Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 septembrie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 septembrie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 septembrie 2001
|
Şedinţa a început la ora 8,38. Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţior, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari. |
|
|||
|
Bună dimineaţa. Putem începe, ca să câştigăm timp. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban, se pregăteşte domnul deputat Damian Brudaşca. |
|
|||
|
Bună dimineaţa. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Evaziunea fiscală se modernizează. În funcţie de domeniul de activitate şi legislaţia specifică, evaziunea fiscală îmbracă cele mai diverse forme şi se manifestă mult mai pregnant şi ofensiv în domeniile în care fiscalitatea este mare. Această tendinţă se explică prin faptul că în domeniile cu fiscalitate ridicată, evitarea plăţii obligaţiilor băneşti aduce profituri foarte mari şi elimină concurenţa agenţilor economici de bună credinţă. În timp, s-au conturat câteva concluzii cu caracter general, privind tendinţe de evaziune fiscală. O primă concluzie ar fi că s-a accentuat fenomenul de sustragere de la plata producătorului importator, până la unitatea de vânzare cu amănuntul a unei societăţi fantomă, societate care nu poate fi controlată de organele fiscale, întrucât nu-şi declară corect sediul şi nu-şi îndeplineşte obligaţiile de a întocmi declaraţii fiscale periodice. Pe de altă parte, se resimte puternic tendinţa nemanifestată de majoritatea agenţilor economici de a exploata cu insistenţă neconcordanţa apărută în aplicarea actelor normative, aceştia fiind susţinuţi de consilieri fiscali şi avocaţi, buni cunoscători ai domeniului financiar fiscal, ceea ce asigură o anumită garanţie în faţa organelor de control fiscal. Totodată, evaziunea fiscală se manifestă şi la nivelul relaţiilor comerciale dintr-o societatea românească şi una străină, concretizată în înregistrarea de către societatea română a unor cheltuieli nereale, aparent justificate pentru plata unor servicii fictive către partenerul străin, prevalându-se de o interpretare neuniformă a legii privind evitarea dublei impuneri. Prevederile fiscale ce permit amânarea plăţii obligaţiilor fiscale aferente importului de materii prime au favorizat introducerea în ţară, în scop de prelucrare sau perfecţionarea activă a unor mărfuri, ca de exemplu: orz brut nedecorticat, ţiţei brut şi alte produse petroliere cu grad scăzut de prelucrare. Dar obligaţiile fiscale nu au fost achitate la termenul scadent în cuantumul corespunzător valorii importurilor prelucrate, fiind realizată o sustragere parţială de la plata impozitelor şi taxelor. Lucru acesta este valabil şi la achiziţionarea unor active aparţinând fostelor unităţi de stat, la preţuri reduse, cu intenţia vădită şi materializată ulterior, în dezmembrarea utilajelor şi valorificarea acestora, îndeosebi la export, ca fier vechi. O altă manifestare a acestui fenomen o reprezintă tendinţa agenţilor economici de a beneficia de rambursarea necuvenită de t.v.a., prin întocmirea unor deconturi care nu oglindesc tranzacţii reale, fiind vorba în multe cazuri numai de transmitere scriptică a proprietăţii bunurilor sau de exporturi pentru care nu se cuvenea rambursarea t.v.a. După încasarea sumelor solicitate, societăţile beneficiare dispar de pe piaţă, fiind părăsite de acţionari prin metoda frauduloasă a cesionării. Concluzia finală o reprezintă una din celebrele legi ale lui Murphy: de îndată ce se emite o lege restrictivă apar şi metodele de a o încălca. În acest sens apare necesitatea funcţionării în bune condiţii a unor organisme de control care, dacă nu pot stopa fenomenul, măcar să-l ţină în frâu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaşca, se pregăteşte domnul Negiat Sali. |
|
|||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor colegi, În cadrul Teleconferinţei săptămânale din 21 septembrie a.c., premierul Adrian Năstase, în contextul analizei fenomenului recent de la Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, a afirmat că în maxim o săptămână se va promova un proiect de lege şi o reglementare în domeniul serviciilor de urgenţă. A afirmat că, de exemplu, în Franţa, pompierii sunt singurii care intervin în situaţii de urgenţe civile, lucru total inexact. În Franţa funcţionează cinci unităţi militare de protecţie civilă, cu misiuni de intervenţie, atât în ţara respectivă cât şi în departamentele de peste mări. La nivel central, Direcţia Securităţii Civile are în componente distincte protecţia civilă şi pompierii, ambele în structură militară, e adevărat, conduse de un director civil. În subordinea fiecărei prefecturi, subliniez, a fiecărei prefecturi, funcţionează un serviciu descentralizat de protecţie civilă de circa 10 persoane. În Franţa sunt luaţi în evidenţă şi acţionează la nevoie peste 2 milioane de voluntari sau de salvatori. Cred că nu mai e cazul să continui cu cele patru depozite mari, zonale, cu materiale diverse pentru intervenţie şi ajutorarea sinistraţilor, cele 19 centre de deminare, zecile de avioane şi elicoptere pe care le au la dispoziţie. Având în vedere că de la înfiinţare, în 1933, protecţia civilă a fost tratată ca un ping pong ministerial prin treceri succesive şi repetate de la Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne (ultima la Ministerul de Interne în ianuarie anul acesta), personalul din protecţia civilă, pe drept, are sentimentul că este, pe rând, "ruda săracă" în cadrul acestor ministere, fiind de regulă dotată cu ceea ce este atipic, uzat fizic şi moral în cadrul acestor departamente. Un alt exemplu în domeniu: pirotehnicienii protecţiei care neutralizează an de an mii şi zeci de mii de muniţii rămase neexplodate din timpul războiului, evitând mutilarea sau moartea concetăţenilor noştri sau imense pagube materiale, de la sporuri salariale de 200%, 100% în anii 49, 50 şi 60, primeau 11 lei pe oră spor înainte de 1990, iar după aceea 50%, iar la trecerea din ianuarie curent la Ministerul de Interne primesc un ridicol procent de 15%. Curios, ba chiar hilar este faptul că atât Hotărârea de Guvern nr. 1398 din 29 decembrie 2000, cât şi Ordonanţa de urgenţă nr. 291 din 29 decembrie 2000 sunt adoptate în aceeaşi şedinţă de Guvern, punând în evidenţă lipsa de consecvenţă a membrilor Guvernului, cărora li s-a cerut să decidă diferit, prin două acte normative, locul şi rolul în societatea românească a aceleiaşi structuri, respectiv a Protecţiei Civile, în care sunt încadrate 2000 de persoane în structura militară un act reglementând funcţionarea Ministerului de Interne având în componenţă şi protecţia civilă, iar celălalt prevede că un număr important de componente ale Ministerului de Interne, printre care şi protecţia civilă, se vor demilitariza sub alte denumiri în cadrul Ministerului Administraţiei Publice. Sarabanda inconsecvenţelor continuă cu elaborarea Ordonanţei Guvernului nr. 88 din 30 august a.c., privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă având în subordinea Ministerului Administraţiei Publice un Inspectorat General pentru Situaţii de Urgenţă, demilitarizat, prevăzând demilitarizarea pe baza altor acte normative adoptate în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe, respectiv 1 ianuarie 2002. Dacă situaţiile de urgenţe civile vor fi rezolvate prin atâtea ordonanţe, hotărâri, regulamente de funcţionare ale M.I. şi Administraţiei Publice, cel puţin din momentul obligatoriu al abrogării sau modificării unora din cele enumerate până aici, îmi pun cel puţin o întrebare: ce se va întâmpla cu măsurile propriu-zise de protecţie civilă care se clădesc cu trudă şi bani în ani de zile, nu în situaţii de urgenţă, ci pentru situaţii de urgenţă? Ce se va întâmpla, de exemplu, cu adăpostirea populaţiei, considerată de elveţieni ca fiind "coloana vertebrală" a protecţiei civile? Închei cu o meditaţie pe care nu o doresc profetică: dacă protecţia civilă nu este sau nu se vrea a fi recunoscută ca o prioritate cotidiană, în momente de dezastre sau război, cu siguranţă ea devine prioritară, dar atunci este tardiv să ne lamentăm că nu am fost în măsură să-i asigurăm locul şi rolul distinct pe care-l merită, alături de celelalte măsuri pentru apărarea ţării şi cetăţenilor ei, nu să facem un melange din protecţia civilă şi pompieri doar de dragul de a fi şi în acest domeniu originali, ca democraţia noastră. Mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului deputat Negiat Sali, se pregăteşte domnul deputat Adrian Moidoiu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Tragicele evenimente petrecute în ziua de 11 septembrie 2001 în Statele Unite ale Americii, la New York şi Washington au arătat că globalizarea lumii este deja foarte avansată, încât se poate spune încă din primul an al secolului XXI că acest secol va fi, ori al păcii şi înţelegerii mondiale, ori al dezintegrării lumii. Cu toate că nu sunt cunoscute în mod sigur care sunt forţele care au comandat şi realizat aceste atacuri teroriste, un singur lucru este clar: că în prezent, în lume, există cercuri de interese foarte puternice financiar şi militar, care nu acceptă realităţile actuale şi mersul istoriei către democraţie, cu reguli şi principii general acceptate de către majoritatea statelor de pe glob. Am participat în mai 1999 şi în mai 2001 la festivităţile comunităţilor turcofone care au loc în fiecare an la New York, cu tradiţionala paradă a tuturor asociaţiilor americanilor de origine turcă din Statele Unite ale Americii, cât şi a delegaţiilor venite din întreaga lume. Toţi erau mândri că sunt cetăţeni americani de origine turcă. În ambele ocazii am transmis mesajul că în România minoritatea tătarilor turco-musulmani se bucură de drepturile conferite de Constituţia ţării, am făcut apel ca România să fie sprijinită de către Statele Unite ale Americii în procesul integrării sale în structurile nordatlantice. Comunitatea tătarilor turco-musulmani susţine eforturile României în direcţia integrării euroatlantice şi hotărârea sa de a fi alături de NATO în lupta împotriva terorismului de orice natură. Terorismul nu are o singură culoare politică, nu are naţionalitate, nu are religie. Istoria a arătat şi prezentul confirmă că există terorism de extremă stânga şi de extremă dreapta, că există fundamentalism în toate religiile: islamică, ortodoxă, catolică, evreiască, hindusă etc. Există extremişti aparţinând tuturor religiilor, cu toate că toate religiile propovăduiesc pacea. Comunitatea tătarilor turco-musulmani din România condamnă terorismul de orice natură, demonstrând, din 1877 încoace, turco-tătarii dobrogeni că sunt cetăţeni români loiali şi că Islamul este o religie a păcii şi înţelegerii. Relaţiile interetnice din Dobrogea arată cu prisosinţă acest lucru, iar musulmanii din România sprijină toate eforturile ţării pentru integrarea euroatlantică. Vă mulţumim. |
|||||
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Invit la microfon pe domnul Adrian Moisoiu, se pregăteşte domnul deputat Valeriu Stoica. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt consternat de hotărârea Biroului permanent privind neînfiinţarea Comisiei de anchetă privind modul în care a fost privatizată Staţiunea Sovata, deşi a exista o solicitare scrisă a 130 deputaţi: 51 - PSD, 67 - PRM, 10 PNL, 2 PD, ceea ce reprezenta 37,8% din numărul deputaţilor, faţă de 33,33% cât era necesar, conform art. 72 din Regulament. Motivaţia prezentată de domnul vicepreşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu, că la data de joi, 20 septembrie, era deja înfiinţată o comisie similară a Senatului şi care funcţiona, nu este pertinentă, fiindcă la acel moment comisia încă nu era nici măcar aprobată de Senat, ci numai stabilită structura compoziţională pe partide a acesteia. Şi, în fond, ce era greşit dacă se înfiinţa o comisie mixtă Senat şi Camera Deputaţilor? De aceea, consider că domnul vicepreşedinte Ovidiu Petrescu a dezinformat Camera Deputaţilor şi, ca atare, propun să fie discutat în Biroul permanent. Este cel puţin regretabil modul în care Puterea tranzacţionează Transilvania, respectiv România. Întreb: de ce nu s-a dorit înfiinţarea acestei comisii? Parţial, răspunsul l-a dat domnul secretar de stat Marcu, de la APAPS, luni, 17 septembrie, când a răspuns interpelării mele din 10 septembrie, în care erau strecurate o serie de neexactităţi, printre care amintesc: valoarea tranzacţiei de 6.900.000 dolari a fost de fapt 6.623.000 dolari, din care doar 1.523.143 dolari reprezintă preţul acţiunilor, restul de 5 milioane dolari reprezentând investiţii viitoare şi 100.000 dolari investiţii în mediu. Deşi Salina Invest, beneficiara privatizării, are în componenţa sa capital străin ungar în proporţie de 75,3658%, în România nu va intra nici măcar un dolar, deoarece acţiunile au fost ipotecate la banca BANCPOST Miercurea Ciuc, contra sumei de 3.600.000 dolari. Tratamentul discriminatoriu de acceptare la negociere, prin care atât EXIMTUR Cluj Napoca, cât şi Nord Turism Bucureşti au fost excluse. Preţul de vânzare a fost stabilit numai pe baza ofertei unui singur ofertant, ceilalţi fiind respinşi fără măcar a li se deschide plicul. Societatea nu avea datorii de reconsiderat, deoarece la 31 decembrie 1999, cât şi la 30 septembrie 2000 realiza profit şi aşa mai departe. Faţă de toate acestea, pentru a înlătura multiplele suspiciuni care mai planează şi pe care nu le-am prezentat în această intervenţie, solicit audierea mea cât şi a domnilor Piroşca Ioan şi Marton Karoly în faţa Comisiei de anchetă, Senat sau mixtă, a acestei privatizări. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Îl invit la microfon pe domnul Valeriu Stoica, se pregăteşte domnul Ion Mocioi. |
|
|||
|
Domnule vicepreşedinte, Domnilor deputaţi, În aceste zile se împlinesc 10 ani de la mineriada din septembrie 1991. Acest eveniment a adus atunci grave prejudicii României, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional: pierderi de vieţi omeneşti, compromiterea procesului democratic, întârzierea reformelor şi a procesului de integrare în structurile Euro-Atlantice. Mineriada din 1991 a redus demarajul democraţiei în România. Aceste manipulări politice din perioada 1990 1991 au risipit simpatia internaţională pe care România o câştigase cu sânge în decembrie 1989. Întreaga opinie publică internă şi internaţională a asistat îngrozită la zguduirea instituţiilor statului şi la loviturile îndreptate împotriva reprezentanţilor societăţii civile. Fiecare dintre noi a sperat atunci ca astfel de tragedii să nu se mai repete în România. Cu toate acestea, istoria ne-a demonstrat opt ani mai târziu că asemenea evenimente tragice se pot întâmpla din nou. Democraţia a intrat atunci în colaps, primele luni ale anului 1999 au arătat că nostalgicii vechiului regim, cei care nu au dorit niciodată şi nu doresc nici acum reintegrarea României în structurile Euro-Atlantice, cei care se opun sistemului democratic ocupă în continuare poziţii importante în politica românească. Ei sunt organizaţi şi exploatează cu cinism problemele oamenilor în beneficiul propriilor interese. Acest fapt a fost demonstrat în ianuarie 1999, când preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, aplauda declanşarea ultimei mineriade, cerând soldaţilor şi jandarmilor să intre în cazarmă şi să nu execute ordinele primite. În încercarea de a obţine beneficii politice de pe urma mişcărilor sociale, liderul PRM îndemna populaţia la revoltă, cerând formarea unui consiliu revoluţionar. Mai mult decât atât, într-un interviu din 24 februarie 1999, Corneliu Vadim Tudor se solidariza cu Miron Cozma, cel care a condus mineriada din acel an, folosindu-se de nemulţumirile sociale ale minerilor pentru a scăpa de răspunderea pentru faptele sale. Fiecare mineriadă a însemnat, de fapt, un atac dirijat din umbră la adresa democraţiei. După 10 ani de istorie zbuciumată ne putem întreba ce doresc oameni precum Vadim Tudor şi Miron Cozma? Poate că răspunsul se află în ultima campanie lansată de liderul PRM, conform căreia terorişti palestinieni ar fi beneficiat de programe de antrenament în România. Astfel de declaraţii, făcute în momente de maximă tensiune internaţională urmăresc îndepărtarea României de comunitatea statelor democratice şi naşterea unui sentiment de neîncredere faţă de ţara noastră. Această campanie nu este un simplu pamflet, este o crimă la adresa României. Corneliu Vadim Tudor a fost prea mult timp tolerat juridic şi politic. Procurorul general are datoria să finalizeze cât mai grabnic ancheta privind faptele săvârşite de Corneliu Vadim Tudor. Pe această bază, ministrul justiţiei are obligaţia constituţională de a adresa Senatului cererea de ridicare a imunităţii parlamentare. Vedem cum Corneliu Vadim Tudor aminteşte PSD că el şi partidul său au salvat de cel puţin 10 ori actualul partid de guvernământ în perioada 1992 1996. Actualii guvernanţi nu trebuie să se mai lase înşelaţi de retorica lui Corneliu Vadim Tudor, care şi în aceste momente transformă micile servicii politice pe care le poate oferi PSD în monede de schimb pentru păstrarea statutului de privilegiat faţă de justiţie. Trebuie să ne amintim că în anii 1992 1996 s-a produs stabilirea unei complicităţi între PDSR şi PRM, oficializată sub denumirea de "patrulaterul roşu". Urmările acestei nefaste alianţe se regăsesc încă în sincopele pe care le trăieşte România. Partidul Naţional Liberal cere tuturor forţelor politice responsabile să acţioneze unitar pentru ridicarea imunităţii senatorului Corneliu Vadim Tudor, astfel încât acesta să răspundă pentru faptele sale. De asemenea, actuala putere trebuie să înţeleagă că orice ezitare poate avea consecinţe dezastruoase pentru viitorul României. Justiţia nu trebuie să mai fie timorată, ea trebuie să aibă curajul de a finaliza cercetările în dosarele tuturor mineriadelor. La rândul ei, clasa politică trebuie să fie solidară cu justiţia, să dea dovadă de hotărâre în apărarea instituţiilor democratice şi a ordinii de drept. Toate aceste fapte de care ne amintim acum ne determină să repetăm avertismentul pe care Partidul Naţional Liberal l-a lansat de nenumărate ori. Vorbele pot ucide! Vorbele izvorâte din extremism şi repetate adesea se transformă în fapte! Articolele de presă, discursurile politice, publicarea unor cărţi cu vădit caracter antisemit, rasist şi care instigă la violenţă sunt modalităţile de exprimare a celor care exploatează mijloacele democratice pentru a predica împotriva democraţiei. Fanatismul şi extremismul nu trebuie să găsească pământ fertil într-o ţară ce îşi doreşte un destin european. De aceea, este datoria oricărui Guvern, indiferent de culoarea politică, să acţioneze pentru identificarea şi sancţionarea celor direct implicaţi în astfel de fapte, dar mai ales a celor care instigă şi lansează îndemnuri la ură şi violenţă. Cerem de la această tribună Guvernului PSD să ia toate măsurile pentru blocarea extremismului politic în România. România nu are nevoie de un nou World Trade Center. Am avut parte de triada mineriadelor care a provocat imense prejudicii României. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Invit la microfon pe domnul deputat Ion Mocioi, se pregăteşte domnul Hunor Kelemen. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În scurta mea declaraţie aş vrea să scot în evidenţă încă o dată dezastrul din industria de apărare a României şi aş vrea să vă exemplific acest dezastru şi într-o localitate din judeţul Gorj, Bumbeşti Jiu, o localitate care, de-a lungul a 60 de ani, a creat trei platforme moderne puse în slujba industriei de apărare a ţării. După 1989, cele peste 10.000 de persoane care au lucrat acolo au pierdut locurile de muncă pe rând şi astfel s-a ajuns ca astăzi oraşul să aibă peste 45% şomeri din forţa de muncă aptă de lucru. Acest oraş ridică acum probleme sociale cu totul deosebite şi mai ales cere guvernanţilor să creeze alte locuri de muncă, în condiţiile în care industria de apărare este acolo în scădere continuă. Se adaugă, totodată, incompetenţa celor care conduc acolo destinele acestui sector. Sindicatele şi-au făcut în ultimii ani apariţia prin lupta lor continuă pentru o zi mai bună şi pentru schimbarea atitudinii faţă de industria de apărare. Rămâne în continuare în atenţie şi speră toţi locuitorii acestui oraş ca industria de acolo, care este bine dotată în domeniul pentru care a fost dezvoltată să-şi revină la normalitate întărind, astfel, apărare ţării. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Invit la microfon pe domnul Hunor Kelemen, se pregăteşte domnul deputat Cristian Sandache. |
