Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 aprilie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 aprilie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 aprilie 2002
|
Şedinţa a început la ora 17,55. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi László Borbély, secretari. |
|
||
|
Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor cu anunţul tradiţional privind prezenţa. Din totalul de 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 252, fiind absenţi 91, dintre care 25 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor de lege care sunt înscrise pe ordinea de zi, daţi-mi voie să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, care urmează să fie avizate de comisiile permanente: 1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producţiei de apărare, adoptat de Senat în şedinţa din 28 martie 2002. Cu acest proiect de lege aufost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2002 pentru modificarea Legii nr.326/2001 privind serviciile publice de gospodărire comunală, adoptat de Senat în şedinţa din 28 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege pentru respingeea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.15/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producţiei de apărare, adoptat de Senat în şedinţa din 28 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, adoptat de Senat în şedinţa din 28 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 8 mai 2002. 5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între Guvernul român şi Guvernul macedonean pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 12 iunie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 28 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2002. 6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, adoptat de Senat în şedinţa din 28 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 iunie 2002. 7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 iunie 2002. 9. Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Zărneşti, iniţiată de domnul deputat Vasile Bran. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 8 mai 2002. |
||||
|
|
În continuare, o să vă prezint nota cu legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale: - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorire publică externă a României pentru anul 2002. - Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2002 pentru modificaea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art.35 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată. - Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind readmisia cetăţenilor şi a altor persoane, semnat la Bucureşti la 10 decembrie 2001. - Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.182/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. - Legea privind înfiinţarea Universităţii "Constantin Brâncoveanu" din Piteşti. - Legea privind înfiinţarea Universităţii "Nicolae Titulescu" din Bucureşti. - Legea privind înfiinţarea Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad. - Legea privind înfiinţarea Universităţii "George Bacovia" din Bacău. - Legea privind înfiinţarea Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti. - Legea privind înfiinţarea Universităţii "Titu Maiorescu" din Bucureşti. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2000 privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluării şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime care utilizează porturile româneşti sau care navighează în apele naţionale. - Legea pentru modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.27/1996. - Legea pentru modificarea alin.1 al art.103 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.85/2001 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/2001 privind unele măsuri pentru redresarea economico-financiară a Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice Termoelectrica S.A. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2001 pentru scutirea de la plata obligaţiilor bugetare aferente minelor şi carierelor închise, aflate în conservare. - Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.166/2001 pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.180/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naţională "Tutunul Românesc" S.A. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2001 pentru modificarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Aş ruga presa, inclusiv televiziunea, să se conformeze regulilor care există. Imaginile se iau la începutul şedinţei, după care încetează mişcarea prin sală pentru a nu deranja lucrările Camerei Deputaţilor. Puteţi rămâne într-un loc anume şi de acolo să pozaţi ce doreşte redacţia dumneavoastră. |
|
||
|
|
O cerere organizatorică: grupul U.D.M.R. solicită înlocuirea domnului deputat Tamás Sándor, numit în Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 cu domnul deputat Kelemen Atilla. Dacă sunteţi de acord cu această înlocuire. Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
||
|
|
Trecem la actele normative înscrise pe ordinea de zi de astăzi. Începem cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor preţioase. Pct.1 din raportul de mediere. Textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3. Textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Abţineri? Împotrivă? Unanimitate. Pct.4. Tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii. Pct.6, tot textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastră. Parcurgând textele raportului de mediere, urmează să supunem votului final acest raport. Legea are caracter ordinar conform art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? În unanimitate s-a votat raportul de mediere. |
|
||
|
|
Următorul raport, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei 38/1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii. Pct.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.2 şi 3, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.4, 5 şi 6, tot textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.8, 9, 10, 11 şi 12, tot textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.13, 14, 15, 16 şi 17 de la pag.4, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.18, 19, 20, 21, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. De la pct.22 până la pct.30, în toate cazurile, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. Pct.31-36, tot textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. Pct.38, 39, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. Pct.39-44, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.45-50, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. Pct.51 şi 52, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot. Pct.53-56, textele Camerei Deputaţilor. Aceeaşi soluţie. Pct.57-60, textele Camerei Deputaţilor. Pct.61-64, textele Camerei Deputaţilor. Pct.65-69, textele Camerei Deputaţilor. Pct.70-71, la fel, aceeaşi soluţie. Pct.72-74, textele Camerei Deputaţilor. Pct.75-78, textele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri, nici vot. Pct.79-82, textele Camerei Deputaţilor. Pct.83-86, tot variantele Camerei Deputaţilor. Pct.87-91, de asemenea, variantele Camerei Deputaţilor. Pct.92-94, variantele Camerei Deputaţilor. Pct.95-97, variantele Camerei Deputaţilor. Pct.98, tot variantele Camerei Deputaţilor. Iată un raport de mediere consistent, unde comisia de mediere a dat dreptate în unanimitate variantei noastre, a Camerei Deputaţilor. Parcurgând textele raportului, urmează să supunem votului dumneavoastră final raportul în întregime. Este vorba de o lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2002. Un singur punct are acest raport. Caracterul legii. Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Chiar dacă raportul a avut doar un singur punct, trebuie să supun încă o dată votului dumneavoastră de data aceasta raportul în întregime. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a vota raportul de medire. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat ce deţine în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. La pct.1, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă, a fost adoptat pct.3. Pct.4, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.5, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Voturi pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Parcurgând textele acestui raport, supun votului dumneavoastră final raportul, în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? S-a aprobat cu un vot împotrivă. |
|
||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea de soiuri de plante. La pct.1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Textul de la pct.5. Text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.6, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.7, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ultimul punct, pct.9, ni se propune tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Parcurgând textele raportului, supunem votului dumneavoastră final raportul în întregime în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi. |
|
||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor. Cine prezintă din partea Guvernului acest proiect? Domnul ministru Fleşariu. |
|
||
|
Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Un obiectiv major al programului de guvernare pe perioada 2001-2004, acceptat de Parlament, îl constituie demilitarizarea treptată a unor activităţi şi realizarea acestora de către servicii publice comunitare aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. În acest sens, într-o primă fază, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă nr.291 de la sfârşitul anului 2000, prin care s-a prevăzut înfiinţara Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Informatizată a Persoanei, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. La nivel local, vor fi create, în subordinea consiliilor locale şi judeţene, servicii comunitare care vor prelua de la Ministerul de Interne activitatea de eliberare a cărţilor de identitate, a permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare, întocmirea listelor electorale şi eliberarea cărţilor de alegător. Se doreşte încheierea cât mai urgentă a acţiunii de preschimbare a actualelor buletine de identitate şi de eliberare a cărţilor de alegător. Fac precizarea că, până în prezent, din circa 17 milioane de cărţi de alegători au fost eliberate celor îndreptăţiţi circa 2 milioane. Ordonanţa nr.84 din anul 2001 a fost emisă în temeiul legii de abilitare şi ea urmăreşte tocmai crearea în concret a serviciilor publice descentralizate privind aceste activităţi. Faţă de cele prezentate, vă rog să aprobaţi ordonanţa în forma venită de la Senat, Cameră care a aprobat-o. Precizez că suntem de acord cu amendamentele formualte în raportul întocmit de Comisia de administraţie publică a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Reprezentanţii comisiei sesizate în fond. Poftiţi, domnule deputat, prezentaţi raportul. |
||||
|
Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu dezbaterea acestui proiect de lege. Comisia a avut în vedere la întocmirea raportului avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de Lege a fost adoptat cu 15 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, în şedinţa din 12 martie 2002 şi îl prezentăm plenului pentru a fi adoptat cu amendamentele admise în şedinţa menţionată a comisiei. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule coleg. Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Poftiţi. Comisia este omnipotentă: prezintă şi raportul şi este prezentă şi la dezbaterile generale. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Prima dată în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am avut un amendament de principiu, deoarece aici este vorba de fapt de două ordonanţe, două legi care privesc punerea în aplicare a programului de guvernare, şi anume descentralizarea acestor servicii comunitare, respectiv serviciile de paşapoarte. Deci e vorba de Ordonanţa nr.83/2001 care se referă la descentralizarea serviciului de paşapoarte şi trecerea de la Ministerul de Interne la Ministerul Administraţiei Publice Locale, respectiv Ordonanţa 84/2001 care se referă la aceste servicii comunitare despre care este vorba. Nu ştim din care motive comisia a înaintat doar una dintre aceste proiecte în faţa plenului. Eu consider, şi fac şi această propunere către dumneavoastră, ca să discutăm împreună aceste două ordonanţe pentru că au anumite conexiuni. În cazul că nu se discută împreună, atunci eu aş susţine amendamentele mele propuse la această ordonanţă, la punctele respecive, dar eu cred că discuţia este în fond, şi propunerea mea vizează înglobarea Ordonanţei 83/2001 în textul Ordonanţei nr.84/2001, şi anume să se formeze un sistem unitar de bază de date şi aceste servicii comunitare să fie rezolvate într-o singură structură. Şi la susţinerea acestui amendament de fond, bineînţeles, sunt o serie de argumente mai mult financiare, dar şi principiale, deoarece funcţionează mult mai bine într-un sistem unitar acest serviciu, respectiv aceste servicii comunitare descentralizate. Domnule preşedinte, prima propunere a mea ar fi ca să discutăm cele două ordonanţe împreună şi dacă plenul Camerei acceptă această propunere atunci aş trece la formularea propunerilor concrete. |
||||
|
