Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 iunie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.105/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 iunie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 iunie 2002
|
Şedinţa a început la ora 16.35. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 268, 76 sunt absenţi, din care 35 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, daţi-mi voie să vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente: - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.151/2001 privind unele măsuri de reorganizare a pieţei RASDAQ şi acordarea unei finanţări rambursabile de către Ministerul Finanţelor Publice, adoptat de Senat în şedinţa din 10 iunie 2002. A fost sesizată, în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2002. Se aplică procedură de urgenţă. - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/2002 privind programul de măsuri de restructurare financiară a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra agenţilor economici din sectorul agricol, adoptat de Senat în şedinţa din 10 iunie 2002. A fost sesizată, în fond, tot Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2002. Se aplică procedură de urgenţă. - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.415/2001, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.297/2000, pentru completarea Legii nr.133/1999, privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiată de domnii deputaţi Pecsi Ferenc şi Vida Gyula. A fost sesizată, în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legi nr.35/1994, privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical şi al artelor, iniţiată de domnii deputaţi Codrin Ştefănescu şi Dorin Lazăr Maior. A fost sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Propunerea legislativă privind Statutul general al ofiţerilor de informaţii, iniţiată de domnul preşedinte al comisiei, deputatul Ion Stan. Cu această propunere au fost sesizate, în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii Externe, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de asemenea Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Propunerea legislativă privind acordarea gratuită a medicamentelor pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 12 luni, iniţiată de doamnele deputat Böndi Gyöngyike şi Pataki Iulia. A fost sesizată în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de pază, transporturi speciale şi investigaţii, iniţiată de un număr de nouă deputaţi. A fost sesizată în fond Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negrileşti, judeţul Bistriţa-Năsăud, iniţiată de domnul deputat Ioan Oltean. A fost sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Dumitriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, iniţiată de domnul deputat Ioan Oltean. A fost sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Propunerea legislativă pentru completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997, iniţiată de trei deputaţi. A fost sesizată în fond, Comisia pentru sănătate şi familie; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 19 august 2002. - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Agenţia universitară a Francofoniei (AUF) relativ la Biroul Europa centrală şi orientală al Agenţiei universitare a Francofoniei, semnat la Bucureşti, la 15 noiembrie 2001, primit de la Guvern. În fond, sesizată a fost Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport, iar pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2002. - Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Topliţa, judeţul Harghita. A fost sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 1 iulie 2002. |
|||||
|
|
Vă prezint în continuare Nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curţii Constituţionale, potrivit art.17, alin. 2 şi 3 din Legea 47/92: - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2002 privind modificarea Cap.1 din Anexa nr.2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învăţământ, şi pentru abrogarea unor dispoziţii din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. - Legea pentru ratificarea Acordului privind transportul internaţional ocazional de călători cu autocarul şi autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles, la 2 octombrie 2000. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2002 privind completarea art.7 din Legea nr.83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale. - Legea pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Arabă Egipt privind asistenţa judiciară în materie penală, transferul condamnaţilor şi extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind fondul de dezvoltare socială - faza a II-a) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 16 ianuarie 2002. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2002 pentru modificarea alin.3 al art.21 din Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2002 privind modificarea şi completarea art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la Bucureşti la 13 octombrie 1999. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/1997 privind navigaţia civilă. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2002 privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor de bunuri efectuate de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.Călători" - S.A., precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri şi/sau prestării de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea Proiectului de modernizare şi reparaţie generală a 100 vagoane de călători de către firma "Alstom - De Dietrich Feroviare" din Franţa, finanţat din credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca "Paribas" - Franţa, contractat cu garanţia statului. - Legea pentru ratificarea Acordului Anual de Finanţare 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002. - Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Letonia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Riga la 27 noiembrie 2001. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanţare referitoare la Programulj operaţional de ţară PHARE 1997, Programul naţional PHARE 1998, Programul PHARE privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998, Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1998, Programul pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesională (RICOP), Programul naţional PHARE 1999 - partea a II-a. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială. |
|
|||
|
|
Trecem la rapoartele şi proiectele înscrise pe ordinea de zi de astăzi. Primul este Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind impozitul pe profit. Aş ruga pe cei care poartă conversaţii telefonice să o facă mai în linişte. Nu de alta, dar divulgaţi secrete de care plenul Camerei nu doreşte să ia cunoştinţă. Primul punct în Raportul Comisiei de mediere la Legea privind impozitul pe profit este un text al Senatului; aşa ni-l propune Comisia de mediere. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. La pct.2 tot textul Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Textul Senatului este propus la pct.2 pentru alin.3 de la art.2 şi pentru alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitatea celor prezenţi s-au adoptat variantele Senatului pentru art.2 alin.3 şi 4. La alin.5 al Camerei Deputaţilor, respectiv 6 al Senatului, Comisia ne propune text comun, care va deveni alin.6. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat textul comun pentru alin.6 de la art.2. La pct.3, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat varianta Senatului. La pct.4, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? S-a adoptat în unanimitatea celor prezenţi. Pct.5, pentru alin.1 de la art.7, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat textul Senatului la 7.1. Tot la pct.5, pentru art.7 alin.2, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat textul comun pentru alin.2 de la art.7. La pct.6 ni se propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat. Pct.7 tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat. La pct.7 pentru alin.3, lit.b), comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat varianta comună pentru lit.b) de la art.9 alin.3. Pentru alin.4 de la art.9, urmăriţi vă rog pct.7, pag.9. Comisia ne propune tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat. Pentru alin.5 de la art.9, comisia ne propune la pag.10 varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat varianta Senatului. Pentru alin.6, comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat. Pentru alin.7 de la acelaşi text varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi. La pct.8 din raportul de mediere, text Senat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat textul Senatului. La pct.9 din Raportul Comisiei de mediere, comisia ne propune pentru art.11 varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat varianta Senatului. La pct.10 din Raportul Comisiei de mediere cu privire la art.13, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi. Pentru pct.11 din raportul de mediere cu privire la art.20, comisia ne propune tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat varianta Senatului. Pct.12 din raportul de mediere cu privire la art.26, alin.2, comisia ne propune varianta Senatului care înseamnă eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului, s-a eliminat textul. Pct.13 cu privire la art.27 alin.2, comisia ne propune varianta Senatului, eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului, s-a eliminat la art.27 alin.3. La art.27 alin.4, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului. Pct.14, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului. Pct.15, tot varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Mulţumesc. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi. La pct.16, comisia de mediere ne propune varianta Camerei Deputaţilor, în consecinţă, nu se fac nici dezbateri şi nici vot. La pct.17, comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni la varianta Senatului? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului. Vă rog să constataţi că am parcurs textele raportului de mediere. Vom supune votului final raportul în ansamblu mâine la şedinţa destinată votului final. |
|
|||
|
|
În continuare, Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Da, poftiţi domnule Bolcaş. |
|
|||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Sunt surprins de nişte succesiuni de date. Cer explicaţii procedurale de data aceasta de la preşedintele Comisiei juridice, care a avizat în fond acest proiect de lege. În primul rând, cercetând stenogramele Camerei Deputaţilor după data de 6 iunie, dată la care este înregistrată ca fiind trimis acest proiect de lege de la Senat, am constatat că nici o şedinţă de plen nu am fost încunoştinţaţi cu privire la comisia la care s-a trimis spre avizare în fond acest proiect de lege. O dată. În al doilea rând, fără a fi vorba de o procedură de urgenţă, acest proiect de lege ajunge la Comisia juridică pe data de 10 iunie 2002, care avizează după două zile, în şedinţa din 12 iunie 2002, fără a aştepta împlinirea termenului de 5 zile prevăzut de litera Regulamentului la art.93. Dacă este vorba, aşa cum bănuiesc, de o încălcare a regulamentului, vă rog să constataţi că raportul a fost nelegal întocmit, frustrând deputaţii de dreptul de a pune în termenul prevăzut de Regulament amendamentele corespunzătoare, şi vă rog să trimiteţi raportul înapoi la comisie care să respecte termenele procedurale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat, la prima întrebare o să vă răspund eu şi o să vă aduc şi probe scrise. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Îmi este suficient cuvântul dumneavoastră. |
|||||
|
Deci, proiectul a fost anunţat în plen şi s-a anunţat şi comisia sesizată în fond şi o să vă anunţ şi data şedinţei când s-a făcut acest lucru. Pentru celelalte aspecte dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei juridice, sesizată în fond, Olteanu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi nu apreciem că a existat vreun impediment procedural, pentru că acest proiect de lege să poată fi examinat de Comisia juridică în data de 12 iunie a.c. şi să fie adoptat ca atare. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Iertaţi-mă! Pentru un minut, vă mai reţin, dar nu accept un asemenea răspuns din partea preşedintelui Comisiei juridice a Camerei. Art.93 este clar în regulamentul nostru. Până la împlinirea unui termen de 5 zile înainte de data stabilită pentru depunerea raportului nu s-a aşteptat termenul de depunere a amendamentelor. Am fost frustraţi de un drept pe care ni-l conferă mandatul nostru. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Cu privire la termenul dat Comisiei juridice, acesta a fost stabilit şi de Comitetul ordinii de zi, plecând de la premisa evitării de a declanşa procedura de urgenţă şi cu acordul majorităţii membrilor care au alcătuit Comitetul ordinii de zi de a acorda un termen prioritar pentru dezbaterea acestui proiect. Dacă dumneavoastră aţi trimis amendamente comisiei, putem ajunge la o procedură de compromis, să le discutăm acum. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Iertaţi-mă, dar nu fac compromisuri pe Regulamentul Camerei. Este clar că Biroul permanent putea să recomande Comitetului ordinii de zi, de fapt, Biroul permanent trebuia să hotărască, pentru că, Comitetul ordinii de zi nu hotărăşte în această privinţă, reducerea termenului de depunere, iar reducerea termenului de depunere este prevăzută în art.93, ultima frază, dacă termenul de depunere a fost redus la 5 zile, deci este maximum de reducere în procedură normală şi nimeni nu poate să-l încalce, termenul de depunere a amendamentelor este de 3 zile. Sunt de acord cu domnia voastră că aţi redus la 5 zile. Accept şi această idee, dar între 10 şi 12 sunt două zile, nu este admis. |
|||||
|
Rog Comisia juridică să fie de acord să luăm toate amendamentele care v-au fost depuse chiar după depunerea raportului, să le luăm în dezbatere acum. Deci, toate amendamentele care v-au fost făcute de grupurile parlamentare după întocmirea... Le aveţi? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Nu am nimic împotrivă să examinăm toate amendamentele posibile în această şedinţă. Nu pot însă să nu uit faptul că dacă distinsul meu coleg dorea să procedeze în mod constructiv şi eventual să-mi atragă atenţia dacă s-ar fi greşit cu ceva în legătură cu această procedură, putea să participe la şedinţa comisiei respective şi să facă o injoncţiune procedurală cu privire la această chestiune. Dânsul a preferat să absenteze, este problema dânsului, fără îndoială, noi, de principiu, sigur că da, nu putem să ne opunem cu privire la amendamentele care s-au depus, însă nu ştiu să se fi depus vreun amendament al domnului deputat Bolcaş la şedinţa care s-a discutat acest proiect de lege. Prin urmare, ar însemna să ieşim dintr-o eventuală încălcare a dispoziţiilor regulamentare invocate de distinsul meu coleg şi să intrăm într-o altă încălcare şi mai mare care vizează faptul că doar amendamentele care sunt respinse la comisie sunt discutate de plenul Camerei Deputaţilor. Deci, poziţia mea este, fără îndoială, aceea de a putea permite dezbaterea unor amendamente, însă nu văd cum am putea rezolva această dilemă procedurală, câtă vreme nu s-a depus vreun amendament al domnului deputat Bolcaş la comisie. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă rog, domnule Bolcaş. Vreau să vă înştiinţez ceea ce v-am promis, proiectul a fost prezentat spre informare pe 10 iunie şi nu este pe o poziţie de ultimul loc care să fi permis adăugirea. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, nu mă îndoiesc de cuvântul dumneavoastră, vă rog să dispuneţi rectificarea site-ului Camerei Deputaţilor. Am verificat chiar acuma, nu este. Este corect dacă dumneavoastră l-aţi anunţat, nu mă îndoiesc nici o clipă, retrag prima obiecţiune. În ceea ce priveşte precizările domnului preşedinte al Comisiei juridice, vreau să-mi precizez punctul meu de vedere, şi anume: eu nu sunt aici ca să acopăr greşelile făcute cu intenţie şi din obedienţă de preşedintele Comisiei juridice. Trebuie să respecte procedura. În ceea ce priveşte soluţia pragmatică propusă de domnul preşedinte, aş fi acceptat-o dacă ea nu contrazicea o altă realitate pragmatică. Situaţia mea era în felul următor: în ziua în care am dorit să depun amendamentele, am aflat că se dezbate în Comisia juridică acest proiect de lege şi am renunţat pentru că era tardiv şi nu am participat la această şedinţă, pentru că era în afara regulamentului şi am venit să vă înştiinţez în plen de această situaţie. Deci, clar, am acceptat posibilitatea aceasta dacă dintr-o întâmplare oarecare am putea să ne propunem amendamentele ce nu le-am făcut tocmai datorită acestei încălcări a Regulamentului şi această încălcare a Regulamentului s-a făcut tocmai în scopul de a nu ne permite să facem amendamente la acest proiect de lege. Cum ies proiectele de lege la care Comisia juridică, refuză amendamente, am văzut. Şi însuşi domnul prim-ministru a subliniat această situaţie. Deci, vă rog să respectăm Regulamentul, să trimiteţi înapoi proiectul de lege la Comisia juridică pentru a respecta termenul de depunere a amendamentelor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Pentru a evita discuţiile contradictorii pe tema aceasta, eu supun votului dumneavoastră această propunere a domnului deputat Bolcaş, în numele Grupului PRM. Cine este pentru retrimiterea la comisie? Rog Grupul PSD să nu se lase manevrat de cel care a intrat în rândurile sale. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din bancă): Numai de Regulamentul să se lase manevrat! |
