Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 aprilie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 aprilie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 aprilie 2002
|
Şedinţa a început la ora 16,50. Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să îmi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, sunt prezenţi 262, 82 absenţi, dintre care 35 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a intra în parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, daţi-mi voie să vă prezint Informarea cu privire la iniţiative legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente: 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind Fondul de dezvoltare socială - faza a II-a) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 16 ianuarie 2002, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportuluI: 29 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea, semnată la Cairo, la 28 iunie 2001, primit de la Administraţia Prezidenţială. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenulde depunere a raportului: 13 mai 2002. 3. Propunerea legislativă privind asigurările sociale de sănătate, iniţiată de un număr de 5 parlamentari PNL. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depuenre a raportului: 24 iunie 2002. 4. Propunerea legislativă privind declararea comunei Băbeni, judeţul Vâlcea, oraş, iniţiată de 6 parlamentari. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 22 mai 2002. 5. Propunerea legislativă privind modificarea alin. 1 al art. 22 din Legea nr. 84/1995 - Legea învăţământului, iniţiată de domnul deputat Eberhard Wolfgang Wittstock. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2002. 6. Propunerea legislativă privind sistemul naţional de pensii, iniţiată de domnul deputat Ioan Mihai Năstase. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2002. 7. Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului, destinate sediilor partidelor politice, iniţiată de domnul deputat Constantin Niţă. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avie, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2002. 8. Propunerea legislativă .pentru modificarea şi completarea alin. 3 al art. 5 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, iniţiată de domnul deputat Petre Naidin. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenulde depunere a raportului: 15 mai 2002 9. Propunerea legislativă pentru aborgarea Ordonanţei de urgenţă nr. 85/14.0.2001 şi Ordonanţei de urgenţă nr. 166/17.12.2001 şi menţinerea prevederilor art. 48, 79 şi 80 din Legea nr. 164/2001, aşa cum au fost adoptate de Parlamentul României, iniţiată de domnul deputat Ioan Mihai Năstase. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenule depunere a raportului: 24 iunie 2002 10. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea birourilor de carte funciară, iniţiată de un număr de 8 parlamentari. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi: pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Termenul e depunere a raportului: 30 aprilie 2002. |
||||
|
|
În continuare, vă prezint o Notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale, în conformitate cu art. 217 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47 a Curţii Constituţionale: - Legea pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington, la 30 octombrie 2001, adoptat în procedură de urgenţă. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţi şi instituţii publice.
|
|
||
|
|
Vă rog să îmi permiteţi să vă mai prezint cererea domnului deputat Victor Babiuc, deputat în Circumscripţia electorală nr. 24 Braşov, prin care ne aduce la cunoştinţă că în urma demisiei din Partidul Naţional Liberal nu înţelege să mai facă parte din Grupul parlamentar PNL şi va acţiona în calitate de deputat independent. |
|
||
|
|
Primul proiect înscris pe ordinea de zi a acestei săptămâni este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior. Comisia pentru învăţământ? Este domnul preşedinte al comisiei aici, că nu îl văd prin sală? |
|
||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Sunt aici, domnule preşedinte. |
||||
|
Vă rog să propuneţi plenului timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgenţă. Am uitat să vă anunţ că domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ a cerut o pauză pentru consultări cu Guvernul. (După o scurtă pauză.) |
||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimată doamnă ministru, Stimaţi colegi, Vă cerem îngăduinţa de a ne permite ca timpul să-l aducem în discuţie în altă zi, deoarece mai sunt câteva elemente, nu atât importante, dar, totuşi, definitorii, prin care încercăm ca un lucru, să zicem, bun, să-l facem şi mai bun. Cu permisiunea dumneavoastră şi cu acceptul doamnei ministru, pe care îl va exprima, dacă consideraţi necesar, cerem să trecem astăzi peste acest punct de pe ordinea de zi, urmând ca, mâine, să discutăm unele aspecte care ar putea să facă din această ordonanţă una constituţională (deoarece sunt unii colegi care susţin că ar încălca Constituţia). Noi sperăm să venim cu un text care să aibă, de fapt, osatura celui din ordonanţă, dar să încercăm să evităm un eventual atac la Curte, privind constituţionalitatea acestuia. V-am mulţumi pentru înţelegere. |
||||
|
Stimaţi colegi, Pentru a nu începe dezbaterile în contradictoriu şi pentru a da posiblitate comisiei să se înţeleagă cu ministerul, vă propun să amânăm dezbaterea acest proiect până joi, în şedinţa din plen. Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
||||
|
|
Trecem la următorul proiect, care este cel pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2002 privind funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă. Comisia de industrie este pregătită? Din partea iniţiatorului, cine prezintă? Poftiţie, domnul ministru. |
|
||
|
Domnul Dinu Malacopol (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ne aflăm în faţa dumneavoastră pentru aprobarea proiectului Ordonanţei Guvernului nr. 18/2002 referitor la necesitatea asigurării unui sistem operativ de anunţare, recepţionare şi transmitere în cel mai scurt timp către serviciile specializate în intervenţii de urgenţă a apelurilor telefonice într-un domeniu care priveşte valorile socio-umane, pe de o parte, şi angajamentele României privind aquis-ul comunitar, pe de altă parte. Prin prezentul proiect de act normativ se propune constituirea dispeceratelor pentru apeluri de urgenţă şi introducerea numărului telefonic unic pentru apeluri de urgenţe: 112, folosit la nivel european de statele care au trecut deja la aplicarea prevederilor europene în materie. Proiectul de lege a fost examinat de Comisia pentru industrie şi servicii, precum şi de Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei şi suntem de acord cu toate amendamentele propuse de aceste comisii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru industrie şi servicii, cine prezintă raportul? Domnul preşedinte Antal. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În Comisia pentru industrie şi servicii, la întocmirea Raportului asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2002 a avut în vedere Avizul nr. 67/11.02.2002 al Consiliului Legislativ, care este favorabil proiectului de lege, Avizul nr. 37/5.03.2002 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care este favorabil proiectului de lege în forma .prezentată de iniţiator şi Avizul nr. 32/58/26.02.2002 al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise. La comisia noastră au fost depuse o serie de amendamente din partea colegilor şi o parte din aceste amendamente au şi fost aprobate, aşa cum le voi prezenta mai târziu, în cursul susţinerii raportului. Proiectul de ordonanţă are ca obiect de reglementare stabilirea atribuţiilor principale ale Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă ale serviciilor specializate cărora le sunt adresate apeluri de urgenţă, precum şi ale Ministerului Telecomunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi reţelelor telefonice de telefonie publică, reţelelor de servicii digitale integrate şi serviciilor de telefonie mobilă, precum şi sancţiunile contravenţionale ce se aplică în cazul încălcării prevederilor proiectului de ordonanţă. Propunerea de reglementare urmăreşte, totdeauna, instituirea atribuţiilor principale ale Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, precum şi ale serviciilor specializate, la art. 6, cărora le sunt adresate apelurile de urgenţă, precum şi obligaţiile ce revin Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi proprietarilor reţelelor de telefonie publică, reţelor de servicii digitale integrate şi serviciilor de telefonie mobilă. În urma dezbaterilor din Comisia pentru industrie şi servicii a Camerei Deputaţilor, s-au adus unele modificări, aşa cum v-am mai precizat, faţă de forma adoptată de Guvern. Aceste modificări se referă, în principal, la persoana juridică ce va prelua bazele de date de la operatorii publici de telefonie fixă sau mobilă care furnizează servicii de comunicaţie în România. În forma adoptată de Guvern, bazele de date erau preluate de furnizorul de servicii, în urma dezbaterilor din comisie şi luând în considerare şi amendamentele formulate de deputaţi, s-a hotărât ca bazele de date să fie preluate de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Totdeauna, s-a considerat necesar ca şi furnizorul de servicii să fie sancţionat pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind securitatea şi confidenţialitatea bazelor de date cu care intră în contact. Astfel, în cadrul art. 18 alin. 1, s-a introdus lit. c), care prevede modul de sancţionare a furnizorului de servicii în cazul nerespectării obligaţiilor ce îi revin. De asemenea, la art. 18 s-a introdus alin. 21, care instituie autoritatea care constată contravenţia şi aplică amenda furnizorului de servicii în cazul nerespectării obligaţiilor privind securitatea şi confidenţialitatea bazelor de date cu care aceasta intră în contact. O altă modificare faţă de textul adoptat de Guvern se referă la introducerea art. 9 alin. 1 prin care operatorii publici de telefonie existenţi la data finalizării instalării Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă vor introduce numărul unic pentru apeluri de urgenţă în termen de 30 de zile de la această dată, iar nerespectarea acestei prevederi se va sancţiona conform prevederilor de la următorul alineat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituţia României. Ca urmare a solicitării Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, Biroul Permanent a sesizat Comisia pentru industrie şi servicii, în vederea reexaminării proiectului de lege, având în vedere şi propunerile făcute de Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au reexaminat Proiectul de Lege şi amendamentele formulate în şedinţa din 9 martie 2002, întocmind prezentul raport înlocuitor. La examinarea prevederilor asupra cărora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul, pentru a-şi exprima punctul de vedere, autorii amendamentelor, ceilalţi membri ai comisiei şi reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Ţin să vă informez că la lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi, din totalul de 26 de membri. Raportul comisiei a fost adoptat cu 20 voturi pentru, din voturile celor prezenţi, şi în urma dezbaterii comisia propune admiterea, cu modificări a proiectului de lege. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul Raduly, din partea Grupului parlamentar UDMR. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Iată că ne aflăm în faţa dezbaterii unui proiect de lege privind aprobarea unei ordonanţe, care înseamnă, de fapt, încă un pas înainte în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei din România cu cea în vigoare la nivel european, în domeniul telecomunicaţiilor, de această dată. Credem că introducerea numărului unic pentru apeluri de urgenţă, 112, este un lucru bun. aşa cum ştim, implementarea sistemului a început deja în practică, lucrurile merg în direcţia bună, în multe locuri deja Romtelecom a schimbat numerele de telefon care începeau cu 11, pentru a nu se crea apeluri eronate sau a se reduce numărul apelurilor eronate în sistem. În comisie, am avut două obiective importante de soluţionat, ambele au presupus dezbateri însemnate. Pe de o parte, problema legată de finanţarea acestui sistem, iar, pe de altă parte, problemele legate de securitatea şi confidenţialitatea bazelor de date care sunt puse la dispoziţia operatorului Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă de către ceilalţi operatori din telecomunicaţii. Credem că, pe de o parte, soluţia finanţării, în care am mers pe varianta în care actualii operatori sunt ţinuţi să suporte cheltuielile legate de funcţionarea noului sistem, este cea mai bună, dar, şi mai important, este singura soluţie morală. Iar, pe de altă parte, în ceea ce priveşte securitatea şi confidenţialitatea bazelor de date puse la dispoziţie de către operatori STS-ului, aici au fost mari discuţii, până la urmă, credem că în comisie s-a adoptat soluţia corectă, în care, pe de o parte, operatorul, iar, pe de altă parte, furnizorul este ţinut să respecte legislaţia incidentă în vigoare. Noi credem în necesitatea asigurării unui sistem operativ de anunţare, recepţionare şi transmitere în cel mai scurt timp către serviciile specializate în intervenţii de urgenţă a apelurilor telefonice într-un domeniu care priveşte valorile socio-umane, pe de o parte. Dar credem, în acelaşi timp, în angajamentele României privind aquis-ul comunitar, drept pentru care grupul nostru parlamentar susţine adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule Vasilescu. Din partea Grupului parlamentar PRM. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnilor reprezentanţi ai Executivului, În dezbaterile care au avut loc în comisie, membrii Partidului România Mare au avut anumite obiecţiuni, care, în principiu, se referă la una dintre problemele pe care şi alţi colegi de ai noştri au ridicat-o, referitor, în principiu, la securitatea datelor persoanelor, confidenţialitatea acestor date, dar noi am mai ridicat şi altă problemă, care se referă la fiabilitatea şi posibilitatea acestei structuri de a fi dezvoltată, în sensul ca acest sistem să fie perfecţionat şi a i se adăuga şi alte componente, astfel încât să facă faţă unor situaţii de catastrofă naturală sau de altă natură, astfel încât serviciile care au fost scoase din Sistemul naţional de apărare şi, mă rog, dizlocate din această zonă, să poată interveni şi să existe un plan unic de acţiune în acest sens. Ceea ce, din câte am înţeles eu, nu se preconizează, datorită fondurilor mici de care dispune STS-ul, cu atât mai mult cu cât STS-ul se găseşte acum în imposibilitatea de a-şi plăti închirierea de la Romtelecom a liniilor pe care le-a închiriat, datorită sporirii taxelor pe care acest operator - care nu mai este neapărat al statului român - o face. Nu avem de la buget nici o altă posibilitate în ceea ce priveşte STS-ul, iar o nouă ordonanţă, pe care, probabil, o să o discutăm săptămâna aceasta, se referă la posibilitatea STS-ului de a presta servicii la fel ca şi Ministerul de Interne, din care să îşi poată acoperi aceste datorii. E cumva, cum să spun eu, hilar, dacă nu îngrijorător pentru noi, pentru că statul nu reuşeşte să acopere acele cheltuieli de care ar avea nevoie acest serviciu, dar, în acelaşi timp, creează, să spunem, o structură, care este utilă, dar pe care nu o poate continua sau finaliza în timp, nici peste 20 de ani. Poate că ar fi mai bine ca aceste lucruri să fie precizate foarte clar, înainte de a fi aduse în faţa Parlamentului, spre a fi aprobate, iar concepţia să fie gata definitivată, nu să se mai adauge bucăţi pe parcurs, astfel încât să îngreuneze realizarea acestui sistem. |