Stimate coleg, nu mai poate plenul Camerei să facă ceea ce propuneţi dumneavoastră pentru că Ordonanţa nr.83 a fost deja dezbătută săptămâna trecută. Poftiţi, domnule vicepreşedinte Duvăz. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cred că reorganizarea sistemului de evidenţa populaţiei prin transferul către autorităţile locale este nu numai o necesitate impusă de traseul nostru şi dorinţa noastră de aderare la Uniunea Europeană, dar o necesitate impusă de modernizarea societăţii româneşti. Cred că această temă a fost abordată în măsura în care a fost posibil şi recunosc că mă simt confortabil în momentul în care chiar iniţiatorul spune că a acceptat toate amendamentele propuse de Comisia de administraţie. Totuşi, vreau să menţionez aici, în faza aceasta de dezbateri generale, că lucrurile sunt doar un pas mic spre această descentralizare şi transmitere către autorităţile publice locale a unei serii de fapt de servicii care trebuiesc trecute direct în subordinea comunităţilor locale, a autorităţilor locale. Cred că acest prim pas va trebui completat prin reorganizarea Ministerului de Interne, un lucru despre care se vorbeşte de mult în România, dar, din păcate, nu s-au făcut paşi semnificativi şi nici în această guvernare, chiar dacă această legislaţie, repet, aşa cum este propusă astăzi, face un pas spre descentralizare, deci spre ceea ce spunem toţi, subsidiaritatea pe care o dorim să se instaleze ca principiu şi în administraţia românească. Un minister de interne corecrt organizat ar fi avut el însuşi în directă responsabilitate problema autorităţilor locale, administraţiilor locale, a prefecturilor şi atunci toate tensiunile şi neclarităţile inevitabile care au rămas în cadrul acestei reorganizări a evidenţei populaţiei între, pe de o parte, Ministerul de Interne, care sigur că nu poate renunţa în mod obiectiv, eu nu vorbesc aici şi de partea subiectivă a lucrurilor, la o serie de date pe care le stochează şi administraţia publică care la urma urmei trebuie să deţină aceste date ca să poată să ţină o evidenţă corectă, acest lucru ar fi fost depăşit. Să sperăm că, în perspectivă, acest minister de interne va deveni ceea ce în toată luma civilizată este un minister de interne şi nu un minister al poliţiei şi că acest pas deschide de fapt acest drum, acest pas pe care-l facem astăzi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Într-un fel, o parte dintre ideile pe care intenţionam să le supun atenţiei dumneavoastră au fost subliniate de antevorbitor, pentru că şi eu am sesizat necesitatea obiectivă de demilitarizare a unor servicii care sunt de interes public, lucru care este de altfel cerut şi ca o condiţie expresă pentru integrarea noastră în structurile europene. Pe de altă parte, şi eu deplgând faptul că nici până la această oră nu s-au făcut paşi concreţi şi serioşi pe linia transformării Ministerului de Interne în ceea ce a fost el în tradiţia românească, respectiv un minister în subordinea căruia să se regăsească şi structurile administraţiei publice locale. Eu nu neg necesitatea realizării unei asemenea treceri, a unei asemenea reorganizări, dacă vreţi, a serviciilor publice comunitare de evidenţa persoanelor, dar consider că este doar o jumătate de măsură pentru că se rupe un sistem centralizat foarte bine pus la punct în care şi aspectele care ţin de problemele de eliberare de documente de evidenţa populaţiei şi cele care ţin de o serie de certificate de înmatriculare şi aşa mai departe, sunt trecute în competenţa organelor locale. Rămâne însă în continuare eliberarea paşapoartelor, ruptă de aceeaşi competenţă. O chestiune pe care n-am regăsit-o, poate că n-am citit suficient de clar şi atent acest document, este în competenţa cui revine eliberarea cazierului personal, pentru că nu deţin din textul acestui document ca problematica acestui cazier să revină aceloraşi instituţii cărora le încredinţăm spre soluţionare problema evidenţei populaţiei, respectiv a evidenţei persoanelor. Sper să mă lămurească iniţiatorul sau comisia de specialitate. |
||||
|
Poftiţi, domnule Coifan! |
||||
|
Domnul Gheorghe Viorel Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Discutăm astăzi un proiect de lege care este important. El este un pas spre descentralizare, dar în realitate, în spatele acestei tendinţe fireşti, se ascunde o acumulare de competenţe la proaspăt devenitul megaminister, cel care este al administraţiei publice locale. Colegii mei au atras atenţia că ar fi fost util ca să discutăm cele două ordonanţe împreună pentru că, în fapt, o bază de date unitară care este baza de evidenţă informatizată a persoanei şi care se găsea până mai acum în subordinea Ministerului de Interne, va fi fragmentată. Prin urmare, credem că este imperios necesar ca să analizăm şi consecinţele practice ale acestei descentralizări, pentru că de demilitarizare nu poate fi vorba din moment ce primarul nu poate să-şi exercite o competenţă elementară dată prin Legea 215, şi anume aceea de asigurare a ordinii şi pazei în localitatea pe care o gestionează. Prin urmare, credem că este important să prezinte Ministerul de Interne, în cât mai scurt timp, care este strategia de descentralizare şi de demilitarizare, aşa cum trebuie să fie ea gândită pentru integrarea în structurile Euroatlantice. Ne vom susţine în continuare amendamentele care au fost respinse în comisie. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnule ministru Fleşariu, dacă credeţi că este nevoie să faceţi vreo precizare cu privire la problemele care s-au ridicat? Vi s-au pus nişte întrebări, domnul Damian Brudaşca, dacă nu mă înşel... |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Cât priveşte cazierul judiciar, urmează să încheie un protocol între noi şi Ministerul de Interne, privitor la preluarea acestor activităţi. Deocamdată ne gândim ca eliberarea cazierului judiciar să rămână în continuare la organele de cercetare penală, aşa cum este şi normal, cum este şi corect. Pentru etape mult mai îndepărtate, o să ne mai gândim până atunci şi vedem ce va urma. |
||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei pe textele acestora. La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul unic, preambul. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Punctele 1, 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Punctul 4, 5 şi 6 din cuprinsul legii. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 7, vă rog să urmăriţi amendamentul 7 de la pagina 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Poftiţi? La pct. 6 din lege? Poftiţi. |
||||
|
Articolul 6 alin. 1, atrag atenţia asupra unei inadvertenţe gramaticale. Este vorba aici: "şi a regimului permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare pentru"... |
||||
|
Dumneavoastră vă referiţi la art. 6 din ordonanţă sau de unde? |
||||
|
Eu mă refer la art. 2 din raport, respectiv art. 6 din ordonanţă. Deci, în raport este pct. 2 art. 6 alin. 1. |
||||
|
Bun, dar deocamdată suntem la dezbaterea legii, în formularea Senatului. Dacă la amendamentul 7 aveţi obiecţiuni, care vizează introducerea unui articol nou, 241? Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul 7, se modifică art. 241. La pct. 8 din proiectul de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem la Ordonanţa Guvernului. La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 1, 2 şi 3. Poftiţi, domnule Coifan. La care din ele? Poftiţi. |
||||
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi la art. 1 am propus următorul amendament: "Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, denumite în continuare servicii publice comunitare se organizează la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul judeţelor şi al Municipiului Bucureşti, sub autoritatea consiliilor locale, a consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului general al Municipiului Bucureşti". Vă rog să remarcaţi că am identificat nivelul teritorial de organizare, cât şi raportul ierarhic cu autorităţile administraţiei publice, în textul iniţial fiind doar raportul cu autorităţile publice. |
||||
|
Din partea comisiei? |
||||
|
Domnule preşedinte, Comisia a respins acest amendament făcut la art. 1 alin. 1, motivarea respingerii fiind faptul că în şedinţa comisiei s-a apreciat că textul ordonanţei este mai clar, specificându-se şi nivelul la care aceste servicii sunt organizate. A fost luat în dezbatere, s-au exprimat opiniile pro şi contra şi cu această motivaţie amendamentul a fost respins. |
||||
|
Stimaţi colegi, Aţi auzit argumentele domnului deputat Coifan, ca şi răspunsul comisiei. Potrivit Regulamentului, eu sunt dator... De fapt, aici nu a fost amendament, aveţi dreptate. Nu a fost amendament al comisiei. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Viorel Coifan. Cine este pentru? 33 voturi pentru amendamentul domnului deputat Coifan. Împotrivă? 62 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 62 voturi împotrivă, 33 pentru, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins. În aceste condiţii, sunt nevoit să supun din nou votului dumneavoastră conţinutul art. 1 în formularea iniţială. Cine este pentru? Vă rog să fiţi atenţi, să vă exprimaţi votul. 64 voturi pentru. Împotrivă? 13 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 64 pentru, 13 împotrivă şi 16 abţineri s-a adoptat art. 1 în varianta iniţiatorului. La art. 2 şi 3 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art. 4 alin. 1 dacă sunt obiecţiuni? Poftiţi, domnule Coifan. |
||||
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În virtutea aceluiaşi traseu logic propunem următorul amendament: "Articolul 4 alin. 1: Se înfiinţează sub autoritatea consiliilor locale" şi textul curge în continuare. Insistăm asupra formulării "sub autoritatea", pentru că există relaţii de coordonare, colaborare şi control cu alte instituţii externe. "Subordonarea" reprezintă o formulă mult mai restrictivă din punct de vedere al ierarhiei. Vă mulţumesc. |
||||
|
Poftiţi, din partea comisiei. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În faţa comisiei a fost susţinut acest amendament. Comisia a apreciat, cu majoritate de voturi, că termenul folosit de ordonanţă este mai precis şi dată fiind nuanţa pe care o urmăreşte această precizare, că "se înfiinţează în subordinea" şi textul curge mai departe nu are acele implicaţii de care vorbea colegul meu anterior şi în aceste condiţii termenul folosit din ordonanţă a fost adoptat de comisie cu majoritate de voturi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule Kovacs. Aţi auzit explicaţiile domnului deputat Coifan şi ale domnului deputat Kovacs din partea comisiei. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan Viorel. Cine este pentru? 33 voturi pentru. Împotrivă? 65 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 65 voturi împotrivă, 33 pentru, nici o abţinere, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins. Supun votului dumneavoastră art. 4 alin. 1, în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? 68 voturi pentru. Împotrivă? 25 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 68 pentru, 25 împotrivă şi 2 abţineri art. 4 alin. 1 a fost votat. La art. 4 alin. 2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 1 din raport. dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. În consecinţă, art. 2 se modifică în mod corespunzător, iar 4 în întregime va avea rezultatul din modificarea alin. 2. La art. 5 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 6, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Domnul Damian Brudaşca. Poftiţi. |
||||
|
Îmi cer scuze pentru neatenţia anterioară. atenţionez asupra alin. 1 şi alin. 2, unde propun să respectăm cât de cât gramatica, în sensul ca în loc de "şi certificate de înmatriculare", "şi al certificatelor de înmatriculare", iar la alin. 2, în loc de "şi a certificatelor" să fie "şi al certificatelor", tocmai pentru corectitudine din punct de vedere gramatical. |
||||
|
Domnul ministru Fleşariu. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Acest text a fost foarte discutat în Comisia de administraţie publică, până la urmă am căzut de acord să adoptăm forma care vă este prezentată. Susţinem adoptarea acestei forme. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Nu e gramatical corect! |
||||
|
S-a pus în discuţie numai acordul corect, nu textul amendamentului. Domnule Fleşariu, uitaţi-vă la alin. 1: "Prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene şi al regimului permiselor de conducere şi al certificatelor de înmatriculare"?! |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): "Regimului permiselor şi al certificatelor". |
||||
|
Acolo ar fi trebuit şi un "precum", că erau doi de "şi". Ia uitaţi-vă! Domnule deputat Ştefan Cazimir, ne ajutaţi dumneavoastră cu formula exactă a acestui text? Dar vă rog să-l luaţi în mână! |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu (din sală): Este corect textul adoptat de comisie pe coloana 2, la amendamente admise. Este corect textul! |
||||
|
Punctul 2 din raport. Vă rog eu frumos, daţi-i domnului profesor Cazimir. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Amendamentul formulat de comisie, cu care suntem întrutotul de acord are următorul conţinut: "Se înfiinţează în subordinea consiliilor judeţene, serviciile publice comunitare, judeţene, de evidenţă a persoanelor, denumite în continuare "servicii publice comunitare judeţene", prin reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene şi a regimului permiselor de conducere şi certificate de înmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de evidenţă informatizată a persoanei, din subordinea Ministerului de Interne". Care este problema? |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte. În structura Ministerului de Interne, la ora actuală se găseşte un serviciu care se numeşte aşa cum este trecut aici şi, ca atare, noi pe acesta îl luăm şi îl reorganizăm şi nu altceva. Aşa figurează în Legea de organizare a Miniserului de Interne! |
||||
|
Stimaţi colegi, Să-i dăm credit domnului profesor Ştefan Cazimir, care cu limba română se ocupă. |
||||
|
"Reorganizarea serviciilor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor judeţene şi a regimului permiselor de conducere". Se înţelege că este vorba de reorganizare şi dacă este reorganizare... |
||||
|
Nu, dar şi mai departe?! ... regimului permiselor de conducere... |
||||
|
"... de conducere şi certificate de înmatriculare". Acestea sunt puse în suită, nu ridică o problemă specială. |
||||
|
Bun. |
||||
|
Dar, oricum, termenul la care trebuie să raportăm articolul genitival este "reorganizarea" şi, ca atare, articolul genitival trebuie să fie pus la feminin, pentru că el se acordă cu substantivul anterior. "Reorganizarea serviciilor şi a regimului permiselor de conducere şi certificate de înmatriculare..." |
||||
|
În alineatul al doilea este clar: "a regimului permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare", da? Iar în alin. 1 este vorba de regimul permiselor de conducere şi certificatelor. Păi, nu, regimul nu este şi al permiselor şi al certificatelor? Aceasta atenţionam! Este vorba de o necorelare aici. |
||||
|
Până la urmă aţi renunţat şi dumneavoastră la ceva, că "al" nu avea ce căuta acolo! Deci, "regimului permiselor de conducere şi certificatelor". |
||||
|
Da, este o observaţie pertinentă. Nu am observat această discontinuitate în text, dar colegul Damian Brudaşca are evident dreptate. |
||||
|
Pe jumătate! Că prima oară a zis să punem încă un articol în faţă: "al certificatelor". |
||||
|
Asta nu! |
||||
|
Sunteţi de acord, domnule Damian Brudaşca? "Regimul permiselor de conducere şi certificatelor". Cu această precizare redacţională, amendamentul comisiei de la pct. 2 a fost admis şi, în consecinţă, art. 6 va avea alcătuirea rezultată. La art. 7 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolele 8, 9 şi 10. Poftiţi. La art. 8, aveţi cuvântul. Aţi avut un amendament, presupun?! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În redactarea ordonanţei se prevede ca metodologia să fie aprobată prin ordin al ministrului administraţiei publice. Propunerea noastră este ca această metodologie să fie aprobată prin hotărâre a Guvernului, întrucât la elaborarea ei trebuie să fie implicat şi Ministerul de Interne, având în vedere obiectul acestei metodologii, şi, cred eu, că trebuie să respectăm şi regimul autonomiei locale şi pentru consiliile judeţene şi chiar şi cele locale, hotărârea Guvernului este cea care trebuie să le stabilească regulile şi nu ordinul unui ministru. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Kovacs din partea comisiei. Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a luat în dezbatere acest amendament şi s-a apreciat că metodologiile cuprind o reglementare de detaliu a activităţii şi, într-o asemenea situaţie, este suficient ordinul ministrului, nefiind cazul ca asemenea metodologie să fie aprobată prin hotărâre a Guvernului. Cu această motivaţie s-a respins acest amendament. Vă mulţumesc. |
