Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem secvenţa destinată intervenţiilor.

Are cuvântul domnul Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul Moisoiu.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Guvern nou, metode vechi. Un vechi proverb românesc spune că bunele obiceiuri se păstrează, iar noi, românii, indiferent de starea socială şi opţiunea politică, din spirit patriotic, facem tot posibilul să-l respectăm.

De la instaurarea tinerei democraţii, cu toate instituţiile şi organismele caracteristice, toate guvernele post-decembriste au folosit aceleaşi metode politice, indiferent de doctrina şi orientarea pe care le promovau.

Care sunt acestea? Metoda ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă în detrimentul legilor şi al instituţiei abilitate cu aprobarea lor, Parlamentul României.

Este un adevărat curaj să încerci să desluşeşti un temei legal în hăţişul de modificări, completări, abrogări etc., pe bază de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, a unei hotărâri de Guvern, sau chiar a unei legi care reglementează un sector privat, sau prioritar de activitate.

Răposata Ordonanţă de Guvern nr.3/1992 privind TVA-ul a doborât toate recordurile, fiind modificată numai până la aprobarea prin lege, prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, chiar din primul an de aplicare. Să ne mai mirăm, atunci, că reeşalonările şi/sau scutirile de la plata TVA au constituit întotdeauna un punct de plecare în fenomenul de evaziune fiscală? Cred că nu.

Din păcate, acest exemplu nu este unic. Cine are răbdarea să consulte o agendă legislativă, pierde destul timp cu modificările, completările şi abrogările de rigoare.

Dintr-o statistică privind actele emise de Guvernul României, indiferent de culoarea politică, în perioada 1992-2002, reiese foarte clar că anii 1998-2001 au deţinut ponderea în ceea ce priveşte emiterea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă.

La o primă vedere, un neavizat ar crede că în acea perioadă Parlamentul României n-a existat, sau că a fost într-o continuă vacanţă, lucru pe care-l ştim toţi că este neadevărat.

Să ne mai mire, atunci, că atât investitorii străini, cât şi cei autohtoni, au o mare reţinere în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei româneşti, pentru că niciodată nu ştiu după ce or fi verificat? După legea propriu-zisă, sau după noianul de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă.

Rezultatul este vizibil cu ochiul liber. Ponderea investiţiilor străine în totalul investiţiilor din România este cel mai scăzut din Europa de sud-est, iar investitorii autohtoni trebuie să aleagă între a deveni falimentari sau a practica evaziunea fiscală.

Pe vremea când actuala Putere era în opoziţie, critica vehement această stare de lucruri şi aceste modalităţi de acţiune. Odată, însă, ajunsă la conducere, nu s-a schimbat nimic în acest domeniu. Pe ce ne bazăm, când susţinem aceste afirmaţii? Pe aceeaşi statistică, care arată că în 2001 Guvernul a emis 88 de ordonanţe de Guvern şi 195 de ordonanţe de urgenţă. Nici anul 2002 nu face rabat de la acest stil de lucru, astfel că, în primele 6 luni, au fost emise 32 de ordonanţe şi 55 de ordonanţe de urgenţă.

Nici acum, când Parlamentul este controlat de aleşii Puterii, această instituţie nu există.

Având în vedere că vacanţa parlamentară se apropie, cred că Guvernul României nu face nici un rabat de la promovarea ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă, conform dreptului abilitat de Parlament. Acum există.

Poate, totuşi, acest răgaz îi va face pe guvernanţi să înţeleagă că în această instituţie nu se vine numai pentru asumarea răspunderii şi acordarea votului de încredere, sau pentru obţinerea dreptului de a emite ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă pe perioade nelimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Gheorghe Firczak.

Domnul Adrian Moisoiu:

Motto: Virtus nobilitat homines, sapientia ditat, adică virtutea înnobilează oamenii, înţelepciunea îi îmbogăţeşte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Probabil, din cauza căldurii excesive, astă-noapte am visat o poveste, pe care aş dori să o cred poveste, de nu ar fi adevărată.

A fost odată ca niciodată…

A fost în Tg. Mureş un Trust de Construcţii (TCM), care în 1990 s-a divizat în mai multe societăţi, una dintre ele fiind Compania de Construcţii SC Holding SA Tg. Mureş, care a fost înzestrată cu un capital social de 3374940 mii lei, adică: 3374 940 acţiuni nominative de 1000 lei / acţiune, format dintr-o serie de active ca: hotel cu 88 locuri; cantină restaurant cu 2 săli: una de 150 de locuri, alta de 200 de locuri; depozite imense; 1 popicărie veche; 1 crescătorie de porci cu punct de sacrificare autorizat; 4 blocuri de nefamilişti în Tg. Mureş;2 centrale termice; 1 cabană în zona de agrement a municipiului; 1 laborator de încercări de materiale de construcţii amenajat după ultimele cerinţe; 1 piscină aptă pentru concursuri; 1 imobil cu 2 niveluri pentru cabinete medicale; 1 sală de sport mare, parchetată; 1 clădire - arhivă pe 2 niveluri; 1 complex sportiv cu mai multe săli de sport mari şi mici; 1 popicărie modernă; 1 vilă la Sovata cu 6 camere plus un apartament; 2 blocuri de nefamilişti tot la Sovata; peste 25000 m² în centrul municipiului Tg. Mureş, al comunei suburbane Sîngeorgiu de Mureş şi al oraşului Sovata, în care Statul Român deţine 61, 7379%.

Nu se putea ca o asemenea avere să nu-l atragă pe Făt Frumos - UDMR, care, prin reprezentantul său, Török şi echipa sa de la APAPS Braşov să nu încerce să o însuşească, după cum de altfel a încercat şi a reuşit şi cu staţiunea Sovata.

De aceea, deşi societatea a încheiat anul 2001 cu un profit de numai 300 milioane lei, dar totuşi un profit, APAPS sucursala Braşov o scoate la vânzare prin licitaţie cu strigare, anunţată cu surle şi trâmbiţe, adică în ziare în 16 mai a. c., cu termen de licitare la 17 iunie 2002 ora 11^oo.

Şi ofertele au început să curgă şi s-au înscris 5 solicitanţi la Bucureşti, 7 la Braşov, ba unul - Duo COMERCIAL LIMITY - a venit de peste mări şi ţări tocmai din Statele Unite ale Americii, oferind 3 milioane de verzişori, adică : 1 milion de dolari pentru cumpărare şi alţi 2 milioane de dolari pentru investiţii !

Dar ce să vezi: Făt Frumos - UDMR, îmbrăcat în hainele de SC Sapientia SRL, a pus ochii pe cele săli de sport, hotel, piscină, centrale termice, cămine de nefamilişti şi toate celelalte, care ar fi fost tocmai bune pentru campusul universitar al Universităţii Sapientia, ce se construieşte cu fonduri ale statului vecin şi prieten, Ungaria, pe teritoriul României ! Şi atunci, prin vrăji cunoscute de vestitul maestru iluzionist, Török, ba unii mai zic şi vestita maestră, doamna director Verestay, pentru derută au rebotezat societatea în SC SERACOM SA şi au blocat licitaţia în baza Legii 137 / 2002 de accelerare a privatizării, care permite conform art. 15 transmiterea cu titlu gratuit şi cu prioritate înstrăinarea unor active către autorităţile administrative publice locale.

Iar ca autorităţi publice au apărut din nori Primăria municipiului Tg. Mureş, care are 13 consilieri UDMR din 25 şi cea a oraşului Sovata, prin adresele de solicitare 1249 / 21. 05. 2002 şi respectiv 4343 / 23. 05. 2002.

Ce contează că acestea nu au nici tăciuni să-şi hrănească armăsarii, adică forţă financiară să-şi întreţină activele pe care le posedă, să se autoadministreze…, că doar nu le iau pentru ele…

Doar o majoritate de 2/3 cât trebuie pentru a trece o hotărâre organică, se obţine uşor cu ajutorul unor cozi de topor: la Tg. Mureş 13 consilieri UDMR + 4. Care sunt cei 4, vrăjitoarea cea rea nu mi-a spus, dar m-a asigurat că vor apărea ei la suprafaţă şi-i vom cunoaşte atunci când va fi cazul. Iar la Sovata - toţi ca unul şi unul mai brav ca toţi !

De unde ştiu toate acestea?

Dumneavoastră credeţi că degeaba s-a încheiat un protocol PSD - UDMR de colaborare la guvernare, că anumite persoane au fost până colea în Ungaria şi li s-a promis oarece vile la marea cea mare… Cum, ce mare ? Marea amiralului Horthy - lacul Balaton !

Şi Ion Iliescu, preşedintele României, şi Adrian Năstase, premierul ei, şi Ovidiu Muşetescu, ministrul privatizării, şi Ovidiu Natea, prefectul Mureşului, şi SRI-ul şi mulţi alţii, ce fac ?

Lor nu le trebuie 3 milioane de dolari, ci privatizează pe 1 euro.

Un tăciune şi-un cărbune

Taci Moisoiu, nu mai spune !

Fiţi liniştiţi, toţi speră că vor trăi ani mulţi până la adânci bătrâneţe şi nu va veni PRM-ul la putere ca să le confişte bunurile astfel însuşite. Le vor stăpâni în veci pururea, amin !

Doar UDMR-ul tace, face paşi mici, dar siguri şi ştie că încetul cu încetul va obţine totul !

Mă întreb şi vă întreb: există tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte ?

V-am prezentat o poveste de privatizare

Pentru a împiedeca o fraudă mare;

Şi-am încălecat pe-o roată

Şi v-am spus, din păcate, o poveste adevărată.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Firczak. Va urma domnul deputat Mircea Ifrim.

Domnul Gheorghe Firczak:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Uniunea Culturală a Rutenilor este o organizaţie a unei minorităţi naţionale care consideră că membrii săi, în calitate de cetăţeni ai României, au datoria să participe nemijlocit la viaţa publică a ţării.

Sunt o serie de subiecte majore care necesită exprimarea prin democraţie participativă a unui număr cât mai mare de cetăţeni.

Un astfel de subiect îl reprezintă revizuirea Constituţiei, adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, intrată în vigoare în urma aprobării prin Referendumul naţional din 8 decembrie 1991.

Acest moment a fost hotărâtor, benefic pentru destinul României, al cetăţenilor ei, în efortul de consolidare a democraţiei în ţara noastră. Noua Constituţie a creat un cadru necesar pentru afirmarea României pe plan internaţional, dar şi pentru manifestarea pluralismului de idei şi opţiuni în societatea românească.

S-ar impune, atunci, o întrebare firească: de ce trebuie revizuită Constituţia? Răspunsurile sunt multiple: o societate, oricare ar fi ea, este în permanentă schimbare, iar legile, chiar şi cea fundamentală, trebuie adaptate realităţilor noi, ivite în decursul timpului. Apoi, sistemul democratic, prin însuşi structurile sale, necesită o perpetuă ameliorare a formelor de exprimare, în aşa fel încât valenţele sale fundamentale să nu suporte degradări ce ar determina chiar dispariţia sa.

Un al treilea argument, dar nu cel din urmă ca importanţă, îl reprezintă dorinţa noastră, a tuturor cetăţenilor României, de integrare în structurile euroatlantice, deziderat care necesită o serie de modificări care să pună în concordanţă Legea noastră fundamentală cu normele generale afirmate de organismele internaţionale. Dar aceste modificări trebuie făcute cu discernământ, pentru a fi benefice, nu cumva să anuleze principii sau prevederi care sunt deja un câştig.

În consecinţă, noi, Uniunea Culturală a Rutenilor, propunem revizuirea pe baza unor principii fundamentale, care au stat de fapt şi la baza redactării şi adoptării Constituţiei României.

1. Proprietatea privată trebuie garantată, şi nu doar ocrotită.

2. Consemnarea unor soluţii concrete pentru situaţiile în care statul nu asigură protecţia socială, în aşa fel încât cetăţenii României să aibă asigurat un nivel de trai decent.

3. Legea fundamentală să prevadă, expres, pe lângă obligativitatea achitării taxelor şi impozitelor, imposibilitatea scutirii totale a vreunei persoane juridice sau fizice de acestea.

4. Separarea atribuţiilor Camerei Deputaţilor şi ale Senatului, în aşa fel încât procesul legislativ să fie fluidizat prin anularea competenţelor comisiilor de mediere şi imposibilitatea prezentării proiectelor de lege fie la Camera Deputaţilor, fie la Senat, în funcţie de opţiunea iniţiatorului.

5. Restrângerea imunităţii parlamentare la opiniile politice exprimate şi la votul acordat de senatori, sau deputaţi.

6. Adoptarea, fie a republicii prezidenţiale, fie a republicii parlamentare, ca formă de guvernământ, alternativă, care ar determina o consolidare semnificativă a democraţiei româneşti.

7. În cazul republicii prezidenţiale, şeful Guvernului este Preşedintele, care-şi alege echipa ministerială din afara Parlamentului, dar fiecare ministru trebuie confirmat de comisia de specialitate parlamentară.

În cazul republicii parlamentare, fiecare partid, încă din campania electorală, trebuie să-şi aleagă candidatul pentru funcţia de prim-ministru, iar miniştrii trebuie să fie, cu necesitate, membri ai Camerei Deputaţilor, nefiind necesar decât votul de învestitură pentru Guvern, în ansamblul său, pe baza programului prezentat.

8. Curtea Supremă de Justiţie să se transforme în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorii să fie aleşi de cetăţenii cu drept de vot de pe raza teritorială unde instanţa are competenţe, pentru cel mult două mandate de 4 ani succesive, sau nu.

Aceleaşi principii trebuie aplicate şi procurorilor.

9. Armonizarea deplină a legislaţiei româneşti privind minorităţile naţionale cu prevederile Uniunii Europene.

Noi credem că aplicarea acestor propuneri va determina o întărire a democraţiei româneşti, în folosul tuturor cetăţenilor, indiferent de etnia pe care o reprezintă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim. Va urma domnul deputat Iuliu Vida.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta declaraţie politică se adresează Guvernului, primului-ministru şi va face şi obiectul unei Scrisori deschise adresate şefului statului.

Dorim să atragem atenţia asupra gravităţii stării de sănătate a populaţiei şi asupra unor elemente care pot să ducă la o degringoladă şi mai mare a acestei stări de sănătate.

Aş dori doar să spun câteva cuvinte, exemplificând cele afirmate.

- mortalitatea infantilă se cifrează la 18,4⁰/₀₀, în timp ce ţările europene au acest indicator între 4-6,8⁰/₀₀;

- decesele materne 0,34⁰/₀₀ nou născuţi vii, în timp ce în ţările europene între 0,03-0,08⁰/_00;

- decesele prin boli ale aparatului circulator 710,6 la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa indicatorul este cuprins între 70-190;

- mortalitatea este de 190,8 la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa este cuprinsă între 120-140 la suta de mii de locuitori;

- tuberculoza este de 115,3 la suta de mii de locuitori, situându-ne pe ultimul loc în Europa;

- sifilisul este în creştere cu 56 la suta de mii de locuitori;

- cazurile de HIV/SIDA la copii sunt în număr de 6.445, reprezentând jumătate din numărul copiilor bolnavi de SIDA din Europa;

- durata medie a vieţii este de 66,3 ani la bărbaţi şi 73,8 la femei, în Europa indicatorul situându-se între 76 - 85 ani.

Faţă de ţările candidate la aderare în Uniunea Europeană, România se găseşte pe ultimul loc la indicatori, precum mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale vasculare, cancere, accidente şi traumatisme, conform evaluării Biroului Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Europa.

În ce privesc fondurile alocate pentru sănătate în anii 2001 şi 2002 menţionăm următoarele:

În anul 2001 s-au alocat pentru sănătate 42.409 mii miliarde lei din care 41.434 reprezintă venituri colectate la fondul de asigurări sociale de sănătate de la populaţie şi deci, un ban privat, iar 8.204 mii miliarde venituri de la bugetul de stat, astfel încât fondurile de la populaţie reprezintă 80,7% din buget, iar fondurile de la stat 19,3%.

În aceste condiţii, bugetul raportat pentru sănătate este de 4,1% din P.I.B., în fapt, din bugetul de stat este doar de 0,82% din P.I.B..

În anul 2002, s-au alocat sănătăţii 62.562 mii miliarde, din care 50.863 mii miliarde reprezintă venituri colectate de la populaţie, iar 11.699 venituri de la bugetul de stat, astfel încât 81,3% din buget este colectat de la populaţie iar 18,7 este de la bugetul de stat.

Valoarea P.I.B. a acestui buget este raportată drept 4,2 din P.I.B. dar în mod real ceea ce alocă statul este de 0,98% din P.I.B., restul fiind banul privat al populaţiei.

Mai mult decât atât, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este structurat astfel încât veniturile să fie mai mari decât cheltuielile şi în aceste condiţii la sfârşitul anului 2001 soldul a fost de 9.000 miliarde lei, pe care sistemul de sănătate l-a colectat, dar nu a avut dreptul să le cheltuiască, iar spitalele au rămas cu datorii de 6.600 mii miliarde lei. Pentru anul în curs nivelul aprobat al cheltuielilor faţă de venituri este cu 2.431 miliarde lei mai mic decât venitul, spitalele având în prezent până la 31.05.2002, 5.300 miliarde lei datorii. Astfel, valorile din P.I.B. care sunt calculate pe baza cifrelor absolute de la buget, dar care nu pot fi cheltuite decât în limitele arătate, se situează sub 3,8% din P.I.B., din care cea mai mare parte o reprezintă banul privat.

În aceste condiţii, asistăm la un proces de distrugere continuă a sănătăţii naţiunii. Deşi anual se strâng de la populaţie aproape 2 miliarde dolari contribuţie pentru sănătate, această contribuţie nu se întoarce la populaţie. Astfel, nu se poate asigura tratamentul bolnavilor; medicamentele compensate, datorită limitării bugetelor medicilor de familie, nu ajung nici pentru copii care au gratuitate absolută, nemaivorbind de celelalte categorii, iar spitalele se confruntă cu dificultăţi imposibile dat fiind datoriile pe care le au iar furnizorii de echipamente şi medicamente nu mai pot elibera spitalelor ceea ce este absolut necesar pentru funcţionalitatea acestora.

În ceea ce priveşte programele de sănătate şi îndeosebi cele profilactice ele sunt total subfinanţate, astfel încât componenta profilactică din medicină ne situează pe unul din ultimele locuri în Europa şi în lume.

Deasemenea, programul de transplant complet subfinanţat face ca pe listele de aşteptare să existe sute de bolnavi care în ultimă instanţă îşi pierd viaţa, deşi medicina românească are posibilitatea, cu nimic mai prejos decât alte ţări, de a salva aceşti bolnavi.

A pune Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în situaţia de a nu fi autonomă şi a structura bugetul acesteia cu venituri mai mari decât cheltuielile, în condiţiile în care România se situează pe unul din ultimele locuri în Europa cheltuind sub 70 de dolari /locuitor/an pentru sănătate, în timp ce Ungaria cheltuieşte 180 de dolari/locuitor/an, Bulgaria peste 80 de dolari/locuitor/an, când morbiditatea generală este în creştere şi atinge cifre îngrijorătoare în comparaţie cu alte ţări, iar în materie de tuberculoză ne aflăm pe primul loc în Europa, deşi cu un deceniu în urmă era aproape eradicată, înseamnă a nu recunoaşte realităţile evidente care demonstrează degringolada stării de sănătate a naţiunii, care rezultă cu claritate din indicatorii prezentaţi şi din realităţile dramatice ale ţării.

La întâlnirea care s-a organizat la Snagov cu factorii de răspundere din sănătate, s-a promis că se vor plăti datoriile spitalelor. Din nefericire, datoria a rămas, iar la 31.05.2002 este de 5.300 miliarde lei, spitalele fiind în incapacitate de a-şi îndeplini misiunile.

Putem înţelege faptul că fonduri suficiente pentru sănătate nu se pot aloca de la bugetul de stat, deoarece P.I.B.-ul este cel existent şi are cauzalitatea lui complexă, dar este posibil să se modifice legislaţia, astfel încât 2 miliarde dolari adunaţi de la populaţie pentru sănătate şi care sunt bani privaţi să fie folosiţi exclusiv pentru sănătate, fără acţiuni coercitive ale statului care foloseşte o parte din aceşti bani în alte scopuri. Cu atât mai mult cu cât casele de asigurări de sănătate din ţările Uniunii Europene sunt real autonome având un control parlamentar asupra gestiunii legale a banilor care sunt folosiţi exclusiv pentru sănătate şi cu care, dacă există posibilitatea, se pot face diferite afaceri ce aduc, deasemenea, profit utilizat numai pentru acţiunile sanitare.

Menţionăm în acest context că raportul făcut de Banca Mondială în urmă cu o lună privind situaţia din România, la capitolul III intitulat "Îmbunătăţirea alocării resurselor în sectorul de sănătate" subliniază: Guvernul, în etapa de aprobare a bugetului, defineşte limitele de cheltuieli totale pentru fondul naţional al asigurărilor de sănătate. Acest lucru are ca scop prevenirea sistemului de sănătate de la cheltuirea întregului venit rezultat din contribuţiile la asigurările de sănătate, astfel încât surplusurile care rezultă să fie folosite pentru a stabili deficitele necesare pentru alte bugete de asigurări naţionale , şi anume, pentru fondul de pensii. Acest lucru a creat tensiuni în cadrul sistemului, slăbind răspunderea şi controlul financiar, deoarece practica de a avea cheltuielile încă definite de autoritatea centrală este inconsistentă cu modelul referitor la contribuţiile de asigurări sociale adoptat de România. Trebuie, de asemenea, clarificată responsabilitatea cu privire la veniturile din cadrul sistemului de asigurări de sănătate, dat fiind faptul că Ministerul Sănătăţii şi Familiei a asigurat controlul asupra "surplusului" veniturilor pentru a ajuta la închiderea deficitului fiscal cronic guvernamental.

Aflăm cu stupoare că se doreşte înfiinţarea unui departament unic de colectare şi gestionare a fondurilor pentru şomaj, pensii şi sănătate în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, creând astfel ingerinţe şi mai mari în sistemul de sănătate, diminuând şi mai mult autonomia.

La ora actuală Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele judeţene subordonate şi-au creat un aparat şi un sistem de colectare a fondurilor.

Nu la capitolul strângerea fondurilor se găseşte cauza disfuncţionalităţilor sistemului de sănătate, ci la capitolul cheltuieli, la care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu are dreptul să cheltuie pentru sănătate şi să gestioneze favorabil în acelaşi scop fondurile pe care le colectează.

În condiţiile creării unui asemenea departament pendinte de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se creează încă o structură centralizată, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate îşi pierde chiar şi posibilitatea de a şti exact ce bani se strâng de la populaţie pentru sănătate, neasigurându-se transparenţa gestionării fondului de asigurări sociale de sănătate.

Un asemenea departament nu poate decât să încarce bugetul de stat prin cheltuielile de personal pe care în mod normal le va necesita. Totodată, un departament de această natură ar putea fi cel mult o agenţie autonomă sau pendinte de Parlament şi în nici un caz un instrument guvernamental care marchează cu certitudine apropierea şi mai mare de vechiul buget de stat care de astă dată se realizează şi prin colectarea banului privat de la populaţie. În plus, crearea acestui departament, în condiţiile în care se derulează Proiectul Consensus III de dezvoltare a capacităţii instituţionale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în colaborare cu experţii Casei de Asigurări de Sănătate din Germania-AOK, poate duce la pierderea credibilităţii externe.

Dacă strategia politică şi situaţia economică de etapă fac imposibilă finanţarea sistemului de sănătate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate , aşa precum există în toate statele europene, inclusiv în fostele republici socialiste atunci cred, că soluţia ar putea fi revenirea la bugetul centralizat de stat şi repartizarea acestui buget prin Ministerul Sănătăţii şi Familiei, aşa cum era înainte de 1989.

Suntem conştienţi de faptul că situaţia economică, respectiv P.I.B.(produsul intern brut) nu este în măsură să asigure o creştere a bugetului sănătăţii, dar sunt convins de faptul că această contribuţie a populaţiei la fondul de sănătate se poate întoarce în întregime pentru cheltuieli de asistenţă medicală.

Mai mult, cred că există categorii sociale care ar fi dispuse să cotizeze chiar mai mult pentru sănătate şi am fi în măsură să realizăm ca în toate ţările civilizate şi un sistem complementar de asigurări de sănătate private aşa cum prevede iniţiativa legislativă ce se dezbate în prezent în Senat şi care cred că nu trebuie obstrucţionată numai pentru faptul că această iniţiativă aparţine unor prestigioşi reprezentanţi ai domeniului medical de culori politice diferite care au dat soluţii la problemele majore ale sănătăţii şi nu autorităţii guvernamentale.

Este surprinzător şi îngrijorător că în prezent când Senatul dezbate această iniţiativă legislativă, care are girul personalităţilor din domeniu, s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei , Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale care lucrează la un proiect legislativ cu acelaşi scop şi care include şi înfiinţarea departamentului sus menţionat. Mi se pare firesc şi constructiv ca aceste trei organisme statale să colaboreze cu Parlamentul, care deja a elaborat pe baza unei largi consultări a celor mai reprezentative personalităţi din domeniul medical un proiect de lege a asigurărilor de sănătate şi nu să se facă o competiţie sterilă privind dreptul de autor asupra legilor necesare bunului mers al societăţii.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm faptul că actualmente, condiţia socială şi materială a personalului sanitar înregistrează o scădere căreia cu greu i se poate găsi un echivalent în întreaga comunitate internaţională. Salarizarea personalului sanitar este sub limita demnităţii umane. A crede că un medic primar şef de secţie poate să îşi păstreze profesionalitatea participând la congrese şi achiziţionând cărţi de specialitate se poate face cu suma de aproximativ 200 dolari/lună, iar un medic rezident poate trăi şi se dezvolta profesional din aproximativ 100 de dolari/lună, la care mai adăugăm aberaţia că un prof.univ.medic are salariul mai mic decât medicul primar este mai mult decât nociv şi subminează profund funcţionarea întregului sistem de sănătate.