||||
|
Domnul deputat Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că noi, Grupul parlamentar al PSD, credem că este imperioasă această necesitate a asigurării unui sistem operativ de anunţare, recepţionare şi transmitere şi, sigur, într-un mod extrem de eficient şi în cel mai scurt timp, către toate serviciile specializate în intervenţii de urgenţă a tuturor .apelurilor telefonice într-un domeniu care priveşte valorile socio-umane, pe de o parte, şi, pe de altă parte, angajamentele României privind aquis-ul comunitar, şi se impune o astfel de aprobare a unei astfel de ordonanţe. Vreau să îl informez pe colegul antevorbitor că în Comisia pentru industrie şi servicii sigur că s-au făcut o serie de amendări, o serie de discuţii şi, spre satisfacţia noastră, am remarcat că toţi membrii acestei comisii care au participat la dezbateri au fost de acord cu forma finală a acestui raport, inclusiv membrii din partea Partidului România Mare. Nu trebuie să considerăm sub nici o formă ca o impotenţă sau o situaţie "hilară", cum s-a spus aici, faptul că este, pe de o parte, e nevoie să implementăm un astfel de sistem de urgenţă şi, pe de altă parte, că se apelează la credite externe în legătură cu rezolvarea eficientă a acestui sistem. Din punctul acesta de vedere, situaţia este echilibrată în cadrul acestei ordonanţe, prevederile respective respectând, pe de o parte, nevoile de integrare şi, pe de altă parte, respectând şi această piaţă liberă, în ceea ce priveşte externalizarea unor activităţi, inclusiv de la STS. În consecinţă, domnule preşedinte, sigur că sub acest semnal al satisfacţiei că toate forţelel politice din Comisia pentru industrie şi servicii au fost de acord cu partea finală, cu raportul, care are amendările necesare, suficiente, iar iniţiatorul a fost de acord şi şi-a însuşit toate aceste amendări - şi unele din ele sunt de substanţă, că am reuşit să realizăm într-adevăr o lege de aprobare a unei ordonanţe echilibrată şi care nu va ridica probleme deosebite pentru viitor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Sassu, din partea Grupului parlamentar al PD. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Este evident, şi din punctul nostru de vedere, că era nevoie de o lege pentru rezolvarea acestei chestiuni, iar faptul că Guvernul şi-a asumat rezolvarea acestei situaţii îl considerăm un lucru pozitiv. Ceea ce, după părerea noastră, este greşit, însă, este faptul că, odată asumată această răspundere de către Guvern, nu a mers până la capăt şi cu soluţia respectivă, trecând practic răspunderea realizării acestui program, a acestui proiect pe spatele operatorilor privaţi din domeniu. Chestiunea în sine, spusă altfel, este că tot acest sistem se realizează prin taxarea operatorilor privaţi, care sunt obligaţi să aducă o contribuţie, până la plata întregului sistem şi, ulterior, pentru întreţinerea acestuia. Practic, ce se va întâmpla? E un lucru simplu: costul acestor tarife şi servicii va creşte la toţi operatorii privaţi. În consecinţă, întregul sistem este susţinut de către cetăţenii care folosesc telefonul într-un sens sau altul. Deci, serviciul nu este gratuit, ci, doar, nu este taxat, dar, practic, este susţinut de cetăţenii ţării, care plătesc din buzunar, prin această creştere a tarifului, implementarea şi, ulterior, funcţionarea acestui sistem. După părerea noastră, soluţia este greşită, este o responsabilitate pe care Guvernul şi-a luat-o şi, în consecinţă, trebuia să găsească soluţiile ca, din bugetul Ministerului Comunicaţiilor, să rezolve această chestiune. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu legea de aprobare. La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Se modifică în mod corespunzător textul articolului unic. La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.1, preambulul, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La lit.a), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.5. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Amendamentul de la pct.5 a fost admis în unanimitate şi se modifică lit.a). La lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6. Nu aveţi obiecţiuni. A fost votat în unanimitate, şi se modifică în mod corespunzător lit.b). La lit.c), urmăriţi amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La lit.d), urmăriţi amendamentul de la pct.8. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La amendamentul de la pct.9, vă rog să observaţi că comisia preia textul de la art.3 şi îl transformă în lit.e). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.9. Da, poftiţi. Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Nu sunt obiecţiuni, domnule preşedinte. Este dorinţa de a face textul în conformitate cu definiţiile anterioare, unde, după cratimă, lipseşte "sunt". Prin urmare, propun să se renunţe la verb şi să avem forma "...serviciile de specialitate de intervenţie - acele servicii de intervenţie...", şi textul curge mai departe. |
||||
|
Comisia îşi însuşeşte această propunere, pentru a face acest text corelat cu celelalte. Stimaţi colegi, La rândul al doilea de la lit.e) dispare sintagma "sunt acele". Cine este pentru lit.e), reformulată după cum a propus comisia? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri. Unanimitate. La art.2, urmăriţi amendamentul de la pct.10. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul de la pct.10 a fost adoptat, şi se modifică art.2 corespunzător. La art.3, urmăriţi amendamentul de la pct.11. Practic, dispare art.3, pentru că el a fost înglobat în lit.e) de la art.1. La art.4, urmăriţi amendamentul de la pct.12. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate, şi se modifică în mod corespunzător art.4. La art.5 lit.a), dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate în formula iniţiatorului. La art.5 lit.b), urmăriţi amendamentul de la pct.15. Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Aş vrea să propun şi comisiei şi plenului următoarea formă: "...analizează, direcţionează şi transmite operativ apelurile de urgenţă serviciilor specializate de intervenţie, iar, în funcţie de natura evenimentelor şi de consecinţele acestora, şi autorităţilor competente." |
||||
|
Comisia îşi însuşeşte punctul de vedere? Nu. Atunci, vă rog să interveniţi. |
||||
|
Sigur, nu este o problemă de fond ceea ce propune domnul deputat, dar aceste direcţionări şi transmitere se realizează la serviciile specializate şi la autorităţile competente. Nu putem să schimbăm modul de adresabilitate din acest punct de vedere. |
||||
|
Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar noi le adresăm aceste apeluri serviciilor şi autorităţilor, pentru că, dacă le adresăm doar instituţiilor, riscăm ca ele să nu fie luate în atenţie. Deci este mai clar adresabilitatea cui: "...serviciilor şi autorităţilor..." Aceasta este, după mine, redactarea corectă. |
||||
|
Stimaţi colegi, Având în vedere că verbul "direcţionează" justifica mai degrabă formula comisiei, sunt celelalte verbe, iar ultimul este "transmite", şi "transmite" se leagă de dativul - cui transmite. Comisia îşi însuşeşte textul: "...transmite operativ serviciilor specializate..." şi în final "...şi autorităţilor competente." S-a reţinut în stenogramă. Supun votului dumneavoastră această reamenajare redacţională a textului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit.c) dacă aveţi obiecţiuni. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Aceeaşi observaţie, în sensul "...transmite imediat secretariatului tehnic...", pentru a fi consecvenţi. |
||||
|
La pct.16, în textul iniţiatorului, textul este "...transmite secretariatului tehnic..." Sunteţi de acord cu această articulare? |
||||
|
Domnul Ioan Bivolaru (din banca comisiei): Da. |
||||
|
Mulţumesc. La lit.d) şi e) comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate. La art.5 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.19. |
||||
|
Domnule preşedinte, Permiteţi-mi, tot pentru o exprimare mai clară, după părerea mea, ca, în partea finală, să avem formularea: "...şi, după caz, într-o limbă de circulaţie internaţională...", nu "...în una din limbile de circulaţie internaţională..." Este clar că este vorba de una dintre limbile internaţionale, dar formularea mai exactă mi se pare a fi aceasta: ":..într-o limbă de circulaţie internaţională..." |
||||
|
Stimate coleg, uneori, intevenţiile sunt obligatorii; alteori, exprimarea este alternativă, de gustibus. Aici nu mi se pare o greşeală - faptul că se spune "...în una din limbile de circulaţie internaţională..." Este cam acelaşi lucru. Doreşte cineva să intervină? |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din bancă): Dar care sunt limbile de circulaţie internaţională? În cazul acesta, ar trebui să fie enumerate şi trecute în paranteză - engleză, franceză etc. |
||||
|
Este acelaşi lucru. Domnule coleg, atunci când sunt greşeli, dezarticulări, eu înţeleg, dar, când lucrurile sunt valabile în ambele exprimări, haideţi să renunţăm la această formulare. Mulţumesc foarte mult. La art.6 alin.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.6 lit.a), urmăriţi amendamentul de la pct.21. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost admis, şi a fost modificată lit.a). La lit.b), c) şi alin.2, comisia nu a operat amendamente. Nici dumneavoastră. Votate în unanimitate în formularea iniţiatorului. La art.7, urmăriţi amendamentul de la pct.25. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost admis, şi a fost modificat alineatul. La art.7 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.26. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost votat, şi a fost modificat alineatul. La art.7 alin.3, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Rămâne cum a fost formulat de iniţiator. La art.8 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.28. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost votat în unanimitate, şi se modifică art.8 alin.1. La art.8 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.29. Nu aveţi obiecţiuni. Amendamentul a fost admis, şi textul a fost modificat. La art.8 alin.3, urmăriţi amendamentul de la pct.30. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.9, urmăriţi amendamentul de la pct.31. Nu sunt obiecţiuni. A fost votat în unanimitate şi a fost modificat textul. Aveţi observaţii la art.9? Poftiţi. |
||||
|
Ca să fim consecvenţi cu amendamentul de la poz.34, aş propune, domnule preşedinte, ca, după "mobilă", să apară virgulă şi, de asemenea, după "comunicaţii". Textul este: "Operatorii publici de telefonie mobilă, care furnizează aceste servicii de comunicaţii, au obligaţia să asigure...", pentru a fi consecvenţi cu redactarea pe care comisia a găsit-o valabilă la poz.34. |
||||
|
Corectura mi se pare firească şi obligatorie. Dacă sunteţi de acord cu aceste intervenţii redacţionale. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. După art.9, comisia propune, prin amendamentul de la pct.32, un articol nou - art.91. Dacă aveţi obiecţiuni. Amendamentul a fost admis şi se introduce textul. La art.10 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Rămâne ca în formularea iniţială. La art.11, urmăriţi amendamentul de la pct.34. Nu sunt obiecţiuni. Amendamentul a fost admis şi textul se modifică. La art.11 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.35. Poftiţi, domnule Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu aş sugera colegilor să luăm în discuţie şi să aprobăm varianta iniţială, respectiv: "Furnizorul de servicii este obligat să asigure confidenţialitatea şi securitatea bazelor de date pe care le gestionează", părându-mi-se o formulare mult mai clară decât cea alambicată, propusă de câţiva colegi deputaţi. |
||||
|
Rog comisia să se pronunţe. |
||||
|