||||
|
Ministerul este de acord cu punctul de vedere al comisiei. Supun amendamentul domnului deputat Dobre votului dumneavoastră. Cine este pentru? 6 voturi pentru. Împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi. 59 voturi împotrivă. Abţineri? 18 voturi abţineri. Cu 59 împotrivă, 6 pentru, 18 abţineri s-a respins amendamentul domnului deputat Dobre. Supun votului dumneavoastră art. 8 în formula iniţiatorului. Cine este pentru? 64 voturi pentru. Împotrivă? 22 voturi împotrivă. Abţineri? 2. Cu 64 voturi pentru, 22 împotrivă şi 2 abţineri s-a adoptat textul art. 8. La art. 9 şi 10 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Capitolul III. Titlul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolele 11 şi 12. Domnul Viorel Ciofan. La care dintre ele? Să le luăm pe rând atunci. La art. 11. |
||||
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art. 11 propunem înlocuirea din textul iniţial: "serviciul central de regim permise de conducere". Amendamentul nostru spune: "a serviciului central de regim al permiselor de conducere". Vă rog să remarcaţi că în textul iniţial, deşi denumirea serviciului este "regim permise" nu sună deloc gramatical, în concepţia noastră. Deci, amendamentul nostru este introducerea în titulatura serviciului: "serviciului central de regim al permiselor de conducere". Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, În actuala structură a Ministerului de Interne, aprobată prin hotărâre de Guvern, bună sau rea, cum este, aşa se numeşte acest serviciu de regim certificate de înmatriculare şi, ca atare, noi suntem obligaţi să luăm mot a mot denumirea existentă în actul de înfiinţare şi de funcţionare a ministerului. Pentru că, altfel, când vom trece la preluare, nu mai concordă ceea ce luăm cu ceea ce se prevede în hotărâre. Aceasta este denumirea actuală... probabil o fi greşită! |
||||
|
S-a înţeles, domnule ministru. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Viorel Coifan. Aţi ascultat explicaţia pe care a dat-o domnul ministru. Cine este pentru amendamentul domnului Viorel Ciofan? 22 voturi pentru amendamentul domnului Viorel Coifan. Împotrivă? 61 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 61 voturi împotrivă, 22 pentru, 3 abţineri, amendamentul domnului Coifan a fost respins. Supun votului dumneavoastră art. 11 în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? Mulţumesc. 61 voturi. Împotrivă? 28 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu 61 pentru, 28 împotrivă şi 1 abţinere s-a adoptat textul art. 11 în formularea iniţială. Articolul 12. Domnul Viorel Coifan. |
||||
|
Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să remarcaţi, la art. 12, amendamentul care spune "în vigoare, în domeniul evidenţei persoanelor". Şi vă rog să fiţi de acord cu mine că exact aceeaşi formulare o găsim la art. 6, amendamentul propus şi adoptat de Comisia pentru amenajara teritoriului. Deci, l-aş ruga pe colegul Kovacs să verifice, că, şi acolo, se foloseşte pluralul: "evidenţa persoanelor". |
||||
|
Stimaţi colegi, Evidenţa mi se pare de necontestat, ca orice evidenţă... De acord, domnule Kovacs? Domnul ministru este de acord. Stimaţi colegi, nu mai supun votului, pentru că lucrurile sunt foarte clare. La art. 12, deci, se acordă, utilizându-se pluralul. La art. 13? Domnul deputat Dobre. |
||||
|
Domnule preşedinte, La art. 13, se precizează, la alin. c), că: "Inspectoratul îndeplineşte funcţia de autoritate de stat" şi textul curge. Am propus eliminarea acestui alineat întrucât, iarăşi, o să ajungem într-o situaţie în care o structură a Ministerului Administraţiei Publice subordonează sectoare care sunt în subordinea autorităţilor locale, respectiv, consiliilor judeţene. |
||||
|
Domnul deputat Kovacs, din partea comisiei. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Atunci când s-a dezbătut acest amendament în comisie, argumentul principal pentru respingere a fost că ne aflăm în faţa unei nuanţe, care înseamnă un spectru mult mai larg decât doar acest segment de autoritate de stat. Şi, din întregul conţinut al lit. c), rezultă că existenţa registrului permanent de evidenţă a persoanelor este importantă, pentru a se cunoaşte modificările ce pot apare şi care privesc statutul persoanei. Din aceste considerente, s-a respins acest amendament. Vă mulţumesc. |
||||
|
Aţi ascultat şi argumentele autorului amendamentului, domnul deputat Dobre, şi răspunsul comisiei. Cine este pentru amendamentul domnului deputat Dobre? 24 voturi pentru. Împotrivă? 59 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 59 voturi împotrivă şi 24 pentru, a fost respins amendamentul domnului Dobre. Supun votului dumneavoastră art. 13, în formularea inţială. Cine este pentru? 62 voturi pentru. Împotrivă? 22 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu 62 voturi pentru, 22 împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat textul art. 13. Art. 14? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 15, uitaţi-vă, vă rog, în raport, la pag. 2, amendamentul nr. 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat, amendamentul nr. 3 modifică art. 15. Art. 16 şi 17? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art. 18? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art. 19, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 4. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 4. Admis în unanimitate şi modificat corespunzător art. 19. Titlul Cap. IV. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 20 alin. 1, urmăriţi amendamentul nr. 5. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Art. 20 alin. 2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Art. 21? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 22, urmăriţi amendamentul nr. 6. Poftiţi. Domnul deputat Coifan. |
||||
|
Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art. 21, propunem introducerea, la alin. 1, a următoarei fraze: "Inspectoratul, respectiv serviciile publice comunitare, gestionează în regim extrabugetar, conform legii, veniturile încasate din activităţile de eliberare a documentelor prin valorificarea formularelor utilizate în procesele de eliberare a acestora şi prin furnizarea, în condiţiile legii, a datelor referitoare la persoană, precum şi alte venituri provenind din surse legal constituite". Şi, acum, urmează alin. 2 pe care îl introducem: "Inspectoratul, respectiv serviciile publice comunitare, gestionează în regim extrabugetar şi alte venituri provenind din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii şi ale transparenţei surselor". Vă rog să remarcaţi, ca şi argumente pentru susţinere, că în finanţarea serviciilor publice comunitare pot apărea şi surse suplimentare, legal constituite, provenind atât din taxe locale, cât şi din donaţii sau impozite stabilite la nivel naţional. Sursele provenind din donaţii şi sponsorizări trebuie gestionate în condiţiile unei perfecte transparenţe, dat fiind caracterul de serviciu public al activităţii la care ne referim. De asemenea, doresc să spun că este şi un argument pentru a demonstra lupta noastră împotriva corupţiei, pentru că se ştie că din donaţii şi sponsorizări pot să apară şi alte interese decât cele, să zicem, strict comunitare. Acestea au fost argumentele pentru susţinerea amendamentului meu. |
||||
|
Rog comisia, prin domnul deputat Kovacs, să se pronunţe. |
||||
|
Domnule preşedinte, În comisie s-a apreciat că textul ordonanţei este clar şi precis în ceea ce priveşte sursele de venit ale inspectoratului. Sigur, acest articol face posibilă gestionarea în regim extrabugetar şi s-a considerat că nu este cazul să se adauge aceste nuanţări propuse în amendament, pentru că, de fapt, sursele reprezentate de donaţii şi sponsorizări apar în textul iniţial. Cu această motivaţie, s-a respins în comisie amendamentul în discuţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Cu aceste explicaţii, supun amendamentul domnului deputat Coifan, susţinut în comisie şi de domnul deputat Dobre, votului dumneavoastră. Cine este pentru? 28 voturi pentru. Împotrivă? 61 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 61 voturi pentru şi 28 pentru, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins. Supun votului dumneavoastră art. 21, în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? 61 voturi pentru. Împotrivă? 21 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu 61 voturi pentru, 21 împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat art. 21, în formularea iniţiatorului. La art. 22, vă spuneam să urmăriţi amendamentul nr. 6. Poftiţi. Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Eu vă propun o variantă un pic modificată, în sensul: "Taxele pentru eliberarea documentelor şi furnizarea datelor din registrele administrate de serviciile publice comunitare şi de inspectorat sunt unice pentru întregul teritoriu naţional şi se aprobă prin hotărârea Guvernului ş.a.m.d." |
||||
|
Iniţiatorul? Aveţi şi o asistenţă de înaltă calificare lângă dumneavoastră... Deci, în loc de "pentru întreg teritoriul naţional", colegul nostru a propus "pentru întregul teritoriu naţional". |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Normal, textul a fost discutat în comisie, eu n-am avut nimic împotrivă, aşa a fost preluat, nu văd o diferenţă extraordinară între formularea propusă de domnul deputat şi cea pe care i-a dat-o comisia, cu ocazia discutării textului. Rămâne la aprecierea plenului dacă adoptăm formula propusă de comisie sau formula propusă de domnul deputat. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Domnule preşedinte, decideţi, vă dau credit! |
||||
|
Domnule Tudor, poftiţi, vă dau cuvântul. Stimaţi colegi, propunerea redacţională a domnului deputat Damian Brudaşca mie mi se pare corectă: "sunt unice pentru întregul teritoriu naţional". Cu această precizare, sunteţi de acord cu textul amendamentului? Cine este pentru? Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. S-a adoptat amendamentul nr. 6, cu această rectificare terminologică. Art. 23, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Titlul Cap. V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 24, 25. Poftiţi, domnule Dobre. La care dintre ele? |
||||
|
Domnule preşedinte, Prin art. 1 al acestei ordonanţe, noi am creat serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, care sunt organizate la nivelul consiliilor locale, judeţene şi al Municipiului Bucureşti. Este, atunci, absolut firesc şi amendamentul nostru este în acest sens ca bunurile mobile şi imobile proprietate publică sau privată a statului aflate în prezent în administrarea Ministerului de Interne, destinate activităţilor reglementate de prezenta ordonanţă să treacă, după caz, în primul rând, în administrarea consiliilor locale, a consiliilor judeţene, a Ministerului Administraţiei (ceea ce este la nivel central) sau, după caz, în administrarea comună cu Ministerul de Interne. Nu este posibil, aşa cum este art. 24 alin. 1 redactat, ca aceste servicii să funcţioneze utilizând bunuri care rămân în proprietatea sau în administrarea Ministerului Administraţiei Publice, nu este nici măcar logic. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule ministru Fleşariu, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, Bunurile specifice acestei activităţi se găsesc la ora actuală în proprietatea statului şi administrarea Ministerului de Interne. Odată cu trecerea la organizarea Inspectoratului naţional pentru evidenţa persoanelor şi cu preluarea acestor bunuri de către acest inspectorat, prin Ministerul Administraţiei Publice, este normal ca ele să treacă din administrarea Ministerului de Interne în cea a Ministerului Administraţiei Publice şi să fie folosite în comun de cele două minstere, întrucât o parte din sediile în care vor funcţiona aceste servicii vor continua să existe în cadrul inspectoratelor de poliţie, pentru că la ora actuală încă nu avem sedii suficiente ca să facem servicii separate şi cu sedii separate. Ca atare, este logic, pentru o bună perioadă de timp, ca aceste bunuri să se afle în administrarea Ministerului Administraţiei Publice şi în folosinţa comună a celor două ministere. |
||||
|
Domnul Coifan mai doreşte o scurtă intervenţie. |
||||
|
Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Întrucât sunt coautor, mi-am permis, cu bunăvoinţa dumneavoastră, să continuu argumentarea. S-a vorbit la început, ca de o mare victorie a descentralizării şi demilitarizării Ministerului de Interne, dar subsidiaritatea care a fost invocată este doar pe jumătate aplicată, plus că se încalcă şi principiul conexităţii. Păi, din moment ce există Legea nr. 213 a domeniului public şi privat, care aşteaptă de 2 ani o serie de hotărâri de Guvern prin care să se partajeze domeniul care a fost cândva "statul român", cred că mi se pare normal ca, de pe acum, ceea ce vom transfera la consiliile locale şi consiliile judeţene, să nu facem doar ca şi competenţe, ci ca şi mijloace de susţinere a acestor competenţe. Altfel, orice chestiune se va rezolva în timp, induce deja sentimentul de nesiguranţă pentru autorităţile locale în ceea ce priveşte gestionarea acestor servicii. |
||||
|
Domnul deputat Kovacs, din partea comisiei. |
||||
|
Domnule preşedinte, Vizavi de acest amendament, în comisie au fost dezbateri destul de aprinse. Eu aş vrea să reamintesc, în plus, de argumentele prezentate de domnul ministru Fleşariu, că s-a avut în vedere faptul că, deşi textul ordonanţei iniţial lăsa o anumită lacună, în urma completărilor aduse la Senat prin introducerea alineatului nou sigur că se va stabili modul în care vor fi administrate aceste bunuri. Şi noi am considerat că acea lacună de care aminteam a fost, astfel, eliminată. Vă mulţumesc |
||||
|
Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputaţi Viorel Coifan şi Dobre Victor. Cine este pentru? 28 voturi pentru. Împotrivă? 62 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 68 voturi pentru şi 28 împotrivă, amendamentul domnilor deputaţi Viorel Coifan şi Dobre Victor a fost respins. Supun art. 24 votului dumneavoastră, în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? 63 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Cu 63 voturi pentru, s-a adoptat art. 24. La art. 25? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art. 26? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vă rog, stimaţi colegi, să constataţi că am parcurs textul proiectului de lege şi ordonanţa. Există, însă, şi o anexă. Dacă aveţi obiecţiuni la anexă? Nu aveţi. Votată în unanimitate. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele raportului, ale proiectului de lege şi ordonanţei. Având în vedere cvorumul destul de redus, vom supune votului de ansamblu în şedinţa de vot final de mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect este cel privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 88/2001 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Poftiţi, domnul ministru, vă rog să-l prezentaţi pe scurt, pentru că mai avem un proiect de lege pentru astăzi. |