|||||
|
29 voturi pentru. Împotrivă? 70 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din bancă): Supuneţi la vot Regulamentul, domnule preşedinte? |
|||||
|
Dumneavoastră aţi supus aşa ceva. Eu am supus, potrivit Regulamentului, propunerea care a făcut-o colegul dumneavoastră. Deci, cu 70 voturi împotrivă, 24 pentru şi două abţineri, s-a respins propunerea de restituire a legii la Comisia juridică. Regret că trebuie să rectific şi informaţia dumneavoastră cu site-ul. Vă pun la dispoziţie extrasul corespunzător, de unde rezultă că şi în site era trecută informaţia noastră. Mulţumesc. Aveţi cuvântul, domnule Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să-mi permite ca, din împuternicirea Guvernului, să prezint plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, în afara celor care fac obiectul legilor organice. În deplină concordanţă cu art.114 din Constituţia României şi cu practica parlamentară din ultimii 12 ani, Guvernul se adresează Parlamentului, solicitând ca în perioada iulie-august, când Parlamentul îşi desfăşoară o activitate pe două tronsoane din cele trei specifice activităţii parlamentare, adică activitate în circumscripţie şi în comisiile permanente şi nu o activitate în plen, Guvernul să fie abilitat să emită ordonanţe, acte care să dea posibilitatea să ducă la îndeplinirea programului de guvernare. În acest sens, potrivit art.114 alin.1, proiectul de lege stabileşte în mod obligatoriu domeniile în care urmează să fie emise ordonanţe în această perioadă şi, în acelaşi timp, termenul până la care aceste ordonanţe vor putea fi emise. Se prevede în text că aceste ordonanţe vor fi emise o dată cu intrarea în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni, sesiunea I a legislaturii din anul 2002, şi până la începerea activităţii parlamentare, la începutul sesiunii de toamnă, cea de a doua sesiune a anului 2002. Totodată, proiectul de lege prevede obligativitatea Guvernului ca, până la începerea celei de a doua sesiuni a acestui an, ordonanţele să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Parlamentului, potrivit procedurii legislative în materie. În fine, în proiectul de lege se prevede, totodată, obligativitatea ca, în acele ordonanţe care reglementează problemele în legătură cu care deja sunt proiecte în fază de dezbatere parlamentară, preluarea acestor reglementări să se facă în cuprinsul ordonanţelor şi cu precizarea că acestea se elimină de drept din cuprinsul actelor respective sau din rapoartele comisiilor permanente. Proiectul de lege mai prevede că ordonanţele care sunt emise în baza Legii de abilitare să fie supuse dezbaterii Parlamentului cu prioritate. Proiectul de lege pe care-l prezint în momentul de faţă plenului Camerei a fost dezbătut de către plenul Senatului şi adoptat. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care a fost sesizată pentru a verifica sub aspectul constituţionalităţii conţinutul proiectului de lege, în urma dezbaterilor, a decis ca acesta să fie supus plenului Camerei Deputaţilor, fără obiecţiuni. Au fost înregistrate şi discutate în cadrul şedinţei comisiei permanente - Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi -, unele amendamente ale domnului deputat Emil Boc, amendamente care, în urma discuţiilor care s-au purtat în cadrul comisiei, nu au întrunit numărul necesar de voturi, pentru a fi acceptate ca atare. Sigur că aceasta nu împiedică ca domnul deputat Boc, potrivit regulamentului, să repună în discuţia plenului, care este suveran să decidă în legătură cu admiterea sau respingerea acestor amendamente. Din partea Guvernului, rog plenul Camerei Deputaţilor să aprobe, să adopte acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat de către Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Rog preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte raportul comisiei. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, trimis cu adresa nr.296 din 10 iunie 2002, înregistrată cu nr.31/598 din aceeaşi zi. Proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat de Senat, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României, în şedinţa din 6 iunie 2002. Cu avizul nr.661 din 23 mai 2002, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Prin proiectul de lege supus dezbaterii se prevede abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice potrivit prevederilor art.114 din Constituţia României. În acest sens, pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi începutul celei de a doua sesiuni ordinare a anului 2002, Guvernul urmează să fie împuternicit să emită ordonanţe în domeniile indicate în raport. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a adoptat raportul aşa cum v-a fost prezentat, aprobând acest proiect de lege şi respingând amendamentele care au fost depuse la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Prin urmare, vă rugăm să adoptaţi acest proiect de lege în conformitate cu raportul comisiei. În legătură cu chestiunea depunerii şi a altor amendamente în afară de acele care au fost deja depuse, repet acelaşi lucru, că suntem aici să lucrăm, să avem o poziţie constructivă la comisii, care sunt organele de lucru ale Camerei Deputaţilor, să fim deci prezenţi la comisii, pentru a ne manifesta punctele de vedere pro sau contra unor proiecte de legi. Prin urmare, legat de ce s-a spus înainte, incidentul de procedură regretabil la care s-a referit colegul meu, cred că în momentul în care domnia sa spunea că a luat la cunoştinţă de şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, având pe ordinea sa de zi acest proiect de lege, putea, fără îndoială, să depună amendamentele pe care le considera necesare în legătură cu acest proiect de lege, aşa, dealtfel, cum au făcut-o şi alţi colegi şi s-au dezbătut aceste amendamente în comisii. Repet, însă trebuie să avem o poziţie constructivă cu privire la procesul legislativ pe ansamblu şi cu privire bineînţeles, la lucrările comisiilor de specialitate la care suntem obligaţi să fim prezenţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri? Domnul deputat Boc. |
|||||
|
Domnule ministru, Domnule preşedinte, Partidul Democrat nu este împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanţe. Consideră faptul că Guvernul trebuie să fie abilitat să emită ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare; este o procedură constituţională, a fost practicată în toată viaţa constituţională a României de după 1991, doar că Partidul Democrat apreciază că această abilitare trebuie făcută în anumite coordonate şi în anumite limite. Cu alte cuvinte, ne pronunţăm pentru abilitarea Guvernului, doar că avem unele reţineri şi unele amendamente în consecinţă. În primul rând, Partidul Democrat apreciază că delegarea legislativă, adică abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare, nu trebuie să fie această delegare legislativă ca un cec în alb dat Guvernului, de a reglementa în diverse domenii, fără a avea specificări clare. Potrivit Constituţiei, monopolul activităţii legislative în România îl are Parlamentul, iar, atunci când Parlamentul decide să delege o parte din prerogativele sale Guvernului, în vederea emiterii unor ordonanţe, această delegare este expresă şi precisă. În consecinţă, noi ne opunem acelor prevederi din Legea de abilitare, prevederi care au un caracter vag şi, practic, sub umbrela cărora se poate ascunde orice. Vă dau drept exemplu formulări de genul: "perfecţionarea cadrului legislativ privind realizarea creanţelor bugetare", sau "perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor în vederea alinierii la legislaţia comunitară". Aceste expresii foarte largi pot ascunde foarte multe lucruri, sau, în cadrul capitolului consacrat administraţiei publice centrale şi locale, stabilirea statutului-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, sau stabilirea procedurii de atribuire şi schimbare de denumiri. La ce denumiri, la ce proceduri ne referim? Simplu - "stabilirea procedurii de atribuire şi schimbare de denumiri". Deci, aceste formulări foarte largi exced, după părerea noastră, prevederilor Constituţiei şi, în consecinţă, nu ar putea fi acceptate. Mai ales în ceea ce priveşte administraţia publică locală, avem o amintire tristă din vacanţa parlamentară de iarnă, când atunci a fost Ordonanţa nr.21, ordonanţă prin care primarilor li se impuneau anumite sarcini, anumite obligaţii care excedeau prevederilor legale şi constituţionale, şi mă refer la posibilitatea sancţionării primarilor de către împuterniciţii ministrului administraţiei publice dacă nu este curăţată zăpada de pe trotuar sau nu sunt foarte bine, din punct de vedere estetic, nu se realizează foarte bine clădirile din unitatea administrativ-teritorială respectivă. A fost, după părerea noastră, un abuz; s-a legiferat în perioada vacanţei parlamentare şi credem noi că asemenea legi, cu impact direct asupra vieţii comunităţilor noastre, nu pot fi realizate prin procedura delegării legislative. Mai mult decât atât, şi în al doilea rând, acum, noi apreciem că prin delegare legislativă nu trebuie să se rezolve probleme scadente ale Guvernului, probleme pe care n-a reuşit să le treacă prin Parlament în perioada sesiunii parlamentare, fie datorită cvorumului, fie datorită altor incidente de procedură. Considerăm că această delegare legislativă nu trebuie să fie doar o armă pe care Guvernul o are la îndemână pentru a-şi trece proiectele de legi pe care n-a reuşit să le treacă altfel. De aceea, noi nu vom fi de acord, de exemplu, nici cu rectificarea bugetară pe calea ordonanţelor simple. Considerăm că rectificarea bugetară trebuie făcută aici, în Parlament, în urma dezbaterilor care să consfinţească o realitate, şi nu post factum, după ce banii vor fi alocaţi şi chiar consumaţi, să discutăm rectificarea bugetară, aşa cum se propune prin Proiectul Legii de abilitare a Guvernului în vederea emiterii de ordonanţe. La fel, nu sunt trecute în lege, la Capitolul "Acorduri internaţionale", la pct.7 şi pct.8, ce acte normative urmează să fie ratificate de către Guvern. Nu putem da o împuternicire, iarăşi, în alb, un cec în alb, aşa cum se menţionează în pct.7: "modificarea unor acte normative de ratificare a unor convenţii şi altor înţelegeri internaţionale încheiate de Guvern". Care?! Abilitarea Guvernului trebuie să fie punctuală: pentru ce act, pentru ce acord? Nu formulări foarte largi, repet, sub care se poate ascunde orice. Încă o dată, sub rezerva admiterii acestor amendamente formulate de către Partidul Democrat în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Partidul Democrat va susţine abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, dar, repet, cu cele două observaţii majore: fără cec în alb şi fără rezolvarea, pe calea ordonanţelor simple, a unor reglementări scandente pe care partidul de guvernământ n-a reuşit să le treacă prin Parlament în perioada sesiunii parlamentare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Bolcaş, din partea Grupului parlamentar PRM. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Şi nouă ni se pare că acest proiect de lege este constituţional şi, mai mult, prin conţinutul său este constructiv. Într-adevăr, se înscrie în parametrii constituţionali şi, poate şi datorită dezbaterilor ce au avut loc în anii precedenţi cu privire la proiectele de legi similare, o serie de aspecte privind data de la care şi până la care se pot emite aceste ordonanţe, precum şi faptul că ele trebuie supuse aprobării Parlamentului la o dată defiptă, conform prevederii Constituţiei, de data aceasta se regăsesc corect în acest proiect de lege. Nu totdeauna, şi o să-mi permit să nu fiu prezumţios aşa cum a fost domnul deputat Boc, şi spun, nu totdeauna, sub ceea ce Constituţia prevede precizarea domeniilor, se poate ascunde o intenţie dictatorială a Guvernului. Va trebui să vedem şi ar trebui să urmărim modul în care, în concret, s-ar putea realiza acest lucru, nu să folosim fraze generale. Ceea ce însă este profund neconstituţional şi care atentează la însuşi principiul separaţiei puterilor în stat este prevederea de la art.3, care arată că în domeniile de abilitare prevăzute în prezenta lege, dacă au fost adoptate proiecte de legi sau propuneri legislative de una dintre Camere, ori dacă au fost elaborate şi depuse rapoarte nu ştiu ce , acestea vor fi avute în vedere de Guvern la emiterea ordonanţelor. Câtă generozitate din partea Guvernului atunci când, în mod neconstituţional, opreşte un proces legislativ deja declanşat! Aici este dictatura Executivului. În condiţiile în care există un proces legislativ declanşat prin adoptarea unui proiect de lege chiar de una dintre Camere, Executivul nu mai poate interveni cu o ordonanţă şi, mai ales, nu poate, conform prevederilor acestei legi, să oprească derularea normală, constituţională, a acestui proces legislativ. Vedeţi, există multe pericole. Şi eu totdeauna m-am ridicat împotriva formalismului juridic. Nu am înţeles să folosesc acest formalism pentru a obstrucţiona, ci pentru a respecta. Şi, când am cerut respectarea Regulamentului Camerei, am cerut respectarea propriei noastre condiţii de deputaţi. Dacă dumneavoastră nu vreţi, asta este dreptul celor care au votat pentru ca să ignore Regulamentul Camerei şi de acum încolo. Din punctul meu de vedere, nu o voi face. În ceea ce priveşte recomandările de cooperare ale preşedintelui Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, repet că domnia sa nu are autoritatea morală, după dezinformările adresate chiar organelor internaţionale şi după dezinformările adresate prin acest raport Camerei, să mai dea vreun sfat cuiva. Singurul sfat pe care pot să i-l dau este ori să respecte regulamentul, ori să-şi dea demisia. Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PRM) |
|||||
|
Domnul preşedinte Olteanu. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Poziţia majorităţii oamenilor din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în legătură cu acest proiect de lege a fost determinată de faptul că, fără îndoială, obiecţiile de neconstituţionalitate nu puteau fi admisibile câtă vreme se respectau întru totul dispoziţiile art.114, în sensul că se indica atât domeniul în care Guvernul va putea acţiona în perioada de vacanţă, cât şi perioada respectivă. Prin urmare, din această perspectivă, cred că nu există nici o îndoială în legătură cu faptul că proiectul de lege nu poate avea vreo obiecţie fondată de neconstituţionalitate. În legătură cu ce s-a spus aici, că nu se dă un cec în alb Guvernului, fără îndoială că rostul opoziţiei este acela de a veghea pentru a preveni eventualele erori, eventual pentru a le sancţiona - de ce nu? - dacă asemenea erori sunt reale şi, bineînţeles, argumentarea respectivă este fondată pe lege şi pe Constituţie. În legătură cu ce a spus antevorbitorul meu, vreau să spun doar două lucruri: prima condiţie, prima cerinţă, prima exigenţă a condiţiei noastre aici este, fără îndoială, prezenţa noastră la comisii şi în plen, prezenţă atât de mult reclamată de opinia publică. Dacă pentru unii colegi - pentru unii colegi, şi nu nominalizez -, Parlamentul este o ocupaţie secundară, e bine s-o spună, au posibilitatea de a opta. Totuşi, cred că trebuie să demonstrăm cu toţii, indiferent de ce partid aparţinem, din respect pentru mandatul încredinţat de cetăţean, trebuie, fără îndoială, să participăm la şedinţele comisiilor şi la şedinţele plenului Camerei Deputaţilor. Din cealaltă perspectivă care s-a amintit, cred că legitimitatea morală o stabileşte electoratul, fără îndoială, o stabileşte opinia publică, de ce nu? Cred că fiecare ar trebui să manifestăm responsabilitate individuală în legătură cu mandatul încredinţat. Nu comentez restul observaţiilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Trecem, cu aceste precizări, la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.I, preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Poftiţi, domnule Brudaşca. La pct.I, preambul. O să trecem punct cu punct - vorbesc de punctele arabe. La pct.I, preambul, aveţi? |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): La pct.I, titlu. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Eu nu sunt specialist în drept, am predat la Facultatea de Drept, dar asta-i altă problemă, şi nu înţeleg formularea de aici: "Aderarea şi ratificarea unor acorduri şi înţelegeri". Dacă ar fi să luăm după logică, ar însemna că aici "aderarea" este valabilă cu "ratificarea"; "aderarea unor acorduri şi înţelegeri", ceea ce mi se pare că este o grozăvie logică. De aceea, aş propune, pentru corectitudine şi pentru ca să nu se mai găsească persoane în situaţia mea, să completăm acest titlu cu formula corectă: "aderarea la convenţii, sau tratate, sau înţelegeri internaţionale, şi ratificarea ", textul urmând să aibă logica pe care şi-a dorit-o iniţiatorul. Şi, pentru că tot sunt aici, aş vrea să atrag atenţia atât comisiei care a analizat pe fond acest proiect, cât şi iniţiatorului, alternanţa la aceste cifre romane, a formulărilor respective, când sunt accentuate, când sunt neaccentutate. Trebuie să găsim o formulă unitară şi pentru a dovedi că nu ne este indiferentă forma în care iese o lege din această instituţie. Şi, nu în ultimul rând, pentru că avem o lege care vorbeşte despre obligativitatea folosirii limbii române, cred că aceasta trebuie să se refere şi în ce priveşte legile, actele normative pe care le elaborăm, pentru că, la acest pct.I, punctele până la inclusiv VI conţin o serie de formule care nu sunt în limba română, sunt într-o limbă preromână, în limba latină, şi ar trebui să atragem atenţia Guvernului şi celor care negociază asemenea documente să folosească în varianta română echivalentele româneşti, dacă tot este iniţiativa unui parlamentar al partidului de guvernământ, de folosire a limbii române, inclusiv în actele publice. |
