Senatului.

Poziţia 1. Cine este pentru această variantă a Senatului? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri. S-a adoptat această variantă.

Poziţia a doua. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Poziţia a treia. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia 4. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Ultima poziţie se referă chiar la caracterul legii, dacă este organică sau nu.

Comisia a mers pe varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Urmează ca votul să fie supus votului dumneavoastră într-o şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/1999 privind transportul rutier de mărfuri periculoase.

La poziţia 1 este textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

Poziţia a doua, textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

Poziţia a treia, textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

Poziţia 4, textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.133/2000 privind repartizarea capacităţilor de infrastructură feroviară.

La poziţia 1 este textul Camerei Deputaţilor; îl considerăm adoptat.

Poziţia a doua, textul Camerei Deputaţilor. Adoptat.

Poziţia a treia, textul Camerei Deputaţilor. Îl considerăm adoptat.

Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.82/2001 privind stabilirea formelor de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România.

Vă rog să observaţi că există o singură poziţie, dar cu două alineate.

La alin. 1 s-a adoptat un text comun. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

La pct. 2 este textul Camerei Deputaţilor, este adoptat.

Urmează să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.123/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, folcloric şi al artelor plastice.

Avem mai multe poziţii. La poziţia 1 avem două puncte.

La primul avem un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

La pct. 2 al poziţiei 1 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc. Adoptat.

La pct. 2 care are mai multe litere. La lit. a) este textul Camerei Deputaţilor, este adoptat, la lit. b) este textul Camerei Deputaţilor, este adoptat, la lit. c) este textul Senatului.

Sunt obiecţii?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Şi ultimul alineat este, de asemenea, textul Senatului.

Dacă sunt obiecţii?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La pct. 3 al raportului avem un text comun.

Aveţi comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La poziţia 4 este textul Senatului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Poziţia 4 adoptată.

S-a adoptat întreg raportul, urmează ca el în integralitate să fie supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptată la New York, la 20 decembrie 1990, adoptat de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 50/155 din 21 decembrie 1995.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva?

Poftiţi, vă rog.

Domnul Teodor Bobiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Legea nr. 18 din 1990 România a ratificat Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi în baza art. 43 din această convenţie s-a constituit un Comitet al drepturilor copilului compus din 10 experţi de înaltă moralitate şi cu competenţă recunoscută în domeniu.

În anul 1995, în conformitate cu art. 50 alin. 1 din convenţie, printr-un amendament al Republicii Costa Rica s-a propus extinderea numărului membrilor Comitetului drepturilor copilului, de la 10 experţi la 18 experţi.

Pentru ca acest amendament să poată să intre în vigoare, el trebuie să fie acceptat de două treimi din statele părţi ale convenţiei. Până în acest moment Secretariatul general al ONU, care este şi depozitarul convenţiei, a primit 99 de instrumente de acceptare. În vederea intrării în vigoare mai sunt necesare încă 28 de instrumente de acceptare.

Guvernul României consideră că este necesar să răspundă pozitiv acestei cereri, pentru extinderea numărului membrilor Comitetului drepturilor copilului, având în vedere că prin acţiunile sale a înţeles şi înţelege să pună în aplicare toate convenţiile care protejează în materia protecţiei mamei şi a copilului.

Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege propus pentru ratificare.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea comisiei se doreşte o luare de cuvânt? Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţile naţionale. Luaţi cuvântul. Da, poftiţi, doamnă.

Doamna Mihaela Muraru Mândrea:

Domnule preşedinte,

În urma examinării, membrii comisiei au constatat că atât în titlul proiectului de lege, cât şi în textul articolului unic s-au strecurat erori de redactare, în raport de titulatura convenţiei, ratificată de România la 28 septembrie 1990.

S-au operat modificări, deci, era o eroare materială la titlu şi o eroare de redactare la articolul unic.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Să privim la titlul legii. Veţi observa, în raportul comisiei, se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat titlul legii în forma modificată de către comisie.

Articolul unic. Observaţi că şi la articolul unic comisia a propus o anumită modificare, în raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

S-a adoptat în forma propusă de către comisie. Urmează să se voteze într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind readmisia străinilor, semnat la Bucureşti la 27 iulie 2001.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi, domnule general.

Domnul Nicolae Berechet:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În luna iulie, mai exact pe 27 iulie 2001 s-a semnat la Bucureşti un acord de readmisie a străinilor între Guvernele Republicii Moldova şi România.

Acordul reprezintă un progres evident în domeniul cooperării între cele două state şi în acelaşi timp un important semnal pentru susţinerea angajamentelor României în îndeplinirea exigenţelor Uniunii Europene în domeniul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale.

Aş adăuga eu şi o conotaţie specială în această perioadă, având în vedere apropierea şi relaţiile dintre cele două state.

În forma semnată, acordul cuprinde prevederi referitoare la câteva aspecte de esenţă şi altele de amănunt, respectiv procedurile de readmisie între cele două ţări, agreate, aşa cum au fost semnate, documentele pe baza cărora se poate dovedi ori prezuma cetăţenia, tanzitul în caz de returnare, termenele de soluţionare a cererilor de readmisie, suportatea cheltuielilor de transport de către ţara de destinaţie pentru persoana returnată, transportul bunurilor legal dobândite etc.

Pentru a nu continua cu argumentele de ordin tehnic, vă rog să aveţi în vedere şi să aprobaţi prezentul proiect de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernele României şi Republicii Moldova, ca fiind o necesitate în contextul armonizării legislaţiei în domeniu cu toate ţările europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă din partea comisiei doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea grupurilor parlamentare? Poftiţi.

Domnul Brudaşca, din partea Grupului PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost discutat în cadrul Comisiei de politică externă din care fac parte şi s-a dat un vot favorabil, având în vedere conotaţiile unui asemenea document.

În primul rând, el face parte din categoria de acte, de documente, de acorduri care au fost încheiate de România, ca urmare a cerinţelor impuse de către Uniunea Europeană, în vederea integrării în structurile euroatlantice şi europene. Face parte, de asemenea, dintre documentele care probează seriozitatea angajamentului României, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce-i revin în perspectiva devenirii sale a unui membru cu drepturi depline a acestor instituţii.

Sunt întru totul favorabil unei asemenea idei, întrucât contribuie la combaterea migraţiei ilegale şi nu în ultimul rând ar constitui unul dintre elementele de stopare a actelor care sunt împotriva ordinii şi legii, mă refer la actele infracţionale care au fost săvârşite de grupuri de tip mafiot, care au fost deseori semnalate în diferite zone ale ţării.

Cu toate acestea, aş dori să exprim o opinie strict personală, în legătură cu posibilitatea ca o asemenea decizie să fie interpretată de către neprietenii noştrii ca o dovadă că România doreşte să se diferenţieze şi să separe de Republica Moldova, aşa încât obiectivul acela pe care îl visează marea majoritate a românilor, indiferent că o declară sau nu, a refacerii unităţii naţionale, ar putea să fie în perspectivă combătut de însăşi existenţa unei asemenea legi.

În contextul actual, însă, adoptarea unei asemenea legi este impusă pentru materializarea în etapa următoare a obiectivelor prioritare ale politicii externe româneşti.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă şi din partea altor grupuri doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2002 pentru ratificarea memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România", semnat la Bruxelles, la 20 august 2001 şi al Bucureşti, la 10 octombrie 2001.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Poftiţi, luaţi cuvântul.

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Domnule preşedinte,

Domnilor şi doamnelor,

Îngăduiţi-mi să vă spun că şi acest memorandum face parte din categoria memorandumurilor ISPA, respectiv relative la infrastructură şi mediu. Această măsură, care reprezintă una din priorităţile identificate de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului în strategia ISPA mediu, are ca principale obiective reabilitarea, construcţia şi dezvoltarea infrastructurii, legată de colectarea şi tratarea apelor uzate din Municipiul Oradea.

Din costul total al proiectului de 23 milioane EURO, finanţate prin ISPA, finanţarea prin ISPA reprezintă 16.734.000 EURO, iar cofinanţarea asigurată printr-un împrumut de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare este de 7.172.000 EURO.

Vă rugăm să ne acordaţi ajutorul dumneavoastră în aprobarea acestui proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă, acordată prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru măsura: "reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România", semnat la Bruxelles, la 20 august 2001 şi la Bucureşti, la 10 octombrie 2001, în şedinţa din 13 februarie 2002 comisia a hotărât, în unanimitate, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Articolul 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanţa.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs şi proiectul de lege. Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare din Municipiul Cluj Napoca, România", semnat la Bruxelles, la 31 mai 2001 şi la Bucureşti, la 10 octombrie 2001.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Poftiţi.

Domnul Andrei Popescu:

N-aş vrea să vă reţin atenţia decât cu faptul că din costul total al proiectului, de 46 milioane EURO, finanţarea prin ISPA reprezintă 35milioane EURO, iar cofinanţarea asigurată prin împrumut de la Banca Europeană de Investiţii este de 11 milioane EURO.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei? Domnul deputat Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de preaderare şi pentru măsura "reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare din Municipiul Cluj Napoca, România", semnat la Bruxelles, la 31 mai 2001 şi la Bucureşti, 10 octombrie 2001, în şedinţa din 13 februarie 2002, comisia a hotărât în unanimitate ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare. Poftiţi, din partea PRM-ului, domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Vorbesc şi în calitate de deputat de Cluj şi ţin să exprim în primul rând ministerului de resort mulţumiri pentru faptul că aţi sprijinit realizarea obţinerii sau ratificării memorandumului de finanţare, pentru realizarea reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare din municipiul de pe Someş.

Precizez că o asemenea măsură era absolut necesară, având în vedere, primul rând, extensia zonei locuite, pe raza municipiului nostru, necesitatea suplimentării surselor de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu în ultimul rând datorită faptului că în o bună parte de pe suprafaţa oraşului această reţea de alimentare sau cea de canalizare era foarte veche, cu termenul depăşit şi necesita intervenţii pentru a se elimina eventualele accidente şi disfuncţionalităţi.

Mulţumesc Ministerului pentru Integrare Europeană, mulţumesc, de asemenea, Comisiei pentru buget pentru că a avut în vedere aceşti factori obiectivi şi astfel putem să constatăm că în perspectivă imediată Municipiul Cluj Napoca va beneficia de resursele financiare necesare unei lucrări de o asemenea importanţă economică şi nu în ultimul rând socială.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vom supune proiectul de lege votului într-o şedinţă specială de vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.162/2001 pentru modificarea alin. 2 al art. 4 din Legea nr. 35/1999 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Societatea Naţională a Căilor Ferate SNCFR pentru finanţarea proiectului de modernizare a căilor ferate, semnat la Luxemburg şi la Bucureşti, la 30 iunie 1998. Suntem în procedură de urgenţă. Rog biroul comisiei să facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune 5 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pentru fiecare intervenţie în parte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbateri?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind Statutul poliţistului. Înţeleg că s-a parcurs o parte din text. Suntem la art. 11 alin. 2.

Reprezentanţii comisiei. Avem reprezentanţi ai comisiei.

Reprezentantul iniţiatorului? Avem reprezentant al iniţiatorului.

La alin. 2 al art. 11, vă rog să priviţi la poziţia 21; propunerea comisiei este de eliminare.

Observaţi, sunt propuse nişte modificări de către comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta modificată de comisie.

Alineatul 3. Şi la alin. 3 vă rog să priviţi că se propune o anumită modificare.

Sunt obiecţii?

Domnule, alin. 2 l-am votat adineauri.

La poziţia 11 din raport, ea se referă la alin. 2 al art. 11. (Se consultă cu domnul deputat Ristea Priboi.)

Atunci, acest raport nu este corect întocmit. Mă scuzaţi, dar nu este corect întocmit pentru că nu se lucrează aşa. Trebuia să vă referiţi la poziţia 11, cu toate implicaţiile sale. Or, nu v-aţi referit la aceasta. Vă referiţi la eliminarea lit. c), într-o altă poziţie, tocmai la poziţia 17.

