Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Borbély László, secertari.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Urându-vă o bună săptămână tuturor, vă rog să îmi permiteţi să încep şedinţa, fără secretarii de şedinţă, care, din motive care mă depăşesc, întârzie. Şi, până atunci, o să încerc să depăşesc secvenţele formale pe care le avem în fiecare luni, care nu impun voturi şi, deci, care, probabil, se pot derula şi în lipsa secretarilor de şedinţă.

Insist, însă, ca secretariatul tehnic să invite secretarii de şedinţă.

Vă rog, domnule preşedinte Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi prezenţi,

Înţeleg operativitatea şi spiritul cooperant al domnului preşedinte, dar o şedinţă a Camerei Deputaţilor, conform regulamentului, nu se poate desfăşura în lipsa secretarilor de şedinţă. Evident, sunt operaţii la care domniile lor nu participă, dar, tot aşa de bine, am putea desfăşura, atunci, o şedinţă a Camerei Deputaţilor şi în lipsa preşedintelui, ceea ce este un nonsens.

V-aş ruga, domnule preşedinte de şedinţă, să suspendaţi şi să începem şedinţa în momentul când vor fi prezenţi şi domnii secretari. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc şi, luând în consideraţie corectitudinea celor evocate, considerăm şedinţa suspendantă pentru că, din punctul meu de vedere, nu vreau să am reproşuri că nu am început-o la oră. În momentul în care vom avea secretarii de şedinţă, veţi fi invitaţi în sală.

Vă mulţumim încă o dată celor care v-aţi deranjat şi sunteţi prezenţi de la ora 16,00. Lucrările se reiau la ora 16,43.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Pentru cei care au venit între timp, vă urez o săptămână bună şi vă cer scuze, în numele celor care trebuiau să conducă şedinţa de astăzi, pentru întârziere şi pentru faptul că a trebuit să suspend şedinţa.

Declar deschisă şedinţa de azi, 15 aprilie 2002, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 231, sunt absenţi 112, din care 53 participă la alte acţiuni parlamentare, deci, 59 de deputaţi sunt absenţi.

Vă rog să-mi permiteţi, în continuare, să vă reamintesc programul de lucru al acestei săptămâni: luni, 15 aprilie: începând cu această oră, şedinţa în plen a Camerei, cu dezbaterile asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, între 18,00-18,30, primirea de răspunsuri de la interpelări adresate primului ministru şi între 18,30-19,30, dezvoltarea interpelărilor şi primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului; marţi, 16 aprilie: şedinţă în plen, începând cu ora 8,30, între 8,30-9,20 timp afectat pentru intervenţii ale deputaţilor, între 9,20-14,00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi (cu menţiunea că la 10,30 vom avea vot final pentru o serie de legi), între 14,00-15,00 pauză şi 15,00-18,00 activitate în comisiile aprlamentare; miercuri, 17 aprilie: activitate în comisiile parlamentare între 8,30-16,30 şi joi: şedinţă în plen între 8,30-12,30, cu dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi.

În continuare, intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind parchetul Naţional Anticorupţie, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie, 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2002 privind completarea art. 7 din Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăţilor ocmerciale bancare la care statul este acţionar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcţii, iniţiată de un număr de trei deputaţi UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 15 mai 2002.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 14 alin. 1 din Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului nr. 3 din 22 februarie 2000, iniţiată de domnul deputat Anton Ionescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 17 iunie 2002.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 64/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, iniţiată de domnul deputat Constantin Niculescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie şi servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

6. Propunerea legislativă pentru completarea alin. 3 al art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, iniţiată de domnul deputat Petre Naidin.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali din România, iniţiată de domnul deputat Petre Naidin.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 17 iunie 2002.

8. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negreni, judeţul Cluj, iniţiată de domnul deputat Damian Brudaşca.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, retrimis de Administraţia Prezidenţială.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, în fond; Comisia pentru industrie şi servicii. Termenul de depunere a raportului: 15 mai 2002.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul internaţional ocazional de călători cu autocarul şi autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles, la 2 octombrie 2000, primit de la Administraţia Prezidenţială.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia pentru industrie şi servicii. Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

În continuare, vă prezint Nota cu legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizare, de către domnii deputaţi, a Curţii Constituţionale:

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2000 privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri efectuate de Firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum şi amînareaexigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunui şi/sau prestărilor de servicii efectuate de persoane juridice române către această firmă pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2002 privind publicarea, în exclusivitate, de către Ministerul Justiţiei în ediţie oficială a codurilor şi a altor legi complexe;

Legea pentru înfiinţarea comunei Şinca Nouă, judeţul Braşov;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/1999 privind tarnsmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparţinut Bisericii Evanghelice C.A. din România - Comunitatea evanghelică C.A. Sibiu;

Legea pentru aprobara Ordonanţei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii;

Legea privind aprobare Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86â5/2001 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2001 pentru modificarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1999 pentru modificarea Legii bancare nr. 58/1998;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în fara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, a dobânzilor şi a altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea comercială "Termoelectrica" S.A.;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România;

Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;

Legea privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului;

Legea privind decalrarea Zilei de 22 Decembrie Ziua Libertării României.

Înţeleg că există intenţia de a se face o declaraţie. O să propun, domnule deputat, să o faceţi, vă rog, înainte de a intra în conţinutul ordinii de zi.

Vă rog. Poftiţi.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Pentru stenogramă, numele meu este Mogoş.

Începând din acest moment, Grupul parlamentar liberal va număra un deputat mai puţin. Vă rog să luaţi act că mă retrag din Grupul liberal şi devin deputat indepenendent. Mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat, pentru declaraţia făcută.

Vă rog, înţeleg că mai este o declaraţie care se doreşte a fi făcută.

Domnul Cornel Boiangiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Tot pentru stenogramă, numele meu este Cornel Boiangiu.

Şi nu un deputat va număra Grupul naţional liberal mai puţin, ci doi. De astăzi, şi eu îmi declar apartenenţa la grupul independent. Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim. Nu există un "Grup independent", dar înseamnă că este pe cale de a se crea, la suma demisiilor care au avut loc din grupurile politice.

În continuare, o să vă propun, stimaţi colegi, să fiţi de acord să ne pronunţăm asupra componenţei Comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţă medicală balneară şi de recuperare. La propunerea grupurilor parlamentare, comisia este compusă din: Burnei Ion, Grupul parlamentar al PSD; Moraru Constantin Florentin, Grupul parlamentar al PSD; Popescu Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD; Ifrim Mircea, Grupul parlamentar al PRM; Abiţei Ludovic, Grupul parlamentar al PRM; Barbu Gheorghe, Grupul parlamentar al PD; Pataki Iulia, Grupul parlamentar al UDMR.

În continuare, intrăm în dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi, cu caracter legislativ.

Vă propun să vă pronunţaţi în legătură cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Dacă, din grupurile parlamentare, cineva vrea să se exprime în numele grupului? Dacă nu, atunci intrăm în dezbaterea raportului, aşa cum este el prezentat, şi anume:

La poz. 1, textul privind art. 1 pct. 10, art. 9 alin. 1 lit. a), b), c), d), f), h) şi m), art.9 - (1) şi lit.a) este textul Camerei Deputaţilor, deci nu se mai supune dezbaterii.

În continuare, lit. b) este textul Senatului.

Dacă există observaţii? Dacă nu sunt, text adoptat.

Lit. c) este textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, text adoptat.

Lit. d) este textul Senatului.

Nu sunt observaţii, text adoptat.

Şi există un text pentru lit. f), care este, de asemenea, la propunerea Senatului.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Text adoptat.

Fosta lit. f) devine g), textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

La lit. h) este un text comun, de fapt, eliminarea din text.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

La lit. m) este textul Camerei Deputaţilor.

Trecem la poz. 2 din raport, care se referă la art. 2, unde varianta adoptată de comisie este textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 3 din raport, varianta Senatului.

Sunt observaţii în ceea ce priveşte anexele? Nu.

Text adoptat.

Poz. 4. Din nou, este vorba de textul Senatului, privind Anexa nr. 4.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

În aceste condiţii, având în vedere caracterul ordinar al legii, vă supun raportul, deci, legea, în integralitatea ei, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Dacă se abţine cineva?

Text adoptat în unanimitate.

În continuare, vă propun dezbaterii Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Legii nr. 115/1999 privind responsbilitatea ministerială.

Dacă, la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, cineva vrea să ia cuvântul? Dacă nu, trecem direct pe textul raportului, aşa cum este el prezentat.

Poz. 1 privind art. 1, textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

În consecinţă, având în vedere caracterul organic al acestei legi, o transfer pentru şedinţa de...

O intervenţie din partea domnului ministru Gaspar. Vă rog, domnule ministru!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă propun ca votul asupra raportului Comisiei de mediere la modificarea Legii nr. 115 să fie exprimat în şedinţa de vot de mâine, ţinând seama de caracterul organic al legii.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, era exact ceea ce doream să propun, mi-aţi luat-o înainte.

Deci, această lege, pentru vot final, o transferăm în şedinţa de mâine, marţi, după ora 10,00, când s-au anunţat voturile finale.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare.

Dacă, la dezbateri generale, doreşte cineva, din partea grupurilor parlamentare, să ia cuvântul? Nu doreşte.

În consecinţă, vă supun raportul, aşa cum este el redactat, atenţiei dumneavoastră.

La poz. 1 privind art. 1, este textul Senatului

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 2 privind tot art. 1, în continuare, este textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

text adoptat.

Poz. 3 privind art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000.

Dacă, faţă de textul Senatului, sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 4 privind art. 10, eliminat. Este varianta Camerei Deputaţilor şi această variantă rămâne.

Poz. 5 din raport, textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 6 este varianta Camerei Deputaţilor.

Până la alin. 2. La alin. 2 poz. 6 este textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.7 privind art. 24 este textul Senatului, la toate paragrafele.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 8 art. 29 este un text comun.

Dacă în legătură cu acesta sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 9, care este adoptată de comisia de mediere în varianta Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, supun raportul, deci legea, în integralitatea ei, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Nu sunt.

Legea, votată în unanimitate.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră pct. 5 de pe ordinea de zi, şi anume Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului român pentru eficienţa energiei.

Dacă, la dezbateri generale, doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, trecem direct pe raport, aşa cum este el prezentat, şi anume:

Poz. 1 din raport, un text comun privind art. 9 alin. 3.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz. 2 privind art. 10, un text comun.

Dacă în legătură cu acest text comun există observaţii? Nu sunt.

Text adoptat.

Poz.nr.3, tot un text comun. Este vorba de textul care se referă la art.15 alin.1 şi alin.7. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii. În continuare, textul de la alin.7 era adoptat în varianta Senatului. Text adoptat.

Poz.nr.4, în varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

În aceste condiţii, având în vedere caracterul ordinar al legii, vă supun raportul, deci legea, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată.

În continuare, supun atenţiei dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind perdelele forestiere de protecţie.

Dacă sunt intervenţii în numele grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Procedură. Domnul deputat Marcu Tudor. Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă reamintesc exact ceea ce spunea domnul ministru Gaspar: faptul că, şi în cazul acesta, fiind vorba de o lege organică, nu ne putem pronunţa în condiţiile prezenţei de astăzi şi să o lăsăm pe mâine. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

V-aţi referit la votul final.

Domnul Marcu Tudor:

Da, aveţi dreptate. Votul final să fie mâine. Dezbaterile pot avea loc astăzi, sigur că da.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Dacă nu sunt alte observaţii din partea grupurilor parlamentare, putem trece la votarea raportului, aşa cum este el prezentat.

Poz.nr.1 privind art.8 alin.1 şi 2, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.2 privind art.9 alin.1 şi 4. Este vorba de textul comun pentru alin.1 şi textul Senatului pentru alin.4. Dacă sunt observaţii la aceste texte. Nu sunt. Poz.2 integral, text adoptat.

Poz.nr.3, care este adoptată în varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.4 privind art.15 alin.2, textul Camerei Deputaţilor, deci nu îl mai dezbatem.

Poz.nr.5 privind art.16, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Textul de la poz.nr.5 a fost adoptat.

Poz.nr.6, art.20 alin.3, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.7 art.26 alin.2, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.8, varianta Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

În consecinţă, fiind vorba de o lege organică şi, sigur, la cererea unui grup parlamentar, şi anume a Grupului parlamentar al PRM, vom supune votului final acest raport, deci această lege mâine.

În continuare, supun dezbaterii raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86 din 2001 privind serviciile de transport public local de călători.

Dacă la dezbateri generale vrea cineva să ia cuvântul. Da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni deputaţi,

Privitor la această lege care aprobă Ordonanţa Guvernului nr.86/2001 privind serviciile de transport public local de călători, dacă o vom adopta, nu vom face altceva decât vom introduce multă suferinţă la actualele societăţi comerciale sau regii ale comunităţilor care deservesc publicul local de călători.

Vă spun că nici măcar partidele de dreapta din trecuta legislatură nu au operat cu asemenea măsuri împotriva regiilor, societăţilor care au tradiţie în serviciul public local de călători. Le dădea măcar un drept de preempţiune, le asigura măcar posibilitatea ca în câţiva ani de zile să poată să se replieze vis-ŕ-vis de economia de piaţă. Or, respectiva lege nu face altceva decât aruncă în aer serviciile publice locale de călători, ca şi o altă lege pe care am aprobat-o sau s-a aprobat în Camera Deputaţilor - cea legată de taximetrie.

Aici se vede de departe că sunt nişte interese oculte care urmăresc să distrugă serviciile publice locale de călători.

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, nu suntem de acord cu acest proiect de lege şi vom vota împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Voi face o menţiune. Nu v-am tulburat expunerea, cu toate că aceasta putea să fie, după vot, o expunere privind motivaţia votului.

Vă rog, atunci când vă invit la dezbaterile generale, să vă referiţi la raportul de mediere, aşa cum a fost el prezentat, dacă aveţi opinii privind rezultatele acestei medieri, şi nu să vă referiţi la lege în general, pentru că legea a fost dezbătută şi dezbaterile generale au fost făcute. Dar, sigur, am luat notă de ceea ce dumneavoastră aţi spus.

Intrăm pe text, aşa cum a fost el prezentat în raport.

La poz.nr.1 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.2 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.3 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.4 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.5 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.6 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.7 este un text comun. Dacă sunt observaţii asupra acestui text. Nu sunt. Textul de la poz.nr.7 a fost adoptat.

La poz.nr.8 este textul Camerei Deputaţilor.

La poz.nr.9 este un text comun. Dacă sunt observaţii în legătură cu poz.nr.9. Nu sunt. Textul de la poz.nr.9 din raport a fost adoptat.

La poz.nr.10 este textul Senatului. În ceea ce priveşte primul alineat, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Textul a fost adoptat. Ulterior, opinia Camerei Deputaţilor a primat, deci un o mai dezbatem.

La poz.nr.11 este un text comun. Dacă la acest text comun sunt observaţii. Dacă nu, textul de la poz.nr.11 a fost adoptat.

La poz.nr.12 este un text comun. Nu sunt observaţii. Textul a fost adoptat.

La poz.nr.13 este varianta Camerei Deputaţilor, până la ultimul alineat, alin.3, unde apare un text comun. Dacă în legătură cu alin.3, respectiv textul comun, sunt observaţii. Nu sunt. Textul a fost adoptat.

Poz.nr.14 este varianta Camerei Deputaţilor.

Poz.nr.15 este varianta Camerei Deputaţilor, până la alin.2, care, în varianta propusă de Senat, devine alin.1 şi care a avut câştig de cauză la mediere. Dacă în legătură cu acest text sunt observaţii. Nu sunt. Textul a fost adoptat.

În continuare, la poz.nr.16 este un text comun. Dacă sunt observaţii la acest text. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.17, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.18, textul Camerei Deputaţilor, aşa cum curge el, şi cu propunerile respective.

Poz.nr.19, textul Senatului. Dacă sunt observaţii la poz.nr.19. Dacă nu, textul este adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, vă supun votului dumneavoastră raportul, deci legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 33 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Domnul Eugen Pleşa (din bancă):

Câte voturi sunt pentru?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Imediat le vom număra şi pe acelea. Am trecut de ele, nenumărându-le, dar revenim.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă rog să vă exprimaţi. Vă rog să număraţi.

Vă mulţumesc. 69 de voturi pentru.

În aceste condiţii, legea a fost adoptată.

Vă rog. Doriţi să daţi o justificare votului.

Dacă mai este şi altcineva din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Pentru că aici s-au făcut câteva afirmaţii, nu voi intra în fondul afirmaţiilor, pentru că, efectiv, nu avem unde intra în fondul acestora.

S-a spus, printre altele, că, în spatele acestei Ordonanţe nr.86, care reglementează transportul local, se ascund interese oculte. Cel puţin din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, dacă nu există o altă motivaţie decât că există interese oculte, mi se pare că cel care a venit la tribună şi a ridicat o astfel de problemă nu în timpul dezbaterilor, nu în timpul analizei pe fond a acestei ordonanţe la comisia respectivă de specialitate, mai ales că, în comisia de specialitate, din partea tuturor formaţiunilor politice au fost reprezentanţi care efectiv nu au avut o contribuţie deosebită în ceea ce priveşte contestaţiile sau amendările la această ordonanţă, considerăm, cel puţin Grupul parlamentar al PSD, că această acuzaţie este nefondată şi votul nostru pentru este tocmai pentru a elimina ultimele rămăşiţe de subiectivism în activitatea şi, mai ales, autorizarea în domeniul transporturilor locale. Sigur că în acest domeniu al transporturilor locale au fost până la această ordonanţă subiecte foarte dese de discuţie în ceea ce priveşte ocultismul.

Noi considerăm că, din acest moment, s-a făcut ordine în transportul local.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc pentru intervenţie.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnul deputat Marcu Tudor, pe procedură. Dacă aţi spus procedură, să fie procedură. Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Procedură va fi, domnule preşedinte, şi vreau să vă amintesc faptul că dumneavoastră supuneţi la vot acum numai un text adoptat de comisia de mediere. Dacă aţi fost împtoriva intervenţiei domnului deputat din Partidul România Mare, care avea o referire cu caracter general, trebuia să vă păstraţi în aceeaşi notă de obiectivitate şi să nu daţi posibilitatea domnului deputat Bivolaru să replice intervenţiei domnului deputat, care nu era la subiect, după câte am înţeles, cu atât mai mult cu cât domnia sa spune că, dacă am avea argumente în susţinerea intervenţiei domnului deputat, ar trebui să le aducem. Păi, ce facem?! Intrăm acum pe fond?!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu. Cu siguranţă, nu intrăm.

Domnul Marcu Tudor:

Deci, vă rog să păstraţi egalitatea la intervenţii pentru toate partidele. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc, şi voi repeta ceea ce am spus. Am luat în considerare declaraţia făcută înainte de a intra în dezbaterea acestui raport ca fiind o declaraţie care ar fi fost normal că să fie făcută după votul final, deci o declaraţie care să justifice votul, cum după votul final a făcut o declaraţie şi domnul Bivolaru. Însă, pentru că colegul nostru, în momentul în care a procedat, a fost totuşi cel care şi-a exprimat o opinie din partea grupului parlamentar, am luat-o în considerare chiar înainte de vot, deci mai puţin procedural şi, într-adevăr, mi-am făcut, ca să spun aşa, în faţa dumneavoastră, mea culpa. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt în legătură cu felul în care grupurile au votat. Dacă nu, trecem mai departe.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5 din 2001 privind procedura somaţiei de plată. Îmi cer scuze. Îi mulţumesc domnului ministru Gaspar că mi-a atras atenţie.