Concluzionăm asupra faptului că tot ceea ce se întâmplă cu sănătatea populaţiei reprezintă din nefericire un program lent de distrugere a condiţiei umane în ţara noastră şi necesită o urgentă soluţionare care nu poate veni decât de la a înţelege că banul privat pe care contribuabilul îl dă pentru sănătate trebuie să se întoarcă exclusiv în acelaşi scop.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Iuliu Vida. Va urma domnul Ioan Sonea.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu o săptămână, deputatul PRM Damian Brudaşca a şocat Camera Deputaţilor cu nişte acuzaţii absurde, care, dacă ar conţine un minim de adevăr, ar fi de o gravitate deosebită.

Domnia sa a afirmat că Guvernul Adrian Năstase, şi personal primul-ministru al României duc o politică incompetentă, inconştientă, de sacrificare sistematică a interesului naţional şi a liniştii populaţiei prin concesii făcute ungurilor, concesii care miros a trădare de ţară.

Autorul de declaraţie emite o serie de aprecieri într-un ton suburban la adresa primului-ministru, concluzionând că faptele acestuia sunt grave, de neiertat şi afirmă că şeful Executivului ar acţiona împotriva unităţii şi integrităţii statale a României.

În declaraţia politică, deputatul Brudaşca face afirmaţii jignitoare şi pline de ură la adresa cetăţenilor români de naţionalitate maghiară, afirmaţii care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de propagandă naţionalist-şovină prevăzută şi pedepsită de art.317 din Codul penal.

Acest deputat confuz a găsit de cuviinţă să nu se limiteze numai la atacurile împotriva Executivului, ci s-a năpustit şi asupra mea, cu atacuri furibunde, hilare şi mincinoase.

Vă asigur, domnule deputat, că UDMR-ul are potenţioalul politic şi capacitatea organizatorică necesară să respingă aceste atacuri murdare şi nefondate şi să asigure susţinerea totală a parlamentarilor săi.

În final, declaraţia politică a deputatului de Cluj conţine o afirmaţie de o gravitate imensă. A afirmat, textual, următoarele: de pe acum sunt pregătite locurile în care, în curând, vor fi pedepsiţi cei care cred că pot abuza la nesfârşit de omenia şi toleranţa românilor.

Această afirmaţie, cuplată cu cele făcute recent de senatorul PRM Mihai Lupoi în judeţul Sălaj, trebuie să tragă un serios semnal de alarmă instituţiilor abilitate ale statului de drept, instituţii pe care, cu această ocazie, le invit la modul cel mai serios să iniţieze o anchetă în ceea ce priveşte eventualul atentat la siguranţa naţională, prin diferite structuri ilegale tutelate de către PRM.

Închei în speranţa că instituţiile statului român, stat de drept şi democratic, vor avea forţa necesară pentru a preveni şi înăbuşi în faşă orice atentat împotriva democraţiei şi a procesului de integrare euro-atlantică.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe diferite canale ne-au parvenit informaţii neliniştitoare cu privire la acţiunile concertate, iniţiate şi coordonate de Guvern, vizând destabilizarea actualei structuri cooperatiste.

Nu este suficient că în cadrul ministerului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie o parte a personalului trudeşte din greu la elaborarea unor proiecte de ordonanţe de urgenţă care sfidează Constituţia şi bunul simţ economic, în timp ce proiecte de legi, atent elaborate, precum cea a cooperaţiei meşteşugăreşti, se pierd pe circuitul legislativ, sunt cheltuiţi inutil banii contribuabililor pentru rezultate iluzorii, fiind angrenate în aceste acţiuni importante resurse umane şi materiale, organe de control financiar, forţe politicieneşti şi aparţinând structurilor specializate în muncă informativă, în timp ce, la nivelul judeţelor, unii prefecţi mai zeloşi au trecut deja la implementarea măsurilor abuzive, de naţionalizare a unor spaţii din patrimoniul cooperatist.

Este de notorietate faptul că mişcarea cooperatistă are rădăcini istorice adânci în România, ceea ce nu a convenit regimului comunist şi nu convine nici astăzi anumitor persoane, ale căror interese sunt legate în primul rând de patrimoniul cooperatist.

În evoluţia sa, cooperaţia a trecut de la forme simple de asociere în mici ateliere meşteşugăreşti, la organizări de tip modern, în majoritatea judeţelor ţării găsindu-se platforme industriale, complexe de producţie şi prestări de servicii pentru populaţie, obiective create însă în exclusivitate din aportul micilor meşteşugari şi din fondurile proprii ale cooperativelor.

Să ne reamintim că, de-a lungul timpului, cooperaţia meşteşugărească a fost profund marcată de o serie de grave prejudicii generate de intervenţiile abuzive ale statului, care au constituit adevărate frâne în dezvoltarea ei: naţionalizarea în întregime a puternicului sector de construcţii, precum şi a celui de munci manuale şi expediţie în anii ‘52-’54; preluarea în întregime de către stat în anii ‘59-’62 prin patru hotărâri ale Consiliului de Miniştri cu caracter secret a circa 160 dintre cele mai puternice organizaţii cooperatiste şi a 1.500 de secţii de producţie şi unităţi de prestări de servicii, împreună cu un personal de peste 60 de mii de oameni, reprezentând peste 55% din valoarea mijloacelor fixe ale cooperaţiei meşteşugăreşti din acea perioadă, pentru care nu s-a obţinut niciodată o justă despăgubire.

Ne întrebăm de câte ori este necesar a fi învăţată democraţia? Doreşte, oare, domnul prim-ministru Adrian Năstase să fie reţinut de istorie ca un al doilea Chivu Stoica contra semnatarilor HCM-urilor mai sus-menţionate? Ne îndoim că minţile luminate de la Palatul Victoria, între care se află adevărate capacităţi în domeniul dreptului constituţional şi al relaţiilor internaţionale, nu intuiesc marele pericol pe care-l creează acţiunile agresive declanşate la comandă politică şi care atacă, în esenţă, proprietatea privată. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, de curând, însuşi domnul Romano Prodi s-a declarat, la Bruxelles, în cadrul Convenţiei cooperativelor europene, un adept şi un partizan al ideii de cooperaţie. Iar, la aceeaşi manifestaţie, preşedintele Comitetului Economic şi Social European a insistat pe ideea că poziţia guvernelor faţă de cooperaţie va constitui unul dintre elementele luate în calcul în procesul de aderare al statelor aflate pe lista de accedere în structurile europene.

Se încearcă astăzi, prin mai multe căi, prezentarea cooperaţiei într-o lumină nefavorabilă, cu argumentaţie care, de cele mai multe ori, sfidează regulile economiei de piaţă, aceasta fiind legată cel puţin aparent tocmai de anumite interese manifestate în plan patrimonial de avocaţii acuzării.

Privită cu o minimă obiectivitate, problema se pune, însă, de cu totul altă manieră. La nivel microeconomic, proprietatea deplină asupra patrimoniului implică ceea ce se numeşte gestiunea financiară reală, ce cuprinde totalitatea elementelor începând cu decizia de a proceda într-un fel sau altul la procurarea capitalurilor şi terminând cu decizia de a folosi după propria cumpănire rezultatele financiare ale activităţii depuse.

Din câte se pare, cele peste 23 de mii de miliarde de lei constituite de cooperaţia meşteşugărească sub formă de impozite şi taxe, între 1991-2001, calculul la preţurile anului 2001 venite să alimenteze un buget al cărui austeritate a devenit deja obişnuită, nu sunt suficiente.

Managerilor din cooperaţie li se cere acum să justifice comportamentul decizional şi caracteristicile gestiunii financiare interne a organizaţiilor pe care le conduc în domenii pentru care, în fond, nu există criterii de evaluare sau chiar dacă acestea ar exista, s-a dovedit într-o manieră vădit discriminatorie că nu se doresc nici măcar a fi aplicate egal pentru toţi operatorii economici de pe piaţa românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Înainte de a-i da cuvântul domnului Mircea Costache, vreau să vă reţin atenţia că într-o jumătate de oră au fost doar 6 intervenţii. În ritmul acesta, doar 12 din cei 23 vor putea să-şi prezinte declaraţia, deci, mai multă concentrare în prezentarea declaraţiilor politice, vă rog.

Domnul Mircea Costache şi va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte, mă voi conforma, de regulă respect timpul care mi-a fost acordat.

Vreau să mă refer astăzi la vara toridă cu care se confruntă ţara şi la absenţa totală sau la discreţia, dacă vreţi s-o denumim aşa, mai delicat, ministrului agriculturii, dar şi a întregului Guvern al României, din actul de guvernare a treburilor publice din ţară.

Aş fi început cu versurile lui Nicolae Labiş: "Seceta a ucis orice boare de vânt,/ Soarele s-a topit şi a curs pe pământ./ A rămas cerul fierbinte şi gol/ Ciuturile scot din fântână nămol". Iar, pe alocuri, nici nămol.

Ai crede că gospodarii fondului funciar al României, al celei mai mari averi pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu, este binecunoscut că fondul nostru funciar, după experţi FAO, poate să hrănească 80 de milioane de locuitori. Ori este vizibil pentru oricine că agricultura românească aproape că nu mai există, nici cea de subzistenţă, datorită condiţiilor agrometeorologice vitrege, nu mai existăm nici pe piaţa internă, darămite, acolo unde încă ne mai aşteaptă foştii noştri parteneri de schimburi comerciale.

Pe alocuri, actualul guvern mai mimează aşa zisa activitate a unor ministere. Ministrul Turismului mai are încă hotelurile de pe vremea regimului odios şi, acolo, este ceva mişcare. Pe la Ministerul Privatizării mai sunt, încă, nevalorificate resurse tot din regimul de tristă amintire, pentru unii, de duioasă amintire, pentru alţii. Mai este ceva activitate, pe acolo, pe unde şi un şef de cabinet încasează la lichidare 120 de milioane de lei, în timp ce poporul bombardat mediatic, dezinformat, întotdeauna, ştie că parlamentarii au salarii uriaşe, că au limuzine de lux. În ceea ce mă priveşte, nici una, nici alta nu e valabilă şi nu numai pe mine, ci şi pe mulţi dintre cei de faţă. Cui serveşte uriaşa minciună, grosolana dezinformare, bombardamentul mediatic al populaţiei României, adusă în stare de perplexitate în faţa unor realităţi dramatice, este lesne de înţeles, pentru că unii, într-adevăr, au cumulat averi uraşe în această perioadă.

Dacă unele ministere se mai mişcă, dacă unii mai mimează ceva, ministrul Ilie Sârbu, mă întorc şi zic: "Care va să zică că nu există", pentru că, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o secetă devastatoare care a pârjolit recolta de grâu, de orz, de cereale, în general, dar care continuă să distrugă şi culturile de porumb, de floarea-soarelui, de sfeclă, de tot ce se mai află pe ogoarele chinuite, stropite cu sudoare şi sânge ale acestei ţări, nu se vede demersul Ministerului Agriculturii.

O fi vreo politică agricolă mai subtilă pe care nu o poate pătrunde orice neavizat, care transformă cultura de care s-a ocupat şi se mai ocupă adăugându-i un prefix "agri", în pricepere la agricultură. Nu vreau să mă erijez în cunoscător, dar numai ordinul, văd că ţara este abandonată.

Ar trebui ca cineva să se trezească, dar acel cineva, într-o democraţie falsă, stupidă, ineficientă, sortită eşecului din faşă, nu pare să fie climatul cel mai bun pentru dinamizarea vieţii economico-sociale din ţară, pentru binele locuitorilor acestei ţări.

Personal, pot să închei şi cu o referire la adresa a ceea ce am înţeles eu din eficienţa legislativului în care ne zădărnicim eforturile şi competenţele.

Cutumă parlamentară: numele tău e zădărnicie!

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman şi se va pregăti domnul Damian Brudaşca.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Furturile, ilegalităţile, infracţiunile petrecute în pădurile din judeţul Harghita, botezate de către angajaţii personalului silvic, nu cunoaşte margini. Un exemplu concret îl reprezintă cazul de la Borsec din 30 aprilie 2002, orele 5,30, când maşina condusă de şoferul Laştum Dumitru, domiciliat în comuna Cornul Luncii, judeţul Suceava, a fost prins în flagrant de către reprezentanţii comisiei de cenzori a composesoratului Ditrău cu ajutorul poliţiei din Borsec, reprezentată prin cpt. Panaite Vasile.

S-a aflat că şoferul maşinii a transportat masa lemnoasă furată pentru angajatul Ocolului Silvic Borsec, Blaga Florin, care, se pare, că pe numele mamei sale are şi un gater. Deci, infracţiunea a avut loc în luna aprilie, nici la sfârşitul lunii iunie nu se încearcă pedepsirea infractorilor. Această atitudine prin care nu se intervine pentru stoparea avuţiei se încurajează infracţiunile.

Astfel, tot în oraşul Borsec, la data de 6 iunie, în jurul orei 17 a fost surprinsă autoremorca forestieră condusă de Holercă Viorel, transportând masă lemnoasă pentru Expolemn SRL. Însă, foaia de însoţire era întocmită pentru ziua de 7 iunie, în loc de 6 iunie, iar în zona de exploatare "groapa rotundă" s-a făcut un adevărat jaf. Deci, s-a depus plângere la prefectura judeţului Harghita, la poliţia oraşului Borsec. Nimeni nu a luat nici o măsură. Hoţia cea mai gravă se petrece însă la Remetea în pădurea Alsőerdo, pentru a înţelege situaţia critică aş citit câteva pasaje din scrisoarea unui simplu cetăţean din Lăzarea-Pegarfa: "Avem probleme în rezolvarea cărora sunteţi singurul în măsură să ne ajutaţi, pentru că am apelat la toate forurile locale şi judeţene. Peste tot ni s-au cerut dovezi, iar dovezile erau ascunse de lucrătorii Ocolului Silvic Gheorghieni. S-a distrus proprietatea noastră de nişte oameni fără de lege care acţionează cu un întreg arsenal de oameni şi maşini, cu susţinerea organelor competente care ar trebui să apere legea. Toate forurile locale îşi închid ochii asupra acestor fapte ilegale. Oare, cât va dura această nedreptate? Dacă acest caz ar ajunge în faţa justiţiei ar fi muşamalizat pentru că hoţii care ne-au defrişat pădurile sunt oameni cu influenţă. Domnule Becsek, hoţia este dovedită, însă reprezentantul Ministerului Agriculturii din judeţul Harghita, care, cu ocazia inspecţiilor silvice şi-a făcut datoria a fost ameninţat de către organele de poliţie şi de organele abilitate ale statutului şi se continuă acoperirea principalilor mafioţi răspunzători pentru distrugerea pădurilor harghitene".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudaşca, va urma domnul deputat Vlad Hogea.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

De mai multă vreme, numeroşi consilieri locali, viceprimari şi primari din judeţul Cluj semnalează presiunile la care sunt supuşi, în principal, de către vicepreşedintele Liviu Medrea pentru a părăsi formaţiunile politice din care fac parte şi a se înscrie în PSD. Acţiunea vicepreşedintelui Medrea dedicată acestui scop include şi distribuirea de fonduri de la bugetul consiliului judeţean în mod arbitrar şi clientelar, ca şi cum banii respectivi ar fi exclusiv din bugetul partidului de guvernământ.

În ciuda palidelor negări, vicepreşedintele Medrea a trecut inclusiv la ameninţări, atât cu prilejul alegerilor de primari în municipiul Câmpia Turzii, cât şi la adunarea electorală desfăşurată în 16 iunie a.c. în localitatea Frata judeţul Cluj. Cu acest prilej, Liviu Medrea, secretar general al PSD Cluj, a spus clar şi răspicat: "Dacă nu-l votaţi pe candidatul nostru, judeţul Cluj se va termina la tabla de intrare în Frata şi nu veţi primi nici un ban pentru administrarea comunei".

Constatând că nu se iau nici un fel de măsuri împotriva abuzurilor pe care le face, conducerea consiliului judeţean Cluj a folosit banul public în interesul propagandei şi al partidului de guvernământ.

Astfel, deoarece la Frata au avut loc anul acesta alegeri electorale, Consiliul judeţean Cluj, tot la iniţiativa lui Liviu Medrea, cu o generozitate subită şi suspectă, a oferit elevilor, numai în acest an, premii în valoare de peste 30 de milioane de lei. Din verificările făcute rezultă că pentru nici o altă şcoală din judeţ, Consiliul judeţean Cluj nu a oferit premii la sfârşitul acestui an şcolar.

În calitate de deputat de Cluj, vă cer, domnule prim-ministru, să explicaţi în ce temei legal conducerea consiliului judeţean Cluj foloseşte banii publici pentru propaganda PSD şi de ce spre a-şi dovedi buna credinţă şi a nu dezavantaja celelalte şcoli din judeţ, nu au fost oferite de către acelaşi consiliu judeţean premii tuturor elevilor merituoşi de pe raza judeţului nostru.

În acelaşi timp, vă cer, domnule prim-ministru, să dispuneţi corpului dv de control verificarea activităţii infracţionale a lui Liviu Medrea, autor al cvasifalimentării Regiei autonome a domeniului public din Cluj-Napoca, iar ca vicepreşedinte al consiliului judeţean, autor a numeroase fapte de natură penală şi abuz în serviciu prin modul în care înţelege să folosească banul public în interes clientelar şi de partid.

Vă semnalez, în final, de asemenea, că Liviu Medrea, care este astăzi un membru marcant al filialei locale a PSD, conferă partidului dumneavoastră toate argumentele pentru a fi judecat drept extremist, xenofob şi naţionalist, ştiut fiind faptul că Liviu Medrea, şi nimeni altul, este autorul adevărat, atât al furtului drapelului Ungariei Mari de pe Consulatul din Cluj-Napoca, cât şi al ceremonialului de înmormântare cu prilejul semnării tratatului cu Ungaria.

Cu asemenea colegi de partid şi demnitari ai Puterii PSD-UDMR este greu, dacă nu imposibil, domnule prim-ministru, să identificaţi în România vreun alt partid xenofob extremist şi naţionalist decât propriul dumneavoastră partid.

Iar în final, daţi-mi voie să mă refer la intervenţia plină de curaj pe care a avut-o domnul Vida Iuliu care, însă, nu a făcut nici un fel de referire la acuzaţiile la adresa domniei sale, care, ca deputat al României, ca om care a semnat şi a votat, a jurat pe Biblie să respecte legile acestei ţări, deplânge existenţa României în structura teritorială actuală, datorită aniversării la 4 iunie a.c. a Tratatului de la Trianon, care ar fi trunchiat Ungaria spre care este îndreptat sufletul domniei sale.

Nu mă las intimidat de ameninţările pe care le-a formulat de la acest microfon, iar dacă este să judecăm pe text, declaraţia mea cred că ea este mai puţin nocivă pentru poporul român decât este de nocivă activitatea pe care domnia-sa o desfăşoară şi pentru care este plătit de poporul român când, în realitate, domnia-sa nu slujeşte decât interesele Budapestei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Se pregăteşte domnul Ioan Miclea.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş fi dorit din tot sufletul să închei pe un ton optimist seria de discursuri parlamentare din actuala sesiune, dar, se pare că nu este posibil.

PSD face ce face şi revine în atenţia noastră prin greşelile grave pe care le comite. Săptămâna trecută atrăgeam atenţia asupra practicilor ilegale ale organelor PSD Iaşi, concretizate în ameninţarea şi manipularea electoratului din comuna Rediu, unde pe 23 iunie a avut loc primul tur al alegerilor de primar.

Mobilizând ca în vremurile de tristă amintire tot aparatul de partid şi de stat din comună, poliţie, preoţi, cadre didactice, funcţionari publici, etc., prefectul judeţului a reuşit să demonstreze o dată în plus că între regimul Iliescu-Năstase şi dictatura pe care actualii guvernanţi se laudă că au răsturnat-o în 1989, nu e nici o diferenţă fundamentală în ceea ce priveşte oprimarea gândirii. Cu observaţia că înainte se trăia mai bine, iar viitorul biologic al naţiunii nu era pus în pericol.

La alegerile din comuna ieşeană, menţionată anterior, bătrânii, bolnavii şi handicapaţii au fost căraţi la vot din toate cătunele şi uliţele mărginaşe şi, bineînţeles, îndoctrinaţi pe traseu cu maşinile de teren ale prefecturii IS-7-BIC, IS-09-SPJ, IS-13-CON, IS-01RJW, IS-01-YGJ şi IS-01-JZK.

Operaţiunea aceasta imorală şi abuzivă a fost coordonată personal la faţa locului de inspectorul şcolar judeţean Mihai Dumitriu, sub privirile binevoitoare ale prefectului Corneliu Rusu Banu şi vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Mihai Gabriel Popescu.

Dacă adăugăm şi faptul că alimentarea la reţeaua electrică şi la centrala telefonică a secţiilor de vot era întreruptă sistematic din oră în oră, avem o imagine concludentă a grosolăniei, primitivismului şi tupeului cu care s-a acţionat.

Îl întrebăm, mai mult retoric, desigur, pe domnul ministru Octav Cosmâncă, dacă are cunoştinţă de aceste aspecte şi ce măsuri concrete intenţionează să ia pentru sancţionarea vinovaţilor şi prevenirea repetării unor asemenea evenimente de neconceput într-o democraţie adevărată? PSD îşi duce la îndeplinire, cu o meticulozitate diabolică, planul de creare în România a unui sistem politic şchiop, cu un partid unic, totalitar la putere şi cu o Opoziţie redusă la tăcere în Parlament şi în administraţia publică locală, ca urmare a folosirii unor metode staliniste de intimidare. Ruşine celor care cred că România poate fi condusă cu biciul. Mai devreme decât cred ei se vor confrunta direct şi inevitabil cu aspra judecată a istoriei.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Ioan Miclea şi va urma domnul Nicolae Enescu.

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la neajunsurile Ministerului Administraţiei Publice, respectiv la măsurile pe care înţelege domnul Octav Cosmâncă să le ia vizavi de criza de la Cluj, în legătură cu dizolvarea Consiliului local.

Regret nespus de mult că trebuie să revin asupra interpelării mele anterioare, prin care vă întrebam despre modul cum înţelege Guvernul să gestioneze criza de la Cluj Napoca privitoare la dizolvarea de drept a Consiliului Local.

Sunt obligat să revin, deoarece răspunsul pe care l-am primit din partea dvs. este absolut în contradicţie cu faptele, dar, mai ales, cu legea.

Deoarece sunteţi total pe lîngă Legea nr. 215/2001, voi reda cîteva aberaţii din răspunsul dvs.

1. Afirmaţi că modul în care interpretează Guvernul anumite fapte şi le încadrează în textele de lege este un atribut exclusiv al acestuia. Prin aceasta dovediţi, d-le ministru, că Guvernul dvs. este abuziv şi incompetent. Interpretarea şi aplicarea legii se face în spiritul şi litera ei, aşa cum prevede un principiu de drept, deci, nu este un "atribut exclusiv al Guvernului".

2. Răspunsul pe care mi l-aţi dat dovedeşte faptul că interpretaţi legea după ureche sau cum vă dictează interesul momentului. Iată, afirmaţi că nu primarul, ci Consiliul Local este autoritatea competentă să stabilească dacă unui consilier i-a încetat mandatul. Dvs., în acest caz, scăpaţi din vedere esenţialul: cazul prezentat de către mine este reglementat în legea nr. 215/2001 de către art. 58 pct. (2) care stipulează că "...Situaţiile prevăzute la alin. (1) se comunică de către primar, viceprimar sau, în absenţa acestora, de către secretar, prefectului...".

În acelaşi aliniat al răspunsului dvs., mergeţi cu aberaţiile mai departe, afirmînd că nici măcar instanţa de judecată nu are o asemenea competenţă. Chiar aşa, d-le ministru ? Tot pe lîngă lege sau daţi o interpretare voluntaristă a acesteia. Iată ce spune alin. (3) din acelaşi articol: "Ordinul prefectului, prin care s-a luat act de dizolvarea Consiliului local, poate fi atacat de consilierii interesaţi la instanţa de contencios administrativ..."

3. Dvs., d-le ministru, ca membru al Guvernului, daţi dovadă de o totală lipsă de respect faţă de mine, ca deputat, membru al Parlamentului României, atunci cînd vă permiteţi să insinuaţi, în răspunsul dvs. că dizolvarea de drept a Consiliului local Cluj Napoca este o "manoperă". Mergeţi cu lipsa de respect pînă acolo încît vă permiteţi să-mi adresaţi mie şi d-lui primar (care primar ?), cînd interpelarea v-am adresat-o eu, în calitatea mea de parlamentar, iar după cum ştiu eu, un primar nu poate să vă adreseze interpelări. S-ar putea să nu ştiţi acest lucru?

4. Numărarea de către Dvs. a şedinţelor ordinare care au avut loc la Consiliul local Cluj-Napoca este o altă dovadă a interpretării eronate a legii, în locul aplicării ei corecte. La art. 49 al. (1) se stipulează clar: "Consiliul Local se întruneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună, la convocarea primarului ". Deci, nu primarul, ci legea stabileşte caracterul unei şedinţe. Apoi, o şedinţă nu este ordinară sau extraordinară, prin conţinutul şi prin hotărîrile ce le adoptă ci prin ceea ce stabileşte legea.

Domnule ministru, este jalnică prestaţia dvs. în analiza datelor şi modului cum s-au ţinut cele trei şedinţe ordinare consecutive la Cluj Napoca.

Interpelarea mea nu a fost făcută la cererea d-lui primar (în text nu precizaţi care primar) iar eu am discernămîntul, puterea, competenţa şi acoperirea legală să fac acest lucru. Aş dori să vă amintesc şi faptul că dl. deputat Ioan Olteanu, Preşedintele Comisiei de Administraţiei Publică a Camerei Deputaţilor, a răspuns, în scris, d-lui primar Gheorghe Funar, că, în condiţiile date, Consiliul local Cluj este dizolvat de drept.

