Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Nicolae Văcăroiu, Preşedintele Senatului, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnii Ion Vela, secretar al Senatului, şi Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, anunţându-vă că din totalul de 483 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa un număr de 387 de parlamentari, iar 96 sunt absenţi, deci avem întrunit cvorumul legal pentru deschiderea lucrărilor.

Birourile Permanente ale celor două Camere au propus ordinea de zi, o aveţi în mapele dumneavoastră. Vă rog, dacă sunt observaţii la ordinea de zi? Domnul deputat Valeriu Stoica, îl ascultăm.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu ordinea de zi se ridică următoarea problemă de procedură: figurează pe ordinea de zi prezentarea unei declaraţii de către primul ministru în legătură cu măsurile care vor fi luate de Guvern pentru a pregăti toate argumentele care să determine o decizie favorabilă la summit-ul de la Praga, adică, o decizie de intrare a României în NATO.

Vreau să-l felicit pe primul ministru pentru că răspunde unei iniţiative pe care Partidul Naţional Liberal a avut-o, noi i-am cerut să vină în faţa Parlamentului şi să prezinte o declaraţie în legătură cu această problemă şi să ne arate care sunt măsurile pe care le ia Guvernul, în coopereare cu Opoziţia, pentru a asigura această decizie favorabilă la Praga. Am crezut însă că, primul ministru fiind jurist, Preşedintele Camerei Deputaţilor fiind jurist şi Guvernul având la dispoziţie o armată de jurişti, vor studia Constituţia cu atenţie, pentru a vedea care este procedura prin care primul ministru poate să prezinte asemenea declaraţii în faţa Parlamentului.

Or, dacă studiem cu atenţie Constituţia, vom constata că numai preşedintele României, potrivit art. 88, adresează Parlamentului în plen mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. Primul ministru, potrivit art. 106 din Constituţie, poate să prezinte, fie Camerei Deputaţilor, fie Senatului, rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Aşadar, textul constituţional este foarte clar: primul ministru poate prezenta o asemenea declaraţie în şedinţele separate ale Camerelor, nu în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului.

Poate că se va invoca o prevedere din Regulamentul şedinţelor comune, în care se spune, la sfârşit, că: "Dispoziţiile regulamentului se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul Senatului". Numai că această completare are în vedere aspectele procedurale ale şedinţelor, iar nu competenţa Parlamentului reunit în şedinţa ambelor Camere.

În ce priveşte competenţa, în această privinţă, art. 1 din Regulamentul şedinţelor comune este foarte clar. La art. 1 se arată care sunt aceste competenţe şi nicăieri nu vom găsi acolo competenţa Parlamentului, în Camere reunite, de a discuta, de a dezbate o declaraţie a primului ministru. Pct. 22 din acest articol face vorbire de: "adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic".

Dar nu este vorba de declaraţiile primului ministru, este vorba de declaraţiile şi mesajele Parlamentului. Dacă se dorea într-adevăr să existe o declaraţie sau un mesaj al Parlamentului, atunci, pe ordinea de zi, trebuia să figureze declaraţia Parlamentului sau mesajul politic al Parlamentului.

În realitate, de ce se întâmplă acest lucru? Motivaţia este simplă. Într-adevăr, România are nevoie astăzi să demonstreze voinţa politică fermă privind integrarea în NATO. România a mai demonstrat acest lucru şi o poate face atât prin actele Guvernului, prin actele Preşedintelui, dar şi prin actele Opoziţiei. Dacă dorim într-adevăr să demonstrăm că există politica clară, voinţa clară a întregii clase politice româneşti de integrare în NATO, atunci, procedura normală ar fi fost să avem o discuţie între grupurile parlamentare, să existe o discuţie în Birourile Camerelor şi să se propună o declaraţie a Parlamentului, nu a Guvernului.

De fapt, care este substratul acestei derogări de la procedura constituţională? El este simplu. Ca întotdeauna, Guvernul doreşte să monopolizeze cât se poate din capitalul de imagine pe care un eventual succes l-ar putea avea.

Or, noi nu putem împărtăşi în nici un fel această tactică. Aici nu este vorba de capitalizarea imaginii, aici este vorba de un interes naţional. Dacă este vorba de un interes naţional, atunci, ar fi fost normal, firesc, ca toate partidele politice din Parlament să discute această chestiune şi să fie o declaraţie a Parlamentului.

Noi, însă, înţelegem foarte bine următorul lucru, stângăciile procedurale nu trebuie să acopere fondul. Înţelegem că, deja, primul ministru crede că a fost revizuită Constituţia şi are, astăzi, şi atribuţiile preşedintelui şi atribuţiile primului ministru. Chiar dacă, încă, nu este revizuită Constituţia, aceste stângăcii procedurale trădează această intenţie.

Spuneam însă că, deşi, de obicei, se afirmă că "forma bate fondul", important este ca astăzi toate partidele politice să-şi exprime această voinţă privind integrarea României în NATO. Este motivul pentru care nu cer supunerea la vot a acestei chestiuni procedurale, vreau doar să atrag atenţia că, dacă dorim să fim credibili când este vorba de un angajament internaţional, trebuie să înţelegem că respectarea propriilor legi, a propriei Constituţii este o condiţie necesară. Asemenea stângăcii ar putea să ne coste char credibilitatea noastră externă.

Şi, ca atare, cer ferm Guvernului, primului ministru să analizeze cu toată rigoarea aceste consecinţe, când este vorba de alte acte de acest gen, astfel încât să nu existe nici un fel de semn de întrebare cât priveşte credibilitatea noastră. Dacă intrăm într-un angajament internaţional ferm, prima condiţie este aceea că facem dovada că ştim să respectăm un contract. Constituţia este contractul nostru, trebuie să ştim să-l respectăm.

Aşadar, data viitoare, îl rog pe primul ministru să studieze cu mai multă atenţie Constituţia, iar armata de jurişti pe care o are să găsească soluţia constituţională pentru ca o chestiune de formă să nu umbrească în nici un fel chestiunea de fond. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PNL şi PD.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Permiteţi-mi să-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi sentatori,

Sunt surprins că liderul Partidului Naţional Liberal, într-o şedinţă care are o semnificaţie cu totul aparte pentru ţară, pentru viitorul ţării, încearcă, cu o chestiune de procedură, să blocheze dezbaterile.

Domnul Valeriu Stoica (din sală):

Nu a fost nici o clipă vorba de aşa ceva!

(Vociferări, proteste ale parlamentarilor PNL şi PD.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreau să vă spun că aţi încercat să răpiţi din timpul care trebuia să fie consacrat dezbaterilor acestei declaraţii! Domnule deputat Valeriu Stoica, vă rog să citiţi şi art. 101 din Constituţie...

Voci din PSD:

Nu a ajuns până acolo!

Domnul Acsinte Gaspar:

..., care spune foarte clar: "Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament - ceea ce s-a întâmplat pe 28 decembrie 2000 -, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării". Deci este sarcina Guvernului în problemele de politică externă. Iar în Programul de guvernare, acceptat prin votul Parlamentului, o secţiune distinctă este cea referitoare la aderarea României la NATO.

În al doilea rând, în legătură cu art. 106, sunt surprins că daţi o astfel de interpretare. În momentul în care se spune că: "Primul ministru prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului", cei care cunoaşteţi activitatea parlamentară ştiţi că nu înseamnă că nu se pot reuni cele două Camere ca să asculte o declaraţie pe o astfel de problemă.

În fine, vreau să vă reamintesc că Birourile Permanente ale celor două Camere au hotărât ca, în urma dezbaterii acestei declaraţii, Parlamentul să adopte un mesaj către cele 19 state membre ale NATO pentru a sprijini în efortul său România. Pct. 22 al art. 1 din Regulamentul şedinţelor comune spune acest lucru: "Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţă comună pentru adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic", ceea ce urmează să se facă după prezentarea de către primul ministru a declaraţiei cu privire la aderarea la NATO.

Consider că, în felul acesta, plenul celor două Camere poate să-şi înceapă, domnule preşedinte, discuţiile, iar problemele formale de procedură pe care le invocă domnul deputat Valeriu Stoica să le considerăm ca neavenite. (Aplauze ale parlamentarilor din majoritate.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

(La intenţia domnului deputat Valeriu Stoica de a lua din nou cuvântul:) Domnule deputat, am impresia că nu cunoaşteţi procedura. În primul rând, nu v-am invitat la microfon şi nu v-am dat cuvântul, vă rog foarte mult. O să vă dau cuvântul, dar s-a înscris altcineva înaintea dumneavoastră, deci aşteptaţi.

Are cuvântul domnul deputat Bolcaş Augustin.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Cred că, de data aceasta, avem de învăţat. Avem de învăţat ce înseamnează diferenţa între politicianism, avem de învăţat ce înseamnează forma fără fond în drept.

Este adevărat ce a susţinut domnul deputat Valeriu Stoica, literele regulamentului pot să fie interpretate restrictiv şi în condiţiile în care spiritul lor este permisiv. E o formă fără fond. Este o formă fără fond pentru că se urmăreşte blocarea unui discurs politic, independent din partea cui ar veni: a domnului prim-ministru Adrian Năstase sau a colegului nostru, domnul deputat Adrian Năstase, care are de informat - sper, cu tot respectul cuvenit Camerelor reunite ale Parlamentului României - ceea ce trebuie să întreprindem într-un moment de mare importanţă pentru ţară. (Aplauze ale parlamentarilor PSD şi PRM.)

S-a spus, de multe ori, că Partidul România Mare s-ar opune aderării ţării noastre la structurile europene şi integrarea sa în NATO. S-a spus, de multe ori, că am paralizat sau am acţionat împotriva acestei aderări. Şi aceasta este o formă fără fond, pentru că fondul este prezenţa noastră aici. Dorim să ascultăm, să contribuim şi să facem ceea ce este mai bine pentru România. (Aplauze ale parlamentarilor PSD şi PRM.)

Nu există impediment procedural care să nu permită celor două Camere să accepte prin consens sau prin vot să audieze un discurs care interesează la ora actuală destinul României. Nu este nici un impediment ca acest discurs să fie, poate, apreciat, poate, criticat, dar, în primul rând, făcut constructiv, pentru scopul urmărit. Sub aceste auspicii, vă rog să primiţi participarea noastră la aceste dezbateri. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD şi PRM.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Stoica. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte, (Rumoare, animaţie în sală.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am impresia că nu este înţeleasă o chestiune elementară! Nu am cerut să blocăm această discuţie de astăzi, dacă o ceream, această chestiune, ceream să fie supusă la vot. Credem însă, cu toată tăria, că dacă dorim să fim credibili trebuie să respectăm Constituţia ţării.

Fără îndoială că ne putem aduna într-o şedinţă particulară să discutăm orice şi să ascultăm orice, dar, dacă dorim ca dezbaterea noastră să aibă credibilitate în faţa naţiunii şi, mai ales, în faţa organismelor internaţionale, ea trebuie să fie făcută într-adevăr cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale.

Ca urmare, am totă convingerea că, până la urmă, astăzi, este important să arătăm care este voinţa noastră. E adevărat că partidul de guvernământ trebuie să arate încă o dată acest lucru, pentru că nu a făcut-o întotdeauna.

În ce priveşte Partidul Naţional Liberal, nu există nici o urmă de îndoială că în această privinţă avem o poziţie consecventă. Ca urmare, ceea ce dorim noi este doar faptul să atragem atenţia asupra unei chestiuni de corectitudine. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PNL.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor şi domnilor,

Aţi ascultat diferite puncte de vedere legate de acest subiect, vreau să precizez că este o hotărâre luată în unanimitate de cele două Birourile Permanente, la solicitarea primului ministru, a Guvernului, pe de o parte, şi, pe de altă parte, la solicitarea celor două Camere.

Permiteţi-mi să supun la vot ordinea de zi pentru şedinţa noastră comună de astăzi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, ordinea de zi a fost votată.

Trecem la primul punct al ordinii de zi: Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Permiteţi-mi să-i dau cuvântul primului ministru al României, domnului Adrian Năstase. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Vă mulţumesc pentru posibilitatea pe care mi-aţi acordat-o ca, în această şedinţă comună a celor două Camere, să prezint, în conformitate cu prevederile constituţionale, Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Vă mulţumesc pentru această posibilitate, cu atât mai mult cu cât dezbaterea de procedură de la începutul acestei şedinţe comune a arătat că, din păcate, şi acest subiect poate să intre în câmpul de dezbatere contradictoriu al partidelor reprezentate în Parlament.

Vreau să mulţumesc în mod deosebit Partidului Naţional Liberal, care mi-a sugerat această posibilitate, de a veni în faţa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legătură cu această temă, deşi dânşii se pare că nu au ştiut, până la urmă, pe cine doreau să invite: primul ministru sau preşedintele ţării.

Totuşi, am considerat că este important ca Guvernul, în urma dezbaterii pe care a avut-o şi în urma aprobării unui plan de acţiuni, care a fost difuzat, în urma dezbaterii acestui plan de acţiuni în cadrul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în aceste condiţii, deci, urmează să vă prezint, inclusiv cu mandatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, acest plan de acţiuni şi o declaraţie referitoare la acţiunile prioritare legate de integrarea României în NATO.

Vreau să subliniez că, din punctul meu de vedere, cel puţin, textul Constituţiei, în art. 106, este foarte clar, dincolo de unele aspecte care au fost prezentate aici şi care, în mod evident, nu pot fi susţinute, în ceea ce priveşte relaţia dintre Guvern şi Parlament, cu atât mai mult cu cât, practic, Guvernul vine, de data aceasta, în faţa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legătură cu un domeniu de activitate constituţional. De aceea, vreau să vă încredinţez că dorinţa noastră de a veni în plenul celor două Camere este determinată de ceea ce partidele politice au convenit în urmă cu mai multe luni, atunci când am convenit că acest obiectiv este esenţial pentru toate partidele politice, pentru societata românească şi, indiferent de poziţiile noastre ideologice, am convenit să sprijinim acest obiectiv.

De la bun început doresc să afirm că anul acesta poate însemna pentru ţara noastră încununarea eforturilor sale de a-şi consacra statutul de membru în marea familie a statelor comunităţii de valori, de civilizaţie, de securitate a Comunităţii euroatlantice. Eforturile României au atins nivelul de la care perspectivele sale de integrare euroatlantică încep să capete recunoaştere în rândul partenerilor noştri occidentali.

Şedinţa de astăzi reprezintă un moment cu semnificaţii deosebite pentru activitatea Parlamentului şi a Guvernului, precum şi pentru întreaga populaţie a ţării în perspectiva summitului de la Praga, din toamna acestui an, acolo unde se va decide poziţia de viitor a României, unde se va aprecia în ce măsură sunt asigurate în ţara noastră democraţia, economia funcţională de piaţă, absenţa conflictelor cu vecinii şi respectul faţă de minorităţi.

Recentele evaluări pe care reprezentanţii ţărilor partenere din NATO şi din Uniunea Europeană le-au făcut asupra compatibilităţii ţării noastre cu acestea au indicat progresele înregistrate şi ţintele de urmărit pentru consolidarea candidaturii României. Evaluările au rolul de a ne sprijini în accelerarea realizării în ţara noastră a sistemului de valori şi de norme specifice funcţionării statelor aliate la care dorim să ne asociem.

Acesta este sensul în care vă invit să înţelegem şi să urmărim, cu toată atenţia, temele discutate cu partenerii noştri. Am în vedere cu deosebire: reforma organismului militar, în special, îmbunătăţirea planificării printr-o corelare mai bună a resurselor cu obiectivele; transparenţa procesului de reformă economică, combaterea corupţiei şi a traficului de fiinţe umane; protecţia informaţiilor clasificate şi funcţionarea serviciilor speciale; drepturile copilului şi ale minorităţilor naţionale. Deşi, aparent, unele dintre aceste probleme nu au legătură directă cu extinderea NATO, ele susţin compatibilitatea ţării noastre cu sistemul de norme şi de valori comune ţărilor care fac parte din alianţă.

Eforturile considerabile pe care le-a făcut România în pregătirea pentru NATO nu au ca obiectiv numai satisfacerea cerinţelor de aderare la Alianţă. Noi nu facem reforma numai pentru că ne cere NATO sau Uniunea Europeană, ci, mai ales, pentru că ea este necesară dezvoltării unei Românii democratice, stabile şi prospere.

Nu încercăm să combatem corupţia în virtutea recomandărilor, ci pentru că dorim o Românie civilizată, cu un mediu de afaceri sănătos şi capabil să stimuleze încrederea investitorilor în şansele de reuşită în România.

Nu ne străduim să rezolvăm problema copiilor instituţionalizaţi doar pentru că o cere Uniunea Europeană, ci pentru că este normal ca România să aibă grijă de copiii săi şi pentru că ne simţim datori să împiedicăm formarea unui grup social marginalizat, alcătuit din copii aflaţi în dificultate.

Restructurarea armatei trebuie făcută indiferent de demersul nostru de aderare la NATO, pentru că România are nevoie de o armată modernă, profesionistă, mobilă, care să poată asigura nu doar apărarea graniţelor ţării, ci şi o prezenţă remarcabilă, atunci când este cazul, în operaţiunile de menţinere a păcii din afara teritoriului statului român.

La întrebarea ce va face România dacă nu va fi invitată să adere la NATO cu ocazia summitului de la Praga, răspunsul nostru este unul singur: vom continua reforma şi vom continua să ne pregătim pentru aderare. Nu există alte soluţii pentru România, efectuăm reforma pentru că numai astfel vom putea deveni o democraţie stabilă şi vom asigura condiţii decente pentru întreaga populaţie a ţării.

Ne pregătim pentru integrarea în NATO pentru că ştim că aparţinem de drept grupului democraţiilor din Alianţă. În momentul de faţă, ne găsim într-o situaţie fără alternativă în acest domeniu, din punct de vedere geopolitic, România este situată într-o zonă expusă unor riscuri. Acesta este un argument în plus care pledează pentru includerea în procesul de reformă naţională a dimensiunii militare. (Rumoare.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea în sală, cred că subiectul este atât de important încât merită atenţia noastră. Vă ascultăm, domnule prim-ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Regiunea balcanică este cunoscută prin problemele pe care le ridică în materie de securitate şi stabilitate. Menţinerea unui climat intern stabil, dominat de pace socială şi toleranţă interetnică, reprezintă un argument incontestabil al României.

Intrarea noastră în Alianţă va constitui, aşadar, un demers de integrare în civilizaţia bazată pe valorile euroatlatince. Noi aparţinem geografic Europei de sud-est, dar am construit cu succes o cultură a toleranţei specifică Occidentului. Vom avea dificila, dar, totodată, onorabila responsabilitate de a aduce această cultură în Europa de sud-est, de a genera în jurul nostru pace şi stabilitate regională.

Argumentele geostratetice nu sunt însă suficiente pentru aderarea la NATO. România trebuie să demonstreze că este un sistem democratic stabil, cu o evoluţie predictibilă şi ireversibilă. Trebuie să dovedească maturitatea şi atingerea unui grad superior de pregătire pentru a-şi putea asuma participarea la misiunile NATO.