Trecem la poz.nr.8, şi anume raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.

Dacă există, în legătură cu raportul, opinii pe care grupurile parlamentare doresc să le transmită plenului. Dacă nu, trecem la dezbaterea raportului, aşa cum a fost el prezentat.

Referitor la poz.nr.1, având în vedere că nu s-a obţinut nici un fel de majoritate din raport, urmează ca această poziţie să fie introdusă în dezbaterea Camerelor reunite şi tranşată în plenul Camerelor reunite.

La poz.nr.2 este un text comun. Dacă în legătură cu acest text de la poz.nr.2 sunt observaţii. Dacă nu, textul este adoptat.

La poz.nr.3 este textul Senatului. Dacă în legătură cu poz.nr.3 din raport există observaţii. Nu sunt. Textul este adoptat.

Poz.nr.4, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Textul a fost adoptat.

Poz.nr.5, textul Senatului. Sunt observaţii? Nu sunt. Textul a fost adoptat.

Poz.nr.6 din raport, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Textul este adoptat.

Poz.nr.7 este un text propus de Camera Deputaţilor.

Poz.nr.8, textul Senatului. Dacă sunt observaţii.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Da, am eu ceva de spus.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, la poz.nr.8.

Poftiţi, domnule deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog să luaţi cunoştinţă de gândul pe care îl am pentru ambele fraze. Facem o redundanţă. Este redundantă fraza "...adoptă hotărâri prin consens..."

Eu am făcut parte din comisia de mediere. Din nefericire, nu am putut să ajung acolo şi nu am votat, dar aş fi avut aceeaşi propunere pe care o am acum în faţa dumneavoastră - trebuie eliminată această frază: "adoptă hotărâri prin consens", din moment ce imediat se spune că, dacă nu se îndeplineşte consensul, apelăm la două treimi din totalul membrilor Consiliului Suprem de Apărare. Dar acelaşi lucru este absolut peste tot. Noi nu avem nevoie aici, la lege organică, de consens. Spunem că este vorba de două treimi. Dacă este consens, cu atât mai bine. Dar, dacă nu este consens, rămânem la două treimi, pentru că consensul este peste două treimi. Deci minimum de două treimi înseamnă limita la care putem să acceptăm votul.

Ca atare, eu aş spune, dacă putem, nu ştiu dacă procedura permite, ca să nu fim puţin persiflaţi, în sensul în care ni s-ar putea imputa, că nu am avut o înţelegere corectă a textului.

Revin: "cel puţin două treimi din numărul membrilor săi"; atât. Pentru că, dacă se îndeplineşte, să fie cel puţin două treimi, bineînţeles că consensul va fi atutomat intrat în peste aceste două treimi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat, în principiu, trebuie să vă dau dreptate, pentru că eu cred că textul acesta a fost făcut cu o oarecare grijă, având în vedere că Consiliul Suprem de Apărare lucrează de obicei la Palatul Cotroceni şi acolo se caută adeseori consens. Dar nu pot să supun la vot propunerea dumneavoastră, pentru că ea nu figurează în raportul de mediere şi, procedural, repet, chiar dacă ar fi logic ceea ce spuneţi, nu am cum să consult Camera.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să citiţi cu atenţie textul: "Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi..." Deci este vorba de cvorumul de lucru.

Partea a doua a textului spune: "...şi adoptă hotărâri prin consens." Vreau să vă spun că modalităţile de stabilire a rezultatului votului sunt de mai multe feluri: consensul, două treimi, majoritatea din cei prezenţi, aşa cum spune Constituţia. Deci eu cred că textul este foarte corect în varianta care a fost adoptată de Senat şi, ca atare, vă propun să votăm varianta Senatului.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, domnule ministru, dar, hotărât, nu înainte de a-l citi integral.

Domnul Acsinte Gaspar:

Sunt prezenţi două treimi. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte votul a două treimi din numărul membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Vedem câţi membri sunt în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi vedem ce înseamnă două treimi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iertaţi-mă, domnule ministru, nu pun niciodată în dubiu capacităţile dumneavoastră de a înţelege orice text privind procedurile legislative. Aici este destul de clar. "Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte votul a două treimi." - aşa spune textul, ceea ce ne-ar conduce la o logică relativ simplă. Cred că nu merită să intrăm în fondul problemei, dar putem spune că, pur şi simplu, două treimi sunt cel puţin necesare, şi el poate fi şi prin consens. Dar nu putem intra pe această dezbatere, pentru că nu avem text.

Noi avem un text al Senatului adoptat. Dacă există observaţii, în afară de cea care a fost făcută şi pe care, din păcate, nu o putem dezbate. Nu. În aceste condiţii, textul de la poz.nr.8 este adoptat.

Poz.nr.9 privind art.9 este textul Camerei Deputaţilor.

Având în vedere caracterul organic al acestei legi, propun ca ea să fie dezbătută mâine, în şedinţa de vot final.

În continuare, vă supun dezbaterii raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5 din 2001 privind procedura somaţiei de plată.

Dacă cineva din partea grupurilor parlamentare doreşte să ia cuvântul asupra întregului raport al medierii. Dacă nu, trecem la textele medierii, aşa cum sunt ele prezentate.

La poz.nr.1 din raport este textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.2 este textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.3, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Textul este adoptat.

Poz.nr.4 din raport, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.5 din raport, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.6, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, supun raportul, deci legea în integralitatea ei, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

În continuare, trecem la dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini, în baza acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale de reciprocitate în domeniul sănătăţii, la care România este parte.

Dacă există la dezbaterea asupra întregii medieri opinii din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu, trecem pe text.

La poz.nr.1 din raport este un text al Camerei Deputaţilor, deci nu poate fi supus dezbaterii, conform Regulamentelor.

În consecinţă, supun raportul în integralitatea lui şi, deci, legea, având în vedere caracterul ei ordinar, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Text adoptat.

În continuare, trecem la raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2001 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar.

Dacă în legătură cu medierea sunt opinii din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu, trecem la dezbaterea raportului.

La poz.nr.1 privind art.3 alin.2 lit.b) din ordonanţa de urgenţă, propunerea Senatului, cea agreată de comisie. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Poz.nr.1, text adoptat.

Poz.nr.2, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.3, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.4, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.5, textul Senatului. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Text adoptat.

În consecinţă, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, supun raportul, deci legea, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru rartificarea Acordului din Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalităţii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001.

Din partea iniţiatorilor, din partea Guvernului, dacă cineva doreşte să intervină în prezentarea proiectului. Vă mulţumesc.

Am rugămintea să vă prezentaţi.

Domnul Toma Zaharia:

Sunt secretar de stat la Ministerul de Interne, general de divizie Toma Zaharia.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am onoarea să prezint, spre aprobare, Proiectul de Lege pentru rartificarea Acordului din Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalităţii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001.

Prezentul proiect de lege, semnat la 31 octombrie, contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale între cele două state în domeniile de interes comun şi cuprinde, în special, prevederi referitoare la următoarele aspecte: domeniile de cooperare, formele în care părţile contractante preconizează să realizeze cooperarea în domeniile vizate prin acord, constând în special în schimbul de date şi informaţii în aceste domenii, acordarea reciprocă de asistenţă de specialitate şi alte activităţi specifice care se vor desfăşura în cadrul colaborării tehnico-ştiinţifice.

Faţă de aspectele prezentate, susţinem adoptarea proiectului de act normativ de referinţă. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Dacă din partea comisiei, doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă informez, dragi şi stimaţi colegi, că acest proiect de lege a fost avizat de Comisia de apărare, în fond, şi de Comisia de politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Consiliul Legislativ, cu avize favorabile.

Raportul comisiei a fost adoptate cu toate cele 20 de voturi ale deputaţilor prezenţi şi comisia propune adoptarea proiectului de lege fără modificări.

Ca atare, noi nu intrăm direct pe text, în discuţie, pe articole, ci intrăm pe fond, pe textul general.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Dacă din partea Grupurilor parlamentare cineva doreşte să ia cuvântul la dezbaterile generale? Da.

Vă rog, domnule deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru adoptarea acestei legi, s-a solicitat şi avizul Comisiei pentru politică externă şi am avut onoarea să fiu raportorul acesteia, cu prilejul dezbaterilor în comisie.

Membrii Comisiei pentru politică externă au analizat conţinutul acestui acord, declarându-se întrutotul de acord cu necesitatea încheierii unui asemenea acord între cele două Guverne, având în vedere faptul că, în această zonă, există un potenţial crescând de risc în ceea ce priveşte activităţile teroriste. Din acest punct de vedere, considerăm salutară intervenţia şi iniţiativa Guvernului României de a încheia un asemenea acord, prin care se dovedeşte şi bunacredinţă a autorităţilor române în lupta împotriva oricăror activităţi de tip terorist.

Eu, personal, în calitate de raportor, am subliniat, şi cu acel prilej, vreau să subliniez şi de la această tribună, necesitatea ca cei care redactează varianta în limba română a acordurilor internaţionale, să nu facă rabat de la claritate şi corectitudine, pentru că, chiar dacă este prevalent textul în limba rusă, se spune aici că şi originalele în limba română sunt autentice cu cele în armeană şi rusă.

Atât am avut de spus. Este un semnal pe care-l îndrept spre Ministerul de Externe şi Ministerul de Interne, pentru a nu face, cum spuneam, rabat de la o limbă română corectă.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim şi sper ca să fie preluată de Guvern această observaţie a dumneavoastră, care este absolut corectă.

Dacă la dezbaterile generale cineva mai vrea să ia cuvântul, în numele grupului parlamentar? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă consult asupra titlului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Titlul adoptat.

În continuare, articolul unic, care se referă la ratificarea acordului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Articolul unic este adoptat.

În consecinţă, având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, supun votului dumneavoastră legea, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Cred că nu este, deocamdată, nimeni cu intenţia de a se exprima de ce s-a votat într-un fel sau într-altul, având în vedere unanimitatea.

Trecem, mai departe, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.19/2002 pentru ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acţionând în calitate de Agenţie de implementare a facilităţii globale de mediu pentru finanţarea Proiectului "Controlul Poluării în Agricultură", semnat la Bucureşti la 16 ianuarie 2002.

Conform prevederilor art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Conform prevederilor 100 şi 111 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit, din această cauză, din Biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, sesizată în fond, să ne facă propuneri în acest sens.

Vă rog, poftiţi.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2002, a întocmit raport favorabil, cu unanimitate de voturi, propune ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Suntem în prezenţa unei legi ordinare, propunem timp total de dezbatere 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Nu sunteţi foarte generoşi.

În condiţiile astea, având în vedere că nu avem dezbateri generale, supun aprobării dumneavoastră propunerea făcută de comisie.

Cine este pentru intervalul de 5 minute pentru toată legea, 1 minut pentru fiecare intervenţie? Vă mulţumesc.

Dacă cineva e împotrivă? Nu este.

Dacă se abţine cineva? 1 abţinere.

În aceste condiţii, propunerea a devenit regulă pentru noi. Trecem la dezbatere direct pe articole.

Supun dezbaterii dumneavoastră titlul. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Titlul, text adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Text adoptat.

În condiţiile în care acest proiect de lege are caracter ordinar, supun votului dumneavoastră legea, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Lege adoptată. (Domnul deputat Marcu Tudor se duce la Prezidiu)

Vă rog.

Domnul deputat Marcu Tudor, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vreau să vă rog să fiţi de acord cu următoarea propunere pe care o fac eu, acum, deoarece Proiectul de Lege privind Statutul şi regimul refugiaţilor din România, îl purtăm de nu mai ştiu cât timp după noi şi nu prea ajungem la vot, şi, ca să nu-l mai purtăm în continuare, cine ştie când, pentru că el aduce nişte beneficii celor care sunt în zona de tranzit şi ştim că şi acum sunt în zona de tranzit oamenii, cei din Ministerul de Interne nu pot să acţioneze, ca atare, dacă nu votăm şi legea aceasta.

V-aş propune ca acest punct 21, pentru că este şi domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne aici, să-l punem acum la vot. Durează foarte puţin, pentru că, Comisia de apărare nu are decât un singur cuvânt pe care l-am adus în completare, faţă de propunerea iniţială, care este foarte pertinentă şi este extrem de necesară. Deci aş propune ca să trecem acum la vot la el.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Trebuie să vă consult în ceea ce priveşte modificarea ordinii de zi, pentru că, în aceste condiţii, modificăm ordinea de zi şi, în locul punctului 14, introducem punctul 21, după care, sigur, totul să curgă în continuare, dacă nu sunt alte intervenţii. V-aş ruga să nu faceţi alte intervenţii privind modificarea ordinii de zi.

Vă consult dacă această propunere de modificare are acordul dumneavoastră.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă, pentru democraţie.

Cine se abţine? 1 abţinere.

Cu 1 abţinere, 2 abţineri şi 1 vot împotrivă, facem această modificare a ordinii de zi, nu înainte, însă, de a face menţiunea că proiectul de lege este privind aprobarea unei ordonanţe. Deci, din acest punct de vedere, eu nu am făcut această explicaţie înainte, din acest punct de vedere, Ministerul de Interne îşi poate face datoria fără nici un fel de problemă, în baza ordonanţei şi legea, când este adoptată, sigur că, atunci, are caracter, hai să zicem mai stabil, totuşi, cu aprobarea dumneavoastră, o să trecem la aceasta.

Trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte domnul secretar de stat să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Toma Zaharia:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt. Modificarea Ordonanţei are în vedere asigurarea unor condiţii mai bune refugiaţilor care se află în aceste centre, în sensul de a se impune să li se acorde hrană caldă, deoarece nu au posibilitatea să-şi procure şi să-şi pregătească singuri masa, nu au acces în afara acestei zone de tranzit şi nu au posibilitatea să-şi procure hrana zilnică din sumele acordate, deoarece, în zona de tranzit, preţurile sunt stabilite în valută.

Faţă de cele prezentate, vă rog să susţineţi adoptarea acestui document.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim şi noi, domnule secretar de stat.

Dacă din partea comisiei... Domnul deputat Marcu.

Da, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi pentru înţelegere şi pentru rapiditatea cu care izbutiţi să facem să treacă nişte proiecte de lege care, de fapt, nu sunt deosebit de incitante la discuţie şi sunt foarte necesare.

Această ordonanţă de urgenţă, proiectul de lege a fost discutat în Comisia de apărare, şi-a dat avizul în fond, în unanimitate, la avize au mai dat Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, avizare şi, de asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, tot a avizat. În detaliu, v-a explicat domnul general despre ce e vorba, nu mai revin.

Comisia a propus o singură modificare, un cuvânt scăpat de la Senat, şi anume cuvântul "completarea". Ca atare, noi am fost întrutotul de acord cu această formă a proiectului de lege. Vă rugăm s-o votaţi ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat.

Dacă, din partea Grupurilor parlamentare, cineva doreşte să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

În aceste condiţii, trecem, pe fond, la dezbaterea Legii de aprobare a ordonanţei.

V-aş ruga, dacă vorbiţi cu provincia, să căutaţi o legătură mai bună! (Se referă la doamna deputat Vasile Aurelia, care vorbeşte la telefon)

Trecem la proiectul de lege.

Titlul. Dacă sunt observaţii?

Vă rog, domnule deputat Brudaşca. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Constat că este o boală mai veche a noastră, noi facem legi "privind", şi nu facem legi "pentru". De aceea eu aş propune, ca să fie mai aproape de scopul pentru care emitem sau adoptăm o asemenea lege, este "Lege pentru aprobarea", şi nu "privind aprobarea". Mi se pare că este mai în limba română folosirea expresă a acestei sintagme, în locul aceleia admirativ privitoare.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim.

Fiind o intervenţie în legătură cu organizarea textului, o putem decide... Deci sunt două sintagme care se folosesc şi, pentru a nu se repeta, mi se spune de la Secretariat, este "privind aprobarea pentru modificarea" ş.a.m.d. Totuşi, este o propunere făcută...

Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Aveţi dreptate, în cazul acesta, sunt două cuvinte "privind". De fapt şi de drept, a doua sintagmă "privind" ar fi cea justificativă sau justificată. Am putea-o înlocui şi cu "referitor la", dar nu ţin la această chestiune. Noi trebuie să precizăm foarte clar: este "Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului" şi, la urmă, de tot, care este scopul acestei ordonanţe - "referitor la statutul" sau "privind statutul şi regimul refugiaţilor". Deci existenţa acestor cuvinte, şi la începutul şi în interiorul textului, o putem soluţiona prin precizarea clară a scopului pentru care emitem această lege.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat, am înţeles eu, făcusem, mi se atrăsese atenţia că nu e vorba de repetiţia a doi "privind", ci de "pentru" şi "pentru", care urmează "pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2002 pentru modificarea Ordonanţei nr.102", pentru că apare de două ori "pentru" şi, într-adevăr, asta sună rău, ca să spun aşa, dar, având în vedere că dumneavoastră faceţi o propunere de modificare de text, şi nu de fond, de adaptare a textului, dacă vreţi, o s-o supun consultării plenului, nu înainte de a vă atrage atenţia, stimaţi colegi, că, în cazul în care facem această modificare, legea intră în proceduri de mediere. Deci, sigur o trimitem la mediere, chiar dacă schimbăm un cuvânt. Poate că era un cuvânt mai potrivit "pentru". Totuşi, vă consult dacă, în legătură cu acest amendament, sunt voturi pentru.

Vă rog să număraţi. 8 voturi pentru, prea puţine pentru a admite amendamentul.

Vă consult în legătură cu titlul, aşa cum este el.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 9 voturi împotrivă, titlul este adoptat.

Articolul unic. Dacă, în legătură cu acesta, există intervenţii? Nu sunt. În consecinţă, supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Textul este adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, vă consult şi vă rog să vă exprimaţi prin vot, cine este pentru adoptarea acestei legi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Lege adoptată.

Ne întoarcem la poziţia 14, care devine 15, acum, şi anume la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.22/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind participarea României la Programul R.O. 0008, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000.

Potrivit art.107, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

În conformitate cu articolele 100 şi 111 din Regulament, trebuie să aprobăm timpul afectat. În consecinţă, invit Biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, sesizată în fond, să facă propuneri.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.22/2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea, în forma prezentată de Senat.

Suntem în prezenţa unei legi ordinare, este un proiect de lege relativ de dimensiuni mici şi vă propunem timp total 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea comisiei.

Dacă sunteţi de acord ca dezbaterile să dureze, în total, 5 minute, iar pe articole intervenţiile să nu aibă mai mult de 1 minut.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Intrăm pe text, în conformitate cu prevederile art.110 şi vă supun observaţiei dumneavoastră titlul.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Titlul adoptat.

Vă supun dezbaterii dumneavoastră articolul unic de adoptare a Ordonanţei nr.22/20 februarie 2002.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Articolul unic adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al acestei legi, vă supun legea, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu sunt. Lege adoptată.

Trecem, în continuare, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.141/2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a ordinii publice.