Stimate coleg, eu nu merg pe amendamente respinse, trebuie să merg pe amendamente admise de comisie. Dacă cel care a propus un amendament, care a fost respins de comisie, vine aici...

Domnul Ristea Priboi:

Acest amendament a fost admis.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci, nu mă trimiteţi la amendamentul acesta, dacă s-a admis este o treabă tranşată, nu mi-o mai puneţi mie în discuţie acum. Explicaţi la microfon.

Domnul Ristea Priboi:

Domnule preşedinte,

A trecut foarte mult timp de când s-a amânat dezbaterea acestei legi, de aceea se produc şi confuzii. La poz. 11 de la amendamente respinse, cu referire la art. 11 alin. 2, se prevede că în situaţii excepţionale, prin ordin al ministrului de interne, se poate deroga de la limitele de vârstă prevăzute de alin. 1 lit. c).

În referirea la acest alineat, care este la poz. 11, s-a aprobat eliminarea. Se stabileau vârste între 18 şi 25 de ani pentru concursul de admitere, iar pentru încadrarea directă de cel mult 40 de ani.

S-a aprobat propunerea de eliminare, ca atare referirea la art. 1 lit. c) nu îşi mai are rostul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aceasta înseamnă că se elimină şi alin. 2 de la art. 11. Ceea ce presupune, în practică, faptul că o persoană de 80 de ani poate să ceară încadrarea în poliţie, nu? E în regulă, dacă aşa s-a votat, aşa rămâne...

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu încerc să fiu logic, întotdeauna, nu reuşesc, că-s om... Dar nouă nu ni se propune o situaţie logică, eliminarea acelui alineat, care limita admiterea în poliţie până la 40 de ani, iar pentru concursul de admitere între 18 şi 25 de ani, nu conduce cu necesitate la eliminarea acestei prevederi a alin. 2 devenit... sau din alin.3 devenit alin.2 , nu ştiu, că toate sunt extrem de alambicate şi de complicate aici, în acest text. Nu ştiu cine l-a făcut, probabil că de la grădiniţă aţi adus pe cineva, expert...

Ei, situaţiile excepţionale nu sunt limitate numai la cele menţionate prin acel alineat eliminat. În activitatea acestei instituţii pot apărea şi alte situaţii excepţionale, nedefinite în momentul de faţă, care necesită intervenţia clară a ministrului de interne, şeful instituţiei, care poate să deroge de la prevederile alin. 1, astfel încât instituţia respectivă să îşi poată desfăşura activitatea.

Nu văd de ce, prin eliminarea acestei lit. c), automat, să cadă şi acest alin. 2 – 3 sau 3 – 2..., încă nu s-a clarificat, poate că, până la sfârşitul şedinţei, o să lămurim şi acest aspect.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimate colege,

Alineatul acesta se referă la derogările pe care ministrul le dă în situaţii excepţionale, numai pentru vârstă. Deci, în condiţiile în care plenul, data trecută, a eliminat condiţiile de vârst㠖 ceea ce mi se pare foarte straniu – atunci, dacă nu mai e o condiţie de vârstă, nu poate să mai existe nici acest alineat, care să deroge exact de la condiţiile de vârstă.

Deci, domnule Priboi, aşa se interpretează? Ne referim numai la condiţiile de vârstă. Aceasta înseamnă că, automat, ca o consecinţă logică a votului pe care l-aţi dat săptămâna trecută, acest alin. 2 al art. 11 a căzut.

Să trecem la alin. 3, care, bineînţeles, capătă o altă renumerotare. Vă rog să observaţi că la poz. 12 din raport se produc nişte modificări.

Dacă aveţi obiecţii la acest alineat? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Propuneri de redactare. În loc de "înainte de începerea", eu propun să ne exprimăm în limba română şi să spunem "înaintea începerii activităţii", mi se pare că este mai româneşte aşa.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia şi iniţiatorul sunt de acord.

Cu această obiecţie, cine este pentru alin. 3, aşa cum a fost modificat de comisie şi de domnul Brudaşca? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Alin. 4, în formula veche. Poftiţi.

Domnul Tiberiu Toro:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR a avut un amendament la acest alineat, şi anume amendamentul respins de comisie de pe pag. 49 poz. 25. Acest alin. 4 al art. 11 se referă la o eventuală încadrare politică a poliţistului şi conţine, practic, interzicerea ca un poliţist să fie membru al unui partid politic sau al unei organizaţii politice.

Intenţia iniţiatorului este bună, într-adevăr, nu este bine şi nu este compatibil cu statutul poliţistului ca un poliţist să aparţină vreunui partid politic. Noi am propus un amendament, care nu interzice acest lucru, deci nu este în contradicţie cu această prevedere, dar ia în considerare o specificare a Parlamentului României, şi anume că aici, în afară de deputaţii partidelor politice, există şi deputaţi care reprezintă unele organizaţii sau uniunii ale minorităţior naţionale, care, deşi, conform legii, nu sunt asimilate cu un partid politic, pentru că sunt înregistrate altfel, totuşi, din multe puncte de vedere, sunt asimilitate cu partidele politice, cel puţin privind reprezentarea parlamentară. Deci, acest lucru dă naştere la interpretări, dacă cineva aparţine sau este membru al unei organizaţii a minorităţilor naţionale.

Ca să nu fie această confuzie, în cazul nostru, la acest Proiect de Lege al Statutului poliţistului, noi propunem ca art. 11 alin. 4 să aibă următoarea formă: "Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţii de învăţământ ale Ministerului de Interne, precum şi persoanele ce urmează a fi încadrate direct în poliţie nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreuni partid politic sau organizaţie cu caracter exclusiv politic – subliniez aceste cuvinte: "exclusiv politic" – cu excepţia organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, dacă nu au caracter exclusiv politic".

Încă o frază, nu mi se pare normal dacă, de exemplu, într-o comună, unde trăieşte o minoritate – slovacă, ca să dau un exemplu – şi această comunitate dă un poliţist, acest poliţist poate să fie membru al Uniunii slovacilor, care nu este un partid politic şi nu este o organizaţie politică. În condiţiile actuale se poate interpreta şi se pot naşte cazuri în care acest poliţist trebuie să-şi dea demisia din această uniune, care nu este politică.

Voci din partea Grupului PRM:

Şi dacă este ungur?

Domnul Tiberiu Toro:

Vă rog frumos, stimaţi colegi, să acceptaţi acest amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E cam dificil să fii în Parlament şi să spui că nu faci politică...

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Chestiunea aceata m-a frapat şi pe mine, domnule preşedinte, acest joc de-a alba-neagra, când e albă, când e neagră, când suntem politicieni, când suntem numai membri ai unei minorităţi sau ai unei organizaţii aparţinând minorităţilor. Mie mi se pare destul de periculos şi aş susţine că o asemenea prevedere într-o lege care se doreşte egală pentru toţi şi obligatorie pentru toţi este absolut exclusă!

Nu înţeleg de ce este această insistenţă şi de ce se face din minorităţile naţionale monedă pentru şantaj politic, inclusiv la nivelul Parlamentului României. N-am nimic împotriva nici unui cetăţean român, de orice etnie, care are toate drepturile prevăzute în Constituţie. Nu văd de ce, în mod expres, acest lucru trebuie să apară în Legea poliţistului, instituţie a statului care este chemată să vegheze la respectarea legii, indiferent şi mai presus de orice considerent de origine etnică sau chiar de opţiune politică.

În consecinţă, mă pronunţ categoric împotriva amendamentului, întrucât îl consider ca încă una dintre tentativele de şantaj politic pe care o anumită minoritate o exercită asupra partidului aflat la conducerea ţării.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Opinia comisiei?

Domnul Ristea Priboi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am înţeles foarte bine, iniţiatorul acestei legi a avut în vedere asigurarea de drepturi egale pentru toţi cetăţenii României, care vor să intre în rândul poliţiei. Aşa cum, la Statutul diplomatului, la Statutului ofiţerului de informaţii ş.a.m.d., se prevede că este apolitic, acelaşi lucru s-a avut în vedere şi în acest caz.

De aceea, comisia, după dezbateri, inclusiv dezbaterea acestui amendament, prezentat de colegii noştri de la UDMR, l-a respins. Bineînţeles, realizând că nu vorbim în acelaşi timp de o asociaţie şi de un partid politic, în situaţia de faţă ele se confundă, reprezentând acelaşi lucru. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul?

Domnul Nicolae Berechet:

Domnule preşedinte,

Eu menţin şi susţin formularea iniţială din text, având în vedere faptul că nu putem accepta jumătăţile de măsură şi nu putem, într-o lege organică, opera cu excepţii de la regulă. Regula, de fapt, mi-aş permite să vă rog să fiţi de acord, pleacă de la un alt capitol, ce îl vom regăsi în dezbaterea proiectului statutului, acela al restrângerii unor drepturi ale poliţistului, în momentul când îşi asumă responsabilitatea de apărător al legii.

În aceste condiţii, eu consider că formularea este echilibrată, nici unui poliţist nu îi este interzis, prin nici o prevedere a prezentului proiect de statut, achiesarea la orice formulă de asociere, cu excepţia celor politice. Şi pentru ca verticalitatea şi neutralitatea instituţiei să fie păstrate, insist pe menţinerea formulării din textul iniţial. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Să supunem la vot acest amendament respins, cu care comisia şi iniţiatorul nu sunt de acord.

Cine este pentru amendamentul respins? Număraţi, vă rog. 15 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Cine este pentru alin. 4 în forma din proiect? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 8 abţineri.

Deci, am trecut de alin. 4, a fost adoptat.

Alin. 5. Vă rog să observaţi că sunt propuse nişte modificări, la poz. 13 din raport. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Având în vedere redundanţa unor cuvinte prezente în text, respectiv a cuvântului "cazul", care apare în partea de început a acestui alineat şi înainte de punct, daţi-mi voie să vă propun următoarea modificare de redactare: "Dacă, în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne, intervine vreuna din situaţiile prevăzute la art. 47 alin. 1, se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz". Pentru a elimina această apariţie, şi la început, şi la sfârşit, a sintagmei "caz".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia are obiecţii? Sunteţi de acord.

Iniţiatorul? De acord.

În această variantă, propusă de comisie şi îmbunătăţită de domnul Brudaşca, sunt obiecţii? Nu. S-a adoptat.

Alin. 6. De asemenea, comisia a propus nişte modificări la poz. 14.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Acum, urmează la vot art. 11, în integralitatea sa, aşa cum a fost modificat.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Vă rog să observaţi, la alin. 1, la pct. 15 din raport, se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat alin. 1.

Alin. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 3. Vă rog să observaţi, la poz. 16 din raport se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12, în integralitate.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat în forma propusă de comisie.

La art. 13, la pct. 17 din raport, se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art. 13 a fost adoptat în forma propusă de către comisie.

La Secţiunea a 2-a se propune o modificare a titlului, la pct. 18 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat titlul Secţiunii a 2-a, aşa cum a fost modificat de comisie.

Art. 14 alin. 1. Este introdusă o modificare, la poz. 19.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată varianta modificată de comisie.

Alin. 2.

Sunt obiecţii la modificarea propusă de comisie? Nu sunt.

Art. 14, în integralitate.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat, aşa cum a fost modificat de comisie.

Art. 15 alin. 1. Vă rog să priviţi, la poz. 21 din raport se propune o modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat, aşa cum a fost propusă modificarea.

La lit. a), dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată, aşa cum a fost modificată de comisie.

La lit. b), sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată, aşa cum a fost propusă modificarea de comisie.

La lit. c), dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

La alin. 2 al art. 15, vă rog să-l observaţi, la pct. 25 din raportul comisiei, dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art. 15, în integralitatea sa.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

A fost adoptat, aşa cum a fost modificat de comisie.

