Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu, Tudor Mohora şi Borbély László, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă propun să începem. Bună dimineaţa şi o zi bună la toată lumea!

Având în vedere că sunt 28 de înscrieri, vă rog foarte mult să vă concentraţi intervenţiile, ca să putem da posibilitate tuturor celor înscrişi.

Îl invit pe domnul Cristian Sandache să ia cuvântul. Se pregăteşte domnul Vlad Gabriel Hogea.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nicolae Titulescu scria în anul 1937 că "atitudinea României faţă de Rusia exclude dintr-un început ideea neutralităţii. Nu putem fi decât, ori duşmanii, ori prietenii uriaşului stat".

Pornind de la această observaţie, relaţia dintre România şi Republica Moldova trebuie interpretată astăzi din perspectiva realismului politic şi a interesului superior al statului român.

O astfel de relaţie nu poate, bineînţeles, să excludă componenta afectivă, fie şi pentru faptul că suntem descendenţii aceluiaşi trunchi istorico-lingvistic.

Românii din Basarabia trec printr-o etapă istorică nefastă. Sufleteşte nu putem să rămânem nepăsători vizavi de această situaţie. În acelaşi timp, însă, diplomaţia presupune raţiune şi spirit de prevedere iar, de regulă, afectivitatea trebuie cenzurată. Aceasta nu înseamnă mai puţin patriotism, cum greşit consideră unii.

Acelora care acuză Partidul Social Democrat de absenţa sentimentului naţional când este vorba despre românii din Republica Moldova, le reamintim exemplul vieţii lui Nicolae Titulescu, acuzat la vremea sa de prosovietism, din simplul motiv că dorea normalizarea relaţiilor cu Rusia.

Nu putem accede în structurile instituţionale ale vestului, adoptând o atitudine belicoasă faţă de est. Or, când spunem "est" ne gândim la influenţa geo-politică a Rusiei în această parte a Europei.

Nu suntem mai puţin români dacă acceptăm ca prioritate ideea integrării europene nu ca pe un moft, nu ca pe un lux inutil, ci ca pe o garanţie a reintrării în normalitate.

Cei care au murit în închisori au fost torturaţi sau marginalizaţi, cei care au stropit cu sângele lor străzile oraşelor României în decembrie 1989 au visat, în fapt, la libertate, normalitate şi prosperitate.

Politica externă a unei ţări nu poate fi orchestrată nici pripit, nici pasional. Istoria nu este o dogmă sacrocanctă, ci o permanentă încercare de a explica o anumită realitate. Precum jucătorul experimentat şi abil, în faţa unei table de şah, astfel şi diplomaţia românească a prezentului este nevoită a concepe mişcările cele mai înţelepte, soldate cu cele mai mari avantaje pentru ţară.

Nici o revendicare fundamentală nu se mai poate realiza astăzi prin fier şi sânge. România nu este Prusia lui Frederic al II-lea, nici Germania lui Bismark. Iar anul este 2002 şi nu 1780 sau 1871.

Să fim realişti şi chiar dacă nu ne manifestăm astăzi zgomotos şi spectaculos, nu înseamnă că ne iubim mai puţin ţara decât alţii.

Nu putem sacrifica interesele pe termen lung ale statului român, pentru efemeridele politicianiste ale unui spectacol, seducător, poate, dar inutil.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vlad Gabriel Hogea. Se pregăteşte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule preşedinte,

Onorată adunare,

Ţara în care trăim nu este România ideală la care visăm de ani şi ani, ci România adusă în pragul dezastrului de către o clasă politică majoritar incompetentă şi totalmente coruptă, care ignoră cu bună ştiinţă linia naţională şi progresistă pe care ar trebui să o urmeze.

Ar fi necesar, pentru împrospătarea memoriei nedemnilor noştri guvernanţi de azi să reamintim ce spunea marele doctrinar şi om politic Bogdan Petriceicu Haşdeu acum mai bine de un secol: "Dictatura este o patimă necesară a nulităţilor. Lipsiţi de concepţiuni vaste şi de cunoştinţe solide, uzurpatorii de reputaţiune se tem, cu tot dreptul, a întâlni cumva în cale nişte capete mai fericite. Aceasta îi îndeamnă a suprima cu brutalitate orice manifestare de independenţă. Matematiceşte vorbind, nula este cea mai dictatorială dintre toate cifrele"!

Actual este discursul lui Haşdeu şi cu privire la magnifica antiteză dintre cosmopolitism şi naţionalism. Înaintaşul nostru scrie că: "ridicol în teorie, cosmopolitismul este în practică un egoism rafinat. Este comod a iubi umanitatea, când aceasta ne scuteşte de a vedea altceva în lume, afară numai de propria noastră nulitate! (…) Duşmanul cel mai neîmpăcat al românismului este spiritul cosmopolit, răspândit în ţară, mai mult sau mai puţin, sub diferite forme, când mai fine, când mai grosolane, când făţiş, când îmbrobodit în larva libertăţii fără naţionalitate sau al oportunităţii fără principii! (…) Românismul este umanitate, libertate şi adevăr. cosmopolitismul, egoism, sclavie şi minciună!..."

Magistrală anticipare a scenei politice actuale, unde dogmatismul totalitar PSD-ist tinde să cenzureze orice opinii critice venite din partea opoziţiei naţionale reprezentate de Partidul România Mare.

Brutalitatea partidului de guvernământ o putem explica pe deplin dacă vom apela la publicistica lui Hasdeu: "Un om care nu se împiedică în limbă îşi revarsă focul în vorbă şi se linişteşte; un gângav sau un mut, când se simte în neputinţă de a se răzbuna prin cuvinte se aprinde şi apucă măciuca".

Cum am putea să răspundem noi la torentul de invective care se revarsă dinspre imperiul mediatic controlat de PSD? Cu ipocrizia pe care ne-o recomandă cele trei veacuri de fanariotism şi neofanariotism dâmboviţean? Spune tot Haşdeu: "Tinerimea este francă. Ea nu ştie a se ascunde după perdeaua necunoscutului", iar "patriotismul nostru este nestrămutata linişte a unui cugetător ce priveşte cu ochii raţionamentului consecinţele viitoare în fenomenele momentului şi, plin de încredere în previziunile ştiinţei, se bucură cu bucuria, nu de astăzi, ci de mâine".

Din păcate pentru ţara noastră, cei din PSD, fie nu l-au citit pe Hasdeu, fie l-au citit, dar nu l-au înţeles, pentru că altfel le-ar fi rămas în minte cuvintele marelui gânditor: "Naţionalismul este o condiţiune esenţială a tuturor creaţiunilor mari în sfera ideii. Ceea ce este originalitatea pentru un individ, este naţionalitatea pentru un popor. Reduşi la caracterul general de bipede umane, noi ne învârtim exclusivamente în preocupaţiunea curat zoologică de a satisface materia prin materie: să trăim bine, să mâncăm bine, să ne îmbrăcăm bine, să ne mişcăm bine, toate în simţul vulgar al cuvântului".

Iar celor care pun falsa problemă a integrării în NATO şi UE înaintea interesului naţional real şi concret, le reamintim că "fără naţionalism, progresul poate ajunge la apogeu, dar numai progresul material, progresul brut, progresul vitei".

Quod erat demonstrandum.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Se pregăteşte domnul Eugen Nicolicea.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În Cartea albă a guvernării care reprezintă, de fapt, bilanţul anului de guvernare 2001 se prevede necesitatea continuării procesului de privatizare a societăţilor comerciale la care APAPS este acţionar, prin atragerea de investitori români şi străini şi care prezintă garanţii în realizarea de investiţii în perioada de postprivatizare.

În cadrul privatizării spaţiilor comerciale, însă, se fac numeroase abuzuri şi ilegalităţi, cum ar fi cazul Societăţii Comerciale Comtop S.A. Topliţa, unde nu numai că nu s-a respectat legea, prin supraevaluarea valorii aportului adus de Societatea Comercială "Bradul" S.R.L., prin introducerea unor active asupra terenurilor, asupra cărora nu deţine titlul de proprietate, în timp ce patrimoniul Comtop S.A. rămânea neevaluat.

Astfel, s-a diminuat valoarea acţiunilor APAPS, de la 45,6% la 15,4%, fiind afectate interesele micilor acţionari, în special a Societăţii Comerciale Gemarom Impex SRL.

Fenomenul de corupţie, numai la nivelul Societăţii Comerciale Comtop SA Topliţa, se ridică la peste 10 miliarde lei. Însă, acest caz nu este singular. Aşa se întâmplă, în general, în întreaga ţară, acolo unde statul mai deţine prin APAPS acţiuni în mod minoritar din patrimoniul societăţilor comerciale care activează în domeniul comerţului. Astfel, prin devalizarea patrimoniului statului, în întreaga ţară, sute de miliarde lei ajung, fără just temei, în buzunarul escrocilor, indiferent de poziţia lor socială sau de apartenenţă politică.

Domnul Nicolae Râtea, din anul 1995 sesizează aspectele legate de fenomenul corupţiei de la Societatea Comercială Comtop S.A. Topliţa. Însă, reprezentanţii organelor de control sesizate de către domnia sa, cu toate că îi dau dreptate, dar sub masca "nu vreau să-mi rup capul", "să nu mă pun rău" sau "tu nu ştii cine este în spatele acestei acţiuni", refuză să-şi facă dreptate, conform legilor ţării.

Eu sper ca APAPS-ul, în acest caz, îşi va face datoria, în scopul eradicării fenomenului de corupţie, iar domnii Puiu Miron Nicolae şi Carabibu Mihail nu se vor mai lăuda de sprijinul primit de ei din partea unor oameni influenţi.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul Eugen Nicolicea. Se pregăteşte domnul Gheorghe Dinu.

Domnul Eugen Nicolicea:

"Amneziile lui Băsescu".

Traian Băsescu nu şi-a depus la sfârşitul mandatului de deputat declaraţia de avere. A încălcat legea şi este pasibil de pedeapsă. Acum toată lumea aşteaptă cu sufletul la gură rezultatul controlului averii lui Băsescu. Deja circulă zvonuri despre o avere colosală, despre conturi în bănci străine, avere obţinută din vânzarea flotei şi din afacerile încheiate la Ministerul Transporturilor şi Primăria Capitalei. Toţi aşteaptă să vadă ce ascunde Băsescu, ce avere va declara, ştiut fiind că o declaraţie în fals se pedepseşte cu închisoarea.

S-ar putea, însă, să fim dezamăgiţi, iar faptul că Băsescu a încălcat legea, nedeclarându-şi averea la sfârşitul mandatului, să se datoreze doar unei amnezii cronice, pe fondul unui sindrom al dublei personalităţi. Vom încerca acum şi în următoarele zile să-i aducem aminte cine este şi ce a făcut.

A uitat Băsescu cum a dispărut flota în timp ce era ministru? O să-i aducem aminte.

A uitat Băsescu că însuşi şeful lui, Petre Roman, l-a făcut părtaş la hoţie? Aceasta nu a uitat şi s-a răzbunat pe acesta, debarcându-l din funcţia de preşedinte al Partidul Democrat. Acum Băsescu crede că şi noi ceilalţi am uitat.

A uitat marinarul Băsescu că judeţul Vaslui nu are nici un port? Se pare că a uitat, din moment ce nu a avut curajul să candideze la Constanţa şi a devenit deputat de Vaslui.

A uitat marinarul Băsescu că în locul flotei a oferit doar o fabrică de îngheţată? Cred că a uitat. Dar acum când face pe campionul luptei anticorupţie minte de îngheaţă apele.

A uitat Băsescu de şmecheriile locative în care este implicat, obţinerea unor locuinţe pentru el şi pentru acoliţii săi, prin declaraţii false?

A uitat Băsescu de afacerea SUNOIL? Îi vom aduce aminte.

A uitat Băsescu de afacerile de la Ministerul Transporturilor, pe vremea când era ministru? Îi vom aduce aminte.

A uitat primarul Băsescu de prelungirea contractului cu firma BETACONS?

A uitat primarul Băsescu de preţurile derizorii prin care a concesionat terenuri?

Boala lui Băsescu are manifestări grave: se zbate, ţipă, muşcă din colegi şi omoară câini, după proverbul: "Ţiganul când a ajuns împărat, întâi pe tasu’ l-a eutanasiat".

Voi încheia, citându-l pe Petre Roman: "Dumneata eşti direct implicat. Nu statul repară incompetenţa şi hoţia".

Poate veţi crede că boala lui Băsescu este incurabilă. Nu este adevărat! Se vindecă după un tratament adecvat, în câţiva ani, la Rahova!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Dinu. Se pregăteşte domnul Damian Brudaşca.

Domnul Gheorghe Dinu:

Declaraţia mea politică este adresată Guvernului României, partidului de guvernământ şi poartă un titlu deja perimat, dar totuşi nou: "Când va înceta atentatul la viaţa şi demnitatea celor de vârsta a treia?"

După evenimentele din decembrie 1989 asistăm sistematic la deprecierea fără precedent a vieţii celor care, fără voia lor, au intrat în categoria socială a celor de vârsta a treia - pensionarii. Guvernele care s-au succedat la putere nu au făcut altceva decât să scoată legi, hotărâri de Guvern, acte normative care mai de care mai aberante, mai absurde, creând un haos general în sistemul de pensii.

Mult trâmbiţatele recorelări, indexări în funcţie de rata inflaţiei s-au dovedit în realitate praf în ochii acestor oameni, care au muncit, au asudat pentru a crea bunuri şi care, nu din vina lor, într-un regim totalitar nu au reuşit să-şi acumuleze bani pentru zile mai negre.

Speranţa lor că o dată pensionaţi vor putea să-şi ducă în condiţii onorabile zilele bătrâneţii s-au dovedit deşarte. De la babilonia cu medicamentele, când o zi compensate, când alte 30 necompensate, şi până la pensia derizorie, în comparaţie cu cheltuielile aberante de întreţinere şi până la ultimul ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale (oare cu cine solidaritatea?) prin care s-a dispus, fără anunţarea pensionarilor, de a le alimenta conturile din cardul BANCPOST (de ce numai cu BANCPOST această dispoziţie a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi nici cu o altă bancă? - iată o altă întrebare), obligându-i pe pensionari de a veni în fiecare lună pe la BANCPOST pentru o declaraţie că vor să li se depună banii prin cardul magnetic, reprezintă deci, după opinia mea, cea mai mare batjocură pentru aceşti oameni. Să mă rezum. După ce nu îi anunţă nimeni că pot să-şi scoată banii prin sistemul electronic, că mai pot să-şi scoată banii prin sistemul electronic, eliberându-se bani doar la ghişeele BANCPOST, după ore de aşteptare, de acum nu mai pot utiliza sistemul modern informatic, pentru că Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu mai vrea el.

Oare, pe perioada când miliardele de lei, la nivel naţional, cu banii pensionarilor au staţionat în BANCPOST, cine o fi încasat dobânzile?

Când Parlamentul României a legiferat introducerea sistemului de plată a impozitelor şi taxelor pe internet, tocmai pentru a uşura viaţa oamenilor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale ordonă anularea acestui sistem modern de plăţi, tocmai la cea mai defavorizată categorie socială - pensionarii.

Iată motivele pentru care solicit Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Năstase, demiterea imediată a ministrului muncii şi solidarităţii sociale, a secretarilor de stat din acest minister, precum şi a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii, incapabil să gestioneze un minister aşa de important.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Damian Brudaşca. Se pregăteşte domnul Ştefan Baban.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

După cum se ştie, în perioada 18 – 27 martie a.c., în întreaga ţară se desfăşoară recensământul populaţiei şi al locuinţelor, acţiune importantă şi necesară pentru o corectă cunoaştere a situaţiei ţării.

Din păcate, pentru unele forţe reacţionare şi antiromâneşti, cum este şi actualul aliat al puterii, UDMR, prilejul a fost folosit pentru incitarea la falsificarea adevărului, spre a servi scopurilor iredentist-revanşarde pe care le reprezintă şi promovează.

Încă de la începutul lunii ianuarie a.c., reprezentanţi ai etniei romilor din judeţul Cluj mi-au adus la cunoştinţă acţiuni întreprinse, inclusiv de emisari ai Guvernului de la Budapesta, pentru a-i determina pe romii din Transilvania şi cu precădere pe cei de pe raza Municipiului Cluj Napoca să se declare unguri. Atât liderilor, cât şi în mod individual romilor care au acceptat acest lucru, le sunt oferite între 20 şi 30.000 de forinţi. Acest fapt l-am adus la cunoştinţa opiniei publice şi sper că de el a aflat inclusiv prefectul judeţului Cluj. Mă îndoiesc, însă, că acesta a informat în legătură cu această acţiune ilegală, menită a falsifica rezultatele recensământului, pe şefii săi ierarhici.

În perioada premergătoare recensământului, UDMR şi bisericile minorităţii maghiare au distribuit în rândul populaţiei de origine maghiară, dar şi al romilor, o serie de fluturaşi. Este clar pentru orice om de bună-credinţă că scopul unor asemenea acţiuni îl reprezintă dorinţa UDMR de a spori artificial şi nejustificat cifra reală a populaţiei de origine maghiară, spre a servi scopurilor diversioniste pe care şi le propun în viitor.

În ultimile zile, în afara acestor acţiuni, constatăm implicarea tot mai activă a poliţiştilor clujeni în perturbarea desfăşurării normale şi legale a recensământului în Municipiul Cluj Napoca, precum şi iniţierea de acţiuni, de intimidare a unor cenzori şi a unora dintre cetăţeni.

La cererea UDMR şi PSD, în Municipiul Cluj Napoca a început o acţiune de teroare poliţienească, riscând să aibă efecte negative asupra recenzorilor, dar şi asupra persoanelor care încă nu au fost recenzate.

Clujenii cunosc faptul că în Municipiul Cluj Napoca recensământul a fost bine organizat, respectându-se prevederile legale privind desfăşurarea acestei acţiuni.

În loc să se preocupe de respectarea prevederilor legale, prefectul şi poliţia s-au autosesizat, în urma cererii şi şantajului UDMR, şi au început urmărirea penală, nu împotriva UDMR, ci împotriva recenzorilor care au respectat Hotărârea Guvernului nr. 680/2001 şi au încheiat procese-verbale de contravenţie pentru cei care nu au respectat prevederile legii.

Deşi nu au fost comunicate procesele-verbale pentru persoanele sancţionate contravenţional, poliţiştii clujeni i-au chemat la poliţie pentru a-i cerceta penal pe recenzorii despre care au aflat din mass-media că au semnalat unele contravenţii.

De asemenea, poliţiştii, încălcând Constituţia României şi Hotărârea Guvernului nr. 680/201, au făcut cercetări penale la domiciliul unora dintre persoanele recenzate, reuşind performanţa de a se înţelege, probabil în urma cursurilor intensive de limba maghiară, iniţiată pentru poliţişti de ministrul Ioan Rus, cu o clujeancă de etnie maghiară, care refuză sistematic şi în mod sfidător să vorbească în limba română.

Menţionăm că până în prezent a fost întocmit şi comunicat un singur proces-verbal de contravenţie pentru un cetăţean care nu a respectat Hotărârea Guvernului nr. 680/201.

Culmea este, însă, că poliţiştii nu l-au cercetat penal pe cetăţeanul care şi-a recunoscut fapta şi a plătit amenda. Pentru celelalte contravenţii semnalate în timpul desfăşurării recensământului, legislaţia prevede că procesele-verbale se pot încheia în termen de 6 luni de la data constatării contravenţiei.

Prin acţiunile antiromâneşti desfăşurate în aceste zile se încearcă, de către cei vasali UDMR-ului, să se falsifice rezultatele recensământului populaţiei în Municipiul Cluj Napoca şi în alte mari localităţi ale Transilvaniei, astfel încât ponderea locuitorilor de etnie maghiară să depăşească 20%, iar pe sediile prefecturii, poliţiei şi ale altor instituţii publice să apară denumirile în limba maghiară.

Având în vedere gravitatea acestei situaţii îmi permit, în final, să adresez domnului prim-ministru următoarele întrebări:

1) vă rog să precizaţi dacă aţi interzis prefecţilor din judeţele cu populaţie maghiară să ia măsuri legale pentru a contracara şi sancţiona astfel de acţiuni.

2) Este important de ştiut dacă dumneavoastră personal sau alţi membri ai Executivului au fost informaţi de prefecţii din judeţele Transilvaniei despre astfel de materiale şi acţiuni ale UDMR.

3) Nu consideraţi că se impun măsuri ferme, chiar şi destituire, acolo unde este cazul, a prefecţilor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale sau şi-au depăşit competenţele?

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul Sever Meşca.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Reeşalonările – avantajul firmelor de stat".

Potrivit noii grile de eşalonare care conţine 20 de criterii, agenţii economici de stat şi privaţi vor trebui să obţină un anumit punctaj pentru a se eşalona datoriile.

Întreprinderile de stat sunt, din start, avantajate pentru că aici se aplică automat eşalonări şi la datoriile bugetare şi la energie, în momentul în care vor fi privatizate.

Societăţile de stat şi cele private, care au datorii la bugetul de stat vor putea beneficia de reeşalonarea acestora, în cazul în care vor acumula un punctaj corespunzător, bazat pe cele 20 de criterii, ca: proporţia datoriilor achitate din totalul datoriilor, vechimea acestora, vechimea agentului economic ce solicită reeşalonarea, modul de respectare a reeşalonărilor anterioare.

Grila este construită pentru trei grade principale de risc: scăzut, mediu şi ridicat, iar societăţile ce solicită aceste reeşalonări vor trebui să prezinte programe de restructurare viabile.

Acest act normativ va fi, totuşi, pentru unii mumă, adică pentru societăţile de stat, şi pentru alţii ciumă, adică pentru societăţile private, deoarece toate datoriile bugetare ale societăţilor cu capital majoritar de stat, acumulate până la sfârşitul anului 2001, vor fi îngheţate. Penalităţile aferente acestora vor fi anulate, restul fiind eşalonate pe baza acestor criterii. În acest timp, firma privată va trebui să facă tot posibilul pentru a-şi strânge punctele necesare reeşalonării datoriilor.