Nu este problema că această comisie a căutat în mod voit o formă alambicată, ci, pur şi simplu, este un amendament de fond. Nu se doreşte ca această bază de date să fie pusă la dispoziţia directă a furnizorului de servicii, ci a operatorului sistemului naţional pentru apeluri de urgenţă, respectiv a STS-ului, şi acesta să poarte responsabilitatea acestor confidenţialităţi şi a tuturor obligaţiilor pe care le incumbă o astfel de instituţie, în legătură cu gestionarea unei baze de date de o asemenea complexitate şi de o asemenea confidenţialitate. Deci este o problemă de fond, ca să se înţeleagă că nu dorim că această bază de date să fie pusă în mod direct de către operatorii de telefonie mobilă către furnizorul de servicii, care este o persoană juridică efectiv oarecare. |
||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Potrivit Regulamentului, sunt nevoit să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei. Vă rog să îl urmăriţi la pag.35. Aţi auzit explicaţiile domnului vicepreşedinte al comisiei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 13 voturi. Abţineri? 13 voturi împotrivă, marea majoritate pentru şi nici o abţinere. După art.11, vă rog să urmăriţi amendament de la pct.36. Comisia introduce un nou text. Poftiţi, domnule Brudaşca. |
||||
|
Sper să nu se supere iniţiatorii acestui amendament, însă le sugerez ca, după "asigură" şi după "vigoare" să pună virgule, pentru o mai corectă exprimare în limba română. |
||||
|
Stimate coleg, Vreau să vă asigur că unele virgule le pune staful tehnic, după ce se modifică legea. Dacă intervenim la fiecare articol, la fiecare alineat ca să punem două virgule, nu mai ajungem la capăt cu legea aceasta. |
||||
|
Domnule preşedinte, Cu tot respectul, vreau să vă spun că eu votez textul, şi nu intenţiile de viitor ale stafului tehnic. Staful tehnic ar fi trebuit să o facă înainte de a ne prezenta această formă pentru dezbatere. (Domnul Ludovic Mardari aplaudă.) |
||||
|
Aţi avut o intervenţie aplaudată la scenă deschisă şi aprobată şi de membrii comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi vreo obiecţiune cu privire la introducerea celor două virgule. Nu. Adoptat în unanimitate. La art.12, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate. La art.13, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.38. Poftiţi, domnule Sassu. |
||||
|
Domnule preşedinte, La art.13 alin.1 există, la amendamente respinse, un amendament depus de mine la poz.10. Aici revin cu ceea ce spuneam la început, şi anume faptul că acest sistem absolut necesar şi cu care sunt de acord este asumat de către statul român, şi cred că este o chestiune de moralitate în primul rând ca să fie şi finanţat sau să găsească alte soluţii de finanţare decât taxarea firmelor private, care nu au de-a face cu sistemul respectiv. Singura obligaţie a firmelor private, a operatorilor privaţi din domeniu este să transmită şi să fie utili în acest sistem, dar nu să finanţeze acest lucru. Or, prin ceea ce se scrie în art.13 alin.1 şi ulterior, prin celelalte alineate, practic toate firmele private, operatorii privaţi care lucrează în domeniu sunt taxaţi pentru ca acest sistem să fie implementat şi ulterior să funcţioneze. Pe de altă parte, aşa cum spuneam mai devreme, acest lucru, până la urmă, se va realiza printr-o creştere a preţurilor, tarifelor şi serviciilor operatorilor privaţi şi, deci, va fi suportat de populaţie. Mi se pare absolut corect, dacă se doreşte acest lucru, măcar să fie asumat şi recunoscut de către Guvern, şi anume că, până la urmă, cei care vor folosi telefonul, la fiecare apel, vor plăti pentru implementarea şi finanţarea acestui sistem. Este o metodă netransparentă şi, după părerea mea, imorală de a finanţa acest sistem. Cred că era mult mai normal ca acest lucru să se facă fie din bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei, fie prin altă metodă, dar care măcar să spună clar că cei care folosesc telefonul, indiferent ce apel dau - de la telefon public, de la mobil sau din reţeaua fixă, indiferent de operatorul la care sunt abonaţi, vor plăti permanent câte ceva pentru acest sistem. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Raduly, din partea Comisiei pentru industrii şi servicii. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Iată că am ajuns la prima din cele două probleme delicate în ceea ce priveşte sistemul de implementare a apelurilor de urgenţă. Antevorbitorul meu a vorbit de moralitate, aşa cum v-am vorbit şi eu la început, la dezbateri generale. Da, într-adevăr, s-a discutat îndelung la comisie şi s-a pus următoarea întrebare: cum este mai echitabil - să suporte cheltuielile de funcţionare ale sistemului cel care beneficiază de seviciile acestea privind apelul de urgenţă sau să suporte aceste cheltuieli toţi contribuabilii? În prima variantă puteam să mergem pe includerea în tarif, în următoarea idee: astăzi, în România, penetrarea telefoniei fixe este de 19%, deopotrivă a telefoniei mobile, care, împreună, când discutăm de penetrarea pieţei, nu pot fi adunate. În jur de 30% este penetrarea pe total a cetăţenilor care au acces la telefonie fixă şi la telefonie mobilă, deopotrivă. În acelaşi timp, am întrebat cam care este procentul estimat din cei care vor apela numărul 112 de la telefoanele publice, şi am primit un răspuns că acesta va fi cu mult sub 1%, undeva în jurul a 0,1%. Drept urmare, comisia a mers pe soluţia echitabilă, din punctul nostru de vedere, ca sistemul să fie finanţat din tariful acestor operatori. Încă o dată vă spun: dacă mergeam pe cealaltă variantă - pe varianta susţinerii din partea tuturor contribuabililor - era o soluţie neechitabilă. Contribuiau la sistem şi cei care nu beneficiau în mod direct de 112, neavând acces la serviciile de telefonie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Poftiţi, domnule Sassu. |
||||
|
Mi se pare că, punând astfel problema, de fapt ocolim adevărul. Guvernul României şi-a asumat acest lucru pentru toţi cetăţenii ţării, nu pentru 19%, nu pentru 1%, nu pentru eu ştiu cât la sută. Acest sistem este pus la dispoziţia oricui, indiferent de la ce fel de telefon. Ne facem că de fapt nu înţelegem şi căutăm o soluţie echitabilă în afara moralităţii. Este o chestiune asumată de Guvernul României şi plătită, prin această ordonanţă, de către o parte din contribuabili, indirect, prin instituirea unei taxe pe operatorii privaţi din domeniu. Acesta este subiectul. Dacă Guvernul României îşi asumă responsabilitatea pentru ceva şi, după părerea mea, corect a făcut acest lucru, trebuie să îşi asume şi soluţia financiară, nu să o paseze mai departe pe alţii, spunând că este echitabil faţă de populaţie. Nu! Este o responsabilitate a Guvernului, face parte dintr-un program de guvernare, şi îşi asumă până la capăt. Aceasta este, de fapt, problema. Dacă nu este corect din bugetul ministerului, trebuia să găsească o altă soluţie, dar nu să se ducă să impoziteze operatorii privaţi şi, prin aceasta, indirect, pe cei care utilizează telefonul. |
||||
|
Domnul Bivolaru. Şi dacă iniţiatorul doreşte să intervină. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Suntem în zona într-un fel zisă a unor cheltuieli externe. De altfel, aici, principiul european, stimate coleg Sassu, este următorul: utilizatorul plăteşte. Deci, dacă marea majoritate a celor care utilizează sunt acele persoane care au acces la telefonie, în condiţiile acestea, chiar dacă acest lucru se realizează în proporţie de 99%, principiul "utilizatorul plăteşte" este echitabil sau, dacă vreţi, moral, mai corect spus. Sigur că şi soluţia pe care o propuneţi dumneavoastră, practic, se opreşte tot cu mâna în buzunarul cetăţeanului, indiferent dacă plătesc aceşti operatori, pentru care văd că aveţi o grijă deosebită. Şi dacă ne vom adresa la bugetul de stat, care este cu totul alt punct de vedere, sigur că, de fapt, toate sursele bugetare sunt surse care planează asupra tuturor cetăţenilor. Este mult mai moral să mergem pe principiul "utilizatorul plăteşte" sau marea majoritate a utilizatorilor trebuie să-şi suporte aceste costuri, decât să spunem că toţi cei care nu utilizează trebuie să suporte. Este o problemă de morală, în fond. |
||||
|
Mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Trebuie să vă spun că sunt impresionat de argumentele care au fost aduse în faţa noastră şi de grija pe care o au unii dintre colegi mai degrabă pentru finanţele Guvernului decât pentru finanţele populaţiei. Eu vreau să vă întreb, distinşi domni din comisie, ce se întâmplă în statele occidentale unde, pe marginea drumului, pe marginea marilor reţele de circulaţie, există acele telefoane pe care oricine le poate accesa, de cine sunt suportate costurile de funcţionare? Tot în sistemul pe care vreţi dumneavoastră să ni-l propuneţi? Am impresia că, din acest punct de vedere, este o diferenţă destul de mare. Eu sunt convins că toate argumentele care au fost folosite de către domnul Sassu nu vor servi la nimic, aşa cum nu servesc nici ale mele. De aceea, după ce terminăm această dezbatere, voi propune o nouă redactare, pentru eliminarea unor "pentru", obositoare ca număr în acest text. |
||||
|
Să răspundă inţiatorul la întrebare. Poftiţi, domnule ministru. |
||||
|
Domnul Dinu Malacopol: Sistemul propus de noi este în integralitate european. Acesta este modul în care se finanţează sistemul 112 în toată Europa. Şi, pentru că vorbim de transparenţă, este cel mai transparent mod posibil de plată de către utilizatorul efectiv al serviciului pentru folosirea acestui serviciu. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Sassu. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Va fi şi ultima intervenţie, indiferent ce se va spune de aici înainte. Nu este, după părerea mea, un mod transparent. Dacă aceasta este soluţia, cred că trebuia recunoscut de la bun început faptul că aceia care sunt utilizatorii finali ai acestui sistem plătesc. Este foarte clar. Pe de altă parte, vă spun că nu este echitabil, pentru că, dacă vreţi, 20% din populaţia ţării plăteşte ceea ce, dacă se împărţea la 100%, venea mult mai ieftin. Cred că, dincolo de faptul că este sau nu este la fel într-o parte sau alta, discutăm aici de moralitate, transparenţă, şi un lucru foarte clar: fiecare să ştie, când îşi asumă răspunderea, să o ducă până la capăt, nu să o arunce pe altcineva, în cazul nostru pe operatorii privaţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Domnule preşedinte... |
||||
|
Poftiţi, domnule coleg. Eu întotdeauna am remarcat constructivitatea poziţiei dumneavoastră, dar mă tem că, de data aceasta, este o dorinţă de a tergiversa lucrările cu intervenţii repetate, ba de fond, ba de formulări, şi ar fi bine să reveniţi la acea constructivitate care este remarcată. |
||||
|
Domnule preşedinte, Dacă dumneavoastră sunteţi atent la amendamentul de la pct.38, pe margine, pe ultima coloană, se spune: "Cuvântul "pentru" este prea des folosit în textul iniţial", ceea ce m-a determinat să vin în sprijinul comisiilor care au supus dezbaterii şi au găsit o nouă formulă şi să îi ajut. Dacă dumneavoastră apreciaţi că aceasta este o chestiune de deconstrucţie, vă promit că nu voi mai lua cuvântul nici în seara aceasta, nici în alte ocazii. Deci eu aş propune următoarea variantă: "Finanţarea funcţionării sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi recuperarea investiţiilor efectuate de către furnizorul de servicii pentru implementarea sistemului naţional pentru apeluri de urgenţă se fac prin instituirea unui tarif colectat de furnizorul de servicii de la operatorii publici de telefonie". |
||||
|
Tot au mai rămas trei "pentru", domnule coleg. Aţi redus numărul cuvântului "pentru" de la patru la trei. Comisia este de acord cu începerea textului direct cu "Finanţarea..."? Comisia susţine să fie supus votului textul în formularea prevăzută în amendamentul de la pct.38 şi potrivit Regulamentului, sunt obligat să procedez în acest fel. Cine este pentru amendamentul de la pct.38 în formularea comisiei? Vă rog să vă exprimaţi votul. 66 de voturi pentru. Împotrivă? 21 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 66 de voturi pentru, 21 împotrivă şi o abţinere, amendamentul de la pct.38 s-a adoptat. În consecinţă, art13 alin.1 se modifică în mod corespunzător. La art.13 alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.39. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat amendamentul şi a fost modificat alineatul. La art.13 alin.3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat în unanimitate. La art.13 alin.4, textul se transferă la art.15 alin.2. Urmăriţi amendamentul de la pct.41. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.41. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Textul trece la art.15 alin.2. Art.13 alin.5. Vă rog să urmăriţi amendamentul 42. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Art.14 alin.1. Urmăriţi amendamentul 43. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Art.14 alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.15 alin.1. Urmăriţi amendamentul 45. Domnule Niculescu, poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În acest art.15 alin.1, s-a propus ca cei care pot să aibă acces să încheie convenţii cu gestionarul, furnizorul de servicii să fie constituite potrivit legii. În amendament s-a spus "ca persoane juridice", dar s-a uitat "care au şi atribuţii în acest domeniu". Eu cred că iniţiatorul a prevăzut foarte bine că trebuie să aibă şi atribuţii în acest domeniu, respectiv să aibă, în obiectul de activitate al persoanelor juridice, un domeniu care să se refere la acest apel de urgenţă. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul ministru Malacopol. |
||||
|
Domnul Dinu Malacopol: S-a vorbit, la începutul acestei dezbateri, de posibilitatea de a păstra sistemul deschis pentru îmbunătăţiri ulterioare. Acesta este sensul amendamentului propus de comisie, cu care am fost cu totul de acord. Mulţumesc. |
||||
|
Domnule coleg, Vă rog să observaţi că, păstrând ceea ce spuneţi dumneavoastră, colegul meu adaugă propunerea ca aceste persoane juridice să aibă atribuţii în acest domeniu. Comisia, vă păstraţi amendamentul? |
||||
|
Domnul Ioan Bivolaru (din sală): Da. |
||||
|
Vă rog. |
||||
|