Art. 16. Vă rog să observaţi, la pct. 26, se modifică preambulul.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Vă rog să priviţi, la poz. 27 din raport se introduce o literă nouă, la propunerea comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptă.

Lit. a), care acum devine b).

Sunt obiecţii la modificarea propusă de comisie? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Lit. b), care devine lit. c).

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Vă rog să priviţi, la pct. 30, se introduce un alineat nou, propus de comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. A fost adoptat.

Art. 16, în integralitate, cu modificările propuse de comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat şi art. 16.

Art. 17. Vă rog să priviţi la poz. 31 din raport, se propune modificarea preambulului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 2 poz. 32 din raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 17, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat, aşa cum a fost modificat de către comisie.

Art. 18. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a adoptat.

Art. 19. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 20. Vă rog să priviţi la pct. 33 din raportul comisiei, se modifică conţinutul alin. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dacă la alineatele următoare sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art. 20, în integralitate, aşa cum a fost modificat de comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 21. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 22. Vă rog să priviţi la pct. 34, alin. 1 se modifică.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat, aşa cum s-a propus modificarea de către comisie.

Alin. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 3. Vă rog să priviţi la poz. 35 din raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 4. Vă rog să priviţi la pct. 36 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 5 poz. 37 din raport, vă rog să priviţi modificarea propusă. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 6. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 7. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 8. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 22, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 23 alin. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 3. Vă rog să priviţi la poz. 40 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 4. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin. 5. Vă rog să priviţi la pct. 41 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 23, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat, în forma modificată de către comisie.

Art. 24 alin. 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 4. Vă rog să priviţi la pct. 42 din raport, se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Se propune introducerea unui alineat nou, vă rog să priviţi la poz. 43 din raport. Dacă sunteţi de acord cu un nou alineat? Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 5, care, acum, va fi alin. 6, are propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 24, aşa cum a fost modificat de comisie, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 25. Sunt obiecţii? Poftiţi.

Domnul Tiberiu Toro:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al UDMR a avut un amendament respins de comisie pentru art. 25, şi anume la pag. 67 din raport, la poz. 76. Amendamentul nostru se referă la declaraţia de avere a poliţiştilor. În varianta propusă de comisie şi în raport, această declaraţie de avere este obligatorie la acordarea primului grad profesional; respectiv, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere; respectiv, la încetarea raporturilor de serviciu.

Dat fiind faptul că poliţia a fost ţinta unor atacuri destul de serioase din partea opiei publice şi au fost prezentate şi cazuri de corupţie destul de serioase, noi credem că ar fi benefică şi din punctul de vedere al imaginii poliţiei ca aceste raportări de avere să se facă mai des. Şi, din acest motiv, am propus ca declaraţiile de avere să se facă anual de către poliţişti.

Şi, astfel, amendamentul nostru pentru art. 25 sună astfel: "La acordarea primului grad profesional, în continuare, anual, şi, de asemenea, la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să-şi declare averea conform legii". Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

În cursul dezbaterilor la această lege am arătat că poliţiştii nu mai reprezintă o castă, ci o categorie de funcţionari publici, care trebuie să se înscrie în prevederile legilor care reglementează raporturile, drepturile şi obligaţiile acestora.

În consecinţă, consider bine venită intervenţia Grupului parlamentar UDMR, cu atât mai mult cu cât, prin aceasta, nu facem decât să protejăm imaginea poliţiei în ansamblu şi a fiecărui slujitor al acesteia în mod deosebit. Susţin acest lucru şi datorită faptului că în toate judeţele ţării s-au lansat în ultima perioadă atacuri de presă, şi nu numai, atât împotriva conducerii inspectoratelor de poliţie, cât şi a unor poliţişti, îndeosebi a celor care lucrează în domeniul economic şi al urmăririlor penale. Consider că este potrivit să se procedeze în consecinţă şi pentru păstrarea imaginii de instituţie care este menită a servi la respectarea legii şi nu pentru protejarea mafioţilor şi grupurilor de interese contrare societăţii şi comunităţilor pe care le deservesc în mod deosebit.

În consecinţă, supun antenţiei, atât iniţiatorului, cât şi comisiei, ideea să se aibă în vedere un asemenea amendament, care nu face decât să întărească credibilitatea instituţiei poliţiei în perspectivă şi, nu în ultimul rând, să constituie un element de atenţionare a celor care, eventual, ar fi tentaţi să decadă din această calitate morală, care să-i facă compatibili cu calitatea de poliţişti.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, atâtea mii de oameni, în fiecare an, să-şi declare averea.

Comisia, ce opinie are?

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Modificarea adusă textului de către Grupul parlamentar al UDMR nu credem că este în măsură să eficientizeze şi să contribuie într-un fel la productivitatea serviciului poliţiştilor. Mai mult decât atât, în textul aprobat de comisie, această prevedere este similară cu aceea în care demnitarii îşi declară averile. Mai mult decât atât, un argument în plus este acela că există atât la nivelul Ministerului de Interne, cât şi altor instituţii comisii abilitate să verifice, în cazul în care sunt sesizări sau reclamaţii, averile pe care unii dintre ei le-au dobândit în mod abuziv. Mai mult decât atât, se încalcă un precept care eu cred că este un câştig al democraţiei în ziua de astăzi – acela al prezumţiei de nevinovăţiei. De aceea, considerăm că textul pe care comisia l-a votat este cel mai indicat pentru a fi aprobat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul. Poftiţi.

Domnul Nicolae Berechet:

Domnule preşedinte,

Este neîndoielnic faptul că una din principalele responsabilităţi ale construcţiei acestui proiect de lege este imaginea corectă, clară şi licită a poliţiei şi a poliţistului.

Dacă am fi de acord cu modificarea propusă acum, ar însemna să acceptăm că pentru un număr de peste 50000 de angajaţi ai poliţiei, în fiecare an trebuie efectuate proceduri de actualizare a unei declaraţii care la marea majoritate nu ar avea nici un alt conţinut decât cel iniţial la intrarea în aparat. Pe de altă parte, s-ar induce în mod indubitabil sentimentul de prezumţie de suspiciune, chiar dacă nu de prezumţie de vinovăţie, dar eu aş invoca chiar şi principiul prezumţiei de nevinovăţie, care trebuie să opereze în favoarea poliţistului, având în vedere că întreaga construcţie a acestei legi are în vedere o mentalitate nouă, un sistem de relaţii nou, o cu totul altă faţă şi un cu totul alt fond al lucrurilor în poliţie, şi nu unul de formă.

În plus, aş mai invoca faptul că există prevederi, reglementări speciale – Legea nr.115 din 1996, Legea nr.78 din 2000 care, prin subînţeles, includ şi poliţiştii şi modalităţile prin care trebuie să-şi declare averile, aşa cum sunt ele dimensionate la un moment dat sau altul.

Pentru aceste numai câteva considerente şi gândindu-mă în primul rând şi în mod deosebit la imaginea reală ce se poate induce din modificarea prevederii în sensul celor propuse anterior, eu, cu deosebit respect pentru iniţiativele pronunţate aici, menţin formularea pe care am exprimat-o în textul iniţial. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles.

Domnul Tudor Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nu cred că este corect ce a spus domnul secretar de stat, pentru că în aceeaşi situaţie suntem şi noi, parlamentarii, care ne facem declaraţia de avere la intrarea în Parlament şi la ieşirea din Parlament, chiar dacă se face pe parcurs această ieşire. La poliţist, este ceva similar cu încetarea raporturilor de serviciu. Noi de ce putem?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Marcu, exact acest lucru spune şi textul dânşilor. Nu este nici o modificare.

Domnul deputat de la UDMR a venit şi a spus: în fiecare an, fie că pleci, fie că nu pleci...

Domnul Marcu Tudor:

Nu. Nici la grad nu trebuia... Ne-am întins prea mult. Este corect astfel: la încetarea raporturilor de serviciu, aşa cum facem şi noi. Eventual la eliberarea dintr-o funcţie de conducere care, într-un fel, este tot o încetare a raporturilor de serviciu. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acest amendament respins trebuie supus la vot. Vă rog să observaţi că atât comisia, cât şi iniţiatorul nu sunt de acord.

Cine este pentru amendamentul respins? Vă rog să număraţi. 12 voturi. Insuficient.

Art.25 în formularea actuală. Sunt alte obiecţii? Nu. Adoptat.

Vă rog să constataţi că s-a epuizat timpul alocat şedinţei noastre. Ne oprim aici şi continuăm cu interpelările.

Pentru Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, domnul deputat Pecsi Francisc adresează o întrebare doamnei ministru. Se solicită precizări privind aplicarea prevederii Legii nr.133/1999 – concediile de maternitate, incapacitate temporară de muncă.

Doamna Ciornei nu este? Nu este nimeni de la ministerul acesta.

Continuăm. Pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, de asemenea, domnul Pecsi Francisc solicită precizări privind aplicarea prevederii aceleiaşi legi.

De la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, domnul secretar Giurescu. Poftiţi, vă rog.

Domnul Ion Giurescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau, în primul rând, să fac precizarea că întrebarea trebuia adresată Institutului de Statistică din România, dar voi prezenta eu acest răspuns al Institutului de Statistică din România.

Sistemul statistic al salariilor din România este aliniat, din punct de vedere conceptual şi metodologic, la statistica ţărilor din ţările europene şi la recomandările Biroului Internaţional al Muncii.

Statistica salariilor operează cu concepte de salarii, câştig salarial, venit salarial, cost al forţei de muncă, număr de salariaţi. Indicatorii statistici ai salariilor se calculează ca date medii lunare. Nu se foloseşte conceptul de număr mediu scriptic anual de personal, ci se foloseşte conceptul de număr mediu lunar de salariaţi, care se calculează la nivelul fiecărei luni şi la nivelul unui an.

Numărul mediu de salariaţi dintr-o lună se calculează ca medie aritmetică simplă a efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă. Pentru zilele nelucrătoare se păstrează efectivul din zilele lucrătoare precedente.

În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ toate persoanele cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, din care se scad salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă sau detaşaţi la lucru în străinătate.

Persoanele aflate în concediu pentru sarcină şi lăuzie sau în incapacitate temporară de muncă se includ în numărul mediu al salariaţilor, deoarece îşi menţin relaţiile contractuale cu întreprinderea şi sunt plătite din fondul de asigurări sociale sau din fondul de salarii pentru primele zece zile de incapacitate de muncă.

Numărul mediu lunar de salariaţi într-un an se calculează ca medie aritmetică simplă a numărului mediu de salariaţi în cele 12 luni ale anului.

În situaţia în care pe postul unei persoane aflate în concediu maternal, paternal sau în incapacitate de muncă se angajează pe o perioadă determinată o altă personaă, ambele persoane au statut de salariat şi intră în calculul numărului mediu de salariaţi, pentru că fiecare dintre cele primeşte o remuneraţie din fondul de asigurări sociale sau din fondul de salarii.

Institutul Naţional de Statistică sugerează ca, pentru evitarea unei interpretări inadecvate, ar fi necesar ca actele normative care fac referire la aceşti indicatori să fie avizate şi de Institutul Naţional de Statistică. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Pecsi.

Domnul Francisc Pecsi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul clarifică numai parţial aplicarea Legii nr.133 din 1999, fiindcă au apărut situaţii în teritoriu când, la o întreprindere mică şi mijlocie care angajează în primul rând femei, a plecat un număr mare de femei în concediu pentru creşterea copiilor – 40-50 de persoane, angajând în locul lor alte persoane. În mod automat, s-a depăşit cifra de 249 de angajaţi, pierzând astfel facilităţile prevăzute în lege.

Întrebarea mea este: cum soluţionăm problema? Modificăm legea, şi acesta a fost rostul întrebării, sau Ministerul Muncii găseşte o metodologie de a nu include în numărul mediu scriptic persoane care efectiv nu activează timp de doi ani de zile la firma respectivă?

