Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Borbély László, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 261; absenţi sunt 84 deputaţi, dintre care 28 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă rog să-mi permiteţi să salut la balcon prezenţa fostului nostru coleg, domnul deputat Lupu, care ne urmăreşte de sus, să nu greşim cumva la Ordonanţa de urgenţă nr.102/2001. (Aplauze)

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să prezint, înainte de a intra în dezbaterea primului proiect, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias şi a Complexului Olăneşti din subordinea şi administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Academiei Române, adoptat de Senat în şedinţa din 28 februarie 2002.

Cu acest proiect au fost sesizate: în fond – Comisia pentru sănătate şi familie, iar pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen pentru depunerea raportului – 8 aprilie 2002.

2. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, iniţiată de 3 deputaţi PD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termen pentru depunerea raportului – 7 mai 2002.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, iniţiată de domnii deputaţi Sali Negiat şi Ioan Stan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru aviz – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen pentru depunerea raportului – 8 aprilie 2002.

4. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Codului penal în domeniul infracţiunilor în ciberspaţiu, iniţiată de domnul deputat Octavian Constantin Petruş.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Termenul de depunere a raportului – 7 mai 2002.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.1 lit.c) din Legea nr.189/2000, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului – 7 mai 2002.

În continuare, vă prezint o Notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale.

- Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2000 pentru modificarea şi completarea art.166 din Legea învăţământului nr.84/1995.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice.

- Legea privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

- Legea pentru aprobrea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare în anul şcolar 2001-2002.

- Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv.

• Legea pentru instituirea indemnizaţiei de merit.

- Legea pentru ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998.

Vă propun să intrăm, în continuare, în ordinea de zi.

Vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991, republicată.

Vă reamintesc că acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Invit reprezentantul comisiei să ne propună timpii alocaţi dezbaterilor pe texte şi timpul final.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Cred că astăzi dezbatem una din ordonanţele de importanţă majoră pentru agricultură. Considerăm că va avea menirea să deblocheze Legea nr.1/2000 în spiritul partidului de guvernământ. Se urmăreşte ca anul acesta să se rezolve din punct de vedere legislativ problema proprietăţii şi, în acest spirit, în şedinţele din 27-28 februarie 2002, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991, republicată.

Comisia a analizat, a întocmit raportul, pe care-l supune plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare, formulând o serie de amendamente. La votul final, în comisie, am avut două abţineri, în rest totul s-a votat pentru.

Propunem pentru dezbatere per total două oră şi două minute pe intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi propuşi de reprezentantul comisiei?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a adoptat această defalcare a timpilor de dezbateri.

Dacă doreşte cineva să intervină din partea iniţiatorului, totuşi, deşi suntem în procedură de urgenţă?

Dacă doriţi să faceţi o scurtă prezentare, dar în limita timpilor pe care i-am aprobat - două minute.

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să fim de acord cu toţii că ziua de 19 februarie 1991 a rămas ca o zi istorică, deoarece, la această dată, pământul ţării a început să revină la proprietarii fireşti, după decenii de nedreptăţi.

Această lege a avut un efect deosebit, dar nu a rezolvat întru totul problema fondului funciar. De aceea, guvernele şi parlamentele ce au funcţionat după 1991, au mai adus modificări şi completări la această lege, ajungând astăzi să dezbatem în procedură de urgenţă ordonanţa de urgenţă, practic, modificarea ei în lege.

Daţi-mi voie să vă prezint pe scurt cum stăm la această dată cu stadiul aplicării Legii fondului funciar.

Suprafaţa care face obiectul aplicării legilor fondului funciar este de 12,7 milioane de hectare, din care teren agricol – 10,5 milioane de hectare, cu vegetaţie forestier㠖 2,1 milioane de hectare. S-au emis titluri de proprietate pentru 7,4 milioane de hectare, pentru teren agricol – pentru 7,2 milioane de hectare, pentru vegetaţie forestier㠖 pentru 251 de mii de hectare. Sunt emise 5,1 milioane de titluri de proprietate, trebuie emise 5,1 milioane titluri, s-au emis 3,6 milioane titluri de proprietate, ceea ce înseamnă în procent 70,08%.

După cum vă este cunoscut, în acest an, Guvernul României a hotărât ca, până la sfârşitul acestui an, titlurile de proprietate care trebuie acordate să reprezinte minimum 90% din volumul celor 5,1 milioane de titluri pe care trebuie să le aprobăm.

De ce a fost nevoie de Ordonanţa de urgenţă nr. 102? Ea a venit şi a corectat, sau a completat câteva prevederi din Legea nr.1/2000, care, datorită unor formulări şi unor prevederi din ea, bloca aplicarea Legii nr.18 şi a Legii nr.169.

În primul rând, s-a precizat clar că reconstituirea dreptului de proprietate se face, de regulă, pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere.

În acelaşi timp, s-a precizat că, acolo unde nu există suprafaţă de teren agricol suficientă, reconstituirea se va face din terenurile agricole proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale. A reglementat juridic situaţia terenurilor pe care se află bazine piscicole naturale, bazine piscicole amenajate, precum şi terenuri amenajate ca sere, plantaţii de hamei în funcţiune, a căror restituire se face pe alt amplasament, să se acorde despăgubiri conform legilor.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, se admite numai proba cu înscrisuri, nu şi proba cu martori, ca la terenul agricol. În acelaşi timp, s-a clarificat cum se face şi retrocedarea terenurilor agricole deţinute în proprietate de persoanele fizice prevăzute la art.37, art.38 şi art.39 prin Legea nr.18, republicată, atât pentru suprafaţa de până la 10 hectare, cât şi pentru diferenţa de până la 50 de hectare de teren pentru fiecare proprietar deposedat.

S-a stabilit şi modalitatea cum pot fi ajutaţi cu terenuri în folosinţă familiile de tineri care lucrează în mediul rural, fiecare specialist care se întâlneşte acolo, de la specialiştii agricoli până la medic şi preot.

În acelaşi timp, au fost reparate unele nedreptăţi făcute unităţilor de învăţământ preuniversitar cu profil agricol sau silvic, acestea primind până la 50 de hectare de pământ, unde copiii noştri se pot instrui.

În ceea ce priveşte retrocedarea fondului forestier, aceasta se face, de regulă, pe vechile amplasamente. A fost reglementată şi suprafaţa care trebuie aprobată până la 20 hectare de teren forestier de fiecare titular deposedat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102 a făcut obiectul unei profunde şi îndelungate analize şi dezbateri la care am participat şi noi, reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, alături de parlamentarii din comisia de specialitate şi vă asigurăm că prevederile proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe răspunde actualelor condiţii din ţara noastră, asigură cadrul legal pentru retrocedarea echitabilă a tuturor suprafeţelor ce fac obiectul acestui proiect.

Însuşindu-ne raportul comisiei, vă rugăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, să votaţi proiectul de lege aşa cum vă este prezentat.

Împreună, astăzi, putem crea condiţii legale pentru definitivarea reformei funciare, element indispensabil pentru realizarea unei agriculturi durabile şi performante.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ianculescu doreşte să aibă o scurtă intervenţie.

Poftiţi.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sincer mă bucur că la dezbaterile de astăzi participă ca invitat şi unul dintre iniţiatorii Legii nr.1/2000, în persoana distinsului nostru fost coleg deputat Vasile Lupu.

Vreau să vă mărturisesc că şi astăzi, aşa cum au considerat şi dumnealor când au votat Legea nr.1/2000, astăzi este un moment istoric pentru partidul aflat la guvernământ.

Într-adevăr, partidul aflat la guvernământ a dat o lege corectă, care este mult mai reformistă decât fosta Lege nr.1/2000. Şi am să mă explic şi sunt cnvins că este de acord cu ceea ce spun domnul fost deputat Vasile Lupu.

