Dezbateri parlamentare

Din prezidiu a făcut parte domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Permiteţi-ne să deschidem şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 484 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 361, un număr de 123 fiind absenţi.

Birourile permanente ale celor două Camere vă propun pentru şedinţa comună ordinea de zi care v-a fost comunicată şi programul de lucru care urma să înceapă în acest moment şi să se termine o dată cu epuizarea ordinii de zi.

Dacă aveţi obiecţiuni la ordinea de zi? Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La programul de lucru dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Pe primul loc, solicitarea preşedintelui României adresată Parlamentului referitoare la participarea României la operaţia "Enduring Freedom" din Afganistan.

Dau cuvântul domnului general Bârloiu pentru a prezenta această scrisoare şi rog reprezentanţii Comisiei de apărare să ia locul în prezidiu şi să se pregătească pentru a susţine raportul comun.

Aveţi cuvântul, domnule general.

Domnul Viorel Bârloiu:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, statele democratice ale lumii au constituit coaliţia internaţională de combatere a terorismului şi au declanşat sub conducerea Statelor Unite ale Americii operaţiunea "Enduring Freedom" pe teritoriul Afganistanului. demonstrându-şi vocaţia de ţară democrată şi dorind totodată să continue să se afirme drept un furnizor de securitate, România şi-a exprimat disponibilitatea de a se alătura atât statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, cât şi celorlalte ţări în acţiunea de eradicare a terorismului internaţional, prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

La 24 ianuarie 2002, conducerea OEF a înaintat o solicitare oficialităţilor române de a contribui la această misiune cu un batalion de infanterie, respectiv un modul de 405 militari şi o companie de apărare NBC de 70 de militari, pentru o perioadă de aproximativ 6 luni.

Forţele menţionate vor executa misiuni de pază, de control în zona sensibilă, sprijin umanitar, neutralizarea forţelor talibane din Organizaţia Al Qaida şi vor fi gata pentru desfăşurare în teatrul de operaţii din Afgansitan, în cursul semestrului 2 al acestui an.

În vederea asigurării suportului logistic pentru contingentul român participant la misiune, instituţiile abilitate ale statului au aprobat negocierea şi semnarea cu partenerul american a acordului de sprijin privind achiziţiile şi aranjamentele de servicii reciproce.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi însuşit în cadrul şedinţei din 29 ianuarie a.c. cererea de suplimentare a forţelor angajate la misiunea OEF şi a recomandat Guvernului României să iniţieze demersurile pentru obţinerea aprobărilor de la instituţiile abilitate ale statului şi să asigure finanţarea necesară participării la această acţiune.

În temeiul prevederilor art. 5 din Legea nr. 45 din 1994 privind apărarea naţională a României, modificat cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13 din anul 2000, aprobată prin Legea nr. 389 din 2001, vă solicit să supuneţi aprobării Parlamentului participarea României la operaţiunea "Enduring Freedom" din Afganistan cu un batalion de infanterie, modul de 405 militari şi o companie de apărare NBC, 70 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, încadrate, înzestrate şi dotate potrivit statelor de organizare pentru situaţii de pace, precum şi cu 10 militari, ofiţeri de legătură şi de Stat Major, care să fie puşi la dispoziţie în cazul solicitării suplimentării contribuţiei ţării noastre.

Participarea la misiune să se realizeze sub controlul operaţional american, prin transferul de autoritate a contingentului român către USCENTCOM pe durata mandatului de 6 luni. Finanţarea să se asigure prin hotărâre a Guvernului României.

Semnează domnul Ion Iliescu, preşedintele României.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general.

Dau cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor de apărare.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi parlamentari,

Raport comun. Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu adresele 4 din 24 aprilie 2002 şi 568 din 23 aprilie 2002 au fost sesizate spre a analiza solicitarea preşedintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba participarea României la Operaţia "Enduring Freedom" din Afganistan.

În cadrul dezbaterilor, comisiile au avut în vedere faptul că statele democratice ale lumii au constituit coaliţia internaţională de combatere a terorismului şi au declanşat această operaţie sub conducerea Statelor Unite ale Americii.

Totodată, comisiile au luat cunoştinţă că la 24 ianuarie 2002 conducerea Operaţiei "Enduring Freedom" a înaintat o cerere oficialităţilor române, document analizat şi însuşit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, de a contribui la această misiune pentru o perioadă de 6 luni, cu trupe organizate, înzestrate şi dotate corespunzător, pentru a executa acţiuni de pază, control în zonele sensibile, sprijin umanitar şi neutralizare a forţelor talibane din Organizaţia Al Qaida.

În scrisoarea preşedintelui se menţionează că instituţiile abilitate ale statului au aprobat negocierea cu partenerul american, precum şi semnarea acordului de sprijin privind achiziţiile şi aranjamentele de servicii reciproce destinate asigurării suportului logistic, pentru contingentul român participant la misiune, acesta urmând a-şi încheia pregătirile înainte de semestrul II al acestui an, în cursul căruia va putea fi desfăşurat în teatrul de operaţii din Afganistan, sub controlul operaţional american, prin transfer de autoritate către Comandamentul central de la Tampa, Florida.

Prin scrisoare se solicită Parlamentului aprobarea participării României cu următoarele forţe, potrivit statelor de organizare pentru situaţii de pace, astfel: un batalion de infanterie cu un efectiv de 405 militari; o companie de apărare NBC, cu un efectiv de 70 de militari; cu o rezervă, cu un efectiv de 10 militari pentru situaţia solicitării suplimentării contribuţiei ţării noastre cu elemente de legătură şi Stat Major.