Răspunsul nu rezolvă problema pusă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă se întâmplă chestiunea aceasta, nu este corect. Eu cred că persoanele angajate în locul cuiva cu contract de muncă pe durată determinată nu modifică numărul mediu scriptic.

Poftiţi, domnule Giurescu.

Domnul Ion Giurescu:

În principiu, aşa cum am menţionat, persoanele aflate în concediu sau în incapacitate termporară se includ în numărul mediu al salariaţilor, conform statisticii, pentru că ei îşi menţin relaţiile contractuale. Va trebui să se modifice legea ca să se arate exact ce înseamnă această relaţie cu întreprinderea, fiind în concediu sau în incapacitate temporară de muncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. S-a clarificat.

Doamna ministru Ciornei, dacă vreţi să daţi şi dumneavoastră răspuns la întrebarea pusă de domnul Pecsi Francisc.

Doamna Silvia Ciornei:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit precizărilor metodologice ale Institutului Naţional de Statistică privind costul forţei de muncă în anul 2001, numărul mediu scriptic al salariaţilor reprezintă efectivul mediu al forţei de muncă de care dispune o organizaţie raportat la o anumită perioadă de timp.

Numărul scriptic reprezintă numărul salariaţilor figurând în evidenţele personalului unei organizaţii ca fiind angajat în serviciul ei în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.

Numărul scriptic include atât salariaţii prezenţi la muncă, cât şi cei care lipsesc temporar – concediu de orice natură, mai puţin cel fără plată, delegaţie sau altele de acest tip, dar care îşi menţin legătura contractuală cu unitatea respectivă.

Numărul scriptic de salariaţi nu include salariaţii transferaţi sau cei aflaţi în concediu fără plată, grevă, detaşat la lucru în străinătate, colaboratori externi pentru diverse lucrări, precum şi cei care beneficiază de prevederile Legii nr.78/1995.

Având în vedere aceste considerente, persoanele menţionate în cuprinsul întrebării din interpelare se includ în sfera noţiunii numărului mediu scriptic anual de personal, potrivit dispoziţiilor Legii nr.133/1999, iar societăţile comerciale care au un număr mediu scriptic anual de personal ce depăşeşte 249 de salariaţi nu se pot încadra în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Pecsi Francisc.

Domnul Francisc Pecsi:

Doamna ministru,

Vă mulţumesc pentru răspuns, însă cred că este incorect să nu beneficieze de facilităţi acele întreprinderi mici şi mijlocii care au un număr mare de femei şi care, plecând în concediu pentru creşterea copiilor, angajează în locul lor un număr egal de persoane. Deci efectiv lucrează 230-240 de persoane, dar, cu cele plecate pentru creşterea copiilor, depăşesc. Eu cred că ar trebui să colaborăm pentru modificarea legii, în sensul de a exclude de la numărul mediu scriptic persoanele care sunt temporar în concediu pentru creşterea copiilor, fiindcă altfel facem o nedreptate cu aceste firme.

Deci vă invit să colaborăm la modificarea legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai concret spus, este vorba ce numărăm- numărul contractelor de muncă sau numărul de posturi? Pentru că, dacă numărăm numărul contractelor de muncă, se iveşte această situaţie în care, să spunem, se poate ca într-o întreprindere cu specific feminin să plece şi jumătate în concediu de maternitate. Atunci, le facem contracte pe durată determinată unor înlocuitoare şi, în felul acesta, pe acelaşi post sunt două persoane – una care stă acasă şi una care lucrează efectiv. Atunci, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, întreprinderea iese într-un mod artificial, datorită definiţiei date de statistică numărului mediu scriptic, din posibilitatea de a beneficia de nişte facilităţi. Aceasta este problema.

Doamna Mona Muscă a adresat o întrebare Ministerului Agriculturii privind soluţiile pentru definitivarea lucrărilor de amenajare a râului din apropierea localităţii Maciova, Caraş-Severin.

Domnul secretar de stat Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să fac menţiunea că eu am transmis răspunsul scris. Cred că îl aveţi, doamna deputat. Dar, pentru ca aţi solicitat, sunt prezent astăzi să îl şi discutăm.

Sesizarea doamnei deputat este reală. Emisarul acesta în Timiş produce, din când în când, anumite necazuri oamenilor care locuiesc în Maciova. El este într-o dublă administrare – a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, iar văile Pleşa şi Calova, care au emisar tot râul Timiş, sunt administrate de Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Localitatea Maciova din comuna Constantin Daicoviciu este situată în sistemul de desecare şi combatere a eroziunii solului Bistra Oţelul Roşu, pe malul drept al râului Timiş.

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a executat în perioada 2000-2001 în această zonă lucrări pentru diminuarea efectelor inundaţiilor, după cum urmează: în sistemul Bistra Oţelul Roşu s-au executat lucrări de întreţinere şi reparaţii pentru decolmatarea a 52961 metri liniari de canale de desecare şi văi cu un volum de 114800 metri cubi, în valoare de aproape 1,6 miliarde de lei.

Pe Valea Pleşa, în luna octombrie 2000, a început decolmatarea, dar s-au executat numai 150 metri, lucrările fiind sistate pentru că nu au mai existat fonduri să se susţină în continuare.

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, în acest an, şi-a prevăzut lucrări care să asigure diminuarea efectelor inundaţiilor provocate în regim torenţial de precipitaţiile care ar putea să cadă abundent într-o anume perioadă a anului, şi anume: se fac lucrări de întreţinere şi reparaţie a canalelor prin sistemul de desecare Bistra Oţelul Roşu, lucrări de întreţinere şi reparaţie a văilor din sistemul de combatere a eroziunii Bistra Oţelul Roşu, de colmatare a Văii Pleşa pe o lungime de 2000 de metri liniari, cu un volum de deterasamente de 30000 de metri cubi, de colmatare a pârâului Calova pe o lungime de 2500 de metri, cu un volum de 17500 de metri cubi. Valoarea acestor lucrări care se execută în perioada ianuarie – mai 2002 este de 950 de milioane de lei.

Pentru eliminarea în totalitate a pericolului de inundare din zona localităţii Maciova, lucrările ce se vor executa de SNIF în anul 2002 trebuie completate cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Compania Naţională Apele Române, prin executarea unor lucrări de apărare împotriva acestor inundaţii în zona localităţii, întrucât lucrările de pe râul Timiş sunt administrate, practic, de Compania Naţională Apele Române, care ar trebui să aibă buget prevăzut în mod special pentru această zonă.

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare nu a executat lucrări de regularizare pe râul Timiş care trece în apropierea localităţii, astfel că datoria de 700 de milioane de lei atribuită Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nu există în nici o evidenţă. Noi nu am executat asemenea lucrări, şi am documente semnate la mine. Probabil că tot Ministerul Mediului a încercat şi nu le-a terminat.

Noi considerăm că, prin aceste detalii tehnice, lucrările pe care le putem executa noi au importanţă şi ele vor diminua efectul negativ al acestor precipitaţii. Dar încă o dată subliniez: va trebui să avem o acţiune comună, şi ar trebui poate să ne şi vedem cu Ministerul Apelor şi cu dumneavoastră, ca să hotărâm într-un fel, pentru că, dacă noi facem singuri o asemenea amenajare, poate să nu aibă succes şi să fie deteriorată la prima viitură.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc foarte mult Ministerului Agriculturii şi pentru faptul că a răspuns repede – am primit răspunsul în scris mai demult, şi pentru că este prezent astăzi aici.

M-am interesat încă odată telefonic, acum, la primar. Într-adevăr, la Îmbunătăţiri Funciare este datoria aceea de 700 de milioane de lei.

Situaţia acolo este gravă. În repetate rânduri, în ultimii cinci ani, nu s-a putut intra în Maciova. Copiii de la Maciova urmează să meargă la o şcoală la Constantin Daicoviciu. Pracic, este imposibil. Am o interpelare pe tema aceasta la ministrul Învăţământului.

Ieri am fost acolo, ştiind că astăzi urmează să îmi răspundeţi la interpelare şi să avem o discuţie. Vă cer sprijinul ca, împreună, Ministerul Agriculturii, cu informaţiile pe care le am eu de acolo şi cu primarul de acolo, şi să vorbim şi cu cei de la Îmbunătăţiri Funciare, respectiv cu ministrul Miron Mitrea, să încercăm să rezolvăm acea problemă, pentru că oamenii aceia rămân izolaţi, şi nu pe o zi-două, ci pe câte trei – patru săptămâni, în funcţie de anotimp.

Vă mulţumesc încă odată foarte mult pentru răspuns.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat două întrebări Ministerului Culturii privind situaţia de la Opera Maghiară din Cluj şi situaţia de la Opera Română din Cluj.

Domnule secretar de stat Dumitru Pâslaru, aş vrea să răspuneţi la amândouă şi domnul Brudaşca să se refere, de asemenea, la amândouă.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două întrebări ale domnului deputat Damian Brudaşca sunt de fapt însumate vreo zece.

Începem cu întrebarea sau întrebările privind situaţia de la Opera Română din Cluj. Prin cele de fapt patru întrebări formulate, domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să fie informat de ce, "...s-au tăinuit rezultatele controlului efectuat de Ministerul Culturii şi Cultelor la Opera Română din Cluj, condusă de Emil Simion, de ce nu au fost sesizate organele de justiţie pentru fraudele comise, dacă aceasta a fost o decizie politică impusă şi dacă s-au luat măsuri pentru recuperarea prejudiciului produs". În primul rând, o precizare: echipa de la Opera din Cluj nu era condusă de Emil Simion, ci de domnul Petre Sbârcea. O persoană cu numele Emil Simion nu există în conducerea instituţiei şi nici în componenţa corpului de control.

În ceea ce priveşte întrebarea propriu-zisă, într-adevăr, în perioada 4-6 aprilie 2001, urmare deciziei luate în Comisia de dialog social Guvern – sindicate din februarie 2001, Corpul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor a efectuat o investigare complexă a situaţiei create la instituţia din Cluj. Toate elementele rezultate în timpul acţiunii au fost consemnate într-un material trimis imediat Ministerului Culturii şi Cultelor, astfel încât, la 7 aprilie, domnul academician Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii, a fost în măsură a prezenta la Cluj, în faţa conducerii Operei, reprezentanţilor sindicatelor şi presei, constatările proprii şi pe cele ale echipei de control. Au fost de faţă, printre alţii, şi domnul senator Grigore Zanc, vicepreşedintele Comisiei de cultură a Senatului, Anca Florea, purtător de cuvânt al ministerului, un subprefect din Cluj. Prin urmare, nu numai că rezultatele controlului nu s-au tăinuit, cum spuneţi dumneavoastră, ci au fost făcute publice chiar a doua zi după finalizarea sa chiar la Cluj şi chiar de către ministrul Culturii şi Cultelor în persoană care, în plus şi suplimentar, a acordat numeroase declaraţii şi interviuri.

Mai departe, spuneţi că fraudele comise nu au fost semnalate organelor de justiţie pentru recuperarea prejudiciului produs. Adevărul este însă puţin altfel. În urma controlului efectuat, s-a constatat: managementul defectuos al conducerii instituţiei, superficialitate, necunoaştere şi nerespectarea legilor, nereguli grave în evidenţa contabilă în gestionarea unor bunuri aflate în administrarea instituţiei, ilegalităţi în întocmirea contractelor de muncă, lipsă de comunicare şi colaborare la conducere, o serie de minusuri, unele majore, dar care cu greu întrunesc conotaţia a ceea se înţelege prin fraudă, ca sustragere deliberată de valori şi bunuri. Cu toate acestea, domnul academician Răzvan Theodorescu a dispus în aceeaşi zi, 7 aprilie 2001, eliberarea din funcţie a domnului director general Petre Sbârcea, aprobarea demisiei doamnei Tania Cristea, şeful compartiment resurse umane, numirea unui director interimar.