|
||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, Ordonanţa nr. 88/2001 se înscrie pe aceleaşi coordonate ale Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 privitoare la demilitarizarea şi descentralizarea unor activităţi. Practic, activitatea din domeniul rezolvării situaţiilor de urgenţă se va desfăşura prin Inspectoratul general pentru situaţii de urgenţă, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, demilitarizat, aflat în subordinea Ministerului Administraţiei Publice, şi prin serviciile publice comunitare, care vor funcţiona în subordinea consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene. Vă rog să aprobaţi ordonanţa în forma în care aceasta a fost modificată de Senat. Vă mulţumesc. Suntem de acord cu raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, la a cărui elaborare am participat. |
||||
|
Domnul deputat Tudor, din partea Comisiei de apărare. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă informez că Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 a fost discutată la Senat şi adoptată într-o formă. Ulterior, cele două comisii, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sesizate în fond, au luat în discuţie varianta Senatului şi au întocmit un raport comun, după ce au căzut de acord asupra unor amendamente pe care le-au votat şi care diferă de cele din Senat. Dacă vreţi, dau citire raportului comun... |
||||
|
Suficient, domnule deputat. |
||||
|
Numai fraza ultimă: "În urma dezbaterilor şedinţei din 27 noiembrie şi 12 martie, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu respectarea prevederilor art. 74 din Constituţie, în forma adoptată la Senat, cu următoarele amendamente:.." Şi urmează amendamentele, pe care, dacă vreţi, le puneţi în discuţie. |
||||
|
Le vom dezbate pe rând. Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin această lege se realizează preluarea şi organizarea inspectoratelor judeţene şi al Municipiului Bucureşti de protecţie civilă şi a grupurilor, brigăzilor judeţene de pompieri din structura Ministerului de Interne, în administrarea autorităţilor locale. Totodată, prin această lege se materializează descentralizarea serviciilor publice, demilitarizarea acestora, sporeşte răspunderea administraţiei publice în prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor şi ale incendiilor. Pe de altă parte, comasarea într-o singură structură la nivelul local a forţelor specializate de protecţie civilă şi de pompieri asigură crşeterea capacităţii consiliilor locale şi judeţene în gestionarea mai bună a acestor fenomene, care au, după cum cunoaştem, consecinţe foarte grave. Şi acest efect se va răsfrânge asupra comunităţilor locale şi mai ales asupra cetăţenilor. Grupul parlamentar al PSD, în cadrul comisiei, a susţinut întru totul acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Trecem la dezbaterea textelor, al proiectului de lege şi al ordonanţei. La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Preambulul articolului unic? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct. 1, 2, 3 şi 4 din proiectul de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. La pct. 5, vă rog să urmăriţi în raport amendamentul nr. 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 6? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct. 7? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct. 8 şi 9, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. La pct. 10, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 6. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct. 11? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul Cap. I. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 1, 2 şi 3? Nu aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Cap. II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 4? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art. 5, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 1. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul 1 şi se modifică, în consecinţă, art. 5 alin. 1. Art. 6? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 7? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Cap. III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 8? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art. 9, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 3. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Art. 10, 11 şi 12? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art. 13 şi 14? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Cap. IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 15? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 16 lit. a), urmăriţi, vă rog, amendamentul nr 4. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate noul text al art. 16 lit. a). Art. 16 lit. b), c) şi d)? Nu sunt obiecţiuni. Votate în formula iniţiatorului. Art. 17 şi 18? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Cap. V? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 19, 20, 21? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art. 22, 23? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Cap. VI. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 24? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art. 25 alin. 1-5? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.25 alin.6. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.5 de la pag.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Alin.6 se modifică corespunzător. Art.26. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.27 alin.1. Urmăriţi amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.27 alin.2. Nu sunt obiecţiuni. A fost votat în formularea iniţiatorului. Art.28. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.29, 30. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Anexa. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege şi ordonanţa. Vom supune proiectul de lege votului final în şedinţa de mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect, cel referitor la folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii pubice. Domnule senator Pruteanu, aveţi cuvântul să vă prezentaţi proiectul de lege. |
|
||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege deputate, Stimaţi colegi deputaţi, Vă voi spune doar câteva cuvinte. Această lege este depusă încă din 1997 la Senat. Ea are acum patru ani şi jumătate. Am o reală emoţie că intră pe ultima sută de metri, prin contribuţia dumneavoastră. Este o lege care a fost mult comentată. Inamici ai mei sau oameni maliţioşi au încercat să o deformeze. Vă spun încă odată: ea nu este câtuşi de puţin o lege şovină. Nu sunt un adversar al expresiilor în limbi străine. Eu însumi spun "week end" şi aşa mai departe, ca şi toată lumea. Este o lege de care sunt conştient de mica ei arie de acoperire. Sunt multe necazuri şi multe lucruri de reglementat în ţara aceasta. Ea îşi propune doar să contribuie puţin la confortul sufletesc al românilor, adică să nu aibă senzaţia aceasta de opacitate faţă de foarte multe texte publice care sunt în limbi străine. Nu vreau să înlătur textele în limbi străine, ci vreau doar să le dublez de traducerea românească. Aceasta este, în fond, coloana vertebrală a acestei legi: să facă mai comprehensibil orice este într-o limbă străină, care este binevenită pe teritoriul ţării noastre. Este o contribuţie şi la culturalizarea multor cetăţeni şi, în aceleaşi timp, la aspectul mai cosmopolit, care este o dominantă, în fond, a lumii contemporane. În încheiere, vreau să mulţumesc sincer Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă de la Camera Deputaţilor care, în ansamblul ei, dar, cu precădere, prin contribuţia preşedintelui Mihai Mălaimare, prin contribuţia domnului deputat Onisei, prin contribuţia, de asemenea, a domnului deputat Marton Arpad, efectiv a contribuit la punerea la punct, la rotunjirea unor detalii ale legii. Deci le mulţumesc cu sinceră plăcere. De asemenea, trebuie să subliniez aici şi contribuţia într-un fel colateral, adică din afara Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, a omului de cultură care este deputatul Ştefan Cazimir, a cărui osârdie a adus multe amendamente, unele dintre ele doar stilistice, de aceea probabil că aici comisia a găsit de cuviinţă să le respingă, dar oricum îi mulţumesc pentru bunăvoinţa de spirit cu care s-a aplecat asupra legii. Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru răbdarea, pe această ultimă bucată de timp, pe care, acum, o acordaţi acestei legi. Vă mulţumesc. Cam asta am avut de spus. |
||||
|
Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul preşedinte Mihai Mălaimare. |
||||
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Acest proiect de lege a declanşat o dezbatere extrem de interesantă în comisie, şi noi credem că, în formula pe care v-o propunem spre adoptare, proiectul este aplicabil. Vă propunem să adoptaţi raportul comisiei aşa cum a fost el formulat, şi am propune pentru dezbateri 10 minute, cu câte un minut pentru fiecare intervenţie, având în vedere că estimăm că vor avea loc. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Olteanu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Şi noi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, suntem întru-totul de acord că această lege este o lege importantă, este o lege necesară, aş spune chiar. Din perspectiva dreptului la identitate, cred că era o lege prea mult aşteptată. Dincolo de toate aceste consideraţii preliminare şi cu tot respectul faţă de iniţiatori şi faţă de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, nu pot să nu mă manifest ca preşedinte al comisiei pe care am onoarea să o prezidez, în sensul că au existat un număr de zece amendamente propuse de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, amendamente formulate de domnul profesor Ştefan Cazimir şi însuşite de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ca atare. Prin urmare, aceste amendamente sunt ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. De aceea, dintr-o asemenea perspectivă, în condiţiile în care raportul Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă asupra Proiectului de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice include în secţiunea "Amendamente respinse" un număr de zece amendamente propuse de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, aceste amendamente cred că ar trebui discutate, pentru că cel puţin există un argument de fond, şi anume adaptarea titlului legii la obiectul acesteia. Fie şi cel puţin pentru acest argument, şi nu insist asupra celorlalte cu privire la care vă rog să îi daţi posibilitatea domnului deputat Ştefan Cazimir să le prezinte, cred că timpul de dezbateri de zece minute este insuficient. Dacă, în cadrul acestui timp de dezbatere există posibilitatea argumentării celor zece amendamente, cred că am putea fi de acord. Deci, domnule preşedinte, vă rog totuşi ca amendamentele pe care le va susţine în numele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi autorul acestora, domnul profesor Ştefan Cazimir, să poată fi dezbătute. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Tudor. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi exprim şi eu puţin nedumerirea că această propunere legislativă făcută de domnul profesor este venită atât de târziu a fi discutată în Camera Deputaţilor şi, pentru că vrem să treacă şi să nu o mai amânăm, v-aş propune, domnule preşedinte, să trecem rapid, sigur, aşa cum se poate, peste articole, urmând ca votul final să îl dăm mâine, chiar dacă vom trece puţin peste timpul afectat programului de astăzi. Şi, pentru că tot a venit vorba, noi am adus punctele noastre de vedere în discuţiile din comisie, şi socotesc că este bine să spunem că Partidul România Mare este întru-totul de acord cu acest proiect de lege şi îl vom vota, cu micile dificultăţi care provin din text, mai mult de transcriere, şi care, într-adevăr, poate este bine să se mai uite cineva peste ele, ca să nu mai pierdem noi timpul acum. Vă rugăm deci să trecem peste ele până la terminarea acestui proiect de lege, chiar dacă vom depăşi puţin programul. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Marton. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Această lege a fost mult discutată, dezbătută în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Aşa cum este obiceiul în comisia noastră, s-a încercat să se găsească o soluţie de compromis pentru toate problemele ridicate, s-a decis prin vot, dar aproape toate soluţiile pe care le-am găsit au avut un caracter în care nu au fost contestate de membrii acestei comisii. Ca atare, s-a găsit o soluţie acceptabilă, chiar dacă, în esenţă, pentru ca să există o astfel de lege, nu toţi colegii noştri au fost de acord, dar acceptabilă pentru toate partidele. Eu cred că ar fi bine să mergem pe această variantă şi să o punem în discuţie, dar să nu votăm acele amendamente care ar putea să răstoarne întreaga construcţie a acestei legi, mai ales că, spun încă odată, s-a ajuns la un consens. S-ar putea ca, într-adevăr, unele din aceste amendamente propuse de domnul Cazimir, din punct de vedere lingvistic să fie juste, dar vă spun sincer că, poate, dacă aţi fi citit cu atenţie unele soluţii juridice, nici dumneavoastră, domnilor colegi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, nu le-aţi fi votat. |
||||
|
Mai doreşte cineva să intervină? Domnul deputat Sassu. Propuneţi întreruperea. Nu îl lăsaţi pe iniţiator să răspundă? |
||||
|
Am două lucruri de spus. În primul rând că ne aflăm în faţa unui proiect de lege, şi, cred că este evident că trebuie dezbătute toate amendamentele, aşa că zece minute mie mi se par un timp scurt. Sigur, trebuie să ţinem cont de faptul că programul s-a încheiat şi, în conformitate cu programul şi ordinea de zi, suntem deja în afara acestui lucru. Cred că data viitoare trebuie să începem prin a continua cu dezbaterile generale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Stimaţi colegi, Nu pot să nu observ scurgerea timpului destinat programului dezbaterii în fond şi începerea părţii a doua a şedinţei destinată interpelărilor. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Supuneţi la vot întâi propunerea făcută de mine. |
||||
|
Ce să supun la vot? S-a terminat programul. |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Am propus să mai prelungim programul şi să dezbatem proiectul de lege până îl terminăm. |
||||
|
Rog cele două comisii să încerce o conciliere a celor două puncte de vedere, pentru fluidizarea dezbaterilor în continuarea acestui proiect. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Rog pe domnii miniştri care au venit la interpelări să se pregătească, potrivit tabelului care a fost difuzat. Domnule Damian Brudaşca, aţi adresat o întrebare, nu o interpelare, Ministerului Sănătăţii. Doamna ministru, răspundeţi dumneavoastră domnului Damian Brudaşca. Este vorba de un comunicat apel al domnului Ioan Stan, reprezentantul persoanelor cu handicap din Cluj Napoca. Poftiţi. |