Programul Membership Action Plan (MAP), care se află acum la al treilea ciclu anual, ne-a permis să ne structurăm concret, împreună cu reprezentanţii NATO, procesul de pregătire pentru aderare. La 16 aprilie, la Bruxelles, va avea loc Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu România, ultima reuniune de acest fel înaintea summitului de la Praga. Rezultatele ei vor conta semnificativ în dezbaterile finale, care vor avea loc în perioada următoare în capitalele ţărilor alitate.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Planul de acţiune discutat şi aprobat de Guvern şi de Consiliul Superior de Apărare a Ţării este în deplină concordanţă cu obiectivelel planului anual de aderare la NATO. El prevede măsuri în vederea soluţionării aspectelor încă nerezolvate. Dorim ca prin realizarea măsurilor stabilite, în termenele prevăzute în plan, progresele să fie vizibile, până la momentele decisive pentru evaluarea candidaturii noastre: Reuniunea ministerială a NATO de la Rejkiavik, din mai, şi summitul NATO de la Praga.

Programul de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO cuprinde şapte capitole şi va fi monitorizat zilnic şi săptămânal cu două repere calendaristice de interes: lunile mai şi septembrie. Acţiunile stabilite sunt concretizate pe termen scurt şi mediu, fiind prevăzute clar responsabilităţile la nivelul fiecărui minister sau instituţie centrală.

Planul evidenţiază responsabilitatea şi hotărârea României pentru soluţionarea problemelor până la Summitul de la Praga, prevăzând concret ceea ce NATO aşteaptă de la România.

Aş vrea, înainte de a prezenta aceste acţiuni prioritare, să subliniez faptul că nimic nu împiedică ca anumite sugestii suplimentare, idei valoroase privind acţiuni viitoare în legătură cu atingerea acestui obiectiv comun, să fie incluse ulterior în planul care a fost distribuit. Planul că atare reprezintă ceea ce noi am receptat ca fiind preocupări la nivelul ţărilor membre ale Alianţei, ceea ce am considerat că este important din discuţiile pe care le-am avut la nivel diplomatic, politic sau militar, din ecourile pe care le-am găsit la unele dintre dezbateri sau reuniuni internaţionale. Dar, în mod evident, ne propunem o reuşită la Reuniunea de la Praga şi este în interesul nostru, al tuturor, ca anumite idei suplimentare care s-ar putea adăuga acestui plan, să fie acceptate, să fie incluse în această monitorizare pe care dorim să o realizăm, astfel încât să existe credibilitate asociată cu acţiunile noastre, în perspectiva Summitului de la Praga. De aceea, nu doresc să se creadă cumva că acest plan este un plan închis, un plan care nu suportă eventuale modificări, adăugiri, pentru că, până la urmă, el este planul nostru, un angajament unilateral în România, este deocamdată nucleul a ceea ce Guvernul şi CSAT-ul au considerat că este deosebit de important, dar, fără îndoială, repet, dacă vor fi şi alte sugestii, ele vor putea să fie adăugate acestui plan de acţiuni. Cu atât mai mult cu cât, dincolo de planul de acţiune al Guvernului, fără îndoială, vor fi planuri de acţiuni la nivelul Parlamentului, la nivelul organizaţiilor neguvernamentale, ştiu eu, la nivelul marilor investitori din România care, poate, vor dori să susţină acest proiect major de politică externă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În continuare, voi prezenta plenului Parlamentului acţiunile prioritare ale Guvernului pentru pregătirea aderării ţării noastre la NATO.

În legătură cu reforma organismului militar, de la bun început doresc să informez Parlamentul că procesul de restructurare şi de reformă a forţelor armate române se desfăşoară în continuare pe baza obiectivelor stabilite de comun acord cu NATO şi a documentelor naţionale care stabilesc direcţiile de acţiune în domeniul securităţii şi apărării, respectiv strategia de securitate naţională, Cartea Albă a Guvernului şi strategia militară.

Guvernul României este convins de faptul că NATO aşteaptă ca ţările aspirante să aibă posibilitatea de a genera capabilităţi militare reale şi eficiente pentru a asigura atât nevoile de securitate naţională, cât şi de a avea o contribuţie efectivă la structura militară a Alianţei, realizând o creştere a capacităţii NATO, în eforturile sale de a menţine pacea şi stabilitatea în Europa de sud-est.

În consecinţă, obiectivul principal al României este de a realiza o forţă militară modernă, credibilă, structurată corespunzător, bine instruită şi echipată, care poate acţiona eficient alături de forţele NATO. În acest cadru, Guvernul a garantat asigurarea unui procent de 2,38% din p.i.b. pentru bugetul apărării în fiecare an pe perioada 2002-2005.

Participarea la iniţiativa Membership Action Plan - MAP a condus, printr-o planificare realistă, la obţinerea de rezultate deosebite în cadrul procesului de reformă. Acest proces este ireversibil şi va continua indiferent de deciziile Summitului de la Praga. Printre cele mai recente realizări, pot fi menţionate: reducerea forţelor care acţionează la pace şi la război, introducerea unui sistem tip occidental de management al carierei militare, îmbunătăţirea sistemului de comandă şi control, crearea unui sistem de transmisiuni compatibil cu cel NATO, asigurarea funcţionării Centrului Operaţional de Supraveghere Aeriană, implementarea sistemului de planificare, programare, bugetare şi evaluare.

În cadrul procesului de reformă, unul din principalele obiective vizează continuarea creşterii capacităţilor de a participa alături de forţele NATO în operaţiuni de managementul crizelor. De asemenea, au fost îmbunătăţite capacităţile de transport aerian şi naval, în vedere desfăşurării forţelor proprii în teatrul de acţiune, iar reţeaua sistemului de transmisiuni a armatei române STAR este în curs de implementare.

Au fost puse la dispoziţie facilităţi pentru sprijinul Forţelor Aliate de a tranzita România pe timpul desfăşurării misiunilor din zona Balcanilor, prin utilizarea a patru aeroporturi pentru operaţiuni de transport aerian de tip CARGO, trei aeroporturi pentru sprijinul operaţiunilor aeriene, două porturi cu servicii eficiente de asigurare logistică, portuară şi navală.

Structura actuală de forţe este stabilită prin documentul "Forţa program 2003", potrivit căruia forţele armate sunt organizate în concordanţă cu misiunile asumate şi riscurile de securitate cărora trebuie să le facă faţă.

Din 1989, efectivele militare la război au fost reduse de la 850000 la 230000, iar cele la pace de la 319000 la 140000.

Este în curs de implementare structura de personal de tip piramidal, prin aplicarea noului ghid al carierei militare, care asigură durate diferite ale carierei, filiere directe şi indirecte ale carierei militare, precum şi o pregătire profesională adecvată. Obiectivul principal este încadrarea personalului potrivit principiului competenţei şi al corelării gradului militar cu funcţia, la momentul potrivit al carierei militare.

Pentru a răspunde cerinţelor noastre viitoare, s-a acordat o atenţie deosebită instruirii subofiţerilor. În acest context, cu ajutorul infanteriei marine a SUA, a fost creat Centrul de pregătire a subofiţerilor la Piteşti.

În domeniul pregătirii personalului, o atenţie deosebită a fost acordată studierii limbii engleze şi pregătirii profesionale de specialitate, utilizând facilităţi de instruire din şcoli NATO şi ale ţărilor membre NATO, precum şi din România.

Este demn de evidenţiat sprijinul SUA în crearea Centrului pentru managementul resurselor de apărare de la Braşov şi cel al Marii Britanii pentru înfiinţarea Centrului regional de pregătire PFP din Bucureşti.

A fost încheiată analiza preliminară privind adaptarea planurilor existente la noile cerinţe de securitate şi la resursele disponibile. Acest studiu denumit "Forţa proiect" se extinde după anul 2003 pe o perioadă de planificare tip NATO de şase ani, pentru a spori capacităţile operaţionale şi de pregătire ale Forţei.

Tranziţia de la "Forţa program 2003" la "Forţa proiect" trebuie privită ca o evoluţie organică către o structură de forţă mai suplă, mai puternică, care să poată să fie susţinută financiar şi să fie interoperabilă cu NATO. "Forţa proiect" va fi în mod substanţial mai redusă decât "Forţa program 2003". Pe măsură ce Forţa va fi redusă pe termen mediu la un efectiv de 90000, 75000 de militari şi 15000 de civili, se vor realiza economii de resurse substanţiale, în special prin reducerea forţelor teritoriale de rezervă şi a infrastructurii. Resursele suplimentare vor fi utilizate pentru pregătirea şi modernizarea Forţei, pentru creşterea eficienţei sale.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Pe baza aprobării Parlamentului ţării, România, ca furnizor de securitate în zona Balcanilor, este angajată, printre altele, în sporirea participării la SFor şi KFor. Numărul total al militarilor care participă la operaţiuni în sprijinul păcii în cadrul SFor şi KFor a crescut la 355. La sfârşitul lunii februarie 2002 a fost desfăşurat în Kosovo un detaşament de 115 jandarmi, sub auspiciile misiunii Naţiunilor Unite în Kosovo, contribuind la revenirea rapidă la o stare de normalitate în regiune.

Un contingent românesc compus dintr-un pluton de poliţie militară, trei ofiţeri de legătură şi un avion de transport participă la Forţa internaţională de asistenţă şi de securitate în Afganistan.

Pentru Coaliţia Internaţională Antiteroristă, în cadrul operaţiunii "Enduring Freedom", condusă de SUA, România a oferit un batalion de infanterie - 400 de oameni, o companie NBC, 76 de militari şi personal medical - 14 militari.

Cooperarea regională reprezintă, de asemenea, una din priorităţile noastre. România participă la următoarele iniţiative: Procesul reuniunilor miniştrilor apărării din Sud-Estul Europei, Forţa multinaţională de pace din Europa de Sud-Est, Brigada multinaţională din Europa de Sud-Est, Brigada multinaţională în aşteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operaţiuni ONU, Grupul de forţe navale la Marea Neagră, Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii, Batalionul multinaţional de geniu TISA, Cooperarea statelor central-europene în sprijinul păcii.

În cadrul iniţiativelor de cooperare multinaţionale, România a iniţiat şi sprijinit un nou proiect privind lupta împotriva terorismului, a proliferării armelor de nimicire în masă şi securizarea frontierelor. În aceeaşi perspectivă favorabilă, se înscriu şi rezultatele pozitive ale recentei Reuniuni de la Bucureşti a primilor-miniştri din Grupul Vilnius, intitulată semnificativ "Primăvara noilor alianţi".

Evenimentul s-a bucurat de o foarte bună participare de nivel, fiind prezenţi în capitala României toţi premierii celor zece state candidate pentru aderare, inclusiv preşedintele Poloniei, precum şi oficiali de rang înalt din partea unor state NATO. Personalităţi de marcă ale vieţii politice internaţionale- preşedintele George Bush, preşedinte Havel, premierii Tony Blaier şi Silvio Berlusconi, secretarul general al NATO, lordul Robertson - au adresat mesaje de sprijin şi de încurajare.

Ce a adus nou Reuniunea de la Bucureşti? În primul rând, a reconfirmat valoarea principiului unei extinderi a NATO cât mai robuste, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În al doilea rând, Reuniunea a accentuat importanţa dimensiunii flancului sudic al extinderii NATO, ca parte a unei lărgiri puternice şi echilibrate geografic, de natură să întărească Alianţa.

În cel de-al treilea rând, Summitul de la Bucureşti a evidenţiat contribuţiile pe care noile democraţii europene le aduc şi le pot aduce pentru atingerea obiectivelor NATO, în special, în noul context internaţional de după 11 septembrie 2001.

În al patrulea rând, Reuniunea a determinat în mod evident creşterea substanţială a vizibilităţii şi credibilităţii României, ca stat candidat la NATO, care se poate manifesta efectiv ca pilon de stabilitate în această parte a Europei.

Reuniunea "Primăvara noilor aliaţi" a marcat un moment de răscruce, atât în ceea ce priveşte consolidarea proiectului unei extinderi ample la Summitul de la Praga, care să includă şi România, cât şi din punctul de vedere al imaginii ţării noastre în străinătate, în special în statele aliate.

Doamnelor şi domnilor,

Acţiunilor desfăşurate până în prezent în cadrul reformei organismului militar, le vor urma altele, planificate pentru perioada următoare şi care vizează: pregătirea forţelor pentru misiunile de apărare colectivă în creştere graduală, astfel încât la sfârşitul anului 2003 să curpindă o brigadă mecanizată, un batalion de vânători de munte, o companie de paraşutişti, 12 avioane, o fregată, o echipă EOTSEAL şi patru nave purtătoare de artilerie; participarea la operaţiuni în sprijinul păcii, ajungându-se la o capabilitate de desfăşurare pentru a susţine peste 1000 de militari; crearea unui corp modern al subofiţerilor, ca element de bază al forţelor armate; creşterea în continuare a numărului cunoscătorilor de limba engleză, pentru a ocupa funcţii în structuri politco-militare şi militare ale NATO; reforma sistemului de învăţământ militar, urmând ca în 2003 să fie înfiinţată Universitatea Naţională de Apărare; managementul spaţiului aerian, astfel încât până în anul 2004 să se asigure imaginea aeriană integrată recunoscută la nivel regional şi conectată la sistemul NATO de supraveghere aerian; implementarea sistemului de comunicaţii şi informatică, ca obiectiv imediat toate unităţile nominalizate pentru operaţiuni în sprinijul păcii vor fi echipate integral cu staţii radio compatibile NATO.

În domeniul reformei economice, ataşamentul ferm al României faţă de valorile democraţiei europene, ale pluralismului politic şi statului de drept, se asociază pentru prima dată cu rezultate încurajatoare în planul economic şi al politicii externe.

Realizarea unei creşteri economice semnificative, reducerea riscului de ţară pentru România, precum şi îmbunătăţirea accesului pe pieţele externe de capital, sunt fapte de neconstestat. Toate acestea au contat în decizia Fondului Monetar Internaţional de a aproba Acordul Stand-by cu România.

Personal, cred că este pentru prima dată când România poate duce la bun sfârşit rigorile şi condiţionările unei înţelegeri convenite cu principalele instituţii financiare internaţionale, semn clar al redobândirii credibilităţii noastre în plan extern.

Creşterea economică de 5,3% realizată în anul 2001 confirmă obţinerea unor rezultate clare în procesul de reformă, iar trendurile pozitive înregistrate şi continuarea măsurilor de reformă, în condiţii de transparanţă, constituie premize favorabile pentru realizarea obiectivelor dezvoltării prevăzute în programul de guvernare pe perioada 2002-2004, aprobat de Parlament. Totuşi, trebuie să recunoaştem că sunt întârzieri în procesul de privatizare, cu deosebirea utilităţilor publice, climantul de afaceri nu este într-totul atractiv, inflaţia, deşi în scădere, se menţine încă la un nivel ridicat, iar blocajul financiar persistă în economie. De aceea, Guvernul este decis să intensifice adoptarea unor politici adecvate şi a unor măsuri care să asigure îmbunătăţiri semnificative în aceste domenii, acţionând pentru creşterea transparenţei procesului de reformă economică.

Studiile întreprinse inclusiv cu sprijinul Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene şi propunerile provenite din mediile de afaceri au permis realizarea unui plan de acţiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri. În acest fel, s-au identificat problemele majore cu care se confruntă comunitatea de afaceri din România, prevăzându-se următoarele măsuri: în primul rând, măsuri legislative, asigurarea cadrului legal al îmbunătăţirii mediului de afaceri, introducerea obligativităţii "minister pentru ministere" de a consulta asociaţiile patronale în pregătirea tuturor deciziilor guvernamentale. În al doilea rând, măsuri instituţionale: înfiinţarea Agenţiei Române de Investiţii, ca unică instituţie de informare şi promovare pentru investiţiile străine directe în România, stabilirea unui grup de lucru interministerial permanent pentru identificarea problemelor mediului de afaceri şi a soluţiilor imediate de rezolvare a acestora. În al treilea rând, măsuri de aplicare: adoptarea codului unic pentru toate societăţile comerciale, crearea unei baze complete de date cu toate asociaţiile patronale şi de afaceri, desfăşurarea unei campanii de informare publică pentru promovarea cât mai rapidă a măsurilor guvernamentale cu impact imediat în mediul de afaceri.

Nivelul încă ridicat al inflaţiei şi necesitatea reducerii acesteia constituie un obiectiv prioritar pentru Guvernul României. În acest scop, Executivul şi Banca Naţională împreună cu partenerii sociali au elaborat un program complex privind diminuarea blocajului financiar şi reducerea inflaţiei. Măsurile cuprinse în acest program, precum şi cele prevăzute în planul de acţiune al Guvernului pentru anii 2002-2003 vizează în principal aplicarea unor politici macroeconomice care să asigure o creştere durabilă şi, pe această bază, reducerea anticipaţiilor inflaţioniste, menţinerea unei politici monetare prudente, întărirea disciplinei financiare şi reducerea blocajului financiar. Aceste măsuri urmează să fie implementate şi monitorizate atât pe parcursul anului 2002, cât şi în anii următori, în scopul reducerii graduale a inflaţiei de la 22%, decembrie la decembrie în 2002, la 9% în 2004, decembrie la decembrie.

Primele rezultate au apărut deja: la începutul anului 2002, când ratele inflaţiei pe trimestrul I s-au situat la nivel inferior celor prognozate: 2,3% în ianuarie, 1,2% în februarie şi 0,4% în martie.

Vă voi ruga să observaţi că inflaţia pe trei luni în acest an echivalează cu inflaţia din luna ianuarie din anul trecut. Este vorba de o evoluţie extrem de pozitivă pe care doresc să o subliniez şi care dovedeşte valabilitatea strategiei noastre macroeconomice din ultimile luni.

În aceste condiţii, dat fiind faptul că nu sunt motive ca pentru perioada următoare să se aştepte creşteri semnificative de preţuri peste cele luate în calcul, bineînţeles, nivelul inflaţiei se va situa sub nivelul prognozat, conducând chiar la posibilitatea obţinerii unei rate a inflaţiei anuale mai redusă decât 22%.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Înscrierea României pe un trend pozitiv al ciclului economic a permis proiectarea în anul 2002 a unui deficit bugetar de 3% din p.i.b., care corespunde obiectivului de sustenabilitate fiscală pe termen mediu şi planului de acţiuni pe anul 2002 şi 2003 al programului de guvernare.

Obiectivul de stabilire a deficitului bugetar la 3% din p.i.b. este considerat un obiectiv realist, care va fi realizat prin îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor bugetare, bazată pe adaptarea administraţiei fiscale la standardele europene, asigurarea unui management mai bun al cheltuielilor bugetare, ce vor fi stabilite în funcţie de priorităţile sectoriale declarate de ordonatorii de credite şi calibrate în funcţie de venituri certe posibil de realizat.

Suntem încredinţaţi de deficitul bugetar proiectat nu va necesita ajustări fiscale şi nu va ridica probleme deosebite pe fondul îmbunătăţirii poziţiei competitive a economiei şi a modificărilor structurale ale cheltuielilor bugetare, concretizate în scăderea ponderii cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a reducerii ratelor de dobândă în economie şi a îmbunătăţirii managementului datoriei publice şi al trezoreriei, diminuarea ponderii cheltuielilor de personal, bazată pe supravegherea permanentă a numărului de salariaţi şi a creşterilor salariale, scăderea cheltuielilor materiale şi cu serviciile, prin instituirea unor normative riguroase de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, creşterea transferurilor orientate către susţinerea în continuare a acţiunilor sociale a unor activităţi economice, precum şi pentru asigurarea cofinanţării asistenţei financiare nerambursabile primită din partea Uniunii Europene.

Deficitul bugetar va fi finanţat într-o măsură echilibrată de pe piaţa externă şi, în completare, din surse interne, scopul principal fiind menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei externe.

În legătură cu combaterea corupţiei,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi, crima organizată, lipsa legalităţii şi acţiunile extremiste sunt boli care ameninţă stabilitatea.

