Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.40/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 18 martie 2002
|
Şedinţa a început la ora 16.22. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Rog pe domnii secretari de şedinţă să poftească, să putem începe lucrările. Din partea Opoziţiei, domnul Leonăchescu, din partea majorităţii, domnul Borbély. este un echilibru. Aş ruga de la Grupul PSD, domnul Constantin Niţă să poftească pentru a începe lucrările. Stimaţi colegi, În speranţa că din partea majorităţii va sosi secretarul desemnat să participe la conducerea şedinţei de astăzi, declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, urându-vă o săptămână bună tuturor. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Am o problemă de procedură. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Procedură? Da, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Constat că ne facem un obicei din a nerespecta programul care ne-a fost înaintat la semnarea listelor de prezenţă. Nu înţeleg care este situaţia şi această acţiune este încurajată inclusiv de membrii Biroului, preşedinţi de şedinţă sau secretari de şedinţă care nu manifestă seriozitatea, zic eu, necesară pentru ca activitatea noastră să fie percepută corespunzător şi de către opinia publică. Îmi aduc aminte că anul trecut am fost prezent cu o delegaţie în Cehia, discutam cu colegi ai noştri din diverse comisii care însă erau cu ochii pe monitoare şi în momentul în care se anunţa întreruperea pauzei sau terminarea pauzei, chiar dacă erau într-o activitate oficială cu noi, se grăbeau să fie prezenţi în sală pentru a participa la dezbateri. Nu înţeleg de ce această indisciplină de tip balcanic aici, în Parlamentul României. Prin urmare, solicit să se analizeze de către Biroul permanent posibilitatea sancţionării pecuniare a acelor preşedinţi de şedinţă sau secretari de şedinţă care nu se prezintă la orele stabilite pentru începerea activităţilor din program. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim. Nu era o intervenţie procedurală, totuşi v-am lăsat să vă duceţi gândul până la capăt. fără îndoială că vom studia în Biroul permanent această propunere a dumneavoastră privind sancţionarea celor care trebuie să aibă totul pregătit pentru a începe şedinţa. Declar şedinţa de astăzi, luni, 18 martie, deschisă,, anunţându-vă că din totalul de 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 221 şi din cei 122 absenţi, un număr de 24 sunt în alte acţiuni parlamentare aprobate. În aceste condiţii, intrăm în ordinea de zi şi continui prin a vă prezenta informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4 din 2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82 din 1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe, adoptată de Senat în şedinţa din 11 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului este 8 aprilie 2002. 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, adoptat de Senat în şedinţa din 11 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Temen de depunere: 8 aprilie 2002. 3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalităţii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2002. 4. Proiectul Legii minelor, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 3 mai 2002. După ce v-am prezentat această informare, vreau să vă prezint programul de lucru în perioada 18-22 martie 2002. Pentru luni, cerând scuzele de rigoare colegilor noştri, de la ora 16.00 până la ora 18.30, dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi. la ora 17.00, pe ordinea de zi este inclusă alegerea unui chestor al Camerei Deputaţilor. procedeul: vot secret cu bile, pe locul vacant apărut în urma demisiei domnului chestor Meşca. La 18.30-19.30, expunerea orală a întrebărilor şi primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului; 19.30-20.00 prezentarea pe scurt de către deputaţi a interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Pentru marţi 8.30-9.20 timp afectat pentru intervenţii ale deputaţilor; 9.30-11.00 vot final asupra unor proiecte de legi. Ora 11.00 dezbaterea moţiunii iniţiată de 53 de deputaţi, şi, în cursul după-amiezii, de la 15.00 la 18.00, activitate în comisiile parlamentare. Miercuri, 20 martie, se preconizează o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. În legătură cu aceasta, cele două Birouri se vor reuni mâine dimineaţă şi veţi primi, în cursul dimineţii de mâine, confirmarea acestei şedinţe care se referă, în principal la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. După amiază, 15.00-18.00 activitate în comisiile parlamentare, iar joi, 21 martie, 8.30-12.30 activitate în comisiile parlamentare, vineri, 22 martie, fiind rezervată activităţilor deputaţilor în circumscripţii electorale. |
||||
|
|
În continuare, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi: - Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.13/1999 pentru modificarea alin.1 al art.3 din Legea nr.105/1997 pentru soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi a plângerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.171/2001 pentru aprobarea modificării denumirii şi clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import a României, precum şi a texelor vamale de bază aferente acestora. - Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2000 pentru modificarea literei a) din alin.3 al art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.83/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii publice. - Legea privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret, a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.85/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.119 din 1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. - Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.103/2000 pentru modificarea Legii nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2001 privind reabilitarea şi revitalizarea Centrului Istoric Bucureşti; - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor; - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.157/2000 privind prorogarea sistemului prevăzut la art.III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.134/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. - Legea pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999. - Legea pentru acceptarea unor amendamente la Convenţia privind Organizaţia Maritimă Internaţională, adoptată la Geneva la 6 martie 1948. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.183/2001 pentru ratificarea Protocolului adiţional nr.11, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2001, la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), Cracovia, 21 decembrie 1992. |
|
||
|
|
Continuăm lucrările noastre, luând în dezbatere iniţiativele legislative de pe ordinea de zi, evident până la ora 17.00, când vom trece la procedura de vot secret cu bile privind înlocuirea unui chestor în Biroul permanent. Vă voi supune dezbaterii Raportul Comisiei de mediere dezbaterii la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetăţenii români, la ieşirea din ţară, a condiţiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. vă voi supune acest raport de mediere exact aşa cum el a fost redactat cu numerele curente, începând de la nr.1. Dacă la nr.crt.1 există opinii, dacă nu, supun votului dumneavoastră ... Scuzaţi-mă! într-adevăr, nu m-am uitat pe textul propus, este textul Camerei Deputaţilor, deci, în aceste condiţii, nu îl supunem la vot. Acelaşi lucru şi poziţia nr.2 privind alin.1. La pct.2, supun votului dumneavoastră, alin.2 de la art.1, unde textul adoptat de Comisia de mediere este textul Senatului. Dacă există alte opinii? Dacă nu există, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă există voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, textul a fost adoptat. La pct.3 există un text al Camerei Deputaţilor, deja adoptat, pe care nu vi-l mai supun votului dumneavoastră şi un text comun, la alin.1 şi 2 ale art.2. Dacă în legătură cu acest text comun există opinii? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. În condiţiile în care legea are un caracter ordinar, supun votului dumneavoastră, în ansamblu, raportul de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă există voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Pentru aspectul democratic, au fost 2 abţineri. Îmi cer scuze, vă mulţumesc. Deci, cu 2 abţineri a fost adoptat. |
|
||
|
|
În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.44 din 1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Îl vom discuta în acelaşi mod şi supun dezbaterii dumneavoastră textul aflat la pct.1 din raport. Dacă există opinii în legătură cu acest text adoptat? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. La poz.nr.2, alin.b) al art.13, este vorba de un text comun, până acolo curg textele Camerei Deputaţilor, deci nu este cazul să ne mai pronunţăm. Dacă pentru acest text comun există opinii care doresc a fi exprimate? Dacă nu, în continuare, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziţia nr.3 este textul Camerei Deputaţilor, ca şi poziţia nr.4, deci, nu le mai supunem discuţiei. textul comun de la lit.f). Dacă în legătură cu acest text comun sunt opinii? Nu sunt. Vi-l supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat, ca şi textul diferit de la lit.g) care este adoptat în varianta Senatului. Dacă în legătură cu acest text sunt opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. În continuare, toate celelalte texte din raportul de mediere au fost adoptate, până la poziţia nr.6, în varianta Camerei Deputaţilor, deci, ele nu se mai dezbat în Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. În final, având în vedere caracterul ordinar al legii, supun votului dumneavoastră raportul în ansamblul său, ceea ce echivalează cu vot final, deci, vă rog să vă pronunţaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc. adoptat. |
|
||
|
|
Supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de de mediere la proiectul Legii grădinilor zoologice şi acvariilor publice. în raport, la poziţia nr.1, şi anume adoptarea textului Senatului, dacă există opinii care vor să fie exprimate? Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. La poziţia nr.2, textul este al Camerei Deputaţilor, deci nu este cazul să mai dezbatem. Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblul său, echivalând cu vot final la lege, care are caracter ordinar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. adoptat. |
|
||
|
|
În continuare, vă supun atenţiei dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice. Dacă în legătură cu poziţia 1 din raport există opinii care doresc să fie exprimate? Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziţia nr.2 unde este vorba de un text comun rezultat din mediere. Dacă cineva doreşte să se pronunţe? Vă rog. Domnul deputat, domnul ministru, nu putem spune altfel, în calitate de deputat, Acsinte Gaspar, vă rog. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că, în cadrul procedurii parlamentare de dezbatere a rapoartelor comisiilor de mediere, plenul poate să decidă în final asupra variantei pe care şi-o alege: varianta propusă de Comisia de mediere, varianta uneia dintre cele două Camere şi, în final, s-ar putea ajunge şi la un text de compromis. Nu pun în discuţie poz.2, domnule preşedinte, care se referă la art.7, alin.1, văd că este un text comun în unanimitate şi, din cauza aceasta, v-aş ruga să supuneţi separat la vot cele două alineate. Asupra alin.1 nu am nici un fel de obiecţiune. Cu privire la alin.2, eu găsesc că este judicioasă soluţia propusă de către Senat şi, ca atare, propun plenului Camerei Deputaţilor ca alin.2 al art.7 să fie aprobat în varianta Senatului şi nu textul comun pe care l-a propus Comisia de mediere care, în mod nejustificat, elimină, printre instituţiile exceptate de la prevederile alin.1, Agenţia Naţională de Presă, Rompres. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim, domnule ministru, cred că nu o să ne luaţi în nume de rău, dumneavoastră ca un expert în chestiuni regulamentare, sigur voi pune la vot separat, însă voi pune la vot şi alin.2, cel în varianta comisiei. apoi, sigur, dacă aceasta nu se va aproba, voi supune la vot, aşa cum aţi cerut, variantele Senatului şi sigur, a Camerei. |
||||
|
Domnule preşedinte, sigur, corect este să puneţi mai întâi la vot varianta propusă de Comisia de mediere şi în măsura în care această variantă nu întruneşte numărul de voturi, se va supune la vot varianta pe care am propus-o. Procedural este aşa cum aţi spus dumneavoastră. Am considerat că nu mai este necesar să fac această precizare, pentru că practica aceasta este, totdeauna se supune mai întâi la vot textul propus de Comisia de mediere. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule ministru. în legătură cu poziţia nr.2 din raport, vă supun primul alineat în care este un text în legătură cu acelaşi subiect. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din bancă): Vreau să spun şi eu câteva cuvinte. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Da, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Mi se pare firească intervenţia domnului ministru şi coleg, Gaspar, este, într-adevăr, pe deplin justificată menţinerea Agenţiei Naţionale de Presă Rompres între instituţiile pentru care nu se aplică prevederile alin.1, având în vedere importanţa deosebită pe care aceasta o joacă pentru informarea opiniei publice. Chiar dacă în ultima perioadă constatăm tentativele din ce în ce mai insistente ale Puterii de a şi-o subordona. Sperăm că, până la urmă, Agenţia Naţională de Presă va rămâne ceea ce este prin definiţie şi nu va deveni o agentură afiliată activităţilor de dezinformare ale ministrului informaţiei publice. Dar, având în vedere importanţa acestei agenţii, consider că este justificată menţinerea sa între instituţiile cărora nu li se aplică reducerile prevăzute la alin.1. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc pentru intervenţie. Ar fi fost bine însă să interveniţi chiar când discutam alin.2, pentru că tocmai aceasta s-a propus, eu o să supun votului dumneavoastră şi alin.1 în primul rând. Cine este pentru acest text comun adoptat de comisie? Vă mulţumesc. Dacă cineva este împotrivă? Nu este. Dacă se abţine cineva? Nu se abţine. În aceste condiţii, alin.1 de la poz.2 a fost adoptat aşa cum a reieşit din textul comun. În ceea ce priveşte alin.2, cu argumentele care au fost expuse aici, vă supun întâi varianta comisiei, care este un text comun. Dacă există alte opinii? Opiniile s-au exprimat. În aceste condiţii vă consult. Cine este pentru varianta comisiei? Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă rog să număraţi! 91 de voturi împotrivă. Dacă se abţine cineva? Nu se abţine. Din prezenţa de 222, este prea puţin... Vă cer scuze, în aceste condiţii trebuie să reluăm votul, domnule ministru, pentru că nu s-au numărat voturile pentru. Aveţi dreptate. Deci, încă o dată vă rog să vă exprimaţi. Cine este pentru textul comun, aşa cum rezultă el din raportul comisiei? Nimeni. În aceste condiţii, este inutil să supunem la vot împotrivă sau abţineri. Cine este împotrivă? Sigur, o largă majoritate. Se abţine cineva? 5 abţineri. Deci, cu 5 abţineri şi majoritatea împotrivă, acest alineat a fost respins. Vă spun votului dumneavoastră, aşa cum a fost propus de la această tribună, textul adoptat de Senat. Cine este pentru acest text? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 6 abţineri. Cu 6 abţineri a fost adoptat textul Senatului. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră raportul de mediere. legea, în ansamblul ei, are caracter ordinar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. adoptat. |
