Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 15,50.

Lucrările au fost conduse de Bogdan Nicolae NiculescuDuvăz, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de Borbely Laszlo, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de Mihai Ungheanu, secretar al Senatului.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, anunţându-vă că, din totalul de 484 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 372 de senatori şi deputaţi, deci absenţi 112, cvorumul legal de lucru fiind de 243.

Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru în forma în care v-au fost distribuite.

Dacă la proiectul ordinii de zi există observaţii? Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Ordinea de zi a fost adoptată.

Dacă la proiectul programului de lucru sunt obiecţiuni?

Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Programul de lucru fiind adoptat, intrăm în ordinea noastră de zi.

La primele două puncte în ordinea de zi, avem Raportul asupra activităţii desfăşurate, în anul 1999 şi în anul 2000, de către Consiliul Legislativ. În aceste condiţii, dau cuvântul domnului Dragoş Iliescu, care ne va prezenta, spre informare, acest raport.

Îl rog, datorită faptului că avem un program încărcat şi avem şi un termen foarte fix astăzi, ora 18,00, când preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei va veni să

ţină o alocuţiune în faţa Camerelor reunite, să aibă buna înţelegere şi acest raport, care reprezintă, sigur, activitatea pe 2 ani, să fie prezentat într-un termen de maxim 10 minute, astfel încât să putem să luăm cunoştinţă de activitatea Consiliului Legislativ.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Dragoş Iliescu -preşedintele Consiliului Legislativ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Daţi-mi voie să încep prin a vă mărturisi că sunt deosebit de onorat că am posibilitatea să prezint în faţa dumneavoastră cele două rapoarte ale Consiliului Legislativ.

Cu permisiunea dumneavoastră, mă voi strădui ca prezentarea ce o voi face să fie de o manieră sintetică, având în vedere şi timpul acordat, precum şi faptul că cele două rapoarte sunt deja difuzate.

Aş dori totodată ca, în prealabil, să vă informez că

Raportul de activitate al Consiliului Legislativ pe anul 2001 este deja elaborat şi va fi depus în Parlament pentru a fi declanşată procedura legală în următoarele zile.

Distinşi parlamentari,

Ca şi în anii precedenţi, principalele probleme asupra cărora Consiliul Legislativ şi-a concentrat atenţia au fost următoarele:

-avizarea proiectelor de acte normative primite de la cele două Camere ale Parlamentului, precum şi de la Guvern;

-reexaminarea legislaţiei anterioare Constituţiei în vederea asanării acesteia;

-avizarea republicărilor şi rectificărilor de acte normative;

-urmărirea armonizării legislaţiei interne cu reglementările comunitare;

-asigurarea evidenţei oficiale a legislaţiei;

-informatizarea evidenţei legislative.

Un loc primordial în cadrul competenţelor constituţionale ale Consiliului Legislativ revine activităţii de avizare a proiectelor de acte normative.

În aceşti doi ani de activitate, Consiliul Legislativ a fost sesizat cu circa 3.000 de proiecte de acte normative, fiind emise un număr de 2.960 de avize, dintre care 226 avize favorabile, 2.527 avize favorabile, cu observaţii şi propuneri, şi 207 avize negative, constatându-se o uşoară scădere faţă de anii precedenţi.

În cuprinsul avizelor, s-au formulat peste 19.000 de observaţii şi propuneri.

Cele mai frecvente observaţii care au fost semnalate iniţiatorilor prin avizele transmise pot fi grupate astfel:

-existenţa unor anumite contradicţii între unele dintre dispoziţiile interne ale proiectului sau incompatibilităţi ale acestora cu reglementări de bază ale sistemului legislativ;

-folosirea abrogărilor implicite, chiar şi atunci când abrogarea expresă era posibilă;

-repunerea în vigoare a unor acte abrogate, prin procedeul abrogarea abrogării, lucru incorect şi cu serioase implicaţii practice, inclusiv de retroactivitate.

Un aspect cu o specificitate aparte l-au constituit proiectele de acte normative pentru aprobarea, respectiv ratificarea unor tratate, acorduri sau convenţii internaţionale.

Dintre aspectele specifice semnalate, prezentăm următoarele:

Definiţia termenului de teritoriu din acordurile pentru evitarea dublei impuneri nu a fost în toate cazurile corectă şi nici completă.

Uneori, de fapt, de multe ori, expunerile de motive sau notele de fundamentare au fost doar avizate de Ministerul Afacerilor Externe, şi nu semnate de acesta, în calitate de coautor, aşa cum prevede Legea nr. 4/1991.

În unele cazuri, s-a acceptat aplicarea provizorie a unor acorduri internaţionale sau intrarea lor în vigoare la data semnării, deşi, potrivit legislaţiei române, se impunea în prealabil aprobarea, respectiv ratificarea lor.

Nu s-a respectat întotdeauna regula alternatului în cazurile acordurilor bilaterale.

În numeroase cazuri, clauzele finale ale tratatelor nu au fost redactate corect, confundându-se, spre exemplu, autenticitatea textelor cu valabilitatea acestora sau se menţiona că tratatul a fost încheiat, deşi la momentul respectiv el era numai semnat.

În general, avizele negative au avut în vedere încălcarea normelor constituţionale şi a principiilor ordinii de drept, faptul că, pe fond, ele conţineau soluţii contradictorii, imposibil de aplicat în cadrul normativ existent ori nu îndeplineau anumite cerinţe legale, expres prevăzute de lege.

Dacă în majoritatea cazurilor proiectele avizate negativ nu au mai fost promovate, iniţiatorii însuşindu-şi punctele de vedere ale Consiliului Legislativ, au fost totuşi unele cazuri în care o serie de proiecte au fost promovate fără a se lua în considerare obiecţiile semnalate.

Am avut însă satisfacţia să constatăm că, atunci când respectivele proiecte au ajuns în faţa dumneavoastră, în Parlament, acesta le-a infirmat pe baza aceloraşi motivaţii.

O subliniere deosebită care se cuvine a fi făcută este faptul că, în anul 2000, Parlamentul a adoptat, la propunerea Consiliului Legislativ, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, înscriind astfel România în rândul puţinelor ţări care au o asemenea lege.

În cursul anilor 1999-2000, activitatea de asanare a legislaţiei a continuat cu aceeaşi intensitate. De la începutul acţiunii şi până la sfârşitul perioadei raportate, cu sprijinul Parlamentului şi al Guvernului, au fost adoptate şase acte normative prin care s-au abrogat peste 1.750 de acte normative.

Se poate aprecia că etapa abrogărilor globale, masive, a actelor normative contrare principiilor şi prevederilor constituţionale este practic încheiată.

Din cele peste 2.100 de acte normative anterioare anului 1989, cât existau în vigoare la data începerii activităţii Consiliului Legislativ, la 31 decembrie 2000 mai rămăsese în vigoare un număr de 348 de acte normative.

În ceea ce priveşte aceste 348 de acte normative, subliniem că cele mai multe dintre ele au suferit modificări în vederea armonizării cu legislaţia nouă, precum şi abrogări parţiale ale unor texte, astfel că se poate aprecia că ele nu constituie o primejdie la adresa statului de drept, a democraţiei.

Trebuie spus totodată că multe dintre ele au un caracter tehnic, fără implicaţii politice sau ideologice.

Putem exemplifica cu o multitudine de exemple, Legea nr. 2/1968 privind organizarea teritoriuluiÉ mai multe.

O problemă deosebită -care, din păcate, nu a putut să fie încă rezolvată până în prezent şi pe care am sesizat-o Guvernului în numeroase rânduri -o reprezintă situaţia celor 50 de acte normative nepublicate, anterioare Constituţiei.

Întrucât în majoritatea acestor cazuri Consiliul Legislativ nu a intrat în posesia textelor respective, existenţa lor rezultând numai din unele evidenţe legislative pe care le avem, nu s-au putut face propuneri concrete de abrogare sau de înlocuire.

Precizăm că situaţia este deosebit de sensibilă, deoarece prin unele dintre aceste acte normative nepublicate au fost conferite o serie de drepturi sau avantaje anumitor categorii de lucrători din diferite domenii de activitate, spre exemplu, o anumită cantitate de lapte acordată sau un program de lucru special.

Vreau să vă informez, deşi acest lucru priveşte anul 2001-2002, că am reluat demersurile pe lângă Guvernul României pentru a ne ajuta ca, prin intermediul ministerelor, să obţinem informaţii pertinente despre acele acte normative, anterioare Constituţiei, care pot fi abrogate ca atare, asupra celor care necesită modificări sau completări ori asupra celor care urmează să fie supuse unei novări legislative.

Propunerile şi punctele de vedere de la ministere au început deja să sosească, avem deja din partea a 12 ministere, şi în curând începem analiza acestora.

După cum este cunoscut, prin Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României s-a stabilit că republicările şi rectificările actelor normative se pot face numai pe baza avizului prealabil al Consiliului Legislativ.

În intervalul de timp care formează obiectul prezentului raport, au fost avizate 80 de republicări de acte normative, unele dintre ele de mare întindere.

Dintre aceste 80, patru au fost avizate negativ. Motivul avizării negative a fost, în toate aceste cazuri, determinat de faptul că era vorba de acte normative modificate ori completate prin ordonanţe ale Guvernului or, potrivit legii, republicarea nu putea să aibă loc decât după aprobarea de către Parlament a respectivelor ordonanţe.

În ceea ce priveşte rectificarea actelor normative, operaţiune, la prima vedere, simplă, şi ea s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea Consiliului Legislativ, fiind avizate 85 de cereri de rectificare, şase fiind avizate negativ. Motivul? Cu ocazia analizei s-a stabilit că prin cererea respectivă nu se dorea îndreptarea, nu se viza îndreptarea unor erori materiale, aşa cum prevede legea, ci, în fapt, ele prevedeau modificări de soluţii legislative.

În realizarea competenţelor de avizare a proiectelor de acte normative, Consiliul Legislativ examinează în acelaşi timp şi concordanţa normelor propuse cu reglementările Uniunii Europene, pentru a asigura armonizarea legislaţiei României cu acestea.

Activitatea desfăşurată în acest sens de Consiliul Legislativ a urmărit verificarea transpunerii în textul proiectelor actelor normative a obligaţiilor pe care România şi le-a asumat prin Programul naţional de adoptare a acquis-ului comunitar, prin Programul naţional de aderare la Uniunea Europeană, precum şi prin Cartea albă şi Agenda 2000. Evident, sunt documente care privesc perioada respectivă.

Consiliul Legislativ a conlucrat bine cu ministerele şi cu alte instituţii, inclusiv punând la dispoziţia acestora textul unor directive sau regulamente.

În multe cazuri, încă în faza de concepţie a unor acte normative, am fost consultaţi, în mod neformal, de direcţiile de specialitate ale unor ministere.

Consiliul Legislativ a avut o prezenţă activă şi la reuniunile Comitetului interministerial pentru integrare europeană.

Nu este lipsit de importanţă faptul că, în activitatea sa, Consiliul Legislativ a primit sprijin şi a avut raporturi de conlucrare benefice cu Delegaţia Comisiei Europene în România, precum şi cu Biroul TAECS al Uniunii Europene, beneficiind chiar de ajutoare concrete, materiale, tehnice din partea acestora.

Semnalăm că, din totalul proiectelor de acte normative avizate în 1999 şi 2000, aproape 1.300 au avut, într-o măsură mai mare sau mai mică, interferenţe cu dreptul comunitar.

Deşi, în general, proiectele s-au armonizat cu reglementările comunitare, Consiliul Legislativ a semnalat şi unele aspecte negative, generate mai ales de preluarea selectivă a acquis-ului comunitar, precum şi faptul că trimiterea la reglementările comunitare era, uneori, fie prea generală, fie greşită.

Astfel, deşi se invoca dreptul comunitar, în realitate era vorba fie de instrumente ale Consiliului Europei care, după cum se cunoaşte, trebuie ratificate pentru a căpăta forţa juridică necesară, fie de faptul că iniţiatorul făcea raportare la legislaţia unui stat membru, de regulă, Franţa.

În elaborarea altor proiecte de acte normative, nu s-a avut în vedere transpunerea în legislaţia internă a unui text comunitar anume, ci doar a principiilor comunitare, fapt care reprezintă numai un pas spre armonizare.

În ceea ce priveşte evidenţa oficială a legislaţiei, informăm Parlamentul că, în cadrul acesteia, sunt înregistrate operativ, în chiar ziua publicării actului normativ, toate elementele sale de identificare, precum şi toate implicaţiile şi conexiunile acestuia cu toate actele normative în vigoare.

Vreau să vă spun că această activitate se desfăşoară - este o muncă de mare fineţe - prin ţinerea la zi a unui număr imens de fişe, circa 60.000 avem în prezent, şi acest tezaur informativ este actualizat zi de zi. El este ţinut la dispoziţia atât a membrilor Consiliului Legislativ, cât şi a tuturor celor interesaţi.

Deci, de fiecare dată când aveţi nevoie de ceva în această materie, puteţi apela la Consiliu.

Consiliul Legislativ ţine şi evidenţa elaborării actelor emise în executarea anumitor acte normative, ceea ce, evident, ajută la procesul de transpunere în practică a acestora din urmă. Este vorba de norme metodologice, instrucţiuni de aplicare şi altele asemenea, fără de care actul normativ de bază nu poate funcţiona.