Sărăcia şi lipsa unor şanse credibile pentru o viaţă decentă în multe dintre comunităţile din Balcanii de vest şi estul Europei, constituie o grea povară de pe urma anilor de tranziţie de la dictatură la democraţie, de la război la cooperare.

Pentru a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare al Europei, sunt necesare reguli, respectul legii, seriozitatea angajamentelor, ştiinţa de a negocia în interesul cetăţenilor, perseverenţă pentru a ne îndeplini obiectivele. De aceea, criminalitatea organizată nu trebuie să fie tolerată sub nici o formă. De aceea, reforma administraţiei este o prioritate. De aceea, privatizarea şi economia de piaţă transparente sunt criterii pentru accelerarea aderării.

O politică externă eficace trebuie susţinută de o politică internă coerentă şi curajoasă în slujba fiecărui cetăţean. De aceea, corupţia este inamicul nostru dintâi, prin care, printr-un efort naţional, trebuie să îl combatem neîntârziat.

Experienţa românească, la fel ca şi a celorlalte state central şi est-europene, a demonstrat că fenomenul corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi supremaţia legii, influenţând în mod negativ eficienţa şi stabilitatea instituţiilor statului, precum şi trecerea la o economie de piaţă sănătoasă.

În această perioadă de tranziţie, existenţa fenomenului corupţiei nu poate fi negată, fiind însă la fel de adevărat că nu se poate afirma că ea a căpătat o dimensiune generalizată sau instituţionalizată.

Având în vedere că fenomenul corupţiei este o disfuncţie de sistem care afectează cadrul legislativ, sistemul instituţional şi relaţiile interumane, examinarea modalităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei a urmărit cauzele generatoare, atât pentru marea corupţiei, cât şi pentru mica corupţie.

Luând în considerare necesitatea unei abordări unitare şi coerente a prevenirii corupţiei, Guvernul a elaborat Programul naţional pentru prevenirea corupţiei şi Planul naţional de acţiune împotriva corupţiei pe care le-a aprobat în noiembrie 2001, după dezbateri publice şi consultări cu partidele politice, sindicatele, organizaţiile neguvernamentale şi mass-media.

Coordonarea şi monitorizarea acţiunilor de implementare a celor două pachete de măsuri revin Comitetului naţional de prevenire a criminalităţii, înfiinţat prin hotărâre de Guvern.

În acelaşi timp, au fost luate măsuri pentru creşterea rolului Consiliului Suprem al Magistraturii, îmbogăţirea programei analitice a Institutului Naţional al Magistraturii, construcţia unui sistem obiectiv de management al dosarelor. În acest sens, a fost adoptat Codul deontologic al magistraţilor, Statutul personalului vamal, precum şi Codul de conduită şi disciplină al personalului vamal.

Efectuarea achiziţiilor publice prin mijloace electronice accesibile prin internet crează condiţii pentru o mai bună eficienţă şi transparenţă a procesului de achiziţii publice.

Pentru combaterea unor acte de corupţie manifestate în sistemul judecătoresc, al Parchetului, Poliţiei, Administraţiei finanţelor publice şi Direcţiei generale a vămilor au fost declanşate procedurile prevăzute de lege.

În acest cadru general, planul de acţiune prevede consolidarea capacităţii instituţionale de combatere a corupţiei, creşterea autorităţii şi responsabilităţii organelor abilitate ale statului - Poliţie, Parchet, Justiţie - în aplicarea fermă a legilor ţării, în vederea prevenirii şi eliminării încălcării prevederilor legale.

Totodată, Guvernul a sprijinit înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie, organism cu atribuţii exclusive pentru combaterea corupţiei.

În acelaşi timp, am prevăzut ca acţiuni prioritare: desfăşurarea în ritm îmbunătăţit a reformei sistemului judiciar, dezbaterea în Parlament a Legii privind declararea averii, care să prevadă accesul publicului la informaţie şi măsuri coercitive, precum şi a Legii referitoare la conflictele de interese, astfel încât oficialii guvernamentali să se disocieze de activităţile de afaceri pe perioada mandatului, instituirea unor proiecte-pilot pentru alocarea aleatorie a cazurilor judiciare, punerea în discuţie publică a proiectelor codurilor de conduită ale funcţionarilor publici, implementarea unei noi legi pentru finanţarea partidelor, finalizarea procesului de revizuire a Codului penal.

Am convingerea că a acţiona acum curajos şi fără compromisuri în lupta cu corupţia, este o dovadă de demnitate naţională.

Prin acest apel mă adresez, totodată, cetăţenilor ţării, tuturor forţelor politice, societăţii civile, mass-media, pentru a demonstra că suntem capabili şi solidari, ca naţiune, pentru a manifesta intransigenţă, pe baza legii, faţă de orice act de corupţie, indiferent de statutul persoanei în cauză.

Ne angajăm să nu acceptăm ca şansele noastre de a atinge obiectivele naţionale fundamentale să fie compromise de cei care nu vor să-şi asume obligaţiile cetăţeneşti, de cei care sfidează legea. Suntem prea aproape de obiectivele vitale ale intereselor cetăţenilor României - aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, ca să mai existe vreun loc şi pentru interesele celor corupţi.

Acţiunea Guvernului împotriva corupţiei nu este conjuncturală şi nici nu este rezultatul unei condiţionări externe. De aceea, curăţarea terenului instituţional, administrativ şi al mediului de afaceri din România de ilegalitate şi corupţie este şi va fi o prioritate absolută pentru Guvernul nostru.

Referitor la securizarea informaţiilor şi la serviciile secrete, obiectivele fundamentale în aceste domenii sunt compatibilizarea activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate cu standardele NATO, în materie, precum şi finalizarea reformei serviciilor speciale, pentru a deveni total compatibile cu cele din ţările membre NATO. Printre acţiunile deja întreprinse în acest domeniu, menţionez: lansarea cooperării între serviciile speciale din România şi serviciile din ţările partenere, exercitarea controlului democratic asupra activităţii serviciilor speciale de către comisiile parlamentare, adaptarea structurilor organizaţionale şi funcţionale la evoluţiile actuale şi predictibile ale mediului internaţional de securitate.

În acest context, acţiunile planificate pentru perioada următoare vizează, în principal, întărirea încrederii opiniei publice cu privire la rolul şi activitatea serviciilor speciale, prin organizarea de seminarii, mese rotunde şi dezbateri, cu participarea societăţii civile, menţinerea unor contacte permanente cu mass-media, pentru a crea o percepţie reală asupra activităţii serviciilor, elaborarea instrucţiunilor şi normelor interne de protecţie a informaţiilor clasificate, precum şi a actelor normative subsecvente Legii privind protecţia informaţiilor clasificate, elaboarearea procedurilor unice în domeniul securităţii industriale, organizarea de cursuri de pregătire pentru funcţionarii de securitate şi seminarii pe problematica protecţiei informaţiilor clasificate, continuarea şi dezvoltarea consultărilor cu NATO privind schimbul electronic de informaţii clasificate şi asigurarea măsurilor necesare, continuarea adaptării obiectivelor, sarcinilor şi misiunilor serviciilor speciale, pentru a corespunde standardelor unor societăţi democratice, obţinerea unui echilibru just între principiul transparenţei în activitatea serviciilor speciale şi asigurarea securităţii informaţiilor clasificate, instituirea de proceduri de verificare pentru oficialii guvernamentali, în vederea eliminării îndoielilor referitoare la persoanele care au colaborat cu fosta Securitate.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Referitor la combaterea traficului de fiinţe umane, România împărtăşeşte îngrijorarea comunităţii internaţionale cu privire la migraţia ilegală şi la traficul de fiinţe umane, care iau amploare pe întregul continent.

Există anumiţi factori externi care îngreunează eforturile României de luptă împotriva traficului cu fiinţe umane. Dintre aceştia, putem enumera: instabilitatea permanentă din zona iugoslavă, accesul relativ uşor peste graniţele din fosta URSS, acordarea uşoară a vizelor pentru intrarea în spaţiul CIS, reţelele de trafic care operează pe teritoriul fostelor state sovietice şi, în sfârşit, atitudinea îngăduitoare a autorităţilor ţărilor din estul României, în raport cu reţelele de trafic.

Pe plan intern, ne confruntăm cu prezenţa unui număr semnificativ de cetăţeni ai ţărilor producătoare de migranţi. Situaţia creată de amplificarea migraţiei ilegale şi de exploatarea criminală a acesteia ne-a determinat, încă de anul trecut, să iniţiem şi să aplicăm măsuri hotărâte de combatere. În acest sens, am adoptat Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, Planul naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind sancţionarea infracţiunilor comise în afara teritoriului României, de către cetăţenii români sau apatrizi cu domiciliul în România.

Planul naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane a stabilit desfăşurarea a diferite acţiuni care vizează: informarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la formele şi pericolul traficului cu fiinţe umane, îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale a persoanelor cu risc ridicat de a fi traficate, conceperea unei strategii de comunicare cu scopul prevenirii traficului cu fiinţe umane, reîntoarcerea, asistarea şi reintegrarea socială a victimelor traficului, protejarea victimelor traficului cu fiinţe umane şi cooperarea internaţională la nivel regional cu Uniunea Europeană, cu ţările candidate, cât şi cu celelalte ţări implicate, într-un fel sau altul, în combaterea acestui fenomen.

Pornind de la această bază, am identificat cauzele care duc la vulnerabilitatea victimelor, cât şi lacunele legislative şi dificultăţile întâmpinate de instituţiile ce asigură protecţia categoriilor sociale care prezintă un grad de risc ridicat de a fi victime ale traficului de persoane.

Abordarea de către ţara noastră a acestei probleme se bazează pe prezumţia că lupta împotriva acestui fenomen ar trebui focalizată pe combaterea cauzelor şi apoi a efectelor. A fost iniţiată o campanie de prevenire a acestor categorii ale populaţiei expuse riscului de a fi victime ale traficului de fiinţe umane.

Guvernul a luat măsuri, prin organele specializate, în scopul capturării şi anihilării reţelelor ce se ocupă cu traficul de persoane şi migraţia ilegală. Structurile de poliţie competente în culegerea de date şi informaţii şi Unitatea specială pentru combaterea crimei organizate şi antidrog au fost întărite. La nivel operaţional, activitatea este axată pe deconspirarea traficului desfăşurat sub acoperirea unor afaceri, agenţii turistice sau agenţii de modeling. În acest context, a fost stabilit un centru trilateral România - Ucraina - Moldova, pentru schimbul de informaţii cu privire la crimele transnaţionale, cu accent pe migraţia ilegală şi pe traficul cu fiinţe umane.

Un element important în lupta împotriva traficului de fiinţe umane, inclus, de asemenea, în planul naţional de acţiune, este formarea personalului abilitat în aplicarea legii. Au fost introduse programe de pregătire specială pentru forţele de poliţie, magistraţi, procurori, avocaţi, consuli, diplomaţi, lucrători vamali, iar aceste programe se concentrează asupra procedurilor de combatere a traficului de fiinţe umane, în special al femeilor şi copiilor, cât şi asupra procedurilor de cooperare între diferite instituţii implicate.

Toate aceste eforturi nu pot fi eficiente fără întărirea managementului la frontieră. În anul 2001, România a adus amendamente legislaţiei privind frontiera de stat. Noile prevederi privind regimul frontierei de stat, organizarea şi funcţionarea Poliţiei de frontieră sunt în concordanţă cu standardele europene. Guvernul a alocat fonduri în valoare de 22 de milioane de euro pentru procurarea echipamentului Poliţiei de frontieră şi pentru crearea unui sistem computerizat de monitorizare. Un accent special se pune pe acţiunile de prevenire ce se desfăşoară de către administraţia publică, centrală şi locală.

Sunt continuate, de asemenea, eforturile de a menţine copiii în şcoli şi de a preveni exploatarea copiilor, care i-ar expune acţiunii traficanţilor. Începând cu 1 martie 2001, în Programul internaţional pentru combaterea exploatării minorilor al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, se desfăşoară un program de 2 ani, cu suportul Guvernului SUA, intitulat "Acţiunea naţională pentru combaterea exploatării minorilor în România". Principalul scop al acestui program este furnizarea asistenţei tehnice şi financiare pentru prevenirea şi eliminarea progresivă a exploatării minorilor, atât în mediul urban cât şi în cel rural, întărirea capacităţii ONG-urilor şi a organizaţiilor guvernamentale pentru scăderea fenomenului de abandon şcolar şi creşterea gradului de incluziune socială, în special din partea grupurilor sau a categoriilor defavorizate.

Între acţiunile prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, pentru acest capitol, s-au avut în vedere: întărirea capacităţii administrative de combatere a traficului de fiinţe umane şi a cooperării interministeriale în domeniu, completarea cadrului legislativ prin adoptarea de legi referitoare la protecţia martorului şi combaterea crimei organizate, îmbunătăţirea asistenţei pentru victimele traficului de fiinţe umane, prin înfiinţarea de centre de cazare la Bucureşti, Piteşti şi în zona de vest a ţării, dezvoltarea unui sistem naţional de prevenire a traficului de fiinţe umane.

Stimaţi colegi,

În legătură cu drepturile copilului, asigurarea şi respectarea drepturilor copiilor şi plasarea acestora într-o zonă de interes special, constituie o prioritate naţională. Politica Guvernului în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate în România, în general, dar şi în domeniul adopţiei, în special, este conţinută în Strategia guvernamentală pe perioada 2001 - 2004 în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate.

Soluţia adopţiei, naţională sau internaţională, serveşte interesului superior al copilului şi constituie singura măsură specială de protecţie cu un caracter permanent, capabilă să ofere copiilor mediul familial necesar unei creşteri şi dezvoltării armonioase a personalităţii lor. Guvernul îşi propune ca obiectiv promovarea adopţiei după principiul "O familie pentru un copil" şi nu "Un copil pentru o familie", ca măsură specială de protecţie a copilului, cu un accent deosebit pe încurajarea adopţiei naţionale. Prin adopţia naţională, se va urmări menţinerea copiilor adoptaţi din instituţii de ocrotire, în mediul lingvistic şi psihosocial care le este familiar. Adopţia internaţională va fi acceptată doar ca ultimă modalitate de protecţie a copilului în familie, după epuizarea tuturor celorlalte opţiuni în plan intern.

În urma numeroaselor critici formulate de comunitatea internaţională, la adresa sistemului adopţiilor internaţionale din România, Guvernul a decis instituirea unui moratoriu, prin care au fost suspendate toate procedurile legate de adopţia unui copil român de către o persoană sau o familie străină.

În cadrul planului de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, s-au prevăzut elaborarea şi aprobarea, de către Guvern şi de către Parlament, a unui pachet unitar şi coerent de legi în domeniul protecţiei copilului, care se referă, în principal, la regimul juridic al adopţiei, prevenirea şi declararea abandonului, organizarea, funcţionarea şi finanţarea Autorităţii române pentru adopţie, organizarea şi funcţionarea, precum şi finanţarea Autorităţii naţionale pentru protecţia drepturilor copilului, drepturile şi obligaţiile copiilor aflaţi în îngrijirea statului la împlinirea vârstei de 18 ani, organizarea şi funcţionarea sistemului de protecţie a copilului, modificarea Codului penal la articolele referitoare la relele tratamente aplicate copiilor, înfiinţarea şi funcţionarea Biroului avocatului copilului şi al familiei în cadrul instituţiei Avocatului Poporului. În acelaşi timp, vor fi identificate cererile de adopţie care reprezintă situaţii excepţionale impuse de interesul superior al copilului şi va fi dezvoltată capacitatea instituţională şi administrativă la nivel naţional şi local, în implementarea legislaţiei din domeniul adopţiei.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În legătură cu acţiunile prevăzute în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor şi al eliminării tuturor formelor de discriminare, cadrul democratic de funcţionare a societăţii româneşti trebuie să asigure îndepărtarea oricăror surse de discriminare şi ancorarea definitivă a mentalităţilor şi atitudinilor cetăţenilor români la spiritul occidental, lipsit de prejudecăţi ale trecutului. Din această perspectivă, dorim să punem mai bine în evidenţă spiritul deschis, tolerant al armoniei interetnice ce caracterizează poporul nostru, inclusiv în ceea ce priveşte problematica evreiască.

Doresc să subliniez, încă o dată, că aceste iniţiative ale Guvernului nu sunt efectul unei situaţii conjuncturale. Ele exprimă convingerea noastră profundă că asumarea corectă a trecutului ne va da puterea să ne raportăm pozitiv la realităţile viitorului, să fim fără prejudecăţi, conştienţi de identitatea noastră naţională autentică, bazată pe respectul deplin al valorilor umane. Dar este important să ne uităm şi în urmă, să privim cu un spirit lucid la erorile trecutului, să învăţăm din ele şi să transmitem generaţiilor viitoare aceste lecţii, pentru ca România să fie mai puternică, aptă de a se apăra în confruntarea cu forţele dezbinării, ale intoleranţei, ale agresiunilor comise la adresa sistemului de valori în care credem.

Prin legislaţia şi măsurile din domeniul învăţământului în limba minorităţilor, ale păstrării identităţii culturale şi ale funcţionării administraţiei locale, România a devenit deja un model european privind gestionarea relaţiilor interetnice şi interculturale, credem că funcţionarea unei societăţi a toleranţei şi armoniei interetnice are un viitor sigur în România.

Principalele acţiuni pe care Guvernul le are în vedere sunt următoarele: punerea în aplicare a Legii privind interzicerea organizaţiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de infracţiuni împotriva păcii şi omeniei, adoptarea unei legi pentru protejarea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor funerare, demontarea monumentelor care-l evocă pe mareşalul Ion Antonescu, din spaţiile publice sau din acele spaţii care au destinaţie publică şi schimbarea numelor de străzi, parcuri sau spaţii publice numite după mareşalul Antonescu, definitivarea procesului de înfiinţare a Consiliului naţional pentru combaterea discriminării, stabilirea, în temeiul Acordului încheiat între Guvernul României şi SUA, a unor obiective care necesită conservare sau restaurare şi efectuarea operaţiunilor necesare protejării acestora, elaborarea de propuneri legislative privind rezolvarea cât mai multor cazuri de restituire a proprietăţii, potrivit procedurilor legale interne, aplicarea măsurilor pentru implementarea strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor.

Prin asemenea acţiuni concrete, identitatea noastră, ca membri ai NATO, se va contura şi ne va consacra definitiv locul pe care-l merităm alături de statele avansate ale lumii.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În procesul de aderare a României la NATO, Parlamentul, ca putere legiuitoare, joacă un rol deosebit în crearea cadrului normativ pentru armonizarea acestuia cu normele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Astfel, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat legi importante, cum sunt Legea privind protecţia informaţiilor clasificate, Legea pentru ratificarea Convenţiei civile asupra corupţiei, Legea privind modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. De asemenea, se află în procedură parlamentară unele proiecte de legi care au menirea să completeze cadrul legislativ la care m-am referit şi pe care vă rog să le analizaţi în vederea adoptării lor în această sesiune. Mă refer în special la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere; Proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; Proiectul Legii privind Statutul Poliţistului.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Declaraţia pe care am prezentat-o în faţa dumneavoastră este o expresie concretă a luptei comune pentru apărarea interesului naţional. Prin ea, Guvernul doreşte să vă asigure că va promova o politică realistă, pragmatică, adoptată în spiritul deplinei cunoaşteri a necesităţilor naţionale, dar şi a transformărilor manifestate pe plan internaţional.