Un prejudiciu, şi nu o fraudă propriu-zisă, a existat şi a constat în neplata drepturilor salariale şi a sumelor reprezentând obligaţii la bugetul de stat începând cu luna aprilie 1999. În acest caz, prin sentinţa pronunţată, Judecătoria Cluj obligă Opera Română la plata retroactivă a 18.075.000.000. Pentru deblocarea situaţiei, Ministerul Culturii a iniţiat un proiect de hotărâre de Guvern pentru obţinerea sumei necesare din fondul de rezervă. Mai mult, prin adresa nr.96.92 din 26 noiembrie 2001, o copie a raportului întocmit de Corpul de control a fost transmisă şefului Poliţiei municipiului Cluj, colonel Tudor Pop, la cererea sa, care urmează să se pronunţe asupra legalităţii şi, eventual, asupra caracterului penal al unor aspecte consemnate.

Prin urmare, rezultatele controlului nu au fost tăinuite. Organele abilitate au fost sesizate. S-a acţionat, de asemenea, cum vedeţi, pentru reinstaurarea climatului de normalitate şi armonie absolut necesar creaţiei în Opera Română din Cluj, una dintre cele mai prestigioase instituţii culturale ale ţării.

A doua întrebare a domnului deputat se referă la situaţia creată în Opera Maghiară din Cluj. De fapt, domnul deputat formulează, de data aceasta, nu mai puţin de şase întrebări în care solicită detalii asupra acţiunii Corpului de control al Ministerului Culturii şi Cultelor la Opera Maghiară de Stat din Cluj, efectuată între 21 şi 25 ianuarie 2002.

Privind turneele periodice în Ungaria, confirmăm, într-adevăr, că în perioada 11 martie 1999 şi 1 noiembrie 2001, Opera Maghiară din Cluj a efectuat un număr de deplasări în ţara vecină cu aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor, realizându-se un venit de 8.500 de dolari. Toate sumele menţionate au fost încasate de Operă cu documente şi virate în contul deschis la trezorerie. Din documentele financiare contabile nu rezultă alte sume decât cele menţionate. Ministerul Culturii nu a primit reclamaţii din partea angajaţilor Operei Maghiare din Cluj în care să fie sesizată neachitarea integrală a diurnei în timp deplasărilor în Ungaria. A fost un caz mai vechi în Croaţia.

Din documentele existente, contracte, partea străină asigură de obicei toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa, diurna, cât şi plata unor sume, aproximativ 500 de dolari, prestaţie ce revenea instituţiei, element evidenţiat în documentele financiar-contabile.

Suma de 15.000 de dolari pe care domnul deputat o consideră deturnată de către directorul Simon Gábor este greu de susţinut şi demonstrat cu probe. Aceasta nu înseamnă nicidecum că directorul instituţiei a respectat totdeauna legea şi nu se face vinovat.

În urma controlului, a rezultat, de exemplu, că Opera Maghiară din Cluj a înregistrat două compact discuri cu producţii proprii, la cererea unui producător maghiar. La realizarea CD-ului cu înregistrarea operei Bathory Maria, a fost încheiată o convenţie între Fundaţia "Muzica" cu Ungaria, "Lemeskiado" din Budapesta, reprezentată de Elias Tibor, şi Opera maghiară de stat din Cluj, reprezentată de Simon Gabor, în care sunt stipulate condiţiile producerii acestor CD-uri, drepturi şi obligaţii, singurul drept ce rezultă din această convenţie fiind obligaţia părţii ungare de a trimite Operei maghiare din Cluj 25 de CD-uri realizate.

În convenţie se specifică următoarele: "Colaboratorii înregistrării nu primesc retribuţii". Înregistrarea CD-ului s-a realizat în România în anul 2001, la Radio Cluj, producătorul maghiar închiriind studioul.

Cetăţenii români şi străini, persoane fizice sau juridice care efectuează activitate în domeniul producţiei muzicale sunt obligaţi să se înscrie şi să respecte prevederile Legii nr.8/1996, Legea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. În legea menţionată sunt reglementate drepturile şi obligaţiile producătorilor de înregistrări de programe pe suporturi magnetice. În acest caz, convenţia încheiată şi semnată nu se înscrie, într-adevăr, în nici un fel, în prevederile legale.

În continuare, domnul deputat reclamă faptul că nu s-au verificat reclamaţiile celor 28 de angajaţi. În timpul controlului, s-au purtat discuţii cu angajaţii, cu şefii de partide muzicale, s-au luat declaraţii care au afirmat şi dovedit faptul că au primit, de la partea maghiară, sume de bani în forinţi pentru înregistrarea de la Radio.

Acest moment constituie factorul generator al pseudoconflictului sindical care, de fapt, era o ceartă pe bani, membrii corului primind cu 11.000 de forinţi mai puţin decât membrii orchestrei. Efectele ulterioare sunt legate de acest eveniment.

În consecinţă, rezultă: convenţia este fantomatică, din punct de vedere juridic, este oneroasă, neprevăzând plata onorariilor care, deşi au fost achitate, n-au trecut prin evidenţa financiar-contabilă a instituţiei, parte semnatară a convenţiei. prin încasarea acestor sume, artiştii împreună cu domnul Simon Gábor au adus prejudicii bugetului de stat.

Pentru aceste abateri şi pentru altele, Corpul de control, aflat acum în faza redactării finale, va însoţi raportul de un plan de măsuri din care nu va lipsi, desigur, sesizarea organelor abilitate, cu evaluarea şi sancţionarea actelor ilegale comise, măsuri disciplinare şi de personal.

Sper că aceste clarificări succinte, prin forţa celor 3 minute regulamentare acordate, să fie de natură a scuti membrii Corpului de control al Ministerul Culturii şi Cultelor de acuzele domnului deputat, de "neglijenţă în serviciu, incompetenţă sau favorizarea infractorului".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu totdeauna am apreciat la Ministerul Culturii abilitatea cu care trece pe lângă probleme. Dumnealor dau întotdeauna răspunsuri extrem de lustruite, dar lipsite de consistenţa necesară soluţionării problemelor.

Este adevărat că, în prima mea intervenţie, dintr-o eroare de redactare, domnul Petre Zbârcea a devenit Emil Simon. Nu cred că domnul ministru nu ştie cine este Emil Simon. Şi acesta a fost îndepărtat tot pentru competenţă similară cu cea a directorului dat la o parte.

Nu se face, însă, vorbire, aici, despre un membru marcant al partidului de guvernământ care a fost recuperat şi băgat în Consiliul judeţean pe o funcţie destul de bine remunerată, fost director adjunct al Operei române din Cluj şi dovedit pentru o serie de nereguli în administrare, inclusiv cele care au condus la pierderi importante de natură pecuniară. Dar, dacă ministerul şi Corpul de control au ţinut să nu vadă sau au avut dispoziţie să nu vadă adevărul, este treaba dumnealor.

În ceea ce priveşte faptul că domnul ministru susţine că a fost trimis materialul, s-a interesat Poliţia de el. Aceasta nu cred că s-a făcut numai pentru a vedea abilităţile estetice ale celor care au întocmit raportul respectiv, ci pentru că au ajuns şi la urechile lor o serie de nereguli care au fost săvârşite şi nesancţionate de către minister, cu toate declaraţiile contrare cuprinse şi în răspunsul la interpelările sau la întrebările mele.

Şi apoi, domnule ministru, trebuie să vă spun că comandantul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca se numeşte Teodor Pop Puşcaş, şi nu Tudor Pop, asta ca să fim la paritate în ceea ce priveşte inexactităţile din formulările noastre.

Cea mai surprinzătoare, dacă nu aiuritoare redactare este cea la răspunsurile la întrebările adresate în legătură cu Opera maghiară. Am sentimentul că în Ministerul Culturii nu se ştie ce face stânga şi dreapta.

Tot de la Ministerul Culturii, am documente care mi-au fost înaintate, din care rezultă că beneficiul în favoarea instituţiei, înregistrat de către Opera maghiară din Cluj, este de 2.800 de dolari, nu de 8.500, cât a plusat astăzi domnul ministru. Nu ştiu de unde i-a scos pe ceilalţi. Dar, probabil că, dacă i-a scos, i-a scos din diferenţa înregistrată efectiv, pentru că, din datele pe care le deţin, din declaraţiile oamenilor care au participat la aceste turnee, rezultă că, pentru fiecare turneu, partea maghiară a plătit 2.000 de dolari, din care, în favoarea Operei, s-a înregistrat numai suma de 2.800. Faceţi diferenţa, domnule ministru: 9 ori 2 fac 18.000, fără 2.800 fac 15.200. Aceasta este valoarea prejudiciului însuşit de către domnul director pe care dumneavoastră îl ţineţi în braţe, nu ştiu de ce!

Afirmaţi, de asemenea, că s-a făcut înregistrarea a două CD-uri. Nu este o oarecare înregistrare, domnule ministru, este o înregistrare în care aceste CD-uri apar cu însemnele statului maghiar, deşi acest material a fost înregistrat în România! Nu ştiu cum vă permiteţi dumneavoastră, instituţia statului român, să admiteţi ca lucruri care sunt realizate în România să apară..., le oferiţi pe tavă celor din Ungaria! În baza căror legi, aş dori să cunosc?!

Şi apoi, nu există nici o dovadă că s-a închiriat şi plătit studioul de Radio din Cluj-Napoca pentru a se efectua aceste înregistrări. V-aş ruga să produceţi probe, în acest sens. Eu am verificat la faţa locului: nu a existat decât o înţelegere verbală care nu viza folosirea acestor înregistrări în scopul în care au fost folosite ulterior. Ele au fost realizate numai spre a fi difuzate de către studiourile de Radio şi Televiziune din România.

Şi nu în ultimul rând, aş vrea să înţelegeţi că nu am, personal, nimic, nici cu un director, nici cu celălalt, am însă cu faptul că politica dusă de către Ministerul Culturii şi Cultelor, în raport cu cele două instituţii importante de cultură din municipiul Cluj-Napoca este şi ineficientă, este şi periculoasă. Pe unii îi ţineţi în braţe şi le daţi salarii de două ori mai mari decât slujitorilor Operei române din Cluj-Napoca.

Nu ştiu dacă aceasta este în concordanţă cu ideea protejării patrimoniului cultural şi al creatorilor din această ţară. Este adevărat că certurile care sunt la Cluj-Napoca sunt datorită banilor şi este de datoria dumneavoastră, ca minister de resort, să clarificaţi, odată şi pentru totdeauna, aceste pungăşii care se fac de către un director beţiv, care manifestă dispreţ faţă de statul român şi faţă de legile sale. A declarat clar că, la Opera maghiară din Cluj-Napoca, operează legile ungureşti, şi nu legile statului român.

V-aş ruga să dovediţi, din acest punct de vedere, respect faţă de instituţiile statului de drept din România şi să-l trageţi la răspundere pe acest personaj dubios, beţiv, care confundă instituţia cu un SRL personal.

Mulţumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Privind situaţia de la Opera maghiară din Cluj, raportul, când va fi întocmit definitiv, o să vă stea la dispoziţie, dar cred că un comunicat care a emanat chiar de la o asociaţie sindicală din interior ar fi suficient ca să facem un pas către cunoaşterea adevărului şi climatului real.

Comunicat al Corului Operei maghiare din Cluj: 28 de membri ai Corului Operei maghiare din Cluj, în cursul lunii iunie 2000, am semnat o declaraţie în care am formulat că am fost ameninţaţi, de către domnul Simon Gábor, cu desfacerea contractului de muncă în caz de nerespectare a programului de lucru.

Atragem, cu desăvârşită stricteţe, atenţia domnului deputat Brudaşca asupra faptului că declaraţia nu conţinea declanşarea unui conflict de muncă şi, mai ales, nici nu s-a discutat în şedinţa de sindicat ţinută de domnul László Robert şi Har Eva, intenţia noastră de a chema Poliţia economică pentru a face verificări la Opera maghiară din Cluj, nicidecum intentarea unui proces penal împotriva conducerii Operei. Nu am cerut şi nu vom cere sprijinul dumneavoastră, în vederea rezolvării unor mici conflicte între cele 28 de persoane şi conducere.