Un alt cadou făcut firmelor de stat reprezintă îngheţarea şi respectiv reeşalonarea datoriilor către furnizorii de energii, precum şi ştergerea penalităţilor aferente. De ce cadou? Pentru că, după cum se ştie, şi sectorul energetic are nevoie de investiţii în valoare de 4 miliarde de dolari, bani care nu se vor mai putea regăsi ca plată pentru ceea ce a fost livrat.

Privaţii trebuie, însă, să plătească, pentru că la ei reeşalonările la energie nu se aplică, astfel încât robinetul poate fi închis automat, dacă se întârzie termenul de plată. Şi aceasta, în timp ce societăţi cu capital majoritar de stat, mari consumatoare de energie şi răuplatnice sunt iertate, în mod sistematic, de către fiecare guvernare de după 1989.

Să nu ne mirăm, atunci, de nivelul investiţiilor străine în România, dar mai ales de temerile şi neîncrederea ce domină sectorul privat, atunci când fiecare Guvern declară cu emfază că prioritatea programului economic şi implicit a reformei economice o reprezintă privatizarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Sever Meşca. Se pregăteşte doamna Mona Muscă.

Domnul Sever Meşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta declaraţie politică, pe care o fac în nume propriu, se adresează fostului meu partid, Partidul România Mare, şi este un mesaj de salut, cu ocazia unui eveniment programat a avea loc sâmbătă, 30 martie, plenara Consiliului Naţional al Partidului România Mare.

Stimaţi foşti colegi pentru totdeauna,

Şi stimaţi foşti colegi pentru puţină vreme,

Vă salut la acest început de primăvară, care poate fi un nou început, pentru noi toţi. Pentru mine va fi în maniera decisă de mine însumi, prin demisia făcută publică prin mass-media pe 22 februarie, imediat după ce fusese transmisă preşedintelui dumneavoastră.

Demisia este un act unilateral de voinţă, eu am demisionat, nu mi-a cerut-o nimeni, nu am fost dat afară de nicăieri.

Preşedintele dumneavoastră, în deplină cunoştinţă de cauză şi împotriva a ceea ce cunoaşte o ţară întreagă, a afirmat altceva: că am fost dat afară din partid. Cum se numeşte o astfel de afirmaţie? O minciună!

Preşedintele dumneavoastră a evitat, în prealabil, să discute problemele apărute în partid, într-o astfel de plenară a Consiliului Naţional, în care un vicepreşedinte acuzat ar fi putut să se apere în mod democratic şi a convocat, de teamă, Consiliul Naţional, numai după ce a scăpat în mod abuziv de acel vicepreşedinte.

V-a convocat acum pentru a vă impune, ca de atâtea ori înainte, propriul lui punct de vedere, la care nu admite replică.

Fiţi atenţi la marcata sa instabilitate, la lipsa sa de consecvenţă!

Mai nou, ieri s-a declarat împotriva aderării la NATO, după ce nu cu mult timp în urmă a semnat documente oficiale în favoarea aderării.

Aveţi acum, stimaţi foşti colegi de partid, ocazia să-l întrebaţi pe preşedintele vostru cum au fost întocmite listele de candidaţi şi ce merite în partid au avut până în 2000 actualii deputaţi Irina Loghin, Ion Dolănescu, Dan Puzdrea, Mircea Ifrim, Constantin Duţu, senatorii Mihai Lupoi, Dorel Onaca, Constantin Găucan şi alţii. Şi ce rol joacă în politica şi deciziile de partid întâlnirile din strada Butoianu, de la Brad, de la Neptun, cu numai câţiva dintre apropiaţii "tribunului", fără a se ţine cont de structurile partidului. Mai întrebaţi-l, dacă sunteţi curioşi şi dacă nu vă este frică, pe "tribun" ce rol joacă Organizaţia centrală a PRM, dacă partidul este organizat în profil teritorial?

Până la răspunsul oficial al domnilor Tudor şi Ciontu, vă spun eu: este o "clocitoare" pentru cei care se declară în secret membri ai partidului, de teama de a nu le fi afectare meschinele interese, fără adeziune, fără nici o răspundere, fără nici o contribuţie şi fără nici un risc, presupuse personalităţi aşteptând momentul în care îi va culege de acolo "tribunul" Tudor sau vicele Ciontu, sau fratele Marcu, sau surioara Lidia, pentru a-i aşeza, de ce oare, pe locuri eligibile, când voi, cei din judeţele ţării şi Capitală, munciţi, alergaţi în vânt şi ploi, îi ridicaţi osanale lui Vadim şi vă alegeţi de fiecare dată cu încă patru ani de aşteptare.

Mai întrebaţi-l pe Vadim – vă sugerez numai – când va avea de gând să respecte statutul, Legea partidelor politice, legile ţării, instituţiile statului şi pe voi, cei care i-aţi creat piedestalul pe care s-a aşezat, pentru că, pe el, partidul îl încurcă.

Întrebaţi-l, stimaţi foşti colegi, când va separa şi în fapt revista "România Mare" de partid, aceasta în cazul că firma "România Mare" îi mai aparţine!

Întrebaţi-l, dragii mei, 20-30 de mii de români sau câţi veţi fi rămas ca membri, pe cine şi cum are de gând să instaleze în funcţiile de conducere rămase vacante şi pe care dintre dumneavoastră vă va călca în picioare primii în viitorul apropiat?

Şi, dacă, mai întâi, vă va răspunde Vadim la toate aceste întrebări, întrebaţi-l, apoi, dacă mai are de gând să vă zăpăcească pe toţi membrii Consiliului Naţional cu un discurs prea frumos şi înălţător şi mobilizator şi bine rostit, dar sută la sută demagogic şi mincinos?

Această declaraţie politică salut este ultima mea contribuţie la viitorul Partidului România Mare, în legătură cu care nu mă mai interesează decât soarta alegătorilor minţiţi că li se vor rezolva toate problemele, când "tribunul" nu mai are dialog cu nimeni şi aproape nimeni nu îl mai respectă.

Succes deplin lucrărilor Plenarei Consiliului Naţional al Partidului România Mare! Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumim pentru grija pe care o manifestă domnul Meşca pentru partidul nostru.

O invit pe doamna deputată Mona Muscă la microfon şi se pregăteşte domnul Mircea Costache.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de o "Declaraţie politică privind abuzul comis la Consiliul municipal Drobeta Turnu Severin".

De mai mult de un an încoace, Guvernul încearcă să ne obişnuiască cu practicile sale antidemocratice, menite a asigura controlul asupra opiniei publice, în principal prin acaparea mass-media. Acelaşi Guvern promovează o politică originală cu privire la putere şi opoziţie: anume, că aceasta din urmă trebuie redusă la tăcere, pentru ca Puterea să se desfăşoare în voie.

Dacă până nu de mult aflam că proprietatea este un "moft", iată acum că şi libertatea de exprimare, dreptul cetăţenilor la informare şi, mai grav, şi dreptul celor aleşi de a-şi exprima liber opiniile au devenit nişte "mofturi" supărătoare, pe care actuala Putere nu mai este dispusă a le tolera. Cel mai recent caz de încălcare a acestor drepturi, dar şi a Constituţiei României şi a legilor în vigoare, inclusiv Legea liberului acces la informaţiile de interes public, s-a petrecut în şedinţa din 21 martie 2002 a Consiliului Municipal din Drobeta Turnu Severin.

Există trei aspecte care mă îndreptăţesc să afirm că ne aflăm în faţa unui abuz fără precedent. Pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, un consilier local, ales democratic de către cetăţeni pentru a le reprezenta interesele şi punctele de vedere, a fost exclus de la şedinţa Consiliului, sub un pretext absurd, penibil chiar. După ce în repetate rânduri intervenţiile sale au fost omise din procesul verbal, consilierul Partidului Naţional Liberal Mariana Hoacă a fost pedepsită pentru îndrăzneala de a încerca repararea acestei nedreptăţi prin înregistrarea propriilor declaraţii din şedinţa Consiliului. Majoritatea PSD din Consiliul Local "a votat" excluderea consilierului local din şedinţa Consiliului!

Şi presa a fost pedepsită de tirania majorităţii pesediste din Consiliul Municipal Drobeta Turnu Severin pentru îndăzneala de a participa la şedinţa de consiliu local, care cuprindea pe ordinea de zi chestiuni de interes public. Aşa încât a fost şi ea trimisă afară, împreună cu consilierul local, cu excepţia unui singur cotidian şi a unei televiziuni.

În fine, după ce toate vocile incomode au fost reduse la tăcere, consilierii au putut, liniştiţi, să-l demită pe directorul Casei Municipale de Cultură, care mai fusese destituit cu un an în urmă, dar care, atenţie! între timp, a fost repus în funcţie în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Ce contează legea pentru ăştia?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Prin deciziile luate, consilierii Puterii au reuşit performanţa, deloc de invidiat, să încalce, într-o singură şedinţă, Constituţia României, principiul separaţiei puterilor în stat, Legea liberului acces la informaţiile de interes public şi Legea administraţiei publice locale. Ţin să le reamintesc acestora că art. 30 din Constituţia României garantează libertatea de exprimare, iar art. 31 dreptul la informaţie; de asemenea, art 15 din Legea liberului acces la informaţiile de interes public prevede, citez: "Accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public este garantat." Or, pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului erau doar chestiuni de interes public, precum informarea asupra activităţilor edilitar-gospodăreşti desfăşurate în municipiul Drobeta Turnu Severin.

Ne-am putea întreba retoric care este explicaţia pentru un astfel de comportament politic? Am putea crede că majoritatea din Consiliul Local Turnu Severin funcţionează după vreun cod de legi din Evul Mediu, potrivit mentalităţii sale, sau că şi-a creat propriul cod de legi sau, poate, pur şi simplu, se consideră deasupra legilor în vigoare, ceea ce o absolvă de obligaţia de a le respecta.

Dacă într-un Consiliu Local, care este un organism ales de către cetăţeni şi în slujba cetăţenilor, unde sunt reprezentate toate opiniile politice, s-a putut produce un astfel de abuz incalificabil, singurul lucru care le rămâne de făcut actualilor guvernanţi este să voteze mâine în Parlamentul României excluderea de la dezbateri a celor care au altă opinie decât ei. Şi nici nu ar avea de ce să ne mire acest lucru, dacă ne aducem aminte că, nu demult, de la tribuna acestui for, cineva ne ameninţa, pe cei din Opoziţie, cu condamnarea penală pentru opiniile pe care le exprimăm cu privire la o anumită lege, iar un distins oficial, într-un limbaj de cartier, indica opoziţiei: "Ciocu’ mic!"

Probabil că inspiraţi de această sintagmă, cei aflaţi la putere au hotărât să construiască sub semnul ei o întreagă stategie politică, care nu înseamnă decât un pumn pus în gura adversarilor politici şi a presei independente. Consider, cu toată responsabilitatea, că în cazul mai sus relatat s-a trecut graniţa dintre democraţie şi tiranie (fie ea a majorităţii, fie a unei entităţi unice), s-a trecut graniţa dintre pluralism şi impunerea unei singure voinţe, dintre pluralism şi impunerea unei singure voinţe, dintre respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi îngrădirea lor. Semnificaţia unui astfel de gest depăşeşte cadrul unei şedinţe de consiliu local şi este un simptom la nivelul întregii Puteri.

Se pare că actualii guvernanţi nu au înţeles sau nu sunt capabili să înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că nu ei sunt stăpânii legii, că nu sunt mai presus de lege şi că nu vor putea guverna la nesfârşit hărţuind presa şi opoziţia în interior, dar erijându-se în campioni ai democraţiei în exterior.

Cer o anchetă oficială a celor întâmplate în Consiliul Local al oraşului Turnu Severin şi fac apel la societatea civilă, pentru a se solidariza pentru apărarea democraţiei, în pericol în România la ora actuală, şi pentru a veghea la respectarea legilor în România, inclusiv de către majoritatea PSD.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mircea Costache, se pregăteşte domnul Raduly Robert Kalman.

Stimaţi colegi, vă reamintesc că sunt 29 de înscrieri la cuvânt, insist asupra concentrării expunerii!

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am să ţin cont şi să concentrez pe cât posibil ceea ce am de spus. E vorba de reacţia unor categorii tot mai numeroase de cetăţeni la recenta asumare a răspunderii privind accelerarea privatizării, care a stârnit în rândul cetăţenilor noi şi îndreptăţite nedumeriri.

Văzând ei cu ce efecte economice şi financiare s-au finalizat "accelerările" Guvernelor anterioare, au dreptate să se întrebe, dacă, şi de data aceasta, se vor "accelera", de fapt, satisfacerea clientelei politice, dinamizarea operaţiunii "bani pentru partid", dacă vom avea din nou parte de accelerarea şomajului, a sărăciei, accelerarea polarizării excesive a societăţii. Vom trece din nou pe lângă gardurile fostelor întreprinderi ca pe lângă nişte cimitire? Vânzarea pe un euro va duce la accelerarea redresării economice reale, prin infuzie de tehnologie, management performant, infuzie de capital circulant ori se va revigora doar exportul de fier vechi, masă lemnoasă etc.? Dacă scumpirile fără precedent ale costului gazelor şi energiei electrice, alături de fiscalitatea excesivă, au avut cumva scopul de a aduce în incapacitate de plată unele societăţi, numai pentru a fi trecute pe lista "mireselor" neatractive, rămase nemăritate din lipsă de "bărbaţi" curajoşi?

Atunci, dacă este aşa, strigăturile care se vor auzi curând sub fereastra celor care îşi asumă mereu răspunderea, în timp ce singura lor melodie preferată este fuga de răspundere, vor suna cam aşa: "Cei ce vând pe-un euro/ Trebuie duşi la neuro!"

Chiar aşa! Ce vor să spună guvernanţii ultimilor 12 ani? Că nu puteam fi primiţi în NATO şi Uniunea Europeană cu flotă, cu complexe zootehnice, cu sere, solarii, cu fabrici şi uzine, adaptate noilor condiţii potrivit cerinţelor pieţei? Cui foloseşte deşertizarea şi sărăcirea continuă a României? Poporului român, sigur, nu! Partenerilor noştri bogaţi, iarăşi, nu!

Pe "autorii" operei îi cunoaştem, "cobaii" care o suportă, se văd, cine sunt, totuşi, beneficiarii decandentismului programatic al societăţii româneşti? Cui prodest?

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Raduly Robert, se pregăteşte domnul Ştefan Giuglea.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Alături de "Primăvara" de la Bucureşti, legat de NATO, al doilea eveniment important, fără doar şi poate, în momentul actual, este recensământul populaţiei şi locuinţelor. O să mă refer pe scurt la această ultimă activitate care se defăşoară în România.

În primul şi în primul rând, desigur, există un semn de întrebare – nu ştiu cât de serios este el – legat de legalitatea acestui recensământ, atât timp cât Legea nr. 677/noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date stipulează anumite prevederi, care, în opinia mea personală, duc la consecinţa ca acest recensământ să fi fost prevăzut printr-o lege specială. Acest lucru nu s-a întâmplat, drept urmare, aceste semne de întrebare, legate de legalitatea recensământului, vor plana în continuare. Însă, pot să spun că ele sunt secundare, din moment ce evenimentul va fi fost deja desfăşurat.

Mult mai importante cred că au fost şi rămân lacunele organizatorice legate de acest recensământ. În primul şi în primul rând, problemele legate de informarea corespunzătoare a cetăţenilor recenzaţi. Aici, Guvernul a lăsat totul la voia întâmplării şi trebuie să spun că, probabil, dezinformarea sau neinformarea cetăţenilor va avea serioase consecinţe asupra veridicităţii datelor care vor fi înregistrate de recenzori.

Noi n-am stat, Uniunea Democrată Maghiară din România, cu braţele în sân. Mai mult, a trebuit să facem o campanie de informare, pentru a ajuta într-un fel Guvernul sau, mai bine zis, a face ce nu a făcut Guvernul pe banii contribuabilului, campanie care, probabil, fiind dusă în limba maghiară, nu a fost foarte bine înţeleasă de unii membri ai Executivului, am fost chiar criticaţi în videoconferinţa de săptămâna trecută. Însă, noi ne asumăm toată răspunderea, aşa cum şi Guvernul ar trebui să-şi asume răspunderea pentru activitatea ce n-a făcut-o.

Au fost probleme, tot aici, la capitolul organizatoric, legat de întrebări. După cum bine ştim, au fost întrebări de genul: "Dacă aveţi relaţii extraconjugale?" Ceea ce, pe mine, cel puţin, m-a dus cu ideea că nu ne aflăm în faţa unui recensământ, ci a unei spovedanii. Şi cred că aceste probleme, legate de moralitatea celor care au fost întrebaţi, ar trebui lăsate la latitudinea forurilor tradiţionale şi nu ar trebui preluate într-un recensământ. Probabil că, dacă aceste întrebări ar fi fost discutate nu numai cu liber-cugetători, ci şi cu oameni de ai bisericii, ar fi fost înlăturate.

A treia chestiune legată de lacunele organizatorice ar fi cea privind sistemul, care, până la urmă, a fost ales, care se dovedeşte în practică mult prea complicat. Probabil că soluţia simplă ar fi fost ca atunci când se completează formularul să se completeze şi codurile, pentru a convinge subiectul recenzat că nu se urmăreşte o denaturare a informaţiilor care sunt declarate de subiect. Din păcate, acum, avem de a face cu prelucrarea acestor date, dacă vreţi, în doi paşi: prima dată, se trec codurile; după aceea, aceste coduri sunt prelucrate prin sistem informatizat, ceea ce pe toţi cei care cunosc teoria sistemelor ne duce la ideea că, cu cât prelucrarea datelor este mai complicată, cu atât zgomotele care intervin pe canalele comunicaţionale alterează într-o măsură mai mare informaţia. Şi probabil că şi aici o să avem de a face cu nişte erori la prelucrare, care, dintr-un sondaj total, care ar trebui să ne dea eroare zero, ne duce la ideea, undeva, că o să avem erori serioase la prelucrarea datelor.

În al patrulea rând, vreau să vă spun că au fost greşeli din partea recenzorilor şi, uneori, au fost abuzuri. Nu vreau să aduc încă toate exemplele concrete, o să le aduc săptămâna viitoare, probabil. Eu spun că au fost greşeli, atunci când avem de a face cu o bună-credinţă din partea recenzorului, dar, în momentul în care se poate demonstra reaua-credinţă, atunci, bineînţeles că avem de a face cu un abuz.

Şi, în final, şi cu aceasta închei, trebuie să vă spun că, poate, cel mai grav lucru care s-a întâmplat a fost dezinformarea, minciuni care au fost lansate, cu ocazia acestui recensământ. Am ascultat cu stupoare, de exemplu, afirmaţii de genul, că, la Cluj sau în altă parte, s-au primit bani pentru a se declara unii de o etnie sau alta, de o limbă maternă sau alta.

Aş vrea să vă spun foarte serios, de la acest microfon, că cei care declară acest lucru ori vin cu probe, cu martori, cu declaraţii semnate ori vine procuratura să-i întrebe de ce instigă la ură interetnică. Cu toată responsabilitatea, o să-i rog pe toţi cei care fac asemenea afirmaţii să vină cu probe certe, scrise, probe cu martori, dacă se poate, cu alte probe, să arate că, într-adevăr, ceea ce afirmă este susţinut şi de realitate. Dacă nu, cred că imunitatea nu ştiu dacă îşi are rostul. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ştefan Giuglea, se pregăteşte domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Ştefan Giuglea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să atrag atenţia asupra unei probleme deosebit de importante şi grave, cu care se confruntă societatea românească în ultimii ani. Statisticile realizate arată o creştere alarmantă a cazurilor de abandon familial, datorate în mod deosebit degradării condiţiilor economice şi a valorilor morale, lipsei de educaţie şi informare a familiilor cu risc de abandon, neimplicarea comunităţilor locale în sprijinirea familiilor cu un astfel de risc.

În Constanţa, ca şi în alte judeţe, se nasc copii care ajung să nu afle niciodată ce înseamnă să trăieşti în familie, unii din aceştia sunt părăsiţi la ghena de gunoi sau pe câmp, iar alţii sunt uitaţi în maternităţi şi spitale. Cei mai mulţi ajung în case de copii, iar alţii, ce-i drept, mai puţini, copii ai străzii, posibili consumatori de droguri. Cu toate acestea, în ciuda problemelor existente, sunt familii sărace care se luptă ca aceşti copii să rămână în familie şi a-i ajuta acum înseamnă a demonstra că în ţara noastră familia a fost şi va rămâne o valoare.

Creşterea numărului de abandonuri înseamnă pentru societate copii instituţionalizaţi, delincvenţă juvenilă, deteriorarea imaginii comunităţii, alocarea de către stat a unor fonduri mai mari pentru întreţinerea acestora.

Iată de ce, în luna martie, în mod deosebit, se desfăşoară în judeţul Constanţa campania "Pentru o societate fără abandon", prin care se doreşte ajutarea familiilor sărace şi a copiilor, sensibilizarea opiniei publice şi a autorităţilor locale, o campanie care îşi propune să găsească rezolvarea problemelor ce conduc la abandonuri. Printre modalităţile de intervenţie derulate în scopul prevenirii abandonului au fost considerate ca fiind cele mai utile acelea care implică sprijinul financiar acordat familiilor cu risc de abandon, repartizarea de locuinţe şi găsirea de locuri de muncă necesare familiilor respective.

Cât despre lipsa de implicare a comunităţii în prevenirea abandonului, fenomenul este pus în primul rând pe seama lipsei banilor, pe indiferenţa faţă de problemele celorlalţi, pe lipsa mijloacelor legale de intervenţie, a educaţiei indivizilor în spiritul ajutorării familiilor cu situaţii dificile.