|
|||
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum 11 ani, cetăţenii români au ieşit în stradă şi au luptat cu fermitate pentru un stat democratic de drept, caracterizat prin recunoaşterea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Printre acestea, după cum ştim cu toţii, se numără şi libertatea presei. De atunci avem presă scrisă şi audiovizuală liberă, care reprezintă toate curentele de gândire, toate opiniile, o piaţă a presei în care fiecare cetăţean îşi găseşte sursa preferată de informare, stilul dorit şi apropiat de personalitatea lui. Ni se părea că acest drept fundamental este considerat ca atare de către tot spectrul politic responsabil, de aceea am fost extrem de surprinşi, chiar şocaţi aş putea spune, de recentele declaraţii ale domnului prim-ministru Adrian Năstase, făcute cu ocazia ultimei Teleconferinţe cu reprezentanţii Guvernului în teritoriu, declaraţii relatate pe larg de către presă. Ce anume a spus domnia sa? Citez: "Sunt extrem de nemulţumit de ceea ce s-a scris în unele dintre aceste ziare şi aceasta arată că are loc o anumită îndoctrinare, prin astfel de mesaje care vin deformate la unii dintre concetăţenii noştri". Domnia sa se referă la unele ziare în limba maghiară. Cu alte cuvinte, domnul Năstase este nemulţumit de faptul că o anumită parte a presei, de bună seamă manipulată, îndrăzneşte să nu ridice osanalele de cuviinţă domniei sale. Sigur, ca buni cetăţeni, ziariştii de la acele organe de presă trebuiau să se abţină de la a-şi expune propriile opinii şi ar fi trebuit ca înainte de a strica hârtia să se adreseze eventual domnului ministru Dâncu pentru indicaţii preţioase, referitoare la modul în care trebuie tratată vizita primului-ministru în două judeţe din Transilvania. Dar iată că aceşti ziarişti cred în preceptele eticii şi deontologiei profesionale şi îndrăznesc să scrie conform convingerilor lor. Şi atunci, care este reacţia primului-ministru? Într-o ţară democratică, îşi expune părerea la o conferinţă de presă şi în orice caz acceptă că realitatea, percepţia realităţii poate diferi de propria lui viziune, de propria lui percepţie. La noi ce se întâmplă? Premierul trasează un adevărat plan de bătaie. "Este de datoria noastră să spargem acest monopol spune domnul Adrian Năstase şi să ne adresăm direct reprezentanţilor şi comunităţilor naţionale. Am dat ieri instrucţiuni foarte clare membrilor Guvernului care au responsabilităţi în acest domeniu, să urmărească cu foarte mare atenţie ştirile de radio care emit în limbi străine, în ce condiţii emit aceste posturi de radio, să vedem foarte atent şi să urmărim posturile de televiziune care informează România, ziarele care apar în România". Dar nu înţeleg de ce se lungeşte domnul prim-ministru atât? Putea foarte uşor şi mult mai pe scurt să spună: am dat dispoziţie ca presa să fie cenzurată, să fie luate măsuri. Care măsuri, domnilor? Care măsuri pot fi luate pentru ca presa să devină favorabilă activităţii unui Guvern? Ori se iau măsurile care trebuie luate de un Guvern responsabil, toate măsurile promise de la instalarea în oficiu, ori se poate îngreuna editarea ziarelor sau se poate introduce sistemul indicaţiilor preţioase de la centru. Domnul prim-ministru vorbeşte de îndoctrinare. Cine îndoctrinează şi pe cine? Cu ce? Simpla critică la adresa Guvernului, oare constituie îndoctrinare? Atunci, dacă deschidem ziarele de azi, de exemplu, vom vedea că întreaga presă românească este părtaşă la această îndoctrinare. Domnul prim-ministru mai vorbeşte de spargerea monopolului. În România îşi face ziar cine vrea şi cine are mijloacele materiale necesare. Dacă domnul prim-ministru vrea să spargă acest, aşa zis monopol, inexistent, de altfel, nu are nevoie decât de bani, de ziarişti şi de cititori. Şeful unui Guvern responsabil trebuie să ştie foarte clar: nici o putere de pe lumea aceasta nu poate obliga presa liberă a unui stat democratic să scrie de bine despre activitatea Guvernului dacă această activitate nu o merită. Aceasta poate să-l enerveze, poate să-l nemulţumească, dar în nici un caz nu-i dă autoritatea de a pune presa sub supraveghere. Doamnelor şi domnilor colegi, Ne aflăm în faţa unui fapt deosebit de grav, ne aflăm în faţa unui afront adus înseşi ideii de presă liberă. Acum domnul Năstase îşi varsă furia asupra presei de limba maghiară, mâine poate că se va îndrepta împotriva presei în general. Este un lucru cu atât mai grav cu cât domnia sa este un reputat profesor universitar de drept internaţional şi, sunt convins, domnia sa cunoaşte în profunzime elementele de bază ale filozofiei libertăţii. Partidul Social Democrat, condus de către domnia sa şi sprijinit în Parlament de către UDMR, este în curs de a fi acceptat în marea familie a social-democraţiei internaţionale. Dar sunt convins că Internaţionala Socialistă ar anatemiza orice mişcare politică al cărei lider declară război ideii de libertate a presei. În final, permiteţi-mi să afirm public speranţa noastră că domnul prim-ministru va găsi tăria de a apărea în public şi de a-şi rectifica declaraţiile nefericite. Sperăm, totodată, că în viitor va găsi resursele necesare pentru a se abţine de la asemenea declaraţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Îl invităm la microfon pe domnul deputat Cristian Sandache, se pregăteşte deputat Ilie Neacşu. |
|
|||
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Recentele afirmaţii ale preşedintelui Partidului România Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor, vizavi de presupusa pregătire, în scopuri teroriste, a unor palestinieni de către autorităţile statului român în timpul primei guvernări PDSR demonstrează încă o dată, de mai era, totuşi, nevoie, lipsa de responsabilitate a senatorului peremist. Începând cu anul 1991, asistăm cu toţii la o sarabandă de intervenţii vadimiste, care mai de care mai bizare, mai ridicole şi mai groteşti. Acum, în lipsă de subiecte, preşedintele Partidului România Mare se agaţă de anumite conjuncturi, pentru a reaminti opiniei publice că, totuşi, există şi că încearcă să ofere soluţii politice ori măcar simulacre de răspunsuri la unele dintre problemele ce frământă conştiinţele cetăţenilor din România. Nu cu multă vreme în urmă, l-am putut auzi intervenind în cadrul unei emisiuni TV, repetându-şi calm şi mecanic, aidoma unui disc de patefon, unele dintre obsesii. Aşa-zisul "furt al voturilor" pe care, chipurile, l-ar fi suferit în turul al doilea al prezidenţialelor anului 2000 (evident, prestinsul beneficiar, prin pretinsa fraudă, n-ar fi fost nimeni altul decât domnul Ion Iliescu) sau ironizarea vârstei actualului preşedinte al României, totul învăluit într-o mantie de patologic egocentrism. Oare, până când, viaţa politică românească va mai tolera astfel de ieşiri, care nu au nimic în comun, în primul rând, cu normalitatea? Oare, până când, circul demagogic va servi drept caricatură a stelei polare, pentru aceia dintre noi care mai văd, încă, în Corneliu Vadim Tudor un presupus tribun al poporului? Se va spune că atât Vadim cât şi Partidul România Mare au primit votul unei părţi a electoratului românesc. Este adevărat, dar să nu uităm că istoria ne prezintă situaţii similiare în care, prin vot democratic, în diferite ţări, au acces în sferele puterii formaţiuni politice de un extrem radicalism. Atacul abject la persoană, minciuna, calomnia, sudalma groasă, xenofobia, antisemitismul, toate acestea nu au ce căuta într-un legislativ modern, într-o societate normală. Să sperăm, totuşi, că istoria, această neiertătoare sabie a timpului, va pune pe fiecare la locul carei se cuvine. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Îl invit pe domnul deputat Ilie Neacşu. Şi, cu voia dumneavoastră, ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De câteva zile, mai multe ziare centrale, dar şi câteva publicaţii cu audienţă ridicată din judeţul Hunedoara îşi ţin cititorii în priză, prin informaţii scandaloase despre activitatea unui coleg de al nostru, deputatul macedonean slav, Vasile Savu, care este şi liderul Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului. Chiar de la validarea membrilor noului Parlament, deputaţii Partidului România Mare au avertizat că există tendinţa periculoasă a unor grupuri de interese de a-şi trimite reprezentanţi în forul legislativ, graţie unor prevederi legale nepermis de elastice. Ştim cu toţii că domnul Vasile Savu a pătruns în Parlament pe o uşă laterală, deschisă special de cineva, care să se folosească la nevoie de votul său, pentru că la ultimul recensământ nu a fost descoperită minoritatea macedonenilor slavi. Văzând tot acest tărăboi de presă, m-am gândit să verific dacă cele semnalate de ziariştii care l-au pus "la colţ" pe domnul Vasile Savu sunt reale. Stimaţi colegi, concluziile sunt cutremurătoare! Dacă nu l-am cunoaşte, am crede că domnul Vasile Savu este urmaşul lui Super Man! El munceşte de se speteşte în Parlament, conduce Liga minerilor din Valea Jiului, de unde ridică lunar peste 25 de milioane de lei şi este angajat cu contract de muncă la Mina Petrila, ca maistru energetician, unde beneficiază de: spor de vechime 25%, spor de conducere 30%, acord 22%, spor pentru pericol, spor de muncă grea în subteran 20% şi, atenţie! spor sistematic peste program 90%, încasând şi de aici, în ultimele 5 luni, aproape 100 de milioane de lei. Şi, ca să ne demonstreze că are mâinile curate, domnul Vasile Savu nu se deplasează personal la casierie pentru a-şi ridica leafa, ci l-a împuternicit pe Ioan Tâlneanu să semneze în locul lui. Toţi cei de la Exploatarea minieră Petrila ştiu că maistrul energetician Vasile Savu se face vinovat de înşelăciune calificată, fals şi uz de fals, pentru că el nu a lucrat o oră în subteran, de când este deputat. Dar acestea nu sunt singurele avantaje pe care şi le-a creat colegul nostru de Parlament în Valea Jiului. El a beneficiat, până acum 3-4 zile, de 4 autoturisme: 2 Leganza, 1 Espero şi 1 Opel, pentru care Compania naţională a huilei Petroşani a plătit o chirie de 1,3 miliarde de lei. Nu doresc să intru în afacerile firmelor căpuşe, care storc anual miliarde de lei de la Compania huilei Petroşani şi care sunt dirijate din umbră de domnul Vasile Savu şi alţi lideri sindicali. Fostul director general Gheorghe Cioară a favorizat toate aceste aspecte şi el trebuie să plătească alături de cei care au confundat legea cu bunul plac. Poate .că şi Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi Comisia juridică vor dovedi o atenţie sporită în viitor, pentru că domnul Vasile Savu se prevalează de o adresă a Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, prin care i se admite cumulul de funcţii. Este adevărat, adresa nu îl autorizează pe domnul deputat Vasile Savu să încaseze bani nemunciţi. Şi ar mai fi ceva. Ar fi momentul ca plenul Parlamentului să hotărască definitiv dacă un cetăţean al României poate încasa două salarii de la bugetul statului. Revenind la încălcarea flagrantă a legii de către un deputat, consider că Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie trebuie să-şi intre în rol. Cu această ocazie, vor vedea şi minerii din Valea Jiului şi din alte zone că simptomele Mafiei se regăsesc în toate etajele şi structurile societăţii. De aceea, cel puţin în Valea Jiului, se impun măsuri drastice de curăţire a structurilor sindicale de indivizi fără scrupule, care asemenea lui Dinu Păturică sfidează lumea săracă dintr-o zonă permanent defavorizată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
(Domnul preşedinte de şedinţă Corneliu Ciontu vorbeşte de la tribună.) |
|
|||
|
Stimaţi colegi, După 1989, atunci când fostele democraţiii populare din centrul şi estul continentului au pornit în regăsirea propriei identităţi, era evident faptul că această identitate nu poate fi decât una europeană. Iar Europa contemporană presupune vocaţie democratică, aderare necondiţionată la doctrina drepturilor omului şi, nu în ultimul rând, respect pentru statele vecine şi pentru configuraţia consacrată a Europei. Aceste idei sunt şi cele care guvernează marile organizaţii occidentale: Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. România, făcând uneori sacrificii istorice, şi-a demonstrat opţiunea autentică pentru Comunitatea Europeană. Totuşi, eforturile ei au fost, până în acest moment, aproape ignorate. Cu totul diferit a fost tratamentul obţinut de Ungaria. Această ţară a fost atent menajată şi propulsată rapid în structurile europene. Şi, totuşi, domnilor, în lumina unor evenimente recente, devine legitimă întrebarea: a optat cu adevărat Ungaria pentru valorile europene? Este ea capabilă să-şi respecte vecinii şi să accepte configuraţia Europei contemporane? Mă tem că răspunsul la aceste întrebări, deloc retorice, este: Nu! Mă tem că actualul Guvern ungar este încă tributar unei viziuni anacronice, este încă halucinat de un trecut imperial, care în lumea modernă sau chiar post-modernă nu mai poate fi decât ridicol. Sunt acuzaţii care ţin, totuşi, de domeniul realităţii. Este evident faptul că deschiderea României faţă de Ungaria nu se bucură de reciprocitate. Este evident faptul că statul ungar, care pare un campion al europenismului de avangardă, atunci când solicită drepturi privilegiate pentru comunitatea maghiară din România, devine un campion al societăţii închise, atunci când îşi urmăreşte propriile interese. I s-a cerut României să accepte o universitate exclusiv maghiară. Aşadar, o universitate etnică. Şi aceasta, în numele respectului pentru identitate şi istorie proprie. Şi, totuşi, în Ungaria se tipăresc manuale neautorizate de istorie a României! I se cere României să accepte o decizie unilaterală şi arogantă privind instituirea legitimaţiilor de maghiari. Şi, totuşi, organizaţiile statului ungar subvenţionează apariţia unor compact discuri cu cântece revizioniste, cântece care jignesc istoria şi cultura română! Mai grav este faptul că acest demers a fost iniţiat de către Asociaţia tinerilor ungari, adică de cei care reprezintă Ungaria de mâine. O Ungaria revizionistă, o Ungarie care pretinde respect, dar care nu este capabilă să-l ofere, o Ungarie incompatibilă cu valorile europene. Partidul România Mare a avertizat în nenumărate rânduri asupra practicilor revizioniste maghiare şi pentru aceasta s-au găsit voci care să-l califice drept "extremist". Din nefericire, domnilor, se pare că extremismul se află dincolo de Tisa şi nu doar izolat, ci chiar în sferele puterii! Partidul nostru îşi exprimă din nou credinţa în valorile solidarităţii europene. Dorim să fim prietenii unei Ungarii capabile de prietenie. Dorim o colaborare cordială şi eficientă cu vecinii noştri unguri. Şi credem în virtuţile dialogului. Este, însă, nevoie de două părţi, pentru ca un dialog să poată avea loc. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Pentru faptul că a venit doamna deputat Smaranda Ionescu între timp, o invit la microfon, fiind ultima intervenţie. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să vă relatez pe scurt cam ce s-a petrecut la Sesiunea anuală a Uniunii Interparlamentare, care a avut loc la Burkina Faso, în localitata Uagadugu. În perioada 8-16 septembrie, a avut loc, la Uagadugu, cea de a 106-a Conferinţă a Uniunii Interparlamentare, în organizarea Adunării Naţionale a Burkinei Faso. Au participat parlamentari din 111 ţări, din cele 138 de ţări membre ale organizaţiei, cărora li s-au alăturat reprezentanţii celor cinci adunări parlamentare cu statut de membru asociat: Parlamentul Andin, Parlamentul Centro-African, Parlamentul European, Parlamentul Latino-American, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, precum şi un număr important de observatori din partea Naţiunilor Unite, ai FAO, Organizaţiei Internaţionale a Muncii, UNESCO, UNICEF, OMSU şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii. Delegaţia Grupului Român al Uniunii Interparlamentare GRUI, a fost condusă de doamna deputat Smaranda Ionescu, vicepreşedintă a Grupului parlamentar PRM, şi a inclusiv senatori şi deputaţi, membri ai Comitetului director, reprezentând diferite partide politice: senator Liviu Doru Bindea secretar al grupului, din partea PSD; deputat Valeriu Ştefan Zgonea de la PSD; senator Nicolae Pătru de la PRM; deputat Liviu Dragoş de la PNL şi deputat Slavomir Gozdenovici de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Sesiunea a fost deschisă oficial de Preşedintele Burkinei Faso, domnul Blase Compaore, iar în cadrul ceremoniei inaugurale au rostit alocuţiuni Preşedinta Consiliului UNIP-eului, doamna Naima Hertula, şi Preşedintele Adunării Naţionale din ţara gazdă, domnul Melede Draore; precum şi Reprezentantul special al Secretarului general al Naţiunilor Unite pentru copii şi conflicte armate, domnul Otunu. Pe ordinea de zi a sesiunii au figurat următoarele teme: Dezbaterea generală asupra situaţiei politice, economice şi sociale din lume, temă care este permanentă şi care oferă participanţilor prilejul de a prezenta probleme de actualitate din viaţa politică, economică şi socială a ţărilor lor sau de a-şi exprima puncte de vedere cu privire la evenimentele de actualitate ale scenei internaţionale. Al doilea punct a fost protecţia şi îngrijirea copiilor, care reprezintă forţa vie a societăţii de mâine. Tema a fost propusă în perspectiva Sesiunii internaţionale la vârf a Adunării generale a ONU privind copiii, care ar fi trebuit să aibă loc la New York, în perioada 19-21 septembrie, dar care a fost amânată, din cauza evenimentelor care s-au petrecut acolo. O altă temă a fost combaterea urgentă a HIV-SIDA şi a altor epidemii care pun în pericol sănătatea populaţiei, dezvoltarea economică, socială şi politică şi chiar supravieţuirea a numeroase naţiuni. Tema a fost examinată în cadrul Comisiei pentru problemele economice şi sociale. Contribuţia parlamentarilor altă temă la rezolvarea situaţiei tragice din teritoriile arabe ocupate, trimiterea de observatori internaţionali şi protejarea poporului arab palestinian, îndeosebi a civililor neînarmaţi. Tema a fost inclusă pe ordinea de zi ca punct suplimentar, la propunerea delegaţiei din Kuwait, în numele ţărilor arabe. Activitatea parlamentarilor români s-a concretizat în intervenţii în cadrul organelor de lucru plenare ale Uniunii, la conferinţă şi la comisiile permanente, precum şi la participarea directă, alături de alte ţări, la elaborarea rezoluţiei finale a conferinţei, referitoare la protecţia copiilor. Trebuie precizat, totodată, că în preziua deschiderii oficiale a conferinţei a avut loc Reuniunea femeilor parlamentare, iar în paralel cu activitatea parlamentarilor şi-a desfăşurat lucrările Asociaţia secretarilor generali de Parlamente. În cadrul dezbaterilor generale, reprezentanţii GRUI, doamna deputat Smaranda Ionescu şi domnul senator Liviu Bindea, au evidenţiat măsurile de dată recentă adoptate de autorităţile române în vederea accelerării procesului de integrare europeană şi euro-atlantică şi a consolidării statutului României de furnizor de stabilitate în sud-estul Europei, poziţia factorilor politici români faţă de evoluţiile din Orientul Mijlociu, priorităţile Guvernului şi Parlamentului României în domeniul protecţiei mediului, prin raportare la standardele Uniunii Europene şi acordurile internaţionale în materie. La dezbaterea temei privind protecţia copiilor, parlamentarii români: doamna Ionescu şi domnul senator Pătru, au prezentat stadiul şi perspectivele activităţii de protecţie şi promovare a drepturilor copiilor în România. Au fost evidenţiate demersurile de dată recentă privind continuarea aplicării prevederilor Convenţiei ONU în materie, cu accent pe măsurile de completare şi ameliorare a cadrului legislativ şi instituţional: Proiectul Legii copilului, Instituţia Avocatului copilului. Cu ocazia examinării temei referitoare la SIDA, delegaţia GRUI, prin domnii Valeriu Zgonea şi Liviu Dragoş, a prezentat situaţia din ţara noastră prin prisma impactului epidemiei şi a măsurilor specifice de prevenire şi combatere a acesteia: legislaţie, strategii şi programe guvernamentale, cooperarea cu organismele internaţionale şi organizaţiile neguvernamentale. A fost subliniată necesitatea unei cooperări internaţionale sporite şi a creşterii finanţării internaţionale a programelor de combatere a HIV-SIDA, îndeosebi pentru ţările în curs de dezvoltare. În urma atacurilor teroriste din SUA, Consiliul UIP s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară, în după-amiaza zilei de 11 septembrie, şi a hotărât modificarea programului conferinţei. În ultima zi a conferinţei, alături de rezoluţiile pe cele trei teme ale ordinii de zi, parlamentarii au adoptat în unanimitate o declaraţie care reafirmă angajamentul şi activitatea UIP în favoarea păcii, securităţii, dialogului şi dezvoltării umane, invitând statele membre ale UIP să colaboreze cu SUA pentru dezvăluirea şi pedepsirea autorilor atentatelor şi a complicilor lor, în conformitate cu normele de drept internaţional. Documentul lansează un apel pentru consolidarea cooperării între state, în vederea prevenirii şi eliminării activităţilor teroriste din întreaga lume. În contextul dezbaterilor generale, delegaţia GRUI, ca, de altfel, toate delegaţiile participante la conferinţă, şi-a exprimat compasiunea pentru miile de victime inocente ale atacurilor teroriste din Statele Unite şi solidaritatea poporului român faţă de familiile acestora, faţă de poporul american. A fost reiterat angajamentul ferm al autorităţilor române în lupta împotriva terorismului, care constituie o ameninţare gravă la adresa democraţiei, civilizaţiei şi umanităţii, subliniindu-se că nici o revendicare nu poate să justifice acţiuni de o asemenea cruzime. A fost exprimată, de asemenea, speranţa că starea de incertitudine şi tensiunile generate de tragicele evenimente nu vor determina evoluţii de destabilizare şi efecte negative privind pacea în întreaga lume. Vă mulţumim. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, pentru participarea la prima parte a acesti întâlniri. Vă urez o zi bună, în continuare! |
|||||
|
|
Da, poftiţi. Domnul deputat Cojocaru, văd că doreşte să declare ceva. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă numesc Nicu Cojocaru şi sunt deputat al Partidului România Mare în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad. Din acest motiv demisionez din Grupul parlamentar PRM şi doresc să devin independent. Din respect faţă de domnul Corneliu Vadim Tudor, nu pot să comentez cauzele acestei demisii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumim. Peste o jumătate de oră, sper să reluăm şedinţa de vot. La această oră, la Senat, are loc o şedinţă comună a celor două Birouri şi sper să se încheie cât mai repede. După pauză În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Insistent vă rog să vă aşezaţi în sală, că vă aşteptăm de o jumătate de oră şi văd că nu vă mai aşezaţi la locurile dumneavoastră! Vă reamintesc că avem o listă de vot destul de substanţială! Rog şefii grupurilor parlamentare să insiste pe lângă colegii lor, să poftească în sală! Cu speranţa că vor intra toţi colegii în sală, daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că din totalul celor 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 263; sunt abenţi 82, dintre care 27 participă la alte acţiuni parlamentare. După prezenţa înregistrată, sperăm, necontestată, avem cvorumul de vot. Şi, în consecinţă, v-aş ruga să începem parcurgerea ordinii de zi. |
|||||
|
|
Să începem cu constituirea unor comisii de mediere. |
|
|||
|
|
1. Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bază al personalului din învăţământ şi pentru abrogarea unor dispoziţii din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. Din partea Grupului parlamentar al PSD sunt propuşi: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel, Suditu Gheorghe; din partea Grupului parlamentar PRM: Stanciu Anghel; din partea Grupului parlamentar PD: Baciu Mihai; Ionescu Anton - PNL; Radan Mihai - Grupul parlamentar al minorităţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. |
|
|||
|
|
2. Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor: Andrei Ioan, Fâcă Mihail, Popescu Virgil - PSD; Buzea Valeriu, Ionescu Mihaela - PRM; Marton Arpad Francisc - UDMR; Pambuccian Varujan - Minorităţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
3. Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată: din partea PSD - Marin Gheorghe, Marcu Gheorghe, Spiridon Nicu; PRM - Mocioi Ion, Rădulescu Emil; PD - Man Mircea; PNL - Pop Napoleon. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol: de la PSD - Bar Mihai, Boajă Minică, Grigoraş Neculai; de la PRM - Baban Ştefan, Creţ Nicoară; de la PNL - Anton Marin; de la UDMR - Winkler Iuliu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
6. Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date: de la PSD - Iliescu Valentin, Naum Liana, Petruş Octavian; de la PRM - Buzea Cristian Valeriu, Ionescu Mihaela; de la PD - Lepşa Victor Sorin; de la UDMR - Marton Arpad Francisc. Cine este pentru? Mulţumesc. Abţineri? Voturi contra? Unanimitate. |
|
|||
|
|
7. Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.91/1998 privind acoperirea şi restituirea diferenţelor de curs valutar pentru sumele în valută depuse de cetăţenii români în contul Băncii Române de Comerţ Exterior S.A., potrivit legislaţiei în vigoare, până la data de 31 decembrie 1989: Băncescu Ioan, Bercăroiu Victor, Gubandru Aurel - PSD; Holtea Iancu, Moisescu Dumitru - PRM; Săpunaru Nini - PNL; Birtalan Akos - UDMR. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Trecem la parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, la vot final. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical. Lege cu caracter organic, pentru care este necesar votul prevăzut de art. 74 alin. 1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea art. 17 la Legea nr. 94/1992. Aveţi vreo problemă, domnule deputat? |
|
|||
|
Domnul Puiu Haşotti (din sală): Verificaţi cvormul, vă rog! |
|||||
|
Eu am anunţat cvorumul înregistrat şi am întrebat dacă există contestaţii la acest cvorum care s-a declarat. La acest proiect, aplicabile fiind tot prevederile art. 74 alin. 1 din Constituţie. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimai votul! Împotrivă? Număraţi! Abţineri? Deci, 225 voturi pentru, 38 împotrivă şi nici o abţinere. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind drepturile luptătorilor din rezistenţa armată. Se propune respingerea proiectului de lege de către comisie. Poftiţi, domnule deputat. Vă reamintesc, suntem la vot final. |
|
|||
|
Vin încă o dată în faţa dumneavoastră, să vă solicit înţelegerea şi respectul faţă de cei 10-15 supravieţuitori ai rezistenţei armate împotriva ocupantului sovietic. Vrem să înmormântăm această pagină din istoria noastră? Este foarte simplu: ignorăm, votăm respingerea acestei legi! În alte ţări, cei care au luptat împotriva ocupantului au alt regim şi alt statut, de omenie şi de onoare! Vă atrag atenţia că cei care au gândit şi au respins această lege şi au contopit pe matişti, frontierişti, aurişti şi aşa mai departe, în Legea nr.118, nu s-au gândit să le ofere celor 10 - 15 supravieţuitori locul pe care îl merită. V-aş ruga, cu acordul dumneavoastră, să respingem această lege şi să dăm onoarea şi demnitatea naţională celor cărora li se cuvine şi celor care şi-au vărsat sângele, atunci când alţii poate îşi aveau alt loc şi îşi aveau altă atitudine faţă de interesele noastre. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimate coleg, am înţeles că aţi propus să respingem această lege. |
|||||
|
Domnul Radu Ciuceanu (din sală): Nu legea, ci respingerea legii. |
|||||
|
Am rugămintea să nu mai provocăm totuşi discuţii generale atunci când suntem la vot final. Aţi avut posibilitatea să o faceţi în timpul dezbaterilor. Doamna Smaranda Dobrescu, din partea comisiei. Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu este vorba în această propunere de respingerea unui proiect de lege, de respingerea ideii, a conceptului care a stat la bază, ci pur şi simplu procedural. Aici a fost vorba şi de o reexaminare cu care s-a confruntat Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Procedural, Senatul a preluat ideea acestui proiect de lege, prevederile sale, într-un alt act normativ cu aceeaşi temă. Deci, acest proiect de lege a rămas fără obiect. Acesta este motivul real al respingerii, şi nu conceptual. Totuşi, trebuie să recunoaştem că domnul profesor Ciuceanu, distinsul nostru coleg, are o oarecare dreptate, prin faptul că o anumită categorie de deţinuţi politici, chiar în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.214 din 1999, a fost neglijată, dar există încă posibilitatea ca acest lucru să poată fi îndreptat în cadrul plenului, la discutarea acestei ordonanţe de urgenţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, cu această explicaţie, care demonstrează că problema ridicată pe fond de distinsul nostru coleg poate fi remediată la cealaltă ordonanţă care reglementează pe fond problematica, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a proiectului de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. 219 voturi pentru. Împotrivă? 44 împotrivă. Abţineri? O abţinere. 219 voturi pentru, 44 împotrivă şi o abţinere. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/2001 pentru modificarea alin.2 al art.74 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege pentru care sunt aplicabile prevederile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. 21 împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. 237 voturi pentru, 21 împotrivă, 5 abţineri. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2000 pentru modificarea alin.2 al art.74 din Lega nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare. Se propune de către comisie respingerea proiectului de lege. Cine este pentru propunerea de respingere? Mulţumesc. Împotrivă? 7 împotrivă. Abţineri? 10 abţineri. 246 de voturi pentru, 7 împotrivă, 10 abţineri. S-a respins propunerea legislativă, s-a cum s-a propus. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2000 pentru completarea alin.2 al art.74 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2000. Este o lege pentru care comisia a propus aceeaşi soluţie. Sunt propuneri similare. Cine este pentru propunerea de respingere? 253 de voturi pentru. Împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 253 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, o abţinere, s-a respins şi acest proiect de lege. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului pompierilor militari, lege ce se votează în condiţiile art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. 253 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu 253 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 7 abţineri, s-a aprobat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2001 pentru modificarea Legii nr.82/1992 privind rezervele de stat, lege care trebuie adoptată în condiţiile prevederilor art.74 alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. 261 de voturi pentru. Voturi împotrivă dacă sunt. Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 261 de voturi pentru, un vot contra şi o abţinere, s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.20 din Legea nr.1/2000. Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? V-aş ruga foarte mult, ca să evităm încălcarea Regulamentului, spuneţi-mi, aveţi o problemă de procedură? |
|
|||
|
Da, am o problemă de procedură. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
La comisie s-a propus respingerea propunerii legislative respective. Art.98 din Regulament prevede următorul lucru: "Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot". Lucrul acesta nu s-a făcut în cadrul dezbaterii şi a fost adus în şedinţa de vot final. Propunerea legislativă a fost cu referat de respingere din partea comisiei. |
|||||
|
Dar noi ce facem acum? N-am supus votului? Exact acest lucru îl facem. |
|||||
|
Dar nu în şedinţă de vot final, ci în şedinţa în care s-a produs dezbaterea. Aşa se spune aici, şi vă rog foarte mult să citiţi şi dumneavoastră cu atenţie chestiunea aceasta, "după încheierea dezbaterii generale", ceea ce înseamnă imediat în şedinţa respectivă. Trebuia să se vadă că atunci 7 voturi au fost pentru şi 5 contra. |
|||||
|
Se supune votului, dacă există cvorum. Dar atunci nu exista cvorum şi s-a amânat votul pentru şedinţa de astăzi. |
|||||
|
Asta că interpretaţi dumneavoastră, dar era normal să fie cvorum, nu? Sau să se supună atunci, pentru a nu se încărca şedinţa de vot final. Şi să ştiţi că o asemenea situaţie există la foarte multe proiecte legislative. Vă rugăm foarte mult: fie vă consfătuiţi cu liderii de grupuri parlamentare, fie decideţi, conform Regulamentului, pentru respectarea lui. Altfel, putem călca pe democraţia parlamentară cum vrem noi. Nu se poate! Ori scoateţi articolul acesta din Regulament, ori îl respectăm ca atare. Vă rog foarte mult să conveniţi în acest sens. |
|||||
|
Stimate coleg, nu mai trebuie să convenim asupra unui lucru evident şi de notorietate. Textul la care vă referiţi dumneavoastră spune într-adevăr: " după încheierea dezbaterilor, se supune la vot". Nu se spune în câte minute, în câte ore. Noi suntem după dezbateri şi acum. Exact în momentul în care s-au încheiat dezbaterile, nu aveam cvorum şi, atunci, s-a amânat votul final pentru astăzi. Haideţi să nu mai inventăm probleme acolo unde nu există. |
|||||
|
Domnul Dumitru Bălăeţ (din sală): Nu se supune la vot, ci se pronunţă prin vot, ceea ce este altceva. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative. Cine este pentru? Mulţumesc. 225 voturi pentru. Voturi împotriva respingerii? 38 împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 225 de voturi pentru, 38 împotrivă, nici o abţinere, s-a respins propunerea legislativă. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobare Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare, lege pentru care sunt aplicabile prevederile art.74 alin.2. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitatea celor prezenţi. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.106/1999 privind contractele încheiate în afara spaţiilor comerciale, lege pentru care sunt aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind acordarea titlului de oraş-martir municipiului Reşiţa, lege ce trebuie votată în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. 258 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. 258 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri. Poftiţi, domnule deputat. Vreţi, probabil, o explicare a votului. |
|
|||
|
Domnul Puiu Haşoti (din sală): Declaraţie după vot. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Mi-e teamă că, fără nici un fel de discriminare şi diferenţă între noi, aşadar indiferent de partidele care au fost sau sunt în Parlamentul României, de la dreapta până la stânga, suferim de o demagogie păguboasă atunci când procedăm la a atribui titluri de martir unor localităţi, unor oraşe care nu au nimic de-a face cu martirajul. O spun cu mare regret, pentru că, prin votul nostru, noi cădem în desuetudine şi aducem decizia noastră în desuetudine, pentru că în curând, dacă lucrurile vor mai merge în maniera în care merg acum, vom avea mai multe oraşe martir decât oraşe şi vom avea un popor de martiri, implicit. Putem găsi alte raţiuni, şi s-ar putea ca ele chiar să existe, să ne considerăm un popor de martiri, dar, încă o dată: dăm dovadă de totală neseriozitate, după părerea mea, şi o spun cu tot respectul pe care vi-l port tuturor, indiferent de opţiunea dumneavoastră politică. Dăm dovadă de totală neseriozitate când abordăm astfel de lucruri. De această chestiune se leagă, tot de această demagogie păguboasă, de dragul unor iluzorii voturi se leagă şi transformarea satelor în comune, a comunelor în oraşe, a oraşelor în municipii. Chiar azi avem de votat vreo două trei, astfel încât în România, cum am mai spus şi altă dată, vom avea mai multe municipii decât oraşe, mai multe oraşe decât comune, mai multe comune decât sate şi mai mulţi eroi decât cetăţeni. Eu cred că trebuie să dăm dovadă de mai multă condescendenţă, de mai multă reţinere atunci când, de dragul unor voturi, de dragul unor imagini care, după părerea mea, pot fi false, să adoptăm astfel de legi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Următorul proiect înscris pe ordinea de zi este propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române. Comisia ne propune respingerea. |