Vă mai amintesc încă un text de lege, care mi se pare că vă scapă, intenţionat sau nu, privitor la competenţa Guvernului în această problemă. Iată ce stipulează ultima parte a art. 58 al.(2) "Prefectul propune Guvernului organizarea de noi alegeri". Apoi al.(5) din acelaşi articol: "Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de către Guvern, la propunerea prefectului...".

D-le ministru, dacă veţi citi corect şi complet legea, veţi vedea că strădania dvs., jignitoare şi insultătoare la adresa mea, privitoare la această interpelare, este absolut gratuită.

Deoarece prin răspunsul pe care mi l-aţi dat la interpelarea pe care v-am adresat-o, mi-aţi adus o gravă jignire mie şi întregului Parlament al României, vă solicit imperios să-mi cereţi scuze public, atît de la tribuna Parlamentului cît şi în presa centrală.

Vă mulţumesc !

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Enescu şi va urma Doamna deputat Constanţa Popa.

Domnul Nicolae Enescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Campania electorală a PDSR-ului este prematură şi primejdioasă". Şi se referă la rezultatele întâlnirilor mele cu cetăţenii din judeţul Sibiu.

Problemele cu care mă confrunt de fiecare dată când mă întâlnesc cu cetăţenii din judeţul Sibiu sunt legate de necazurile lor zilnice datorate modului strâmb şi defectuos al guvernării actuale, cât şi de presiunile pe care le exercită mai marii comunelor şi satelor asupra oamenilor în marea acţiune de pesederizare a electoratului. Nu o dată, oamenii mi-au relatat că dacă intră într-un partid de opoziţie, respectiv, Partidul România Mare, sunt pur şi simplu terorizaţi cu ameninţări zilnice. Plecând de la refuzul de a le da lemne de foc sau de a le elibera adeverinţele necesare până la un şantaj odios cu desfacerea contractului de muncă sau chiar cu restructurarea postului de care depinde, în ultimă instanţă, supravieţuirea lor şi a familiilor lor.

Aleşii lor, primarii în care au crezut şi de care sunt în prezent, mai mult decât dezamăgiţi, nu respectă Legile nr.18/1991 şi nr.1/2000, privind vechile amplasamente, nepunând în posesie pe cei îndreptăţiţi, anulând titlurile de proprietate, nu au decenţa necesară de a-i asculta, le vorbesc pe un ton incalificabil şi nu puţine sunt ocaziile când, pur şi simplu, îi dau afară din primării. Problemele primarului nu sunt legate de lipsa punctelor sanitare, a posturilor telefonice, de nepietruirea drumurilor de care se plâng locuitorii satelor, de neecologizarea rampelor de gunoi, adevărate bombe ecologice cu impact puternic asupra agriculturii, pomiculturii, a producţiei de lapte din satele arondate comunelor pe care domnesc în deplin dispreţ şi aroganţă.

Nu, ei sunt preocupaţi de a mări activul partidului din care fac parte, prin presiuni ce merg şi asupra tineretului, întrerupându-le activităţile lor din căminele culturale şi discoteci, intimidându-i prin prezenţa organelor de represalii mascaţi cu cagule.

Consilierii judeţeni care ar trebui să fie interesaţi, la rândul lor, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă primarii din localităţile judeţului îşi alocă bani publici pe criterii politice, având grijă să satisfacă clientelara PDSR-ului.

Consider imperios necesară implicarea prefecţilor în acţiunea de punere în posesie, ţinând cont de faptul că până în prezent procentul de 76% este total nesatisfăcător, şi el se situează undeva, sub ceea ce a promis Guvernul prin programul care a fost validat în Camera Deputaţilor.

Pentru a aduce o undă de speranţă în sufletele mari ale acestor oameni năpăstuiţi de soartă şi de Putere am intervenit pentru introducerea unor posturi telefonice în comuna Tilişca şi în satul Aciliu.

De asemenea, am luat legătura cu o serie de consilieri pentru sprijinirea cu bani a comunelor care doresc să devină centre culturale în care se poate dezvolta un turism rural la dimensiuni acomodate cu puterile fiecăreia. Am intervenit la Direcţia sanitară judeţeană Sibiu pentru înfiinţarea unor puncte sanitare, deservite de către un cadru medical care să se deplaseze cel puţin o dată pe săptămână în comunele lipsite de asistenţă medicală.

Aceasta ar trebui să fie problema aleşilor neamului care, după opinia mea, ne fac neamul de râs şi nu teroarea şi fuga după ciubucuri, unele mai mari şi mai importante, contribuind la proliferarea corupţiei şi nicidecum la stoparea acesteia, aşa cum ne-au promis guvernanţii la început de drum, când imaginea lor era neşifonată.

Toate acţiunile pe care le-au întreprins şi le vor întreprinde, toate acţiunile pe care le-am întreprins şi le voi întreprinde sunt încă o dovadă că oamenii de la PRM ştiu să respecte promisiunile făcute în campania electorală, au capacitatea de a-i asculta şi de a-i sprijini în dezvoltarea problemelor multe şi deosebit de grave. Dacă nu vor ţine seama de semnalele noastre de alarmă, guvernanţii vor plăti scump, fapt demonstrat de declinul pe care îl arată ultimele sondaje.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna Constanţa Popa şi va urma domnul Emil Crişan.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este foarte mare căldură zilele acestea în ţară. Nu trebuie însă să ne mire. Specialiştii au avertizat de mai mult timp că la nivel planetar principala schimbare, ca urmare a efectului de seră, va fi creşterea temperaturii aerului cu până la 10,4^oC. Această creştere a temperaturii o simţim şi noi din plin în această vară. În aer avem aproximativ 40^oC şi aproximativ 60^oC la nivelul asfaltului. Nu s-ar fi ajuns în această situaţie dacă ne-am fi reconsiderat atitudinea faţă de problemele de mediu: cetăţeni, parlamentari, executiv, administraţie locală.

Parlamentul ţării a ratificat atât recomandările Agendei 21 stabilită la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru mediu şi dezvoltare durabilă de la Rio de Janeiro din 1992, cât şi prevederile Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Kyoto din 1997. Ce măsuri s-au întrerpins însă şi se întreprind la nivel executiv şi al administraţiei publice locale?

În Bucureşti toţi primarii care au candidat la alegerile din 2000 au promis, printre alte atâtea lucruri, refacerea zonei verzi a capitalei prin plantarea chiar a milioane de arbori. S-a întreprins ceva? Nu numai că nu s-au plantat copacii promişi, dar este distrusă şi zona verde existentă. Datorită construcţiilor amplasate în locul zonelor verzi prin distrugerea acestora, unui bucureştean îi mai revin astăzi doar 2,5 metri pătraţi de zonă verde.

Să ne mai mirăm că aerul este irespirabil? Putem trăi cu iluzia că dacă nu avem zone verzi, avem ştranduri, fântâni arteziene şi apă potabilă cu care să se răcorească cetăţenii.

La 3 milioane de locuitori însă, Bucureştiul are doar 3 ştranduri autorizate, câteva fântâni arteziene, iar străzile sunt stropite sporadic cu apă şi asta doar pe străzile principale. Am putea crede că situaţia este singulară şi este vorba doar de oraşul Bucureşti, dar nu este aşa. 11% din râurile României sunt poluate, 7 milioane de ha de teren agricol sunt degradate în fiecare an, riscând să ajungem un adevărat deşert şi 80% din deşeurile din România sunt depozitate necorespunzător, devenind pe această căldură adevărate focare de infecţie.

Se aşteaptă să apară victime printre cetăţeni pentru a se lua măsuri?

Domnilor guvernanţi, şi din administraţia publică locală, poluarea mediului este una din problemele care afectează atât pe săraci, cât şi pe bogaţi. Nu cunoaşte frontiere şi acţionează fără discriminare. Este unul din motivele pentru care ţările bogate încep să investească în ţările sărace în programe legate de protecţia mediului. Cum au folosit aceste programe de până acum simţim din plin în această vară caniculară.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Emil Crişan şi va urma domnul deputat Emil Rădulescu.

Domnul Emil Crişan:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cugir, 1989, revoluţie şi crimă".

Numesc declaraţia mea politică de astăzi astfel deoarece ziua de 21 decembrie 1989 a adus în oraşul Cugir din judeţul Alba, pe lângă libertatea de acţiune şi exprimare, concepte specifice noii democraţii, care se instala în România la acea dată, şi ororile unor crime.

Studenta în drept, Pop Ioana Valentina, din Cugir, acum în vârstă de 20 de ani, avea pe atunci doar 7 anişori, iar evenimentele din decembrie 1989 aveau să-i lase marcată pentru tot restul vieţii amintirea macabră a despărţirii de ce avea mai drag pe lume un copil: tatăl său.

În data de 21 decembrie 1989, muncitorii de la Secţia sculărie a I.M.Cugir au ieşit în stradă scandând lozinci anticeauşiste şi de adeziune la revendicările demonstranţilor de la Timişoara. Până în jurul orelor 16, au manifestat pe străzi relativ paşnic, după care, lăsându-se întunericul, li s-au alăturat mai mulţi huligani aflaţi în stare de ebrietate, care au început să devasteze magazine, de unde s-au sustras băuturi alcoolice şi alimente.

În jurul orelor 17, un grup numeros de elemente turbulente au pornit spre sediul Miliţiei orăşeneşti îndemnaţi de voci care spuneau: "Mergem la miliţie să eliberăm arestaţii". Deşi cadrele de miliţie au precizat că în arest nu există nici o persoană, unele elemente turbulente au început să arunce cu pietre şi sticle incendiare, au tăiat legăturile telefonice şi au dat foc clădirii şi maşinilor care se aflau parcate în apropiere.

Încercările de dialog au fost de prisos, acţiunile de distrugere amplificându-se, fapt pentru care asediaţii, după ce incendiul a cuprins etajul întâi, au tras focuri de avertisment, după care au început să sară de la diferite etaje pentru a se salva. În aceste condiţii, au sărit din clădire, cu îmbrăcămintea cuprinsă de flăcări, şi căpitanul Pop Valentin, comandant al unităţii, şi subofiţerul Staicu Ilie.

A fost conform celor menţionate în cartea "Pledoarie pentru istorie" a profesorului Glofimir Alexandrescu, o nefericire pentru ei şi pentru ceea ce avea să urmeze, întinând pentru totdeauna imaginea unui oraş altminteri cunoscut pentru cetăţenii săi muncitori şi paşnici.

Prinşi de un grup de atacatori vizibil excitaţi de băutură şi cuprinşi de o furie ucigaşă, cei doi au fost supuşi unei ploi de lovituri de cuţit şi topor, care le-au transformat curând trupurile într-o masă de carne şi oase, din care sufletele îngrozite încercau, într-un ultim efort de eliberare, să-şi ia zborul. Apoi, stropiţi cu benzină, cei doi au fost transformaţi în făclii groteşti şi spectacolul acesta a continuat, victimelor fiindu-le tăiat urechile, nasul şi organele genitale, gurile fiindu-le umplute cu mizerii de nişte minţi bolnave de turbare şi ură.

Urmărirea penală împotriva celor patru criminali care au săvârşit astfel de orori, şi anume: Sivera Dumitru, Carica Achim Gheorghe, Mihu Aurel şi Muntean Petru, a început abia după 10 ani, în 1989, fiind găsiţi vinovaţi şi condamnaţi, dar se află şi astăzi în libertate, aşteptând rezultatul recursului pe care l-au înaintat la sentinţa dată pe data de 30 octombrie 2000. Vor mai rămâne încă zece ani sau poate definitiv în libertate, iar cei doi asasinaţi nu au fost nici măcar declaraţi martiri ai Revoluţiei din 1989, astfel încât familiile lor să poată beneficia de facilităţile Legii 42/1990?

Ioana Valentina Pop a ales facultatea de drept pentru a ajunge să descopere tainele justiţiei, care justiţie, în cazul tatălui său, nu a existat niciodată şi, de fapt, nu există nici acum.

Preşedinţia României, Guvernul şi Ministerul Justiţiei au obligaţia de a respecta valorile democraţiei făcând lumină în cazul de la Cugir, căci dacă există o limită până şi în rău şi o măsură a degradării până şi în moarte, să recunoaştem că la Cugir, în 21 decembrie 1989, aceste praguri au fost trecute.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deptuat Emil Rădulescu. Va urma domnul Mitică Bălăeţ.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Guvernul continuă să demonstreze că nu pierde nici o ocazie pentru a împovăra buzunarele cetăţeanului de rând prin adoptarea unor măsuri aberante şi, în acelaşi timp, originale în ceea ce priveşte fiscalitatea.

Scandalul iscat odată cu aplicarea taxei pe valoarea adăugată la taxa de drum, aruncă în curtea Guvernului încă o bilă neagră vizavi de modul în care specialiştii finanţelor au înţeles să mai smulgă nişte bani pentru acoperirea găurilor bugetare.

Sub umbrela protectoare a umanizării sistemului legislativ fiscal cu acquisul comunitar, ministerul domnului Tănăsescu nu a ratat ocazia să profite de impozitarea taxei de drum, ajungându-se în final la un model care ne face mici în Europa, dubla impozitare pentru unul şi acelaşi produs sau serviciu.

Noua lege a TVA i-a luat prin surprindere pe agricultori care, potrivit unei ordonanţe de urgenţă, tocmai au fost scutiţi de plata taxei de drum. Deocamdată, nu se ştie dacă aceştia urmează să plătească t.v.a. pentru o taxă care apoi le este returnată. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Petre Daea, declară teoretic, că dacă taxa de drum nu se plăteşte n-ar trebui plătit nici t.v.a. Numai că agricultorii achită taxa de drum, aceasta urmând să le fie returnată de către Ministerul Transporturilor în baza bonurilor valorice.

La ora actuală, nici Ministerul Finanţelor, nici SNP Petrom nu ştiu cum va fi plătită taxa pe valoarea adăugată pentru motorina destinată agriculturii.

Prins pe picior greşit, ministrul finanţelor pasează problema în curtea Ministerului Transporturilor care a inclus taxe de drum în preţul carburanţilor. Potrivit oficialilor de la finanţe, Uniunea Europeană a făcut recomandarea impozitării duble. În plus, introducerea taxei de drum în baza de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută în noua lege a t.v.a. a fost decisă pentru ca legislaţia română să fie în conformitate cu acquisul comunitar. Specialiştii din finanţe explică această modificare prin faptul că România a deschis, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, capitolul 10 "Impozitarea, adaptarea Directivei a 6-a a Consiliului European referitoare la t.v.a.".

Potrivit acestei directive, baza de calcul este preţul care se obţine pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi cuprinde toate sumele care sunt obţinute de către furnizorul bunurilor de la cumpărător. Astfel, baza de impozitare include toate impozitele, drepturile, prelevările şi taxele, cu excepţia t.v.a.-ului în sine.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, doamna Maria Manolescu, a ţinut săl sublinieze favoarea care ni se face prin neincluderea t.v.a. şi pe sume de un cent pentru fiecare litru de carburant din care se constituie fondul petrolier în vederea acoperirii datoriei Companiei române de petrol, t.v.a către Bancorex. Aceasta pentru că nu cred că finanţele ar dori acest lucru, ci pentru că această taxă are o aplicabilitate limitată.

Un punct de vedere mai apropiat de realitate l-a exprimat premierul Adrian Năstase, care, voind adaptarea legislaţiei româneşti la cea europeană, s-a limitat să declare că ne aflăm într-un moment în care avem nevoie de mai mulţi bani la buget.

Afirmaţia vine să demonstreze că singurul motiv care a condus la punerea în practică a unei astfel de măsuri este acoperirea găurilor bugetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul Mitică Bălăeţ şi va urma domnişoara Lia Olguţa-Vasilescu.

Domnul Mitică Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apariţia Legii bibliotecilor (nr.334/2002) ar fi trebuit să fie un prilej de adâncă bucurie pentru mine, ca iniţiator, pentru membrii comisiilor de cultură ale Parlamentului, care au lucrat foarte mult la elaborarea acestei legi, precum şi pentru miile de bibliotecari ai ţării, care o aşteaptă de multă vreme.

Dimpotrivă, apariţia Legii bibliotecilor se dovedeşte a fi însoţită, cel puţin pentru mine, de un adânc sentiment de amărăciune. Cu numai trei zile înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial, Guvernul domnului Adrian Năstase a dat o hotărâre de Guvern (nr.578 din 13 - zi nefastă! - iunie 2002), prin care noul local al Bibliotecii Naţionale, construit anume în acest sens după norme intenaţionale de biblioteconomie, se preconizează a deveni sediu al Guvernului.

Această hotărâre abuzivă sfidează Legea bibliotecilor, care prin art.72 alin.1, prevede în mod expres că "Schimbarea destinaţiei imobilelor în care funcţionează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de funcţionare conform prezentei legi."

Hotărârea de Guvern citată mai sus pune în pericol chiar aplicarea Legii bibliotecilor, care are ca pivot central însăşi ideea de Bibliotecă Naţională şi funcţiile acesteia în cadrul informaţional al bibliotecilor. Or, fără un local modern de bibliotecă, conceput după normele internaţionale actuale, aceste funcţii nu pot fi îndeplinite. Cele peste 13 milioane de volume ale Bibliotecii Naţionale zac astăzi în cele mai grele condiţii. Şi asta, datorită comodităţii de gândire a membrilor Guvernului, în special cei din Ministerul Culturii, datorită cărora nu s-a finalizat încă această construcţie ca local de bibliotecă.

Şi, cu toate vicisitudinile şi inerţiile, cu toate furturile şi deturnările de fonduri acordate de Parlament construcţiei Bibliotecii Naţionale, noua construcţie a Bibliotecii Naţionale este finalzată în proporţie de peste 50%, depozitele sunt aproape terminate, aşteptând doar să se pună rafturile şi să se aducă în ele milioanele de cărţi ale bibliotecii. Peste un milion sunt deja aduse, urmând să se scoată afară datorită sus-menţionatei hotărâri guvernamentale.

Această hotărâre este cu totul abuzivă. Ea încalcă 3 legi deodată: Legea bibliotecilor, Legea bugetului de stat pe 2002, în care prin Anexa 3/28, Bibliotecii Naţionale i se prevede suma de 70 de miliarde de lei, sumă suficientă pentru darea parţială în folosinţă a bibliotecii, precum şi programul de guvernare pe 2002-2004 al domnului Adrian Năstase care, la Cap.6, pct.3, "Renaşterea culturii naţionale" prevede "construirea şi organizarea Bibliotecii Naţionale a României".

Doamne, fereşte-ne de asemenea "renaştere a culturii naţionale", cum se preconizează prin menţionata hotărâre de Guvern în care sediul celei mai mari şi mai importante biblioteci a ţării este transformat în aşezământ birocratic. Pentru cine? Pentru însuşi Guvernul nostru ipocrit.

Trebuie să arătăm că această transformare a clădirii Bibliotecii Naţionale în sediu pentru Guvern costă enorm. Închipuiţi-vă, depozitele celor 15-20 de milioane de cărţi ale Bibliotecii Naţionale terminate în proporţie de peste 90% ca depozite de bibliotecă, lungi şi late de sute şi sute de metri, cu luminatoare mici, să fie transformate în cabinete ale miniştrilor şi birouri ale birocraţilor guvernamentali. Zidurile lor trebuie sparte cel puţin pentru ferestre mai luminoase! Închipuiţi-vă scoaterea instalaţiilor, compartimentarea, reproiecţia tuturor serviciilor.

Închipuiţi-vă şi sălile de lectură ale bibliotecii, concepute pe înălţimi de câte două etaje, care trebuie renovate cu noi planşee pe fiecare etaj, cu compartimentări noi reproiectate şi reamenajate. Închipuiţi-vă serviciile şi laboratoarele bibliotecii reproiectate şi reamenajate ca birouri. Firmele agreate de domnul ministru Miron Mitrea vor avea mult de lucru! Pe banii cui? Ai bugetului de stat al ţării, care şi aşa este extrem de sărac pentru cultură, învăţământ, sănătate. Nu însă şi pentru cheltuieli exorbitante, făcute aiurea, cum este şi cea de faţă, despre ale cărei ponoase nu se şopteşte însă nici un cuvânt.

Se pare că însăşi alegerea noii construcţii a Bibliotecii Naţionale ca victimă a bunului plac guvernamental este expresia unei afaceri de proporţii tranzacţionate în culisele puterii. Altfel nu se poate explica de ce între cele 5-6 variante posibile de mutare a Guvernului din actualul sediu, supus pericolului în eventualitatea unui cutremur, s-a ales soluţia cea mai proastă şi cea mai păguboasă pentru ţară.

Doamne, şi ce speranţe ne pusesem în rapida modernizare a activităţii bibliotecilor din România, în aducerea lor la standarde europene, după atâtea eforturi, care nu datează de azi, de ieri.

Despre aceste eforturi, concentrate în istoria unei legi, care să ne protejeze cât de cât bibliotecile, încearcă să vorbească, din păcate, cu multă amărăciune, paginile care urmează.

Fie totuşi ca proverbul "Nu mor caii când vor câinii!" să se împlinească, iar Guvernul nostru să manifeste, până la urmă, un elementar bun-simţ şi respect faţă de spaţiul de cultură al Bibliotecii Naţionale, condiţie esenţială pentru punerea în aplicare a Legii bibliotecilor.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinşi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi un scurt intermezzo. Se află în vizită în România o delegaţie oficială a Conferinţei politice consultative a poporului chinez, condusă de domnul Cen Gin-Hoa, vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepreşedinte al Conferinţei Politice Consultative şi preşedinte al Consiliului Economic şi Social.

Să-i adresăm "Bun venit!" şi un salut călduros din partea poporului român! (Aplauze)

O invităm pe domnişoara Lia Olguţa Vasilescu pentru o declaraţie politică.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Anul trecut, subsemnata, împreună cu doamnele deputat Mihaela Ionescu şi Mitzura Arghezi, am iniţiat un proiect de lege privind acordarea tichetelor de masă pentru elevii proveniţi din familiile defavorizate, al căror venit nu depăşeşte salariul minim pe economie.

În expunerea de motive precizam următoarele : "La ora actuală, în România, hrana costă de 500 de ori mai mult decât în 1990. În acelaşi timp, puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut, 40% dintre locuitorii ţării noastre trăind la limita sărăciei. În aceste condiţii, şi alimentaţia copiilor este deficitară calitativ şi cantitativ. Cum alocaţia pentru copii nu poate asigura hrana unui minor pentru mai mult de cinci zile, 11% dintre elevi merg la şcoală flămânzi, iar 20% au parte doar de o masă pe zi. Ca urmare, sunt foarte multe cazuri de abandon şcolar, iar analfabetismul se extinde."

Prin proiectul nostru de lege intenţionam să creăm cadrul prin care acestor copii săraci să li se acorde bonuri de masă şi să li se asigure zilnic un minimum de hrană constând în produse lactate, de panificaţie şi proteine de origine animală.

Inutil să precizez că această iniţiativă a fost respinsă, invocându-se motivul că ar fi trebuit să cerem modificarea Legii tichetelor de masă şi nu să formulăm un proiect nou.

De asemenea, ni s-a servit argumentul că nu există fonduri pentru achiziţionarea unor frigidere pentru fiecare şcoală în care să fie depozitate produsele lactate. La vremea respectivă am respins acuzele puerile ale parlmentarilor P.S.D., care probabil nu ştiuau că Legea tichetelor de masă se referea doar la salariaţi şi că bieţii copii nu puteau fi strecuraţi printre articolele ei.

Iată însă că, după un an, cel care susţine necesitatea unei astfel de iniţiative este chiar premierul României şi, printre altele, liderul partidului de guvernământ. Acesta a afirmat în urmă cu câteva zile că, începând cu anul şcolar 2002-2003, fiecare elev din învăţământul primar şi gimnazial din România va primi gratuit câte un corn şi un pahar cu lapte în fiecare zi. "Aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie", a P.S.D.-ului, evident.

Astfel, o iniţiativă care a fost respinsă doar pentru că venea din partea unor deputaţi P.R.M., este preluată de campionul ordonanţelor de urgenţă, Adrian Năstase. Acest lucru mă determină să cred fie că, în pană de idei, se mai inspiră de la Opoziţia nedemocratică, fie că parlamentarii pe care cu onor îi conduce, nu sunt suficient de bine mobilaţi la intelect încât să depisteze o idee genială care, i-auzi ce chestie!, i-a venit dintr-o dată şi gânditorului de la Cornu.

Nu ştiu dacă sunt în asentimentul colegelor cu care am lucrat la proiectul respectiv, dar eu cel puţin îi solicit primului-ministru să-mi plătească drepturi de autor. Mi-e greu să cred că n-a mai rămas nimic de furat în ţara asta şi că domnul Năstase a ajuns să-şi însuşească acum şi proprietatea intelectuală. A altora!

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Ultimul vorbitor, domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

La alegerile locale din ziua de 23 iunie 2002, care s-au desfăşurat în 13 localităţi pentru desemnarea primarilor, prezentarea la vot a alegătorilor a fost catastrofală. În general, absenteismul este de circa 50% şi acest test electoral evidenţiază valoarea activităţii clasei politice româneşti.

Indiferenţa alegătorului este forma de manifestare a unei democraţii bolnave. Omul simplu nu mai are nici un fel de încredere în actul de conducere profesat de organele administraţiei publice locale şi centrale. Cei care mai vin la vot sunt rudele candidaţilor şi cei plătiţi, într-un fel sau altul, să voteze, în fond, o anumită clientelă politică.

În toată această perioadă, ceva nu a mers, ceva nu este în ordine dacă, după atâţia ani de zbucium şi promisiuni, nimic nu se leagă! Ne-am dorit scurtarea tranziţiei prin reforme autentice, dar ea s-a lungit nepermis de mult din cauza guvernărilor deficitare care au susţinut reforme de faţadă, simple operaţii cosmetice, care n-au afectat decât prin efecte colaterale procesele de sistem.