Din toate aceste motive şi pentru a realiza obiectivele propuse este mai mult decât necesară modificarea cadrului juridic actual al protecţiei copilului, în sensul restructurării acestuia, în momentul de faţă existând o impresionantă colecţie de acte normative, mai vechi sau mai noi, unele cu un limbaj mult prea tehnicist, ceea ce conduce la o dificilă cunoaştere şi aplicare a lor. De asemenea, modalitatea de tehnică legislativă, în speţă, structurarea normelor aplicabile în funcţie de instituţiile responsabile şi nu după interesul social, respectiv, după situaţiile întâlnite în practică, creează confuzii la diferite niveluri decizionale, dar, mai ales, cu consecinţe grave la nivel de execuţie.

Propun, în acest sens, concentrarea tuturor actelor normative într-o lege unică şi coerentă, numită generic "Legea copilului", reînfiinţarea serviciului de îngrijire a copilului mic la domiciliu, activitate ce se desfăşura înainte la nivelul dispensarelor, creşterea alocaţiei de stat pentru copii, selectarea atentă a tuturor cadrelor ce lucrează în sistem, verificarea pe bază de implicaţii şi rezultate a tuturor ong-urilor care au legătură cu activitatea copiilor, dar şi acreditarea acelora care au avut rezultate concrete, promovarea adopţiei naţionale, simplificarea procesului de adopţie, acordarea de facilităţi materiale şi fiscale familiilor române care adoptă copii, crearea unui cadru legal în care primarii, preşedinţii de consilii locale să fie sancţionaţi dacă prin activitatea lor de conducere şi administrare a comunităţii locale au neglijat sau nu au respectat obligaţiile ce le revin prin legislaţia protecţiei copilului, implicarea şi cuantificarea activităţilor tuturor ministerelor, în acţiuni comune, menite să rezolve problemele copiilor.

V-am prezentat pe scurt o parte din propunerile care pot contribui la realizarea unui cadru legislativ coerent şi eficient, menit să contribuie la aderarea României la Uniunea Europeană. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu, sepregăteşte domnul Mihai Baciu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Onorat auditoriu,

În zilele de 22, 23 şi 24 martie 2002 am făcut o deplasare în Republica Moldova, la invitaţia unor structuri ale societăţii civile.

Am fost primit de oameni ai şcolii din Chişinău, precum şi de reprezentanţi ai oamenilor de afaceri, cercetătorilor, universitarilor, lucrătorilor din presă, radio şi televiziune. Am fost oaspetele unor colective de intelectuali din Transnistria şi al unor activişti din domeniul vieţii parlamentare şi politice.

Atât cât s-a putut am constatat că viaţa social-politică din Basarabia se desfăşoară în condiţiile unei tensiuni alarmante, vecină cu instabilitatea, generată de politica antidemocratică a comuniştilor conduşi de Vladimir Voronin. Guvernul condus de premierul Tarlev recurge la metode condamnate de istorie spre a înăbuşi exprimarea liberă a tinerei generaţii, spre a elimina adversarii politici ascultaţi de electorat.

Cercuri tot mai largi de intelectuali se plâng de metodele teroriste de tip stalinist la care recurg tot mai des în ultimul timp autorităţile de la Chişinău spre a bloca dorinţa oamenilor şi cursul spre integrare europeană al evenimentelor.

Domnul Sorin Petre, cetăţean român, căsătorit cu Violeta Bucătaru - profesoară de limba română la Liceul Privat din Ungheni - a fost ridicat abuziv de pe stradă de lucrători ai poliţiei din localitate, bătut fără motiv şi apoi eliberat.

Doi haidamaci din garda personală a preşedintelui Vladimir Voronin au luat doi tineri studenţi de la Universitatea Agrară a Moldovei şi i-au maltratat timp de trei ore, fără nici un motiv plauzibil.

Liderii de frunte ai opoziţiei democrate sunt ameninţaţi cu moartea. Iulian Condur, liderul Comitetului de grevă de la Academia de Ştiinţe Economice a Moldovei, a fost ameninţat cu moartea în ziua de 14 martie 2002.

De altfel, ameninţarea prin telefon cu moartea a liderilor opoziţiei democrate reprezintă un element frecvent în peisajul politic actual din Basarabia.

Răpirea de pe stradă în ziua de 21 martie a.c. a deputatului Partidului Popular Creştin Democrat Vlad Cubreacov, directorul Editurii "Alfa şi Omega" din Chişinău, a indignat opinia publică.

Toate aceste fapte de violenţă profesate de regimul comunist de la Chişinău împotriva propriilor lor alegători, dar mai ales a tineretului studios, reprezintă expresia unei politici condamnate de istorie, cu iz imperial şi nostalgic. Mai devreme sau mai târziu, comuniştii de la Chişinău trebuie să înţeleagă că nu mai pot înşela pe nimeni cu operaţii cosmetice şi că mersul implacabil al istoriei este spre libertate şi democraţie, într-o Europă a Naţionalităţilor eliberate de spaimele dictaturilor şi totalitarismelor de toate soiurile. Pregătiţi-vă de plecare, domnilor, ne-aţi consumat energiile cu minciuni şi false soluţii!

Neînţelegând sensul proceselor şi ancorându-şi acţiunea practică într-un model ale cărui resurse sunt epuizate, regimul comunist de la Chişinău a ratat şansa de a se racorda la idealurile tinerei generaţii. In acest fel, s-a condamnat singur la sterilitate. Adio!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mihai Baciu, se pregăteşte domnul Călin Popescu Tăriceanu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Deşi partea aceasta de marţi dimineaţă se numeşte partea rezervată declaraţiilor politice, eu voi face astăzi o declaraţie de suflet. Mult mai puţin politică, de suflet. Din această cauză, nici n-am scris un text anume, pentru că atunci când scrii ceva pui mai multă logică decât suflet. Nu strică nici logica, fără îndoială, dar ceea ce vreau să vă spun eu astăzi, cum vă spuneam, este mai mult o declaraţie de suflet şi se referă la tema pe care a abordat-o înaintea mea şi profesorul Leonăchescu.

Mereu voi aborda puţin altfel această chestiune. Vă invit pe dumneavoastră şi-i invit pe toţi cei care ne ascultă şi întregul popor român să nu uităm că mâine se împlinesc 84 de ani de la acel început al anului astral care a fost anul 1918 pentru români, este vorba de acea hotărâre absolut istorică, memorabilă, pe care nu trebuie să o uităm, a Sfatului Ţării de la Chişinău, prin care s-a hotărât, cum vă spuneam, revenirea Basarabiei la Patria mamă.

V-am promis că nu voi face o declaraţie politică, aşa încât voi aminti doar atât, că nu cred că există teritoriu în partea asta a Europei (şi, poate, chiar în toată Europa), care să fi avut o istorie mai dramatică, cu momente deseori tragice, aşa cum a avut această Basarabie, această Republică Moldova. Între 1918 şi 1940 s-a încercat şi s-a reuşit o anumită democratizare, este adevărat, destul de contradictorie, uneori chinuită, a Basarabiei de atunci. A intervenit anul 1940, cu tragismul său, Pactul Riebbentrop-Molotov, intrarea forţată a trupelor sovietice, al doilea război mondial, după care, ştiţi foarte bine ce a urmat: Basarabia a fost transformată într-o provincie de graniţă, de margine, a imperiului sovietic şi a avut loc acolo ceea ce se întâmplă în provinciile de graniţă: o încercare de rusificare, de deznaţionalizare, de colonizare masivă, de confiscare culturală, de anulare a indentităţii locuitorilor majoritari ai acestei provincii.

În 1991, Republica Moldova s-a declarat stat independent. Am recunoscut acest stat independent. Recunoaştem şi acum statalitatea Republicii Moldova, nu ne amestecăm în treburile sale interne, să fie clar. Nu ne-am amestecat şi nu ne amestecăm!

Este stat suveran, independent, dar aceasta nu înseamnă că noi nu am avut relaţii avem relaţii speciale cu acest stat, relaţii recunoscute şi de conducerile succesive ale Republicii Moldova, în virtutea comunităţii noastre: de limbă, de cultură şi, de ce să nu o spunem, de istorie. Deci, aceste relaţii speciale au fost, sunt şi eu zic că vor fi.

Nu ne amestecăm şi nu putem să ne amestecăm, pentru că ştiţi foarte bine că noi azi sperăm şi ne-am îndreptat spre altă direcţie, iar această altă direcţie, spre care noi mergem, ne-a pus această condiţie: să avem relaţii bune cu toţi vecinii, indiferent care este acel vecin, indiferent de relaţiile istorice cu acel vecin. Şi respectăm întru totul aşa ceva.

Sigur că, acum, situaţia în Republica Moldova este dificilă. Profesorul Leonăchescu a dat nişte exemple concrete. Aceasta este o altă chestiune, este o altă problemă. Nici aici nu putem să ne amestecăm, pentru că noi observăm, şi dumneavoastră cu toţii, că poporul Republicii Moldova ştie foarte bine acum să îşi gestioneze raporturile politice, aşa inflamate cum sunt ele.

Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, după părerea mea şi nu numai a mea, este de fapt o trezire politică, şi nu numai politică, a majorităţii populaţiei de acolo, şi sunt convins, aşa cum vă spuneam, că acest popor al Republicii Moldova este capabil să îşi gestioneze singur, aşa cum vedem în fiecare zi, raporturile politice şi starea politică şi, vom veda în continuare, şi economică a acestei ţări.

Ştie acest popor, s-a trezit să ţină pasul cu vremurile. Noi îl admirăm. În fiecare zi vedem şi urmărim ce se întâmplă acolo, dar nu numai noi urmărim, ci toate ţările sunt cu ochii pe situaţia din Republica Moldova, repetând încă odată, a nu ştiu câta oară, că nu ne amestecăm în treburile interne ale acestei ţări.

Închei, spunându-vă că ceea ce se pare că s-a întâmplat cu Vlad Cubreacov, dacă este aşa, atunci lucrurile vor duce spre o agravare a situaţiei de acolo. Vlad Cubreacov mi-a fost coleg în Consiliul Europei, îmi este şi acum, şi îmi este chiar coleg în cadrul Comisiei de cultură, ştiinţă şi educaţie a Consiliului Europei. L-am aşteptat pe 13 martie la Paris, unde am discutat un raport foarte important care privea şi Republica Moldova. Nu a venit. L-am căutat la telefon după aceea să văd de ce nu a venit. Nu l-am găsit. Poate şi-a schimbat telefonul, poate linia era foarte ocupată. Pentru ca, zilele trecute să apară în presă informaţia aceasta care, sigur, poate duce la mari probleme în Republica Moldova, că ar fi răpit.

Nu afirm şi nu neg ceea ce se spune în ziare, dar, dacă se va confirma că a fost răpit pe motive politice, atunci, fără îndoială că situaţia este dramatică şi noi nu avem altceva de făcut decât să deplângem şi eventual să protestăm împotriva acelor forţe care dacă vor fi dovedite că au realizat acest fapt mârşav. Sper să nu fie aşa. Îl aştept în continuare pe Vlad, în calitate de coleg în Comisia de cultură a Consiliului Europei şi în Consiliul Europei în general.

Aceasta a fost declaraţia mea de suflet. Am evitat pe cât posibil ceea ce s-a numit declaraţie politică, caracterul politic al acesteia, şi vă rog să o luaţi ca atare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Urmează domnul Ilie Neaşcu.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Îmi permiteţi să dau citire declaraţiei politice referitoare la intervenţia primului-ministru Adrian Năstase în problema limitării spaţiilor de publicitate la televiziunea publică.

Săptămâna trecută, premierul Năstase, într-una din intervenţiile sale publice, a dat de înţeles în mod foarte explicit că susţine ideea limitării spaţiilor de publicitate la televiziunea publică. Din păcate, această iniţiativă vine din partea unor membri ai CNA ale căror legături cu unele grupuri de media sunt deja de notorietate.

Atât primul-ministru, cât şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au datoria să apere interesul cetăţeanului la libera informare, la existenţa unei scene a audiovizualului echilibrate în care să funcţioneze de o manieră complementară sectorul privat şi cel public. Constat însă că, în momentul în care televiziunea publică dă semne că s-a trezit din letargia în care a funcţionat multă vreme, realizând programe de foarte bună calitate, situaţie confirmată de toate sondajele de audienţă, se încearcă diverse tentative de a aduce serviciul public de televiziune într-o situaţie de dependenţă de puterea politică, prin diminuarea veniturilor sale din publicitate.

Este un lucru bine ştiut că, pe măsură ce finanţarea de la bugetul statului creşte, în aceeaşi măsură se vor diminua autonomia şi implicit obiectivitatea televiziunii publice.

De aceea, cred că este normal, domnule prim-ministru şi stimaţi membri CNA, să lăsaţi publicul să decidă şi să nu interveniţi domniile voastre într-un fel în care, printr-o formulă aparent inocentă, daţi o lovitură mortală TVR, pentru a sprijini diverse interese obscure.

Mă simt obligat, pentru corecta dumneavoastră informare, să vă aduc la cunoştinţă câteva cifre care au menirea de a mai reflecta la justeţea ideilor pe care le promovaţi:

- limitarea publicităţii la TVR va reduce la jumătate încasările actuale din publicitate, adică o pierdere de 4 milioane de dolari anual;

- în ţările europene, publicitatea are o pondere mult mai ridicată decât la noi în venitul televiziunilor publice, de exemplu: Franţa 31%, Italia 40%, şi vecinii noştri din zon㠖 Cehia 35%, Polonia şi Ungaria 46%. Iar în România numai 15%!

De ce doriţi să o diminuaţi şi mai mult? Există două explicaţii plauzibile: aveţi venituri excedentare la buget şi, neavând unde să le cheltuiţi, vă gândiţi că TVR ar putea fi un debuşeu, simultan cu mărirea costului abonamentelor, deoarece mai este puţin loc în acest moment, existând doar două ţări în calea României spre a deveni campioana europeană a costului abonamentului raportat la venitul pe locuitor.

Mă aştept să replicaţi că, spre deosebire de staţiile private, care au o singură sursă de venit, în speţă publicitatea, televiziunea publică are mai multe surse de venituri. Este aşa, dar nu este incorect, întrucât TVR are costuri suplimentare cu programele de tip social- culturale pentru minorităţi, pensionari, programe medicale, religioase, de agricultură şi aşa mai departe, pe care nu le regăsim la televiziunile comerciale, precum şi cu retransmiterea pe întreg teritoriul ţării a emisiunilor sale, fiind singura televiziune care are o acoperire integrală a teritoriului României.

Vă rog, domnule prim-ministru şi stimaţi membri ai CNA, să aveţi bunăvoinţa de a analiza în profunzime efectele măsurilor pe care le preconizaţi asupra scenei audiovizualului românesc şi, în mod special, asupra sectorului public.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie Neacşu. Urmează domnul Ioan Sonea.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu o săptămână, un coleg deputat aparţinând încă Grupului PRM a urcat la aceasăt tribună şi a citit un material conceput cu siguranţă de altcineva, atacându-l dur pe camaradul nostru din Camera Deputaţilor, Raj Tunaru.

Domnul Mircea Purceld, cititorul acelui text, se coboară la nivelul maidanelor din Ferentari, de unde şeful său suprem îşi strânge, săptămână de săptămână, lăturile şi dejecţiile pe care apoi, cu o satisfaţie specifică doar alienaţilor mintali incurabili, le combină şi le împrăştie în drepta şi în stânga, fără să ţină seama că gesturile sale pot răni sufletele nevinovate ale unor copii, femei sau bătrâni, ori pot deforma imaginea unor personalităţi din politică, cultură, presă, mediu de afaceri, sport etc.

Domnul deputat Mircea Purceld a făcut două greşeli de fond. Mai întâi, a vrut să ne demonstreze că nu a depus nici cel mai mic efort pentru a se coborî, de la statura sa arhicunoscută până mai ieri de bănăţean civilizat, la limbajul de mahala practicat de ani de zile de băiatu’ de cartier Tudor V.C. Apoi, domnul deputat Mircea Purceld se erijază în purtătorul de cuvânt al PRM, deşi ştiu că altcineva a primit această misiune, accentuând în două rânduri: "Nu ne dezicem de preşedintele partidului nostru, domnul Corneliu Vadim Tudor".

Excepţională atitudinea. Dacă eu v-aş fi solicitat o asemenea intervenţie parlamentară, domnule Purceld, sunt sigur că nu veneaţi atât de prompt în întâmpinarea cererii mele. Aţi făcut-o deliberat.

Declaraţia dumneavoastră, domnule Purceld, face parte de astăzi din dosarul pe care îl pregătesc juriştii noştri pentru a demonstra opiniei publice că în PRM nu doar liderul său este extremist, un rasist, mai sunt şi alţii, precum distinsul coleg din Timişoara, care vorbeşte, referindu-se desigur la domnul deputat Raj Tunaru, de năravurile castei din care provine şi că îl va apăra pe Vadim "...indiferent de căruţele cu coviltir care stârnesc praful..."

În definitiv, cu ce a greşit colegul nostru Raj Tunaru, domnule Mircea Purceld? El nu a făcut altceva decât să completeze adevărata faţă a celui care a cheltuit de-a lungul a doisprezece ani miliarde de lei pentru a-şi construi o cu totul altă imagine.

Ştim cu toţii că Vadim nu este justiţiar, pentru că el nu respectă nici legi, nici regulamente, nici măcar statutul propriului partid. Mai nou, nu vrea să respecte nici hotărârile instanţelor de judecată rămase definitive.

Apoi, Corneliu Vadim Tudor poate fi catalogat creştin? Nici nu mă leg de faptul că nu este ortodox, ci membru al sectei Creştin după Evanghelie.

În condiţiile în care înjură, calomniază, insultă pe toată lumea, de la Preşedintele ţării şi de la Patriarhul Teoctist până la simpli cetăţeni şi enoriaşi, acum au ieşit la iveală fapte care îl aşează pe Corneliu Vadim Tudor în rândul escrocilor de cea mai joasă speţă.

Este vinovat domnul Raj Tunaru că l-a împrumutat pe fariseul Vadim cu 30.000 de dolari şi acesta nu mai catadicseşte să îi returneze banii? Şi aceasta, după ce salvatorul neamului sau apărătorul săracilor i-a impus colegului nostru Raj Tunaru să îi cumpere un hârb de Mercedes, în care îşi găsiseră culcuşul potăile adunate din mahalele capitalei, cu 25.000 de dolari, când el nu făcea nici 1.000 de dolari!

Sau, domnule Purceld, este vinovat domnul Raj Tunaru că justiţiarul şi onestul dumneavoastră şef nu plăteşte un leu din buzunarul lui sau al familiei sale pentru concediile petrecute la munte şi la mare, determinându-şi colaboratorii să-i achite, an de an, sute de milioane de lei pentru vile de lux, pentru mese pompoase, similare marilor nunţi care se organizează în hoteluri şi restaurante de patru stele? Vreţi să vă dau numele deputaţilor şi senatorilor care l-au întreţinut ani de zile pe farsorul Vadim pe litoral şi la Poiana Braşov? Nu cred că este nevoie. Îl ştiţi, domnule Purceld, la fel de bine ca şi mine.

Poate vă faceţi iar că nu ştiţi, domnule Purceld, că, de aproape trei ani, şeful dumneavoastră de care spuneţi că nu vă deziceţi bagă mâinile în banii partidului până dincolo de umerii săi laţi şi îi cheltuieşte după bunul lui plac.

În altă ordine de idei, domnule Purceld, prin comportamentul său atipic, şeful dumneavoastră iubit a izolat definitiv partidul. În termeni sportivi, situaţia PRM se aseamănă cu cea a unei echipe de fotbal cu care nici o altă formaţie nu vrea să joace. Ieşirea din această stare este dizolvarea echipei şi lăsarea căpitanului în ofsaid.

În încheiere, mărturisesc că mă încearcă o stare de tristeţe care porneşte de la faptul că un om civilizat şi realizat ca domnul deputat Purceld renunţă la onoarea şi demnitatea pe care şi le-a câştigat cu trudă în zeci de ani, pentru a deveni apărătorul unui monstru, Corneliu Vadim Tudor, şi acuzatorul unui coleg sincer, Raj Tunaru.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Ca preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc. Ca fost coleg, vă deplâng, domnule Neacşu.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Sonea. Se pregăteşte domnul Dan Coriolan Simedru.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Zi de zi, cu îngrijorare şi înfrigurare urmăresc presa, radioul, TV, să mai aflu despre un nou atac asupra românilor, asupra României, acum, când suntem în anul marii promisiuni.

Mai deunăzi, se cerea urmărirea unioniştilor şi condamnarea lor ca trădători. Delegaţia parlamentară în Germania avea să se plângă de greul luptei duse în România de actuala Putere cu extremismul. Atunci, de ce să ne mai mire încă o palmă dată românilor de un străin?

Cu prilejul deschiderii unui curs de istoria Holocaustului, ambasadorul american spune: "Este uşor să punem tragedia istoriei pe seama unor forţe externe, aşa cum încearcă unele voci din România." Nu ne spune ce voci. Chiar nu ştie istoricul de ocazie nimic despre soarta României, părăsită de toţi prietenii din vest care aveau propriile lor probleme şi lăsată pradă la două fiare care au muşcat aproape deodată din trupul rotund al ţării? Apoi spune: "România a participat la Holocaust nu doar prin deciziile şi acţiunile generalului Antonescu şi ale Gărzii de fier, ci şi prin cetăţenii care au sprijinit acele evenimente în mod deschis sau prin tăcerea lor." Nimeni nu a negat că în România acelor vremi nu ar fi avut loc drame dureroase ale căror victime au fost evrei, la fel cum au fost şi români şi ţigani. Dar nu ştim ca în România, populaţia să fi participat la vânătoare de evrei, aşa cum americanii au pus la cale vânătoare de piei roşii sau de negri. Chiar să nu ştie onorabilul ambasador că în România se refugiau evreii din Ardealul de nord ocupaţi, tocmai pentru a scăpa de urgie?

Ce să înţelegem prin expresiile "În măsura în care greşelile trecutului sunt mai bine înţelese...". Putem să luăm decizii corecte pentru viitor? Să înţeleg că bunicii mei, care au luptat pe front pentru întregirea României, trebuie condamnaţi? Că părinţii mei şi noi suntem urmaşii unor criminali, că trebuie să ne considerăm vinovaţi noi şi urmaşii noştri şi tot poporul pentru un război trecut?