Trebuie să fim convinşi cu toţii că idealul integrării euro-atlantice nu este o invenţie a politicienilor sau a analiştilor, ci este dorinţa întregii naţiuni române. În acelaşi timp, împlinirea acestui ideal trebuie să fie rezultatul mobilizării întregii societăţi româneşti. Să rămânem la fel de uniţi în convingeri, în acţiuni, astfel ca Summitul de la Praga să marcheze, pentru România, parcurgerea unui drum şi începutul altuia, mai bun şi mai plin de speranţe.

În final, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea ca, în urma dezbaterilor din această şedinţă, să adoptaţi un mesaj către Parlamentele celor 19 state membre ale NATO, pentru a sprijini efortul României de integrare în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă invit să credem în reuşita aderării României la NATO. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim, domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Vă propun să ascultăm şi Proiectul Mesajului pe care-l va prezenta domnul deputat Radu Podgoreanu, în numele Comisiilor de politică externă din cele două Camere, precum şi ale Comisiilor de apărare.

Poftiţi, domnule Podgoreanu.

Domnul Radu Podgoreanu:

Mesajul Parlamentului României privind aderarea României la NATO, adresat Parlamentelor ţărilor membre NATO

Parlamentul României, întrunit astăzi, 10 aprilie, în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, a dezbătut Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, prezentată de primul-ministru Adrian Năstase, precum şi Programul de acţiuni prioritare privind pregătirea aderării la NATO.

Partidele politice îşi exprimă, în acest context, sprijinul pentru accelerarea reformelor necesare în vederea atingerii, până la Summitul NATO de la Praga, a criteriilor de performanţă necesare integrării. Acest larg consens politic reflectă sprijinul populaţiei, în proporţie covârşitoare, pentru efortul de integrare europeană şi euroatlantică a României.

Recentele evaluări pe care reprezentanţii ţărilor partenere din NATO le-au făcut cu privire la nivelul de pregătire al ţării noastre pentru aderare au consemnat progresele înregistrate, continuitatea eforturilor pentru consolidarea candidaturii României.

Aşa cum reiese şi din Declaraţia politică, dar şi din evaluările ultimului ciclu MERK, România a făcut progrese remarcabile în domeniul reformei militare, prin îmbunătăţirea planificării şi o mai bună corelare a resurselor cu obiectivele, de asemenea a accelerat reforma economică şi socială.

Clasa politică apreciază combaterea corupţiei, a traficului de fiinţe umane, protecţia informaţiilor secrete, respectarea drepturilor copilului şi ale minorităţilor, ca fiind obiective esenţiale pentru consolidarea democraţiei şi statului de drept în România.

Partidele parlamentare sprijină politic consolidarea pregătirii pentru atingerea obiectivelor de integrare în NATO, reunindu-şi eforturile, pe baza aspiraţiei noastre fireşti, spre o societate construită pe sistemul de norme şi valori comune ţărilor din spaţiul euroatlantic, şi confirmă, prin acţiunile lor, angajamentul ireversibil al României pe calea integrării europene şi euroatlantice.

Parlamentul îşi exprimă acordul faţă de planul de acţiuni prioritare adoptat de Guvern şi cere Executivului să urgenteze aplicarea acestora în practică, astfel încât, înaintea Summitului de la Praga, România să îndeplinească cerinţele Alianţei şi să facă dovada că procesul de reforme va continua şi după admiterea României în alianţă.

Membrii Parlamentului României vor susţine politic, şi prin demersurile lor parlamentare, asigurarea cadrului legislativ necesar atingerii obiectivelor fundamentale de politică externă ale României: integrarea în NATO şi Uniunea Europeană.

Pe baza consensului politic şi al capacităţilor economice şi militare ale României, ţara noastră a acţionat, în plan regional şi internaţional, ca furnizor de securitate, manifestându-se ca un partener de facto al Alianţei. Evoluţiile situaţiei internaţionale au scos în evidenţă, tot mai pregnant, în special în ultima perioadă, importanţa geo-strategică a României, în condiţiile în care dezechilibrele şi ameninţările la adresa păcii se concentrează în special în flancul sud-estic al Europei.

Având în vedere aceste elemente, Parlamentul României adresează, prin acest mesaj, dorinţa de a lua act de eforturile pe care ţara noastră le întreprinde pe calea accelerării reformelor, şi exprimă solicitarea către Parlamentele statelor membre ale NATO de a sprijini, în perspectiva Summitului de la Praga, integrarea României în Alianţă, asigurându-le că o astfel de decizie va fi benefică pentru România şi pentru întreaga regiune în care ne aflăm, contribuind la întărirea Alianţei şi atingerea obiectivelor acesteia de combatere a terorismului şi consolidare a democraţiei şi economiei de piaţă în Europa şi în lume. (Aplauze în Grupul PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înainte de a trece la dezbateri, vă informez că, în şedinţa Birourilor permanente reunite, s-a stabilit ca luările de cuvânt să se limiteze la 10 minute, din partea grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor. În consecinţă, permiteţi-mi să trecem la dezbateri.

Dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi Umanist, domnului deputat Viorel Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule prim-ministru,

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În istoria fiecărui stat, au existat momente şi acţiuni decisive pentru evoluţia ulterioară.

În momentul de faţă, sunteţi de acord cu mine, integrarea în organismele euro-atlantice reprezintă, pentru România, un obiectiv fundamental, iar rolul nostru, al clasei politice este acela de a fructifica oportunităţile care ni se oferă în anul 2002. Cred că anul 2002, pentru România, este anul astral, comparabil ca încărcătură emoţională, ca încărcătură istorică, cu anul 1918, când nu numai că s-a îndeplinit idealul de veacuri al poporului român, al unităţii naţionale, dar a început şi procesul de racordare a României, cu statut de partener real, la valorile, la sistemul de valori europene.

În acest context, ţin să declar, în numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, că problemele integrării României în structurile euro-atlantice nu au culoare politică şi repet acest lucru pentru stimaţii noştri colegi din opoziţie: problemele integrării României în NATO nu au culoare politică. Mai mult, cred că sunteţi de acord cu mine, că toţi cei care reprezentăm partidele parlamentare aici, întreaga clasă politică, avem mandatul poporului român pentru înfăptuirea obiectivului fundamental al anului 2002: integrarea în NATO. De aceea, Grupul parlamentar Social-Democrat şi Umanist salută Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi apreciază că este un gest de maximă responsabilitate, un gest cu semnificaţii majore în procesul de integrare a ţării noastre în structurile euro-atlantice.

Această declaraţie pe care am audiat-o cu toţii reflectă, totodată, hotărârea de a face eforturi suplimentare pentru îndeplinirea tuturor criteriilor politice, economice şi sociale necesare în procesul integrării. Acest efort nu este şi nu poate fi doar al Executivului, este un efort al întregii societăţi şi trebuie să-şi găsească exprimarea în legile adoptate de către noi în Parlament.

Este evident că, de la preluarea mandatului de către Guvernul PSD, au avut loc progrese notabile în reforma şi restructurarea economică, în reforma instituţiilor statului, progrese recunoscute ca atare de organismele internaţionale şi de statele democratice.

Sunt convins că ne aflăm pe drumul cel bun şi ţara noastră are, într-adevăr, o şansă istorică. Drumul nostru este spre consolidarea democraţiei şi spre stabilitate şi este un drum ireversibil.

Ultimele luni au marcat o percepţie corectă a progresului României în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, în special în noul context internaţional creat după evenimentele tragice din 11 septembrie 2001.

Anul 2001 a fost un an ce a marcat schimbări majore în politica mondială, un an cu tragedii şi conflicte, un an în care lumea a înţeles amploarea ameninţării terorismului. A fost, însă, şi un an care a impus redefiniri şi întregiri ale conceptului de securitate colectivă, într-un context global pe care întreaga lume îl traversează cu emoţie astăzi.

Se încheie, acum, un ciclu istoric al tranziţiei de la lumea confruntării către cea a solidarităţii, de la războiul rece la cooperare, iar rolul geo-strategic pe care-l are România devine din ce în ce mai important, ca legătură necesară între nordul, centrul şi sud-estul Europei, cu acces la Marea Neagră şi la rutele comerciale din Caucaz şi Asia Centrală.

În această perspectivă, Parlamentul României are un dublu rol: pe de o parte, acela de a asigura cadrul legislativ pentru reforma economică, iar pe de altă parte putem avea o contribuţie majoră, prin diplomaţia parlamentară, în efortul de a ne alătura organismelor europene şi euroatlantice. Contribuţia fiecăruia dintre noi, printr-o prezenţă activă la organismele parlamentare internaţionale, prin întâlniri bilaterale şi delegaţii mixte, printr-un demers coerent şi unitar, poate deveni şi sunt convins că va deveni semnificativă.

În cadrul Parlamentului, am luat unele decizii majore pentru comportamentul României, ca membru de facto al Alianţei, şi ţară implicată activ în lupta împotriva terorismului. Totodată, în plan legislativ, am dovedit hotărâre şi consecvenţă în adoptarea cadrului juridic esenţial, pentru a ne asigura prezenţa alături de ţări ale căror valori le împărtăşim.

A fi europeni şi a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare al Europei înseamnă reguli, înseamnă respectul legii, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor asumate, ştiinţa de a negocia în interesul cetăţenilor, perseverenţă pentru a ne duce la îndeplinire obiectivele. De aceea, cred că sunteţi de acord cu mine, criminalitatea organizată nu trebuie să fie tolerată sub nici o formă. De aceea, reforma administraţiei este o prioritate, de aceea, privatizarea şi economia de piaţă transparente sunt criterii pentru accelerarea aderării.

Prin transparenţă instituţională şi stabilitate legislativă, dublată de voinţă politică şi angajamentul societăţii civile, pot fi continuate reformele economiei şi armatei, dar, totodată, pot fi combătute eficient fenomene precum corupţia şi traficul cu fiinţe umane şi pot fi asigurate drepturile copilului şi drepturile minorităţilor.

Guvernul, prin primul-ministru, ne-a prezentat astăzi un plan coerent de acţiuni prioritare. Aceste priorităţi, şi repet priorităţi, reprezintă o continuare a efortului legislativ pe care l-am făcut cu toţii în ultimele luni şi vin să confirme, încă o dată, angajamentul nostru ireversibil pe calea integăririi în structurile europene şi euroatlantice.

Planul naţional de anticorupţie îl vom susţine prin adoptarea unei legi referitoare la conflictul de interese, care să prevadă condiţii stricte, de care oficialii din administraţia centrală şi locală se disociază, pe parcursul mandatului, de activităţile de afaceri pe care le au.

Este în curs de elaborare un Cod de conduită al funcţionarilor publici şi trebuie să încheiem procesul de revizuire a Codului penal. De asemenea, lucrăm cu toţii la un nou Proiect de Lege pentru finanţarea partidelor politice, precum şi ratificarea Convenţiei Civile împotriva Corupţiei a Consiliului Europei şi a Convenţiei ONU privind crima organizată transnaţională, care vor completa, cu toate, cadrul legislativ existent. Un exemplu elocvent, de altfel, pentru modul transparent în care noi, membrii Parlamentului, ne-am asumat responsabilităţile integrării, îl constituie şi Legea informaţiilor clasificate, pe al cărui proiect s-au organizat dezbateri cu reprezentanţi ai societăţii civile, putere şi opoziţie deopotrivă. Spun acest lucru în contextul în care, zilele trecute, şi Senatul a aprobat această lege, încheindu-se, cu acest prilej, un proces derulat de-a lungul a două legislaturi aproape. Dar acest moment nu este decât începutul implementării unui nou sistem de proceduri şi verificare şi acces compatibil cu standardele NATO pentru toate persoanele care au acces la informaţii clasificate.

Noi, membrii Parlamentului, împreună cu societatea civilă, am avut un rol major în promovarea transparenţei şi avem un rol major, de asemenea, în conştientizarea opiniei publice privind necesitatea protecţiei acestor informaţii.

Un alt obiectiv important pe care îl avem îl constituie cadrul legislativ pe care trebuie să-l aprobăm pentru combaterea crimei organizate şi mai ales în ceea ce priveşte traficul cu fiinţe umane. Legislaţia naţională în materie, incidenţa şi formele de trafic, cauzele şi vulnerabilităţile, îmbunătăţirea asistenţei pentru victime vor fi elaborate prin cooperare cu organismele internaţionale, dar şi cu cele nonguvernamentale. Procesul nu este uşor, este îndelungat şi laborios, dar suntem convinşi că vom putea rezolva aceste probleme, multe dintre ele chiar în această sesiune.

Am adoptat, ştim cu toţii, statutul poliţistului. De asemenea, vom adopta o lege privind combaterea crimei organizate şi o lege privind protecţia martorului, precum şi o nouă lege privind organizarea şi funcţionarea poliţiei. Acestea sunt legi care vor duce la combaterea criminalităţii organizate.

Nu ne-au fost indiferente nici drepturile copilului şi nu ne sunt indiferente şi situaţia copiilor instituţionalizaţi pentru care avem nevoie de un pachet de legi unitar şi coerent, care să contureze regimul juridic al adopţiei şi un sistem naţional de protecţie a copilului.

Aceste legi, împreună cu o serie de acte normative pentru drepturile minorităţilor, vizând în principal destituirea proprietăţii, identificarea şi implementarea conservării patrimoniului aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi aplicarea prevederilor strategiei privind îmbunătăţirea situaţiei romilor, a prevederilor legii privind interzicerea organizaţiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de infracţiune împotriva păcii omenirii vor contura un cadru legislativ coerent şi focalizat pe priorităţile momentului.

Vreau să mă refer puţin la recenta reuniune de la Bucureşti a primilor-miniştri din Grupul Villnius, intitulată semnificativ, de altfel, "Primăvara noilor aliaţi", sau putem să spunem "Primăvara vechilor prieteni", care a dovedit încă o dată că România calcă şi merge sigur spre stabilitate şi securitate şi România este cea care doreşte şi promovează includerea şi nu diviziunea, atragerea partenerilor din vecinătate către valorile comune euro-atlantice şi europene prin proiectarea unor soluţii comune la probleme comune.

Reuniunea care a avut loc recent la Bucureşti, extrem de importantă, a enunţat principiul unei extinderi cât mai robuste de la Marea Baltică la Marea Neagră, a accentuat importanţa dimensiunii flancului sudic ca parte a unei lărgiri puternice şi echilibrate geografic de natură să întărească alianţa şi nu să o slăbească şi a evidenţiat, de asemenea, contribuţiile pe care noile democraţii europene le pot aduce pentru atingerea obiectivelor NATO.

România a demonstrat încă o dată - şi acest lucru ţin să-l subliniez - că este un pilon de stabilitate în regiune, că este cea care exportă stabilitate în contextul în care a avut înţelepciunea să-şi rezolve o serie întreagă de probleme pe care alte ţări vecine nouă, şi mă refer la problemele etnice, nu au avut înţelepciunea să le rezolve decât pe calea conflictului şi a războiului. De altfel, încă astăzi asistăm în lume atât în Orientul Mijlociu cât şi în Cecenia şi în alte zone ale lumii la conflicte etnice care se soluţionează pe calea conflictelor şi nu a dialogului. În acest context, România a dovedit tuturor că poate şi este un model.

Trăim cu toţii noile realităţi geopolitice. Integrarea euro-atlantică rămâne temelia stabilităţii Europei secolului XXI. Angajamentul Partidului Social Democrat în acest proces este ferm şi consecvent şi salutăm implicarea tuturor forţelor democratice, a tuturor partidelor politice împreună cu care vom clădi acest obiectiv esenţial pentru viitorul României.

Credem că poziţia Parlamentului şi a clasei politice reflectă voinţa românilor de a se alătura unui sistem de valori şi obiective împărtăşite de toate statele democratice. Există obiective fundamentale pentru care clasa politică nu poate acţiona decât prin consens. De aceea, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist susţine adoptarea unui mesaj către parlamentele ţărilor Alianţei Nord-Atlantice prin care să facem cunoscută voinţa fermă de a face parte din sistemul de valori al democraţiei, păcii şi stabilităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupurilor parlamentare România Mare, are cuvântul domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare a respectat şi respectă în continuare toate declaraţiile şi angajamentele pe care şi le-a asumat în privinţa intenţiilor noastre de aderare a României în structura NATO şi vom folosi toate pârghiile interne şi externe la care avem acces pentru a contribui la procesul de aderare. De la bun început, Partidul România Mare a înţeles că în actuala conjunctură istorică în care se află România, singura soluţie viabilă în destinul ei istoric este în prezent aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord la 53 de ani de la înfiinţarea acesteia.

În aceste condiţii, partidul, organismele şi membrii lui s-au manifestat public şi constant, semnând şi susţinând toate documentele necesare, începând chiar cu primul dintre ele, cel de la Snagov din iunie 1995, semnat de 13 partide, document întocmit în mare măsură chiar de către preşedintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

Punctele de vedere cuprinse în documentele pe care le-am semnat au fost susţinute şi mediatizate în toate împrejurările posibile atât pe plan intern, cât şi internaţional. Mai mult decât atât, în politica permanent promovată, Partidul România Mare a sprijinit toate iniţiativele de natură a facilita aderarea noastră la Pactul Atlanticului de Nord.

În plan legislativ, nu numai că nu am blocat demersurile iniţiate de guvernele care s-au perindat până în prezent la conducerea ţării, cum au făcut-o într-o formă sau alta alte partide, dar am şi contribuit prin introducerea şi susţinerea unor amendamente eficiente la elaborarea unor legi strict necesare impuse de cerinţele aderării. În acest sens aş enunţa: Legea privind protecţia informaţiilor clasificate, Legea privind organizarea armatei, Hotărârile Parlamentului privind strategia de securitate naţională a României şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii naţionale de securitate etc. Ne-am alăturat eforturile de combatere a terorismului internaţional, punând în dezbatere toate problemele legate de acest aspect cu riscul de a fi interpretat tendenţios de către unele persoane rău-voitoare.

În relaţiile noastre internaţionale, prin activitatea reprezentanţilor Partidului România Mare la Consiliul Europei, prin contactele internaţionale la cele mai diverse niveluri, am afirmat şi argumentat permanent convingerea noastră că, în condiţiile actuale, singura cale viabilă pentru România este aderarea în structura NATO. De pe aceste poziţii socotim benefică iniţiativa Guvernului actual, considerând-o ca un pas înainte în procesul de aderare.

În acelaşi timp, nu putem însă să nu privim critic unele dintre măsurile preconizate ca fiind luate mai mult în scop propagandistic ce poate genera pericolul de a induce în conceptul analiştilor străini o imagine de care România, în prezent, nu are nevoie. Este adevărat că responsabilitatea modului de aplicare a acestor măsuri cade în sarcina Guvernului, dar trebuie avut în vedere că elaborarea măsurilor pe care Guvernul trebuie să le îndeplinească revine în primul rând Parlamentului, ca reprezentant al poporului român.

Drumul României către integrarea europeană şi aderarea la NATO nu porneşte cu actuala guvernare. Tot ceea ce s-a întreprins până în prezent, şi bine şi rău, reprezintă în final un efort al poporului român, mai mult sau mai puţin direct acceptat.

Astfel că, eventualele merite ale reuşitei aderării revin poporului şi nu vreuneia dintre trecătoarele guvernări de până în prezent. Nu guvernanţii, ci poporul român duce greul efortului de până acum şi tot poporul îl va duce şi în continuare.

Nu putem să privim deci, decât ca o figură de stil, de imagine frumoasă la electorat, afirmaţia premierului că, în caz de eşec, îşi va da demisia din funcţia de premier. Noi nu dorim în nici un fel un eventual eşec, pe care l-ar suporta în fapt din plin poporul şi nu premierul actual. De altfel, trecând prin Parlament acest program de măsuri, Guvernul poate invoca responsabilitatea Parlamentului în cazul unui eventual eşec şi logic nu ar mai avea de ce să demisioneze.