Potrivit aceluiaşi art.107, alin.3 din Regulament, acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform art.100 şi 111, invit Biroul comisiei sesizate în fond, şi anume Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să facă propuneri pentru timpul de dezbatere.

Vă rog, domnule preşedinte Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun câte 3 minute pentru fiecare articol şi 20 de minute pentru proiectul de lege, pe ansamblu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Dacă ne propuneaţi 5 minute, în ansamblul ei, atunci ajungeam exact la ora 6, când trebuia programul să se închidă. Nu-i nimic, o să încercăm să facem ce putem...

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Este o lege complexă.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Reduceţi de la 20 la 2!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Procedură, domnul deputat Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu tot respectul faţă de colegii mei şi faţă de distinşii reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, care stau aici de la ora 16, cred că nu ne putem permite să expediem o lege atât de importantă în 3 minute şi, în acelaşi timp, nu putem afecta timpul pentru interpelări şi întrebări care, se ştie bine, este transmis la Radio începând cu ora 18. Eu propun să sistăm dezbaterile la acest text de lege, pentru o dezbatere într-adevăr corectă asupra importanţei, care să vină în concordanţă cu importanţa textului pe care-l avem în dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Imediat, domnule deputat.

Domnule deputat Boc, însă timpul propus de dezbatere, deocamdată nevotat de Cameră, era de 20 de minute, nu de 3 minute. Ea se află, într-adevăr, în procedură de urgenţă, conform Regulamentelor noastre, şi timpul pe care-l propune comisia trebuie să-l supun votului. Dacă el se aprobă, noi ne oprim exact la timpul programului nostru, nu intrăm, în integralitate, în timpul pe care comisia îl propune.

Dacă în legătură cu timpul de 20 de minute, în ansamblu...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

20, dar nu astăzi!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Cine este pentru, vă rog, timpul de 20 de minute? Vă mulţumesc.

Dacă timpul propus de comisie pentru articole, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Ne oprim aici. Timpul a fost stabilit.

Se intră în partea a doua a programului, şi anume de la ora 18, când există şi transmisie directă la Radio şi, în consecinţă, nu putem, chiar dacă am dori, să ne modificăm programul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Se trece la Secţiunea întrebări şi interpelări adresate miniştrilor.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul vicepreşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Iancu Holtea a formulat o interpelare privind situaţia celor 73 de militari cu peste 10 ani vechime, ale căror contracte de muncă nu se mai înnoiesc, ca urmare a restructurării unităţilor din care fac parte.

Dacă doreşte să dezvolte interpelarea?

Da, poftiţi.

Domnul Iancu Holtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru al apărării naţionale, domnului Ioan Mircea Paşcu.

Obiectul interpelării.

Domnule ministru,

Vă informez că există o situaţie mai mult decât îngrijorătoare, care pune mari semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor omului, a Constituţiilor şi a uzanţelor interne şi internaţionale care vizează egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Această situaţie există la mai multe unităţi militare din ţară.

Vă precizez că această situaţie există şi la Unitatea militară 01068 Vânju Mare, unde 73 de angajaţi pe bază de contract, cărora, potrivit Ordinelor militare, urmează a nu li se mai încheia noi contracte de muncă, deoarece unitatea din care fac parte urmează a fi restructurată începând cu 1 aprilie 2002. Majoritatea acestor militari au peste 10 ani vechime. Credem că aceşti cetăţeni sunt victimele unor acte normative prin care nu li se desfac contractele de muncă înainte de expirare, tocmai pentru a nu beneficia de salarii compensatorii, iar, pe de altă parte, Legea nr.76/2002, lit.d) spune că militarii angajaţi pe bază de contract beneficiază de şomaj dacă li s-a desfăcut contractul de muncă înaintea expirării duratei pentru care care a fost încheiat.

În concluzie, aceşti militari plătesc toate dările către stat - - CAS, şomaj ş.a.m.d., dar, în schimb, ei nu beneficiază nici de salarii compensatorii, nici de ajutor de şomaj. Cei 73 de militari angajaţi pe bază de contract, roagă Executivul să găsească soluţia echitabilă, prin care ei să beneficieze de ajutor de şomaj sau de alte ajutoare prevăzute de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Sorin Encuţescu de la MApN.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În temeiul art.37 din Legea nr.46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cetăţenii care au îndeplinit serviciul militar în termen pot fi angajaţi în unităţile militare, pe bază de contract, pentru o perioadă determinată, menţionez: pentru o perioadă determinată, în funcţie de nevoile armatei. Modul de angajare, durata contractului, drepturile şi îndatoririle militarilor angajaţi pe bază de contract sunt reglementate prin Ordin al Ministrului Apărării Naţionale. În Ordin, se prevede, în mod expres, că Ministerul Apărării Naţionale nu are nici o obligaţie faţă de militarul angajat pe bază de contract, în situaţia în care contractul acestuia a încetat la expirarea termenului pentru care a fost încheiat.

În acest context, precizăm că militarii angajaţi pe bază de contract, al căror contract a expirat, nu beneficiază de salariile compensatorii prevăzute în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.7/1999.

Potrivit prevederilor art.19, lit.d) din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă, militarii angajaţi pe bază de contract sunt asiguraţi obligatoriu prin efectul legii în sistemul asigurărilor pentru şomaj.

În conformitate cu prevederile art.26 şi 27 din aceeaşi lege, atât unităţile militare, în calitate de angajator, cât şi militarii angajaţi pe bază de contract, în calitate de asiguraţi, au plătit lunar contribuţiile la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Normele metodologice de aplicare a Legii 76/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.174/2002 stabilesc la art.5, lit.b) că statutul de şomer este atribuit persoanelor cărora le încetează raportul de muncă la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, potrivit art.129 din Codul Muncii. Militarii angajaţi pe bază de contract ale căror raporturi de muncă încetează potrivit acestui articol din Codul Muncii, la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de muncă , beneficiază de indemnizaţia de şomaj. Primirea şi soluţionarea cererilor privind stabilirea drepturilor de indemnizaţie de şomaj, precum şi plata acestora, militarilor angajaţi pe bază de contract ale căror raporturi de muncă încetează la expirarea termenului pentru care a fost încheiat respectivul contract, care devin astfel şomeri se efectuează de către agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă.

Legea nr.76/2002 instituie dreptul la indemnizaţia de şomer pentru militarii angajaţi pe bază de contract atât în situaţia desfacerii contractelor, înaintea expirării duratei acestora, cât şi la expirarea termenului pentru care au fost încheiate.

Faţă de cele prezentate, considerăm că nu este necesară realizarea unei iniţiative legislative pentru modificarea art.17, alin.1, lit.d), ci aplicarea prevederilor legale în vigoare pentru toate categoriile de angajaţi care au plătit ajutorul de şomaj. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Valentin Vasilescu a formulat o interpelare privind implicarea unor instituţii şi autorităţi ale statului în afacerea "Ţigareta II". Vă rog să dezvoltaţi interpelarea.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor membri ai Guvernului,

Interpelarea mea are drept obiect o acţiune petrecută în cealaltă guvernare, deci, practic, mi-aş dori ca imparţialitatea de care colegul nostru Sorin Encuţescu a dat dovadă de atâtea ori să se manifeste şi de această dată şi această interpelare a pornit de la o ştire apărută în "Washington Post" prin care se afirma că România a făcut contrabandă cu armament. Plecând de la aceste lucruri, am adus probe care demonstrează că acele avioane incriminate de către prestigioasa publicaţie americană au aterizat la Otopeni, au avut numere de programare militară pentru transporturi speciale. Am demonstrat că Romtehnica a făcut export de armament în zone supuse unor conflicte militare şi că acele numere de programare militare sunt identice cu cele obţinute pentru zborul din "Ţigareta II". Practic, nu există nici un dubiu că destinaţia acelui avion a fost Mombasa, Kenya, una dintre posibilele zone în care se putea exporta armament, iar întrebarea pe care eu o puneam este dacă, prin ceea ce dânşii vor să răspundă acuma, sunt capabili să demonstreze sau doresc să facă lumină în ceea ce priveşte modul în care s-a tratat acest subiect "Ţigareta II", despre care opinia publică are cu totul altă idee sau altă părere decât cea formulată oficial. Aceasta se bazează pe nenumărate probe care au contrazis soluţia judecătorească şi este normal ca aceste lucruri să fie spuse dacă dorim să intrăm în NATO şi dacă vrem să demonstrăm că anumite greşeli care s-au făcut nu vor mai fi repetate o dată cu intrarea noastră în Alianţă, pentru că una este contrabanda de stat făcută, profitând de instituţiile statului român de către cei care au condus România până în 2000 şi alta este să spunem că anumite persoane care se găseau acolo au făcut anumite lucruri care intră sub incidenţa Codului Penal. Numai aşa putem să intrăm cu fruntea sus în această alianţă politico-militară. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Encuţescu.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă de la început, doresc să menţionez faptul că domnul ministru, fiind plecat la Bruxelles, nu a putut să răspundă personal la această întrebare, de aceea m-a rugat să vă răspund eu şi sper că veţi manifesta îngăduinţă faţă de răspunsul pe care vi-l voi prezenta.

Interpelarea dumneavoastră încearcă să readucă în atenţie un subiect care, aşa cum bine sesizaţi, ar putea să umbrească eforturile depuse şi realizările obţinute până în prezent în procesul de integrare euro-atlantică, însă întreaga gamă de acte şi fapte semnalate de dumneavoastră s-au desfăşurat aşa cum, în repetate rânduri, precizaţi în cuprinsul interpelării, sub imperiul guvernării trecute, iar acestea au constituit obiectul unei cercetări penale şi al unui proces finalizat printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie.

Prin aceasta, persoanele găsite vinovate de săvârşirea unor fapte care au întrunit elementele constitutive ale unor infracţiuni prevăzute de legea penală au fost pedepsite. Mai mult decât atât, insuccesul guvernării trecute a fost sancţionat prin votul electoratului, practic aceste formaţiuni având astfel rolul doar de opoziţie.

Desigur că fiecare nouă guvernare este obligată să preia puterea cu toate plusurile şi minusurile societăţii la momentul respectiv şi să asigure continuitatea dezvoltării sale în spirit democratic prin garantarea principiului constituţional privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat. Acest lucru chiar s-a întâmplat, iar aspectele semnalate de dumneavoastră în interpelare, fiind de competenţa autorităţilor judecătoreşti, au fost analizate şi soluţionate de către acestea.

În ceea ce priveşte acuzele referitoare la implicarea Ministerului Apărării Naţionale prin Regia autonomă Romtehnica într-un, citez: "aranjament bine pus la punct al contrabandei cu armament", precizez că în perioada la care se face referire în interpelare, Regia autonomă Romtehnica a efectuat următoarele exporturi de tehnică militară. La data de 10 aprilie 1997 în Ruanda, pe baza licenţei de export nr.E79700357 din 08.04.97, eliberată de către Ancesiac şi a certificatului de utilizator final, primit de la Ministerul Apărării din Ruanda.

Menţionăm că, începând cu data de 1 septembrie 1996, în conformitate cu rezoluţia nr.10, 11 din 16 august 1995 a Consiliului de Securitate al NATO, Ruanda nu se mai află pe lista ţărilor supuse embargoului şi iată, am aici toată lista (arată lista) privind regimul embargourilor şi embargoul supus de către Organizaţia Naţiunilor Unite din care Ruanda a fost scoasă.

Un alt tip de export. La data de 16.04.97 a fost efectuat al doilea transport cu aceeaşi destinaţie pe baza aceloraşi aprobări. În 1998, Regia autonomă Romtehnica a exportat în Yemen produse de tehnică militară în baza certificatului de utilizator final, primit de la Ministerul Apărării din Yemen şi a licenţei de export nr.E89801879 din 30 iunie 1998, eliberate de Ancesiac. Şi iată, am aici şi actele doveditoare atât pentru exportul din Yemen cât şi pentru exportul din Ruanda. Fiecare dintre acestea reprezintă şi însoţesc licenţa, aprobarea zborului, destinaţia şi facturile, pe care oricând vi le putem prezenta. Toate operaţiile aferente acestor exporturi s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile legale interne şi internaţionale la acea dată.

Referitor la raporturile cu alte state menţionate în interpelare, precizăm că în perioada 1990-2002, Regia autonomă Romtehnica nu a avut relaţii comerciale cu ţările din vecinătatea Ruandei, precum Congo, Uganda, Sudan sau Zimbabwe.

Cu privire la exporturile cu destinaţia Burundi, este de remarcat faptul că la data la care se face referire, această ţară nu era supusă embargoului.

De asemenea, menţionăm că Regia autonomă Romtehnica nu a avut niciodată relaţii comerciale cu Compania de aviaţie a omului de afaceri Victor Bot.

În concluzie, precizăm că exporturile de tehnică militară efectuate în perioade la care se face referire în interpelare au fost făcute cu respectarea prevederilor legale interne şi internaţionale şi, prin urmare, nu se poate pune problema încălcării embargoului de către structuri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnişoara deputat Lia Olguţa Vasilescu a formulat o interpelare privind problemele cu care se confruntă Societatea Avioane S.A. Craiova. Vă rog să dezvoltaţi interpelarea.

Domnişoara Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată premierului Adrian Năstase, pentru că vizează politica mai multor ministere şi se referă la Societatea S.A. Craiova. Deşi recent au avut loc disponibilizări, Fabrica de Avioane din Craiova se confruntă cu probleme deosebite, întrucât capacitatea de producţie nu poate fi acoperită din cauza lipsei comenzilor, iar 800 de persoane nu au de lucru.

În acest context, solicit din partea Guvernului României un răspuns la propunerile transmise de sindicate şi conducerea fabricii care se referă la următoarele aspecte: dacă şi când va trimite Ministerul Industriei şi Resurselor alocaţia bugetară aprobată în valoare de 5,6 miliarde lei în vederea retehnologizării proceselor de tratamente şi acoperiri, întrucât lipsa finanţării pune în pericol continuarea colaborării cu Firma Foker din Olanda. Dacă societatea va fi sprijinită pentru omologarea avionului ţintă în vederea dotării Ministerului Apărării cu acest aparat şi dacă acelaşi minister va mai comanda reparaţia a 6 avioane YAR99 care se află în incinta societăţii din anul 2000. Dacă va fi făcută o comandă de 8 aparate de zbor conform contractului-cadru 223/2000 şi a memorandumului privind finanţarea acestui program. Dacă societatea va fi sprijinită în fabricarea şi comercializarea unui avion de 4-6 locuri pentru business şi agreement după proiectul care se află în prezent la OMCAS Bucureşti şi dacă ministrul Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu a luat în calcul eşalonarea datoriilor către bugetul de stat şi anularea majorărilor de întârziere pentru ultimii 5 ani cu perioada de graţie de 6 luni. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Răspunde tot domnul secretar de stat Sorin Encuţescu.

Domnul Aurel Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu interpelarea doamnei deputat, dorim să precizăm următoarele aspecte. Conform procedurilor privind dezvoltarea produselor de tehnică militară, orice agent economic poate prezenta Ministerului Apărării Naţionale produse de tehnică militară în vederea testării şi evaluării acestora, chiar dacă acestea nu au fost solicitate. Produsul menţionat, "avionul ţintă" nu a fost solicitat de armată şi nici de societatea de avioane Craiova, care, la rândul ei, nici aceasta nu a solicitat ministerului nostru omologarea acestui produs. Conform legislaţiei în vigoare, pentru achiziţia unui astfel de produs, în funcţie de necesităţi, priorităţi şi fondurile aflate la dispoziţie, se organizează licitaţii, întrucât în industria autohtonă sunt mai mulţi potenţiali producători, precum şi Compania naţională Romarm şi alţi agenţi economici din industria de aviaţie.

O altă precizare. Ministerul Apărării Naţionale are în vedere achiziţionarea a încă 8 avioane YAR99 Şoimul şi în acest sens a iniţiat demersurile necesare în vederea aprobării unui credit extern. După obţinerea aprobărilor se vor derula procedurile de contractare legală şi se va acţiona în vederea obţinerii creditului respectiv cu încadrarea în plafoanele anuale de intrare de credite externe care se aprobă prin Legea bugetului de stat.

Menţionăm că în prezent se derulează un contract pentru realizarea a 4 avioane planificate a intra în dotarea aviaţiei militare în cursul acestui an. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei a formulat o interpelare privind stadiul implementării aquis-ului comunitar în probleme de mediu şi crearea instituţiilor necesare. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Petru Lificiu, ministrul Apelor şi Protecţiei Mediului, şi doresc să mulţumesc domnului secretar de stat Ioan Jelev pentru faptul că în seara aceasta a venit atât de rapid să răspundă la întrebare.

Obiectul interpelării este următorul. În data de 21 martie 2002, România a deschis negocierile la capitolul "22 Mediu", lucru deosebit de important, ţinând cont de complexitatea acestui domeniu. Transpunerea acquis-ului comunitar în legislaţia naţională reprezintă o etapă importantă în drumul României spre integrare europeană, dar cel mai dificil aspect îl constituie partea de implementare datorită costurilor imense pe care le implică.

Una din pârghiile de bază pentru transpunerea în practică a legislaţiei comunitare o constituie activitatea de inspecţie şi control a modului de respectare a legislaţiei de mediu în vigoare. Ţinând cont de faptul că perioada de tranziţie spre economia de piaţă nu s-a încheiat şi că implementarea legislaţiei în domeniu este în curs de realizare, vă rog, domnule ministru, să prezentaţi ce strategie are ministerul în vedere pentru implementarea legislaţiei comunitare şi care este stadiul constituirii structurilor specializate în domeniu şi când va deveni operaţională această structură.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Ioan Jelev.

Domnul Ioan Jelev:

Mulţumesc, domnule preşedinte. La interpelarea doamnei deputat Viorica Afrăsinei vă comunicăm următoarele. România a deschis negocierile la capitolul "22 Mediu", document prin care şi-a însuşit aquis-ul comunitar de mediu la nivelul anului 2000. În acest fel, s-a realizat o recuperare accelerată a nepermiselor rămâneri în urmă existente la sfârşitul anului 2000, când documentul de poziţie, cheia deschiderii negocierilor, nu era nici măcar formulat.

Conform prevederilor acestui document, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în calitate de minister integrator, împreună cu celelalte ministere, sub coordonarea directă a Ministerului Integrării va transpune şi implementa cele mai multe dintre cerinţele legislaţiei comunitare până la sfârşitul anului 2007, an considerat ca fiind anul de aderare. Negocierea capitolului "22 Mediu", capitolul cel mai dificil şi complex dintre toate capitolele, datorită numărului mare de reglementări şi mai ales costurilor de aplicare, necesită un efort considerabil sub aspectul asigurării resurselor umane şi materiale. În acest scop, am promovat recent fondul pentru mediu, instrument financiar menit să mobilizeze la nivel naţional fondurile necesare promovării priorităţilor din programul naţional de acţiune în domeniul mediului.

Am acţionat pentru atragerea de fonduri externe prin programele PHARE, LIFE şi ISPA, România situându-se pe primul loc între statele candidate în cazul proiectelor ISPA-Mediu, circa 200 milioane de dolari anual. Volumul investiţiilor de mediu la nivelul ţării s-a dublat în 2001 faţă de 2000, ca şi volumul investiţiilor la nivelul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. Poluările accidentale s-au redus în 2001 cu 50% faţă de 2000, conform raportului Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.