|||||
|
Stimate coleg, intervenţiile dumneavoastră anterioare vă justifică calificarea în domeniul limbii române, dar, în ceea ce priveşte termenii "aderarea" şi "ratificarea", aceştia sunt consacraţi de dreptul internaţional. Poftiţi. Şi vedeţi să nu ajungem în mediere. |
|||||
|
Domnule preşedinte, evident că încerc să evit orice polemică. Domnul deputat are, fără îndoială, dreptate atunci când se referă la chestiunea de exprimare corectă atunci când aduce în discuţie aderarea şi ratificarea la acorduri, ratificarea unor acorduri. Deci, sub aspect gramatica, propunerea poate fi acceptată de comisie şi cred că nu există nici o îndoială sub acest aspect. Din perspectiva cealaltă, în schimb, menţinerea celor doi termeni, fără îndoială că dumneavoastră aveţi dreptate, domnule preşedinte, aderarea şi ratificarea pot să coexiste din perspectiva unor competenţe diferite în raport de instrumente internaţionale diferite, care presupun o competenţă naţională distinctă, a Guvernului, sau a Parlamentului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Acceptaţi această explicaţie, sau doriţi să supun la vot amendamentul dumneavoastră? Vă mulţumesc. La pct.1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Pct.2. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Pct.3. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Pct.4. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Pct.5. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Pct.6. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Pct.VI, sau pct.6? |
|||||
|
Nu, nu, pct.6. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Cu arabii nu am probleme! |
|||||
|
Educaţia dumneavoastră este mai la urmă, domnule preşedinte Stanciu. E la romani. Pct.6, deci, a fost adoptat în unanimitate, fără obiecţiuni. Pct.7. Domnul deputat Boc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La pct.7 există un amendament respins la poz.1 din raport şi voi face o pledoarie pentru ambele amendamente, nr.7 şi nr.8, întrucât au acelaşi conţinut. Repet, observaţia noastră de fond a fost următoarea: abilitarea Guvernului trebuie să fie expresă, pentru un caz precis, pentru o situaţie precisă, şi nu pentru situaţii ce pot apărea pe parcursul vacanţei parlamentare. Aici se trece, la pct.7, următoarea formulă: "modificarea unor acte normative de ratificare a unor convenţii şi a altor înţelegeri internaţionale încheiate de Guvern". După ce, până la pct.6, în mod corect, Guvernul precizează în mod expres ce acorduri urmează a fi ratificate, cu cine, ce obiect au, iată că la pct.7 şi pct.8 se deschide cecul în alb, despre care vorbeam, dându-i-se Guvernului această posibilitate nelimitată, necenzurată, de a încheia sau ratifica anumite acorduri. În consecinţă, noi credem că aceste două puncte, pct.7 şi pct.8, fie trebuie eliminate, fie completate de Guvern, cu precizări exprese, şi anume, cu ce ţări, în ce domeniu urmează sau intenţionează Guvernul, pe perioada vacanţei parlamentare, să încheie înţelegeri sau alte acorduri internaţionale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Iniţiatorul, dacă are vreo intervenţie? Sau preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? Domnul ministru Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cele două amendamente care au fost reluate în plen de către domnul deputat Boc şi care au fost discutate în cadrul comisiei şi unde am dat explicaţiile necesare, am crezut că l-am convins că, totuşi, ele nu-şi au rostul şi, cu atât mai mult, am crezut că explicaţia pe care a dat-o, şi foarte pertinentă, domnul deputat Bolcaş, cu privire la faptul că aici nu este vorba de un cec în alb, atât timp cât Constituţia prevede foarte clar că Legea de abilitare trebuie să cuprindă domeniul; cât priveşte concretizarea, ea va fi în actul normativ care va fi supus spre aprobare Parlamentului şi care, la data examinării, va verifica dacă, într-adevăr, actul respectiv se înscrie în domeniul pentru care s-a căpătat abilitarea. Modificarea unor acte de ratificare, v-am spus şi la comisie, este vorba de anumite acte internaţionale care au fost ratificate cu rezerve. Unele dintre acestea trebuie modificate. Şi atunci, sigur că se va veni cu o ordonanţă, care, după aceea, va fi supusă spre aprobare Parlamentului, cu atât mai mult cu cât actele de bază au fost ratificate tot pe calea unor ordonanţe. În ceea ce priveşte amendamentul de la pct.8 al art.I, cu privire la aderarea la convenţii internaţionale, altele decât cele care sunt enunţate, v-am explicat că, în momentul de faţă, Guvernul negociază o serie de acorduri internaţionale, unele dintre ele chiar au fost negociate, însă se găsesc în faza de semnare. Şi, dacă în perioada aceasta a vacanţei, ele vor fi semnate şi s-au terminat negocierile, sigur că pe acelea vom veni şi le vom supune spre ratificare spre calea unor ordonanţe. Din această cauză, ne-a fost foarte dificil ca să nominalizăm aceste acte, pentru că nu ştim care dintre ele, în această perioadă, vor fi negociate în totalitate şi vor fi semnate. Şi vreau, nu ştiu dacă dumneavoastră aţi reţinut, domnule deputat Boc, eu nu am vorbit că ordonanţele acestea se dau în vacanţă parlamentară, pentru că eu consider că Parlamentul nu se găseşte niciodată în vacanţă, că perioada aceasta, dealtfel n-o găsiţi nici în Constituţie, şi nici în regulament, este o perioadă în care vă explicam că activitatea se desfăşoară pe două tronsoane: în teritoriu, în circumscripţii, şi în cadrul comisiilor. Nu are loc o dezbatere în plen, în această perioadă, şi, ca atare, este nevoie să se dea aceste ordonanţe. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Potrivit regulamentului, trebuie să supun întâi votului propunerile de eliminare. Deci, la pct.7 de la pct.I, domnul deputat Boc a propus eliminarea textului. Cine este pentru? 39 de voturi pentru. Împotrivă? 56 de voturi împotriva eliminării. Abţineri? Două abţineri. Deci, cu 56 de voturi împotrivă, 39 pentru, două abţineri, s-a respins amendamentul de eliminare a textului. Supun, în aceste condiţii, pct.7 votului dumneavoastră, în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? 56 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 39 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Pct.7 a fost votat în formularea iniţiatorului. La pct.8, de asemenea, domnul deputat Boc a propus eliminarea acestui punct. Cine este pentru propunerea domnului Boc? 40 voturi pentru eliminare. Voturi împotrivă? 57 voturi împotriva eliminării. Abţineri? Supun votului dumneavoastră din nou pct.8, în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? 57 voturi pentru. Voturi împotrivă? 39 de voturi. Abţineri? O abţinere. S-a adoptat pct.8 în formularea iniţiatorului. Pct.II. Titlul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.1. Domnul Boc. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La pct.1 în proiectul de lege se abilitează Guvernul ca pe perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare să emită ordonanţe în vederea rectificării bugetului de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2002. Obiecţia noastră are două argumente. Unu. Noi apreciem că Legea bugetului este o lege specială, lege care se adoptă de către plenul celor două Camere ale Parlamentului, nu este asimilată de către Constituţie ca fiind din categoria legilor organice, dar având importanţa şi impactul ei, şi anume că este adoptată de către plenul celor Camere, tocmai pentru a-i sublinia importanţa apreciem că este nelegală şi neconstituţională procedura de a abilita Guvernul să emită ordonanţe simple în domeniul legilor bugetare. Nu cred că invocarea precedentului poate fi un argument, aşa cum probabil aţi încercat dumneavoastră să spuneţi, credem noi că trebuie să ţinem cont de acest aspect şi de importanţa pe care Legea bugetului de stat o are în sistemul nostru de drept. În al doilea rând, apreciem că în mod special o asemenea lege ar fi fost obligatoriu să treacă prin Parlament. Avem precedentul Legii finanţelor publice prin care practic s-a limitat drastic dreptul Parlamentului, dreptul parlamentarilor de a depune amendamente, iar acum nu numai că nu le dăm dreptul să depună amendamente, dar, pur şi simplu, îi ignorăm cu totul. Trimitem Parlamentul la plimbare şi lăsăm Guvernul să facă şi bugetul de stat, să-l rectifice aşa cum doreşte, fără nici un fel de contribuţie din partea Parlamentului. Iarăşi îmi veţi spune că va veni la Parlament ordonanţa de rectificare, undeva în luna septembrie-octombrie, va fi discutată prin decembrie şi vă voi întreba atunci ce vom putea face dacă nu vom fi de acord. Banii vor fi cheltuiţi, sumele au fost alocate. Deci, iată, credem noi, că această reglementare nu trebuie să fie pusă pe seama ordonanţelor simple, ci pe seama Parlamentului, adică Puterea şi Opoziţia să analizeze oportunitatea, necesitatea şi cadrele în care să se realizeze rectificarea bugetară având, repet, în vedere importanţa bugetului de stat pentru funcţiunea democratică a unei societăţi. Iată de ce solicităm eliminarea acestei prevederi din conţinutul Titlului II, pct.1. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Am rugămintea să găsiţi o modalitate de a transmite unor anumiţi colegi că noi aici nu ne reprezentăm pe noi, şi de aceea nu suntem o persoană, un individ sau un cetăţean, ci reprezentăm miile de cetăţeni care au dorit să ne vadă aici. Domni deputaţi PSD din sală: Zeci... |
|||||
|
Zecile de mii... Domnule preşedinte, Vreau să vă comunic dumneavoastră, domnule ministru şi stimaţilor noştri colegi, că raţionamenul domnului deputat Boc care este cadru didactic universitar este perfect logic. Nu ştiu, însă, cum voi explica eu colegilor mei de la Universitate şi colegilor mei profesori din judeţul Iaşi că nu vor putea să-şi ia salariile mărite în luna septembrie cu 8%, pentru că nu vor avea alocaţie bugetară, deoarece va trebui să aşteptăm 1 septembrie să vină proiectul de lege de modificare a bugetului şi după aceea să le dăm bani. Şi atunci vă întreb: cu cine votez? Cu domnul Boc sau cu cei care trebuie să ia bănuţii ăia 8% sau 5% de la 1 septembrie? Eu zic să votez cu ei. Şi mai am un argument. Constat de o bună bucată de vreme nişte raţionamente foarte bune ale unor formaţiuni politice prezente în Parlament, dar care vin prea târziu. Adică după ce au pierdut puterea. Pentru că ceea ce spunea distinsul nostru coleg, şi nu-i vina lui că a fost, n-a fost aici, este că noi ne băteam cu distinsul domn Remeş, ministrul de la o anumită vreme, şi aduceam argumentele pe care le aduce domnul Boc. Şi dânsul spunea: niet. Acum, vor. Deci, când era putilinţă nu era dorinţă, acum când nu-i putilinţă, degeaba chichirez gâlceava! De aceea, eu spun, domnule preşedinte, să lăsăm bugetul, să ne luăm şi noi bănişorii aceia şi aceia puţini, ca să nu ne dea colegii noştri profesori cu bugetul în cap. Vă mulţumesc. (Aplauze puternice din partea PRM-ului) |
|||||
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. V-aş ruga să traduceţi pentru stenogramă citatul latin. Din partea Guvernului. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Fiecare dintre ştim că în Regulamentul şedinţelor comune există un capitol, "Proceduri speciale", în legătură cu adoptarea bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat, legi care sunt anuale şi, pe parcursul executării lor, pot să intervină anumite situaţii, atât în evoluţia indicatorilor economici, cât şi anumite legi cu influenţe financiare în execuţia bugetului. Ceea ce spunea aici foarte bine domnul profesor Stanciu, că, într-adevăr, datorită unor acte normative urmează să se aducă anumite modificări în problemele de salarizare şi pentru cadrele didactice. Dar nu acesta este motivul. Vreau să vă spun că ordonanţa aceasta de rectificare a bugetului de stat îşi va urma cursul ca orice lege bugetară. Adică ea va fi supusă dezbaterii Parlamentului în ambele Camere şi, cu acel prilej, sigur că Parlamentul poate să aducă corecturile necesare, fie majorând, fie reducând anumite prevederi bugetare. Deci ea nu se va dezbate, cum s-a crezut cândva, separat în Cameră şi că nu se vor putea face cu această ocazie intervenţiile necesare pentru a se aduce acolo unde este cazul corecturile. Repet, sunt situaţiile care intervin în execuţia bugetului şi care reclamă ca, într-adevăr, să se intervină de către Guvern pe calea unor ordonanţe care, ulterior, vor fi dezbătute în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Pentru aceste considerente, domnule preşedinte, v-aş ruga ca să supuneţi votului să fie respinsă propunerea de eliminare a textului la care m-am referit. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, potrivit regulamentului, supun întâi votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului făcut de domnul deputat Boc. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 4 voturi pentru. Voturi împotrivă? Da, evident, marea majoritate a votului este împotriva eliminării. Cine este pentru textul iniţiatorului la pct.1? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu două abţineri, nici un vot împotrivă, marea majoritate pentru s-a adoptat pct.1. Pct.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.6 domnul deputat Boc are un amendament de eliminare. |
|||||
|
Domnule preşedinte, O să fac iarăşi o argumentaţie globală pentru toate punctele, pentru a nu mai interveni la fiecare. Noi am apreciat că, repet, abilitarea trebuie să fie concretă pentru o chestiune precisă, chiar dacă dumneavoastră veţi spune că, în constituţie, se cere să se precizeze domeniul, dar asta nu înseamnă că trebuie să trecem domeniul general de legiferare, ci sensul şi spiritul Constituţiei este acela ca delegarea să fie expresă, precisă, pentru că, repet, monopolul activităţii legislative îl are Parlamentul. De aceea, noi credem că din formule vagi, precum cea de la pct.6: "Perfecţionarea cadrului legislativ privind realizarea creanţelor bugetare", ce se poate înţelege? Se poate înţelege absolut orice sub masca acestei prevederi. Poate Guvernul utiliza această sintagmă pentru a-şi acoperi, aşa cum am menţionat şi înainte, pentru a-şi acoperi unele legi, pe care n-a reuşit să le treacă prin Parlament, coroborând acest lucru cu art.3 pe care l-a invocat domnul Bolcaş. Sau la pct.9: "Perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor, în vederea alinierii la legislaţia comunitară". Iar, această perfecţionare este foarte largă, cuvântul acesta "perfecţionare" nu cred eu că intră sub incidenţa articolului constituţional care specifică expres domeniul în care se poate emite ordonanţa respectivă. Iată de ce noi susţinem eliminarea acestor formule vagi, formule umbrelă sub care se poate practic ascunde orice. |
|||||
|