Trebuie să înţelegem că actul de guvernare trebuie să fie o transpunere în practică a trei idei fundamentale, vectori politici: descătuşarea forţelor creatoare ale poporului; promovarea interesului naţional; proiecţia în eternitate.

Să nu ne facem iluzii că lucrurile s-ar fi putut derula altfel sau că se vor putea schimba rapid în viitorul apropiat!

Procesele au inerţia lor, iar mentalităţile se schimbă greu, şi numai prin schimbarea generaţiilor, adică lent!

Activităţile, metodele dar, mai ales, mentalităţile de tip comunist impuse cu forţa de către trupele ruseşti de ocupaţie n-au dispărut brusc. Ne izbim de ele zilnic, sub forme discrete, abil ascunse, fac parte din inventarul clasei politice care exercită puterea.

Datorită imposibilităţii de a radiografia corect realităţile, guvernanţii pun diagnosticul greşit şi dau soluţii care generează, constant şi la nivel generalizat, eşecul. Nimeni nu vrea reformă autentică, pentru că aceasta cere a se rezolva cu prioritate problema incompatibilităţilor.

În acest domeniu, am moştenit o zestre nenorocită care produce efecte întârziate. Prefecţii erau şi secretrii comitetelor judeţene ale Partidului Comunist Român şi deputaţi în Marea Adunare Naţională. Directorii din întreprinderi figurau în fel de fel de organe de conducere şi comitete de acţiune. Mulţi profesori universitari erau activişti de partid şi informatori ai serviciilor de securitate etc.

Foarte multe funcţii erau incompatibile pentru aceeaşi persoană. Sistemul incompatibilităţilor a fost dezvoltat şi perfecţionat după Revoluţia română din decembrie 1989.

avem miniştri deputaţi şi prim-ministru şef de partid şi parlamentar! noi decidem, noi executăm, noi controlăm! conducem deci pentru ai noştri, şi cât conducem trebuie să ne asigurăm că nu va ridica nimeni capul şi nu cumva să se întărească vreun alt partid. Indiferent de mijloace şi de metode, Puterea vrea să-şi perpetueze puterea, chiar dacă pentru asta sabotează democraţia şi-şi condamnă la sărăcie propriul popor.

Avem consilieri comunali, orăşeneşti şi judeţeni în situaţii de incompatibilitate şi aplicarea Legii nr.215/2001 se face strâmb.

Am legat poliţiştii de locul de muncă şi i-am transformat în unelte ale primarilor şi ale rudelor acestora! Cu fiecare nouă lege pe care Puterea ne-o impune, apar noi incompatibilităţi care creează alte situaţii blocante, alte noduri gordiene, alte blocaje financiare.

A reuşit cineva să strângă avere, şi nu analizăm prin ce metode, de ce să nu-l facem parlamentar, chit că nu-l duce mintea! Ba ar merita să-l facem şi ministru, şi am mai adăugat ceva la şirul incompatibilităţilor.

Priviţi în jur şi veţi identifica la tot pasul incompatibilităţi care ne blochează evoluţia rapidă spre progres, fie ca expresii ale vechiului sistem, fie ca soluţii cosmetice la o tot mai solicitată reformă de structură.

Alegerile locale din 23 iunie 2002 au scos în evidenţă fenomene specifice unei mentalităţi cancerigene pentru viitorul nostru politic: cumpărarea de voturi la colţ de stradă, ca în Alexandria; minciuna generalizată; ameninţarea cu retragerea subvenţiilor bugetare; ameninţarea cu represaliile asupra unor candidaţi mai buni şi asupra familiilor lor; condiţionări administrative şi proesionale; promisiuni clientelare etc.

S-a spus în multe locuri foarte clar: dacă va ieşi învingător alt primar decât cel propus de Putere, nu va primi nici un sprijin de la consiliul judeţean. va fi sabotat. Aceeaşi mentalitate şi aceleaşi apucături teroriste se întâlnesc şi la nivelul consiliilor judeţene şi chiar mai sus.

Până când vom tolera această situaţie?

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Aş ruga toţi colegii să poftească în sală pentru a putea începe şedinţa destinată dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Stimaţi colegi, era înscris şi domnul deputat Boc. Fiţi de acord, faţă de faptul că este "foarte succint", cum v-a demonstrat-o de atâtea ori, şi să-i permiteţi să facă această declaraţie.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că aţi observat ghilimelele de la "foarte succint".

Domnul Emil Boc:

Bineînţeles! Ele se vor concretiza şi în cele zece propoziţii pe care le voi spune.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc. Poftiţi!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea de astăzi politică se referă la cele întâmplate la alegerile locale parţiale în ziua de duminică.

Din nefericire, trebuie să constatăm că practica exercitată de partidul de guvernământ, şi anume de a ridica furtul la rang de politică generală, este continuată de data aceasta şi în plan electoral, prin cumpărarea voturilor, în special la alegerile locale din Alexandria.

Acest fapt, dincolo de ineditul lui, constituie un gest şi un act fără precedent în România cînd, iată, democraţia atât de mult râvnită şi dorită de către toţi, este compromisă prin cumpărarea unui vot cu 50.000 lei în favoarea P.S.D.-ului.

De fapt, în Alexandria, duminică, P.S.D.-ul a trecut de la democraţia furtului la furtul democraţiei. Este cel mai mare pericol pe care-l avem în faţă în momentul de faţă. Riscăm să compromitem democraţia, riscăm să compromitem statul de drept, riscăm să compromitem încrederea oamenilor în principiile şi normele democratice. Sperăm că gestul de la Alexandria să rămână unul izolat, pentru că de câştigat nu va câştiga nimeni, dar de pierdut vom pierde toţi dacă, repet, democraţia furtului va fi continuată cu furtul democraţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Insist cu rugămintea de a pofti în sală pentru a relua dezbaterile la proiectul Legii de modificare a Codului Penal.

Îl invit în sală şi pe domnul secretar Borbely. (Din prezidiu mai face parte domnul Nicolae Leonăchescu, secretar)

Domnule deputat Boc, v-aş ruga să invitaţi un coleg de-al dumneavoastră de la Comisia juridică, pentru că dumneavoastră aveţi şi puncte de vedere proprii şi...

Domnul Emil Boc:

Dacă e nevoie pot să mă limitez.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. De acord. Luaţi atunci loc în bancă pentru Comisia juridică. (Domnul deputat Boc se aşează în banca destinată comisiei)

Stimaţi colegi, vă amintesc că aseară ne-am oprit la punctul 3 din amendamente respinse, un amendament pe care l-a susţinut domnul deputat Boc. Aţi ascultat şi argumentele domniei sale.

Haideţi, totuşi, să ajungem la un acord, pentru că dumneavoastră cam abuzaţi de cuvânt întotdeauna. V-aţi susţinut amendamentul ...

Domnul Emil Boc:

V-am promis că în zece fraze am terminat, şi mai înainte; am terminat în zece fraze.

Domnul Valer Dorneanu:

Ascultaţi-mă puţin! V-aţi susţinut ieri amendamentul, v-a răspuns domnul ministru. Deci, la răspunsul domnului ministru dacă aveţi ceva de adăugat în plus faţă de ce dumneavoastră aţi susţinut deja.

Domnul Emil Boc:

Sigur că da, domnule preşedinte. Din două motive voi avea de adăugat: în primul rând, nu suntem în prezenţa aceluiaşi auditoriu şi, în consecinţă, colegii noştri cred că trebuie să ştie ce votează, cum putem invoca faptul că aseară s-au spus unele lucruri, nu s-a trecut la vot, prezenţa este cu totul alta astăzi, şi, în consecinţă, cred că trebuie să ne respectăm unii pe alţii şi să ne cunoaştem argumentele.

La punctul 3 din raport, domnule preşedinte, există un amendament respins, pe care, foarte pe scurt, îl voi reproduce, în sensul că noi am propus ca pe lângă proba verităţii, ca modalitate alternativă, să se accepte şi justificarea legată de interesul public sau de proba bunei-credinţe, pentru ca o persoană să nu fie condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de calomnie. Repet, introducerea bunei-credinţe şi a interesului public ar reprezenta o adaptare a legislaţiei României la standardele Consiliului Europei, la standardele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Şi, în acest sens, aş vrea să vă aduc mai multe argumente din practica şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În sensul că proba practicată în cazul ziaristului este cea a bunei-credinţe şi a interesului public. Aceasta înseamnă că informaţia era de interes public, şi ziaristul a crezut la data publicării articolului sau a difuzării emisiunii, că informaţia era adevărată. Principala probă a bunei-credinţe pe care o poate face ziaristul este cea a verificării rezonabile a informaţiei înainte de difuzare. Ea constă în dovedirea faptului că ziaristul a verificat existenţa unor elemente, împrejurări sau circumstanţe de natură să-i confere suficiente motive care să-l facă să creadă în adevărul faptelor publicate.

Suficienţa motivelor trebuie analizată şi din perspectiva caracterului perisabil al informaţiei. Informaţia este un bun perisabil, prin chiar natura sa, iar ziaristul nu are la îndemână nici mijloacele şi nici timpul de verificare de care beneficiază alte categorii de persoane. Simpla constatare că faptele relatate de ziarist nu sunt adevărate, nu este suficientă pentru a se concluziona că acesta a acţionat cu rea-credinţă.

Trebuie să se ţină seama de specificul profesiei de ziarist, în special, sub trei aspecte:

1. Sub aspectul mijloacelor, în sensul că el nu dispune de mijloacele pe care le au organele specializate ale statului (poliţie, parchet sau serviciu de informaţii).

2. Jurnalistul nu are la îndemână nici timpul de investigare de care beneficiază organele specializate ale statului.

3. Informaţia, prin însăşi natura sa, este un bun perisabil. Chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza "Sunday times observer and Guardian versus United Kingdom" a spus: "Informaţia este un bun perisabil şi întârzierea publicării ei, chiar şi pentru o scurtă perioadă, creează riscul pierderii valorii şi interesului faţă de acea informaţie.

De aceea Curtea Europeană, de exemplu, în cazul Dalban, versus România, recunoaşte posibilitatea ziaristului de a exagera într-o anumită măsură prezentarea informaţiilor. De exemplu, ce spunea Curtea Europeană în cazul Dalban versus România: "Curtea este conştientă de faptul că libertatea în domeniul presei scrise include, de asemenea, şi recurgerea la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare. Aceasta se circumscrie interesului unei societăţi democratice, de a permite presei să joace rolul indispensabil, de câine de pază, şi să-şi exercite aptitudinea de a da informaţii cu privire la problemele de interes general.

De aici se poate concluziona, doamnelor şi domnilor, că din specificul profesiei de gazetar rezultă că adevărul jurnalistic, stabilit în urma unei investigaţii jurnalistice este diferit de adevărul judiciar, iar ambele diferă uneori de adevărul obiectiv.

Iată de ce credem noi că, în consecinţă, se impune şi în România aplicarea probei bunei-credinţe şi a interesului public, admiterea acesteia ca probă alternativă la proba verităţii, tocmai pentru ca libertatea de exprimare să se simtă şi în România la ea acasă, la fel cum se simte în toate ţările din Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, în cazul Inze versus Austria, Alsan versus Turcia, invocând interesul public, Curtea Europeană a spus: "Protecţia relatării şi dezbaterii în presă a chestiunilor de interes public include nu numai informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă, ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care ofensează, şochează sau deranjează".

Acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, fără de care nu există societate democratică. Acest principiu este cu atât mai important atunci când în discuţie este presa.

Iată, doamnelor şi domnilor câteva argumente de jurisprudenţă de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenţă care potrivit articolelor 20 şi 11 din Constituţia României, jurisprudenţă obligatorie pentru România, şi care ar trebui să fie avută în vedere şi în cazul modificării legislaţiei noastre.

Spuneam ieri, în continuare, că şi în alte ţări din Uniunea Europeană, am dat exemplul Franţei, am dat exemplul Germaniei, proba bunei-credinţe şi a interesului public este acceptată şi legiferată.

Cu alte cuvinte, noi nu ne putem doar rezuma, aşa cum a spus domnul ministru ieri, că prin sintagma de "interes legitim" oricum vom înţelege orice. Să nu uităm că în instanţele de judecată, foarte puţine dintre persoanele de acolo cunosc jurisprudenţa Curţii Europene în detaliu şi în fundamentele ei. Avem nevoie de precizări concrete în Codul penal, şi nu să mergem pe cale de interpretare, că judecătorii vor interpreta în sensul acesta. Trebuie să introducem în mod expres buna-credinţă şi interesul public în art.207 din Codul penal, şi formula pe care v-am propus-o dumneavoastră sună acum în felul următor: "Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii sau care serveşte interesul public, şi s-a făcut proba bunei-credinţe, nu constituie infracţiune de insultă sau calomnie".

Vă mulţumesc, şi sperăm că veţi da un vot pentru jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru modernizarea legislaţiei din România în concordanţă cu aceste standarde. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat, nu v-am întrerupt, pentru a vă da posibilitatea să adunaţi toată simpatia posibilă a presei. Dar, v-aş ruga insistent, în vacanţa parlamentară să examinaţi Regulamentul Camerei Deputaţilor, să vedeţi cât poate lua deputatul cuvântul la un amendament. Şi, dacă tot aţi vorbit de toleranţă, gândiţi-vă şi la faptul că şi ceilalţi trebuie toleraţi de către dumneavoastră, ca să poate să ia cuvântul şi ceilalţi deputaţi. Nu mai monopolizaţi dumneavoastră toate discuţiile, şi nu mă mai obligaţi să fiu neelegant şi să vă întrerup. Încercaţi, repet, să vă încadraţi şi dumneavoastră în regulament. O să vă ofer şi un ceas cadou, pentru că văd că nu aveţi, dar vedeţi că aveţi un ceas în faţa sălii şi încercaţi şi dumneavoastră " " " Să ştiţi că democraţia porneşte de la regulament, distinse coleg.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, eu trebuie să constat cu îngrijorare faptul că prezentarea unui amendament în Parlamentul României constituie o ofensă la adresa partidului de guvernământ. Dacă în acest stadiu am ajuns al discuţiilor, eu vă promit că n-o să mai discut nimic în Parlament, dacă asta înseamnă pentru dumneavoastră democraţie. Nu cred că dezbaterea din acest for trebuie să fie oprită.

Domnule preşedinte, aţi modificat Regulamentul Camerei Deputaţilor la începutul mandatului, pentru a da posibilitate oamenilor să lucreze în comisii " " "

Domnul Valer Dorneanu:

Vă amintesc că în numele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, fiind procedură de urgenţă, dumneavoastră aţi propus limitarea timpilor de dezbatere. Aveţi şi dumneavoastră, măcar o dată, atâta obiectivitate şi să vă conformaţi Regulamentului.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, de ce vă este frică de dezbaterea democratică? Aveţi voturile dumneavoastră în sală, sunt asigurate. De ce vă este frică? Vă este frică de dezbatere? De ce vă este frică dumneavoastră?

Domnul Valer Dorneanu:

Mi-e frică de penibilul dumneavoastră, că veniţi aici şi vorbiţi fără să spuneţi nimic. Uitaţi-vă în stenogramă şi o să vedeţi cum repetaţi de peste 70 de ori aceeaşi frază.

Domnul Emil Boc:

Pentru că la unii din PSD trebuie să le intre în cap unele lucruri. Şi probabil că este nevoie de mai multe repetiţii.

Domnule preşedinte, vă rog foarte mult, cât veţi mai conduce această Cameră, să daţi dovadă de toleranţă şi spirit deschis, pentru că este vorba de Parlamentul României, şi nu de reuniunea grupului PSD. Şi, atâta vreme cât în această sală mai este democraţie, această tribună nu trebuie să fie confiscată de nimeni. Şi, în consecinţă, să ne daţi posibilitatea să ne putem exprima gândurile, opiniile, ideile, şi nu să stăm şi să asistăm la politica unui " " "

Domnul Valer Dorneanu:

Exact asta vroiam să spun şi eu, că nu trebuie confiscată de nimeni. Deci, nici de dumneavoastră. (Vociferări în partea dreaptă.)

Cine mai doreşte să intervină?

Domnul Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, nu încerc să intru în dezbaterea şi jocul de imagine ale domnului deputat Boc. Vreau să-l combat, însă, cu câteva argumente pe fond. Este foarte clar că, în opinia domnului Boc, există trei tipuri de adevăruri, asta am înţeles eu: adevărul obiectiv, adevărul jurnalistic şi adevărul juridic. Dumnealui pendulează între cele trei adevăruri, dând o oarecare greutate adevărului jurnalistic. Dar, tot dumnealui se contrazice, că jurnalistul nu are întotdeauna mijloacele să investigheze realitatea, încât să dea o soluţie valabilă, rezistentă în timp, şi, dacă se poate, şi cu efecte juridice.

Deci, soluţiile sau propunerile făcute de domnul Boc, de a îmbunătăţi textul ordonanţei de urgenţă sunt combătute de domnia sa însuşi. Partidul nostru nu cred că are ceva împotriva invocării bunei-credinţe, a interesului public, pentru că se prezumă că jurnalistul acţionează cu bună-credinţă. Mă puteţi combate, că orice om care desfăşoară activitate publică, nu acţionează cu bună-credinţă, domnule deputat Boc? Deci, se prezumă că acţionează cu bună-credinţă. Dar, ca să introduceţi un asemenea text, pe care dumneavoastră l-aţi invocat aici, permiteţi-mi să invoc (dar în paranteză "invoc"), şi n-aş vrea să fie interpretat altfel, că pentru a prezuma buna-credinţă şi interesul public, pentru a fi sigur că acest lucru se întâmplă, aş avea nevoie şi de un cod deontologic al jurnalistului, aş avea nevoie de o responsabilitate profesională ridicată, ca să fiu sigur că acel jurnalist acţionează cu bună-credinţă şi în virtutea interesului public. Altfel, pot apare erori, pot apare situaţii sau ipoteze în care subiectivismul, intenţia de şicană, şi, dacă veţi dori, chiar dorinţa de a aduce atingere onoarei sau reputaţiei unei persoane.

Deci, aceasta este intervenţia mea. Ar fi fost mai multe lucruri de spus. Mă opresc aici ca să intru în timpul alocat acestor dezbateri. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, domnul ministru mai are de răspuns la câteva probleme care s-au ridicat.

Domnul Doru Crin Trifoi:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi este greu să mă autoreproduc spiritual şi să repet ceea ce am spus şi aseară la intervenţia domnului deputat Boc. Domnia sa a reluat practic ceea ce a prezentat şi în şedinţa de ieri după-amiază. Mă văd nevoit, pentru a clarifica lucrurile, să repet şi eu o parte din argumentele pe care le-am expus deja în şedinţa trecută.

În primul rând, doresc să precizez, încă o dată, că nu dezbatem aici delictele de presă. Atât art.205, cât şi art.206 din Codul penal care se referă la insultă şi la calomnie, nu fac referiri la delictul de presă. Nu au un subiect activ, circumstanţial calificat. Nu se referă la ziarişti, ci la orice cetăţean al României. Iar ziaristul, cu toată calificarea sa specială, rămâne, în primul rând, un cetăţean al României şi apoi, un membru al unei asociaţii profesionale distincte.

Ce este art.207, pe care domnul deputat Boc doreşte să-l amendeze, şi care articol nu este cuprins în ordonanţa pe care am înaintat-o spre aprobare domniilor voastre. Art.207 instituie o clauză de exonerare de răspundere penală. Ce înseamnă aceasta? Deşi se stabileşte vinovăţia persoanei care a insultat sau a calomniat, ea este apărată de răspundere penală, dacă admiţându-se proba verităţii, se face dovada că cele afirmate de domnia sa au fost exacte, adevărate, iar afirmaţiile au fost făcute pentru apărarea unui interes legitim.

Deci, există această posibilitate, ca făptuitorul, indiferent de calificarea lui profesională, deci, chiar şi jurnalistul, să-şi facă apărările în faţa instanţei de judecată. Noţiunea, sintagma de "interes legitim", în opinia noastră, acoperă şi pe aceea de interes public.

Am precizat şi aseară că modalitatea în care a formulat domnia sa, domnul deputat Boc, amendamentul, şi anume aceea de apărare a interesului public şi dovada bunei-credinţe, asociată cu ideea de proba verităţii, duce la o concluzie care contrazice chiar şi etica elementară.

Eu nu pot să înţeleg şi nici domnia sa cred că nu ne-a putut explica cum poţi proba interesul public şi cum poţi proba buna-credinţă atunci când nu s-a admis proba verităţii. Deci, aceasta înseamnă că faptele afirmate nu sunt adevărate. Deci, o persoană minte, face afirmaţii calomnioase, insultătoare la adresa altei persoane, şi cu toate acestea doreşte să demonstreze în instanţă că a acţionat pentru apărarea interesului public şi cu bună-credinţă. Este o chestiune, şi ilogică, şi neetică.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Poftiţi, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze că intervin. N-aş fi dorit s-o fac, însă vă aflaţi în faţa unei directe dezinformări din partea domnului ministru Trifoi. S-a spus şi în şedinţa de ieri, s-a spus şi astăzi că aceste delicte (205, 206) nu sunt delicte de presă, şi nu privesc presa, întrucât, în conformitate cu art.30 alineatul ultim din Constituţie, delictele de presă, înţelegând şi penale şi civile, trebuie reglementate printr-o lege specială, care nu există. Susţinerea este corectă şi aşa ar trebui să fie, probabil în visurile celor de la Ministerul Justiţiei, care patronează, însă, fără să intervină o practică constantă a instanţelor judecătoreşti, prin care, pentru delicte de presă, ziarişti sunt condamnaţi pentru infracţiunile de insultă şi calomnie, mergându-se pe teza juridică, că acolo unde există o reglementare generală, în lipsa uneia speciale, aceasta se aplică.

Domnule ministru, ori teza pe care ne-o înfăţişaţi dumneavoastră este corectă, şi aş dori să fie, şi mă alătur ei, şi atunci aveţi obligaţia, nu morală, ci legală, de a promova un recurs în interesul legii pentru o practică judiciară unitară, ceea ce n-aţi făcut şi aţi lăsat practica diversă a instanţelor să fie contrară Constituţiei, aşa cum susţineţi acum şi aici. Sau, este vorba de o încercare de adormire a unei imagini, de creare a unor infracţiuni care se pot aplica şi în materie de presă, aşa cum se aplică celorlalţi cetăţeni. Şi, pentru că tot suntem în anul Caragiale, domnule ministru, din această dilemă nu puteţi ieşi.

A doua problemă este puţin mai delicată. Sigur că vocea opiniei publice trebuie apărată prin apărarea modalităţilor de exprimare care sunt reprezentate de presa scrisă şi audiovizuală. Sigur că trebuie să existe o lege specială în această materie, pentru că nu putem lăsa ceea ce este special, la discreţia dreptului comun. Dar, cred că ne preocupă în aceste infracţiuni, mult prea mult problema numai a presei, uitând că infracţiunile se adresează, în primul rând, cetăţeanului de rând. Vă rog să priviţi şi sub aceste auspicii amendamentele.

În ceea ce priveşte art.207, şi am încheiat, sigur că interesul legitim include, în primul rând, interesul public. A adăuga şi interesul public, ar însemna a disocia interesul legitim de interesul public. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Boc, aveţi, într-adevăr, dreptul la replică. Nu vă amintesc cât durează un drept la replică, dar vă spun categoric că, atunci când depăşiţi timpul, vă închid microfonul.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, în afirmaţiile efectuate de către distinsul coleg, domnul deputat, şi domnul ministru, aş vrea să amintesc un singur lucru. Menţinerea probei verităţii ca unică apărare, este o caracteristică a sistemului retrograd a legii penale româneşti, care cere acuzatului să-şi dovedească nevinovăţia. Într-un sistem juridic, democratic, acuzarea trebuie să dovedească vinovăţia acuzatului.

Iată de ce considerăm noi că menţinerea doar a probei verităţii, ca unică modalitate de apărare, este insuficientă. O persoană privată sau o persoană publică, un jurnalist sau orice cetăţean va trebui să facă dovada că în totalitate faptele invocate sunt adevărate.

În ceea ce priveşte însă libertatea de exprimare prin presă, Curtea Europeană a spus de foarte multe ori, şi nu ştiu de ce se supără lumea aici, când aude acest lucru, în sensul că, în cazul Dalban versus România, unde statul român a pierdut, Curtea Europeană a spus, a argumentat că ziaristul nu putea fi condamnat atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că faptele descrise în articole erau în totalitate false, şi că serveau alimentării unei campanii de defăimare împotriva persoanelor vătămate.

Cu alte cuvinte, în materia libertăţii de exprimare, pentru a avea o dezbatere democratică, trebuie să-i dai posibilitatea jurnalistului, pornind de la fapte, să-şi precizeze punctul de vedere. Altfel, nu fac nici o deosebire, niciodată, între un ziarist şi un organ de anchetă. Unde va mai rămâne libertatea de exprimare? Unde va fi critica specifică societăţii democratice, dacă noi vom cere jurnalistului, în continuare, să vină în totalitate cu adevărul faptelor invocate. Aşa se spune şi în jurisprudenţa Curţii Europene: "Jurnalistul are dreptul la o anumită doză de exagerare, dacă este cu bună-credinţă şi în interesul public", dar nu să-i cerem să reproducă în totalitate ca fiind adevărate faptele invocate.

Iată de ce, credem noi, că argumentele invocate sunt în concordanţă cu standardele internaţionale în materia libertăţii de exprimare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, daţi-mi voie să vă anunţ prezenţa în sală a unei delegaţii din Camera Deputaţilor a Parlamentului Republicii Italiene, condusă de domnul Gustavo Selva, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi comunitară. (Aplauze.)

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnul deputat Boc. Îl găsiţi la pag.4 din raport, la cap. "Amendamente respinse".

Cine este pentru? Mulţumesc. 15 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 60 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Cu 60 voturi împotrivă, 15 pentru, 7 abţineri, amendamentul domnului Boc a fost respins.