Măsurile preconizate în programul de acţiuni prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO, socotim că sunt, în principiu, benefice. Nu am fost şi nu suntem însă de acord cu modul neglijent şi superficial în care a tratat Guvernul partidele parlamentare la întocmirea acestui program. Am înţeles că a fost trimis câte un exemplar din program la fiecare partid parlamentar, inclusiv la PDSR, dar finalizarea acestui demers nu a fost nici măcar luată în consideraţie, ca şi cum, o dată ce partidele au intrat în posesia lui, nu mai era nevoie de nici o discuţie pentru eventualele modificări dorite. Atunci de ce ni le-au mai trimis? Să le proslăvim în Parlament?

Trebuie să pornim de la ideea că multe dintre aceste deziderate au fost sau sunt în curs de realizare, fiind de fapt acum în stadiul de finalizare. Este greu de crezut că numai în 5 luni să se poată realiza prefaceri sociale, economice sau legislative care nu au fost îndeplinite timp de 12 ani, cu atât mai mult cu cât se afirmă textual: "Dorim ca progresele să fie vizibile până la momentele decisive din evaluarea candidaturii noastre, cel mai apropiat fiind reuniunea ministerială NATO de la Reikjavik din luna mai". Deci, peste o lună.

În privinţa reformei militare, Partidul România Mare are mari rezerve că ceea ce s-a făcut până în prezent în reforma militară este tot ceea ce era necesar şi benefic pentru a transforma armata română din structura veche în structurile cerute de organismele NATO. Majoritatea acestor acţiuni au fost făcute pe parcursul celor 12 ani în mod haotic, după cum credea că este mai bine un ministru sau altul, în stil pompieristic, aducând prejudicii funcţionării organismului militar şi mari probleme în rândul cadrelor militare sau civile disponibilizate sau rămase în activitate.

Aproape toată reforma s-a simplificat de fapt la reducerea efectivelor cadrelor militare şi a personalului civil din armată şi la desfiinţarea sau reorganizarea unor unităţi. Mai bine concertate însă au fost eforturile de a organiza şi desfăşura activităţi pentru îndeplinirea obligaţiilor care ne reveneau din Parteneriatul pentru pace şi din alte activităţi şi operaţiuni, solicitat de NATO.

Reforma economică. Nu cred că ne-ar ajunge o legislatură parlamentară pentru a discuta despre ajunsurile şi neajunsurile aşa-zisei reforme economice din România ultimului deceniu. Rezultatele se văd de către tot poporul român, mai puţin de către guvernanţi, şi nu numai de către cei actuali, rupţi de realităţile vieţii cotidiene şi din ce în ce mai puţin sensibili la greutăţile prin care trece un popor întreg, urmare a unei reforme haotice, neprogramate, duse în cea mai mare măsură pentru asigurarea bunăstării unei clase în formare, în prezent, posesoarea pe căi de cele mai multe ori ilicite a avuţiei naţionale, create de către poporul român cu atâtea eforturi şi renunţări. Iată, spre exemplu, şirul aberant şi nejustificat de scumpiri în lanţ a costurilor vieţii, culminând cu scumpirea chiar de astăzi a carburantului, care a ajuns să coste real numai 30% din costul actual, restul de 70% fiind impozite împovărătoare percepute de statul român. Aceste scumpiri vor produce imediat alte scumpiri la aproape toate produsele.

Nu înţelegem de ce aceste obiective prevăzute acum în ceasul al XI-lea nu au fost îndeplinite până în prezent. Cine ne-a împiedicat? De ce nu s-a făcut până acum această mediatizată Agenţie Română pentru Investiţii Străine, care ar mai fi diminuat poate din corupţia endemică la care s-a ajuns în România? Ce va face ea în două-trei luni, cât va mai avea până la Praga?

În privinţa privatizării de ultimă oră, îndeplinind o cerinţă impusă, insuficient de bine analizată, Guvernul ţinteşte de fapt trei scopuri: bifează rezolvarea cerinţei organismelor internaţionale, asigură avantaje clientelei sale politice, din ce în ce mai numeroase şi mai rapace, aruncă toate responsabilităţile pe care le are până acum faţă de întreprinderile, proprietatea statului în spatele unor aşa-zişi investitori. Dar ce credibilitate să aibă un patron care a preluat gratis, în momentele următoare, o întreprindere pe care statul, cu toate posibilităţile lui, a adus-o în stare de faliment?

Privatizarea accelerată nu trebuie privită ca un panaceu economic universal. Cei ce vor obţine gratis întreprinderile, aşa neatractive cum sunt, cel mai probabil că le vor vinde ca fiare vechi, iar problemele muncitorilor şi şomajul se vor mări, vor trece de fapt numai din sarcina statului în sarcina unor particulari. Dar vor putea ei rezolva ce nu s-a putut rezolva până în prezent în cele câteva luni rămase? Nu cumva se vor adânci mişcările sociale astfel încât vom da impresia de nestabilitate socială, chiar în preajma deciziilor din luna noiembrie de la Praga?

Programul nu este suficient de clar de susţinut cu măsuri de protecţie, de rezolvare reală a problemelor economice şi sociale. Tocmai acest lucru interesează pe viitorii noştri parteneri din NATO, stabilitatea socială şi liniştea populaţiei pentru a putea suporta mai uşor enormele cheltuieli care se preconizează ca România să le suporte după aderare.

Combaterea corupţiei. Reducerea birocraţiei şi eradicarea corupţiei sunt cele mai bune exemple de măsuri luate numai la cerinţele organismelor internaţionale. Nu cred că ia cineva în serios măsurile preconizate, atâta vreme cât actualul Guvern de când a venit la guvernare nu numai că nu a diminuat birocraţia şi corupţia, dar le-a şi amplificat, ducându-le aproape la rang de politică de stat. Fapt mai îngrijorător, dar şi oarecum încurajator pentru poporul român este că lupta cu corpuţia a Guvernului este percepută ca atare de către organismele internaţionale care ne monitorizează şi care cer insistent Guvernului, Preşedinţiei să ia măsuri pentru eradicarea ei. Măsuri s-au luat şi se iau din plin pe hârtie în programe şi declaraţii, dar numai pentru inducerea lor în eroare şi pentru a mai bifa iniţiative la programul de aderare.

De ce trebuie să caute Guvernul corupţi prin dezbateri publice, prin Parchetul Naţional Anticorupţie, o altă denumire de fapt a fostului CNAICO, dacă vă mai aduceţi aminte, Consiliul Naţional Anticorpuţie a regimului Constantinescu, care de fapt se născuse mort? Sau prin alte forme ca proiecte pilot, legi speciale, etc. Este mult mai simplu să înceapă, deschizând uşile celor mai mulţi miniştri şi secretari de stat, consilieri sau apropiaţi ai preşedintelui României şi atunci chiar că ar deveni credibili în ochii oficialilor NATO sau ai guvernelor ţărilor care vor decide aderarea României la NATO.

Programele anticorupţie vor deveni operaţionale abia după viitoarele alegeri, iar Partidul România Mare se angajează şi promite nu numai că le vom îndeplini, dar le vom dezvolta şi îmbunătăţi în scopul unei reale eradicări a corupţiei. Avem toată voinţa şi posibilităţile necesare, veţi vedea!

În privinţa celorlalte patru capitole, privind securizarea...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog foarte mult să nu abuzaţi, aţi depăşit timpul cu mult.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc frumos, am terminat. Îmi pare bine că nu l-aţi întrerupt şi pe antevorbitorul meu care a vorbit dublu decât vorbesc eu acum, fiindu-ne asigurat exact acelaşi timp de discuţii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a încadrat în timp. Vă rog să încheiaţi.

Domnul Ioan Solcanu (din bancă):

Hai, că baţi câmpii!

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc. Termin imediat.

Am monitorizat eu şi ştiţi bine că vorbesc exact.

În privinţa celorlalte 4 capitole privind securizarea informaţiilor, combaterea traficului cu fiinţe umane şi drepturile copilului, am susţinut, publicat şi iniţiat multe acţiuni şi proiecte de legi pe care şi în viitor ne vom implica să le valorificăm pentru atingerea scopului final.

Partidul România Mare consideră că trebuie luate măsuri împotriva organizaţiilor cu caracter fascist, rasist, xenofob, dar apreciază că recenta ordonanţă de urgenţă nu rezolvă constituţional această problemă, întrucât aduce modificări unei legi organice, Codul Penal, ceea ce contravine Constituţiei României. De altfel, nici în ordonanţă nu se definesc clar aceste noţiuni, provocând derută în rândul populaţiei şi dând posibilitatea unor interpretări abuzive în scopul îndeplinirii unor considerente politice sau rezolvării unor rivalităţi politice.

Aceste proiecte de legi trebuiau discutate şi trecute prin Parlament, ele fiind de mare importanţă actuală şi cu mare impact la public. Tocmai de aceea există Parlamentul României pentru rezolvarea unor asemenea probleme cu caracter social, care nu pot fi abordate unilateral, adeseori fiind rezolvate în scop partinic de către un guvern trecător.

Partidul România Mare se va implica cu hotărâre...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, vă rog foarte mult!

Domnul Marcu Tudor:

Am terminat, este ultima frază.

…şi animat de cele mai bune intenţii în activităţile diplomatice în context NATO, în anul 2002, la care, prin structurile sale de partid şi parlamentare, va lua parte şi va aduce contribuţia împreună cu celelalte forţe politice responsabile la buna desfăşurare şi îndeplinire a lor.

În concluzie, luând act de declaraţia Guvernului, prezentată de primul-ministru, domnul Adrian Năstase care, principial, corespunde politicii Partidului România Mare privind aderarea la structurile NATO, înţelegem ca, prin observaţiile făcute, să sprijinim orice efort în sensul aderării, contribuind şi prin aceasta la succesul consolidării iniţiativei României la summitul NATO de la Praga.

Ne dorim cu toţii mult succes.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi înţelegere. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc. Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat are cuvântul domnul deputat Onisei Ioan.

Domnul Ioan Onisei:

Astăzi, intempensiv şi grăbit, Guvernul Năstase vine să prezinte în faţa Parlamentului acţiunile prioritare pentru pregătirea aderării României la NATO. O face fără să fi consultat înaintea acestei dezbateri partidele politice parlamentare şi cu atât mai puţin societatea civilă. O face ca şi când includerea României în Alianţa Nord-Atlantică nu ar fi o aspiraţie şi o speranţă a marii majorităţi a românilor, căreia partidele politice, democratice i-au dat glas, temei şi imbold, ci ca şi cum această dorinţă puternică s-ar legitima doar din clarviziunea unei puteri atotcălăuzitoare. Trufie deşartă, gest politic semnificativ al unei guvernări plină numai de ea însăşi, ignorând încă o dată prevederile Constituţiei, despre a cărei revizuire, până mai ieri, premierul Adrian Năstase avea păreri suspect de personale, Executivul interpretând legea supremă după cum îi convine, ne prezintă un plan de acţiune fără să-şi angajeze răspunderea în faţa Parlamentului şi dacă pe noi, cei din opoziţie, nu ne mai miră nimic, acest lucru ar trebui însă să dea de gândit senatorilor şi deputaţilor PSD, transformaţi în figuranţi ai neobositei joacă cu imaginea a celor care îi conduc pe linie de partid şi de stat.

Noi, cei din Partidul Democrat, o spunem şi acum răspicat: aceste jocuri de imagine, ca şi cele de cuvinte despre o posibilă demisie nu ne conving. Nu cu retorică, nu cu figuri de stil se conduce o ţară.

Doamnelor şi domnilor,

Noi, cei din Partidul Democrat, suntem primii care ne-am pronunţat pentru aderarea ţării la NATO, am făcut-o cu convingere şi curaj încă de pe vremea când unii mai suspinau după Pactul de la Varşovia. Am făcut-o constant şi susţinem şi acum, cu toată fermitatea, aspiraţia poporului nostru de a vedea România membră a Alianţei Nord-Atlantice. Am spus-o în repetate rânduri şi cu dese prilejuri, o spunem şi acum. Nu este drept ca din cauza unei puteri corupte să sufere milioane de români, este păcat de Dumnezeu ca o speranţă să fie curmată de nesăbuinţa câtorva mii care şi-au dorit puterea pentru a o gestiona numai şi numai pentru ei, pentru că, doamnelor şi domnilor, securitatea statului se întemeiază şi se sprijină, mai întâi de toate, pe siguranţa şi bunăstarea cetăţeanului.

Dacă, după dramaticele evenimente din 11 septembrie, anul trecut, în lume se construieşte o nouă arhitectură de securitate, trebuie să construim şi aici la noi acasă acest nou edificiu. Şansa istorică ce se deschide ţării ne găseşte în situaţia în care din cauza PSD şi a guvernării sale, din ce în ce mai mulţi români nu mai au nici măcar orizontul zilei de mâine.

Voci din sală (de la PSD):

L-aţi luat voi 4 ani!

Domnul Ioan Onisei:

Creşte dramatic sărăcia. Bătrânilor nu le ajunge pensia pentru pâine şi medicamente. (Vociferări.)

Strânşi laolaltă, după truda de peste zi, cei care mai au norocul unui loc de muncă, bărbatul şi femeia vorbesc ferit, să nu-i audă copiii, despre povara impozitelor şi taxelor, a cheltuielilor de întreţinere, ei nu mai au nici banii necesari pentru lapte şi pâine (Rumoare, exclamaţii.) necum să-şi ţină copiii prin şcoli, să-i dea să înveţe o meserie, măcar acolo unde încă mai există şcoli şi mai există dascăli. (Vociferări.)

Priviţi în faţă, domnilor guvernanţi, realitatea guvernării dumneavoastră! Sărăcia şi corupţia s-au prăvălit peste grumazul poporului român. Pentru el, pentru milioane de cetăţeni români, NATO este o speranţă nu numai de pace, ci şi de mai bine, de lege şi dreptate socială. Corupţia endemică se cronicizează. Concetăţenii noştri nu mai au nici o încredere în stat, ei văd cum puterea fură cu acte în regulă.

Dacă sunteţi responsabili, domnilor guvernanţi, daţi nu numai legi, daţi şi independenţa şi curajul celor ce trebuie să le aplice. Daţi românilor credinţa că cel ce încalcă legea, demnitarul sau omul de pe stradă va răspunde egal în faţa legii. Veniţi aici, în Parlament, domnule prim-ministru, şi anunţaţi demisia sau demiterea acelor demnitari ce sunt corupţi. Dovediţi astfel că luptaţi cu corupţia, iar adversarii politici aveţi curajul să îi confruntaţi.

NATO înseamnă şi mai multă şi mai adevărată democraţie, receptarea şi încurajarea pluralismului politic, a deosebirilor politice, ideologice, culturale. NATO mai înseamnă şi justiţie liberă, şi presă liberă, nu justiţie aservită politic şi presă manipulată economic; mai multă reformă şi mult mai puţină corupţie şi, prin acesta, dreptatea şi prosperitatea sunt valorile dorite de concetăţenii noştri atunci când doresc NATO.

Iată de ce, domnule prim-ministru şi stimat auditoriu, Partidul Democrat susţine aderarea României la NATO, cu prilejul Summitului de la Praga.

Ca social-democraţi, vrem, pentru concetăţenii noştri, consacrarea acelor valori împărtăşite de lumea civilizată, prin care, în România să triumfe libertatea, dreptatea şi solidaritatea socială.

Prin NATO, România are şansa istorică de a se reîntoarce la ea însăşi, de a se regăsi pe sine, iar noi, Partidul Democrat, nu vom îngădui Puterii să compromită această şansă. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, are cuvântul domnul deputat Valeriu Stoica. (Rumoare)

Vă rog să păstraţi liniştea!

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnilor preşedinţi,

Am impresia că este o şerpărie în sală şi cred că este în grupul dumneavoastră. (Rumoare)

Şi dacă distinşii mei colegi parlamentari doresc să vorbească despre un defect de dicţie pe care-l am şi-l recunosc şi este şarmul meu, s-o facă la tribună şi o să mă bucure să-i învăţ cum se sâsâie. (Aplauze în partea dreaptă a sălii; râsete)

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am ascultat astăzi Declaraţia şi Programul de acţiuni politice privind măsurile de aderare la NATO, prezentate de premierul Adrian Năstase.

Această Declaraţie politică trebuia să fie ceva mai mult decât o simplă apariţie mediatică, având în vedere că aderarea la NATO este o problemă de interes naţional, de care depinde viitorul României.

Ea trebuia să fie dovada clară că partidul de guvernământ împărtăşeşte cu adevărat valorile şi principiile care stau la baza Alianţei Nord-Atlantice.

Conţinutul documentului prezentat astăzi în faţa Parlamentului relevă tendinţa premierului şi a Partidului Social Democrat de a transforma acest gest, politic ca semnificaţie, într-un spectacol cu un singur actor - partidul de guvernământ.

Decizia PSD de a redacta de o manieră unilaterală un plan de măsuri în vederea aderării la NATO dovedeşte faptul că preocuparea principală a partidului de guvernământ este de a monopoliza previzibilul succes de la Praga, ca şi cum realizările politice ale României s-ar datora exclusiv actualului Guvern.

Redactarea unui proiect comun, prin consultarea tuturor partidelor parlamentare ar fi fost nu atât o chestiune de onestitate faţă de acestea, cât o obligaţie faţă de cetăţenii României, impusă de normele democratice.

Poziţia Guvernului în probleme importante pentru viitorul României trebuie să reflecte, în egală măsură, atât viziunea partidelor ce au reprezentanţi aleşi în Parlament de către cetăţenii României, cât şi a întregii societăţi civile.

Astfel, Partidul Naţional Liberal consideră că iniţierea unor consultări pe marginea acestui subiect nu este numai un imperativ moral de care ar fi trebuit să ţină cont reprezentanţii PSD, ci şi o regulă elementară a democraţiei. Iată cum, la numai câteva zile după declaraţiile stranii ale Preşedintelui Ion Iliescu, prin care se amendau în termeni duri, cerinţele şi standardele organismelor internaţionale, Guvernul României supune astăzi, prin vocea premierului, spre dezbatere în Parlament, un document în care se reflectă o viziune unilaterală, ce nu reprezintă rezultatul unor consultări cu partidele politice sau societatea civilă.

Oricât de multe eforturi ar face pentru a-şi însuşi acum merite exclusive pentru aderarea României la NATO, PSD nu va putea şterge amintirea încă vie a poziţiei pe care a adoptat-o faţă de Alianţa Nord-Atlantică în legislatura trecută, cel mai bun exemplu fiind atitudinea faţă de conflictul din Kosovo. Atunci, PSD nu părea să înţeleagă necesitatea asumării, fără jumătăţi de măsură, a principiilor ce guvernează această organizaţie internaţională. Antecedentele PSD nu-i dau legitimitatea de a se transforma în unic diriguitor al relaţiei României cu Alianţa, ca şi cum invitaţia de aderare ar fi adresată PSD, şi nu României. Trebuie să avem permanent în vedere faptul că un previzibil succes al României la Praga este rezultatul eforturilor a 12 ani de guvernare democratică în România şi mai ales a cetăţenilor acestei ţări. Mai mult decât atât, răspunsul Alianţei va fi decis, cum bine se ştie, de orientarea strategică a acesteia, care a apărut în primul rând după 11 septembrie anul trecut, de a apăra interesul de securitate colectivă şi de luptă împotriva terorismului.