Dacă ar fi să cerem ajutorul unui deputat sau senator pentru rezolvarea unui aşa-zis conflict de muncă în cadrul instituţiei, vă aducem la cunoştinţă că o să apelăm la foruri competente, şi nicidecum la dumneavoastră.

Ne delimităm ferm de toate acţiunile. Nu ne asumăm răspunderea şi suntem în total dezacord cu acţiunile celor doi susmenţionaţi, întrucât acţiunile lor au adus grave prejudicii onoarei şi reputaţiei, atât acestor 28 de persoane, cât şi Operei maghiare din Cluj.

Vă rugăm impetuos să nu mai folosiţi numele acestor 28 de persoane, pentru pretinse vânători de vrăjitoare în interes politic.

Domnule deputat, în necunoştinţă de cauză, aţi ajuns o unealtă în maşinăria bine pusă la punct a celor doi foşti angajaţi, şefii sindicatelor.

Corul Operei maghiare din Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Faptul că v-aţi folosit de un text care a fost redactat sub presiune şi la comanda domnului director Simon, pentru a vă demonstra lipsa de consistenţă a mesajului, spune mai mult decât aţi spune orice.

Este regretabil, domnule ministru, că acest Corp de control care ar trebui să fie format din profesionişti judecă sentimental lucrurile, şi nu în conformitate cu gravitatea lor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare şi Ministerului de Interne. Înţeleg că domnul secretar de stat Pavel Abraham este plecat şi a răspuns în scris.

Dacă sunteţi mulţumit de răspunsul în scris.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nu l-am primit.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu l-aţi primit încă.

Doamna deputat Mona Muscă a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind situaţia şcolii din Manciova. S-a răspuns în scris.

Domnul secretar de stat Radu Damian este aici şi va citi şi acest răspuns.

Domnul Radu Damian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi da citire răspunsului, pe care doamna ministru Ecaterina Andronescu l-a semnat, la interpelarea despre care a pomenit domnul preşedinte.

Propunerea de comasare a Şcolii cu clasele I – VIII din satul Manciova, judeţul Caraş-Severin, cu Şcoala "Centrul zonal" din comuna Constantin Daicoviciu s-a făcut în conformitate cu prevederile Programului de guvernare pentru perioada 2001 – 2004, referitoare la relansarea educaţiei în mediul rural, prin Programul "Ameliorarea activităţilor de învăţământ prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat".

Vă prezentăm, în continuare, argumentele care au stat la baza deciziei de comasare a Şcolii din satul Manciova cu Şcoala din comuna Constantin Daicoviciu.

Punctul 1: la Şcoala cu clasele I – VIII din satul Manciova, este încadrat un singur profesor titular cu jumătate de catedră de biologie, având completarea normei didactice la Şcoala cu clasele I - VIII Constantin Daicoviciu. Celelalte cadre didactice încadrate în anul şcolar 2001 – 2002 la clasele V – VIII sunt necalificate, în timp ce la Şcoala "Centrul zonal" din comuna Constantin Daicoviciu toate cadrele didactice sunt calificate.

Doi: distanţa dintre cele două localităţi este de 8 km, iar drumul de legătură este practicabil şi pietruit. Pentru asigurarea transportului elevilor de la Şcoala cu clasele V – VIII din satul Manciova la Constantin Daicoviciu, s-a solicitat un autobuz cu număr de locuri corespunzător numărului de elevi.

Trei: pentru anii următori, se preconizează scăderea populaţiei şcolare, după cum urmeaz㠖 anul şcolar 2002 – 2003: 38 de elevi; în clasa a V-a – 7 elevi; în clasa a VI-a – 10; în clasa a VII-a – 10; în clasa a VIII-a – 11. În anul şcolar 2003 – 2004 – 33 elevi, în clasa V-a – 6, în clasa a VI-a – 7, în clasa a VII – 10 şi în clasa a VIII-a – 10. În 2004 – 2005: 34 de elevi; în clasa V-a – 11; în clasa VI-a – 6; în a VII-a – 7 şi într-a VIII-a – 10.

În aceste condiţii, considerăm că soluţia comasării Şcolii cu clasele V – VIII din satul Manciova cu Şcoala "Centrul zonal" din comuna Constantin Daicoviciu vizează ridicarea gradului de pregătire a elevilor din satul Manciova, iar şcoala din centru are capacitatea necesar de şcolarizare.

Precizăm, totodată, că propunerea de comasare a fost avizată de către Prefectura judeţului Caraş-Severin şi de către Consiliul judeţean Caraş-Severin.

Cu toată consideraţia, ministru Ecaterina Andronescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnă deputat, dacă aveţi remarci de făcut.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc Ministerului Învăţământului pentru răspuns, trebuie, însă, să spun că este o mare diferenţă între teorie şi practică. Şi, ca un om care am fost în Manciova, de câteva ori şi pe toate drumurile acelea, vă aduc la cunoştinţă că, în urma discuţiilor cu Consiliul de părinţi, primarul şi cu constatările mele la faţa locului, distanţa între Manciova şi Constantin Daicoviciu este de 8 km, citez acum din documentul trimis de Consiliul părinţilor, "8 km drum de ţară, plin de gropi, accidentat. În trei locuri, pe acest traseu, terenul este accidentat, într-unul din aceste locuri, pe timp de iarnă, s-au răsturnat două tractoare şi au murit oameni". Mai departe: "Acum 2 ani, drumul a fost sub apă şi, timp de 2 săptămâni, nu s-a putut circula pe acest traseu". Am constatat, şi eu, la faţa locului, atunci, acest lucru. Dacă distanţa, spun părinţii, ar fi mai mică, de aproximativ 4 km şi terenul nu ar fi accidentat, nu ne-am opune acestei comasări.

Eu înţeleg că atât prefectura, cât şi judeţul Caraş-Severin au dat aprobarea, cred, însă, că domniile lor, doresc să mă scuze, dar nu am altă soluţie, cred că nu au mai fost demult pe acolo să vadă exact cum stau lucrurile şi nu au vorbit nici cu Primăria din Daicoviciu, să vadă că acel microbuz despre care credeam, şi eu, că există şi l-am trecut în interpelare, nu există. Deci nu există un autobuz care să ia copiii şi să-i ducă la şcoală. Plus că e periculos drumul, neexistând nici un fel de rigole pe marginea drumului, ceea ce înseamnă că, atunci când se inundă, se inundă, când îngheaţă îngheaţă, când dă zăpada acolo nu se poate circula.

Al doilea motiv pentru care insist să acceptaţi, cu bunăvoinţă, măcar pentru o perioadă, ca această şcoală să funcţioneze în Manciova e prezenţa a 40 de familii de romi cu copii. Aceste familii de romi nu-şi pot permite luxul să-i trimită pe copii, nici dacă ar fi autobuz, nota bene, autobuz nu există, dar, nici dacă ar fi, nu-şi pot permite deplasarea copiilor, care înseamnă şi hrană dată pentru ziua respectivă, şi îmbrăcăminte adecvată, şi plata autobuzului ş.a.m.d. Drept urmare, ar rămâne neşcolarizaţi aceşti copii.

În acelaşi timp, vă aduc la cunoştinţă că, în privinţa personalului, lucrurile nu stau aşa de grav cum spuneaţi: există personal calificat, nu numai la biologie, ci şi la alte materii, dintre care, e adevărat, doi sunt studenţi, studenţi care, însă, îşi termină şcoala, sunt din Manciova şi vor rămâne acolo. Drept urmare, aţi făcut o derogare de la ceea ce aţi stabilit, prin Programul de guvernare, în acelaşi judeţ, la o şcoală din altă localitate, cu minorităţi naţionale. Drept urmare, v-am ruga ca aceeaşi derogare, dacă este posibil, s-o aplicaţi şi Şcolii din Manciova, ţinând cont de familiile de romi de acolo, ţinând cont de pericolul la care expuneţi copiii care ar circula pe acel drum deosebit de defectuos, nu ştiu dacă dumneavoastră aţi reuşi, eu am mers bucăţi de drum în maşină, bucăţi de drum pe jos, şi v-o spun cu toată sinceritatea, şi nu o dată, ci în repetate rânduri.

Drept urmare, v-aş ruga să examinaţi, să reexaminaţi situaţia Şcolii din Manciova, mai ales că este o şcoală exemplară. Au primit şi calculatoare, acum, urmează să iniţieze nişte cursuri, au construit o şcoală nouă, este impecabilă, am vizitat clasă de clasă, cu o directoare inimoasă din cale afară. Şi nu este interesul meu electoral, este primarul din Daicoviciu, mi se pare că este chiar PSD, deci vă daţi seama că nu am nici un fel de interes personal pentru rezolvarea acestei probleme, dar sunt nişte condiţii pe care realitatea le face de-a dreptul nefericite.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Radu Damian:

Stimată doamnă deputat,

Vă asigur că departe de noi gândul de a vă acuza de ceva şi apreciem faptul că vă interesaţi de Şcoala din Manciova şi vă asigur că vom lua în considerare cele pe care ni le-aţi adus la cunoştinţă şi vom vedea ce se poate face în privinţa aceasta.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca mai întreabă şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a adresat două întrebări, la care va răspunde domnul Giurăscu.

V-aş ruga, tot aşa, să prezentaţi răspunsurile la ambele întrebări, pe scurt.

Domnul Ion Giurăscu:

Eu vă mulţumesc.

Am să încerc să răspund pe scurt, numai că întrebarea nu cred că-mi dă posibilitatea să răspund pe scurt. Atunci, am să răspund la întrebarea pusă.

În primul rând, întâi referitor la cazul numitei Lucaciu Flavia Puşa, domiciliată în localitatea Bucium nr.57, judeţul Sălaj, încadrată în categoria persoanelor cu handicap gradul II.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Am primit răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Giurăscu:

Şi eu vă mulţumesc.

Atunci, al doilea este referitor la doamna Ciornea Ana, domiciliată în municipiul Gherla, Str.Povernei nr.6, Bloc E-2, apt.19.

În primul rând, am să mă refer la caz şi după aceea am să mă refer la măsurile care au fost luate de Ministerul Muncii, că aşa este formulat în întrebare, referitor la alte cazuri similare doamnei Ciornea. În prezent, familia beneficiază de ajutor social, în temeiul prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

La propunerea Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială a judeţului Cluj, Primăria municipiului Gherla a acordat familiei un ajutor de urgenţă, în cuantum de 500.000 de lei. Totodată, se va iniţia un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea acordării unui ajutor financiar din bugetul MMSS-ului, prin care să depăşească situaţia de dificultate în care se găseşte familia doamnei Ciornea Ana.

De asemenea, doamna Ciornea Ana a fost luată în evidenţa Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în judeţul Cluj, în vederea identificării unui loc de muncă adecvat pregătirii profesionale şi experienţei acesteia.

În legătură cu măsurile concrete pe care Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale le are în vedere pentru soluţionarea cazurilor similare celui al doamnei Ciornea Ana, vă informăm, dacă vreţi, pot să le citesc sau pot să vi le dau dumneavoastră.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Vă rog.

Domnul Ion Giurăscu:

Pot să vi le înmânez, da? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul deputat Damian Brudaşca întreabă Ministerul Sănătăţii şi Familiei privind anumite ilegalităţi care s-ar petrece în unele spitale şi clinici din Cluj-Napoca.

Domnul Damian Brudaşca:

Aş vrea să mă refer, întâi, la răspunsul acesta.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Spuneaţi că vă satisface. Vă satisface răspunsul sau nu?