Mă iertaţi că intervin. Persoana juridică nu defineşte şi atribuţiile în domeniu, decât în momentul în care sunt declarate. Or, această persoană juridică poate aduce, la acest serviciu, şi oameni care nu au nici o legătură, fie din structurile care sunt trecute aici, care nu au nici o legătură cu aceste apeluri de urgenţă. |
||||
|
Amintesc comisiei că există un principiu al specializării persoanelor juridice. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Trebuie să coborâm puţin în alin.2, ca să vedem despre ce fel de persoane juridice este vorba, despre ce fel de servicii. Este vorba de accesul la aceste servicii, care se poate realiza, acest acces, pe bază contractuală şi pe noi nu ne interesează specializarea acestor persoane juridice, pentru că este problema de a asigura astfel de servicii către toate persoanele juridice interesate să apeleze la acest sistem de urgenţă. Nu este o problemă de atribuţii în domeniul respectiv, că aceştia pot fi, la rândul lor, operatori în zona respectivă, operatori sau dispeceri în această problemă, că acolo am fi de acord. Textul era suficient de ambiguu, chiar în ordonanţă, s-a discutat acest lucru în comisie, s-a pus problema accesibilităţii la aceste servicii de urgenţă, de către orice persoană juridică şi, sigur, necondiţionat, care se face pe bază de contract şi contra cost. Inclusiv agenţiile matrimoniale, dacă cumva, este o problemă deosebită şi sigur că s-ar putea să fie nevoie de ajutor. (Amuzament) |
||||
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul 45, în formularea comisiei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Stimaţi colegi, v-aş ruga să votaţi atunci când întreb, nu în cascadă, când vă aduceţi dumneavoastră aminte! Deci cine este împotrivă? Întreb din nou cine este pentru? 40 de voturi pentru.20 de voturi au fost împotrivă. 40 de voturi pentru. Abţineri? 3 abţineri. Cu 40 de voturi pentru, 20 împotrivă, 3 abţineri, s-a adoptat amendamentul 45. După art.15 alin.1, comisia propune, pentru art.15 alin.2, un text preluat de la art.13. Urmăriţi amendamentul 46. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 46. Se introduce art.15 alin.2. Art.16. Urmăriţi amendamentul 47. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. La art.17 şi art.18 alin.1, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Poftiţi, domnule Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Dacă dumneavoastră citiţi textul art.18 şi, apoi, conţinutul tuturor acestor puncte a), b) şi c), constataţi o redundanţă, adică o prezenţă redundantă a expresiei "şi se sancţionează". Avem în partea în alin.1, formula: "constituie contravenţii, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează". Pentru a fi constructivi, eu vă sugerez, domnule preşedinte, ca, după definiţiile acestea, să punem o linioară şi să spunem, având în vedere că avem precizarea "şi se sancţionează", să punem, spre exemplu, la alin.a), "apelarea abuzivă sau alertarea falsă a dispeceratului pentru apeluri de urgenţă - de la 1 milion la 5 milioane de lei" şi, în consecinţă, să se meargă şi pe celelalte puncte, b) şi c), pentru eliminarea acestei exprimări de tip redundant. |
||||
|
Vă rog să mai citiţi o dată propunerea, domnule deputat. |
||||
|
Domnule preşedinte, La punctul a) "apelarea abuzivă sau alertarea falsă a dispeceratului pentru apeluri de urgenţă - de la 1 milion de lei la 5 milioane de lei". La punctul b)... |
||||
|
Nu, să adăugaţi "cu amendă", "cu amendă de la... la...". |
||||
|
Cu amendă. "Cu amendă de la...". E mai corect aşa. Şi la fel şi... |
||||
|
S-a înţeles, s-a înţeles. |
||||
|
Şi la fel la punctul c), după "infracţiune", "cu amendă de la 15 milioane la 500 milioane de lei". |
||||
|
Comisia e de acord. Supun votului dumneavoastră cele 3 litere reformulate, cu precizarea că se elimină sintagma "se sancţionează". "Apelarea abuzivă sau alertarea falsă a dispeceratelor pentru apeluri de urgenţă - cu amendă de la 1 milion la 5 milioane". La fel şi la celelalte, se elimină sintagma "se sancţionează". De acord? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-au votat amendamentele 50, 51, 52. Pentru art.18 alin.2, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi. S-a adoptat în unanimitate, în formularea iniţiatorului. După alin.2, prin amendamentul 54, comisia ne propune un alineat nou, 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul şi se introduce alin.21. La alin.3 şi 4, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.18, comisia propune un nou art.19, prin amendamentul 57. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. După textele de la art.I, comisia ne propune un art.II nou, prin amendamentul 58. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate art.II. Vă rog, în consecinţă, să observaţi că am parcurs textele acestui proiect de lege şi ale ordonanţei Guvernului. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, dar, pentru că mâine e şedinţă de vot final şi pentru a nu exista surprize, o supunem mâine votului final. |
||||
|
|
Următorul proiect: Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.30/2002 pentru prorogarea termenului introdus la art.3, alin.2, lit.b) din Ordonanţa de urgenţă nr.149/2001 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul de călători. Cine prezintă acest proiect? Poftiţi. |
|
||
|
Domnul Dan Banciu (consilier, MLPTL): Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ordonanţa nr.30 avea în vedere prorogarea termenului de aplicare a majorării tarifelor, respectiv cei 41% cu care trebuiau majorate tarifele la transportul de călători începând cu data de 1 februarie. Ea a făcut o prorogare a termenului până la data de 1 aprilie. Având în vedere că, ulterior, a apărut Ordonanţa de urgenţă nr.35 şi având în vedere şi cele discutate în Senat, cât şi în comisia din Camera Deputaţilor, am fost de acord cu respingerea acestui proiect de ordonanţă, întrucât termenul pe care-l propune se include în termenele care vor fi prevăzute în Ordonanţa nr.35. Vă mulţumesc. |
||||
|
Din partea comisiei? Domnule preşedinte Antal, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Ţin să vă informez că Proiectul de Lege pentru respingerea ordonanţei a fost avizat favorabil, în forma adoptată de Senat, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ale Camerei Deputaţilor şi, la fel, în urma dezbaterii, Comisia pentru industrii şi servicii propune adoptarea, aşa cum a adoptat şi Senatul, deci respingerea acestei ordonanţe. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină la discuţii? Da. Poftiţi, domnule deputat Palade. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Atât la punctul 4, cât şi la punctul 5, acestea se referă la o serie de termene privind aplicarea unor tarife pe calea ferată, tarife în etape, prohibitive, cum le consideră Partidul România Mare, şi, în condiţiile în care, practic, în anul 2001, transportul feroviar a reprezentat, ca volum de activitate, practic, circa 15% din volumul de transport din 1989, credem că cineva doreşte să desfiinţeze această ramură din structura transporturilor româneşti. Noi ne abţinem la ambele puncte, la votarea acestor proiecte de lege, deoarece sunt puse în discuţie o serie de termene, de aplicare a unor tarife. S-ar putea interpreta că ne opunem aplicării unei anumite date, dar am fi de acord cu altă dată şi, de aceea, Grupul nostru parlamentar a hotărât să se abţină de la ambele proiecte de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Vom supune votului final Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr.30/2002, mâine, la şedinţa de vot final. |
||||
|
|
Următorul proiect este: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/2002 pentru modificarea art.3 alin.2 lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.149 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar. Suntem în procedură de urgenţă. Rog comisia să propună timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Vă propunem 3 minute şi câte 1 minut de fiecare intervenţie. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? A, poftiţi. Suntem în procedură de urgenţă, dar vă dau cuvântul. În cadrul timpilor care s-au votat deja, vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, am să fac referire la ambele ordonanţe, şi la cea cu nr.30, care a fost respinsă, şi la Ordoanţa nr.35. Practic, demonstrează că intervenţia Guvernului privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar, prin Ordonanţa nr.49, nu a creat decât disfuncţionalităţi în sistemul de transport feroviar şi obligativitatea de a majora tariful în două etape a demonstrat, de asemenea, cât de nejustă a fost aplicarea acestei ordonanţe. Pe de altă parte, vrea să arăt că motivaţia la Ordonanţa nr.149 privind creşterea veniturilor pentru transportul intern de călători pe calea ferată nu a putut fi, sub nici o formă, justificată, deoarece, prin datele care au fost furnizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, veniturile realizate în martie 2002, faţă de martie 2001, sunt cu 32% mai mici, ceea ce demonstrează că motivaţia pentru creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea posibilităţilor şi a modalităţilor de transport pe calea ferată nu se poate aplica. Pe de o parte, nu s-a făcut altceva decât a crescut acest transport paralel pe şosele, acest transport creat de microbuze şi autobuze în care tarifele lor sunt mult mai scăzute decât tarifele pe calea ferată. Şi am să vă dau un exemplu: pe relaţia unde activez, între Bucureşti şi Galaţi, transportul la microbuz este 140.000 de lei, comparativ cu 250.000 de lei, cât e pe calea ferată, cu observaţia că acest tarif nu a crescut odată cu majorarea, 42%. Pe de altă parte, vreau să susţin ideea că transportul pe calea ferată trebuie să fie un transport accesibil categoriilor sociale cu venituri mici, fiindcă transportul de călători pe calea ferată trebuie să fie, în primul rând, accesibil acestor categorii, iar cei care au bani, cei care dispun de venituri mari pot să meargă bine pe transportul rutier cu maşini proprii. Dacă nu se va realiza o corelare a transportului de călători pe calea ferată cu transportul rutier, nu vom asista decât la o cădere vertiginoasă a transportului pe calea ferată, efectele fiind catastrofale şi va trebui să reducem drastic transportul de călători pe calea ferată sau să luăm alte măsuri, cum trebuia să ia măsuri de revitalizare, de reorganizare şi restructurare a transportului de călători pe calea ferată. Din acest motiv, cred că ar fi corect ca Guvernul să regândească o strategie privind acest transport de călători pe calea ferată, mai ales că se încalcă, în mod clar şi flagrant, Ordonanţa nr.36 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu Oficiul Concurenţei, în anexă fiind prevăzut, în mod indubitabil, că tariful de transport de călători trebuie să aibă avizul Oficiului Concurenţei şi, din datele pe care le avem noi, ştiu că acest aviz nu există. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule Damian Brudaşca, suntem în procedură de urgenţă, nu se fac dezbateri generale. Am făcut o excepţie cu colegul dumneavoastră şi vă amintesc că, din partea PRM-ului, domnul Palade a făcut deja un comentariu la acest proiect. |
||||
|
La proiectul anterior, domnule preşedinte. |
||||
|
La amândouă, a făcut. |
||||
|
Eu vroiam, de altfel, să susţin cauza Guvernului. Dacă nu-mi permiteţi... |
||||
|
Poftiţi, poftiţi. |
||||
|
Eu vroiam să arăt că Guvernul este determinat de această situaţie, datorită unor situaţii create prin aşa-zisa modernizare a Societăţii Naţionale de Căi Ferate, în care s-a ajuns să se plătească tot felul de comisioane şi să se plătească t.v.a. la relaţiile între direcţiile care au fost constituite, astfel încât s-a ajuns calea ferată să fie nevoită să-şi vândă alte active pentru a putea supravieţui. Este justificată, într-un fel, această idee, dar, în acelaşi timp, atrag atenţia că este un act sinucigaş, întrucât prin aceasta, aşa cum s-a subliniat de la această tribună, se creează premisele unei prăbuşiri vertiginoase şi a imposibilităţii căii ferate de a face faţă concurenţei extrem de agresive din partea celorlalte mijloace de transport. Deci, aşa cum spunea şi antevorbitorul, este de dorit ca ministerul să gândească constructiv, pe termen lung şi să nu ameninţe însăşi existenţa acestui mijloc major pentru populaţia României. |
||||
|
Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. La textul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Textul articolului unic al ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Parcurgând proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, rămâne s-o supunem votului dumneavoastră final în şedinţa de mâine. |
||||
|
|
Următorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2002 privind valorificarea creanţei deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra Societăţii comerciale ARTROM Slatina. Comisia pentru buget, vă rog să propuneţi, domnule Grigoraş, timpii de dezbatere. |
|
||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2002, propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat. Vă propunem 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Textul articolului unic al proiectului de lege, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.2 şi 3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.5, şi ultimul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă, urmează supunem votului final de mâine. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Rog pe domnul deputat Grigoraş să propună timpii de dezbatere, în raport cu conţinutul acestei legi. |
|
||
|