De asemenea, Consiliul Legislativ ţine evidenţa tuturor excepţiilor de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională şi, cu ocazia analizării proiectelor de acte normative, face observaţiile necesare, de fiecare dată.

În raportul pe anul 2000, este prezentată situaţia actelor normative în vigoare la 31 decembrie 2000, situaţie care cuprinde 5.965 de acte normative, dintre care 1.315 legi, 447 de ordonanţe ale Guvernului, 327 de ordonanţe de urgenţă şi 3.473 de hotărâri ale Guvernului. Este vorba de data de 31 decembrie 2000.

Fără a intra în detalii, se constată totuşi existenţa unui număr relativ mare de acte normative cu putere de lege emise de către Guvern, deşi o bună parte dintre acestea, după cum aţi văzut, au fost emise pe baza delegării legislative primite din partea Parlamentului.

Semnalăm totodată că, în anul 2000, au fost numeroase intervenţii legislative asupra fondului legislativ deja legiferat, concretizate în numeroase modificări şi completări ale unor reglementări de bază, ceea ce a fost de natură să pună în discuţie raportul optim între stabilitatea şi mobilitatea legislaţiei.

De fiecare dată când a fost cazul, Consiliul Legislativ a semnalat acest lucru.

Tot în acest capitol se cuvine a menţiona elaborarea anuală a Repertoriului legislativ, volumul acela mare, pe care, cu siguranţă, mulţi dintre dumneavoastră îl aveţi, precum şi, trimestrial, a Buletinului de informare legislativă, în care publicăm studii, analize şi puncte de vedere asupra unor probleme juridice actuale sau controversate.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte, vă cer scuze, v-aş ruga să rezumaţi cele două rapoarte.

Da, vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Iliescu:

Evident, Consiliul Legislativ desfăşoară şi o activitate de informatizare legislativă, prin care transpune pe suport magnetic informaţiile legislative, cu toate conexiunile existente, informaţii pe care, lucru foarte important, începând din acest an, le punem la dispoziţia dumneavoastră, prin intermediul sistemului Intranet din Camera Deputaţilor.

Ar mai fi multe de spus, printre care şi faptul că, an de an, rapoartele Curţii de Conturi au fost fără obiecţiuni, demonstrând o activitate corectă a Consiliului Legislativ, dar nu vreau să abuzez de timpul şi răbdarea dumneavoastră, astfel încât închei, asigurându-vă că instituţia noastră îşi desfăşoară cu onestitate, cu competenţă şi cu migală activitatea, având drept unic obiectiv crearea unei legislaţii coerente şi cât mai eficiente.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte Iliescu.

Invit, din partea comisiilor juridice reunite, pe domnul preşedinte Olteanu, pentru a ne spune câteva cuvinte în legătură cu cele două rapoarte.

Vă rog, domnule preşedinte, în limita a trei minute.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi încerca să mă încadrez în limita timpului acordat.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Raport comun privind Raportul asupra activităţii desfăşurate în anul 1999 de către Consiliul Legislativ.

Cu adresele nr. 631 din 8 iunie 2000 şi R8 din 2000,

Comisiile juridice ale Parlamentului au fost sesizate spre dezbatere cu Raportul asupra activităţii desfăşurate în anul 1999 de către Consiliul Legislativ.

Comisiile juridice, întrunite în şedinţă comună, în ziua de 21 martie 2001, pentru a dezbate raportul asupra activităţii desfăşurate în anul 1999 de către Consiliul Legislativ, au hotărât, cu 16 voturi pentru şi 4 voturi contra, să-l avizeze favorabil.

În cadrul dezbaterilor s-au conturat două opinii, respectiv cea a domnului senator Eckstein-Kov.cs P.ter şi a domnului deputat Emil Boc, pe care le anexăm la prezentul raport şi v-au fost distribuite.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc. A fost chiar mai mult decât ceea ce vă rugasem noi.

Da, rugămintea mea a fost să vă referiţi la ambele rapoarte, deci, în legătură cu raportul pe anul 2000, vă rugăm să ne spuneţi concluziile comisiilor reunite.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Raportul comun privind Raportul asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anul 2000 are drept concluzii avizarea favorabilă a acestui document important şi supunerea spre dezbaterea dumneavoastră a acestui document.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, cineva doreşte să exprime un punct de vedere?

Da, domnul deputat Bolcaş, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să dau o bună apreciere activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în cei doi ani.

O singură caracterizare: i-am simţit colegi şi părtaşi la munca noastră.

O singură observaţie care este tristă şi aici vă rog să ne asumăm răspunderea cu toţii, pentru că noi răspundem în faţa Consiliului Legislativ de o situaţie dramatică care există acolo, şi anume, dacă veţi urmări capitolul VII al raportului, în legătură cu informatizarea, veţi constata că, departe de a fi un succes, această activitate este o catastrofă.

Este inadmisibil ca o instituţie de o asemenea anvergură să se laude cu o bază de date legislative de 500 mega, cât un joc pe calculator pentru copii.

Este inadmisibil ca în acest raport să se consemneze că, din cauza lipsei de resurse umane, deci lipsă de resurse financiare, nu se pot realiza, finaliza lucrările la această situaţie de informatizare. Vina ne aparţine.

La adoptarea celor două bugete la care am participat, am arătat că se alocă fonduri de zece ori mai mari unor instituţii pe care le considerăm parazitare, în loc să se aloce acelora care muncesc alături de noi.

Cu acest amendament, al asumării responsabilităţilor celor care au votat acest buget, eu vă propun să aprobăm un raport meritoriu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule preşedinte.

Dacă mai sunt alte opinii din partea grupurilor parlamentare care doresc să se exprime? Înţeleg că nu sunt.

În aceste condiţii, luând notă de raportul prezentat, în conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare în subordinea Parlamentului a Consiliului Legislativ, trecem la punctul următor de pe ordinea de zi.

Din sală:

Nu se supune la vot?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În conformitate cu legea şi în conformitate şi cu ceea ce până acum s-a întâmplat cu rapoartele Consiliului Legislativ, ele nu cer decât o informare a Parlamentului.

Trecem, deci, la următorul punct de pe ordinea de zi,

Raportul de activitate al instituţiei Avocatului Poporului pe anul 2001.

Dau cuvântul domnului avocat al poporului, domnul Ion Muraru, pentru a prezenta raportul de activitate al instituţiei în anul 2001.

Vă rog, domnule Muraru.

Domnul Ioan Muraru - avocatul poporului:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Posibilitatea de a prezenta Raportul Avocatului Poporului pe 2001 în şedinţa comună a celor două

Camere mă onorează.

Raportul, al cărui text integral a fost depus la cele două Camere ale Parlamentului, priveşte anul 2001, an în care instituţia a fost condusă de către domnul Paul Mitroi până în luna octombrie când Senatul României m-a desemnat ca avocat al poporului.

În anul 2001 instituţia a desfăşurat o activitate susţinută. Aş dori să reţin atenţia doar cu câteva cifre, şi anume: în anul 2001 cetăţenii au adresat Avocatului Poporului un număr de 7.412 cereri, ceea ce reprezintă o creştere de 63% faţă de anul 2000. Din totalul cererilor ponderea cea mai mare o reprezintă petiţiile referitoare la protecţia dreptului de proprietate. Din cererile examinate de Avocatul Poporului, un număr de 2.970 au fost reţinute spre soluţionare. În acelaşi an, instituţia Avocatului Poporului a acordat un număr de 3.995 de audienţe, număr care a crescut cu 23% faţă de anul 2000.

În anul 2001 a fost realizat un număr de 151 de anchete. Din acestea, la cererea petenţilor, s-au desfăşurat 120 de anchete, iar 31 de anchete au fost desfăşurate din oficiu.

Anchetele din oficiu s-au efectuat de Avocatul Poporului pentru constatarea săvârşirii unor abuzuri, verificarea nerespectării drepturilor unor deţinuţi, verificarea respectării drepturilor copilului, verificarea respectării drepturilor cetăţenilor străini şi apatrizi.

În urma soluţionării cererilor, Avocatul Poporului a emis un număr de 20 de recomandări, care au fost adresate unor ministere, unor comisii pentru protecţia drepturilor copilului şi autorităţilor administraţiei publice locale.

Recomandările s-au referit în principal la încadrarea într-o grupă superioară de muncă, posterior stabilirii calităţii de pensionar, la indentificarea şi soluţionarea disfuncţionalităţilor apărute în procesul aplicării Legii nr. 9/1998, la instituirea unor măsuri de protecţie în favoarea minorilor, la acordarea alocaţiei de stat pentru copii, la respectarea dreptului la un nivel de trai decent, la instituirea unor măsuri de protecţie în favoarea adulţilor, la completarea fondurilor necesare plăţii ajutorului social, la respectarea legislaţiei în domeniul fondului funciar.

În mod firesc, la data când acest raport este discutat de către dumneavoastră, activitatea Avocatului Poporului a cunoscut şi cunoaşte noi dimensiuni. De aceea, suntem preocupaţi de urgentarea rezolvării petiţiilor vechi.

Am luat măsuri pentru simplificarea procedurilor de rezolvare a petiţiilor şi dosarelor care există în instituţie.

Avocatul Poporului a primit noi atribuţii prin Legea nr. 677/2001 privind protecţia prelucrării datelor personale, lege prin care Avocatul Poporului a fost declarat autoritate de supraveghere.

Suntem în perspectiva elaborării unui nou regulament, care să dea mai multă supleţe în funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

Sperăm ca în eforturile noastre în anul 2002 să primim un sprijin real din partea autorităţilor statului român.

În primul rând, avem nevoie de acest ajutor în realizarea unui sediu corespunzător acestei instituţii. Apoi, avem nevoie de sprijinul autorităţilor în mărirea numărului de personal, având în vedere că prin Legea nr. 677/2001 s-au sporit atribuţiile Avocatului Poporului, iar în această lege nu s-au prevăzut resursele umane şi financiare pentru realizarea acestei importante misiuni, de autoritate de supraveghere. De asemenea, atunci când solicităm acest lucru, avem în vedere faptul că noua lege, care va fi publicată în curând, ea a fost promulgată după câte ştiu, o lege de modificare a Legii Avocatului Poporului, instituie birouri teritoriale, prin care Avocatul Poporului va putea să acţioneze la nivelul întregii ţări.

Solicitările noastre de acest gen nu le facem pentru prima dată în faţa dumneavoastră. Le repetăm aici, pentru că, din păcate, am constatat în solicitările noastre un anumit imobilism şi, aş spune, un anumit birocratism în activitatea agenţilor guvernamentali care ar trebui să ne sprijine. Acest birocratism împotriva căruia, de fapt,

Avocatul Poporului trebuie să lupte, ameninţă buna funcţionare a instituţiei.

În acest scop, în curând, va trebui să solicităm sprijinul Senatului, un sprijin concret, în rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm.

Sperăm ca eforturile noastre în acest an, eforturi de îmbunătăţire a activităţii, să fie sprijinite real.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule Muraru.

Dacă din partea comisiilor juridice ale celor două

Camere doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog!

Domnul Aristide Roibu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art. 57 din Constituţia României, art. 5 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, precum şi art. 1 punctul 2 şi art. 9 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Comisiile juridice ale celor două Camere au luat în dezbatere, în şedinţa comună din 3 aprilie 2002, Raportul de activitate al instituţiei Avocatul Poporului pe anul 2001.

Din raportul de activitate rezultă că cetăţenii, în anul 2001, au adresat Avocatului Poporului un număr de 7.412 cereri, ceea ce reprezintă o creştere de 63% faţă de anul 2000. Cererile adresate Avocatului Poporului au vizat următoarele aspecte: protecţia dreptului de proprietate, protecţia drepturilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ordinea publică, penitenciare şi protecţia drepturilor cetăţenilor străini şi ale apatrizilor, protecţia drepturilor copilului, familiei şi ale femeii, dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii. Alte domenii: respectarea dreptului la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, dreptul la pensie, protecţia specială a persoanelor handicapate, dreptul la ocrotirea sănătăţii, reeducarea minorilor, servicii militare şi speciale, protecţia drepturilor contribuabililor.

Faţă de cele prezentate, membrii celor două comisii apreciază că activitatea instituţiei Avocatul Poporului s-a desfăşurat în strictă conformitate cu prevederile legale.

În concluzie, cele două comisii avizează favorabil Raportul de activitate al instituţiei Avocatul Poporului pe anul 2001 şi, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituţia României, îl supune spre dezbatere şi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim şi noi, domnule preşedinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, cineva doreşte să ia cuvântul în legătură cu raportul comisiilor făcut asupra Raportului instituţiei Avocatul Poporului?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră raportul Comisiilor juridice reunite în legătură cu activitatea derulată de instituţia Avocatul Poporului pe anul 2001.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Dacă sunt abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, raportul Comisiilor juridice reunite privind activitatea instituţiei Avocatul Poporului pe 2001 a fost aprobat.

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi.

Vă fac următoarea propunere şi v-o supun votului dumneavoastră, pentru că, la punctul următor al ordinii de zi urmează să luăm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale, şi a contului general al datoriei publice aferente anului 1998, dar următoarele puncte sunt pentru anul 1999 şi pentru anul 2000. Vă propun, din partea Birourilor permanente reunite, să luăm în dezbatere un singur raport privind activitatea 1998, 1999 şi 2000 şi, evident, să avem din partea comisiilor reunite şi din partea Curţii de Conturi o singură alocuţiune privind aceste rapoarte.