|
|||
|
Domnul Puiu Haşoti (din sală): Procedură! |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aceasta este o chestiune procedurală. (Vociferări din partea stângă a sălii.) Sunt convins că şi colegii din stânga sunt interesaţi, cu atât mai mult cu cât această iniţiativă este a unui fost deputat, a distinsului domnul Petre Ţurlea. Vreau să întreb, fiind o chestiune de procedură, de ce discutăm noi astăzi şi votăm acest proiect de lege, de vreme ce, la începutul legislaturii, proiectele de lege ale tuturor deputaţilor au fost clasificate, au fost îndosariate, doar deputaţii care sunt şi în actualul mandat, deputaţi parlamentari, având posibilitatea să redepună vechile proiecte de legi. Acesta este un proiect de lege al unui fost coleg, un distins coleg, care nu ştiu din ce raţiuni nu a fost îndosariat. Nu mai discut aici o dezbatere aproape oţioasă care a avut loc în Parlamentul trecut în legătură cu Academia Română. Dacă ne păstrăm în continuare aceeaşi atitudine şi nu găsim soluţia pentru ca Academia Română să reintre cel puţin parţial în drepturile pe care le-a avut, cred că nu este un lucru bun. |
|||||
|
Stimate coleg, Sunt obligat să vă informez că, în ceea ce aţi spus dumneavoastră, există o mică inexactitate, anume: Biroul permanent şi Camera au convenit, potrivit Constituţiei, nu altminteri, că doar acele proiecte ale unor colegi de-ai noştri care nu mai sunt, care nu sunt pe ordinea de zi, să nu mai fie luate în discuţie, or acest proiect avea raport şi era înscris pe ordinea de zi şi, potrivit Constituţiei, suntem obligaţi să continuăm procedura. Domnule vicepreşedinte, doriţi să interveniţi? Domnul vicepreşedinte Petrescu. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Intervenţia mea ţine tot de procedură într-un fel. Este vorba de fluenţa lucrărilor noastre. Eu cred că ar fi extrem de util, mai ales că a trecut ceva timp de la începerea acestei legislaturi, ca unii dintre colegii noştri să studieze Regulamentul. Dacă ar studia Regulamentul, atunci n-ar mai veni să facă nişte propuneri lipsite de sens, neregulamentare, sau să pună nişte întrebări care îşi găsesc răspunsul în Regulament. Al doilea lucru pe care aş vrea să-l spun: am condus lucrările Camerei de mai multe ori şi am constatat că de multe ori, când solicit grupurilor parlamentare să participe la dezbateri generale asupra unui proiect, nimeni nu vrea să intervină. Deci, la momentul în care procedura ne recomandă să participăm, nimeni nu vrea să participe şi venim într-un stadiu în care aceste intervenţii într-adevăr sunt inutile. Aşa că, poate, colegii din grupul liberal îi comunică domnului Haşotti, care tot timpul a vorbit la telefonul mobil, conţinutul intervenţiei mele, pentru că, într-un fel, îl vizează. (Aplauze din partea Grupului PSD.) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Haideţi să procedăm la vot, apropo de fluenţă. Aş vrea să vă reamintesc, tot aşa, pentru că aici s-a făcut referire şi la nevoia de a acorda sprijin Academiei, că propunerea de respingere nu a vizat chestiuni de fond, nu a manifestat respingerea ideii, ci faptul că era aproape inaplicabilă şi nu răspundea, practic, finalităţii pe care şi-o propusese. Deci, acesta a fost motivul propunerii de respingere. Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a acestei propuneri legislative. Cine este pentru? Mulţumesc. 224 voturi pentru. Voturi împotrivă? 38. Abţineri? O abţinere. 224 voturi pentru, 38 împotrivă şi o abţinere. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.12/1993 privind achiziţiile publice. Vă reamintesc: comisia ne propune respingerea acestui proiect de lege. Soluţia se votează în regimul art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a votat propunerea de respingere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. Comisia a propus respingerea acestui proiect de lege. Cine este pentru soluţie? Mulţumesc. 261 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 261 de voturi pentru, 2 împotrivă, nici o abţinere, s-a votat propunerea de respingere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind declararea municipiului Hunedoara oraş martir al Revoluţiei din Decembrie 1989, lege ce se votează în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. 223 de voturi pentru. Voturi împotrivă dacă sunt. 38 de voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 223 de voturi pentru, 38 împotrivă, 2 abţineri, s-a adoptat Proiectul de Lege privind declararea municipiului Hunedoara oraş martir. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind utilizarea unor lăcaşuri de cult de către Biserica Română Unită cu Roma-Greco-Catolică. Comisia ne propune respingerea acestui proiect de lege. Cine este de acord cu această propunere? Mulţumesc. 216 voturi pentru. Voturi împotrivă dacă sunt. 10 voturi împotrivă. Abţineri? 37 abţineri. 216 de voturi pentru, 10 voturi contra, 37 abţineri. Domnul deputat Damian Brudaşca doreşte să justifice votul în numele Grupului parlamentar al PRM. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Sunt surprins şi şocat de această decizie pe care am luat-o, de a respinge dreptul unei biserici naţionale de a beneficia de lăcaşurile care i-au aparţinut, fie chiar şi în condiţiile în care să le folosească în comun cu reprezentanţii altor culte. Constatăm că noi funcţionăm în două viteze: suntem pentru unii mumă, iar pentru alţii dovedim o exigenţă care nu s-ar justifica. Am mai avut posibilitatea să atrag atenţia că această situaţie s-a datorat statului român. Nu este o chestiune venită cu scrânciobul din cer. În consecinţă, tot statul român are obligaţia să rezolve această problemă. Nu este posibil să folosim o biserică în acţiuni propagandistice şi, în consecinţă, să o folosim şi ca un berbec în luptele pe care le avem şi în care ne implicăm şi în sfera religioasă. Este dreptul credincioşilor greco-catoligici, mai ales din Transilvania, să beneficieze de lăcaşurile care au fost ridicate de moşii şi strămoşii lor. Nu putem să asigurăm retrocedarea tuturor proprietăţilor imobiliare pentru cultele aparţinând minorităţilor etnice şi să sancţionăm, cu drasticitate, această biserică naţională, cu o contribuţie esenţială la făurirea statului naţional unitar. În consecinţă, deplâng implicarea Parlamentului în scopuri şi interese politice de partid, pentru că nu văd, în această soluţie, ca o responsabilitate prin care statul român, vinovat de această situaţie, nu este capabil să găsească o soluţie să dea satisfacţie, în conformitate cu morala şi legea, şi pentru cei care au fost deposedaţi de bunurile pe care le au. Nu vorbesc în calitate de credincios greco-catolic. Sunt credincios ortodox, însă îmi este ruşine, în calitate de credincios ortodox, că eu şi marea majoritate a populaţiei din această ţară nu găsesc o soluţie adecvată pentru credincioşii greco-catolici din România, în vreme ce, pentru credincioşi aparţinând bisericilor minoritare, am găsit mai multă clemenţă decât pentru propriii cetăţeni de origine română ai acestui spaţiu. |
|||||
|
Doamna deputat Afrăsinei doreşte şi dumneaei să explice votul grupului parlamentar propriu. Aveţi cuvântul, doamnă deputat. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Intervenţia anterioară mă determină să vin la microfon şi să afirm, cu toată convingerea, că soluţia pe care noi am adoptat-o cu privire la acest proiect de lege nu este o atitudine globală pe care o avem cu privire la dreptul Bisericii Române Unite cu Roma - Greco-Catolică, ci este o decizie pe care am luat-o ca urmare a soluţiilor date de proiectul de lege, care nu sunt în concordanţă cu prevederile care sunt actuale asupra modului cum privim, la modul general, relaţiile cu Biserica Greco-Catolică. Aş putea să spun că votul nostru se datorează soluţiilor tehnice mai degrabă, şi nicidecum atitudinii vizavi de biserică. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc, doamnă colegă. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuării unei donaţii către Muzeul Mémorial pour la Paix din Caen, Franţa, lege care urmează să se aprobe în condiţiile art.74, alin.1 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 262 voturi pentru, 1 vot contra, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.228/2000 privind protejarea monumentelor istorice. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri dacă sunt? Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat acest proiect de lege. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.123/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. Aplicabile sunt prevederile art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate de voturi. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind instituirea premiilor naţionale, anuale, pentru literatură, arte şi ştiinţă. Se propune, de către comisie, respingerea acestui proiect. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 256 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abţineri. |
|
|||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Două cuvinte, vă rog. |
|||||
|
Domnule coleg, justificarea votului se acordă atunci când se justifică în numele unui grup parlamentar. Grupul dumneavoastră parlamentar a votat disparat. Deci votul individual nu se justifică. |
|||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Bine! |
|||||
|
Mulţumesc foarte mult pentru aprobare. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru ajutorarea teatrelor naţionale. Se propune respingerea acestui proiect. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. 258 voturi pentru, 4 voturi contra, 1 abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/1998 pentru abrogarea art.27 din Ordonanţa Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare. Sunt aplicabile prevederile art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat proiectul de lege. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.138/2000 privind măsuri de susţinere a învăţământului privat. Sunt aplicabile prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.60/1998 privind înfiinţarea de extensiuni universitare ale României în străinătate. Aplicabile sunt prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală. Aplicabile sunt prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 37 voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt? 1 abţinere. 225 voturi pentru, 37 voturi împotrivă, 1 abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea temporară a locuinţelor de serviciu necesare personalului ministerelor, celorlalte organe de specialitate din administraţia publică centrală şi instituţiilor publice. Aplicabile sunt prevederile art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 42 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 221 voturi pentru, 42 voturi contra, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2001 privind transmiterea temporară a unor imobile situate în municipiul Bucureşti, din administrarea Regiei LOCATO în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Aplicabile sunt prevederile art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. 253 voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 1abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii comunei Unirea, judeţul Hunedoara. Aplicabile sunt prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru declararea ca municipiu a oraşului Salonta, judeţul Bihor. Aplicabile sunt prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? 2 abţineri. 261 voturi pentru, 2 abţineri, la declararea oraşului Salonta municipiu. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru declararea ca municipiu a oraşului Moineşti, judeţul Bacău. Aplicabile sunt prevederile art.74, alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. 261 voturi pentru, 1 vot contra, 1 abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Iaslovăţ, judeţul Suceava. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este de acord cu această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. 260 voturi pentru, 2 voturi contra, 1 abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Braniştea, Mehedinţi. Comisia propune respingerea proiectului. Cine este de acord cu această soluţie? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. 259 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abţineri. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Ţipar, judeţul Arad. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru schimbarea denumirii satului Cuciulata, judeţul Braşov, în Aron Pumnul şi declararea acestuia comuna Aron Pumnul. Se propune respingerea. Procedură la Aron Pumnul? Poftiţi. Doamna deputat Afrăsinei. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Întrucât la dezbaterile pe acest proiect de lege au fost foarte puţini colegi în sală, am rugămintea ca unul din colegii de la administraţie publică să explice puţin plenului faptul că proiectul prevede două probleme distincte, şi anume schimbarea denumirii satului şi cea de declarare a acestuia comună. Am vrea să ştim dacă pe amândouă le respingem sau dacă respingem doar declararea localităţii Cuciulata comună. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat Bara, vă rog să oferiţi explicaţia care se impune. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a fost şi la celelalte proiecte prin care se prevedea înfiinţarea unei comune, aici a fost o singură iniţiativă legislativă. Deci nu au fost două. În aceeaşi iniţiativă legislativă s-a propus şi schimbarea denumirii satului Cuciulata şi transformarea satului în comună. Datorită faptului că nu a avut unul dintre punctele esenţiale pentru ca să poată să fie declarată comună, adică referendumul, atât la comuna care se înfiinţează, deci satul respectiv, cât şi la comuna de la care pleacă, iniţiativa respectivă a fost respinsă. Mulţumesc. |
|||||
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Dar denumirea? |
|||||
|
Denumirea a fost în aceeaşi iniţiativă, nu a fost separat, nu au fost două iniţiative legislative. Deci nu puteam să aprobăm jumătate din iniţiativă legislativă, schimbarea numelui, şi jumătate nu. Deci, dacă va veni cu schimbarea denumirii (cum a venit şi la Braniştea sau la altele) în Aron Pumnul, atunci vom discuta. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Comisia nu-şi putea asuma răspunderea să împartă o propunere în două şi să dea două soluţii. Mulţumesc pentru explicaţie, era necesară, într-adevăr. Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a proiectului de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. 260 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 1 abţinere. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Cerneţi, judeţul Mehedinţi. Comisia ne propune respingerea proiectului. Cine e de acord cu această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 261 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind declararea satului Mina Altîn-Tepe, judeţul Tulcea, comună. Comisia ne propune respingerea. Cine este pentru această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind reînfiinţarea comunei Fîntînele, judeţul Teleorman. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 262 voturi pentru, 1 vot contra, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Crivina, judeţul Mehedinţi. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 260 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind declararea satului Filia, judeţul Covasna, comună. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 5 abţinere. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) 258 voturi pentru, 5 abţineri, nici un vot contra. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Hosman, judeţul Sibiu. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 262 voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Tămăşeu, judeţul Bihor. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 1 vot împotrivă. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Scuzaţi! 7 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. 251 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 4 abţineri. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Boiţa, judeţul Sibiu. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? un vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. 261 voturi pentru, 1 vot contra, 1 abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Bistriţa, judeţul Mehedinţi. Se propune respingerea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. 257 voturi pentru, 4 voturi contra, 2 abţineri. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind declararea ca oraş a comunei Murgeni, judeţul Vaslui. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. 262 voturi pentru, 1 vot împotriva propunerii de respingere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru declararea ca oraş a comunei Dăbuleni, judeţul Dolj. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nici una. 261 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru declararea ca oraş a comunei Bechet, judeţul Dolj. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 262 voturi pentru, 1 vot contra. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege pentru declararea ca oraş a comunei Pleniţa, judeţul Dolj. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 260 voturi pentru, 3 abţineri. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind declararea ca oraş a comunei Cetate, judeţul Dolj. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. 261 voturi pentru, 1 vot contra, 1 abţinere. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind declararea ca oraş a comunei Poiana Mare, judeţul Dolj. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. 260 voturi pentru, 2 voturi contra, 1 abţinere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negreni, judeţul Cluj. Am trecut la judeţul Cluj, ca să salvăm puţin comunele judeţului Dolj, că, dacă le făceaţi pe toate oraşe, nu mai rămâneau comune în Dolj! Deci Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negreni, judeţul Cluj. |
|
|||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Aici este o problemă! |
|||||
|