Monopolizarea eventualului succes de la Praga de către Guvernul condus de către premierul Adrian Năstase reprezintă o ofensă adusă cetăţenilor acestei ţări şi o ignorare totală a istoriei postdecembriste a României.

PNL ţine să sublinieze că documentul prezentat astăzi în faţa Parlamentului României reprezintă doar o frumoasă scrisoare de intenţie, ce nu pare a avea urmări concrete.

Prinşi de febra campaniei de imagini pentru Summitul de la Praga, guvernanţii par a uita că în ultimii doi ani România a devenit o ţară a declaraţiilor de intenţie, a formelor fără fond.

Documentul de astăzi respectă - cu exactitate, e drept - recomandările venite din exterior prin vocea unor oficiali ai Alianţei Nord-Atlantice.

Urmează, însă, ca PSD să demonstreze cum va pune în practică aceste recomandări, după ce le-a aşternut meticulos pe hârtie.

Guvernul Năstase este însă urmărit de spectrul neputinţei politice, căci până acum nu a realizat mai nici unul dintre obiectivele propuse.

PSD a mai demonstrat şi în trecut că dispune de scriitori pricepuţi. Programul de guvernare a urmărit cu stricteţe tehnicile redactării unui document politic, dar s-a oprit aici; la fel şi Programul de astăzi. Transpunerea sa în fapte s-a dovedit şi se dovedeşte a fi un efort prea mare pentru guvernanţi.

Partea referitoare la reforma economică este doar o simplă poveste, pe care nici cei mai naivi dintre noi nu ar putea-o identifica cu un plan de acţiuni. Pe lângă faptul că lipsesc elementele de coerenţă şi de viziune pe termen lung, din cadrul documentului sunt omise chestiuni incomode, precum: reeşalonările, susţinerea întreprinderilor cu pierderi. Totodată, nu se recunoaşte că adevăratul motiv al creşterii economice din 2001 este reforma fiscală liberală din anii ‘99-2000. (Aplauze)

Vă mulţumesc.

În plus, nu ştim de ce primul-ministru vorbeşte de o creştere economică de 5,3%, iar în Proiectul de Recomandare ce urmează a fi adoptat la Bruxelles în şedinţa din 15-16 aprilie a Comitetului Parlamentar Reunit al Uniunii Europene şi al României, se precizează că în anul 2000 România a avut o creştere de doar 4,9%. Ce mai contează nişte zecimale? Numai rău-voitorii ar putea aprecia că cifrele sunt văzute în mod diferit pe de o parte de primul-ministru şi pe de altă parte de ministrul integrării şi negociatorul şef ce vor fi prezenţi la această reuniune în 15-16 aprilie la Bruxelles. Libertatea economică şi tratamentul egal al agenţilor economici au rămas în ultimul timp la stadiul de principii, fără nici un corespondent în realităţile cotidiene.

Astfel, capitolul referitor la reforma economică nu pomeneşte despre discriminarea pe care o generează tehnica reeşalonărilor între agenţii economici, despre trădarea intereselor cetăţenilor prin direcţionarea banilor înspre întreprinderile cu pierderi, sau despre dispariţia fără urmă a creşterii economice în umbra RAFO şi SNTR.

De aceea, ne întrebăm şi acum dacă nu ar fi fost momentul ca Guvernul să prezinte în faţa Parlamentului un plan de acţiuni prioritare pentru rezolvarea unei dileme fundamentale. Care este traiectoria beneficiilor obţinute în urma creşterii economice? Probabil că vom găsi răspunsul în curtea întreprinderilor protejate de Guvern şi care au beneficiat de multiple subvenţii, credite, reeşalonări şi scutiri.

Citind cu atenţie capitolul dedicat corupţiei, problemă ce macină în profunzime societatea românească, observăm că documentul preia cu minuţiozitate propuneri liberale privind conflictul de interese, finanţarea partidelor politice şi reforma în justiţie.

Este, însă, regretabil că, deşi PSD a promis că va face amendamente la propunerea noastră legislativă privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în Programul prezentat astăzi de primul-ministru se precizază că ministerele de resort vor elabora un proiect de lege cu acelaşi obiect, cu termen în luna octombrie. De ce să rezolvăm o problemă mai devreme, când putem s-o rezolvăm mai târziu?

Rezultatul acestor eforturi se poate traduce în discuţii sterile, ignorarea totală din partea reprezentanţilor Puterii şi până acum amânări continue ale punerii lor în discuţie. Este mult mai important ca PSD să reinventeze continuu roata, decât să ia în mod clar şi definitiv măsurile necesare pentru România.

Documentul politic prezentat de Guvern dedică un capitol consistent securizării informaţiilor.

Întrebarea care se impune de la sine în urma lecturării acestei secţiuni a documentului este: de ce toate măsurile incluse aici nu s-au aplicat deja? De ce securizarea informaţiilor şi reformarea serviciilor secrete a devenit abia acum o prioritate, când ne-a fost semnalată de oficialii Alianţei? Sau poate că răspunsul îl putem găsi în ultimele declaraţii ale Preşedintelui Iliescu?

Din abordarea propusă de Guvern lipseşte un capitol esenţial, pe care PNL a încercat să-l impună pe agenda de lucru a reprezentanţilor PSD: revizuirea Constituţiei. Este vorba de adoptarea unor prevederi necesare pentru a permite cooperarea în operaţiunile de apărare comună. Intrarea în Alianţă presupune inclusiv prezenţa temporară sau permanentă, pe teritoriul naţional, a unor baze militare NATO. Revizuirea Constituţiei până la Summitul de la Praga ar fi fost un gest politic convingător, care ar fi accentuat comportamentul României ca membru de facto al Alianţei.

Am înţeles că primul-ministru ne propune să adoptăm astăzi un mesaj, dar această chestiune nu figurează pe ordinea de zi pe care tocmai am adoptat-o.

Din cauza emoţiei reîntâlnirii cu primul-ministru, parlamentarii majorităţii au uitat să-i ceară modificarea ordinii de zi. Este încă un semn al respectului pe care Executivul îl manifestă faţă de Parlament.

PSD trebuie să înţeleagă că interesele României sunt aceleaşi, indiferent dacă oficialii Alianţei le semnalează sau nu, iar acţiunea politică eficientă vizează în primul rând progresul României, dincolo de necesităţile de aderare.

Partidul Naţional Liberal a demonstrat în ultimii 12 ani că este unul dintre cei mai angajaţi susţinători ai integrării României în Alianţa Nord-Atlantică. Acest fapt a reprezentat un obiectiv prioritar în activitatea politică a PNL. Dezbaterile interne iniţiate de PNL şi lobbyul liberal extern au jucat un rol important în schimbarea de atitudine a ţărilor europene şi a organizaţiilor internaţionale faţă de România.

Internaţionala Liberală şi Partidul Liberal European au constituit pentru PNL canale politice importante pentru a obţine sprijinul guvernelor europene pentru integrarea ţării noastre în structurile euroatlantice şi în Uniunea Europeană.

Decizia de la Praga va marca viitorul nostru în noul context european şi internaţional. Ea va reprezenta un succes pentru România, dar şi începutul unui drum de confirmare a angajamentelor luate şi a încrederii acordate.

Un răspuns pozitiv la Praga nu răsplăteşte, ci responsabilizează. De fapt, trebuie să ţină cont de aici înainte guvernanţii, clasa politică, societatea civilă şi cetăţenii României de o chestiune simplă: avem nevoie să fim credibili, avem nevoie să ne respectăm angajamentele.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Permiteţi-mi, pentru un minut, să dau cuvântul domnului preşedinte Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Întrucât din partea mai multor şefi ai grupurilor parlamentare am primit sesizări că s-ar dori o mică îmbunătăţire asupra Mesajului, şi cum acelaşi lucru a rezultat şi din unele intervenţii ale dumneavoastră, aş ruga şefii grupurilor parlamentare să avem o scurtă consultare, timp în care dumneavoastră veţi continua dezbaterile.

Dacă sunteţi de acord cu aceasta? Bun. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord? Vă mulţumesc foarte mult.

Deci, rog liderii grupurilor parlamentare să se retragă în biroul domnului preşedinte Valer Dorneanu, în contextul în care aveţi o serie de propuneri şi să punem de acord textul final al Mesajului.

Permiteţi-mi să dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, domnului senator Markó Bela.

Domnul Markó Bela:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În anii precedenţi s-au făcut foarte multe declaraţii de sprijin pentru aderarea României la NATO, din partea tuturor formaţiunilor politice din Parlament.

Dacă am reciti aceste declaraţii, am putea constata că nimeni nu a contestat interesul major al societăţii româneşti de a se afla în interiorul acestei structuri euro-atlantice.

Sondajele de opinie au arătat că la noi procentajul celor care optează pentru intrarea în NATO este mult mai mare decât în majoritatea ţărilor din această parte a Europei.

Deci, nu de declaraţii de intenţie am dus lipsă, ci de proiecte concrete, prin care ţara noastră să răspundă la cerinţele politice, economice şi militare ale NATO.

Noi am afirmat de la început că este falsă şi periculoasă ideea conform căreia, dacă Occidentul are nevoie de noi, din considerente strategice, atunci şi aşa vom fi invitaţi, iar, dacă nu este nevoie de România, atunci, degeaba vom face eforturi pentru aderare. Nu este aşa. Vom avea şanse dacă vom impune măsuri de reformă în continuare şi, de aceea, este extrem de importantă realizarea Planului de acţiuni prioritare, întocmit de Guvernul României.

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra cuvintelor-cheie ale acestui proces de integrare: stabilitatea şi securitatea.

NATO ne oferă securitate faţă de ameninţările unei lumi de după 11 septembrie 2001, dar ni se cere, în schimb, stabilitate.

Uniunea Democrată Maghiară din România şi-a oferit contribuţia la crearea stabilităţii politice, economice, sociale şi interetnice din România şi sunt convins că în ultimii ani am făcut un progres real în aceste domenii. De fapt, nu este în interesul NATO, ci în interesul României trebuie să realizăm aceste elemente de stabilitate. Iar atunci când mă refer la interesele României, mă gândesc şi la interesele maghiarilor din România. Sunt conştient că va trebui să treacă foarte mult timp până ce interesele majorităţii şi cele ale minorităţii vor coincide în totalitate. Dar, deja în acest moment avem o serie de priorităţi care ne sunt comune. De fapt, toate dezideratele majore ale momentului ne sunt comune.

De aceea, am putut colabora în perioada anterioară şi vom putea colabora şi în viitor, dacă vom ţine cont de interesele acelor oameni pe care-i reprezentăm în Parlamentul României.

Românii şi maghiarii din România, din acest punct de vedere, au toate motivele de solidaritate. Dacă vom intra în NATO, vom intra împreună, iar dacă vom rămâne afară, tot împreună vom rămâne afară. Iată logica simplă, dar reală a integrării. Iată logica simplă, dar reală a ofertei noastre de dialog în toate problemele care ar putea să ne mărească, sau să ne diminueze şansele.

Avem motive să credem că acest an ar putea să ne aducă într-adevăr decizia pozitivă. Dar acest lucru presupune o agendă încărcată a Guvernului şi a Parlamentului, adoptarea unor hotărâri şi legi extrem de importante.

Zilele trecute, în plenul Senatului, s-a adoptat Legea informaţiilor clasificate în mai puţin de o jumătate de oră, după ce s-a ajuns la un consens în legătură cu textul proiectului între grupurile parlamentare. Nu zic că totdeauna trebuie să procedăm aşa. Nici nu cred că vom putea să avem un consens în toate problemele importante, doar însăşi ideea de Parlament presupune confruntare de opinii, dar, totuşi, în lunile următoare am avea nevoie de mai multe ori de un astfel de consens.

Trebuie să ajungem cât mai repede la o stabilitate şi în domeniul proprietăţii, fiindcă, fără aceasta, nici reforma profundă a economiei nu este posibilă. Trebuie să depăşim împotrivirile nejustificate, de o anumită tentă naţionalistă, faţă de problema care, pe plan legislativ, a rămas încă nerezolvată la capitolul proprietăţii, retrocedarea bunurilor bisericeşti şi celor comunitare.

În general, problema interetnică ar trebui să fie subiect de colaborare, şi nu temă de confruntare.

Guvernul României, în ultima perioadă, a luat măsuri clare de combatere a extremismului. Salutăm aceste măsuri şi apreciem fermitatea deciziilor luate. Considerăm că ele trebuie să fie puse în practică cât mai urgent, inclusiv şi prin sancţionarea unei retorici naţionalist-extremiste.

Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că nominalizarea ţării noastre pentru NATO ar trebui să aibă loc în acest an. Noi am militat şi vom milita în continuare pentru această decizie, dar, pentru a obţine invitaţia, avem încă foarte multe de făcut aici, acasă.

Suntem de acord, bineînţeles, cu dezideratele cuprinse în Declaraţia primului-ministru şi vom sprijini toate măsurile de reformă necesare aderării noastre.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

Ultimul vorbitor din partea Parlamentului, permiteţi-mi să dau cuvântul din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnului deputat Sotiris Fotopolos.

Aveţi cuvântul.

Domnul Sotiris Fotopolos:

Domnilor preşedinţi,

Domnule premier,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

În numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, de la bun început, doresc să afirm ferm şi deplin, în şedinţa de astăzi a Parlamentului României, voinţa noastră de a sprijini şi susţine politicile guvernamentale expuse, în opinia noastră, cu luciditate şi curaj în Declaraţia domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Esenţa declaraţiei este pregătirea pentru aderarea României la structurile NATO şi, evident, în context, în acţiunile prioritare propuse vis-a-vis de pregătirea aderării României la NATO.

În opinia noastră, această declaraţie încununează de fapt şi de drept convergenţa politicilor actuale ale Guvernului, spre această şansă de drept, am spune noi, a României, de a se integra cu sistemul de norme şi valori comune ţărilor care fac parte din Alianţă, pentru că noi suntem convinşi cu toţii că România aparţine grupului democraţiilor din Alianţă.

În opinia Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, conţinutul Declaraţiei şi luările de cuvânt ale colegilor le vedem şi proiectăm ca o voinţă comună a tuturor partidelor politice şi minorităţile naţionale prezente în Parlamentul României şi ceea ce este extrem de semnificativ, este de fapt o voinţă naţională, este de fapt ceea ce am gândit cu toţii imediat după decembrie ’89, este de fapt această perioadă până în septembrie ca, în fine, să aparţinem şi noi familiilor ţărilor democratice ale Alianţei.

În Declaraţia prezentată de domnul prim-ministru, un loc destul de important revine şi acţiunilor privind, eu aş zice implicarea, în continuare, a minorităţilor naţionale în politicile guvernamentale, pentru că modelul pe care cu toţii l-am construit până în prezent - este un model care, probabil, nu se găseşte în alte democraţii, acest model de relaţii interetnice statuat, legiferat şi pe care-l trăim cu toţii, acest model al unor convieţuiri paşnice cu majoritatea românească. Suntem de acord în principiu şi în filozofia şanselor egale, considerăm că Declaraţia domnului premier şi în general toate acţiunile cuprinse, şi mai ales la capitolul minorităţi naţionale, ne vor crea posibilitate şi avem un portofoliu de acţiuni, că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale să elaboreze o dinamică de legătură cu ţările de unde provin, că această Declaraţie, aceste politici, această Declaraţie a Parlamentului României să ajungă acolo nedistorsionate, să ajungă în adevărata valoare a lor.

În ceea ce priveşte participarea minorităţilor naţionale la politica de ansamblu a României, eu consider că nu este cazul să discutăm, însă, aş fi de acord să avem o discuţie, să avem o întâlnire cu structurile guvernamentale, care au responsabilitate guvernamentală privind minorităţile naţionale, şi, eventual, domnule premier, dacă ne-aţi permite să putem să vă fim mai aproape în ceea ce dumneavoastră v-aţi propus ca acţiuni în domeniul minorităţilor naţionale.

Noi nu am dori la ora actuală decât să afirmăm în faţa Parlamentului că noi am fost, suntem şi vom fi cu majoritatea românească şi că aceeaşi bucurie o vom trăi alături de ţara care ne-a adoptat şi aş vrea să avem această şansă şi acest curaj, că în septembrie să fie luna de toamnă în care toate porţile spre NATO sunt deschise, aşa cum, de fapt graniţele cu Spaţiul Schengen a fost deschis.

În ceea ce priveşte unele drepturi ale minorităţilor şi apropo de ceea ce a spus domnul senator Markó Bela, noi am vrea să vă rugăm, domnule premier, să avem o politică unitară privind retrocedarea, sau politica de retrocedare a bunurilor minorităţilor naţionale, în aşa fel încât această politică unitară să fie deopotrivă benefică pentru toate minorităţile naţionale din România.

În final, aş vrea să vă asigur, stimaţi colegi, să vă asigur, domnule premier şi domnilor miniştri, că grupul nostru parlamentar, pe baza unei agende de lucru pe care o are pentru perspectivă până în septembrie, nu dorim altceva decât să ne aducem un aport suplimentar în politica dumneavoastră privind grăbirea procesului de integrare a României în NATO.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, permiteţi-mi ca, în finalul dezbaterilor noastre, să dau cuvântul pentru răspunsuri domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, în primul rând, să vă spun cât de bine mă simt din nou, aici, în Parlament, reintrând în atmosfera fierbinte a dezbaterilor parlamentare. Uitasem că da-ul, afirmaţia, se poate face în aşa de multe feluri. Pentru că, în esenţă, dacă eu am înţeles corect, toţi cei care au luat cuvântul, au sprijinit acţiunea pro NATO.

În esenţă, punctul de vedere putea să fie exprimat destul de simplu: sprijinim în continuare acţiunile pro NATO. Iar în ceea ce priveşte programul de acţiuni, mai avem următoarele propuneri: revizuirea Constituţiei cu punctul referitor la, să spunem, prevederile referitoare la integrarea euroatlantică şi cea europeană. Şi aşa mai departe. Şi, aşa cum m-am angajat din partea Guvernului, dorim să includem idei valoroase în programul de acţiuni.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, daţi-mi voie să vă reamintesc câteva momente la care am participat împreună, reprezentanţii partidelor politice. Poate dumneavoastră aţi uitat aceste momente, dar eu mă simt dator să vi le reamintesc. Am semnat împreună o Declaraţie pentru aderarea României la NATO în urmă cu un an de zile, partidele politice. Multe dintre elementele pe care le-am discutat sunt fixate în acea declaraţie. Este adevărat că la Partidul Democrat, pe vremea aceea, preşedinte era domnul Petre Roman. Poate o dată cu schimbările care au avut loc la P.D., s-au schimbat şi opţiunile sau orientările.

Din acest motiv, vreau, de asemenea, să vă reamintesc că au avut loc dezbateri în cadrul forumului de la Snagov, în 31 martie, la care am discutat aceleaşi subiecte, împreună cu societatea civilă, diverse organizaţii; au fost reprezentate partidele politice, dar şi numeroase organizaţii neguvernamentale. Atunci, a fost adoptată o declaraţie-apel a participanţilor la forum.

Noi, la nivelul Guvernului, nu am făcut decât să operaţionalizăm aceste elemente de decizie politică şi să punem în pagină un program pe care să-l putem urmări într-un mod coerent. Să nu rămână doar angajamente globale. Şi, de aceea, am făcut acest calendar pe care vi l-am prezentat şi, vă repet, dacă există idei importante, sugestii importante, le vom lua în considerare.

Sigur, am apreciat felul în care P.N.L.-ul a dorit să ridice o minge la fileu P.R.M.-ului pentru a-i permite să se exprime într-o manieră neechivocă pro NATO. Probabil, a fost o înţelegere pe care eu n-am cunoscut-o, dar, în orice caz, efectul a fost extrem de clar.