Dacă sunt observaţii la această propunere? Vă rog, domnule deputat!

Domnul Daniel Ionescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Există un viciu de procedură. Pentru a supune plenului celor două Camere spre dezbatere şi adoptare raportul comun al unui proiect de lege, demersul trebuie să îndeplinească, printre altele, şi prevederile art. 17 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Rapoartele comune asupra proiectelor de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale fondurilor speciale, a contului general al datoriei publice şi a contului general de execuţie a bugetului asigurărilor de stat, aferente anilor 1998, 1999 şi 2000, nu îndeplinesc prevederile articolului menţionat mai sus, care prevede că: "Raportul comun însoţit de avize va fi difuzat deputaţilor şi senatorilor cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen." Deputaţii au primit aceste rapoarte ieri, după prânz. Dat fiind faptul că

Partidul România Mare consideră aceste proiecte de lege de o importanţă excepţională, ele reprezintă, în fapt, validarea şi legalizarea descărcării de gestiune a guvernelor, în fapt, a ordonatorilor de credite, care s-au aflat în postura de a gestiona banul public în anii 1998-2000, solicităm trimiterea lor înapoi, la comisii, pentru întocmirea unor rapoarte corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Deci, vă rog, încă o dată, solicitarea dumneavoastră, pentru că am înţeles ce aveţi de invocat ca articol, dar nu am înţeles care e solicitarea.

Domnul Daniel Ionescu:

Deci art. 7.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Articolul l-am înţeles. Vă rog, solicitarea, în clar, că nu s-a înţeles. Iertaţi-mă! Eu, cel puţin, nu am înţeles.

Domnul Daniel Ionescu:

Da. Dorim să se trimită înapoi, la comisie, aceste rapoarte, pentru că aceste rapoarte, de fapt şi de drept, au şi vicii de fond, în afară de faptul că deputaţii şi senatorii, în mod normal, trebuie să primească şi să analizeze aceste rapoarte cu 3 zile înainte de a fi supuse plenului.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înţeles. În condiţiile în care ordinea de zi a fost aprobată aşa cum a fost aprobată de plenul Camerelor reunite, cererea dumneavoastră nu mai pot decât s-o supun aceluiaşi plen reunit, chiar dacă această justificare are suportul regulamentar pe care dumneavoastră îl invocaţi.

Vă rog, procedură, domnul deputat Bolcaş!

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnule preşedinte, apreciez părerea Domniilor voastre şi o respect, dar, de data aceasta, problema se pune cu totul în alţi termeni. Şi anume, este vorba de un incident care nu are nimic de-a face cu ordinea de zi pe care am votat-o, am acceptat-o şi am pornit la discuţii.

S-a ridicat un incident cu privire la caracterul regulamentar al întocmirii raportului comisiei şi acceptării acestui raport al comisie de către parlamentarii care participă la dezbateri. Trebuie rezolvat ca un incident aparte, distinct de ordinea de zi pe care am votat-o şi pe care o derulăm. Dacă n-am fi în derularea ordinii de zi, n-am fi ridicat acest incident la această oră. Deci vă rugăm să supuneţi votului celor două Camere reunite caracterul regulamentar al distribuirii şi încunoştinţării membrilor Parlamentului cu privire la rapoartele supuse dezbaterii.

Asta-i toată problema.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înţeles, domnule preşedinte. Nu voi face, la urma urmei, altceva, decât să consult prin vot Camerele reunite. Dacă faptul că figurau aceste rapoarte pe ordinea de zi contraziceau regulamentele noastre, acest lucru trebuia invocat la momentul aprobării ordinii de zi. O dată adoptată această ordine de zi înseamnă că plenul reunit al celor două Camere şi-au exprimat voinţa de a dezbate aceste rapoarte exact aşa cum le-au fost prezentate.

Totuşi, în legătură cu chestiunea de procedură invocată de dumneavoastră, eu o să consult Camerele dacă doresc returnarea acestor rapoarte comisiilor reunite pentru a fi reluată procedura. Înţeleg că ăsta este, de fapt, lucrul pe care îl invocaţi, inclusiv antevorbitorul, nişte chestiuni de conţinut al acestor rapoarte -pe care nu le cunosc -şi care sunt probleme de fond.

Deci, din acest punct de vedere, vă consult, stimaţi colegi senatori şi deputaţi, cine este pentru returnarea rapoartelor la comisiile reunite? Vă rog să vă exprimaţi, şi vă rog să număraţi, secretarii de şedinţă.

Vă mulţumesc.

56 de voturi pentru, insuficiente pentru ca acest lucru să se şi aprobe.

În consecinţă, trecem, în continuare, la următoarea consultare pe care v-am propus-o, şi anume să discutăm raportul comun pe 1998, 1999 şi 2000, comisiile reunite să facă referire comună şi Curtea de Conturi, comună, la derularea celor trei rapoarte.

Deci, vă consult, cine este pentru această metodă, evident, la propunerea Birourilor permanente reunite? Vă rog să vă exprimaţi. Vă rog să număraţi. E o majoritate largă.

Vă rog, cine e împotrivă? Vă rog să număraţi. 47 voturi împotrivă.

Dacă se abţine cineva? 6 abţineri.

Deci, cu 47 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, s-a adoptat dezbaterea conform procedurii propuse de Birourile permanente reunite.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să ia cuvântul? Înţeleg că nu există puncte de vedere din partea Guvernului care doresc să fie susţinute.

Din partea Curţii de Conturi? Vă rog, domnule preşedinte Dan Şaguna, aveţi cuvântul! Am rugămintea ca, în termen rezonabil, să vă exprimaţi în legătură cu cele trei rapoarte.

Domnul Dan Şaguna -preşedintele Curţii de Conturi:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor parlamentari,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt onorat să prezint în faţa dumneavoastră rapoartele publice întocmite de Curtea de Conturi a României pentru execuţiile bugetare pe anii 1998, 1999 şi 2000.

Rapoartele publice întocmite de Curtea de Conturi au fost depuse în timp util la Parlament. Conţinutul acestora este cunoscut. Mai există şi un mic incident.

Dumneavoastră cunoaşteţi, noua echipă a Curţii de Conturi a fost numită în urmă cu două luni, însă asta nu ne absolvă de faptul de a prezenta în faţa dumneavoastră concluziile noastre în ceea ce priveşte execuţia bugetară pe cei 3 ani.

În acea perioadă controlul Curţii de Conturi s-a desfăşurat în baza programelor de control aprobate de plenul Curţii şi a hotărârilor Camerelor Parlamentului - Senat şi Camera Deputaţilor - cu privire la o serie de chestiuni punctuale.

Activitatea de control s-a desfăşurat, repet, în baza acestor programe, iar procedura de valorificare s-a realizat pe două canale, şi anume: în ceea ce priveşte execuţia bugetară a instituţiilor publice pe calea descărcării de gestiune, iar acolo unde au fost probleme, pe cale judecătorească pentru stabilirea răspunderii civile delictuale, iar în ceea ce priveşte activitatea financiară a persoanelor juridice, valorificarea s-a realizat pe calea instanţelor Curţii de Conturi, iar, mai nou, ca urmare a unei modificări din anul 1999, şi până la Curtea Supremă de Justiţie.

În ceea ce priveşte perioada pe care o prezentăm în faţa dumneavoastră, nu au fost constatate defecţiuni sau probleme deosebite în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Acolo unde, însă, ne-am confruntat cu o serie de dificultăţi, acestea au fost în ceea ce priveşte unele lacune, hai să le spunem, de ordin legislativ. Iată, vă dau doar un exemplu şi solicit Parlamentului să se aplece asupra acestei chestiuni, pentru că pe semestrul al doilea al acestui an Curtea de Conturi are în program controlul asupra activităţii financiare a partidelor politice. Legea nr. 27/1996 privind partidele politice, după părerea noastră, ar trebui amendată în ceea ce priveşte modul în care sunt primite diferitele fonduri pe care partidele politice au dreptul de a le primi. Iată, de pildă, în ceea ce priveşte fondurile provenite din: subvenţii de la buget, din donaţii, din cotizaţii se varsă într-un singur cont.

Pentru noi, Curtea de Conturi, este imposibil ca, pe viitor, să constatăm dacă subvenţiile acordate de la buget sunt folosite conform legii. Este o rugăminte ca, pe viitor, dacă se va modifica Legea partidelor politice, aceste sume provenite de la buget să fie înscrise într-un cont distinct.

De asemenea, doresc, şi cu aceasta închei, doresc să vă informez, stimaţi parlamentari, că prin noua lege, care a fost adoptată recent, pe data de 7 februarie 2002,

Curtea de Conturi a primit noi atribuţii substanţial mărite faţă de perioada anterioară şi vă asigurăm că, faţă de mandatul pe care l-am primit în luna februarie prin lege şi prin votul dumneavoastră, vă asigurăm că pe viitor, mai ales în ceea ce priveşte controlul asupra activităţii bugetare, financiare, asupra fondurilor primite de la instituţii internaţionale, asupra privatizării, Curtea de Conturi îşi va face datoria.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim.

Dacă din partea Comisiilor reunite de buget finanţe ia cineva cuvântul?

Da, vă rog, domnule vicepreşedinte!

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Comisiile reunite de buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere au examinat rapoartele privind proiectele de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice pe anii 1998, 1999, 2000.

În raportele comisiilor sunt prezentate în detaliu constatările şi sugestiile. Sunt propuneri de supunere spre dezbatere şi adoptare a acestor proiecte de lege, cu următoarele menţiuni:

La proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice, aferente anului 1998, se propune introducerea unui articol nou, articolul 13, cu următorul conţinut:

"Guvernul României, împreună cu ministerele interesate, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentei legi, să analizeze măsurile legislative ce se propun a fi luate, propuse de Curtea de Conturi a României la raportul public pe anul 1998 şi să prezinte Parlamentului proiectele de lege necesare."

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iertaţi-mă, domnule preşedinte, că vă întrerup. Această propunere este în raportul comisiei pentru '98.

Domnul Dan Şaguna:

Pentru '98.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iertaţi-mă, poate e deplasat ce vă întreb, dar mai are, cum să spun eu, vreo consecinţă faptul că modificăm proiectul de lege de aprobare a acestui raport?

Domnul Dan Şaguna:

Nu. Nu modificăm, se introduce o completare, dar, de fapt, această prevedere a fost adusă la îndeplinire şi trebuie să aibă acoperire corespondentă în proiectul de lege.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înţeles. Deci această propunere trebuie menţionată. O să vă rog, când trecem de proiectul de lege, la dezbateri pe articole, să reveniţi cu propunerea.

Domnul Dan Şaguna:

Aceeaşi situaţie este şi la proiectul de lege pentru anul '99. De asemenea, se propune să se introducă un articol nou pe care, în aceste condiţii, v-aş ruga să-mi permiteţi să-l prezint la momentul potrivit. Şi la 2000 aceeaşi situaţie.

În legătură cu execuţia bugetului propriu al Curţii de Conturi pe anul 1998, deci fac menţiunea că cele două comisii au prezentat raport numai asupra contului de execuţie a bugetului propriu al Curţii de Conturi pentru anul 1998, fiindcă pentru anii 1999, 2000 există o comisie specială şi un coleg care este la masa comisiei va prezenta raportul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

O vom consulta şi pe aceasta. Vă mulţumim că ne atrageţi atenţia.

Domnul Dan Şaguna:

De asemenea, este propusă o hotărâre referitoare la aprobarea execuţiei bugetului de conturi şi atunci când o luăm în discuţie o să prezint conţinutul.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim.

În concluzie, am înţeles, corect, ne propuneţi să votăm aceste proiecte de lege, de aprobare a rapoartelor conturilor generale şi speciale pe perioada 1998, 1999 şi 2000.

Dăm cuvântul comisiei speciale pentru a ne face dumnealor referire. E vorba de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, de control a bugetului Curţii de Conturi, care, pentru '99 şi 2000, această comisie specială fiind deja înfiinţată, poate să ne facă dumnealor consideraţiile necesare.

Vă rog! Domnul senator Alexa, aveţi cuvântul!

Domnul Constantin Alexa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României, a fost instituită Comisia comună pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 1999 şi anul 2000.

Din datele puse la dispoziţia comisiei de către Curtea de Conturi, rezultă că execuţia bugetului acestei instituţii pe anul 1999 şi 2000 s-a realizat cu economii la toate capitolele de cheltuieli, reprezentând 2 şi respectiv 3,5 puncte procentuale faţă de total. Datele de execuţie bugetară atestă realizarea următoarelor acţiuni mai importante: asigurarea salarizării membrilor şi personalului Curţii de Conturi, asigurarea desfăşurării lucrărilor de investiţii, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital şi cotizaţii, reprezentând contribuţia Curţii de Conturi a României la organismele internaţionale.

În conformitate cu art. 20 alin. 4 din Legea nr. 94/1992, comisia comună avizează favorabil execuţia bugetului Curţii de Conturi a României pentru exerciţiul bugetar al anilor calendaristici 1999 şi 2000.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Vă rog să-mi permiteţi, totodată, să dau citire Hotărârii privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anii 1999 şi 2000.