În vederea implementării cerinţelor legislaţiei comunitare, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a luat următoarele măsuri imediate: constituirea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, înfiinţarea gărzii de mediu în cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi a inspectoratelor de protecţie a mediului, crearea mecanismului de autofinanţare care să asigure inspectoratelor de protecţie a mediului resurse financiare suplimentare, organizarea în cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului a sistemului de acreditare a laboratoarelor pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, precum şi coordonarea unor organisme pentru certificarea sistemelor de management al mediului, promovarea unui sistem naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului, sistem care implică coordonarea unică a reţelelor de monitorizare a calităţii aerului asigurată de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

În vederea transpunerii şi implementării aquis-ului comunitar de mediu au fost elaborate strategiile sectoriale pentru 5 secţiuni, legislaţia orizontală, calitatea aerului şi schimbări climatice, calitatea apei, controlul poluării industriale şi managementul riscului, zgomot, strategii aflate în curs de reactualizare. Pentru alte 5 secţiuni, managementul deşeurilor, protecţia naturii, substanţe chimice, siguranţa nucleară şi protecţia civilă sunt în curs de elaborare strategiile sectoriale.

Reactualizarea şi elaborarea strategiilor sectoriale care, în mare parte, sunt realizate cu sprijin de specialitate comunitar, proiecte, înfrăţire, asistenţe vor fi finalizate în decursul acestui an.

În vederea întăririi capacităţii de aplicare a prevederilor comunitare s-a acţionat în direcţia întăririi capacităţii de inspecţie. La solicitarea premierului Adrian Năstase a fost înfiinţată garda de mediu. Până în prezent au fost promovate Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea şi organizarea gărzii de mediu, Hotărârea Guvernului privind normativul de dotare, Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului privind Regulamentul de organizare şi funcţionare. S-a trecut la punerea în funcţiune a gărzii de mediu conform unui program cu măsuri şi termene. Au fost stabilite structura uniformelor, însemnelor şi dotărilor cu echipamente. S-au conferit prerogative sporite gărzii, printre care amintim: controlul instalaţiilor cu impact major asupra elementelor componente ale mediului, urmărirea realizării investiţiilor din domeniul protecţiei mediului în toate fazele de execuţie a acestora, având acces la documentaţia necesară, participarea la intervenţiile pentru eliminarea şi diminuarea efectelor poluării asupra factorilor de mediu, precum şi pentru prevenirea procedurii poluărilor accidentale, întreprinderea de acţiuni în condiţiile legii pentru obţinerea de informaţii şi date de la agenţii economici în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional în domeniul protecţiei mediului.

Garda de mediu a devenit operaţională la data de 15 martie, urmând ca până la sfârşitul lunii mai să se finalizeze procedura de dotare şi echipare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Şi domnul Damian Brudaşca avea o interpelare privind ministerul acesta, dar a primit răspunsul scris.

Domnul deputat Mircea Costache a adresat o interpelare privind abuzurile grave săvârşite de primarul comunei Brăieşti la care o să ne răspundă domnul Fleşariu de la Ministerul Administraţiei Publice şi domnul Alexe Costache Ivanov de la Ministerul Justiţiei şi de asemenea, Ministerul de Interne.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea mea este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul Administraţiei Publice, domnului Ioan Rus, ministrul de Interne, doamnei Mihaela Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei şi se referă la sesizarea unui grup de cetăţeni din comuna Brăieşti, judeţul Buzău, care ne semnalează săvârşirea unui mare număr de abuzuri grave de către primarul comunei respective, Constantin Dragoe, aflat la al treilea mandat.

În principal ni se invederează faptul că primarul conduce discreţionar treburile publice, contractează lucrări şi cheltuieşte nişte sume fără acordul consiliului local, de exemplu, pentru repararea conductei de apă a cheltuit suma de 60 de milioane de lei, lucrarea fiind efectuată de către un nepot al său, Dedu Lilică.

Din anul 1992, de când este primar, nu a eliberat nici un titlu de proprietate, emiţând doar procese-verbale de punere în posesie false, purtându-i pe cetăţeni prin instanţe. În cursul anului 2000 şi-a însuşit în mod fraudulos aproximativ 200 de cupoane agricole, semnând în fals de primire în numele unor cetăţeni plecaţi din comună, decedaţi sau care nu s-au prezentat să-şi ridice la termen cupoanele. În acest caz, a fost întreprinsă o anchetă de către organele de poliţie, instrumentându-i-se dosarul penal nr. 118/2002, cum rezultă şi din adresa nr.95/2002 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, pe care v-o anexăm.

În luna iulie 2001 a organizat o licitaţie trucată la care nu a participat decât primarul şi secretara primăriei, fără informarea consiliului local şi nici măcar a contabilului primăriei pentru vânzarea a 21.476 metri cubi masă lemnoasă din pădurile proprietatea comunei Brăieşti către o firmă din judeţul Covasna, prin procesul-verbal nr.547 din 4.07.2001, la un preţ de numai 176.000 lei metrul cub. Şi această faptă a fost cercetată de poliţia judeţeană, respectiv maior Tatu de la Serviciul economic, au fost ridicate documentele primăriei, audiaţi consilierii şi contabilul, dar nu s-a luat până acum nici o măsură, dimpotrivă, primarul exploatează şi continuă să vândă, zilnic, cantităţi mari de masă lemnoasă, acestea, în timp ce localitatea Brăieşti, centrul de comună, nu are, de 8 luni de zile, curent electric pentru iluminatul public, deoarece primăria refuză să achite facturile către RENEL din lipsă de lichidităţi, în timp ce, în satul natal al primarului, Voideşti, se găsesc resurse şi ard noaptea circa 30 de becuri publice fluorescente. La aplicarea Legii privind venitul minim garantat, în loc să acorde sprijin financiar la aproximativ 30-40 de familii îndreptăţite, el a întocmit peste 300 de dosare pentru ajutor social, incluzând printre beneficiari, posesori de autoturisme, de atelaje şi oameni cu stare materială la nivelul majorităţii locuitorilor din comună, făcându-şi propagandă electorală pe banii statului. În satele aparţinătoare Pinu, Ruginoasa, Pârscovel, drumurile sunt într-o stare impracticabilă, cetăţenii neputând să-şi ducă nici morţii la cimitir.

În luna noiembrie 2001 a fost condamnat de Tribunalul Buzău la 9 ani închisoare pentru defrişarea ilegală a circa 2000 metri cubi material lemnos din pădurile aparţinând ROMSILVA, de data aceasta.

În timp ce se afla arestat în beciurile poliţiei pentru 3 luni, a girat în continuare funcţia de primar, semnând statele de plată şi însuşindu-şi salariul, ca şi cum, de acolo din arest, ar fi fost în slujba cetăţenilor, conform legii. La furtul din patrimoniul ROMSILVA a contribuit direct prin firma sa de exploatare a lemnului şi deşi condamnat din luna noiembrie 2001, nu a fost suspendat de prefect, conform legii şi funcţionează în continuare, sfidând inclusiv pe comandantul poliţiei judeţene, colonel Ion Iaru, pe care l-a ultragiat, după cum remarcă şi unele publicaţii locale, drept pentru care vă rugăm respectuos să întreprindeţi măsurile legale în vederea curmării acestor stări de lucruri care i-au adus pe cetăţeni la exasperare.

Menţionez că am anexat semnăturile a 188 de cetăţeni ai comunei Brăieşti. Solicit răspuns în scris şi oral. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, Ministerul de Interne o să vă prezinte răspunsul în scris; Ministerul Administraţiei Publice a făcut scris către prefectură să cerceteze aceste chestiuni. O să răspundă domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov de la Ministerul Justiţiei.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră adresată Ministrului Justiţiei referitoare la abuzurile săvârşite de primarul comunei Brăieşti, judeţul Buzău, Constantin Dragoe vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse şi informaţiile primite de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău am constatat că faptele de natură penală pretins a fi comise de către numitul Dragoe Constantin au format obiect de cercetare în mai multe dosare înregistrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

Dragoe Constantin îndeplineşte funcţia de primar al comunei Brăieşti din anul anul 1992. Totodată, este şi administrator la S.C. Penteleu PRODLEMN S.R.L., cu sediul în comuna Brăieşti, judeţul Buzău, care are ca obiect de activitate printre altele exploatarea forestieră, transport şi comerţ cu material lemnos.

În perioada 1996-1999, în calitate de administrator la societatea amintită, a participat la licitaţiile organizate pentru contractarea unor partide de exploatare masă lemnoasă. Câştigând licitaţiile, a dat dispoziţie unor salariaţi ai societăţii sale ca, pe lângă arborii marcaţi, aceştia să taie şi arbori nemarcaţi. În acest fel, s-au creat importante prejudicii Direcţiei Silvice Buzău şi Primăriei comunei Brăieşti, în total suma de 1.226.918.096 lei.

În aceeaşi perioadă, Dragoe Constantin a emis trei file CEC pentru suma de 125.040.000 lei, deşi nu avea disponibil în contul societăţii, inducând în eroare o societate comercială din Bucureşti, atât la organizarea licitaţiei, cât şi la cumpărarea efectivă a unui autocamion.

De asemenea, a emis o filă CEC pentru suma de 75 de milioane, pe care a înmânat-o Ocolului Silvic al judeţului Buzău, ca modalitate de plată a unei cantităţi de masă lemnoasă exploatată, deşi nu avea disponibil în cont.

În perioada ianuarie 1998-august 1999, deşi societatea pe care o administra a desfăşurat activităţi generatoare de venituri, în calitatea sa de administrator, nu a înregistrat aceste activităţi, sustrăgându-se, astfel, de la plata impozitului datorat statului, în sumă de 325.622.000 lei. De asemenea, a folosit o parte din activul societăţii în scopuri contrare celor pentru care funcţiona aceasta şi a creat un prejudiciu în sumă de 135.687.000 lei.

Faptele mai sus expuse au făcut obiectul cercetării penale în dosarul 581/P/1999, înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

În prima fază a anchetei, inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv, măsură revocată de procuror la data de 11 noiembrie 1999, din motive medicale, fiind transferat din arestul IPJ Buzău la Spitalul Penitenciar Jilava-Bucureşti.

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, la data de 24 aprilie 2000, inculpatul Dragoe Constantin a fost trimis în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de participaţie la tăiere ilegală de arbori şi sustragerea materialului lemnos rezultat, înşelăciune în convenţii, evaziune fiscală şi folosirea activului societăţii la care era administrator, în scopuri personale, fapte prevăzute şi pedepsite de art.31 C.p., raportat la art.31, alin.1 şi alin.3 C.p., cu referire la art.4 din Legea nr.141/1999 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. şi la art.98 din Legea nr.26/1996, cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., art.20 C.p. raportat la art.215 alin.2, alin.3. alin.4 şi alin.5 C.p., art.215 alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, alin.5 C.p., cu aplicarea art.41 alin.1 C.p., art.11 din Legea nr.87/1994 şi art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990.

Pentru toate infracţiunile comise, s-au aplicat prevederile art.33 lit.a C.p.

A fost sesizată instanţa competentă, respectiv Tribunalul Buzău, unde s-a format dosarul nr.893/2000.

Pentru toate faptele reţinute în sarcina inculpatului, instanţa de fond a reţinut vinovăţia acestuia şi l-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare, la care a adăugat un spor de pedeapsă de un an, în total 9 ani închisoare, prin sentinţa penală nr.182 din 26 octombrie 2001.

În latura civilă, inculpatul Dragoe Constantin a fost obligat la despăgubiri către Direcţia Silvică Buzău, către S.C. EXFOR S.A. Bucureşti, Primăria Comunei Brăieşti, judeţul Buzău, şi Direcţia Finanţelor Publice Buzău.

Împotriva acestei sentinţe, inculpatul a declarat, în termen legal, apel. Această cale de atac a fost exercitată şi de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, care a apreciat hotărârea instanţei de fond ca nelegală şi netemeinică, greşita încadrare în drept a unora din faptele reţinute în sarcina inculpatului, omisiune instanţei de a se pronunţa în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de înşelăciune în convenţii, stabilirea greşită a datei de la care urmează să curgă dobânzile la valorile care reprezintă prejudiciile neacoperite şi reaprecierea criteriilor de individualizare a pedepselor în contextul modificărilor legislative referitoare la reţinerea consecinţelor deosebit de grave la infracţiunile săvârşite contra patrimoniului, la sume mai mari de 2 miliarde, ceea ce nu este cazul în speţă.

Tribunalul Buzău a înaintat dosar pentru redactarea motivelor de apel la data de 21 martie 2002 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău. Motivele de apel au fost redactate către parchet la 1 aprilie 2002 şi înaintate Tribunalului Buzău, împreună cu dosarul cauzei, la Curtea de Apel Ploieşti, unde a fost înregistrat şi are termen de judecată la 3 mai anul acesta.

Începând cu luna iulie 2001, reprezentanţii Episcopiei Buzăului au adresat mai multe plângeri la Inspectoratul judeţean de Poliţie al judeţului Buzău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, solicitând efectuarea cercetărilor penale împotriva unui grup de enoriaşi din Parohia Goideşti, comuna Brăieşti, judeţul Buzău, condus de primarul Dragoe Constantin, care a împiedicat exercitarea cultului religios, săvârşind acte şi gesturi de natură să aducă atingere bunelor moravuri, provocând scandal public.

Din cercetările efectuate şi din probele administrate în dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău nr.811/P/2001, a rezultat că în sarcina lui Dragoe Constantin, ca şi a celorlalţi membri ai grupului amintit, nu poate fi reţinută răspunderea penală în ceea ce priveşte atât infracţiunea de împiedicare a activităţii cultelor, cât şi aceea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prevăzută de art.318 alin.1 C.p. şi art.321 alin.1 C.p.

S-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor şi învinuiţii au fost sancţionaţi contravenţional. Pe cale de consecinţă, parchetul a dispus, prin Ordonanţa din 19 octombrie 2001, scoaterea de sub urmărire penală a lui Dragoe Constantin, în temeiul dispoziţiilor art.10 lit.d) din Codul de procedură penală.

La data de 23 noiembrie 2001, urmare a raportului întocmit de ajutorul şefului de post al comunei Brăieşti, s-au început cercetările împotriva lui Dragoe Constantin sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj, lucrătorul de poliţie a pretins că primarul comunei Brăieşti, Dragoe Constantin îi adresa cuvinte şi expresii jignitoare în timp ce-şi exercita în mod legal atribuţiile de serviciu. Se pretinde că aceeaşi atitudine a avut-o primarul şi la adresa şefului Inspectoratului judeţean de poliţie. Cauza înregistrată iniţial la organele de poliţie a fost preluată pentru anchetă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, fiind obligatoriu a se efectua urmărirea penală de către procuror.

Din administrarea tuturor probelor, procurorul care instrumenta cauza a apreciat că fapta de ultraj reclamată nu există şi nu se confirmă, cele consemnate în raportul lucrătorului de poliţie nefiind probate.

În consecinţă, prin Rezoluţia nr.1461/P/2001 din 19 februarie 2002, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art.10 lit.a din Codul de procedură penală.

Împotriva primarului Dragoe Constantin s-au efectuat cercetări şi într-un alt dosar înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău. Au fost verificate, sub aspectul probaţiunii, mai multe fapte de abuz în serviciu şi alte ilegalităţi, pe care acesta le-ar fi comis în anul 2001 şi pentru care un grup de cetăţeni din comuna Brăieşti, judeţul Buzău, au formulat un memoriu adresat doamnei Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Din cercetările efectuate în legătură cu faptele sesizate, s-a stabilit că, în ceea ce priveşte faptele de abuz în serviciu şi evaziune fiscală, acestea au format obiectul dosarului nr.581/P/1999 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău mai sus menţionat, iar celelalte au făcut obiectul cercetării în dosarul nr.811/P/2001 al aceluiaşi parchet.

În legătură cu însuşirea în mod fraudulos de către primarul Dragoe Constantin a unor cupoane agricole şi semnarea în fals de primire în numele unor cetăţeni plecaţi din comună, sau decedaţi, pe care apoi le-a folosit ilegal împreună cu inginerul Borza Viorel, de la Camera Agricolă a judeţului Buzău, cauzând un prejudiciu de 25 de milioane, se efectuează cercetări la Poliţia judeţului Buzău.

Într-o altă cauză, înregistrată la 11 ianuarie 2002 la Poliţia judeţului Buzău, s-a început urmărirea penală faţă de Dragoe Constantin pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu constând în aceea că, în perioada anilor 2000-2001, a încasat şi folosit în interes personal suma de 6.800.000 lei, de la două persoane crescători de ovine, pentru a le permite păşunatul ovinelor pe suprafeţe de păşune aparţinând Primăriei Brăieşti.

În acest dosar, de asemenea, se efectuează cercetări şi cu privire la modul de valorificare a unei mase lemnoase de 21.000 m.c., de către S.C TRANSGAT S.R.L. Covasna.

În dosarul nr.P/5/88 înregistrat la Poliţia judeţului Buzău, la data de 2 martie 2002, se efectuează cercetări urmare sesizării Camerei de Control Buzău faţă de Dragoe Constantin referitor la cheltuirea în mod nejustificat, fără documente legale şi încălcarea Legii privind administraţia publică locală, a unei sume de 111.486.000 lei, plăţi ilegale ale concediilor de odihnă pentru salariaţii primăriei, virarea ilegală a sumei de 20.900.000 lei în contul societăţii la care este administrator, contractarea nejustificată a unui împrumut de 80 de milioane din fondul de Tezaur şi decontarea unor carburanţi în valoare de 12 milioane lei, fără ca primăria să aibă în dotare mijloace de transport auto sau utilaje.

Este cercetat împreună cu Pavel Gheorghe, contabil, sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals şi delapidare.

Aceste ultime trei cauze sunt încă nefinalizate la Poliţia judeţului Buzău, iar suprvegherea cercetărilor o efectuează procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

În afara cauzelor amintite, privind activitatea infracţională a lui Dragoe Constantin, nu s-au mai identificat alte dosare.

Poliţia judeţului Buzău urmează a verifica şi celelalte aspecte din interpelarea dumneavoastră cu privire la care nu a fost încă sesizată.

În legătură cu suspendarea din funcţie a primarului Dragoe Constantin, menţionăm că, potrivit dispoziţiilor Legii administraţiei publice locale, aceasta poate fi dispusă doar în situaţia în care există o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate şi, din expunerea noastră, aţi remarcat că o asemenea hotărâre definitivă încă nu există.

În cazul de faţă, hotărârea de condamnare care a fost pronunţată este nedifinitivă, pentru că s-a uzat de atac.

Precum observaţi, domnule deputat, se lucrează de către organele abilitate ale statului pentru verificarea şi judecarea faptelor considerate cu caracter penal, numai că acesta este mersul justiţiei. Justiţia merge încet, dar într-un sens sigur - acela care presupune că, cei care au comis o faptă penală, nu vor scăpa nepedepsiţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

O adevărată epopee judiciară.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să mulţumesc şi eu domnului ministru, care ne-a făcut dovada că a făcut o documentare serioasă şi ne-a prezentat în detaliu activitatea infracţională a primarului din comuna Brăieşti, dar, întrucât se pare că n-a depăşit încă suma de 2 miliarde lei şi încă nu l-a bătut cum se cade pe comandantul Poliţiei municipiului Buzău şi n-a mai comis şi alte infracţiuni, mai având loc pe agenda sa, aşteptăm cu interes următoarele evoluţii. Poate, totuşi, în elanul actualului Guvern de a mai stăvili valul de corupţie din ţară, va ajunge să ia măsurile cuvenite şi cu astfel de exemplare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Înainte de a continua, aş vrea să vă informez că la Secretariatul Camerei se află Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea art.6 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, în vederea exercitării dumneavoastră de sesizare a Curţii Constituţionale.