În ceea ce priveşte declaraţia distinsului reprezentant al P.D.-ului, centrat tot mai mult în ultima vreme pe probleme de corupţie, am avut senzaţia că, la ultimele alegeri, preşedinte al P.D.-ului a fost ales domnul Corneliu Coposu, Dumnezeu să-l ierte! P.D.-ul, în ultima vreme, începe să ne dea lecţii despre corupţie, dar eu cred că va trebui să explice mai bine anumite lucruri care au rămas totuşi destul de neclare. Este vorba de felul în care, spre exemplu, locuitorii Constanţei au rămas fără o flotă de 300 de vapoare şi au primit în schimb o fabrică de îngheţată. (Aplauze)

Eu cred că este important însă şi felul în care P.D.-ul a asigurat trecerea de la mormanul de fiare vechi, valorificarea acestui morman, trecerea de la mormanul de fiare vechi la vânzarea fierului vechi într-un mod eficient, ca să nu se piardă nimic. Eu vreau să vă rog, stimaţi colegi de la P.D., vedeţi-vă de treburile dumneavoastră interne, aveţi destule, discutăm împreună, stimaţi colegi, cum să eliminăm gradual corupţia din România, ştim că asta e o problemă. Dar, eu vă rog să nu vă erijaţi dumneavoastră în arbitrii şi avocaţii acestui proces de curăţire în societatea românească.

Cred că este important cu toţii să lăsăm demagogia deoparte, avem fiecare în curtea noastră destule probleme. Haideţi să ni le rezolvăm cu înţelepciune! Dar nu cu această formă de demagogie şi de populism. Gândiţi-vă ce minister aţi avut dumneavoastră pe perioada în care P.N.Ţ.-ul era la guvernare, ce minister au avut dânşii şi care sunt ministerele de care v-aţi ocupat dumneavoastră. Începeţi să vă uitaţi puţin în urmă să vă clarificaţi unele probleme şi discutăm după aceea, dacă vreţi, şi despre corupţie, instituţionalizată sau nu.

Eu vă rog foarte mult să fim de acord că aceasta este una dintre temele pe care trebuie să le tratăm cu seriozitate, dar haideţi să înţelegem că dacă vom face vânătoare de vrăjitoare, dacă ne vom urmări cu toţii creând aceste imagini şi vor veni şi alţii care vor fi bucuroşi să creeze în societatea românească impresia unei societăţi incapabile de autocontrol şi poate că au alte tipuri de interese mai profunde şi mai mari decât cele pe care noi le putem bănui în aceste mici jocuri politicianiste.

Cred că va fi important să vedem pentru fiecare zonă în parte cum putem să eliminăm cauzele profunde ale fenomenului respectiv. Şi am convenit că este important să realizăm privatizarea într-un mod transparent, pe cât este posibil. Noi am făcut eforturi în ultima vreme.

De asemenea, achiziţiile publice să le realizăm cât mai transparent prin mecanismele electronice. Dorim, de asemenea, ca statutul proprietăţii să fie consolidat. Pentru că, în felul acesta, tentaţiile de corupţie vor fi mai mici. Reforma administraţiei este importantă. Am pus în pagină o mulţime de măsuri.

Distinsul reprezentant al Partidului Democrat care, probabil, nu a avut timp să citească acest material, fiind preocupat să scrie speech-ul la ordin politic, a trecut rapid peste aceste elemente.

Stimaţi colegi, astea sunt măsurile. Bune, rele... Aduceţi dumneavoastră alte sugestii mai bune! (Din bancă, domnul deputat Onisei Ioan vociferează)

Daţi-mi voie să vă răspund acum, dumneavoastră o să-mi răspundeţi într-o conferinţă de presă, probabil, zilele viitoare, după obiceiul dumneavoastră cunoscut. E foarte bine! Asta faceţi! Este un lucru cu care ne-am obişnuit.

Stimaţi colegi,

Vreau să nu introducem în derizoriu această temă. Vreau să înţelegem cu toţii că există nişte obiective importante pentru noi toţi, dincolo de lupta politică de gherilă sau nu, pe care o dăm în mod obişnuit.

De aceea, vreau să salut încă o dată suportul dumneavoastră total pentru acţiunile pro NATO. Dacă există diferenţe de abordare, putem să le tratăm în măsura în care există măsuri, iniţiative, sugestii care să ne ajute şi mai mult în ceea ce ne-am propus. Pentru că nu vreau să ne bănuiţi de lipsă de inteligenţă, chiar dacă ne bănuiţi de alte lucruri. Suntem interesaţi ca lucrurile să meargă cât mai bine. Dorim ca, prin măsurile pe care le vom lua, să mărim credibilitatea Guvernului şi, până la urmă, Guvernul este principalul actor. Ne place sau nu. Acesta care este, cât va fi.

Dar dorim, mărind această credibilitate cu sprijinul general politic şi sprijinul societăţii, să ne prezentăm cât mai bine într-o competiţie care va fi foarte dură şi unde anumite lucruri vor depinde de noi în plan intern, altele vor depinde de o anumită conjuctură internaţională. Avem datoria, acum, sigur, folosind diverse mijloace care au fost folosite de-a lungul timpului, de la cărţile poştale din 1996-97 până la altele care au fost utilizate, să vedem care este cea mai bună manieră de a ne prezenta.

Cred, totuşi, că trebuie să dovedim că am ieşit din perioada de pubertate politică şi că suntem capabili acum de o atitudine matură. De aceea, vreau să vă mulţumesc încă o dată pentru dezbaterile care au avut loc, pentru mesajul central care a reieşit din dezbaterile de astăzi şi vreau să vă asigur că intenţia noastră, venind în faţa Parlamentului, pornind cu bună-credinţă de la ceea ce a fost o sesizare a unor reprezentanţi de la P.N.L., a fost de a prezenta, de a informa Parlamentul în legătură cu ceea ce facem, agenda pe care Guvernul trebuie s-o urmărească pe diferite planuri.

De aceea, cred că era firesc să facem acest lucru şi ne-am mobilizat, am încercat să punem în pagină cât mai bine aceste obiective, iar, pe de altă parte, în ceea ce priveşte calendarul, sigur că nu noi decidem unele dintre întâlnirile care pot fi realizate.

În Statele Unite, ministrul Mircea Geoană avea programată o întâlnire cu consilierul pentru securitate naţională, Condoleeza Rice. La acel moment, noi am dorit, pentru că era un moment pe care nu puteam noi să-l planificăm în funcţie de alte evenimente, să ducem un sketch, să ducem un proiect de acţiuni clare care să ne poziţioneze cât mai bine în această competiţie şi în acest dialog. A fost un lucru rău? A fost o intenţie rea?

Ministrul de externe a avut o scrisoare, care a fost semnată de către preşedintele Ion Iliescu şi de către mine, pentru preşedintele George Bush, în care erau cuprinse unele dintre aceste acţiuni. Putem adăuga şi altele. Ne împiedică cineva să mai adăugăm alte lucruri în măsura în care le considerăm importante? Pentru că, până la urmă, noi nu discutăm doar despre NATO, ci discutăm despre ceea ce credem că este prioritar în procesul de transformare, de modificare, de modernizare a societăţii româneşti.

Şi, de aceea, aş vrea să continuăm să fim parteneri în acest efort, lăsând pentru mai târziu eventuale dezbateri de campanie electorală.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Vom relua după ce vor veni colegii, liderii de grupuri cu eventuale propuneri de îmbunătăţire a mesajului parlamentar pe această temă.

Până la întoarcerea colegilor noştri, să fiţi de acord să intrăm cu pct.3, având în vedere că şi la modificările la Legea 42, propunerile le fac tot liderii de grupuri. Deci, la pct.3, să trecem la Propunerea Guvernului României privind acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş.

Permiteţi-mi să dau cuvîntul din partea Guvernului, domnului ministru Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

În şedinţa din 7 martie 2002, Guvernul a hotărât să propună Parlamentului acordarea cetăţeniei române, cu titlu de "cetăţenie de onoare" domnului Ion Miloş, poet, eseist, traducător, promotor al spiritualităţii româneşti în Suedia.

Domnul Ion Miloş este etnic român, născut în Banatul sârbesc, actualmente cetăţean suedez. Activitatea domnului Ion Miloş se remarcă atât prin traducerea de poezie şi proză românească, cât şi prin promovarea unor componente ale spiritualităţii româneşti, cum ar fi: organizarea în Suedia a unor expoziţii de pictură, grafică şi sculptură românească, precum şi de turnee ale unor formaţii artistice din România, cooperând în acelaşi timp şi cu misiunea noastră diplomatică din Suedia.

De remarcat este faptul că în anul 1989, cu ocazia centenarului Eminescu, domnul Ion Miloş a format în Suedia Comitetul Eminescu şi a susţinut conferinţe despre Mihai Eminescu la universităţile din Lund, Malmo şi Stockolm.

În anul 1998, a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru antologia de poezie "La masa tăcerii", cuprinzând lucrări a 177 de scriitori din întreaga lume. De asemenea, lucrările domnului Miloş sunt traduse în mai multe limbi, fiind incluse în manualele şcolare şi de liceu din Suedia.

Domnul Ion Miloş este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Suedia, Serbia, Republica Moldova şi Macedonia.

În conformitate cu prevederile art.38 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991 - "Cetăţenia română, cu titlul de "cetăţenie de onoare", se poate acorda unor străini pentru serviciile deosebite aduse ţării şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, fără nici o altă formalitate de către Parlamentul României."

Faţă de cele prezentate, Guvernul propune acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş, prin adoptarea unei hotărâri de către cele două Camere ale Parlamentului României, în conformitate cu prevederile art.74 alin.2 din Constituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulţumesc, domnule ministru.

Invit la microfon pe preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, domnul deputat Ionel Olteanu, pentru a prezenta raportul comisiilor juridice vis-a-vis de această propunere.

Domnul Ionel Olteanu:

Raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validare a Senatului şi a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis în şedinţă comună să solicite celor două comisii juridice elaborarea unui proiect de hotărâre a Parlamentului privind acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş, poet, eseist, promotor al spiritualităţii româneşti în Suedia.

În şedinţa din 9 aprilie 2002, membrii celor două comisii juridice au examinat Hotărârea Guvernului nr.E.117/1/28 martie 2002, prin care se propune acordarea cetăţeniei române, cu titlul de "cetăţenie de onoare", domnului Ion Miloş pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române, prin traducere de poezie şi de proză românească, precum şi promovarea unor componente ale spiritualităţii româneşti în Suedia, precum şi curriculum vitae al acestuia.

În urma exprimării punctelor de vedere, membrii comisiilor juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului celor două Camere, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Hotărâre a Parlamentului privind acordarea cetăţeniei române cu titlul de "cetăţenie de onoare" domnului Ion Miloş, anexat la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, aveţi în mapa dumneavoastră şi proiectul de hotărâre. Rog dezbateri generale. Vă rog să luaţi cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnilor preşedinţi,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt deosebit de onorat că am prilejul să vorbesc la acest moment cu totul şi cu totul de excepţie în activitatea noastră parlamentară, acela când suntem chemaţi să oferim recunoaştere naţională uneia dintre marile personalităţi ale lumii contemporane, un autentic ambasador al culturii şi spiritualităţii româneşti, nu numai în Suedia, ci şi în întreaga Europă.

Domnul Ion Miloş este în sine un monument de cultură şi literatură, unul dintre cei mai patrioţi scriitori pe care îi are România cea Mare în momentul de faţă. Deşi născut în 1930, într-unul din satele Banatului românesc, domnia sa niciodată n-a încetat să se considere că este şi cetăţean al patriei sale, România.

Domnul Ion Miloş este, dacă vreţi, unul dintre personalităţile care, cu consecvenţă, începând din anii 1950, a militat pentru cunoaşterea mai bună în lume a culturii şi literaturii poporului român, făcând traduceri în limba franceză, în limbile croată, în limba suedeză, bineînţeles, şi nu în ultimul rând, în limba franceză din operele celor mai de seamă scriitori ai literaturii române din toate timpurile.

Domnul Ion Miloş este după 1990 prezent în viaţa culturală a României, neexistând moment de seamă desfăşurat în această perioadă care să nu se fi bucurat de prezenţa nobilă a distinsului cărturar, poet, traducător şi publicist.

L-am avut în nenumărate rânduri şi oaspete al manifestărilor organizate la Cluj-Napoca pentru a omagia personalitatea lui Blaga. De altfel, trebuie să vă precizeze faptul că domnul Ion Miloş este membru încă de la înfiinţare al Societăţii culturale "Lucian Blaga".

În ultima perioadă, domnia sa s-a remarcat prin insistenţa cu care doreşte să promoveze literele româneşti, făcând traducerea atât din autori clasici, cât şi din autori contemporani. Din acest punct de vedere fiind cel mai consecvent promotor al ideii de mai bună cunoaştere şi autentică cunoaştere a literelor româneşti peste hotare.

Iată de ce consider că Parlamentul României nu face decât să dea o recunoaştere a acestor eforturi admirabile, acum, când domnul Ion Miloş a împlinit 72 de ani. Felicit pe cei care au avut ideea de a face o reparaţie faţă de meritele excepţionale ale domnului Ion Miloş, prin acordarea titlului de "cetăţenie de onoare" a României.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt. Înţeleg că nu.

Stimaţi colegi, aveţi hotărârea cu un singur articol, articol unic. Daţi-mi voie să-l citesc: "Se acordă domnului Ion Miloş, cetăţean suedez, cetăţenia română, cu titlul de "cetăţenie de onoare" pentru servicii deosebite aduse ţării şi naţiunii române."

Dacă sunt observaţii la hotărâre, titlu sau art.unic. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră hotărârea privind acordarea cetăţeniei române cu titlul de "cetăţenie de onoare" domnului Ion Miloş.

Cine este pentru? Votul de ansamblu pe hotărâre. Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, cu 387 de voturi pentru, proiectul de hotărâre a fost aprobat de către Parlamentul României.

Stimaţi colegi, la pct.2, grupurile parlamentare ale Partidului Social-Democrat şi Umanist vă propune ca la Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri, să fiţi de acord cu o înlocuire: în locul domnului deputat Vasile Bleontu, cu domnul senator Vasile Duţă.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate de voturi, 387 de voturi pentru, s-a aprobat.

Vă rog să-mi permiteţi să revenim la pct.1 şi să dau cuvântul domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, pentru a ne prezenta ultima formă a mesajului parlamentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Mesajul Parlamentului României privind aderarea României la NATO adresat Parlamentelor ţărilor membre NATO.

Parlamentul României întrunit astăzi, 10 aprilie 2002, în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, a dezbătut Declaraţia cu privire la politica Guvernului pentru pregătirea aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, prezentată de primul-ministru Adrian Năstase, precum şi programul de acţiuni prioritare privind pregătirea aderării la NATO.

Partidele politice parlamentare îşi exprimă în acest context sprijinul pentru accelerarea reformelor necesare în vederea atingerii, până la Summit-ul NATO de la Praga, a criteriilor de performanţă necesare integrării. Acest larg consens politic reflectă sprijinul populaţiei în proporţie covârşitoare pentru efortul de integrare europeană şi euroatlantică a României.

Recentele evaluări pe care reprezentanţii ţărilor membre ale NATO le-au făcut cu privire la nivelul de pregătire al ţării noastre pentru aderare pe baza planului naţional de aderare, consemnând progresele realizate, continuitatea eforturilor, constituie un suport pentru consolidarea candidaturii României.

Clasa politică consideră accelerarea reformelor economice şi sociale şi în domeniul militar, combaterea corupţiei, a traficului de fiinţe umane, protecţia informaţiilor secrete, respectarea drepturilor copilului şi ale minorităţilor ca fiind obiective esenţiale pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept în România.

Partidele parlamentare şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale sprijină pregătirea substanţială pentru atingerea obiectivului de integrare în NATO, reunindu-şi eforturile pe baza aspiraţiei noastre fireşti spre o societate construită pe sistemul de norme şi valori comune ţărilor din spaţiul euroatlantic şi confirmă, prin acţiunile lor, angajamentul ireversibil al României pe calea integrării europene şi euroatlantice.

Parlamentul cere Guvernului să urgenteze punerea în practică a planului de acţiuni prioritare, astfel încât înaintea Summit-ului de la Praga, România să îndeplinească cerinţele Alianţei şi să facă dovada că procesul de reforme va continua şi după admiterea României în Alianţă.

Membrii Parlamentului României vor susţine politic şi prin demersurile lor parlamentare asigurarea cadrului legislativ necesar atingerii obiectivelor fundamentale de politică externă ale României, integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.

Pe baza consensului politic şi a capacităţilor economice şi militare ale României, ţara noastră a acţionat în plan regional şi internaţional ca un furnizor de securitate, manifestându-se ca un partener de facto al Alianţei.

Evoluţiile situaţiei internaţionale au scos în evidenţă tot mai pregnant, în special în ultima perioadă, importanţa geostrategică a României şi au confirmat rolul acesteia de factor de stabilitate, în condiţiile în care dezechilibrele şi ameninţările la adresa păcii se concentrează în special în flancul sud-estic al Europei.

În acest sens, Parlamentul României adresează prin acest mesaj parlamentelor statelor membre ale NATO solicitarea de a sprijini, în perspectiva Summit-ului de la Praga, integrarea în Alianţă. O astfel de decizie va fi benefică pentru România şi pentru întreaga regiune în care ne aflăm, contribuind la întărirea Alianţei şi atingerea obiectivelor acesteia de combatere a terorismului şi consolidarea democraţiei şi economiei de piaţă în Europa şi în lume.

Acest mesaj a fost adoptat în şedinţa Parlamentului României din 10 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţie. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii, comentarii. Domnul deputat Bolcaş. Vă rog, aveţi cuvântul! Rugămintea este însă să fiţi foarte scurt. Vă mulţumesc. Şi, după aceea, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor colegi,

Vreau să învederez faptul că numai ideea pe care am promovat-o de la începutul acestei şedinţe, şi anume afirmarea categorică a poziţiei Partidului România Mare de integrare în structurile NATO, ne-a făcut să desfăşurăm efortul de a reface în aceste cadre moţiunea care vi s-a propus.

Ca impediment procedural, vă rog să luaţi act că nu se poate pune în faţa partidelor politice un mesaj asupra căruia să nu chibuzuiască şi să nu cântărească fiecare cuvânt, fiind responsabilitatea fiecăruia în parte şi, în acelaşi timp, fiind demnitatea Parlamentului care adoptă acest mesaj.

Repet, am trecut peste aceste impedimente procedurale pe care nu le dorim repetabile, numai din dorinţa de a afirma, alături de dumneavoastră şi în faţa dumneavoastră, voinţa fermă a partidului nostru, poziţia sa constantă de integrare a României în structurile NATO. Ne păstrăm toate rezervele pe care le-am formulat cu privire la anumite linii de acţiuni şi sperăm că şi vocea partidului nostru va fi avută în vedere în acest concern.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac un comentariu de redactare la primul alineat al mesajului. Potrivit Constituţiei, Parlamentul României este alcătuit din Camera Deputaţilor şi din Senat. Vă citesc textul: "Parlamentul României, întrunit în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor", ca şi când am avea două parlamente. Vă propun ca textul, în partea introductivă să sune în felul următor: "Parlamentul României, întrunit în şedinţă la data de 10 aprilie 2002 a dezbătut declaraţia..." Deci, să fie eliminată sintagma "comună" şi "a Senatului şi Camerei Deputaţilor".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu propun, domnule ministru, să păstrăm, totuşi, referinţa la cele două Camere: "Parlamentul, întrunit în şedinţa comună a celor două Camere"... şi textul să curgă mai departe. Pentru că altfel... Asta e!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Ţin să vă amintesc că în final mesajul este semnat de către cei doi preşedinţi şi scrie: "preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor".