"Articol unic. - Se aprobă execuţia bugetului Curţii de Conturi pe anul 1999 conform datelor din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre."

"Se aprobă execuţia bugetului Curţii de Conturi pe anul 2000 conform datelor din anexa care face parte din prezenta hotărâre."

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, domnule senator.

În consecinţă, dacă la dezbateri generale reprezentanţii grupurilor parlamentare doresc să ia cuvântul?

Înţeleg că nu există această intenţie.

Vă rog, din partea Partidului România Mare!

Domnul Daniel Ionescu:

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Camera Deputaţilor şi Senat solicită, în spiritul luptei împotriva corupţiei care trebuie să guverneze politica de stat, ca, o dată cu rapoartele comune, să se prezinte punctual plenului răspunderile stabilite la nivelul ordonatorilor de credite şi măsurile clare preconizate pentru întronarea disciplinei financiare şi pentru a putea fi recuperate creanţele restante, inclusiv cele ale agenţilor economici care au beneficiat de garanţii de la stat pentru credite externe contractate, sumele deturnate sub formă de înlesniri şi scutiri nejustificate la plata obligaţiilor către buget, creditele bugetare acordate pentru plata nelegală a lucrărilor de investiţii neexecutate sau supraevaluate, măsurilor nelivrate şi a serviciilor neprestate, avansuri acordate din banul public pentru activităţi şi acţiuni nenominalizate prin normele legale şi rambursări nelegale de TVA.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole a fiecărei legi.

Vă propun pentru dezbatere Legea pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 1998.

Supun dezbaterii dumneavoastră titlul. Observaţii?

Dacă nu sunt, vă rog să votaţi!

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să număraţi! 42 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Titlul a fost adoptat.

Art. 1. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 1 a fost adoptat.

Art. 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 2 a fost adoptat.

Art. 3. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 3 a fost adoptat.

Art. 4. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri?

Articolul 4 a fost adoptat.

Art. 5. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 5 a fost adoptat.

Art. 6. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 6 a fost adoptat.

Art. 7. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 7 a fost adoptat.

Art. 8. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 8 a fost adoptat.

Art. 9. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 9 a fost adoptat.

Art. 10. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 10 a fost adoptat.

Art. 11. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 11 a fost adoptat.

Art. 12, există o observaţie.

Art. 12. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 12 a fost adoptat.

Art. 13, propunere a comisiei. Vă rog!

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci vă propun introducerea unui articol nou, art. 13, cu următorul conţinut:

"Guvernul României, împreună cu ministerele interesate, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentei legi, să analizeze măsurile legislative ce se propun a fi luate, propuse de Curtea de Conturi a României la raportul public pe anul 1998 şi să prezinte Parlamentului proiectele de lege necesare."

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Observaţii asupra amendamentului propus de comisie sub formă de articol nou, art. 13? Observaţii?

Dacă nu sunt, vă rog să votaţi!

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt!

Abţineri? Nu sunt!

În unanimitate, art. 13, ca amendament, a fost adoptat.

În condiţiile în care legea a fost adoptată pe articole, supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Vă rog să număraţi! 35 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 35 de voturi împotrivă, legea a fost adoptată.

În continuare. (Discuţii între secretariatul tehnic al şedinţei şi prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Trebuie să ne cerem scuze, este o dificultate tehnică şi cer înţelegerea dumneavoastră şi, evident, aprobarea dumneavoastră.

Raportul privind execuţia bugetelor pe anul 1998 conţine 8 articole şi, deci, articolul propus este articolul 9. Celelalte sunt din raportul din 1999. Datorită unei greşeli tehnice, a fost ataşat la altă poziţie.

Vă rog să mă aprobaţi, bineînţeles că vă consult prin vot, ca legea, până la art. 8 inclusiv, să fie adoptată de către dumneavoastră, prin voturile pe care le-aţi exprimat, iar articolul care a fost propus ca fiind articol-amendament al comisiei, art. 13, să devină art. 9.

Cine este pentru această.? (Discuţii între comisie şi prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Revenim. Dintr-o greşeală tehnică care va trebui, fără îndoială, amendată, lucrurile s-au petrecut corect şi art. 13, în fine, este art. 13. Dumneavoastră aţi votat corect. Încă o dată, cer scuze în numele personalului tehnic. Vom vedea din ce cauză au apărut aceste deficienţe.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice, aferente anului 1999.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege, aşa cum ne-a fost prezentat.

Titlul legii. Observaţii? Nu sunt!

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Titlul a fost adoptat.

Art. 1.

Vă rog! Domnul preşedinte Bolcaş, vă rog!

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Faţă de numărul de voturi pe care l-aţi totalizat, pentru şi împotrivă, daţi-mi voie să pun la îndoială existenţa cvorumului obligatoriu, conform art. 39 din Regulamentul şedinţelor comune.

Vreau să ne respectăm votul, chiar dacă-l dăm sau chiar dacă nu-l dăm, astfel încât, în conformitate cu art. 22 din acest regulament, solicit verificarea cvorumului.

Vă mulţumesc!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Rog secretarii de şedinţă să procedeze la numărarea membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Într-adevăr, în acest moment, cvorumul de lucru nu este asigurat, faţă de prezenţa pe care o avem, dar nici faţă de cifră, conform art. 39 din regulament.

În acest condiţii, invit liderii grupurilor parlamentare, şi pe senatorii şi deputaţii care în acest moment nu sunt în sală, îi invit să ne însoţească la dezbaterea noastră, a şedinţei Camerelor reunite.

Stimaţi colegi,

Insist să vă prezentaţi, pentru că suntem în procedură de vot şi, practic, nu putem derula lucrările în procedură de vot fără cvorum. (Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am rugămintea să aveţi, cei care sunteţi prezenţi în sală, răbdare câteva minute, pentru că, evident, colegii noştri au ieşit din sală şi, probabil, se află prin foaierele acestei săli şi poate că, auzind apelul nostru şi contribuind şi liderii grupurilor parlamentare, vom asigura în continuare cvorumul de lucru până la ora 17,30, când va trebui să întrerupem lucrările pentru a se amenaja sala în legătură cu evenimentul susţinerii de către preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, Silvio Berlusconi, a unei alocuţiuni în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Am rugămintea să vă păstraţi locurile în sală şi să încercăm să invităm pe cei care nu sunt în sală să participe la lucrările noastre. (Discuţii.)

Rog secretarii de şedinţă să constate cvorumul.

Iată, cu ultimii colegi care au intrat în sală, deja am depăşit cvorumul legal de lucru şi vă rog să acceptaţi să reîncepem lucrările.

Trecem la dezbaterea articolului 1 al legii. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Articolul 1 a fost adoptat cu o abţinere.

Art. 2. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 2 a fost adoptat.

Art. 3. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 3 a fost adoptat.

Art. 4. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 4 a fost adoptat.

Art. 5. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 5 a fost adoptat.

Art. 6. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 6 a fost adoptat.

Art. 7. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 7 a fost adoptat.

Art. 8. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 8 a fost adoptat.

Art. 9. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 9 a fost adoptat.

Art. 10. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 10 a fost adoptat.

Art. 11. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 11 a fost adoptat.

Art. 12. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 12 a fost adoptat.

Art. 13. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 13 a fost adoptat.

Art. 14. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 14 a fost adoptat.

Înainte de articolul 15, intervenţia comisiei. Vă rog.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci vă propun introducerea, la această poziţie, a unui articol nou, numerotat 141, cu următorul conţinut:

"Guvernul României, împreună cu ministerele implicate, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentei legi, să analizeze măsurile legislative solicitate de Curtea de Conturi a României în raportul public anual şi să prezinte Parlamentului proiectele de lege necesare."

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Propuneţi ca după art. 14 să se introducă un articol, ca amendament, cu propunerea comisiei.

Vă consult dacă sunt observaţii în legătură cu această propunere a comisiei.

Dacă nu sunt, vă rog să votaţi.

Cine este pentru această propunere? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 13 abţineri.

Cu 13 abţineri, a fost votat amendamentul propus de comisie.

În continuare, art. 15.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Art. 15 a fost adoptat.

În consecinţă, legea fiind votată pe articole, o supun votului în ansamblul său.

Cine este pentru adoptarea Legii pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie, a bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice, aferente pentru anul 1999.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi! 51 de voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt abţineri. Vă mulţumesc.

Cu 51 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri.

Vă mulţumesc. Legea a fost adoptată.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2000.

Dacă la dezbateri generale cineva doreşte să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, trecem la dezbaterea legii, aşa cum este ea prezentată şi vă veţi exprima prin vot.

Observaţii la titlu? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul a fost adoptat.

Art. 1. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 1 a fost adoptat.

Art. 2. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 2 a fost adoptat.

Art. 3. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 3 a fost adoptat.

Art. 4. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 4 a fost adoptat.

Art. 5. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 5 a fost adoptat.

Art. 6. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 6 a fost adoptat.

Art. 7. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 7 a fost adoptat.

Art. 8. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 8 a fost adoptat.

Art. 9. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 9 a fost adoptat.

Art. 10. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 10 a fost adoptat.

Art. 11. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 11 a fost adoptat. Unanimitate.

Art. 12. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 12 a fost adoptat.

Art. 13. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul 13 a fost adoptat.

Art. 14. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 14 a fost adoptat.

Art. 15. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 15 a fost adoptat.

Art. 16. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 16 a fost adoptat.

După articolul 16 există o propunere din partea comisiei, de amendament. Vă ascultăm.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci vă propun introducerea, la această poziţie, a unui articol nou, numerotat 161, cu următorul conţinut:

"Ordonatorii principali de credite, cărora Curtea de Conturi a României nu le-a acordat descărcarea de gestiune, au obligaţia ca în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi să ia măsuri pentru lichidarea lipsurilor şi abaterilor constatate şi să solicite această descărcare.

Împotriva celor vinovaţi se vor lua măsuri disciplinare sau penale, după caz."

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În legătură cu propunerea comisiei, de completare prin amendament a art. 16 cu apariţia art. 161, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

În aceste condiţii, a fost adoptat amendamentul şi devine art. 161.

Art. 17. Observaţii?

Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc!

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Articolul 17 a fost adoptat.

Supun votului legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abţineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, legea a fost adoptată. (Discuţii la masa prezidiului.)

Vă rog să aşteptaţi puţin, domnule preşedinte Florin Georgescu, să terminăm, pentru că rapoartele au fost şi ale proiectelor de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetelor de asigurări sociale. (Se adresează domnului deputat Florin Georgescu, care se îndreaptă spre microfon.)

Nu, numai ale Curţii de Conturi.

Atunci, supunem votului dumneavoastră cele trei hotărâri privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi, începând cu 1998.

În consecinţă, dacă la aceste hotărâri sunt observaţii generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea lor aşa cum sunt prezentate.

În legătură cu titlul, dacă sunt observaţii?

Dacă nu, supun votului titlul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

În legătură cu articolul unic al Hotărârii privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe 1998, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Supun hotărârea în ansamblu votului dumneavoastră.

Cine este pentru Hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe 1998? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu sunt.

Hotărâre adoptată în unanimitate.

Supun dezbaterii dumneavoastră Hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe 1999.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să participe din partea grupului parlamentar?

Dacă nu, supun dezbaterii dumneavoastră hotărârea în conţinutul ei.

La titlu, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat titlul.

Articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Supun votului Hotărârea, în ansamblul ei, privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe 1999.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Supun dezbaterii dumneavoastră Hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe 2000.

Dacă în legătură cu aceasta există, la dezbateri generale, intenţia grupurilor parlamentare de a susţine un punct de vedere?

Dacă nu, supun dezbaterii hotărârea pe articole.

Titlul. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Adoptat.

Supun Hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2000 votului dumneavoastră, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, cineva are intenţia să ia cuvântul să explice votul?

Domnul Florin Georgescu, vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat, prin votul exprimat asupra legilor reprezentând execuţia contului bugetar pe anii 1998-2000. Prin acest vot să nu se înţeleagă că noi suntem de acord sau am confirmat modul dezastruos în care a fost guvernată ţara în acea perioadă, pentru că în aceste legi nu sunt înscrise decât nişte cifre seci referitoare la veniturile şi cheltuielile principalelor componente ale bugetului general consolidat al ţării: bugetul de stat, bugetul privind modernizarea vămilor, drumurilor, bugetul fondului de şomaj, asigurări sociale, de sănătate şi aşa mai departe.

Indisciplina financiară care a caracterizat perioada guvernării celor 15.000 de specialişti este dovedită de faptul că sute şi mii de ordonatori de credite, începând cu primăriile şi şcolile şi terminând cu ministerele, nu au avut descărcare de gestiune pentru anii respectivi, ceea ce înseamnă că organele Curţii de Conturi, numite după algoritmul politic din 1998, nu a putut să dea descărcare de gestiune acelor conducători de unităţi, ordonatori de credite -cum se numesc ei în limbaj bugetar -, pentru că se identificaseră o serie de abateri de la dispoziţiile legii. Între timp, unele s-au clarificat, altele probabil că sunt pe rolul instanţelor de judecată.