Dacă de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este cineva? Da.

Domnul deputat Gheorghe Dinu a formulat o interpelare privind necesitatea introducerii serviciului de card pentru primirea pensiilor şi alte probleme legate de indexarea pensiilor.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului,

De fapt, interpelarea mea nu era legată de introducerea sistemului electronic de transmitere a pensiilor, pentru că el deja este legiferat, ci pentru faptul că el a fost întrerupt şi eu îl consider un abuz.

Parlamentul României, alături de instituţiile publice, bănci, agenţi economici, face eforturi susţinute pentru legiferarea, introducerea şi aplicarea în activitatea lor a facilităţilor ce le oferă sistemul informatic.

În acest context, asistăm zi de zi la extinderea şi diversificarea serviciului de carduri pentru persoane fizice şi juridice, în vederea creşterii rapidităţii efectuării unor plăţi sau decontări. Se folosesc astfel de carduri pentru a-şi primi drepturile băneşti salariaţii unor agenţi economici, şomerii, copiii pentru alocaţii etc.

La serviciul de carduri au apelat şi unii pensionari mai ocupaţi cu desele deplasări la copii şi nepoţi, la gospodăriile agricole din alte localităţi şi care au văzut în carduri un mod de a nu mai pierde o zi sau mai multe în aşteptarea factorului poştal, care să le aducă pensia. Deci, un cont de pensie la BANC POST, o comunicare la casa teritorială de pensii, un card ultra şi problema era rezolvată. Pensionarul îşi primea şi-şi scotea banii când dorea, câţi dorea şi de unde se afla - acasă, la băi, la nepoţi, într-o altă localitate, pentru munci agricole etc.

În lunile februarie-martie, problema s-a dereglat. De ce simplu, când se poate complicat? Fără nici o avertizare pentru utilizatori, Casa Naţională de Pensii a renunţat la acest sistem. Acum, pensionarul trebuie să se prezinte personal la ghişeul BANC POST cu actul de identitate; dacă nu cumva vrea să-şi pună pe drumuri şi consoarta, pentru aceasta îi trebuie o procură făcută la notar şi care nu-i valabilă decât 6 luni - alţi bani, altă cheltuială, alte alergături, alt timp pierdut. Îşi primeşte banii şi apoi dă operatoarei de la ghişeu să-i încarce cardul, dacă o mai face, în caz că a optat pentru ca lumina, telefonul sau gazul să-i fie reţinute din contul cardului.

În aceste condiţii, unii pensionari vor gândi că este mai bine să stea acasă, să aştepte pensia de la factorul poştal, deci vor renunţa la serviciul de card.

Din relaţiile primite de la Sucursala BANC POST de la Braşov, unde de fapt am avut foarte multe reclamaţii, rezultă că s-a sistat transferul pensiilor în contul de card la cererea Casei Naţionale de Pensii, justificat de faptul că s-ar fi produs nereguli, neanunţare de decese pe acest circuit.

Consider, domnule ministru, că măsura scoaterii cardului din sistemul de plată a pensiilor către pensionari, fără ca măcar aceştia să fie anunţaţi, reprezintă un nou atentat, o bătaie de joc, dacă vreţi, la adresa acestei categorii sociale, alături de mult trâmbiţatele recorelări, indexări în corelaţie cu rata inflaţiei care, practic, n-au îmbunătăţit aproape cu nimic viaţa pensionarilor.

Pentru cele 10-15 zile, de la data când pensionarii ce aveau pensii la BANC POST până au luat cunoştinţă de noua reglementare - şi la iniţiativa lor, pentru că pensiile nu le mai veneau acasă, nici acasă, dar nici în carduri -, miliardele de lei existente la BANC POST au produs nişte bani drept dobândă. Cine i-o fi încasat?

Domnule ministru, doresc ca dumneavoastră, împreună cu reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii, cu conducerea Băncii BANC POST şi poate a Ministerului Administraţiei Publice, ce are în subordine servicii de stare civilă din primării, cele care eliberează certificatele de deces, să luaţi o măsură eficientă, securizată şi să se revină la vechea situaţie. Cardurile să poată fi folosite şi de pensionari pentru primirea pensiei.

În partea a doua, şi corelată cu prima interpelare, la biroul meu parlamentar, pensionarii nemulţumiţi de această ultimă bătaie de joc, probabil, de indexare plus problemele legate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, m-au întrebat: când se vor sfârşi aceste atentate la viaţa şi demnitatea celor care, fără voia lor, au trecut la vârsta a treia?

Tot ei mi-au ridicat problemele cu care se confruntă, legate de serviciile medicale ce se asigură de C.N.A. - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Lunar, li se reţine din pensie o sumă de bani pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Dar, când se duc pentru analize, consultaţii etc., li se cer tot felul de acte cu motivaţii care mai de care mai puerile, de genul: dublura trimiterii de ce este albă, şi nu roz? Dacă, totuşi, au actele în regulă, primesc programări cu termen de 1-2 luni, perioadă în care pacientul poate chiar a decedat. Sunt trimişi la policlinici private, cu plată, refuzând pentru că nu mai există contracte cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru serviciul solicitat etc.

Pensionarii mi-au sugerat ideea ca să propunem desfiinţarea acestei reţineri pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, urmând ca ei să-şi plătească serviciile solicitate, în funcţie de necesităţi şi posibilităţi.

Eu nu am putut să le răspund. Drept urmare, vă rog pe dumneavoastră, domnilor miniştri, să încercaţi să le daţi un răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Petre Ciotloş, de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de 8 aprilie, vă comunicăm următoarele:

Potrivit legii, achitarea drepturilor de pensie prin intermediul unor instituţii financiar bancare se realizează în baza unor convenţii încheiate de către Casa Naţională de Pensii cu aceste instituţii. În prezent, Casa Naţională de Pensii are încheiate convenţii cu CEC şi BANC POST.

În cazul BANC POST, regula generală este aceea că pensionarul îşi deschide un cont curent personal pentru virarea de către Casa Naţională de Pensii, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, a drepturilor de pensii sau a unor indemnizaţii prevăzute de legi speciale.

Acest cont alimentat lunar nu poate fi folosit pentru depunerea de sume reprezentând alte venituri sau plăţi curente. Banca este obligată să ia toate măsurile pentru ca plata drepturilor să se efectueze numai persoanelor îndreptăţite, titulari de drepturi sau mandatari ai acestora - curatori, tutori -, sau să returneze toate sumele în situaţia în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de achitare a drepturilor. Este cazul decesului, schimbarea domiciliului într-o altă ţară, neefectuarea nici unei plăţi pe o perioadă de 6 luni.

La solicitarea pensionarilor care au deschis cont curent de pensii la BANC POST, banca poate achita drepturile de pensii direct la ghişeu, sau poate efectua transferul banilor din contul curent de pensii într-un cont deschis de către pensionari, cont ce poate fi un cont la vedere, cont de disponibilităţi sau un cont de card.

Transferul banilor din contul curent de pensii într-un alt cont se efectuează automat în momentul în care persoana îndreptăţită a primit dreptul, confirmă extrasul contului curent de pensii, luând astfel cunoştinţă de valoarea drepturilor de pensii ce i s-au transmis de către casa teritorială de pensii pentru anumită lună. Cu această ocazie, pensionarului i se înmânează şi talonul de pensii aferent lunii respective.

În cazul în care extrasul de cont curent de pensii nu este confirmat într-o perioadă de maxim 6 luni consecutive, deci este vorba de un cont fără mişcare, banca sistează orice fel de transfer al banilor din contul curent de pensii şi returnează sumele existente în contul curent de pensii caselor teritoriale de pensii.

Doresc să menţionez că aceste reglementări sunt în vigoare de foarte multă vreme, ele fiind stipulate odată cu introducerea de către BANC POST a facilităţilor de efectuare a plăţilor prin card.

În ultima perioadă, Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nu a prevăzut schimbări în această direcţie, în convenţia încheiată cu BANC POST.

De asemenea, dorim să menţionăm că, din momentul virării banilor în contul de pensii de către casa judeţeană de pensii, dobânda achitată de bancă este datorată pensionarilor, cu excepţia cazului în care persoana îndreptăţită nu confirmă extrasul contului curent de pensii într-o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv.

Procedeul descris permite achitarea drepturilor de pensii prin card chiar şi în situaţia în care pensionarul nu se găseşte în localitatea de reşedinţă, el putând confirma extrasul contului curent de pensii la orice sucursală BANC POST din ţară.

Vă asigurăm, domnule deputat, că ne preocupăm de găsirea unor noi soluţii, inclusiv soluţii informatice, pentru simplificarea procedurilor de achitare a drepturilor de pensii, inclusiv pentru simplificarea celor referitoare la achitarea acestora prin card, dar în condiţiile asigurării unui control riguros al modului de cheltuire a fondurilor din bugetul de pensii.

În ceea ce priveşte partea a doua a interpelării dumneavoastră, ea se referă, după părerea noastră, mai mult la zona Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, deci sfera Ministerului Sănătăţii şi, dacă doriţi, o să luăm legătura cu dânşii, ca să stabilim o modalitate de soluţionare a celor edificate de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru problemele apărute în relaţiile pensionarilor cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, răspunde doamna Luminiţa Gheorghiu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Privind interpelarea domnului deputat Gheorghe Dinu, vă comunicăm următorul răspuns:

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr.145/1997, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1998, cetăţenii români cu domiciliul în ţară sunt supuşi în mod obligatoriu asigurării, având obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările sociale de sănătate. Sigur, această contribuţie a variat în raport de începerea intrării în vigoare a actului normativ, respectiv 4%, în momentul colectării, s-a majorat cu 4%, iar, printr-o modificare a actului normativ, respectiv prin Ordonanţa de urgenţă nr.30/1998, începând cu 1 ianuarie 1999, cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei asigurate s-a stabilit sub forma unei cote de 7%, care se aplică asupra drepturilor de pensie şi pensie suplimentară.

Persoanele asigurate, ştim foarte bine, conform prevederilor legii, au dreptul la servicii medicale, medicamente cu şi fără contribuţie personală, la materiale sanitare, la îngrijire medicală în caz de boală din prima zi de îmbolnăvire şi până la vindecare, în condiţiile stabilite de prevederile Legii nr.145/1997 şi, sigur, de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România. Şi, sigur, ca o noutate, Contractul-cadru pe anul 2002 prevede şi sistemul îngrijirilor la domiciliu - o iniţiativă benefică a Ministerului Sănătăţii în favoarea cetăţeanului, în special din mediul rural, şi, sigur, a celui care nu are posibilităţi de a se deplasa la spital datorită vârstei şi a condiţiei sociale.

În conformitate cu prevederile art.1 alin.2 din Legea nr.145/1997, asigurările sociale de sănătate din România funcţionează în baza principiului potrivit căruia asiguraţii au dreptul să-şi aleagă medicul, unitatea sanitară şi casa de asigurări de sănătate.

În acest context, asiguraţii au dreptul la consultaţii de asistenţă medicală de specialitate în unităţi sanitare cu care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate în condiţiile legii şi ale contractului-cadru, iar furnizorii de servicii medicale, în asistenţă medicală ambulatorie de specialitate sunt obligaţi să respecte dreptul la liberă alegere de către asigurat a medicului de specialitate şi a unităţii sanitare, în limitele de calitate impuse de activitatea medicală.

Vreau să vă precizez că, în prezent, tocmai constatând nefuncţionalitatea asupra unor aspecte din cadrul oferit de Legea nr.145, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, împreună cu casa de asigurări, împreună şi cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor din cadrul Comisiei de dialog social înfiinţată de premierul nostru, domnul Adrian Năstase, prin Hotărârea nr.314 din 2001, s-a trecut la o regândire, la o modificare a Legii nr.145, modificare şi completare, modificare care deja a fost prezentată Guvernului şi urmează a fi distribuită celor două Camere, pentru a fi discutată în comisiile de specialitate şi după aceea supusă aprobării Parlamentului şi promulgării de către Preşedintele României.

Deci, noi am găsit o anume situaţie dată de cadrul normativ pe care l-am moştenit, deci dat în 1997, intrat în vigoare în 1998, la 1 ianuarie, şi având în vedere nemulţumirile, ceea ce am constatat pe teren, prima măsură a fost de a îmbunătăţi contractul-cadru, care, efectiv, a fost lucrat în 2002 şi voiam să vă spun, cu părere de rău, că în ianuarie 2001, sistemul de sănătate nu putea să-şi ia nici un ban, deci nici un salariu - în ianuarie. Şi vă spun de ce: pentru că nu exista aprobat contractul-cadru prin hotărâre de Guvern. Contractul-cadru se aprobă anual. Şi atunci, peste noapte, a trebuit să schimbăm numai câţiva termeni, conform noilor modificări ale Guvernului - chiar denumirea de Ministerul Sănătăţii şi Familiei - şi imediat a început la o lucrare temeinică, pe bază de dialog, pentru a realiza un contract-cadru mai bun. Sigur, şi acesta este supus perfecţionării, pentru că dorim să găsim forma benefică, reală pentru toţi cetăţenii ţării, pentru că noi înţelegem că, dacă am fost numiţi aici să lucrăm pentru oameni şi să fim în folosul lor. Dar, vedeţi că fiecare lucru a trebuit modificat şi schimbat legislativ, atât ordinele de ministru, cât şi actele normative pe care le-am găsit. Practic, a fost o muncă titanică. Vreau să vă spun că numai în anul 2001 s-au promulgat peste 150 de acte normative în domeniul de sănătate. Or, asta a însemnat muncă. Deci, fiecare lucru, atipic a fost dat de faptul că prin trei ordonanţe de urgenţă se modifica o ordonanţă simplă; crimă şi pedeapsă pentru mine, ca jurist. Crimă a fost şi pentru oamenii care plătesc şi acele cote de asigurări de sănătate şi le plătim cu toţii, indiferent de funcţie, indiferent de starea socială. Or, noi înţelegem - şi vedeţi foarte bine implicarea directă a premierului în realizarea reformei în sistemul sanitar, acum ştiţi foarte bine că s-a trecut la mergerea în teritoriu, punct cu punct, să se facă o evaluare a spitalelor, tocmai pentru a găsi soluţia benefică, eficientă pentru cetăţean, pentru asigurat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ştefan Baban a adresat două interpelări pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei: concurenţa neloială a statului în domeniul asigurărilor de sănătate şi reţetele compensate din nou doar pe hârtie.

Poftiţi, vă rog!

Domnule, totuşi, nu este o procedură curentă la interpelări, la întrebări este. Dar, mă rog, poftiţi! Dacă două fraze...

Domnul Gheorghe Dinu:

Sau poate n-am înţeles eu bine.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Puteţi depune o moţiune.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule ministru Ciotloş, eu nu am spus că nu e instituit un cadru de legalitate şi un mod de lucru. Au fost instituite. Din păcate, s-au oprit. Şi am întâlnit...vă spun, vă rog în mod deosebit, dacă vreţi şi persoana mea. A trebuit să mă duc altfel să mă înscriu la ei şi trebuie să mă duc în fiecare lună să le dau o declaraţie cum să-mi treacă banii în cont, din cont în card. Nu înţeleg! Este nonsens. Oamenii ăia urcau trei etaje acolo, abia mai suflau, ca să poată să-şi încarce de la domnii de la Banc Post...zice că dispoziţia a venit de la Casa Naţională de Pensii.

Asta era întrebarea mea, rugămintea să vedeţi puţin care este chestiunea, pentru că am impresia că nu s-a înţeles, sau nu m-am exprimat eu prea bine.

A doua întrebare, (domnul deputat se adresează doamnei secretar de stat Luminiţa Gheorghiu) chestiunea era legată de faptul că...aşa este, depuneţi, am văzut, depuneţi foarte multe eforturi pentru treaba aceasta, dar rugămintea este să înţelegeţi sensul problemei.

Oamenii ăştia când se duc acolo, săracii pensionari vin în fiecare săptămână în audienţă la biroul parlamentar, îmi reclamă problema că ..."domnule, mă duc acolo şi îmi cere medicul ăla de familie şi zice "Ştii ceva? Mi-ai adus adeverinţa asta, dar ştii e de culoare albastră, noi vrem din aia roz". Sau dacă chiar le are toate în regulă zice programare dacă te duci să-ţi faci analize peste una-două luni, eventual, dacă poţi dumneata mai repede, te duci la unul privat.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc. Domnul Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să le prezint foarte rapid pe amândouă.

Înfiinţarea în urmă cu câţiva ani şi altor case de asigurări de sănătate, respectiv a armatei şi a transporturilor, a dat naştere la discuţii interminabile şi patetice. Ulterior, funcţionarea celor două case a dovedit un management corect, riguros, satisfăcător pentru asigurat. Iată însă că, acum, când reţeaua sanitară civilă găseşte cu mari eforturi bani pentru supravieţuire, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a descoperit că-şi poate acoperi deficitul cu fondurile caselor paralele.

În prezent, există patru proiecte de modificarea Legii 145/1997, a asigurărilor sociale de sănătate, departe de a nega în totalitate modificările propuse, există temerea că, cel puţin unul din proiecte, casele de asigurări paralele, care funcţionează acum după modelul caselor de asigurări de sănătate judeţene, având aceleaşi drepturi şi obligaţii, vor fi transformate în filiale ale Casei de asigurări al municipiului Bucureşti, spulberându-se bruma de autonomie a celor două instituţii, şi în mod automat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va dispune necondiţionat de banii aferenţi.

Situaţia actuală este şi aşa destul de tensionată, colectarea de la asiguraţii transportatorilor se derulează cu eficienţă maximă, iar unităţile subordonate nu au datorii. Folosirea banilor la Casa de Asigurări de Sănătate a Transportatorilor nu ar acoperi deficitul, nici criza sistemului sanitar gestionat de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, iar modul de redistribuire al sumelor, respectiv 25% din fond, conform legislaţiei în vigoare, precum şi cei 37% luaţi de către acesta pentru acoperirea deficitului, reprezintă o sămânţă de scandal, deoarece pentru sumele vărsate, asiguraţii acestei case de asigurări nu sunt primiţi în unităţile medicale civile. Iar cotele de contribuţie nu sunt aplicate şi pentru casele judeţene din sistemul CNAS.

O altă problemă o reprezintă şi Casa de Asigurări a Armatei, care-şi colectează conştiincios şi riguros fondurile de la asiguraţii cu care au încheiat contractul. Anual, aceasta colectează peste 4 mii miliarde de lei, dar plafonul de cheltuieli aprobat de principalul ordonator de credite care este Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, este de două mii miliarde lei, diferenţa fiind redistribuită caselor judeţene de sănătate. Concluzionând, putem spune, fără a greşi, că tendinţa de a gestiona central toate fondurile este categorică.