După un an de zile, în care Legea nr.1/2000 a fost în vigoare, ea, practic, n-a putut să fie pusă în practică din cauza disfuncţionalităţilor pe care le creau prevederile din această lege. Una din aceste disfuncţionalităţi era faptul că genera sute de mii de procese în instanţă. Aşa cum a fost ea aprobată şi promulgată, Legea nr.1/2000 dădea posibilitatea oricărui cetăţean, pe amplasamentul căruia în prezent sunt titluri de proprietate sau alte lucrări de investiţii, dădea dreptul celui îndreptăţit care era pe vechiul amplasament să se ducă în instanţă să-şi ceară drepturile, că el este proprietarul terenului respectiv.

Aşa prevedea Legea nr.1/2000, prin cele două articole ambigue, respectiv art.2 din lege şi art.38 din lege, în care trimetea expres pe vechiul amplasament.

Chiar dacă la art.2, alin.2, se prevedea că nu fac obiectul retrocedării terenurile pe care au fost eliberate titluri de proprietate sau puneri în posesie, faptul că la art.38 în final se prevedea că retrocedările se fac pe vechiul amplasament, asta îndreptăţea pe cetăţenii care au fost proprietari pe vechile amplasamente să meargă în instanţă.

Iată că legea, ca să poată fi aplicabilă, a trebuit să se vină cu această sintagm㠖 "de regulă pe vechiul amplasament" – şi nu trebuie să se interpreteze că această sintagmă ar întări, oarecum, corupţia la nivel local şi lasă la latitudinea comisiilor locale să aplice discreţionar legea respectivă. De altfel, şi dumneavoastră cred că sunteţi de acord cu mine că nu se pot respecta vechile amplasamente. Numai într-un singur caz se puteau respecta vechile amplasamente dacă, într-adevăr, prin Legea nr.18/1991 s-ar fi retrocedat integral tuturor ce au avut în proprietate. Or, Legea nr.18 a fost o realitate, a generat o situaţie la care nu putem să venim cu alte prevederi care să contribuie, să genereze creşterea exagerată a numărului de dosare în instanţă.

Spuneam că legea pe care o aprobăm astăzi, aprobarea Ordonanţei nr.102/2001, este mult mai reformistă. În ce sens? Trebuie reţinut următorul lucru: că această ordonanţă n-a vizat modificarea limitelor de retrocedare, respectiv până la 10 hectare fond forestier, respectiv până la 50 de hectare terenuri cu destinaţie agricolă. Din contră, prevederile acestei legi au extins aplicarea ei şi la alte categorii de personal, ducând în final la o retrocedare în plus faţă de ce prevedea Legea nr.1/2000, la aproape încă un milion de hectare păduri celor îndreptăţiţi pentru cazurile care nu au fost prinse în Legea nr.1/2000 şi cred că, de asemenea, aici, domnul Vasile Lupu îmi dă dreptate, că aceste două situaţii importante au fost scăpate. Şi aceste situaţii se referă la modul de soluţionare a cazurilor în care terenul de pe vechiul amplasament solicitat are o altă destinaţie decât cea prevăzută în actele de proprietate.

Prin această ordonanţă, Guvernul actual vine în faţa Parlamentului pentru a face dreptate şi pentru aceste categorii de cetăţeni.

Aşa cum a mai spus şi reprezentantul Guvernului, legea este reformistă în sensul că acordă terenuri în folosinţă pentru alte categorii de personal, aşa cum sunt familiile tinere, nu trebuie să le neglijăm, nou întemeiate, aşa cum sunt în general toate familiile care domiciliază în mediul rural şi n-au pământ, inclusiv familiile de romi – nu se poate să lăsăm şi romii pe dinafar㠖 şi, în limita în care există aceste terenuri disponibile, să poată să ni se acorde în folosinţă.

De asemenea, o altă îmbunătăţire a legii se referă la faptul că punerile în posesie, aşa cum sunt prevăzute în art.38 din Legea nr.1/2000, sunt discutabile. În ce sens? Eu sunt de acord că unul dintre iniţiatorii Legii nr.1, domnul Vasile Lupu, a vrut să prevină nişte situaţii anacronice, când nişte proprietari îndreptăţiţi la Dolhasca, prin transfer de terenuri ilegale, au fost puşi în posesie la Mogoşoaia. Este într-adevăr ilegal acest lucru. Legea nr.18/1991, neinterzicând transferul de terenuri, cei care au pus în aplicare legea au considerat că ceea ce nu este interzis în lege este permis. Şi, de aceea, s-au generat aceste situaţii care, zic eu, sunt anacronice.

Dar, în Legea nr.1/2000 s-a venit cu o exagerare, în sensul că nu se pune în posesie, nu se face transfer de la o comisie locală de aplicare a Legii fondului funciar la alta. Or, asta, într-adevăr, îngrădeşte pe de o parte formarea exploataţiilor agricole pe suprafeţe mari. De aceea, în această lege s-a venit de către Guvern cu amendament că la nivel de judeţ, de unitate administrativ-teritorială, punerile în posesie în cadrul judeţului nu sunt considerate transfer. Numai cele care ies din limita judeţului. Mi se pare firesc. Aş da numai un singur exemplu. O persoană fizică, care are vocaţie succesorală în cadrul judeţului, din 7 comune, haideţi să îndreptăm greşeala făcută prin Legea nr.18/1991, când în cadrul aceleiaşi comune, un om care avea dreptul la 7 hectare a fost pus pe 7 sau 10 amplasamente în cadrul aceleiaşi comune. De aceea, în cadrul judeţului, cei care au vocaţie succesorală din mai multe comune, să lase la latitudinea comisiei judeţene să pună în posesie în sole compacte în cadrul judeţului, într-un singur loc, pentru a forma exploataţii pe suprafeţe mari.

Iată, sunt câteva din prevederile pe care le considerăm noi reformiste ale modificării Legii nr.1/2000. De aceea, Grupul parlamentar PSD vă propune să votăm această Ordonanţă de urgenţă nr.102/2001 elaborată de către Guvernul Năstase.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Popescu-Bejat.

V-aş ruga să vă încadraţi în minutele afectate.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Domnule preşedinte, voi încerca să mă încadrez, desigur.

Discutăm o ordonanţă de urgenţă importantă astăzi, care modifică şi completează Legea nr.1/2000, care poartă generic numele domnului Lupu, a cărui prezenţă o salut aici.

Din păcate, pe masa de lucru a parlamentarilor români a ajuns cea mai centralistă, cea mai etatistă şi cea mai imorală propunere legislativă din câte au fost.

Contrar declaraţiilor făcute de reprezentanţii Puterii, cum că această reglementare ar veni în sprijinul foştilor proprietari, în principal în sprijinul ţăranului român, ea nu face altceva decât să îngrădească accesul acestuia la propria avere confiscată de regimul comunist.

Este vădită intenţia legiuitorului de a limita accesul legitim al ţăranului român la fostele sale proprietăţi prin următoarele prevederi:

1. Neacceptarea dovedirii calităţii de proprietar prin eludarea prevederilor Codului civil şi ale Codului de procedură civilă referitoare la probe şi administrarea probelor, inclusiv a probelor cu martori.

Este evident modul inegal de abordare juridică a probei cu martori pentru terenurile agricole unde aceasta este permisă şi cele forestiere, unde este interzisă. Este un afront adus demnităţii ţăranului român, care este considerat parşiv, hoţ, care doreşte să-şi recupereze bunurile furate de regimul comunist, chipurile, prin mărturii mincinoase. Este o atitudine absolut inadmisibilă.

Vă informăm că în anul 1947, pădurile statului, cele de CAPS acopereau doar 1 milion 800 de mii de hectare, iar cele private – peste 4 milioane 600 de mii de hectare, iar dintre acestea, peste un milion şi jumătate aparţineau ţăranilor individuali, persoane fizice. Dacă li s-ar atribui acestora proprietăţi în limita maximă de 10 hectare, ar trebui să ajungă în posesia lor 663.063 hectare.

Până în prezent, s-au elaborat titluri de proprietate numai pentru 4.688 de hectare, deci numai pentru 0,7%. Acest ritm de restituire a pădurilor asigură intrarea în posesie a ţăranilor români în peste 100 de ani de aici încolo.