||||
|
|
În continuare, vă supun dezbaterii raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60 din 2001 privind achiziţiile publice. poziţia 1. Dacă sunt opinii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.2. Dacă există opinii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.3. Dacă există opinii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.4 este adoptată în varianta Camerei Deputaţilor; deci, nu o supunem discuţiei. Textul comun de la poz.nr.5. Dacă există opinii? Dacă nu există, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. La poz.nr.5, textul a fost adoptat. Poz.nr.6. Vă supun alin.3 de la modificarea art.4, unde textul adoptat este textul Senatului, ca şi alin.4. Dacă există obiecţiuni? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat, de la poz.nr.6. Poz.nr.7 un text comun. Dacă există opinii în legătură cu acest text? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.nr.8. Dacă există opinii în legătură cu textul rezultat din mediere? Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere, textul este adoptat. Poz.nr.9, în ansamblul său. Dacă există opinii? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.nr.10. Dacă există opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.11, privind art.9, alin.2. Dacă există şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.12, privind art.11, alin.1, lit.e). Dacă există opinii care doresc să fie exprimate? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.13, privind art.12, lit.b), e) şi h). Dacă există opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.nr.14. Dacă există şi alte păreri? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Poz.nr.14 text adoptat. Poz.nr.15. Dacă există opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poz.nr.15 - text adoptat. Poz.nr.16 din raport, privind art.20, alin.2, 3 şi 4. Dacă există opinii, care vor să fie exprimate? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.nr.17, privind art.21. Textul adoptat de comisie este textul Senatului. Dacă există opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.18 din raport, privind art.22, alin.1, 3, 4 şi 5 textul Senatului. Dacă există opinii? Nu sunt. Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.19, privind art.23 varianta Senatului. Dacă există şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.20 din art.26, alin.4. Dacă există opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.21 din raport textul Senatului, privind art.27, partea introductivă, lit.b). Dacă există opinii care doresc să fie exprimate? Nu sunt. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.22, privind art.28, alin.1 textul Senatului, adoptat în mediere. Dacă există şi alte opinii? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.23, în care se propune textul Senatului. Dacă există opinii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.24; de asemenea, textul Senatului. Dacă există şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.25, textul Senatului, privind art.35. Dacă există şi alte opinii? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.26, privind art.37. Dacă sunt şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.27, textul Senatului. Dacă sunt şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.28, textul Senatului. Dacă există şi alte opinii? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.29, privind art.44, alin.4, lit.a) din ordonanţă. Dacă sunt şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poz.29 text adoptat. Poz.30 textul Senatului. Dacă există şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.31, privind art.51, alin.1, partea introductivă, şi alin.2 şi 3, cu excepţia alin.3, care este varianta Camerei Deputaţilor. Dacă există alte opinii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.32, privind art.52 textul Senatului. Dacă există şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.33, adoptat în varianta Senatului, în comisia de mediere. Dacă există şi alte opinii? Nu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.34, privind art.61. Dacă există şi alte opinii? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.35, privind art.63, alin.5 varianta Senatului. Dacă există şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.36, privind art.66, alin.1 şi alin.2, în varianta Senatului. Dacă există şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.37, privind art.68. Dacă există şi alte opinii? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.38, privind art.70, textul în varianta Senatului. Dacă sunt şi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.39, privind art.71, alin.4. Dacă există alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.nr.40, privind art.73. Dacă există comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.41, privind art.80, în varianta Senatului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Text adoptat. Poz.42, privind art.81, text în varianta Senatului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu nu sunt. Text adoptat. Poz.43, art.84, textul Senatului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Text adoptat. Poz.44, art.85, alin.1, 2, 3, alin.4 lit.a) şi alin.5 toate, cu excepţia alin.5, care este un text comun, în varianta Senatului. Dacă există comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.45, privind art.89, alin.2, 3 şi 4. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.46. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Poz.47, privind art.96, textul Senatului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Text adoptat. Având un caracter ordinar, vă supun legea, în ansamblul ei, aprobării dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată. |
|
||
|
|
În continuare, vom trece la punctul care figura la noi pentru ora 17, cu o întârziere de 9 minute. Deci, trecem în cea de a doua parte a şedinţei noastre în plen, astăzi, urmând să procedăm la alegerea unui chestor al Camerei Deputaţilor. Dau cuvântul domnului deputat Lucian Augustin Bolcaş, liderul Grupului parlamentar al PRM, pentru a prezenta propunerea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog, domnule deputat. |
|
||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, propunem în funcţia de chestor pe domnul deputat Vasilescu Nicolae, urmând ca domniile voastre să apreciaţi, prin vot, propunerea noastră. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim, domnule Bolcaş. Dacă sunt comentarii? Nu sunt. În aceste condiţii, vom trece la procedura de vot care este, după cum bine ştiţi, vă reamintesc, un vot secret cu bile şi se desfăşoară după cum urmează: fiecare deputat va primi de la secretar câte două bile- una albă şi una neagră -, care vor fi introduse în cele două urne, pe care le avem în faţă. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru lista de candidaţi, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra. Distribuirea bilelor urmează să se facă pe baza apelului nominal. Ca urmare, începem efectuarea apelului nominal, distribuirea bilelor şi exercitarea votului. Dacă bilele sunt la dispoziţia domnului chestor, atunci, îl rog pe domnul secretar Leonăchescu să dea citire listei deputaţilor pentru exercitarea votului. Vă mulţumesc. Iertaţi-mă, domnule secretar Leonăchescu. Da, domnule ministru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Având în vedere că trebuie să se exprime votul un vot secret asupra numirii într-o funcţie, trebuie în primul rând să vă asiguraţi dacă în sală există cvorumul necesar, cel puţin 173 de deputaţi, pentru ca, după aceea, să se poată constata rezultatul votului. Că în momentul în care nu există cvorumul, degeaba se desfăşoară procedura de vot. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Am înţeles, domnule ministru. Vă mulţumesc pentru această specificare. Rog domnii secretari, înainte să dea citire listei, că n-o să facem un apel nominal şi după aceea votul cu bile, domnule Leonăchescu, vă invit aici să numărăm şi să vedem dacă avem cvorumul propus de regulament. Vă rog, vreţi să luaţi cuvântul în continuare? |
||||
|
Da, procedură, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă rog, în legătură cu procedura. |
||||
|
Da, în legătură cu procedura. Dacă nu vor fi în sală 173 de deputaţi, înseamnă că votul nu este valid. Deci, nu este nevoie să se mai citească încă o dată, sau o numărătoare în clipa de faţă. Numărul de bile ridicate de la domnii secretari vor fi cele care vor decide. Vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări) |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: În principiu, dumneavoastră vă adresaţi sălii şi eu aud ce spuneţi. Vă mulţumesc pentru intervenţie. Ideea este că, în momentul în care voturile se vor exprima dacă nu sunt 173 de voturi exprimate, cel puţin, votul nu este valid. Aveţi dreptate, dar este păcat să procedăm la un vot care să fie invalidat după ce l-am şi desfăşurat, că un vot cu bile este o procedură care durează. În aceste condiţii, rog secretarii, cum rog şefii grupurilor parlamentare să invite în sală pe toţi deputaţii prezenţi în Camera Deputaţilor. Deci, insist: rog şefii grupurilor parlamentare să-şi invite în sală pe toţi cei care sunt prezenţi în Camera Deputaţilor şi poate regăsim şi prezenţa de pe listă. Da, se confirmă cvorumul. Vă mulţumesc. Vă rog să luaţi loc şi, în continuare, stimaţi colegi, dau cuvântul domnului secretar Leonăchescu, pentru a citi lista deputaţilor, pentru a proceda la vot. |
||||
|
- Abiţei Ludovic - prezent |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Domnule secretar, vă rog o singură secundă, pentru un scurt anunţ. Stimaţi colegi, v-aş ruga să nu plecaţi în urma apelului pentru că numărătoarea va fi foarte rapidă şi, în cazul în care primul tur de scurtin nu se realizează numărul de voturi, jumătate plus unu din membrii Camerei, urmează turul al doilea unde jumătate din cei prezenţi pot decide. Şi, în aceste condiţii, v-aş ruga să rămâneţi în continuare. Vă mulţumesc. |
||||
|
- Mirciov Petru - absent Vă mulţumesc. Şi vă rog să-mi permiteţi să votez şi eu. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar. Stimaţi colegi, înainte de a ruga Biroul să se retragă pentru numărătoarea voturilor, am plăcerea să vă informez că este prezentă la lucrările noastre o delegaţie condusă de domnul Jean Le garrec, preşedintele Comisiei pentru afaceri culturale, familiale şi sociale din Adunarea Naţională Franceză. C'est un grand plaisir pour nous, monsieur le president, votre presence, de vous et de votre collegues. (Aplauze) Rog Biroul să se retragă pentru numărătoare. Stimaţi colegi, vă fac rugămintea să aveţi foarte puţină răbdare, ca să nu spun puţintică, pentru că va dura foarte puţin numătoarea şi s-ar putea să avem nevoie de prezenţă pentru cel de al doilea tur de scrutin. Mulţumesc. (Urmează o mică pauză pentru numărarea voturilor) |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Stimaţi colegi, Dau cuvântul domnului secretat Leonăchescu pentru a comunica rezultatul votului, după care, până la întrebări şi interpelări o să vă rog să aveţi bunăvoinţa să continuăm lucrările în plen. Vă rog, domnule Leonăchescu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. În temeiul prevederilor art. 116 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Biroului permanent au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret, cu bile, asupra propunerii privind alegerea unui chestor, în conformitate cu dispoziţiile art. 23 şi 26 din Regulament, şi au constatat următoarele: numărul total al deputaţilor 343; numărul deputaţilor prezenţi 241; numărul total de voturi exprimate 241; numărul de voturi anulate 0; numărul de voturi valabil exprimate 241. Din care: voturi pentru alegere 210; voturi contra alegerii 31. Potrivit art. 23 alin. 3 şi art. 26 din Regulament, alegerea se face cu majoritatea voturilor deputaţilor. Ca urmare a faptului că din totalul de 343 deputaţi au votat pentru 210 şi 31 contra, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerute de Regulament, domnul deputat Nicolae Vasilescu este ales în funcţia de chestor al Camerei Deputaţilor. Semnează comisia. Îi dorim succes. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc şi eu, felicitându-l pe domnul Nicolae Vasilescu. Stimaţi colegi, V-aş ruga, totuşi, să rămâneţi în sală, să continuăm lucrările până la 18,30, până la ora la care avem programul nostru, adoptat de noi, cu lucrările privind dezbaterile în plenul Camerei Deputaţilor. |
||||
|
|
Continuăm, deci, cu ordinea de zi, supunându-vă atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenţii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecţia victimelor de război. Domnul preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, domnul Nicolae Păun. Vă rog. Da, scuzaţi-mă, reprezentantul Guvernului. Vă rog să vă prezentaţi. |
|
||
|