Doriţi să luaţi cuvântul, domnule Bolcaş? trecem la vot? Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Boc, de eliminare a pct.6 cu privire la realizarea creanţelor bugetare. Cine este pentru? 4 voturi pentru. Voturi împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi este împotrivă. Supun votului dumneavoastră textul în alcătuirea iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu două voturi împotrivă şi 4 abţineri s-a adoptat pct.6 în formularea iniţiatorului. Pct.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Pct.8, de asemenea, s-a propus de către domnul deputat Boc eliminarea textului. Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 4 voturi pentru. Voturi împotrivă? Marea majoritate este împotrivă. Supun votului dumneavoastră pct.8 în formularea iniţiatorului. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă şi o abţinere. Marea majoritate este pentru formularea iniţiatorului. La pct.9, de asemenea, domnul Boc a propus eliminarea textului. Cine este pentru această propunere? Trei voturi pentru. Voturi împotrivă? Restul deputaţilor este împotrivă. S-a respins propunerea de eliminare. Abţineri au fost? Nu. Pct.10. Nu au fost obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? La pct.9 am supus votului doar propunerea de respingere a amendamentului de eliminare. Supun votului dumneavoastră pct.9 în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. marea majoritate a voturilor pentru, s-a adoptat pct.9. Pct.10, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Pct.11. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate. Pct.12. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului III? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.1 de la Capitolul III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.2, 3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. La pct.5 domnul deputat Boc are un amendament, tot de eliminare. Pct.5 şi 6, v-aş ruga, dacă sunteţi amabil, să le susţineţi pe amândouă. La vot le vom supune separat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că da. Eu am înţeles prin modul în care dumneavoastră aţi adrest sfatul unor colegi să aibă grijă să nu fie mediere că rezultatul va fi acelaşi ca şi la celelalte anterioare, aşa că o să mă rezum doar la o întrebare. La pct.IV, şi anume la poz.5 se spune: "Stabilirea procedurii de atribuire şi schimbare de denumiri în domeniul administraţiei publice centrale şi locale". Şi întrebările mele către domnul ministru sunt următoarele: dacă prin acest punct 5, Guvernul are în vedere abrogarea Decretului-lege nr.100 din 14 martie 1990 privind atribuirea sau schimbarea denumirii localităţilor şi a doua întrebare este dacă abrogarea acestui Decret-lege nr.100 face parte din Protocolul PSD-UDMR, semnat de către cele două formaţiuni politice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Bolcaş din partea Grupului parlamentar al PRM. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Realitatea este cea expusă de domnul deputat Boc. Am spus, nu sunt prezumţios şi nu văd în spatele stabilirii unor domenii neapărat o încercare a executivului de a strecura ceva nelegal. Dar când există dovezi certe şi concrete, când această încercare a executivului lezează direct atribuţiile Parlamentului, atunci vă înfăţişez acest punct de vedere. De ce executivul doreşte ca în perioada vacanţei parlamentare pentru că, cu tot respectul pentru capacitatea de muncă a domnului ministru Gaspar, eu vă mărturisesc că abia aştept această vacanţă, să scăpaţi de mine, măcar două luni. De ce tocmai în perioada vacanţei parlamentare se stabilesc procedurile de atribuire şi schimbare de denumiri? Pentru că deja printr-o hotărâre de Guvern se aprobă norme metodologice privind atribuirea de denumiri bilingve, denumirile de localităţi au fost schimbate contrar legii. Nu s-au atribuit denumiri bilingve, ci s-au atribuit noi denumiri în altă limbă acestor localităţi. Şi, atunci pentru că acest proces nu s-a terminat până acum şi, probabil că Guvernul urmăreşte să dea denumiri maghiare şi comunelor Ip şi Treznea, sigur să se urmăreşte acest lucru. Vă rog să constataţi că argumentele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de respingere nu pot să fie avute în vedere. Pentru că nu Decretul-lege 100 este pus în discuţie, astfel cum a fost modificat printr-o lege ulterioară, ci faptul că la ora actuală, stabilirea denumirilor localităţilor este reglementată de Legea nr.2/1968, repusă în vigoare prin Decretul-lege nr.3/1990, ceea ce distinsa comisie juridică nu a observat. Şi nu poate hotărî Guvernul printr-o hotărâre să modifice această lege. Dar de ce s-a grăbit comisia juridică să respingă o atare propunere? Pentru un simplu motiv. Pentru că prin legea care a modificat Decretul-lege nr.100/1990, la pct.1 lit.a) se stabileşte că Parlamentul stabileşte denumirile pentru judeţe, municipii, oraşe şi comune. Iată care este rolul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Parlamentului. Să ia din competenţa Parlamentului atribuţii pe care cu greu le-a căpătat prin legi speciale şi să le facă cadou Guvernului. Dacă nu aş şti că aş face un rău mai mare acestei ţări, aş propune Guvernului să-l ia în sânul său pe domnul deputat Olteanu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Parlamentului. Măcar în acest fel să se respecte ceea ce noi facem aici. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul ministru Gaspar. Domnului deputat Bolcaş am să-i spun că al meu coleg se bucură de simpatia pe care o manifestaţi faţă de dânsul, dar nu vrea să mai recurgă la dreptul de replică pentru a vă răspunde la toate aceste ţinte... |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Nu mă interesează dreptul la replică al domnului Olteanu. Este dreptul domniei sale de a da dreptul la replică sau a se purta indiferent. |
|||||
|
Aveţi cuvântul, domnule Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnul Bolcaş, în modul în care a prezentat aici toată problema aceasta cu atribuirea de denumiri, sigur că v-a deturnat atenţia de la sensul care se urmăreşte prin adoptarea acestei ordonanţe. Decretul-lege nr.100 din 1990, aşa cum a fost adoptat el, stabilea nişte competenţe. Şi el este anterior Constituţiei, între timp, România a ratificat mai multe documente internaţionale printre care şi convenţia-cadru - Carta Europeană a Autonomiei Locale. Acest document internaţional care a fost ratificat îşi găseşte corespondentul şi în Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală. Iar prin această lege, dacă o citeaţi cu atenţie, vă dădeaţi seama că anumite competenţe, care prin Decretul-lege nr.100/1990 erau în seama consiliilor judeţene, au fost trecute în seama consiliilor locale, comunale şi orăşeneşti. Cât priveşte atribuirea de denumiri pentru judeţe, oraşe, municipii, comune, aceasta va fi competenţa Parlamentului, aşa cum se va scrie în această ordonanţă. Cât priveşte referirea la Legea nr.2/1968, vă aduc aminte că este legea cu privire la împărţirea administrativă a teritoriului ţării şi îmi pare foarte rău, nu vreau ca să am cu dumneavoastră o controversă, dar cel puţin eu aşa îmi aduc aminte că Legea nr.2/1968, pe care o cităm foarte des ori de câte ori aprobăm aici propuneri de trecere a unor comune în categoria oraşelor sau trecerea unor sate din componenţa unor comune, totdeauna se spune că Anexa la Legea nr.2/1968 privind împărţirea administrativă se modifică în mod corespunzător. Deci acestea sunt adevăratele elemente care justifică şi motivează ca să se aprobe de către Camera Deputaţilor acum această propunere cu privire la reglementarea problemei atribuirii şi schimbării de denumiri şi nu un altfel de substrat pe această temă. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Nu-l contrazic pe domnul ministru sub nici un aspect, este părerea domniei sale, însă o problemă rămâne pentru mine şi poate că cei care iau cuvântul ulterior să o lămurească. S-a spus că atribuirea de denumiri judeţelor, municipiilor, oraşelor va fi în competenţa Parlamentului. Adică cum? Guvernul, printr-o ordonanţă, o să-mi fixeze mie, Parlament, competenţa. Aceasta este o operaţie juridică imposibilă. |
|||||
|
Domnul deputat Niculescu şi apoi domnul Boc. Scuzaţi-mă, domnule Niculescu, i-am refuzat de două ori dreptul la replică domnului deputat Olteanu şi ".. a fost judecat cam aspru şi nedrept de colegul nostru. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Sigur că nu am dorit să mai iau cuvântul dintr-o singură perspectivă. Este o chestiune de principiu. Vreau să privilegiem cultura dialogului în raport de logica conflictului, iertaţi-mi insistenţa pe o anumită perspectivă, câtă vreme cred că, în raport de faptul că este ora 18, trebuie să ne gândim mai mult la ceea ce avem de făcut, decât la faptul că nu putem admite opinia celuilalt. M-am hotărât însă să iau cuvântul pentru că mi s-a părut că este cel puţin îngrijorătoare poziţia exprimată de distinsul nostru coleg, atunci când a afirmat pur şi simplu că nu-l interesează replica celuilalt, indiferent cine ar fi acesta. Fără îndoială că eu îl aştept, în continuare, la comisia juridică pe distinsul meu coleg, căruia nu-i pronunţ numele, doar pentru a nu prelungi această dezbatere, pentru că această comisie este laboratorul de lucru al Camerei Deputaţilor, unul din laboratoare. Fără îndoială. Or, dacă domnia sa doreşte să contribuie cu sinceritate la ameliorarea procesului legislativ pe ansamblu şi a unei propuneri legislative sau a unui proiect în mod concret, cred că trebuie să o facă manifestându-şi, în sfârşit, dorinţa de a participa în mod efectiv la lucrări. Referitor la chestiunea legată de legea pe care o discutăm, de proiectul de lege pe care îl discutăm, s-a dat răspunsul. Insist, însă, pe prevederile Cartei autonomiei locale, cartă care a fost ratificată de către România şi aşteaptă să fie concretizată prin dispoziţii legale, operative, pentru că nu ratificăm doar de dragul de a ratifica instrumentele juridice internaţionale, doar de dragul de a invoca o aliniere la un drept europeană, ci pur şi simplu din perspeciva în care declarăm şi cred că trebuie nu doar să declarăm, ci să şi fim convinşi că suntem ataşaţi de principiile acelor instrumente juridice europene. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule coleg. Mulţumesc pentru eleganţă şi maturitate. Domnul Boc. Şi, staţi puţin că sunteţi cel care vă susţineţi amendamentul şi mai doreşte să intervină domnul Niculescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că, aici, invocăm Constituţia şi regret că această constituţie este, la un moment dat, interpretată faţă de Guvern, cel puţin subiectiv. Dacă noi am adopta programul de guvernare la art.101 pe care colegii noştri nu vor să-l invoce de loc, pentru că în art.108 este trecut că Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului, deci, un fel de raport de activitate şi iarăşi se uită în art.114 alin.3 că Parlamentul primeşte spre aprobare, potrivit procedurilor legislative, aceste ordonanţe care sunt trecute în legea de abilitare. Iar nerespectarea termenelor atrage implicit încetarea textelor ordonanţe. Eu nu ştiu de ce colegii noştri jurişti invocă Constituţia, iar spiritul ei este dat la o parte. Eu cred că, în primul rând, această carte de căpătâi ar trebui, eventual, s-o mai citim din când în când. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Boc, după care propun încheierea dezbaterilor şi votarea amendamentelor domnului Boc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau întâi să precizez faptul că în susţinerea amendamentului pe care l-am formulat nu am invocat prevederile Constituţiei României. Am făcut referire la protocolul de colaborare şi de guvernare între P.S.D. şi U.D.M.R. şi, dacă acesta i-a locul Constituţiei, eu n-am ştiut încă, dar e bine că aflu şi aici acest lucru. În al doilea rând, i-am adresat domnului ministru două întrebări, dar aşa cum suntem obişnuiţi în Opoziţie să punem întrebări şi tot noi să ne răspundem, şi de această dată îmi voi da eu singur răspuns la întrebările pe care le-am formulat domnului ministru, şi anume, doar constatăm faptul că în protocolul de colaborare apare expres necesitatea abrogării Decretului 100/1990. Termenul era scadent, e adevărat, 28 februarie, aceste date le-am luat de pe site-ul internet al partidului de guvernământ unde este publicat protocolul de colaborare. Eu am dorit doar să cunosc aici de ce nu s-a preferat să se treacă prin Parlament o asemenea lege care figurează şi în protocolul de colaborare şi s-a preferat să se reglementeze pe calea ordonanţelor. Simplul fapt că s-a încălcat un termen din protocolul de colaborare justifică includerea prevederii respective în ordonanţe şi în legea de abilitare, noi credem că nu, şi s-ar fi impus ca această problemă să fie discutată de Parlament în procedură obişnuită. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Noi, Grupul P.R.M., vom vota acest punct, dar avem o rugăminte: pentru a nu păţi cum a păţit domnul prim-ministru care a aflat că acel consiliu administrativ de la Legea privind statutul aleşilor locali, nu este agreat de Europa, cum ne spusese înainte domnul preşedinte, să ne spună domnul preşedinte acum care este articolul şi care este alineatul din Carta europeană invocată în care se precizează cum se atribuie denumirile localităţilor. Şi, dacă ne spune acest lucru, noi votăm cu dragă inimă. Dacă nu, n-are sens să procedăm ca înainte de 1989 că se deschidea la Moscova umbrela şi ploua aici. Acum se deschide la Strasbourg şi plouă dincoace. Să ne spună din carta respectivă articolul şi alineatul unde se pomeneşte de atribuirea numelor localităţilor şi vom vota cu dragă plăcere, altfel nu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimate coleg, o să vi se pună aceste informaţii la dispoziţie după vot, pentru că, oricum, grupul dumneavoastră a anunţat înaintea dumneavoastră că votează împotrivă. |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Nu ne daţi posibilitatea să ne răzgândim. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Boc, de eliminarea punctului 5. Domnul Brudaşca, aveţi numai un singur vot, chiar dacă faceţi cât doi la literatură! |
|||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Are împuternicire de la Funar! |
|||||
|
Cine este pentru? 36 voturi pentru eliminare. Împotrivă? 59 voturi împotriva eliminării. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 59 voturi împotrivă, 36 voturi pentru, amendamentul de eliminarea textului propus de domnul Boc a fost respins. Supun votului dumneavoastră pct.5, în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? 59 voturi pentru. Împotrivă? 36 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 59 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat pct.5 în formularea iniţiatorului. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a pct.6 din Cap.IV, propunere făcută de domnul Boc. Cine este pentru? 4 voturi pentru. Împotrivă? Evident, marea majoritate împotriva eliminării. Supun votului dumneavoastră pct.6, în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu 6 abţineri, 3 voturi împotrivă, marea majoritate pentru pct.6 în formularea iniţiatorului. Pct.7 şi 8 dacă sunt obiecţiuni. Comisia n-a avut. Nu sunt. Votate în unanimitate. Pct.9. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Titlul Cap.V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.1, 2, 3 din Cap.V. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate. Pct.6, titlul. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. Pct.1 şi 2. Domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Domnilor miniştri, Profit de faptul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării este reprezentat prin domnul ministru Câmpurean care îndeplineşte şi calitatea de ministru-secretar de stat cu relaţiile cu Parlamentul, din partea ministerului respectiv, spre a-mi exprima o nedumerire. Ministerul, respectiv Departamentul cercetării a introdus la pct.2 Statutul cercetătorului ştiinţific. Acest statut este în portofoliul Comisiei de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. El nu a ajuns în plen deoarece timpul comisiei a fost ocupat, în majoritate, cu definitivarea proiecului Legii cercetării, lege la care s-au făcut 184 de amendamente, din care s-au aprobat 159 şi respinse 25, şi în care P.S.D.-ul a avut 85 de amendamente aprobate. În fine, şi celelalte grupuri au avut diferenţa de amendamente aprobate. Aceasta dovedeşte că ministerul împreună cu membrii comisiei, distinşi profesori, şi împreună cu sindicatele, împreună cu patronatul, au găsit o formulă, nu numai acceptabilă pentru toţi, dar şi viabilă. Această colaborare, noi am dori, domnule preşedinte, să o continuăm. Şi ar fi normal ca şi statutul să urmeze aceeaşi procedură şi să găsim o formulă agreată de toate părţile şi care să reprezinte nu numai punctul de vedere a uneia sau alteia, şi, efectiv, modalitatea prin care cercetătorul să capete un statut, am zice noi, nu numai necesar, dar şi obligatoriu pentru bunul mers al României. De aceea, fac apel, domnule preşedinte, să îngăduiţi domnului ministru Câmpurean să ne spună dacă vrem să continuăm această colaborare sau să-l dăm sub forma care este. Noi am avut deja câteva runde de întâlniri cu patronatul, cu sindicatele, şi, dacă dânşii acceptă, noi am propune să fie continuate chiar dacă există această presiune a unei posibile medieri a legii privind abilitarea ordonanţei. De aceea, am propune să se elimine şi să ne continuăm munca începută, s-o ducem la bun sfârşit, şi să venim în faţa dumneavoastră cu o lege aşa cum este cea a cercetării ştiinţifice pe care am avut plăcerea să v-o prezentăm şi să nu aibă nici un fel de obiecţiune din partea nici unei formaţiuni politice. Statutul cercetătorului este al tuturor, ca şi cercetarea ştiinţifică. Vă mulţumesc pentru înţelegere şi spre a arăta larga dezbatere democratică, daţi cuvântul şi domnului ministru şi votaţi, domnilor colegi, şi un punct împotriva unuia poate dicta. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul ministru Gaspar. Poftiţi, domnule ministru! (Domnul ministru Acsinte Gaspar se consultă cu domnul preşedinte) Da, da, de acord! Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. |
|||||
|
Domnul Adrian Câmpurean: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, nu pot decât să-i mulţumesc domnului preşedinte Stanciu pentru modul în care a condus lucrările comisiei şi pentru modul foarte serios în care a fost analizată legea cercetării. Din păcate, în acodul social care a fost semnat cu partenerii noştri, sindicatele şi patronatul din cercetare, s-a prevăzut că, dacă aceste documente legislative nu vor fi adoptate în această sesiune, ele vor fi incluse pe lista de abilitare a Guvernului. De altfel, noi ne-am obligat să preluăm absolut toate amendamentele aprobate în cadrul comisiei în această ordonanţă pe care am supus-o atenţiei dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Domnul mimistru Gaspar, dacă doriţi să mai completaţi. |
|||||
|
Vedeţi de ce este bun art.3? Pentru că noi am intuit, şi în practica parlamentară s-a întâmplat de atâtea ori, ca anumite proiecte care nu reuşesc să fie finalizate în cadrul procedurilor obişnuite şi intră pe procedura ordonanţelor, tot ceea ce s-a lucrat în legătură cu proiectul respectiv de lege să fie preluat în proiectul de ordonanţă. Ba, mai mult, pentru a se evita orice paralelism în reglementare, că ăsta este pericolul, prevederile care au fost preluate în ordonanţă îşi vor înceta de drept, adică vor fi eliminate de drept din cuprinsul proiectelor respective. Dacă dumneavoastră, domnule profesor, nu ştiu care este graficul de activitate al comisiei în această vacanţă parlamentară, veţi elabora raportul şi la cel de al doilea proiect, sigur că toate acelea îşi vor găsi consacrare în proiectul de ordonanţă, exact cum doriţi dumneavoastră. |