|
||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt două interpelări făcute de domnul deputat Damian Brudaşca, ambele vizând, în principal, domenii asemănătoare legate de persoanele cu handicap. La prima dintre ele vă voi răspunde. În vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor cu handicap din România, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, împreună cu Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, a formulat numeroase propuneri de amendare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, propuneri ce se discută în prezent în cadrul Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor. Printre aceste propuneri se regăseşte şi aceea de acordare a unui ajutor special lunar în procent de 50% din salariul minim brut pe ţară pentru persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă. În privinţa unităţilor protejate în care îşi desfăşoară activitatea persoanele cu handicap, s-au făcut propuneri de acordare a unor facilităţi fiscale care să stimuleze aceste unităţi, în sensul încadrării de persoane cu handicap, cu scopul de a reduce numărul de şomeri din rândul persoanelor cu handicap, pe de o parte, iar pe de altă parte de a-i face să se simtă utili, respectându-i astfel atât social, cât şi profesional. A doua întrebare se referă tot la acelaşi domeniu, şi vă voi răspunde. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/29.06.1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, care necesită protecţie specială se atestă, potrivit criteriilor de diagnostic clinc, diagnostic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă, care stabilesc gradul de handicap uşor, mediu, accentuat sau grav prin certificat emis de comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi, care funcţionează pe lângă inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap aflate în subordinea SSH-ului. Certificatele emise pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, Secţiunea adulţi. Contestaţia va fi soluţionată prin decizie în termen de 45 de zile lucrătoare de la data înregistrării. Deciziile emise de către Comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pot fi atacate, potrivit Legii contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de la plata taxei judiciare de timbru. În vederea verificării aspectelor semnalate de către domnul Matula Mihai, s-a dispus ca inspectorul şef al Inspectoratului de stat teritorial pentru persoanele cu handicap Cluj să prezinte o informare cu privire la situaţia acestuia, din cazul în care au rezultat următoarele: domnul Matula a beneficiat până în luna februarie 2001, în baza certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie specială nr.148/25.01.2000, emis de Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap Cluj, de drepturile acordate persoanelor cu handicap accentuat. A solicitat numai bilete pentru transportul pe calea ferată şi transportul urban, drepturile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.102 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare. Începând din luna februarie 2001, nu a mai beneficiat de drepturile prevăzute de lege, deoarece Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap din Cluj nu i-a mai eliberat un alt certificat, datorită faptului că nu se încadra în criteriile stabilite potrivit dispoziţiilor legale. În urma intervenţiilor făcute de inspectorul şef al Inspectoratului teritorial pentru persoane cu handicap Cluj, pe lângă comisia de expertiză medicală, petentul a fost expertizat şi în luna decembrie 2001 a primit un nou certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap handicap mediu. Petentul nu a prezentat acest certificat la inspectoratul judeţean, şi nici nu l-a contestat la comisia superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap. În scopul soluţionării situaţiei petentului, s-a dispus reprogramarea de urgenţă a acestuia la Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap adulţi Cluj în vederea reevaluării. |
||||
|
Vă mulţumesc, doamna ministru. Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, doamna ministru. Mă bucură faptul că problematica supusă atenţiei dumneavoastră a găsit înţelegere, fiind vorba de persoane cu handicap în situaţii pecuniare şi sociale cu totul şi cu totul deosebite. M-am bucura dacă în cazul apelului pe care l-a transmis reprezentantul Asociaţiei Handicapaţilor din judeţul Cluj, s-ar trece de la faza intenţiilor la faza materializării fie prin hotărâri de Guvern, fie prin alte acte normative, având în vedere gradul de urgenţă deosebită pe care situaţia semnalată o impune. Oricum, răspunsul primit mai ales în cel de-al doilea caz mă satisface şi ţin să mulţumesc doamnei ministru şi Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru eforturile de a corecta o situaţie în care un cetăţean al ţării este prejudiciat sau nu este suficient de ascultat de către factorii de decizie. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul ministru Pâslaru îi răspunde domnului deputat Adrian Moisoiu. |
||||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnul deputat Adrian Moisoiu întreabă dacă Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a solicitat, în calitate de societate culturală, subvenţii din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, în ultimii ani. La această întrebare, am onoarea să răspund că UDMR-ul nu a solicitat niciodată sprijin financiar pentru activităţi culturale sau de altă natură de la Ministerul Culturii şi Cultelor. De altfel, ministerul nu subvenţionează partide politice, uniuni sau alte forme asociative ca atare, ci acordă sprijin proiectelor şi programelor culturale, simpozioanelor, colocviilor, taberelor de creaţie, turneelor şi altor evenimente cultural-artistice. Evident că acestea sunt propuse de fundaţii şi organizaţii culturale, dar criteriul subvenţionării este tematica, oportunitatea, coerenţa programului, semnificaţia valorilor cultivate, eficienţa educativă şi altele. În acest sens, Ministerul Culturii participă ca beneficiar sau donator la programe internaţionale, cum este "Programul de cercetare româno-francez de la Hârşova", programe europene, de exemplu "Culturile europene ale lemnului", programe bilaterale, programe naţionale privind restaurarea monumentelor istorice, cercetări arheologice, automatizarea bibliotecilor publice, programe editoriale sau, cum spuneam, programe ale fundaţiilor şi organizaţiilor culturale, de exemplu proiectul Uniunea Artiştilor Plastici numit "Artele focului", programul "Artele focului" sau expoziţia de fotografii "Ochiul lui Brâncuşi" propus de Fundaţia internaţională pentru cultură, ştiinţă şi morală civilă. Există, este adevărat, în Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia minorităţilor naţionale cu un program destinat problematicii culturale a minorităţilor în România, program intitulat "Proetnicultura" care, între alte numeroase manifestaţii, organizează aşa-numitele "Zile ale culturii minorităţilor", în care sunt cuprinse manifestări culturale a peste zece minorităţi, dar subvenţii UDMR-ului ca atare, ca persoană juridică, nu a acordat şi nu poate să acorde, cu atât mai mult cu cât această organizaţie, această uniune nu este societate sau fundaţie culturală. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat Moisoiu, aveţi dreptul să comentaţi acest răspuns. |
||||
|
Mulţumesc, domnului ministru secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a acordat, şi aş dori o precizare, dacă se poate. Să înţeleg că nu aţi subvenţionat UDMR-ul, dar proiectele propuse de către UDMR, Ministerul Culturii le-a subvenţionat sau nu? Deci aceasta este ideea. Vă mulţumesc. |
||||
|
Aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Mulţumesc. Probabil că această precizare ar trebui făcută de un coleg de la UDMR, pentru că ar trebui să ştim ce este, până la urmă, această uniune. Uniunea este asocierea comunităţii naţionale maghiare din România. Deci întreaga comunitate maghiară se asociază în vederea apărării, reprezentării, coordonării intereselor ei. Ea este alcătuită din organizaţii teritoriale, din grupuri de opinie şi membri asociaţi. La capitolul "Membri asociaţi" există, între altele, şi organizaţii culturale, organizaţii religioase, organizaţii din învăţământul superior, organizaţii ştiinţifice, organizaţii de femei şi aşa mai departe. În momentul în care una din aceste organizaţii vine cu un program cultural, eu nu am de unde să ştiu dacă ea este asociată în UDMR şi nici nu mă interesează, şi în nici un caz acest criteriu nu poate funcţiona drept motiv de discriminare. Esenţial, prioritar este programul pe care îl propune. De multe ori, sunt într-adevăr programe care sprijină identitatea, valorile culturale ale etniei maghiare şi aşa mai departe. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca va primi răspuns de la domnul Iacob Zelenco. Vă rog. |
||||
|
Domnul Iacob Zelenco: Domnule preşedinte, Domnule deputat, Memoriul menţionat în întrebarea domnului deputat Brudaşca are legătură cu memoriul înaintat de domnul Vlad Horia, referitor la o notificare formulată în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989 de la domnul Vlad Horia. Este important de precizat că, alături de semnatarul principal al notificării, calitatea de urmaşi ai foştilor acţionari ai "Vlad şi Compania S.A. Cluj", o invocă şi alte persoane, şi anume Niculescu Lucian Dan, Niculescu Costion Sandu şi Vlad Lucia Minodora. În ceea ce priveşte soluţionarea propriu-zisă a notificării, vă facem cunoscut că, în cazul de faţă, sunt incidente dispoziţiile art.32 din Legea nr.10/2001 care prevede posibilitatea pentru foştii asociaţi sau acţionari de a fi despăgubiţi. Astfel, persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naţionalizate prin Legea nr.119 din 1948 sau prin alte acte normative au dreptul la măsuri reparatorii, constând în acţiuni acordate cu precădere la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate, sau, cu prioritate, la altă societate comercială care este tranzacţionată pe piaţa de capital. Am citat din lege. Acest text de lege lasă să se înţeleagă că acordarea măsurilor reparatorii constând în acţiuni se va face atât la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate, cât şi la o altă societate comercială. Întrucât, la data prezentei, Societatea Comercială Cartimez S.A. Cluj Napoca, care este succesoarea "Vlad & Company S.A. Cluj", este o societate comercială integral privatizată şi, în acest caz, măsurile reparatorii nu mai pot consta în acordarea de acţiuni la această societate comercială, urmând a se acorda acţiuni la alte societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital. Este de menţionat faptul că privatizarea societăţii la care ne referim a fost finalizată în cursul anului 2000, înainte de adoptarea Legii nr.10/2001. Măsurile reparatorii prevăzute de această lege se vor acorda însă numai după dovedirea calităţii de fost asociat sau acţionar al unei persoane juridice naţionalizate sau de moştenitor al unei astfel de pesoane, conform art.3 lit.b) din legea menţionată. Dovedirea faptului că nu s-au acordat despăbugiri ulterior momentului naţionalizării, stipulată în art.32 alin.3, precum şi dovedirea faptului că societatea comercială la care se face referire este cea care a preluat patrimoniul fostei "Vlad & Company S.A. Cluj", şi nu în ultimul rând pentru stabilirea clară a drepturilor, ataşarea structurii acţionariatului persoanei juridice naţionalizate, act prin care să rezulte fără echivoc participaţia foştilor asociaţi sau acţionari. În afară de aceste aspecte, în cazul revendicărilor care se întemeiază pe dispoziţiile art.32 din lege, subliniem că trebuie avute în vedere şi dispoziţiile Legii nr.287/1947 privind reforma monetară, act normativ în urma căruia s-a pus capăt fluctuaţiei monedei naţionale şi ale Legii nr.303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor comerciale, act normativ care a venit ca o completare a Legii nr.287/1947. Aceste dispoziţii vor putea face aplicabil Ordinul nr.3/2001 emis de Banca Naţională a României privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001. În ce priveşte solicitarea persoanelor îndreptăţite de a primi măsuri reparatorii prin echivalent şi pentru utilaje şi instalaţii preluate cu ocazia naţionalizării, se face trimitere la dispoziţiile art.6, alin.2 care prevede că măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse. Coroborând textul de lege de mai sus cu decizia menţionată, apreciem că, în cazul de faţă, este exclusă acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru aceste utilaje şi instalaţii, dat fiind că, potrivit precizării făcute de Societatea comercială "Cartimez" SA din Cluj, utilajele preluate la acea dată au fost deja demult casate şi înlocuite. În vederea susţinerii notificării, persoanele îndreptăţite beneficiază de un termen de 18 plus 6 luni, în care au posibilitatea de a-şi completa dosarul cu actele menţionate, astfel după cum se prevede şi în art.23, alin.1, în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, cele două termene prevăzute de lege cu privire la soluţionarea notificărilor nu pot fi analizate separat. Faţă de cele prezentate, mai adaug că aceste precizări au fost transmise petentului de către instituţia noastră, respectiv APAPS. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca. Un scurt comentariu. |
||||
|
Foarte scurt, domnule preşedinte. Mulţumesc domnului ministru Zelenco pentru faptul că s-a prezentat pentru citirea acestui text. Din păcate, este vorba de un text, şi nu de un răspuns. Domnia sa, dacă ar fi citit anexa întrebării pe care am adresat-o, ar fi găsit acolo, în anexă, toate documentele care să răspundă chiţibuşăriilor cu care s-a conceput acest răspuns. Am sentimentul că acest răspuns atât de complex a fost gândit doar pentru faptul că, în spatele acestei afaceri, se găseşte un marcant om politic din partidul de guvernământ şi, în consecinţă, cred că se urmăreşte aplicarea legii în două viteze, una pentru restul populaţiei ţării şi alta pentru cetăţenii care sunt parte a guvernării actuale. Eu aş dori să atrag atenţia că este vorba de un caz în care se va dovedi buna-credinţă a actualei puteri în ceea ce priveşte restituirea necondiţionată şi nemotivată, de maniera în care a făcut-o domnul ministru, a proprietăţilor pe care tot statul român le-a luat în mod abuziv. Sper că nu asistăm la o nouă naţionalizare la fel de abuzivă ca şi prima, doar pe considerentul că avem de-a face cu un simplu cetăţean, şi nu cu unul dintre marcanţii oameni politici ai momentului. |
||||
|