Domnul Cristian Niculescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi. Cristian Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. România a devenit parte la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind dreptul internaţional umanitar, prin Decretul nr. 183 din 14 mai 1954. În momentul ratificării convenţiilor, România a formulat rezerve care se referă, în esenţă, la necesitatea obţinerii consimţământului statului, a cărui cetăţenie o deţin victimele conflictelor armate, în situaţiile în care un stat membru, neutru, sau un organism umanitar şi-ar asuma sarcinile prevăzute în convenţii pentru puterile protectoare, la cererea puterii deţinătoare. Rezerve identice au fost făcute în momentul ratificării de toate statele comuniste, pentru raţiuni de ordin politic, caracteristice războiului rece. După 1989 au dispărut raţiunile de ordin politic aflate la baza formulării de rezerve. În anul 1999, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la adoptarea Convenţiilor de la Geneva, preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii a solicitat oficial autorităţilor române să analizeze posibilitatea retragerii rezervelor formulate în momentul ratificării convenţiilor de la Geneva. Menţionăm că, în prezent, dintre statele Europei centrale şi de est, foste membre ale Tratatului de la Varşovia, numai Polonia şi România nu şi-au retras încă rezervele formulate în momentul ratificării Convenţiilor de la Geneva din 1949. În acest scop a fost elaborat proiectul de lege alăturat, pe care vă rugăm să-l supuneţi spre aprobare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim, domnule secretar de stat. Domnule preşedinte Nicolae Păun, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor deputaţi, Stimaţi deputaţi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor naţionale a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenţii de la Geneva din 12 august 1949. Vreau să fac următoarele menţiuni: că acest proiect de lege vizează anumite amendamente de tehnică legislativă şi, prin urmare, dacă vor exista discuţii şi obiecţii în timpul dezbaterilor, atunci voi putea da lămuriri. În alt context, comisia a avizat favorabil. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În acest context, stimaţi colegi, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenţii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecţia victimelor de război. În legătură cu dezbaterile generale, noi fiind într-o dezbatere ordinară, dacă sunt puncte de vedere reprezentând grupurile parlamentare. Dacă nu sunt, atunci trecem la dezbaterea pe articole. Dacă în legătură cu titlul există obiecţiuni sau alte puncte de vedere? Nu există. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul este votat. Proiectul de lege conţine un articol unic pe care vi-l supun votului dumneavoastră, în formularea, aşa cum a fost prezentată, ca amendament, de către comisie. Dacă există, în legătură că acesta, comentarii? Nu sunt. Dacă nu, cine este pentru articolul unic, aşa cum a fost el amendat în raportul comisiei? Vă mulţumesc. Dacă sunt împotrivă? Nu sunt. Dacă sunt abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră aceast proiect de lege. Legea are caracter ordinar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc. Adoptat. |
||||
|
|
Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2001 pentru ratificarea Protocolului referitor la definirea noţiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. Vă rog. Fiind procedură de urgenţă, rog din partea biroului comisiei să propună timpii pentru dezbatere. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dat fiind faptul că avem de-a face cu o aprobare de ordonanţă de urgenţă care a ratificat un protocol şi ţinând cont şi de faptul că această comisie sesizată în fond propune adoptarea în forma prezentată de Senat, vă propun 5 minute pe total şi un minut de intervenţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc şi eu. Supun dezbaterii dumneavoastră, în timpii prevăzuţi, propuşi, proiectul de lege. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu. La titlu. Dacă sunt puncte de vedere? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Titlul adoptat. Articolul unic. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Articolul unic adoptat. La titlul ordonanţei? Nu doreşte nimeni. La articolul unic al ordonanţei? Nu. Vă supun, în consecinţă, proiectul de lege votului final. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Adoptat. |
||||
|
|
Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990. Din partea iniţiatorului. Vă rog, domnule ministru. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Consiliul Europei a adoptat la 8 noiembrie 1990 Convenţia Europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiuni, pe care România a semnat-o la 18 martie 1997. Principalele prevederi ale convenţiei se referă la măsurile pe care statele părţi trebuie să le adopte în legislaţia lor naţională, pentru a pune în aplicare acest instrument juridic internaţional de cooperare, cum sunt: măsurile de confiscare, de investigare, cele provizorii, precum şi incriminarea infracţiunilor de spălare a banilor. Având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi avizul comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi spre adoptare plenului proiectul de lege în forma în care a fost prezentată de către Guvern. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim şi noi, domnule ministru. Dacă din partea biroului Comisiei juridice există intervenţii? Dacă nu există, trecem la dezbaterea generală, fiind în procedură ordinară. Dacă din partea grupurilor parlamentare există opinii pentru dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege. În legătură cu titlul? Dacă există obiecţiuni? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Titlul adoptat. Articolul 1. Dacă există obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Adoptat. Articolul 2, dacă există obiecţiuni? Nu există. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Articolul 2 adoptat. Având în vedere caracterul de lege organică, o transmitem pentru vot final, în zilele prevăzute pentru vot final. |
||||
|
|
Vă supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate din Focşani, România", semnat la Bruxelles la 20 august 2001 şi la Bucureşti la 10 octombrie 2001. Din partea iniţiatorului, doamna ministru Puwak, vă rog. |
|
||
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este vorba de ratificarea unui memorandum de finanţare din cadrul Programului ISPA, reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Municipiul Focşani. Este vorba despre un program de investiţii, un proiect de investiţii, al cărui cost total este de peste 15 milioane EURO, din care finanţarea ISPA este de 11.748.000 EURO, iar cofinanţarea este asigurată printr-un acord de împrumut de la Banca Europeană de Investiţii. Beneficiarul final este Compania de utilităţi publice Focşani şi vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi adoptării Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat, prezentul proiect. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc. Dacă din partea biroului comisiei cineva vrea să intervină? Vă rog. |
||||
|
Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. Menţionăm că suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale reprezentanţii grupurilor parlamentare doresc să ia cuvântul? Dacă nu, vă mulţumesc. Atunci trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecţiuni? Nu există. Vă mulţumesc. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nu există. Abţineri? Nu sunt. Titlul adoptat. Articolul unic. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. La titlul ordonanţei? Nu sunt. La art.1. Nu sunt. La art.2. Nu sunt. Având în vedere caracterul ordinar al legii, vă supun proiectul de lege în ansamblul său votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Adoptat. |
||||
|
|
În continuare, supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26 din 2002 pentru ratificarea amendamentelor convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 17 octombrie 2001 şi la Bruxelles la 11 decembrie 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru măsura Extinderea staţiei de epurare a apelor uzate Dănuţoni, etapa de tratate biologică, Valea Jiului, România, semnat la Bruxelles în 22 decembrie 2000 şi la Bucureşti în 13 mai 2001. Din partea iniţiatorului, doamna ministru Puwak, vă rog. |
|
||
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În cazul acestei ordonanţe este vorba de un amendament la un memorandum de finanţare pe care dumneavoastră aţi avut amabilitatea să îl ratificaţi, dar, dat fiind faptul că în procesul de implementare a acestui proiect, reprezentanţii Comisiei europene şi ai autorităţilor adiministraţiei publice au identificat anumite dificultăţi, este nevoie de prelungirea perioadei de valabilitate a acestuia până la 31 decembrie 2006, faţă de 31 decembrie 2005. Acest lucru nu se poate face decât printr-un schimb de scrisori care s-a realizat între coordonatorul naţional ISPA şi directorul general al Direcţiei generale politici regionale din cadrul Comisiei Europene, cu ratificarea de către Parlament. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim, doamna ministru. Dacă din partea comisiei, pentru că observ că dumneavoastră faceţi în raport recomandarea să fie adoptată în varianta Senatului... |
||||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune în unanimitate ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim. Dacă din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, cineva doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. În condiţiile acestea, trecem la dezbaterea pe articole. Titlul. Dacă există obiecţiuni? Nu există. În aceste condiţii, îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu. Abţineri? Nu. Titlul adoptat. Articolul unic. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Articolul unic adoptat. La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţii? Nu. La articolul unic al ordonanţei? Nu. Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Adoptat. |
||||
|
|
În continuare, supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11 din 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind grantul acordat în cadrul Instrumentului pentru politici structurale de preaderare pentru proiectul Asistenţă în vederea organizării comitetelor de monitorizare ISPA în România, semnat la Bruxelles la 16 iulie 2001 şi la Bucureşti la 10 octombrie 2001. Din partea iniţiatorului, doamna ministru Puwak. Vă rog. |
|
||
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În această ordonanţă este vorba de o asistenţă tehnică de care unitatea de monitorizare a Programului ISPA, o monitorizare continuă, laborioasă şi complexă de către Comisia Europeană, care se realizează în cadrul Ministerului integrării europene are nevoie de o componentă de asistenţă tehnică care este în valoare totală de 160.000 EURO. V-aş ruga să aveţi amabilitatea să adoptaţi forma care a fost agreată de Senat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumim, doamna ministru. Dacă din partea comisiei cineva ia cuvântul? Vă mulţumesc. |
||||
|
În legătură cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2002, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, în unanimitate, ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc şi eu. În aceste condiţii, din partea grupurilor parlamentare, dacă la dezbateri generale cineva doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. Atunci, trecem la dezbaterea pe articole. Supun dezbaterii titlul. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În aceste condiţii, titlul a fost adoptat. Articolul unic. Dacă există obiecţiuni? Nu există. În aceste condiţii, vi-l supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Articolul unic adoptat. Dacă la titlul ordonanţei sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. La art.1? Nu sunt. Adoptat. La art.2? Nu sunt. Adoptat. Având în vedere că ne aflăm în faţa unei legi cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Votat. |
||||
|
|
În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23 din 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Construirea variantei de ocolire a oraşului Sibiu la standardele de autostradă pe coridorul de transport european nr. 4, România, semnat la Bruxelles, la 20 august 2001 şi la Bucureşti la 10 octombrie 2001. Din partea iniţiatorului, doamna ministru, aveţi cuvântul. |
|
||