|||||
|
Cu aceste precizări, supun... în primul rând, la pct.1 n-am înţeles că aţi intervenit. Dacă sunt alte obiecţiuni. Nu. La pct.2 de la pct.VI, supun votului dumneavoastră propunerea preşedintelui Comisiei de învăţământ, domnul Stanciu, de eliminarea textului. Cine este pentru? 32 voturi pentru eliminare. Împotrivă? 59 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. A fost respinsă propunerea de eliminare formulată de domnul deputat Stanciu, cu 59 voturi împotrivă, 32 voturi pentru. Supun votului dumneavoastră pct.2 în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? 59 voturi pentru. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 29 abţineri. Cu 59 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 29 abţineri, s-a adoptat pct.2 în formularea iniţiatorului. Cap.VII. Titlul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.1, 2, 3. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.IV, V, VI de la Cap.VII. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Pct.7 şi 8. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Cap.VIII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Pct.1, 2, 3 din Cap.VIII. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. La art.2, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.3, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege. O să-l supunem votului final în cursul zilei de mâine. |
|||||
|
|
Daţi-mi voie să vă supun aprobării dumneavoastră câteva comisii de mediere: |
|
|||
|
|
- Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Au fost propuşi domnii deputaţi: Muraru Mândrea Mihaela, Bereczki Endre, Cherescu Pavel, Dreţcanu Doina-Micşunica, Brudaşca Damian, Marton Arpad, Wittstock Eberhard-Wolfgang. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|
|||
|
|
- Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002 privind contractele de parteneriat public privat. Sunt propuşi domnii deputaţi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriţă Dumitru, Buzea Cristian Valeriu, Palade Doru Dumitru, Albu Gheorghe, Anton Marin. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Informez prima comisie de mediere, cea de la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 94/2000, că medierea va avea loc miercuri, 19 iunie, ora 14,30, la sala 535, etajul 5. Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2002, şedinţa va avea loc marţi, 18 iunie, adică mâine, la Senat, ora 14,30, sala de şedinţe a Comisiei economice, camera 331, etajul 1. |
|
|||
|
|
- Comisia de medire pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit. Sunt propuşi colegii noştrii: Bercăroiu Victor, Bleotu Vasile, Gubandru Aurel, Ionescu Daniel, Baban Ştefan, Videanu Adriean, Winkler Iuliu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|
|||
|
|
- Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Spiru Haret". Sunt propuşi colegii noştri: Ecaterina Andronescu, Andea Petru, Antonescu Niculae Napoleon, Stanciu Anghel, Ionescu Anton, Asztalos Ferenc, Radan Mihai. Şedinţa va avea loc la Camera Deputaţilor, de această dată, mâine, 18 iunie, ora 14,30, la sala de şedinţe a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret, Corpul B4, etaj 3. |
|
|||
|
|
Ultima comisie este cea pentru medierea Proiectului de Lege privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. Sunt propuşi domnii deputaţi: Bar Mihai, Boajă Minică, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Moisescu Dumitru, Cladovan Teodor, Săpunaru Nini. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Aici nu mi s-a comunicat data şedinţei. Vă rog să luaţi legătura dumneavoastră cu colegii dumneavoastră de la Senat. |
|
|||
|
|
Trecem la partea a doua a ordinii de zi de astăzi, şedinţa destinată interpelărilor şi întrebărilor. |
|
|||
|
(După o mică pauză) |
|||||
|
Bună seara! Vă propun să începem ultima parte a şedinţei. Domnul deputat Metin Cerchez este? Nu este. Domnul deputat Victor Babiuc. Doriţi să completaţi ceva, sau aşteptaţi răspunsul din partea domnului ministru? |
|||||
|
Domnul Victor Babiuc (din sală): Aştept răspuns. |
|||||
|
Da. Aşteptaţi răspunsul. Să-l rugăm pe domnul ministru Romulus Moucha să-i răspundă domnului deputat Victor Babiuc. |
|||||
|
Domnul Romulus Ion Moucha: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac precizarea că, în legătură cu răspunsul pentru domnul deputat Metin Cerchez, eu am răspunsul şi-l pot pune la dispoziţia secretariatului, respectiv, doamnei de la stenogramă. De asemenea, voi avea plăcerea să-i înmânez domnului deputat Victor Babiuc şi răspunsul scris după ce voi face câteva spicuiri din răspunsul pe care l-am întocmit pentru a nu reţine prea mult pe domnii deputaţi. În legătură cu întrebarea domnului deputat Babiuc, aş dori să subliniez faptul că întrebarea dumneavoastră cu privire la consecinţele "a unei erori de evaluare a raportului leu-dolar şi a calculării greşite a tarifelor pentru livrarea energiei pentru care populaţia a plătit suplimentar pentru consumul casnic câteva milioane de dolari", aş dori să precizez următoarele: Informaţia pe care o deţineţi, pentru care solicitaţi date suplimentare, este, într-un fel, eronată, în sensul că obiectul acesteia îl poate, eventual, constitui în fapt o eventuală calculare greşită a tarifelor pentru gaze naturale şi nu pentru energie. În ceea ce priveşte estimarea cursului de schimb, acesta este necesar pentru fundamentarea ordinelor privind aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate din sectorul gazelor naturale. Estimarea cursului de schimb a avut în vedere pentru fundamentarea ordinelor pe care le emite ANRG şi ANRE pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate din sectorul propriu de activitate, se realizează conform reglementărilor legale în vigoare, avându-se în vedere exclusiv cursul de schimb leu/dolar comunicat de BNR. ANRG este o instituţie publică extrabugetară, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea şi nu în subordonarea Ministerului Industriei. Ea este înfiinţată după o serie de acte normative pe care le veţi regăsi, stimate domnule deputat, în cursul răspunsului pe care l-am întocmit. Conform art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.41, ANRGN elaborează, aplică şi urmăreşte sistemul de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar pentru funcţionarea sectorului şi a pieţei gazelor naturale. În sfera atribuţiilor ANRGN-ului se numără şi aceea de a aproba preţurile respective. În legătură cu întrebarea propriu-zisă a dumneavoastră, aş dori să precizez faptul că, la data prezentării în comitetul de reglmentare a ANRGN a Ordinului nr.865/195/2001, cursul de schimb leu/USD comunicat de BNR a fost de 31.612 lei/dolar, depăşindu-şi atribuţiile legale, domeniul său de competenţă limitându-se exclusiv la stabilirea tarifelor, în funcţie de cursul comunicat de BNR, comitetul de reglementare a estimat pentru trim.I al anului 2002 un curs mediu de 33.350 lei/dolar. În consecinţă, ca măsură administrativă, s-a dispus prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr.3084 din martie 2002, revocarea din funcţie a preşedintelui ANRGN, unul din motivele principale care au determinat această decizie fiind efectul negativ generat de aplicarea Ordinului ANRGN mai sus menţionat. În vederea rezolvării situaţiei create, preţurile şi tarifele în vigoare nu vor suporta modificări în perioada imediat următoare. Mă opresc aici, domnule preşedinte. Aşa după cum am spus, voi înmâna domnului deputat răspunsul scris. De asemenea şi pentru domnul deputat Metin Cerchez voi lăsa la secretariat răspunsul întocmit. |
|||||
|
Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Babiuc. |
|||||
|
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Este adevărat, corectura pe care o face domnul secretar de stat Moucha este corectă. Întrebarea mea se referea la gaz metan, nu la alte soiuri de energie. Dar şi gazul metan, dacă vrem, intră în această categorie generală. Ceea ce am înţeles din răspunsul domniei sale, este însă că, dacă pentru un eventual vinovat s-a găsit preşedintele acelei agenţii pe care l-au schimbat, în legătură cu oamenii care au plătit mai mult decât trebuiau să plătească, nu există preocupare pentru ca să se ţină seama de devalorizarea leului raportat la dolar şi că o plată făcută în trimestrul I nu poate fi compensată la acelaşi curs în semestrul III sau în semestrul IV. Cu alte cuvinte, preocuparea Ministerului Industriei pentru a corecta o eroare care i se datorează exclusiv nu există. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Damian Brudaşca aşteaptă un răspuns din partea Ministerului Justiţiei. Mai aveţi vreo completare în plus, domnule deputat? Dacă nu, îl invit pe domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat, să vă răspundă. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Mulţumesc, domnule preşedinte. Urmare întrebării dumneavoastră transmise Ministerului Justiţiei, vă comunicăm următoarele: Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestei reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauză sau schimbarea destinaţiei acestora. În perioada procedurilor parlamentare de adoptare a Legii nr. 10/2001, a fost emisă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 308/4 iulie 2000. Potrivit art. 1 alin. 1 şi 4 din ordonanţă, numărul maxim de imobile, altele decât lăcaşele de cult, ce pot fi retrocedate în natură fiecărui centru eparhial sau centru de cult, nu poate fi mai mare de 10. Menţionăm că Ordonanţa de Urgenţă nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a fost aprobată cu modificări de Camera Deputaţilor. Astfel, menţinându-se exceptarea de la restituirea în natură a imobilelor care reprezintă lăcaşe de cult, prin modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 în Camera Deputaţilor, s-a prevăzut că pentru imobilele preluate de stat cu titlu şi ocupate de unităţile de învăţământ, de sănătate, aşezăminte social-culturale sau de instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentanţe ale organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. De asemenea, în cazul imobilelor preluate fără titlu şi restituite în natură, care au destinaţia de şcoli, spitale, grădiniţe, centre de plasament, aziluri de bătrâni, s-a instituit obligativitatea încheierii de contract de închiriere pe durata de 5 ani între noii proprietari şi deţinătorii acestora. S-a prevăzut, totodată, că despăgubirile băneşti se vor acorda în condiţiile stabilite, art. 38-40 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora cuantumul şi modalităţile de acordare a despăgubirilor băneşti vor fi reglementate printr-o lege specială. Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 a fost adoptată cu unele modificări şi de către Senat, urmând a fi supusă procedurii de mediere. Deci, pentru celelalte bunuri care fac parte din categoria celor la care ne-am referit, urmează să se întocmească un act normativ care va reglementa regimul acestora. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, domnilor miniştri, Întrebarea am adresat-o, de fapt, domnului prim-ministru al României şi se referea la faptul că în primul trimestru al acestui an un număr de 150 de intelectuali români din Transilvania au înaintat primului-ministru al României un memorandum, în care luau poziţie faţă de modul defectuos, după părerea lor, în care se procedează la retrocedarea unor imobile cu valoare culturală, istorică şi spirituală, care fac parte din patrimoniul cultural al României, pe simplul considerent că în anumite perioade de timp acestea au fost folosite de către minorităţile etnice. Din acest punct de vedere, se atrage atenţia primului-ministru să nu cadă în capcana întinsă de aceste minorităţi rapace, întrucât construcţiile respective s-au realizat din fonduri publice, din bani publici, iar într-o anumită perioadă de timp istorică, ei au avut doar calitatea de uzufructuari, nu de proprietari. S-au trezit automat, având în vedere largheţea suspectă a Puterii, că sunt proprietari şi doresc restitutio in integrum, punând în imposibilitate instituţii publice de învăţământ, academice, universitare şi ştiinţifice de a-şi continua desfăşurarea activităţii în sediile care le-au revenit, nu din vina lor, după 1945. Deci, intelectualii români doresc să procedeze, nu în conformitate cu interese politice conjuncturale, ci în conformitate cu interesele de perspectivă ale neamului românesc şi cu respectarea realităţii istorice, rezultată din faptul că aceste construcţii care se dau cadou acum acestor minorităţi rapace, unora dintre ele, în defavoarea altora, se face cu împroprietărirea forţată a lor. Ei nu au fost niciodată proprietari. În timpul ocupaţiei habsburgice au avut calitatea de chiriaşi ai acestor imobile pe care pretind astăzi că li se cuvin a li se retroceda. Deci, aceasta a fost intenţia mea. Eu apreciez răspunsul dat de domnul ministru, dar nu sunt convins că răspunsul a sesizat apelul disperat al intelectualităţii române din Transilvania. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule deputat. Aceeaşi întrebare constat că aţi adresat şi Ministerului Culturii. Deci, răspunsul este acelaşi şi nu are rost să mai pierdem timp. Am să-l rog pe domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru să-i răspundă doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea. |
|||||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Doamnelor şi domnilor deputaţi, întrebarea doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea are ca punct de pornire două evenimente: Ziua mondială a proprietăţii intelectuale - 26 aprilie, care, în anul 2002, a avut ca temă încurajarea creativităţii şi intenţia Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei de a înfiinţa aşa-numita Agenţie pentru valorificarea şi comercializarea proprietăţii intelectuale. Înainte de a răspunde la întrebare, consider necesar să fac unele precizări. Proprietatea intelectuală cuprinde două mari ramuri: proprietatea industrială şi proprietatea literar-artistică şi ştiinţifică. Cea de a doua, cunoscută şi sub denumirea de dreptul de autor şi drepturi conexe. În condiţiile mondializării, sistemul proprietăţii intelectuale este supus unor noi provocări, primul efect al acesteia fiind lărgirea la scară mondială a pieţei economice, pe de o parte, oferind pe de altă parte şi posibilitatea protecţiei la nivel mondial a proprietăţii intelectuale, fapt cu consecinţe directe asupra activităţilor de cercetare-dezvoltare. În aceste condiţii s-a impus o reorientare în lumea afacerilor, atât în ceea ce priveşte schimbările tehnologice, cât şi noile modele de gestiune financiară, de la coloşii din producţia mondială, până la întreprinderile mici şi mijlocii. Astfel se explică faptul că astăzi proprietatea intelectuală reprezintă inima politicilor generale şi a strategiilor comerciale, aşa cum o demonstrează şi proporţia crescândă a activelor incorporale în valoarea întreprinderilor, inclusiv a celor mici şi mijlocii. Au existat cazuri în România - şi voi prezenta simplificat unul din ele, care să demonstreze cel puţin unul din motivele pentru care este necesară înfiinţarea Agenţiei pentru valorificarea şi comercializarea proprietăţii intelectuale. Un investitor străin care urma să pună bazele unei afaceri în România, în colaborare cu un investitor român, a prezentat la vama românească contribuţia sa la această investiţie, şi anume: utilajele pentru o fabrică de pâine, constând în câteva tone de fiare provenite din dezafectarea altei fabrici de pâine din ţara respectivă, evaluate în documentele vamale la câteva milioane de dolari, şi doi saci de hârtii, reprezentând reţetele pentru produse de panificaţie, evaluate la câteva zeci de milioane de dolari. Ofiţerul vamal nu a avut nici o posibilitate de a verifica dacă această valoare a contribuţiei la investiţie, cu aport în proprietatea intelectuală, are vreo legătură cu realitatea, neavând la îndemână nici acte normative în acest sens, nici norme sau metodologii şi nici un organism specializat. Cu aceste precizări, subliniez pentru doamna deputat, că stimularea creaţiei în orice ţară dezvoltată sau mai puţin dezvoltată economic se face în primul rând prin crearea cadrului naţional legislativ corespunzător pentru protecţia proprietăţii intelectuale, armonizat cu cadrul legislativ comunitar sau internaţional existent. În România acest cadru legislativ este până în prezent apreciat ca fiind complet armonizat, atât în ceea ce priveşte acquis-ul comunitar, cât şi reglementările internaţionale pertinente, fapt dovedit şi de deschiderea şi închiderea în cadrul negocierilor vizând viitoarea integrare a României a capitolului "Societăţi comerciale, piaţa internă, proprietatea intelectuală". Progresele înregistrate de România în planul modernizării legislaţiei demonstrează din nou că termenul de proprietate intelectuală a revenit în vocabularul responsabililor politici şi al Executivului, recunoscând valoarea proprietăţii intelectuale la nivel mondial şi naţional şi promovând reforma instituţională prin responsabilizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor - ORDA - în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe, şi a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în domeniul proprietăţii intelectuale. Reamintim doamnei deputat că România trebuie să se alinieze practicilor de ordin economic, fiscal, juridic din Uniunea Europeană. Totuşi, în ceea ce priveşte impozitarea venitului global, realizat de fiecare cetăţean, toţi creatorii titulari de drepturi de proprietate intelectuală au fost avuţi în vedere atunci când s-a decis acordarea unor facilităţi. Se încadrează aici şi veniturile obţinute de autorii unor brevete de invenţii, a unor desene şi modele industriale, de titularii unor drepturi asupra mărcilor de fabrică sau de comerţ, asupra unor procedee tehnice (know-how), asupra operelor de creaţie intelectuală protejate prin regimul instituit de Legea nr. 8/96 privind dreptul de autor şi drepturi conexe. Aceste facilităţi constau în stabilirea unei cote maxime de impozitare de 15%, indiferent de cuantumul venitului brut, spre deosebire de venitul altor categorii de contribuabili, de pildă salariaţii cărora le se impune o cotă de până la 60% din venitul brut, deci 15%; aplicarea unei cote de cheltuieli de 25% din venitul brut, deductibilă din aceasta, ca şi contribuţiile obligatorii în vederea calculării venitului impozabil; deducerea unei cote de cheltuieli de 40% din venitul brut a contribuţiilor obligatorii în cazul operelor de artă monumentale, cu 40% deduceri; scutirea de impozite pe venitul din salarii a unor categorii profesionale cu rol deosebit în progresul economic şi cultural al României, creatorii de programe de calculator, salariaţi, cărora li s-au eliminat impozitul pe venit; scutirea de obligaţia de plată a impozitului pe veniturile din drept de autor, rezultate din activităţile independente, aşa cum doamna deputat în întrebarea domniei sale pare să sugereze că ar fi necesar pentru stimularea creaţiei intelectuale, este din păcate o propunere lipsită de realism, care dacă ar putea fi acceptată şi aplicată prin unicitatea ei, ar crea disfuncţionalităţi în relaţiile internaţionale, golind de conţinut convenţiile internaţionale bilaterale de evitare a dublei impuneri. Aceasta creează, prin impozitarea la sursă a veniturilor autorilor străini provenite din România, din exploatarea drepturilor lor de proprietate intelectuală pe teritoriul României, o sursă de venituri însemnată la bugetul de stat. Vă reamintesc, doamnelor şi domnilor deputaţi, că România, departe de a fi numai un exportator însemnat de proprietate intelectuală, este încă un consumator important de creaţie culturală străină, dar şi de proprietate industrială. Cât despre complicaţiile birocratice la care face referire doamna deputat, o declaraţie fiscală şi o declaraţie specială pentru venituri din activităţi independente au devenit o banalitate pentru orice cetăţean dintr-o ţară europeană şi va trebui să se obişnuiască cu aceste formulare până şi agricultorul român. Cât despre intelectualul român, nu cred că ar trebui să fie o corvoadă completarea corectă a unui formular, aşa încât mă voi opri aici cu comentariile. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Dacă doamna deputată Mihaela Muraru Mândrea are ceva de comentat? Nu. Tot dumneavoastră aţi solicitat din partea Ministerului Finanţelor Publice un răspuns, dar mi se comunică aici că sunt prezenţi la Senat, întreaga conducere, probabil, o fi prezentă la Senat şi nu are cine să vă dea răspuns la această întrebare. Probabil că în săptămâna următoare veţi primi în scris. Domnul deputat Damian Brudaşca aşteaptă un răspuns din partea domnului ministru al informaţiilor Vasile Dâncu. Îl invit pe domnul ministru să răspundă. |
|||||
|
Domnul Vasile Dâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Menţionez că este vorba de o interpelare, nr. 3.051/6.06.2002 adresată de domnul Damian Brudaşca domnului prim-ministru Adrian Năstase, care m-a delegat să răspund acestei interpelări. "Stimate domnule deputat Damian Brudaşca, apreciez preocuparea permanentă a parlamentarilor din partidul dumneavoastră pentru modul în care Guvernul României gestionează fondurile publice, şi vreau să vă asigur că eu - prin membrii echipei pe care o conduc - suntem extrem de responsabili în a răspunde întrebărilor şi interpelărilor distinşilor deputaţi şi senatori. De asemenea, ţin să vă asigur că respectarea legii în gestionarea fondurilor publice este una dintre preocupările noastre cele mai importante. Profit de această ocazie pentru a vă informa pe dumneavoastră şi opinia publică despre modul în care Guvernul României promovează politica sa de achiziţii publice. Toate programele şi acţiunile derulate de Guvernul României pentru promovarea imaginii României s-au făcut prin respectarea prevederilor legale. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 163/2001 art. 3 paragrafele 9 şi 10 sunt prevăzute clar modalităţile de selectare a proiectelor şi alocarea fondurilor. Evaluarea proiectelor se face în raport cu criteriile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului interministerial. Proiectele evaluate sunt supuse de către secretarul executiv spre aprobare Consiliului interministerial care decide ce proiecte primesc finanţare. Pentru achiziţiile publice este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele elemente esenţiale definitorii pentru o achiziţie publică. 1. Existenţa unei autorităţi contractante - persoană juridică. 2. Existenţa în buget a autorităţii contractante a fondurilor necesare de care poate dispune în vederea efectuării de achiziţii. 3. Intenţia şi dreptul autorităţii contractante de a achiziţiona în calitate de beneficiar produse, lucrări sau servicii. În cazul proiectelor şi acţiunilor pentru promovarea imaginii României există următoarele particularităţi: decizia cu privire la finanţare aparţine Consiliului interministerial, care nu se încadrează în categoria autorităţilor contractante, fiind un organism fără personalitate juridică; fondurile sunt prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului, de acestea dispunând Consiliul interministerial; beneficiar al proiectelor şi acţiunilor este statul român, iar nu o anumită persoană juridică care ar putea fi autoritate contractantă. În cadrul proiectelor şi acţiunilor a căror finanţare a fost aprobată până în prezent de Consiliul interministerial a fost respectată cu stricteţe procedura stabilită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 163/2001. Actele în baza cărora Consiliul interministerial a aprobat finanţarea proiectelor şi acţiunilor, au fost întocmite potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi au fost semnate de către toate persoanele implicate. În plus, deşi potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 163/2001 finanţarea proiectelor şi acţiunilor se aprobă de către Consiliul interministerial, au fost promovate în acest sens şi hotărâri ale Guvernului. Adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârilor Guvernului de aprobare a finanţării proiectelor şi acţiunilor pentru imaginea externă a României reprezintă: 1) Întrărirea aprobării Consiliului interministerial, ai căror membri, cu excepţia preşedintelui fundaţiei, fac parte din Guvern. 2) Mijlocul prin care deciziile adoptate în privinţa finanţării proiectelor şi acţiunilor au fost supuse analizei şi avizării organelor de specialitate ale Administraţiei Publice Centrale. 3) Dovada clară a transparenţei deciziilor adoptate în privinţa utilizării fondurilor publice. În contractele de finanţare încheiate de Secretariatul General al Guvernului este prevăzut că, în cazul unor contracte subsecvente acestora, beneficiarii finanţării au obligaţia respectării dispoziţiilor în materia achiziţiilor publice. Urmărirea respectării de către beneficiarii finanţării a dispoziţiilor referitoare la achiziţii publice nu este de competenţa Secretariatului General al Guvernului şi, cu atât mai puţin, a Consiliului interministerial ori a Guvernului. Vă pot asigura că selecţia firmelor pentru toate proiectele derulate s-a făcut pe baza unui caiet de sarcini, care conţine un punctaj evaluativ foarte precis. Aceste criterii de evaluare pot fi puse la dispoziţia dumneavoastră. Dintre proiectele derulate până acum vă amintesc: 1. Reuniunea internaţională Vilnius - 10; 2. Monumentul Nicolae Titulescu; 3. Proiectul Casa NATO; 4. Prezenţa României la concursul EUROVISION 2002 ş.a. Sunt proiecte de interes naţional care, sper că şi dumneavoastră le cunoaşteţi, şi în prezent le susţineţi. Întrucât Guvernul pe care-l conduc respectă prevederile legale, v-aş ruga, domnule deputat, să probaţi fiecare acuzaţie pe care o aduceţi pentru o clarificare responsabilă a problemelor în interes public. În speranţa că am răspuns punctual la afirmaţiile din interpelarea dumneavoastră, vă asigur, domnule deputat, de întreaga mea consideraţie. În plus, aş vrea să mai fac o precizare: aşa cum aţi văzut, domnule deputat, majoritatea proiectelor de finanţare pentru imaginea României sunt gestionate de Secretariatul General al Guvernului, nu de Ministerul Informaţiilor Publice. Dar, am şi consimţământul ministrului, care este şi secretar general al Guvernului, şi din partea mea, la oricare din proiectele la care vă referiţi, vă invităm la sediul Guvernului şi oricând vă pun la dispoziţie dosarul care reprezintă finanţarea fiecăruia din proiectele menţionate, cu respectarea legilor. Aş vrea să vă spun că tocmai la Ministerul Informaţiilor Publice, ca să fac referire la o interpelare mai veche de a dumneavoastră, am avut controlul Curţii de Conturi care a verificat şi a realizat descărcarea de gestiune, având în vedere că toate proiectele finanţate de Ministerul Informaţiilor Publice s-au efectuat conform legii şi niciodată în afara ei. Vă aşteptăm oricând pentru clarificări în privinţa oricărui proiect concret la sediul celor două ministere. Mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Domnilor colegi, daţi-mi voie să recunosc public că Guvernul condus de domnul Adrian Năstase este fericit să aibă în rândurile sale un om cu inteligenţa şi abilitatea pe care le dovedeşte şi de această dată domnul ministru Dâncu. Sincer îmi exprim admiraţia, şi nu o fac de complezenţă şi nici conjunctural. Şi de această dată domnia sa, cu abilitatea pe care i-am recunoscut-o, mi-a răspuns la aceste probleme, dar nu a atacat fondul problemelor propriu-zise. Eu am adresat o interpelare primului-ministru în care am semnalat câteva dintre intervenţiile mele anterioare, care nu şi-au găsit un răspuns. Domnia sa, prin interpelarea sau prin răspunsul pe care mi-l dă, încearcă să mă liniştească, mă refer la primul-ministru, că totul este în regulă. Dar, până în momentul de faţă, n-am primit răspunsul de la Curtea de Conturi în privinţa modului în care s-au cheltuit peste 50 de miliarde de lei anul trecut în judeţul Cluj şi nici de această dată n-am primit, măcar sintetic, o prezentare sintetică a costurilor şi proiectelor care au făcut obiectul activităţii de imagine a României în străinătate în anul precedent. Eu nu pun la îndoială buna-credinţă a domnului Dâncu. N-am pus-o niciodată. Dar, această insistenţă de a nu mi se da elementele concrete aici (nu, n-am nevoie de dosare), elementele concrete, să vedem care a fost politica generală a Guvernului prezidat de domnul Năstase anul trecut şi în prezent, în ceea ce priveşte imaginea României în străinătate. Şi atâta vreme cât nu găsim la ambasadele României materialele necesare pentru minima prezentare a României, eu mă îndoiesc din acest punct de vedere, şi nu altfel, de eficienţa acţiunilor şi activităţilor întreprinse în această materie. Aşa cum am precizat, interpelarea vizează răspunsuri parţiale sau derutante la o serie de elemente care îmi dau, din acest punct de vedere, dreptul să mă îndoiesc asupra corectitudinii unora dintre departamentele Guvernului prezidat de domnul Adrian Năstase. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Tot domnul deputat Damian Brudaşca aştepta răspunsul din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor în legătură cu unele privatizări. Pentru IAS "Poiana" urmează să primească răspunsul în scris. Pentru Agroindustriala de la Cluj a primit chiar astăzi răspunsul în scris. De asemenea, aşteaptă un răspuns din partea Ministerului de Interne şi-l rog pe domnul secretar de stat Pavel Abraham să-i dea răspuns domnului deputat Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În legătură cu întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, transmisă Ministerului de Interne în legătură cu ilegalităţile comise în ceea ce priveşte privatizarea S.C. Agroindustriala S.A. Cluj-Napoca, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă următoarele: La data de 3.02.1999, sub nr. 573 s-a autentificat actul constitutiv al S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Bucium nr. 17-19, Bl. R6, Apt.7, fiecare din cei 40 acţionari iniţiali deţinând câte 2,5% din capitalul social. La data constituirii printre cei 40 de acţionari se afla şi Ivan Ilarie, la acea dată director adjunct la Direcţia Generală de Agricultură şi Industrie Alimentară Cluj, care prin actul constitutiv al societăţii a fost numit în calitate de cenzor supleant. În perioada aprilie - iunie 1999 S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca a participat la mai multe licitaţii prin care şi-a adjudecat cea mai mare parte a activelor aparţinând S.C. "Agroindustrial" S.A. Cluj-Napoca. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că directorul general şi directorul economic din acea perioadă ai S.C. "Agroindustrial" S.A., respectiv Istrătescu Cristian şi Crăciun Gavrilă erau şi administratori la S.C. "Agrofulger" S.A. Urmare anchetei efectuate de organele de cercetare penală ale Poliţiei judeţului Cluj, la data de 18.05.2000, în dosarul penal nr. 21564/2000 a fost întocmit referatul de terminare a urmăririi penale, prin care s-a propus Parchetului întocmirea rechizitoriului în vederea trimiterii în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, fals în declaraţii, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate, la abuz în serviciu contra intereselor persoanei şi uz de fals prevăzute şi sancţionate de art. 246 şi următoarele din Codul penal: 1) Istrătescu Cristian, director general al S.C. "Agroindustrial" S.A. Cluj-Napoca şi administrator la S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca; 2) Crăciun Gavrilă, director economic la S.C. "Agroindustriala" S.A. Cluj-Napoca şi administrator la S.C. "Agrofulger" S.A. Cluj-Napoca; 3) Mantev Evghenia, contabilă la S.C. "Agroindustriala" S.A. Cluj-Napoca; 4) Ţopan Ovidiu, conducător auto la aceeaşi unitate; 5) Arpad Ioan, fermier particular. În perioada aprilie - iunie 1999, ca urmare a modului fraudulos de organizare şi desfăşurare a licitaţiilor privind vânzarea unor active aparţinând S.C. "Agroindustriala" S.A. Cluj-Napoca şi prin folosirea de acte falsificate, sus-numiţii au creat un prejudiciu de 2.285.299.104 lei care a fost recuperat în proporţie de 64% prin instituirea secretului asigurator în condiţiile legii. În prezent, dosarul penal în care sunt inculpate persoanele sus-menţionate se află pe rolul Judecătoriei Cluj. În urma cercetărilor efectuate de organele abilitate, a rezultat faptul că Ivan Ilarie, actual director general al Direcţiei Generale de Agricultură şi Industrie Generală Cluj nu a fost implicat în organizarea şi desfăşurarea acestor licitaţii, neavând nici o contribuţie în acest sens. Actualmente, Ivan Ilarie nu mai are calitatea de acţionar şi cenzor la S.C. "Agrofulger" S.A., acesta retrăgându-se din această societate. Cu deosebită stimă,semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule general. Poftiţi, domnule Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Ţin să apreciez documentarea riguroasă pe care aţi făcut-o pentru răspunsul la această întrebare. Doar o singură observaţie am, care nu a reieşit din acest răspuns al dumneavoastră. S-a uitat, s-a omis, nu s-a ştiut, oricare dintre situaţii sunt penalizabile, că în această frauduloasă privatizare au fost implicate şi alte persoane din vechea conducere CDR-istă, respectiv Radu Sârbu şi fostul prefect Alexandru Fărcaş, care au făcut jocurile unui susţinător al PNŢCD-ului financiar, Pascani, recunoscut pentru matrapaslâcurile care le-a făcut şi le face în judeţul Cluj. Să nu fie cunoscute aceste relaţii, aceste aspecte şi implicarea lui Radu Sârbu în această acţiune sau să fie vorba de aşa-zisele raporturi care ar fi existat, încă pe vremea UTC-ului, între acest Radu Sârbu şi persoane, chiar din conducerea ministerului dumneavoastră. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Ioan Jelev să răspundă domnului deputat Damian Brudaşca, în legătură cu solicitarea vizavi de nemulţumirile sociale, ca urmare a privatizării exploatării miniere din zona Roşia Montană. |
|||||
|