Se solicită, de asemenea, împuternicirea Guvernului României de a asigura finanţarea participării acestor forţe la respectiva misiune.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitarea preşedintelui României şi Memorandumul Ministerului Apărării Naţionale nr. M612 din 14.02.2002, ţinând seama că, în contextul acţiunilor şi iniţiativelor de angajare în mişcarea antiteroristă, România, demonstrându-şi vocaţia de ţară democrată şi continuând să se afirme ca un furnizor de securitate, şi-a exprimat disponibilitatea de a se alătura atât statelor membre ale Alinţei Nord-Atlantice, cât şi celorlalte ţări, prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

În acelaşi timp, constatând justeţea considerentelor care fundamentează această cerere, adresată în temeiul prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13 din 2000, modificată şi aprobată prin Legea nr. 398 din 2001, cu majoritate de voturi pentru au avizat favorabil solicitarea preşedintelui României şi supun spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule senator.

Din partea distinşilor parlamentari, cine doreşte să ia cuvântul?

Domnul Dănuţ Saulea din partea PRM.

Domnul Dănuţ Saulea:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Partidul România Mare şi-a exprimat de la bun început clar şi neechivoc acordul privind participarea ţării noastre alături de toate forţele democratice la acţiunea de combatere a terorismului internaţional, prin toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Partidul România Mare a votat împreună cu toate partidele parlamentare de la putere şi din opoziţie trimiterea în Afganistan a unui efectiv de circa 100 militari români pentru a participa la acţiuni de menţinere a ordinii şi sprijin umanitar.

Partidul nostru este pe deplin conştient de importanţa unor asemenea misiuni şi a apreciat prezenţa miliarilor români în rândul coaliţiei internaţionale, ca o expresie a voinţei poporului român de a se integra în structurile europene şi euro-atlantice, de a-şi reconfirma dorinţa de pace şi securitate în întreaga lume.

Ca o dovadă a celor de mai sus este şi prezenţa a aproape 1000 de militari români la operaţiunile în sprijinul păcii în zone ca Bosnia, Herţegovina, Kosovo, Kuweit, Etiopia, Georgia, Macedonia şi Afganistan.

Din nefericire, aşa după cum se cunoaşte, până în prezent, din rândul miliarilor români participanţi la asemenea misiuni s-au înregistrat şi 7 morţi: 4 în Angola, 2 în Bosnia, 1 în Kosovo, precum şi îmbolnăviri specifice îndeplinirii misiunilor încredinţate.

Astăzi, preşedintele României cere Parlamentului să aprobe suplimentarea cu circa 500 de militari a forţei româneşti deja dislocate în Afganistan.

Am reţinut din mesajul domniei sale că principala misiune a acestei forţe o reprezintă "eradicarea terorismului", ceea ce contravine ideii de participare la misiuni de pază, control în zone sensibile şi sprijin umanitar.

Din câte înţelegem în acest mesaj, aceasta înseamnă implicarea efectivă a militarilor români în războiul civil din această ţară, inclusiv situarea României de o parte a unora din forţele interne aflate în conflict.

Urmărind evoluţia de până acum a situaţiei interne din Afganistan se poate observa, pe de o parte, o tendinţă de conciliere între diverse forţe politice şi tribale, iar pe de alta, de regrupare şi reorganizare a forţelor Al Qaida, fapt ce a condus la înregistrarea de pierderi umane şi materiale importante, inclusiv în rândul coaliţiei internaţionale.

De remarcat, în acelaşi timp, este şi faptul că prezenţa forţelor militare internaţionale nu a reuşit pacificarea acestei ţări, nici diminuarea potenţialului terorist în această zonă.

Partidul România Mare doreşte să readucă în atenţie necesitarea întrebuinţării dialogului, indiferent de gravitatea problemelor aflate în dispută.

În acest sens, este de reţinut faptul că o serie de factori politici importanţi din Afganistan au conştientizat că este imposibilă realizarea păcii, prin excluderea totală de la discuţii a reprezentanţilor talibani. Evident, şi noi excludem posibilitatea ca forţele teroriste dovedite să fie parteneri de dialog.

Partidul România Mare nu are certitudinea că implicarea în continuare a forţelor armate străine în confruntarea internă propriu-zisă, aşa cum s-a întâmplat până în prezent, are şansa de reuşită, în sensul stingerii definitive a conflictului.

În afara celor menţionate mai sus, Partidul România Mare consideră că, pentru a-şi da votul în deplină cunoştinţă de cauză, ar fi fost necesar ca solicitarea preşedintelui să fie susţinută de o serie de informaţii minime privind situaţia politico-militară din zona de operaţii, rezultatele acţiunii forţelor militare româneşti aflate acolo, evaluarea factorilor risc, date privind asigurarea multilaterală a acţiunilor, cercetare, protecţia informaţiilor, informatica, asistenţa medicală etc., precum şi costurile şi sursele interne de finanţare.

În plus, Parlamentul României nu a fost informat asupra rezultatelor negocierilor cu partenerul american a Acordului de sprijin privind achiziţiile şi aranjamentele de servicii reciproce.

Analizând cu toată seriozitatea şi răspunderea mesajul prezidenţial, Partidul România Mare îşi exprimă nedumerirea privind confuziile pe care acesta le conţine şi, mai ales, cele legate de folosirea forţelor armate în acţiuni nespecifice: de pază, control, sprijin, neutralizare.

Din regulamentele şi practicile militare ale armatelor moderne în vigoare reiese clar că astfel de misiuni nu sunt de competenţa armatei, ne punem serios întrebarea despre ce fel de sprijin umanitar poate fi vorba la nişte forţe militare înzestrate cu tancuri, transportoare blindate, echipamente şi mijloace de ducere a războiului modern, care cu certitudine se vor afla sau vor coopera cu batalionul nostru.

Partidul România Mare consideră că, înaintea pronunţării votului privind solicitarea preşedintelui, ar fi necesar să se clarifice toate aspectele menţionate mai sus şi să se organizeze chiar o comisie parlamentară care să se deplaseze la faţa locului pentru a se informa direct asupra realităţilor din zona de operaţii.