La punctul 3 din art.1 a ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nefiind obiecţiuni la punctul 3, care se referă la abrogarea art.238, punctul 3 este admis în unanimitate.

La punctul 4, cel cu privire la alin.1 al art.239.

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, la punctul 4 din raport, la amendamente respinse, figurează un amendament pe care în Grupul parlamentar al Partidului Democrat l-a formulat. La ce se referă? Potrivit art.239¹, insulta sau calomnia săvârşită nemijlocit şi prin mijloace de comunicare contra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii, şi pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Care este problema? Avem un regim special pentru aceste persoane care intră în categoria funcţionarilor publici. Cu alte cuvinte, o insultă sau o calomnie săvârşită împotriva unui funcţionar public va fi sancţionată mai aspru decât o calomnie sau o insultă săvârşită împotriva unei persoane publice sau împotriva unei persoane private.

Noi aprecim că această distincţie nu se impune, această discriminare nu se justifică. De ce? Menţinerea unor pedepse mai mari în cazul insultei şi calomniei la adresa unei largi categorii de funcţionari publici, şi anume, aceia care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, constituie o încălcare a principiului egalităţii între cetăţeni, pentru că aceştia (funcţionarii publici, o categorie foarte, foarte largă) continuă să beneficieze de o protecţie sporită faţă de persoanele obişnuite.

De aceea, noi apreciem că prin acest articol, aşa cum am menţionat, se încalcă principiul legalităţii în faţa legii, şi probabil că acest alineat va fi folosit, în continuare, de către unii funcţionari publici pentru confecţionarea unor dosare penale pentru ultraj verbal în cazul unor persoane "incomode", cu ghilimelele de rigoare. Deci, credem noi că nu se justifică un tratament diferenţiat, în funcţie de apartenenţa la categoria funcţionarilor publici sau la celelalte categorii. Şi, dacă am porni cu o reglementare unitară, insulta şi calomnia să fie reglementate, într-adevăr, într-o manieră unitară, aşa cum a făcut-o până acum. Repet, acesta este amendamentul nostru, de eliminare practic a alin.1, acel alineat care tratează diferit cele două categorii. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să mai intervină?

Domnul ministru Trifoi.

Domnul Doru Crin Trifoi:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, ne aflăm într-un alt capitol al Codului penal, şi anume în acela care se referă la infracţiuni împotriva autorităţii. Art.205 şi 206 se refereau la infracţiuni împotriva demnităţii şi a persoanei.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr.58/2002, art.239 alin.1 a fost modificat, în sensul că sancţiunea ataşată acestui articol a fost redusă cu o treime, practic de la 3 luni la patru ani, de la 3 luni la trei ani.

Aş vrea să precizez pentru domnul deputat Boc, că obiectul juridic al infracţiunii de ultraj este autoritatea statală. Incriminarea acestei infracţiuni, la art.239 alin.1 protejează, în primul rând, autoritatea statului, a funcţionarilor care reprezintă şi exercită autoritatea de stat, şi numai mediat, în al doilea rând, protejează şi pe funcţionarul care a fost direct insultat sau calomniat.

Ca să nu reţinem timpul distinsei adunări cu consideraţiuni tehnice, vreau numai să precizez că ne aflăm în prezenţa unei infracţiuni complexe, care absoarbe infracţiunea de calomnie şi de insultă. Ceea ce este protejat aici, în mod direct, este statul, şi nu cred că cineva crede că astăzi avem nevoie de disoluţiunea autorităţii statului, şi nu de metode de întărire a autorităţii sale. Iar, în al doilea rând, este protejat mediat şi subiectul funcţionar public aflat în exerciţiul funcţiunii. Deci, despre ce este vorba aici? Este vorba despre funcţionarul public care în exercitarea atribuţiilor sale stabilite prin lege este insultat sau calomniat în mod direct de o altă persoană. Asemenea situaţii nu trebuie tolerate. Ele trebuie sancţionate prin mijloace de drept penal.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, îmi pare foarte rău, n-am cum să vă mai dau cuvântul. Nu s-a pronunţat numele dumneavoastră, v-aţi susţinut amendamentul...

Domnul Bolcaş. Aţi pronunţat numele, domnule ministru?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu mă pronunţ pentru redactarea pe care o susţine domnul ministru, însă, cu o mică modificare, întrucât redactarea gramaticală, dacă vreţi, dar de data aceasta provocatoare de mari consecinţe juridice, nu-i serveşte tezei pe care a expus-o. Funcţionarul public care-şi exercită nişte elemente de autoritate din atribuţiile funcţiei sale trebuie să fie protejat, însă textul care este redactat în forma actuală merge pe ideea că funcţionarul public este protejat pentru că are această calitate, pe de o parte, ori pentru că exercită atributele funcţiei sale.

Dacă este să ne raliem susţinerii domnului ministru, textul ar trebui să sune aşa: "aflat în exerciţiul funcţiei, pentru fapte îndeplinite în această calitate", prin eliminarea cuvântului "ori", care înseamnă o alternativă sau, sau.

Deci, eu protejez un funcţionar public pentru fapte îndeplinite în cadrul atribuţiilor sale de autoritate. Aceasta este propunerea de redactare şi pentru că vizează eliminarea unui singur cuvânt, luaţi-o ca o propunere de corectare gramaticală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la propunerea de reformulare.

Domnul Doru Crin Trifoi:

Textul în actuala redactare din Codul Penal, deci, nu din ordonanţă, din Codul Penal, este: "Constituie infracţiune fapta de insultă şi calomnie săvârşite contra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii, ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii". Şi vă amintesc numai cazul judecătoarei de la Arad, care a fost violentată în stradă pentru o hotărâre pe care a dat-o, de condamnare a unui tâlhar. Este pentru o faptă pe care o îndeplinise anterior.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc, cu privire la eliminarea alin. 1 de la art. 239.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Împotrivă? 69 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 69 voturi împotrivă, 12 pentru şi 1 abţinere s-a respins amendamentul domnului Boc pentru eliminarea art. 239 alin. 1.

Supun votului dumneavoastră pct. 4 din ordonanţă, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 69 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 69 pentru, 14 împotrivă, 8 abţineri s-a adoptat pct. 4 cu privire la alin. 1 al art. 239.

La pct. 5, cu privire la introducerea unui alineat nou la 239, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Punctul 6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Articolul II. Nu sunt obiecţiuni. Articolul II, vă semnalez, are două puncte.

Punctul 1, cu privire la 27 alin. 1 lit. a). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Punctul 2, cu privire la alin. 3 al art. 209. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat şi acesta în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Am parcurs textul proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

Urmează să supunem acest proiect votului final în şedinţa de astăzi, destinată votului final.

Trecem, în continuare, la Legea audiovizualului.

Rog Comisia de cultură să-şi ia locul.

Domnule ministru al culturii, domnule academician Răzvan Theodorescu, vă rog să prezentaţi plenului proiectul Legii audiovizualului.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi fi extrem de scurt.

Noua Lege a audiovizualului, superioară mult celei vechi, vă spun în cunoştinţă de cauză, pentru că cea din 1992 a fost o lege la care, de asemenea, am lucrat, pe atunci ca preşedinte al Radioteleviziunii Române, este materie de aquis comunitar şi votarea de către dumneavoastră, pe care o sper din tot sufletul, astăzi, va conduce la închiderea provizorie de către România a capitolului XX din programul de aderare, lucru pe care l-am anunţat de mai multă vreme. Este o lege cu adevărat europeană, dezbătută la Senat, dezbătută în comisia de specialitate de aici. Nu voi intra în nici un fel de detaliu. Vreau să vă spun că această lege, care a fost pregătită împreună cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a primit o serie întreagă de amendamente la Comisia Camerei Deputaţilor şi suntem de acord cu aproape toate amendamentele, de fapt, cu toate cele care au fost acceptate de comisie, inclusiv cu cele patru care au fost prezentate de domnii deputaţi Márton Arpad şi Onisei. Patru au fost respinse şi ne vom spune cu acel prilej opinia.

Vreau să spun că între ceea ce s-a decis în comisia de aici, de la Camera Deputaţilor şi ceea ce a venit de la Senat este într-o zonă anume, care este esenţială, o deosebire notabilă.

Amendamentele de la Camera Deputaţilor întăresc foarte mult rolul Parlamentului, în ceea ce priveşte controlul Consiliului Naţional al Audiovizualului, mergând chiar până la o schimbare faţă de actuala lege a sistemului de numire şi de revocare.

Cred că va fi sigur obiect de mediere, dar, deşi sunt senator vreau să adaug că mi se pare punctul de vedere de la Camera Deputaţilor mai deschis şi mai european.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, fiind în procedură de urgenţă, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere şi, după ce aprobăm, să prezentaţi foarte pe scurt şi raportul.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a vă propune timpul de dezbatere, vă rog să-mi acordaţi 20 de secunde pentru a vă spune că vreau să le mulţumesc din suflet colegilor din Comisia pentru cultură, pentru eroismul de care au dat dovadă pentru a scoate această lege într-un timp extrem de scurt şi în acelaşi timp, domnule preşedinte, aş vrea să comit un protest, fie el şi modest şi în sotovoce, faţă de faptul că, în general, suntem trataţi oarecum neplăcut de către zona similară din Senat. Nu este inadmisibil ca această lege să zacă la Senat patru luni, pentru ca, apoi, să ni se ceară nouă în 10 zile să o definitivăm.

Vă mulţumesc.

Având în vedere că este procedură de urgenţă, noi vă propunem o dezbatere de aproximativ 40 de minute, cu 2 minute pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă şi 2 abţineri, majoritatea pentru, s-au adoptat timpii de dezbatere.

Vă rog să prezentaţi pe scurt raportul comisiei.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege a audivizualului a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa nr. 240/13 mai 2002, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă fiind sesizată în fond.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 alin. 3 din Constituţia României.

Comisia a fost sesizată cu dezbaterea şi avizarea proiectului de lege mai sus menţionat, în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţele comisiei din zilele de 21, 22, 27, 28, 29, 30 mai şi 4, 5, 10, 11 şi 12 iunie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea proiectului au participat ca invitaţi domnul Dumitru Pâslaru, secretar de stat din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul Dinu Malacopol, secretar de stat din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, doamna Alexandrina Hârţan, secretar de stat din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, domnul Andrei Popescu, secretar de stat din partea Ministerului Integrării Europene, doamna Laura Busuioc, director în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, domnul Şerban Madgearu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, domnii Ralu Filip, Şerban Pretor, Saly Anghel, membri în Consiliul Naţional al Audiovizualului, domnul Emanuel Berbeci, consilier în cadrul Ministerului Integrării Europene, domnul Eugen Cadaru, consilier în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, domnul Radu Cernov, consilier în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor.

De asemenea, au fost invitaţi reprezentanţii unor organizaţii profesionale.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi, din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi: 17 voturi pentru şi 2 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 7 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 1 din Constituţia României.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea cu modificări a Proiectului Legii Audiovizualului, potrivit amendamentelor anexate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbateri. Dacă doreşte cineva să intervină? La titlul legii dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 1, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă la vreuna din literele articolului aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 1, art. 1 se modifică în mod corespunzător.

La art. 2, vă rog să urmăriţi amendamentele 2 şi 4 ale comisiei. Comisia propune renumerotarea art. 2 în art. 3.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Admis amendamentul 2, art. 2 actual se renumerotează şi devine 3.

La art. 3, vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Urmăriţi-l la pagina 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 3. Se modifică în mod corespunzător actualul art. 3, care devine 2.

După actualul art. 3, la amendamentul 4, veţi găsi fostul art. 2, modificat potrivit amendamentului 4 de la pagina 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 4, se modifică în mod corespunzător actualul art. 2, care devine 3 prin renumerotare.

La art. 4, alin. 1 urmăriţi amendamentul 5. Comisia propune să fie uşor modificat şi să devină alin. 1 al noului art. 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul 5 şi art. 4 alin. 1 va deveni modificat alin. 1 al noului art. 5.

Pentru alin. 2 de la actualul art. 4, urmăriţi partea a doua a amendamentului 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admisă partea a doua a amendamentului 5, cu privire la art. 4 alin. 2, care se modifică în mod corespunzător.

Actualul alin. 3 de la art. 4 devine, potrivit părţii a treia a amendamentului 5, alin. 2 al noului art. 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, alin. 3 de la art. 4 devine alin. 2 de la art. 5.

După cele trei alineate actuale de la art. 4, urmăriţi, vă rog, amendamentul 6. Comisia propune cele două alineate ale noului art. 5. Vă rog să urmăriţi amendamentul 6 de la pagina 7. Nu aveţi obiecţiuni. Cele două alineate 2 şi 3 de la art. 4 vor deveni alin. 1 şi 2 de la art. 5.

În continuare, la actualul art. 5, urmăriţi amendamentul 7. Comisia îl modifică şi renumerotează în 6.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu aveţi. Admis amendamentul. Se modifică 5 actual şi devine 6.

La art. 6, vă rog să urmăriţi amendamentul 8 de la pagina 8. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 8. Se modifică art. 6 în mod corespunzător.

La art. 7 urmăriţi amendamentul 9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 9, se modifică art. 7 în mod corespunzător şi se renumerotează în 8.

După actualul 9, vă rog să urmăriţi amendamentul 10.

Comisia propune după art. 8 renumerotat un art. 9. Urmăriţi amendamentul 10. Nu aveţi obiecţiuni. Urmăriţi amendamentul 10. Se introduce art. 9.

Titlul Capitolului II. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţiatorului.

La actualul art. 8 comisia propune reformularea acesteia.

Urmăriţi, vă rog, pentru art. 8 actual amendamentul 11 de la pagina 10. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 11. Se modifică art. 10 în mod corespunzător şi va deveni 8.

Articolul 9 actual. Urmăriţi amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 12 şi se modifică 9 în mod corespunzător.

La art. 10 urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul şi se modifică art. 10 în mod corespunzător.

La art. 11 urmăriţi amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 14 şi se modifică 11 în mod corespunzător.

La art. 12 urmăriţi amendamentul 15. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 15 şi se modifică art. 12 în mod corespunzător.

La art. 13 urmăriţi amendamentul 16. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 16 şi se modifică art. 13 în mod corespunzător.

Articolul 14. Urmăriţi amendamentul 17. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 17 şi se modifică actualul 14 în mod corespunzător.

Articolul 15. Urmăriţi amendamentul 18 de la pagina 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 18. Se modifică actualul art. 15 în mod corespunzător.

Articolul 16. Urmăriţi amendamentul 19 de la pagina 18. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 19. Se modifică art. 16 în mod corespunzător.

Articolul 17. Urmăriţi amendamentul 20 de la pagina 19. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 20. Se modifică art. 17.

Articolul 18. Urmăriţi amendamentul 21. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Se modifică art. 18 corespunzător.

Titlul Capitolului III. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Articolul 19. Urmăriţi amendamentul 22. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 19.

Articolul 20. Urmăriţi amendamentul 23. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 23. Modificat art. 20.

Articolul 21. Urmăriţi amendamentul 24. Îl găsiţi la pagina 23. Nu sunt obiecţiuni la amendament. Admis şi modificat art. 21 corespunzător.

Articolul 22. Urmăriţi amendamentul 25. Admis amendamentul 25. Se modifică art. 22 corespunzător.

Articolul 23. Urmăriţi amendamentul 26. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 26. Se modifică articolul 23 corespunzător.

Articolul 24. Urmăriţi amendamentul 27. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 27. Se modifică art. 24 corespunzător.

Articolul 25. Urmăriţi amendamentul 28. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 28. Modificat art. 25 corespunzător.

Articolul 26. Urmăriţi amendamentul 29. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Modificat art. 26.

Articolul 27, amendamentul 30. Admis amendamentul 30. Se modifică art. 27 în mod corespunzător.

Articolul 28. Urmăriţi amendamentul 31. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 28 în mod corespunzător.

Articolul 29, amendamentul 32. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul. Se modifică textul în mod corespunzător.

Articolul 30, amendamentul 33. Nu sunt obiecţiuni. Modificat art. 30 în mod corespunzător.

Articolul 31. Urmăriţi amendamentul 34. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul şi se modifică art. 31 corespunzător.

Articolul 32, amendamentul 35. Adoptat amendamentul, modificat textul corespunzător.

Articolul 33, amendamentul 36. Verificaţi-l la pagina 27. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

La art. 35, 36, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Adoptate în formularea iniţiatorului.

Articolul 37. Urmăriţi amendamentul 37, pagina 28. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 37, se modifică art. 37.

Articolul 38. Urmăriţi amendamentul 38. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 38, modificat art. 38 corespunzător.

Articolul 39. Urmăriţi amendamentul 39. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Articolul 40. Urmăriţi amendamentul 40. Nu sunt obiecţiuni. Modificat art. 40 în mod corespunzător.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Articolul 41. Urmăriţi amendamentul 41. Amendament adoptat. Se modifică art. 41 în mod corespunzător.

La art. 42 nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 42.

După art. 42, urmăriţi, vă rog, amendamentul 43 de la pagina 33. Prin amendamentul 43 comisia propune un articol nou.

Domnule Márton, aveţi o precizare la amendament sau sunteţi împotriva lui? Poftiţi.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Sunt împotriva lui. Trebuie să spun că acest articol nou s-a născut prin restructurarea legii. De fapt, ideea însăşi a existat în varianta venită de la Senat, o idee care spune că, atât cota de piaţă, cât şi audienţa mijloacelor de informare în masă electronice sunt testate de o singură persoană. Deci, se face o licitaţie şi se câştigă o situaţie de monopol pe patru ani pentru o singură societate care va testa audienţa acestor mijloace.

Eu nu am fost de acord cu această idee şi am susţinut eliminarea acestui articol, însăşi a ideii, pentru simplul motiv că derogă de la principiul unei pieţe deschise, instaurând un monopol şi, vă spun sincer, nu sunt convins că este în consens cu uzanţa europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină la cele spuse de colegul nostru? Nu. Iniţiatorul? Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la intervenţia domnului deputat şi cu privire la amendamentul 43, desigur.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Îmi rezervam dreptul să o fac când se discutau amendamentele respinse, pentru că domnul deputat Márton Arpád Francisc a făcut această observaţie şi amendamentul a fost respins. Pentru prima parte, cu măsura audienţelor şi a cotelor şi aşa mai departe trebuie să menţinem concurenţa şi posibilitatea de informare din mai multe surse.

În cazul al doilea este nevoie de o singură sursă, pentru a fi a cuantificare oficială a cotei de piaţă şi vă asigur că lucrul nu contravine deloc normelor europene: reprezentanţi ai radiodifuzorilor, reprezentanţi ai agenţilor de publicitate, reprezentanţi ai consiliului.

Deci, nu sunt de acord cu punctul de vedere al domnului deputat, în acest caz. În altele am fost cu mare bucurie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de două texte alternative, potrivit Regulamentului, îl supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, cu privire la art. 45.

Cine este pentru amendamentul comisiei, pe care-l găsiţi la pagina 33? Vă rog să votaţi.

Cine este pentru amendamentul 43? Mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 5 voturi împotrivă, 2 abţineri, majoritatea pentru, s-a adoptat amendamentul 43 şi s-a introdus art. 45 în formularea din amendament.

La actualul art. 43 vă rog să urmăriţi amendamentul 44. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 44. Se modifică în mod corespunzător art. 43.

Articolul 44. Urmăriţi amendamentul 45. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 45. Se admite şi se modifică art. 44 corespunzător.

Articolul 45. Urmăriţi amendamentul 46. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat 45 corespunzător.

Articolul 46. Urmăriţi amendamentul 47. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 47. Se modifică art. 46 în mod corespunzător.

Titlul Capitolului V. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea adoptată de Senat.

La art. 47, amendamentul 48. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 47.

Articolul 48. Urmăriţi amendamentul 49. Sunt obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art. 48.

Articolul 49. Urmăriţi amendamentul 50. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat art. 49.

Articolul 50. Urmăriţi amendamentul 51. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul. Se modifică art. 50.

La art. 51 urmăriţi amendamentul 52. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 51.

La art. 52 urmăriţi amendamentul 53. Admis amendamentul 53, modificat textul corespunzător.

La art. 53, amendamentul 54. Admis amendamentul 54. Se modifică art. 53.

La art. 54 urmăriţi amendamentul 55. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 55 urmăriţi amendamentul 56. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 56, amendamentul 57. Admis amendamentul, modificat art. 56.

Articolul 57. Urmăriţi amendamentul 58, pagina 39. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Articolul 58. Urmăriţi amendamentul 59. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, se modifică art. 58.

La art. 59 urmăriţi amendamentul 60. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 59.

La art. 60 urmăriţi amendamentul 61. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 60.

La art. 60, urmăriţi amendamentul nr. 61. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 60.

La art.61, urmăriţi amendamentul nr.62. Admis amendamentul, modificat art. 61.

La art.62, urmăriţi amendamentul nr.63. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.63, urmăriţi amendamentul nr.64. Admis amendamentul, modificat art.63.

La art.64, urmăriţi amendamentul nr.65. Admis amendamentul nr.65, modificat textul.

La art.65, urmăriţi amendamentul nr.66. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.66, urmăriţi amendamentul nr. 67. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul, modificat art. 66.

La art. 67, urmăriţi amendamentul nr. 68. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul nr. 68, modificat corespunzător textul.

La art. 68, urmăriţi amendamentul nr. 69. Admis amendamentul nr. 69, modificat corespunzător art. 68.

La art. 69, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 70 de la pag. 44. Prin acest amendament, comisia propune modificarea acestuia şi renumerotarea lui, urmăriţi amendamentul nr. 74.

Deci, este admis amendamentul nr. 70 şi art. 69 va fi renumerotat potrivit propunerii comisiei.

La art. 70, urmăriţi amendamentul nr. 71. De fapt, v-aş ruga să urmăriţi cele patru amendamente împreună: 70,. 71, 72 şi 73, pentru că renumerotează, practic, textele actuale, dar noi le votăm pe rând.

La art. 70, urmăriţi amendamentul nr. 71-74, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul, se renumerotează textul.

La art. 71, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 72. Nu aveţi obiecţiuni.

Votat amendamentul nr. 72, se modifică art. 71 în mod corespunzător.

La art. 72, urmăriţi amendamentul nr. 75. Admis amendamentul nr. 75, se modifică art. 72.

La art. 73, urmăriţi amendamentul nr. 76. Admis amendamentul, se modifică art. 73.

La art. 74, urmăriţi amendamentul nr. 77. Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se modifică art. 74 în mod corespunzător.

La art. 75, urmăriţi amendamentul nr. 78. Admis amendamentul, se modifică art. 75.

La art. 76, urmăriţi amendamentul nr. 79. Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat şi modificat art. 76.

La art. 77, urmăriţi amendamentul nr. 80. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 78, urmăriţi amendamentul nr. 81. Admis amendamentul, modificat art. 78.

La art. 79, comisia nu a avut obiecţiuni, nici dumneavoastră. Rămâne textul prezentat.

La art. 80, urmăriţi amendamentul nr. 82. Admis amendamentul, modificat art. 80.

La art. 81, urmăriţi amendamentul nr. 83. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Titlul Cap. VI. Adoptat în unanimitate, în formularea prezentată.

Art. 82, urmăriţi amendamentul nr. 84. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 83, urmăriţi amendamentul nr. 85. Adoptat amendamentul, modificat art. 83.

La art. 84, urmăriţi amendamentul nr. 86, îl găsiţi la pag. 50 din raport. Adoptat amendamentul, modificat art. 84.

La art. 85, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat în formularea prezentată.

La art. 86, urmăriţi amendamentul nr. 87. Adoptat amendamentul nr. 87, modificat art. 86.

Titlul Cap. VII? Adoptat în formularea prezentată.

Art.87, urmăriţi amendamentul nr.88. Adoptat amendamentul nr. 88, modificat art. 87.

Art.88, urmăriţi amendamentul nr.89. Adoptat amendamentul nr. 89, modificat art. 88.

Art.89, urmăriţi amendamentul nr.90. Adoptat amendamentul nr. 90, modificat art. 89.

La art.90, urmăriţi amendamentul nr.91. Adoptat amendamentul, modificat art. 90.

La art. 91 actual, urmăriţi amendamentul nr. 92. Adoptat amendamentul nr. 92, modificat art. 91.

La art. 92, urmăriţi amendamentul nr. 93. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art. 93, urmăriţi amendamentul nr. 94. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art. 94, urmăriţi amendamentul nr. 95 pag. 55. Adoptat amendamentul nr. 95, modificat corespunzător art. 94.

La art. 95, urmăriţi amendamentul nr. 96. Adoptat în unanimitate amendamentul, modificat textul.

La art.96, urmăriţi amendamentul nr.97. Adoptat amendamentul, modificat textul.

La art.97, urmăriţi amendamentul nr.98. Adoptat amendamentul, modificat art. 97.

După art. 97, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 99 de la pag. 57. Prin amendamentul nr. 99, comisia propune un articol nou.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 99, se introduce noul text.

Titlul Cap. VIII? Adoptat în formularea prezentată.

La art. 98, urmăriţi amendamentul nr. 100. Adoptat amendamentul nr. 100, modificat art. 98 corespunzător.

La actualul art. 99, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 101, de la pag. 58.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul, se elimină textul.

După fostul art. 99, care a fost eliminat, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 102. Comisia propune un articol nou, care, prin renumerotare, va deveni 98.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 102? Nu aveţi.

Adoptat amendamentul, se introduce noul text.

La art. 100 şi ultimul, urmăriţi amendamentul nr. 103. Comisia propune renumerotarea lui în 99.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul şi se renumerotează textul.

Vă rog să constataţi că am parcurs această lege de substanţă şi de foarte mare importanţă..., a ieşit şi rimată. Mulţumesc foarte mult comisiei pentru travaliul pe care l-a făcut şi, mai ales, pentru faptul că a reuşit să reunească părerile partidelor politice într-un text, care, iată, a fot parcurs în mod cursiv şi aproape unanim.