În consecinţă, dacă intrăm cu formula "Parlamentul României", se regăseşte, pe final, sub formă de semnătură.

Stimaţi colegi,

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră textul mesajului Parlamentului, care va fi adresat ţărilor membre NATO, în formula prezentată de către domnul preşedinte Valer Dorneanu, cu observaţia de la primul alineat a domnului deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? 1 vot împotrivă. Împotrivă, da?

Abţineri? Deci, a fost 1 vot împotrivă înţeleg, acolo?! Nu a fost. Atunci îmi cer scuze.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi mesajul... Deci, domnule Ungheanu Mihai aveţi un vot împotrivă?! Am repetat. Deci, cu 1 vot împotrivă, al domnului Mihai Ungheanu, cu 386 voturi toţi colegii prezenţi astăzi în şedinţa nostră comună, mai puţin votul domnului Ungheanu, s-a aprobat mesajul Parlamentului cu privire la aderarea României la NATO adresat parlamentelor ţărilor membre NATO. (Aplauze) Merită aplauze.

Mulţumim, domnule prim-ministru pentru prezenţă, mulţumim membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, şi anume dezbaterea textelor rămase în divergenţă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, a dobânzilor şi a altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercială "Termoelectrica" S.A.

Stimaţi colegi,

Aveţi textul în faţa dumneavoastră. Ceea ce vi se propune este textul şi la articolul unic şi la titlu, formula adoptată de Camera Deputaţilor.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu, vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 1 abţinere şi 386 voturi s-a votat textul. Rog colegii să nu plece, că vom trece la votul secret cu bile pentru colegii de la Radiodifuziune.

Stimaţi colegi,

Nu am terminat şedinţa noastră de astăzi.

Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu al comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

S-a votat.

Trecem la următorul punct. Texte rămase în divergenţă la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi Academiei de ştiinţe agricole şi silvice Gheorghe Ionescu Şişeşti.

Vă rog să urmăriţi textul pe care-l aveţi în faţă. Este vorba despre poziţia de la nr. 1, anexa 2 poziţia 18; la nr. curent 2, anexa 2 poziţia 28; nr. curent 3, anexa 2 poziţia 54; nr. curent 4, anexa 2 poziţia 56 şi nr. curent 5, anexa 4 poziţia 6.

Se propun textele de la Camera Deputaţilor.

Dacă sunt observaţii? Domnul deputat Stanciu. Vă ascultăm.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Această lege, a cărei naştere a fost destul de dificilă, aproape 3 ani, a ajuns astăzi, practic, la capăt.

Din cauza unor necorelări, anexele la punctele menţionate cuprind nişte diferenţe de hectar, în sensul că anumite hotărâri de Guvern nu au ajuns la timp la comisiile noastre de la Senat şi Camera Deputaţilor şi, ca atare, suprafeţele reale, din momentul de faţă sunt cele cuprinse în textul de la Camera Deputaţilor. Deci, rugămintea noastră este să aprobăm textele de la Camera Deputaţilor, pentru că este situaţia reală, de fapt.

Totodată, rugămintea noastră este pentru distinşii membri ai Guvernului, să ia act că din circa 180.000 hectare, cât aveau staţiunile de cercetare, acum mai au 80.000. Este bine să ne oprim aici, pentru că există tendinţa ca toate staţiunile din preajma marilor oraşe să treacă din domeniul public în domeniul privat şi să facă vile, viluţe şi aşa mai departe. Este păcat să se muncească pentru toate aceste vile pentru că aşa, după cum ştiţi, un punct din programul de guvernare al PRM-ului este să le luăm înapoi. Mai bine lăsaţi pământul cercetării. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc. Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Vă propun, la toate cele 5 poziţii, să mergem pe textul Camerei Deputaţilor. Aţi auzit şi explicaţia suplimentară.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Deci, cu o singură abţinere. Avem 386 voturi pentru şi o abţinere. Textele au fost aprobate pe formula Camerei Deputaţilor, deci se vor cuprinde în forma finală a proiectului de lege.

Trecem, stimaţi colegi, la ultimul punct al ordinii de zi, şi anume desemnarea membrilor şi numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Ţin să precizez că comisiile au derulat procedura prevăzută de lege. Rog să se prezinte raportul din partea comisiilor de cultură. Vă rog, domnule Zang, vă rog să prezentaţi raportul. Iată că preşedintele Comisiei de cultură ne-a salvat.

Are cuvântul domnul preşedinte Mălaimare, pentru prezentarea raportului. Vă ascultăm, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să dau citire raportului comun privind desemnarea candidaţilor pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Ca urmare a adreselor birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, din 9 aprilie 2002, cu privire la audierea candidaţilor nominalizaţi pentru Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au întrunit...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule preşedinte, numai o secundă. Rog să poftească în sală şi candidaţii pentru funcţiile la consiliu... Vă rog să luaţi loc.

Vă ascultăm, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Merg mai departe. Spuneam că cele două comisii s-au întrunit în şedinţă comună în ziua de 9 aprilie 2002.

Potrivit prevederilor Legii nr. 41 din 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, comisiile au audiat candidaţii desemnaţi de cei în drept.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să aşteptăm pe candidaţi să-şi ocupe locurile. Domnule Florin Georgescu, te rog să eliberezi arena, prea mult stai pe partea aceea acolo. Ai vreo dorinţă, am impresia. Deci, vă rog să luaţi şi loc şi în rândul 1 şi în rândul 2, stimaţi colegi. Vă rog, puţină operativitate, să vă ocupaţi locurile, inclusiv în rândul 2.

Acum vă ascultăm, domnule preşedinte. Vă rog.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Au fost nominalizaţi următorii candidaţi: din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. - Dragoş Ştefan Şeuleanu, Virgil Ogăşanu şi Ancuţa Doina Florea, ca titulari, respectiv Victor Socaciu, Mircea Radu Iacoban şi Mihai Pocorschi, supleanţi; din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. - Dumitru Avram şi Tudor Stanciu - titulari, respectiv Mihail Mihalache şi Doru Popovici, supleanţi; din partea Grupurilor parlamentare ale P.D. - Adriana Ana Săftoiu, titular, şi Ada Mihaela Teslaru, supleant; din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. - Alexandru Ducu Bertzi, titular, şi Maria Cristea, supleant; din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R. - Akoston Hugo, titular, şi Barta Csaba, supleant; din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale - Miomir Todorov, ca titular, şi Genan Bolat, supleant; din partea preşedintelui României - Marius Guran, titular, şi Aurel Zăinescu, supleant; din partea Guvernului - Mirela Ioana Fugaru, titular, şi Nicu Alifantis, supleant; din partea personalului Societăţii Române de Radiodifuziune - Răzvan Dumitrescu şi Adrian Valentin Moise, titulari, respectiv Daniela Ciobanu şi Titus Andrei, supleanţi.

După audierea candidaţilor, membrii comisiilor au votat listele candidaţilor propuşi. Listele au fost votate cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, 22 de parlamentari.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Având în vedere că ne aflăm în faţa unui moment extrem de important din viaţa Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţie publică având un rol fundamental în viaţa României, în instaurarea unui climat de normalitate în care informarea corectă şi promptă, promovarea culturii naţionale sunt elemente definitorii, vă rugăm să aprobaţi raportul comun al celor două comisii, aşa cum a fost el redactat.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

În primul rând, fac un apel la toţi colegii care se află încă pe culoare să poftească în sală pentru a reface cvorumul. De fapt, ţin să vă precizez că, în conformitate cu prevederile legii, votul pe care-l vom da este vot secret cu bile pentru întreaga listă de candidaţi. Deci, se va face apelul nominal şi la Senat şi la Camera Deputaţilor.

Rog să trecem să facem apelul nominal. Vom inversa locurile, vom începe cu Senatul. Are cuvântul domnul secretar Vela; data trecută am început cu Camera Deputaţilor. Chestorii? Înainte de a trece la votul propriu-zis, stimaţi colegi, vom da acum votul, după prezentarea procesului-verbal şi dacă nu vor fi probleme, se va derula în pauză, până în jurul orelor 15,00, deci o şedinţă a Consiliului de administraţie, numai după obţinerea rezultatului, pentru desemnarea preşedintelui Consiliului de administraţie la Radiodifuziune, după care se va derula imediat şi audierile, astfel încât, după-amiază, la ora 15,30, când ne vom reîntâlni în această sală, vom trece la depunerea celui de-al doilea vot, pentru preşedintele Consiliului de administraţie la Radiodifuziune, pentru a încheia, cred eu, corect această problemă. Şi, bineînţeles, depunerea jurământului în faţa celor doi preşedinţi, în plen.

Dacă sunteţi de acord cu această formulă, stimaţi colegi? De acord?

Supun votului dumneavoastră această formulă. Acum trecem la votul Consiliului de administraţie, la ora 15,30 vom relua, în baza raportului Comisiei de cultură, cu votul secret cu bile asupra preşedintelui Consiliului de administraţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

S-a aprobat această propunere. Rog să înceapă prezentarea colegilor senatori pentru vot.

Domnul Ion Vela:
- Acatrinei Gheorghe - prezent
- Alexa Constantin - prezent
- Alexandru Ionel - absent
- Apostolache Victor - absent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Badea Dumitru - absent
- Balcan Viorel - prezent
- Bădulescu Doru Laurian - prezent
- Bălan Angela Mihaela - absentă
- Bălălău Constantin - absent
- Belaşcu Aron - prezent
- Belu Ioan - absent
- Bichineţ Corneliu - prezent
- Bindea Liviu-Doru - absent
- Bîciu Constantin - prezent
- Brădişteanu Şerban Alexandru - prezent
- Bucur Dionisie - absent
- Bunduc Gheorghe - absent
- Buzatu Gheorghe - prezent
- Cârciumaru Ion - prezent
- Ciocan Maria - absentă
- Ciocârlie Alin Teodor - absent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Dan - absent
- Constantinescu Eugen Marius - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
- Dumitrescu Viorel - absent
- Duţă Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fabini Herman Armeniu - prezent
- Făniţă Triţă - prezent
- Feldman Radu Alexandru - absent
- Filipaş Avram - prezent
- Filipescu Cornel - absent
- Florescu Eugeniu Constantin - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - absent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hârşu Ion - absent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - prezent
- Hriţcu Florin - prezent
- Ilaşcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - absent
- Iorga Nicolae Marian - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustin Mircea Teodor - absent
- Kereskeny Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Maior Liviu - prezent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona Ana Maria - absentă
- Marko Béla - absent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ştefan Gheorghe - absent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor - absent
- Nedelcu Mircea - absent
- Németh Csaba - absent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - absent
- Nicolai Norica - prezentă
- Nicolescu Constantin - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Opriş Octavian - absent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paştiu Ioan - prezent
- Păcurariu Iuliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Pătru Nicolae - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Penciuc Corin - absent
- Pete Ştefan - prezent
- Petre Maria - prezentă
- Petrescu Ilie - prezent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - absent
- Pop D. Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan-Mircea - absent
- Popescu Laurenţiu- Mircea - absent
- Predescu Ion - prezent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Gheorghi - absent
- Pruteanu George Mihail - absent
- Pujină Nelu - prezent
- Puskás Valentin Zoltán - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Rece Traian - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - absent
- Rus Ioan Aurel - absent
- Sârbulescu Ioan - prezent
- Seche Ioan - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Sin Niculae - prezent
- Şógor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezentă
- Stănoiu Rodica Mihaela - absentă
- Stoica Fevronia - absentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Şelaru Rodica - absentă
- Ştefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - absent

Dacă mai sunt senatori care nu au votat? Nu.

Domnul Tudor Mohora:

La Camera Deputaţilor:
- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastasescu Olga Lucheria - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - prezentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - absentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - absentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duţu Constantin - prezent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - absent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - absent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - absentă
- Lepşa Victor Sorin - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - absent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - absent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - absent
- Păun Nicolae - absent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Costel Eugen - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Dorin Grigore - prezent
- Popescu Gheorghe - absent
- Popescu Kanty Cătălin - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Posea Petre - prezent
- Predica Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - absent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ioan - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octav - prezent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Stoian Mircea - prezent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - absent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - absent
- Ştefănoiu Luca - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - prezent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

(Prezenţă rezultată după efectuarea celor două apeluri nominale regulamentare.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Mohora, s-a înţeles. Mai sunt colegi care nu au votat? Nu.

Rog membrii Biroului Permanent să mergem în sala Biroului Permanent, pentru numărarea voturilor.

Stimaţi colegi,

Vă rog să rămâneţi în sală. După prezentarea procesului verbal, se va derula procedura de depunere a jurământului, urmând ca la ora 15,30, aşa cum am stabilit, să reluăm lucrările în plen.

(După pauză.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar Vela va prezenta rezultatul votului.

Vă ascultăm, domnule secretar.

Domnul Ion Vela:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune:

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputaţi şi senatori asupra listei candidaţilor propuşi pentru a fi desemnaţi în calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, conform art.19 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, şi au constatat următoarele:

- Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 483,

- Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 352,

- Numărul total de voturi exprimate: 352,

- Numărul de voturi anulate: 0,

- Numărul total de voturi valabil exprimate: 352, din care:

- Voturi pentru listă: 338,

- Voturi contra listei: 14.

Potrivit prevederilor art.19 din Legea nr.41/1994, republicată, lista de candidaţi pentru desemnarea în calitate de membru titular şi membru supleant ai Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 483 de deputaţi şi senatori, 338 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de lege, Parlamentului României desemnează în calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pe următorii:

1) Membri titulari: Dragoş Ştefan Şeuleanu, Virgil Ogăşanu, Ancuţa Doina Florea, Dumitru Avram, Tudor Stanciu, Adriana Ana Săftoiu, Alexandru Ducu Bertzi, Hugo Agoston, Miomir Todorov, Marius Guran, Mirela Ioan Fugaru, Răzvan Dumitrescu, Adrian Valentin Moise;

2) Membri supleanţi: Victor Socaciu, Mircea Radu Iacoban, Mihai Pocorschi, Mihail Mihalache, Doru Popovici, Ada Mihaela Teslaru, Maria Cristea, Csaba Bartha, Genat Bolat, Aurel Zăinescu, Nicu Alifantis, Aurelia Daniela Ciobanu, Titus Nicu Andrei.

Încheiat astăzi, 10 aprilie 2002. Semnează membrii Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi membrii Biroului Permanent al Senatului.

(Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Felicităm pentru rezultatul excelent al votului obţinut astăzi de membrii titulari şi membrii supleanţi pentru Radiodifuziunea Română.

Trecem la depunerea jurământului.

Luaţi jurământul de la domnul chestor Bădulescu. Eu vă voi striga în ordinea de pe listă.

Domnul Dragoş Ştefan Şeuleanu. Depuneţi jurământul, îl semnaţi şi îl aduceţi la prezidiu.

Poftiţi la tribună să daţi citire jurământului.

Domnul Dragoş Ştefan Şeuleanu:

Jurământ. Eu, Dragoş Ştefan Şeuleanu, desemnat în calitatea de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Virgil Ogăşanu.

Domnul Virgil Ogăşanu:

Jurământ. Eu, Virgil Ogăşanu, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să semnaţi.

Doamna Ancuţa Doina Florea.

Doamna Ancuţa Doina Florea:

Jurământ. Eu, Ancuţa Doina Florea, desemnată în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Dumitru Avram.

Domnul Dumitru Avram:

Jurământ. Eu, Dumitru Avram, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Tudor Stanciu.

Domnul Tudor Stanciu:

Jurământ. Eu, Tudor Stanciu, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna Adriana Ana Săftoiu.

Doamna Adriana Ana Săftoiu:

Eu, Adriana Ana Săftoiu, desemnată în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Hugo Agoston.

Domnul Hugo Agoston:

Eu, Hugo Agoston, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Miomir Todorov.

Domnul Miomir Todorov:

Eu, Miomir Todorov, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Marius Guran.

Domnul Marius Guran:

Eu, Marius Guran, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna Mirela Ioana Fugaru.

Doamna Mirela Ioana Fugaru:

Eu, Mirela Ioana Fugaru, desemnată în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Răzvan Dumitrescu.

Domnul Răzvan Dumitrescu:

Eu, Răzvan Dumitrescu, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Adrian Valentin Moise.

Domnul Adrian Valentin Moise:

Eu, Adrian Valentin Moise, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Membrii supleanţi.

Domnul Mircea Radu Iacoban.

Domnul Mircea Radu Iacoban:

Eu, Mircea Radu Iacoban, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Mihai Pocorschi.

Domnul Mihai Pocorschi:

Eu, Mihai Pocorschi, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Mihail Mihalache.

Domnul Mihail Mihalache:

Eu, Mihail Mihalache, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Doru Popovici.

Domnul Doru Popovici:

Eu, Doru Popovici, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna Ada Mihaela Teslaru.

Doamna Ada Mihaela Teslaru:

Eu, Ada Mihaela Teslaru, desemnată în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna Maria Cristea.

Doamna Maria Cristea:

Eu, Maria Cristea, desemnată în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Csaba Bartha.

Domnul Csaba Bartha:

Eu, Csaba Bartha, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Genat Bolat.

Domnul Genat Bolat:

Jurământ. Eu, Genat Bolat, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Allah!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Aurel Zăinescu.

Domnul Aurel Zăinescu:

Eu, Aurel Zăinescu, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Nicu Alifantis.

Domnul Nicu Alifantis:

Eu, Nicu Alifantis, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna Aurelia Daniela Ciobanu.

Doamna Aurelia Daniela Ciobanu:

Eu, Aurelia Daniela Ciobanu, desemnată în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Titus Nicu Andrei.

Domnul Titus Nicu Andrei:

Eu, Titus Nicu Andrei, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

(După semnarea jurământului, membrii titulari şi membrii supleanţi ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune depun jurământul la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmează ca la prima şedinţă comună să depună jurământul, pentru membru titular, domnul Alexandru Ducu Bertzi şi, pentru membru supleant, domnul Victor Socaciu, care sunt absenţi astăzi, având motive obiective.

Mulţumesc foarte mult.

Cu aceasta, am încheiat şi procedura de depunere a jurământului.

Rog membrii Consiliului de administraţie ca împreună cu comisiile reunite de cultură să procedeze la desemnarea preşedintelui Consiliului de administraţie, urmând audierea din partea comisiei. La ora 15,30 ne reîntâlnim în plen.

Vă mulţumesc pentru participare.

(După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ion Vela, secretar al Senatului, şi Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mihai Mălaimare să se prezinte pentru raport! (Domnul deputat Mihai Mălaimare ia loc în loja comisiei)

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă aşezaţi, pentru a ne putea relua lucrările!

Aş ruga pe cei 2 secretari să evalueze cvorumul din sală.

Stimaţi colegi,

Cvorumul de vot pentru numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune este 243. În sală sunt 218 persoane.

În aceste condiţii, trebuie să amânăm şedinţa de astăzi. (Vociferări) Birourile permanente comune, vor stabili o altă zi din săptămâna viitoare, când vom proceda la vot.

Voci din Grupul PRM:

Apel nominal!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ambii secretari au numărat separat şi e aceeaşi situaţie: 218. (Rumoare.)

Amânăm şedinţa pentru o dată ce va fi stabilită de Birourile permanente reunite. (Agitaţie)

După-amiază se lucrează în comisii de mediere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,05.