Faptul că am votat aceste cifre seci, care reprezintă nişte fapte consumate. Nu puteam să respingem faptul că aţi cheltuit cât aţi cheltuit, că urmare acestor cheltuieli inflaţia a fost cât a fost, nivelul de trai a scăzut cum a scăzut. Deci faptul că am votat aceste legi vă rog să înţelegeţi că nu exonerează pe guvernanţii de atunci de o eventuală răspundere juridică ulterioară, pentru că organele Curţii de Conturi, când verifică, spre exemplu, în anul 2002, anul 2001, în funcţie de constatări, pot să meargă pe firul apei în sus şi să vadă deficienţe, să descopere noi abateri, ilegalităţi, fraude întâmplate în anii 1998, 1999, 1997 şi aşa mai departe.

Se pot înregistra în acele momente răspunderi de natură civilă, materială, administrativă, Doamne fereşte!, chiar penală, nu dorim nimănui aşa ceva, însă este posibil aşa ceva.

Răspunderea politică aţi înregistrat-o prin votul negativ şi prin eşecul usturător cu care v-au sancţionat masele pe dumneavoastră, pe guvernanţii de până în 2000, la alegerile din noiembrie ale anului respectiv.

Aşa încât, vă rog să înţelegeţi votul nostru nu ca pe un vot aprobator al modului, repet, dezastruos şi antipopular, antinaţional în care aţi guvernat ţara în acea perioadă, ci ca un gest de rigoare parlamentară, prin care trebuie să respectăm regulamentele, care consemnează nişte cifre seci globale, dar care, în interiorul lor, pot ascunde multe ilegalităţi, multe încălcări ale dispoziţiilor în vigoare care, repet, vor fi identificate de organismele de resort ale statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule Florin Georgescu.

Totuşi, trebuie să spunem că aceste rapoarte au fost însoţite de rapoartele Curţii de Conturi, deci a se vorbi de ilegalităţi care există în perioadele respective este un lucru absolut nepotrivit, pentru că, în faţa noastră, Curtea de Conturi şi-a prezentat ea însăşi raportul în legătură cu perioadele de gestiune ale acelor bugete.

Dumneavoastră spuneţi că există prezumţia cum că, în 2001, să se descopere nişte matrapazlâcuri, tot ce e posibil, şi atunci să se meargă mai departe, să se vadă dacă nu sunt origini în alţi ani. Sigur că e o prezumţie de vinovăţie pe care dumneavoastră o ridicaţi.

A fost un discurs politic, dar tehnic vorbind -eu nu mă refer. pentru că ar trebui să cobor la tribună -tehnic vorbind, acest lucru trebuie subliniat, acest buget a fost votat, această descărcare, în urma rapoartelor Curţii de Conturi. Trebuie făcută această subliniere, dumneavoastră pare că neglijaţi acest lucru.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Să înţeleg că vreţi o replică?

Domnul Florin Georgescu:

Da. nu, este o scurtă precizare pe care doresc să o fac în faţa dumneavoastră şi pentru dumneavoastră mai ales.

În primul rând, din eleganţă, trecem peste această abatere de la regulament, că aţi. practic, aţi înregistrat un discurs politic de la.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Strict procedural, domnule.

Domnul Florin Georgescu:

Strict procedural, trebuia să veniţi în locul meu, aici, dar mai faceţi şi economie de efort. E în regulă. Mai bine făceaţi economie de bani în timpul guvernării!

În notele de fundamentare pentru înaintarea către Parlament a acestor legi se precizează că mulţi ordonatori de credite - aceia cu miile de care vă menţionam eu mai devreme - nu au descărcare de gestiune pentru sume care înseamnă sute şi mii de miliarde. S-au înregistrat aici anumite cifre care arată cât s-a cheltuit la bugetul de stat, cât e datoria publică, cum s-au acordat garanţiile de stat, care este datoria publică externă şi aşa mai departe, dar unele dintre aceste componente ale sumelor respective, la nivel central sau la nivel local, nu au corespondent în descărcarea de gestiune a organelor Curţii de Conturi, după cum, vă repet, nu pornesc de la prezumţia de vinovăţie, dar vă atenţionez că este posibil ca atunci când verifici ceva. şi sunt destule semnale în presă, în mijloacele de informare în masă, în general, care arată grave abateri produse în procesul de gestionare a fondurilor publice, în procesul de privatizare şi altele. Aceasta a fost precizarea pe care vreau s-o fac.

Nu am aprobat aceste cifre pentru că aţi guvernat bine ţara, am aprobat pentru că ele sunt înregistrate în conturile naţionale ale ţării, dar încă se mai lucrează şi se va mai lucra pentru a se desluşi toate iţele, toate detaliile care au condus la efectele dezastruoase ale guvernării dumneavoastră de dreapta.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Eu vă mulţumesc, domnule Florin Georgescu.

Încă o dată, poate că n-am fost corect înţeles. De aceea nici nu cobor, pentru că mă refer strict procedural.

Nu minimalizăm votul Parlamentului. Aici am dat un vot care a închis nişte conturi ale României pe 1998, 1999 şi 2000.

Că există cazuri în anchetă, că există încă oameni nedescărcaţi de. Foarte bine! Justiţia să facă dreptate acolo unde e cazul.

Domnule Bolcaş, vă rog!

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnilor colegi şi domnilor preşedinţi,

Personal şi partidul pe care-l reprezint refuzăm să transformăm Parlamentul într-un compostor de proiecte de lege înfăţişate.

Dacă ar fi vrut mecanismul constituţional ca, în mod automat, să se închidă nişte bugete ca, pe urmă, cineva să spună "Le-am închis, dar au fost frauduloase", cred că s-ar fi dat o prevedere în acest sens.

Noi am votat împotrivă pentru că există -şi aceasta este singura marjă de adevăr din ceea ce s-a susţinut în disputa avută aici -serioase îndoieli în legătură cu cheltuirea banilor publici, iar aceste îndoieli merg până la limita nerecuperării şi repercutării prejudiciului în buzunarul cetăţeanului şi, dacă vreţi, şi în al dumneavoastră, şi în al meu.

Pot să dau un vot automat pentru un asemenea proiect de lege? S-a intervenit cu amendamente ale comisiei care împuternicesc, roagă, solicită, şi bine că nu imploră, ca Guvernul să facă ceva în stabilirea unor răspunderi.

Amendamentul sună mai rău decât Proclamaţia de la Islaz, pentru că ea măcar avea o finalitate, iar acesta, din punct de vedere juridic, nu are nici cap şi nici coadă.

Ori suntem de acord că au existat cheltuieli care nu se încadrează în parametrii bugetari de noi votaţi, ori votaţi încheierea acestor exerciţii bugetare şi spuneţi:

"Votul nostru la aprobarea bugetului n-a făcut două parale."

"Să-l închidem acum", spune partidul de guvernământ, printr-o voce autorizată a reprezentantului său, pentru că numai astfel putem pune capacul pe oală. De ce? Sunt raţiuni deja politicianiste şi pe mine nu mă interesează aceasta într-o lume a banului public şi într-o lume a interesului cetăţeanului.

Aceasta este explicaţia votului nostru. N-am vrut, nu vrem şi niciodată, pentru noi, o asemenea şedinţă de aprobare de descărcare de gestiune nu va fi o şedinţă a formalismului, ci a responsabilităţii pe care vă rog să vi-o asumaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar P.R.M.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Şi noi vă mulţumim, domnule Bolcaş.

În continuare, stimaţi colegi, supun dezbaterii dumneavoastră textul în divergenţă, adoptat în redactări diferite de Camera Deputaţilor şi Senat, la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Este vorba de a discerne între textul Senatului şi textul Camerei Deputaţilor, aşa cum sunt ele, în redactări diferite, care nu s-au putut media.

Punem în dezbatere textul Senatului. O să-l citesc pentru a nu fi confuzii. Probabil, dumneavoastră îl aveţi în faţă.

Art. 1, care defineşte "Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională." Subliniez, este textul Senatului.

Cine este pentru acest text? Înţeleg că majoritatea.

Cine este împotriva acestui text? Nu.

Cine se abţine? Nu.

Deci, în unanimitate, textul Senatului a fost adoptat.

Este o abţinere, scuzaţi-mă.

În aceste condiţii, vă rog să fiţi de acord să suspendăm şedinţa până la ora 18,00, când vă rog să fiţi toţi în sală, pentru alocuţiunea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Italia, domnul Silvio Berlusconi.

Vă mulţumesc.

Avem nevoie de 20 de minute pentru amenajarea sălii. Vă rog să nu întârziaţi peste ora 18,00.

după pauză

(Domnii parlamentari îl primesc cu aplauze pe preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italia, domnul Silvio Berlusconi.)

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Distinşi oaspeţi,

Avem deosebita onoare şi bucurie de a avea astăzi, ca oaspete de seamă al Parlamentului României, pe Excelenţa sa, domnul Silvio Berlusconi, preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei. (Aplauze puternice.)

Înainte de a-l ruga să prezinte o alocuţiune în faţa dumneavoastră, îmi face plăcere şi sunt onorat să evoc relaţiile excelente care există între Italia şi România, ţări legate de o sinceră prietenie, bazată pe afinităţi de limbă, cultură, aspiraţii comune.

Daţi-mi, de asemenea, voie să evoc sprijinul prietenesc pe care Italia ni-l acordă în ultimul timp, pe drumul realizării dezideratelor noastre de integrare euroatlantică.

Îmi revine plăcuta misiune, cu acest prilej, să vă prezint câteva date din biografia înaltei personalităţi care este invitatul nostru.

Domnul Silvio Berlusconi s-a născut la 29 septembrie 1936, la Milano. A urmat studii juridice, iar în 1962 şi-a început activitatea de antreprenor în construcţii, devenind primul operator italian în domeniul construirii de centre rezidenţiale şi comerciale.

În 1978 a pus bazele Grupului "Fin Invest", iar în 1980 a înfiinţat prima televiziune naţională privată din Italia, Canale 5, căreia aveau să-i urmeze alte posturi naţionale şi locale în Italia, Franţa, Germania şi Spania.

Cu Editura "Montadori" devine, în anii '90, principalul producător italian în domeniul cărţilor şi publicaţiilor periodice.

În 1993 a intrat în politică, fiind fondatorul Mişcării "Fortza Italia", care a realizat, sub conducerea Excelenţei sale, cea mai fulminantă ascensiune politică. După numai un an de zile, a obţinut primul loc la alegerile parlamentare din martie 1994 şi a format, împreună cu Liga Nordului şi Alianţa Naţională, primul Guvern Berlusconi.

Între 1996-2001, oaspetele nostru de astăzi a fost liderul opoziţiei democratice din Italia, pentru ca, după alegerile din 2001, să revină la guvernare în fruntea coaliţiei de centru-dreapta, "Casa Libertăţilor".

Domnule preşedinte al Consiliului de Miniştri, avem onoarea să vă oferim cuvântul pentru a ne prezenta o scurtă alocuţiune în faţa Parlamentului României.

(Aplauze.)

Domnul Silvio Berlusconi - preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene:

Multe mulţumiri, domnule preşedinte.

Multe mulţumiri dumneavoastră tuturor, onoraţi membri ai Parlamentului, pentru onoarea pe care mi-o faceţi de a vă putea întâlni aici, într-o ocazie atât de solemnă.

Evident, vă îmbrăţişez din toată inima, aşa cum se spune în Italia, dar ocazia solemnă a impus şi impune să nu vă las să pierdeţi nici măcar un minut şi, deci, practic, astă noapte am început să scriu, lucru care este excepţional pentru mine, un discurs în care cred că am reuşit să pun toate sentimentele pe care le simt pentru ţara dumneavoastră, pentru cetăţenii dumneavoastră, pentru primul-ministru al dumneavoastră, de care mă leagă o prietenie care se bazează pe respect, pe stimă, pe simpatie şi o perioadă pe care am petrecut-o împreună la Universitatea Sorbona.

Italia şi România au văzut cum destinele lor s-au întrepătruns de-a lungul istoriei, o istorie comună străveche, în timpul căreia, chiar şi în momentele mai dificile, popoarele noastre au ştiut să menţină viu dialogul şi să păstreze esenţa profundă a apropierii lor, a prieteniei lor.

Un spirit constant de reînnoire a caracterizat întotdeauna relaţiile dintre ţările noastre. O dorinţă comună de inovare care a înflorit în timpurile noastre în împărtăşirea, în secolul XIX, idealurilor risorgimentale de libertate şi de independenţă.

Bogăţia acestui trecut ne-a permis, în ultimul deceniu, atunci când întreaga Europă a regăsit drumul libertăţii şi al democraţiei, să regăsească o mare sintonie şi să reînnoiască destinele noastre în ajunul unor noi provocări şi noi oportunităţi.

Parteneriatul strategic care, din anul 1997, a fost stabilit între Italia şi România şi a cărui a cincea aniversare se sărbătoreşte chiar astăzi este confirmarea acestui nou elan al relaţiei noastre. El se bazează pe conştiinţa împărtăşirii aceloraşi idealuri de libertate, democraţie şi toleranţă, ce reprezintă patrimoniul comun şi inalienabil al Europei.

Astăzi, mai mult ca oricând, trăim cu valoarea fundamentală a libertăţii, pentru că fără libertate nu poate să existe nici o altă valoare, nu pot exista valori umane şi nici măcar nu pot exista valori sociale sau economice.