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Această ordonanţă se referă la un proiect care cred că este de importanţă deosebită pentru infrastructura din România. Este vorba de varianta de ocolire de tip autostradă, de-a lungul coridorului 4, în jurul oraşului Sibiu, care va fi inclusă în viitoarea autostradă dintre Bucureşti şi graniţa cu Ungaria. Este vorba de un proiect al cărui cost total este de peste 90 milioane EURO, din care finanţare nerambursabilă de 67, aproape 68 de milioane de EURO, iar cofinanţarea este asigurată de Guvernul României şi este de peste 22 milioane de EURO. Beneficiarul final este Administraţia naţională a drumurilor. Vă rog să aveţi amabilitatea să adoptaţi acest proiect în forma în care a fost transmis de Senat către Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Mulţumim, doamna ministru. Dacă din partea comisiei ia cineva cuvântul? Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2002, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât în unanimitate ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat. Suntem în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Dacă la dezbateri generale cineva doreşte să ia cuvântul. Din partea Grupului parlamentar al Partidul România Mare. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamna ministru, Eu consider că este foarte importantă realizarea unor asemenea centuri de ocolire a marilor oraşe, nu numai din spaţiul transilvan, ci din întreaga Românie, acest fapt conducând la depoluarea oraşelor respective şi o mai bună conservare a patrimoniului arhitectonic existent şi nu în ultimul rând la decongestionarea oraşelor şi, evident, reducerea cotei de accidente care se întâmplă, din păcate, destul de frecvent. Eu am, însă, o nedumerire. N-am nimic împotrivă, mă bucur că Transilvania este reprezentată prin oraşul Sibiu în această operă foarte importantă de realizare a centurilor de ocolire, dar aş fi vrut să cunosc care au fost criteriile de selecţie ale oraşelor, dacă există anumite solicitări externe în acest sens, pentru ca să se înceapă tocmai la Sibiu, nu s-a putut începe în altă parte şi dacă ni se poate spune de către iniţiator ce alte oraşe în etapa următoare sunt vizate, pentru a beneficia de variante ocolitoare similare, având în vedere că sunt oraşe cu o populaţie mai mare decât a Sibiului care, din păcate, nu sunt avute în vedere nici de Agenţia naţională a drumurilor şi nici, se pare, de alte organisme ale actualului Guvern. Solicit această clarificare, întrucât, Municipiul Cluj Napoca, pe care-l reprezint, este într-o situaţie deosebită, având în vedere că o asemenea centură ocolitoare ar fi utilă şi datorită accidentelor frecvente întâmplate pe Dealul Feleacului, cu pierderi importante de vieţi omeneşti şi cu distrugeri materiale care numai în ultimii ani s-au cifrat la peste 50 miliarde lei. Aceeaşi întrebare s-ar dori, în acelaşi timp, şi o invitaţie de meditaţie din partea factorilor de decizie guvernamentală: pe viitor să fie introdus şi municipiul nostru, cu mai mare rapiditate, pe deasupra considerentelor de ordin politic, într-un asemenea program de politici structurale de preaderare. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Şi noi vă mulţumim. Nu face parte, de fapt, din dezbaterea noastră. Din păcate, era mai degrabă pentru partea următoare a şedinţei noastre în plen, şi anume întrebări şi interpelări, unde era potrivită întrebarea. Vă asigur că sunt multe oraşe care sunt în acestă situaţie şi nu numai în Ardeal, şi nu numai dincolo de munţi, dar şi în partea aceasta şi, cu siguranţă, că multe întrebări de soiul acesta ar putea să decurgă... Doamna ministru, nu este în procedurile noastre. Dacă doriţi, totuşi, să daţi un răspuns, vă rog. |
||||
|
Doamna Hildegard Carola Puwak: Vă mulţumesc. Oraşul Sibiu a fost ales în cadrul strategiei care a fost elaborată de Ministerul Transporturilor în ceea ce priveşte, de fapt, aceste coridoare europene. În general, pe acest instrument de preaderare ISPA, atât pentru infrastructura de mediu, cât şi pentru cea de transport, finanţările se acordă în baza strategiilor care au fost convenite cu Comisia Europeană. Există criterii tehnice, care s-au folosit în stabilirea priorităţilor. Această strategie poate fi consultată, este inclusiv pe site-ul Ministerului Integrării Europene. Şi cu siguranţă, în măsura în care Comisia Europeană va finanţa alte programe şi alte infrastructuri în România şi dacă şi oraşul dumneavoastră se va califica, vom sprijini acest demers. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, doamnă ministru. Dacă mai sunt alte opinii, dar nu aşteptând un răspuns? Acestea, repet, le trecem la întrebări sau interpelări. Nu mai sunt. Atunci, supun dezbaterii dumneavoastră proiectul de lege şi ordonanţa pe articole. În legătură cu titlul, dacă sunt şi alte opinii? Dacă nu, cine este pentru acest titlu? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Titlul adoptat. Articolul unic. Dacă, în legătură cu acesta, sunt obiecţiunii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Articolul unic este adoptat. În aceste condiţii, supun dezbaterii, în continuare, ordonanţa. În ceea ce priveşte titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Adoptat. Art. 1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. În aceste condiţii, cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Art. 2 adoptat. Supun ordonanţa în ansamblul ei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Adoptată. Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun legea în ansamblul său votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Legea este adoptată şi vă mulţumesc. |
||||
|
|
În continuare, trecem la întrebări şi interpelări şi îl invit pe domnul vicepreşedinte Ciontu să preia conducerea lucrărilor. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
||
|
Vă propun să începem. Îl întreb pe domnul deputat Damian Brudaşca dacă în legătură cu măsurile legislative pentru delimitarea bunurilor imobiliare aparţinând domeniului public de componentele bazei materiale a unităţilor de învăţământ are ceva de completat? Dacă nu, să ascultăm răspunsul. Domnul Vasile Molan, secretar de stat, este pregătit să vă răspundă. |
||||
|
Ascult răspunsul. |
||||
|
Bine. Vă rog, domnule secretar de stat, răspundeţi dumneavoastră şi, apoi, dacă deputatul mai are ceva de adăugat, să spună. |
||||
|
Domnul Vasile Molan: Am trei răspunsuri, domnule preşedinte. |
||||
|
Sunt tot pentru domnul Brudaşca, prezentaţi-le pe toate trei. De acord, domnule deputat? |
||||
|
De acord. |
||||
|
Domnul Vasile Molan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaţiei. Răspund interpelărilor domnului deputat Damian Brudaşca. 1) Referitor la faptul că unele calculatoare puse la dispoziţia elevilor participanţi la concursurile şcolare erau defecte, precizăm că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că acest aspect nu a fost adevărat. S-a înregistrat o singură contestaţie, după 2 zile, deci, în afara prevederilor prevăzute de regulament. În ceea ce priveşte modul de stabilire a subiectelor pentru olimpiadă, precizăm următoarele. În acest an şcolar, organizarea olimpiadelor judeţene a suferit unele modificări, în sensul că subiectele pentru faza judeţeană s-au elaborat de Ministerul Învăţământului sau de inspectoratele şcolare, în funcţie de hotărârile care s-au luat de specialiştii în domeniu. La începutul lunii ianuarie, s-a anunţat că în acest an judeţul Cluj este organizatorul prestigiosului concurs interjudeţean "Grigore Moisil", iar singura dată posibilă pentru organizarea acestuia era 3 februarie 2002. La acest concurs urma să participe lotul judeţului, pentru a se antrena în vederea olimpiadei naţionale. În aceste condiţii, inspectorul de specialitate a decis, împreună cu consiliul consultativ al inspectorilor de informatică, să se organizeze olimpiada ca şi până în prezent, cu o săptămână înaintea Concursului "Grigore Moisil", primindu-se în acest sens acordul inspectorului de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Ulterior, acesta a transmis un mesaj urgent, pentru a anunţa despre obligativitatea desfăşurării olimpiadei în data de 9 martie 2002. Doamna inspector de specialitate a judeţului Cluj nu a putut lua cunoştinţă de acest fapt decât cu o zi înaintea desfăşurării probei din 26 februarie, întrucât în această perioadă se desfăşura evaluarea directorilor. Acesta este motivul pentru care olimipiada de informatică s-a desfăşurat anticipat. În data de 9 martie, au fost folosite subiectele naţionale pentru departajarea unor elevi, care au avut punctaje egale în faza anterioară. Precizăm totodată că această situaţie a fost adusă la cunoştinţa inspectorului şcolar general al Inspectoratului şcolar general Cluj. Menţionăm, de asemenea, că reorganizarea olimpiadei de informatică la nivelul judeţului Cluj este imposibilă în acest moment, datorită timpului foarte scurt rămas până la desfăşurarea fazei naţionale a olimpiadei de matematică. Cu deosebită consideraţie. 2) Un alt răspuns. Generalizarea învăţământului obligatoriu de 9 clase urmează să se facă începând din anul şcolar 2003-2004 şi nu din 2002-2003, generaţia care se află acum în clasa a VII-a urmând să fie prima care va urma 9 clase obligatorii. Având în vedere includerea clasei a IX-a în învăţământul obligatoriu, programele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru clasa a IX-a au fost gândite încă de la început pe o aceeaşi structură şi în corelaţie, la nivelul profilului de formare al obiectivelor cadru şi obiectivelor de referinţă. Descongestionarea programelor şcolare a fost o preocupare constantă a ministerului, ultima descongestionare a programelor pentru clasele I-II a fost făcută prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3915/31.05.2001. În vederea corelării planurilor cadru şi a programelor şcolare pe structura de 9 ani a învăţământului obligatoriu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a declanşat o consultare a cadrelor didactice şi a părinţilor şi a primit mai multe propuneri din teritoriu cu privire la modalitatea optimă de includere a clasei a IX-a în învăţământul obligatoriu. La mijlocul lunii ianaurie 2002, la Colegiul "Sfântul Sava" din Bucureşti, a avut loc o întâlnire a grupurilor de lucru pentru modificarea planurilor cadru şi a programelor şcolare, în vederea generalizării învăţământului obligatoriu. Modificările avute în vedere pentru programele şcolare se referă la cele pentru întreg ciclul gimnazial, dar şi liceal, inclusiv la descongestionarea conţinutului lor. Grupurile de lucru sunt pe cale de a finaliza propunerile referitoare la planurile cadru de învăţământ, urmând ca, după adoptarea acestora, să fie elaborată forma finală a programelor şcolare, adaptate unui învăţământ obligatoriu de 9 clase. Ministerul Educaţiei şi Cercetării are intenţia de a păstra examenul de capacitate prevăzut în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu aceeaşi structură ca şi până acum. În situaţia în care se va decide susţinerea sa după clasa a VIII-a, ministerul va înainta Parlamentului propunerea corespunzătoare, în vederea modificării Legii învăţământului. 3) Şi a treia interpelare. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat sunt de drept proprietatea acestora. Prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul a înţeles să denumească toate bunurile mobile, toate obiectele de inventar din unitatea de învăţământ respectivă. Deci, prin "terenuri şi clădiri" se înţelege totalitatea bunurilor imobile afectate procesului de învăţământ, iar prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul s-a referit la totalitatea bunurilor imobile din unitatea de învăţământ. Referitor la veniturile provenite din închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publică, regula este cea consacrată la art. 16 pct. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 184/2001 a fost instituită o excepţie de la această regulă, şi anume: "Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii realizate în condiţiile legii din: activitatea de producţie, ateliere-şcoală, ferme agricole etc., prestări de servicii, taxe de la persoane fizice şi juridice, venituri din închirieri de spaţii, donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ; activităţi cultural-educative, ale internatelor şi cantinelor pentru preşcolari şi elevi. Veniturile astfel realizate vor fi utilizate exclusiv de către aceste unităţi", am încheiat citatul. Cu deosebită consideraţie, ministrul învăţământului. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Dacă domnul deputat Damian Brudaşca are ceva de adăugat? |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnul ministru, Eu vă mulţumesc pentru efortul făcut de către minister în vederea întocmirii răspunsurilor la cele trei întrebări pe care le-am adresat Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În cazul primul răspuns, la întrebarea nr. 419A din 11 martie a.c., ţin să-l informez pe domnul secretar de stat că documentarea făcută nu este decât parţial adevărată. Un grup de elevi, participanţi la faza judeţeană a olimpiadei de informatică Cluj, au depus la inspectoratul şcolar, personal, domnului inspector şcolar general Constantin Corega, o listă cu probleme care rezultau din modul defectuos în care a fost organizată faza judeţeană a acestei olimpiade. Între altele, pentru cunoştinţa domnului ministru şi a ministerului pe care dânsul îl reprezintă, trebuie să se cunoască faptul că la Cluj-Napoca unele dintre calculatoarele puse la dispoziţia elevilor erau defecte, iar în momentul în care acest lucru a fost adus la cunoştinţa profesorilor supraveghetori, aceştia au ridicat pur şi simplu din umeri, fără să creeze premisele ca acest concurs important să fie desfăşurat în condiţii adecvate. La întrebarea nr. 420A, legată de organizarea prelungirii învăţământului general obligatoriu, în parte, sunt satisfăcut de măsurile care se vede că vor fi luate şi mă bucură faptul că se are în vedere o descongestionare a programei de învăţământ pentru o perioadă mai amplă, nu doar cea menţionată de mine, respectiv, perioada claselor V-VIII. Este de dorit, însă, ca aceasta să se facă în condiţii de competenţă, propunându-se soluţii şi manuale care să-i înveţe cu adevărat pe elevi valorile importante ale culturii, literaturii şi istoriei naţionale. În legătură, însă, că răspunsul pe care l-a formulat domnul ministru pe marginea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2001, daţi-mi voie să-mi exprim câteva puncte de vedere, pe care, de altfel, le-am şi adus la cunoştinţa ministerului şi la care, din păcate, nu s-a răspuns. Eu am sesizat faptul că în Legea învăţământului art. 166 alin. 1 şi 2 se menţionează: "Baza materială a învăţământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din sistemul de învăţământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior". La alin. 2, în înţelesul prevederilor alin. 1: "Baza materială a învăţământului cuprinde spaţii pentru procesul de învăţământ şi cercetare ştiinţifică, mijloace de învăţământ şi de cercetare aferente, biblioteci, edituri, tipografii, staţiuni didactice şi de cercetare, unităţi de micro-producţie, ateliere şcolare...", nu mai fac înşiruirea. Eu am insistat să se clarifice câteva aspecte care nu rezultă din răspunsul pe care l-am primit. Între altele, consider că este esenţial a fi stabilit cu exactitate domniul public, mai ales bunurile imobiliare aparţinând acestuia, în condiţii în care există Legea nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, ce stabileşte cu claritate modul de administrare, regimul juridic al acesteia şi asigură protejarea domeniului public. Mai mult, art. 135 al Constituţiei alin. 5 prevede că: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile". Or, cum să asiguri respectarea tuturor acestor prevederi legislative, dacă nu ştii sau în baza căror acte legislative în vigoare nu poţi determina ce face parte din domeniul public al unui municipiu, spre exemplu, sau al oricărei localităţi? În cazul în care se consideră