Vom supune legea votului final de astăzi.

În continuare, o altă lege de substanţă: Propunerea legislativă privind Legea partidelor politice.

Cine o susţine? Poftiţi, domnule depuat, vă rog să o susţineţi din partea inţiatorilor.

Îmi cer scuze. Poftiţi, domnule senator, din partea Grupului parlamentar PNL.

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor şi Senat a depus în luna februarie o iniţiativă legislativă privind Legea partidelor politice. Necesitatea unei noi Legi a partidelor politice a survenit în urma constatării faptului că opinia publică, electoratul român, are o încredere scăzută, poate, printre cele mai scăzute grade de încredere, în partidele politice şi în clasa politică pe care o generează partidele politice.

Importanţa acestei legi o considerăm deosebită, având în vedere că partidele politice sunt cele care generează puterea în stat, astfel încât ele trebuie să devină adevărate instituţii, capabile să genereze această putere în stat.

Noua lege pe care încercăm să o promovăm cuprinde modificări importante, de substanţă, faţă de Legea nr. 27/1996. Aceste modificări se referă, în primul rând, la numărul membrilor cu care poate funcţiona un partid politic, o creştere importantă a numărului membrilor unui partid politic, pentru a se înregistra, reînregistra şi funcţiona.

Noi am simţit nevoia creşterii numărului membrilor partidelor politice din mai multe motive, unul dintre ele fiind de a asigura partidelor politice o bază de selecţie mult mai mare pentru clasa politică pe care o generează, astfel încât această clasă să fie cu adevărat reprezentativă. De asemenea, pentru a asigura un cadru democratic de funcţionare în interiorul partidelor politice din România.

Totodată, ne-am gândit ca numărul membrilor unui partid politic să fie într-o relaţie cu populaţia României, în sensul, cu numărul de alegători din România, cât şi cu numărul localităţilor din ţară. De aceea, noi am propus cifra de 30 de mii, având în vedere că în România există aproape trei mii de localităţi.

În afară de această creştere semnificativă a numărului membrilor unui partid politic pentru a funcţiona, legea are două capitole noi faţă de fosta lege: un capitol privind membrii partidelor politice şi un capitol privind registrul partidelor politice. În acest capitol, o prevedere importantă este aceea că informaţiile privind funcţionarea, înfiinţarea şi desfiinţarea partidelor politice, toate informaţiile acestea sunt în registrul partidelor politice şi constituie informaţii de interes public.

De asemenea, acest proiect legislativ încearcă să stabilească prevederi şi proceduri similare privind înfiinţarea şi funcţionarea atât a partidelor politice cât şi a alianţelor politice.

Un capitol important, de asemenea, nou, sau un subcapitol, mai bine spus, se referă la reglementarea fuziunii partidelor politice, element care, deja, a intrat în practica politică din România, dar care nu este reglementat de actuala Lege nr. 27/1996.

În cadrul dezbaterilor din Comisia juridică s-au depus numeroase amendamente, cred că dezbaterile au fost fructuoase, au perfecţionat iniţiativa legislativă, cu multe dintre aceste amendamente iniţiatorii sunt de acord. Şi, în această sens, Comisia juridică a elaborat un raport favorabil pentru acest proiect de lege.

Vă supun atenţiei dumneavoastră acest proiect de lege, cu rugămintea de a-l vota favorabil. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei juridice va fi prezentat de domnul vicepreşedinte Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind Lega partidelor politice, trimisă cu adresa nr. 54/11 februarie 2002, înregistrată sub nr. 31/141/11 februarie 2002.

La analiza în comisie a acestei iniţiative legislative a fost avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenjarea teritoriului şi echilibru ecologic, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, comisie care a hotărât în şedinţa din 16 aprilie 2002 să nu acorde aviz favorabil acestei iniţiative legislative.

Guvernul României a trimis punctul de vedere prin care solicită modificarea unor articole din propunerea legislativă supusă dezbaterii, amendamente care au fost susţinute de către domnul ministru Acsinte Gaspar.

La comisie au fost depuse şi înregistrate amendamente formulate de domnii deputaţi Szekely Ervin Zoltan - Grupul parlamentar UDMR, Emil Boc - Grupul parlamentar PD, Ştefan Cazimir - Grupul parlamentar al PSD şi de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

În cuprinsul propunerii legislative, se pune un accent deosebit pe caracterul de reprezentativitate al unui partid în raport cu suportul de opinie al cetăţenilor, nerealizarea unui scor electoral minim conducând la dizolvarea partidului în cauză. De asemenea, prin această iniţiativă legislativă se detaliază reglementările privind procedeele de fuziune prin absorbţie şi comasare a două sau mai multe partide, cât şi procedura privind constituirea alianţelor politice.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte, potrivit prevederlor art. 72 alin. 3 lit. b) din Constituţia României, din categoria legilor organice.

Comisia juridică a dezbătut propunerea legislativă şi amendamentele în şedinţele din 28 mai, 4 iunie şi 11 iunie. La discutarea articolelor asupra cărora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul şi şi-au exprimat punctele de vedere autorii amendamentelor, ceilalţi membri ai comisiei, precum şi domnul deputat Acsinte Gaspar, atât în calitate de membru al comisiei, cât şi de reprezentant al Guvernului.

În urma dezbaterilor, s-a hotărât ca Propunerea legislativă privind Legea partidelor politice să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise şi însuşite de membrii comisiei, astfel cum rezultă din Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse, astfel cum rezultă din Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

La lucrările şedinţei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 23 de membri ai comisiei şi, în consecinţă, vă supunem dumneavoastră acest raport, solicitându-vă votul dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Domnul deputat Bolcaş, din partea Grupului parlamentar PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Legea partidelor politice, aşa cum este formulată acum, nu era nici neapărat necesară şi nci oportună. Nu era neapărat necesară, pentru că actualele cadre ale reglementării legale permit funcţionarea normală şi, spun eu, corectă şi democratică şi strict legislativă a partidelor politice.

Modificările ce se aduc prin această lege nu sunt de substanţă, se referă la modificări cantitative şi modificări formale, care oricând, prin simple amendamente la lege, prin simple modificări ale legii existente, o făceau viabilă în continuare. Se contravine astfel unui principiu al stabilităţii actelor normative şi noi ne-am ridicat întotdeauna împotriva avalanşei de acte normative care se fabrică ca o industrie şi ca o necesitate. Nu vrem ca Parlamentul să lucreze "pe stoc".

O a doua problemă, care este tot de principiu, se referă la împrejurarea că, din păcate, la această oră, Consiliul Legislativ a ajuns, pentru Parlamentul României, precum Bunicuţa: el vorbeşte, el aude. Comisiile parlamentare, plenul Parlamentului ignoră, nici măcar cu eleganţă, orice fel de recomandare a Consiliului Legislativ.

Şi, de data aceasta, recomandarea Consiliului Legislativ în ceea ce priveşte această lege este de principiu şi nu poate să fie ignorată. Se contravine unor procedee de sistematizare şi de tehnică legislativă, se contravine principiului unicităţii reglementării, prin reglementarea separată a funcţionării şi a vieţii partidelor politice, de problemele care ţin tot de viaţa lor, una dintre ele, esenţiala, fiind cea a finanţării, disocierea, făcută tot în scopul de a trece mai uşor şi mai repede această lege.

Pentru că iată ce a făcut PNL, legea mai are lacune în corelarea sa cu principiile care guvernează viaţa persoanelor juridice, astfel cum sunt reglementate, şi principial, şi general, şi în detaliu în legislaţia României, corelare care nu se face nici expres şi nici explicit. De aceea, repet, legea nu este utilă, nu este nici necesară, în acest moment.

Cu toate acestea, vom participa la dezbateri şi, în funcţie de modul în care, constructiv, vom putea să găsim ceva care să fie într-adevăr util şi folositor, vom aprecia prin votul nostru final. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar PD. Sau în numele Comisiei juridice?

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

În calitate de membru al Comisiei juridice din partea Partidului Democrat, vreau să spun doar câteva cuvinte.

Partidul Democrat a susţinut şi va susţine acest proiect de lege, iniţiat de către Grupul parlamentar PNL şi amendat de către Guvern, întrucât apreciază că reglementarea care exista înainte şi care există în momentul de faţă este deficitară în materia partidelor politice, că această lege aduce un plus de rigoare juridică, în special, în ceea ce priveşte, de exemplu, procedeele de fuziune prin absorbţie şi comasare a două sau mai multe partide, cât şi procedura privind constituirea alianţelor politice, precum şi în materia dizolvării partidelor politice.

Partidul Democrat are câteva amendamente şi obiecţii la această lege, vom spera ca pe parcursul dezbaterilor acest lucru să se îndrepte. Şi anume, obiecţiile noastre vizează, în special, menţinerea în continuare în textul iniţiatorului a acelei prevederi potrivit căreia ar urma să piardă funcţia publică acea persoană care pierde sprijinul politic al partidului sau în urma demisiei sau excluderii din partid.

Aceasta este formula inţiatorului, noi am amendat-o şi am solicitat ca acea persoană care, prin demisie sau printr-o înscriere într-un alt partid, să piardă funcţia publică dobândită prin numire sau prin alegere, datorită apartenenţei la acel partid. Considerăm că viaţa politică din România are nevoie de mai multă moralitate şi, în consecinţă, vom susţine acest lucru.

După cum noi mai avem o obiecţie de fond, în sensul, că, dacă, iniţial, iniţiatorul a propus ca numărul minim de membri pentru un partid politic să fie de 30 de mii, extinderea la 50 de mii de membri de către Guvern, prin amendamentele formulate, considerăm că nu reprezintă o soluţie viabilă, specifică sistemelor democratice. În sensul că nu ne putem aştepta sau nu este de dorit ca toată societatea să fie înregimentată politic, partidele politice se definesc şi prin componente calitative, nu prin componente cantitative, aşa cum se încearcă prin această lege.

Sub rezerva acestor amendamente şi observaţii, Partidul Democrat va susţine în continuare această propunere legislativă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cine mai doreşte? Domnul Acsinte Gaspar, în dubla sa calitate, de ministru şi de deputat, având aici o contribuţie la realizarea reglementării. Poftiţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Aşa cum sublinia şi Preşedintele Camerei, care este şi preşedintele de şedinţă în ziua de astăzi, legea care este supusă spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor, mai precis, propunerea legislativă aparţinând Grupului parlamentar PNL, este o lege importantă, legea în vigoare, Legea nr. 27, care a fost adoptată în 1996, sigur că este o lege bună, dar, ca orice lege, este perfectibilă. Ca atare, propunerile de modificare care au fost propuse, atât în ce priveşte definirea partidelor politice, cât şi în ce priveşte componenţa, modul de organizare ale acestora, impuneau ca, într-adevăr, să se aducă modificările corespunzătoare în structura legii.

Nu aş împărtăşi punctul de vedere care a fost exprimat aici de către reprezentantul Grupului parlamentar PRM, că modificările care se aduc acum puteau fi operate pe structura actualei legi. Indiferent că ne găsim în faţa unor modificări de fond sau în faţa unor modificări de redactare, ele sunt numeroase şi, ca atare, ele au impus ca, într-adevăr, să se elaboreze un nou proiect.

Sigur că poate fi discutabilă, apoi, şi observaţia pe care am făcut-o noi, ca să fi fost conexate cele două propuneri pe care le-a lansat Grupul parlamentar PNL, în sensul că atât organizarea partidelor cât şi finanţarea lor să facă obiectul unei singure reglementări. În final, s-a mers pe varianta aceasta, de disociere a acestor două materii, însă cred că această soluţie nu impietează pe fond, ci este o chestiune, pur şi simplu, asupra modalităţii de a se lucra, de a avea un singur act normativ.

Aşa cum s-a subliniat şi de către reprezentantul comisiei sesizate în fond, cât şi de iniţiator, au fost transmise o serie de amendamente ale Guvernului, amendamente care au fost însuşite atât de către inţiator cât şi de către comisie şi urmează ca în cursul dezbaterilor, mergând pe amendamentele care au fost propuse, unele admise, iar altele respinse, să se facă discuţiile de rigoare.

Considerăm că raportul comisiei corespunde opţiunilor care au fost exprimate în cadrul comisiei. De asemenea, s-au avut în vedere şi unele observaţii ale Consiliului Legislativ. Să ne gândim că proiectul de lege, în momentul de faţă, trece printr-o Cameră şi o serie de îmbunătăţiri, care se consideră că trebuie să-i fie aduse, pot fi formulate în cadrul examinării sale la Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Szekely, din partea Grupului parlamentar UDMR.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea partidelor politice este un act normativ deosebit de important şi Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România consideră că trebuie să acordăm atenţia cuvenită oricărui demers legislativ care vizează modificarea cadrului legislativ pentru partidele politice sau pentru crearea unui nou cadru legislativ. În principiu, nu suntem împotriva acestei iniţiative legislative, care are anumite valori indiscutabile.

Pe de altă parte, însă, suntem puţin contrariaţi de anumite prevederi ale acestui act normativ. Cu atât mai mult cu cât el provine de la un partid liberal, care, prin doctrină, ar trebui să fie mult mai flexibil şi mult mai liberal în ceea ce priveşte modul de organizare a partidelor politice.

Ne gândim, în primul rând, la acele prevederi care măresc în mod exagerat, spunem noi, numărul minim necesar pentru înregistrarea unui partid politic.

Noi credem că, într-o societate democratică şi într-un sistem politic modern şi democratic, clasa politică, elita politică trebuie să ofere o alternativă, şi cetăţenii trebuie să opteze între aceste alternative, fără ca neapărat să fie membri ai unui partid sau altul.

Nu cred că avem nevoie de detaşamente de muncitori, ţărani şi intelectuali de la oraşe şi sate care toţi sunt membri de partid şi toţi militează pentru ideile în care cred. Ei trebuie doar să opteze, din patru în patru ani, între aceste oferte politice, pentru care nu este necesar ca neapărat să fie şi membri de partid. Altfel, cred că deturnăm sensul prevederilor din acest proiect de lege.

Cred că modalitatea, procedura de înregistrare a partidelor politice este deosebit de greoaie şi nu găseşte corespondent în ţările cu o tradiţie democratică consolidată. Cu toate acestea, noi considerăm că este necesar să schimbăm cadrul actual în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea partidelor politice.

Susţinem majoritatea prevederilor acestui act normativ, dar, atunci când discutăm pe articole, vom susţine acele amendamente pe care le-am depus şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, care parţial au fost admise, parţial au fost respinse, şi prin adoptarea acestora credem că legea ar deveni mult mai flexibilă şi mult mai consistentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative.

Domnul ministru Gaspar are o intervenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să considerăm că au avut loc dezbaterile generale asupra propunerii legislative, dar constat, şi acest lucru l-am sesizat şi iniţiatorului, că raportul conţine o serie de inadvertenţe faţă de ceea ce s-a discutat şi s-a adoptat în comisie, adică faţă de amendamentele care au fost scrise, pentru că nu putem spune că au fost amendamente propuse verbal în cadrul comisiei.

În raportul care ni se prezintă acum apar o serie de inadvertenţe şi, ca atare, v-aş ruga ca raportul să fie restituit, să fie refăcut exact aşa cum s-a hotărât în comisie. Vă voi da doar două exemple: titlurile unor capitole într-un fel au fost hotărâte, dar altfel văd că apar; de asemenea, unele texte.

Ca atare, aş propune ca raportul să fie examinat de către aparatul tehnic de la comisie şi refăcut exact în sensul celor care s-au stabilit în comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Poftiţi, domnule senator.

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Într-adevăr, în redactarea textelor există câteva inadvertenţe, câteva greşeli care nu corespund cu hotărârea comisiei. Practic, s-a copiat în două locuri titlul iniţiatorului, cu toate că în comisie au fost acceptate amendamente care au modificat titlul cap.V.

În cazul acesta, consider justificată solicitarea domnului ministru de a se revedea textul, pentru a se supune dezbaterii dumneavoastră exact ceea ce s-a adoptat în comisie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

La sesizarea iniţiatorului, am observat câteva erori materiale, am spune noi, de redactare, în sensul că apare la titulatura a două capitole exact aceeaşi formulă - "membrii partidelor politice".

Chiar dacă am putea, poate, să le reglementăm în plen, să rezolvăm aici aceste erori materiale, dacă iniţiatorul doreşte, noi nu ne opunem pentru a fi reevaluate şi discutate sub rigoare juridică la comisie, tocmai pentru a avea un raport foarte bun.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru că este păcat de munca depusă până acum, eu v-aş propune să fim de acord cu restituirea la comisie, dar să stabilim un termen pentru comisie de a reface raportul până joi.

Sunteţi de acord să restituim comisiei raportul pentru a-l reface, şi să îl repunem pe ordinea de zi joi?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Deci rog staful tehnic să refacă şi să prezinte apoi comisiei raportul, potrivit celor adoptate cu adevărat în comisie.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru a încerca să votăm legile înscrise pe ordinea de zi de astăzi.

Îmi pare rău că trebuie să constat că nu avem cvorumul necesar pentru vot. V-aş ruga să vă mobilizaţi pentru mâine, pentru că avem şi mâine zi de vot final la ora 12,00. Încercaţi să convingeţi colegii dumneavoastră care nu ne-au onorat astăzi cu prezenţa că sunt totuşi parlamentari.

Amânăm votul de astăzi pentru mâine la ora 12,00, şi astăzi trecem în continuare la parcurgerea legilor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Suntem în procedură de urgenţă.

Domnul preşedinte Ioan Oltean, aveţi cuvântul să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru dezbaterea pe marginea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998, propun ca timp de intervenţie pentru fiecare deputat două minute, iar ca timp general şapte minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să intervină cu vreo precizare prealabilă. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1 şi 2 din art.I. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Pct.3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.III. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, pe care o vom supune votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni.

Domnule Grigoraş, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, a întocmit raport favorabil, şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator.

Este un proiect de lege relativ de dimensiuni reduse. Propunem timp total cinci minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere de dezbatere. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Doamna ministru, dacă doriţi să faceţi o scurtă prezentare. Nu este nevoie. De acord.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Dacă sunt obiecţiuni la alin.1, 2, 3 şi 4 ale art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă. Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.

Din partea iniţiatorului, poftiţi, domnule ministru.

Domnul Gheorghe Bucşă (director, OSIM):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale a fost emis în scopul armonizării cu legislaţia europeană şi mondială apărută ulterior adoptării legii din 1992. A fost avută în vedere în special armonizarea cu Acordul de la Marakes privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, inclusiv cu Acordul privind aspectele de proprietate intelectuale legate de comerţ, cunoscut ca Acordul "Trips", ratificat prin Legea nr.133 din 1994, de asemenea cu Directiva nr.98/71 a Comunităţii Europene privind protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale şi Regulamentul nr.6 din 2002.

Amendamentele urmăresc aplicarea mai eficientă a prevederilor legate de actele avute cu privire la modificarea Legii nr.129, ca şi a procedurii administrative, în special decurgând din Acordul "Trips": protecţia desenelor şi modelelor industriale create independent, perioada minimă de protecţie s-a mărit, reglementări privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială a frontierei şi inversarea sarcinii probei; cerinţele decurând din Directiva europeană: simplificarea procedurii de înregistrare a cererii prin instituirea prezumţiei în favoarea solicitantului, precizările de detaliu a condiţiilor privind asigurarea protecţiei desenelor şi modelelor industriale şi reglementări privind perioada totală de protecţie care s-a mărit.

Pentru motivele de mai sus, noi propunem adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul preşedinte Antal.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.

Am avut aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi din partea Ministerului Industriei şi Resurselor la discuţiile care au avut loc în cadrul comisiei noastre. De asemenea, am avut un aviz favorabil şi din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege sus-menţionat a fost emis în scopul armonizării cu legislaţia europeană, aşa cum vi s-a prezentat de către iniţiator, iar amendamentele aprobate de comisie urmăresc aplicarea mai eficientă a prevederilor legate de actele avute în vedere la modificarea Legii nr.129, ca şi a procedurii administrative, în speţă: să fie respectat Acordul de la Marakes privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului ratificat prin Legea nr.123 din 1994, Legea nr.20 din 1993 privind asocierea României la Comunitatea Europeană, Directiva nr.98/71 a Comisiei Europene asupra protecţiei juridice a desenelor şi modelelor şi Actul de Geneva al Aranjamentului de la Haga ratificat prin Legea nr.15 din 2000.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Ultima şedinţă în urma căreia am întocmit raportul comisiei a avut loc pe data de 29 mai 2002, iar la dezbaterile comisiei au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, reprezentanţii Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, vă rog.

Stimaţi colegi,

V-aş ruga totuşi să rămâneţi în sală. Îi invit şi pe cei de pe holuri în sală. Poate facem totuşi votul final.

Domnul Antal István:

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale a fost adoptat în unanimitate de către deputaţii prezenţi la lucrări.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii şi servicii propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise de comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi, în paralel, raportul comisiei şi proiectul de lege.

La titlul proiectului dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art.I nemodificat. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în formularea iniţiatorului.

La pct.1, cu privire la art.1, urmăriţi amendamentul de la pct.3. Dacă aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul, şi se modifică pct.1 cu privire la art.1 în mod corespunzător.

La pct.2, preambul, art.1¹, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La lit.a) de la art.1¹, urmăriţi amendamentul de la pct.5. Nu aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.a).

La lit.b), urmăriţi amendamentul de la pct.6. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.b).

La lit.c), urmăriţi amendamentul de la pct.7. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.c).

La lit.d), urmăriţi amendamentul de la pct.8. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.d).

La lit.e), urmăriţi amendamentul de la pct.9. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.e).

La lit.f), urmăriţi amendamentul de la pct.10. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.f).

La lit.g), urmăriţi amendamentul de la pct.11. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.g).

La lit.h), urmăriţi amendamentul de la pct.12. A fost admis amendamentul, şi se modifică lit.h).

După lit.h), urmăriţi amendamentul de la pct.13 prin care comisia propune lit.i) nou introdusă. Dacă aveţi obiecţiuni. A fost amendamentul, şi se introduce lit.i).

După lit.i), comisia propune, prin amendamentul de la pct.14, încă o literă - lit.j). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost admis amendamentul, şi se introduce litera.

Prin amendamentul de la pct.15, comisia mai propune introducerea lit.k). Nu aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul, şi se introduce lit.k).

La amendamentul de la pct.16, comisia propune lit.l). A fost admis amendamentul, şi se introduce lit.l).

La amendamentul de la pct.17, comisia propune lit.m). A fost admis amendamentul, şi se introduce lit.m).

La pct.3 de la art.I nu sunt obiecţiuni. Se abrogă textul.

La pct.4, cel cu privire la art.3 alin.1 şi 2, comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. A fost adoptat pct.4 în formularea iniţiatorului.

La pct.5, comisia propune, prin amendamentul de la pct.20, eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul, şi se elimină pct.5.

După pct.5, comisia propune, prin amendamentul de la pct.21, introducerea pct.5¹. Urmăriţi amendamentul de la pct.21. A fost admis amendamentul, şi se introduce acest punct cu privire la art.4.

La pct.6, comisia nu are observaţii. Nici dumneavoastră. A fost adoptat în formularea prezentată.

La pct.7, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. A fost admis în unanimitate pct.7, şi se abrogă art.5.

După pct.7, comisia propune, prin amendamentul de la pct.24, introducerea pct.7¹. Dacă aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul de la pct.24, şi se introduce pct.7¹.

La pct.8, urmăriţi amendamentul de la pct.25. A fost admis amendamentul, şi se modifică pct.8.

La pct.9, cu privire la art.7, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. A fost adoptat pct.9 în formularea prezentată.

La pct.10, urmăriţi amendamentul de la pct.27. A fost admis amendamentul de la pct.27, şi se modifică pct.10 în mod corespunzător.

La pct.11, urmăriţi textul din lege. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Pct.11 rămâne adoptat în formularea prezentată.

Urmăriţi în continuare amendamentul de la pct.31. Comisia propune modificarea alin.3 de la art.8¹, pag.12. Dacă aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul de la pct.31, şi se modifică art.8¹ alin.3.

După actualul text votat de dumneavoastră, art.8¹ alin.3, comisia propune, prin amendamentul de la pct.32, un alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. A fost admis amendamentul, şi se introduce alineatul.

Prin amendamentul de la pct.33, comisia mai propune un alineat. Nu aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul, şi se introduce textul.

La pct.12, comisia nu a avut obiecţiuni. A fost adoptat în formularea prezentată.

La pct.13 nu sunt obiecţiuni. A fost votat în formularea prezentată.

La pct.14, urmăriţi amendamentul de la pct.36. A fost admis amendamentul de la pct.36, şi se modifică pct.14.

La pct.15, urmăriţi amendamentul de la pct.39. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul şi se modifică pct.15.

Tot la pct.15, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.40, cu privire la alin.3 de la art.12¹. Dacă aveţi obiecţiuni. A fost admis amendamentul, şi se modifică alineatul.

La art.12², urmăriţi amendamentul de la pct.41. A fost adoptat amendamentul şi se modifică art.12² în mod corespunzător.

La art.12² alin.3, urmăriţi amendamentul de la pct.42. A fost admis amendamentul şi se modifică corespunzător textul.

După art.12² alin.3, urmăriţi alin.4. Comisia propune modificarea lui prin amendamentul de la pct.43. A fost admis amendamentul şi se modifică alin.4.

La alin.4, comisia propune eliminarea prin amendamentul de la pct.44. A fost admis amendamentul şi se elimină textul.

La alin.6 de la art.12², urmăriţi amendamentul de la pct.45. A fost admis amendamentul, şi se modifică alin.6.

La pct.13, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. A fost adoptat în formularea iniţiatorului.

La art.14 din Legea nr.129, pct.17, urmăriţi amendamentul de la pct.47. A fost admis amendamentul de la pct.47 şi se modifică pct.17.