Aveţi o problemă de procedură sau vreţi să explicaţi votul? Ce vreţi? Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Este vorba de următoarele două propuneri legislative care-mi aparţin şi care, în realitate, privesc reînfiinţarea comunelor în cauză, nu înfiinţarea lor. Ele au existat până în 1968 şi realitatea social-economică din aceste spaţii impun cu necesitate reînfiinţarea lor. Eu am admirat rapiditatea cu care s-a trecut cu tăvălugul peste aceste proiecte anterioare. Să ştiţi că aceste proiecte sunt făcute efectiv în conformitate cu programul de guvernare al Guvernului condus de domnul Adrian Năstase care, între altele, îşi propunea să realizeze un proiect de lege prin care să se asigure o nouă împărţire administrativ-teritorială a României. În virtutea acestui proiect de lege, am gândit să venim în sprijinul Guvernului, atrăgându-i atenţia asupra unor dificultăţi reale, ca urmare a distanţei faţă de actualele centre de comună, ca urmare a lipsei mijloacelor de transport, asistenţei medicale ş.a.m.d. şi să propunem, să scoatem în evidenţă câteva dintre centrele care, din acest punct de vedere, sunt vulnerabile, sperând în înţelegerea... |
|||||
|
Stimate coleg, Nu suntem la dezbateri generale. Corectitudinea mă obligă să vă spun că, din punct de vedere juridic, între înfiinţare şi reînfiinţare nu există nici o distincţie şi tot corectitudinea mă obligă să vă spun că respingerea acestor proiecte s-a datorat unor chestiuni tehnice: lipsa recensământului şi alte impedimente de ordin procedural. |
|||||
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): A referendumului! |
|||||
|
A referendumului! Deci v-aş ruga să nu mai trageţi concluzii generale din chestiuni tehnice, din impedimente procedurale, pentru că provocăm, în timpul votului, discuţii inutile pe fond. Vă rog. Domnul deputat Bara. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Spre neşansa colegului de la România Mare, sunt chiar din zonă şi absolut nici iniţiativa făcută pentru satul Negreni, de exemplu, care spune că datorită faptului că e departe de comună, de centrul de comună, da, e la 4 km de centrul de comună şi la 4 km vreau să fac încă două comune. Nu mai vorbesc de Valea Drăganului, că dacă Valea Drăganului o fac comună, cu Negrenii şi cu Poieni, vă daţi seama că, efectiv, ce aţi spus dumneavoastră, acum de aceea vă spun, pentru că tot am venit la microfon. Şi hai să vă spun că, dacă aş avea aici şi aş putea să citesc colegilor modul în care aţi documentat înfiinţarea acestei comune, eu cred că nu aţi mai susţine nici dumneavoastră. Vă mulţumesc. (Domnul deputat Damian Brudaşca vrea să vină la microfon) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Haideţi să nu mai facem dezbateri la vot final. Vă rog eu frumos. Aţi avut cuvântul, domnule Damian Brudaşca. Nu vă supăraţi, facem dezbateri generale acolo unde nu este cazul, pentru că propunerea a fost respinsă pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Deci supun votului dumneavoastră această propunere de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Valea Drăganului, judeţul Cluj. Se propune, de asemenea, respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. 262 voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind reînfiinţarea satului Hemieni, comuna Pârjol, judeţul Bacău. Se propune respingerea proiectului. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 262 voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abţinere. |
|
|||
|
|
Propunerea legislativă privind ridicarea la rang de oraş a comunei Dragalina, judeţul Călăraşi. Se propune respingerea proiectului de lege. Cine este pentru această propunere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. 262 voturi pentru, 1 vot împotrivă, nici o abţinere. |
|
|||
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): Vreau să explic votul pe total al Grupului PRM. |
|||||
|
Poftiţi. Deci domnul deputat Moiş doreşte să explice votul PRM-ului, de respingere. |
|||||
|
În numele Grupului Partidul România Mare doresc să explic de ce am votat pentru respingerea propunerilor legislative şi am adoptat soluţia propusă de către comisia de specialitate. După cum aţi văzut, grupul a votat împotriva propunerilor chiar ale unor colegi. Noi apreciem că esenţială este respectarea legii. În nici unul dintre cazuri nu a fost respectată legea şi nu s-au făcut referendumuri. Pentru aceste considerente, punând mai presus de toate legea, grupul nostru a votat împotriva propunerilor legislative. Considerăm că, indiferent de culoarea politică a celui care propune şi iniţiază un proiect de lege, mai presus de toate trebuie respectate prevederile legale în materie. Aceasta este raţiunea pentru care Grupul parlamentar al Partidului România Mare a susţinut propunerea comisiei. Acolo unde nu au fost îndeplinite condiţiile legale, nu putem să votăm pentru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc pentru această precizare, de apreciat, cu atât mai mult cu cât unii dintre colegii dumneavoastră au trecut peste aceste impedimente procedurale şi au vrut să tragă foloase pe fond, spunând că ceilalţi din celelalte grupuri parlamentare nu ar fi fost de acord pe fondul chestiunii. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia internaţională pentru securitatea containerelor, încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972, lege ce trebuie votată în regimul art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra, 5 aprilie 1996 art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 31/2001 pentru acceptarea Codului internaţional pentru transportul în siguranţă al cerealelor în vrac, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2001 privind acceptarea Anexei III amendată şi a unor amendamente la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenţia privind organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit Eutelsat, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.40/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Acordul privind organizaţia internaţională de telecomunicaţii prin satelit Intelsat, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenţia privind organizaţia internaţională de telecomunicaţii maritime prin satelit Inmarsat, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.58/2001 pentru ratificarea instrumentelor de amendare a Constituţiei Uniunii Internaţionale a telecomunicaţiilor cu amendamentele adoptate la Kyoto în 1994, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 15/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Extinderea staţiei de epurare a apelor uzate Dănuţoni, Valea Jiului", art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Intrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă-Iaşi", art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană, obiectivul - reabilitarea reţelei de canalizare-municipiul Craiova, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Votat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 111/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.87/2001 pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la Centrul regional pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere Seci, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|
|||
|
|
Ultimul proiect înscris la şedinţa de vot final, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? În unanimitate s-a votat şi acest proiect. Doriţi să explicaţi un vot, da? |
|
|||
|
Domnul Vasile Moiş (din bancă): O întrebare în numele grupului. |
|||||
|
...cu privire la ordinea de zi în continuare? Poftiţi. Domnul deputat Vasile Moiş. |
|||||
|
Domnule preşedinte, pe ordinea de zi era prevăzut la pct.55, discutarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de plata taxei de reclamă şi publicitate, precum şi a majorării de întârzieri aferente. Această ordonanţă este din 1999, ea îşi produce efectul, comisia a propus respingerea proiectului de lege privind aprobarea. Văd că se tergiversează soluţionarea acestui proiect de lege. În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare punem întrebarea ce se întâmplă cu acest proiect de lege? |
|||||
|
Deci, la care proiect de lege vă referiţi, domnule deputat? Pct.55 - proiect de Lege privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale... |
|||||
|
Nu, eu am o ordinea de zi pentru şedinţele din 24, 25, 27; ne încurcăm în ele că sunt foarte multe, dar vi le arăt. |
|||||
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă): Aveţi proiectul de ordine de zi, nu pe cel aprobat. |
|||||
|
Stimate coleg, noi punem în casetele fiecăruia dintre dumneavoastră lista exactă pentru cei prezenţi. Stimate coleg, explicaţiile acestea nu vi le putem da acuma, pentru că ele au fost oferite de Biroul permanent şi de Comitetul ordinii de zi care nu a inclus acest proiect, pentru că se amânase la data respectivă votul final până la soluţionarea unei probleme de procedură. Deci, nu avem ce discuta acuma, pentru că noi nu discutăm ordinea de zi în plen. Ordinea de zi se stabileşte la propunerea Biroului permanent de către Comitetul ordinii de zi. Am rugămintea, şeful grupului parlamentar al dumneavoastră, la prima şedinţă a Comitetului ordinii de zi să ridice această chestiune. Mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Trecem la dezbaterea proiectelor de zi înscrise în continuare. Stimaţi colegi, începem cu pct.23, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor. Vă amintesc, textele proiectului de lege de aprobare şi ordonanţei de urgenţă au fost parcurse, a rămas în suspensie un amendament pe care domnul secretar Mohora l-a făcut şi urma ca să vi-l prezinte spre vot dumneavoastră. Poftiţi, domnule secretar Mohora. |
|
|||
|
Vă mulţumesc domnule preşedinte. Stimaţi colegi, pentru rezolvarea problemei pentru care şi iniţiatorul şi comisia şi-au dat acordul ieri, eu vă propun următoarea soluţie, ca în legea de aprobare a ordonanţei care acum are un articol unic, să introducem un art.II care să sune aşa: "Reglementările, instrucţiunile şi ordinele prevăzute în ordonanţă vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi" şi cu renumerotarea corespunzătoare a celor două articole. Deci, articolul unic va deveni art.I. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă are cineva obiecţiuni la acest amendament? Domnule ministru Gaspar, sunteţi de acord şi dumneavoastră, da? Mulţumesc. Cine este de acord pentru acest amendament care va alcătui noul art.II din proiectul legii? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, în aceste condiţii, parcurgând şi proiectul de lege de aprobare şi textul ordonanţei de urgenţă a Guvernului, urmează să-l supunem votului final. Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|||||
|
|
Trecem în continuare la pct.24, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 62/2001 pentru completarea Legii sanitar-veterinare. Comisia de agricultură să ia loc. Iniţiatorul, vă rog să prezentaţi acest proiect domnule ministru. |
|
|||
|
Domnul Viorel Ghelasă: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Elaborarea actului normativ în discuţie a pornit de la necesitatea ca activitatea de asistenţă, de control sanitar-veterinar să poată fi desfăşurată în condiţii optime care să asigure protecţia vieţii, a sănătăţii animalelor şi a consumatorilor. Se prevede ca exercitarea inspecţiei şi controlului sanitar-veterinar de stat în unităţile de tăiere a animalelor, de colectare, prelucrare, procesare, depozitare şi valorificare a produselor de origine animală să se efectueze de personalul sanitar-veterinar, angajat prin contract de muncă pe perioadă determinată de către direcţiile sanitar-veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti. Funcţionarea unităţilor mai sus menţionate va fi permisă numai dacă au asigurată asistenţa sanitar-veterinară de stat. De asemenea, se prevede ca fondurile necesare finanţării activităţii personalului sanitar-veterinar prevăzut mai sus să se asigure din tarife stabilite pentru aceste activităţi. Cheltuielile organizate pentru finanţarea personalului de specialitate care efectuează inspecţia şi controlul sanitar-veterinar se suportă de către unităţile supuse controlului, măsură care este în concordanţă cu prevederile comunitare. Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alăturat în vederea aprobării Ordonanţei Guvernului pentru completarea Legii sanitar-veterinare nr.160/1974 pe care îl supunem dezbaterii şi aprobării. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, mi-aş permite să vă anunţ că programul de astăzi nu s-a terminat cu votul final, deci, rog colegii care şi-au luat o mică pauză de cafea, să se reîntoarcă în sală pentru continuarea dezbaterilor. Dau cuvântul Comisiei pentru agricultură care să-şi desemneze reprezentantul. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Comisia de agricultură a examinat în ziua de 13 septembrie raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62 pentru completarea Legii sanitar-veterinare. A fost de acord în totalitate cu ordonanţa, nu a făcut modificări. Completez puţin pe iniţiator, amintind că este un act reparatoriu faţă de disponibilizările masive făcute în reţeaua sanitar-veterinară a României în aceşti ani, unele făcute fără noimă, cu puţină gândire. Este clar că nu funcţionează sistemul de stat cum trebuie. Avem sau cel puţin sperăm că prin această ordonanţă şi acum proiect de lege să reparăm cel puţin parţial dacă nu total aceste mecanisme care funcţionează cu intermitenţă. Deci, comisia susţine şi vă propune dumneavoastră spre aprobare proiectul de lege.Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi şi raportul comisiei. La titlul legii dacă aveţi observaţii? Comisia nu a avut amendamente. Mulţumesc. Adoptat în unanimitate. La textul articolului unic, vă rog să observaţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1 al comisiei? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate şi în consecinţă, art.unic va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului. La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La textul art.I vă rog să urmăriţi amendamentul 2 al comisiei. Poftiţi domnule deputat, vreţi să faceţi o precizare sau o modificare a amendamentului. |
|||||
|
Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc. Sigur, pentru armonizarea cu legea de bază am vrea să renunţăm la această modificare, la acest amendament care, de fapt nu prevede decât numerotarea textelor şi pentru a da cursivitate şi omogenitate legii, renunţăm la această numerotare a alineatelor. V-aş ruga să fiţi de acord cu modificarea care v-o propun. Mulţumesc. |
|||||
|
În acest sens textul din ordonanţă rămâne în formula iniţială? Domnul secretar Leonăchescu doreşte să intervină. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu am înţeles această lege nu atât ca un gest reparatoriu, ci ca necesitate de a reflecta şi soluţiona probleme reale din teritoriu. Poate că aceasta este legea noastră supremă de elaborare a legilor. La art.I, aveţi acolo un text, art.30 după alin.2, un nou alineat cu următorul cuprins: "Funcţionarea unităţilor de tăiere a animalelor, inclusiv a păsărilor...". Eu vă propun ca, în loc de virgulă şi cuvântul "inclusiv" să introducem "şi", pentru că s-ar putea interpreta că păsările fac parte din regnul animalelor. |
|||||
|
Comisia? Din loja comisiei: Da, de acord. |
|||||
|
Stimaţi colegi, vă rog să luaţi act, din partea comisiei, a renunţat la amendamentul 2 şi în consecinţă, vă întreb dacă dumneavoastră aveţi vreo observaţie alta decât cea pe care a făcut-o domnul deputat Leonăchescu, la care ne vom referi. Dacă aveţi alte observaţii la textul articolului cuprins în ordonanţa care vi se supune votului? Nu aveţi. Asupra propunerii de reformulare, însuşită şi de comisie, a domnului Leonăchescu, dacă sunteţi de acord. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun atunci votului dumneavoastră art.I în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.II dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.II, vă rog să observaţi că prin amendamentul 3... Poftiţi, renunţaţi şi la acesta? Poftiţi. |
|||||
|
Pe cale de consecinţă, aş vrea să vă aplecaţi asupra următoarei reformulări şi anume: art.III "Legea sanitar-veterinară nr.60/1974 republicată în Monitorul Oficial nr.266 din 30 decembrie 1991 cu modificările şi completările ulterioare - de aici cuvintele care sunt cad se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouă numerotare". |
|||||
|
Şi după aprobarea acestuia de Parlament. |
|||||
|
Exact. |
|||||
|
Bun. |
|||||
|
Şi "cele aduse prin prezenta ordonaţă" - aceasta cade. "şi aprobarea acesteia de Parlament", sunt cuvinte care cad. |
|||||
|
Am înţeles. Domnul ministru Gaspar. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă propun ca textul să rămână aşa cum a fost propus prima dată de către comisie. El este în concordanţă deplină cu avizul Consiliului Legislativ, care la art.III spune următorul lucru: "Legea sanitar-veterinară nr.60/19art.74 republicată în Monitorul Oficial - trebuie spus aici "al României" - Partea I-a nr.266 din 30 decembrie 1991 cu modificările şi completările ulterioare şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă se va republica după aprobarea acesteia de Parlament, dându-se textelor o nouă numerotare". Textul astfel cum este formulat de către Consiliul Legislativ este în concordanţă cu art.13 alin.3 din Legea 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial în care se arată că republicarea actelor normative modificate şi/sau completate prin ordonanţe se face numai după aprobarea acestora de către Parlament. |
|||||
|
Stimaţi colegi, După consultările comisiei cu domnul ministru Gaspar, vă propunem textul care îl aveţi la pct.3 şi care a fost preluat din avizul Consiliului Legislativ. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Cu aceasta, constatând că am parcurs atât proiectul legii cât şi textul ordonanţei, supun votului dumneavoastră în final acest proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitatea celor prezenţi. Rog totuşi colegii să poftească în sală. Mă gândeam că pentru că apelul meu are o rezonanţă inversă, să vă invit să plecaţi din sală că atunci poate veniţi. Lăsând gluma la o parte, invit colegii să se prezinte la dezbateri. Următorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de stat în construcţii. Comisia de administraţie publică o rog să ia loc şi pe domnul reprezentant al Guvernului care o susţine să prezinte acest proiect. Vă rog să constataţi că există o modificare de facto în ordinea de zi, pct.25, cel pe care vi l-am prezentat eu, a fost discutat ieri şi 26 la fel şi votate amândouă astăzi. |
|||||
|
|
Urmează 27, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie. Au avut loc dezbateri ieri, urmează votul final. Este vorba de o lege căreia îi sunt aplicate prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Cu 2 voturi pentru şi 2 voturi contra s-a adoptat acest proiect de lege. |