că tot ceea ce este îngrădit, curtea unităţii de învăţământ, este domeniu public, cum, de altfel, ar fi înţelesul în această ordonanţă, în administrarea consiliilor locale, apare o contradicţie cu prevederile art. 2 al ordonanţei, unde se precizează că: unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii realizate în condiţii legii din venituri din închirieri de spaţii. Contradicţia rezultată din aceasta, potrivit Legii nr. 213/1998 art. 16 alin. 1, este următoarea: "Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale" şi, deci, în nici un caz, al unităţilor de învăţământ. În acest sens, închirierea bunurilor imobiliare ce intră sub incidenţa prevederilor ordonanţei se poate face exclusiv de către consiliul local, prin adoptarea unor hotărâri. În cazul în care se consideră că doar terenul pe care este realizată unitatea de învăţământ preuniversitar de stat, adică, terenul de sub construcţie este domeniu public, ce se întâmplă cu restul terenului? Adică, cine este proprietarul de drept al acestuia? În acest caz, de asemenea, veniturile sunt exclusive ale bugetelor locale. O altă problemă care se pune este modul cum se delimitează domeniul public, conform ordonanţei. Astfel, este notat că: "Celelalte componente ale bazei materiale sunt în proprietatea şcolilor". Dacă, dacă, de exemplu, biblioteca şcolii sau sala de sport sau chiar sala de mese, dacă nu există cantină, care, mai întotdeauna, este în acelaşi corp de clădire cu unitatea de învăţământ, cu clasele de învăţământ, nu se consideră ca făcând parte din domeniul public, cum se face notarea acestuia în cazul respectiv? Se notează că din totalul de 2 mii de metri, să luăm aleatoriu, câţi sunt ai unităţii de învăţământ, un număr de metri pătraţi, ce corespund bibliotecii, sunt în proprietatea şcolii şi, deci, spaţiul poate fi închiriat? Sunt doar câteva aspecte, ar mai fi şi altele, pe care mi le-am notat aici, pe care le supun din nou atenţiei ministerului, pentru că nici ordonanţa nici răspunsul care a fost formulat, nu dau soluţii corespunzătoare pentru evitarea hăţişului şi încurcătorilor la care vor fi supuse în viitor, atât unităţile şcolare, respectiv, inspectoratele şi unităţile administrativ-teritoriale. Şi este de dorit o claritate mai "de cristal" din acest punct de vedere, pentru mai buna funcţionare a raporturilor între instituţii şi unităţile administrativ-teritoriale. Mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat, solicitaţi răspuns acum la punctele nevralgice sau aşteptaţi în scris completarea? |
||||
|
În scris. |
||||
|
În scris. Vă mulţumesc. Domnul deputat Eugen Lucian Pleşa a solicitat un răspuns în legătură cu problema restituirii caselor naţionalizate atribuite ilegal..., nu mai spun cui, ce scrie aici. Vreţi să mai completaţi sau ascultaţi întâi răspunsul? Ascultaţi răspunsul. Îl rog pe domnul Ioan Călin, secretar de stat la Ministerul Administraţiei Publice, să vă dea răspunsul. |
||||
|
Domnul Ioan Călin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Prezint răspunsul la întrebarea domnului deputat Lucian Eugen Pleşa, adresată domnului ministru Octav Cozmâncă. Întrebarea domnului deputat constă, în esenţă, în mai multe acuzaţii aduse domnului Traian Băsescu şi organelor de justiţie, are "îi evacuează în mod ilegal şi brutal din locuinţe pe cetăţenii simpli, prin manevre derulate în justiţie". Pentru acuzaţiile aduse domnului Traian Băsescu, îl rugăm pe domnul deputat să se adreseze acestuia. Iar pentru cele formulate împotriva organelor de justiţie îl informăm că Ministerul Administraţiei Publice nu este în măsură să răspundă. Ministerul Administraţiei Publice nu este în măsură să răspundă nici la problema privitoare la "modul în care se va soluţiona nevoia de locuinţe a cetăţenilor nevinovaţi, evacuaţi din locuinţe în urma unor sentinţe judecătoreşti abuzive şi ilegale, la care unii primari, şi în special domnul Traian Băsescu, din Bucureşti, au anchiesat, chiar cu entuziasm, încurajând impostorii şi vânătorii de averi nemeritate", întrucât ministerului nostru nu îi intră în competenţe asemenea probleme. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc domnului secretar de stat. Problema e următoarea. Eu vă spun că sunt nemulţumit de modul cum s-a înţeles să mi se răspundă, pentru că relaţia primărie-Guvern-prefectură şi toate acestea, eu le urmăresc, aceste relaţii, de prin 90, iar din 1991 chiar documentat. Când am sesizat ceea ce am sesizat, m-am gândit că rolul prefectului este acela de a veghea la aplicarea legii. Or, ceea ce se întâmplă în Bucureşti şi se întâmplă şi în alte municipii în legătură cu aceste dispoziţii, să spun eu, aşa, nelegale, în primul rând (dar sunt nişte dispoziţii care îi trec prin cap lui Băsescu, aşa cum crede el), această acţiune trebuie stopată. Stopată, de cine? De prefectul care urmăreşte sau veghează la aplicarea legii. Or, prefecţii sunt, cum să spun, tentaculele Guvernului la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti. La nivelul Capitalei, oricine merge şi-i face o notificare lui Băsescu, spune: "Casa aia e a mea!", fără prea multe dovezi, acest domn primar general se grăbeşte şi dă verdicte. Cine vreţi să-l acuze? Cine vreţi să-l ducă în faţa instanţei, pentru abuz în serviciu? Eu, deputat? Deci, închei: doream şi de aceea am făcut apelul către domnul ministru Cozmâncă, ca domnia sa, prin prefecţi, să verifice cele reclamate de mine şi să ia măsuri în consecinţă pentru aceasta. În legătură cu cealaltă problemă, cu care dumneavoastră mă cam trimiteţi la plimbare, ca şi cum eu aş fi un naiv, dar sunt un băiat cu educaţie şi mă abţin, deşi vreau să vă spun că mă pricep: hotărârile judecătoreşti de restituire sunt date pe alte criterii decât pe legile în vigoare. Vreau să vă spun că nu există temei legal pentru restituiri din astea, unor persoane care depăşesc un anume grad de rudenie. Moştenitorii acceptaţi sunt până la gradul II de rudenie şi asta este scris în Legea nr. 112, lucru neabrogat. Or, la nivelul primăriilor, la nivelul judecătoriilor se dau astfel de sentinţe! Chiar domnul coleg al dumneavoastră, domnul Fleşariu, în cadrul comisiei noastre, la administraţie, s-a revoltat o dată, spunând: "Domnule, păi, cum, o dispoziţie e mai tare decât legea?" Şi eu l-am întrebat: "Dar o sentinţă judecătorească e mai tare decât legea?" Pentru că aceşti preşedinţi, judecători, pe baza unor, ştiute de ei, interese, nu ştiu care (ori nu se pricep şi n-au ce căuta, ori iau bani şi n-au ce căuta acolo), dau sentinţe paralele şi, în final, oamenii sunt azvârliţi în stradă! Şi culmea e că semnează documente, respectiv, sentinţe judecătoreşti, în care se acuză! Oricine, care ştie puţină carte, vede că totul este tratat paralel cu legea! Şi cu aceasta închei, cine să vină să-i pună pe oamenii ăia să-şi facă datoria? Repet, judecătorii să-şi facă datoria după lege! Pentru că nu cred că legea trebuie să facă ceea ce crede că e bine să facă, ceea ce consideră judecătorul respectiv. Deci, trebuie să existe cineva care să verifice cum îşi face datoria fiecare cetăţean, dacă vreţi, de la 1 la 23 de milioane! Vă mulţumesc. |
||||
|
Să înţeleg că nu mai aşteptaţi un alt răspuns, acum? |
||||
|
Nu, aştept să-mi spună dacă înţeleg greşit, ca, prin instituţia prefecturii, să verifice aceste dispoziţii, date de primarul Traian Băsescu! Dispoziţii de restituire! S-a făcut vreo anchetă? Să vadă cât e de subţire, domnule ministru, dosarul prin care se hotărăsc restituiri din astea, de imobile, în dreptul unor persoane, care, mulţi, nu mai sunt de mult în ţară, iar alţii nici măcar nu mai vin pe aici! Am cazuri concrete, în care reşedinţa Ambasadorului Coreeii de Sud, de pe Pangratti... Vă dau eu actele, să vedeţi că o revedică cineva de prin Anglia, de la o cutie poştală! Rog, prin intermediul domnului ministru Cozmâncă, să se dispună o verificare, ceva, din partea prefecturii. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnule ministru, puteţi să-i răspundeţi domnului deputat? |
||||
|
Domnul Ioan Călin: Îmi pare rău că domnul deputat s-a declarat nemulţumit de răspuns, dar aceasta este competenţa Ministerului Administraţiei Publice. Şi îmi pare rău că trebuie să o şi spun, dânsul are dreptate, noi cunoaştem asemenea situaţiuni, prefecţii, nu numai cel de Bucureşti, dar şi din ţară, atacă unele hotărâri ale primarilor, numai că cea care soluţionează, în final, este tot instanţa judecătorească. Şi eu spuneam foarte clar că nu are atribuţiuni Ministerul Administraţiei Publice în a aprecia legalitatea hotărârilor instanţelor judecătoreşti. Cred că aici este neînţelegerea. Ministerul Administraţiei Publice nu poate acţiona, deşi prefecţii, ca reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, acţionează chiar în instanţă hotărârile pe care le consideră nelegale, dar, în final, se aplică hotărârea pe care a adoptat-o instanţa. |
||||
|
Da, vă mulţumesc. Domnul deputat Damian Brudaşca aşteaptă un răspuns în legătură cu măsurile legale de întrajutorare a familiei Moldovan din Cluj. Tot domnul ministru este rugat să dea răspuns la această solicitare. |
||||
|
Domnul Ioan Călin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca fac următoarele precizări. Întrebarea formulată de domnul deputat este privitoare la rezolvarea situaţiei financiare precare a doamnei Moldovan Letiţia, domiciliată în localitatea Gherla, judeţul Cluj, care aduce la cunoştinţa domnului deputat, printr-un memoriu, faptul că aplicarea prevederilor Legii nr.412/2001 este un atribut exclusiv al autorităţilor administraţiei publice locale. Dumneaei trebuie să se adreseze primăriei din oraşul Gherla, care are obligaţia să facă cercetarea şi ancheta socială şi să primească ajutorul minim garantat. Referitor la faptul că, în ceea ce o priveşte pe doamna Moldovan, aplicarea prevederilor acestei legi s-a făcut defectuos în oraşul Gherla din judeţul Cluj, Ministerul Administraţiei Publice a solicitat, prin prefectul judeţului Cluj, reexaminarea acestui caz şi va urmări aplicarea în mod riguros a prevederilor legale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat Brudaşca, v-aş ruga să ascultăm şi răspunsul la aceeaşi întrebare din partea Ministerului Muncii, în persoana domnului secretar de stat Ion Giurescu, şi, apoi, dacă aveţi dumneavoastră ceva de prezentat, vă rog să o faceţi. |
||||
|
Domnul Ion Giurescu: Vă mulţumesc. Domnule deputat, eu pot să răspund în două moduri: 1) să citesc exact ceea ce Legea nr.416 privind venitul minim garantat prevede în rezolvarea acestor situaţii, şi probabil că acest lucru este foarte cunoscut de dumneavoastră, sau pot să vă spun că memoriul pe care noi l-am primit de la dumneavoastră a fost trimis la Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială din judeţul Cluj pentru a efectua o anchetă socială. Pe baza acestei anchete, se va propune acordarea unui ajutor financiar în vederea depăşirii acestei situaţii, ajutor ce urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern. Deci acest lucru poate să facă Ministerul Muncii la ora aceasta. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Damian Brudaşca. |
||||
|
Eu doresc să mulţumesc celor doi domni secretari de stat pentru faptul că au luat în analiză problema ridicată de doamna Moldovan Letiţia. Sunt convins că, cu acest prilej, chiar dacă competenţele sunt dispuse la nivelul judeţului, se vor constata unele disfuncţionalităţi, pentru că, din câte sunt informat, înainte de a se ajunge la biroul meu parlamentar, au fost parcurse unele etape, dar s-a trezit petenta că vorbeşte la pereţi goi. Sunt de asemenea bucuros de promisiunea făcută de către domnul ministru privind posibilitatea ajutorării printr-o hotărâre de Guvern, având în vedere situaţia cu totul şi cu totul deosebit de gravă din punct de vedere pecuniar şi material pe care această familie o are. M-aş bucura dacă, cu acelaşi prilej, s-ar revedea şi un caz anterior pe care l-am semnalat ministerului domniei sale, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, având în vedere că până la această dată, din câte sunt informat, ajutorul promis încă nu a parvenit. Mulţumesc oricum pentru luarea în discuţie şi analiză a problemelor sociale de importanţa şi gravitatea celui pe care vi l-am semnalat. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Tot domnul deputat Damian Brudaşca a solicitat clarificarea poziţiei Ministerului Culturii faţă de abuzurile şi ilegalităţile comise de directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca. Îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să formuleze răspunsul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, domnul deputat Brudaşca ne-a solicitat cu cinci interogaţii pe această temă, şi voi încerca să îi răspund, după ce l-aş ruga respectuos să nu se mai gândească la posibilitatea ca secretarul de stat, colegul meu, domnul Dumitru Pâslaru, să fie pasibil de închisoare pentru favorizarea infractorului. Ştiu că de multe ori imaginaţia poate fi debordantă, dar, fără îndoială, ea are şi limite. În ceea ce priveşte întrebările, aceste întrebări pornesc de la un comunicat pe care unii dintre cei de la Opera Maghiară din Cluj l-au dat, încercând să arate că nu l-au acuzat pe director. Domnul deputat, la prima întrebare, consideră că noi am dat dovadă de gravă superficialitate, neverificând toate semnăturile celor care sunt membrii corului. Noi nu facem poliţie sindicală şi, în nici un caz, nu vom face niciodată asemenea verificări. O instituţie sau o parte a unei instituţii a dat un răspuns, el a apărut şi în presa clujană, şi noi ne-am referit la el şi atâta tot. A doua întrebare priveşte pe un fost economist al Operei Maghiare, domnul Csulok Sandor, care s-a pensionat şi locuieşte în Ungaria, dar, cu toate acestea, este şi folosit ca director economic. Interesându-ne, am aflat că domnul Csulok Sandor locuieşte şi în Cluj şi nu este vorba de nici o inginerie financiară. El primeşte bani pentru acele trei ore de muncă pe zi, întrucât, se pare, până în momentul de faţă, postul fiind liber, el având o mare experienţă, nu a fost găsită o altă persoană. A treia întrebare priveşte o anumită afirmaţie publică a actualului director, cum că l-a concediat pe unul din foştii lideri sindicali, de asemenea, un cetăţean maghiar, la presiunea Ministerului Culturii şi Cultelor. Din ceea ce am analizat noi, reiese că nu a fost vorba niciodată că acest cetăţean român de origine maghiară este alături de încă un fost lider, persoana care a stârnit, în colaborare cu Biroul Cartelului ALFA din Cluj, un întreg scandal faţă de care toţi ceilalţi membri ai Operei sunt potrivnici. În ceea ce priveşte datele care sunt deţinute, conform cărora "Ministerul Culturii din Ungaria ar aloca 50.000.000 de forinţi pentru a sprijini activitatea cultural iredentistă a Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca", am citat pe domnul deputat, cercetarea noastră arată următorul lucru: aceşti bani au venit prin intermediul Fundaţiei "Corvineum" numai pentru un sprijin ocazional turnee, festivaluri, artişti, invitaţii, producţii. Cum noi avem o lege a fundaţiilor care ne permite şi nouă să acţionăm într-un anumit fel, noi nu putem să controlăm decât chipul în care banii au venit şi cum au fost cheltuiţi. Dacă banii sunt daţi pentru scopurile fundaţiei, conform legii, noi nu ne putem amesteca. Vă amintesc că în acelaşi fel procedăm şi noi prin unele fundaţii - mă gândesc la "Ginta Latină" de la Chişinău - cu românii de peste hotare. În ceea ce priveşte ultima întrebare, referitoare la dubla cetăţenie, domnule deputat, noi ne-am interesat. Sigur, aici nu pot să pun mâna în foc; poate informaţiile dumneavoastră sunt mai precise. Domnul director general Simon Gabor este cetăţean român şi locuieşte la Cluj. Dacă după numirea sa în funcţie a devenit şi cetăţean maghiar, ceea ce el nu ne-a comunicat în momentul în care i-am cerut datele, el nu s-a referit la această situaţie. Dar, dacă informaţia dumneavoastră este exactă, evident, vom analiza situaţia nou creată. În momentul în care a fost numit nu era şi cetăţean maghiar. Vreau, de asemenea, să cer scuze pentru faptul că în 4 martie nici eu, nici secretarul de stat nu eram în Bucureşti ca să vă putem da răspunsul în legătură cu Roşia Montană. Vreau să întreb dacă aţi primit răspunsul scris şi dată sunteţi mulţumit, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnul deputat Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Este prima dată când avem bucuria şi onoarea să participaţi la interpelări şi răspunsuri la întrebări pe probleme care privesc ministerul dumneavoastră. Eu am apreciat abilităţile dumneavoastră, fac parte din calităţile pe care vi le admir de om de cultură. Răspunsurile pe care mi le-aţi dat au fost foarte frumoase, au fost convingătoare pentru cei care cunosc mai puţin problema. Pe mine însă nu m-au convins decât în foarte mică măsură. Eu doar am menţionat posibilitatea ca un membru al ministerului pe care îl conduceţi să facă obiectul prevederilor art.264 din Codul Penal. Nu am ameninţat pe nimeni. Am atenţionat. Pentru că din atitudinea pe care a avut-o domnul secretar de stat al relaţiei cu Parlamentul din partea ministerului dumneavoastră până acum, din răspunsurile pe care mi le-a dat, este evident, şi stenogramele o vor confirma, că domnia sa nu s-a postat în interesul ministerului, ci a luat partea celui care ar fi trebuit să fie verificat. Inclusiv folosirea acelui comunicat la care şi dumneavoastră aţi făcut referire, în care mi se aduc, ca deputat al României, direct de către directorul acestei instituţii a statului român, desigur, o serie de elemente de descalificare, eu nu pot să apreciez şi să susţin când un secretar de stat al Guvernului României îşi însuşeşte asemenea puncte de vedere în care un deputat al României este descalificat de către Guvernul ţării mele. În legătură cu formulările dumneavoastră potrivit cărora domnul Csulok Sandor este un economist de neînlocuit, vreau să vă informez că prezenţa domniei sale în România este sporadică şi nu motivează faptul că, lună de lună, domnia sa primeşte bani ai bugetului României pentru o activitate pe care nu o desfăşoară. Dacă de la Ministerul Culturii se vede că aceasta este o legalitate, eu nu am decât să vă felicit pentru o asemenea interpretare a legilor ţării. În legătură cu afirmaţia referitoare de concedierea domnului Laszlo Robert, aş vrea să vă spun că aceasta a fost făcută în prezenţa preşedintelui Cartelului ALFA al filialei Cluj, deci nu a fost făcută nici la crâşmă, unde este foarte frecvent întâlnit domnul Simon Gabor, un beţiv notoriu din păcate, care face de ruşine o instituţie de cultură, nu a fost făcut nici pe stradă nici în parc, ci într-o discuţie oficială, pe baza căreia a fost întocmită o scrisoare la care nici până în momentul de faţă ministerul dumneavoastră nu a dat un răspuns. Vă reamintesc scrisoarea: nr.189 din 6 august 2001. Conform legilor României în vigoare, răspunsul ar fi trebuit să fie dat în termen de 30 de zile. De asemenea, am apreciat abilitatea cu care aţi trecut peste răspunsul la întrebarea numărul 4, ca şi peste cea de la numărul 5. Vă informez concret, domnule ministru, că numitul Simon Gabor este cu dublă cetăţenie, are maşină cu număr de Ungaria. Se ştie foarte clar că în România orice persoană care şi-a adus o maşină din străinătate, într-un termen prevăzut de lege, trebuie să o înscrie în circulaţie cu un număr de înregistrare românesc. Având doar calitatea dublă de cetăţean român şi maghiar, domnia sa poate să folosească o maşină cu numere de înregistrare din Ungaria pe teritoriul României, fără să încalce legile româneşti. În altă ordine de idei, eu aş vrea să vă spun în acest context, şi mă bucur că am această ocazie, că, de altfel, domnul Simon Gabor a afirmat în repetate rânduri că la Opera Maghiară din Cluj nu sunt valabile legile româneşti, ci se aplică numai legile maghiare în vigoare pe timpul Ungariei dualiste. Am în acest sens martori oculari, dacă vreţi, sau auditivi care au fost şi sunt dispuşi să vă informeze şi personal în legătură cu asemenea informaţii. Dacă pentru dumneavoastră nu este important ce se întâmplă la această operă care este finanţată de la bugetul României, dacă este indiferent faptul că se dau spectacole şi se fac turnee gratuit, dacă vă este indiferent faptul că într-un document oficial pe care mi l-aţi trimis dumneavoastră, ministerul, se afirmă că în contul acestei instituţii s-au adus beneficii de 2.800 de dolari, pentru ca într-un răspuns ulterior al domnului secretar de stat să se pluseze la 8.500 de dolari, când datele sunt clare, că pentru fiecare turneu s-au luat minimum 2.000 de dolari, dacă nu vă interesează aceste sume, eu daţi-mi voie să am anumite îndoieli cu privire la obiectivitatea abordării şi tratării cazului Simon Gabor. Nu am nimic cu cetăţeanul de origine maghiară Simon Gabor; am însă o atitudine critică, în calitate de deputat de Cluj, cu infractorul Simon Gabor, care dovedeşte, prin comportamentul său, că nu se circumscrie prevederilor legilor româneşti în vigoare. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Răzvan Theodorescu. |
||||
|
Domnule deputat, Vă mulţumesc pentru informaţia în legătură cu dubla cetăţenie. În mod normal, ar trebui să fiu vineri la Cluj. Nu ştiu dacă voi putea să vin pentru o anumită ceremonie, dar vă promit că la proxima ocazie mă voi întâlni şi cu domnul Gabor, pe care l-am întâlnit o singură dată până acum, şi voi discuta foarte limpede cu domnia sa. Dacă se încalcă Constituţia şi are dublă cetăţenie, vom discuta în această nouă grilă care nu exista când a dat concursul. În ceea ce priveşte favorizarea cuiva, vă asigur că nu este vorba de aşa ceva. Noi ne implicăm deopotrivă în discuţia foarte dificilă de la Teatrul Maghiar privindu-l pe Tompa Gabor, şi ne implicăm şi în aceste lucruri. Am trimis şi o parte a corpului de control acolo. Din raportul Corpului de control în legătură cu cei doi salariaţi la care v-aţi referit şi dumneavoastră, şi este un raport care nu îl exonerează pe domnul Simon Gabor de o serie întreagă de vini care, mă rog, nu sunt majore, se spune însă şi vă citez: "S-a constatat că cei doi salariaţi, şi este vorba de cei la care v-aţi referit dumneavoastră, sunt vinovaţi, ei reuşind să compromită instituţia prin procedeele şi comportamentul neadecvat manifestat în cadrul ansamblului coral. Toţi cei care au fost chemaţi la discuţii, colegi ai celor doi, s-au disociat şi au afirmat că sindicatul din care au făcut parte este în curs de desfiinţare juridică." Şi această chestiune vă promit, domnule deputat, că o vom verifica. Mă voi opri mai mult asupra acestui caz şi, repet, fiţi siguri că la Ministerul Culturii şi Cultelor nu există o atitudine părtinitoare. În ceea ce priveşte suma, ea pare a fi cea care a fost cuprinsă prima oară în documentul nostru. Domnul secretar de stat a vorbit despre o sumă care ne-a fost comunicată ulterior. Vom vedea care este diferenţa. În orice caz, este cert că vin nişte bani, dar ne interesează, evident, şi cum vin aceşti bani. Deci sesizarea dumneavoastră nu va face decât să continue o analiză pe care o voi face direct la Cluj, şi vă mulţumesc din acest punct de vedere. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. O rog pe doamna secretar de stat Manolescu Maria, de la Ministerul Finanţelor, să dea răspuns solicitării făcute de deputatul Ilie Merce în legătură cu datoriile la buget ale companiilor de presă, radio şi televiziune. |
||||
|
Doamna Maria Manolescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Referitor la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, Ministerul Finanţelor a formulat proiectul de răspuns, în conformitate cu prevederile art.111 din Ordonanţa Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, în care sunt foarte clar precizate limitele Ministerului Finanţelor în ceea ce priveşte furnizarea anumitor elemente care vizează datoriile unor agenţi economici. Am prezentat răspunsul general domnului deputat. Urmează ca datele concrete cu privire la societăţile în cauză care au caracter confidenţial să-i fie transmise domnului deputat în scris în zilele următoare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnule Merce, aveţi ceva de spus în legătură cu răspunsul dat? Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, am avut o discuţie cu doamna secretar de stat vis-a-vis de acest răspuns la interpelarea mea. Într-adevăr, răspunsul este incomplet, şi urmează ca într-un timp de o săptămână să primesc răspunsul pe care l-am cerut de fapt, cu precizările făcute de doamna ministru. Pe mine mă interesa cuantumul datoriilor pe care îl au la bugetul statului companiile de televiziune, radio şi mass-media şi modul în care Ministerul Finanţelor înţelege să recupereze aceste datorii care trenează de foarte multă vreme, cu o toleranţă de-a dreptul suspectă. Deci, aştept de la Ministerul Finanţelor un răspuns lămuritor şi, mai ales, modul în care înţelege să recupereze aceste datorii imense, după câte ştiu eu. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Adrian Moisoiu aşteaptă un răspuns în legătură cu reeşalonarea datoriilor de către actualul Guvern. O rog pe doamna ministru să dea acest răspuns. |
||||
|
Doamna Maria Manolescu: Referitor la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Ministerul Finanţelor informează următoarele: în conformitate cu prevederile programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în semestrul I 2001, Ministerul Finanţelor Publice a avut sarcina elaborării unui proiect de act normativ privind îmbunătăţirea cadrului legal referitor la acordarea de înlesniri la plată a obligaţiilor bugetare restante. În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice a elaborat iar Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, ordonanţă care a fost aprobată şi de către cele două Camere ale Parlamentului. Aplicarea măsurilor prevăzute în această ordonanţă de urgenţă reprezintă o alternativă de recuperare a obligaţiilor bugetare restante atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul efectuării acesteia, cu scopul ameliorării încasării veniturilor bugetare, a diminuării costului gestiunii arieratelor din punct de vedere material şi a resurselor umane, permiţând contribuabililor cu potenţial economic să depăşească dificultăţile de conjunctură care au generat incapacitatea temporară de plată. Volumul mare al obligaţiilor restante este consecinţa climatului economic în care îşi desfăşoară activitatea agenţii economici, a accesului greoi la creditele comerciale, precum şi a faptului că o parte din creanţe se sting prin compensări între agenţii economici, ceea ce conduce la lipsa lichidităţilor necesare achitării obligaţiilor bugetare. Înlesnirile la plată se pot acorda numai pentru creanţele fiscale neplătite în termenul legal sau parţial plătite la scandenţa legală, cu excepţia taxelor de timbru plătite anticipat prestării serviciului taxabil. Aranjamentele la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat sunt o practică internaţională, reprezintă o etapă premergătoare executării silite, în scopul recuperării arieratelor. Înlesnirile la plată reprezintă o formă de recuperare a arieratelor bugetare, o garanţie a încasărilor ritmice la bugetul de stat atât a ratelor eşalonate şi a majorărilor datorate pe perioada eşalonării, cât şi a obligaţiile curente. Stingerea arieratelor prin acordarea înlesnirilor la plată reprezintă o metodă de recuperare care evită falimentul agenţilor economici în cauză, împiedicând astfel apariţia unor fenomene, cum ar fi blocajul economic-financiar, fenomene sociale generate de disponibilizări masive de personal, precum şi scăderea numărului de contribuabili. Practica a demonstrat că recuperarea creanţelor prin modalităţi de executare silită este o procedură de durată, cu costuri ridicate, prin care nu s-au obţinut venituri importante la bugetul de stat. Modalitatea de recuperare a arieratelor prin procedura de executare silită şi, mai ales, prin sechestru imobiliar conduce efectiv la desfiinţarea acestor societăţi, cu efecte grave pentru întreaga economie, pentru că refacerea fiecărui sector de activitate în viitor se va face cu eforturi financiare mult mai mari decât cele care presupun menţinerea acestora cu ajutorul statului, prin acordarea unor înlesniri la plată a obligaţiilor restante la bugetul statului. Menţionăm că la data de 30 septembrie 2001, din analiza datelor transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, încasările la bugetul de stat nu mai vin. Înlesniri acordate în anii anteriori aflate în derulare la această dată au fost în sumă de circa 5.000 de miliarde de lei. Aşa cum cunoaşteţi foarte bine, până la această dată, Ministerul Finanţelor nu a acordat reeşalonări la plată. Au fost acordate într-un număr restrâns de cazuri, circa 12 societăţi, reeşalonări pe bază de hotărâre de Guvern. Cea mai mare parte dintre aceştia funcţionează în domeniul energiei şi utilităţilor, însă, ca urmare a nerespectării graficelor de plată, aceştia şi-au pierdut facilităţile respective, astfel încât, din totalul de 12, la această dată, circa trei agenţi economici îşi păstrează graficele şi respectiv beneficiază de aceste reeşalonări. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Adrian Moisoiu. |