Are vreo remuşcare poporul american sau americanii pentru seminţiile dispărute prin rezervaţii, pentru Hiroşima, pentru morţii din Vietnam, pentru cei din Iugoslavia şi de pe toate locurile de pe pământ unde au fost trimişi de conducătorii lor împotriva cărora nu s-au revoltat niciodată? Pentru că nu ştiu de vreo revoluţie de acest fel în America, dar ştiu că pe mulţi i-au asasinat.

Care este vina poporului român şi care este vina poporului american?

O concesie totuşi ne-a fost făcută: de la 400000 s-a ajuns la 250000 de victime ale Holocaustului.

Când ni se va spune adevărul, dacă din manualele noastre de istorie au dispărut sfinţii români, voievozii şi ctitorii de ţară şi cultură românească? Ce să învăţăm în locul lor? Despre sclavie, droguri, atentate şi războaiele altor state?!

Un alt individ spune: "Percepţia noastră este că autorităţile de la Bucureşti fac eforturi seriose de a controla şi de a schimba o stare de lucruri care devenise jenantă." Apoi, om fără ţară trebuie să fie acest ins care spune şi care consideră că numai Antonescu a declarat război Americii, deci România trebuie pedepsită veşnic. "Eforturi serioase" presupun adversari puternici. Dar unde sunt acei duşmani ai ţării atât de tari şi de temut încât să se teamă puterile noastre de la Bucureşti şi să fie nevoite să ceară sprijinul american sau NATO pentru a le înfrânge? Câţi astfel de adversari aţi prins şi aţi judecat, domnilor guvernanţi? De ce vă construiţi duşmani închipuiţi? Ca să vă plângă cineva de mila greului luptei contra extremiştilor fantastici şi să nu se vadă lupta pentru consolidarea afacerilor subterane din propriile dumneavoastră structuri politice şi de putere?

Domnilor din afară şi din interior, care tot culpabilizaţi poporul român blând şi răbdător, muncitor şi îngăduitor, nu ne mai provocaţi cu fantasme ale trecutului şi acuzându-ne pe noi că ne întoarcem prea des la trecut.

Fraţi români, nu luaţi seama la toate vorbele unor cunoscători din cărţi măsluite ale istoriei noastre. Toate acţiunile lor sunt regizate, folosind momente şi motive propagandistice, de multe ori utilizate de specialişti în diversiune şi provocări, şi urmăresc incitarea la manifestări pripite împotriva evreilor, a ţiganilor, a altora, cu consecinţe imprevizibile pentru noi şi pentru ţara noastră. Nu le daţi ocazia să-şi facă jocul. Fiţi demni şi mândri de înaintaşi. Dintre cei care au greşit, mulţi au plătit cu viaţa. Sângele lor s-a amestecat cu cel al celor nevinovaţi.

Copil fiind, după război, ani la rând, în casa noastră venea de la Bucureşti, unde apucase să se refugieze, tanti Hermina, o evreică alături de care îngenunchiam, în casa dinainte, în faţa sfeşnicului cu mai multe braţe şi cu lumânări aprinse. Niciodată nu am auzit-o cerând pedeapsă pentru cei vinovaţi, ci am auzit-o rugându-se pentru "cei duşi, cenuşă în vânt, cătând în cer mormânt, nu pe pământ".

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Dan Coriolan Simedru.

Se pregăteşte domnul Radu Ciuceanu.

Vreau să vă spun că la ora 10,00 vom încheia această şedinţă pentru declaraţii politice. Puteţi depune la Secretariat sau, cei care nu reuşiţi, vi le reţineţi pentru săptămâna viitoare. Aţi fost foarte mulţi înscrişi.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În spiritul politicii clientelare şi de compromis ce caracterizează guvernarea PSD, se înscrie şi Ordonanţa de urgenţă nr.90 din 2001, prin care se modifică prevederile unei legi organice, nr.80 din 1995 privind statutul cadrelor militare.

Cele două acte normative au făcut ca în România să avem, din păcate, două categorii de militari: unii, marginalizaţi - cei din structurile MApN şi alţii privilegiaţi - cei din structurile MI, SRI, STS, SPP şi SIE.

Iată că în plină guvernare aşa-zis social-democrată apar diferenţieri evidente între militari, bineînţeles în favoarea celor din structurile sus-menţionate şi în defavoarea militarilor din MApN. Probabil că aşa înţelege PSD-ul să recompenseze eforturile armatei române aflate în prim-planul integrării în NATO, în special prin rezultatele obţinute de militarii români în acţiunile internaţionale de menţinere a păcii.

În continuare, voi prezenta câteva situaţii concrete care demonstrează discriminarea militarilor din structurile MApN faţă de militarii din celelalte structuri. De exemplu, un locotenent-colonel din MApN, dacă nu reuşeşte avansarea în grad până la 53 de ani, trebuie să iasă la pensie; în schimb, un locotenent-colonel aparţinând celorlalte structuri este supus aceluiaşi tratament de pensionare, dar la o vârstă de 55 de ani. Care este criteriul care a produs această diferenţiere? Un ofiţer din structurile MI sau STS este mai puţin obosit sau mai puţin afectat de stres decât un ofiţer de acelaşi nivel din structurile MApN? Nu cred.

Alt exemplu elocvent: un căpitan din MApN care împlineşte vârsta de 42 de ani şi, din motive independente voinţei lui, motive de restructurare de exemplu, trebuie să iasă din structură, să fie trecut în rezervă, va avea, conform Legii nr.138 din 1999, art.1 alin.1, un număr de 12 solde ca ajutor, şi am folosit terminologia din lege. Un căpitan aparţinând celorlalte structuri supus unui tratament similar beneficiază de 16 solde în plus ca ajutor faţă de căpitanul MApN, deci 12 plus 16. Să explicitez: pentru că limita de pensionare pentru un ofiţer MI, de exemplu, dacă nu avansează la un grad superior, este de 50 de ani şi, deci, diferenţa până la vârsta de pensionare este, 50 minus 42, de opt ani. Înmulţind cei opt ani cu două solde anual, vom obţine 16 solde ca ajutor, avantaj pe care cel din MApN nu îl are, pentru că domnul căpitan MApN trebuie să avanseze la gradul superior la 42 de ani, altfel va fi trecut în rezervă.

Este normal, domnule ministru Mircea Paşcu, această diferenţiere, în condiţiile în care salarizarea în timpul activităţii este identică?

În ceea ce priveşte gradele de general, situaţia din actele normative amintite este, de asemenea, hilară. Probabil că restructurarea armatei va face să dispară structuri de corp de armată şi de armată, altfel nu se explică de ce, pentru MApN, funcţiile de general echivalente acestor structuri au fost înlocuite cu cele de general maior, general locotenent şi general.

Spre deosebire de MApN, celelalte instituţii amintite, cu toate că nu au structuri cum sunt cele de corp de armată sau armată, au, în schimb, funcţii de general de corp de armată şi general de armată.

Iată de ce, domnilor colegi, mă duce gândul că această ordonanţă a fost făcută în bătaie de joc, în nici un caz nu a fost gândită de profesionişti.

Cred că această discrimare este făcută de o guvernare care doreşte să transforme un stat democrat într-un stat poliţienesc şi totalitar.

Domnule prim-ministru, vă cer modificarea rapidă a acestei ordonanţe şi aducerea cadrelor militare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale la acelaşi nivel şi condiţii cu cei din structurile Ministerului de Interne, SRI, SIE, STS, SPP. Altfel, nu demonstraţi nici o evoluţie politică faţă de situaţia de dinainte de 1989.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Radu Ciuceanu şi, în măsura în care va mai fi timp, va mai fi un vorbitor.

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule preşedinte,

Cu titlul "Unde ne sunt Robespierrii" sau, mai corect, "Unde ne mai sunt Robespierrii", încerc să fac un demers către cei care sunt obligaţi să ne audă şi să ne vadă.

Şi, totuşi, pentru avocatul din Arras, Maximilien Robespierre, poreclit şi "Incoruptibilul", sufletul Comitetului salvării publice, asasinul din Danton şi al altor eroi ai Revoluţiei franceze, păstram un sentiment de admiraţie nu numai pentru faptul că, în plină ascensiune a puterii, locuia într-o pensiune modestă, dar mai ales pentru consecvenţa sa de neclintit.

Există în lumea gazetarilor de la noi un personaj evident controversat. Şi, cine dintre noi, încălcând măcar cu vârful botinelor edificiul vieţii politice româneşti, nu este păcătos? Personajul este Cristian Tudor Popescu, care, prin numeroasele sale prestări televizate, dar şi prin articolele de fond scrise nu numai cu o competenţă ireproşabilă, dar şi printr-un stil justiţiar şi abrupt, a dobândit un similis cu temutul Robespierre.

A fost prezent, prin ziarul său de mare circulaţie, în toate momentele de frunte ale ţării noastre, dar şi cele care se desfăşurau în apropierea graniţelor, pornind din Bosnia şi sfârşind cu Kosovo, ca să nu mai vorbim de punctul său de vedere curajos în conflictul izbucnit între mineri şi Radu Vasile, cu tristele episoade de la Cozia şi Stoeneşti. A fost însă un moment peste care şi domnia sa a trecut de parcă nici nu ar fi fost prezent, parcă nici nu ar fi existat – afacerea ROMTELECOM, săptămânile când Senatul parcă luase foc, ca într-un veritabil teatru de operaţie.

Ştim prea bine, acum, cum s-a sfârşit această, în fond, dramă a poporului român – neputinţa crasă a democraţiei noastre de a decela, urmări şi, mai ales, sancţiona pe cei care au borfăşit statul cu o sumă pe care noi am apreciat-o şi pe care de atâtea ori am spus-o aici şi în ţară - de aproximativ 67,5 milioane de dolari.

Se împlineşte o lună de când Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a Camerei Deputaţilor a hotărât reluarea anchetei parlamentare asupra afacerii ROMTELECOM. Mai bine zis, a fost vorba de preluarea raportului alcătuit de comisia senatorială din toamna anului 1999 şi care a fost înmormântat odată cu iminenţa algerilor din 2000.

Personal, m-am angajat în această acţiune şi dintr-un motiv subiectiv – îl cunoşteam de zeci de ani pe decedatul inginer Şerban Săndulescu, a cărui dispariţie, la trei-patru zile de la predarea raportului, o consider şi acum suspectă.

Coroborarea materialelor cu informaţii primite din Grecia, dar şi cu declaraţiile senatorilor din comisia consemnată în Monitorul Oficial, comisia noastră şi-a manifestat prin viu grai şi în scris dorinţa continuării unei anchete parlamentare asupra raportului mai sus menţionat, dar de data aceasta în Camera Deputaţilor. Din păcate, cu toate că a existat o adresă expresă către SRI şi ulterior către Comisia mixtă pentru supravegherea Serviciului Român de Informaţii, răspunsurile nu ne-au parvenit. Să fie, oare, o simplă sau o banală întârziere birocratică, sau să se fi dat peste o gaură informativă taman pusă peste cea mai mare afacere din istoria României? De prisos să fac aici o paralelă între afacerea Skoda, care este atât de prezentă în istoriografia românească, şi afacerea aceasta a ROMTELECOM-ului.

Sau cutezăm a ne gândi că dezvăluirea şi publicarea listei beneficiarilor din această cumplită escrocherie ar dărâma zidurile unor partide ai căror lideri au patronat înalta corupţie?

Ceea ce mi se pare cumplit şi semnificativ este tăcerea, absoluta tăcere asupra conspiraţiei, în toate fibrele şi pe toate planurile. Cu excepţia a două ziare, a două cotidiane care au inserat în paginile lor preluarea dosarelor ROMTELECOM, cele mai multe, în imensa majoriate, au tăcut chitic. La fel au procedat şi televiziunile noastre celebre, care dau pe post probleme existenţiale, precum ce a făcut Andreea Marin pe muntele Kilimanjaro sau despre Daniel Răileanu, omul magnet, dar despre faptul că au fost cumpăraţi înalţi demnitari ai ţării cu sume de mii de miliarde, evident, nimeni nu pomeneşte. Din indiferenţă sau comoditate? Nu credem. Din lipsă de interes? Iarăşi nu ne vine a crede. Ce s-ar mai acoperi primele pagini cu titluri bombe detonante, iar "Ţigareta II" ar fi egală cu isprava unor cobiliţari olteni.

Nu, hotărât lucru, deschiderea dosarului ROMTELECOM ar fixa ca, de exemplu, condiţiile oculte ale ajungerii în pragul falimentului a celei mai mari siderurgii europene, SIDEX Galaţi, aceasta fiind altă problemă de care ne vom ocupa cândva în cadrul comisiei şi de afacerea aceasta, abcesele pline de puroi ale corupţiei, ale vieţii noastre de toate zilele, făcându-le transparente, zicem noi, cu dorinţa aceasta, a unui popor întreg.

În nădejdea constantă că Robespierii noştri de altă dată îşi vor aduce aminte de propria lor prestaţie şi conştiinţă în special, spun eu, somăm organele abilitate SRI şi SIE, deocamdată prin Comisia de supraveghere a celor două institute (încurcate mai sunt căile Domnului în aflarea adevărului!) să ne pună la dispoziţie informaţiile solicitate.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu regretul că nu toţi colegii înscrişi au putut să-şi prezinte declaraţia politică, îi rog pe cei care consideră necesar să lase la secretariat declaraţia pentru a fi înregistrată sau dacă nu să se înscrie pentru marţea viitoare.

(Următoarele declaraţii politice nu au fost citite în plenul Camerei, ci au fost depuse pentru inserarea în stenogramă.)

Domnul Ştefan Lăpădat:

Probleme care frământă pensionarii Mehedinţiului.

Pensionarii din judeţul Mejhedinţi, al căror standard de viaţă pentru mulţi a atins pragul subsărăciei, unii ajungând cerşetori muţi la uşile magazinelor alimentare, scormonitori în containerele de resturi menajere, iar cei mai mulţi nefericiţi, boschetari sau sinucigaşi după o viaţă de muncă cinstită, sunt supuşi în continuare presiunii unui sistem de taxe şi impozite locale, înrăutăţindu-le şi mai mult situaţia. Răspunsurile autorităţilor locale la repetatele solicitări ale acestora de a li se reduce impozitul pe clădire cu până la 75% pentru cei cu venituri de până la 2.000.000 lei au fost negative, incovându-se prevederile Legii nr.27/1974, de care beneficiază doar veteranii de război, revoluţionarii din Decembrie 1989, urmaşi ai eroilor martiri din Decembrie 1989 şi persoanele persecutate politic. Sunt însă şi unii aşa-zişi revoluţionari care fac afaceri de sute de milioane sau persoane persecutate politic care câştigă zeci de milioane lunar, dar şi de efectele legii amintite.

Sunt cunoscute şi de mare actualitate costurile aberante şi nejustificate în acelaşi timp, cu perspective de a fi din nou mărite de la 1 aprilie 2002 ale serviciilor care, aşa cum a recunoscut şi domnul prim-ministru Adrian Năstase, se apropie sau depăşesc salariul mediu pe economie, fără a mai adăuga impozitele, taxele şi coşul zilnic.

O problemă care frământă pe pensionari, şi nu numai, sunt impozitele pe apartamentele de bloc, care, pe lângă faptul că s-au dublat în anul 2002, prezintă şi curiozitatea că pentru aceeaşi suprafaţă de teren plătesc impozit trei, cinci, zece familii, un fel de impozit pe verticală care, cifric, se poate rezuma astfel:

Se constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.180 din octombrie 2000 referitoare la includerea în Consiliile de administraţie a reprezentanţilor organizaţiilor de pensionari desemnaţi de acestea nu sunt respectate. Seprăm ca Legea nr.145/1997 ce va fi adoptată în noua variantă în Forul legislativ va conţine precizări privind participarea reprezentanţilor organizaţiilor de pensionari la activitatea Consiliilor de administraţie ale Caselor de Asigurări de Sănătate. Acest aspect conferă dreptul moral de a urmări cum se utilizează miile de miliarde pe care ei le depun în contul acestei instituţii.

Domnul Ilie Merce:

Politica externă a României a intrat în "Zodia Mangaliţei".

Potrivit ziarului "Adevărul" din 22.03.2002, "aflată într-o vizită oficială în Germania, delegaţia parlamentară română condusă de Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a avut miercuri o serie de întâlniri, atât la nivel politic, cât şi economic...". Valer Dorneanu a declarat că "există o bună conlucrare a PSD cu celelalte partide din Opoziţie, pentru a contracara partidele naţionaliste cu mesaje extremiste". "Reprezentantul PNL în delegaţie, Andrei Chiliman, a precizat că există într-adevăr această preocupare a partidelor democratice pentru a împiedica o eventuală ascensiune a PRM şi punerea în pericol din partea acestui partid a valorilor democratice".

Ne surprinde poziţia duplicitară a preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, perceput până în prezent, cel puţin, ca un om calculat şi echilibrat în declaraţii. Ne-am înşelat, deoarece, cu toate că a efectuat vizita în străinătate ca şef al unei delegaţii parlamentare reprezentând tot spectrul politic, a dat dovadă de slugărnicie şi oportunism, de această dată atacând în mod josnic, la curţile europene, un partid parlamentar românesc.

Faţă de astfel de declaraţii care constituie, de fapt, secvenţe dintr-un scenariu complex al marginalizării şi neantizării Partidului România Mare, dorim să facem următoarele precizări:

Puterea de la Bucureşti simte în spate vântul rece al eşecului integrării în NATO şi UE, motiv pentru care caută cu disperare un ţap ispăşitor. Şcoliţi sub stindardul "Proletari din toate ţările, uniţi-vă!", guvernanţii de la Bucureşti pun, mai presus de interesele românilor, propriile lor interese. Pentru a împuşca doi iepuri dintr-un foc, "întâiul vânător al Ţării" vrea să-şi justifice eşecul total al guvernării prin culpabilizarea celui mai mare partid din Opoziţie. În mintea lui, aburită de sondajele comandate, preşedintele PSD confundă scena politică internaţională cu domeniul personal de la Corbu. Numai aşa se pot explica gafele monumentale pe care le face, trimiţându-şi "supuşii" să-i proslăvească "realizărili" pe la curţile europene. Constatând că, de fapt, "regele este gol", emisarii se dedau la criticarea şi condamnarea unui partid parlamentar românesc, al doilea în topul preferinţelor electoratului, "punându-se capră" în faţa Occidentului.

Este de prisos să mai amintim că lumea democratică apreciază mai mult poziţia bipedă, repugnându-i atitudinea slugarnică şi umilă adoptată de către guvernanţii de la Bucureşti, care au schimbat doar punctul cardinal la care fac închinăciune.

Singurul partid extremist şi xenofob care activează nestingherit în România este UDMR, care a intrat în concubinaj cu PSD la guvernarea Ţării. Emisarii partidului de guvernământ nu scot o vorbă despre acţiunile antiromâneşti al acestui hibrid civilisto-politic; din contră, îşi fac un titlu de glorie din găselniţele bantustaniste ce frizează ridicolul, într-o Europă angajată ferm pe calea integrării. În acest context, le amintim liderilor PSD-işti un vechi proverb chinezesc, care spune că "şobolanul crede că universul se reduce la propria lui vizuină".

După ce politica externă românească şi-a trăit clipa astrală sub geniul lui Nicolae Titulescu, a suferit o rinocerizare timp de o jumătate de secol, când deciziile se luau sub comanda ori îndrumarea frăţească a "Răsăritului".

Acum, constatăm cu mâhnire că, sub bagheta dirijorilor Ion Iliescu şi Adrian Năstase, politica externă românească a intrat în "Zodia Mangaliţei", prin ilustrul său reprezentant, domnul deputat Podgoreanu, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor.

Faţă de cele de mai sus, le recomandăm liderilor PSD-işti să rezolve prima dată problema corupţiei, devenită politică de stat, a sărăciei, a duplicităţii şi a propagandei mincinoase, adevăratele piedici ale integrării României în NATO şi UE. Propăşirea Ţării nu se poate realiza decât sub semnul concordiei naţionale, cu concursul tuturor forţelor politice, şi nu prin jalbe şi reclamaţii adresate cancelariilor occidentale.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Declaraţia mea politică se referă la situaţia în care a ajuns astăzi majoritatea populaţiei municipiului Reşiţa, datorită eşecului înregistrat în acţiunea de privatizare a Combinatului siderurgic din localitate.

Combinatul siderurgic Reşiţa, împreună cu Uzinele Constructoare de Maşini Reşiţa, aveau înainte de anul de graţie 1989 peste 25000 de salariaţi care asigurau, aproape în totalitate, hrana pentru cei peste 80000 de locuitori ai municipiului.

Graţie politicilor economice promovate de guvernările de după 1989, situaţia acelora care trăiesc în acest municipiu a devenit dramatică. Combinatul siderurgic, de la 10500 de salariaţi, a ajuns astăzi la doar 3200, prin restrângerea, în mod treptat, a celor mai importante activităţi, datorită unui management total defectuos.

Adevărata şi marea dramă s-a produs în luna septembrie 2000, când fostul FPS a vândut Combinatul unui investitor strategic de care până atunci nu mai auzise nimeni în Europa, unui investitor fără bani care până astăzi a reuşit să plătească numai avansul de 500 de mii de dolari.

Privatizarea Combinatului Siderurgic Reşiţa este o operaţiune extrem de gravă. În acest caz, s-a încredinţat soarta unui întreg oraş în mâinile unor aventurieri care au reuşit să convingă Executivul să recurgă la acordarea, în mod repetat, a unor ajutoare sociale, pentru a potoli foamea familiilor celor care astăzi nu mai luptă pentru nimic altceva decât numai pentru supravieţuire.