În final, Partidul România Mare mai solicită o lămurire. Este ştiut că obiectivul major al politicii noastre externe îl constituie aderarea la NATO, din câte cunoaştem, la operaţiunile din Afganistan nu participă toţi membrii NATO; de asemenea, ultima solicitare adresată României nu provine de la Comandamentul Forţelor NATO, ci din partea S.U.A., după cum afirmă Preşedintele României. Se specifică, oare, în această cerere, că suplimentarea contingentului românesc din Afganistan este o precondiţie pentru acceptarea României în NATO? Are preşedintele ţării convingerea că prin trimiterea militarilor români la moarte sigură se vor îndupleca Statele Unite ale Americii să ne admită în NATO?

De aceea, propunem Parlamentului amânara votului până primirea răspunsului şi clarificarea celor solicitate. Am onoarea să vă salut! (Aplauze ale parlamentarilor PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Boiangiu.

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Cred că, într-adevăr, continuând această acţiune a noastră de sprijinire a forţelor democratice, facem un lucru extraordinar pentru România. Rândul trecut, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am felicitat Ministerul Apărării Naţionale, am felicitat toţi factorii de răspundere din Ministerul Afacerilor Externe pentru continuitatea de care au dat dovadă şi dau dovadă în apărarea acestor principii ale României, care au fost dintotdeauna şi când nu le-am apărat, nu a fost din vina noastră. Iată că se continuă această acţiune şi, din nou, de la această tribună, felicit pe cei responsabili - Executivul, care a luat această măsură.

Eu cred că a continua această linie este a ne face datoria, acolo unde am fost înainte: din Golf, din Angola, din Etiopia, din Bosnia, din Albania - unde cel care vă vorbeşte a însoţit trupele române - Batalionul de la Craiova, care, şi astăzi, am înţeles că ne face cinstea să ne reprezinte în Afganistan, deosebit de bine pregătit. Împreună cu domnul general Forlani, atunci, am trecut în revistă acest batalion, completat, bineînţeles, cu restul trupelor din Bucureşti - pentru că erau jumătate de la Craiova: 200 de militari - şi pot să spun că am fost mândri cu toţii de ei.

Ar trebui să mai facem, însă, noi, ceva, parlamentarii. Ceea ce am făcut în legislatura trecută, şi anume să mergem şi noi alături de aceşti militari, să vedem ce pericole îi pasc, pentru că nu numai ei sunt responsabili pentru prestigiul acestei ţări, ci suntem responsabili şi noi, cei care votăm, ca ei să fie acolo. Rândul trecut, în legislatura trecută, am făcut acest lucru şi cer ca dumneavoastră să aprobaţi să fim şi noi acolo, alături de ei, pentru a vedea, repet, ce pericole îi pasc.

Iacătă că, nu numai ca deputat independent vorbesc aici, ci vorbesc şi ca vicepreşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (vociferări, proteste), care a făcut asta atunci. Dumneavoastră trebuie să continuaţi acum...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg!

Domnul Cornel Boiangiu:

...să faceţi acelaşi lucru. Să fim alături de tinerii aceştia care ne reprezintă! Vă mulţumesc. (Proteste, vociferări.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sorin Frunzăverde, din partea Partidului Democrat, şi apoi doamna senator Norica Nicolai, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Sorin Frunzăverde:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ni se solicită din partea preşedintelui aprobarea participării ţării noastre cu un efectiv de circa 500 de militari în Afganistan. Este pentru prima dată când se vorbeşte de misiuni de "neutralizare" a forţelor talibane, pe care le vor avea de îndeplinit militarii români, alături de militari din ţările membre NATO, organizaţie în care sperăm şi noi să intrăm în noiembrie anul acesta.

Asemenea misiuni presupun, însă, un proces de dotare, înzestrare şi instruire mult mai serios realizat decât până acum. O asemenea misiune presupune cheltuieli mult mai mari pentru Ministerul Apărării Naţionale, cheltuieli ce nu pot fi expediate prin remarca: "Din bugetul actual al Ministerului Apărării Naţionale", un buget, oricum, insuficient pentru nevoile armatei în acest an.

Sigur, astăzi, deputaţii şi senatorii Partidului Democrat vor vota pentru participarea acestui nou contingent în Afganistan, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, pentru că înţelegem demersul României pentru integrarea în NATO, cel mai important moment al politicii externe în 2002. Credem însă că atunci când trimitem în Afganistan încă un contingent, mult mai mare, în condiţiile complicate, atât din punct de vedere politic şi militar, neexplicate suficient, rămâne de datoria Guvernului şi a Ministerului Apărării Naţionale să se implice mult mai mult în pregătirea acestor militari, să realizeze acele demersuri politice, pentru ca riscurile pe care acest contingent şi le va asuma să fie cât mai mici, atât politic, cât şi militar.

Credem că aceste responsabilităţi nu trebuie evitate, trebuie asumate din plin de decidenţii guvernamentali. În acest context vom vota pentru plecarea celor circa 500 de militari în Afganistan. (Aplauze ale parlamentarilor PD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Fără îndoială, Partidul Naţional Liberal va susţine acest demers, care este un demers de responsabilitate a Preşedintelui României şi a Parlamentului României cu privire la politica externă a acestei ţări, cu privire la continuitatea mesajului de asigurare a păcii în lume. Şi Afganistanul este un câmp de bătălie, în care trebuie asigurată pacea şi, fără îndoială, trupele româneşti vor dovedi că sunt vizibile şi capabile să asigure acest demers.