Pentru noi, libertatea este un drept al indivizilor, este un drept care precede societatea şi statul. Statul există cu scopul principal de a proteja libertatea tuturor, dar nu este aceasta sursa libertăţii tuturor. Din acest motiv, statul -aşa cum îl dorim noi -statul tradiţiei liberaldemocratice este un stat cu puteri mari, dar foarte bine delimitate. În cadrul acestei sfere ce îi este proprie, statul trebuie să aibă toată puterea necesară. În afara acestei sfere, statul nu trebuie să aibă nici o altă putere.

Gândirea marxistă a afirmat întotdeauna că libertatea nu valorează nimic dacă nu este însoţită de bunăstare materială. În consecinţă, libertatea nu ar fi valoarea fundamentală a unei societăţi.

Viziunea liberală, viziunea noastră, este absolut opusă.

Pentru noi este esenţial ca toţi indivizii să se poată bucura de un adevărat standard de viaţă, de un standard de viaţă care să ne permită să avem o viaţă liberă, care să fie lipsită de probleme materiale, dar aceasta nu trebuie să ducă la confundarea libertăţii cu bunăstarea materială. Într-adevăr, poţi fi bogat, dar nu liber, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat multora care au trăit sub regimuri dictatoriale.

Noi suntem ferm convinşi că -lucru care a fost demonstrat de fapte -nici o bogăţie, şi nu există nici o îmbogăţire pentru marea majoritate a indivizilor, mai ales pentru cei săraci, nu poate niciodată să existe dacă nu există libertate, dacă libertatea nu este respectată. Fără libertate individuală nu există bunăstare şi dacă se pierde libertatea se pierde şi bunăstarea.

Realitatea tuturor ţărilor din întreaga lume, în orice epocă istorică, o demonstrează. Istoria comunismului a fost exemplul cel mai tragic, pentru că a implicat miliarde de indivizi pe care i-a privat de libertatea individuală, pe care i-a privat de libertatea politică, cu mirajul unei prosperităţi şi al unei siguranţe sociale care, în schimb, n-a fost niciodată capabil -vorbesc despre comunism -să o asigure.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Parteneriatul nostru, acela semnat acum 5 ani, ilustrează, practic, în cursul acestei perioade, că s-au obţinut rezultate importante.

Aş dori să vă reamintesc hotărârea puternică cu care Italia susţine decizia Consiliului European de la Helsinki, din 1999, de a începe cu România negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acesta a fost punctul de plecare fundamental pentru procesul de apropiere de Europa.

La fel de vital este şi parteneriatul nostru economic.

Întreprinzătorii români şi italieni au legat raporturi atât de intense încât, în ultimii 5 ani, schimburile comerciale au fost mai mult decât duble, atingând în 2001 cifra de 6 miliarde euro, lucru care confirmă Italia ca prim partener comercial al ţării dumneavoastră.

Crucial a fost rolul întreprinderilor mici şi mijlocii, unul din punctele forte ale economiei italiene, care a ştiut să construiască un raport profund, constructiv şi dinamic cu ţara dumneavoastră, creând, nu numai aici, locuri de muncă şi bogăţie, dar şi exportând un nivel de dezvoltare de o mare valenţă socială. Este vorba de un mare succes, de care putem fi mândri cu toţii, marcat de numărul semnificativ de societăţi care s-au instalat aici, un precedent care nu a fost întâlnit în nici o altă ţară.

Dacă vorbim de crearea de locuri de muncă, ne dăm cu uşurinţă seama că întreprinderile mici şi mijlocii italiene contribuie astăzi, în mod direct sau indirect, la ocuparea în ţara dumneavoastră a forţei de muncă, a circa 300.000 persoane, lucru care ne face să fim mândri şi care ne aşază pe primul loc pentru crearea de locuri de muncă şi pentru numărul de investitori străini care operează aici.

Dincolo de sectoarele comerciale tradiţionale, cum ar fi: textile, încălţăminte, mobilă, întreprinderile noastre mici şi mijlocii mijlocesc colaborarea cu firmele româneşti şi în sectorul noilor tehnologii, în special în informatică. Acest lucru este confirmarea vitalităţii relaţiei economice dintre ţările noastre, care va trebui, pe viitor, să se confrunte cu sfidările dificile ale globalizării.

La fel de important este şi interesul crescut pe care industria italiană mare -şi amintesc aici societăţile: "FinCantieri", "Fin-Mecanica", "Agi", "Marconi", "Alegna", "Lansaldo" - îl arată faţă de ţara dumneavoastră în sectoare-cheie, cum ar fi: energie, apărare, telecomunicaţii, credit, infrastructură. Industria noastră mare va putea să dea - şi sunt sigur de lucrul acesta - o contribuţie importantă la o dezvoltare echilibrată şi diversificată a economiei dumneavoastră.

Această sinergie a conferit o mare concreteţe relaţiilor noastre şi a garantat soliditate şi forţă parteneriatului nostru. Este dorinţa noastră, şi vreau să o repet astăzi, aici, cu acest prilej solemn, să continuăm să lucrăm pentru a aprofunda raportul constructiv care există între cele două economii ale ţărilor noastre, o colaborare care a putut, în mod fericit, să se realizeze datorită entuziasmului, capacităţii, profesionalismului, generozităţii oamenilor dumneavoastră, cărora le mulţumesc din suflet.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Europa este străbătută de un puternic suflu de înnoire. Există deja o conştientizare a faptului că doar muncind împreună în Uniunea Europeană vom putea fi protagoniştii politicii internaţionale şi vom putea contribui, când vom avea o forţă militară comună, dacă o vom face, la pacea, dezvoltarea, securitatea continentului nostru şi a lumii.

Procesele de lărgire a Uniunii Europene şi a NATO sunt un răspuns al acestei exigenţe. Ele constituie continuarea firească a unui proces de integrare care, în ultimii ani, s-a dezvoltat după căderea zidului de la Berlin.

Procesul din ultimii ani, care s-a accelerat, se va încheia atunci când vom atinge o conciliere definitivă, cu reunificarea tuturor cetăţenilor şi tuturor ţărilor care se recunosc în acest corpus de valori, de cultură, de civilizaţie, care este patrimoniul care ne face să fim cetăţenii Europei.

Ţara dumneavoastră a ştiut să transforme, cu coerenţă, o aspiraţie puternică resimţită printre cetăţenii dumneavoastră într-o clară perspectivă politică, ducând înainte, cu hotărâre, candidatura dumneavoastră dublă la Uniunea Europeană şi la NATO.

Conştiente că se află într-o perioadă critică, Guvernul dumneavoastră şi forţele dumneavoastră politice şi sociale se implică cu clarviziune în această politică de schimbare a reformelor, oferind Europei o demonstraţie de hotărâre şi de perseverenţă.

Desigur, decenii de diviziune îndepărtate necesită foarte multe eforturi pentru a transforma sistemul economic într-o economie de piaţă, pentru a armoniza legislaţia şi administraţia publică, sistemul judiciar la standardele Uniunii Europene şi pentru a face compatibile forţele dumneavoastră armate cu cele ale NATO.

Ne dăm seama că acest lucru este dificil, dar suntem convinşi că veţi continua pe acest drum cu mai multă angajare, adăugând progres după progres, completând reformele curajoase deja începute, astfel încât să ajungeţi pregătiţi la aceste întâlniri care vă aşteaptă.

Italia, în deplină coerenţă cu convingerile sale profunde ale necesităţii de reunificare a continentului european, dintotdeauna, cu orice prilej, a susţinut aspiraţiile dumneavoastră. Va fi alături de dumneavoastră mai ales acum, în momentul deciziilor. Suntem convinşi că Europa nu ar fi o mare Europă, adevărată, dacă nu ar cuprinde şi România. (Aplauze puternice, îndelungi.)

Suntem la fel de convinşi că Alianţa Atlantică nu ar reprezenta pe deplin întreg Occidentul, dacă ar fi lipsită de aportul dumneavoastră.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

În luna noiembrie, Summit-ul de la Praga, continuând parcursul început la Madrid, în 1997, va discuta în întregul for problema lărgirii tocmai a Alianţei Atlantice.

Familia comună europeană are nevoie să consolideze o arhitectură de securitate împărtăşită, în care Alianţa Atlantică este chemată să joace un rol nou. Din aceste motive, detaliem sprijinul întregului proces de lărgire, care duce la adaptarea NATO la noua realitate, care este determinată după căderea zidului de la Berlin şi după

Războiul rece, deci şi după instaurarea, la care personal am lucrat, a unui nou raport cu Federaţia Rusă.

Doresc să subliniez, în acest sediu, că noi considerăm esenţial ca lărgirea să se facă în mod echilibrat din punct de vedere geografic, incluzând Sud-Estul Europei, care este de importanţă crucială pentru stabilitatea continentală.

Încă de la Summit-ul de la Madrid, Italia a subliniat, cu forţă, importanţa consolidării flancului sudic al Alianţei şi a contribuit astfel la formarea principiului aşa-numitei uşi deschise. Noile provocări cărora a trebuit să le facem faţă după 11 septembrie 2001 au întărit această convingere a noastră. Comportamentul dumneavoastră în jurul ultimelor evenimente a fost exemplar. Am apreciat în special punerea la dispoziţie a spaţiului dumneavoastră aerian, precum şi trimiterea de către dumneavoastră a unui contingent militar în Afganistan, care s-a adăugat, practic, efortului pe care îl faceţi deja, prin prezenţa dumneavoastră consistentă care este în Bosnia şi în Kosovo.

Şi, pentru aceste motive, susţinem, cu forţă şi convingere, legitima dumneavoastră aspiraţie de a fi invitaţi să aderaţi la NATO la următorul Summit de la Praga.

(Aplauze puternice.)

Această poziţie am confirmat-o şi ieri, la Bruxelles, la reuniunea pe care Consiliul NATO a avut-o cu o delegaţie a dumneavoastră, condusă de primul-ministru, în cadrul Membership Action Plan.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Spiritul de reînnoire care străbate continentul nu se opreşte la lărgirea Uniunii Europene şi NATO. El ne duce mai departe, el cheamă generaţia noastră să pună bazele unei noi Europe.

Convenţia căreia i-a dat viaţă Consiliul de la Laecken are sarcina extraordinară, stabilită în linii esenţiale, pe care trebuie să se bazeze convieţuirea noastră comună în noua şi reunificata Uniune Europeană. Suntem conştienţi că ne aflăm în faţa unei provocări dificile, dar fascinante. Succesul cu care a fost primită moneda euro în ţările în care aceasta a devenit monedă unică constituie un exemplu mobilizator, care ne dă puteri să ne confruntăm cu acest lung ciclu de integrare. Aceste lucrări se vor baza pe contribuţiile fundamentale ce se nasc din rădăcinile Europei. Se va naşte mai întâi o viziune dinamică a viitorului Uniunii, în care statele, deşi împărtăşind o parte mereu mai importantă a suveranităţii lor, cu o structură superioară, nu vor pierde individualitatea lor într-un superstat federal.

În acest spirit, vom continua să ne ducem acţiunea noastră mai departe, cu convingere, pentru a atinge rezultatele unei Europe reunificate. Acest spirit îl vom imprima prin preşedinţia noastră, a cărei responsabilitate o vom avea în cel de-al doilea trimestru al anului viitor.

Şi tot în acest spirit, ne dorim ca conferinţa interguvernamentală să aibă loc chiar în timpul acestui semestru al nostru de preşedinţie, adică în cea de a doua parte a anului 2003, şi să se încheie cu semnarea unui al doilea tratat, la Roma. Amintiţi-vă cu toţii că Europa s-a născut prin primul Tratat de la Roma din 1952.

Desigur, sunt multe chestiunile pe care trebuie să le rezolvăm, ambiţiile pe care trebuie să le atingem, reformele pe care trebuie să le completăm, pentru a asigura continentului nostru acea securitate, acea pace, acea prosperitate, la care toţi aspirăm.

Doar cu câţiva ani în urmă, dacă ţineţi minte, era un simplu vis, nutrit de puţine spirite luminate. Ele sunt astăzi o realitate care este la îndemâna noastră. Trecutul nostru comun şi actualul nostru raport de colaborare şi de prietenie sunt un patrimoniu important pentru cele două ţări ale noastre, dar nu numai pentru noi, pentru întreaga Europă.

După un secol caracterizat de războaie mondiale şi de totalitarism, noi avem datoria, aş spune, aş îndrăzni să spun, datoria morală de a reconstrui unitatea continentului nostru. Spun "a reconstrui" şi nu "a construi", pentru că noi tocmai creăm noi instituţii politice ale Europei, dar Europa nu am creat-o noi, Europa au creat-o secole şi milenii de civilizaţie juridică, de tradiţii religioase, de artă.

Din acest motiv, nu îmi place să afirm, aşa cum se aude deseori, că există ţări "în aşteptare" de a intra în Europa. Marile naţiuni ale continentului nostru, ca şi naţiunea dumneavoastră, naţiunea română, dintotdeauna au fost în Europa, pentru că ele sunt Europa. (Aplauze puternice.)

Cultura dumneavoastră este o componentă esenţială a culturii europene. Spiritul dumneavoastră este o componentă esenţială a spiritului european. Uniunea Europeană este astăzi un instrument fundamental, care face să existe întotdeauna această unitate pe care o jumătate de secol de comunism, din fericire, nu a reuşit să o şteargă.