În urma repetatelor presiuni ale sindicatelor, datorită neachitării salariilor, în mod repetat, statul a trebuit să intervină prin acordarea, în patru rânduri, a unor ajutoare sociale, de fiecare dată suplimentând bugetul Consiliului Local Reşiţa cu tranşe de câte: 18 miliarde de lei, 9 miliarde de lei, 13 miliarde de lei, iar în această săptămână cu încă 15 miliarde de lei, pentru a se acorda fiecărui angajat circa două salarii medii pe economie, plus 820 milioane de lei pentru angajaţii care lucrează în sectorul energetic al combinatului, în cadrul celor două centrale hidroelectrice Grebla şi Crăinicel.

Trebuie să mai subliniem că nici până astăzi nu s-a reuşit externalizarea gospodăririi alimentării cu apă a municipiului Reşiţa, activitate care se realizează în continuare în cadrul Combinatului Siderurgic Reşiţa care, din păcate, încă este în proprietatea acestei fantome NOBLE VENTURES.

În acest context, aventurierii de la NOBLE VENTURES au devenit proprietarii C.S.R., fără să investească în România mai mult decât avansul de 500 de mii de dolari, încălcând în mod grosolan contractul de privatizare ale cărui clauze prevedeau termene care au fost demult depăşite şi conform cărora mai trebuiau achitaţi încă 100 de milioane de dolari.

Ultima escrocherie şi cea mai mare abia acum urmează.

Cu acordul domnului prim-ministru, distinsul domn Ovidiu Muşetescu, şeful instituţiei care a preluat de la fostul FPS toate afacerile mizerabile în curs de derulare, acoperind din motive numai de dânsul cunoscute toate faptele penale săvârşite de fosta conducere a FPS, şi în cazul de faţă de către aceia care au asigurat managementul combinatului în acest interval, se negociază acordarea unui credit de către o bancă românească aflată astăzi în proprietatea statului, BCR, în valoare de 15 milioane de dolari, pentru reluarea activităţilor.

Oare ce forţe malefice acţionează asupra onoratului Guvern Adrian Năstase, de este el dispus ca, din banii publici, să întreţină această firmă de aventurieri în Reşiţa? Sau această acţiune face şi ea parte din strategia de asumare a răspunderii Guvernului în cadrul procesului de accelerare a privatizării?

Cerem Guvernului rezilierea contractului de privatizare, demers care este deja întârziat, şi punerea sub acuzare, în conformitate cu legile româneşti, a excrocilor de la NOBLE VENTURES.

Nici cetăţenia investitorilor şi nici alte raţiuni nu pot să dea dreptul factorilor de decizie din Guvern să mai tolereze perpetuarea acestei situaţii.

Asigurăm pe naivi că nici un for internaţional, nici NATO şi nici Uniunea Europeană, nu ne va aprecia mai mult dacă vom perpetua frauda şi fărădelegea în România.

Domnul Cornel Popa:

Declaraţie privind unele măsuri dispuse de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr.144 din 27 aprilie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice prevede în Anexa nr.1, cap.I, art.2 că: "Strategia sanitară veterinară a serviciilor veterinare din România constă în stoparea vaccinării antipestoase pe întregul teritoriu al ţării. În funcţie de rezultatul analizei de risc, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară poate decide menţinerea vaccinărilor în zonele de risc, cu indicarea tipului de vaccin."

Prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr.486 din 17 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei santiare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare obligatorii în domeniul sănătăţii animalelor, ale căror cheltuieli sunt suportate de către proprietarii animalelor, la anexă, cap.3, pct.A.I.2, lit.c) se stabileşte că: "vaccinarea porcinelor aflate pe teritoriul judeţelor Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare şi Sălaj este interzisă."

Ca urmare a intrării în vigoare a acestui act normativ, producătorii de porcine din judeţele de la graniţa vestică a ţării au intrat în alertă, dat fiind că pesta porcină clasică este o boală infecto-contagioasă virotică care, odată declanşată, duce la decimarea efectivelor de porcine. În cazul acestei boli, tratamentul este ineficient şi costisitor, singura metodă de combatere rămânănd profilaxia prin vaccinare, fapt care s-a realizat în România printr-o campanie susţinută a autorităţilor în domeniu, desfăşurată de-a lungul timpului, ale cărei efecte cu greu consolidate sunt acum distruse.

Considerăm că nu se pot lua măsuri vestice în condiţii estice, în sensul că suprimarea vaccinării contra pestei porcine clasice în statele comunităţii europene nu generează efecte negative, deoarece măsura intervine în contextul a două condiţii (care în ţara noastră nu sunt îndeplinite): 1) nivelul ridicat al parametrilor igienico-sanitari ai mediului în care se dezvoltă efectivele de porcine; 2) sistemul de asigurare şi de despăgubire a producţiei de animale în cazul unei epizootii.

În contextul actual al ţării noastre, sistarea vaccinării se va dovedi o măsură antieconomică, fiindcă nivelul tehnologic nu permite eliminarea riscului de îmbolnăvire, iar, în cazul declanşării bolii, producătorii vor suferi pierderi apreciabile, fapt care are impact negativ şi asupra balanţei comerciale pe piaţa cărnii de porc. România, care îşi completează la ora actuală necesarul cu import din Ungaria şi state ale Uniunii Europene, ajungând dependentă de import.

Ministerul a lansat o importantă politică agricolă, fără a preciza considerentele care au stat la baza acesteia şi fără a o securiza cu măsuri de eliminare a riscurilor şi a eventualelor consecinţe negative.

De asemenea, măsura de sistare a vaccinării contra pestei porcine clasice reduce drastic activitatea medicilor veterinari concesionari care deja se aflau în situaţie de dificultate financiară.

Prin întrebarea din 5.11.2001, am pus în discuţie domnului ministru situaţia de dificultate financiară a medicilor veterinari bihoreni, situaţie constând în restanţe scadente încă din luna aprilie 2001 la plata sumelor reprezentând drepturile băneşti cuvenite în baza contractelor de concesiune de servicii veterinare încheiate cu statul în condiţiile impuse de acesta.

Prin adresa nr.22918/16.11.2001, se răspunde că: "Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor se preocupă pentru rezolvarea situaţiei de dificultate financiară apărută prin neplata medicilor veterinari şi soluţionarea problematicii complexe cu care se confruntă serviciile sanitare veterinare" şi, în acest sens, se angajează la onorarea obligaţiilor pecuniare menţionate conform grilei: 25.000.000 de lei în cursul lunii noiembrie, 25.000.000 de lei în cursul lunii decembrie, urmând ca diferenţa să fie achitată în ianuarie 2002.

Totuşi, la ora actuală, realitatea oferă următoarele date: pe luna noiembrie s-a achitat doar jumătate din suma promisă, iar pe lunile decembrie şi ianuarie nu s-a primit nimic în partea ministerului.

În condiţiile expuse, rezultă cu claritate că situaţia de dificultate financiară a medicilor veterinari concesionari persistă, spre detrimentul nu numai al acestei branşe profesionale, ci, mai ales, în detrimentul beneficiarilor de servicii sanitar-veterinare.

Domnul Adrian Moisoiu:

Eu, Agache Aurel Dionisie nu-l voi ierta niciodată!

Procesul ucigaşilor colonelului post-mortem Aurel I. Agache, şeful Biroului economic al Miliţiei Tg. Secuiesc, absolvent a două facultăţi, Drept şi Istorie - Filozofie, căsătorit cu o localnică maghiară şi tată a cinci copii, ucis la Tg. Secuiesc la 22 decembrie 1989, a durat peste 10 ani. Mai bine de şase ani, între 1991-1997, în timpul când preşedinte al României era tot dl. Ion Iliescu, i-au fost necesari justiţiei române pentru a face lumină într-un proces extrem de clar. La 26 martie 2001 Curtea Supremă de Justiţie prin sentinţă definitivă a condamnat pe Filip Orbán Daniela Kamilla la 7 ani, Paizs Octavian la 4 ani, Héjja Dezideriu la 4 ani, Reiner Anton la 3 ani şi Konrád Ioan la 3 ani.

Justiţia română s-a dovedit şi de această dată mult prea blândă cu nişte bestii umane care l-au ucis pe bravul ofiţer căzut pe trotuar într-o baltă de sânge sub ploaia de lovituri, căruia nu i s-a permis acordarea unui ajutor medical, deşi două salvări erau sosite la faţa locului. A fost lovit cu mâinile şi picioarele, a fost călcat cu tocul de la pantofi, au sărit cu ambele picioare pe cap, torace, abdomen, organe genitale, l-au dezbrăcat şi batjocorit, l-au scuipat şi în final au vrut să-l incendieze. În cavităţile oculare i-au înfipt o monedă şi respectiv efigia de la caschetă, iar în gură i-au pus un şobolan mort. Subliniez, corpul i-a fost incendiat, dar din cauza hainelor îmbibate de sânge, focul s-a stins aproape imediat.

Deoarece justiţia a omis de a lua măsura interdicţiei de a părăsi teritoriul României, trei condamnaţi s-au refugiat imediat în Ungaria şi doar Héjja Dezideriu şi Reiner Anton au fost închişi la Miercurea Ciuc. La câteva zile după pronunţarea sentinţei, Paizs Octavian a fost arestat în Ungaria la 20 km. de graniţa României, dar ministrul de justiţie maghiar, David Ibolya, a refuzat extrădarea pe „motive umanitare" şi l-a eliberat.

În timpul procesului început la Sf. Gheorghe în anul 1998, într-o atmosferă tensionată şi ostilă, cu inculpaţi în stare de ebrietate, Reiner Anton s-a exprimat: „Trebuie spânzuraţi cu toţii, şi Iliescu, şi Constantinescu, şi Roman." Datorită terorii la care era supusă familia Agache, la cererea acesteia, procesul a fost strămutat la Tribunalul Municipiului Bucureşti, care a dat o pedeapsă prea blândă de condamnare pentru actele de violenţă şi barbarism comise.

Un serial de 4 episoade intitulat „Există crime scuzabile ?" apărut în cotidianul mureşean „Cuvântul liber" între 11-16 octombrie 2001, sub semnătura fostului deputat PUNR, Lazăr Lădariu, se încheia: „După 10 ani s-a făcut, în sfârşit un fel de dreptate. Deocamdată, parţial ! Ce va urma ?" Să fi fost premoniţie ?

Răspunsul l-a dat chiar preşedintele Ion Iliescu, care pe data de 13 martie 2002, a făcut un cadou ungurilor de ziua lor naţională, semnând decretul de graţiere al călăului Héjja Dezideriu pe motive umanitare şi pentru ca acest act de clemenţă să ducă la integrarea socială a celui condamnat (?!). În 18 martie 2002, după doar 253 de zile de detenţie, triumfător şi zâmbitor, ucigaşul de români se întorcea în Tg. Secuiesc, acolo unde în urmă cu peste 12 ani, dând dovadă de o cruzime rar întâlnită, îl ucisese pe colonelul post-mortem Aurel I. Agache.

Preşedintele României a uitat sau nu a vrut să spună că eliberarea reprezintă una din multele consecinţe ale Protocolului de colaborare PSD-UDMR semnat la Bucureşti la 29 ianuarie 2002. De fapt prin această graţiere el nu a făcut altceva decât să repete gestul şi greşeala preşedintelui Constantinescu, care s-a grăbit şi el la timpul său, să-l elibereze pe asasinul Cseresnyes Pál, care la 20 martie 1990 l-a lovit bestial pe Mihăilă Cofar. Această eliberare reprezintă o continuare a graţierilor acordate de acelaşi Ion Iliescu ca preşedinte a României în anii 1994 şi 1995, criminalilor care au ucis în condiţii similare cadrele militare din Zetea, Dealu sau Cristuru Secuiesc judeţul Harghita în decembrie 1989.

Preşedintele României nu a spus însă că prin această graţiere s-a achitat de promisiunea făcută în campania electorală şi la care s-a referit senatorul Gheorghe Frunda, avocatul graţiatului, în declaraţia dată în 21 iunie 2001 în cotidianul „Romanyai Magyar Szó", iar la 18 septembrie 2001 când Frunda a cerut la Cotroceni „rezolvarea juridică a cazului", dl. Ion Iliescu a declarat că nu va trata acest lucru, pentru că faptele comise sunt mult prea grave. Acum însă au fost găsite „motive medicale"!

Domnule Ion Iliescu, într-o ţară guvernată după principii care se declară democratice, un preşedinte care graţiază criminali pentru promisiuni făcute în campania electorală, fără a analiza obiectiv toate implicaţiile deciziei, nu este demn de a mai ocupa fotoliul de preşedinte !

Aşa cum arată fiul cel mai mare al colonelului post-mortem Aurel Agache, erou martir al Revoluţiei Române, Aurel Dionsie Agache, prin această graţiere aţi devenit complice moral al acestui asasinat abject.

Voi încheia citându-l pe acesta:

„Sper din tot sufletul că (preşedintele Iliescu n.r.) îşi va da seama că a făcut una din cele mai mari greşeli ale vieţii sale şi va revoca acest infam decret de graţiere, iar dacă în ciuda tuturor evidenţelor nu va face acest lucru, sper ca să aibă măcar atât bun simţ, încât să vină în municipiul Codlea şi în genunchi, în faţa mormântului, să ceară iertare de la colonelul post-mortem Aurel I. Agache, iar după aceea să meargă şi să ceară iertare de la mama şi de la fraţii mei. Eu, Agache Aurel Dionisie nu-l voi ierta niciodată."

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta prima parte a şedinţei s-a încheiat. A sosit ora votului final.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

In continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Borbély László, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa şi să rezolvăm câteva probleme organizatorice. Vă anunţ prezenţa înregistrată: din cei 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 282, sunt absenţi 61.

Înainte de a intra în ordinea de zi să dezbatem proiectele anunţate, daţi-mi voie să vă prezint câteva comisii de mediere pentru aprobare.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.98/2000 pentru modificarea Ordonanţei nr.45/1997 privind înfiinţarea Societăţii comerciale TAROM SA. Sunt propuşi domnii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel - PSD, Buzea Cristian Valeriu şi Miclea Ioan - PRM, Boagiu Daniela - PD, Anton Marin - PNL.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Sunt propuşi domnii deputaţi Smaranda Dobrescu, Iliescu Adrian, Suditu Gheorghe de la PSD, Enescu Nicolae - PRM, Ivănescu Paula - PD, Böndi Gyöngyike - UDMR, Dorian Dorel - Grupul parlamentar Minorităţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.73/2000 privind fondul de mediu. Sunt propuşi domnii deputaţi: Lazăr Maria, Ţibulcă Alexandru, Zgonea Ştefan - PSD, Pleşa Eugen Lucian, Dinu Gheorghe - PRM, Dobre Victor - PNL, Makkai Grigore - UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Sunt propuşi domnii deputaţi: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ionel Adrian şi Sbârcea Sergiu de la PSD, Sadici Octavian - PRM, Vişinescu Marinache - PRM, Popescu Bejat - PD.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante. Au fost propuşi domnii: Neagu Victor, Ionel Adrian, Rasovan Grigore - PSD, Mardari Ludovic - PRM, Gheorghe Valeriu - PNL, Kovács Zoltán - UDMR, Sali Negiat - minorităţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi,

La ora aceasta era prevăzută şi o şedinţă de vot final, în care sunt înscrise 7 proiecte, rapoarte de mediere, mai exact vă semnalez, însă, că toate sunt legi organice şi, după cum vedeţi în sală, prezenţa nu coincide cu înregistrarea.

În atare situaţie, vom trece la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, urmând ca votul final să-l amânăm pentru săptămâna viitoare, la o dată care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi.

Pe ordinea de zi, vă rugăm să urmăriţi lista proiectelor de legi ce urmează să fie dezbătute.

La punctul 20 am rămas în şedinţa trecută, la Proiectul de Lege privind regimul juridic al precursorilor care pot fi folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor. Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia de sănătate, domnule profesor Ifrim, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la Proiectul de Lege privind regimul juridic al precursorilor care pot fi folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, comisia a analizat, în fond, acest proiect. Este un proiect care vine să pună legislaţia noastră în acord cu legislaţia europeană, şi aş spune chiar mondială, în completarea Convenţiei semnate în 1998 la Viena, contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope.

În acest context, precursorii care pot fi folosiţi în sinteza unor droguri trebuie să aibă un regim special, să existe un control, tocmai pentru a preveni răspândirea şi folosirea stupefiantelor şi substanţelor psihotrope.

Comisia a analizat acest proiect, a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi vă rugăm ca să votaţi acest proiect, la care, de asemenea, comisia a fost într-un acord deplin cu iniţiatorul, cu Ministerul Sănătăţii. Propunem 30 minute total dezbateri şi 3 minute pentru intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Sunteţi de acord cu timpii propuşi pentru dezbatere.

Împotrivă?

Mulţumesc. Unanimitate.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei şi proiectul legii.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2 din capitolul I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.3, 4 şi 5. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La Capitolul II, art.7 şi 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.9 şi 10. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.11, 12 şi 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.14, 15 şi 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.17, 18 şi 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.20, 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.22. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.23, 24, 25 şi 26. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul III, art.27. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.28, 29, 30, 31 şi 32 de la pag.10 a proiectului. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.33, 34. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul IV, art.35, 36, 37. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Art.38, care este ultimul. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vă rog să urmăriţi anexele.

La anexa 1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Anexa 2. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 3 "Declaraţia de utilizare". Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 4 "Certificatul de export". Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 5 A "Declaraţia cumpărătorului privind utilizarea sau utilizările concrete". Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 5 B. Numărătoarea este neobişnuită, are 5 A) şi 5 B) şi nu are 5.

La Anexa 5 B, nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 6. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 7 "Ordinul de transport". Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vă rog, în consecinţă, să constataţi că am parcurs, dezbătut şi adoptat textele acestei legi. Urmează s-o supunem votului final, întrucât este vorba de o lege cu caracter organic, vom face acest lucru în şedinţa de vot final care va fi stabilită de Comitetul ordinii de zi, săptămâna viitoare.

Mulţumesc, domnule profesor.

Următorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129/2001 privind înfiinţarea Institutului Teologic Romano-Catolic. Aici, nu avem raportul Comisiei de învăţământ. Următoarea la fel.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior. Comisia de învăţământ. Domnule Baciu, reprezentaţi Comisia de învăţământ?

Domnul Mihai Baciu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să prezentaţi propunerile de dezbatere în procedură de urgenţă.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc, pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Onoraţi colegi,

Este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.174/2001, care are, de fapt, un singur articol important. Restul sunt mărunţişuri. Este vorba de acea taxă de 10%...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Numai puţin. Mi se semnalează că doamna ministru Andronescu nu este şi ne roagă să aşteptăm, pentru a fi prezentă la dezbaterea acestui proiect.

Domnul Mihai Baciu:

Bine, de acord.

Oricum, este o chestiune procedurală, aşa că aşteptăm.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Vulcana Pandele, judeţul Dâmboviţa. Iniţiatorul.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comuna Vulcana Pandele, atestată documentar la 1604, se numără printre cele mai vechi aşezări din judeţul Dâmboviţa.

Pe teritoriul localităţii, a funcţionat prima sticlărie, înfiinţată la iniţiativa domnitorului Matei Basarab – 1642, extinsă şi dezvoltată de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Pricepuţi meşteşugari în prelucrarea lemnului, extragerea aurului, conservarea fructelor, locuitorii satelor componente s-au făcut cunoscuţi în târgurile ce se organizau, la acea vreme, la Târgovişte şi Braşov.

Prezenţa unor lăcaşuri istorice, ca schitul Bunea, construit la 1656 şi schitul Fusea, construit la 1779, precum şi construirea primelor şcoli, la 1838, dovedeşte aplecarea locuitorilor acestei localităţi şi spre cultură.

Reforma administrativă din 1968 a făcut o mare nedreptate comunităţii, prin desfiinţarea comunei Vulcana Pandele, ce a realizat o unificare arbitrară, fără a consulta populaţia, ceea ce a făcut ca multe din idealurile comunităţii Vulcana Pandele să nu se poată îndeplini.

La 16 septembrie 2001, locuitorii comunei Brăneşti au hotărât reînfiinţarea comunei Vulcana Pandele, cu o majoritate zdrobitoare.

Iniţiatorul acestui proiect de lege nu a făcut decât să exprime voinţa cetăţenilor, motiv pentru care vă solicit, doamnelor şi domnilor colegi, să fiţi de acord cu proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara, din partea Comisiei pentru administraţie publică.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a analizat această iniţiativă legislativă, ţinând cont şi de avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Guvernului, aprobat în şedinţa din 15 noiembrie 2001 şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi propune plenul Camerei discutarea acestui raport, iar, din punct de vedere al legii, legea intră în categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi, în paralel, proiectul iniţial cu raportul.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.I, alin.1, vă rog să urmăriţi, în raport, amendamentul nr.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.1? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate şi, în consecinţă, art.I cu cele 2 alineate va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului de către dumneavoastră.

Vă rog să observaţi că, în amendament, art.I s-a transformat în art.1.

Art.II.

Până la art.II, vă rog să urmăriţi amendamentele 2, 3 şi 4.

La amendamentul 2, comisia introduce un art.2 cu 4 alineate.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2?

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atât în corpul art.2 alin.1, cât şi în celelalte care urmează, este trecută în mod greşit denumirea direcţiei generale. Ea se numeşte Direcţia Generală a Finanţelor Publice, nu şi Controlului Financiar de Stat. Deci vă rog să fie eliminată, din denumire, sintagma "şi Controlului Financiar de Stat". Denumirea corectă este Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dâmboviţa. Şi această modificare să fie operată şi în celelalte texte.

Domnul Valer Dorneanu:

Este o corectură firească. Nu cred că trebuie s-o mai supunem dezbaterii dumneavoastră.

Supun, în schimb, votului dumneavoastră art.2, potrivit formulării sale din amendamentul 2, cu corectura pe care a făcut-o domnul ministru Gaspar.

Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri?

Cu unanimitate, s-a adoptat amendamentul 2, deci noua alcătuire a art.2, alin.1, 2, 3, 4.

La amendamentul 3 de la pag.3 din raport, vă rog să urmăriţi, comisia introduce un art.3 cu 2 alineate, cu privire la constituirea, potrivit Legii autorităţii administraţiei publice şi salarizarea personalului din comuna Vulcana Pandele.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, art.3, alin.1 şi 2 vor avea alcătuirea rezultată.