Pentru dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor, vă propunem timp total 30 de minute, 2 minute pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să urmăriţi, în paralel, stimaţi colegi, proiectul de lege şi cu raportul. La titlul legii, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Semnalez comisiei că ordonanţa a fost amendată de către dumneavoastră şi, în aceste condiţii, la textul articolului unic trebuie adăugată sintagma "cu următoarele modificări şi completări". Cine este pentru cuprinsul acestui articolului unic, cu această modificare şi completare? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.1, 2, 3 şi 4. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Art.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.7 şi 8. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.9 şi 10. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.12. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.13, lit.a), nu sunt obiecţiuni din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate art.13, lit.a). Art.13, lit.b). Vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Admis amendamentul 1. Se modifică, în mod corespunzător, art.13, lit.b). Art.13, lit.c), d), e), f), g) şi h) - comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, în formularea iniţiatorului. Art.14. Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate. Art.15. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.16. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.17. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.18. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.19 şi 20. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.21. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La "Scutiri", art.22 lit.a), comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.22, lit.b), urmăriţi amendamentul 2 de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 2, modificat art.22, lit.b). Art.22, lit.c), dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate. Art.23. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. "Faptul generator", art.24. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. "Regimul documentelor fiscale", art.25. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Secţiunea IV, art.26, până la alin.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat art.26, cu cele 6 alineate. După alin.6, comisia propune un alineat nou, 7, prin amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiunila amendamentul 3? Nu aveţi. Admis amendamentul şi se introduce alin.7 la art.26. La art.27, până la alin.11, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Admis, în unanimitate, în formularea iniţiatorului. La art.27, alin.12, urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, alin.12. "Scutiri", art.28, lit.a). Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate lit.a), în formularea iniţiatorului. Lit.b), urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul. Se modifică lit.b). Lit.c) şi d). Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.28, lit.e). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Lit.f), g), h) şi i) de la art.28. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi. Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului. Lit.j), urmăriţi amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 7. Votat în unanimitate schimbarea lit.j). Art.28 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelor. Art.29. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.30. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. "Faptul generator", art.31. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. "Regimul documentelor fiscale", art.32 alin.1. Urmăriţi amendamentul 8. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 8. Se modifică art.32 alin.1. Art.32, de la alin.2 până la alin.8. Comisia nu a mai avut obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate coroborările celor 7 alineate făcute de către iniţiator. "Secţiunea V", art.33 şi 34. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.35, 36, 37. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.38, lit.a). Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.38, lit.b). Urmăriţi amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 9, se modifică lit.b). Art.38, lit.c) şi d). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în formularea iniţiatorului. Art.38 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 9. Art.39. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.40, 41. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.42. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Capitolul II, art.43. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.43 - nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.44 - nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Cap.III, art.45, 46 - nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.47 alin.1, urmăriţi amendamentul 10. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.47 alin.2. Nu sunt sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.47 final va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului 10. Art.48, 49, 50. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.51 - urmăriţi amendamentul 11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, se modifică art.51. Art.52 - urmăriţi amendamentul 12. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Se modifică în mod corespunzător art.52. Art.53, 54, 55, 56. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.57, urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate, se modifică în mod corespunzător art.57. Art.58, 59. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.60 alin.1. Urmăriţi amendamentul 14. Nu sunt obiecţiuni, admis în unanimitate amendamentul, se modifică alin.1 de la art.60. Art.60 alin.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului. Art.61. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului. Art.62. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului. Anexa 1. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate în formularea iniţiatorului. Anexa 2. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Anexa 3. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Anexa 4. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Anexa 5. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Stimaţi colegi, Vă rog să reveniţi la primele două amendamente şi să urmăriţi pct.15 din raport. |
||||
|
Şi aici să facem o precizare, că anexele 1 şi 2 la prezentul raport, înlocuiesc anexele 1 şi 2 ale ordonanţei de urgenţă, nu ale proiectului de lege, ale Ordonanţei de urgenţă nr.158/2002 privind regimul accizelor. |
||||
|
Revenim, stimaţi colegi, la anexe. Deci, pentru anexele 1 şi 2, prin amendamentul 15, comisiile le-a înlocuit. Întreb dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 15? Stimate coleg, anexa 1 este cea din amendament. |
||||
|
Dar este o scăpare. La pct.7 la anexa 1, în loc de "ţigări", "ţigarete" şi "ţigări de foi". Este o scăpare a comisiei şi ne cerem scuze. |
||||
|
Stimaţi colegi, cu această precizare la anexa 1, cu această corectură, dacă sunteţi de acord cu anexa 1, rectificată de comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. 1 vot împotrivă de la preşedintele Comisiei de învăţământ, care între timp s-a prezentat în plen. La anexa 2, urmăriţi vă rog anexa 2 reformulată potrivit amendamentului 15. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. De la anexele 3 până la 9, comisia nu a mai avut obiecţiuni, rămân în vigoare, potrivit comisiei, anexele din ordonanţă. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptate în unanimitate anexele 3 - 9, în formularea iniţiatorului. Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, este vorba de o lege cu caracter ordinar, o vom supune votului final mâine. Se apropie ora punctului 2 din ordinea de zi de astăzi: interpelări şi întrebări. Nu putem să luăm în 3 minute două ordonanţe. Vă rog frumos. (Răspunde domnului preşedinte Anghel Stanciu care a dorit să mai supună dezbaterilor două ordonanţe.) |
||||
|
|
Începem procedura interpelărilor şi a întrebărilor. (Preia conducerea celei de a doua părţi a şedinţei plenului, domnul vicepreşedinte Ovidiu-Cameliu Petrescu.) - după o scurtă pauză - |
|
||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Andrei Ioan Chiliman a depus în scris o interpelare adresată domnului prim-ministru. Doamna deputată Mihaela Ionescu a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Învăţământului. Este? Poftiţi! |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Săptămâna trecută am avut o interpelare adresată domnului ministru, la care a fost dat un răspuns, aş zice, paralel cu întrebarea mea. Totuşi, am un răspuns scris care se pare că răspunde şi la aceste două întrebări, aşa că nu le mai pun. Mulţumesc. Aceasta discutam cu domnul ministru. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da şi eu vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Eu am semnalat, domnule preşedinte de şedinţă, doamnei ministru Ecaterina Andronescu, faptul că noul domniei sale adjunct, fostul inspector şcolar general al judeţului Cluj, este unul dintre cumularzii recunoscuţi. Astfel, domnia sa, a rămas în continuare în funcţia de inspector general şcolar, deşi, prima dată, şi-a dat demisia din funcţia de consilier al municipiului Cluj-Napoca, a revenit asupra ei. Este, în acelaşi timp, profesor titular de fizică, director al Colegiului Naţional "Emil Racoviţă" şi, actualmente, şi secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Eu am întrebat dacă domnia sa continuă să deţină toate funcţiile menţionate mai sus şi care este temeiul legal care justifică un astfel de cumul, pentru că, după ştiinţa mea, este unic la nivel naţional, dar s-ar putea să nu cunosc toate dedesubturile. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Din partea Ministerului Învăţământului. |
||||
|
Domnul Radu Mircea Damian: Domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, Răspunsul pe care îl dăm la interpelarea domnului deputat Damian Brudaşcu este următorul: în prezent, domnul Constantin Corega nu cumulează mai multe funcţii, deţine numai funcţia de secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru care primeşte salariul. Totodată, beneficiază de rezervarea catedrei la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" din Cluj-Napoca, în temeiul art.101 din Legea 128/97 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Postul de inspector general la Inspectoratul şcolar al judeţului Cluj este deţinut în prezent de domnul profesor Cuibuş Valentin Claudiu. Cu deosebită consideraţie, semnează ministrul Ecaterina Andronescu. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnule Brudaşca dacă aveţi de făcut comentarii? |
||||
|
Nu mă surprinde răspunsul, dar el nu este cel exact. Dacă ar fi adevărate cele susţinute de doamna ministru, atunci s-ar fi organizat concurs pentru ocuparea postului de director la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă", ceea ce nu s-a întâmplat de foarte multă vreme, şi, s-ar fi anunţat scoaterea la concurs şi a postului de inspector general şcolar. Din datele pe care le deţin, rezultă că domnul inspector general şcolar, fost, nu doreşte să renunţe la această funcţie, pentru eventualitatea unor cutremure la nivelul conducerii ministerului, şi, în cazul în care l-ar afecta un asemenea cutremur, să aibă unde să se întoarcă pe un scaun călduţ. Oricum, mulţumesc ministerului că s-a deranjat să vină să dea acest răspuns chiar parţial adevărat. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumim. Poftiţi domnule secretar de stat. |
||||
|
Domnul Radu Mircea Damian (secretar de stat - Ministerul Educaţiei şi Cercetării): Pentru ocuparea postului de inspector şef, numirea domnului Cuibuş Valentin Claudiu este cu delegaţie, până la organizarea concursului. Acelaşi lucru înţeleg că se întâmplă şi pentru postul de director. Deci, toate etapele legale vor fi, cu stricteţe, respectate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşcă a adresat o întrebare Ministerului Culturii, cu privire la conflictul existent la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca. Domnule ministru vă rog să răspundeţi la întrebare. |
||||
|
Legat de interpelarea domnului deputat Damian Brudaşcu, vreau să răspund punctual la cele sesizate. La primul punct, îmi face plăcere să-i dau dreptate, în sensul că am dispus un control la Opera Maghiară de Stat din Cluj, şi, în urma definitivării raportului Corpului de control al ministrului, au rezultat elemente de abateri grave, care trebuiesc şi cer şi sesizarea unor organe în drept, care îşi vor începe ancheta. Este fără doar şi poate că la Opera Maghiară vor trebui luate nişte măsuri, însă nu putem să le luăm până nu avem răspunsul organelor în drept. La punctul al doilea, care conţine o serie de detalii, dar vreau să le precizez. Nu poate fi vorba de incompatibilitate între funcţia de consilier, a unei doamne din Ministerul Culturii şi Cultelor, şi un eventual beneficiu personal de a se deplasa împreună cu opera, ea fiind invitată de organizator. La această deplasare, la care se referă domnul deputat, nici măcar nu s-a folosit de banii ministerului nostru, deşi, ca specialistă, poate face deplasări, însoţind, dacă este cazul, ansambluri artistice în turnee. Referitor la cheltuielile de deplasare, cazare şi diurnă ale doamnei consilier Marcela Stoica, menţionăm că acestea au fost suportate, integral, de organizatori. Faptul că a călătorit cu autocarul închiriat de Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca, a fost un gest de solidaritate de breaslă şi un prilej de comunicare şi de identificare a unor probleme legate de instituţie. Insist pe această problemă, pentru a evidenţia faptul că, oricum, doamnei consilier i s-ar fi decontat transportul, neavând nici un interes în a se folosi exclusiv de transportul cu autocarul. A fost efectiv o acţiune colegială şi atâta tot. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Brudaşca. |
||||
|