Suntem conştienţi că viitorul care ne aşteaptă va fi un viitor comun în Europa. Sunt sigur că, împreună, ne confruntăm să învingem toate aceste sfidări care ne aşteaptă în viitorul nostru, care va trebui să fie un viitor de bunăstare, de siguranţă, de justiţie, de democraţie şi de pace.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Vă mulţumesc pentru primirea dumneavoastră.

Sunt sigur că ne vom reîntâlni, că vom lucra împreună şi că, împreună, vom putea să sărbătorim rezultatele muncii noastre, care ne va vedea uniţi în noua, marea Europă.

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice, îndelungi.)

Domnul Valer Dorneanu:

Excelenţă, domnule preşedinte al Consiliului de Miniştri, vă mulţumim sincer pentru mesajul dumneavoastră prietenesc pe care l-aţi adresat Parlamentului României şi, prin această instituţie, României, cetăţenilor ei.

Vă mulţumim pentru aprecierile pe care le-aţi făcut la adresa României şi mai ales pentru această declaraţie de substanţă, care evocă sprijinul direct al Italiei pentru dubla noastră candidatură.

Suntem mişcaţi de aprecierea pe care a-ţi făcut-o cu privire la faptul că România nu trebuie să se socotească "în aşteptare" pentru a fi primită în Europa, pentru că se află aici dintotdeauna. Aş continua această afirmaţie, spunând că, într-un fel, România se numără printre fondatorii Europei şi aici îi este locul.

Vă mărturisesc că, având Italia prietenă, ne simţim mai siguri, mai încurajaţi şi mai încrezători. Având forţa Italiei alături de noi, ne simţim mai puternici, mai motivaţi.

Pentru toate acestea, daţi-mi voie încă o dată, în numele colegilor mei, să transmitem cele mai sincere mesaje de prietenie poporului italian, iar manifestarea pe care parlamentarii v-au făcut-o demonstrează sinceritatea acestor gânduri.

Vă mulţumesc şi vă aşteptăm, în curând, să ne expuneţi o nouă alocuţiune, după ce România va fi invitată să participe la NATO şi va avea certificatul de membră a Uniunii Europene.

Multă prosperitate Italiei! (Aplauze puternice.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Avem rugămintea să aveţi înţelegere să continuăm lucrările, nu cu toate punctele de pe ordinea de zi, dar măcar cu acordarea votului pentru preşedinţia Consiliului de Administraţie al Radiodifuziunii.

Deci vă rugăm să luaţi loc, pentru a continua lucrările noastre.

Aşadar, îi rog pe secretarii de şedinţă să se prezinte pentru a declanşa procedura de vot. Şi, în acelaşi timp, preşedinţii Comisiilor pentru cultură şi mass-media să ia loc în spaţiul rezervat comisiilor.

Din partea Camerei Deputaţilor, domnul secretar Borbely Laszlo. Vă rog să procedaţi la declanşarea votului. Domnii chestori să poftească.

Preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, domnul deputat Mihai Mălaimare, vă rog să prezentaţi raportul comisiei în legătură cu procedura.

Vă rog, poftiţi!

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Raport comun privind desemnarea candidatului pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au întrunit în şedinţă comună, în ziua de 10 aprilie 2002, pentru audierea candidatului recomandat de către membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, în persoana domnului Dragoş

Ştefan Şeuleanu.

După audierea candidatului, membrii comisiilor au votat, cu majoritatea membrilor celor prezenţi, 16 voturi pentru şi două abţineri, desemnarea domnului Dragoş

Ştefan Şeuleanu drept candidat pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Au semnat cei doi preşedinţi ai comisiilor şi secretarii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnii chestori să poftească pentru a se distribui bilele.

Vă reamintesc că e vot secret, cu bile.

Vă reamintesc că procedura vot cu bile înseamnă: vot pentru -bila albă în urna albă, bila neagră în urna

neagră, vot împotrivă -bila neagră în urna albă şi bila albă în urna neagră.

Vă rog, domnule secretar Borbely.

Domnul Borbely Laszlo:

Da. Deci am înţeles că este o urgenţă, membrii Guvernului ar dori să voteze acum. Aş dori ca membrii Guvernului să vină. Domnul Mitrea Miron-Tudor, doamna Bartoş Daniela, domnul Puşcaş Vasile, domnul Sârbu Marian, domnul Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard, domnul Gingăraş Georgiu, doamna Andronescu Ecaterina, domnul Gaspar Acsinte, domnul Muşetescu Ovidiu Tiberiu, domnul Răzvan Emil Theodorescu.

Aşadar, începem să strigăm catalogul.

Abiţei Ludovic - prezent
Afrăsinei Viorica - absentă
Albu Gheorghe - absent
Ana Gheorghe - prezent
Anastasescu Olga Lucheria - prezentă
Andea Petru - prezent
Andrei Ioan - prezent
Antal Istvan - prezent
Anton Marin - prezent
Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
Antonescu Niculae Napoleon - prezent
Apostolescu Maria - prezentă
Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
Ariton Gheorghe - prezent
Armaş Iosif - prezent
Arnăutu Eugen - prezent
Asztalos Ferenc - absent
Baban Ştefan - absent
Babiuc Victor - absent
Baciu Mihai - prezent
Bahrin Dorel - prezent
Baltă Mihai - prezent
Baltă Tudor - prezent
Bar Mihai - prezent
Bara Radu Liviu - prezent
Barbu Gheorghe - absent
Bădoiu Cornel - prezent
Bălăeţ Mitică - prezent
Bălăşoiu Amalia - prezentă
Băncescu Ioan - prezent
Bâldea Ioan - prezent
Becsek-Garda Dezideriu - absent
Bentu Dumitru - prezent
Bercăroiu Victor - prezent
Berceanu Radu Mircea - absent
Bereczki Endre - prezent
Birtalan çkos - absent
Bivolaru Ioan - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeş Dumitru - prezent
Boagiu Anca Daniela - absentă
Boajă Minică - prezent
Boc Emil - prezent
Bogea Angela - prezentă
Boiangiu Cornel - prezent
Bolcaş Lucian Augustin - absent
Bondi Gyongyike - prezentă
Borbely Laszlo - prezent
Bozgă Ion - prezent
Bran Vasile - prezent
Brînzan Ovidiu - prezent
Brudaşca Damian - prezent
Bucur Constantin - prezent
Bucur Mircea - prezent
Buga Florea - absent
Burnei Ion - prezent
Buruiană-Aprodu Daniela - prezentă
Buzatu Dumitru - prezent
Buzea Cristian Valeriu - prezent
Calcan Valentin Gigel - prezent
Canacheu Costică - absent
Cazimir Ştefan - prezent
Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
Căşunean-Vlad Adrian - prezent
Cerchez Metin - prezent
Cherescu Pavel - prezent
Chiliman Andrei Ioan - prezent
Chiriţă Dumitru - prezent
Ciontu Corneliu - absent
Ciuceanu Radu - prezent
Ciupercă Vasile Silvian - prezent
Cîrstoiu Ion - absent
Cladovan Teodor - prezent
Cliveti Minodora - prezentă
Coifan Viorel-Gheorghe - absent
Cojocaru Nicu - prezent
Crăciun Dorel Petru - prezent
Creţ Nicoară - prezent
Cristea Marin - prezent
Crişan Emil - prezent
Dan Matei-Agathon - absent
Daraban Aurel - prezent
Dinu Gheorghe - prezent
Dobre Traian - absent
Dobre Victor Paul - absent
Dobrescu Smaranda - prezentă
Dolănescu Ion - absent
Dorian Dorel - absent
Dorneanu Valer - prezent
Dragomir Dumitru - prezent
Dragoş Liviu Iuliu - absent
Dragu George - prezent
Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
Dreţcanu Doina-Micşunica - prezent
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitriu Carmen - prezentă
Duţu Constantin - prezent
Duţu Gheorghe - prezent
Enescu Nicolae - prezent
Erdei Doloczki Istvan - prezent
Eserghep Gelil - prezent
Fâcă Mihail - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Ana - prezent
Florescu Ion - prezent
Fotopolos Sotiris - prezent
Frunzăverde Sorin - prezent
Gaspar Acsinte - prezent
Georgescu Filip - prezent
Georgescu Florin - prezent
Gheorghe Valeriu - absent
Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
Gheorghiu Adrian - prezent
Gheorghiu Viorel - prezent
Gingăraş Georgiu - prezent
Giuglea Ştefan - prezent
Godja Petru - prezent
Grădinaru Nicolae - prezent
Grigoraş Neculai - prezent
Gubandru Aurel - prezent
Gvozdenovici Slavomir - prezent
Haşotti Puiu - absent
Hogea Vlad Gabriel - prezent
Holtea Iancu - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Ianculescu Marian - prezent
Ifrim Mircea - prezent
Ignat Miron - prezent
Iliescu Valentin Adrian - prezent
Ionel Adrian - prezent
Ionescu Anton - absent
Ionescu Costel Marian - prezent
Ionescu Dan - prezent
Ionescu Daniel - prezent
Ionescu Mihaela - prezentă
Ionescu Răzvan - absent
Ionescu Smaranda - prezentă
Iordache Florin - prezent
Iriza Marius - prezent
Iriza Scarlat - prezent
Ivănescu Paula Maria - prezentă
Jipa Florina Ruxandra - absentă
Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Karoly - prezent
K.nya-Hamar Sandor - prezent
Kovacs Csaba-Tiberiu - prezent
Kovacs Zoltan - prezent
Lari Iorga Leonida - absent
Lazăr Maria - prezent
Lăpădat Ştefan - prezent
Lăpuşan Alexandru - prezent
Leonăchescu Nicolae - absent
Lepădatu Lucia Cornelia - prezent
Lepşa Sorin Victor - prezent
Loghin Irina - absentă
Longher Ghervazen - absent
Luchian Ion - absent
Magheru Paul - prezent
Maior Lazăr Dorin - prezent
Makkai Grigore - absent
Man Mircea - absent
Manolescu Oana - prezentă
Marcu Gheorghe - absent
Mardari Ludovic - prezent
Marin Gheorghe - prezent
Marineci Ionel - prezent
Marton Arpad Francisc - prezent
Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
Mărăcineanu Adrian - prezent
Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
Mândroviceanu Vasile - absent
Mera Alexandru Liviu - absent
Merce Ilie - prezent
Meşca Sever - prezent
Miclea Ioan - absent
Micula Cătălin - absent
Mihalachi Vasile - prezent
Mihăilescu Petru Şerban - prezent
Mincu Iulian - prezent
Mircea Costache - prezent
Mirciov Petru - prezent
Miron Vasile - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mitrea Miron Tudor - prezent
Mitu Dumitru Octavian - prezent
Miţaru Anton - prezent
Mînzînă Ion - absent
Mocioalcă Ion - prezent
Mocioi Ion - prezent
Mogoş Ion - absent
Mohora Tudor - prezent
Moisescu George Dumitru - prezent
Moisoiu Adrian - prezent
Moiş Văsălie - prezent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Moldovan Petre - absent
Moldoveanu Eugenia - prezentă
Moraru Constantin Florentin - prezent
Motoc Marian-Adrian - prezent
Muscă Monica Octavia - absentă
Muşetescu Ovidiu Tiberiu - prezent
Naidin Petre - absent
Nan Nicolae - absent
Nassar Rodica - prezentă
Naum Liana Elena - prezentă
Nădejde Vlad-George - prezent
Năstase Adrian - absent
Năstase Ioan Mihai - prezent
Neacşu Ilie - prezent
Neagu Ion - prezent
Neagu Victor - prezent
Neamţu Horia - prezent
Neamţu Tiberiu Paul - prezent
Nechifor Cristian - prezent
Negoiţă Gheorghe Liviu - absent
Nica Dan - prezent
Nicolae Ion - prezent
Nicolaescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolescu Mihai - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Constantin - prezent
Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niţă Constantin - prezent
Oltean Ioan - absent
Olteanu Ionel - prezent
Oltei Ion - prezent
Onisei Ioan - prezent
Palade Doru Dumitru - absent
Pambuccian Varujan - absent
Paşcu Ioan Mircea - prezent
Pataki Iulia - absentă
Patriciu Dinu - absent
Păun Nicolae - absent
Păduroiu Valentin - prezent
Păşcuţ Ştefan - prezent
Pecsi Francisc - prezent
Pereş Alexandru - prezent
Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
Petruş Octavian Constantin - prezent
Pleşa Eugen Lucian - prezent
Podgorean Radu - absent
Pop Napoleon - absent
Popa Constanţa - prezentă
Popa Cornel - absent
Popa Virgil - absent
Popescu-Bejat Ştefan-Marian - absent
Popescu Costel-Eugen - prezent
Popescu Gheorghe - prezent
Popescu Grigore Dorin - absent
Popescu Ioan Dan - absent
Popescu Kanty Cătălin - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin - absent
Popescu Virgil - prezent
Posea Petre - prezent
Predică Vasile - prezent
Pribeanu Gheorghe - prezent
Priboi Ristea - prezent
Purceld Octavian-Mircea - prezent
Puşkaş Vasile - prezent
Puwak Hildegard-Carola - absentă
Puzdrea Dumitru - absent
Radan Mihai - prezent
Raduly Robert Kalman - prezent
Raicu Romeo Marius - absent
Rasovan Dan Grigore - absent
Rădoi Ion - prezent
Rădulescu Grigore Emil - prezent
Roşculeţ Gheorghe - prezent
Rus Emil - prezent
Rus Ioan - prezent
Ruşanu Dan Radu - absent
Sadici Octavian - prezent
Sali Negiat - prezent
Sandache Cristian - prezent
Sandu Alecu - absent
Sandu Ion Florentin - prezent
Sassu Alexandru - prezent
Saulea Dănuţ - absent
Savu Vasile Ioan - absent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - prezent
Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
Selagea Constantin - prezent
Sersea Nicolae - prezent
Severin Adrian - absent
Simedru Dan Coriolan - prezent
Sireţeanu Mihail - prezent
Sonea Ioan - prezent
Spiridon Nicu - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stana-Ionescu Ileana - prezentă
Stanciu Anghel - prezent
Stanciu Zisu - prezent
Stănescu Alexandru-Octavian - prezent
Stănişoară Mihai - absent
Stoian Mircea - absent
Stoica Valeriu - absent
Stroe Radu - prezent
Stuparu Timotei - prezent
Suciu Vasile - prezent
Suditu Gheorghe - prezent
Szekely Ervin-Zoltan - absent
Szilagyi Zsolt - absent
Şnaider Paul - absent
Ştefan Ion - prezent
Ştefănescu Codrin - prezent
Ştefănoiu Luca - prezent
Ştirbeţ Cornel - prezent
Tamas Sandor - prezent
Tărâţă Culiţă - prezent
Târpescu Pavel - prezent
Tcaciuc Ştefan - prezent
Teculescu Constantin - absent
Timiş Ioan - absent
Toader Mircea Nicu - absent
Todoran Pavel - prezent
Tokay Gheorghe - prezent
Toro Tiberiu - prezent
Tudor Marcu - absent
Tudose Mihai - prezent
Tunaru Raj-Alexandru - prezent
Ţibulcă Alexandru - prezent
Ţocu Iulian Costel - prezent
Varga Attila - prezent
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
Vasilescu Nicolae - absent
Vasilescu Valentin - absent
Vekov Carol Ioan - prezent
Verbina Dan - absent
Vida Iuliu - prezent
Videanu Adriean - absent
Vişinescu Marinache - prezent
Voicu Mădălin - absent
Voinea Florea - absent
Winkler Iuliu - prezent
Wittstock Eberhard-Wolfgang - absent
Zăvoian Ioan Dorel - prezent
Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Deci, cu aceasta, am cedat locul domnilor senatori.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor colegi, urmează lista senatorilor. Am să vă rog, atenţie.