La amendamentul 4, vă rog să urmăriţi, comisia introduce un art.4.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Amendamentul 5 se referă la transformarea art.II din proiectul de lege în art.5, cu acelaşi conţinut, în principiu.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs şi adoptat textele acestei propuneri legislative, ea are caracter organic şi, în consecinţă, o vom supune votului final săptămâna viitoare la prima şedinţă de vot.

Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice. Rog Comisia de cultură să-şi ia locul.

Domnule ministru Gaspar, nu ştiu dacă iniţiatorul este prezent.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege pe care l-aţi luat în dezbatere provine dintr-o iniţiativă legislativă a senatorului George Pruteanu şi, având în vedere şi amendamentele destul de multe care s-au făcut la proiect, consider că prezenţa iniţiatorului este absolut necesară.

Aş ruga ca, din partea Secretariatului tehnic, să se facă demersurile necesare pentru a fi invitat domnul senator George Pruteanu, în vederea susţinerii proiectului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

A fost invitat, mi se spune, distinse coleg, dar este plecat în străinătate.

În aceste condiţii, oricum, vă propun să amânăm discuţia, pentru a da posibilitatea firească iniţiatorului acestei legi să-şi susţină propunerea.

Următorul proiect, cel de la punctul 26, vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior, dezbatere ca urmare a cererii preşedintelui României pentru reexaminare.

Vă amintiţi, proiectul a fost restituit comisiei, din plen.

Dau cuvântul domnului preşedinte Florin Georgescu, să ne spună ce a hotărât comisia, în urma reexaminării raportului.

Domnul Florin Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege de aprobare a ordonanţei, proiectul ei a fost iniţial discutat, aprobat de Parlament, însă s-a retrimis pentru a se corela unele sume în lei şi valută, în vederea efectuării corespunzătoare a regularizărilor rezultate din desfiinţarea Bancorex şi din fuziunea prin absorbţie între această bancă şi Banca Comercială Română.

În raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pe coloana a doua, text propus de comisie, avem amendamentele care se impun pentru ca legea şi, respectiv, ordonanţa, în aplicarea sa, să poată produce efectele gândite, concepute de iniţiator. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

În consecinţă, trecem la dezbaterea raportului.

La punctul 1 din raport, cel cu privire la art.1, lit.a), dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

La pct.2 din raport dacă aveţi observaţii, stimaţi colegi, cel cu privire la art.1, lit.b)? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul comisiei care corespunde cererii preşedintelui.

Acestea au fost cele două puncte asupra cărora preşedintele a cerut reexaminarea. Vă rog să constataţi că ele au fost adoptate. Aceste amendamente fac parte dintr-un proiect de lege cu caracter ordinar.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră, din nou, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/99 cu modificările pe care le-aţi adoptat astăzi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Următorul proiect, la pct.27, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei 36/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/98 privind regimul de autorizare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să ia locul şi ministerul, doamna Manolescu.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului 36/2000 l-a constituit stabilirea taxelor de autorizare în lei cu posibilitatea actualizării lor în funcţie de evoluţia ratei inflaţiei. Aceasta s-a realizat iniţial de către Ministerul Finanţelor Publice prin ordin, iar după intrarea în vigoare a legii, respectiv 11 noiembrie 1999, prin hotărâre de guvern. Prin ordonanţa respectivă s-a prevăzut perfecţionarea prevederilor existente prin redefinirea şi delimitarea concretă a tipurilor de jocuri de noroc practicate în România; s-au stabilit taxe de autorizare în echivalent euro, s-au reconsiderat sancţiunile privind nerespectarea termenelor de plată la bugetul de stat a acestor taxe, tocmai cu scopul de a se întări disciplina financiară în acest domeniu. Ordonanţa a produs deja efecte, iar comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare în forma Guvernului cu unele amendamente pe care iniţiatorul le susţine.

În consecinţă, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului 36/2000. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, vă rog domnule deputat.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit o listă cu amendamente pe care le supune spre adoptare plenului cu menţiunea că la pct.4, la art.9 ne retragem amendamentul întrucât acesta a apărut în Ordonanţa 36/2000. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege, urmărind în paralel proiectul legii şi ordonanţa şi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Practic, acest amendament adaugă dispoziţiei de aprobare sintagma "se aprobă cu următoarele modificări şi completări", urmare a modificărilor propuse în cuprinsul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţiuni la articolul unic? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

În consecinţă, articolul unic al legii va suferi modificările prevăzute în amendament.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.1 din ordonanţă cu privire la art.2, nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.2 cu privire la art.3 din ordonanţă nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La pct.3, cel cu privire la art.5 vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.5 se va modifica în mod corespunzător.

La pct.4 din ordonanţă, urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Pct.5, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct.6 cu privire la art.9, urmăriţi amendamentul 4 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi.

Stimaţi colegi, urmăriţi raportul. Comisia a propus acum retragerea amendamentului 4, în consecinţă, art.9 rămâne în alcătuirea iniţială. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate art.9 în alcătuirea pe care o are.

La pct.7 cu privire la anexă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.II, nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.III, nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 1, nu aveţi obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Anexa 2, nu aveţi obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Vă rog stimaţi colegi să constataţi că am parcurs, analizat şi votat textele proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei 36/2000, urmează să o supunem votului dumneavoastră final în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie, lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi.

La pct.28, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agenţilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite. Domnule ministru Moucha, vă rog să susţineţi proiectul.

Domnul Romulus Mouha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ se încearcă creionarea şi, în acelaşi timp, crearea unui cadru legal care, în România, să susţină microcreditele pentru investitori, respectiv datorită interesului scăzut al băncilor pentru acordarea de astfel de credite, cât şi a angajamentelor internaţionale pe care România le are în legătură cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în cadrul împrumutului şi a Programului PSAL s-a definit această propunere legislativă cu precizarea că definirea microcreditelor este un rezultat al negocierilor care au avut loc, inclusiv cu BIRD-ul, aşa după cum am amintit, ele vor fi în cuantum de maxim 20.000 de euro, acordate însă în lei, bineînţeles la cursul de schimb al BNR-ului la data eliberării, cu termen de rambursare de maxim 36 de luni. Se prevede, de asemenea, în acest act normativ înfiinţarea unui comitet interministerial de analiză, evaluare şi avizare a acestor scheme de microcredite, comitetul respectiv funcţionând practic sub îndrumarea Ministerului Finanţelor. M-aş opri deocamdată aici, domnule preşedinte, şi stau la dispoziţie pentru întrebări.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agenţilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite, în şedinţa din 28 februarie 2002, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu un număr de 4 amendamente, pe care comisia le prezintă în raport. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină în dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate.

Cât priveşte cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 1 şi în consecinţă, noul text al articolului unic al proiectului legii.

La titlul ordonanţei dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Capitolul I, titlu. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Capitolul II, nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului III nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.4, alin.1 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate art.4, alin.1.

La art.4, alin.2, urmăriţi amendamentul 2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 2 şi în consecinţă, art.4, alin.2 se modifică în mod corespunzător.

După art.4, alin.2 se introduce, prin amendamentul 3, un nou text, 2¹, vă rog să-l urmăriţi, pag.2, amendamentul 3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 3 şi în consecinţă, introducerea art.2¹.

Întreb totuşi comisia cum este cu numerotarea aceasta, pare a se înţelege că este un alin.2¹ care va fi numerotat art.4, alin.3, dar la amendamentul 3 spuneţi că se introduce un nou alin.2¹, cu următorul cuprins: Art.2...

Stimaţi colegi, este vorba de o greşeală tehnică, deci, la amendamentul 3 reţineţi, este vorba de un alineat nou, 2¹ al art.4.

La alin.3 şi 4 de la art.4 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

La art.4 în ansamblu, aşa cum a rezultat din voturile dumneavoastră, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.5 – nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cap.IV, titlu. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.6, 7, 8, 9 şi 10 din cap.IV. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul cap.V. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.11. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.12, 13, 14, 15 şi 16 din cap.V. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul cap.VI. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.17 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.18, alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 4 de la pag.3 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 4 şi în consecinţă, art.18, alin.1 va avea alcătuirea rezultată.

Alin.2, 3, 4 şi 5 de la acest articol, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Întreb comisia pentru a ne lămuri, ce semnificaţie are pct.4 de pe ultima pagină care nu este numerotat ca amendament şi nu este legat nici de un text anume. Pct.4: "În tot cuprinsul legii, se va înlocui sintagma "Ministerul Finanţelor" cu sintagma "Ministerul Finanţelor Publice". (Consultări.)

Stimaţi colegi, vă rog să faceţi abstracţie de pct.4 de la pag.4 din raport, este un text de recomandare.

La art.19 nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VII. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.20, 21, 22 şi 23 care este ultimul, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate toate în unanimitate.

Vă rog să aveţi în vedere că am parcurs titlul proiectului de lege şi toate textele acestuia, adoptându-le, urmează să supunem această lege cu caracter ordinar votului dumneavoastră final în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnule vicepreşedinte Petrescu, v-aş ruga să preluaţi în continuare conducerea lucrărilor.

(Domnul vicepreşedinte Ovidiu-Cameliu Petrescu trece la prezidiu, preluând conducerea lucrărilor şedinţei.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.254/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import. Suntem în procedură de urgenţă, rog comisia să facă propunerile pentru timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia vă propune adoptarea în forma prezentată de Guvern, propunându-vă 5 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pentru fiecare intervenţie în parte. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii? Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2002 privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri efectuate de firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de persoane juridice române către această firmă pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou. Suntem de asemenea, în procedură de urgenţă, rog comisia să facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia vă propune, la fel, 5 minute pentru dezbateri generale şi 1 minut pentru fiecare intervenţie în parte. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra?

Abţineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceşti timpi de dezbatere.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 al ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind completarea Legii 505/2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu avem iniţiator? Doamna secretar de stat, vreţi să luaţi cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul profesor Mircea Ifrim, preşedintele comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Privind completarea Legii 515/2001 privind aprobarea Ordonanţei 109/1999 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii, comisia a luat în dezbatere această iniţiativă legislativă. Ea vine ca să reglementeze această modalitate de finanţare în acord cu tot ceea ce există în ţările europene privind suportarea de către cei care dăunează sănătăţii a costurilor acestora, proiectul este făcut în perfect acord cu Ministerul Sănătăţii, fapt pentru care vă rugăm ca să votaţi acest proiect de lege.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Vă rog să priviţi în raportul comisiei, se propune o modificare a titlului. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic are mai multe puncte. Începem cu preambulul. Vă rog să observaţi la poz.2 din raport se propun nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Se propune introducerea unui nou text, vă rog să priviţi la pct.3 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.I, poz.4 din raport, vă rog să observaţi că se propune eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La poz.5 din raport vă rog să priviţi, se propune introducerea unui nou text la pct.2, poziţia 5 din raport, vă rog să priviţi. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La poz.6 din raport vă rog să priviţi, sunt nişte propuneri de eliminare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La poz.7 din raport se propune introducerea unui text nou. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La poz.8 vă rog să observaţi, introduce un nou text. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat şi acesta.

Deci, am parcurs întregul proiect, urmează ca votul final să se dea într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzilor legale pentru obligaţii băneşti. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Doriţi? Nu doreşte. Din partea comisiei, domnul profesor Georgescu sau altcineva? Da, domnul Gubandru? Poftiţi.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti, în şedinţa din 28 februarie 2002, comisia a hotărât în unanimitate ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu amendamentele prezentate în anexă. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte participarea la dezbateri generale? Da, nu doreşte nimeni.

Titlul legii. Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic, deci, partea de preambul. Vă rog să observaţi în raport la pag.2, pct.1, se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.1, vă rog să observaţi la pct.2 din raport se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La pct.2, referitor la art.3, alin.1, vă rog să observaţi în raport la poz.3 se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.3. Dacă la punctul acesta, vă rog să observaţi în pag.5, la pct.8 al raportului se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.4. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Deci, am trecut prin lege.

Ordonanţa. Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat cu propunerile comisiei.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic de la lege în integralitate. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Vă mulţumesc. Am parcurs şi acest proiect de lege se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare. Suntem în procedură de urgenţă, rog comisia să facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia vă propune pentru dezbateri generale 10 minute şi 2 minute pentru fiecare intervenţie în parte. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Trecem la ordonanţa de urgenţă.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art.I, pct.1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Vă rog să priviţi şi în raport.

Alin.2. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

La art.III, alin.1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.2. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Alin.3. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Alin.4. Vă rog să priviţi la pct.2 al raportului; sunt nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.7. Vă rog să priviţi la pct.3 al raportului; sunt nişte propuneri formulate de către comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.11. Vă rog să priviţi la pct.4 al raportului; sunt propuse nişte modificări. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La sfârşitul acestui alineat se propune prin raport introducerea unui text nou.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III, în integralitate. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.IV. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.V. Dacă sunt obiecţii la vreunul din alineate? Nu sunt. Adoptat.

Art.VI. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.VII. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.VIII. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanţa de urgenţă.

Titlul legii.

Dacă la titlu legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Vă rog să priviţi în raport la pct.1.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege.

Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2002 privind reglementarea unor măsuri fiscale.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog să faceţi propunerile pentru timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune să votaţi proiectul de lege în varianta prezentată de Guvern. De asemenea, vă propune 5 minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare intervenţie în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Da.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Constatăm că, cel puţin la poziţiile pe care le-am dezbătut anterior şi le dezbatem acum, apar câteva formulări care sunt extrem de vagi.

Vă reamintesc că anterioara ordonanţă de Guvern se referea la reglementarea unor măsuri financiare. Această lege propune aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru reglementarea unor măsuri fiscale.

Mie mi se pare că ne aflăm în zona vagului şi vom crea foarte mari probleme celor care vor urmări şi vor aplica aceste acte normative.

Oricât ar fi de inteligenţi, atât cei cărora le sunt adresate în mod deosebit, cât şi cei care sunt jurişti şi urmează eventual să activeze pentru clarificări în instanţă ale aspectelor incriminate sau interzise prin aceste acte normative, vor fi în situaţii deosebit de dificile ca urmare a acestor formulări mai mult decât vagi – "unele măsuri fiscale", "unele măsuri financiare".

Eu aş sugera ca, pe viitor, şi Guvernului, care văd că este izvorul nesecat de ordonanţe şi, deci, de înţelepciune, şi comisiilor care analizează şi-şi dau avizul, să ceară iniţiatorilor unor asemenea proiecte legislative clarificări cât mai exacte sau definiţii cât mai exacte, dacă se poate, chiar din titlu, a problemei care este supusă dezbaterii şi aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

În forma în care ele – aceasta, pe care o avem acum în dezbatere, ca şi cea anterioară, - se află în momentul de faţă, pot constitui în permanenţă surse de dificultate pentru urmărirea aplicării şi soluţionării în justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc, dar v-aş atrage atenţia că n-aţi depus nici un amendament. Adică, nimeni n-a depus nici un amendament.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt obievcţii? Nu sunt.

Art.I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Obiecţii? Nu sunt.

Art.IV. Obiecţii? Nu sunt.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect. Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea sistemului descentralizat în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi.

Domnul Adrian Câmpurean (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezenta lege se doreşte armonizarea legislaţiei specifice cu cadru legislativ general, prin acordarea unui avans preliminar, numai pentru iniţierea programului sau a proiectului, cuantumul acestuia fiind strict legat de cheltuielile necesare pentru realizarea activităţilor specifice şi oricum acordat pentru durată scurtă de timp, de regulă 3 luni; acordarea de avansuri pe stadii de realizare a contractului de finanţare, aspect foarte important, mai ales la contractele de finanţare pentru execuţia, realizarea proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare; recuperarea avansurilor acordate până la sfârşitul anului bugetar, sau justificarea acestora, în cazul în care urmează să fie recuperate în anul următor şi stabilirea condiţiilor de acordare şi recuperare a avansului prin contractul de finanţare.

Aceste măsuri vor asigura utilizarea cu eficienţă a fondurilor publice, îmbunătăţirea planificării şi programării resurselor bugetare şi vor impulsiona implementarea programelor de cercetare, dezvoltare şi inovare prin finanţarea ritmică de la bugetul de stat.

Suntem de acord cu amendamentele referitoare la terminologie, propuse de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul profesor Anghel Stanciu, preşedintele comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a luat în dezbatere Ordonanţa Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanţarea în sistem descentralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării şi, în şedinţa sa din 5 martie 2002, comisia, cu unanimitate de voturi, propune ca aceasta să fie supusă spre dezbatere şi aprobare.

Totodată, comisia vă adresează rugămintea să susţineţi amendamentele care au fost acceptate în comisie, în comun cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv cu Departamentul Cercetării.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Trecem la dezbaterea ordonanţei.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, la pct.2 din raport se spune: "text fără modificări". În schimb, apare următoarea invenţie: "Ordonanţă pentru modificarea şi completarea … pentru modificarea şi completarea …". Eu propun ca de aici să se taie prima "modificare şi completare" şi să fie "Ordonanţă pentru modificarea şi completarea …".

Deci este o chestiune de atenţie a redactării textului transmis nouă în casete.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul profesor Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Suntem de acord cu colegul nostru, pentru că ceea ce propune domnia sa va modifica substanţial finanţarea cercetării ştiinţifice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Alte obiecţii?

Nu sunt alte obiecţii. Deci, adoptat, cu această propunere.

Art.I.

La preambul aveţi ceva?

Domnul Damian Brudaşca:

Da. În acelaşi scop, de a modifica substanţial problema supusă dezbaterii, atrag atenţia că în penultimul rând este vorba de "completează", şi nu "copletează", aşa cum ne-a obişnuit dactilografa care a realizat această transcriere a textului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Alte obiecţii la preambul? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Dacă sunt obiecţii?

Vă rog să priviţi şi în raport. Sunt propuse nişte modificări de către comisie.

Dacă faţă de modificările propuse de comisie sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Dacă aveţi obiecţii la pct.2?

Vă rog să priviţi şi în raport.

Dacă sunt alte obiecţii faţă de propunerile făcute în raport şi de introducere de texte? Nu sunt. Adoptat.

Atunci, art.I, în totalitatea sa. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Dacă la art.II sunt nişte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la lege.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Vă rog să observaţi modificarea propusă de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurile ştiinţifice şi tehnologice.

Da, poftiţi.

Domnul profesor Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru.

Stimaţi colegi,

Sunt două proiecte de legi. Este vorba de cel care a fost examinat de Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – parcurile ştiinţifice şi tehnologice – şi un proiect de lege care se găseşte la colegii noştri de la Comisia de industrie şi servicii, privind parcurile industriale.

Comisia de industrie şi servicii a solicitat un termen ca să-şi exprime un aviz asupra Proiectului de Lege privind parcurile ştiinţifice şi tehnologice. Datorită unor factori care nu au depins nici de colegii noştri de la Comisia de industrie şi servicii şi nici de colegii noştri de la Comisia de învăţământ, acel aviz nu a ajuns în timp util.

În urma discuţiilor pe care le-am avut cu colegii noştri de la industrie, s-a creionat ideea ca să facem un raport suplimentar, în care să includem şi amendamentele sugerate de către Comisia de industrie şi servicii, prin avizul pe care ni-l înaintează.

În aceste condiţii, vă rugăm, domnule preşedinte, în baza atribuţiilor care vă revin, unde se precizează că, dacă sunt la un proiect de lege chestiuni de fond, puteţi lua decizia de a fi retrimis la comisie. rugămintea celor doi preşedinţi de comisie este să fie retrimis, noi, la învăţământ, să facem un raport suplimentar, în care să includem şi avizul Comisiei de industrie şi servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia de industrie şi servicii este de acord? Da.

Un termen de o săptămână pentru raport suplimentar este suficient? Da. Bine. Se amână.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Dacă din partea iniţiatorului vrea cineva să ia cuvântul? Da, poftiţi.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc.

Prin proiectul actului normativ au fost soluţionate, în principal, următoarele probleme de fond privind impozitul pe venitul global, după cum urmează: a fost modificat sistemul de actualizare la inflaţie a baremului de impunere, respectiv prin stabilirea unui barem anual, folosit pentru calculul plăţilor anticipate, cu titlu de impozit, în funcţie de jumătate din indicele anual prognozat de inflaţie, urmând ca, la sfârşitul anului, baremul să fie ajustat în funcţie de indicele efectiv al inflaţiei; a fost majorat plafonul lunar reprezentând venitul din pensii neimpozabil de la 2.749.000 lei în prezent, la 5 milioane lei, respectiv o creştere cu 2.251.000 lei; a fost majorat coeficientul de deduceri personale suplimentare la 0,5 pentru copii şi alţi membri de familie aflaţi în întreţinerea contribuabilului; au fost excluse din baza de impozitare anuală veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, urmare activităţilor desfăşurate în afara ţării; au fost incluse în baza de impozitare anumite venituri obţinute din exploatarea bunurilor agricole în sistem intensiv.

În cadrul analizei actului normativ, în cadrul comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor, a fost întocmit raport de adoptare cu amendamente care au fost acceptate de Ministerul Finanţelor Publice, cu excepţia amendamentului propus la art.24, alin.2, lit.b), pentru care Ministerul Finanţelor Publice propune păstrarea textului iniţial.

Pe cale de consecinţă, este necesară şi modificarea art.II referitor la intrarea în vigoare a prevederilor Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 cu modificările propuse de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei.

Vă rog. Domnul deputat Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, în şedinţa din 6 martie 2002, comisia noastră a hotărât în unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capit.1. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea 1. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observaţi în raport, la pag.1, pct.2, la lit.f) se propune o modificare de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Vă rog, de asemenea, să priviţi la pct.3 din raport se introduce o literă nouă de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.1, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 2-a. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 3-a. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Vă rog să observaţi, de asemenea, în raport, la pct.4, pag.2, la lit.f) se propune o modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat art.4, cu propunerea de modificare, a comisiei.