Domnule ministru, vă mulţumesc pentru răspuns, pentru probitatea de care daţi dovadă în sensul că, în sfârşit, s-a ajuns să se recunoască faptul că acolo este ceva putred. Pentru a ajuta în continuare ca cercetarea să fie obiectivă, imparţială şi în interesul angajaţilor acestei instituţii, care, surprinzător, deşi sunt maghiari, s-au adresat unui deputat al PRM-ului să le rezolve problema, vă voi oferi un dosar cu o serie de declaraţii făcute de o parte dintre angajaţi, referitor la situaţia de la această instituţie. În ceea ce priveşte celălalt aspect, cu doamna Stoica Marcela, nu am nimic împotriva ideii de solidaritate şi de participare la manifestări culturale de interes major. Singurul aspect care este oarecum mai deosebit, este acela că domnia sa a dovedit, după acest turneu, la care, după câte sunt informat, a fost şi oaspetele personal al familiei Simon Gabor, la vila pe care şi-au cumpărat-o la Budapesta, se pare, din banii care au fost sustraşi pe parcursul timpului, domnia sa, a dovedit o anumită subiectivitate în tratamentul pe care l-a acordat sesizărilor sau solicitărilor venite din partea numitului Simon Gabor. Deci, din acest punct de vedere, apreciez necesitatea ca formaţiile artistice, ansamblurile artistice, să fie însoţite de oameni de specialitate, având în vedere şi oportunităţile care sunt pentru încheierea de raporturi de colaborare. Singurul lucru pe care-l cer, este acela al probităţii şi obiectivităţii de care să dea dovadă, ulterior, în relaţiile care privesc instituţiile de pe urma cărora au beneficiat de o asemenea deplasare. Mulţumesc oricum pentru răspuns. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Dan Verbina a adresat o întrebare privind stadiul elaborării Statutului şi a Regulamentului de funcţionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol. Răspunde domnul secretar de stat Predilă. Răspundeţi! |
||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Referitor la interpelarea domnului deputat Dan Verbina, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a analizat interpelarea dânsului şi proiectul de hotărâre de guvern care se referă la statutul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, proiectul hotărârii de guvern privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a inspecţiei piscicole, şi, la vremea respectivă, a constatat că Legea 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura şi Legea 26/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţia agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniului Statului, conţin reglementări insuficient de clare şi complete, referitoare la amenajările piscicole. Ca urmare, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor emite Ordinul 276 din iulie 2001 privind organizarea activităţii de administrare a fondului piscicol, în scopul armonizării acestor reglementări şi pentru finalizarea acţiunii de înfiinţare şi organizarea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol. În conformitate cu prevederile acestui ordin, în cursul lunii octombrie 2001, s-a elaborat proiectul unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.192 din 2001, prin care se stabilea patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare şi sursele de finanţare pentru inspecţia piscicolă. Proiectul de ordonanţă a fost însuşit de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, transmis la avizare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului care a răspuns că nu acceptă înfiinţarea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, conform legislaţiei proiectelor de legi de până atunci şi hotărârilor ordonanţei de urgenţă. Întrucât, înfiinţarea Companiei Naţionale a Fondului Piscicol, este un angajament asumat de România prin documentul de poziţie la cap.VIII "Pescuitul", Parlamentul României a preluat ca iniţiativă parlamentară propunerea legislativă de modificare a legii, în sensul stabilirii unei administrări unitare a fondului piscicol, sub autoritatea statului. Până la adoptarea acestei iniţiative parlamentare, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a iniţiat un nou proiect de ordonanţă, care modifică unele articole din Legea 192, în scopul urgentării înfiinţării şi organizării Companiei a fondului piscicol şi a inspecţiei piscicole, care sunt instituţii de interes public. Proiectul hotărârii de guvern privind statutul Companiei Naţionale a Fondului Piscicol a fost elaborat şi va fi promovat după modificarea Legii 192. Proiectul hotărârii de guvern privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a inspecţiei piscicole este avizat acum de Ministerul Integrării Europene, Ministerul de Interne şi se află, pentru avizare, la Ministerul Finanţelor Publice. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă domnul Verbina are de făcut comentarii? Poftiţi. |
||||
|
Răspunsul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, nu cred că este cel care trebuia să fie, deoarece întrebarea mea s-a referit la două hotărâri de guvern care trebuiau adoptate în termen de 60 de zile de la publicarea Legii 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, care a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I-a nr.200 din 20.04.2001. Deci, la un an de zile, nu am reuşit să adoptăm două hotărâri de guvern şi ne apucăm să facem ordonanţe de modificare a unei legi. Cred că ceea ce s-a afirmat de către minister, nu este real şi nu este benefic pentru dezvoltarea sectorului pescăresc, cu toate că, în iniţiativa legislativă depusă la Senat, se reafirmă documentul de poziţie, cap.VIII "Pescărie", documentul negociat şi adoptat în luna iunie 2001, adoptat după adoptarea Legii 192 şi publicarea ei în Monitorul Oficial. Deci, cred că ceea ce am întrebat, s-a referit strict la încheierea acestui capitol, negociat cu Uniunea Europeană, şi nu cu modificări de ordonanţe prin ordonanţe de urgenţă a legilor în vigoare. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da. Dacă ministerul mai are vreun comentariu de făcut? Nu. Domnul deputat Damian Brudaşcă a adresat o întrebare privind aplicarea prevederilor Legii 42/90 privind gratuitatea transportului în comun pentru revoluţionari. Domnul secretar de stat Tudor Florescu răspunde. |
||||
|
Domnul Tudor Florescu: Vă mulţumesc domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, Referitor la adresa dumneavoastră, vă pot comunica următoarele: Metrorex S.A. eliberează cartele de metrou beneficiarilor Legii nr.42/1990: revoluţionarilor, urmaşilor martiri ai Revoluţiei, răniţilor, precum şi pensionarilor de invaliditate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă în luptă pentru victoria Revoluţiei, în baza tabelelor transmise de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. Vă anexăm şi copia după adresa de înaintare a tabelelor pentru anul 2002. Conform Hotărârii de Guvern nr. 482/99 privind înfiinţarea Societăţii comerciale de transport cu metroul Bucureşti, art.6 prevede: "în cazul efectuării de servicii publice de transport, de călătorii, pentru anumite categorii de persoane, care beneficiază, potrivit reglementărilor legale, de reducerea tarifelor de transport şi de gratuităţi, prin actele normative care acordă aceste facilităţi, se vor prevedea compensaţii către Metrorex, până la nivelul tarifului aprobat". Începând cu anul 2001, conform Legii bugetului de stat nr.216, publicat în Monitorul Oficial nr.214 din 26.04.2001, art.18, paragraful 12: "cheltuielile aferente gratuităţii şi reducerilor la transportul pe calea ferată, metrou, auto şi naval, de care beneficiază, în condiţiile legii, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr.42/1990, sunt suportate din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei la cap.60.01". Deci, în aceste condiţii, orice persoană care îndeplineşte condiţiile legale beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Vă mulţumesc domnule deputat. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da. Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să comenteze răspunsul. |
||||
|
Eu am o nelămurire, domnule ministru. Problema aceasta este cu caracter general. Deci, indiferent de domiciliul cetăţeanului, el beneficiază de toate aceste gratuităţi pe transportul în comun, oriunde s-ar afla în România. Aici este problema, domnule ministru. Am un caz al unor revoluţionari de la Cluj-Napoca, veniţi pentru o perioadă de timp la Bucureşti, şi, nu au beneficiat, li s-au pus greutăţi în beneficierea de prevederile Legii 42. Deci, vă semnalez, cu tot respectul, această chestiune, pentru a da dispoziţiile necesare ca toate instituţiile prestatoare de servicii în domeniul transporturilor pentru aceste categorii, să ia de bune actele care le sunt prezentate, respectiv legitimaţiile eliberate de autorităţi competente. Aici era, de fapt, problema care doream să rezulte din răspunsul domniei voastre. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Dacă doriţi să comentaţi? Poftiţi. |
||||
|
Domnul Tudor Florescu: Domnule deputat, singurul lucru care trebuie să-l facă stimaţii domni, este să se adreseze Secretariatului pentru Problemele Revoluţionarilor, li se face adresă şi obţine în mod automat şi gratuitatea. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul deputat Mircea Ifirm adresase o întrebare, însă nefiind prezent, amânăm răspunsul pentru altă dată. Domnul deputat Dorel Petru Crăciun a adresat o întrebare. Este prezent? Nu este. Deci, i se răspunde altă dată. Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare privind soluţionarea cererii unui cetăţean din Cluj, arestat şi deţinut de autorităţile hortiste de ocupaţie, în 1944. De la Ministerul Muncii domnul secretar de stat Petre Ciotloş. Poftiţi vă rog. |
||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşcu, privind cazul numitului Vasile Nilcă, domiciliat în Cluj-Napoca, strada Republicii nr.47, în ceea ce priveşte măsurile legale care trebuiesc întreprinse pentru a beneficia de facilităţile acordate persoanelor persecutate etnic şi politic, formulăm următorul răspuns. Întrucât din memoriul depus de domnul Vasile Nilcă şi documentele anexate, nu rezultă clar perioadele în care a suportat persecuţii şi natura acestora, facem următoarele precizări: perioada în care persoana, cetăţean român, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, respectiv 6 septembrie 1940- 6 martie 1945, intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare şi a normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002. Astfel, conform prevederilor actelor normative sus-menţionate, cererea şi actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la Casele teritoriale de pensii. Dovada încadrării în situaţiile prevăzute de aceste acte normative, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 127/2002, iar în lipsa acestora, dovada persecuţiei din motive etnice, se face prin declaraţii cu martori, autentificate prin notariate. În scopul evitării eventualelor abuzuri, în stabilirea calităţii de persecutat din motive etnice, este necesar ca cel puţin unul din martori să dovedească cu acte că s-a aflat în aceeaşi situaţie cu solicitantul. În cazul în care solicitantul depune documente oficiale din care rezultă doar începutul şi sfârşitul perioadei de persecuţie etnică, intervalul de referinţă pentru acordarea drepturilor poate fi stabilit prin proba cu martori. În această situaţie, sunt suficiente declaraţiile martorilor autentificate prin notariat, fără a mai fi necesară respectarea condiţiei ca unul din martori să dovedească cu acte că s-a aflat în aceeaşi situaţie cu solicitantul. Având în vedere faptul că pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor în temeiul Legii 189/2000 nu există termen limită, domnul Vasile Nilcă se poate adresa Casei judeţene de pensii Cluj, cu documente din care să rezulte faptul că în anul 1944 a fost deţinut de către autorităţile hortiste de ocupaţie, iar în lipsa acestora poate face uz de proba cu martori. Perioada de după 6 martie 1945, în care o persoană a fost persecutată politic, intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările şi completările ulterioare. Întrucât şi în acest caz, pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor, în temeiul actului normativ sus-menţionat, nu există un termen limită, domnul Vasile Nilcă se poate adresa Direcţiei de muncă şi solidaritate socială Cluj. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Un comentariu al domnului deputat Brudaşca. |
||||
|
Mulţumesc domnului ministru, pentru răspunsul extrem de documentat pe care mi l-aţi pregătit. Vreau să vă asigur că, persoana în cauză, este un om de mare probitate morală, este un profesor universitar doctor. Este adevărat, mi-a scăpat şi mie să verific perioada în care a fost deţinut, în toamna anului 1944, vreme de două luni şi jumătate, aşa cum, dealtfel, rezulta şi din documentele pe care le-am anexat memoriului domniei sale. Voi verifica încă o dată, îi voi comunica răspunsul dumneavoastră şi voi încerca să-l ajut, pentru a beneficia de drepturile legale, în acest caz. Oricum, vă mulţumesc respectuos pentru răspuns şi pentru calitatea documentării în această materie. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov, de la Ministerul Justiţiei, va răspunde la o întrebare adresată tot de domnul Damian Brudaşca, privind situaţia generală de nepunere în aplicare a mandatelor de aducere, emise la Judecătoria Cluj-Napoca, pentru martorii în dosarul penal nr.13.344 din 2001. |