|
|||
|
|
Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/1999 pentru modificarea art.47 alin.1 şi 2 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, procedură de urgenţă, lege organică. Rog Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să ne propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Îngăduiţi-mi, domnule preşedinte, ca înainte de a propune timpii de dezbatere pentru acest proiect de lege, să fac precizarea că, de fapt, urmează, împreună cu ceea ce vom discuta acum, practic patru proiecte de lege care au acelaşi fond. Ele au fost discutate în Senat şi toate prevăd respingerea pentru că este vorba de o serie de prevederi care sunt caduce la ora actuală, fiind deja inserate într-o altă lege. V-aş propune ca timp de discuţie maximum 10 minute, domnule preşedinte; pentru intervenţii, 2 minute sunt suficiente. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, Vă rog să urmăriţi Proiectul de Lege de aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/1999. La titlul proiectului de lege, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu aveţi nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. La cuprinsul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic al ordonanţei de urgenţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Parcurgând proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, supun votului final, cu precizarea că este vorba de aplicarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri, dacă sunt? Nu. Unanimitate. |
|||||
|
|
Următorul proiect, respingera Ordonanţei de urgenţă nr. 132/2000. Dau cuvântul domnului deputat Neagu. Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei nr. 132/2000 privind prelungirea termenului pentru atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare, potrivit Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103 din 1996, s-a discutat, în procedură de urgenţă, în data de 10 septembrie a acestui an, şi, dat fiind faptul că în forma prezentată de Senat există o altă prevedere, este de fapt ceea ce susţinem noi la ora actuală este in varianta Senatului, pentru noi devine caducă. De aceea, v-aş ruga să fiţi de acord ca votul să fie pentru respingere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină? Iniţiatorul? De acord cu această soluţie? Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi auzit propunerea Comisiei de agricultură. Supun votului dumneavoastră legea, astfel cum a fost votată de Senat, pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2000. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a aprobat Proiectul de Lege de respingere a ordonanţei de urgenţă. |
|||||
|
|
Proiect de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/1998 pentru modificarea art.47 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului. Rog comisia să susţină raportul. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru aceeaşi motivaţie, ca şi raportul anterior, dat fiind faptul că prezentările şi conţinutul, în esenţă, a actualului proiect de lege este prevăzut în prevederile Senatului, v-aş ruga ca şi la acest proiect de lege să votaţi respingerea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să intervină? Iniţiatorul, de acord, da? Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi ascultat propunerea de respingere a ordonanţei cu motivele care le deduceţi şi dumneavoastră din ce am votat anterior. Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege de respingere a ordonanţei. Ne aflăm în faţa unei legi căreia îi sunt aplicabilel prevederile art.74 alin.2 din Constituţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|||||
|
|
Proiect de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996. Domnule deputat Neagu, aveţi cuvântul în numele comisiei. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În afară de introducerea pe care am făcut-o la susţinerea anterioară, aş vrea să fac precizarea că gestionarea fondului de vânătoare, precum şi atribuirea de gestionare a fondurilor, vor fi reglementate prin propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 103 din 1996 a fondului cinegetic care este, la ora actuală, în mediere. De aceea v-aş propune, ca şi de această dată, să vă aplecaţi asupra raportului făcut de comisie şi să votaţi respingerea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Iniţiatorul? Iniţiatorul este de acord cu propunerea de respingere. Dacă dumneavoastră aveţi de făcut vreo remarcă? Nu. Vă mulţumesc. În consecinţa celor votate până în prezent, supun şi acest proiect de lege, căreia îi sunt aplicabile prevederile art.74 alin.2 votului dumneavoastră. Vă rog să vă exprimaţi votul. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
|||||
|
|
Proiect de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului. Aveţi cuvântul, domnule deputat Neagu. |
|
|||
|
Comisia a luat în examinare acest proiect de Lege pentru respingerea Ordonanţei nr. 69/2000 privind modificarea şi completarea Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, în 12 septembrie, şi, în afară de motivaţiile anterioare, aş vrea să vă spun că prevederile au fost îmbunătăţite în varianta Senatului şi legea îmbunătăţită Legea nr. 103/1006 se găseşte la ora actuală în mediere. De aceea, ca şi la celelalte justificări anterioare, v-aş ruga să fiţi de acord şi să votaţi respingerea. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Iniţiatorul? Iniţiatorul este de acord cu această propunere. Dacă dumneavoastră doriţi să interveniţi cu vreo precizare suplimentară? Nu. Având în vedere motivaţia respingerii pe care v-a prezentat-o domnul deputat Neagu, care se regăseşte şi la celelalte proiecte adoptate ulterior, supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a ordonanţei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |
|||||
|
|
Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţia forestieră proiect adoptat de Senat. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru agricultură să ne propună timpii de dezbatere. Vă rog să vă puneţi de acord care dintre dumneavoastră prezintă raportul. Este vorba de un raport comun între Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură. |
|
|||
|
Ne-am pus de acord cele două comisii şi vă propunem 30 de minute de dezbatere şi pentru intervenţii 3 minute. |
|||||
|
Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog, dacă există vreo luare de cuvânt prealabilă la acest proiect? |
|||||
|
Din partea Comsiei juridice am avizat, împreună cu Comisia pentru agricultură, acest proiect. Există mai multe amendamente care urmează să fie discutate pe articole. Propunem votarea acestui proiect de lege. |
|||||
|
Bine. Vă mulţumesc. Iniţiatorul doreşte să intervină? Doar la dezbaterea pe texte. Bun. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226 din anul 2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră, printre altele se subliniază necesitarea "reglementării dreptului de proprietate privată, precum şi reglementarea circulaţiei juridice a terenurilor forestiere proprietate privată". Desigur, Grupul UDMR a luat în serios aceste fraze, aceste argumente, mai ales în ceea ce priveşte cum este subliniat şi în expunerea de motive reglementarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor forestiere. Dar, din păcate, parcurgând textul ordonanţei de urgenţă, am găsit şi altceva, şi anume am descoperit cu uimire că Guvernul de atunci, pentru că aş vrea să vă reamintesc că această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată de Guvernul Isărescu pe data de 24 noiembrie anul trecut. Deci, am descoperit cu uimire că Guvernul de atunci a vrut să reglementeze ca statul să aibă drept de preempţiune exclusivă asupra vânzărilor terenurilor proprietate privată cu destinaţie forestieră. Desigur, având în vedere şi Programul UDMR, dar având în vedere şi dezideratele României de a se integra în Uniunea Europeană, nu am putut să fim şi nu putem să fim de acord. Dar, din fericire, credem că nici Guvernul Năstase nu a fost de acord, pentru că, pe data de 30 decembrie, Guvernul Năstase a suspendat aplicarea acestei ordonanţe de uregenţă emisă de Guvernul Isărescu până la adoptarea ca lege a acestei ordonanţe de urgenţă. Eu presupun această suspendare pentru că nici specialiştii din Guvernul Năstase cred că nu au fost de acord cu conţinutul acestei ordonanţe. Desigur, în Comisia de agricultură şi în Comisia juridică, reunite, am cerut de mai multe ori de la reprezentantul Ministerului Agriculturii, un tânăr director, am cerut de mai multe ori să ne aducă argumente şi analize comparative, cum au făcut alţii înaintea noastră, care este reglementarea în Uniunea Europeană. Din păcate, cel puţin eu nu am primit acest studiu, această reflexie, dar m-am dus pe căi particulare, dacă-mi permiteţi, şi am adunat din legislaţia altor ţări argumente, desigur în favoarea amendamentelor noastre pe care le-am întocmit şi le-am înregistrat în comisiile respective. Am văzut că, de pildă, în Norvegia, există reglementare de acest gen, şi în Austia există, şi în Spania, şi în Suedia, dar în alte ţări nu există. Deci, pe jumătatea ţărilor există reglementare, pe altă jumătate nu există. Ceea ce nu există în ţările europene cu tradiţii, nu există nicăieri dreptul de preempţiune exclusiv al statului la vânzarea-cumpărarea terenurilor forestiere. Şi încă altceva nu există: nu există nici limitarea posibilităţii de a cumpăra teren forestier pentru o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat. Acestea am observat şi am formulat amendamente în acest sens, pe care le-am înregistrat, desigur, şi o să susţinem şi în plen. În consecinţă, nu suntem împotrivă, suntem pentru o reglementare bună, dar, după părerea noastră, această reglementare trebuie să cuprindă posibilitatea formării pieţei vânzărilor-cumpărărilor terenurilor cu destinaţie forestieră şi posibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a lua parte la acest proces. Nu suntem şi nu putem să fim de acord cu dreptul de preempţiune exclusivă a nimănui şi, desigur, nici a statului. Desigur statul, să nu mă înţelegeţi greşit, are posibilitatea să intervină la vânzări-cumpărări a terenurilor cu destinaţie forestieră, desigur reglementat, de pildă, de Codul Civil, care este din 1864, deci a rezistat timpurilor, şi în care este reglementată şi această posibilitate. Deci, suntem ca statul să fie la fel ca şi ceilalţi cumpărători sau vânzători pe această piaţă. În consecinţă, o să susţinem amendamentele noastre în plenul Camerei şi, cu această expunere, aş fi vrut să vă sensibilizez pe dumneavoastră să susţineţi şi dumneavoastră amendamentele noastre. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Nu v-am întrerupt că aţi depăşit termenul votat de către noi, pentru că vreau să vă formulez rugămintea ca, atunci când vor avea loc dezbaterile pe amendamente, să nu mai reiteraţi aceleaşi argumente la dreptul de preempţiune. |
|||||
|
Am înţeles. |
|||||
|
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel textele votate de Senat şi cu raportul comisiilor. La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. Aţi avut amendament respins? |
|||||
|
Vă mulţumesc. Desigur că am avut amendament la titlul ordonanţei, care a fost respins. |
|||||
|
Nu, suntem la titlul legii. |
|||||
|
La titlul legii, da. La titlul legii am propus: "Lege privind regimul circulaţiei juridice a terenurilor cu destinaţie forestieră". Şi nu ne-am luat numai după capul nostru când am formulat această frază. Ne-am luat chiar de la asrt.17 din Legea nr. |
|||||
|
Stimate coleg, Îmi cer scuze că fac un lucru nepotrivit. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Nu vă supăraţi, propunerea dumneavoastră este absolut inedită. Nu puteţi transforma o lege de aprobare a unei ordonanţe într-o lege de sine stătătoare, într-o lege-cadru. Eu sunt foarte liber la discuţii, dar ceea ce propuneţi dumneavoastră este absolut impropriu. Deci, noi suntem în faţa unei legi de aprobare a ordonanţei. Şi atunci, propunerea dumneavoastră este absolut în distonanţă cu acest lucru. |
|||||
|
Eu am crezut că Parlamentul României face legi. Şi în acest sens am |
|||||
|
Nu, nu. Face legi după anumite reguli. Deci, noi nu suntem în faţa unei legi distincte, care să lămurească ea regimul juridic al terenurilor forestiere. Suntem în faţa unei ordonanţe şi suntem în faţa legii de aprobare a acelei ordonanţe. |
|||||
|
Bun. Am înţeles. |
|||||
|
În nici un caz, în nici un caz, legea de aprobare a ordonanţei nu poate avea un alt titlu. |
|||||
|
Am înţeles. Atunci, reformulez, dacă-mi permiteţi. |
|||||
|
Bun. |
|||||
|
Deci, reformulez, ca să fie Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind regimul circulaţiei juridice a terenurilor cu destinaţie forestieră. Şi aş vrea să-mi daţi voie să dau şi un argument. Deci, nu ne-am luat numai după capul nostru când am formulat această frază, ci ne-am luat după art.17 din Legea nr. 54/1998 care prevede şi aş vrea să-mi permiteţi să citesc: "Regimul circulaţiei juridice a terenurilor cu destinaţie forestieră se stabileşte prin lege specială". Deci, acest lucru presupune mai mult decât titlul iniţial care a fost formulat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, în acest sens, într-adevăr, putem pune în acest moment şi titlul legii, pentru că, schimbându-se titlul ordonanţei, inclusiv s-a schimbat şi titlul legii. Aveţi cuvântul, domnule Vasile Moiş, cu privire la propunerea de schimbare a titlului ordonanţei şi, prin consecinţă, şi a legii. |
|||||
|
Comisia juridică vă propune să menţinem titlul ordonanţei, pentru că este în concordanţă cu reglementările cuprinse în contextul ei. Aşadar, conţinutul este în concordanţă cu titlul. Există, într-adevăr un amendament. Ceea ce a propus colegul de la UDMR a însemnat schimbarea în totalitate a amendamentului, ceea ce nu se acceptă în această fază. Amendamentul a fost depus la Comisia juridică şi la Comisia pentru agricultură şi a fost analizat. Astăzi se vine cu un nou amendament, sigur, pe care nu-l putem lua în considerare. Dar, pornind de la art.17 din Legea nr. 54/1998, care a fost avut în vedere de către cele două comisii, această ordonanţă reglementează circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră. Acesta este obiectul de reglementare. Aşadar, titlul este în perfectă concordanţă cu conţinutul, motiv pentru care Comisia juridică îşi menţine, împreună cu Comisia pentru agricultură, bănuiesc, propunerea de respingere a amendamentului şi menţinerea titlului ordonanţei, aşa cum a fost publicat. |
|||||
|
Domnul deputat Ianculescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Există Legea nr. 54/2000 care reglementează circulaţia juridică a terenurilor agricole. Prin sinonimie, normal că şi aici este vorba de circulaţia juridică a terenurilor forestiere. Am mai explicat şi în comisie distinsului meu coleg de la UDMR că nu putem să modificăm titlul, pentru că nu este vorba de regimul circulaţiei juridice. Regimul circulaţiei juridice, regimul juridic al terenurilor fac obiectul altor legi, printre care Legea nr. 213/1998 a patrimoniului public şi aşa mai departe. Deci, aici reglementăm circulaţia juridică a terenurilor forestiere, aşa cum Legea nr. 54/2000 reglementează circulaţia juridică a terenurilor agricole, şi nu regimul circulaţiei juridice a terenurilor agricole. Ca atare, domnule preşedinte, propunem să menţinem ceea ce este prevăzut în raportul comisiei, şi anume textul prevăzut de către ordonanţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului coleg. Aţi ascultat motivele pentru care comisiile juridică şi de agricultură se opun acestui amendament de modificare a titlului. Cine este pentru amendament? Două voturi pentru. Insuficient pentru a aproba. Cine este pentru titlu în formularea existentă? Da. Vă mulţumesc. Cu marea majoritate a voturilor, s-a adoptat titlul proiectului de lege în formularea Senatului. Mai departe, la articolul unic, vă rog să observaţi amendamentul comisiei, care, din articol unic transformă în art.I, ca urmare a modificărilor ulterioare şi a intervenţiilor ulterioare. Vă întreb dacă la amendamentul unic, cel cu referire la articolul unic transformat în art.I, aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem, în continuare, la discutarea punctelor proiectului de lege adoptat de Senat. Pe raport mergem. la pct.1 din lege, raportul n-a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.2 din raport, cel care se referă la art.7 Domnule Moiş, cine a făcut raportul? Veniţi puţin încoace! (Domnul deputat Vasile Moiş se consultă cu domnul preşedinte.) Stimaţi colegi, Discuţia cu cele două comisii a pornit de la faptul că nu urmărim în ordine cronologică, întâi textul legii adoptate de Senat şi apoi ordonanţa. Deci, vă rog să urmăriţi la pct.1 din legea adoptată de Senat, cel care se referă la art.5 din ordonanţă, nu există obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.2 din lege, cel care se referă la art.7 alin.2 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3 din legea adoptată de Senat, cel care se referă la art.8 alin.2 din ordonanţă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.4 din lege, cel care se referă la art.9, Senatul introducând după el un nou articol, 91, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem acum la titlul ordonanţei de urgenţă. Aici, au fost discuţiile provocate de colegul nostru şi respingându-se amendamentul dânsului a rămas acelaşi titlu al ordonanţei de urgenţă. Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doar o scurtă remarcă dacă îmi permiteţi. Mulţumesc pentru cuvânt, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cred că oarecum din cauza întocmirii raportului, ceea ce eunu văd nimic greşit în acest raport, s-a intrat într-un impas. De exemplu, acum am votat, ne-aţi întrebat dacă avem ceva împotrivă faţă de articolul 91 care a fost introdus de Senat. Aţi spus că nu e nimic împotrivă şi se consideră adoptat. Răsfoim raportul întocmit de comisiile juridice şi agricultură şi găsim la poziţia 15 că textul introdus de Senat după art.91 se elimină. Deci, înseamnă că noi, practic, o să ne referim la acest text de două ori. O dată acum, n-am zis nimic şi după aceea, când dezbatem raportul, o să-l eliminăm că n-a fost de acord onorata comisie, dânşii introducând şase alte articole noi după art.9. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Ca să nu mai întâmpinăm astfel de disfuncţii în discuţia noastră, eu vă rog să vă reîntoarceţi la legea de la Senat şi să vă uitaţi în paralel şi la textele din ordonanţă. Deci, pct.1 al legii de aprobare a ordonanţei de la Senat se referă la art.5, în sensul că după alin.4 se introduce un nou alineat 5. Dumneavoastră la alin.5, acesta care-l introduce Senatul, aveţi vreo problemă? Stimaţi colegi, Există propunerea mai multor colegi de-ai noştri să mergem pe textul ordonanţei de urgenţă şi, implicit, la sfârşit vom reveni la textul legii adoptat de Senat. Dumneavoastră nu aveţi o concordanţă între dumneavoastră? Poftiţi! |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Acum 10 minute sau 15 minute aţi avut un punct de vedere vis-a-vis de ceea ce a propus domnul deputat Tamás. din punct de vedere legislativ vorbeaţi că faceţi ceva original. Cu respect faţă de dumneavoastră, ceea ce faceţi dumneavoastră este mai mult decât original. Este foarte simplu ceea ce trebuie făcut, domnule preşedinte, şi îmi cer scuze că spun eu acest lucru. Avem două texte în faţă, avem proiectul de lege venit de la Senat, care are un articol unic cu următoarele amendamente...iar raportul comisiei noastre de specialitate la fel este, are un raport care spune în preambulul acestui raport: "Se aprobă proiectul de lege art.unic cu următoarele modificări şi completări." Pe acest raport trebuie mers care abordează art.unic şi, respectiv, toată ordonanţa abordează, iar comisia noastră nu la art.5 intră în textul ordonanţei, ci intră la art.2 alin.3 şi pe această variantă trebuie mers. Acolo unde intervine şi Senatul bineînţeles că vom fi sau nu vom fi de acord cu punctul de vedere al Senatului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc pentru lecţia de tehnică legislativă pe care mi-o daţi. Acest lucru doream şi eu să-l parcurg. Ráduly Róbert Kálman:(din sală) Da. Acum, mulţumesc! |