Domnul ministru Alexe Ivanov pentru domnul Nicolae Ionescu. Domnul Nicolae Ionescu este? Poftiţi. Domnule ministru, vă rog să-i răspundeţi. Şi, pentru a câştiga timp, vă rog să-i răspundeţi apoi şi domnului Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, Domnule deputat, La interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la situaţia domnului Paştiu Nicolae din Sibiu, privind situaţia acestuia locativă, vă comunicăm următoarele. Din verificările dispuse de direcţia de specialitate, am constatat că susţinerile referitoare la situaţia domnului Paştiu Nicolae nu se confirmă, deoarece nu există nici o hotărâre judecătorească din care să rezulte că acesta ar urma să fie evacuat. Analizând dosarele referitoare la restituirea către moştenitorii foştilor proprietari ai imobilului din Sibiu, Str.9 Mai nr.83, s-a constatat că nu au fost încălcate dispoziţiile legale în materie astfel cum erau reglementate la data formulării acţiunilor. Prin sentinţa nr.2460/31 martie 1994, pronunţată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr.9726/1993, a fost admisă acţiunea reclamantei Petică Roman Victoria împotriva statului român, reprezentat prin Consiliul local Sibiu, s-a constatat nulitatea încheierii de intabulare nr.1440/1964 a statului român, prin naţionalizare şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare de Carte funciară. Hotărârea a rămas definitivă şi executorie, prin respingerea apelului formulat de către Consiliul local Sibiu, prin Decizia civilă nr.732/14 iulie 1994 pronunţată de Tribunalul Sibiu. Sentinţa menţionată a fost executată, reclamanta intabulând dreptul său de proprietate în Cartea funciară şi înscriind o parte din apartamentele ce compuneau imobilul în aceasta. De altfel, Consiliul local Sibiu nu a mai uzat de cel de al treilea grad de jurisdicţie, neexercitând calea de atac a recursului. Recursul în anulare a fost promovat de procurorul general la 24 august 1995 şi a fost admis de Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia nr.414/14 februarie 1996, însă a vizat aspectul legat de competenţa materială a instanţelor judecătoreşti cu privire la soluţionarea cauzelor care aveau ca obiect revendicarea imobilelor naţionalizate. Considerând că hotărârile au fost pronunţate cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, a casat sentinţa Judecătoriei Sibiu şi a respins acţiunea formulată de către Petică Roman Victoria. Statul român nu a solicitat rectificarea Cărţii funciare, în baza Deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 14 februarie 1996. La data de 25 martie 1998, deci peste 2 ani, Primăria municipiului Sibiu a soluţionat rectificarea Cărţii funciare şi notarea dreptului de proprietate a statului, însă Judecătoria Timişoara, învestită cu judecarea pricinii prin strămutare, a respins acţiunea, prin Sentinţa civilă nr.289/10 ianuarie 2000, în Dosarul nr.16204/1999, deoarece a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.69/1991 a administraţiei publice locale modificată, care prevede expres că titularul dreptului de proprietate este Consiliul local, ca organ colegial, şi nu Primăria, care este organ executiv. Această hotărâre a rămas definitivă şi irevocabilă, ca urmare a exercitării căilor de atac. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Timişoara nu a anulat Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie ce s-a pronunţat cu privire la acţiunea introdusă de Primăria municipiului Sibiu, iar domnul Paştiu Nicolae nu figurează ca parte în nici unul din dosarele la care ne-am referit mai sus. Situaţia chiriaşilor din imobilele restituite foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora a fost reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr.40/1999 şi Legea nr.10/2001, care instituie măsuri de protecţie a drepturilor acestora, în sensul prelungirii contractelor de închiriere existente pe o durată de 5 ani, astfel că nu se poate problema evacuării unui chiriaş în condiţiile în care acesta deţine un contract de închiriere legal încheiat. Problema locativă a domnului Paştiu Nicolae excede competenţele Ministerului Justiţiei şi ale instanţelor de judecată, fiind de competenţa organelor locale ale administraţiei publice locale şi Societăţii de administrare a fondului locativ de stat din respectiva localitate. Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. |
||||
|
Vă rog să răspundeţi şi domnului Damian Brudaşca şi, pe urmă, colegii noştri vor face comentarii. Sunteţi de acord? |
||||
|
Domnul Nicolae Ionescu (din sală): Da. |
||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Stimate domnule deputat, La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la măsurile dispuse pentru respectarea şi aplicarea Legii nr.16/1996 a arhivelor naţionale, vă comunicăm următoarele. Aşa cum v-am prezentat şi în răspunsurile noastre anterioare, este adevărat că au existat şi există încă disfuncţionalităţi privind arhivele instanţelor judecătoreşti, situaţie ce a condus la deteriorarea şi degradarea unor documente. În cursul ultimilor 50 de ani, datorită trecerii timpului şi schimbării sistemului politic, s-au creat premisele distrugerii şi chiar dispariţiei multor documente. Din verificările dispuse, s-a constatat că, la data de 19 decembrie 2001, Parlamentul României Camera Deputaţilor, prin expert parlamentar Vasile Rus, a solicitat, din dispoziţia dumneavoastră, Judecătoriei Cluj-Napoca eliberarea unei copii legalizate a Încheierii de predare a succesiunii nr.G-855/1944 a Judecătoriei populare mixte Huedin, în vederea elaborării, de către dumneavoastră, a unei monografii a comunei Ciucea. Urmare a investigaţiilor efectuate, vi s-a comunicat, de către Judecătoria Cluj-Napoca, copia certificatului de moştenitor nr.585/1988, singurul act găsit în Arhiva instanţei, referitor la prezenţa la Ciucea a poetului şi omului politic Octavian Goga. La data de 5 februarie 2002, urmare a revenirii dumneavoastră, vi s-a răspuns, cu adresa nr.4712-A din 5 martie 2002, în sensul că Arhiva Judecătoriei Cluj-Napoca deţine actele fostului Notariat de Stat Cluj din perioada 1954 1995, perioadă în care au funcţionat notarii de stat. Anterior acestei perioade, au funcţionat notarii publici, care au predat arhivele proprii la Arhivele Statului, cărora urmează să vă adresaţi pentru obţinerea documentului solicitat. În prezent, Ministerul Justiţiei derulează un program de computerizare şi informatizare a tuturor instanţelor judecătoreşti, program care are în vedere nu numai înregistrarea datelor, ci şi arhivarea şi conservarea documentelor existente. Odată cu extinderea şi perfecţionarea acestui program, care este deja în desfăşurare, sperăm ca disfuncţionalităţile care sunt semnalate să fie înlăturate, aceasta fiind una din preocupările constate ale Ministerului Justiţiei. Vă rog să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. |
||||
|
Întâi domnul Nicolae Ionescu. Sunteţi de acord cu răspunsul? |
||||
|
Domnul Nicolae Ionescu: Da. |
||||
|
De acord. Atunci, domnul Damian Brudaşca doreşte. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Eu sunt de acord cu faptul că mi s-a dat răspuns, evident cu multă întârziere, de către instituţia căreia m-am adresat, dar ceea ce am vrut eu să atrag atenţia ministerului este faptul că au dispărut şi dispar documente, unele dintre ele foarte importante, care produc efecte negative asupra cetăţenilor, care nu-şi mai pot demonstra, atunci când este cazul, dreptul de proprietate asupra unor bunuri ce le-ar reveni. În cazul de faţă, ceea ce n-a răspuns ministerul este cine va suporta consecinţele şi ce consecinţe se aplică, legal, pentru asemenea situaţii. Îl informez pe domnul ministru, şi implicit ministerul, cu acest prilej, că Arhivele Statului Cluj, pe care le-am consultat în repetate rânduri, nu dispun de documentele pe care mi le recomandaţi să le găsesc acolo. Problema este, pe viitor, ce se va întâmpla în cazul acestor arhive. Şi o altă problemă pe care doresc să i-o aduc la cunoştinţă domnului ministru, tot legat de acest aspect. La Cluj s-au făcut reparaţii la clădirea care găzduieşte atât Judecătoria, Tribunalul şi Curtea de Apel. Din păcate, nu s-au făcut reparaţii şi la subsol, acolo unde sunt aruncate de-a valma depozite întregi de documente care au o importanţă deosebită. De aceea cred că este bine ca, odată cu aceste verificări, să se gândească şi soluţii practice şi resurse financiare care să elimine repetarea situaţiei la Cluj şi în alte locuri din ţară, pentru a nu aduce prejudicii cetăţenilor. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu va răspunde, în continuare, la trei întrebări ale... |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Patru. |
||||
|
Patru, ale domnului deputat Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnul Ionel Fleşariu: Voi răspunde, mai întâi, la întrebarea înregistrată la nr.431-A de anul acesta. Practic, întrebarea are două părţi sau, mai bine zis, e o întrebare care se împarte în două. Privitor la consilierul Vasile Cerbu, vă precizăm, stimate domnule deputat, că, potrivit art.60, alin.1, lit.c) din Legea nr.215 de anul trecut, în cazul schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, mandatul de consilier încetează de drept. În astfel de cazuri, consiliul local adoptă, la iniţiativa primarului sau a oricărui consilier, o hotărâre prin care constată încetarea mandatului. Vă precizăm însă că este necesar, în asemenea situaţii, ca schimbarea domiciliului să fi fost operată în actul de identitate al consilierului în cauză, potrivit reglementărilor existente în acest domeniu. La a doua întrebare, referitor la faptul că unele comisii de specialitate ale consiliilor locale din judeţul Cluj nu au ţinut, de la constituire şi până în prezent, decât o singură şedinţă, deşi consilierii în cauză au încasat indemnizaţia cuvenită, vă sugerăm, stimate domnule deputat, să sesizaţi Camera de Conturi a judeţului Cluj, singurul organ abilitat de lege să controleze şi să stabilească dacă indemnizaţia s-a încasat în mod legal. Vă reamintim, stimate domnule deputat, că autorităţile administraţiei publice locale din România sunt organizate şi funcţionează pe baza principiului constituţional al autonomiei locale. Cazul relatat de dumneavoastră s-ar putea să îmbrace şi unele aspecte penale. Aşa fiind, vă rugăm să sesizaţi organele abilitate ale statului. Ministerul Administraţiei Publice nu are stabilite, prin lege, competenţe cu privire la exercitarea controlului asupra modului de funcţionare a consiliilor locale. Asemenea competenţe au existat în România înainte de Revoluţie, atunci când autorităţile administraţiei publice locale erau subordonate ierarhic, din treaptă în treaptă, până la Guvern, respectiv la fostul Consiliu de Stat, ceea ce nu mai este cazul în prezent. Cu stimă, semnează domnul ministru Octav Cozmâncă. În legătură cu întrebarea înregistrată la nr.448-A din acest an, referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Damian Brudaşca, înregistrată la Camera Deputaţilor la numărul de mai sus, prin care se solicită precizări în legătură cu modul în care au acţionat prefecţii din unele judeţe, faţă de acţiunile apreciate de domnia sa ca ilegale, desfăşurate de persoane şi formaţiuni politice menite să influenţeze rezultatele recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2002, se fac următoarele precizări. Una din principalele atribuţii stabilite prin lege, în responsabilitatea prefectului, este aceea de a veghea la respectarea şi aplicarea legii. Modul concret în care reprezentanţii Guvernului în teritoriu au acţionat în îndeplinirea acestei atribuţii, în general şi în special problema ce constituie subiectul întrebării, denotă preocuparea atentă ca nimeni să nu fie mai presus de lege. Potrivit H.G. nr.504 şi 680 din 2001, recenzorii aveau obligaţia de a consemna declaraţiile persoanelor recenzate, iar opţiunile acestora sunt înregistrate în formularele de recensământ, cu asigurarea confidenţialităţii datelor. Problema acordării unor sume de bani liderilor de etnie romă din judeţul Cluj, pentru a-i determina pe romii din Transilvania, şi cu precădere pe cei din municipiul Cluj-Napoca, să se declare unguri nu poate fi considerată veridică, dacă nu este însoţită de probe materiale. Am fi apreciat, în mod deosebit, dacă asemenea informaţii concrete erau semnalate, la vremea potrivită, autorităţilor competente în domeniu. În legătură cu distribuirea unor fluturaşi în rândul populaţiei de origină maghiară, dar şi al romilor, cunoaştem că s-au distribuit unele pliante în limba maghiară, din textul cărora rezultă că se face o popularizare a recensământului pentru cetăţenii de etnie maghiară, evidenţiindu-se importanţa acestei acţiuni. Avem convingerea că, în măsura în care interveneau elemente contrare cadrului legal în vigoare, autorităţile competente se sesizau din oficiu şi acţionau în consecinţă. Guvernul României a luat măsurile necesare ca întreaga populaţie a ţării să cunoască importanţa organizării şi desfăşurării recensământului populaţiei şi locuinţelor din România. Rezultatul acestor demersuri a fost probat de desfăşurarea recensământului într-un climat de cooperare şi atitudine civică responsabilă, în condiţii de transparenţă şi încredere. În concluzie, apreciem că, în cuprinsul întrebării domnului deputat Damian Brudaşca, se regăsesc afirmaţii generale fără acoperire, vădit tendenţioase şi cu accentuată tentă politică. Ar fi de dorit ca domnul deputat să precizeze sursele de informaţii şi probele pe care se întemeiază afirmaţiile domniei sale dar care nu au fost nominalizate în textul întrebării. Dacă domnia sa a avut cunoştinţă despre cele afirmate, avea obligaţia, de cetăţean al României şi deputat în Parlament, să înştiinţeze de îndată organele abilitate să vegheze la siguranţa naţională a statului român. O a treia întrebare se referă la modul de finanţare a acţiunilor de recensământ. Cu privire la finanţarea operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2002, se fac următoarele precizări. Prin H.G. nr.680/2001, s-a aprobat un buget de 850,9 miliarde lei, în vederea pregătirii, organizării şi efectuării recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2002, cu următoarea defalcare: 147,6 miliarde lei în anul 2001, 703,3 miliarde lei în anul 2002. Judeţului Cluj i s-au repartizat 1,639 miliarde lei în anul 2001 şi 21,035 miliarde lei pentru anul 2002, din sumele defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale. Formularea din întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca cu privire la faptul că preşedintele Consiliului judeţean Cluj, domnul Şerban Graţian, ar fi dispus, prin referatul nr.1476/2002, reducerea la 13 miliarde 153.750 lei a sumei alocate pentru recensământ, denotă carenţe în documentarea şi informarea cu privire la reglementările specifice domeniului, actele normative şi procedurile specifice funcţionării unei instituţii a administraţiei publice locale. Preşedintele Consiliului judeţean nu întocmeşte referate pentru repartizarea unor fonduri; potrivit art.117, alin.1 din Legea administraţiei publice locale, în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. În realitate, alocarea şi repartizarea fondurilor pentru recensământ de către Consiliul judeţean au fost realizate în concordanţă cu prevederile legale, prin Hotărâre a Consiliului judeţean, corelată cu posibilităţile financiare ale bugetului acestui judeţ. Grija pentru utilizarea eficientă a banului public transpare, pentru observatorul nepărtinitor, şi din prevederile art.19, alin.4 din H.G.nr.680/2001, prin care hârtia aflată în păstrarea prefecturilor, rămasă de la alegerile generale din anul 2000, a fost folosită pentru tipărirea unor părţi ale instrumentarului de recensământ. În concluzie, susţinem că activitatea desfăşurată de Consiliulul judeţean Cluj, în pregătirea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Şi, în sfârşit, un ultim răspuns, la o ultimă întrebare formulată de domnul deputat, formulăm următorul răspuns la această întrebare. Prin întrebarea formulată, domnul deputat solicită sprijinul Ministerului Administraţiei Publice pentru a se stabili modul de cheltuire a unor sume prevăzute în bugetul judeţului Cluj. Cu părere de rău, stimate domnule deputat, vă informăm că nu suntem în măsură să vă acordăm sprijinul solicitat, întrucât ministerul nostru nu are stabilite, prin lege, competenţe de control financiar. Aşa cum se stabileşte prin Legea nr.94/1992, modificată şi republicată în anul 2002, asemenea competenţe revin Curţii de Conturi. Potrivit art.16 din acest act normativ, Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a surselor financiare, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi, rog să se reţină, al unităţilor administrativ-teritoriale. Potrivit art.17 din aceeaşi lege, lit.a), Curtea de Conturi controlează formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Iată, deci, stimate domnule deputat, că legea nu ne permite să intervenim acolo unde competenţele au fost stabilite în sarcina altor organe ale statului. A proceda altfel, aşa cum ne cereţi în întrebare, înseamnă a nesocoti principiile care stau la baza statului de drept. Sinceri să fim, nu ne putem permite o astfel de conduită. Cu stimă, Octav Cozmâncă. |