Datele sunt elocvente pentru a dovedi lipsa de voinţă politică a actualului Cabinet în ceea ce priveşte problema restituirii proprietăţii forestiere. Măsura de înlăturare a probei cu martori va fi de natură să descurajeze şi mai accentuat procesul de punere în posesie.

Puterea ştie prea bine că nu este vinovat ţăranul român că Arhivele Naţionale nu deţin documentele necesare acestuia. Nu este vinovat ţăranul român că arhivele locale au fost distruse prin incendii, inundaţii etc. Nu este vinovat de superficialitatea funcţionarului primăriei, care i-a dat dovada de proprietate asupra terenului, fără specificarea folosinţei: arabil, păşuni, păduri etc., cum nu este vinovat nici că registrul agricol este o documentaţie fără relevanţă juridică certă. Dar este cunoscut că amenajamentele silvice prezintă date referitoare la natura proprietăţii înainte de naţionalizare. Este cunoscut că personalul silvic, chiar cu pregătire medie, se poate pronunţa la teren pe baza cunoştinţelor profesionale dacă o pădure aparţine statului, sau altor proprietari.

Constatăm, însă, din păcate, cervicia iniţiatorilor actului legislativ de a obstrucţiona şi îngrădi, de a limita accesul de drept al ţăranului român la proprietatea sa şi, în consecinţă, nici funcţionarul public, fie el de la primărie sau de altundeva, nu poate fi mai bun.

2. Limitarea dreptului de proprietate în cazul pădurilor pentru persoane fizice-ţărani români la numai 10 hectare şi a membrilor asociaţiilor-persoane juridice la 20 de hectare, nu numai că limitează accesul la proprietate, dar, ca şi în cazul neluării în seamă a probei cu martori, conduce la o nouă naţionalizare a pădurilor.

Este adevărat, la una cu faţă mai umană. Dacă înaintaşii comunişti au confiscat sută la sută prin prezenta ordonanţă, cota suprafeţelor confiscate se diminuează puţin.

3. De acelaşi tratament se bucură şi unităţile de cult pentru care se stabilesc limite atât pentru restituirea dreptului de proprietate de teren agricol, cât şi pentru terenurile forestiere, frustrând biserica să-şi îndeplinească rolul său social, cultural, de păstrare a tradiţiilor creştineşti etc.

Şi în acest caz, ritmul retrocedării este foarte redus, de numai 1,9%. Sunt doar câteva observaţii care dovedesc să Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102/2001, cu completările aduse, este împotriva intereselor cetăţenilor, încercând să prezerve în mod abuziv şi nejustificat proprietatea statului asupra unor bunuri care nu i-au aparţinut.

De aceea, Partidul Democrat consideră Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 cu completările aduse drept o monstruozitate legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule coleg! La tribună, stimaţi colegi, rezolvaţi disputele politice.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea 1/2000 nu avea nevoie de modificare de fond pentru Ordonanţa 102, ci avea nevoie de aplicarea ei cât mai urgentă.

Am mai spus-o şi cu alte ocazii: Legea 1/2000 a fost blocată de actuala guvernare, începând din decembrie anul 2000. Şi ca să dau câteva exemple concrete privind blocarea acestei legi, unul ar fi: un Ordin al prefectului de Argeş transmis către primăriile din judeţ prin care cerea, în mod imperativ, acestor primării, primarilor, preşedinţi ai comisiilor locale, să nu aplice Legea nr.1 în teritoriu deoarece urmează să fie modificate de actuala guvernare. Este un act neconstituţional care a adus grave prejudicii agriculturii româneşti în general şi proprietăţii din agricultură în mod special.

Un alt exemplu: Ordonanţa nr.102 a ieşit pe data de 27.VI.2001. Normele ei de aplicare au apărut pe 21 decembrie 2001. Pe lângă faptul că se încalcă legea, apărând aşa de târziu nişte norme de aplicare, se vede clar dorinţa actualei guvernări de a pune în funcţiune această lege. Ce înseamnă pentru actuala guvernare proprietatea în general şi, în mod special, în agricultură?

Prin spiritul Legii 1 era ca, pentru cetăţenii români, beneficiarii acestei legi, să se restituie cât mai mult, conform legii evident, şi cât mai puţine despăgubiri. Pentru că aceste despăgubiri până la urma urmei sunt plătite din buzunarul cetăţenilor. Dar prin Ordonanţa nr.102, din contră, este trimitere către despăgubiri la mai mulţi cetăţeni şi mai puţini vor fi cei care vor fi direct beneficiari ai Legii 1, actualmente ai Ordonanţei nr.102.

În această lege s-a prevăzut o sintagmă, s-a reintrodus o sintagmă care a fost prevăzută şi în Legea 18, "de regulă, pe vechile amplasamente". Această sintagmă, în perioada 1991-1998-1999, a produs în România peste 700.000 de procese. În foarte multe judeţe din ţară s-a început, datorită acestei sintagme, aplicarea Legii 18, cu împroprietăriri şi nu cu despăgubiri.

Ce dorim noi acum să facem? Reintroducând din nou sintagma "de regulă pe vechile amplasamente", clientela politică a partidului de guvernământ să beneficieze de această lege. Că, de regulă, pe vechile amplasamente, a însemnat de fapt pe alte amplasamente, nu pe vechile amplasamente. Era prevăzut clar în Legea nr.1 – "pe vechile amplasamente" – ai terenul, poţi să îl recuperezi în totalitate sau parţial, foarte bine. Nu din rezervă, n-ai rezervă despăgubiri. Nu ştiu de ce mai era nevoie de introdus...de fapt ştiu de ce era nevoie: pentru ca să mulţumească clientela politică a partidului de guvernământ.

O discriminare care s-a făcut prin această Ordonanţă 102 este aceea privind retrocedarea fondului forestier. O discriminare crasă. Din două motive, mă refer, cred că vă daţi seama, la proba cu înscrisuri. În Legea nr.18 până acum, cei care au beneficiat până la un hectar de pădure au putut să beneficieze de acel hectar şi cu proba cu martori. Acum, nu mai pot beneficia cu proba cu martori, numai cu proba cu înscrisuri. Ba mai mult, cei care deţin teren agricol, în continuare pot să ceară retrocedarea terenului, ei, sau proprietarii sau moştenitorii lor, şi prin proba cu matori. La terenul forestier nu se poate. Nu credeţi că este o discriminare crasă privind retrocedarea unor proprietăţi? Şi, după părerea mea, nu este de acceptat aşa ceva.

Şi foarte mulţi cetăţeni români care trăiesc în vechiul Regat în mod special, vor fi păgubiţi din acest punct de vedere. În vechiul Imperiu Austro-Ungar, în fosta Transilvanie, ştiţi foarte bine că au funcţionat registrul funciar şi evidenţele sunt clare acolo. În vechiul regat, din păcate, nu există o asemenea evidenţă.

Noi pornim de la prezumţia că românul este hoţ şi vor veni mai mulţi care doresc să le fie retrocedat terenul forestier şi alţi vecini de-ai lor care vin sau cei care ştiu să vină să garanteze faptul că el are dreptul la o asemenea proprietate, îi considerăm din start hoţi pe cetăţenii respectivi. Este un abuz pe care noi îl legiferăm dacă votăm Ordonanţa 102 şi modul cum a trecut ea prin Comisia de agricultură.

Un singur lucru vreau să mai spun în final, că la un amendament care a fost propus de P.N.L., "până la 30 hectare", nu "până la 10 hectare", de retrocedare a pădurilor, ne-am bucurat că Partidul Democrat merge pînă la cât au avut foştii proprietari, indiferent de limită. Sunt unii care au avut câte 10.000 de hectare. Ne bucură acest lucru, neuitând de faptul că atunci când s-a negociat actuala Lege nr.1, Partidul Democrat nu vrea mai mult de 5 hectare a fi retrocedate către foştii proprietari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sándor Tamás, din partea Grupului U.D.M.R.

Domnul Sándor Tamás:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Finalizarea procesului de restituire asupra terenurilor agricole şi cele cu destinaţie forestieră este o prioritate legislativă nu numai în progrmele partidelor politice, ci şi în programul Guvernului. Nemaivorbind de cerinţele, de altfel, pertinente ale Uniunii Europene.