Cuvintele spuse de conducerea Casei Naţinale a Asigurărilor de Sănătate, precum că, acest lucru ar asigura accesul echitabil al asiguratului la serviciile de sănătate, prin alocarea unei sume egale per persoană pentru fiecare judeţ, întăreşte şi mai mult convingerea că se pregăteşte o bază legală prin care colectarea fondurilor din reţelele paralele, să treacă în sarcina direcţiei CNAS.

Solicit punctul de vedere al celor două instituţii interpelate, referitor la modalitatea de soluţionare a acestei probleme.

Şi, cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, aş dori să prezint şi cealaltă interpelare, care se referă la reţetele compensate.

Intrarea în vigoare a noii liste a medicamentelor gratuite şi compensate, a dus, ca de fiecare dată, o nouă deziluzie asiguratului român. Ori de câte ori s-a ivit prilejul, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, au accentuat avantajele asiguraţilor: mai multe produse gratuite şi o compensare mai mare. Dar, realitatea este cu totul alta. Eliberarea de medicamente gratuite şi compensate este condiţionată de impunerea unor plafoane pe sumele alocate de controlul aferent, care limitează drastic accesul la subvenţii. Ce reprezintă acest lucru? Compensarea în proporţie de 65% din preţul medicamentelor de către finanţator, adică CNAS, va face ca banii primiţi prin contract să se epuizeze şi mai repede. Pentru bolnavi, această măsură de a mări lista medicamentelor gratuite şi a celor compensate, ar trebui să înlesnească accesul la tratament. Dar, având în vedere că 65% din valoare este suportată de finanţator, este puţin probabil să producă o îmbunătăţire în modul de asigurare a asistenţei sanitare, existând două variante: fie se procedează la mijlocul anului 2002 la o rectificare a bugetului alocat sănătăţii şi Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate; fie medicii vor fi obligaţi să prescrie tratamente compensate şi gratuite doar cazurilor extreme şi nici măcar acestora.

Situaţia este mai gravă pentru acei medici de familie care au înscrişi pe liste bolnavi cronici, bătrâni şi mulţi copii, pentru care valoarea celei mai ieftine reţete este de 200.000lei, ceea ce determină automat plafonarea sumelor reprezentate de reţetele compensate şi gratuite.

La situaţia dezastruoasă existentă în sistemul sanitar românesc, se adaugă în acest moment când pe teritoriul ţării este recunoscută epidemia de gripă şi lipsa crâncenă a fondurilor financiare pentru procurarea de medicamente necesare tratării complicaţiilor apărute în urma virozei.

Să nu uităm că cel mai afectaţi sunt bătrânii şi copiii, adică acele segmente ale populaţiei care beneficiază în special, conform reglementărilor legale în vigoare, de medicamente şi tratamente gratuite şi/sau compensate.

Solicit Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, informaţia privind modul de acordare a reţetelor compensate şi gratuite, fără a plafona nivelul şi posibilităţile medicilor de acordarea acestor reţete, ştiut fiind că marea majoritate a cetăţenilor acestei ţări plătesc sume de loc neglijabile la bugetul asigurărilor de sănătate, iar peste 50% dintre ei nu beneficiază pe parcursul unui an de o reţetă compensată sau gratuită.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Sănătăţii şi Familiei răspunde doamna secretar de stat, Luminiţa Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Privind interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, sigur, nemulţumirea dânsului privind existenţa caselor paralele este şi nemulţumirea noastră şi chiar a premierului, pentru că vreau să vă spun că, în prezent, se lucrează la o modificare şi completare a Legii 145/1997 şi chiar a avut loc o întâlnire a miniştrilor care coordonează casele paralele, s-a încheiat o notă comună care va fi supusă dezbaterii Guvernului pentru a se lua o măsură benefică pentru contribuabili. Deci, este o realitate pe care am moştenit-o şi, sigur, ştim foarte bine că o lege n-o poţi schimba peste noapte, pentru că deja acolo este un sistem instituit cu angajaţi. E vorba de protecţie socială şi aşa mai departe.

Nemulţumirile le-am găsit chiar de când am venit în minister. Când Casa Naţională de Asigurări de Sănătate s-a implicat direct şi a mers în teritoriu şi a constatat şi acele prime mari, exagerate care s-au dat, s-au imutat, vreau să ştiţi. Personal, preşedintele Casei Naţionale, domnul profesor Ţurlea a mers şi a constatat şi a imputat aceste sume. Noi, oamenii noştri au trecut efectiv la luarea de măsuri şi acum ne aflăm în plin proces de modificare a actului normativ pe care l-am moştenit aşa, cu tarele lui, şi, sigur, şi cu ideea benefică de a înfiinţa un sistem de asigurări.

Vreau să vă spun că în programul nostru guvernamental există şi un proiect de case private de asigurări de sănătate care, sigur, va răspunde la un procent al populaţiei, deci va fi o variantă.

Sigur, vreau să vă spun că, încă de la...cu ocazia celor două întâlniri care au avut loc la Snagov cu factorii de răspundere din domeniul de sănătate convocaţi de către premierul nostru, domnul Adrian Năstase, chiar dânsul a intervenit şi a solicitat formarea unui mod mai sigur de gestionare a banilor acumulaţi. Astfel, în noul act normativ găsim această propunere.

De asemenea, potrivit obiectivului doi din capitolul 11 - ocrotirea sănătăţii - din planul de acţiuni pe anul 2002 şi 2003 şi al programului de guvernare, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.32 din 2002, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate se vor colecta de către un singur fond, gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Vreau să vă spun că, constatând nemulţumirile din teritoriu, banii neplătiţi la timp, datorii, poate şi salariile la timp, chiar pe 4 aprilie, deci pe 3, la şedinţa de Guvern, s-a hotărât în urma analizei făcute de specialiştii din Ministerul Sănătăţii, Casei de Asigurări de Sănătate şi a Ministerului Finanţelor, s-a găsit soluţia trimestrializării datoriilor, a bugetului, şi aceasta, în mod eşalonat, asigurarea la timp a salariilor din domeniul sanitar din toate unităţile şi spitalele. De asemenea acordarea eşalonată al celui de-al treisprezecelea salariu şi, sigur, eşalonarea graduală a datoriilor, care a început să se facă tot la intervenţia premierului. Deci, disponibilitate din partea Guvernului există. Se iau măsuri. Aici avem şi un partener de dialog extraordinar, şi le mulţumim că există, este vorba de Comisia de birou social, respectiv, reprezentanţii sindicatelor şi patronatului care vin şi ne aduc amendări şi solicitări pertinente şi noi ţinem cont de ideile acestora, pentru că sunt oamenii care cunosc practica şi nemulţumirile de acolo din zonă.

În acest sens, aşa cum am precizat şi anterior, există depusă deja la Guvern o iniţiativă legislativă de modificare a Legii 145/1997, unde vom găsi, încercăm să găsim soluţiile cele mai bune pentru rezolvarea problemelor pe care dumneavoastră le-aţi ridicat.

Privind a doua interpelare, referitoare la reţetele, plafoanele pentru reţetele compensate şi gratuite, vreau să vă spun că, conform legii, anual, prin ordin de ministru, ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei, se aprobă un astfel de...deci, plafonul pentru reţete compensate şi gratuite. Ultimul a fost dat în 18 februarie 2002 şi a fost publicat în martie anul acesta. Sigur şi aici avem o gândire benefică în folosul cetăţeanului, pentru că dorim ca pe lista de gratuităţi şi compensate să fie cât mai multe medicamente româneşti, cât mai multe medicamente româneşti care sunt şi mai ieftine şi mai bune. În acest sens, noi am făcut o modificare, un amendament important la Ordonanţa de Guvern 152/1999 care acum se află în programul de mediere al Parlamentului şi acolo am solicitat ca, trimestrial, în raport de produsele acreditate de Agenţia Naţională a Medicamentului să se modifice trimestrial aceste liste de compensate. Chiar analizând înainte de a veni în faţa domniilor voastre, am constatat că pe lista de gratuităţi, 23% sunt produse româneşti şi 30% produse româneşti pe lista de compensate.

Sigur, aici, trebuie să consideraţi şi comisia de transparenţă care a fost instiuită anul trecut, tot prin ordin de ministru şi unde, pe baza analizelor comisiilor de specialitate, sunt 36 instituite la nivelul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Se propun...lista de medicamente şi lista de boli pentru care se acordă gratuităţi şi compensate.

Este în atenţia noastră, ca dovadă că s-au făcut primii paşi şi dorim o schimbare radicală a mentalităţii şi pe această linie.

Comisia de transparenţă, v-am spus, are un rol important. Este o inovaţie a ministerului şi este benefică. De altfel, dorim şi ne raliem, prin toate măsurile pe care le luăm, directivelor europene. Ştim foarte bine că nu există un plafon valoric pentru prescrierea medicamentelor de către medici, doar pentru farmacişti, iar atunci când a fost cazul, s-a trecut la suplimentări. Mai devreme am vorbit de plata acelor datorii, reeşalonări, tocmai pentru a da siguranţă şi furnizorilor de medicamente, respectiv, acelor societăţi care asigură aceste medicamente.

Este în atenţia noastră, vă rog să reţineţi acest aspect pe care îl analizăm pe baza unei documentaţii reale şi cu toţi factorii de răspundere, Casa Naţională, Colegiul, Ministerul Finanţelor şi, aici, şi cu spriijinul Oficiului de Stat al Concurenţei, pentru că preţurile sunt stabilite de dânşii. Dar, vedeţi, dacă luăm aşa în practică ce se întâmplă, foarte multe fabrici sau ştiu eu, chiar n-au interesul ca să iasă acele preţuri şi atunci vin cu nişte condiţionări, exempli gratia, Sicomedul.

Dar, de fiecare dată, chiar acum trei săptămâni, când a fost o astfel de situaţie, am intervenit personal pentru a se asigura ser fiziologic, cel puţin în spitale, în ambulatorii, să nu se mai creeze astfel de situaţii. Dar aşteptăm şi avem deja semnale sigure că vor veni investitori pentru a construi fabrici noi, tocmai pentru a crea acel sistem de concurenţă de care avem nevoie, aşa încât, preţul medicamentelor nu să crească, ci să se micşoreze şi, în principal, medicamentele româneşti să aibă întâietate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Rog colegii deputaţi să dezvolte mai puţin interpelările şi reprezentanţii Executivului să răspundă mai sintetic.

Domnul deputat Valentin Vasilescu are o interpelare privind probleme controversate în domeniul cercetării destinat industriei de apărare a ţării.

Domnul Valentin Vasilescu:

Subiectul interpelării este modalitatea în care se poate spori valoarea adăugată a produselor industriei de apărare, înglobarea tehnologiilor avansate pentru sporirea preciziei sistemelor de arme. Ceea ce, dacă s-ar fi făcut, întrucât teme de cercetare există, însă rezultate introduse în producţia specific militară nu prea sunt, dovadă modernizările pentru MIG 21 Lencer s-au făcut cu o firmă din exterior, deşi au fost programe de cercetare în domeniul telemetrelor laser, sistemelor de dirijare.

În lumea democrată şi avansată din punct de vedere al industriei de apărare, competiţia se realizează tocmai prin implementarea sau supravieţuirea pe piaţă, implementare acestor tehnologii avansate. Dacă dorim vreodată să vindem armament în condiţii legale, trebuie să facem acest lucru. Dacă dorim să nu mai trimitem în şomaj oamenii din industria de apărare, trebuie să înglobăm această tehnologie avansată, ca rod al cercetării ştiinţifice româneşti.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, domnul Adrian Câmpurean, secretar de stat.

Domnul Adrian Câmpurean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea face afirmaţii legate de cercetarea românească în domeniul laserelor, atât înainte de 1989, precum şi despre aplicaţia acestora după 1989, din domeniul militar şi civil şi se face o legătură între acest domeniu şi şansele României de integrare în structurile euroatlantice.

Constatăm că datele referitoare la aceste proiecte finalizate sau sistate în diferite faze înainte de 1989, sunt cuplate cu proiecte aflate în derulare în cadrul programului naţional de cercetare. Astfel, telemetrul portabil cu laser LA M3 este un aparat care are la bază cunoştinţe acumulate înainte de 1989 şi care se află deja în producţie de serie la Electromagnetica Bucureşti. Telemetrul cu laser pentru bord de avion a făcut parte din cercetarea de pionierat în domeniul laserelor şi a fost sistat înainte de 1990 în faza de documentaţie de motor experimental.

Alte tipuri de laseri militari care au fost prezentaţi în interpelare şi care au modele de referinţă străine, nu au fost cercetaţi la institutele nostre de cercetare-dezvoltare. După cum ştiţi, cercetarea în domeniul laserelor s-a desfăşurat cu precădere pe Platforma Măgurele, în cadrul Institutului de Fizică Atomică.

Începând cu anul 1971, o parte din cercetările de fizica laserelor au fost orientate şi spre dezvoltarea de componente şi dispozitive speciale destinate industriei de apărare, pentru care a fost detaşat în cadrul secţiei de lasere din IFA un număr de ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

După o perioadă de 5 ani, în care au fost realizate o serie de dispozitive cu laser pentru diferite aplicaţii speciale, începând cu anul 1976, s-a format un laborator special numit "Dispozitive Speciale cu Laser" D.S.L., ale cărui obiective erau, în principal, tematicile Ministerului Apărării Naţionale.

Interacţiunea între secţia de laser şi laboratorul D.S.L. după această dată, a fost în principal aceea de a livra diferite tipuri de laser şi de a asigura consultanţă ştiinţifică.

După 1989, laboratorul D.S.L. din cadrul Institutului de Fizică şi Tehnologia Aparatelor cu Radiaţii (I.F.T.A.R:) în componenţa căruia se afla, a devenit societate comercială "Autoelectronica" S.A. în al cărui obiectiv de activitate erau trecute şi activităţi legate de aparatura cu laser pentru industria de apărare. O dată cu înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru optoectronică INOE 2000, aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, activităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică s-au desfăşurat numai în domeniul aplicaţiilor civile.

Activităţile din domeniu sunt finanţate pe bază de proiecte calificate în competiţie, organizată în cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvotlare, proiecte ce sunt evaluate de echipe de experţi independenţi, asigurându-se în acest fel, obiectivitatea promovării acestora.

Este de adăugat şi faptul că proiectele finanţate în cadrul programului RELANSIN, la care se face referire în interpelare, are un utilizator final, care este şi cofinanţator al activităţilor de cercetare.

Domeniul vizat este, bineînţeles, un domeniu de mare vizibilitate internaţională care face ca cercetarea românească să intre în sistemul de valori europene. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică este implicat în două proiecte din Programul-cadru IV al Comunităţii Europene. Patru proiecte din Programul-cadru V al Comunităţii Europene, trei proiecte din Programul EUREKA, un proiect în Programul NATO, trei proiecte în Programul ECOLINCS şi prima acţiune promovată în reţeaua COST la iniţiativa României.

De asemenea, în cadrul Institului Naţional de Optoelectronică INOE 2000, se editează revista "Journal of Optoelectronics and advanced materials" al cărui factor de impact comunicat de Institutul de Informaţie Ştiinţifică ISI- USA, la data de 8 aprilie 2002 este de 0,333.

Acestea sunt realităţi care privesc domeniul la care s-a făcut referire în interpelare. Noi considerăm că atacurile îndreptate împotriva unor persoane care au fost implicate în perioada anterioară în definirea politicii domeniului nu privesc Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi trebuie adresate către alte organisme abilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu a adresat o interpelare referitor la Protocolul de colaborare UDMR-P.S.D. încheiat la nivelul judeţului Mureş şi asupra problemei prelungirii perioadei de activitate a cadrelor didactice aflate la vârsta pensionării.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş dori să mă adresez asupra unui fapt, şi anume că nu se prea respectă Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul că, la data de 25 februarie, am adresat o interpelare domnului prim-ministru Adrian Năstase. Ştiu, conform regulamentului, că la 11 martie ar fi trebuit să primesc răspuns. S-a prezentat o amânare la 18 martie, s-a amânat din nou la 25 martie. Iată că suntem astăzi la 15 aprilie. Deci ar fi cam a cincea, a şasea săptămână de când n-am primit răspuns.

V-aş ruga să luaţi notă de această doleanţă a mea pentru a primi răspunsul cuvenit.

De asemenea, la data de 18 februarie, am adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării în legătură cu nişte evenimente de la Iaşi, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Mi s-a dat un răspuns că se face o anchetă, era în 18 februarie, deja am ajuns la 15 aprilie 2002, să vedem în ce an vom ajunge. Aş dori neapărat răspunsul şi mai multă respectare a regulamentului.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte interpelarea din această seară, vedeţi! parcă a fost o premoniţie: la Liceul Bolyai Farcaş din Târgu Mureş au apărut nişte evenimente cu totul şi cu totul neplăcute. De ce? Pentru că s-a încălcat Legea învăţământului, atunci când printr-un protocol între P.S.D. şi UDMR s-a stabilit ca să se scoată clasele româneşti din Liceul Bolyai şi acestea să fie transferate la celelalte două colegii naţionale din Târgu Mureş: Colegiul Naţional "Alexandru Papiu Ilarian", respectiv Colegiul Naţional "Unirea".

S-au vehiculat diverse idei, cum că în spatele copiilor ar exista nişte forţe politice. Aşa este! În spatele acestor elevi există nişte forţe politice, iar aceste forţe politice se numesc UDMR. UDMR-ul care a descoperit cu această ocazie că există o nouă formă de extremişti: extremiştii minori. Şi aceşti extremişti minori sunt elevii de la Liceul "Bolyai" care nu vor să se mute de la liceul unde au dat examen de admitere şi care se încalcă drepturile copilului, drepturile adolescentului sau a omului, dacă vreţi să spunem aşa, de a se înscrie şi a urma o şcoală acolo unde au fost locurile stabilite.

În primul rând, deci, este problema învăţământului în sine, a încălcării Legii învăţământului, pe de altă parte este această problemă legată de drepturile copilului. De asemenea, problema este şi altfel pusă, şi anume este vorba despre nişte considerente legate de obligaţii ale P.S.D.-ului faţă de UDMR, adică eu o întrebam pe doamna ministru că atunci când dânsa era în opoziţie, avea o anumită poziţie faţă de această problemă, pentru că atunci am urmărit-o. Astăzi, urmărind-o pe punctul de pe baricada partidului de guvernământ, parcă n-ar mai fi dânsa şi n-aş dori ca să cred că aceasta este faţa adevărată a doamnei Ecaterina Andronescu, sau cea care am cunoscut-o prima oară, în urmă cu câţiva ani, când era în opoziţie.

Cea de-a doua întrebare pe care am prezentat-o, a fost legată de cadrele didactice, şi anume de mişcarea cadrelor didactice. Vedeţi dumneavoastră, şi aici există o lege şi este vorba de Statutul cadrelor didactice care la art.28 spune că: "personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau cu titlu ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la trei ani peste vârsta de pensionare la cerere, cu avizul consiliului profesoral al unităţii de învăţământ, exprimat în urma votului nominal deschis şi cu aprobarea anuală a inspectoratului şcolar".