||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi deputaţi, La întrebarea formulată de către domnul deputat Brudaşca, Ministerul Justiţiei comunică următoarele: "Din verificările dispuse, s-a constatat că dosarul penal nr.13.344/2001 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 16 noiembrie 2001 şi priveşte pe inculpaţii Lung Aurel, Lung Lucian, Ungureanu Daniela Niculina şi Boncs Sorina, trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prevăzută şi pedepsită de art.329 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a) Cod penal, ce prevede reţinerea de circumstanţe agravante pentru săvârşirea faptei de 3 sau de mai multe persoane împreună. Ca urmare a faptului că la unirea în faţa instanţei, inculpaţii şi-au schimbat declaraţiile din faza de urmărire penală, s-a considerat ca fiind absolut necesară, de către instanţă, reaudierea martorilor care au dat declaraţii în cursul urmăririi penale. Deşi au fost citaţi legal, martorii nu s-au prezentat în instanţă pentru a fi audiaţi. Astfel că, în conformitate cu prevederile art.183 Cod procedură penală, s-a dispus aducerea lor cu mandat în faţa instanţei. Conform prevederilor art.184 din Codul de procedură penală, mandatul de aducere se execută prin organele poliţiei. Însă, acestea au comunicat instanţei imposibilitatea executării mandatelor de aducere, deoarece martorii, între timp, şi-au schimbat domiciliile. Faţă de cele declarate, în faza de urmărire penală, urmând ca, potrivit art.183 alin.3 Cod procedură penală, să fie efectuate mai întâi cercetări, pentru a fi identificate noile domicilii ale martorilor. Executarea mandatelor de aducere, se face prin organele Ministerului de Interne şi, potrivit dispoziţiilor art.198 Cod procedură penală, instanţa de judecată are posibilitatea aplicării amenzilor judiciare împotriva celor care se fac vinovaţi de neaducere la îndeplinire a dispoziţiilor acesteia, aceste fapte fiind considerate abateri săvârşite în cursul procesului penal. Pentru că, aşa după cum rezultă din cele arătate mai sus, martorii şi-au schimbat între timp domiciliile, iar actualele lor domicilii nu se cunosc, Judecătoria Cluj-Napoca a cerut, printr-o adresă, comandantului Poliţiei municipiului Cluj-Napoca să urgenteze procedura de identificare a noilor domicilii ale martorilor, urmând ca, în cazul în care va constata că cei însărcinaţi cu îndeplinirea acestor măsuri, nu-şi îndeplinesc în bune condiţiuni, sarcina care le-a fost trasată, să ia măsurile pe care le va crede de cuviinţă împotriva acestora. Vă rugăm să primiţi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraţii". Semnează doamna Mihaela Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Brudaşca vrea să facă un comentariu. Poftiţi. |
||||
|
Vă asigur, şi pe dumneavoastră, şi pe doamna ministru, de sentimente similare, dar vreau să vă spun, domnule ministru, un lucru care mi se pare foarte grav. În cazul în speţă este vorba de emiterea a cinci mandate de aducere, nu de unul singur. Eu ştiu că Poliţia Română nu lucrează cu viteza melcului. De asemenea, vreau să vă mai semnalez că, la aceeaşi Judecătorie din Cluj-Napoca, au fost o serie de procese în care s-au judecat ţigani, sau rromi, sau spuneţi-le cum doriţi dumneavoastră, în care aceeaşi poliţie, vigilentă, în alte condiţii, uită să-i aducă cu mandat de aducere şi după emiterea a două-trei sau mai multe asemenea mandate. Deci, eu cred că este ceva putred în Danemarca. Semnalez ministerului dumneavoastră, cu tot respectul, să ia măsuri urgente în această direcţie, pentru că am impresia că nu este vorba de o chestiune întâmplătoare, întrucât se cunosc relaţiile pe care comandantul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca le-a avut şi le are cu lumea interlopă, inclusiv în susţinerea acestuia pentru vânzări de valută, vânzări de aur şi, de aici, probabil şi această clemenţă nejustificată în a aduce în faţa instanţelor, pentru ca acestea să-şi poată desfăşura activitatea acelor care se fac vinovaţi de o nerespectare a prevederilor Codului de procedură penală. Eu am semnalat această situaţie, pentru că însuşi preşedintele de şedinţă, la unul dintre procesele anterioare, a atras atenţia aceluiaşi comandant asupra acestei situaţii de nepermis, în condiţiile în care, poliţia este chemată să participe şi să sprijine actul de justiţiei. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. E bine că e ceva putred în Danemarca, pentru că e treaba lui Hamlet, şi nu a noastră. Domnul secretar de stat Fleşariu nu a ajuns de la Senat, ca să prezinte răspunsul la întrebare. Din partea Ministerului Finanţelor este cineva? Da, din păcate, încă nu avem pe cineva de la Ministerul Finanţelor. |
||||
|
|
Să trecem la secvenţa de interpelări. Poftiţi. |
|
||
|
Domnule preşedinte, În săptămânile trecute, am avut o interpelare la adresa domnului prim-ministru. Săptămâna trecută, văzând că nu primesc răspunsul, am abuzat de bunăvoinţa dumneavoastră şi, de asemenea, am cerut răspunsul din partea dânsului. După ce, de trei ori, fusesem afişat afară, o dată că domnul prim-ministru este plecat în străinătate, de două ori - că domnul ministru Hâncu n-a putut să participe la lucrări, astăzi primesc de la grup un răspuns în care mi se spune că nu face obiectul interpelărilor adresate Guvernului. Iertaţi-mă, dar, după ce de trei ori mi s-a dat amânare, eu cred că întrebarea mea, interpelarea mea adresată domnului prim-ministru era pertinentă, mai ales că relaţiile acestea din Protocolul PSD-UDMR, influenţează - subliniez, influenţează - întreaga activitate a noastră, legislativă şi respectiv şi acţiunile Guvernului. În consecinţă, încă o dată îl rog pe domnul ministru Hâncu, sau cine este de cuviinţă, să vină şi să dea un răspuns corespunzător. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, domnule deputat, noi bunăvoinţă avem de câte ori vreţi să interveniţi, dar trebuie să aibă şi Guvernul. La secvenţa de interpelări, avem un număr impresionant de colegi care au depus interpelările în scris. Cred că ar fi trebuit să le citească, dar, mă rog, e problema dânşilor. A depus în scris doamna Maria Apostolescu, Paula Maria Ivănescu, Anghel Stanciu, Iancu Holtea, Vlad Hogea, Ştefan Baban, Mihai Stănişoară şi Romeo Raicu, Damian Brudaşca, Octavian Sadici, Lia Olguţa Vasilescu, Ştefan Popescu-Bejat, Mona Muscă, Andrei Chiliman. Acum, pentru cei care au bunăvoinţa să le citească, ceea ce e un lucru foarte bun. Domnul Mircea Costache. Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De data aceasta, adresez o interpelare domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, şi ea se referă la comportamentul cel puţin ciudat al unor directori de direcţii silvice judeţene, şi, mai ales ai unor şefi de ocoale silvice, care, în anumite situaţii, când este pur şi simplu fraudat fondul silvicol la scară mare - aşa cum dădeam un exemplu şi în interpelarea de lunea trecută, cu câte 20-30 de mii de metri cubi odată - nu se sesizează, lăsând alte foruri să reacţioneze, în alte situaţii, aceiaşi şefi de ocoale manifestă pur şi simplu exces de zel. Şi am un caz concret, care este grăitor în acest sens. Cetăţeanul Alexe Dumitru, domiciliat în satul Ciuta, comuna Măgura, judeţul Buzău, pensionar, fost muncitor silvic, cu o pensie de 1.200.000 lei, soţia oarbă, grav bolnavă, la data de 8 octombrie 2001, a tăiat un arbore de 12 cm diametru de pe terenul ce-i aparţine - atenţie! - deci, de pe propria proprietate personală, ca moştenitor al tatălui său. Pădurarul Căpăţână Viorel, de la Ocolul Silvic Pârscov, i-a încheiat proces-verbal de contravenţie, pentru că nu a respectat Legea exploatării în regim silvic, n-a fost marcat arborele respectiv, specia fag 12 cm diametru, şi i-a acordat o amendă pe care cetăţeanul, pensionar, fost muncitor silvic, a achitat-o pe loc, în valoare de 71.876 de lei, cu chitanţa nr. din data de Dar, şeful Ocolului Pârscov i-a aplicat şi o amendă de 10 milioane lei, pentru aceeaşi pagubă adusă de pe propriul teren şi din propria proprietate. După ce s-a judecat la Pătârlagele şi la Tribunalul Buzău, sentinţa a rămas definitivă şi cetăţeanul va trebui să plătească, dacă va avea de unde, suma de 10 milioane pentru acel fag uscat de pe terenul propriu. Mi se pare că este realmente un caz de exces de zel, dar nu este singurul, şi, întrucât noi ştim ce înseamnă exportul de buşteni şi exploatarea nemiloasă a pădurilor din România, fără ca reacţiile să fie similare şi în acele cazuri, cerem domnului ministru Ilie Sârbu - şi în cazul concret, şi în general - să ne facă precizări în acest sens, în legătură cu măsurile pe care crede că trebuie să le întreprindă. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Ion Sonea este? Nu este. Domnul Eugen Pleşa? Nu este nici dânsul. Domnul Ludovic Mardare. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale. Se referă la discriminarea pe care o produce Direcţia de muncă şi solidaritate socială din judeţul Timiş, prin modul în care a înţeles să pună în aplicare prevederile Legii nr.189/2000, în cazul celor aproximativ 250 de refugiaţi din Ardealul de nord, locuitori, în prezent, ai judeţului Timiş, care au depus cereri din primăvara anului 2001 pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Ioan Onisei? Nu este. Domnul deputat Adrian Moisoiu. Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, O primă interpelare se adresează domnului ministru al administraţiei publice, Octav Cozmâncă, şi anume asupra modului în care a fost numit noul secretar al Consiliului judeţean Mureş, în persoana domnului Ioan Tocănel, în condiţiile în care dânsul este preşedinte al Consiliului judeţean al PSD-ului din judeţul Mureş. Chiar dacă se presupune că ar fi renunţat la această funcţie, de la o zi la alta, mi se pare, pe undeva, forţată această numire. O a doua interpelare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării. Se referă la două situaţii concrete, care au fost dezbătute de mass-media în zilele trecute. O primă întrebare, sau interpelare este: dacă concluziile anchetei şi măsurile care se vor lua de la Colegiul Economic "Virgil Madgearu" din Ploieşti, privind intoxicaţiile în masă ale elevilor de la acest liceu, ne vor fi prezentate şi nouă, aici, în Camera Deputaţilor? De asemenea, în emisiunea din data de 18 aprilie, în jurul orei 20,00, pe programul 2 al Televiziunii Române, un cetăţean din Tg.Secuiesc aducea la cunoştinţă că, istoria şi geografia la şcolile şi liceele din Tg.Secuiesc şi Odorhei se predau în limba maghiară şi numai titlul lecţiilor respective se predau în limba română. Dacă doamna ministru se hotărăşte ca să trimită un control, care să verifice acest lucru din partea ministerului, şi nu din partea inspectoratului şcolar judeţean, acesta ştiindu-se că aparţine unor inspectori generali care, fiind de naţionalitate maghiară, bineînţeles, nu am încredere că ar fi obiectivi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Paul Magheru. Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, O primă interpelare este adresată doamnei ministru Daniela Bartoş, având ca obiect trecerea în domeniul public a comunei Bradca, a Secţiei exterioare Bradca, Spital teritorial Aleşd, ca spital comunal de sine stătător cu personalitate juridică. Acţiunea de reorganizare şi eficientizare a unor unităţi sanitare, periclitează existenţa câtorva spitale, printre care şi Secţia exterioară Bradca, Spital teritorial Aleşd. La solicitarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, o comisie formată din subprefectul judeţului Bihor, directorul Direcţiei de sănătate publică şi directorul Casei de asigurări de sănătate, au efectuat o vizită la cele patru centre de sănătate din Bihor, printre care şi Secţia exterioară Bradca, Spital teritorial Aleşd. Echipa de control a constatat că Spitalul din Bradca se încadrează în indicii stabiliţi de Ministerul Sănătăţii şi Famililei. De asemenea, condiţiile privind amenajarea centrului, încălzirea saloanelor, hrana oferită bolnavilor, au fost apreciate ca fiind satisfăcătoare, în multe privinţe - mai bune decât unele spitale orăşeneşti. Centrul de sănătate "Bradca" asigură şi permanenţa necesară asistenţei medicale de către medicii de familie. Mai sunt încă unele dificultăţi, ca peste tot, cu asigurarea medicilor specialişti în ginecologie şi psihiatrie, dar organele comunale, primăria, s-au obligat să asigure condiţii stimulative şi pentru asemenea specialişti. În afara acestor constatări, făcute de o comisie specială, mai aducem câteva argumente, verificate de noi la faţa locului, care susţin solicitarea organelor comunale Bradca, de transformare a Secţiei exterioare Bradca-Spital teritorial Aleşd, în unitate spitalicească de sine stătătoare, cu personalitate juridică. Prezint în continuare, pe aproximativ o pagină şi jumătate, câteva argumente suplimentare, pentru a se realiza acest lucru şi, faţă de toate cele relatate, considerăm că sunt îndeplinite toate condiţiile de calitate şi eficienţă, ca Spitalul comunal Bradca să funcţioneze ca unitate sanitară de sine stătătoare, cu personalitate juridică, în interesul cetăţenilor şi îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei. În ceea ce priveşte cealaltă - nici nu ştiu cum s-o consider -interpelare, sau întrebare, oricum n-au trecut decât cu ceva mai mult de 24 de ore de când am avut o întâlnire la Beiuş, cu câţiva reprezentanţi ai unei fabrici din Beiuş, disperaţi de următoarea situaţie. Înainte de a formula, totuşi, întrebarea, un foarte scurt preambul: 127 de salariaţi de la S.C. Înfrăţirea S.A. Oradea, Sucursala Fabrica de maşini-unelte Beiuş, n-au primit salariile de peste 3 luni - din februarie 2002. De patru ani, s-au încasat toate reţinerile: contribuţia la asigurări sociale, Casa asigurărilor de sănătate, impozitele -, fără să fie vărsate la bugetul de stat. Consecinţa imediată este că salariaţilor nu li se recunoaşte vechimea. Comenzile, cele mai multe la export, sunt peste capacitatea de producţie. Datorită incapacităţii de plată a deţinătorului majoritar de acţiuni, canadianul de origine română Dereţchi Alexandru, din cauza lipsei de resurse, fabrica este pe cale de a-şi înceta producţia. Întrebarea s-ar putea formula în felul următor: ce măsuri de verificare a bonităţii, deci a capacităţii de plată, va lua APAPS-ul - omisesem la început să vă spun că este adresată APAPS-ului -, pentru a scoate Fabrica de maşini-unelte din Beiuş, dintr-o situaţie inadmisibilă, când, din vina patronului, nu se pot onora comenzile de producţie, cu consecinţe sociale, economice şi financiare, de-a dreptul dezastruoase? |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, nu reuşim să aflăm ce interpelare. Domnul deputat Ilie Merce este? Da, poftiţi, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, La data de 18 februarie 2002, am adresat o întrebare domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, prin care solicitam, în esenţă, situaţia exactă a marilor datornici din mass-media şi măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru obligarea companiilor de presă, radio şi televiziune, la executarea obligaţiilor faţă de bugetul de stat. Mi-a răspuns la această întrebare, Ministerul Finanţelor Publice, prin doamna Maria Manolescu, secretar de stat la acest minister, care, printre altele, afirma că, potrivit art.11 - de fapt 111 - din Ordonanţa de Guvern nr.11/1996, referitor la secretul fiscal, Ministerul Finanţelor nu poate divulga lista societăţilor mass-media, debitoare la bugetele publice şi cuantumul datoriilor lor, deşi acest articol a fost abrogat deja, nr.544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, datele solicitate de noi încadrându-se în această categorie. Refuz să cred că Ministerul Finanţelor Publice, invocând, în cazul de faţă, fără temei legal, secretul fiscal, favorizează concurenţa neloială între societăţile mass-media care, în funcţie de interesele Puterii, se văd astfel supuse unui regim fiscal discriminatoriu. În consecinţă, insist ca Ministerul Finanţelor Publice să-mi comunice, inclusiv în scris: 1) lista celor 25 de societăţi mass-media care au cumulat cele mai mari datorii către bugetele publice, ordonată descrescător, menţionând în dreptul fiecăruia cuantumul actualizat al datoriilor totale - taxe, impozite, contribuţii; 2) evoluţia acestor datorii în ultimii 5 ani, pentru fiecare din cele 5 societăţi mass-media situate pe primele 5 poziţii, în lista solicitată la pct.1; 3) facilităţile fiscale, cuantumul şi actul normativ prin care au fost acordate, de care a beneficiat fiecare din aceste societăţi de la pct.2. Conform informaţiilor din mass-media, în luna februarie a acestui an, Ministerul Finanţelor Publice a fost solicitat de Autoritatea Americană de Supraveghere a Pieţei de Capital "Security & Excenge Comision", să furnizeze informaţia privitoare la datoriile totale acumulate de Media Pro International S.A., către orice entitate a statului român, dar nu a onorat cererea, motiv pentru care solicit următoarele informaţii: care sunt societăţile comerciale legate prin acţionariat şi activitatea de mass-media Pro International S.A., care este cuantumul datoriilor, actualizat, al fiecăreia dintre ele către bugetele publice, care este cuantumul facilităţilor fiscale de care ar fi beneficiat fiecare în ultimii 5 ani? Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Cornel Popa este? Da, poftiţi, vă rog. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Precizez că prezenta interpelare o fac la cererea patronatelor în domeniu, şi ea este adresată primului-ministru, privind situaţia critică de pe piaţa alcoolului şi băuturilor alcoolice. Valoarea accizelor este stabilită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aplicabilă de la 1.I.2002. Începând cu 1.V.2002, intră în vigoare ordonanţa de urgenţă de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr.158/2001, prin care se realizează o majorare a accizelor la aceste produse. Astfel, accizele la alcool, distilate şi băuturi alcoolice, înregistrează o creştere substanţială de 54%. Această decizie guvernamentală este abuzivă, netemeinic justificată şi generatoare de grave consecinţe negative în plan economic, social, precum şi în planul politicii externe. Caracterul abuziv al măsurii dispuse de Guvern, rezultă din faptul că art.9 din Legea patronatelor nu a fost respectat, la elaborarea proiectului de ordonanţă nefiind consultată structura patronală, reprezentativă în domeniu. Mai mult, în şedinţa Consiliului Economic şi Social din 17 aprilie 2002, proiectul de ordonanţă, fiind respins de absolut toţi membrii acestui forum. Motivaţiile din Nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă sunt superficiale. Astfel: 1) se invocă faptul că accizele datorate la bugetul de stat, se situează încă mult sub nivelul minim impus de Directivele europene în domeniu şi exceptate de majorare, preconizată pentru 1.V. este una dintre etapele intermediare ale programului de aliniere la nivelul minim, prevăzut de Directivele europene. În politica de integrare a României, ca unitate europeană, unanim acceptată şi sprijinită de toate forţele sociale şi politice din ţară, este imperios necesar a se ţine seama de principiul corelării nivelului taxelor şi impozitelor cu cel al venitului realizat de populaţie, în caz contrar, scăzând nivelul de trai al acesteia, impediment pentru integrare în Comunitate. Creşterea nivelului accizelor trebuie efectuată simultan cu creşterea veniturilor celor supuşi acestei taxe, ceea ce nu se realizează actualmente în România. 2) Autorii proiectului ordonanţei susţin că urgenţa reglementării rezultă din necesitatea creşterii veniturilor încasate la bugetul de stat, în vederea echilibrării bugetului general consolidat. Identificarea unei noi surse de venituri pentru bugetul de stat, nu trebuie să încalce, însă, un important principiu de funcţionare a macroeconomiei, respectat cu stricteţe în toate statele dezvoltate ale lumii, principiul stabilităţii legislative şi financiare, potrivit căruia trebuie asigurat agenţilor economici un climat favorabil de desfăşurare a afacerilor. Intervenţia brutală a legiuitorilor, în mijlocul exerciţiului anului fiscal, generează grave distorsiuni în activitatea firmelor, influenţând negativ întreaga economie. De asemenea, în contextul actual al pieţei de alcool, distilate şi băuturi alcoolice, la nivelul actual al accizei, doar 26% din producţia anuală are provenienţă legală. O creştere substanţială a accizei, cu siguranţă nu va determina o creştere a veniturilor bugetare, ci, dimpotrivă, o nouă breşă de pierderi. 3) În Nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă se mai invocă faptul că produsele supuse majorării accizelor, nu reprezintă în consumul populaţiei, produse de strictă necesitate. Din analiza anexelor la ordonanţă, observăm o majorare selectivă a accizelor, în sensul omiterii de la prezenta etapă a unor produse, care, nici ele, nu fac parte din categoria celor de strictă necesitate, ca de exemplu, tutunul. Apreciem că este vorba de o discriminare în condiţiile în care acordurile cu FMI, precum şi cu Uniunea Europeană, se referă la creşterea graduală a tuturor accizelor, iar Guvernul face o aplicare parţială. Decizia actualului Guvern de evaluare a accizelor la alcool distilate şi băuturi alcoolice produce grave consecinţe economice şi sociale: 1. Distrugerea industriei de profil, dar şi afectarea unor sectoare colaterale: producătorii de ambalaje specifice, furnizorii de cereale sau fructe. 2. Generalizarea, la sfera naţională, a producţiei la negru şi creşterea corupţiei în structurile locale sau chiar centrale ale administraţiei de stat. 3. Reducerea veniturilor provenite din acest sector de activitate, având ca destinaţie bugetul de stat. Este contrar celui preconizat în nota de fundamentare. 4. Desfiinţarea a aproximativ 50 de mii de locuri de muncă în branşă, şi circa 100 de mii în ramurile conexe. 5. Orientarea consumatorului român spre produsele mai ieftine oferite de piaţa neagră, dar care sunt inferioare calitativ, sau chiar cu grad de periculozitate pentru sănătate. Relaţia matematică de directă proporţionalitate, stabilită între nivelul taxelor şi impozitelor şi cel al evaziunii fiscale, se verifică şi în cadrul accizelor la alcool distilate şi băuturi alcoolice. La un nivel al accizelor de 30-40 euro pe hectolitru, practicat în perioada 1996-1997, dispare "rentabilitatea evaziunii fiscale". În 2001, la un nivel al accizelor de 65 euro pe hectolitru, cele 180 de fabrici de alcool şi produse derivate, au furnizat doar 26% din producţia anuală totală. Restul de 64% fiind rezultatul economiei subterane. La un nivel al accizei de 108 euro pe hectolitru, aplicabil de la 01.05.2002, apare ca evident efectul devastator al acestui cuantum pentru industria băuturilor alcoolice. În concluzie, decizia Guvernului de majorare a accizelor de alcool, distilate şi băuturi alcoolice, se dovedeşte a fi, prin amploarea şi gravitatea consecinţelor sale, un factor de obstrucţionare a integrării României în structurile economice europene. De menţionat este faptul că, aceeaşi concluzie a reieşit în urma unui studiu asupra taxelor indirecte, efectuat de către Institutul European în România; acest forum a statuat că principalul cost al majorării accizelor va fi "crearea de tensiuni în negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană". Guvernul Român trebuie să conlucreze cu FMI, precum şi cu instituţiile Uniunii Europene, pentru transformarea benefică a economiei româneşti. În acest sens, el aplică măsurile propuse de partenerii externi, prin adaptare la contextul realităţii româneşti. Actualul guvern însă, derulează o aderare mecanică la structurile regionale, fără o armonizare organică cu problemele, adică naţională. De asemenea, remarcăm în politica Guvernului o inconsecvenţă în ceea ce priveşte colectarea veniturilor datorate bugetului de stat, pe de o parte, creşterea nivelului taxelor, impozitelor şi preţurilor, cu impact direct asupra cetăţeanului, iar pe de altă parte, se acordă printr-o serie de acte normative, (precum HG nr.1300/2001 privind acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat pentru unele societăţi), facilităţi fiscale la plata datoriilor bugetare. Pentru anumite societăţi comerciale, dintre care unele - clientelar politic. Având în vedere cele expuse în prezenta, vă solicităm explicaţii în scris asupra fundamentării măsurii de evaluare substanţială a accizelor la alcool, distilate şi băuturi alcoolice. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, o problemă ameţitoare. Mă rog. Domnul deputat Valentin Vasilescu. Este? Da. Mai este vreun domn deputat care doreşte să citească vreo interpelare? Poftiţi, domnule Bejat. Aţi depus şi în scris şi doriţi să o citiţi. Poftiţi. |
||||
|
Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, O primă interpelare, se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase, şi se referă la fenomenul corupţiei în domeniul silviculturii. Fenomenul corupţiei în domeniul silviculturii - cunoscut drept mafia pădurilor - înregistrează în ultimul timp o amploare îngrijorătoare. Camera Deputaţilor, în legislatura anterioară, a constituit o comisie de anchetă privind situaţia economiei forestiere din România. Vă informăm însă, că şi la acea dată, anul 1999, situaţia era foarte proastă. Anexa nr. 30 la raport, privind constatările organelor de poliţie din perioada 1990-1998, asupra unor cauze instrumentate în legătură cu ilegalităţile comise de administratorii unor societăţi comerciale, cu obiect de activitate în exploatarea şi valorificarea lemnului, sunt edificatoare. Intervenţiile dumneavoastră anterioare - întrebări, interpelări, conferinţe de presă, etc., au dorit să vă atragă atenţia asupra acestui sector de activitate extrem de expus fenomenului de corupţie. Din păcate, realităţile confirmate într-o bună măsură şi în mass-media, dovedesc că fenomenul nu s-a redus, ba, dimpotrivă, a luat amploare, tabloul celor care comit ilegalităţi fiind completat cu membrii marcanţi ai PSD, foarte apropiaţi şi de dumneavoastră. În acest sens, exemplificăm relatările din "Cotidianul" de marţi 16 aprilie 2002, "Rudele lui Culiţă Tărâţă arestate pe bandă", Adevărul din 23 ianuarie 2002 şi "Academia Caţavencu" nr.3 din 22-28 aprilie 2002, ambele materiale referitoare la raportări fictive de peste 1000 de miliarde de lei la Romsilva, "Curentul" din 11 martie 2002, "Pădurile devastate de Vântu - o afacere bănoasă" şi exemplele ar putea continua în domeniul punerii în posesie a pădurilor a vânătorii şi multe altele. Vă rugăm, domnule prim-ministru, să ne precizaţi care este politica dumneavoastră, a cabinetului pe care, cu onoare îl conduceţi, în acest sector de activitate, în care să solicităm: 1. Situaţia privind constatările organelor de poliţie în perioada 2001-aprilie - 2002, asupra cauzelor instrumentate în legătură cu ilegalităţile comisiei, de administratorii societăţilor comerciale cu obiect de activitate în explotarea şi valorificarea lemnului, precum şi din sistemul Romsilva, pe judeţe. Dorim să ştim: agentul economic, persoana implicată, descrierea faptei pe scurt, prejudiciul actului normativ încălcat şi modul de soluţionare. 2. Punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu problema ridicată şi modalitatea de soluţionare competentă a deficienţelor ce se manifestă, evident, în sectorul forestier, în timpul guvernării dumneavoastră. Solicit răspuns în scris. A doua interpelare se adresează domnului ministru Petre Lificiu, referitoare la continua degradare a mediului, urmare a unor acţiuni umane insuficient fundamentate. Problemele de protecţia mediului înconjurător, neglijate în sistemul comunist, au un tratament similar şi în prezent, deşi există legislaţie în domeniu, fie nu se aplică, fie este ignorată din start când este vorba de interese ale clientelei politice a PSD. Vă aducem în atenţie şi vă cerem explicaţii scrise cu privire la lipsa studiului de impact asupra mediului şi evaluarea alternativelor privind proiectul "Dracula Parc". În acest sens, vă rugăm să vedeţi reacţia oficială a Organizaţiei "Green Peace" pentru Europa Centrală şi de Est, una dintre cele mai importante organizaţii ecologiste din lume, care se opune proiectului "Dracula Parc", pentru că aduce atingere Cetăţii Sighişoara, monument protejat de către UNESCO, şi bătrânei păduri de stejar de pe planul "Breite". O problemă delicată cu impact social evident, este legată de gradul mare de poluare a mediului din Munţii Apuseni. În acest sens, vă rugăm să ne precizaţi atitudinea ministerului, ce cu onoare îl conduceţi, cu privire la dezvoltarea zonei, prin investiţiile la Roşia Montana. Este făcut un studiu de impact, să stabilim măsuri eficiente de exploatare fără riscuri majore asupra mediului şi a populaţiei din zonă? Solicităm răspuns scris. Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi stimaţi colegi. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi. Şedinţa s-a încheiat la orele 19,30. |
||||
 |