Domnul Damian Brudaşca:

Este o singură problemă. Acest ajutor pe care ministerul ar trebui să-l asigure doamnei Ciornea Ana ar trebui să aibă în vedere zecile de milioane pe care domnia sa nu a reuşit să le plătească pentru întreţinere, având în vedere cazul special de la Gherla, unde cheltuielile de întreţinere depăşesc oricare dintre situaţiile din judeţul Cluj. Iar în legătură cu suma de 500.000 de lei care a fost dată de către Primăria din Gherla, fără să mă laud, vreau să-l informez pe domnul ministru că i-am dat 2 milioane şi jumătate şi nu îmi fac din asta un titlu de glorie, tot ca donaţie, având în vedere situaţia excepţională în care este această familie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei, răspunde domnul secretar de stat Radu Deac.

Poftiţi.

Domnul Radu Deac:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, înregistrată la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi la Ministerul Sănătăţii, menţionăm următorul răspuns.

Domnul doctor Ieremia Alexandru este director al Institutului Oncologic Cluj-Napoca, din octombrie 2001. Firma SINDAN, producător şi furnizor de citostatice care deţine certificatul de bună practică de fabricaţie GMP, eliberat de Agenţia Naţională a Medicamentului, a câştigat licitaţia pentru achiziţionarea de medicamente citostatice organizată pe data de 6 septembrie 2000, cu respectarea legislaţiei în vigoare la acea dată. Doctorul Ieremia Alexandru nu a făcut parte din comisia de licitaţie.

Prin Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr.573, a fost anunţată organizarea unei licitaţii naţionale pentru achiziţia medicamentelor citostatice. În consecinţă, nu a mai fost organizată o nouă licitaţie, iar termenii licitaţiei câştigate au rămas în vigoare până în prezent.

În ceea ce priveşte întrebarea a patra, Ministerul Sănătăţii şi Familiei va organiza, în a doua decadă a lunii aprilie, concursul pentru ocuparea de posturi de specialitate.

Până în prezent, la nivelul ministerului, sunt centralizate peste 1.500 de posturi solicitate de Direcţiile de sănătate publică. Direcţia de sănătate publică a judeţului Cluj a solicitat un număr de 49 de posturi de specialitate nominalizate în unităţile din subordine. Prin urmare, urmează să se desfăşoare concursul.

Referitor la implicarea doctor Duma Dorina, director adjunct la Direcţia de sănătate publică a judeţului Cluj, în ocuparea posturilor scoase la concurs, menţionăm următoarele. Doctor Duma a fost nominalizată pentru monitorizarea desfăşurării examenelor, în condiţiile Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.366/1998, fără a participa la formularea subiectelor sau la corectarea şi notarea tezelor, aceste atribuţii revenind doar membrilor de specialitate din comisie.

Privind întrebările 1 şi 3, pentru a răspunde corect, rugăm a se administra probe concrete care să confirme acuzaţiile formulate.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca:

În primul rând, vreau să asigur Ministerul Sănătăţii şi Familiei că acestea nu sunt invenţii personale. La biroul meu parlamentar, au fost depuse memorii de către personal din sistemul de sănătate al judeţului Cluj, în baza căror materiale am formulat întrebările înaintate onor ministerului.

Din păcate, la două dintre aceste întrebări, în legătură cu soarta Spitalului studenţesc şi mai ales a Preventoriului acestuia, ameninţat să fie desfiinţat, respectiv înstrăinat unor posibili investitori, nu s-a primit nici un fel de precizare, datorită acestei idei că trebuie neapărat probate cu documente. Voi încerca şi voi înainta ministerului şi documentele pe care le deţin în acest sens, până acum nu mai putea să existe o asemenea motivaţie.

În legătură cu celelalte aspecte, vreau să reţineţi, de asemenea, că şi ele sunt formulate în memoriile şi materialele care mi-au fost adresate în legătură cu folosirea de medicamente în tratamentul canceros, care nu au performanţele care au fost stabilite în documentaţie. Eu nu sunt de specialitate, dar am ţinut să aduc la cunoştinţa ministerului, pentru a face ordinea necesară şi nu a crea probleme personalului care are nevoie de această asistenţă.

În legătură cu cazul doctoriţei Duma, aş vrea să precizez că aceste afirmaţii sunt făcute de persoane care, de-a lungul timpului, au observat modul în care s-a reuşit la asemenea examene poate şi datorită felului în care persoanele respective au fost sprijinite de moderatori sau observatori stabiliţi de către minister.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. La următoarele 4 întrebări adresate tot de domnul Damian Brudaşca, nu avem persoane care să răspundă. Domnul Alexe Costache Ivanov este la Senat, răspunde acolo şi la celelalte se va răspunde în viitor.

Trecem la secvenţa dedicată interpelărilor. Domnul Viorel Coifan. Conform regulamentulului, formulaţi într-o frază conţinutul interpelării.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Am două interpelări, pentru că a doua este împreună cu domnul Dan Coriolan Simedru, care, nefiind prezent, o voi susţine în continuare.

Prima interpelare adresată domnului ministru Octav Cozmâncă. Consiliul judeţean Timiş, prin adresa nr.754 din 08 februarie 2000, a înaintat Ministerului Funcţiei Publice, inventarele bunurilor care constituie domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Timiş, conform Legii nr.213 din 1998 şi punctului XI din Normele tehnice aprobate prin HG 548 din 1999. În situaţii similare se găsesc şi alte consilii judeţene din ţară. În 26 februarie 2001, v-am interpelat domnule ministru, în legătură cu stadiul acestor lucrări. Prin adresa nr.706 din 19.III.2001, ne-aţi asigurat că, până la finele trimestrului III al anului 2001, veţi finaliza această acţiune. Suntem în luna februarie 2002, la un an după interpelare, şi hotărârea de guvern, inclusiv anexele ce să statueze inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al comunelor, oraşelor şi judeţului Timiş, nu a fost încă emisă.

Vă întreb, domnule ministru, când veţi onora promisiunea şi veţi supune aprobării Guvernului lista domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Timiş?

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule Coifan, când va veni aici domnul ministru sau cineva de la ministerul respectiv şi cel care va conduce şedinţa va spune: dezvoltaţi interpelarea, mai aveţi altceva de adăugat?

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Sigur că da, am două pagini.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Atunci, scuzaţi-mă! dar până la urmă tot aşa va trebui să facem cum am emis către comisii, model cum se face raportul, cu toată supărarea care o să v-o provocăm, o să vă transmitem nişte modele cum se formulează o interpelare, pentru că la dezvoltarea interpelării aveţi dreptul să vorbiţi mai mult de 3 minute, iar la prezentarea aceasta a interpelării pe care, oricum, dumneavoastră o transmiteţi în scris, spuneţi o frază: interpelarea se referă la modul în care... nu ştiu cum... şi atât.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Chiar vă rog, astfel de exemple sunt binevenite.

A doua interpelare este cu mult mai simplă, cerem demisia domnului ministru Octav Cozmâncă, pentru că nu a respectat la două interpelări succesive ceea ce am cerut dânsului, probabil că şi dânsul trebuie să înveţe cum să răspundă la întrebări. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Evident, oricine are dreptul să ceară, nici o problemă, zilnic se poate cere. (Răspunde unui domn deputat din sală.)

Domnul Tudor Mohora.

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu şi vizează un aspect deplorabil, cred eu, al modului în care nişte cetăţeni profită de tichetele de masă care, aşa cum se ştie, sunt alocate, prin lege, pe care eu le numesc "tichete ale sărăciei", dar ele au devenit practic un obiect de profit pentru nişte societăţi cu răspundere limitată. Ca atare, îl rog pe domnul ministru Tănăsescu să le cerceteze mai îndeaproape şi să vadă cum anume reglementează această problemă, astfel încât să elimine această sursă de abuz şi de corupţie. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Domnul Paul Magheru are două interpelări. Nu citiţi tot materialul.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am două interpelări. O interpelare este către Guvernul României, mai exact doamnei ministru Ecaterina Andronescu. Obiectul interpelării: abrogarea Hotărârii de Guvern nr.1011/8 octombrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la distanţă şi a învăţământului cu frecvenţă redusă în instituţiile de învăţământ superior. Hotărârea pe care cerem să fie abrogată confundă, inadmisibil, două forme de învăţământ care încalcă legea, este făcută anapoda şi este inaplicabilă.

O altă interpelare este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Năstase, are ca obiect reorganizarea judiciară frauduloasă a celei mai mari Fabrici de încălţăminte din Oradea S.C.Olimpia S.A.Oradea şi la sugestia Compartimentului pentru pregătirea şedinţelor, pentru că din 5 noiembrie nu am primit un răspuns promis de Ministerul Justiţiei la o interpelare a noastră, vă mai depun încă o dată, deci, eu repet cu alte cuvinte sau revin la interpelarea din noiembrie 2001.

În interpelarea pe care o adresăm Guvernului României vă anexez şi un dosar foarte ordonat de 193 de pagini ca să sprijine Guvernul sau Comisia de control, să-i sprijine mai mult în cercetarea pe care suntem siguri că o va face cu maximum de atenţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Mulţumim. Domnul deputat Ioan Miclea, două interpelări prezentate în scris. Poftiţi!

Domnul Ioan Miclea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Prima interpelare se adresează domnului ministru Ovidiu Muşetescu şi se referă la modul în care dânsul încalcă legea privind numirea în consiliile de administraţie a unor societăţi mari, a unor parlamentari. Este a doua oară când intervin pentru reglementarea acestei situaţii şi cei ce la APAPS mi-au răspuns pe ocolite.

A doua interpelare se adresează ministrului Agriculturii şi se referă la modul defectuos cum sunt gospodărite şi exploatate pădurile în localitatea Babiu, judeţul Sălaj. Aştept răspunsul în scris. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban două interpelări, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am să încerc să fiu cât se poate de scurt.

Prima interpelare este adresată domnului ministru al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marian Sârbu, şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi în legătură cu noua Lege a şomajului. Sunt mai multe întrebări, nu dezvolt acuma, din lipsă de timp şi datorită oboselii pe care o aveţi şi dumneavoastră şi noi.

A doua interpelare este adresată domnului ministru al Sănătăţii şi Familiei, doamna Daniela Bartoş şi Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate şi în legătură cu medicii de familie. Depun ambele interpelări la stenogramă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prima interpelare se adresează domnului ministru Mihai Tănăsescu, ministrul Finanţelor Publice. Dacă Guvernul CDR-UDMR a acordat, în perioada 1997-2000, reeşalonări ale datoriilor la peste 3.500 de societăţi pentru a deservi clientela politică, acelaşi lucru trebuie să-l facă şi guvernarea PSD-UDMR? Ce garanţii există că prin eşalonarea acestor datorii se vor debloca în 2002, 15.000 de miliarde de lei? Ce se va întâmpla dacă aceste miliarde nu se vor încasa? Rog răspuns scris şi oral.

A doua interpelare se adresează doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării.

1. Vă rog, doamnă ministru, să prezentaţi clar poziţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării faţă de clauza din Protocolul PSD-UDMR privitoare la pct.IV.3 care prevede: "filialele PSD şi UDMR din judeţul Mureş vor conclucra pentru ca liceul teoretic Bolyai Farcas să revină la statutul de liceu cu predare în limba maghiară".

2. De asemenea, vă rugăm să ne comunicaţi măsurile pe care le va lua Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a verifica cele relatate în cotidianul Curentul nr.39 din 16 februarie 2002, pag.4 privind şpaga care se practică la Universitatea de stat UMF Grigore T.Popa din Iaşi. Nu ar fi cazul să verificaţi dacă acelaşi lucru se practică şi în alte universităţi? Solicit de asemenea răspuns scris şi oral. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul Vlad Hogea. A depus în scris cumva? Da, bine, vedem. Domnul Emil Rus.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Este adevărat, am o interpelare scrisă şi o prezint într-o frază, domnule preşedinte. V-aş ruga frumos să mai îmi daţi voie să mai prezint una, ca să nu distoneze cu moda care s-a înfiripat aici; fiecare a dat câte două.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Daţi, faceţi două, dacă tot v-aţi înscris.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei. În Bistriţa Năsăud a avut loc în 1997 un omor, există probe la fapte şi făptuitori şi cercetările, cu toate acestea, tergiversează şi eu cred că şi aceşti cercetători se fac vinovaţi de acest lucru.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Anchetatori!