La pct.18, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. A fost adoptat în formularea iniţială.

La pct.19 nu sunt obiecţiuni. A fost votat în formularea iniţială.

La pct.20, urmăriţi amendamentul de la pct.50. A fost admis amendamentul, şi se modifică pct.20, cu privire la art.19¹.

Lit.a) şi b) de la alin.1 al acestui articol rămân nemodificate în concepţia comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Au fost votate în formularea iniţiatorului.

Alin.2 şi 6 de la art.19¹. Urmăriţi amendamentul 52. Admis amendamentul, modificat alineatele în mod corespunzător.

Alin.17. Comisia nu a avut obiecţii. Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului.

Punctul 21. Urmăriţi amendamentul 54. Admis amendamentul, modificat punctul 21.

Tot punctul 21: după punctul 21, prin amendamentul 55, comisia propune un punct nou, 21¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul. Se introduce punctul 21¹.

Punctul 22. Urmăriţi amendamentul 56. Adoptat amendamentul, modificat punctul 22. Amendamentul 56 a vizat art.22 alin.1.

Tot la art.22 alin.2, de data asta, comisia are un amendament la 57. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art.22 alin.2 în mod corespunzător.

Punctul 23. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Rămân adoptate în formula iniţiatorului.

La lit.d) de la art.22, urmăriţi amendamentul 59. Adoptat amendamentul, modificat lit.d).

La art.22, lit.e) nu sunt obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Alin.4 de la art.22. Urmăriţi amendamentul 61. Admis amendamentul 61, modificat alin.4 de la art.22.

Alin.5. Nu are amendamente comisia. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.23. Urmăriţi punctul 23¹, amendamentul 63. Admis amendamentul, se introduce punctul 23¹.

După punctul 23¹, comisia propune încă un punct nou, 23². Urmăriţi amendamentul 64. Admis amendamentul, se introduce punctul 23².

La punctul 24, vă rog să urmăriţi amendamentul 65. Admis amendamentul, se modifică punctul 24.

Punctul 25. Urmăriţi amendamentul 66. Admis amendamentul, se modifică punctul 25.

La alin.2, comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră? Votat în formularea iniţiatorului.

Alin.3 de la art.25. Urmăriţi amendamentul 68. Admis amendamentul, se modifică art.25, alin.3.

Art.25 alin.4. Urmăriţi amendamentul 69. Admis amendamentul 69, modificat art.25, alin.4.

Art.25 alin.5. Urmăriţi amendamentul 70. Admis amendamentul 70, modificat art.25, alin.5, în mod corespunzător.

La amendamentul 71, comisia propune un punct nou, 25¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul. Se introduce art.25¹.

Comisia mai propune un punct nou, 25², la amendamentul 72. Admis amendamentul, se introduce punctul 25².

Punctul 26. Urmăriţi amendamentul 73, admis amendamentul 73, se elimină punctul 26.

Prin amendamentul 74, comisia propune un punct nou, 26¹. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce punctul 26¹.

Punctul 27. Urmăriţi amendamentul 75. Admis amendamentul, se introduce art.28¹, care va deveni 28¹ alin.1.

Art.28¹ alin.2. Urmăriţi amendamentul 76. Admis amendamentul, se modifică art.28¹, alin.2, în mod corespunzător.

Art.28² alin.3. Urmăriţi amendamentul 77. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Punctul 28. Comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Punctul 29. Comisia, de asemenea, nu a avut obiecţii. Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului.

La punctul 29 alin.3, comisia vă propune un amendament, 80. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică alin.3 de la punctul 29¹.

Punctul 29². Urmăriţi amendamentul 81. Admis amendamentul, modificat punctul 29².

Punctul 29², litera b), urmăriţi amendamentul 82. Admis amendamentul 82, se modifică litera b) în mod corespunzător.

Literele c) şi d) nu sunt modificate de comisie. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votate în unanimitate.

Art.29³. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 30 din proiectul de lege. Urmăriţi amendamentul 85. Admis amendamentul, se modifică punctul 30.

Punctul 31, amendamentul 86. Admis amendamentul 86, se modifică punctul 31, alin.1.

Punctul 31, alin.3. Urmăriţi amendamentul 87. Admis amendamentul, modificat textul corespunzător.

Punctul 31, alin.5. Urmăriţi amendamentul 88. Admis amendamentul, modificat textul.

Punctul 32, amendamentul 89. Admis amendamentul, modificat punctul 32.

Punctul 33. Urmăriţi amendamentul 90. Admis amendamentul 90, modificat punctul 33.

Punctul 34, amendamentul 91. Admis amendamentul, modificat punctul 34.

Punctul 35, amendamentul 92. Admis amendamentul, modificat punctul 35.

Punctul 36, amendamentul 93. Admis amendamentul, modificat punctul 36.

După punctul 36, la art.35 alin.2, urmăriţi amendamentul 94. Admis amendamentul, modificat art.35, alin.2.

După punctul 36, comisia propune un punct nou 36¹. Urmăriţi amendamentul 95. Admis amendamentul 95, se introduce punctul 36¹.

Pentru art.37 alin.2, comisia propune o nouă formulare la amendamentul 96. Admis amendamentul, modificat art.37, alin.2.

Pentru art.37 alin.3, urmăriţi amendamentul 97. Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzător.

La punctul 37, comisia nu are obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Adoptat în formularea iniţială.

Art.39. Urmăriţi amendamentul 99. Comisia propune un nou punct, 37. Vă rog să-l urmăriţi. Adoptat amendamentul 99, modificat art.39.

Art.40. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 100. Comisia propune un articol nou, un punct nou, 37². Adoptat amendamentul 100 şi se introduce punctul 37².

Pentru art.40, lit.f), urmăriţi amendamentul 101. Admis amendamentul 101, se modifică lit.f) în mod corespunzător.

Punctul 38 din lege. Comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Adoptat în forma prezentată.

Punctul 39. Urmăriţi amendamentul 103. admis amendamentul, modificat punctul 39.

La punctul 40, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în unanimitate, în formularea prezentată.

Alin.3 de la art.42. Urmăriţi amendamentul 105. Admis amendamentul, se modifică textul în mod corespunzător.

La art.42 alin.4, urmăriţi amendamentul 106. Admis amendamentul, se elimină textul.

Punctul 41. Urmăriţi amendamentul 107. Admis amendamentul, se modifică punctul 41.

Pentru art.42² alin.1, comisia nu are obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în formularea prezentată.

Art.42² alin.2, urmăriţi amendamentul 109. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Pentru alin.3 şi 4 de la art.42², comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră. Votat în formularea prezentată.

Alin.5 de la art.42². Urmăriţi amendamentul 111. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.42³, art.42⁴. Comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în formularea iniţială.

La punctul 42, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţială.

După art.43, comisia propune un text nou, 43¹, cu amendamentul 115. Admis amendamentul, adoptat textul.

Art.II. Urmăriţi amendamentul 116. Admis amendamentul, modificat art.II.

Art.III. Urmăriţi amendamentul 117. Admis amendamentul, modificat art.III.

Vă rog să constataţi că am parcurs şi acest proiect de lege şi, între timp, se pare că prezenţa dumneavoastră s-a îmbunătăţit.

Insist să poftească toată lumea în sală!

Primul proiect înscris pe ordinea de zi la votul final de astăzi: Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea, organizarea şi finanţarea activităţii de cercetare -dezvoltare, lege ordinară, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

276 pentru, 1 abţinere.

Propunerea legislativă privind reorganizarea grupurilor şcolare.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru această soluţie? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

210 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 3 abţineri.

S-a votat propunerea de respingere.

Domnul Marian Ionescu (din sală):

Vreau să explic votul!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionescu, din partea Grupului PRM doreşte să-şi explice votul.

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege care a fost invalidat astăzi de către dumneavoastră avea o singură cerinţă: creşterea calitativă a învăţământului preuniversitar. Acest proiect a avut un periplu destul de mare şi sinuos, s-a perindat de la comisie în plen, din plen la comisie, într-o perioadă de aproximativ un an de zile. Acest proiect se adresează, în mod nemijlocit, creşterii calităţii învăţământului preuniversitar. Se ştie că, după revoluţie, în grupurile şcolare, au fost introduse, în afara claselor de filieră tehnologică, clase de filieră teoretică şi vocaţională. Formarea priceperilor şi deprinderilor nu se poate face fără o bază materială corespunzătoare. Astfel, votul dumneavoastră, care a respins acest proiect astăzi, a încălcat programul de guvernare emis de Guvernul actual al României 2001 - 2004, pe următoarele direcţii reformiste stipulate: trecerea la un alt sistem central al calităţii în învăţământul prin evaluare formativă şi examene centrate pe performanţe, nu pe reproduceri de cunoştinţe, formarea unor calificări bazate pe competenţe reale care să conteze mai mult decât diplomele sau certificatele formale şi pe redimensionarea celei şcolare. Toate aceste idei propuse de către actualul Guvern în programul de guvernare 2001 - 2004 au fost îmbrăcate în acest proiect de guvernare care a avut şi o putere juridică de referendum naţional de 75% pe teritoriul ţării noastre şi, cu toate acestea, s-a dat un vot politicianist, şi nu un vot de conştiinţă şi un vot specific realizării unor reforme adevărate în învăţământul preuniversitar.

În concluzie, pentru măsura asumată de guvernanţi cu privire la o societate educaţională, argumentul forte este coordonarea instituţională şi politică. Deci, pentru acest vot pe care l-aţi acordat dumneavoastră, politic, o să fim judecaţi mai târziu de către istorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La punctul 3, stimaţi colegi, Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

34 voturi împotrivă, 241 pentru.

Abţineri?

Nici o abţinere.

Cu acest scor, proiectul a fost adoptat.

Da, poftiţi, stimaţi colegi.

Domnul Ludovic Mardari:

După cum aţi constatat, Grupul Partidului România Mare a votat împotriva acestei iniţiative legislative. Proiectul de lege prevede ca 2.562 de hectare de pădure de la Scroviştea să se constituie în fond de vânătoare şi să treacă din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Se va trece astfel de la exploatarea pădurii în regim silvic la exploatarea în regim protocolar.

Numai înainte de 1948, această pădure a fost administrată de altcineva decât regia statului, şi anume de Casa regală. Nici măcar Nicolae Ceauşescu, care a fost la vremea respectivă un pasionat vânător, nu a îndrăznit să confere acestei zone împădurite o altă administrare decât cea prevăzută pentru întreaga suprafaţă împădurită a ţării.

Iată că actualul Guvern, prin această iniţiativă, doreşte ca membrii săi să beneficieze de privilegii regale.

Proiectul în cauză a trecut foarte greu de Comisia de agricultură, care a refuzat să înţeleagă că o asemenea măsură ar asigura condiţii mai favorabile de administrare a fondului silvic respectiv, decât legile în vigoare.

Iniţiativa legislativă nu este motivată de cauze economice sau de interese naţionale, ci urmăreşte, de fapt, şi aceasta este foarte grav, legalizarea bunului plac al primului-ministru şi crearea, pentru plăcerile membrilor Guvernului, a unor condiţii ce mai pot fi întâlnite doar în ţările bananiere.

Avem certitudinea că, în cazul în care s-ar adopta o asemenea lege, nu am face decât să compromitem grav şansele reale de integrare a României în structurile euroatlantice, dat fiind faptul că nici măcar în statele cu sistem monarhic nu sunt făcute astfel de abuzuri care produc privilegii pentru cei aflaţi în funcţii de conducere.

Consider neavenită o asemenea iniţiativă şi, în acelaşi timp, lipsită de bun simţ, în condiţiile în care majoritatea populaţiei ţării nu poate să beneficieze cum se cuvine de pe urma fondurilor forestiere pe care le deţine ca proprietari.

Am vrea să atragem atenţia că în perimetrul care se doreşte a fi trecut în administrarea Regiei Protocolului de Stat există o rezervaţie de mufloni, animale protejate prin lege.

Date fiind antecedentele întâiului vânător al ţării, care recent a împuşcat un căprior în perioada interzisă vânatului, avem toate motivele să credem că această rezervaţie este ameninţată şi că foarte curând s-ar putea să aflăm de dispariţia totală a acestei specii rare.

În altă ordine de idei, de o astfel de prevedere legislativă va beneficia mai ales viitoarea conducere a ţării. Gândiţi-vă la faptul că domnul Corneliu Vadim Tudor, viitorul preşedinte al României, este un mare iubitor al animalelor şi, ca urmare, acest text legislativ va fi oricum anulat de viitoarea majoritate parlamentară.

Vă mulţumesc. (Amuzament, comentarii în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga, în cadrul explicării votului, să vă referiţi la aceasta şi să nu faceţi dezbateri politice în cadrul acestei proceduri.

Punctul 4: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Art.74, alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? 41 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

233 voturi pentru, 41 împotrivă, 3 abţineri.

Colegii noştri se străduie, din toate puterile, ca să nu putem parcurge lista de vot de astăzi, să facem sesiune.

Domnul Ioan Bâldea:

Voi fi foarte scurt.

Domnul Valer Dorneanu:

Am văzut cât de scurţi sunteţi!

Poftiţi, stimate coleg.

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să exprim câteva argumente pentru care Grupul nostru parlamentar a fost împotriva acestui proiect de lege.

În primul rând, aş vrea să sesizez că proiectul de lege pe care, astăzi, l-aţi votat nu are nici un punct comun cu forma pornită de la Guvern.

În accepţiunea noastră şi în realitate, acest act normativ constituie o pârghie în aranjamentul dominoului agricol în plină desfăşurare, în vederea conturărilor marilor latifundii care se întâmplă în agricultura României, pornind de la 10.000 de hectare în judeţul Ialomiţa, 22.000 de hectare în judeţul Călăraşi, până la 60.000 de hectare în Brăila. Toate acestea, prin această lege pe care astăzi aţi votat-o, creează condiţiile ca acest fenomen de aranjare a marilor latifundii să fie acompaniat de aranjarea zonelor particulare de odihnă şi agrement.

Considerăm că introducerea pe ordinea de zi a celor două acte legislative pe care le-am votat, le-aţi votat dumneavoastră, este cel puţin neinspirată. Atâta timp cât în această perioadă, în agricultura României, pe lângă seceta şi toate dezastrele care s-au abătut asupra ţării, concluzionate în 1.700.000 de hectare calamitate, în echivalenţa a 7.382 de miliarde de lei, legi pe care împreună le-am lucrat şi le-am votat, cum ar fi Legea pieţei agricole, Legea creditului agricol şi Legea privind acordarea despăgubirilor pentru calamităţi, nu se aplică în ţară.

Domnule preşedinte,

În calitatea dumneavoastră de garant al activităţii legislative din Parlamentul României, considerăm necesar să analizaţi ce se întâmplă cu cele 3 legi de strictă necesitate în perioada aceasta în agricultură.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România.

Se propune respingerea acestei ordonanţe.

Cine este de acord cu soluţia? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

271 voturi pentru, 4 abţineri, nici un vot contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integral al poluării. (Art.74, alin.2 din Constituţie)

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

277 voturi pentru, unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii şi formării asistenţilor medicali, încheiat la Strasbourg, 25 octombrie 1967. (Art.74 alin.2 din Constituţie)

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 277 de colegi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi, 277 de voturi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. (Art.74 alin.1 din Constituţie)

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

273 pentru, 4 împotrivă, o abţinere.

Proiectul Legii Audiovizualului. (Art.74 alin.1 din Constituţie)

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Voturi împotriva audiovizualului? 2 voturi împotrivă.

Abţineri?

265 pentru, 4 abţineri şi 2 voturi contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2002 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală. (Art.74 alin.1 din Constituţie)

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

265 voturi pentru, 6 abţineri, 4 voturi împotrivă.

Domnul Boc vrea să-şi explice votul.

Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abţinut la acest vot, pentru următorul considerent: apreciază, pe de o parte, că acest act normativ reprezintă un progres, faţă de reglementările existente şi că, în fapt, Guvernul şi-a reparat o eroare pe care a transmis-o la Consiliul Europei, în sensul că a apreciat modificările cu mult timp înainte, în sensul că s-a eliminat pedeapsa închisorii în cazul insultei şi abrogat art.238 cu privire la ofensa adusă autorităţii. Aceste două lucruri reprezintă un progres faţă de legislaţia existentă şi apreciem acest lucru.

Partidul Democrat însă nu a fost întru totul de acord cu această ordonanţă de urgenţă, cu acest proiect de lege de aprobare a ordonanţei, pentru că mai puteau fi făcute cel puţin trei lucruri: primul - eliminarea pedepsei închisorii în cazul infracţiunii de calomnie, doi - acceptarea art.207, ca alternativă la proba verităţii şi a probei buneicredinţe şi a interesului public şi trei - eliminarea de la art.239, alin.1 a diferenţierii nepermise între funcţionarii publici şi cetăţeni, în cazul infracţiunii de insultă şi calomnie. Cu alte cuvinte, nu suntem de acord cu tratamentul discriminatoriu pentru funcţionarii publici, în raport cu ceilalţi cetăţeni, pornind de la premisa că ofensa adusă autorităţii a fost abrogată, iar într-o democraţie nu Guvernul cenzurează poporul, ci, dimpotrivă, poporul cenzurează guvernanţii.

În maniera aceasta constructivă Partidul Democrat s-a abţinut de la vot, îşi exprimă speranţa că, la Senat, aceste amendamente şi rezerve pe care le-am formulat astăzi vor fi acceptate, nu pentru că ar fi ale Partidului Democrat, ci pentru că ar fi şi vor fi în concordanţă cu standardele internaţionale ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, la care România este parte. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

La pct.12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2002 pentru completarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, aplicabil fiind art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi se aprobă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, lege pe care am adoptat-o astăzi, aplicabil fiind art.74 alin.2 din Constituţie, lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Cu unanimitatea celor 277 de colegi se adoptă.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/92 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, aplicabil fiind art. 74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a adoptat.

Stimaţi colegi, rămâneţi în continuare, poate reuşim să votăm ceea ce dezbatem.

Pe locul 21, Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Topliţa. Domnul deputat Adrian Moisoiu, iniţiatorul, are cuvântul să-şi prezinte acest proiect.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fostul centru de plasă şi ulterior centru de raion, oraşul Topliţa, cunoscută şi ca cetate dacică Sancidava, atestată acum 670 de ani documentar, la 1332, este situată în nordul depresiunii Giurgeului din Carpaţii Răsăriteni, pe cursul superior al Mureşului, în zona de nord a judeţului Harghita. Populaţia de zi a oraşului este de 21.175 de locuitori. Topliţa are un puternic potenţial turistic, economic şi cultural, dispune de două hoteluri, 5 moteluri şi o microstaţiune, Bradul, cu apă mezotermală la care şi dumneavoastră sunteţi invitaţi să vă petreceţi vacanţa.

De asemenea, la Topliţa se găseşte mânăstirea Doamnei şi mânăstirea Sfântul Ilie, ctitorită de primul patriarh al României, Miron Cristea. În oraş există 787 de agenţi economici, toţi cu capital privat integral ce activează 69% circa în industria lemnului, 4,7% în confecţii, tricotaje şi încălţăminte, deci industrie uşoară, 11% în cooperaţia meşteşugărească, şi 15% în comerţ.

În oraş fiinţează instituţii de cultură ca de exemplu o secţie de învăţământ superior, două şcoli postliceale, un grup şcolar, un colegiu, 8 şcoli generale, 10 grădiniţe. De asemenea, funcţionează o judecătorie, un parchet, există sucursale ale unor bănci: BCR-ul, Bancpost, Banca Agricolă, sucursale a unor societăţi de asigurare, există bibliotecă, stadioane, săli de sport, 3 săli de spectacol, un ansamblu "Rapsodia Călimanului" şi, de asemenea, Topliţa este un important nod de cale ferată.

Dat fiind potenţialul economic, turistic, cultural, cât şi relaţiile cu economia zonei, apreciem că oraşul Topliţa îndeplineşte condiţiile cerute de art.2 din Legea 351/2001 şi vă propunem promovarea oraşului Topliţa în rândul municipiilor de importanţă interjudeţeană. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Comisiei pentru administraţie publică locală, domnul preşedinte Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Topliţa din judeţul Harghita şi a constatat că toate prevederile Legii 351/2001 sunt îndeplinite, că avizul Guvernului este favorabil şi în consecinţă, a adoptat un raport favorabil şi vă rugăm să votaţi această propunere aşa cum a întocmit comisia sesizată în fond raport. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului domnul secretar de stat Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am analizat propunerea legislativă privind trecerea oraşului Topliţa în categoria municipiilor, am constatat că sunt îndeplinite cerinţele Legii 351 de anul trecut privitoare la reţeaua de localităţi. În consecinţă, suntem de acord cu propunerea legislativă şi vă rugăm să o votaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 vă rog să urmăriţi amendamentul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, modificat ca formulare cuprinsul art.2.

Vă rog să constataţi că am parcurs proiectul de lege. Legea are caracter organic, art.74, alin.1 din Constituţie. Cu această precizare o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a adoptat.

Daţi-mi voie, înainte de a parcurge textele rămase pe ordinea de zi, să vă supun aprobării... Da, domnul Adrian Moisoiu vrea să explice votul probabil, da?

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu să explice, ci să mulţumească, domnule preşedinte, în mod deosebit pentru faptul că aţi găsit înţelegere pentru această localitate din nordul judeţului Harghita. Vă mulţumesc în numele locuitorilor zonei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră componenţa următoarelor comisii de mediere. Prima este la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate. Sunt propuşi colegii noştri Marin Gheorghe, Lepădatu Lucia, Cliveti Minodora, Mocioi Ion, Rădulescu Grigore, Man Mircea, Ruşanu Dan Radu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a aprobat.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 81/97 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. Sunt propuşi domnii deputaţi Burnei Ioan, Naidin Petre, Popescu Gheorghe, Abiţei Ludovic, Popa Constanţa, Dragoş Iuliu, Ana Florea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a adoptat.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.74/1995 pentru exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România. Sunt propuşi: Burnei Ion, Naidin Petre, Popescu Gheorghe, Ifrim Mircea, Abiţei Ludovic, Raicu Romeo Marius, Pataki Iulia.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi s-a aprobat.

Vă prezint în continuare Nota cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale:

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei;

Legea privind calitatea apei potabile;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2002 privind aproabarea scoaterii din rezervele de stat a cantităţii de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercială "Letea" - S.A.Bacău;

Legea privind înfiinţarea Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 51/2002 privind măsuri pentru susţinerea şi urgentarea acţiunilor de reducere a riscului seismic al clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public;

Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.8/2001 pentru modificarea Legii nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol. Vă mulţumesc.

Următorul proiect, propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Dumitriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. Cine este iniţiatorul? Domnul deputat Ioan Oltean aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doar câteva cuvinte despre cele două propuneri legislative care intră în dezbatere acum privind înfiinţarea comunei Dumitriţa din judeţul Bistriţa-Năsăud şi a comunei Negrileşti. Vreau doar să subliniez că toate prevederile şi toate cerinţele pe care Legea 351/2001 le are în vedere privind înfiinţarea unor noi comune sunt îndeplinite. În consecinţă, nu există nici un element care să împiedice recrearea unor comune care au existat până la apariţia Legii 2 din 1968. De aceea v-aş ruga să fiţi de acord şi să adoptaţi raportul comisiei sesizate în fond, aşa cum a fost însuşit de către membrii comisiei. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Comisia. Comisia trebuie să prezinte raportul, vă rog.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele necesare şi în şedinţa de lucru din 18 iunie, în unanimitate, a aprobat înfiinţarea celor două comune: Dumitriţa şi Negrileşti din judeţul Bistriţa-Năsăud. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, punctul de vedere al Guvernului este favorabil, sunt îndeplinite cerinţele legii pentru a fi organizată comuna respectivă. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să mă urmăriţi cu atenţie. La titlul acestui proiect dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.5, urmăriţi vă rog amendamentul comisiei din raport. Admis amendamentul, modificat în mod corespunzător art.5. Am parcurs textele proiectului de lege. Proiectul are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră proiectul în condiţiile art.74, alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a adoptat.

Următorul proiect, propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negrileşti. Le-aţi susţinut pe amândouă. Domnul Fleşariu, la comuna Negrileşti?

Domnul Ionel Fleşariu (din loja iniţiatorului):

Avizăm favorabil.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege, la titlul acestuia. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

La art.5 urmăriţi amendamentul Comisiei de administraţie din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat art.5.

Parcurgând textele proiectului de lege, constatăm că acesta are caracter organic, îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor 277 de colegi s-a aprobat.

Următorul proiect de aceeaşi natură, propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Cămin, judeţul Satu-Mare. Din partea iniţiatorului. Poftiţi domnule deputat.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Localitatea Cămin din judeţul Satu Mare, respectiv din cadrul comunei Căpleni din judeţul Satu Mare, îndeplineşte condiţiile cerute de legile în vigoare cu privire la infrastructură, la potenţial economic şi social pentru a putea deveni comună.

De asemenea, s-a organizat referendum cu un rezultat favorabil în acest sens. Prin urmare, solicităm cu respect admiterea, aprobarea acestei iniţiative legislative prin care se îndeplineşte o mare dorinţă a locuitorilor din acest sat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, la întocmirea raportului, membrii comisiei au ţinut seama de faptul că sunt îndeplinite prevederile Legii 351/2001 şi în acelaşi timp şi de avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ şi din partea Guvernului. Drept consecinţă, vă rugăm să votaţi raportul, aşa cum l-a prezentat comisia. Mulţumesc.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă la art.1 şi 2 aveţi observaţii. Nu.

Supun votului dumneavoastră art. 1 şi art.2.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Cămin, judeţul Satu Mare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

în legătură cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Şimişna, judeţul Sălaj, dau cuvântul iniţiatorului.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Satul Şimişna reprezintă o aşezare situată în sud-estul judeţului Sălaj la 50 de km de oraşul Jibou şi 80 de km faţă de municipiul Zalău. Acest proiect de lege are menirea de a asigura organizarea administrativă a unei comune conform doleanţelor cetăţenilor şi de a înlătura măsurile abuzive şi arbitrare din anul 1968, când comuna Şimişna, judeţul Sălaj a fost desfiinţată.