Art.5. Vă rog să observaţi în raport, la pag.3, la pct.5 se propun nişte modificări.

Da. Aici sunt nişte obiecţii.

Domnul deputat Brudaşca.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Pentru a elimina exprimările redundante, domnule preşedinte de şedinţă, domnilor colegi, aş vrea să fiţi de acord ca, aici, unde se fac următoarele enumerări: "cu ocazia Zilei de 1 Iunie şi a sărbătorilor Crăciunului, sau a unei alte sărbători religioase similare specifice altor culte religioase recunoscute de lege", aş vrea să aveţi în vedere următoarea variantă: "şi a sărbătorilor Crăciunului sau a altor sărbători similare specifice altor culte religioase recunoscute de lege"; să evităm repetiţiile "religioase", aş propune suprimarea în primul caz a acestui adjectiv – "religioase".

Deci, dacă vorbim despre sărbătorile Crăciunului, trebuie să vorbim despre "sărbători" – tot la plural – şi în continuare.

Vă rog să aveţi în vedere că propunerea mea este pentru o mai bună claritate a textului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vreau opinia comisiei.

Dacă sunteţi de acord?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte, comisia ar putea fi de acord cu aceasta dacă, eliminând primul termen "sărbători religioase similare" – deci, de aici să eliminăm "religioase" şi dacă el se acordă cu sărbătoarea Crăciunului, să rămână "sărbători similare specifice altor culte religioase". Am fi de acord, dacă este corect aşa.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca este de acord. Deci, rămâne pe varianta aceasta propusă de domnul Gubandru, deci îmbunătăţită.

Dacă, în afară de aceste mici modificări de redactare, sunt şi alte obiecţii? Nu sunt.

Atunci, am adoptat art.5 în forma modificată, pe care aţi auzit-o şi care este cuprinsă şi în raportul comisiei.

La art.6, vă rog să observaţi la pct.6 al raportului se propun nişte modificări la mai multe litere – lit.j) şi lit.l).

Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

În legătură cu redactarea acestor puncte, mă refer la lit.f (1) şi lit.f (2), aş vrea să fiţi de acord ca, pentru o mai corectă exprimare în limba română, să operăm eliminarea unor articole. Spre exemplu: "premiile, primele şi indimnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti" – deci, să eliminăm "şi altor specialişti", iar la lit.f (2) este exact aceeaşi observaţie ca anterior – "acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti". Aşa presupune limba română corect.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia are obiecţii?

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte, comisia nu este de acord cu observaţia, pentru că în categoria "altor specialişti", în cadrul ramurilor sportive pot fi cuprinşi maseuri, medici şi alte asemenea funcţii similare care ar intra în această categorie "a altor specialişti".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi pare rău, dar, din partea comisiei nu s-a înţeles că eu nu umblu la eliminări decât a acestui "a", care nu-şi găseşte rolul, nu se justifică din punct de vedere gramatical.

Deci: "… acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor sportivi", nu "… şi a altor sportivi". Asta era problema: acest "a" care este pur şi simplu pus cu furca.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles. Cu asta, comisia este de acord.

Mai sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Cu această observaţie, art.6 – adoptat.

Titlul Secţiunii a IV-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Vă rog să priviţi la pag.7 a raportului, pct.7; sunt nişte propuneri de modificare la alin.2.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.8.

Titlul Capit.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul subcapitolului I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Vă rog să priviţi la pct.8 al raportului; se propun nişte modificări.

Dacă sunt obiecţii?

Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, eu recunosc că nu mă pricep în tehnică legislativă, dar ştiu că în general se evită ca într-o lege să existe aceste opţiuni "şi/sau" – ori, ori.

Deci, eu aş sugera celor care au propus acest amendament ca, pentru o mai bună claritate, să opteze pentru varianta "avantaje în bani şi în natură", sau varianta "avantaje în bani, sau în natură".

Această formulă ambiguă "şi/sau" merge în textele literare sau în alte categorii care nu presupun clarificări şi situaţii care să nu permită abuzuri sau să nu permită, cum spun eu, încălcarea prevederilor legii.

În altă ordine de idei, aş mai vrea să propun ca în formularea "precum şi folosirea, în scop personal, a bunurilor şi drepturilor aferente desfăşurării activităţii".

Cu aceste observaţii urmăresc o mai bună clarificare a acestui articol şi a alineatului 1 din art.9 supus dezbaterii în acest moment.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia în ce măsură este de acord?

Domnul Aurel Gubandru:

Sigur că nici eu nu sunt specialist în tehnică legislativă, dar aici suntem de acord să rămână "şi/sau" întrucât ajutoarele pot fi şi în bani şi în natură, numai în bani sau numai în natură şi atunci s-a combinat şi cu "sau" şi propunem să rămână "şi/sau".

În legătură cu introducerea virgulei în text suntem de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comsia admite virgulele.

Domnul deputat Mircea Costache. Poftiţi!

Domnul Costache Mircea:

Îmi cer scuze pentru insignifianţa remarcii, dar s-a convenit şi s-a practicat în mod repetat menţinerea numai a lui "şi" care îl include şi pe "sau". Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Iniţiatorul are o opinie în legătură cu problema aceasta? Nu. Suntem în această situaţie în care iniţiatorul spune că poate să rămână numai "şi".

Comisia? Acceptă şi comisia să rămână numai "şi".

Cu această observaţie şi cu virgulele respective, dacă mai sunt alte obiecţii. Nu mai sunt alte obiecţii. Art.9 este adoptat în această formulă.

Art.10. Sunt obiecţii? Da. Poftiţi!

Domnul Birtalan Ákos:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog frumos să observaţi că la amendamente respinse la pct.1 apare un amendament propus de subsemnatul, la art.10 alin.1 un text nou care sună în felul următor: "Sunt considerate cheltuieli deductibile sumele aferente lucrărilor de construcţie, modernizare şi extindere a unei singure locuinţe proprietate personală în condiţiile în care acestea sunt efectuate pe bază de documente justificative din venitul anual global impozabil."

O scurtă motivaţie: cred că cu toţii suntem de acord că lipsa locuinţelor este o problemă şi Guvernul încearcă, se străduieşte să rezolve sau să înceapă rezolvarea acestor probleme. Credem că aşa cum în orice ţară civilizată această posibilitate există pentru cei care construiesc, modernizează sau îşi extind o singură locuinţă pentru că nu vorbim aici de a treia, a cincea sau a zecea casă, ci a unei singure locuinţe proprietate personală. O astfel de înlesnire prin deducerea acestor cheltuieli din venitul impozabil global, deci din baza de impozitare, ar fi o prevedere benefică atât pentru contribuabili cât şi pentru această activitate, cum am spus, care duce lipsă şi are unele probleme în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Comisia şi iniţiatorul.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur, comisia s-a pronunţat o dată prin vot şi a respins acest amendament. Am avea în vedere faptul că acest amendament nu a putut fi acceptat de comisie întrucât nu există o lege la nivel de familie, ci la nivel de persoană fizică, impozitarea venitului se face la nivel de persoană fizică şi nu la nivelul întregii familii.

Comisia s-a pronunţat prin vot pentru respingerea acestui amendament.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar persoana asta fizică dacă îşi face locuinţa asta, ce credeţi, e normal, nu-i normal, putem accepta, nu putem accepta.

Domnul Aurel Gubandru:

Sigur, se poate sau nu se poate accepta. Comisia a propus respingerea acestui amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Iniţiatorul dacă vrea să ne spună ceva.

Doamna Maria Manolescu:

În contextul legii, acest articol 10 este un articol care stabileşte o regulă de principiu: recunoaşterea cheltuielii se face pe bază de documente. Dacă se pune problema recunoaşterii sau nu a anumitor cheltuieli personale pentru locuinţă, aceste cheltuieli ar trebui să facă obiectul unui alt articol, deci, "ce diminuează baza impozabil din punct de vedere al cheltuielilor cu locuinţa". Nu, oricum, nu este locul la art.10.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, dar în principiu, că să zicem că îl punem al art.11 sau în altă parte. În principiu, Ministerul Finanţelor acceptă ideea că reparaţiile unei locuinţe sau cheltuielile pentru o locuinţă pot fi deduse sau nu. Problema este de principiu, nu neapărat unde o punem.

Doamna Maria Manolescu:

Ministerul Finanţelor are în vedere ca, începând cu anul 2003, să înceapă să recunoască cheltuieli pe bază de documente, dar pentru asta ar trebui să-şi dezvolte foarte mult sistemul informatic, astfel încât să poată să facă faţă volumului imens de documente care ar trebui să fie verificate de către cei care primesc declaraţiile. Avem în vedere acest lucru pentru perioada următoare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. În momentul de faţă, Ministerul Finanţelor, din anumite motive care le-aţi enumerat, nu acceptă această idee. Mulţumesc.

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, eu am ascultat-o pe doamna ministru, pe care o respect şi o preţuiesc pentru profesionalismul domniei sale, dar n-a reuşit să mă convingă cu argumentele pe care le-a propus. Faptul că în curtea ministerului sunt probleme, nu cred că trebuie să ne determine să eliminăm din această lege o propunere chiar dacă este făcută de un deputat aparţinând Grupului parlamentar al U.D.M.R. Nu trebuie să eliminăm o asemenea idee foarte bună care vine, în fond, în sprijinul politicii promovate de către Guvernul prezidat de către domnul Adrian Năstase. Ideea realizării de construcţii este una dintre preocupările majore ale guvernării actuale şi printr-o asemenea măsură propusă de domnul Ákos Birtalan nu se face decât să se creeze premise pentru realizarea de sume necesare realizării de construcţii personale. Nu văd de ce eventualele impedimente de moment ar trebui să ne determine să eliminăm dintr-o lege o propunere care mie mi se pare că este foarte bună.

Mai presus de orice diferenţe de partid, susţin o asemenea idee întrucât ea vine în interesul cetăţenilor pe care încercăm să-i protejăm şi să-i susţinem prin o asemenea lege şi să nu greşească faţă de stat, dar nici statul să nu greşească şi să nu încerce să le reducă şansele de a beneficia de o locuinţă decentă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Aţi ascultat opiniile colegilor noştri care susţin o asemenea propunere, aţi ascultat opinia comisiei şi opinia iniţiatorului.

Vom supune la vot acest amendament prezentat de domnul Birtalan Ákos care a fost respins de comisie.

Cine este în favoarea amendamentului? Şi vă rog să număraţi.

34 de voturi pentru. Mulţumesc.

Voturi contra? Număraţi! 43 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri. Amendamentul nu a trecut.

Art.10. Dacă sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Este o obiecţie. Poftiţi!

Domnul Birtalan Ákos:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog din nou să vă uitaţi la amendamentele respinse, pag.2, la pct.3 la acest art.12 alin.2¹, nou, apare un amendament formulat în sensul că la "deducerea personală de bază în sumă fixă se adaugă o sumă variabilă echivalentă cu 3% din venitul anual global, în cazul în care contribuabilii spriijină următoarele instituţii şi/sau activităţile acestora."

Dacă contribuabilii decid să asigure un sprijin, să contribuie la finanţarea unor instituţii, respectiv activităţi, şi anume unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, unităţile de învăţământ, cercetare, artă, cultură, sport şi asistenţă socială, respectiv asociaţiile şi fundaţiile legal înregistrate în România.

Credem din nou că o astfel de prevedere şi anume decizie personală asupra unei părţi infime şi anume 3% din venitul anual global în mod direcţionat pentru spriijinirea unor activităţi, respectiv instituţii care, oricum, au surse insuficiente atât surese proprii, cât şi surse bugetare, credem că este o deschidere faţă de aceste instituţii, o sprijinire a societăţii civile în final.

V-aş ruga să admiteţi dezbaterea şi acceptarea acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul şi comisia.

Este o chestiune similară persoanelor juridice, societăţilor comerciale care desfăşoară acţiuni de sponsorizare, mecenat.

Doamna Maria Manolescu:

Ministerul Finanţelor, în calitate de iniţiator, a fost de acord cu votul care s-a dat în comisie, măsurile propuse sunt foarte greu de administrat. Aşa cum o să vedeţi din propunerea care este făcută cuprinde foarte multe tipuri de asociaţii, fundaţii, unităţi de cult care ar urma să aibă anumite drepturi, sumele sunt infime, 3% din venitul anual global global, nu sunt sume foarte mari, dar administrarea este foarte, foarte grea. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Birtalan. Poftiţi! Şi domnul Brudaşca.

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulţumesc domnule preşedinte,

Cu toată stima, doamna secretar de stat, eu cred că sistemul impozitului pe venitul global începe să prindă rădăcini în România din punct de vedere al tehnicii de urmărire a acestui impozit. Cred că nu mai este o piedică acest lucru, respectiv în ceea ce priveşte evidenţa asociaţiilor, fundaţiilor, a instituţiilor enumerate de mine aici din nou nu mai este o piedică tehnică pentru că există din fericire un sistem genral în România prin care se urmăresc acestea care au fost, care sunt şi care se înregistrează.

Bineînţeles că aici este o altă problemă, aşa cum foarte pe scurt şi domnul preşedinte a menţionat, dacă încercăm un tratament similar cu ceea ce există în economia reală unde societăţi comerciale, companii naţionale etc., au o astfel de posibilitate sau similară şi pe partea cealaltă, dacă contribuabilii individuali, nu persoane juridice, le dăm o astfel de posibilitate sau nu.

Eu cred că nu numai că este la fel sau similar şi în alte ţări, am putea discuta procentul şi sunt deschis şi am fost deschis la discutarea procentului, este mare sau mic acest procent, dar ideea şi introducerea unei astfel de noutăţi, până la urmă, în sistemul de impozitare, a unui impozit personal în România, cred că ar fi binevenită. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, mă aflu într-o situaţie, recunosc, cu totul deosebită. În principiu, sunt de acord cu propunerea făcută de domnul deputat Akos Birtalan. În realitate însă, prin această măsură, nu se urmăreşte sprijinirea în ansamblu a categoriilor de instituţii care sunt enumerate şi cu prioritatea celor minoritare.

După ce în mod deosebit acestea beneficiază de privilegii din partea unei foarte atente administraţii a României, după ce beneficiază de substanţiale ajutoare venite din străinătate, se mai încearcă şi această măsură de reducere a bugetului şi aşa destul de firav, prin deducerea acestui echivalent din obligaţiile anuale ale cetăţenilor.

Mi s-ar putea răspunde că oricum numărul celor care sunt în stare astăzi în România să facă asemenea plăţi este destul de mic şi nesemnificativ dată fiind starea de pauperizare care depăşeşte 60% din totalul populaţiei României. Consider însă că este o datorie dacă vreţi chiar şi patriotică de a nu submina la nesfârş,it bugetul naţional prin asemenea deduceri care în planul activităţilor curente nu ar contribui foarte mult la diminuarea stării de criză în care se găsesc instituţiile pe care vrem să le ajutăm.

Cu atât mai mult insist pe această chestiune cu cât, în general, aceste organisme desfăşoară activităţi uneori chiar marcat naţionalist şi extremist şi, în consecinţă, nu văd de ce încă o dată bugetul firav al ţării să le sprijine în demrsurile lor de subminare a statului român.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În lege nu ştiu dacă se înţelege aşa ceva. Şi eu aş putea să spunsorizez şi să ştiţi că am dat bani personal pentru apariţia unor reviste şi a unor cărţi care, evident, că nu mi le-a scos nimeni din impozitul ăsta. Eu, personal, vreau să vă informez că am făcut asta şi nu pentru cine ştie ce organizaţii.

În ceea ce priveşte sărăcirea bugetului, asta este o altă problemă care se poate discuta.

Din partea comisiei, după ce aţi audiat aceste puncte de vedere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur, poziţia Comisiei de buget, finanţe, bănci este clară de respingere a amendamentului. Aş mai avea de adăugat sponsorizarea, donaţia, mecenatul sunt prevăzute, sunt stipulate de legislaţia în vigoare din România. E foarte bine că sunt persoane de bine în România care pot să ofere aceste ajutoare, dar la fel de adevărat este ceea ce spunea distinsul coleg Brudaşca, antevorbitorul meu, pentru că la urma urmei acest 3% se duce din bugetul statului în buzunarul celui care contribuie. Nu aş spune că e un atentat la siguranţa statului, dar oricum la aceea a mărimii bugetului există.

Am vrut doar să spun câteva păreri, dar eu sunt împuternicit să vă spun, să prezint faptul că în Comisia de buget, finanţe, bănci, această propunere a fost respinsă şi propun plenului respingerea acestui amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aţi auzit argumentele şi din partea celui care a propus amendamentul, şi din partea colegului Brudaşca, aţi auzit argumentaţia iniţiatorului şi a comisiei.

Eu vă supun votului acest amendament care a fost respins.

Cine este pentru amendamentul acesta? Număraţi! 16 voturi.

Voturi contra? 44 de voturi contra.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul nu a fost adoptat.

Art.12, în forma din ordonanţă. Sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Vă rog să vă uitaţi la pct.9 din raport. Faţă de propunerile comisiei dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Titlul subcap.II. Sunt obiecţii? N sunt. Adoptat.

Secţiunea I. Dacăsunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Vă rog să vă uitaţi la pct.10 din raport. Sunt propuse nişte modificări. Dacă faţă de aceste propuneri sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Subcapitolul II – Metode de determinare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Vă rog să priviţi la pct.11 al raportului. Sunt nişte propuneri la diverse litere. Aici dacă sunt obiecţii. Da. Este o obiecţie. Poftiţi!

Domnul Damian Brudaşca:

La art.16 alin.7, care ni se propune ca alin.nou, pentru evitarea cacofoniei care a apărut, aş propune să folosim metoda clasică, adică virgula. E mai exact vorba de "persoane fizice, juridice care..." Deci între "persoane juridice" să punem o virgulă şi textul să continue "care nu dau naştere unei persoane juridice..." şi aşa mai departe.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aveţi ceva împotriva virgulei? Nu.

Cu virgula asta propusă, dacă nu mai sunt alte obiecţii. Nu mai sunt alte obiecţii. Adoptat art.16.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Dacă sunt obiecţii.Vedeţi la pct.12 din raport se propun nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Vă rog să priviţi la pct.13 din raport. Da. Poftiţi!

Domnul Damian Brudaşca:

Tot pentru corectitudine, la alin.3, nou, care ni se propune, aş dori pentru mai multă vigoare, să avem următoarea formulare: nu citesc textul integral, ci doar după "asocierea cu o persoană juridică română, care nu dă naştere unei persoane juridice, reprezintă..." şi, în continuare, textul curge corespunzător.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia este de acord.

Alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.21 în forma propusă de comisie şi cu modificarea acceptată.

Secţiunea a 2-a. Titlul Secţiunii a 2-a. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1 – "Definirea veniturilor". Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.22. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Vă rog să obseravaţi la pct.14 din raport ni se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

"2. Determinarea veniturilor din salari". Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.24 pct.15. Vă rog să observaţi că sunt propuse o serie de modificări la pct.15 din raport, la articolul acesta. Sunt obiecţii? Nu sunt. Da. Poftiţi! Din partea iniţiatorului.

Doamna Maria Manolescu:

Domnule preşedinte,

Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de iniţiator, propune păstrarea prevederilor art.24 în forma iniţială, având în vedere, pe de o parte, acordul pe care îl avem încheiat cu Fondul Monetar prin care ne-am luat anumite angajamente în ceea ce priveşte anumite drepturi. În plus, în această perioadă de timp, potrivit programului guvernamental, se gândeşte un sistem unitar de reducere a contribuţiilor sociale şi a impozitelor, unitar, pentru toate categoriile sociale. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia.

Domnul Aurel Gubandru:

Comisia este de acord cu propunerea doamnei ministru Manolescu. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Se renunţă la modificările propuse de către comisie, acceptaţi chestiunea asta.

Sunt alte comentarii? Nu sunt.

Atunci, textul aşa cum este în ordonanţă, varianta iniţială. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 15 voturi contra.

S-a adoptat în forma din ordonanţă, forma iniţială.

"Obligaţiile plătitorului de venituri şi ale contribuabililor". Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 28. Vă rog să priviţi la pct. 16 din raport. Este o modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Titlul Secţiunii a 3-a. Obiecţii? Nu sunt.

Subtitlul 1 "Definirea venitului". Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

2."Determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor".

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a 4-a. Titlu. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

1. "Definirea venitului". Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

2. "Metode de determinare". Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 5-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

1. "Definirea venitului". Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 38. Vă rog să priviţi la pct. 17 din raport; se propune o modificare.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

La art. 38 v-aş ruga să urmăriţi pe pagina 18, "diverse venituri care nu se regăsesc menţionate în mod expres". Deci, nu formularea de acum, "nu se regăsesc în mod expres menţionate", pentru că este vorba de faptul că nu se regăsesc menţionate. Accentul cade pe "menţionate în mod expres prin prezenta ordonanţă".

Deci, propun o inversiune, tocmai pentru ca să fie mai clar pentru cel care aplică această lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Comisia a acceptat. Iniţiatorul? Bun.

Cu această propunere de inversare şi cu modificările propuse de comisii, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

2. "Metode de determinare". Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 41. Vă rog să observaţi în raport, la pagina 17, punctele 18 şi 19, se completează, sunt nişte completări, cu noi alineate. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 43. Vă rog să priviţi la pct. 20 din raport; se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 6-a "Venituri din pensii". Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 44. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 45. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 7-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 46. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 47. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 50. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 51. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 52. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul 4. Titlul Capitolului 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 53. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 54. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 55. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 56. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 57. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 58. Vă rog să priviţi în raport la pct. 21. Aici se propun nişte modificări. Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu aş dori să vă propun să scoatem cuvintele "în cazul" şi să avem formularea: "Prevederile prezentului capitol nu se aplică fondurilor de investiţii" şi aşa mai departe. Această eliminare contribuie la o mai exactă înţelegere a sensului acestui alineat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Precizaţi la ce literă.