Mă bucură faptul că şi Partidul Democrat este convins acum despre importanţa retrocedării in integrum a proprietăţii. Era cred şi mai bine dacă convingerea lor de a retroceda terenurile agricole şi cele forestiere persoanelor fizice şi juridice, inclusiv bisericilor, se manifesta acum trei-patru ani de zile. Sper că şi domnul Vasile Lupu pe care-l stimez şi care este aici în lojă îşi aminteşte de poziţia P.D.-ului de atunci.

Revenind la viaţa parlamentară şi cotidiană, dacă vreţi, clarificarea structurii proprietăţii este o necesitate şi a pieţei. Fără clarificarea proprietăţii private, desigur ştiţi şi dumneavoastră, nu se poate forma o piaţă a pământului. În consecinţă, nu se poate gospodări eficient nici cu terenul agricol, şi nici cu terenul forestier.

Şi din aceste motive, pe lângă motivele expuse de domnul secretar de stat, U.D.M.R.-ul consideră binevenită această ordonanţă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 a adus, într-adevăr, câteva modificări care duc spre eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în aplicarea Legii nr.1. Şi, un exemplu, dacă-mi permiteţi, să vă aduc. Proba cu înscrisul. Vă spun sincer: U.D.M.R.-ul era mai de mult şi pentru proba cu martorii dar, într-adevăr, trebuie să recunoaştem că din practică s-a adeverit că reglementarea Ordonanţei de urgenţă este bună, fără proba cu martorii. Trebuie să recunoaştem că enumerarea foarte clară a actelor doveditoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, noi am scăpat acum trei ani la elaborarea Legii nr.1 din 2000. Şi această scăpare, deja la început a creat foarte multe discuţii în teritoriu, în practică.

Considerăm că această...de pildă, această enumerare, această modificare este chiar binevenită. Nemaivorbind desigur de clarificările benefice aduse în cazul formelor asociative, cu aceste clarificări, într-adevăr, putem să ne apărăm, să ne scăpăm de disfuncţionalităţi, de interpretări diferite în diferite judeţe.

Fără să vreau să prelungesc discuţia, aş vrea să vă anunţ că Grupul U.D.M.R. susţine Ordonanţa de urgenţă 102/2001, desigur, cu modificările aduse de către Senatul României, şi cu clarificările, modificările aduse şi adoptate de Comisia de agricultură şi silvicultură din Camera Deputaţilor.

În final, vă doresc o zi fructuoasă şi spor la adoptarea acestei ordonanţe, iar pentru doamne şi domnişoare, de 8 Martie, vă doresc "La mulţi ani!".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea pe texte. Vreau să vă spun că am avut o interpretare foarte largă a regulamentului. N-am urmărit cronometrarea intervenţiilor dumneavoastră generale, dar de acum vă rog să-mi permiteţi să intrăm în limita timpului votat, deci două minute pentru intervenţie.

La titlul legii dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La textul art.unic care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei, dacă sunt obiecţii.

Poftiţi, domnule deputat. Aveţi amendament sau aveţi vreo intervenţie de redactare? Poftiţi!

Domnul Valeriu Gheorghe:

V-aş propune, domnule preşedinte, ca să începem cu titlul nu al legii, ci al ordonanţei, deoarece la modificările ulterioare care pot fi aduse prin plenul Camerei Deputaţilor sunt aprobate anumite amendamente care chiar dacă au fost respinse în comisie pot fi aprobate în plen şi, din acest motiv, vă propun să nu discutăm punctul 1 care este prevăzut în textul comisiei, şi să discutăm la sfârşit, nu să-l eliminăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră estimaţi că n-o să fie nici un fel de modificări?

Domnul Valeriu Gheorghe:

Nu, estimăm că o să fie modificări.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi şi asta spune art.unic, "cu următoarele modificări şi completări"!? Care e sensul intervenţiei dumneavoastră?

Domnul Valeriu Gheorghe:

Ăsta e sensul, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Care?

Domnul Valeriu Gheorghe:

Să fie textul ordonanţei, dar să-l discutăm acest punct 1 la sfârşit.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu aş dori puţină logică pentru orice intervenţie. Textul art.unic cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei. "Se aprobă cu următoarele modificări:...". Este evident că vor fi multiple modificări.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Dar acum poate este o mică neînţelegere. Ordonanţa 102 aprobată cu unele modificări, noi sperăm să nu fie aprobată Ordonanţa 102, în sensul ăsta am venit la microfon.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, dar atunci o să votaţi împotriva art.unic.

Poftiţi, domnule Chiliman!

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Cererea este justificată din următorul motiv: în cazul în care anumite amendamente ale partidului nostru vor fi acceptate în textele de modificare ale textelor ordonanţei, vom vota şi noi acest articol unic de aprobare a ordonanţei cu modificările respective. Or, noi lucrul ăsta nu-l ştim acum. Noi o să-l ştim la sfârşit lucrul ăsta. Deci noi acum nu ştim cum să votăm acest text. Se aprobă ordonanţa "cu următoarele modificări şi...". Noi nu ştim cum se va adopta şi cum va vota grupul nostru la acest punct.

Din acest motiv, rugămintea noastră este să trecem la punctele de modificare ale ordonanţei, să le dezbatem pe acelea şi, la sfârşit, vom şti şi grupul nostru şi poate şi alte grupuri de aici din sală, cum să votăm acest articol unic al legii. Pentru că s-ar putea să votăm pentru sau în funcţie de cum vor trece sau nu anumite amendamente, împotrivă. Este o rugăminte care ţine de logica desfăşurării acestei dezbateri şi vă rog foarte mult, domnule preşedinte, să acceptaţi ca acest articol să fie supus spre aprobare înainte de votul final asupra legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră puteţi ieşi din dilema asta existenţială care vă împiedică să asistaţi în continuare la dezbateri votând împotriva legii de aprobare a ordonanţei.

Poftiţi!

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră forţaţi acum, din nou, modul şi logica de desfăşurare a acestor lucrări. Nu o faceţi prima dată. Nu e prima dată că forţaţi şi regulamentele şi toate celelalte. Dacă vreţi să votaţi această lege, de ce mai aveţi nevoie de opoziţie aici în sală? De ce mai aveţi nevoie de voturile noastre? Spuneţi domnule: "Ieşiţi afară!", rugaţi primul-ministru să dea o ordonanţă de urgenţă, să scoată din sală opoziţia asta care vă deranjează aşa de tare şi votaţi ce vreţi dumneavoastră şi cum vreţi. Eventual, aprobaţi o ordonanţă de urgenţă prin care să delegaţi complet competenţele Parlamentului, Guvernului.

Noi ne-am întrunit aici ca să discutăm legi, nu să discutăm anumite păreri personale. Or, în momentul de faţă, noi vă solicităm un lucru de logică. Noi nu ştim dacă, pentru acest articol unic al legii, vom vota pentru sau contra, la ora actuală, pentru că noi nu ştim care dintre amendamente vor fi admise sau nu în textul legii. Deci în mod logic vă solicităm: lăsaţi acest articol la coadă, aşa cum s-a făcut în mandatele precedente de câte ori am condus şedinţele, am lăsat acest articol la coadă tocmai pentru ca grupurile să aibă posibilitatea, după ce se dezbat textele ordonanţei ca atare, să ştie cum votează aceste puncte.

Noi, în principiu, vrem să ajungem să votăm această ordonanţă. Dar ca s-o votăm, trebuie să ştim dacă amendamentele noastre vor fi primite sau nu. Noi, la ora actuală nu ştim lucrul ăsta. Dumneavoastră vreţi să forţaţi dezbaterea unui articol care, logic, trebuie să vină ultimul, înainte de votul final, vreţi să forţaţi dezbaterea lui ca prim articol. Or, acest lucru îl contestăm noi şi vă rugăm foarte mult, domnule preşedinte, să nu mai faceţi aprecieri personale legate de modul în cae se va comporta sau nu în grup.