Domnul Emil Rus:

Anchetatori. Doresc să intervină doamna ministru pentru a se clarifica această situaţie întrucât cei interesaţi, părinţii fac întrebări nenumărate pe la toate instituţiile care le-au ieşit în faţă.

Domnule preşedinte, aceasta era prima interpelare.

A doua se adresează domnului ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu pe care-l rog să-mi răspundă oral şi în scris la situaţia privatizării incorecte a Societăţii comerciale Bere malţ S.A.Bistriţa. Nu doresc să detaliez mai mult, atunci când va fi cazul voi veni cu dezvoltarea interpelării mele. Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Emil Boc are două interpelări. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Prima interpelare domnule preşedinte, este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi vizează relaţiile de afaceri dintre Compania naţională Poşta Română şi Banca Română de Scont şi Banca de Investiţii şi Dezvotare şi în aceste condiţii, solicitarea de demitere a Consiliului de administraţie de la Compania naţională Poşta Română şi revocarea din funcţie a domnului Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului ministru Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi vizează situaţia locatarilor din Căminul CFR din Cluj. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, bine. Domnul deputat Radu Ciuceanu. Nu este. Domnul deputat Ludovic Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru astăzi am două interpelări. Prima este adresată ministrului Justiţiei şi se referă la tergiversarea punerii în aplicare a unei sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile în procesul desfăşurat în vederea stabilirii legalităţii conducerii Asociaţiei PAS şi a Consiliului de administraţie la Societatea comercială Bere Timişoara S.A. Menţionez că am adăugat la interpelare un punct de vedere al unuia dintre reclamanţi referitor la cele întâmplate de la depunerea interpelării la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor până în prezent.

Cea de a doua interpelare este adresată ministrului Apărării Naţionale şi ministrului Administraţiei Publice referindu-se la solicitarea unui număr de 314 locatari din Buziaş, judeţul Timiş privind cumpărarea apartamentelor în care locuiesc în baza unor contracte de închiriere, apartamente care au aparţinut Unităţii Militare 01233. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Valentin Vasilescu.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte, v-aş întreba câte interpelări îmi daţi dreptul să vă expun.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Două interpelări.

Domnul Valentin Vasilescu:

Deci, două. Vă mulţumesc. Ambele interpelări sunt adresate doamnei ministru Rodica Stănoiu. La prima din aceste interpelări am anexat un raport al dânsei în calitate de preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului din Senat, la un caz deosebit, prin care solicita procurorului general să găsească o rezolvare, precum şi un articol dintr-un săptămânal România Mare în care se plângea de tergiversarea acestui caz. Aceasta se întâmpla în 1997 şi aş dori să aflu de la domnia sa dacă îşi mai menţine aceeaşi părere şi acum după ce a ajuns ministru al Justiţiei, dacă a făcut ceva în acest caz după ce a ajuns ministru al Justiţiei şi cum poate să explice că tocmai pe cel care a găsit bunăvoinţa de a găzdui opiniile dumneaei în ceea ce priveşte injustiţia din justiţie, a reuşit să solicite să i se ridice imunitatea parlamentară şi să-l trimită în judecată.

A doua interpelare se referă la un alt caz concret în care, într-un alt cotidian pe care nu l-aş mai numi acum, un ziarist numit Ralu Filip afirma că domnul Cornel Nistorescu a primit o mare sumă de bani de la domnul Florin Ionescu, directorul Bancorex pentru a nu publica anumite materiale.

Întrebarea mea este dacă probele care le-a prezentat domnul Rau Filip sunt suficiente pentru justiţie, pentru ca justiţia să se sesizeze în acest caz, dacă s-a sesizat, deşi nu cred, aş vrea să cunosc acest fapt, dacă domnul Cornel Nistorescu a dat în judecată ca fiind falsă această afirmaţie a domnului Ralu Filip, nu am auzit despre acest lucru, sau a domnului Florin Ionescu, fost director Bancorex şi atunci solicit ministrului Justiţiei să-mi dea o soluţie în această problemă. Cine are dreptate şi dacă poate să se sesizeze în privinţa uneia sau alteia din părţi?

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Constantin Niţă a depus în scris interpelarea. Am constatat că şi domnul Vlad Hogea a depus în scris interpelarea. Domnul Damian Brudaşca are nişte interpelări, aş prefera să fie două nu trei, dar...

Domnul Damian Brudaşca:

Trei, eu aşa am comunicat.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Păi, aţi comunicat. Dumneavoastră puteţi să comunicaţi că depuneţi şi 57, nu este nici o problemă.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, nici chiar atâtea că după aceea blochez activitatea Guvernului.

Prima interpelare adresată doamnei Rodica Stănoiu, solicit reglementarea arhivei istorice aflată în gestionarea instanţelor, arhive care în situaţia din prezent pot crea probleme celor care îşi caută drepturile.

Următoarea este adresată domnului prim-ministru şi are în vedere solicitarea de sprijin în vederea rezolvării cazului artiştilor plastici în perspectiva aplicării Legii de vânzare a spaţiilor comerciale şi de prestări servicii.

Şi cea de a treia, legată de pensionarii din armată, în legătură cu ordonanţele de urgenţă care modifică Legea nr.164 din 2001 şi creează serioase probleme privind nivelul de trai al pensionarilor din armată, ajunşi mulţi dintre ei să aibă pensii sub nivelul femeilor de serviciu, deci, personalului civil din aceeaşi instituţie. Atât. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Trebuie să faceţi menţiunea la fiecare cui îi este adresată, de exemplu, aceasta ultima este adresată ministrului Apărării.

Domnul Damian Brudaşca:

Ultima, tot domnului prim-ministru, întrucât este instanţa cea mai credibilă în cazul în speţă.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Victor Dobre.

Domnul Victor Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei şi se referă la stadiul realizării obiectivului "Pod peste Dunăre, zona Galaţi, Brăila, Tulcea". Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, foarte bine.

Domnul deputat Ioan Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului ministru Ovidiu Muşetescu, se referă la situaţia creată ca urmare a vânzării şi cesionării Societăţii Bere malţ privind nerecuperarea unor sume privind investiţii şi penalităţile care au decurs prin nefinalizarea acestor investiţii. Rugăm să se urmărească dacă această sumă mai poate fi recuperată şi modaliltăţile care se impun prin lege. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Eugen Pleşa.

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte, observaţi că numai opoziţia vă mănâncă sufletul cu întrebări şi interpelări. Nu ştiu ce să înţeleg din aceasta.

Către domnul prim-ministru Adrian Năstase am scris o interpelare în care mă refer la faptul că în ţările socialiste foste s-au stabilit nişte plafoane maxime atât pentru restituiri cât şi pentru despăgubiri şi nimeni nu a comentat, la noi Legea nr.112 a fost ignorată fără responsabilitate, pentru că se cultivă principiul spolierii statului. Ţinând cont că numărul revendicatorilor de imobile este mult mai mic decât cel al chiriaşilor, fac afirmaţia că există din banii colectaţi de la cei care au cumpărat locuinţele cât şi din SAD-uri, închirerea SAD-urilor există suficiente sume de bani pentru a se acorda despăgubiri.

Menţionez ca un mic exemplu că în Ungaria nu s-a restituit nimic, acordându-se despăgubiri şi acestea plafonate la 5 milioane de forinţi.

Întreb sau problema este în legătură cu explicaţii, cu modul în care este atacat statul român, folosindu-se Legea nr.10 din 2001, îi fac o caracterizare, în urma căreia s-a creat acest haos în domeniul locativ. Cine opreşte această disfuncţie gravă şi cine plăteşte pentru abuzurile săvârşite? Atât către domnul prim-ministru.

Şi o întrebare domnului ministru Octav Cozmâncă...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

O interpelare...

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Nu. Am prima interpelare şi aceasta este întrebare. Nu mă deranjează, textul este acelaşi şi o să vă convingeţi că este bine să ştim toţi ceea ce întreb eu.

În urma aplicării Legii nr.112 s-au strâns sume importante de bani şi am dat exemplu la ICRAL Herăstrău unde, prin august 1996, zilnic se colecta peste un miliard de lei. Întrebarea, faptul că se colectau şi prin alte întreprinderi: ICRAL-ul, Romconfort, se ştie, şi am întrebat pe domnul ministru, i-am spus că vreau să ştie toată lumea suma totală realizată din vânzarea locuinţelor în baza Legii nr.112 în capitală şi separat pe judeţe. Iar a doua, tot aici la această temă, este un paradox pe care nu l-am înţeles, poate ne explică dânsul, eu am legea, Decretul 92/50 cu anexele lui statistice în care au fost naţionalizate 60929 de apartamente în dreptul a 8712 persoane. Problema care este? Cum de astăzi sunt peste 24.000 de notificări de restituiri imobiliare în Bucureşti, repet, 8.700 au fost aceia care au fost proprietari, deci, acum sunt 24.000 într-un Bucureşti în care a fost, ştiţi foarte bine, prin sistematizare s-au demolat multe case, proprietăţi sau naţionalizate, şi altele, la cutremur au căzut cu precădere aceste case. Cam acestea sunt problemele pe care doresc să le prezint.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bine, mulţumesc. Domnul Anghel Stanciu. a depus în scris. Domnului Coriolan Simedru i-a prezentat altcineva interpelarea. Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica-Octavia Musca:

Domnule preşedinte, este vorba de o interpelare adresată ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marian Sârbu. Obiectul interpelării îl constituie recorelarea pensiilor şi politica în domeniu a Guvernului, având în vedere că, la aceeaşi pregătire, complexitatea muncii şi vechime, cei mai vârstinici, din cauza unor condiţii mai puţin avantajoase în momentul pensionării şi a deprecierii pensiei prin inflaţie, au venituri mult mai mici decât cei pensionaţi mai curând la aceeaşi pregătire şi la aceeaşi vechime. Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul Valeriu Gheorghe şi domnul Dorin Popescu au prezentat în scris, domnul Doru Dumitru Palade a prezentat în scris, mai rămâne domnul Iulian Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Obiectul intervenţiei mele este, în prima interpelare adresată ministrului Sănătăţii şi spune aşa: situaţia sănătăţii populaţiei din România s-a agravat în 2001. Medicii de familie nu sunt cointeresaţi, iar bugetul afectat pentru asistenţa medicală în ambulatoriu şi spitale este insuficient; bani există şi sunt ai populaţiei şi nu ai Guvernului. Care va fi politica sanitară a Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru ameliorarea indicilor de sănătate? Ministrul Sănătăţii şi Familiei a spus că medicii care vor declanşa grevă vor fi înlocuiţi, toţi cei 11.700 de medici de familie? Cunoaşte ministrul Sănătăţii şi Familiei care este suma ce îi rămâne unui medic de familie în mână după ce îşi plăteşte toate datoriile şi personalul sanitar în subordine? Este prima problemă.

A doua problemă se adresează ministrului Sănătăţii şi ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei. În ultimul timp sunt frecvente cazurile când, nemotivat, tineri soldaţi sau recruţi se sinucid sau devin criminali. Există un raport al comisiilor medicale de recrutare în care medicii reclamă scăderea coeficienţilor de inteligenţă a acestor tineri, mai ales în mediul rural, care îi fac inapţi serviciului militar şi acesta oscilează între 15 şi 30%, după locul despre care este vorba.

Motivaţia pe care o dau medicii de la centrele de recrutare este subnutriţia cronică şi mai ales subnutriţia proteică animală. Cum se gândeşte ministrul Sănătăţii şi Familiei şi ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei să intervină? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa de astăzi, ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20.00.