Domnul Ioan Jelev: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onoraţi deputaţi, Stimate domnule deputat Damian Brudaşca, Referitor la întrebarea adresată de dumneavoastră primului-ministru, privind modul în care a avut loc dezbaterea publică pentru aprobarea unor planuri de urbanism general sau zonal, din zona Roşia Montană, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 594A din data de 12.06.2002, vă comunicăm următoarele: În conformitate cu prevederile Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, şi a Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996, promovarea lucrărilor de investiţii cu impact asupra mediului se realizează în baza acordului de mediu, emis de autoritatea de protecţie a mediului competentă. Emiterea actului de reglementare menţionat cuprinde mai multe etape procedurale, printre care, analiza documentaţiei tehnice şi a studiului de impact într-un colectiv tehnic, din care fac parte reprezentanţii tuturor autorităţilor locale care emit avize de specialitate, urmată de dezbaterea publică a raportului la studiul de impact. Prin acest mecanism se are în vedere că actul de reglementare care urmează a fi eliberat, respectiv acordul de mediu, să stabilească condiţiile de realizare din punct de vedere al protecţiei mediului, al proiectelor supuse procedurii. Societatea Comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A. a depus la Inspectoratul de protecţie a mediului Alba documentaţiile tehnice, în vederea eliberării acordului de mediu pentru planul urbanistic general modificat pentru oraşul Abrud, planul urbanistic modificat pentru comuna Roşia Montană şi planul urbanistic zonal pentru zona de dezvoltare industrială Roşia Montană Gold Corporation S.A. Documentaţiile proiectelor mai sus menţionate au fost analizate în cadrul Comisiei de analiză tehnică, la data de 28 mai 2002, după care au fost supuse dezbaterilor publice organizate în oraşul Abrud la 10 iunie 2002 şi în comuna Roşia Montană 11 iunie 2002. Menţionăm că dezbaterile publice fac parte din cadrul procedurii de obţinere a acordului de mediu, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia mediului, în vigoare. Datele şi locurile de desfăşurare ale dezbaterilor publice au fost publicate, atât în presa locală, cât şi afişate la sediul Inspectoratului de protecţie a mediului Alba. În cadrul dezbaterilor publice nu au fost semnalate obiecţii referitoare la investiţiile care vor fi introduse în planurile urbanistice generale, respectiv în planul urbanistic zonal, cât şi la aspectele privind inpactul asupra mediului, generat de acestea. Anterior dezbaterilor publice, într-un interval de 30 de zile, la primăriile Abrud şi Roşia Montană, Inspectoratul de protecţia mediului Alba a deschis caiete pentru înregistrarea eventualelor sesizări din partea populaţiei, nefiind până în prezent consemnate reclamaţii. În prezent, procedura de emitere a acordulu de mediu pentru planul de urbanism general modificat pentru oraşul Abrud, planul de urbanism modificat pentru comuna Roşia Montană şi planul de urbanism zonal pentru zona de dezvoltare industrială Roşia Montană Gold Corporaţion S.A. este în curs, urmărindu-se completarea documentaţiei, cu toate avizele necesare şi cu eventualele obiecţii la realizarea acestor proiecte, respectându-se cu stricteţe prevederile procedurii de autorizare. Faţă de cele prezentate mai sus, având în vedere complexitatea lucrărilor şi activităţilor care se vor desfăşura în cadrul proiectelor menţionate de dumneavoastră, ministerul nostru, cât şi unitatea sa descentralizată de la Alba Iulia va urmări în continuare respectarea strictă a prevederilor legale privind protecţia mediului, aşa cum de altfel a făcut şi până în prezent, atât la promovarea lucrărilor, cât şi la punerea acestora în funcţiune. Cu deosebită stimă, ministrul Petru Lificiu. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Poftiţi, domnule Brudaşca. |
|||||
|
Eu vreau să-i spun domnului ministru că, în răspunsul pe care mi l-a dat, n-a făcut nici cea mai mică referire la implicarea reprezentantului Agenţiei Judeţene de Protecţie a Mediului în aceste matrapazlâcuri. Vreau să-l informez pe domnul ministru că, în 11 iunie, am primit de la Societatea Alburnus Maior din Roşia Montană un fax disperat, în care mi se prezenta modul în care s-au desfăşurat dezbaterile publice pe care dumneavoastră le-aţi evidenţiat aici: cu bâtele, cu ţiganii, cu persoane în stare de ebrietate. Persoanele direct interesate, unele dintre ele afectate şi în ceea ce priveşte proprietăţile lor viitoare n-au avut posibilitatea să intre în sala unde se desfăşurau aceste dezbateri într-o manieră democratică de excepţie. Prin urmare, domnule ministru, eu cred că ar trebui să aveţi în vedere şi să verificaţi cât se poate de atent acuzaţia că reprezentantul dumneavoastră la nivelul judeţului Alba este personal interesat ca lucrurile să meargă de această manieră, întrucât, se pare că membrii ai familiei sale ar fi angajaţi pe listele acestui patron, altă dată închis în Australia pentru vânzări de droguri. Este mare disperare la Roşia Montană, este mare disperare şi în ceea ce priveşte efectele de durată, pentru că este vorba de folosirea, potrivit estimărilor făcute de către specialişti, a circa 300.000 de tone de substanţă toxică, folosirea acesteia transformând o bună parte din perimetrul acesta într-o zonă de tip lunar. Cred că nu poate fi tratată problema cu superficialitate şi cu îngăduinţă. Cred că analiza dumneavoastră trebuie să coboare la aceste elemente pe care vi le semnalez sine ira et studio. Nu am nici o implicare personală, doar emoţională. Face parte patriomoniul Munţilor Apuseni din patrimoniul universal, dacă doriţi, patrimoniul turistic, de faună, de floră, de resurse mineraliere şi aşa mai departe. Ca minister de specialitate, dumneavoastră trebuie să fiţi responsabili şi faţă de viitorul acestei zone. Oamenii de aici aşteaptă un punct de vedere categoric şi nu încurajarea unor investiţii dubioase, a unor persoane dubioase, a unor persoane confirmate de justiţia altor ţări pentru caracterul penal al afacerilor lor. În Peru, când a fost vorba de folosirea unei mine de suprafaţă, cu impact asupra mediului, s-a făcut un referendum cu observatorii internaţionali, sub supraveghere internaţională. Vă rog să cereţi şi dumneavoastră, că aveţi abilitatea legală să cereţi ca acest referendum, ca să nu existe nici un fel de dubiu, să se facă cu observatori internaţionali. Ca să se elimine orice fel de prezumţie de şarlatanie în această materie. Eu am convingerea că domnia voastră, care sunteţi din zonă, ţineţi la Munţii Apuseni şi ţineţi la mediul din această zonă, nu veţi permite aventuri cu această parte, care este şi din punct de vedere istoric şi cultural foarte importantă, nu numai din punct de vedere al exploatării miniere. Eu am toată convingerea că veţi trata cu responsabilitate acest apel disperat, nu al meu personal, ci al cetăţenilor din Roşia Montană care, întrucât am participat la dezbateri ale lor, au avut încredere în mine, din judeţul Cluj, şi nu în proprii lor deputaţi, să mi se adreseze pentru a le face cunoscut strigătul de disperare. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. În legătură cu extinderea programului TVR2 în judeţul Cluj, informaţie solicitată tot de domnul deputat Damian Brudaşca, ne va răspunde din partea Ministerului Comunicaţiilor domnul secretar de stat Dinu Malacopol. |
|||||
|
Domnul Dinu Malacopol: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A. asigură difuzarea programelor publice de televiziune pe teritoriul României, principalii săi clienţi fiind Societate Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune. Transportul şi emisia programelor Societăţii Române de Televiziune se face prin reţelele naţionale de radiorelee, emiţătoare TV şi translatoare TV. În prezent, programul România 1 poate fi recepţionat de circa 98% din populaţie, iar pentru programul TVR 2 acoperirea este asigurată pentru circa 47% din populaţie. Din păcate, până acum, dezvoltarea reţelei naţionale de emiţătoare a fost condiţionată atât de fondurile primite de la bugetul de stat, cât şi de tarifele practicate de Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, tarife care au fost limitate din raţiuni de protecţie socială. În anul 2001 au fost aprobate de către Guvernul României cinci proiecte de retehnologizare şi dezvoltare a reţelelor naţionale de radio şi televiziune. Dezvoltarea reţelei de emiţătoare pentru programul TVR2 se află printre aceste proiecte. Implementarea proiectului TVR2 care are în vedere 55 de staţii de televiziune şi 800 de translatoare TV va permite recepţionarea acestui program de circa 80% din populaţie. Până în prezent s-au instalat două emiţătoare de televiziune împreună cu sistemele radiante aferente, unul în judeţul Vaslui, unul în localitatea Iana, judeţul Vaslui şi două emiţătoare, unul FM şi celălalt pentru TVR2 în localitatea Balota, judeţul Mehedinţi. De asemenea, s-a instalat un emiţător UHF de 10 kilowaţi, cu sistemul radiant aferent, în amplasamentul staţiei Harghita, care să asigure deservirea cu programul public TVR2 a unor zone întinse din Transilvania, respectiv Harghita, Covasna şi parţial zona Braşovului. Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A. derulează în continuare un proces de căutare şi negociere a unor finanţări internaţionale, pentru implementarea proiectului TVR2 în cât mai multe zone. În legătură cu recepţia programului TVR2 pe satelit, vă informez că atât România 1, cât şi TVR2 se pot recepţiona digital, de pe satelit EUTELSAT. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnule deputat, sunteţi mulţumit sau aştepaţi mai mult? |
|||||
|
Mai mult aşteaptă colegii mei să termin eu! Eu doar doresc să atrag atenţia Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei că sunt foarte lăudabile aceste intenţii. Am dori să le şi apucăm să le vedem aplicate, mai ales cei care suntem în zona Apusenilor. În zona Apusenilor există acest monopol absolut al postului 1 de televiziune. Nu se prinde postul 2 de televiziune, existând, deci, din acest punct de vedere şi posibilitatea de manevrare şi manipulare politică, prin televiziune a persoanelor din această zonă. Faptul că mi s-a recomandat folosirea EUTELSAT, toată preţuirea şi recunoştinţa, dar poate îmi spune domnul ministru şi cum le folosesc ţăranii din această zonă, că informaţia fără mijloace de aplicare rămâne doar în planul general şi generos. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
Domnul Adrian Moisoiu (din sală): Şi în zona Topliţa! |
|||||
|
Da, s-a reţinut, domnule Moisoiu, şi în zona Topliţa. Faceţi o interpelare pentru Topliţa. Ultimul răspuns din această seară l-a aşteptat domnul deputat Nicolae Enescu, în legătură cu situaţia familiei Moraru. Răspunsul trebuia să vină din partea Ministerului Administraţiei Publice, dar mi se comunică că după finalizarea documentării în teritoriu se va transmite acest răspuns în scris. |
|||||
|
|
Vom trece la interpelări. Cu rugămintea ca să se prezinte obiectul interpelării, să nu se insiste mai mult decât ar fi cazul, îl invit pe domnul deputat Costel Ionescu. Aţi pierdut interpelarea? Urmează doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am două interpelări. Una pe linie de respectare a legislaţiei muncii pentru învăţământ, adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi protecţiei sociale. Vă informez că normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 209 din 25 aprilie 2001 prevăd procentul de majorare cu 8,29% pentru câştigul salarial brut lunar, realizat de până la 10 milioane 920 mii lei. Conform art. 1 alin. 4 procentul de majorare a salariului de bază brut lunar se aplică o singură dată, la data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 19/2000. Consider că articolul sus-menţionat din hotărârea guvernamentală nr. 304/2001, în cazul cadrelor didactice este necorespunzător, datorită următoarelor situaţii speciale: 1) cadrele didactice calificate, angajate cu contract de muncă pe termen limitat, ca suplinitori, au primit la data de 01.04.2001 procentul de majorare de 8,29, dar nu au mai primit procentul de majorare de 8,29 începând cu anul şcolar viitor, adică de la 01.09.2001. În acest sens, aceste cadre didactice calificate au un câştig salarial brut lunar mai mic decât cel din data de 01.04.2001, faţă de salariul brut lunar, începând cu data susmenţionată. 2) cadrele didactice care au primit procentul de majorare de 8,29 în data de 1 aprilie 2001, care ulterior au trecut în altă categorie superioară de salarizare, ca urmare ori a unei noi tranşe de vechime în învăţământ, ori a promovărilor unor grade didactice, nu au mai primit procentul de majorare de 8,29%, ci numai creşterea salarială, potrivit celor două situaţii menţionate. 3) salariaţii care sunt cadre didactice, cadre didactice auxiliare sau nedidactice, angajate după 1 aprilie 2001 nu au primit coeficientul de majorare de 8,29%. În scopul respectării principiului constituţional al egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. 1 din Constituţia României, principiul egalităţii de tratament la muncă egală, salariu egal, principiul prevăzut şi de art. 38 alin. 5 din Constituţia României şi art. 2 din Legea nr. 14 privind salarizarea, considerăm că se încalcă şi dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic... |
|||||
|
Vă rog frumos, încercaţi să concentraţi puţin, că ştiu că vă grăbiţi să ajungeţi la Târgovişte! |
|||||
|
Consider că este necesar, domnule ministru Marian Sârbu, să faceţi ordine, pentru că o parte din cadrele didactice sunt văduvite. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi a doua interpelare, mai pe scurt, către doamna Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei. Se cunoaşte că în judeţul Dâmboviţa, localitatea Răcari, care este viitorul oraş al judeţului, există un centru de sănătate. Acest centru este impropriu, din punct de vedere medical, deoarece activitatea propriu-zisă de asistenţă medicală scade atât cantitativ, cât şi calitativ, de la o zi la alta. În satul Ghergani, în apropiere de Răcari, fostul spital de copii s-a desfiinţat, iar dotarea iniţială s-a degradat aproape complet. În Răcari, în secţia de maternitate s-a diminuat foarte mult activitatea, nu din punct de vedere al solicitărilor pacientelor, ci a imposibilităţii asigurării cu cadre medicale specializate, cum ar fi medici de specialitate, neexistând în acest sens preocupare pentru înlocuirea medicilor pensionari. Faţă de dezinteresul general, vă rugăm să analizaţi situaţiile prezentate şi să luaţi în considerare solicitările cetăţenilor care sunt în număr de circa 30.500, arondaţi centrului de sănătate Răcari, pentru înfiinţarea unui centru medical în fosta maternitate, cu cabinete şi personal calificat, în specialităţile: obstetrică, ginecologie, pediatrie, medicină internă, pneumofiziologie şi reumatologie. De asemenea, se solicită în fostele clădiri ale secţiei de pediatrie din Ghergani înfiinţarea unui centru de tip azil pentru bătrâni. Faţă de această situaţie deosebit de grea pentru starea de sănătate a populaţiei, arondată centrului de sănătate Răcari, vă rugăm să luaţi măsurile cele mai potrivite, menite să vină în interesul cetăţenilor, deoarece până acum nu s-a făcut mai nimic, ba, din contră, s-a demolat. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Vă mulţumesc. O invit la microfon pe doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea. Înţeleg că domnul Cornel Popa doreşte şi oral, că aici scrie: "prezentat în scris". Aşa îmi apare mie aici. Deci, urmaţi dumneavoastră. |
|||||
|
Doamna Mihaela Mândrea-Muraru: Interpelarea este adresată doamnei ministru Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei. Obiectul interpelării priveşte acordarea avizului pentru funcţionarea cabinetelor private de medicină de familie prin discriminare, referitoare la sex şi vârstă. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi pentru operativitate. Domnul deputat Cornel Popa. Urmează domnul deputat Paul Magheru. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea prezentă se adresează primului-ministru Adrian Năstase, privind construcţia autostrăzii Borş - Oradea - Cluj. Ordonanţa Guvernului nr. 16/1999 a stabilit programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România. Ordonanţa a fost aprobată prin Legea nr. 1, cu modificări şi completări, în sensul îmbunătăţirii programului de construcţie a infrastructurii de transport rutier. Întâlnirea de lucru de la Oradea, privind autostrada ce va lega România şi Ungaria, la care au participat parlamentari ai tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, precum şi preşedinţi sau vicepreşedinţi ai Consiliilor judeţene din Bihor, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Mureş s-a finalizat cu declaraţia de la Oradea, urmare căreia s-a introdus un amendament privind introducerea autostrăzii Borş - Oradea - Cluj, măsurând 167 Km. Acest amendament s-a bazat pe următoarele puncte de vedere: în Ungaria se derulează un proiect similar, cu punct terminus Borş. Ţinând cont de starea avansată de uzură a drumului în Transilvania, strategia naţională de dezvoltare a reţelei de transport, concepută pe ideea integrării europene, nu poate fi viabilă decât prin includerea şi a Transilvaniei pe poziţie prioritară. Guvernul, prin ministerul de resort, face o aplicare selectivă a dispoziţiilor legale în vigoare în prezent, prin demararea lucrărilor de construcţii, numai pe tronsoanele Nădlac - Deva - Sibiu - Bucureşti - Braşov şi Bucureşti - Constanţa. De altfel, pe pagina electronică a ministerului de resort, segmentul Borş - Oradea - Cluj nici nu figurează în planul expus, deşi în Legea nr. 1 este menţionar cu acelaşi grad de prioritate. Sigur, am explicat în continuare şi motivele pentru care trebuie ca acesta să figureze în programul de prioritate. În realizarea obiectivului primordial pe care şi l-a asumat actualul Guvern, integrarea europeană, credem că sensul dezvoltării infrastructurii de transport trebuie să urmeze sensul relaţiilor economice, evident, orientate către parteneriatul cu ţările europene. În această situaţie, nu ne putem explica de ce tocmai zona care, din punct de vedere economico-geografic, reprezintă punte de legătură a ţării noastre cu statele Uniunii Europene, este neglijată de la procesul de modernizare a infrastructurii de transport. Având în vedere cele expuse, vă solicităm explicaţii în scris, cu privire la neglijarea segmentului de autostradă Borş - Oradea - Cluj - 167 Km, prevăzut în programul construcţiei de autostrăzi din România, cu acelaşi grad de prioritate ca şi Nădlac - Deva - Bucureşti - Braşov sau Bucureşti - Constanţa. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul deputat Paul Magheru. Va urma domnul deputat Victor Babiuc. |