Grupul P.N.L. nu ştie la ora actuală dacă va vota sau nu această ordonanţă şi cum va vota la acest articol. Şi dacă dumneavoastră forţaţi acum acest vot, o faceţi în dispreţul Opoziţiei din acest Parlament.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu vă recunosc în nici un fel şi nu cred că intervenţia mea v-a motivat vreun pic vehemenţa şi acuzele nedrepte care mi le aduceţi.

Supun votului dumneavoastră art.unic, în formularea care există.

Cine este pentru? 76 voturi pentru.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 76 voturi pentru, 37 împotrivă, textul art.unic al proiectului de lege a fost votat.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.I din ordonanţă.

Poftiţi, domnule deputat Radu Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Grupul Partidului Naţional Liberal cere o pauză de consultări de 15 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pauză de consultări zece minute. (Vociferări din partea deputaţilor P.S.D.) Stimaţi colegi, este o cerere regulamentară şi aşa suntem acuzaţi de încălcarea grosolană a regulamentului. Să le dăm colegilor noştri posibilitatea să gândească.

Pauză zece minute.

După pauză

Domnul Valer Dorneanu:

Rog secretarii de şedinţă să mă ajute să reîncepem lucrările.

Pct.3 din raport. Este vorba de art.2 alin.1. Comisia n-a avut amendamente. Aveţi dumneavoastră unul respins? Da.

Poftiţi! Domnule Valeriu Gheorghe. E primul amendament respins. Vă rog să-l urmăriţi în raport.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin amendamentul care l-a depus Partidul Naţional Liberal, de fapt, susţinea vechiul text din Legea nr.1. În Legea nr.1 se specifica clar: persoanele îndreptăţite să fie retrocedate cu terenuri agricole, li se dau pe vechiul amplasament, cu condiţia ca acestea să fie libere. Dacă nu sunt libere, li se vor da din rezerva comunală. Dacă nu există rezervă la nivel de comisie comunală, urmează să fie atribuite despăgubiri. Mai clar de atât nici că nu se poate!

Noi acum vrem să reintroducem sintagma "de regulă"!, sintagma pe care, aşa cum spuneam înainte, s-au produs peste 700.000 de procese în România, să dăm posibilitatea comisiilor locale, primarilor care sunt preşedinţi ai acestor comisii, să facă abuzuri în continuare. O parte dintre ei. Clientela lor la nivel local să fie prin această sintagmă aranjată, mulţumită cu diferite terenuri care urmează, şi agricole şi foresteiere, să fie acelaşi lucru. Rezultanta care va fi? Proprietarii care sunt îndreptăţiţi să primească pe vechiul amplasament, nu vor primi. Vor fi alţii care vor primi care nu aveau dreptul să primească acolo, care urmează poate chiar să fie împroprietăriţi, e adevărat, conform legii, prin amplasamentele care sunt mai bune şi sunt mai atractive. Rezultatul: alte zeci şi zeci de mii de procese. Singurii mulţumiţi din această activitate va fi clientela, plus avocaţii.

Dacă dorim să reintroducem pe rol sau să punem pe rol alte zeci şi zeci de mii de procese, s-o facem. Noi, Parlamentul României, putem legifera acest lucru.

Rugămintea noastră este să n-o facem, să lăsăm să fiţi de acord cu amendamentul nostru prin care, repet, solicitam să rămână pe vechiul amplasament; dacă acesta este liber, i se dă; dacă nu este liber, din rezervă; dacă n-are rezervă, despăgubiri. Clar şi concis! Fără nici un fel de interpretări. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, urmăriţi vă rog amendamentul prezentat de colegul nostru. Aveţi şi motivaţia comisiei, pentru care l-a respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul distinsului nostru coleg, Gheorghe Valeriu.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? 67 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 67 voturi împotrivă, 22 voturi împotrivă, şi o abţinere, amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.2 alin.1 în formula prezentată de către comisie. De fapt, în formula iniţiatorului.

Cine este pentru? 67 voturi pentru.

Împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 67 voturi pentru, 23 împotrivă, art.2 alin.1 a fost votat.

La art.3, alin.1, dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3 alin.2, urmăriţi amendamentul 5 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5 al comisiei. Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul 5. În consecinţă, art.3 alin.2 va avea alcătuirea rezultată din amendament.

Art.3 alin.3, 4 şi 5. Comisia n-a avut amendamente.

Poftiţi, domnule Moiş!

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Este o chestiune de redactare a alin.3. Dacă veţi avea răbdarea să vă uitaţi la partea lui finală, se referă la hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate din terenuri agricole care trec în proprietatea privată a statului.

Prin această precizare se limitează hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile care prevăd trecerea unor suprafeţe de terenuri agricole în proprietatea statului numai la cele care anulează titlurile. Or, în practica judecătorească sunt foarte multe situaţii în care, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, trec terenuri proprietate privată în proprietatea statului, fără să fie vorba de anulări de titluri, ceea ce înseamnă că prin cantonarea alin.3 doar la hotărârile judecătoreşti care anulează titluri, înseamnă că reconstituirea terenurilor care trec în proprietatea statului pe alte căi nu va mai fi posibilă, însemnând o limitare.

De aceea, din punct de vedere al redactării, v-aş propune să eliminaţi "...după caz, în situaţiile în care..." şi "...se constată nulitatea absolută a unor titluri de propretate din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului", rămânând doar următorul text: "Conform art.49 din Legea nr.18/1991, republicată, şi prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile." În această situaţie intră toate terenurile care trec în proprietatea statului, indiferent că sunt hotărâte anularea titlurilor sau alte tipuri de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia?

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să avem în vedere că procedura de urgenţă nu a fost amendament la comisie făcut...

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba de o redactare, stimate coleg.

Domnul Mihai Nicolescu:

Cred că putem să luăm în considerare ca formulare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Este corectă observaţia domnului senator Moiş. De aceea, vă rog să aprobăm această propunere de modificare a textului, că este mult mai clară.

Domnul Valer Dorneanu:

Am făcut Parlament unicameral? L-aţi făcut senator pe domnul Moiş!

Supun votului dumneavoastră pct. 6 din raport, cel cu privire la art. 3 alin. 3, cu rectificarea propusă de domnul Vasile Moiş.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 4 de la pct. 6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Alineatul 5 de la pct. 6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 7 din raport, cel cu privire la art. 4 alin. 1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctul 8. Poftiţi. Pentru că aveţi mai multe amendamente v-aş ruga să vă aşezaţi mai aproape.

Domnul Valeriu Gheorghe:

La art. 4 alin. 1 am susţinut următorul amendament, de fapt, alineatul cum a fost formulat în Legea 1, ca suprafeţele care urmează a fI retrocedate, în cazurile în care sunt ocupate cu construcţii hidrotehnice, hidroamelioroase sau alte construcţii, de asemenea, în natură, să fie retrocedate în suprafeţe echivalente, constituite din rezerva existentă, evident, în comisiile locale sau din domeniul privat al statului. Este mult mai precisă şi mai clară această formulare, decât cea care este prevăzută acum în textul ordonanţei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi motivarea comisiei pentru care a respins acest amendament. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Gheorghe Valeriu? 21 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 61 împotrivă, 21 pentru amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră art. 4 alin. 1 în formula prezentată.

Cine este pentru? 61 voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 61 voturi pentru, 19 împotrivă, nici o abţinere art. 4 alin. 1 a fost votat.

La pct. 8 din raport, pentru textul art. 4¹ dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 9 din raport, pentru art. 5 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 10, cu privire la art. 6 alin. 1 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 11, cel cu privire la alin. .... Poftiţi. La pct. 10, cu privire la art. 6 alin. 1

Domnul Valeriu Gheorghe:

La art. 6 alin. 1 este vorba de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, care este admisă numai cu proba de înscrisuri. Sunt două discriminări clare privind acest text al ordonanţei de urgenţă: pentru terenurile agricole, inclusiv în această ordonanţă şi în Legea nr. 1 nu este nevoie de proba cu înscrisuri şi este suficientă proba cu martori. Deci, o dată facem o discriminare când este vorba de terenul agricol, de dreptul de reconstituire pe teren agricol sau forestier. Cei care urmează să primească teren forestier nu pot beneficia decât cu proba cu înscrisuri. Iar altă discriminare care se face este faţă de Legea nr. 18, care până în momentul apariţiei Legii nr. 1 li s-a retrocedat dreptul de proprietate pe terenuri forestiere, până la 1 hectar şi cu proba cu martori.