Acatrinei Gheorghe - prezent
Alexa Constantin - prezent
Alexandru Ionel - prezent
Apostolache Victor - prezent
Athanasiu Alexandru - prezent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - prezent
Bădulescu Doru-Laurian - prezent
Bălan Angela Mihaela - prezentă
Bălălău Constantin - absent
Belaşcu Aron - prezent
Belu Ioan - absent
Bichineţ Corneliu - prezent
Bindea Liviu-Doru - prezent
Bîciu Constantin - prezent
Brădişteanu Şerban Alexandru - prezent
Bucur Dionisie - prezent
Bunduc Gheorghe - absent
Buzatu Gheorghe - absent
Cârciumaru Ion - prezent
Ciocan Maria - prezentă
Ciocârlie Alin Theodor - prezent
Codreanu Dumitru - prezent
Constantinescu Dan - absent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - prezent
Crăciun Avram - prezent
Cristolovean Ion - prezent
Dina Carol - absent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - prezent
Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
Dumitrescu Viorel - absent
Duţă Vasile - prezent
Eckstein-Kovacs Peter - absent
Fabini Hermann Armeniu - prezent
Făniţă Triţă - prezent
Feldman Radu Alexandru - absent
Filipaş Avram - prezent
Filipescu Cornel - prezent
Florescu Eugeniu Constantin - prezent
Flutur Gheorghe - absent
Frunda Gyorgy - prezent
Găucan Constantin - absent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - prezent
Hanganu Romeo Octavian - absent
Hârşu Ion - prezent
Hoga Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - prezent
Hriţcu Florin - prezent
Ilaşcu Ilie - absent
Iliescu Ion - prezent
Ionescu-Quintus Mircea - absent
Iorga Nicolae Marian - absent
Iorgovan Antonie - prezent
Iustian Mircea Teodor - prezent
Kereskenyi Alexandru - prezent
Leca Aureliu - prezent
Lupoi Mihai - prezent
Maior Liviu - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona Anamaria - prezentă
Marko Bela - absent
Matei Vintilă - prezent
Matei Viorel - prezent
Mărgineanu Ştefan Gheorghe - absent
Mihordea Mircea - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Munteanu Tudor-Marius - prezent
Nedelcu Mircea - prezent
Nemeth Csaba - prezent
Nicolaescu Ioan - prezent
Nicolaescu Sergiu Florin - absent
Nicolai Norica - prezentă
Nicolescu Constantin - prezent
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel-Constantin - prezent
Oprescu Sorin Mircea - prezent
Opriş Octavian - prezent
Otiman Păun-Ion - prezent
Paleologu Alexandru - absent
Pană Aurel - absent
Pană Viorel Marian - absent
Paştiu Ioan - absent
Păcurariu Iuliu - absent
Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
Pătru Nicolae - prezent
Păunescu Adrian - prezent
Penciuc Corin - absent
Pete Ştefan - prezent
Petre Maria - absentă
Petrescu Ilie - prezent
Plătică-Vidovici Ilie - prezent
Pop Dumitru Petru - prezent
Pop de Popa Ioan - prezent
Popa Nicolae-Vlad - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu Laurenţiu-Mircea - prezent
Predescu Ion - prezent
Prichici Emilian - prezent
Pricop Mihai-Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - prezent
Pruteanu George Mihail - prezent
Pujina Nelu - prezent
Puskas Valentin-Zoltan - prezent
Radu Constantin - prezent
Rahău Dan Nicolae - prezent
Rebreanu Nora Cecilia - absentă
Rece Traian - prezent
Roibu Aristide - prezent
Roman Petre - absent
Rus Ioan Aurel - absent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - prezent
Seres Denes - prezent
Sin Nicolae - prezent
Sogor Csaba - prezent
Solcanu Ion - prezent
Sporea Elena - prezentă
Stănoiu Rodica Mihaela - absentă
Stoica Fevronia - prezentă
Szabo Karoly-Ferenc - prezent
Şelaru Rodica - prezentă
Ştefan Viorel - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - prezent
Toma Constantin - prezent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Ungheanu Mihai - prezent
Vajda Borbala - prezent
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - prezent
Vela Ion - prezent
Verestoy Attila - prezent
Voinea Melu - prezent
Vornicu Sorin Adrian - prezent
Zanc Grigore - prezent
Zlăvog Gheorghe - prezent

Voi striga absenţii încă o dată.

Domnii senatori: Bălălău, Brădişteanu, Bunduc, Buzatu, Constantinescu Dan, Cristolovean, Dina Carol, Dinu Marin, Viorel Dumitrescu, Eckstein, Feldman, Flutur, Găucan, Hanganu, Ilaşcu, Quintus, Iorga, Iustian, Maior, Marcu, Marko Bela, Mărgineanu, Nicolaescu, Onaca, Opriş, Paleologu, Pană Aurel, Pană Viorel, Paştiu, Păcuraru, Păcurariu, Penciuc, Petre Maria, Plătică, Pop de Popa, Popa Vlad, Popescu Dan Mircea, Popescu Laurenţiu-Mircea, Predescu Ion, Prisăcaru, Pujină, Rahău, Rebreanu, Rus, Roman, Sârbulescu, Tudor Vadim, Radu Vasile, Văcăroiu Nicolae - prezent.

Am încheiat.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Am rugămintea ca aceia care mai sosesc să vină repede să-şi înregistreze prezenţa şi să voteze (Discuţii la masa prezidiului. Rumoare.)

Membrii Biroului permanent să vină în sala biroului pentru numărătoare şi pe dumneavoastră vă rog să aşteptaţi, deoarece după anunţarea rezultatelor urmează şi ceremonia de depunere a jurământului.

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Să depună jurământul înainte!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, pentru a câştiga timp, vă rog să fiţi de acord să dăm cuvântul domnului Alexandru Ducu Bertzi şi domnului Victor Socaciu pentru a-şi prezenta fiecare jurământul prevăzut de lege.

Domnul Ducu Bertzi, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Ducu Bertzi -membru titular al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune:

"Eu, Alexandru Ducu Bertzi, desemnat în calitatea de membru titular al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

Jur să respect Constituţia şi legile ţării,

Să apăr interesele României,

Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,

Să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Victor Socaciu.

Domnul Victor Socaciu -membru supleant al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune:

"Eu, Victor Socaciu, desemnat în calitatea de membru supleant al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

Jur să respect Constituţia şi legile ţării,

Să apăr interesele României,

Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,

Să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc celor doi distinşi artişti şi-l rugăm pe Dumnezeu să le păstreze vocea şi harul.

După pauză

Domnul Mihai Ungheanu:

Parlamentul României Camera Deputaţilor şi Senatul Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputaţi şi senatori asupra propunerii de numire, printre membrii titulari, a domnului Dragoş Ştefan Şeuleanu în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, conform art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, republicată, şi au constatat următoarele:

-numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 484;

-numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 354;

-numărul total de voturi exprimate: 354;

-numărul de voturi anulate: nici unul;

-numărul total de voturi valabil exprimate: 354; dintre care:

-voturi pentru: 260;

-voturi împotrivă: 94.

Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 41/1994, republicată, numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 484 deputaţi şi senatori, 260 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de lege, domnul Dragoş Ştefan Şeuleanu este numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

(Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte proaspăt ales, vă adresăm, în numele colegilor prezenţi în sală şi a colegilor care au participat la şedinţă, sincere felicitări. Vă dorim succes, emisiuni cât mai inspirate, adevărate, echilibrate şi echidistante.

Nu ne îndoim că sub dumneavoastră şi sub distinşii dumneavoastră colegi activitatea radioului se va cota mult mai sus decât cotaţi dumneavoastră activitatea Parlamentului. Sperăm că prin modul obiectiv în care veţi oglindi de acum activitatea Parlamentului şi imaginea acestuia se va aşeza pe baze reale, nu înfrumuseţate sau denaturate.

Încă o dată, vă doresc şi dumneavoastră, şi colegilor dumneavoastră deplin succes!

Dacă doriţi să spuneţi câteva cuvinte, vă rog.

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Înainte, jurământul!

Domnul Valer Dorneanu:

Da, întâi trebuie să depuneţi jurământul. A depus jurământul ca membru al Consiliului de administraţie. Vă

rog să depuneţi jurământul şi ca preşedinte. Pe urmă, dacă veţi mai avea glas să ne spuneţi ceva, vă ascultăm.

Domnul Dragoş Ştefan Şeuleanu -preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune:

Jurământ.

"Eu, Dragoş Ştefan Şeuleanu, numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune,

Jur să respect Constituţia şi legile ţării,

Să apăr interesele României,

Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,

Să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional.

Aşa să mă ajute Dumnezeu!"

Domnilor preşedinţi,

Domnilor parlamentari,

Aş vrea să vă mulţumesc pentru votul pe care mi l-aţi acordat astăzi.

Aş vrea să vă asigur că radioul va deveni un post pentru cetăţean - nu pentru decidenţi - şi va fi un post apropiat de cei care au nevoie de informaţie, pentru cei care sunt hotărâţi să-şi desfăşoare activitatea în cadru democratic.

Vom sprijini toate demersurile pentru integrarea României în Uniunea Europeană şi NATO. Este datoria noastră de post public să informăm cetăţenii astfel încât să înţeleagă care este direcţia corectă pentru evoluţia României.

Vă asigur că postul nostru de radio va fi un post echidistant, aşa cum părintele radioului modern - îmi îngădui să-l numesc pe Eugen Preda - a dorit încă din 1990.

Vă asigur, de asemenea, că, din acest moment, atât eu, cât şi membrii consiliului, nu vom mai avea culoarea celor care ne-au trimis în consiliu, ci vom face parte dintr-un singur partid: Partidul Radiodifuziunii Române.

În acelaşi timp, mă voi strădui să contribui la modernizarea radioului pentru a fi parte a echipei europene a posturilor de radio democratice şi pentru a asigura o evoluţie în următorii ani pe măsura aşteptărilor ascultătorilor noştri.

Îngăduiţi-mi, domnilor preşedinţi, să lansez iniţiativa să-mi declar averea acum, la începutul mandatului, astfel încât să nu existe nici un dubiu în legătură cu comportamentul meu managerial şi îi îndemn - deşi nu este obligatoriu - şi pe membrii consiliului de administraţie să facă acelaşi lucru.

Vă mulţumesc pentru încrederea dumneavoastră, iar cei care au votat împotrivă, aşa cum este normal într-o societate democratică, bineînţeles, indiferent de orientarea politică a partidelor respective, vor avea acelaşi acces la radio, deoarece este radioul public, nu al nostru.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată, felicitări şi mult succes în activitatea dumneavoastră.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de azi. Mâine Camera Deputaţilor se va reuni în şedinţă publică, iar Senatul la fel. Şedinţă în plen pentru ambele Camere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,45.