Dorim, însă, ca Ministerul Apărării Naţionale, Guvernul să precizeze şi să-şi asume responsabilitatea faţă de securitatea militarilor români în Afganistan, pentru că responsabilitatea guvernamentală în acest sens nu încetează în limitele graniţelor României, ci, dimpotrivă, trebuie accentuată în afara graniţelor României, datorită importanţei acestei misiuni. În acest context, dacă domnul ministru al apărării naţionale doreşte să precizeze maniera în care a asigurat logistic trupele care vor participa în Afganistan, în acest moment, în faţa Parlamentului, dacă are posibilitatea, să o facă (şi sper că există această posibilitate, pentru că este o chestiune pe care nu o putem expedia sumar, printr-o hotărâre de Guvern). Dacă nu, domnia sa trebuie să se prezinte în faţa Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în care să precizeze şi să detalizeze aceste aspecte.

Acestea fiind spuse, dorim să subliniem că vom vota această scrisoare a Preşedintelui României. (Aplauze ale parlamentarilor PNL.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare, domnul deputat Răzvan Ionescu.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

După cum aţi remarcat în raportul comun, în cadrul dezbaterilor celor două comisii s-a avut în vedere faptul că statele democratice ale lumii au constituit Coaliţia internaţională de combatere a terorismului şi au declanşat această operaţie sub conducerea Statelor Unite ale Americii. Vreau să menţionez că în timpul dezbaterilor de la comisie au fost prezentate într-un mod extrem de transparent, de fidel şi de corect realitatea reformei şi nivelul restructurării din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, costurile pe care acest minister le suportă (şi vorbesc aici de costurile neprevăzute, întrucât în bugetul anului trecut noi nu am discutat toate aceste lucruri la care astăzi ne referim). Şi cred că exemplele şi detaliile pe care colegii noştri de la Ministerul Apărării Naţionale ni le-au dat sunt în măsură, astăzi, să ne convingă că trebuie să votăm acest raport.

Cred că aţi sesizat că în ultimul timp a început o dezbatere extrem de interesantă şi, aş spune, foarte efervescentă, legată de şansele unora sau altora dintre candidaţi. Dacă până acum era competiţia dintre ţările candidate, în ultimul timp, această competiţie a căpătat şi o altă dimensiune: aceea dintre ţările care sunt deja membre în NATO şi a ţărilor care sunt candidate.

De ce? Pentru că politica Alianţei s-a schimbat foarte mult. Alianţa are nevoie de furnizori de securitate, nu de consumatori de securitate.

Nu demostrăm astăzi decât - printr-un vot pozitiv evident - că România este un furnizor de securitate în zonă, că România înseamnă pentru Balcani nu numai o oază de stabilitate politică, dar şi militară, că alături de Bulgaria, de Grecia şi Turcia, România înseamnă un pod peste două continente.

Vrau să vă spun, stimaţi colegi, că participarea noastră în Afganistan, o zonă a lumii unde România nu are nici un fel de interese, nici măcar economice, înseamnă, din punctul nostru de vedere, o recunoaştere a ţărilor membre NATO, a Statelor Unite, o recunoaştere a capabilităţilor noastre militare, o recunoaştere a capacităţii noastre politice, o recunoaştere care se va concretiza, din punctul meu de vedere, într-o acceptare a României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

De aceea, stimaţi colegi, cred că nu este numai o responsabilitate a actualului Guvern, nu este numai o responsabilitate a ministrului apărării naţionale şi a altor miniştri, cred că astăzi trebuie să dăm un vot responsabil al clasei politice, pentru ca acei soldaţi pe care îi trimitem în afara ţării să apere drepturile fundamentale ale democraţiei, ei reprezintă această ţară, reprezintă Guvernul Adrian Năstase, reprezintă România. Şi, de aceea, cred că acest vot trebuie dat de Parlamentul României, de clasa politică în unanimitate. Mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Dau cuvântul, atunci, domnului ministru Mircea Paşcu, pentru a răspunde problemelor care s-au ridicat. Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să încep prin a mulţumi colegilor noştri, care, iată, astăzi, în ultima zi înainte de această scurtă vacanţă, au considerat că este de datoria lor să fie prezenţi, pentru a putea dezbate şi a vota această importantă măsură, pe care România poate să o ia. Şi vreau să salut faptul că, aşa cum au fost luările de cuvânt, ele au demonstrat ceea ce deja se ştie, că există o unitate de vederi cu privire la acest obiectiv fundamental al nostru, respectiv, integrarea noastră în NATO şi asumarea obligaţiilor care decurg în virtutea acestui gest.

Am să dau răspuns la câteva chestiuni politice, iar pentru chestiunile tehnice, domnul general Mureşan, care este locţiitorul Şefului Statului Major General, va răspunde, dând amănuntele necesare. Mi-am notat în grabă câteva chestiuni.

Vreau să spun de la bun început că trebuie să avem foarte clar care este raţiunea în virtutea căreia noi ne aflăm în faţa acestei decizii. După cum cunoaşteţi foarte bine, noi am avut o serie de aprobări date de Parlament pentru prezenţa noastră în cadrul Forţei ISAF, coordonată, deocamdată, de Marea Britanie şi ulterior, probabil, de o altă ţară NATO. Aceea este o operaţiune militară distinctă de cea la care participăm, dacă votăm astăzi.

Operaţiunea la care participăm astăzi este Operaţiunea "Enduring Freedom" şi este coordonată de Statele Unite ale Americii. Suntem prezenţi în această operaţiune pentru că, începând din seara zilei de 11 septembrie - dacă cunoaşteţi foarte bine -, România a adoptat decizia politică de a se considera un membru de facto al NATO şi membru al coaliţiei antiteroriste. Deci, noi, în momentul de faţă, indiferent dacă am fi fost sau n-am fi fost candidaţi la NATO, din moment ce ne-am declarat încă de atunci membri ai coaliţiei antiteroriste internaţionale, înseamnă că ne-am asumat responsabilităţi care presupun inclusiv o asemenea prezenţă.