Deci, de două ori facem discriminare faţă de foştii proprietari sau moştenitorii acestora.

Din acest motiv, solicit colegilor să voteze amendamentul meu şi al Partidului Naţional Liberal ca să fie eliminată proba cu înscrisuri.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu nu ştiu de unde există această invenţie, că se face discriminare între terenuri agricole şi forestiere. Dacă distinsul meu coleg, deputatul Gheorghe Valeriu, citeşte cu atenţie art. 6 alin. 1 se spune clar: "La stabilirea, prin reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere" există acelaşi tratament. Eu nu înţeleg de unde a venit cu această teorie, că se face discriminare: terenuri agricole, faţă de cele forestiere. Absolut toate, şi cele agricole şi cele forestiere, sunt pe bază de înscrisuri, aşa cum prevede, la art. 6 alin. 1. Ce vrea să spună distinsul nostru coleg este prevederea din Legea nr. 18/1991 care se referea la terenurile aduse în cooperativă. Deci, este cu totul altceva. Legea nr. 1/2000 nu face diferenţiere între actele doveditoare ale proprietăţii, între terenurile agricole şi cele forestiere. De aceea, este bine să votăm aşa cum este textul la poziţia 10 art. 6 alin. 1. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:Poftiţi. Reprezentantul Partidului Democrat.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.Avem şi noi un amendament la poziţia 4, la amendamente respinse, la art. 6 alin. 1, în vederea eliminării discriminărilor de administrae a probelor între fondul funciar al ţării, ca întreg, şi fondul forestier ca parte din întreg propunem, în amendament, şi admiterea, în lipsa altor probe, a oricăror probe legale prevăzute de Codul civil şi Codul de procedură civilă.

Deci, motivarea este foarte bine cuprinsă la pct. 4, la amendamente respinse. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Moiş, poftiţi. N-am fost ajutat de secretarii mei, ca să dau şi eu vina pe cineva... Vă rog.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Acest amendament comportă o chestiune de principiu. În materie de drept de proprietate imobiliară, în această ţară există două principii fundamentale: în Ardeal, unde funcţionează Cartea funciară de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, dreptul de proprietate se poate proba în exclusivitate cu înscrierea în Cartea funciară; condiţia înscrierii în Cartea funciară, fiind condiţie ad validitatem. Dincoace de munţi este valabil Registrul de inscripţii-transcripţii, unde înscrierea este doar condiţie ad probaţione.

Acest articol face un amalgam între cele două principii şi nu-l respectă nici pe unul, nici pe celălalt, instituind un nou sistem de probaţiune care este şchiop. Fie mergem pe principiu şi stabilim că dreptul de proprietate se poate reconstitui numai pe baza extraselor de carte funciară şi a înscrierilor în Registrul de inscripţii-transcripţii, fie respectăm principiul fundamental prevăzut de Condul de procedură civilă, unde sunt permise toate probele. Şi atunci nu ierarhizăm probele, ci stabilim că reconstituirea dreptului de proprietate se face pe baza tuturor probelor prevăzute de Codul de procedură civilă, neexcluzând proba testimonială. Nu se poate să mergem cu drumul până la jumătate! Adică, trecem peste principiul fundamental, că se probează dreptul de proprietate numai cu extrasul CF şi cu extrasul după registrul de inscripţii-transcripţii, nu-l respectăm acest principiu fundamental şi legea poate să facă această excepţie, dar atunci, dacă nu respectăm cele două principii trebuie să dăm drumul la tot probatoriul prevăzut de lege. Nu putem noi să ierarhizăm şi să interzicem administrarea uneia sau alteia dintre probele prevăzute de Codul de procedură civilă.

De aceea, v-aş propune, ori limităm probatoriul la extras CF şi Registrul de inscripţii-transcripţii, ori dacă nu dăm drumul la celelalte tipuri de probaţiuni, atunci să le lăsăm pe toate.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră întâi amendamentul respins al domnului Valeriu Gheorghe de la PNL.

Cine este pentru? 22 voturi pentru.

Împotrivă? 66 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 66 voturi împotrivă, 22 pentru, amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Alexandru Pereş, de la PD. Aţi auzit şi pledoaria domniei sale, aveţi şi motivarea la pct. 4.

Cine este pentru? 24 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 63 împotrivă, 24 pentru amendamentul domnului Alexandru Pereş a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 6 alin. 1 de la pct. 10.

Cine este pentru? 66 voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 66 pentru, 19 împotrivă şi o abţinere, art. 6 alin. 1 a fost votat.

La pct. 11, pct. 1¹ de la art. 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 11? Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate textul de la pct. 11.

Punctul 12, cu privire la pct. 1² dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Punctul 13, abrogarea alin. 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul, adică pct. 13.

Punctul 14 din raport, referitor la art. 6¹.

Domnule Moiş, aveţi amendament?

Domnul Văsălie Moiş:

Observaţie cu privire la amendamentul propus.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi amendament? Vă rog. Vrea să comenteze amendamentul comisiei.

Domnul Văsălie Moiş:

Este o chestiune de redactare, domnilor colegi.

Şi în amendament, şi în articolul iniţial se discută despre terenuri care au fost preluate "sub orice formă". Din punct de vedere juridic nu există o astfel de instituţie, "formă", există "titlul". Şi atunci putem spune: "Terenuri care au fost preluate cu orice titlu", dar nici într-un caz: "sub orice formă", pentru că nu forma este cea care determină trecerea în proprietatea statului sau în proprietatea cooperativei a unui teren, ci titlul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg jurist, nu este vorba de un amendament de redactare, este o chestiune de fond aici. Îmi pare rău că este un singur cuvânt, numai că acesta schimbă fondul.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

În amendament este preluat în "orice mod", mai grav, mai greşit. Iar în amendament este prevăzut "sau de stat". Toată legea este calată pe reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au trecut în proprietatea cooperativelor agricole de producţie şi prin introducerea sintagmei "sau de stat" se schimbă pe fond legea.

De aceea, din punctul nostru de vedere, susţinem art. 6 alin. 1 de la pct. 14, în forma în care a fost ea iniţial formulată, cu această precizare: "cu orice titlu".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului, potrivit Regulamentului, amendamentul comisiei întâi.

Cine este pentru amendamentul de la pct. 14? Vă rog să vă exprimaţi votul. 71 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 71 pentru, 18 împotrivă amendamentul 14 al comisiei, cel cu privire la art. 6¹ a fost adoptat.

Punctul 15, cel cu privire la alin. 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate pct. 15.

Punctul 16, cel cu privire la alin. 4. Vă rog să urmăriţi amendamentul 16 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Punctul 17. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 18. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 19. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 20. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 21. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 22. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 23. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 24. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 25. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 26. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 27. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 28. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 29, 30 şi 31. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 32. Urmăriţi, vă rog, amendamentul de la pct. 32. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 32? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În consecinţă, art. 19 va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului.

Punctul 33. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 34, cu privire la art. 21. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 35, cu privire la art. 22. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 36, la art.22¹. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 37, pagina 14, art. 23, ca să fiu şi mai exact. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 38, da? Poftiţi. Aveţi amendament?

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 23 alin. 1, Partidul Democrat are un amendament care sună astfel: "Structurile reprezentative ale unităţilor de cult dobândesc, prin reconstituire, suprafeţele de teren agricol pe care le-au avut până la apariţia Legii nr. 187 din 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare".