||||
|
Şi eu mulţumesc doamnei ministru pentru răspunsul pe care domnia sa l-a dat. Părerea mea este că este uşor incomplet, pentru că chiar la afirmaţia făcută în finalul celor spuse, când se referea la faptul că sunt agenţi economici care nu respectă această reeşalonare, nu am mai auzit ce se întâmplă şi ce face Ministerul Finanţelor în acest caz şi, cum am înţeles că numai trei au respectat graficul şi nouă nu au respectat, atunci înseamnă că pierderile pentru economia statului sunt teribile. Deci, în asemenea condiţii, vine întrebarea, şi aş aştepta răspunsul, să văd cu ce se garantează această respectare a reeşalonării, ce măsuri ia Ministerul Finanţelor - efective, nu teoretice - privind plata acestor datorii către bugetul statului. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Doamna ministru, puteţi să îi răspundeţi acum domnului deputat? |
||||
|
Doamna Maria Manolescu: Bineînţeles că următorul pas, în cazul în care un grafic de reeşalonare nu a fost respectat, îl reprezintă executarea silită. În acest sens, Ministerul Finanţelor are numeroase sechestre puse pe diverse active ale societăţilor în cauză, procesul de executare însă, aşa cum rezulta şi din materialul prezentat, din răspunsul la interpelarea formulată, nu este foarte uşor. De ce? Tocmai datorită faptului că solicitarea pentru anumite categorii de active, deci ţinând seama de profilul acestora, nu este foarte mare. În al doilea rând, ele reprezintă componente din anumite capacităţi de producţie care, în multe situaţii, este greu să funcţioneze independent. În al treilea rând, preţurile de valorificare a acestor active, în multe situaţii, sunt nesemnificative, deci preţurile oferite în acest proces de executare sunt foarte mici comparativ cu valoarea reală a acestora. Acesta era şi motivul pentru care arătam că, în anumite situaţii, executarea silită nu este cea mai bună posibilitate de executare a unor creanţe bugetare, iar, în multe cazuri, agenţii economici respectivi au un număr de personal destul de mare şi o procedură de faliment, de asemenea, nu este indicată, tocmai datorită efectelor financiare pe care le are prin procesul de disponibilizare a personalului şi prin toate celelalte fenomene adiacente acestor măsuri. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, şi eu, doamnă ministru. Domnul deputat Damian Brudaşca aşteaptă două răspunsuri. Primul răspuns în legătură cu stoparea ilegalităţilor comise la Fundaţia "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca şi al doilea răspuns în legătură cu posibilităţile legale de recuperare a sumei depuse la Banca Populară Minerva, de către cetăţeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca. O rog tot pe doamna ministru Manolescu Maria să ne dea răspunsurile. |
||||
|
Doamna Maria Manolescu: În ceea ce priveşte întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca referitoare la Fundaţia "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.422-A/2002, vă comunicăm următoarele. Activităţile desfăşurate de Fundaţia "Corvineum" din Cluj-Napoca au făcut obiectul unor verificări din partea Gărzii Financiare şi Poliţiei, în cursul lunii februarie a.c. Până în prezent, Garda Financiară nu a constatat nereguli din punct de vedere fiscal. O situaţie, însă, concretă privind gestionarea fondurilor băneşti urmează să fie stabilită în perioada 18 24 martie a.c., când se vor relua verificările la această fundaţie, asupra aspectelor respective. De altfel, pe problema interpelată, în termen de 15 zile, se va formula şi un răspuns scris, în care vor fi prezentate, în detaliu, concluziile controlului ce va continua la această fundaţie. Asigurându-vă de colaborarea noastră, domnul ministru vă roagă să primiţi expresia sentimentelor de respect şi consideraţie, dânsul a semnat răspunsul. Referitor la cea de-a doua interpelare a domnului deputat, răspunsul, de această dată, a fost formulat de către Banca Naţională a României, care supraveghează activitatea bancară şi care a avut preocupări în ceea ce priveşte intrarea în legalitate a unor cooperative de credit, organizaţii de credit care au trebuit să se reorganizeze. Iată ce ne comunică Banca Naţională la solicitarea noastră. Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.272/2000, organizaţiile cooperaţiei de credit, care sunt organizate şi funcţionează în baza prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de credit, au avut dreptul de a opta pentru reorganizarea ca organizaţii cooperatiste de credit, conform dispoziţiilor ordonanţei şi autorizarea de către Banca Naţională a României sau pentru schimbarea formei juridice în socităţi comerciale pe acţiuni şi autorizarea lor ca bănci, potrivit prevederilor Legii nr.58/1998, respectiv potrivit Legii bancare. Cooperativa de credit Banca Populară Minerva, cu sediul în Galaţi, Str.Navelor, Bloc Siret nr.1, parter, din judeţul Galaţi, au optat pentru reorganizarea ca organizaţie cooperatistă de credit, în acest sens fiind înregistrată la Banca Naţională a României, în data de 13 februarie 2001, cererea privind avizarea prealabilă a constituirii reţelei cooperatiste de credit formată din Casa Centrală Minerva şi cooperativele de credit asociate la aceasta. Banca Naţională precizează că nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei bănci populare-cooperativă de credit cu denumirea Banca Populară Minerva, având sediul în Cluj-Napoca, Bd.21 Decembrie 1989, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o unitate teritorială fără personalitate juridică a cooperativei de credit sus-menţionate. Cererea adresată de reprezentanţii reţelei nu a fost aprobată de Banca Naţională a României, întrucât nu au fost respectate prevederile Ordonanţei nr.97/2000 modificată, din următoarele motive, ne spune Banca Naţională. Documentaţia prezentată este incompletă şi nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile ordonanţei şi ale reglementărilor date în aplicarea acesteia; documentaţia este insuficientă, din evaluarea soldului de fezabilitate s-a considerat că reţeaua cooperatistă nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse; nu au fost respectate o serie de prevederi ale ordonanţei, pe care Banca Naţională le enumeră în mod explicit. Totodată, arată că, în baza Ordonanţei nr.97/2000, modificată, reprezentanţii reţelei cooperatiste de credit Minerva au contestat hotărârea Băncii Naţionale a României, contestaţie care, de asemenea, a fost respinsă de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, prin Hotărârea nr.245/28 iunie 2001. Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei nr.97, modificată, organizaţiile cooperaţiei de credit care au fost respinse, în oricare dintre etapele procesului de autorizare, se dizolvă prin efectul legii şi intră în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit. În conformitate cu prevederile art.202 din Ordonanţa nr.97 modificată, hotărârile Consiliului de administraţie pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicarea primită de la Banca Naţională. Banca Naţională a României nu deţine informaţii din care să rezulte că, în cazul reţelei cooperatiste "Minerva", s-ar fi apelat la această cale de atac. În ceea ce priveşte depozitele constituite de deponenţi la Cooperativa de credit Banca Populară "Minerva", precizăm că, pentru recuperarea acestora, deponenţii trebuie să se adreseze instanţelor judecătoreşti competente, iar, în cazul în care, în baza art.262 din Ordonanţa nr.97, procesul de lichidare deja s-a declanşat, aceştia pot să se înscrie la masa credală, urmând să-şi recupereze depunerile pe această cale. Deosebit de cele de mai sus, Banca Naţională a României, potrivit legislaţiei în vigoare, menţionează că nu are responsabilităţi pe linia supravegherii băncilor populare şi nici în ceea ce priveşte recuperarea de către deponenţi a depozitelor constituite la acestea, depozitele respective nefiind garantate aşa cum se întâmplă în cazul băncilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, şi eu, doamnă ministru. Poftiţi, domnule deputat Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnă ministru, Eu vă mulţumesc pentru răspunsuri. În legătură cu primul răspuns legat de Fundaţia "Corvineum", aş vrea să vă informez, să vă supun atenţiei faptul că ceva pute în această chestiune, de vreme ce parlamentari ai UDMR de Cluj au intervenit, din datele pe care le deţin, la Poliţia Economică a judeţului Cluj şi la celelalte organe financiare, pentru a se stopa verificările în materie şi pentru a-i scoate basma curată pe cei care sunt implicaţi în deturnări de sume impresionante care vin prin această filieră. Probabil că acea verificare pe care o promite domnul ministru, pentru care-i mulţumesc, va avea în vedere şi aspectul respectiv. Acum, în legătură cu cel de al doilea răspuns, care este un pic mai complex şi am sentimentul că, în Guvernul României, şi o rog pe doamna ministru, faţă de care am o consideraţie sinceră, cu totul deosebită, apreciind profesionalismul domniei sale, de excepţie, am impresia, totuşi, că în Guvernul României, nu ştie stânga ce face dreapta. Să vă demonstrez de ce spun acest lucru, dar mi se pare că este destul de grav, în datele sale, dar este confirmat de două răspunsuri primite de la două departamente importante ale Guvernului Năstase. Prin răspunsul pe care l-a dat Banca Naţională a României, însuşit de către Ministerul Finanţelor, se spune că această bancă aproape nu ar exista. Prin răspunsul dat de către Ministerul de Interne, sub semnătura domnului Ioan Rus, pe care-l am aici, în faţă, se spun următoarele: "la data de 24.04.2001, prin încheierea nr.1348, judecătorul delegat pe lângă Oficiul Registrului Comerţului Cluj a dispus autorizarea constituirii şi înmatriculării S.C. Minerva Cooperativa de credit Cluj, cu număr de înmatriculare J-12/655/2001 şi sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str.General Traian Moşoiu nr.18, Cluj". Evident că eu nu mă pricep la toate hăţişurile care au fost menţionate în răspuns, foarte multe dintre ele de competenţa economiştilor, însă atrag atenţia că această bancă, totuşi, există. Că există este faptul că, la 25.10.1999, deci cu mult înainte ca ea să fie autorizată, şi aici Banca Naţională ar fi trebuit să-şi spună cuvântul, a încheiat, cu cetăţeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca, contractul de depunere, de depozit nr.56, pentru suma de 10 milioane, cu o dobândă de 67%, pe o perioadă de 6 luni. Acum, când încearcă acest om în vârstă şi bolnav să-şi recupereze banii, este purtat de la Ana la Caiafa: banca există, dar nu există, i se recomandă să se adreseze la Galaţi, celui care este preşedintele Consiliului de administraţie, numitul Harabagiu Romeo Aurelian, iar de la Galaţi nu i se răspunde la nici una dintre scrisorile, dintre solicitările pe care le-a făcut. După părerea mea, ceva pute în Danemarca, dar probabil şi la această bancă. Cineva are interesul să acopere o inginerie financiară importantă, căreia i-au căzut victimă persoane în vârstă, care şi-au depus, atraşi de dobânda destul de tentantă, şi-au depus veniturile la această bancă. Eu rog Ministerul Finanţelor, în cadrul competenţelor sale legale, având în vedere acest caz, care s-ar putea să nu fie singular, nici la Cluj-Napoca şi nici în alte centre unde funcţionează filiale ale acestei cooperative de credit, să analizeze cu toată seriozitatea şi responsabilitatea cazuri de acest fel şi să încerce să intervină pentru ca escrocheriile de o asemenea amploare să nu continue, întrucât ele atrag un oprobiu şi o imagine defavorabilă asupra activităţii financiar-bancare a întregii ţări. De asemenea, recomandarea pe care mi-o face, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul de Interne, ca cetăţeanul în cauză să se adreseze justiţiei este un fel de injecţie la picior de lemn. De ce? Este persoană în vârstă, este fără venituri... Adică, după ce a mai pierdut 10 milioane de lei, reactualizaţi ar fi, undeva, la cel puţin 20 de milioane de lei, acum să-şi mai cheltuie banii prin instanţele de judecată, care ştim foarte bine cum acţionează, mai ales în situaţii în care proştii se adresează justiţiei, în speranţa să li se facă dreptate. Deci, doamnă ministru, repet ceea ce am spus: am, faţă de dumneavoastră, chiar dacă am văzut că aveţi anumite reţineri şi aţi şi punctat că semnătura este a ministrului, iar sentimentele nu le însuşiţi, eu vă preţuiesc, în mod deosebit, profesionalismul şi competenţa şi am încredere că nu veţi lăsa această problemă doar la răspunsul pe care l-aţi formulat, răspuns prin care ministerul dumneavoastră se spală pe mâini de o asemenea responsabilitate. E adevărat, sunt oameni mărunţi, oameni nesemnificativi, privit la ansamblul activităţilor dumneavoastră, dar, din asemenea oameni mărunţi şi care sunt batjocoriţi de asemenea şacali financiari, din aceştia este format poporul român. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Înţeleg că mai aşteptaţi o completare la răspuns? Nu? |
||||
|
Nu, aştept acţiuni! |
||||
|
Doamnă ministru, dacă, totuşi, consideraţi că... |
||||
|
Doamna Maria Manolescu: O foarte scurtă precizare aş vrea să fac. De fapt, ce ne-a spus Banca Naţională: la Banca Naţională a României, nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei Bănci Populare Cooperativă de Credit cu denumirea Banca Populară "Minerva", având sediul în Cluj-Napoca, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o entitate teritorială fără personalitate juridică a Cooperativei de Credit din Galaţi şi probabil că aşa este. Avem acelaşi punct de vedere în ceea ce priveşte existenţa Băncii. Singura problemă este că, de fapt, autoritatea este cea de la Galaţi, cea de la Cluj este numai o filială. |