A doua raţiune pentru care ne aflăm în faţa acestei decizii astăzi provine din faptul că, între măsurile care au fost adoptate atunci, imediat după 11 septembrie, a fost şi aceea de a transmite la NATO şi ţărilor NATO că forţele operaţionale pe care România le avea angajate pentru anul 2001 vor fi disponibile. În cadrul acelor forţe figurează şi acest batalion de infanterie.

Ca atare, în virtutea acestei situaţii, Statele Unite au solicitat acest batalion de infanterie, plus Compania NBC, pe care dumneavoastră aţi avut-o în discuţie când am aprobat forţele pentru ISAF. Atunci, am spus că e posibil ca ea să fie solicitată, nu a fost cazul în operaţiunea ISAF, dar este cazul în Operaţiunea "Enduring Freedom". Deci, aceasta este raţiunea pentru care ne aflăm în faţa acestei decizii astăzi.

O chestiune pe care vreau să o abordez este că, într-adevăr, noi am avut 7 morţi, la o circulaţie de circa 4 mii de oameni în operaţiunile de menţinere a păcii, care au început de la 1 august 1994 până în momentul de faţă, 7 oameni care şi-au pierdut viaţa, în principal, datorită unor accidente.

Lucrul acesta nu vrea să spună că forţele române au participat, dar n-au intrat în luptă, vrea să spună că am avut grijă, aşa cum ne solicita domnul fost ministru Frunzăverde, colegul nostru, am avut grijă de diminuarea riscurilor. Şi, în primul rând, acest lucru l-au făcut comandanţii celor care au mers cu oamenii în teatru. Au fost cel puţin două operaţiuni care au implicat un grad mare de risc: este vorba de Angola, unde băieţii noştri s-au aflat de multe ori sub foc, şi, de asemenea, Operaţiunea "Alba" din Albania şi în ambele operaţiuni lucrurile au mers foarte bine.

Pot să vă spun că băieţii de la Craiova care urmează să plece sunt conştienţi de importanţa acestei misiuni şi am discutat la nivelul conducerii ministerului să nu existe nici un fel de problemă nelămurită. Toţi oamenii de acolo să o facă în mod voluntar şi să fie cât se poate de conştienţi de toate lucrurile pe care le implică o asemenea misiune. O asemenea misiune presupune, în primul rând, activităţi militare, inclusiv, în cazul în care va fi nevoie, lupta propriu-zisă. Aţi văzut, sunt misiunile declarate: pază pentru perimetre şi altele asemenea, dar inclusiv posibilitatea de intrare în luptă.

În ceea ce priveşte situaţia internă din Afganistan, este o situaţie pe care nu avem cum să o comentăm, ea este foarte complexă, iar comunitatea internaţională se află angajată în gestionarea acestei situaţii. Că lucrurile se întâmplă într-un fel sau altul, avem mai puţin de spus noi în ceea ce priveşte această chestiune şi nu cred că astăzi, aici, trebuie să discutăm în acest context modul în care este gestionată situaţia internă din Afganistan, dacă principiile moralităţii sunt respectate sau nu. Este o situaţie de fapt, iar în virtutea obligaţiilor noastre, pe care ni le-am asumat în mod voluntar, am fost solicitaţi să facem acest gest.

O altă chestiune care este importantă este aceea a asigurării costurilor. Vedeţi că aici, lângă noi, se află colegul nostru, domnul Tănăsescu, tocmai pentru a demonstra că această evaluare s-a făcut la nivelul întregului cabinet şi cabientul este cel care este chemat să asigure fondurile respective, care vor fi puse la dispoziţie inclusiv prin modalităţi de suplimentare a bugetului apărării, aşa cum bine a sugerat domnul coleg Frunzăverde.

În ceea ce priveşte diminuarea riscurilor, aceeaşi problemă pe care a ridicat-o domnia sa, vă pot spune că avem toată intenţia să facem tot ce depinde de noi, inclusiv prin colaborare cu celelalte ţări care participă la aceste forţe, pentru a diminua riscurile la care sunt supuşi băieţii noştri. Şi în paralel cu faptul că ei trebuie să fie conştienţi la ce se angajează - şi sunt conştienţi! - credem că ne facem datoria.

Aceasta nu înseamnă că putem să prevedem în viitor. Vreau să vă mai spun o chestiune (şi, aici, colegul nostru de la Partidul România Mare a ridicat problema dacă există o legătură între succesul candidaturii noastre şi această participare). Vreau să vă spun că nu există nici un fel de garanţie în această privinţă! Deciziile vor fi luate la momentul potrivit şi nu o facem ca să obţinem nu ştiu ce avantaje din punctul acesta de vedere. Am spus că o facem pentru că singuri ne-am oferit voluntari, ca răspuns la ce s-a întâmplat pe 11 septembrie, în privinţa înscrierii noastre în frontul antiterorist.

Trebuie să privim, de asemenea, lucrurile şi prin prisma faptului că facem o serie întreagă de eforturi, în momentul de faţă, pentru a deveni membri NATO. Aici includem şi ce am făcut în timpul situaţiei din Kosovo, toate obiectivele Planului naţional de aderare, pe care îl discutăm împreună cu NATO. Toate aceste lucruri vizează materializarea candidaturii noastre într-o invitaţie şi, ulterior, într-o ratificare.

Dacă noi spunem în momentul de faţă: "Da, ştiţi, acolo unde nu sunt riscuri, suntem şi noi prezenţi, dar, acolo unde sunt riscuri, vă rugăm să nu contaţi pe noi!" vă daţi seama că o asemenea atitudine şi o asemenea poziţie va submina tot efortul nostru de a demonstra că România, dacă intră în această Alianţă, va fi un membru serios al ei, va fi un contributor la securitate şi nu un consumator de securitate.