Domnul Damian Brudaşca:

Este vorba de art. 58 alin. 2, "prevederile prezentului capitol nu se aplică" şi în loc de "în cazul" să spunem direct: "nu se aplică fondurilor de investiţii".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia este de acord? Da, este de acord. Iniţiatorul este de acord.

Cu această propunere de modificare, dacă mai sunt alte obiecţii? Nu mai sunt alte obiecţii. S-a adoptat în forma modificată de comisie şi îmbunătăţită de domnul Brudaşca.

Titlul Capitolului 5. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul Secţiunii I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 59. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 60. Vă rog să priviţi la pct. 22 din raport. dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 61. Se propune modificarea la pct. 23 din raport. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 2-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 62. Vă rog să priviţi la pct. 24 din raport; se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificarea propusă.

Articolul 63. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 64. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 3-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 65. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 4-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 66. Vă rog să priviţi la pct. 25 din raport; se prevede o modificare la alin. 3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificarea propusă.

Articolul 67. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Sunt obiecţii? Poftiţi.

Domnul Birtalan Akos:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

V-aş ruga din nou să observaţi că la amendamentele respinse, la pct. 7, deci ultimul, apare un amendament, după art. 66, deci art. 66¹ nou, în sensul următor: pentru că la art. 66 s-a vorbit şi toată secţiunea se referă la plata impozitului pe venit, este din nou o veşnică poveste, atât de când vorbim despre impozit pe venit, cât şi înainte, când vorbeam despre impozit pe salariu şi de atunci de când se departajează o parte din acest impozit pe venit, pentru autorităţile locale, pentru bugetul acestor autorităţi locale, respectiv o parte pentru bugetul de stat.

În anul 1999, colectarea venitului, similar cu cel de astăzi, respectiv a impozitului pe salariu, s-a făcut, aşa cum am propus eu în art. 66¹, şi anume, "impozitul pe venitul anual global datorat se virează la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care au deschise conturile unităţile administrativ teritoriale, în a căror rază îşi au domiciliul contribuabilii".

Deci, sunt două lucruri aici: unde se virează impozitul pe venitul global şi în funcţie de care criteriu, respectiv domiciliul contribuabilului.

Din nou se va răspunde că tehnic este imposibil. Eu nu cred acest lucru, pentru că tehnic toţi contribuabilii din România suntem evidenţiaţi în funcţie de domiciliul nostru şi nu în funcţie, în primul rând, de locul unde lucrăm. În funcţie de domiciliul nostru avem cod personal, şi aşa trebuie să avem. şi codul nostru fiscal, în funcţie de domiciliu. Şi indiferent unde realizezi tu un venit în România, acest venit poate să fie colectat, în funcţie de acest criteriu clar, unic şi transparent.

Eu aici am propus acest lucru şi ar fi bine ca în România, odată să introducem acest criteriu la colectarea impozitului pe venitul anual global.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

În programul de guvernare al Guvernului prezidat de domnul Adrian Năstase se prevede, între altele, ca parte componentă a democratizării societăţii româneşti şi acţiunea de întărire a rolului unităţilor administrativ teritoriale. Este vorba de o descentralizare care este impusă de necesitatea realizării unei democratizări reale în România.

În acest context este binevenită propunerea făcută de către deputatul din Grupul parlamentar al UDMR şi mie mi se pare că acest impozit pe venitul anual global să fie virat unităţilor de trezorerie şi contabilitate publică din unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora ne avem domiciliile.

Eventualele anticipări făcute de domnia sa mi le însuşesc şi eu şi consider că nu este un motiv, în momentul de faţă, să se invoce dificultăţi de ordin tehnic, pentru realizarea unor asemenea plăţi.

În perspectivă, eu aş merge mai departe şi aş spune că va trebui să completăm această lege şi să îi facem beneficiari şi pe aceste unităţi administrativ teritoriale, dintr-o parte din aceste venituri globale, pentru că este firesc ca aceşti bani să rămână în locurile respective, pentru a contribui la dezvoltarea economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale respective şi la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor zonelor în cauză. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunt alte intervenţii din partea colegilor deputaţi?

Nu. Din partea iniţiatorului, vă rog.

Doamna Maria Manolescu:

Ministerul finanţelor nu poate să-şi însuşească această propunere, din următorul motiv: problema administrării va face obiectul unui alt act normativ care va ajunge în atenţia dumneavoastră în perioada următoare.

În ce priveşte încasarea impozitului pe venit la această dată se face prin trezorerii. Este adevărat, cea mai mare parte din impozitul pe venit pe care-l încasează trezoreria Ministerului Finanţelor, indiferent unde este plasată ea, 80% aproape se duce spre finanţarea comunităţilor locale. Bineînţeles că această repartizare se face în limita bugetelor aprobate.

Încă o dată, insist asupra faptului că nu această lege reglementează modul de administrare, ci numai problema impunerii şi în aceste condiţii vă propun să rămână actul normativ aşa cum a fost el trecut prin comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Gubandru, din partea comisiei.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia îşi menţine punctul de vedere, de respingere a amendamentului propus. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru acest amendament respins, vă rog? Număraţi. 28 voturi pentru.

Voturi contra? Număraţi. 38.

Abţineri? Nu sunt abţineri. Rămâne textul comisiei, adică nu se poate introduce acest articol.

Am trecut de art. 67. Titlul Secţiunii a 5-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 68. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 69. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 70. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 71. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a 6-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 72. La art. 72, la pct. 26 din raport sunt nişte modificări. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului 7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 73. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 74. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 75. Vă rog să priviţi la pct. 27 din raport. Se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 76. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 77. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 78. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 79. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 80. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 81. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 82. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 83. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 84. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 85. Vă rog să priviţi la pct. 28 din raport. Există o completare de text. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs textul ordonanţei.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Vă rog să priviţi la pct. 1 din raport. sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviţi în raport la punctele 29 şi 30. Articolul unic devine art. I. Se introduce un art. II. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Se introduce un art. III la poziţia 30 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs şi textul legii. Proiectul în integralitate se va vota într-o şedinţă specială de vot.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte să se ia cuvântul? Da, poftiţi.

Domnul Alexandru Cristian Ştrenc (director general, OSIM):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În perioada scursă de la intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 au avut loc o serie de evenimente şi aspecte semnificative pentru dezvoltarea domeniului proprietăţii industriale, în care în mod normal au repercusiuni asupra unor modificări propuse în texte şi anexele ordonanţei, şi anume:

a) modificări şi perfecţionări ale legislaţiei, conform anexei 1, care instituie, fie noi forme de protecţie, de exemplu protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie, fie creează noi facilităţi procedurale solicitanţilor sau titularilor;

b) preconizata aderare a României la Convenţia brevetului european care conduce la introducerea unor taxe percepute pe plan naţional pentru unele proceduri, după procedura de la Oficiul european de brevete;

c) evoluţia cursului leu-dolar care, în conformitate cu art. 5 din ordonanţă poate conduce la actualizarea taxelor şi a nivelului cifrei de afaceri, luate în calculul reducerilor de taxe;

d) apariţia recentă a monedei unice EURO în spaţiul european care face necesară o eventuală raportare la această monedă.

e) apariţia unor fenomene ce au decurs din facilităţile fiscale abordate în 1998 care trebuie recorelate pentru a se sprijini o dezvoltare pe baze sănătoase a creaţiei tehnice naţionale.

Având în vedere că amendamentele care nu sunt semnificative, modificările propuse la ordonanţă corespund acestor principii generale, vă rugăm să aveţi în vedere aprobarea acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, întrunită în şedinţa din 6 martie 2002, cu unanimitate de voturi a hotărât să prezinte plenului prezentul proiect de lege, cu amendamentele făcute în comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Atunci intrăm în dezbaterea proiectului.

Titlul ordonanţei. Dacă la titlul ordonanţei? Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Eu am aici raportul, unde titlul are următoarea formulare: "Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare al acestora". Mie mi se pare că este o formulare inexactă. "Utilizarea" se acordă cu "acestora" şi nu "regimul".

În consecinţă, "regimul de utilizare a acestora".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia ce spune? Este de acord. Titlul aşa cum a fost propusă modificarea.

Titlul Capitolului I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Vă rog să observaţi. Sunt modificări la pct. 2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările propuse.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Articolul 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Articolul 4. Dacă sunt obiecţii? Vă rog să priviţi în raport la pct. 5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Articolul 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Articolul 7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 10. Vă rog să priviţi la pagina 5 din raport, la pct. 8 este propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Articolul 11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 12. Sunt propuse nişte modificări la pct. 9 din raport. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificarea propusă de comisie.

Articolul 14. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 15. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificarea propusă de comisie.

Articolul 16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 18. Dacă sunt obiecţii? Vă rog să vedeţi la pct. 12 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 19. Vă rog să priviţi la pct. 13 din raport. sunt propuse nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 21. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 25. Vă rog să priviţi la pct. 15 din raport, sunt nişte modificări. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului IV. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 28. Vă rog să priviţi la pct. 16 din raport; sunt propuse nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 34. Vă rog să priviţi la pct. 17 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Ne întoarcem la textul legii.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviţi la pct. 1. Se propune o modificare în raport, la pct. 1.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă mulţumesc.

Am parcurs şi această lege. Vom da votul final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Băncii de Export Import a României EXIMBANK S.A.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog reprezentanţii comisiei să ne propună timpii de dezbatere. Poftiţi.

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia propune un timp total de dezbatere de 5 minute şi un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat acest timp de dezbatere.

Să vedem titlul ordonanţei. Vă rog să priviţi în raportul comisiei, la pagina 2 pct. 3. Se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1 al ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Vă rog să priviţi la pct. 4 din raport. Se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 4. Vă rog să priviţi la pct. 5 din raport. La alin. 3 se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art. 4.

La titlul legii. Vă rog să priviţi la pct. 1 din raport se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviţi la pct. 2 din raport. Se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs şi acest proiect.

Votul final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte.

Comisia pentru agricultură trebuie să ne propună timpii de dezbatere, deoarece suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimate şi stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte, în şedinţa din 12.03.2002, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a analizat, a întocmit raportul pe care-l supune dezbaterii şi adoptării plenului Camerei Deputaţilor, cu o serie de amendamente. Amintim că la întocmirea raportului comisiei s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi de avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Propunem 15 minute pe ansamblu şi 1 minut pe intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt.

Să trecem la analiza proiectului.

Titulul ordonanţei. Dacă la titlul ordonanţei sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

La art. I, dacă, la preambul, sunt probleme? Nu sunt.

La pct. 1, vă rog să priviţi şi în raportul comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Vă rog să priviţi, la pct. 5 s-a introdus un nou alineat. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Deci, aprobat pct. I.

Este o obiecţie? Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

La amendamente respinse, poz. 1, am un amendament conform căruia art. 1 alin. 1 va avea următorul cuprins: "În vederea sprijinirii producătorilor de lapte, se acordă stimulente în valoare de 1800 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat, pentru prelucrare la agenţii economici specializaţi în procesare, cu licenţă de fabricaţie, al cărui conţinut minim întruneşte condiţiile stas 2416-61, care se recalculează la 3,5% unităţi de grăsime".

După cum constataţi, în loc de 1400 de lei, eu am propus în cadrul acestui amendament 1800 de lei. Dacă citiţi ordonanţa, veţi vedea că apare o discriminare între producătorii de lapte de la câmpie, faţă de cei de la munte. Este prevăzut un stimulent de 1400 de lei pe litrul de lapte în cazul zonei de câmpie şi de 1800 de lei pe litru de lapte în cazul zonei de munte.

Este adevărat, în zona de câmpie, cheltuielile cu transportul sunt mai mici, distanţele necesar a fi parcurse sunt mai reduse şi mai uşor de străbătut, drumurile fiind mult mai accesibile. De asemenea, condiţiile meteo sunt mai blânde. În ceea ce priveşte zona de munte, posibilităţile de păşunat sunt mult mai mari decât la câmpie. O analiză economică riguroasă nu cred că ar duce la diferenţierea propusă de iniţiator.

În altă ordine de idei, pentru acordarea stimulentelor, aşa cum a propus iniţiatorul, trebuie făcută o deliminare geografică strictă între zona de câmpie şi cea de munte. Nimeni nu poate garanta, însă, că nu va avea loc o migrare de la câmpie spre munte, din partea producătorilor care vor sume mai mari.

Din aceste motive, susţin un stimulent unic, de 1800 de lei pe litrul de lapte. Procedurile de acordare a stimulentului se vor simplifica enorm de mult.

Bineînţeles, în cazul în care veţi accepta amendamentul pe care vi l-am propus, alin. 2 şi 3 de la art. 1 nu se mai justifică. Sunt alineate care se referă la diferenţierea dintre câmpie şi munte.

Deci, un stimulent unic pentru toţi producătorii de lapte. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, opinia ministerului.Cum e cu vaca de la munte şi vaca de la câmpie...

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Noi am avut asemenea discuţii şi în comisie, eu aş vrea numai două argumente să aduc. În primul rând, că nu suntem de acord cu acest plafon de 1800 de lei, deoarece noi, prin lege, am aprobat bugetul şi dacă am accepta 1800 de lei ar însemna să venim să depăşim bugetul Ministerului Agriculturii, că aceste prime se acordă din bugetul ministerului. Deci, aşa ceva nu se poate şi noi am argumentat la discuţiile în comisie că nu suntem de acord.

Iar faptul că am propus, Guvernul, 1400 de lei pe litrul de lapte recepţionat de procesator la câmpie şi 1800 de lei pentru cel care se preia din zona de deal-munte, noi am avut argumente, le-am susţinut. Condiţiile de producere a unui litru de lapte în zona de munte sunt diferite de cele din câmpie, iar grija că vor migra cei de la câmpie la munte nu e justificată, întrucât deja există delimitare teritorială. Iar noi, prin norme, am restricţionat posibilitatea de a migra cineva din zona de câmpie către zona de munte, aceasta se numeşte infracţiune şi se pedepseşte conform legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea, dacă doriţi să discutaţi la aceeaşi problemă, să solicitaţi cuvântul, înainte de a da cuvântul reprezentantului ministerului, ca acesta să poată se refere la toate opiniile exprimate.

Poftiţi.

Domnul Octavian Sadici:

În urma intervenţiei domnului ministru, s-ar putea ajunge la un compromis. Amendamentul a fost făcut în Comisia pentru agricultură şi am cerut, în vederea sprijinirii producătorilor de lapte, să se acorde stimulente în valoare de 1600 de lei pentru fiecare litru de lapte, pe timp de vară, şi 1700 de lei, pe timp de iarnă. Aceasta ar însemna să nu se afecteze bugetul, având în vedere că perioada de iarnă este mult mai scurtă şi, în acelaşi timp, cantităţile sunt mult mai mici.

Şi, în felul acesta, se poate rezolva problema stimulentului şi nu se fac discriminări între cei de la şes şi cei de la munte. Se ştie prea bine că laptele se produce în aceleaşi condiţii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Alţi colegi, dacă doresc să intervină? Nu.

Reprezentantul comisiei, vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Într-adevăr, în cadrul comisiei, raportul a fost aprobat cu un vot împotrivă, tocmai pornind de la această discuţie care a fost, cu propunerea de a merge pe diferenţiere vară-toamnă sau de a merge pe o sumă de 1800 primă per litru.

Trebuie să reţinem următorul aspect. Din Ordonanţa nr. 29, în anii 2000 şi 2001, s-a acordat o primă de 500 de lei pe kg. Se apreciază că această intervenţie pentru anul 2002, de 1400 de lei, este de aproape trei ori mai mare, deci, o creştere esenţială.

S-a avut în vedere, de asemenea, o diferenţiere pentru zona de munte, pe care o apreciem logică, pentru că este foarte greu în zona de munte. Cu 3 luni şi jumătate-4 luni maximum de vegetaţie, cu cheltuieli pentru cosire, pentru hrănire, pentru întreţinerea animalelor, litrul de lapte costă mult mai mult.

De aceea, în marea majoritate a comisiei s-a apreciat că diferenţierea aceasta între şes şi munte: 1400-1800 pentru anul 2002 reprezintă un sprijin real pentru crescătorii de vaci cu lapte, urmând probabil ca anul viitor, în funcţie de bugetul pe care îl vom avea la dispoziţie, pe care ni-l vom crea, de fapt, prin ceea ce vom face în perioada următoare a anului 2002, să susţinem şi această diferenţiere vară-iarnă.

Deci, supun atenţiei dumneavoastră, pentru a o aproba, varianta menţionată în ordonanţă: 1400 pentru şes – 1800 pentru deal. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Deci, să supunem la vot această variantă a comisiei.

Cine este pentru varianta comisiei? Număraţi! 36 de voturi pentru.

Voturi contra? 21.

Abţineri? 1 abţinere.

Deci, a rămas textul iniţial.

Dacă la pct. 2 sunt obiecţii? Dacă comisia sau iniţiatorul au ceva de spus? Nu. Deci, adoptat.

Pct. 3, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I, în integralitate, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. III, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul unic? E o propunere de modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect, urmează ca votul final să se dea într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2002 privind publicarea în exclusivitate de către Ministerul Justiţiei în ediţie oficială a codurilor şi a altor acte complexe.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Elaborarea codurilor şi a altor legi complexe care interesează domeniul de activitate al justiţiei presupune o activitate pe care o prestează consilierii din Ministerul Justiţiei, alături de alţi specialişti în materie, reuniţi în comisii speciale, constituite la acest minister potrivit prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Practica a relevat că după publicarea în Monitorul Oficial al României a unor asemenea legi, ele sunt tipărite şi puse în vânzare de către persoane sau instituţii, care, de cele mai multe ori, nu au nici o legătură cu domeniul reglementat de acestea.

Pe de altă parte, publicaţiile editate fără nici un fel de control din partea specialiştilor pot da naştere la confuzii pe texte, care determină interpretări greşite în aplicarea acestor acte normative.

În consecinţă, se impune ca Ministerul Justiţiei să fie singurul organ autorizat să publice o ediţie oficială a codurilor şi a altor acte normative complexe, care să poată fi folosită cu uşurinţă de cei interesaţi.

De asemenea, a fost definită noţiunea de "ediţie oficială" ca fiind: "Ediţia apărută cu această menţiune prin grija Ministerului Justiţiei, sub a cărui autoritate au fost elaborate codurile şi alte legi speciale".

Faţă de cele prezentate, a fost întocmit acest proiect de lege, pe care îl supunem aprobării dumneavoastră privind publicarea în exclusivitate de către Ministerul Justiţiei în ediţie oficială a codurilor şi altor acte complexe. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Comisiei juridice? Poftiţi.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, în conformitate cu art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru dezbatere şi avizare în fond cu acest proiect de lege şi în şedinţa pe care am avut-o am propus, cu majoritate de voturi, să se dezbată şi să se adopte Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2002 privind publicarea în exclusivitate de către Ministerul Justiţiei în ediţie oficială a codurilor şi a altor acte complexe. Am avut în vedere şi argumentele aduse de Ministerul Justiţiei, ni le-am însuşit, am lucrat pe textul Senatului.

Şi fac menţiunea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Titlul ordonanţei, sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind declararea zilei de 22 decembrie "Ziua libertăţii României".

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea Comisiei juridice? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică, luând în dezbatere iniţiativa legislativă privind declararea zilei de 22 decembrie ca "Ziua libertăţii României", propune cu majoritate de voturi plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind declararea zilei de 22 decembrie ca "Ziua libertăţii României", în forma adoptată de Senat.

Fac menţiunea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs proiectul, va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2002 privind funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mi se pare absolut de neînţeles faptul că această lege nu a ajuns să fie discutată la Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţie. Avem o comisie de specialitate şi o ordonanţă de urgenţă ocoleşte această comisie!

Mie mi se pare absolut de neacceptat şi, în consecinţă, vă rog, domnule preşedinte, să decideţi trimiterea şi către această comisie, pentru un raport de fond. Mai ales că zilele acestea se întruneşte comisia şi poate da raportul, până în final.

Mi se pare, însă, că acest lucru trebuie discutat şi la Biroul Permanent şi la Comitetul ordinii de zi, pentru că nu este unicul caz în care se întâmplă lucruri de genul acesta. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În acest stadiu al procedurii, nu mai pot să procedez la un asemenea demers.

Din partea iniţiatorului? Poftiţi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

O chestiune de procedură, mai întâi, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi îi cer scuze iniţiatorului pentru cele 2 minute în care intervin.

Este echivalentul unei cereri de returnare la comisie, chiar dacă e vorba de o altă comisie. Fie vorba între noi, cu siguranţă că s-a procedat greşit, pentru că trebuia să se sesizeze comisia de specialitate.

Nu cred că este un lucru complicat să acceptăm, aşa cum am acceptat, returnarea la comisie pentru reexaminare şi un nou raport sau un co-raport sau spuneţi-i cum vreţi. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule vicepreşedinte,

Este clar că nu se poate, pentru că ar trebui, conform regulamentului, să o trimit la aceeaşi comisie, pentru motive de fond. Nu îmi cereţi să o trimit, însă, la aceeaşi comisie, pentru că comisia aceasta a făcut raportul şi nu sunt motive de fond.

Îmi cereţi ca o altă comisie să fie sesizată şi ea în fond sau pentru aviz. Dacă am depăşit termenul de 10 zile, lucrul acesta este imposibil. Puteţi să mă ţineţi de vorbă cu excepţii de procedură şi un an, decizia nu se poate modifica, dacă nu călcăm în picioare regulamentul.

Poftiţi, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Vă cer să daţi o pauză pentru întrunirea liderilor grupurilor parlamentare.

Voci din opoziţie:

Corect!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doriţi o pauză de consultare, aceasta se poate rezolva. Vă rog să vă întruniţi la sala Biroului Permanent, să discutaţi. Şi sunt şi eu curios dacă dumneavoastră, liderii de grupuri, puteţi să spuneţi că trebuie să încălcăm regulamentul.

Voci din sală:

Cât ţine pauza?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Un sfert de oră.

După pauză

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Am constatat că nici liderii nu s-au putut întruni. Situaţia din sală o vedeţi şi dumneavoastră.

Suspend şedinţa pe ziua de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,26.