|||||
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Obiectul interpelării mele este aplicarea defectuoasă şi nedezinteresată a legislaţiei în vigoare, în ceea ce priveşte regimul juridic al imobilelor ce au aparţinut cultelor religioase, la nivelul autorităţilor administrative autonome şi al structurilor descentralizate ale autorităţilor centrale, în Municipiul Oradea. Pe scurt, interpelarea doreşte să tempereze sau eventual să stopeze excesul de zel al PSD, întreţinut de protocolul PSD - UDMR privind retrocedarea imobilelor aparţinând cultelor religioase în oraşul Oradea, încălcându-se în felul acesta prevederile legale, contrar şi în afara procedurilor şi traseului legislativ. Interpelarea prezintă două asemenea încercări de retrocedare intempestivă. Este vorba de Liceul maghiar Ady Andre şi de Grupul şcolar Andrei Şaguna, care având destinaţie de şcoli, conform Legii nr. 10/2001 nu pot beneficia de retrocedări în natură. Se cunoaşte legea, aduc pentru aceasta argumente şi demersuri în afara legii a organelor descentralizate locale din Municipiul Oradea, atât a Consiliului local, cât şi a inspectoratului şcolar. O formă dezvoltată şi scrisă a acestei interpelări o depun destinatarului, domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Vă mulţumesc şi pentru concizie. Îl invit la microfon pe domnul Victor Babiuc. Va urma doamna Smaranda Ionescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. Este interpelarea adresată domnului ministru Dan Matei Agathon, ministrul turismului. În programul de guvernare al Guvernului sunt nişte obiective destul de precise şi chiar şi ambiţioase în legătură cu privatizarea în domeniul turismului, până la mijlocul anului 2001 şi acordarea de facilităţi fiscale operatorilor din turism. Iată că anul 2001 s-a terminat fără ca privatizarea să se fi terminat şi ea, la rândul ei, în domeniul turismului, iar în ce priveşte facilităţile fiscale în acest domeniu, constatăm că deocamdată suntem doar în prezenţa Legii nr. 345/2002 care, după cum bine ştim, prevede introducerea taxei pe valoarea adăugată în domeniul turismului. De aceea, îl invit pe domnul ministru al turismului să vină în faţa Parlamentului şi să ne explice cum s-au realizat obiectivele pe care Parlamentul le-a aprobat prin programul de guvernare la învestirea Guvernului pentru perioada care o ştim. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. O invit pe doamna deputat Smaranda Ionescu şi urmează domnul deputat Adrian Moisoiu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Una dintre interpelări este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu, iar cealaltă domnului primar general. Stimate domnule ministru, În prezent, din ce în ce mai multe persoane doresc să-şi valorifice în diferite feluri proprietăţile pe care le au sau pe care intenţionează să le dobândească în mediul rural şi sunt departe de zgomotul şi poluarea din oraşe. În situaţia în care o persoană nu are şi o construcţie pe un astfel de teren, dar doreşte să beneficieze de conectarea la reţeaua de energie electrică, acest lucru nu i se aprobă. Cum credeţi dumneavoastră că aceste persoane vor putea să-şi cultive grădina, fără ajutorul unei pompe necesare la udat şi ce soluţie recomandaţi în acest sens pentru obţinerea aprobării branşamentului mai sus amintit? Este prima. Iar a doua pentru domnul Traian Băsescu. Stimate domnule primar general, este cert şi deci nu mai trebuie comentat faptul că orice oraş are personalitatea lui. Acest lucru îl ştiţi şi dumneavoastră, domnule primar general şi, după cum se poate constata, vă străduiţi chiar, dar din păcate în mică măsură şi reuşiţi, să daţi Bucureştiului un aer de capitală europeană. În peisajul nostru citadin observăm foarte mulţi stâlpi de iluminat public, care sunt împodobiţi pe arterele principale cu jardiniere pline de petunii. O idee interesantă şi costisitoare, dar dacă este spre binele şi mai ales în folosul cetăţenilor, de ce nu?! Dar ce faceţi, domnule primar general, cu şi mai numeroasele gropi de la picioarele acestor stâlpi de iluminat, atât cele de pe trotuare, de sub jardinierele înflorite, cât şi cele din mijlocul carosabilului, uneori neobservate, din cauza întunericului datorat lipsei de becuri, dar deosebit de periculoase. Vă rog să ne comunicaţi care sunt fondurile alocate din bugetul primăriei oraşului Bucureşti care se cheltuiesc cu întreţinerea jardinierelor de petunii şi pe care le cheltuiţi astfel şi care sunt fondurile destinate întreţinerii carosabilului şi trotuarelor, prin astuparea gropilor şi repararea denivelărilor existente, pe care le vedeţi în fiecare zi, dar de care se pare că vă amintiţi extrem de rar. Aştept răspunsul dumneavoastră cât mai curând posibil. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Adrian Moisoiu, urmează domnul Ludovic Mardari. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Două interpelări. O primă interpelare, adresată Autorităţii pentru Administrarea Participaţiilor Statului, respectiv, domnului ministru Muşetescu. Legea nr. 137/2002 privind măsuri pentru accelearea privatizării urmăreşte realizarea unor rezultate pozitive şi în cazul S.C. Seracom S.A. Târgu Mureş, în procesul de privatizare, deoarece prin revocarea şi modificarea ofertei de vânzare, conform art. 9, şi oferirea acţiunilor aparţinând statului cu titlu gratuit, conform art. 15, primăriile din Târgu Mureş şi Sovata, care nu îşi pot gestiona, din lipsă de fonduri, nici activele "pe care le posedă în momentul de faţă, nu reprezintă o certitudine în administrarea acestora. Şi, în consecinţă, întreb ce s-a făcut, ce a decis blocarea ofertei de vânzare? O a doua interpelare se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă, de la Ministerul Administraţiei Publice, cu o întrebare simplă, aparent, şi anume: doresc să ştiu dacă postul de secretar general la Primăria Muncipiului Târgu Mureş, de la ce dată este ocupat şi dacă este ocupat de o persoană cu contract de muncă pe durată nedeterminată? Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Îi dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari, urmează domnul Ştefan Baban. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am de prezentat astăzi două interpelări. Prima interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la discrepanţa între pensiile unor persoane, care au avut aceleaşi condiţii de muncă, aceleaşi specializări şi aceeaşi vechime în muncă, singura diferenţă fiind pensionarea în ani diferiţi sau chiar semestre diferite ale aceluiaşi an. A doua interpelare este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Alături de mine, semnează această interpelare şi domnul Viorel Coifan, deputat PNL. Obiectul interpelării se referă la cele două centrale termice din Timişoara, care au fost transferate de la Termoelectrica S.A. către Consiliul Local Timişoara, conform Hotărârii de Guvern nr. 104/2002. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu, şi pentru operativitate. Domnul Ştefan Baban, urmează domnul Costache Mircea. Am rămas "în familie", pentru că domnul Cojocaru este tot din "familia" aceasta... |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, chiar va fi pe scurt prezentată. Prima este adresată domnului preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, este intitulată: "La fonduri puţine, corupţie cât cuprinde"şi solicit CNAS-ului explicaţii pertinente referitoare la modul de acoperire a reţetelor gratuite şi compensate, precum şi la fenomenul de corupţie întâlnit în domeniul farmaceutic, pornind de la achiziţionarea medicamentelor şi terminând cu alocarea fondurilor. A doua interpelare este adresată domnului Leonard Cazan, ministru al Ministerului dezvoltării şi prognozei, şi se referă la fondurile PHARE 2000. Şi îi solicit domnului ministru să ne spună şi nouă acţiunile ce le va întreprinde pentru rezolvarea acestor probleme. Mă refer la Fondul pentru derularea Programului PHARE 2000, ştiind faptul că, în actualele condiţii, orice sursă de finanţare reprezintă pentru ţara noastră o adevărată gură de oxigen. Desigur, ele sunt scrise şi le predau secretariatului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Costache Mircea şi va urma domnul Eugen Pleşa. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă, ministru al administraţiei publice, şi se referă la ritmul foarte lent de repunere în drepturi a cetăţenilor proprietari de pământ, la Legea nr. 18/1991 şi la Legea nr. 1/2000. Se constată că şi în alte localităţi din ţară, dar în special în judeţul Buzău sunt localităţi care au atins în 12 ani aproape cifra de 1,75% punere în posesie, iar alţii nici măcar atât. Vin în audienţe cetăţeni care ni se plâng că sunt purtaţi pe drumuri de la o primărie la alta şi la prefectură, unde "fanarioţii" noştri dragi nici nu catadicsesc să mai discute cu ei. Mai recent, unui astfel de petent, Şerban Ion, i s-a sugerat de către Primăria oraş Nehoiu, respectiv, primarul Alexandru Corcodel, să-şi vândă copiii (acesta fiind tată a 5 copii) ca să-şi facă rost de bani, să se judece la Strasbourg, că în ţară nu are şanse să-şi recapete cele 7 ha de pământ. De asemenea, mergând la Prefectura Buzău, aceluiaşi cetăţean i s-a spus că până în 2004 nici vorbă, să vadă cine i le va da atunci,pentru că prefectul Ion Vasile nu este dispus să semneze titluri de proprietate. Cetăţeanul, ca şi mulţi, mulţi, mulţi alţii, stă şi se uită la proprietatea sa, la cele 7 ha de pământ şi de pădure, cum le exploatează alţii, cum beneficiază cine vrei şi cine nu vrei de ele, numai cel cu 5 copii şi cu o situaţie socială extraordinar de grea, nu poate să beneficieze de propria proprietate. Vreau să ştiu de la domnul ministru Cozmâncă dacă are în vedere măsuri de impulsionare a eliberării titlurilor de proprietate şi a punerii în posesie a cetăţenilor îndreptăţiţi să-şi folosească propriile terenuri? Aştept răspuns de la acest microfon, dar şi în scris. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Domnul Eugen Pleşa, va urma domnul Ioan Miclea. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru cuvânt. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Muşetescu, în calitatea de conducător al instituţiei care a preluat fosta activitate a FPS-ului. Şi spun aşa, că: "În perioada 1996-2000, fostul FPS a avut numeroase probleme, a căror rezolvare s-a făcut prin justiţie. De aceea, doresc să ştiu dacă în acea perioadă FPS-ul avea un oficiu juridic propriu, ca serviciu în cadrul unităţii centrale şi câte persoane lucrau în acest oficiu? 2. În ce perioadă a funcţionat contractul de colaborare, consultanţă sau altă denumire pe care a avut-o, între FPS şi Firma de avocatură Stoica şi Asociaţii, Stoica şi Stoica sau alte d-astea, legate de Stoica, firme care erau conduse de doamna Stoica, soţia fostului ministru al justiţiei? Ce sumă totală a plătit FPS acestei firme în perioada cât a funcţionat şi ce realizări deosebite a avut această colaboare?" Atât. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Ioan Miclea, urmează domnul Emil Rus. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima interpelare o adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la stoparea segregării învăţământului pe criterii etnice. A doua interpelare se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă şi se referă la ceea ce a făcut primarul de la Sfântul Gheorghe, dând jos drapelul de stat al României de pe frontispiciul primăriei din oraş. Deci, cer măsuri conform Codului Penal împotriva acestui primar. Şi a treia se adresează tot domnului ministru Octav Cozmîncă... |
|||||
|
Vedeţi, că nu aveţi voie decât două într-o şedinţă! |
|||||
|
A treia este o întrebare pusă domnului ministru Octav Cozmâncă, referitor la măsurile pe care trebuie să le ia acest minister condus de dumnealui, referitor la stoparea dezastrului iminent al municipiului Dej prin debranşarea de la gaz a locuitorilor acestui muncipiu. Şi am cerut să le întreprindă imediat, pentru că situaţia este dezastroasă, oamenii sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi rezolva problema legată de hrană pentru copii. Şi am inserat şi câteva măsuri, pe care îl invit, dacă binevoieşte, să le ia pentru reglementarea problemei. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Emil Rus, se pregăteşte domnul Ilie Merce. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Inteperlarea mea are ca obiect repartizarea incorectă a locuinţelor construite prin ANL de către Consiliul Local Beclean judeţul Bistriţa-Năsăud şi se adresează domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Sesizarea am primit-o de la mai mulţi cetăţeni şi am verificat-o personal. Tinerii proveniţi de la casa de copii, în prezent, muncitori cu vechime, cu salariu între 3 şi 4 milioane de lei, sunt marginalizaţi prin nişte criterii subiective şi au acces alţii la ocuparea garsionierlor şi apartamentelor, care nu au aşa mare nevoie. Eu îl rog pe domnul ministru ca să intervină, astfel încât acest consiliu local să lucreze după lege, cinstit, corect şi, mai ales, omeneşte. Interpelarea de faţă a fost înaintată în scris şi, prin urmare, doresc un răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Ilie Merce şi va urma domnul Nicu Cojocaru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase. Aceasta este, de fapt, a treia solicitare pe care i-o adresez Guvernului, şi anume, să-mi furnizeze informaţii referitoare la datoriile către buget ale societăţilor de mass-media, informaţii publice de maxim interes, întrucât la primele două interpelări Guvernul a refuzat să-mi dea răspunsul cerut. Obstinaţia cu care domnul ministru Mihai Tănăsescu instituie, pe răspundere personală, aşa numitul "secret fiscal" în jurul datoriilor societăţilor din mass-media, certifică bănuiala unui aranjament, a unui troc oribil între Putere şi mass-media, prin care societăţile de presă se prostituează, creând imagine favorabilă Guvernului, în schimbul toleranţei, creditelor şi scutirilor fiscale. Recenta Ordonanţă de Guvern nr. 40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare nu face decât să întărească această suspiciune. Aranjamentul are consecinţe dezastruoase pentru România, şi anume: limitarea libertăţii presei, eliminarea presei independente, dezinformarea-manipularea opiniei publice, slăbirea artificială a opoziţiei politice, distorsionarea mediului economic şi de afaceri, încurajarea economiei paralele, instalarea unui climat coruptiv în afaceri, creşterea poverii fiscale asupra populaţiei şi asupra afacerilor sănătoase, pentru înlocuirea veniturilor necolectate de la buget, conducând la pauperizare generală. Pentru toate aceste motive, solicit din nou informaţiile cerute la data de 22 aprilie 2002 şi care nu mi-au fost comunicate. Specific faptul că doresc informaţii complete despre datorii, inclusiv penalizările şi majorările de întârziere actualizate la zi. Precizez că în cazul societăţilor grupate sau având legături cu titulatura "Media Pro", în special "Media Pro International S.A.", doresc întreaga istorie fiscală, de la întemeiere şi până în prezent. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Am înţeles că aţi făcut şi declaraţia politică de mâine dimineaţă, cu ocazia aceasta, aţi scăpat de o grijă. Îl invit pe domnul Nicu Cojocaru. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Mă voi adresa domnului ministru al administraţiei publice Octav Cozmâncă. Obiectul interpelării nu este altul decât modul în care organele publice locale aplică Hotărârea Guvernului nr. 348/1993 privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici. De fapt, timp de 10 ani, această hotărâre de Guvern nu se aplică. Culmea este că este semnată, parafată chiar de domnul Octav Cozmâncă. Aş dori ca prin intermediul acestei interpelări, toţi cei vizaţi, care şi-au contorizat apa caldă, apa rece, căldura, să intre în posesia sumelor, prin deducerea acestora din cheltuielile pe are le fac în prezent. Interesant este şi faptul că în art. 6 se spune exact despre deducerea acestor sume. Mai mult decât acest lucru, este şi faptul că este semnată de fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, această hotărâre, şi de domnul Florin Georgescu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc şi eu. Pentru stenogramă, au mai depus interpelări în scris următorii parlamentari: Emil Boc, Nicolae Vasilescu, Anghel Stanciu, Valeriu Gheorghe, Vlad Hogea, Lia Olguţa Vasilescu şi Viorel Coifan. Cu aceasta, vă mulţumesc pentru participare şi vă doresc o seară cât mai liniştită. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,45. |
|||||
 |