||||
|
Vă mulţumim, doamnă ministru. Vă mulţumim pentru participare. Am înţeles că domnul ministru este bolnav, îi urăm multă sănătate şi îl aşteptăm la următoarele interpelări. |
||||
|
|
Întrucât din partea Ministerelor Justiţiei şi Interne încă nu s-a prezentat nimeni, să trecem la interpelări. Domnul deputat Emil Boc a prezentat în scris. Domnul deputat Ştefan Baban. Poftiţi. Cu rugămintea să prezentaţi obiectul interpelării, cât mai concis. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa voi face, nu vreau să ne prindă ora 21 aici. Una din interpelări este adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu şi îl rog să ne comunice de ce nu există un act normativ sau o prevedere legală privind obligaţia statului de a plăti penalizări pentru fiecare zi de întârziere la plata diferenţelor reţinute în plus la impozitul pe venit, aşa cum s-a procedat în cazul rambursărilor de t.v.a. Sau se consideră că nivelul plăţilor către contribuabil este destul de mic, în raport cu acela al contribuabilului, care este obligat să plătească penalităţi dacă depăşeşte termenul de plată a diferenţelor de impozit pe venit, în cazul celor care au de achitat statului această diferenţă. Este vorba de egalitate între cetăţean şi stat, în privinţa datoriilor reciproce. Cea de-a doua interpelare este adresată domnului ministru al agriculturii, domnul Ilie Sârbu, se referă la IAS-uri. Depun, şi această interpelare, şi cealaltă la Secretariat, pentru a ajunge unde trebuie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Damian Brudaşca, tot aşa, operativ... |
||||
|
Trei interpelări. Una adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la sprijin în vederea introducerii pe Lista monumentelor cu valoare excepţională, monumentelor sub egida UNESCO, a Bisericii din Cizer, biserică construită în 1773 de către Horea, a cărei stare materială este îngrozitoare, cu şanse reale de distrugere. A doua interpelare este adresată domnului Mircea Dan Geoană, ministrul afacerilor externe, şi se referă la necesitatea de a se acţiona pentru recuperarea efectivă, nu doar microfilmarea sau fotocopierea documentelor din Arhivele româneşti aflate peste hotare, în mod deosebit a celor din Ungaria, având în vedere nivelul excepţional susţinut de Guvern, în care se găsesc relaţiile reciproce româno-maghiare. Să profităm de acest lucru, nu doar să dăm ungurilor şi ce nu este al lor. A treia este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, prin care apreciez eforturile de înnoire a manualelor şcolare, dar îi atrag atenţia asupra unor aberaţii, în cazul manualului de clasa IX-a şi clasa X-a de liceu, în care se fac reale deservicii procesului de instrucţie şi educaţie, în varianta de manual propusă de către Editura Humanitas pentru cele două clase. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Emil Rus. Se pregăteşte doamna deputat Mihaela Muraru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea mea se adresează domnului Ovidiu Tiberiu Muşetescu şi se referă la situaţia existentă la Societatea comercială MOPAL SA Bistriţa, fost Complex de prelucrare a lemnului care a fost privatizat în 1998. SC ELECTRONUM SA Bucureşti a achiziţionat majoritatea acţiunilor. A urmat un management foarte defectuos, multe acţiuni frauduloase... |
||||
|
Domnule Emil, tema, obiectul! Vă rog frumos. |
||||
|
Sunt la obiect. Domnule preşedinte, rezum ca să termin. |
||||
|
În acest context, solicit domnului ministru trimiterea unei echipe de control care să verifice toate acţiunile postprivatizare care au avut loc la SC MOPAL Bistriţa SA, precum şi la celelalte societăţi comerciale: Covoare, Metalurgica din Beclean, MEFIL Bistriţa, Mina Valea Vinului din cadrul Exploatării miniere Rodna, în care există aceleaşi neajunsuri pe aceeaşi temă. Aceeaşi interpelare o adresez şi domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor, cu întrebarea, cu rugămintea să dispună o analiză de fond asupra modului în care au fost sancţionate emiterile unor cecuri fără acoperire de către cei menţionaţi mai sus. Interpelările sunt făcute în scris, aşa că aştept respectuos răspunsurile. |
||||
|
E în ordine. Vă mulţumesc. Doamna deputat Mihaela Muraru şi se pregăteşte doamna deputat Naum Liana. |
||||
|
Doamna Mihaela Mândrea Muraru: Solicit doamnei ministru Daniela Bartoş să examineze, din perspectiva politicii de sănătate şi a politicii de personal a ministerului pe care-l conduce, aspectele discriminatorii, pe criterii de vârstă şi de sex, ale procedurii de acreditare pentru sistemul asigurărilor sociale şi de sănătate. Comisia Naţională de Acreditare a emis două decizii, nr.6 şi nr.9 din iunie 2001, prin care, în completarea Legii nr.145/1997, refuză medicilor dreptul de a funcţiona şi de a fi remuneraţi prin sistemul asigurărilor de sănătate, după vârsta de 65 de ani bărbaţii şi 60 de ani femeile, cu unele excepţii privind zonele sau specialităţile medicale deficitare. Discriminarea de vârstă, în cazul acestei profesii, este contrară cerinţelor de calitate şi experienţă cerută de majoritatea pacienţilor. Discriminarea de sex nu are nici o raţiune. Chiar dacă, Consiliul Naţional al Asigurărilor de Sănătate nu aparţine Executivului, practicile de reglementare peste lege, în virtutea unor considerente proprii de politică sanitară sau de resurse umane, ar trebui să fie corelate cu politica ministerului şi, cu atât mai mult, să ţină seama de nevoile reale obiective şi subiective ale populaţiei. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Doamna deputat Naum Liana. Domnul Eugen Nicolaescu este? Domnul Bozgă nu este. Domnul Sadici se pregăteşte. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii. Având în vedere situaţia grea în care se află agricultura României, prin abandonarea sistemului de irigaţii, în perioada 1997 2000, vă rugăm să ne prezentaţi care sunt măsurile luate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, privind repunerea în funcţiune a sistemului de irigaţii pe teritoriul României, pentru a diminua efectele secetei. Doi: care este suprafaţa de teren agricol care preconizaţi a fi irigată anul acesta. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Octavian Sadici. Urmează domnul Ioan Sonea. |
||||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea mea se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, şi domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, şi are două probleme pe care le ridic. Este intrarea în ţară, cu scutire de taxe vamale, a importurilor de ouă din Republica Moldova. Zilnic intră în jur de 7 TIR-uri cu ouă, fiecare având o capacitate de 259 mii bucăţi. Capacitatea Republicii Moldova, prin fermele pe care le are, nu poate acoperi aceste cantităţi de ouă. De aici, rezultă că ouăle intră din Turcia, Polonia, Ucraina, prin graniţele Republicii Moldova şi sunt scutite de taxe vamale. În acest mod, sunt duşi spre faliment producătorii autohtoni. O altă problemă este concesionarea unor suprafeţe de teren aparţinând Agenţiei Domeniilor Statului, suprafeţe acoperite cu sere, livezi şi vii şi care nu pot fi privatizate din acest motiv. Voi încerca să fiu cât mai scurt şi să exemplific. În speţă, este cazul SC Sere Bârlad, cu o suprafaţă de 29 de hectare, terenul acesta fiind concesionat abuziv, înainte de vânzarea serelor. Un alt caz este investiţia făcută, după 1990, de către SC PROTAGRO Zorleni, pe o suprafaţă de 800 de hectare, pentru înfiinţarea unor plantaţii de viţă de vie şi pomi. Mai e vorba de Ivăneşti, Vaslui, 50 de hectare teren şi 50 de hectare SC VITACONS Huşi. Sunt investiţii care nu pot fi privatizate din cauză că sunt concesionate terenurile ca fiind terenuri arabile. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Ioan Sonea. Se pregăteşte domnul Ludovic Mardari. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă şi se referă la consecinţele schimbării denumirilor unor străzi sau localităţi asupra veniturilor băneşti ale persoanelor care, de fapt, nici nu sunt consultate, în cele mai multe cazuri, asupra acestor schimbări, care înseamnă buletin de identitate, permis de conducere, certificat de înmatriculare, paşapoarte şi alte documente, care, toate, însumate se ridică la nişte sume care, oricum, au consecinţe asupra veniturilor unei familii. Consider că trebuie analizată situaţia şi găsite măsuri care să nu influenţeze, în mod prea puternic, veniturile persoanelor. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Ludovic Mardari. Urmează domnul Adrian Moisoiu. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am două interpelări. Prima este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice, şi se referă la încălcarea legilor de către unii proprietari de oi din judeţul Timiş, cu acceptul tacit al organelor puterii locale. A doua interpelare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării, şi se referă la existenţa unei prevederi greşite, în Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.3670/17.04.2001 şi aplicarea acestei prevederi în mod discriminatoriu în judeţul Timiş. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Adrian Moisoiu. Se pregăteşte domnul Mircea Ifrim. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, interpelarea mea sau întrebarea, dacă vreţi să spunem aşa, se răsfiră în trei direcţii. În principal, este adresată domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, dar cu cotă parte către domnul Petru Şerban Mihăilescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului şi, respectiv, domnului Răzvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor. De ce? Pentru că, de fapt, scopul întrebării sau obiectul întrebării este acesta: UDMR-ul este considerată o uniune culturală, UDMR-ul este considerată şi o uniune de partide, dat fiind faptul că este reprezentată şi în Parlamentul României. UDMR-ul primeşte subvenţie şi pe linie culturală şi pe linie politică?! Ministerul Finanţelor vreau să lămurească problema şi aşa, şi aşa, domnul Şerban Mihăilescu rog să răspundă pe linie a partidelor politice, iar domnul Răzvan Theodorescu pe linia Ministerului Culturii. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Mircea Ifrim. Şi, ultimul, domnul Dumitru Bălăeţ, din cei prezenţi. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea se adresează ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, domnului ministru Miron Mitrea. Are la bază situaţia care devine din ce în ce mai critică în domeniul traficului intern aerian, este vorba de Aeroportul Bucureşti-Băneasa care, prin asocierea cu Grifco S.A., înregistrează o serie de pierderi, este vorba de investiţii făcute pentru modernizare ca acest aeroport să devină internaţional, iar la ora actuală, în realitate este închis traficului regulat intern şi internaţional, neexistând decât curse charter sau private, avioane mici. De asemenea, este o situaţie foarte gravă prin faptul că se pare că se doreşte desfiinţarea tuturor aeroporturilor din ţară, cu excepţia Iaşiului, Timişoarei şi Clujului, ceea ce înseamnă să revenim la o situaţie cu 80 de ani în urmă şi de asemenea, un lucru foarte punctual, faptul că Aeroportul Internaţional Otopeni şi-a permis să facă un contract de asociere cu 90 de taximetrişti, interzicând astfel orice fel de concurenţă, iar tarifele sunt de-a dreptul aberante şi nu fac decât să ne scadă prestigiul în exterior. La interpelarea mea, vreau să subliniez că doresc să am răspunsul de la domnul ministru Miron Mitrea, întrucât aşa este Regulamentul Camerei, pentru că aş vrea ca să putem desfăşura şi o discuţie în faţa membrilor Parlamentului, problema fiind deosebit de importantă. Revin întrucât am mai făcut o interpelare cu conţinut asemănător în urmă cu 4 luni de zile, la care nu am primit decât un răspuns totalmente formal, drept pentru care doresc ca să se respecte Regulamentul Camerei de această dată. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Dumitru Bălăeţ. |
||||
|
Eu am două interpelări; prima se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României, şi are ca obiect intenţia Guvernului de a se muta în cadrul noii clădiri a Bibliotecii Naţionale. Considerăm această mutare ca inadecvată, pentru că, în ansamblul ei, clădirea Bibliotecii Naţionale a fost concepută după norme şi standarde internaţionale de bibliotecă, peste jumătate din suprafaţa ei totală, pe toate etajele, o constituie depozitele de carte pentru zece milioane de unităţi care zac acum răspândite în peste 15 depozite nefuncţionale şi inadecvate. Aceste noi depozite au o structură de rezistenţă a plafoanelor de peste 1000 de ori mai mare decât pentru clădirile obişnuite şi transformarea lor în birouri pentru guvern constituie nu numai o pierdere financiară foarte mare, ci şi o crimă împotriva culturii naţionale, ele fiind unicat pentru ţara noastră. De aceea, solicit ca domnul prim-ministru să ne comunice cât mai urgent atitudinea domniei sale în această privinţă, pentru că, constatările la faţa locului ne arată că Biblioteca Naţională poate intra în funcţiune cu o investiţie mult mai mică decât aceea care este antecalculată şi într-un timp mult mai scurt, depinde de modul cum se concepe această problemă. A doua interpelare îl vizează pe domnul Octav Cozmâncă, ministrul Administraţiei publice. Este vorba de situaţia de la Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihică Plătăreşti, aflat pe raza comunei Plătăreşti, judeţul Călăraşi, unde, de peste 6 luni de zile, nu s-au primit salariile personalului. 90 de angajaţi nu au mijloacele de subzistenţă necesare. În plus, nici cei 210 internaţi în acest spital-cămin nu mai dispun de mijloacele de subzistenţă. Datorită lipsei de hrană a început să se manifeste fenomenul de moarte prin inaniţie. Nu credem că este normal ca nişte inadecvări administrative cauzate la nivelul trecerii bugetului prevăzut pe anul 2002 din plan central prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi la Consiliul judeţean Călăraşi să ducă la asemenea anomalii cu repercusiuni grave asupra vieţii oamenilor. De aceea, rog să ni se comunice de către domnul Cozmâncă măsurile urgente pe care le va lua pentru a rezolva această problemă şi a se integra în legalitate. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc şi eu şi vă urez o seară cât mai tihnită. Şedinţa s-a încheiat la ora 20.06. |
||||
 |