||||
|
Stimate coleg Damian Brudaşca, ... |
||||
|
Telegrafic. |
||||
|
Vă rog să fiţi mai telegrafic, pentru că mai aveţi dumneavoastră de primit încă două răspunsuri şi mai sunt încă 21 de colegi care vor să pună scurte interpelări. |
||||
|
Domnule preşedinte, Sunt nevoit să constat, pe de o parte, o anumită maliţiozitate în formularea răspunsurilor, ca să nu o caracterizez altfel, pe de altă parte constat chiar o lipsă de documentare, în formularea respectivă, o lipsă de bunăvoinţă şi de bună-credinţă în întocmirea unor asemenea situaţii. Înţeleg că ministerul condus de domnul Cozmâncă şi reprezentat de domnul Fleşariu este iritat de prezenţa mea la microfon, dar, pentru aceasta, nu trebuie să se ascundă după vorbe mari şi după texte de lege, care nu le dau dreptul să nu se implice în modul de desfăşurare a activităţii în teritoriu. Îl informez, în legătură cu obiectul primei întrebări, că, spre exemplu, Ministerul de Interne face cercetări şi mi-a confirmat, printr-o scrisoare că, într-adevăr, acest cetăţean Vasile Cerbu nu mai este locuitor al comunei Petreşti şi nu văd de ce domnul secretar de stat nu dă curs unor asemenea situaţii sau de ce nu a efectuat personal ministerul o asemenea verificare. În legătură cu celelalte aspecte, constat, de la bun început, aşa cum precizam, şi reaua credinţă şi interpretarea după bunul plac. Eu nu am cerut să mă sprijine pe mine, ci să sprijine legea, ca ea să nu fie maltratată şi batjocorită de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu. Dacă pe domnul ministru nu-l interesează şi vrea să facă aluzii răutăcioase la perioada dinainte de 1989, nu are decât s-o facă, dar, prin aceasta, dovedeşte, încă o dată, că se descalifică în funcţia pe care încă o reprezintă. Mulţumesc. |
||||
|
Domnule general Pavel Abraham, vă rog să răspundeţi la cele două întrebări ale domnului Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, O să încerc să-i dau răspunsul domnului deputat Damian Brudaşca. O primă întrebare, transmisă nouă cu nr.A-2503/2002. La data de 25 octombrie 1999, numitul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca, Str.Buşteni nr.14, a înfiinţat Cooperativa de credit Banca Populară Minerva, Galaţi, Agenţia Cluj-Napoca, cu un depozit de 10 milioane lei. Depozitul a fost înfiinţat în baza contractului de depozit bancar nr.56/25 X 1999, cu termen de o lună de zile, respectiv până la 25.XII 1999. La capitolul "Clauze", rubrica "Litigii", contractul prevede că, şi citez: "Eventualele litigii ivite între părţi, pe parcursul derulării contractului, vor fi rezolvate pe cale amiabilă. În cazul nerezolvării pe această cale, litigiile vor fi de competenţa instanţelor judecătoreşti ale municipiului Galaţi". La data de 6 VI 2000, Cooperativa de credit Banca Populară Minerva a intrat în încetare de plăţi. Ca urmare, deponenţii la această societate au depus peste 1.000 de plângeri la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Galaţi, formulată împotriva numitului Mitrofan Daniel, fost preşedinte şi a celorlalţi membri ai conducerii Cooperativei de credit amintite, reclamându-se un prejudiciu de circa 88 de miliarde de lei. Pe baza acestor plângeri, s-a constituit lucrarea penală nr.227647/2000, ale cărei acte premergătoare, şi aceasta precizez datorită faptului că părţile vătămate erau din toată ţara, au necesitat, pentru a fi îndeplinite, o perioadă mai lungă de timp, în concret, astfel de acte efectuându-se inclusiv pe parcursul primelor 7 luni ale anului 2001. La data de 6 VIII 2001, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Mitrofan Daniel, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în dauna avutului privat şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, constând în aceea că, din dispoziţia sa, Cooperativa de credit a făcut publicitate pentru depozite cu dobânzi atractive, în vederea atragerii cât mai multor deponenţi. Totodată s-a probat faptul că nu au fost respectate clauzele contractuale referitoare la răspunderea depozitarului faţă de deponenţi în ceea ce priveşte plata dobânzilor şi lichidarea depozitelor. La data de 26.03.2002, dosarul penal nr.00464/2001 a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi. Din verificările efectuate rezultă că deponentul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca nu a uzitat de clauza contractuală de a se adresa unei instanţe judecătoreşti şi nici nu a formulat plângere penală împotriva conducerii băncii. În prezent, Banca Populară Minerva se află în lichidare judiciară, motiv pentru care, în măsura în care doreşte, domnul Chiorean Ioan se poate înscrie la masa credală pentru recuperarea sumelor din conturile acestei bănci, deschisă pe perioada unei astfel de proceduri în baza contractului de depozit. De asemenea, se poate înscrie la masa credală şi cu majorările de întârziere şi dobânzile aferente. Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de Interne Ioan Rus. Şi aş ţine personal să fac o precizare, să-i mulţumesc domnului deputat pentru felul în care colaborăm, aceasta nu pentru a întreţine discuţia anterioară, deşi am discutat cu domnia sa cu privire la un răspuns anterior pe care l-am dat ulterior în scris, exact contrariul afirmat, deşi ne-am înţeles amândoi şi este mulţumit de acel răspuns. La a doua interpelare a domniei sale avem următorul răspuns. În legătură cu întrebarea adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.449 A/25.03.2002 şi transmisă instituţiei noastre, avem onoarea să vă aducem la cunoştinţă următoarele: verificările efectuate de către organele abilitate asupra aspectelor sesizate în cuprinsul întrebării de referinţă, prin care semnalaţi un posibil, în opinia dumneavoastră, caz de evaziune fiscală în care ar fi fost implicat domnul colonel Pop Puşcaş Teodor, şeful Poliţiei municipiului Cluj-Napoca, cu prilejul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a unui imobil, autentificat printr-o încheiere de Biroul notarului public Laura Bârsan Moigrădean, nu au confirmat săvârşirea de către ofiţerul în cauză a vreunei infracţiuni de genul celei menţionate. În acest sens, precizăm că înstrăinarea de către ofiţer împreună cu cei trei fraţi ai săi a cotei de proprietate patru şesimi din imobilul situat în comuna Baciu, sat Popeşti nr.34, judeţul Cluj, s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Pentru a vă edifica asupra situaţiei reale de fapt şi de drept, vă informez că evaluarea preţului terenului stabilit de către părţile contractante la 5 milioane de lei, care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, s-a realizat prin considerarea nivelului preţului mediu de vânzare la data perfectării actului, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului României nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială pe baza unui raport de expertiză tehnică, aşa după cum rezultă din adresa nr.13/03.04.2002 a aceluiaşi birou notarial public, anexată în copie. Referitor la vânzarea casei părinteşti, evaluată la 15 milioane de lei, precizăm că la stabilirea preţului s-au avut în vedere mărimea construcţiei, două camere şi bucătărie, data construirii 1950-60, precum şi faptul că, fiind nelocuită de mai mulţi ani, la data vânzării se afla într-o accentuată şi continuă stare de degradare. Faptul că înstrăinarea imobilului s-a efectuat în condiţiile prezentate, este atestat şi de către cumpărătorul Mile Ştefan Mircea, potrivit declaraţiei pe care o avem în copie. Faţă de cele prezentate, rezultă că nu există nici un element care să susţină afirmaţiile privind încălcarea legii în cursul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a cotei părţi din imobilul menţionat în sensul vânzării acesteia pe un preţ mai mare decât cel declarat de către domnul colonel Pop Puşcaş Teodor şi fraţii acestuia. Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de Interne Ioan Rus. Mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule general. Poftiţi, domnule Brudaşca. |
||||
|
Eu îi mulţumesc domnului general pentru primul răspuns. Într-adevăr, acesta dovedeşte preocupare, seriozitate şi competenţă. Aşa l-aş fi dorit de la bun început, cu detalii din care să rezulte interesul ministerului pentru a nu se permite unui escroc să-şi bată joc de sărăcia unor cetăţeni, aşa cum este domnul Chiorean Ioan. Domnia sa nu a cunoscut aceste elemente, îl voi sprijini să facă demersurile necesare pentru a intra în posesia a cel puţin o parte din veniturile care i-au fost subtilizate. În ceea ce priveşte al doilea răspuns, sunt nevoit, domnule general şi secretar de stat, să vă contrazic. În data de 19 martie a.c., la Judecătoria Cluj-Napoca, unde domnul colonel Pop Teodor Puşcaş a prezentat acel document pe care vi l-am trimis în anexă, domnia sa a recunoscut în faţa instanţei şi a celor prezenţi că este în cunoştinţă de cauză cu privire la prevederile art.12 din Legea 87/1999 privind evaziunea fiscală, asumându-şi consecinţele legale ale unei asemenea declaraţii. Constat însă că în privinţa acestui personaj, ministerul dumneavoastră are interese speciale de a-l scoate "basma curată" ori de câte ori este pe lângă lege. Nu înţeleg de ce un reprezentant care ar trebui să fie model în privinţa respectării legii este făcut ca la Nufărul, curat, dar poate că sunt alte interese pe care, deocamdată, îmi permit să nu le aduc la cunoştinţa opiniei publice şi a dumneavoastră, o voi face-o cât de curând cu documente foarte clare, indubitabile pe care nu ştiu cu ce "pur universal" sau alte substanţe veţi reuşi să le ştergeţi. Mulţumesc. |
||||
|
Domnului Metin Cerchez i-aţi comunicat răspunsul scris. Doriţi să mai faceţi vreo remarcă la precizările domnului deputat? |
||||
|
Domnul Pavel Abraham: În legătură cu precizarea domnului deputat aş ţine să arăt doar faptul că precizarea într-o audiere că cel audiat a luat la cunoştinţă de faptul că, dacă nu spune adevărul, săvârşeşte infracţiunea de evaziune fiscală, în referire la Legea 87, este o formulă uzitată frecvent în actele notariale. De fapt, a şi semnat în actul notarial acest lucru că a luat la cunoştinţă de acest fapt, dar aceasta nu înseamnă că recunoaşte că nu ar fi respectat dispoziţiile legale, că îşi asumă răspunderea dacă se constată contrariul. Ca urmare, dacă sunt alte probe, Ministerul de Interne stă la dispoziţia domnului deputat cu probe şi fapte şi sigur că vom lua măsurile care se impun. Vă mulţumesc. Cu privire la domnul deputat Metin Cerchez, eu am răspunsul, nu ştiu dacă domnia sa este în sală. Atunci, dacă îmi permiteţi, o să-i trimitem răspunsul scris. |
||||
|
Da, trimiteţi-i răspunsul în scris. Bine, mulţumesc. |
||||
|
Domnul Pavel Abraham: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. |
||||
|
Trecem, stimaţi colegi, la prezentarea pe scurt a interpelărilor pentru şedinţa următoare. Domnul Anton Ionescu este? Domnul Damian Brudaşca. L-aţi depus. Domnul Boc l-a depus. Domnul Mircea Costache. Rugămintea este: enunţaţi doar obiectul interpelării şi o dezvoltaţi data viitoare. |
||||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Administraţiei publice Octav Cozmâncă, domnului Ioan Rus, ministrul de Interne, doamnei Mihaela Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei şi se referă la sesizarea unui grup de cetăţeni din comuna Brăieşti, judeţul Buzău, care se plâng de gravele abuzuri săvârşite de primarul comunei, Constantin Dragoe. Plângerea lor este semnată de 188 de cetăţeni şi se învederează între altele faptul că primarul din comuna Brăieşti, Constantin Dragoe, a fost pedepsit cu închisoare pentru 9 ani, dar el funcţionează bine merci şi îşi permite să continue sarabanda abuzurilor şi să conducă discreţionar primăria comunei. Las în scris celelalte detalii, inclusiv tabele nominale, semnate de cetăţeni, alte documente care probează că sesizările cetăţenilor sunt îndreptăţite. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul Ioan Sonea. Tot aşa, v-aş ruga doar obiectul interpelării. |
||||
|