Iată însă că la biroul meu parlamentar se prezintă nişte profesori gradul I cu rezultate deosebite, elevi care sunt premianţi la olimpiada naţională, deci nici măcar premianţi pe judeţ, ci cu premii la olimpiada naţională şi care ajungând la vârsta de 57, doamna, la vârsta de 62, domnul, au fost soţ şi soţie, nu li s-a aprobat de către inspectoratul şcolar, după ce aveau avizul înscris cu aprobare nominală din partea consililului de administraţie al unităţii de învăţământ, al şcolii din care făceau parte, pentru ca să continue activitatea în învăţământ. N-am înţeles! În acest caz se respectă de către Ministerul Învăţământului sau nu se respectă statutul cadrelor didactice?

Pe de altă parte, la Ministerul Învăţământului este o continuă discuţie, un ordin îl anulează pe celălalt; apare metodologia privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2002 - 2003, cu Ordinul nr. 3342 din 11 martie 2002 şi care aprobă o anumită metodologie, după care, în ordinul din 8 aprilie, cu Ordinul nr.3469 se aprobă o altă metodologie şi această metodologie este exact problema în discuţie pe care acum am arătat-o. Adică, când se acceptă, când nu se acceptă, ca aceste cadre didactice să poată să predea.

Eu pun problema puţin diferit, în sensul că profesorii la care m-am referit eu şi care nu sunt singurii, nu există un caz particular, sunt profesori cu o vechime de 35 - 40 de ani în învăţământ, deci sunt oameni cu foarte multă experienţă la catedră, cu rezultate deosebite şi care reprezintă nişte garanţii, că fac un învăţământ de calitate.

Mergând pe ideea că în locul lor vom numi, chiar şi în condiţiile unor reduceri de activitate, în sensul că postul va scădea ca număr de ore în următorii ani, vom numi nişte tineri care sunt fără experienţă. De ce să luăm în acelaşi timp dreptul acestora să şi-l realizeze până la capăt, să dea tot ceea ce au realizat în această viaţă, toată experienţa pe care au acumulat-o, să poată să o transmită generaţiei care stă şi aşteaptă, în acelaşi timp şi generaţia cealaltă, bineînţeles că se formează şi în acelaşi timp învăţământul va avea de câştigat.

Pe de altă parte, este şi problema financiară. Aceasta am înţeles-o. Aici este singurul lucru pe care îl accept la Ministerul Învăţământului, că de dragul unor economii pe care le vor face la fondul de bani, deci la sume, că nu va plăti un profesor gradul I cu 35 - 40 ani vechime sau peste 40 ani vechime, va plăti un profesor cu până la 2 ani sau între 2 ani şi 5 ani vechime, nu va plăti un grad didactic, gradul I sau II, şi va plăti gradul definitiv sau fără grad didactic, în varianta 0 - 2 ani.

Pe de altă parte, vechimea; nu va mai plăti o vechime de 25 de ani la salarii. Deci, în felul acesta facem nişte economii.

Dar, problema este, totuşi, calitatea învăţământului. Ce rămâne? Am avut până acum un lucru bun. Elevii noştri s-au prezentat la olimpiade internaţionale şi ne-am plasat printre cei mai buni din lume. Elevii noştri au absolvit - chiar astăzi ascultam la radio - că absolvenţii noştri de la Craiova sunt invitaţi să-şi urmeze cursurile universitare în Statele Unite.

Iar acum nu facem altceva decât de dragul a câtorva sute de mii de lei sau poate milioane de lei, pentru care dorim să facem o economie, să stricăm ceea ce am avut bun.

În acest sens, aştept un răspuns din partea Ministerului Învăţământului şi din punct de vedere al calităţii şi din punct de vedere umanist pusă problema. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc, dar încercaţi să fiţi mai sintetic.

Deci, aceasta este situaţia. Sunt şi alţi colegi care vor să dezvolte interpelările astăzi.

Din partea Ministerului Învăţământului, domnul Constantin Corega, secretar de stat.

Domnul Constantin Corega:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la revenirea Liceului teoretic "Bolyai Farcas" din Târgu Mureş la statutul de liceu cu predare în limba maghiară precizăm următoarele: Ministerul Educaţiei şi Cercetării respectă cadrul legislativ în vigoare, prin organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 1 şi 3 din Legea învăţământului nr. 84/1995 la Liceul teoretic "Bolyai Farcas" din Târgu Mureş se asigură realizarea finalităţii învăţământului, şi anume, formarea personalităţii umane, prin strategii şi tehnici moderne de instruire, susţinute de ştiinţele educaţiei şi de practica şcolară, fiind asigurat accesul tuturor copiilor, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de rasă, sex, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, potrivit principiului consacrat de art. 5 alin. 1 şi din actul normativ menţionat.

Precizăm că în cadrul liceului este asigurată desfăşurarea procesului educativ şi în limbile minorităţilor naţionale, conform art. 8 alin. 1 din aceeaşi lege.

Menţionăm, de asemenea, că Legea învăţământului statuează, la art. 11 alin. 1 şi 2 că: "învăţământul nu se subordonează scopurilor politice, în spaţiile destinate desfăşurării procesului instructiv educativ, fiind interzise crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propagandă politică, iar organizarea şi conţinutul învăţământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii, de ordin ideologic, politic, religios sau etnic".

În aplicarea acestui principiu, Ministerului Educaţiei şi Cercetării îi revine sarcina de a proiecta, fundamenta şi aplica strategia globală a învăţământului, de a stabili obiectivele sistemului de învăţământ, atât în ansamblul său, cât şi pe niveluri şi profiluri de învăţământ.

În final, vă comunicăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a luat şi nu va lua nici o decizie în afara cadrului legal.

În ceea ce priveşte punctul 2 din interpelare, referitor la calendarul mişcării personalului didactic în anul şcolar 2002 - 2003, aprobat prin Ordinul ministrului şi educaţiei şi cercetării nr. 5025 din 13.XI.2001, vă aducem la cunoştinţă următoarele: în conformitate cu pct. 2 literele a) şi b) din textul mai sus menţionat, cadrele didactice care doresc să-şi continue activitatea didactică în anul şcolar 2002 - 2003, în condiţiile art. 128 din Legea nr. 128/1997, au depus cereri în acest sens la inspectoratele şcolare, în perioada 20.II - 28.II.2002. Discutarea cererilor de menţinere în activitate în cadrul şedinţelor consiliilor de administraţie ale inspectoratelor şcolare a avut loc în perioada 1.III - 15.III.2002.

Având în vedere media înaintată de vârstă a corpului profesoral, precizăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu urmăreşte excluderea cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile stabilite de art. 128 din Statut, dar este încurajată, în primul rând, intrarea în sistem a tinerilor competenţi, pentru stimularea acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Sonea a adresat o interpelare referitor la ...

Domnul Adrian Moisoiu:

Referitor la problema...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, nu v-am dat cuvântul. Dacă o luăm aşa, conform Regulamentului, nu aveţi dreptul la comentarii. Dar, poftiţi, dacă tot aţi venit până acolo...

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar, vă rog, fiţi sintetic.

Domnul Adrian Moisoiu:

N-am înţeles din răspunsul domnului ministru în clipa de faţă ce se întâmplă la Liceul Bolyai, din acest punct de vedere, pentru că nu este formulată clar acolo: se respectă legalitatea, deci ce se va întâmpla la acest liceu, ce este legal în clipa de faţă, protocolul semnat sau Legea învăţământului? Deci, v-aş ruga să vă exprimaţi clar din acest punct de vedere, domnule ministru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Adică, se mută clasele acelea de elevi români la alte licee sau nu se mută? Aceasta este ideea. Spuneţi da sau nu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Ce se va întâmpla, se reduc clasele?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, bun, am înţeles, aceasta este esenţa. Se poate spune în câteva cuvinte.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Mi se pare că este foarte clar, atâta vreme cât s-a precizat: Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură respectarea legalităţii.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bine.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, nu mai comentăm.

Domnul deputat Sonea, privind situaţia actuală a şcolilor cooperatiste, generate de lipsa cadrului legal privind evaluarea şi acreditarea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De fapt, eu revin acum asupra unei teme pe care am abordat-o în urmă cu aproximativ un an. Era vorba de intervenţia de pe 21 mai 2001, când am spus nişte chestiuni referitoare la modul de interzicere prin Hotărârea 26.179 de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv Comisia Naţională de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, de a susţine de către şcolile cooperatiste examene, eliberarea şi gestionarea de acte de studii şi aşa mai departe. Nu vreau să intru în toate detaliile, dar ce vreau să spun acum, în sinteză, să nu prezint toată această chestiune.

În perioada 1991 - 1999, şcolile cooperatiste au funcţionat ca unităţi ale învăţământului preuniversitar de stat, în baza unor protocoale de parteneriat încheiate între Ministerul Învăţământului şi UCECOM şi respectiv CENTROCOOP. Legea nr. 84 din 1995 a stabilit condiţiile de funcţionare şi finanţare a şcolilor cooperatiste, reprezentând prima formă particulară de învăţământ preuniversitar, recunoscută juridic.

În prezent, învăţământul cooperatist cuprinde 20 de instituţii şcolare, pentru învăţământul profesional, liceal şi postliceal, dispunând de experienţa unui corp profesoral corespunzător, de infrastructura şi lecturile necesare unui învăţământ performant şi au rezultate bune.

Chiar şi aşa, aceste şcoli au fost obligate să parcurgă etapele de acreditare la fel ca şi şcolile particulare înfiinţate după 1990. Toate unităţile şcolare cooperatiste au depăşit prima fază a procesului de acreditare, obţinând în anii 1999 - 2000 autorizarea de încredere. Pe parcursul anului 2001 conducerile UCECOM şi CENTROCOOP au făcut demersuri repetate la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, spre a grăbi elaborarea standardelor şi criteriilor necesare evaluării învăţământului particular, astfel încât, după aprobarea acestora, printr-o hotărâre de Guvern să se poată trece la efectuarea vizitelor de evaluare, în scopul acreditării în acest cadru şi a şcolilor cooperatiste.

Demersurile nu au avut nici un rezultat. Şi mai mult, cu toate că nu şcolile cooperatiste erau vinovate de întârzierile vizitelor în vederea acreditării, în 2001 li s-a interzis, cum am spus, organizarea examenelor şi eliberarea de acte. Şi, ca urmare a acestor măsuri, absolvenţii învăţământului cooperatist s-au văzut obligaţi, pentru prima dată după 50 de ani de existenţă a acestor şcoli, să se prezinte la examene în unităţi de învăţământ de stat, multe din ele fără o dotare corespunzătoare, însuşirii şi exercitării meseriei din domeniul serviciilor, plătind, însă, în plus, pentru acest disconfort profesional, împreună, deci toţi aceşti absolvenţi peste 3 miliarde de lei, sub formă de taxe, de examen, sume suportate de familiile tinerilor absolvenţi, familii dintre cele mai modeste.

Din câte ştim, în luna mai 2001 erau în stadiu de proiect, standardele şi indicatorii pentru acreditarea învăţământului preuniversitar particular şi rugam, prin intervenţia mea de data trecută, de săptămâna trecută, să ne informaţi cu privire la stadiul în care se află aceste norme de evaluare şi dacă în acest an şcolar, şcolile cooperatiste vor putea fi vizitate în scopul evaluării. Totuşi, ni se pare curios faptul că timp de un an nu au fost difuzate aceste reglementări.

Dacă lucrurile au fost amânate în mod nejustificat, ne întrebăm cine are interesul ca aceste şcoli să nu poată funcţiona în deplinătatea menirii lor şi absolvenţii lor să fie exploataţi ca surse de miliarde pentru şcoli ale statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Constantin Corega.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Învăţământul cooperatist este reglementat în Capitolul XI din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ca învăţământ preuniversitar particular.

În aceste condiţii, unităţile de învăţământ cooperatist au fost supuse procesului de acreditare prevăzut de Legea învăţământului şi de Legea nr. 196/1999.

Menţionăm că, până în prezent, unităţile de învăţământ cooperatist care au fost autorizate de Comisia Naţională de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, au mai depus şi alte dosare în vederea autorizării pentru noi specializări, meserii, pentru care se impune evaluarea în vederea acordării autorizaţiei de încredere.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, autorizaţia de încredere acordă unităţilor de învăţământ dreptul de organizare şi funcţionare provizorie, astfel că examenul de absolvire poate fi susţinut numai la unităţi de învăţământ de stat.

Precizăm, de asemenea, că Proiectul Hotărârii de Guvern privind standardele de evaluare, în vederea acreditării, este elaborat, fiind într-o atentă analiză şi dezbatere şi urmează să fie înaintat ministerelor avizatoare şi Guvernului pentru adoptare.

Vă comunicăm, totodată, că, după adoptarea Proiectului Hotărârii de Guvern privind standardele de evaluare în vederea acreditării, Comisia Naţională de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar va proceda la evaluarea acestor unităţi, în vederea acreditării.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Mihaela Ionescu a formulat o interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, privind educaţia de prevenire a consumului de droguri în şcoli.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc ministerului că a acordat atenţie interpelărilor noastre şi sper ca această interpelare să nu rămână numai o întrebare retorică.

Aflăm aproape zilnic din presă sau suntem informaţi de către colegii profesori şi medici că în ţara noastră impactul drogurilor este tot mai alarmant. Le cad victime tinerii cu vârste tot mai fragede, înregistrându-se chiar decese, la vârsta de 11 - 12 ani.

Se pare că instituţiile statului se mulţumesc să înregistreze, sau, cum se spune acum, să monitorizeze fenomenul, dar reacţionează cu încetineală sau nu reacţionează deloc pentru prevenirea lui.

Ne aşteptam ca, o dată semnalate primele cazuri, Ministerul Educaţiei şi Cercetării să reacţioneze imediat şi să fi răspuns cu un plan naţional viabil, contra consumului de droguri şi că acest plan să intre deja în viaţa de zi cu zi a şcolilor.

Dacă fumatul şi chiar alcoolul sunt o realitate hâdă a şcolilor româneşti, aceasta se datoreşte şi unei campanii educaţionale aproape invizibile.

În schimb, economia de piaţă a fost foarte activă. Dorinţa de îmbogăţire, chiar pe spinarea copiilor nevinovaţi, a acţionat imediat, în sens negativ, exemple fiind, agresivitatea invitaţiilor la fumat, făcute de panouri publicitare imense, care te îmbie în orice colţ de stradă, pe tot drumul elevilor spre şcoală.

Pentru alcool, se face reclamă pe micile ecrane, unde o marcă de vodcă este preferată de către o fată unui buchet de flori.

Şcoala românească, care pregăteşte cadre de intelectuali şi specialişti pentru generaţiile viitoare, trebuie să aibă în vedere zicala "Mens sana in corpore sano". Deci, trebuie să cuprindă în curriculum şi ore de educaţie antitabac, antialcool şi în special antidrog. Pentru că acestea, agresează zilnic, direct sau indirect, tineretul neavizat din ţara noastră.

Aflăm că există doar ONG-uri care încearcă să atragă atenţia asupra problemei consumului de droguri, cum ar fi Asociaţia copiilor consumatori de droguri, că unele cadre didactice ar fi luat iniţiativa unor lecţii de avizare contra consumului de droguri, dar că acest lucru se face sporadic şi incidental.

Aflăm, de asemenea, cu stupefacţie, că poliţia a reacţionat în felul său, a intrat în şcoli să caute traficanţi şi consumatori de droguri, în loc să fi fost mai vigilentă în afara şcolilor, la poarta lor, pentru a împiedica intrarea infractorilor.

Deoarece unele şcoli au refuzat să permită accesul poliţiei în incintă, aceasta şi-a schimbat oferta, propunând să ţină ore de prevenire a consumului de droguri, deşi ar fi fost mai indicat să se ocupe strict de problemele polliţieneşti.

Cunoscând fiind faptul că este mai uşor să previi decât să tratezi, cerem Ministerului Educaţiei să ia măsuri de urgenţă, pentru a frâna şi apoi eradica prin educaţie, prin conştientizare, pericolul consumului de droguri la elevi.

Disciplina "Igiena", care exista cu mai mulţi ani în urmă, s-ar fi putut reintroduce şi direcţiona către educaţia de prevenire a consumului de droguri, folosind cadre medicale, psihologi sau chiar profesori care predau materii cu puţine ore în program şi care au probleme cu norma, care ar putea fi reciclaţi şi ar putea deveni profesori de igienă.

Propunem Ministerului Educaţiei şi Cercetării să ia măsuri ca împreună şi legătura cu Ministerul Sănătăţii, cu Poliţia, cu Biserica, cu ONG-urile de profil, pentru a face un plan eficient la nivel naţional, de educaţie preventivă împotriva consumului de droguri şi pentru ca acest plan să nu rămână numai pe hârtie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, poftiţi.

Domnul Constantin Corega:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna deputat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării v-a pregătit un răspuns voluminos la interpelarea dumneavoastră şi după finalizarea sa o să vă înmânăm un exemplar.

Vreau să precizez doar atât, că prin Hotărârea Guvernului nr. 534 din 1999 a fost înfiinţat Comitetul Interministerial de Luptă Împotriva Drogurilor, format din 10 miniştri şi prezidat de primul-ministru.

Prin Ordinul nr. 4425/5 septembrie 2001 a fost înfiinţată una dintre comisiile funcţionale ale acestui comitet, Comisia interministerială de prevenire a consumului ilicit de droguri, formate din reprezentanţii a cinci ministere, între care şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin acelaşi ordin, sunt înfiinţate centrele judeţene de consiliere antidrog, având sarcina de a coordona la nivel judeţean acţiuni întreprinse în domeniul prevenţiei consumului de droguri.

Prin Notificarea 40355 din 22.IX.2001, ne comunică aplicarea în unităţile de învăţământ din ţară a Programului naţional de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile a consumului de droguri.

Sunt în material cuprinse peste 30 şi ceva de acţiuni concrete pe care le-a desfăşurat Ministerul Educaţiei şi Cercetării în acest domeniu, prin unităţile sale specializate.

Au fost lansate: Programul "Educaţia pentru sănătate", "Educaţia pentru sănătate în şcoala românească", sunt colaborări cu alte instituţii guvernamentale şi neguvernamentale. MEC a semnat protocoale cu diverse asociaţii şi fundaţii cu preocupări în domeniu, "Salvaţi copiii", "Tineri pentru tineri" şi aşa mai departe.

Există în material, veţi găsi propuneri ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada 2003 - 2005, proiectul-pilot de prevenţie primară în licee.

Precizăm, de asemenea, că în scopul prevenirii şi combaterii consumului de droguri, în cadrul Agenţiei sociale a studenţilor, urmează să fie organizat un cabinet pentru consilierea celor aflaţi în dificultate.

Totodată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei urmează să organizeze o secţie de dezintoxicare pentru studenţi şi elevi, în Spitalul Studenţesc.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Mihaela Ionescu:

Ştiu că nu este obiceiul la interpelare să răspundem, dar toate răspunsurile de astăzi au fost paralele cu întrebările. Deci, eu am întrebat ce se face în şcoală şi ce legătură există între ministere şi ce acţiuni, dar, deci, şcoala nu are în programul şcolar nimic pentru prevenirea drogurilor. Acesta este răspunsul. Dacă sunt 35 de acţiuni, înseamnă că sunt 35 de acţiuni sporadice, care nu s-au făcut, mă rog, influenţa lor nu s-a văzut asupra consumului de droguri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum trebuie să dau şi domnului Corega cuvântul. Poftiţi.