Localitatea este atestată documentar din 1316, localitatea are un centru pentru conservarea spaţiilor necesare instituţiilor publice cum ar fi sediul de primărie, dispensar medical, şcoală generală clasele I-VIII, astfel încât toate aceste activităţi se pot desfăşura în condiţii foarte bune. Comisia de administraţie a discutat acest raport şi eu vă rog să supuneţi aprobării înfiinţarea acestei comune Şimişna. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc. Domnul Fleşariu dacă are observaţii?

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, domnule preşedinte, am analizat şi noi propunerea legislativă şi corespunde prevederilor Legii 351 privind organizarea reţelei de localităţi, aşa încât suntem de acord cu înfiinţarea comunei Şimişna. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentele admise de comisie pentru adoptarea propunerii legislative.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Dacă la pct.2 aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Trecem la Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "George Bariţiu" din Braşov. Dau cuvântul domnului Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a luat în dezbatere şi a avizat proiectul de înfiinţare a universităţii în unanimitate. Vă rugăm să susţineţi votarea acestuia în forma elaborată de către comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. O să analizăm după raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport. dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt observaţii. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt observaţii. Mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.8 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.9 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Anexa. Dacă sunt observaţii la anexă? Nu sunt. Mulţumesc.

Supun Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "George Bariţiu" votului dumneavoastră de ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Felicitări!

Supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Bioterra" din Bucureşti. Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte, în conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea învăţământului, respectiv 84/95, comisia a luat în dezbatere proiectul de lege şi a hotărât în unanimitate să avizeze favorabil cu amendamentele prezentate în raport. Vă mulţumim.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Supunem plenului raportul comisiei. Dacă la pct.1 sunt observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.8 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.9 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Dacă la anexă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră de ansamblu proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Bioterra din Bucureşti.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate. Felicitări!

Supunem atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Tibiscus" din Timişoara. Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Comisia, în baza prevederilor art.56, alin.1 din Legea învăţământului nr.84/95 a luat în dezbatere proiectul de Lege al Unversităţii Tibiscus şi în prezenţa reprezentanţilor ministerului, domnul Ioan Ianoş, respectiv a domnului rector Ion Mihăilescu a avizat favorabil proiectul de lege, votând în unanimitate, ţinând seama de amendamentele care sunt prezentate în raport. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Supun votului plenului raportul Comisiei de învăţământ.

La pct.1 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.8 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.9 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Dacă la anexă sunt observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii române de ştiinţe şi arte "Gheorghe Cristea" din Bucureşti. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Comisia a luat în dezbatere proiectul de Lege de înfiinţare a Universităţii Gheorghe Cristea din Bucureşti şi a hotărât, ţinând seama şi de avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, a Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, să avizeze favorabil acest proiect de lege, luând însă în considerare amendamentele care sunt prezentate în raportul comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La raport, pct.1 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.8 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.9 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Dacă la anexă aveţi observaţii. Nu sunt. Mulţumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii române de ştiinţe şi arte "Gheorghe Cristea".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Trecem la Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Emanuel" din Oradea. Domnule Anghel Stanciu, aveţi cuvântul. Domnule preşedinte, aveţi observaţii la Universitatea Emanuel? Nu aveţi. Bun.

La pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.8 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.9 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Anexa, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Emanuel" din Oradea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Apollonia" din Iaşi. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport este de acord.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Domnule Stanciu, vă rog să luaţi loc, nu să mergeţi la microfon, am spus. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să prezentăm raportul asupra proiectului de Lege privind înfiinţarea Universităţii Apollonia din Iaşi.

În conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea învăţământului 84/95 republicată şi cu prevederile art.1 din Legea 88/93 republicată privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, institutele de învăţământ superior se înfiinţează prin legi. Proiectul de lege menţionat a fost înaintat comisiei prin adresa nr.246 din 5 iunie 2000, cabinet secretar general în vederea examinării şi întocmirii raportului.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, de Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. De asemenea, proiectul a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În consecinţă, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport a aprobat în unanimitate prezentul raport cu amendamentele care v-au fost înaintate.

Vă rugăm să votaţi amendamentele înaintate de comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă la pct.1 sunt observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.8 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.9 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Dacă la anexă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Apollonia" din Iaşi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului teologic romano-catolic din Bucureşti.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

nu aveţi observaţii. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.4 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.6 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.8 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Pct.9 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Dacă la anexă sunt observaţii? Nu sunt. Mulţumesc.

Supun votului de ansamblu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Trecem la pct.33 privind Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129/2001 privind înfiinţarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti.

Comisia de învăţământ propune respingerea.

Vă rog, domnule Anghel.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Aşa după cum cunoaşteţi, universităţile se înfiinţează prin legi. Şi, prin votul dumneavoastră, deja un număr dintre acestea s-au înfiinţat.

În consecinţă, ele nu se înfiinţează prin ordonanţe. Ca atare, noi propunem respingerea acestei ordonanţe, iar legea aţi votat-o prin votul dumneavoastră anterior.

Acelaşi lucru va fi, domnule preşedinte, necesar să-l facem şi la Universitatea Emanuel, care este pe ordinea de zi şi va trebui şi acel proiect de lege de aprobare a ordonanţei să-l respingem.

Deci, votaţi respingerea ordonanţei atât la Institutul Romano-Catolic, cât şi la Universitatea Emanuel.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Stimaţi colegi,

La pct.53 al ordinii de zi avem, de asemenea, o ordonanţă de urgenţă privind respingerea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Emanuel", pe care l-am votat mai înainte, în adoptare, în noua formulă.

Supun votului dumneavoastră respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.34 al ordinii de zi.

Se amână discuţia, pentru că nu avem încă raportul comisiei.

Stimaţi colegi,

Următorul proiect de lege pe care-l discutăm este la nr.40: Proiectul Legii cinematografiei.

O să dau cuvântul din partea Comisiei de cultură.

Dacă nu, din partea iniţiatorului. Domnul Sergiu Nicolaescu.

Oricum, nu înainte de a mulţumi colegilor noştri de la Comisia de învăţământ şi celor de la Ministerului Învăţământului pentru maniera în care au pregătit materialele pentru înfiinţarea universităţilor. Cred că merită felicitările noastre, inclusiv domnul Anghel, dacă sunteţi de acord.

(Aplauze; râsete)

Domnule Nicolaescu, aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cinematografia, înainte de ’89, făcea în jur de 35 de filme artistice de lung metraj, sute de filme documentare.

După 1989, lucrurile au mers din ce în ce spre şchiopătare. Am ajuns astfel încât, în 1999 s-au făcut două filme, în 2000 - nici unul, în 2001 am reuşit să refacem şi să realizăm circa 8 filme, iar anul ăsta sperăm să trecem de 15 filme. Legea cinematografiei vine să îndrepte şi să întărească ceea ce, de-a lungul timpului, au fost: Ordonanţa de urgenţă nr.67, Legea nr.22, care a trecut şi pe la domniile voastre, şi o Ordonanţă de urgenţă nr.152, cu modificările aduse de Ordonanţa de urgenţă nr.9 din 2001.

Nu vreau să vă reţin mai mult. Dacă este cazul, voi răspunde la orice întrebare.

Domnule preşedinte, aş dori, v-aş ruga, în numele cinematografiei, să aprobaţi o lege care asigură un viitor acestui domeniu al culturii şi tehnicii şi vă garantăm că în cursul anului următor ne apropiem de cele 20 de filme.

Menţionez un singur lucru, faptul că de la bugetul de stat, noi, pentru producţia de filme, avem 14 miliarde, ceea ce înseamnă un film şi un sfert. Totuşi, am reuşit să ne apropiem de 15 filme, datorită legii şi ordonanţelor pe care le avem în funcţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Mălaimare, din partea Comisiei pentru cultură.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Şi noi apreciem că legea pe care am discutat-o este una extrem de importantă, ea venind să reglementeze un palier cultural aflat, din păcate, în ultima perioadă, într-un con de umbră şi credem că soluţia la care am ajuns este una care merită să fie privită pozitiv de către dumneavoastră.

Proiectul de Lege a cinematografiei a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa nr.729/28 ianuarie, comisia fiind sesizată în fond.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

A fost dezbătut în şedinţele comisiei din zilele de 13, 20 şi 27 martie, 2, 16, 23, 24 aprilie, 8, 14, 16, 20, 21, 23 mai, 4 şi 5 iunie.

Au participat reprezentanţi din partea iniţiatorilor, domnul senator Sergiu Florin Nicolaescu, iniţiatorul proiectului de lege, domnii Decebal Mitulescu şi Constantin Vaeni, preşedintele şi respectiv vicepreşedintele Centrului Naţional al Cinematografiei, domnul George Chiriţă, director executiv al Asociaţiei Române pentru Comunicaţii Audiovizuale, şi alţi reprezentanţi ai uniunilor interesate direct de această lege.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi, 16 voturi pentru şi 3 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 20 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2, din Constituţie.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea cu modificări a Proiectului de Lege a cinematografiei, potrivit amendamentelor anexate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la raportul comisiei.

Amendamentele la Proiectul Legii cinematografiei, amendamentele admise.

La pct.1, dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

La pct.2. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Pct.12. Vă mulţumesc.

Pct.13. Vă mulţumesc.

Pct.14. Vă mulţumesc.

Pct.15. Vă mulţumesc.

Pct.16. Vă mulţumesc.

Pct.17. Vă mulţumesc.

Pct.18. Vă mulţumesc.

Pct.19. Vă mulţumesc.

Pct.20. Vă mulţumesc.

Pct.21. Vă mulţumesc.

Pct.22. Vă mulţumesc.

Pct.23. Vă mulţumesc.

Pct.24. Vă mulţumesc.

Pct.25. Vă mulţumesc.

Pct.26. Vă mulţumesc.

Pct.27. Vă mulţumesc.

Pct.28. Vă mulţumesc.

Pct.29. Vă mulţumesc.

Pct.30. Vă mulţumesc.

Pct.31. Vă mulţumesc.

Pct.32. Vă mulţumesc.

Pct.33. Vă mulţumesc.

Pct.34. Vă mulţumesc.

Pct.35. Vă mulţumesc.

Pct.36. Vă mulţumesc.

Pct.37. Vă mulţumesc.

Pct.38. Vă mulţumesc.

Pct.39. Vă mulţumesc.

Pct.40. Vă mulţumesc.

Pct.41. Vă mulţumesc.

Pct.42. Vă mulţumesc.

Pct.43. Vă mulţumesc.

Pct.44. Vă mulţumesc.

Pct.45. Vă mulţumesc.

Pct.46. Vă mulţumesc.

Pct.47. Vă mulţumesc.

Pct.48. Vă mulţumesc.

Pct.49. Vă mulţumesc.

Pct.50. Vă mulţumesc.

Pct.51.Vă mulţumesc.

Pct.52, pct.53, pct.54, pct. 55, pct. 56, pct.57, pct.58, pct.59, pct.60.

Dacă la Anexa 1, aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La Anexa nr.2. Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Alte amendamente? Nu sunt.

Cu aceasta, supun votului dumneavoastră de ansamblu, proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Două abţineri.

Împotrivă?

Felicitând comisia pentru munca laborioasă pe care a depus-o, chiar dacă nu toţi membrii comisiei sunt de acord cu legea, vă mulţumim.

Trecem la următorul proiect de lege, şi anume Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale.

Dacă, din partea comisiei sunt probleme? Nu sunt.

Nu sunt nici din partea iniţiatorului.

Supun, atunci, atenţiei dumneavoastră raportul comisiei.

La pct.1, dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Pct.2. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă rog, domnule Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

La pct.6 s-a strecurat o eroare: textul publicat în Monitorul Oficial, alin.2 de la art.5 nu are în cuprinsul său sintagma "altele decât cele închiriate".

Deci, "altele decât cele închiriate" este prevăzut atât la textul iniţial, în raportul pe care-l aveţi, cât şi în propunerea comisiei.

În redactarea iniţială, această sintagmă nu apare. Deci este clară o greşeală de preluare din ordonanţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Fleşariu. Am înţeles.

Supun votului dumneavoastră cu precizările făcute de domnul Fleşariu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Pct.12. Vă mulţumesc.

Pct.13. Vă mulţumesc.

Pct.14. Vă mulţumesc.

Pct.15. Vă mulţumesc.

Pct.16. Vă mulţumesc.

Pct.17. Vă mulţumesc.

Pct.18. Vă mulţumesc.

Pct.19. Vă mulţumesc.

Pct.20. Vă mulţumesc.

Pct.21. Vă mulţumesc.

Pct.22. Vă mulţumesc.

Pct.23. Vă mulţumesc.

Pct.24. Vă mulţumesc.

Pct.25.

Domnul Gubandru.

Spuneţi şi la pct.7 ce observaţii aveţi, să le votăm în bloc.

Domnul Aurel Gubandru:

La art.6 alin.4, eliminăm "financiar".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.25.

Domnul Aurel Gubandru:

Iar la pct.25, vă propunem abrogarea textului care este înscris.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Textului comisiei?

Domnul Aurel Gubandru:

Da, textului comisiei.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.26. Vă mulţumesc.

Pct.27. Vă mulţumesc.

Pct.28. Vă mulţumesc.

Pct.29. Vă mulţumesc.

La pct.29, domnul Ciupercă.

Vă rog.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Numai un cuvânt trebuie modificat: "consiliile locale pot stabili cote adiţionale de până la 50% asupra impozitelor"; nu "adoptă".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.30. Vă mulţumesc.

Pct.31. Vă mulţumesc.

Pct.32. Vă mulţumesc.

Pct.33. Vă mulţumesc.

Pct.34. Vă mulţumesc.

Pct.35. Vă mulţumesc.

Pct.36. Vă mulţumesc.

Pct.37, Anexa nr.1.

Vă mulţumesc.

Anexa nr.2. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Următoarea propunere legislativă, se lucrează încă la raportul comisiei, este vorba de Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.461/2001.

O voce din sală:

Este o greşeală materială la Anexa nr.2.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, greşeala materială la Anexa nr.2: în loc de 260 - "360", o corectaţi. Şi altă dată să fiţi mai atenţi când bateţi la calculator.

Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.461/2001, mai aveţi probleme la comisie cu ea?

Nu? Haideţi, domnule Ifrim, atunci.

Vă rog. Aveţi 30 de secunde.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia este de acord cu ea. Este în acord cu legea pe care am votat-o privind ratificarea Strasbourgului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, dacă este şi cu ratificarea Strasbourgului, vă daţi seama.

Dacă la pct.1, aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

La pct.2. Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulţumim.

Următorul proiect de lege, la pct.43, este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2002 privind modificarea Legii asigurărilor sociale de sănătate.

Domnul Ifrim, 20 de secunde.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această lege, se va finanţa mai bine sistemul de sănătate.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Am înţeles.

Dacă la pct.1, aveţi observaţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Pct.2. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Mulţumim membrilor comisiei pentru aportul lor la şedinţa noastră de astăzi.

În continuare, avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.505/2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/1992 privind finanţarea ocrotirii şi sănătăţii.

Domnule Ifrim, 15 secunde.

Domnul Mircea Ifrim:

Aceleaşi motive. Vă rugăm să votaţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii?

Vă mulţumesc.

Pct.2, şi ultimul.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Următorul proiect de lege este pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Domnul Ifrim. Luaţi loc la microfon. 20 de secunde.

Domnul Mircea Ifrim:

Prin această lege se reglementează funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, putând fi o mai bună utilizare a tot ce se cheamă produs medicamentos.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim. Am înţeles.

Dacă la pct.1, sunt observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

La pct.2. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Pct.12. Vă mulţumesc.

Pct.13. Vă mulţumesc.

Pct.14. Vă rog. Doamna ministru Luminiţa Gheorghiu.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Propunerea noastră era ca preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului să fie numit prin ordin al ministrului sănătăţii pe perioadă de doi ani.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce punct vorbiţi:

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

La pct.14.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi amendamentul cui este acesta?

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Era amendamentul propus de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, la comisie. S-a respins şi domnul preşedinte este de acord.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia este de acord?

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Da.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.15. Vă mulţumesc.

Pct.16. Vă mulţumesc.

Pct.17. Vă mulţumesc.

Pct.18. Vă mulţumesc.

Pct.19. Vă mulţumesc.

Pct.20. Vă mulţumesc.

Pct.21. Vă mulţumesc.

Pct.22. Vă mulţumesc.

Pct.23. Vă mulţumesc.

Pct.24. Vă mulţumesc.

Pct.25. Vă mulţumesc.

Pct.26. Vă mulţumesc.

Pct.27. Vă mulţumesc.

Pct.28. Vă mulţumesc.

Pct.29. Vă mulţumesc.

Pct.30. Vă mulţumesc.

Pct.31. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

În unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

Domnul Mircea Ifrim:

Prin această propunere legislativă, creăm un cadru mult mai favorabil pentru a reduce îmbolnăvirea …

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Dacă la pct.1 din raport, aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Un moment.

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

La art.5, să scoatem "PHARE", pentru că acesta dă finanţare numai pentru …

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Comisia este de acord?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Acum, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Mulţumim Comisiei de sănătate şi reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii.

Trecem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.1 lit.c) din Legea nr.189/2000.

Dacă aveţi observaţii?

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi? Nu este nimeni, deocamdată.

Se poate, că este un singur punct.

Dacă aveţi observaţii la pct.1? Vă mulţumesc.

Pct.2. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Următorul, Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Comăneşti, judeţul Suceava.

Dacă la raport aveţi observaţii?

Dacă la art.1 sunt observaţii? Nu sunt.

Art.2. Nu sunt.

Art.3. Nu sunt.

Art.4. Nu sunt.

Art.5. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind Propunerea legislativă pentru completarea alin.3 al art.104 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Comisia de învăţământ ne propune respingerea acestui proiect de lege, conform raportului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea legislativă pentru completarea art.5 alin.1 lit.c) din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic cu funcţia didactică de institutor pentru învăţământul secundar.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ne propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.1 art.22 din Legea nr.84/1995, Legea învăţământului, de asemenea, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ne propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Următoarea Propunere legislativă, cea pentru completarea art.151 alin.2 lit.c) din Legea învăţământului nr.85/1995 modificată şi completată, cu privire la drepturile institutorilor de a preda în învăţământul gimnazial.

De asemenea, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate a fost respinsă propunerea legislativă.

Pct.53 l-am aprobat mai înainte, l-am respins.

Pct.54, Propunerea legislativă pentru modificarea art.27 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Comisia pentru muncă ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Dacă din partea Comisiei pentru muncă este cineva? Vă rog.

Deci la Propunerea legislativă privind sistemul public de pensii, vă rog. Comisia propune respingerea.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia propune respingerea, deoarece nu prezintă soluţii valabile şi modifică sistemul contributiv, prevăzut de Legea nr.19/2000.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Paula Ivănescu, vă mulţumim foarte mult.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Următorul, Proiectul de Lege este pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.48/1992. Comisia de cultură ne propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.57, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2001 privind unele măsuri în domeniile culturii şi artei, cultelor, cinematografiei şi dreptului de autor.

Comisia de cultură propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulţumesc. Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Stroeşti, judeţul Argeş.

Dacă sunt observaţii din partea comisiei? Nu sunt. Toată lumea este de acord.

Vă rog, din partea iniţiatorului? Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt iniţiatorul acestui proiect de lege, rezultat dintr-o necesitate autentică. O comună înşirată pe 24 de km, cu 10 sate, cu foarte multe disfuncţionalităţi, a fost generată de reforma din 1968. Propunerea mea, agreată la momentul elaborării ei de populaţia satelor Stroeşti şi Costeşti-Vâlsa, cu expunerea de motive prezentată în proiectul de lege, a trebuit să treacă prin furcile caudine ale referendumului care a fost sabotat pur şi simplu de autorităţile locale, nesprijinit de Consiliul judeţean Argeş.

Dacă o să vă uitaţi în lista acestor iniţiative legislative de această factură, nu veţi găsi nici o propunere din partea judeţului Argeş.

Este un fenomen straniu, pentru că la o necesitate autentică, la un proces real răspundem acolo prin nu, aşa cum şi în mandatul trecut, timp de 4 ani de zile, cu toate promisiunile electorale, s-a răspuns prin nu.

Curiozitatea este şi aceea că grupa de la primăria locală doreşte să-şi menţină privilegiile, împotriva dorinţelor locuitorilor şi, pornind de la această conjunctură, reacţia de frânare este foarte puternică. Practic, n-am putut de unul singur să o depăşesc şi a trebuit să se facă referendumul în condiţiile legii. Nu am rezultatele oficiale ale acestui referendum, ţinut pe 21 aprilie. Am întrebat la consiliul judeţean, nu s-au primit de la structurile juridice, tribunalul din Curtea de Argeş.

Eu am un rezultat, aflat indirect, ne încadrăm în toţi parametrii care ar putea să vă recomande spre adoptare acest proiect de lege, în afară de rezultatul de la referendum. Ca o cifră doresc să vă comunic faptul că dintre cei care s-au prezentat la referendum, 90% sunt pentru reînfiinţarea acestei comune. Este vorba de două comune, practic, cu tradiţie, comuna Stroeşti care a fost centrul Plăşii Vâlsa şi comuna Muşeteşti care, în secolul trecut şi începutul secolului şi sfârşitul secolului XVIII, a fost un puternic centru cultural.

Iată, sunt într-o conjunctură deosebită, mie îmi pare rău că nu am reuşit să depăşesc necazurile referendumului, v-aş propune să mai amânăm puţin votul până căpătăm de la judeţ şi confirmarea oficială. Altfel, va trebui să mă credeţi pe cuvânt şi nu este un act juridic.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Din partea comisiei, domnule Bara, vă rog.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur, colegul nostru, domnul Leonăchescu, noi am mai discutat cu dânsul şi credem că are dreptate.

Domnule preşedinte, eu ce vă propun? Eu vă propun totuşi amânarea, deci nu respingerea. Amânarea şi prezentarea la comisie a rezultatului referendumului, chiar aşa cum e, eventual încă o discuţie să putem purta şi noi cu reprezentanţii consiliului judeţean, că dacă, într-adevăr, se constată că e rea-voinţă, sigur, să putem să discutăm cu dânşii, să vedem care e motivul adevărat, deci nu comentez.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles, domnule Bara, vă mulţumim.

Vă propun să returnăm propunerea legislativă la comisie pentru a fi reluată după ce avem rezultatul referendumului, să putem discuta.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Propunerea legislativă se reîntoarce la comisie.

Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Pecica, judeţul Arad.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei. Comisia pentru administraţie publică propune, de asemenea, respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind încasarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de la agenţii economici. Comisia de buget, finanţe bănci propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.62 aşteptăm raportul suplimentar care încă nu a ajuns. O să ajungă toamna viitoare.

Pct.63. Propunerea legislativă privind înfiinţarea oraşului Ghimbav, judeţul Braşov. Comisia propune adoptarea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.64 - aşteptăm de la Comisia de Regulament un punct de vedere.

Pct.65, de asemenea se amână.

Pct.66, proiectul de Lege privind folosirea limbii române, se aşteaptă raportul suplimentar.

Stimaţi colegi, am epuizat totul.

Stimaţi colegi, mai avem pct.35 şi 36, două proiecte de legi, două memorandumuri pe care am putea să le trecem acum. Dacă sunteţi de acord?

Deci la pct.35, Comisia pentru buget-finanţe, bănci este de acord, domnul Gubandru este lîngă noi aici, Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă, acordată prin instrumentul pentru politicile structurale de preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, colectarea şi tratarea apei uzate în oraşul Tg.Mureş - România", semnat la Bruxelles la 20 noiembrie 2001 şi la Bucureşti la 22 februarie 2002, adoptat de Senat.

Dacă şi comisia are observaţii? Comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră art.1 şi art.2 ale proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.36, avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru măsura "Reabilitării tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara România", semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 şi la Bucureşti la 22 februarie 2002. Comisia pentru buget-finanţe, bănci propune adoptarea.

Sunt două articole. La art.1, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Art.2.Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

De asemenea, avem propunerea legislativă privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, de asemenea, ne propune adoptarea.

Mergem pe raportul comisiei.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.2. Vă mulţumesc.

Pct.3. Vă mulţumesc.

Pct.4. Vă mulţumesc.

Pct.5. Vă mulţumesc.

Pct.6. Vă mulţumesc.

Pct.7. Vă mulţumesc.

Pct.8. Vă mulţumesc.

Pct.9. Vă mulţumesc.

Pct.10. Vă mulţumesc.

Pct.11. Vă mulţumesc.

Pct.12. Vă mulţumesc.

Pct.13. Vă mulţumesc.

Pct.14. Vă mulţumesc.

Pct.15. Vă mulţumesc.

Pct.16. Vă mulţumesc.

Pct.17. Vă mulţumesc.

Pct.18. Vă mulţumesc.

Pct.19. Vă mulţumesc.

Pct.20. Vă mulţumesc.

Pct.21. Vă mulţumesc.

Pct.22. Vă mulţumesc.

Pct.23. Vă mulţumesc.

Pct.24. Vă mulţumesc.

Pct.25. Vă mulţumesc.

Pct.26. Vă mulţumesc.

Pct.27. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat.

Stimaţi colegi, mai sunt două proiecte de lege şi vă propun să le discutăm mâine. E vorba de graţierea unor pedepse şi e puţin mai complicat.

Epuizându-se ordinea de zi, încheiem şedinţa noastră aici, ne întâlnim la ora 16,30, în şedinţă comună să dăm votul preşedintelui Televiziunii Române. Deci am rugămintea ca cel puţin colegii mei de la PSD să vină.

Ceilalţi sunteţi liberi, nu vă oprim.

Lucrările s-au încheiat la ora 13,40.