Şi vreau să vă mai spun încă o chestiune. Întrebarea pe care ţările NATO şi-o pun faţă de toţi cei care suntem astăzi candidaţi este următoarea: "Pentru ce să moară băieţii noştri, ca să vă apere pe dumneavoastră? Vă rugăm să ne spuneţi această chestiune!" Şi răspunsul, dacă astăzi (şi împreună cu ce am votat data trecută, când a fost pentru forţa ISAF), este pozitiv, răspunsul nostru este: "Pentru că, iată, suntem în Afganistan pentru că a existat un 11 septembrie! Dacă acel 11 septembrie n-ar fi existat, mai mult ca sigur că nici noi n-am fi fost în Afganistan, după cum, probabil, că nici dumneavoastră n-aţi fi fost acolo! Dar, iată că, înainte să devenim membri, noi ne facem această datorie!" Este o chestiune şi de credibilitate, cât se poate de clară, pentru candidatura noastră şi pentru toate eforturile noastre.

De ce vrem să intrăm în NATO? Pentru că aceasta este singura modalitate de a ne asigura securitatea ţării. Şi cred că lucrurile se înlănţuie într-un mod logic.

Am să-l rog pe domnul preşedinte, acum, să îi permită domnului general Mureşan să dea răspuns la celelalte întrebări cu caracter tehnic. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnul ministru.

Domnule general Mircea Mureşan, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Mureşan (Ministerul Apărării Naţionale.):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am să încerc să exprim câteva elemente pentru clarificarea celor ridicate de vorbitori.

În primul rând, este de remarcat, referitor la situaţia politică din Afganistan, în încercarea de aplanare a divergenţelor pe calea dialogului, Autoritatea Interimară de la Kabul a iniţiat o serie de întâlniri, dintre care cea mai importantă a fost Reuniunea majorităţii liderilor militari locali - 165 de participanţi, din toate provinciile, la Conferinţa desfăşurată pentru stabilirea princpiilor de organizare a armatei naţionale.

O altă problemă. În această perioadă, până pe 6 iunie, sub supraveghere internaţională, vor avea loc adunările regionale, în care reprezentanţii districtuali vor desemna persoanele care vor participa la întrunirile Marelui Consiliu al Liderilor Afgani. În perioada 10-16 iunie, este planificată întrunirea Marelui Consiliu al Liderilor Afgani, iar începerea activităţii Autorităţii Afgane de Tranziţie este planificată să aibă loc pe 22 iunie 2002.

Principala sursă de instabilitate politico-socială pentru perioada următoare este reprezentată de lupta de interese, ce se va acutiza pe măsura apropierii alegerilor pentru Marele Consiliu al Liderilor Afgani.

A doua chestiune - rezultatele acţiunilor forţelor româneşti până acum. Trebuie făcută o distincţie clară, în Afganistan se desfăşoară două tipuri de operaţii: Operaţia FINGAL - este vorba de Forţa internaţională de asistenţă şi securitate a ISAF, unde România participă cu 48 de militari, constând dintr-un pluton de poliţie militară, o aeronavă C 130 şi 3 ofiţeri de stat major.

Până în prezent, plutonul de poliţie militară a executat în medie 25 de misiuni săptămânal, în principal de monitorizare a activităţii infracţionale din Kabul, escorta unor oficialităţi afgane şi ale ISAF şi controlul circulaţiei. De asemenea, a participat la peste 30 de activităţi de instruire, în cadrul Programului de pregătire a armatei naţionale şi poliţiei afgane. Activitatea plutonului de poliţie militară a fost apreciată de comandamentul Statelor Unite ale Americii, pe timpul vizitei Şefului Statului Major General din Statele Unite ale Americii.

Aeronava C 130 a executat 14 misiuni de transport în sprijinul ISAF şi umanitare, pe ruta Karaci-Kabul, un număr aproximativ egal cu media realizată de aeronavele britanice, realizând un număr de 75 de ore...

Voci din sală:

Am înţeles!

Domnul Mircea Mureşan:

Da, trec mai departe.

Evaluarea factorilor de risc. Sigur că ceea ce se planifică în Ministerul Apărării Naţionale sau în Statul Major General are la bază analiza factorilor de risc, capacităţile pe care le au unităţile pe care am decis să le trimitem şi alte elemente.

Referitor la Compania de apărare NBC, ea, deocamdată, va participa la misiuni umanitare, dar îşi îndeplineşte misiunea ei, pentru care este creată. Respectiv, descoperirea indicilor de folosire a armelor de distrugere în masă, cercetarea itinerariilor, a raioanelor şi decontaminarea radioactivă.

Cât priveşte batalionul de infanterie, în regulamentele noastre sunt prevăzute ca misiuni: paza şi apărarea unor obiective de importanţă deosebită, acţiuni de căutare şi capturare a elementelor teroriste, controlul şi menţinerea unor puncte obligatorii de trecere, patrulare în zone de responsabilitate, escorta şi protecţia unor transporturi, paza şi escorta prizonierilor. Din ultimele date pe care le avem, forţele coaliţiei antiteroriste au încheiat operaţiile militare de amploare, care au vizat lichidarea grupărilor de luptători talibani şi Al Qaida. În etapa următoare, nu se prevăd acţiuni de anvergură, ci doar acţiuni de căutare şi capturare a grupurilor izolate.

Referitor la susţinerea logistică, subunitatea este prevăzută să aibă toată tehnica necesară şi materialele pentru susţinere logistică proprie. Pe baza înţelegerilor care vor veni şi a convenţiei pe care o vom încheia pentru transfer de autoritate şi intrarea în teatru, asigurarea materială şi asigurarea multilaterală pe toate liniile, începând de la aprovizionarea cu armament, muniţie, carburanţi, lubrifianţi, asistenţă medicală etc., se face prin comandamentul brigăzii căreia i se va subordona.

Încă două probleme, dacă îmi permiteţi.