Domnul Constantin Corega:

Daţi-mi voie să spun doar atât: citirea atentă a programului concret de acţiuni desfăşurate în şcoli vă va da seama că v-aţi exprimat un picuţ eronat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ştefan Baban adresase o interpelare privind garanţiile guvernamentale pentru căldură; a primit răspunsul scris din partea domnului Fleşariu, deci nu mai intervine.

De asemenea, domnii deputaţi Mircea Ifrim şi Anghel Stanciu, care formulaseră interpelări pentru APAPS, nu mai intervin, pentru că s-a solicitat de către APAPS prelungirea termenului de răspuns.

Într-o situaţie asemănătoare se află domnul deputat Victor Dobre, care adresase o interpelare Ministerului Tineretului şi Sportului care, de asemenea a solicitat prelungirea termenului.

Domnul Damian Brudaşca, care adresase o interpelare Ministerului de Finanţe a primit răspunsul în scris.

Domnul secretar de stat Romulus Mouha, de la Ministerul Industriei şi Resurselor s-a prezentat să răspundă la interpelare domnişoarei deputat Lia Olguţa Vasilescu, tot cu problema Societăţii de Avioane S.A. Craiova. Nu mai este domnişoara şi atunci domnul secretar de stat a lăsat răspunsul scris la secretariat.

Domnul Vlad Hogea a adresat o interpelare privind discriminarea practicată de unii primari PSD, privind repartizarea de sedii pentru partidele parlamentare din opoziţie, către Ministerul Administraţiei Publice.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule ministru,

Legea partidelor politice prevede în art. 41 că "organele administraţiei publice locale sunt obligate să acorde cu prioritate spaţii formaţiunilor politice, pentru buna desfăşurare a activităţilor în sedii adecvate".

Cu atât mai mult, partidele parlamentare au acest drept consfinţit prin lege.

Totuşi, Partidul România Mare se află în judeţul Iaşi în situaţia cel puţin bizară de a i se refuza cu ostentaţie de către primarii PSD ai Municipiului Paşcani, Neculai Răţoi, şi oraşelor Târgu Frumos, Gheorghe Tătaru, şi Hârlău, Gheorghe Costache, repartizarea de sedii, atât pentru filialele locale ale PRM, cât şi pentru cei patru senatori şi deputaţi din judeţe ai partidului nostru, care şi-au exprimat disponibilitatea de a înfiinţa birouri parlamentare în cele trei localităţi importante menţionate mai sus.

De 11 ani ne aflăm în aceeaşi situaţie care nu mai poate continua.

În consecinţă, vă rugăm să investigaţi aceste cazuri, cu atât mai mult cu cât în Municipiul Paşcani primarul PSD, după ce a încheiat cu filiala locală a Partidului România Mare un contract de închiriere pentru un sediu, l-a reziliat după numai o lună în mod abuziv, dovedind un spirit antidemocratic incompatibil cu statutul de partid adaptat la valorile civilizaţiei occidentale, pe care formaţiunea dumneavoastră şi-l revendică în ultima perioadă de timp.

Vă rugăm să ne precizaţi dacă aspectele semnalate mai sus se verifică sau nu, precum şi baza legală pe care o au primarii PSD menţionaţi, în discriminarea celui mai puternic partid de opoziţie din România.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne spune domnul secretar de stat Ionel Fleşariu de la Ministerul Administraţiei Publice.

Domnul Ionel Fleşariu:

Referitor la interpelarea privitoare la baza legală pe care o au unii primari de a nu pune la dispoziţia unor partide politice spaţiile necesare funcţionării acestora, sau pentru organizarea şi funcţionarea birourilor parlamentare, vă precizăm, stimate domnule deputat că asemenea dispoziţii, asemenea bază legală nu există în România.

Întrucât ministerul nostru nu are la îndemnână instrumentul legal pentru determinarea primarilor să rezolve asemenea cereri, am solicitat reprezentantului Guvernului în judeţul Iaşi să verifice aspectele semnalate de dumneavoastră şi să se implice pentru soluţionarea acestora, bineînţeles în condiţiile legii.

Cât priveşte faptul că primarul Municipiului Paşcani ar fi reziliat un asemenea contract încheiat cu filiala locală a Partidului România Mare, vă precizăm că, potrivit sistemului de drept românesc, un contract poate fi reziliat numai prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească, afară, bineînţeles, de cazul în care însăşi contractul în cauză conţine clauze privind rezilierea de drept, în cazul neîndeplinirii unor condiţii de către una dintre părţi.

Privitor la Paşcani, vă precizăm că însăşi primarul este ameninţat să nu mai aibă mâine sediu, întrucât acesta, am înţeles din informaţiile pe care le avem, că a început să se scufunde, fiind o grotă sub primărie, ceva de natura aceasta.

Sub acest aspect, afirmaţia din interpelare potrivit căreia primarul ar fi reziliat un contract, ne permitem să afirmăm că nu poate corespunde realităţii.

Cu stimă, semnează ministrul Octav Cosmâncă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă dau, uite aşa se creează precedentul. Poftiţi.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Mai este un caz în care se poate rezilia contractul, în cazul în care primarul este domnul Neculai Răţoi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Când primarul este Răţoi, atunci se reziliază contractul. Dacă ar fi altceva nu se poate rezilia.

Domnul deputat Iancu Holtea a formulat o interpelare referitor la situaţia salariaţilor din fostele IAS-uri, pentru Ministerul Agriculturii.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Iancu Holtea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează, aşa cum spuneaţi, Ministerului Agriculturii, domnului ministru Ilie Sârbu.

Domnule ministru,

Vă rog să ne comunicaţi care este viziunea şi atitudinea Ministerului Agriculturii şi a dumneavoastră personal, faţă de soarta şi viaţa salariaţilor din fostele IAS-uri, actualmente societăţi comerciale cu capital majoritar de stat.

Este bine ştiut că din cauza unui management defectuos, majoritatea acestor unităţi au ajuns într-o situaţie tehnico-economică financiară sub limita de supravieţuire, unele dintre ele chiar dezastruoase.

În judeţul Mehedinţi nici una din fostele IAS-uri nu-şi mai poate plăti datoriile faţă de stat, faţă de furnizori, faţă de propriii salariaţi.

Spre exemplu, Societatea Comercială Hortiindustrială "Ardealul Viilor" S.A. Turnu Severin, societate la care statul deţine 99,98% din capital, datoriile au depăşit 100 de miliarde lei, din care datoria faţă de salariaţi depăşeşte 2 miliarde, salariaţii neprimindu-şi drepturile salariale de câteva luni, unii din salariaţi având de primit salarii între 30 - 50 milioane lei de persoană.

La câteva sute de metri de sediul acestei unităţi, se găseşte sediul Direcţiei generale a agriculturii, unde funcţionează câteva direcţii cu o mulţime de salariaţi, care îşi primesc la timp salariile şi care nu sunt mici deloc.

Se pune întrebarea: aveţi intenţia să faceţi să dispară discrepanţa? Salariaţi ai statului român din două unităţi cu profil agricol muncesc la acelaşi stat, dar unii îşi primesc drepturile salariale, iar alţii nu? Şi când se va întâmpla aceasta, precum şi ce vor mânca cu ce îşi vor plăti întreţinerea, curentul electric şi alte taxe aceşti oameni? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor domnul secretar de stat Gheorghe Predilă.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastră primeşte următorul răspuns. Îmi este cunoscut că aceste foste întreprinderi agricole de stat, actualmente societăţi comerciale, în ultimii ani, au trecut printr-o situaţie financiară destul de delicată. Este de reţinut că în ultimii 4 ani - deci, până în 2000 - aceste unităţi au fost excluse de la orice facilităţi pe care le-a acordat statul român unităţilor agricole, că aşa s-a crezut atunci că e mai bine ca 1,7 milioane ha din cel mai bun pământ al României să nu fie susţinut cu nimic. Nu cred că ne faceţi pe noi vinovaţi de treaba aceasta.

În acelaşi timp, ne sunt cunoscute şi fluctuaţiile mari de pe piaţa produselor agricole, neexistând până anul acesta o lege a pieţelor agricole, în care Guvernul să poată să se implice. Că, până acum, ştiţi foarte bine că am fost criticaţi că ne-am amestecat în probleme de piaţă, ne-a interzis legea... Acum, putem, prin pârghiile pe care le avem, prin instrumentele de reglementare să supraveghem şi să ne implicăm, atunci când e cazul.

Aţi spus dumneavoastră şi în interpelare că şi managementul defectuos, în foarte multe instituţii, în asemenea societăţi a dus la această situaţie. Sigur că da! Noi, de anul trecut şi până acum, am schimbat 40% dintre managerii pe care i-am găsit în anul 2001. Nu am putut să schimbăm mai mult, pentru că nici prin a schimba oamenii aşa, într-o viteză din asta ameţitoare nu putem să facem o treabă bună. Şi, în acelaşi timp, când schimbi pe cineva, trebuie să pui cel puţin unul mai bun decât cel pe care l-ai schimbat şi e mai greu să-i găseşti astăzi, în situaţia în care s-au aflat aceste întreprinderi, să pui un om cel puţin la fel de valoros.

Singura cale a fost să trecem la privatizare. IAS-ul la care dumneavoastră v-aţi referit: FC Hortindustriala dealul Viilor este în procedură de privatizare şi, ca atare, cel care va cumpăra acest IAS - ştiţi foarte bine că am introdus şi această măsură, de altfel, e proiect de lege pentru creşterea atractivităţii la privatizare -, exonerându-le de majorarea şi penalităţile de întârziere, iar datoriile de bază să fie eşalonate pe minimum 5 ani.

Sigur că nu putem, aşa cum prevede legea (că, acum, e lege), fondurile speciale nu le putem ocoli şi cel sau cei care vor cumpăra această societate agricolă va achita şi salariile celorlalţi.

Nu cred că putem să facem o comparaţie între direcţia generală a agriculturii şi o societate comercială, pentru că aceasta, ca şi Parlamentul României şi ca noi, este unitate bugetară, cei de acolo primesc salariul pe care îl primesc - şi noi n-avem salariu la nivelul unui director, ca secretar de stat, şi nici dumneavoastră, ca parlamentar - şi, ca atare, acolo responsabilitatea aparţine unui consiliu de administraţie, care, dacă nu şi-a făcut datoria, noi nu avem instrumente să venim să reglem decât acesta: să grăbim privatizarea, altfel, nu putem face. Ca să scape şi de datorii, de cele 2 miliarde, să le cumpere o dată cu ea.

Pe altă cale, Ministerul Agriculturii nu are de unde să le asigure aceşti bani. Nu că nu vrem, nu putem, că nu avem instrumente legale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Două cuvinte.

Domnul Iancu Holtea:

Ei nu pot să iasă în stradă, aşa cum ies cei de la Reşiţa, cum, probabil, ies cei de la Braşov sau din alte localităţi. Cei care au ieşit în stradă au reuşit să mai rezolve ceva: un salariu-două, un împrumut. aceşti oameni ce vor mînca? Nu sunt tot în ograda dumneavoastră? Nu sunt tot cetăţeni români?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar nu în ograda ministerului. Mai degrabă, întrebaţi APAPS-ul, care are acţiunile acolo şi trebuie să se comporte ca un proprietar.

Domnul deputat Emil Boc are trei interpelări, toate pentru Ministerul de Interne. La una aţi primit răspunsul, deci, formulaţi numai două.

Eu zic să le dezvoltaţi pe ambele şi domnul secretar de stat Toma Zaharia să răspundă la ambele.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare vizează problema foştilor cetăţeni români care odată ajunşi pe teritoriul Germaniei au renunţat în mod legal la cetăţenia română, devenind apatrizi, şi, din această perspectivă, implicaţiile Hotărârii Guvernului nr. 869/3.12.1998. Hotărâre care, de fapt, aproba Convenţia dintre Ministerul de Interne din România şi Ministerul Federal din Germania.

Am adresat mai multe întrebări domnului ministru, printre care, solicitam o poziţie faţă de contradicţia în termeni existentă în actele normative menţionate, iar, pe de altă parte, solicitam ministerului să precizeze ce norme administrative oficiale împiedică retrimiterea acestor oameni în Germania, întrucât aceştia nu intră, potrivit reglementărilor legale, sub incidenţa actelor administrative menţionate în interpelare.

De asemenea, am solicitat ministerului să ne precizeze care este poziţia faţă de legalitatea preluării apatrizilor de către statul român, având în vedere faptul că Ministerul de Interne a solicitat Ministerului Justiţiei o analiză în acest sens. Şi nu în ultimul rând, ce măsuri are în vedere Ministerul de Interne pentru a reglementa situaţia acestor persoane, situaţie care, aşa cum s-a putut observa, devine dramatică.

A doua interpelare vizează decesul cetăţeanului Iorga, în urma tratamentului aplicat în arestul Inspectoratului judeţean de poliţie Prahova. Nu aducem o acuzaţie ofiţerilor Ministerului de Interne, nu este obiectul acestei interpelări, ci doar să ni se precizeze ce măsuri au fost luate împotriva subofiţerilor sau ofiţerilor care aveau sarcina de a supraveghea arestul din Prahova, în perioada în care a fost agresat Mihai Iorga.

Şi nu în ultimul rând, să ni se precizeze dacă la nivel de minister mai există şi alte reclamaţii pentru purtare abuzivă, înregistrate împotriva angajaţilor Ministerului de Interne. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Toma Zaharia.

Domnul Toma Zaharia:

Stimate domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Foarte pe scurt. V-am trimis şi la aceste interpelări răspunsul.

La prima problemă, în legătură cu apatrizii, vreau să vă informez că Ministerul de Interne, la solicitările formulate de autorităţile germane cu privire la preluarea de persoane apatride de origine română, a notificat că acestora le va fi acordată permisiunea intrării în ţară, dacă vor fi returnate în mod legal şi vor fi în posesia unui document de călătorie valabil emis de statul german. În toate cazurile, în notificările adresate de partea română autorităţilor germane se menţionează faptul că există disponibilitatea primirii persoanelor returnate legal din Germania, nefiind însă de competenţa autorităţilor române de a verifica legalitatea măsurilor întreprinse de statul german. Din acest punct de vedere, raportul juridic există strict între persoana returnată şi statul german, partea română prezumând legalitatea măsurii respective, luată de statul german.

Foarte pe scurt, până în prezent, dintr-un total de 36 de persoane - deşi se vehiculau mii de persoane aflate în această situaţie - fără cetăţenie, returnate din Germania, 30 au solicitat intrarea în România. Din acestea: 13 au redobândit cetăţenia română, 4 au cereri de redobândire în curs de soluţionare, 2 returnate recent au solicitat sprijin pentru depunerea cererilor, iar 10 persoane au optat pentru menţinerea statutului de apatrid. În prezent, în Centrul de triere de la Otopeni se mai află 6 persoane, cărora urmează, în perioada imediat următoare, să li se clarifice situaţia.

În vederea reintregrării socio-profesionale şi soluţionării cu prioritate a problemelor ce vor fi ridicate de prezenţa acestei categorii de persoane pe teritoriul României, Ministerul de Interne, ca instituţie coordonatoare a activităţii Comitetului român pentru probleme de emigrări, a înştiinţat cu privire la fiecare caz în parte toate ministerele cu atribuţii pe linia aplicării dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului român pentru probleme de emigrări, republicată, în vederea acordării de asistenţă de specialitate, potrivit competenţelor.

La a doua întrebare, în legătură cu decesul cetăţeanului Iorga Mihai în urma tratamentului aplicat în arestul Inspectoratului de poliţie al judeţului Prahova. Iorga Mihai, de 32 de ani, a fost condamnat printr-o sentinţă civilă din 19 aprilie 2001 a Judecătoriei Mizil la executarea a 40 de zile de închisoare contravenţională ca urmare a neachitării unor amenzi aplicate în baza Legii nr. 61/1991 pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice pe fondul consumului permanent şi exagerat de alcool, provocând în nenumărate rânduri scandaluri, cu ocazia cărora agresa mai mulţi cetăţeni.

La încarcerare, cel în cauză a fost examinat de medicul unităţii, care a constatat şi consemnat în fişa medicală că în zona stângă prezenta un hematom laterotoracic şi prezenta un traumatism cranio-cerebral din 1998, dar concluzionând că poate fi introdus în arest după deparazitare.

În ziua de 13 martie, la orele 9,45, arestatul s-a manifestat violent şi a intrat într-o criză de sevraj alcoolic, cu pierderea temporară a cunoştinţei, căzând pe pardoseală.

În data de 16.03, orele 2,25, cel în cauză a intrat din nou într-o criză de sevraj alcoolic, cu manifestări violente şi pierderea cunoştinţei, fapt pentru care a fost transportat la Spitalul judeţean Secţia psihiatrie, unde i s-au acordat îngrijiri medicale.

La scurt timp, în jurul orelor 3,00, a fost readus în arestul IPS Prahova.

La fiecare criză de sevraj, arestatul avea un comportament agresiv şi provocator, proferând injurii şi ameninţări faţă de persoanele din jur.

În ziua de 17 martie, la 7,20, cu ocazia efectuării programului de dimineaţă, arestatul şi-a pierdut cunoştinţa, căzând pe pardoseala din beton, fapt pentru care a fost transportat de îndată la Spitalul judeţean Ploieşti, unde a fost examinat de medicul de gardă, care a stabilit diagnosticul: "stop cardiorespirator resuscitat comă gradul III, politraumatism prin agresiuni...", mă rog, mai multe diagnostice, fiind transferat sub pază la Spitalul clinic Floreasca, unde a decedat pe data de 21 martie, la orele 19,00.

În legătură cu acest eveniment, la sesizarea poliţiei, Parchetul militar Ploieşti, căruia îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, conform art. 209 din Codul de Procedură Penală coroborat cu art. 17 din Legea nr. 54 privind organizarea instanţelor şi parchetelor militare a efectuat cercetări cu privire la eventuala vinovăţie penală a personalului de serviciu şi a personalului medical în Dosarul penal nr. 171, faţă de care a dispus neînceperea urmăririi penale. Din verificări a rezultat, însă, agresarea victimei de către colegul de cameră Davidoiu Viorel, fapt ce urmează a fi stabilit în urma cercetărilor care se efectuează de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova în dosarul penal.

Deşi, în speţă, decesul numitului Iorga Mihai nu s-a produs pe fondul comiterii unei infracţiuni de purtare abuzivă, vă comunicăm datele solicitate de dumneavoastră referitor la numărul reclamaţiilor de purtare abuzivă şi modul de soluţionare a acestora, cu precizarea că acestea sunt de competenţa de soluţionare a parchetelor şi instanţelor militare. Din evidenţele existente rezultă că în perioada 1 ianuarie 2001-31 martie 2002, pentru comiterea de către personalul Ministerului de Interne - în speţă, numai poliţişti, că, acolo, avem locuri de arest - a infracţiunilor de purtare abuzivă şi cercetare abuzivă, s-a început urmărirea penală faţă de 56 de cadre din Ministerul de Interne, care se află în diverse faze ale procesului penal. Conform legii, cadrele militare faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale au fost puse la dispoziţia unităţii din care fac parte, urmând ca la finalizarea procesului penal să se aplice în mod corespunzător hotărârile pronunţate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cu acesta, declar închisă şedinţa de astăzi. Ne revedem mâine, în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,15.