Noi considerăm că acest lucru ar putea să fie un suport, inclusiv economic, având în vedere câteva proiecte guvernamentale ale domnului ministru al turismului, inclusiv al Guvernului, pentru revitalizarea unor structuri reprezentative ale unităţilor de cult, inclusiv din nordul Moldovei. Ar fi o posibilitate care ar scuti de efortul bugetar, să spunem, Guvernul şi ar fi o posibilitate de relansare a acestor unităţi de cult, acolo unde, categoric, necesitatea o impune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Gheorghe Valeriu. Susţineţi acelaşi amendament sau aveţi altul? Poftiţi.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Acelaşi amendament.

Aş vrea să aduc câteva argumente suplimentare faţă de colegul meu. Partidul Naţional Liberal are şi o iniţiativă legislativă privind retrocedarea către culte, schituri, mânăstiri şi aşa mai departe, suprafeţele care le-au avut înainte de naţionalizare. Şi acesta este un motiv în plus pentru care susţinem acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

Cred că este bine să rămânem la varianta comisiei, întrucât suprafeţele care au fost stabilite în cadrul ordonanţei şi discutate în comisie, cred că sunt bine venite, mai ales că, între timp s-au format o serie întreagă de parohii, filii şi aşa mai departe şi pentru toate acestea am stabilit în lege că le dăm suprafaţa care le revine, în contul suprafeţei totale şi pentru unităţile nou înfiinţate.

De aceea, considerăm că este bine să rămânem la varianta comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru că sunt variante ale aceluiaşi text, supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comun al domnilor Ştefan Popescu Bejat, Alexandru Pereş, Andrei Chiliman, Valeriu Gheorghe.

Cine este pentru? Regret, nici dacă înmulţiţi cu 7 numărul dumneavoastră, nu ajung la cifra pe care aţi spus-o, deci, numai 7 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă, 7 pentru.

Abţineri, dacă sunt? 14 abţineri.

Cu 63 împotrivă, 7 pentru, 14 abţineri, amendamentul colegilor noştri a fost respins, cu privire la art. 23 alin. 1.

Supun votului dumneavoastră textul în formula existentă. Urmăriţi, vă rog, pct. 37.

Cine este pentru? 66 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 66 pentru, 18 împotrivă, art. 23 alin. 1 a fost votat.

Punctul 38, cel cu privire la introducerea pct. 1¹. Urmăriţi, vă rog, pct. 38 din raport de la pagina 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Punctul 39. Dacă aveţi obiecţiuni? Alineatele 3 şi 4 ale art. 23. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Valeriu de la Partidul Naţional Liberal.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Avem un amendament la art. 23 alin. 3, care să sune: "liceelor cu profil agricol sau silvic şi instituţiilor publice de ocrotire a copiilor care nu au primit teren agricol până la data intrării în vigoare a prezentei legi li se restituie suprafeţele de teren pe care le-au avut în proprietate". Este vorba de cei care au avut teren în proprietate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru, pe care îl regăsiţi în raportul cu amendamente respinse, la pct. 11, pagina 36.

Cine este pentru? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 63 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 63 voturi împotrivă, 20 pentru, amendamentul domnului Gheorghe Valeriu a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 23 alin. 3 de la pct. 39, în formula iniţiatorului.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 63 pentru şi 20 împotrivă s-a adoptat art. 23 alin. 3, pct. 39 din raport.

Pct. 40 din raport, alin. 4 din art. 23.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct. 41, îl găsiţi l apag. 15, cel cu privire la noul pct. 31¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct. 42, cu privire la art. 24 pag. 16 din raport. Poftiţi.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar dacă stimaţii colegi de la UDMR ne-au criticat pentru modul în care am judecat la dezbaterea şi aprobarea Legii nr. 1/2000, considerăm că e mai bine să ne vină mintea la cap mai târziu, decât să deviem de la nişte principii, pentru nişte avantaje clientelare. Iată pentru ce noi propunem eliminarea caracterului restrictiv, de limitare la 10 ha, a dreptului de proprietate, datorită faptului că acest lucru nu are un temei legal. Şi formulăm la art. 24, aşa cum apare în poz. 12, amendamentul depus de colegul Ştefan Bejat şi de mine. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Grupul parlamentar al UDMR nu se lasă provocat de critica dumneavoastră şi v-aş ruga, pe viitor, să nu provocaţi astfel de momente, să vă referiţi strict la text.

Doriţi să interveniţi, tot la acelaşi amendament? Vă rog.

Domnul Valeriu Gheorghe:

La pct. 13 de la amendamente respinse este aceeaşi pe care am discutat-o la început, este vorba "de regulă", "de regulă, pe vechile amplasamente" sau: "pe vechile amplasamente". Noi susţinem în continuare că retrocedarea, diferenţa de la 1 ha până la 10 ha, să se facă pe "vechile amplasamente", şi nu "de regulă, pe vechile amplasamente", din motivele pe care le-am spus anterior şi nu are rost să le mai repet acum. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră întâi amendamentul domnului deputat Alexandru Pereş, pe care îl găsiţi la pct. 12 din raport, la amendamente respinse.

Cine este pentru? 21 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi! Nu influenţaţi votul, stimaţi colegi de la PNL! 61 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici 1 abţinere.

Cu 21 voturi pentru, 61 împotrivă, amendamentul domnului Alexandru Pereş a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Valeriu Gheorghe, aflat la pag. 37 din raport, pct. 13.

Cine este pentru? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 62 voturi împotrivă, 20 pentru, s-a respins amendamentul domnului deputat Valeriu Gheorghe.

Supun votului dumneavoastră art. 24 alin. 1 în formula prezentată, îl găsiţi la pct. 42.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 63 voturi pentru, 20 împotrivă şi 1 abţinere, art. 24 alin.1 a fost votat.

Pct. 43 din raport, art. 24 alin. 2. Poftiţi, domnule Pereş. Are un amendament respins, pe care îl găsiţi la pag. 38 din raport, pct. 14.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, domnule preşedinte.

Amendamentul nostru vine ca o completare la ceea ce a venit ca text de la Senat şi dorim exceptarea de la administrarea institutelor de cercetări şi amenajări silvice a celor 5 ocoale silvice: Caransebeş, Câmpulung Moldovenesc, Lechinţa, Săcele şi Vidra, cu o suprafaţă de 75 de mii de ha, destinate producţiei şi, se spune: "rentabilizării institutului". Aceste ocoale sunt constituite din păduri ale persoanelor fizice, ale obştilor sau composesoratelor şi sunt revendicate de proprietari prin sute de acţiuni în instanţă.

Considerăm că aceste 75 de mii de ha se cuvin foştilor proprietari şi dorim ca acest alineat să fie trecute, cu excepţie, ocoalele pe care le-am nominalizat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, stimaţi colegi, votului dumneavoastră, amendamentul domnului Alexandru Pereş. Îl găsiţi la pct. 14 din raport, la amendamente respinse.

Cine este pentru? 6 voturi.

Împotrivă? 58 Voturi pentru?.

Abţineri? 10 abţineri.

Cu 58 voturi împotrivă, 6 pentru şi 10 abţineri, s-a respins amendamentul.

Supun votului dumneavoastră art. 24 alin. 2, în forma iniţială. Îl găsiţi la pct. 43.

Cine este pentru? 61 voturi pentru.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abţineri? 11 abţineri.

Cu 61 voturi pentru, 7 împotrivă şi 11 abţineri, art. 24 alin. 2 a fost votat în formula iniţială.

Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 44 al comisiei, îl găsiţi la pag. 17. Se referă la lit. h) de la art. 24.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 45, cel cu privire la alin. 3¹, 3² de la art. 24. Domnule Pereş, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La alin. 3 al art. 24 dorim să vă propunem o modificare, având în vedere că Regia naţională a pădurilor este un agent economic, care administrează terenurile proprietatea statului şi, astfel, apar cazuri de conflicte de interese. Se propune ca acordul să fie dat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru respectarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 26/1996 a Codului silvic. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog frumos să observaţi că la pag. 39, la pct. 16, mai mulţi colegi, domnul Raduly, domnul Kelemen, domnul Kovacs şi subsemnatul, am formulat un amendament la acest art. 24 alin. 3¹, care vorbeşte despre un lucru, şi anume, mai înainte am adoptat un alineat nou, la excepţii, care înseamnă că nu se restituie pe vechiul amplasament terenul forestier în vreo 7-8 situaţii, ci se încearcă restituirea pe amplasamentul din vecinătatea proprietăţii vechi.