O chestiune. Batalionul nostru, în situaţia în care se va aproba participarea, va înlocui un batalion de infranterie canadian, în zona în care acesta a acţionat de 5 luni nu au fost semnalate incidente sau accidente, în Afganistan.

Referitor la asumarea riscului pierderilor, spre informarea dumneavoastră, până în prezent, din totalul misiunilor executate în cadrul Operaţiei "Enduring Freedom", forţele coaliţiei au înregistrat pierderi de personal în procentaj sub 1%, în principal datorită manevrării defectuoase a tehnicii militare, armamentului şi muniţiei. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem, în aceste condiţii, la dezbaterea hotărârii, pe texte.

La titlul hotărârii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

302 voturi pentru, 58 abţineri şi 2 voturi împotrivă.

La art. 1 dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun art. 1 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 304 voturi.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 59.

304 voturi pentru, 3 împotrivă şi 59 abţineri.

La art. 2 dacă aveţi comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc. 304 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 59.

304 pentru, 3 împotrivă, 59 abţineri.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? 305 voturi pentru.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 58 abţineri.

Cu 305 voturi pentru, 6 împotrivă şi 58 de abţineri, Hotărârea privind participarea României la Operaţiunea "Enduring Freedom" din Afganistan a fost votată.

Trecem, în continuare, la următorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 precum şi a unor alte acte normative.

V-aş ruga să rămâneţi în sală, stimaţi colegi, pentru că mai avem trei proiecte, nu ne obligaţi să facem apelul.

Din partea Ministerului Finanţelor, vă rog să precizaţi cine face prezentarea?

Vă rog să vă reluaţi locurile, stimaţi colegi, pentru a permite reprezentantului ministerului să prezinte proiectul!

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice.):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În perioada de timp scursă de la elaborarea şi aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2002, au fost aprobate mai multe acte normative, ale căror prevederi au impus modificări în unele anexe de la bugetele ordonatorilor principali de credite, aprobate prin Legea nr. 743/2001. Aceste modificări au avut efecte asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare iniţiale, precum şi alte cauze justificate, care au condus la elaborarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, care este astăzi supusă aprobării.

Printre principalele acte normative am aminti:

- Legea nr. 574/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artelor, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor. Acest act normativ schimbă sistemul de finanţare al Oficiului român pentru drepturi de autor, care era finanţat din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat, în finanţat în totalitate de la bugetul de stat, fapt ce a impus modificări ale numărului maxim de posturi şi ale creditelor bugetare, aprobate prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor;

- un alt act mai important este Hotărârea Guvernului nr. 151 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. Pentru asigurarea cu efective de jandarmi a pazei conductelor, în special, magistrale, de transport produse petroliere, ţiţei, gazolină s-a aprobat suplimentarea efectivelor Ministerului de Interne...

Domnul Valer Dorneanu:

Încercaţi să fiţi mai sintetic, domnule ministru, pentru că pleacă lumea din sală.

Domnul Enache Jiru:

Da, domnule preşedinte.

Sunt mai multe acte normative care duc la schimbarea anexelor, efectul principal este faptul că rezultatul bugetar al anului 2002, nu este schimbat. Rezultatul bugetar, respectiv, deficitul fiscal, rămân în aceiaşi termeni aprobaţi în legea iniţială. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiilor pentru buget, domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere ale Parlamentului, au examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe 2002 nr. 743/2001, precum şi a unor alte acte normative. S-au avut în vedere avizele Comisiilor pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, precum şi al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor.

În urma examinării proiectului de lege, comisiile, cu unanimitate de voturi, au hotărât în şedinţa din 10 aprilie 2002, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, în forma prezentată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale. Dacă, dintre dumneavoastră, doreşte cineva să participe? Nu.

Trecem la dezbatea proiectului de lege.

Dacă, la titlu, aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, care se referă la aprobarea ordonanţei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La titlul ordonanţei de urgenţă? Nu aveţi obiecţiuni.

Îl supun votului dumneavoastră, titlul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La art. 2? Nu.

Supun votului dumneavoastră art. 2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La art. 3? Nu sunt observaţii.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art. 4? Nu sunt intervenţii.

Supun votului dumneavoastră art. 4.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art. 5? Nu sunt obiecţiuni.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6? Nu sunt obiecţiuni.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7, cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8, pentru, cine este? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 1, cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 2? Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3 şi ultima? Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege şi ordonanţa, constatând că este vorba de o lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră legea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

361 voturi pentru, unanimitatea celor prezenţi.

În continuare, urmează cele trei Proiecte de Lege pentru aprobarea Contului general de execuţie a Bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 1998, 1999 şi 2000. V-aş propune să se prezinte raportul pentru toate trei şi dezbaterile să se desfăşoare la fel.

Poftiţi. V-aş ruga să le sintetizaţi pe toate, domnule ministru, ca să putem să le votăm. Fiţi mai concis. Mulţumesc.

Domnul Enache Jiru:

Vă mulţumesc.

Contul general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, pe anul 1998, şi contul de execuţie a fondului pentru plata ajutorului de şomaj, au fost întocmite pe baza dării de seamă contabile, prezentată de Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, respectiv, şi al Familiei, şi a conturilor privind execuţia de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat, prezentate de Banca Comercială Română şi Trezoreriile statului, în anul 1998, şi de către Trezoreriile statului în anii 1999, 2000.

Dintre indicatorii principali, pe anul 1998, total venituri au fost 23 de mii de miliarde 332, cheltuieli totale 26 de mii de miliarde 539. Din categoria veniturilor, venituri din contribuţii, 20 de mii de miliarde, ceea ce reprezintă 90%, subvenţii de la bugetul de stat, doar 11,6%. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 1998, a fost de 3.207 miliarde, faţă de un aprobat de 145 de miliarde, la rectificare. El a fost acoperit din disponibilităţile bugetului anului anterior şi din împrumuturi din Trezorerie.