Da, sigur. Vă mulţumesc domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei şi se referă la o temă pe care am mai abordat-o în urmă exact cu un an şi este vorba despre acreditarea învăţământului preuniversitar cooperatist. Detaliile sunt cuprinse în material. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul Călin Popescu Tăriceanu. Domnul Iancu Hotea a lăsat în scris. Domnul Adrian Moisoiu. Domnul Iancu Holtea, poftiţi. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am două interpelări. Prima interpelare se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi se referă la salariaţii fostelor IAS-uri care nu şi-au mai primit de fapt de multă vreme salariile. Dezvoltarea o fac data viitoare. A doua interpelare se referă la militarii angajaţi pe bază de contract, în speţă angajaţii Unităţii Militare 01068 Vânju Mare; este vorba de 73 de angajaţi care, deşi au plătit toate dările către stat CAS, ajutor de şomaj, ş.a.m.d., fiind disponibilizaţi cu data de 1 aprilie 2002, ei nu se încadrează nici în Legea 76 din 2002, nici în ordonanţa care se referă la disponibilizarea cadrelor militare şi nu primesc nici ajutor de şomaj, nici salarii compensatorii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Urmează domnul Adrian Moisoiu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu şi are două întrebări. La o întrebare precedentă de acum câteva săptămâni privind transformarea Liceului Bolyai Farcaş din Târgu Mureş din liceu mixt cu secţii în limba română şi în limba maghiară în liceu numai cu predare în limba maghiară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin răspunsul dat de domnul secretar de stat Vasile Molan, a adus la cunoştinţă că încă nu s-au stabilit cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar următor. Mass-media de săptămâna trecută prezintă protocolul de colaborare judeţean Mureş, semnat între UDMR şi PSD, prin care se aduce la cunoştinţă că în anul şcolar 2002-2003, Liceul Bolyai Farcaş din Târgu Mureş va funcţiona numai cu clase în limba de predare maghiară, în acest scop urmând să se facă schimburi de clase între Colegiul naţional Alexandru Papiu Ilarian şi Liceul Bolyai Farcaş din Târgu Mureş. Dacă astăzi se insistă pentru universităţi şi licee numai în limba maghiară, în viitor vor exista solicitări pentru separarea copiilor încă din grădiniţe şi şcoli generale, deci, crearea de lumi paralele. Doamnă ministru, cui serveşte aceasta?! Vă am în memorie atunci când eraţi în opoziţie, aveaţi o cu totul altă părere. Să consider că astăzi România este guvernată de UDMR, care foloseşte drept paravan PSD-ul? A doua întrebare. Calendarul mişcării personalului didactic din anul şcolar 2002-2003 recomandă inspectoratelor şcolare judeţene nerespectarea Legii statutului cadrelor didactice care permite cadrelor didactice care ajung la vârsta pensionării, prelungirea activităţii lor cu până la 3 ani, pe baza recomandării Consiliului de administraţie al şcolii şi aprobării inspectoratului şcolar judeţean. Făcând abstracţie de considerentele economice, nu apreciaţi că această măsură de renunţare la profesori cu experienţă la catedră de 35-40 de ani şi cu grad didactic I este în detrimentul calităţii învăţământului? Să înţeleg că şcoala românească renunţă la performanţă? Mulţumesc. |
||||
|
Doamna Afrăsinei Viorica. |
||||
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului, domnului ministru Petru Lificiu. În data de 21 martie 2002, România a deschis negociere la capitolul 22 Mediu, lucru deosebit de important, ţinând cont de complexitatea acestui domeniu. Transpunerea aquis-ului comunitar în legislaţia naţională reprezintă o etapă importantă în drumul României spre integrare europeană, dar cel mai dificil aspect îl constituie partea de implementare datorită costurilor imense pe care le implică. Una din pârghiile de bază pentru transpunerea în practică a legislaţiei comunitare o constituie activitatea de inspecţie şi control al modului de respectare a legislaţiei de mediu în vigoare. Ţinând cont de faptul că perioada de tranziţie spre economia de piaţă nu s-a încheiat şi că implementarea legislaţiei de mediu este în curs de realizare, vă rog, domnule ministru, să prezentaţi ce strategie are ministerul în vedere pentru implementarea legislaţiei comunitare şi care este stadiul constituirii structurilor specializate în domeniu? Când va deveni operaţională această structură? Vă mulţumesc. Totodată, domnule preşedinte de şedinţă, având în vedere că mă aflu la microfon, vă rog să-mi permiteţi să fac o intervenţie de procedură în conformitate cu prevederile Regulamentului. Numai în cazul în care timpul permite se poate citi la tribună, se pot prezenta la tribună două interpelări, altfel, într-o şedinţă de interpelare, un deputat nu poate prezenta decât o singură interpelare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, doamna colegă. Doamna Mihaela Ionescu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Obiectul interpelării mele este acela al educaţiei de prevenire a consumului de droguri în şcoli. Aflăm din presă şi suntem informaţi de către colegii noştri profesori şi medici că în ţara noastră impactul drogurilor este tot mai alarmant. Lor le cad victimă tinerii cu vârste tot mai fragede, înregistrându-se chiar decese la vârsta de 11-12 ani. Se pare că instituţiile statului se mulţumesc să înregistreze fenomenul, dar reacţionează cu încetineală sau nu reacţionează deloc pentru prevenirea lor. Ne aşteptăm ca o dată semnalate primele cazuri, Ministerul Educaţiei şi Cercetării să fi reacţionat imediat şi să fi răspuns cu un plan naţional de educaţie contra consumului de droguri şi ca acest plan să intre deja în viaţa de zi cu zi a şcolilor. Dacă fumatul şi chiar alcoolul sunt o realitate hâdă în şcolile româneşti, aceasta se datoreşte şi unei campanii educaţionale aproape invizibile. În schimb, economia de piaţă, dorinţa de îmbogăţire, chiar pe spinarea copiilor nevinovaţi a acţionat imediat în sens negativ, exemple fiind agresivitatea invitaţilor la fumat, făcute de panourile publicitare imense care te îmbie la orice colţ de stradă, pe tot drumul elevilor spre şcoală. Alcoolul are reclame pe micile ecrane, unde o marcă de votcă este preferată de către o fată unui buchet de flori. Şcoala românească care pregăteşte cadre de intelectuali pentru generaţia viitoare trebuie să aibă în vedere zicala "Mens sana in corpore sano", deci, trebuie să cuprindă în curriculum şi ore de educaţie antitabac, antialcool şi în special antidrog, pentru că acestea agresează zilnic tineretul neavizat din ţara noastră. Doar ONG-urile sunt cele care atrag atenţia asupra problemei consumului de droguri. Aflăm de asemenea, cu stupefacţie că poliţia a intrat în şcoli să caute traficanţii de droguri, în loc să fi fost mai vigilentă în afara şcolilor, la poarta lor pentru a împiedica intrarea infractorilor. Deoarece unele şcoli au refuzat să permită accesul poliţiei în incintă, aceasta şi-a schimbat oferta, propunând să ţină ore de prevenire a consumurilor de droguri, deşi ar fi fost mai indicat să se ocupe strict de problemele poliţieneşti. Cunoscând faptul că este mai uşor să previ decât să tratezi, cerem Ministerului Educaţiei să ia măsuri de urgenţă pentru a frâna şi apoi eradica prin educaţie, prin conştientizarea pericolului consumului de droguri de către elevi. Am două întrebări. Prima este: ce face Ministerul Educaţiei şi ce propuneri are pentru introducerea în programa şcolară de lecţii informative de prevenire a fumatului, alcoolului şi în special a drogurilor. A doua întrebare: în ce clasă consideră Ministerul Educaţiei şi Cercetării că poate începe educaţia contra consumului de droguri? Mulţumesc. |
||||
|
Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu. |
||||
|
Am o interpelară adresată premierului Adrian Năstase pentru că vizează mai multe ministere, al Industriei şi Resurselor, Ministerul Apărării şi Ministerul Finanţelor Publice şi se referă la problemele cu care se confruntă Societatea Avioane S.A.Craiova. În acest moment, societatea nu are comenzi suficiente pentru a le mai asigura tuturor angajaţilor un loc de muncă şi de aceea se impune un răspuns la următoarele probleme. Dacă şi când va trimite Ministerul Industriei şi Resurselor alocaţia bugetară aprobată în valoare de 5,6 miliarde lei în vederea retehnologizării proceselor de tratamente şi acoperiri, întrucât lipsa finanţării pune în pericol continuarea colaborării cu firma Foker din Olanda? Dacă societatea va fi sprijinită pentru omologarea avionului ţintă în vederea dotării Ministerului Apărării cu acest aparat şi dacă acelaşi minister va mai comanda 6 avioane IAR 99 care se află în incinta societăţii din anul 2000? Dacă va fi făcută o comandă de 8 aparate de zbor, conform contractului-cadru 223/2000 şi memorandumului privind finanţarea acestui program? Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Constantin Florentin Moraru. |
||||
|
Domnul Constantin Florentin Moraru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea era adresată domnului ministru al Administraţiei Publice, domnului Octav Cozmâncă şi se referă la sediul de partid pe care filiala Argeş a Partidului Umanist îl doreşte. În luna februarie, o mare parte din conducerea Alianţei Naţionale PUNR-PNR s-a înscris în Partidul Umanist; aceştia au avut un sediu pe care Partidul Democrat, care a fuzionat în anul 2001 în luna iulie, îl cere pentru dânşii şi conform unei decizii a Tribunalului municipiului Bucureşti, comasarea Partidului Democrat cu Partidul Alianţa Naţională, în opinia dânşilor, înseamnă şi preluarea patrimoniului, implicit a spaţiului sediului de partid al acestei Alianţe Naţionale. Membrii de partid care au venit în PUR doresc să-şi continue activitatea acolo. Partidul Umanist are un sediu impropriu 10 metri pătraţi, eu ca deputat nu am cabinet parlamentar la ora actuală şi nu consider că este normal ca Partidul Democrat să deţină trei spaţii care să aibă câteva sute de metri pătraţi, iar noi, Partidul Umanist care avem şi reprezeantare parlamentară să nu avem decât 10 metri pătraţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Cornel Popa. Domnul Victor Dobre. Domnul Oltean. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Interpelarea mea este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul Administraţiei Publice Locale, prin care îi solicit să ne precizeze dacă se confirmă informaţiile că prefectul judeţului Buzău, domnul Ion Vasile ar fi implicat în câteva afaceri împreună cu firma Vasconi-Agricola International şi dacă într-adevăr, în conformitate cu atribuţiile sale îşi poate permite să fie acţionar la această firmă şi să deturneze o parte din banul public.Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Victor Dobre. Domnul Valentin Vasilescu l-a depus, domnul Paul Magheru? Domnul Mircea Ifrim. |
||||
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Intrebările mele se adresează domnului preşedinte al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, Tiberiu Ovidiu Muşetescu. În esenţă pun întrebarea de ce se produc schimbări ale destinaţiei fondurilor? Şi în acest context, dau câteva exemple legate de privatizarea SIDEX, unde fondurile de asigurări de sănătate neplătite au fost iertate de către această Autoritate, or, aceştia sunt bani care trebuiau să vină la sănătate. De asemenea, tot în acest context mă întreb ce caută 15 miliarde de lei la Reşiţa pentru plata salariilor muncitorilor, fiind o instituţie privată şi de asemenea această asociere de tip "struţo-cămilă" privat-stat pentru a se putea lua fonduri de la stat? Tot în acest context, mă întreb şi întreb concret în acest cadru cât a valorat, în contractul de privatizare cu regia Tutunului, patrimoniul intelectual, respectiv marca Snagov-Mărăşeşti-Carpaţi? De asemenea, domnule preşedinte, aş dori ca să vă spun că la şedinţa trecută, din lipsă de timp, nu mi s-a răspuns de către domnul ministru al Transporturilor Miron Mitrea, am cerut să se răspundă în şedinţa următoare, am primit un răspuns scris nesatisfăcător şi rog pe domnul ministru să se prezinte pentru a putea avea o discuţie pe problemele serioase ale aeroporturilor Otopeni, Băneasa şi a acestor problematici.Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ştefan Popescu Bejat. |
||||
|
Domnul Ştefan-Marian Bejat-Popescu: Mulţumesc domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelările mele se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Prima se referă la situaţia din domeniul agriculturii, în care sens mă interesează situaţia culturilor de toamnă pe specii, suprafeţe, densitate, starea acestora, precum şi situaţia lucrărilor din campania de primăvară pe lucrări, specii şi suprafeţe, situaţia lucrărilor din pomicultură şi viticultură şi situaţia din zootehnie. A doua chestiune se referă la nişte date statistice care, de acum, pot să fie puse la dispoziţie, de la sfârşitul anului 2001, referitoare la continua degradare a fondului forestier. Mă interesează starea contravenţională şi infracţională din pădurile proprietate publică, situaţia prejudiciilor constatate în fondul forestier în urma inspecţiilor efectuate în cantoanele silvice, situaţia tăierilor ilegale de arbori şi a defrişărilor de păduri, proprietate privată, precum şi situaţia gaterelor şi ferăstraielor circulare existente în funcţiune, inclusiv modul de utilizare a acestora pe judeţe şi o problemă de actualitate este situaţia doborâturilor de vânt pe judeţe, stadiul inventarierii şi estimării volumului de masă lemnoasă, precum şi modul de precontare a acesteia în vederea încadrării în cota de masă lemnoasă aprobată pentru exploatare în anul 2002. De asemenea, mă interesează situaţia arboretelor cu doborâturi de vânt care fac obiectul reconstituirii proprietăţii şi modalităţile de soluţionare financiară a viitorilor proprietari. Vă mulţumesc. Doresc răspuns scris, evident. |
||||
|
Mulţumesc, domnule coleg. Domnul Nicu Cojocaru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să mă refer pe scurt la interpelarea pe care am făcut-o către domnul prim-ministru Adrian Năstase. Este vorba despre amplasarea Monumentului libertăţii şi nu a Monumentului unirii în centrul Aradului. Aradul este judeţul cu bucuriile şi necazurile lui. Aradul este judeţul în care trăiesc români, germani, sârbi, maghiari şi alţii în linişte şi pace, dar această linişte, această pace a fost întreruptă recent când se discută tot mai mult ca în Arad să se amplaseze grupul statuar Ungaria milenară, un grup statuar care a fost amplasat în anul 1896, atunci când se sărbătorea 1000 de ani de la existenţa Ungariei în Europa. În 1925, Guvernul Brătianu hotărăşte dislocarea acestui grup statuar. Ceea ce deranjează astăzi în Arad, tot mai mult se discută şi în conferinţele de presă, cetăţenii judeţului Arad ridică problema că primăria, recent, a alocat suma de 90 de milioane de lei pentru reamplasarea acestui grup statuar în centrul municipiului Arad. Personal sunt de acord cu amplasarea aceasta, dar nu în centru, pentru că după Revoluţie... |
||||
|
Stimate coleg, îmi cer scuze că vă întrerup, era vorba că prezentăm doar obiectul interpelării şi urma să faceţi dezvoltarea. |
||||
|
Da, acuma terminam domnule preşedinte. După Revoluţie, majoritatea partidelor, toţi cei care vin în Arad, discută despre amplasarea Monumentului "Marii Uniri" din 1918. De 83 de ani, tot se discută şi acesta nu-şi găseşte finalizarea. Propunerea mea personală, a Partidului Umanist din România este ca acest grup statuar, a Marii Uniri de la 1 Decembrie să se regăsească în centrul municipiului Arad, pentru că peste 2 ani, 2 ani şi ceva se împlinesc 85 de ani de la Marea Unire. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Vlad Hogea. Nu este. Domnul Anghel Stanciu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea noastră se adresează domnului Ovidiu Muşetescu, ministru Autorităţii pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiunilor Statului. Ea are ca obiect modalităţile de transfer al celor 11 societăţi de tip COMCEREAL şi ALCOM din lista alăturată interpelării, în care APAPS este acţionar majoritar, în vitutea faptului că se constată în ultimul timp, cel puţin în Moldova, vinderea acestor societăţi pe aproape nimic, la preţ de un apartament, când valoarea lor reală este 4-5 miliarde de lei. Astfel, se va ajunge ca statul să nu aibă unde să-şi păstreze rezervele strategice şi va trebui să le păstreze în aceste apartamente de 4-5 miliarde, cumpărate cu 500-600 de milioane. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Cu aceasta, procedura prezentării interpelărilor din această şedinţă a luat sfârşit. Declar şedinţa închisă. Vă doresc o seară plăcută. Şedinţa s-a încheiat la ora 20,00. |
||||
 |