Alin. 3¹ face excepţie şi de la această prevedere, în anumite situaţii, nici în vecinătate nu se poate restitui. Atunci, noi credem că această decizie a comisiei judeţene, la propunerea comisiei locale, trebuie să fie făcută cu acordul foştilor proprietari sau al moştenitorilor acestora şi nu cu acordul Regiei naţionale a pădurilor, dar cu avizul acesteia.

Credem că proprietarii trebuie să aibă un punct de vedere, dacă terenul lor forestier li se restituie "pe vechiul amplasament", nu se restituie; dacă se restituie în "vecinătatea acestuia", nu se restituie acolo, ci "altundeva". Atunci, în acest caz de "altundeva", şi proprietarul trebuie să fie de acord cu acest lucru.

Asta conţine amendamentul nostru de la pct. 16 de la cele respinse. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Gheorghe Valeriu. Aveţi şi dumneavoastră unul.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Susţinem şi noi că, dacă se va da cu acordul Regiei naţionale a pădurilor, evident că nu va putea fi refăcut dreptul de proprietate atât de uşor. Şi un aviz, dacă îl dă Regia naţională, sau să scoatem acordul acesteia, cum am propus noi prin amendament, este cel mai bine. Comisia locală şi comisia judeţeană sunt suficiente pentru a lua o asemenea hotărâre fără acordul Regiei naţionale a pădurilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră cele 3 amendamente, în ordinea în care au fost susţinute.

Întâi, amendamentul domnului Alexandru Pereş. Îl găsiţi la pct. 15 pag. 39 din raport, la amendamente respinse.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 13 abţineri.

Cu 8 voturi pentru, 54 împotrivă şi 13 abţineri, amendamentul a fost respins.

Voci din grupul PNL:

Suntem 54 toţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul domnilor deputaţi Birtalan, Kelemn, Robert Kalman şi Kovacs Zoltan, la pag. 39 pct. 16 îl găsiţi.

Cine este pentru? 17 voturi pentru.

Împotrivă? 60 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 17 voturi pentru, 60 împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul colegilor noştri de la pct. 16 a fost respins.

La pct. 17 de la amendamente respinse, aveţi amendamentul domnului Valeriu Gheorghe, de la PNL.

Cine este pentru? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 55 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 20 voturi pentru şi 55 împotrivă, amendamentul domnului Valeriu Gheorghe a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 45 din raport, cel cu privire la alin. 3¹, 3² de la art. 24. Urmăriţi, la pag. 17.

Cine este pentru? 63 voturi pentru.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 63 voturi pentru, 16 împotrivă şi 5 abţineri, s-a adoptat pct. 45 din raport.

La pct. 46, urmăriţi, vă rog, la pag. 17, cel cu privire la abrogarea alin. 2 al art. 25.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.47, dacă sunt obiecţiuni la art. 25 alin. 2¹? Nu sunt obiecţiuni.

Domnule deputat Ianculescu, pentru că vă interpuneţi, nu pot să observ voturile negative ale distinşilor noştri colegi şi, pe urmă, o să-mi reproşeze că nu le-am văzut!

Adoptat în unanimitate.

Pct. 48, referitor la art. 25 alin. 4, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 49, privind art. 26 alin. 1. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

Domnule preşedinte, am ridicat mâna, m-am ridicat şi de pe scaun, nu mă vedeţi niciodată!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu v-am văzut din cauza mustăţii... Poftiţi.

Domnul Văsălie Moiş:

Credeam că din cauza bărbii...

Domnul Valer Dorneanu:

Am crezut că e vorba de altceva, apropo la "barbă"... Aşa că vă dau cuvântul.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Acest art. 26 alin. 1 ridică o chestiune de constituţionalitate. El încalcă grav prevederea constituţională care vizează protecţia dreptului de proprietate.

Vă rog să observaţi că subiectul dreptului de proprietate, în speţa reglementată de art. 26 alin. 1, sunt aceste forme asociative. Or, articolul reconstituie dreptul de proprietate nu subiectului, asociaţiei, indiferent sub ce formă este ea, ci membrilor.

Pe de altă parte, titlul care li se dă nu li se dă individual. Le reconstituie proprietatea individuală în funcţie de cotele părţi pe care le au, dar titlul de proprietate nu îl dai individual, ci îl dai colectiv..., sau Dumnezeu ştie cum poate fi interpretat acest text.

În realitate, dacă se dorea reconstituirea dreptului de proprietate, el nu se putea face decât pe seama formelor asociative. Nici într-un caz nu se putea face reconstituirea dreptului de proprietate pe seama unor membri. Pentru că unii au murit, alţii nu mai există, unii sunt plecaţi din ţară.

Dacă se doreşte să se împroprietărească membrii formelor asociative, atunci li se constituie dreptul de proprietate. Nici într-un caz nu se poate reconstitui dreptul de proprietate unor membri ai unor asociaţii.

Grupul nostru consideră că, dacă se dorea reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta se putea face numai pe seama formelor asociative, nici într-un caz pe seama membrilor. Se încalcă toate principiile dreptului civil care reglementează dreptul de proprietate.

Dacă trece în această formă, sigur că noi nu putem sta indiferenţi, vom fi nevoiţi să sesizăm Curtea Constituţională, cu privire la încălcarea dreptului de proprietate prevăzut de Constituţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pag. 49.

Cine este pentru? vă rog să vă exprimaţi prin vot! 54 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 54 voturi pentru, 14 împotrivă şi 5 abţineri, s-a adoptat amendamentul nr. 49.

Pct. 50 din raport, cu privire la alin. 2 al art. 26. Domnul Gheorghe Valeriu şi, după aceea, domnul Pereş.

Domnul Valeriu Gheorghe:

La acest alineat al art. 26, noi susţinem forma care a fost în Legea nr. 1, ca suprafaţa care se restituie formelor asociative să fie atribuită integral. Şi ne miră poziţia UDMR-ului, care a acceptat ca, composesorii să nu ia mai mult de 20 de ha, de composesor.

Când s-a discutat această Lege nr. 1, cei mai vajnici apărători ai acestui articol au fost cei de la UDMR. Dintr-o dată, au renunţat la principiile de atunci şi sunt, probabil, pentru principiile care convin moii colaborări PSD-UDMR.

Cerem eliminarea acestui articol şi forma care a fost în Legea nr. 1.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Pereş.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi considerăm că limitarea dreptului de restituire – acum, la 20 de ha – reprezintă o nouă formă de deposedare abuzivă de drepturi a membrilor asociaţi. Iată pentru ce amendamentul nostru sună în felul următor: "Suprafaţa restituită membrilor formelor asociative va fi egală cu suprafaţa de care au fost deposedaţi". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Vasile Moiş, aveţi amendament?

Domnul Văsălie Moiş:

O observaţie, doar.

Domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare solicită un moment de consultare (vociferări, proteste), pentru că vrem să votăm... (Proteste.)

Domnule preşedinte,

Am impresia că pe noi ne trataţi discriminatoriu! (Vociferări.)

Dorim să luăm o decizie cu privire la susţinerea sau nesusţinerea acestor amendamente. Noi suntem adepţii reconstituirii în întregime a dreptului de proprietate, dacă se face, dar vrem un moment de consultare cu toţi colegii şi să revenim aici. (Vociferări.)

Nu ne puteţi respinge dreptul nostru regulamentar!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă acordăm pauză de 5 minute şi întrerupem după aceea programul. Deci, vă consultaţi până luni.

Cu aceasta, închidem şedinţa de astăzi, mâine este activitate în teritoriu.

Să le urăm încă o dată colegelor noastre, pentru ziua de mâine, "La mulţi ani!" şi să se bucure de frumosul pe care îl răspândesc domniile lor printre noi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,25.