În ce priveşte execuţia fondului pentru plata ajutorului de şomaj pentru anul 1998, ca indicatori sintetici importanţi: venituri totale 4.696 de miliarde, cheltuieli totale 5.312 miliarde, respectiv, un deficit de 615 miliarde, faţă de 54 de miliarde aprobate la rectificare. Acest deficit este acoperit din disponibilităţile anilor precedenţi.

Pentru anul 1999, principalii indicatori pentru bugetul asigurărilor sociale de stat: venituri totale 38 de mii de miliarde, aproximativ, cheltuieli totale 39. 170 de miliarde, un deficit de 1.234 de miliarde, el fiind prognozat cu deficit zero iniţial. Deficitul s-a finanţat complet din împrumutul din contul general al Trezoreriei statului şi a condus la dobânzi de circa 120 de miliarde.

În ce priveşte anul 1999, execuţia fondului pentru plata ajutorului de şomaj, ca principali indicatori, avem deficitul 1.564 de miliarde, faţă de un deficit de 1.043 de miliarde, aprobat la rectificare. Venituri totale 6.600 de miliarde, cheltuieli totale 8.195 de miliarde. Şi acest deficit este acoperit din disponibilităţile din anii precedenţi ai fondului.

În ce priveşte anul 2000, bugetul asigurărilor sociale de stat, are ca indicatori: venituri totale 51 de mii de miliarde, din care 47 de mii de miliarde sunt venituri din contribuţii pentru asigurări sociale şi 1.100 subvenţii primite de la bugetul de stat. Deficitul anului 2000 este de 4.610 miliarde, faţă de zero aprobat. El este finanţat, în totalitate, din împrumuturi din contul general al Trezoreriei statului şi a condus la dobânzi de circa 100 de miliarde.

În ce priveşte contul de execuţie a fondului pentru plata ajutorului de şomaj pentru 2000, ca indicatori avem: venituri totale 9.269, cheltuieli 9.273, deficitul este relativ foarte mic - 4 miliarde, faţă de un surplus de 479 de miliarde, aprobat la rectificare. Acest mic deficit este acoperit tot din disponibilităţile contului curent.

Cam acestea au fost, în mare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat Grigoraş, vă rog să prezentaţi cele trei rapoarte, sintetic.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, au examinat Proiectele de Lege pentru aprobarea conturilor de execuţie ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anii 1998, 1999 şi 2000. Au reţinut o serie de observaţii şi constatări, care sunt prezentate, în detaliu, în rapoartele respective. S-au avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, Comisiile juridică şi Comisiile pentru muncă şi protecţie socială ale celor două Camere, care au avizat favorabil proiectele de lege respective.

Comisiile propun dezbaterea şi adoptarea, în forma prezentată, cu o serie de amendamente, pe care mi-aş permite să le fac atunci când vom discuta, punctual, fiecare proiect de lege, respectiv, pe anii 1998, 1999, 2000. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea legii pe 1998.

La titlul legii, cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 1, dacă sunt observaţi? Domnule Grigoraş, vă rog să fiţi atent, unde vreţi să faceţi amendamente.

Nu sunt observaţii la art. 1, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art. 2, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După art. 3, comisia doreşte să introducă un art. 4. Propuneţi textul acestui articol, vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Aşa cum este şi în raport, comisiile propun introducerea unui articol nou, 4, cu următorul conţinut: "Curtea de Conturi a României, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a .prezentei legi, să prezinte Parlamentului României modul cum Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a lichidat neajunsurile constatate de Curtea de Conturi pentru a obţine descărcarea de gestiune prevăzută de lege".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, ar fi mai bine să-l fi propus 3 şi să înlocuiţi.

Cine este de acord cu acest text, care va fi renumerotat potrivit ordinii fireşti a lucrurilor? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 1, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 2, cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3, cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 361 de deputaţi şi senatori. Lege votată în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Următorul proiect este cel pentru aprobarea Contului general de execuţie pe anul 1999.

La titlul proiectului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 1, cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art. 2. Nu sunt observaţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Înainte de art. 3, probabil, doriţi să introduceţi acelaşi text? Poftiţi.

Domnul Neculai Grigoraş:

Înainte de art. 3, introducem un nou articol, cu următorul conţinut: "Curtea de Conturi a României, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a .prezentei legi, să prezinte Parlamentului României modul în care Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a lichidat abaterile constatate în raportul anual al Curţii de Conturi".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine este de acord cu acest text? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate, s-a adoptat art. 3.

Actualul art. 3: "Anexele nr. 1-3, fac parte integrantă din lege".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 1. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 2, sunt obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3, sunt obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Supun votului dumneavoastră legea, în ansamblu, în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 361 de deputaţi şi senatori prezenţi.

Următorul proiect, Contul general de execuţie pe anul 2000.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art. 1? Nu sunt obiecţiuni.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art. 2, cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

După art. 2,urmează un art. 3 nou, pe care îl introduce comisia, prin amendamentul său.

Domnul Neculai Grigoraş:

Un art. 3 nou, cu două alineate.

Alin. 1: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va prezenta Curţii de Conturi a României modul cum au fost lichidate neajunsurile constatate de către aceasta, în scopul acordării deciziei pentru descărcare de gestiune".

Alin. 2: "Curtea de Conturi a României va informa .Parlamentului României asupra modului cum au fost duse la îndeplinire prevederile de la alin. 1".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art. 3, care va deveni art. 4.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Anexa nr. 1, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 2, cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 3, cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Parcurgând textele proiectului de lege, supunem votului dumneavoastră legea în ansamblu, în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 361 de deputaţi şi senatori prezenţi.

Daţi-ne voie, înainte de a închide şedinţa, să vă urmăm,întâi, un week-end plăcut şi, apoi, un Paşte fericit! Christos a înviat! (Aplauze.)

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,30.