|||||
|
Nu, nu. Deci, eu am încercat să mergem în pralel. Cred că este mai civilizat să discutăm la microfon şi să nu dăm din mâini prin sală a sfidare şi a alte aprecieri din acest gest care nu cred că concordă cu modul de desfăşurare şi de apreciere dintre noi. Logic, întâi se aprobă proiectul de lege şi apoi cuprinsul ordonanţei, stimate coleg! La pct.1 cdin lege, Senatul se referă direct la art.4 . Pentru că până la acest punct Senatul n-a făcut nici o observaţie, vă întreb pe dumneavoastră dacă în cuprinsul ordonanţei de urgenţă aveţi de făcut obiecţiuni şi prima obiecţiune o aveţi de făcut la art.1. La art.1 nu sunt. La art.2 alin.1 iar nu sunt obiecţiuni. Sunt? Nu sunt. |
|||||
|
La ordonanţă, dacă-mi daţi voie, se introduc... |
|||||
|
Senatul nu a avut obiecţiuni dar aveţi dumneavoastră. Poftiţi! |
|||||
|
...se introduc, deci, după alin.2 al art.2 din ordonanţă,două noi alineate: alin.3 şi alin.4. Alin.3 "în cazul dobândirii prin acte juridice între vii proprietatea de fond forestier a dobânditorului nu poate depăşi 100 de hectare de familie prin noţiunea de familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor." Acesta este alin.3 propus după alin.2 al art.2 de către comisiile reunite. |
|||||
|
Aveţi obiecţiuni la alin.3? Domnul deputat Raduly. Şi apoi poftiţi dumneavoastră. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, permiteţi-mi să îmi cer iertare pentru momentele de tensiune care s-au creat adineauri. Pe fond, a fost o discuţie, zic eu, principială şi trebuie să ne limităm la aceste discuţii. Este corect să mergem pe raport şi atunci spun şi eu că nu greşim. În ceea ce priveşte acest alineat 3 propus de comisie, permiteţi-mi, domnule preşedinte, să spun că n-am fost, nu sunt şi nu voi fi de acord cu asemenea limitare. Foarte simplu, pe de o parte, avem limitare într-adevăr în ceea ce priveşte terenurile agricole, însă acolo ştim cu toţii că fertilitatea, productivitatea acestor terenuri este cu totul alta decât în cadrul celor forestiere. Şi acolo avem limitări, din câte ţin eu minte, de 200 de hectare în legislaţia actuală pentru familie şi nu avem nici o limitare pentru persoanele juridice. În ceea ce priveşte terenurile forestiere, ştim că fructele aduse de acestea sunt mult mai puţine decât fructele aduse de terenurile agricole. Drept urmare, a avea o limită mai mică de jumătate decât la cele agricole, mi se pare un nonsens. Mergând mai departe, permiteţi-mi ca în limita de timp care mi-a fost acordată să aduc în memoria noastră colectivă, cel puţin a domnului deputat Ianculescu care este prezent aici, o vizită de lucru cu privire la gestionarea fondului forestier de stat şi privat din Austria, la care am participat alături de domnul deputat Ianculescu, domnul vicepreşedinte Duvăz, domnul coleg de la P.S.D., domnul Petre Moldovan. La un moment dat, la o masă în cadrul unei discuţii despre administrarea pădurilor private, am pus întrebarea nu retorică, ci foarte directă: "Spuneţi-mi şi mie aici, în Austria, ca să trăieşti din administrarea pădurilor, fiind o familie, cam ce suprafaţă de teren forestier este necesară?" Deci, să ai activitate, unică activitate, administrarea fondului forestier. Interlocutorii noştri au răspuns de următoarea natură: "De la 500 la 1000 de hectare, în funcţie de gradul de înclinaţie, de altitudine şi aşa mai departe". Drept urmare, eu trebuie să vă spun că ceea ce încercăm noi, astăzi, să avem ca limită, este aş spune, am învăţat un cuvânt când era P.S.D.-ul în opoziţie, "o decizie antieconomică". Nu se va putea gestiona fondul forestier în această limită cu profit de către familii şi noi cred că nu asta urmărim. Deci, obligăm prin această limitare, practic, dacă mergem mai departe, cu ideea ca dânşii să eludeze regimul silvic ca să poată să trăiască din pădure. Eu mă întreb, noi, legiuitorii, ce dorim? Cred că nu asta dorim. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi, domnule deputat. Da. Mai rămâneţi puţin! Vă reamintesc că depăşiţi timpii de intervenţie pe care i-am votat. Vă rog să vă încadraţi în acest termen de timpi. |
|||||
|
Domnul Ştefan Marian Bejat Popescu: Da. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mai întâi aşdori să fac o precizare: nu sunt coautor la acest amendament la ordonanţa 226/2000 şi nici nu pot să susţin acest amendament, din mai multe considerente. Unul din acestea este chiar de ordin tehnic, chiar sub aspectul organizării procesului de producţie forestieră. Nu se poate face o organizare corespunzătoare pe o suprafaţă limitată. Cu cât suprafaţa este mai mare, cu atât se poate face o eşalonare în timp a lucrărilor şi a exploatării pădurii respective. Pe de altă parte, cred că limitarea la o suprafaţă nu cred că este binevenită dacă legiuitorul ar dori să limiteze asemenea suprafaţă, sigur, ar putea-o face indirect prin impozitele pe care le-ar pune progresiv pe proprietatea silvică. Nici eu, nici partidul meu, Partidul Democrat, nu agreăm acest amendament şi, de aceea, vom vota împotrivă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Comisia juridică menţine amendamentul propus adoptat de către cele două comisii. Raţiunile sunt foarte simple. Fiecare stat îşi fundamentează propria lui politică economică, agrară, forestieră. Cerinţele statului român la un moment dat, şi discutăm acum din perspectiva emiterii acestei ordonanţe, presupun limitarea suprafeţei care poate fi deţinută de către o persoană sau familie la 100 de hectare. Că de perspectivă aceste cerinţe vor fi modificate şi legea fiind foarte suplă, va putea fi modificată, este altceva. Dar acum politica economică a statului român, agricolă şi forestieră, asta impune. Nu putem compara legislaţia română cu legislaţia austriacă pentru un motiv foarte simplu: dacă le-am pune pe acelaşi plan, cele două legislaţii, atunci ar trebui să fim şi cu nivelul de trai la nivelul Austriei şi cu salariul minim la nivelul Austriei şi cu civilizaţia la nivelul Austriei şi cu politica de mediu la nivelul Austriei. Noi ne comparăm numai cu noi înşine. De aceea, introducerea acestui text de lege este de esenţa puterii politice, cele două comisii apreciază că este necesară această limitare, fiind şi în concordanţă cu celelalte norme referitoare la circulaţia juridică a terenurilor agricole. Deocamdată, acesta este comandamentul momentului. De perspectivă, vom vedea ce se va întâmpla. Nu putem compara legislaţia română cu legislaţia anglo-saxonă pentru un motiv foarte simplu: ei nu au drept real, ei au common low. Aşadar, discuţia este inutilă. Susţinem acest amendament în forma propusă de cele două comisii. |
|||||
|
Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Cu permisiunea dumneavoastră, pentru că este un act public, o să preiau această parte a stenogramei prin care din partea Comisiei juridice din Camera Deputaţilor s-a spus că noi nu ne putem compara cu nici o legislaţie sau cu alţii decât cu noi înşine şi o să trimit, apropo de aquisul comunitar, forurilor europene, să vadă cam care este punctul de vedere aici, în Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Nu prea era procedură aici. Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi pare foarte rău că Grupul parlamentar U.D.M.R. are această poziţie, întrucât liderul grupului parlamentar, domnul Kelemen Attila, a căzut personal de acord cu această limită de 100 de hectare. Şi nu înţeleg de ce Grupul U.D.M.R., în lipsa domnului Kelemen Attila, manifestă această atitutine. Explicaţiile au fost date pentru a fi corect din punct de vedere juridic şi pentru a fi o echitate în România, s-a prevăzut în Legea 54/2000 că dreptul de a deţine în proprietate este maxim 200 de hectare de teren agricol, nu putem să venim să-i dăm o valoare mai mare prin circulaţia juridică a terenurilor forestiere şi să mergem la chiar mai mult de 200 de hectare sau, aşa cum este prevăzut în ordonanţă, fără limită de retrocedare. Cred că n-are nimeni intenţia ca la ora actuală în această perioadă de tranziţie cineva să cumpere latifundii forestiere de milioane de hectare. Ar fi un moment nepotrivit şi cred că trebuie, pentru momentul acesta, să limităm limita maximă de dobândire în proprietate la 100 de hectare, care reprezintă minim din punct de vedere al gestionării durabile a resurselor forestiere. Cât de cât se poate asigura cu continuitate resursa forestieră pentru cei care deţin în proprietate o asemenea suprafaţă. Mergând mai departe pe criteriul că nu se poate face pe 100 de hectare şi că se poate face numai pe mii de hectare, există celălalt criteriu, de asociere a proprietarilor, de a se organiza într-o asociaţie mare de suprafaţă de pădure care s-o reglementeze mai bine în raport cu principiile gestiunii durabile a pădurilor. De aceea, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot varianta comisiei de a se limita acest drept de dobândire prin acte juridice între vii la 100 de hectare care, din punct de vedere valoric, corespunde pe medie cu 200 de hectare teren agricol. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Haideţi să avem în vedere totuşi că e procedură de urgenţă. Şi eu aş putea să spun că sunt cel care regretă cel mai mult faptul că purtăm aceste discuţii după ce în biroul meu a existat acea convenţie cu privire la 100 de hectare cu U.D.M.R.-ul, dar au dreptul să se răzgândească, este firesc. După Regulament, se supune la vot amendamentul comisiei şi dacă acesta pică, atunci au loc... Ce probleme aveţi, domnule deputat? Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Evident, este o problemă de principiu şi nu putem decât să susţinem punctul de vedere al Grupului parlamentar, care a fost exprimat în dezbaterile din comisii şi unde am susţinut această limită de 200 de hectare. Într-adevăr, a avut loc o discuţie săptămâna trecută, cum aţi menţionat dumneavoastră, asta nu înseamnă, şi din câte ştiu, pentru că am avut o discuţie cu domnul Kelemen Attila, liderul grupului, că am renunţat la cererea noastră, eu cred legitim ca 200 de hectare să fie limita maximă. De aceea, evident, nu renunţăm la punctul nostru de vedere, indiferent de ce discuţii au avut loc şi unde, cu participarea unor membri ai Comisiei de agricultură. evident, depinde probabil de votul plenului care variantă va fi acceptată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Da. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, trecem la vot. După Regulament, se supune votului întâi amendamentul comisiei. Vă rog să-l urmăriţi la pag.2, pct.2 alin.3. Cine este pentru amendamentul comisiei care limitează la 100 de hectare proprietatea forestieră? Vă rog să număraţi. Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul. Îl rog şi pe domnul Bolcaş să voteze ori împotrivă, ori pentru. 66 voturi pentru. Împotriva amendamentului comisiei? 21 voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt. Nu sunt. Cu 66 voturi pentru, 21 împotrivă, s-a adoptat amendamentul 3 al comisiei. La art.2, comisia propune încă un alineat, alin.4, îl regăsiţi şi pe acesta la pct.2 din raport. Dacă la alin.4 aveţi vreo obiecţiune. Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.2 din ordonanţă, comisia ne propune prin amendamentul 3 un art.21. Dacă la acest art.21 aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. După art.21 votat, la art.3, vă rog să urmăriţi amendamentul 4 al comisiei, care împarte art.3 în două. Dacă la unul din alineatele 1 şi 2 ale art.3, astfel cum au fost propuse prin amendamentul 4, aveţi obiecţiuni. Ca să nu existe discuţii, colegul nostru se întreabă dacă la art.21 am votat toate alineatele. Eu v-am întrebat explicit dacă la art.21 care alcătuieşte amendamentul 3 aveţi obiecţiuni şi n-aţi avut. În consecinţă, trecem la art.3 şi vă întreb la art.3 alin.1 dacă sunt probleme. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum puteţi să observaţi, în varianta iniţială a ordonanţei, la art.3, în ceea ce priveşte înstrăinarea prin vânzarea terenurilor din fondul forestier proprietate privată, avea drept de preempţiune statul. Cum puteţi observa, în raportul comisiei de specialitate, la pct.4, art.3 alin.1, este un alt text reformulat cu care în totalitate sunt de acord, întrucât am fost autorul sau coautorul acestui text. Însă amendamentul propus de noi în afară de ceea ce prevede în varianta comisiei la alin.1 am avut şi o completare, şi anume: "dreptul de preempţiune se exercită în ordinea prevăzută la acest alineat." Deci, dreptul de preempţiune se exercită în următoarea ordine: coproprietar sau vecin. Întrucât la comisie s-a introdus un alineat nou, alin.2 la art.3, în care se pomeneşte despre dreptul statului, şi anume prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, ca în cazul în care această autoritate deţine fond forestier proprietate limitrofă fondului forestier proprietate privată, atunci la o vânzare posibilă are drept de preempţiune. Nu putem să fim de acord cu această completare care anihilează şi până la urmă desfiinţează sensul alin.1 care a fost propus aici. Susţinem în continuare ca dreptul de preempţiune pentru terenurile forestiere proprietate privată să fie exercitată în următoarea ordine: coproprietarul, vecinul şi statul. În acest sens, am vrea să fie dezbătută bineînţeles, şi după aceea aprobat întregul conţinut al art.3 pentru că nu putem să-l împărţim în diferite alineate care sunt strâns legate între ele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Boc. Domnul deputat Lăpuşan şi pe urmă domnul deputat Moiş. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine fără echivoc eliminarea, aşa cum s-a propus, a alin.2 de la art.3, în sensul că, pe lângă argumentele menţionate deja până aici, foarte corecte, noi susţinem eliminarea acestui alineat şi datorită faptului că încalcă în mod expres prevederile Constituţiei şi promovează o concepţie etatistă cu privire la gestiunea proprietăţii private. Acest alineat încalcă în mod expres art.134 din Constituţie, articol care defineşte economia României ca fiind economie de piaţă, iar la alin.2 lit.a) din Constituţie se menţionează în mod expres faptul că statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi aşa mai departe. Or, în condiţiile în care se creează un drept de preempţiune în favoarea statului, în mod neligitim, nelegal, se încalcă în mod direct prevederile Constituţiei. Noi credem că prevederile de la alin.1 sunt suficiente şi răspund cadrului constituţional. menţinera unui drept de preempţiune suplimentar în favoarea statului este contrar logicii statului de drept şi a economiei de piaţă şi dacă ne propunem să facem economie de piaţă în România atunci trebuie să tratăm cu aceeaşi monedă şi să situăm pe picior de egalitate atât statul, cât şi persoana privată. în consecinţă, susţinem eliminarea expresă a acestui alineat din conţinutul legii, lege care, repet, prin acest articol, promovază o concepţie etatistă, centralizatoare, concepţie care este străină de litera şi spiritul Constituţiei din 1991. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Lăpuşan. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am înţeles că Grupul U.D.M.R. a convenit în cadrul comisiei şi a agreat inclusiv acest alineat 2. Nu-mi pun întrebarea retoric dacă există evidente distorsiuni în funcţionalitatea grupului şi ceea ce presa remarcă este un adevăr, nu este treaba mea sau mai ales în acest moment nu cred că este cazul ca să insist în legăură cu această problemă. Însă eu nu cred că acest alineat trebuie să fie interpretat ca, ştiu eu, o tendinţă a statului de a prelua sau de a restrânge dreptul cetăţenilor privaţi care doresc să-şi extindă aria lor forestieră. Vreau să vă spun că această lege o să aibă norme de aplicat, norme care probabil că vor fi date în cadrul unei hotărâri de Guvern. La această autoritate publică, după părerea mea nu trebuia să fie adăugată şi regia naţională, pentru că e posibil ca mâine să se numească altfel, această regie să se transforme în societate, deci este greu de prevăzut un viitor în legătură cu regia. Despre atuoritatea publică cred că se poate vorbi în orice caz mult timp. Ştiţi foarte bine că această autoritate publică, pentru a achiziţiona bunuri, ar trebui să aibă nişte fonduri, fonduri care vor fi repartizate prin bugete care sunt aprobate de către Camera Deputaţilor. Or, în momentul în care prin normele metodologice şi prin sursele care vor sta la dispoziţia acestor autorităţi, nu va exista posibilitatea să se achiziţioneze, atunci automat suprafeţele care vor trece în domeniul statului vor fi zero sau în orice caz foarte mici. Când ar trebui ca să avem în vedere o extindere a suprafeţelor forestiere, să zicem, ale statului? În momentul în care vecinii sau coproprietarii nu manifestă interes pentru că este o zonă defavorizată, este o râpă şi aşa mai departe. E! Atunci nimeni n-o să cumpere şi e foarte bine ca să devină cineva acolo proprietar să împădurească şi după aceea eventual să păstreze sau să valorifice mai departe. Însă este posibil ca să avem şi alte cazuri de rezerve naturale, de anumite zone care trebuiesc protejate şi dintr-un motiv sau altul acolo a ajuns în mijlocul rezervei respective un proprietar. A fost pus în posesie, are acte în regulă şi aşa mai departe. Nu credeţi că această prevedere nu trebuie s-o vedem în extrema cea care pune în pericol proprietatea privată în România, proprietate privată pe care toate partidele o susţin în momentul acesta, ci doar ca să putem găsi rezolvare la anumite cazuri de excepţie. Credeţi dumneavoastră că Ministerul Agriculturii şi pădurilor va avea mii de miliarde într-un viitor apropiat pentru a-şi achiziţiona pădurile private şi aşa mai departe? Cu siguranţă că nu! Credeţi dumneavoastră că va mai fi mâine sau poimâine sau astăzi, cu atât mai puţin astăzi, un Guvern care să nu dorească să sprijine proprietatea privată, dezvoltarea acestei proprietăţi, consolidarea ei? Părerea mea şi părerea dumneavoastră, cred că suntem la unison, că nu va fi. Şi atunci, această posibilitate de aici, sigur, chiar discutând despre o anumită ordine... însă suntem într-o procedură de urgenţă, amendamente, conform Regulamentului, nu se fac, deci noi trebuie să ne pronunţăm acum dacă agreăm sau nu agreăm amendamentul de aici, pentru că alte amendamente nu există, în locul amendamentului 2, fie îl aprobăm, fie îl eliminăm, vă propun să nu eliminăm posibilitatea statului de a interveni. În ce cazuri? În cazuri de excepţie. Când vor fi trecute aceste cazuri de excepţie. În normele metodologice şi în fondurile care vor fi alocate. Deci, părerea mea este că nu trebuie să ne cantonăm pe ideea stat care doreşte să elimine privaţii, stat care nu doreşte să dezvolte proprietatea privată, care nu doreşte să sprijine şi aşa mai departe. Nu este un adevăr care are fundament şi de aceea sprijin, domnule preşedinte, stimaţi colegi, ca acest amendament să rămână, sigur, cu restrângerile pe care posibilităţile actuale şi viitoare ale guvernelor le vor avea. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Moiş şi apoi doamna deputat Mona Muscă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Eu voi motiva acest amendament strict prin prisma raţiunilor juridice, fără nici un fel de motivaţie politică. Aşadar, art. 3 alin. 1 introduce regula dreptului de preemţiune. Dreptul de preemţiune înseamnă că în situaţia în care se vinde un teren are întâietate la cumpărare la preţuri şi condiţii egale coproprietarul, dacă acesta nu doreşte, vecinul. Aşadar, art. 3 alin. 1 nu face excepţie de la regula dreptului civil, instituie această regulă a dreptului de preemţiune. Care este raţiunea alin. 2? Vă rog să observaţi că dacă regula preemţiunii este la alin. 1, alin. 2 induce deja o diferenţă specifică. În ce situaţii are statul drept de preemţiune? În două situaţii. Când proprietatea ce se vinde este limitrofă fondului proprietate de stat sau când această proprietate este o enclavă, în interiorul proprietăţii statului. Aşadar, prin această prevedere expresă de la alin. 2 nu se încalcă dreptul de preemţiune. Din contră, atunci când statul este vecin, se aplică regula generală, el are drept de preemţiune prin însăşi regula preemţiunii, reglementată de către Codul Civil. Şi în a doua ipoteză, când este vorba de enclave împădurite, care se găsesc în interiorul terenului proprietate de stat, de asemenea se aplică regula. Raţiunea introducerii acestui alineat a fost tocmai ca să se întărească această prevedere expresă a dreptului de preemţiune, ca, în aceste situaţii, primul care are drept de preemţiune să fie autoritatea care răspunde de silvicultură. De ce? Veţi vedea mai departe amendamentul propus, cu privire la exprimarea în scris a dreptului de preemţiune, pentru că nici un contract autentic nu se va putea încheia decât dacă titularii dreptului de preemţiune îşi vor exprima acceptarea sau refuzul acestui drept în scris. Aşadar, statul, care duce în afară de politica forestieră şi o politică de protecţie a mediului, trebuie să fie primul abilitat să poată să completeze aceste terenuri, să le îmbunătăţească, să le împădurească şi, cum este şi normal, să intre în proprietatea lor. Aşadar, din punct de vedere juridic, acest text nu încalcă nici Constituţia, nici principiile dreptului civil relative la dreptul de preemţiune. Şi o ultimă subliniere, domnule preşedinte, vă rog să observaţi că la finalizarea acestui text şi-au adus aportul deputaţi din toate grupurile parlamentare. Acolo am ajuns la un modus vivendi, domnul Kelemen Attila a fost de acord cu textul, Ştefan Popescu Bejat de asemenea, Gheorghe Valeriu PNL şi domnul Marian Ianculescu PSD. Este un text care până la urmă a fost negociat de către reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare şi i s-a dat această formă. Comisia juridică vă propune adoptarea amendamentului în forma în care a fost redactat. |
|||||
|
Doamna deputat Mona Muscă. Am lăsat în mod deliberat să depăşim termenul final pentru că este un text esenţial, dar v-aş ruga după discuţiile la acest text să constatăm, totuşi, că termenul ghilotină a operat. Aveţi cuvântul, doamna deputat. |
|||||
|
Vroiam să vă atrag atenţia că din nici un punct de vedere nu există două feluri de proprietar: proprietar de gradul I şi proprietar de gradul II. Este un singur fel de proprietar, chiar dacă pe unul îl reprezintă statul şi pe celălalt îl reprezintă o persoană sau o societate privată. Ca atare, nu putem să facem două alineate, unul special pentru stat şi unul pentru ceilalţi proprietari. În această situaţie noi vă propunem eliminarea şi vă rugăm să supuneţi la vot eliminarea punctului 2 şi să rămânem la art. 1 care este foarte bun aşa cum este el. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Sassu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, mai ales pentru faptul că sesizând că este un punct cheie aţi lăsat să trecem peste termenele prevăzute de procedura de urgenţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Există o problemă legată de stat, respectiv în cazul nostru regia, pentru că aş vrea să atrag atenţia că aici nu este vorba de bugetul ministerului, ci este vorba de bugetul regiei care nu este sub control parlamentar. Deci, ceea ce spunea domnul Lăpuşan, cum că putem controla şi că banii care sunt acolo se aprobă de către Parlament nu este, din păcate, real şi deci aceste disponibilizări de fonduri pentru diverse cumpărări nu sunt sub control parlamentar. Statul, respectiv regia poate avea câteva calităţi, conform situaţiei de aici. Poate avea calitatea de vecin, alături de alţi vecini, atunci când nu este vorba de o enclavă şi atunci sigur că are drept de preemţiune, egal cu ceilalţi vecini care pot fi proprietari privaţi; poate avea calitatea de coproprietar şi atunci dacă există mai mulţi coproprietari el are drept de preemţiune la fel ca ceilalţi coproprietari sau poate fi un proprietar de pădure şi care este interesat în zona respectivă, moment în care poate cumpăra fără nici un fel de problemă. A da statului posibilitatea să aibă drept, nu de preemţiune, ci are un drept în plus faţă de dreptul de preemţiune pe care îl are orice proprietar, înseamnă a crea o discriminare, a crea o ingerinţă în sistemul unei economii de piaţă. Statul dacă are interes, respectiv regia, poate face o ofertă avantajoasă faţă de ceilalţi coproprietari, vecini sau în cazul în care nu mai este vorba de acest lucru, ca orice alt proprietar, o ofertă avantajoasă care poate fi luată în considerare de către respectivul vânzător. Pe de altă parte, dacă este nevoie şi este o chestiune de interes naţional, există legislaţie în domeniu care prevede clar cum poate fi achiziţionată o astfel de suprafaţă de teren. Repet, statul are instrumentele specifice unei economii de piaţă pe care noi încercăm să o legisferăm pentru a putea achiziţiona astfel de suprafeţe atunci când are interes. Acest alineat 2 nu face altceva decât să creeze o discriminare şi în acelaşi timp o distorsiune într-un sistem care este specific economiei de piaţă. În consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot acest art. 3, amendamentul comisiei, separat cele două alineate, pentru că, după părerea noastră, primul alineat este suprasuficient şi creează statului posibilitatea, respectiv regiei, creează posibilitatea să se exprime şi să aibă un punct de vedere asupra modului în care desfăşoară vânzările de terenuri în terenuri forestiere în ţară. Pe de altă parte, a tot aminti faptul că statul este cel care se ocupă de această problemă... aici da, este problema ministerului care să creeze cadrul legal, necesar ca, indiferent de tipul de proprietate, exploatarea forestieră să fie în anumite limite şi aici este într-adevăr problema ministerului şi nu a regiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun, în consecinţă, votului dumneavoastră alin. 31, în formularea rezultată din amendamentul 4 al comisiei. Cine este pentru? Sunt voturi împotrivă? Nu. Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Supun votului dumneavoastră alin. 2 tot din amendamentul 4. Cine este pentru? 59 voturi pentru. Împotrivă? 27. Abţineri? 2 abţineri. Cu 59 voturi pentru, 27 împotrivă, 2 abţineri s-a adoptat şi amendamentul 4. Stimaţi colegi, V-aş ruga în continuare să fiţi de acord să trecem direct la votarea celorlalte... Aveţi o problemă de procedură? |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Problema de procedură este următoarea: am avut împreună cu domnul deputat Tamás amendamente în scris depuse la comisia de specialitate, la acest art. 3 alin. 2, cum v-am pomenit la începutul intervenţiei mele anterioare, un amendament a dispărut. Nu a fost înglobat nici în amendamentul comisiei şi nici la amendamentele respinse. Acest lucru sună în felul următor: "Dreptul de preemţiune se exercită în ordinea prevăzută la alin. 1", deci ordine care înseamnă coproprietar şi vecin. |
|||||
|
Stimate coleg, Dumneavoastră, în intervenţia anterioară, aţi spus lucrul acesta. Deci, atunci când am supus votului, cum îmi dă dreptul Regulamentul, în primul rând amendamentul comisiei, adoptându-se acesta, implicit s-a respins şi adăugarea dumneavoastră ... |
|||||
|
La alin. 2. |
|||||
|
Eu am supus şi alin. 2 votului şi am numărat votul, dar din partea comisiei mai obţineţi un răspuns suplimentar. |
|||||
|
O precizare. Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate coleg, Vreau să vă spun că după ce reprezentanţii partidelor în comisie, inclusiv domnul Kelemen Attila a căzut de acord asupra amendamentelor care au fost deja votate, amendamentul de care faceţi dumneavoastră referire a fost retras. Deci, nu există în raportul comisiei pentru că a fost retras. Aceasta este toată treaba. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Încă o dată, noi când am votat o durată totală a intervenţiilor am crezut că ne ţinem şi de cuvânt. Am admis, pentru că era un articol foarte important, depăşirea şi a intervenţiilor şi a timpului total, vă propun în continuare să trecem direct la votarea amendamentelor. La art. 4 care cuprinde alin. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Supun votului dumneavoastră art. 4 cu aceste alineate. Cine este pentru? 55 voturi pentru. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? Cu 55 pentru, nici un vot împotrivă şi 16 abţineri s-a adoptat art. 4. La art. 5 din ordonanţă, comisia prin amendamentul 6 propune abrogarea acestuia. Cine este pentru amendamentul 6, deci abrogarea textului. 65 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Constat cu obiectivitate că unii n-au votat. 65 voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot contra. La art. 6 vă rog să urmăriţi amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Amendamentul 8 era pentru art. 6 alin. 1. Alineatul 2 al art. 6. Comisia prin amendamentul 9 propune abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9? Nu. Votat în unanimitate şi în consecinţă se abrogă alin. 2. Articolul 7, vă rog să urmăriţi amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 10. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 7 alin. 2 prin amendamentul 11 se propune eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 11 şi în consecinţă alin. 2 al art. 17 se elimină. La art. 8 alin. 1 urmăriţi vă rog amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul 12 şi în consecinţă noul text al art. 8 alin. 1. Articolul 8 alin. 2. Comisia prin amendamentul 13 propune eliminarea acestuia. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 13 şi deci se elimină art. 8 alin. 2 care fusese propus de Senat. La art. 9 alin. 1 urmăriţi, vă rog, amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 14 şi noul conţinut al art. 9 alin. 1. Articolul 9 alin. 2, de asemenea, urmăriţi textul de la pagina 9 din raport. dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate art. 9 alin. 2. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 15. Comisia propune eliminarea art. 91 pe care îl pusese Senatul în legea de adoptare. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 15? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate şi în consecinţă art. 91 propus de Senat se elimină. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 16. Comisia propune de la amendamentul 16 în jos mai multe texte. Vă întreb dacă la art. 91 aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 92, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin acest amendament adus de comisie se încearcă să se reglementeze schimburile de terenuri forestiere cu terenuri agricole din judeţele în care este un procent mai redus de păduri. În primul rând, trebuie să observăm că această reglementare nu este subordonată titlului legii care se referă la circulaţia juridică a terenurilor forestiere. În al doilea rând, aş vrea să vă reamintesc că prin Legea nr. 107 privind împădurirea terenurilor degradate sunt reglementate posibilităţile de a intra în posesia statului suprafeţele de terenuri degradate, atât prin donaţie cât şi prin cumpărare, chiar şi prin expropriere pentru utilitate publică în baza legii se poate face această operaţiune. Vreau să vă spun că în România sunt peste 7 milioane de hectare de terenuri degradate, dintre care peste 1 milion de hectare terenuri excesiv degradate care nu pot fi redate circuitului economic decât prin împădurire. Făcând o analiză, am constatat că şi în judeţele unde procentul de împădurire este redus, cât şi în judeţele bântuite de secete, de viscole, există suprafeţe imense de terenuri degradate care ar putea fi valorificate prin împăduriri. Nouă ni se pare că această măsură de schimb de terenuri agricole cu terenuri forestiere, cel puţin pentru etapa aceasta, se constituie într-o grijă fără temei, de aceea noi nu suntem de acord cu prevederea acestui articol şi vom vota împotrivă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, V-aş ruga foarte mult să ne reamintim vă am epuizat timpul de dezbatere şi trecem direct la votul art. 92. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. Împotrivă? Cu marea majoritate a voturilor s-a adoptat art. 92. Art. 93. Cine este pentru? Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Art.94. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Unanimitate. Art.95. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu marea majoritate a voturilor şi o abţinere s-a votat şi 95. Art.96. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. La art. 10 vă rog să urmăriţi amendamentul 22. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 22, deci noua alcătuire a art. 10. Vă rog să urmăriţi amendamentul 23. Comisia propune după art. I un articol II. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. Poate are o problemă de redactare. |
|||||
|
Cu voia domnului deputat Marian Ianculescu care m-a rectificat o dată la un caz similar, aş vrea să-mi permiteţi să propun ca, din punct de vedere tehnic legislativ, această propoziţie să sune corect în felul următor: "Prezenta lege intră în vigoare la 45 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al România, partea I". Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Mi-aţi furat propunerea pe care vroiam să o fac eu. Este o precizare necesară. Dacă sunteţi de acord cu reformularea art. II, cum a propus colegul nostru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, Vă rog să constataţi că am parcurs ordonanţa potrivit raportului. Rog staful tehnic să urmărească proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, astfel cum a fost votat de către noi, Camera Deputaţilor, pe texte, să refacă proiectul legii adoptat de Senat după formula pe care am adoptat-o noi astăzi pe texte. Întrucât este vorba de o lege organică şi după cum au demonstrat voturile pe texte noi, nu avem cvorum pentru vot final de lege organică, vom supune această lege votului final la prima şedinţă de vot final. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin. 1 al art. 7 din Legea Curţii Supreme de Justiţie; lege organică, procedură de urgenţă. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi dacă este? Poftiţi, domnule Vasile Moiş. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a luat în discuţie acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alin. 1 al art. 7 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi propune adoptarea lui. |
|||||
|
Aţi propus şi timpii de dezbatere? Bun. Cine este pentru timpii de dezbatere propuşi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. Dacă din partea iniţiatorilor există dorinţa unor precizări prealabile? Nu. Susţineţi proiectul de lege. Am înţeles. La titlul proiectul de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Conţinutul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a ordonanţei dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Articolul I dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Articolul II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Am parcurs şi proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă; fiind vorba de o lege cu caracter organic vom supune proiectul votului final în şedinţa de vot final. |
|||||
|
|
Următorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate. Îl rog pe domnul ministru Ivanov să-l prezinte, pentru că este vorba de o ordonanţă simplă. |
|
|||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am deosebita plăcere să susţin în faţa dumneavoastră legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor. Printre modificările aduse Codului Penal după 1990 se numără şi introducerea instituţiei suspendării pedepsei sub supraveghere şi a instituţiei executării pedepsei la locul de muncă, precum şi completarea dispoziţiilor privind regimul sancţiunilor aplicabile minorilor, modificări menite să asigure o mai bună reintegrare socială a persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi cărora li s-a aplicat o măsură educativă sau, după caz, o pedeapsă privativă de libertate, printr-o hotărâre definitivă de condamnare. Aceste noi dispoziţii nu au putut fi aplicate în mod corespunzător, deoarece nu au fost create structurile care să asigure efectiv supravegherea persoanelor supuse măsurilor menţionate mai sus. Scopul creării serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, denumite "servicii de reintegrare socială şi supraveghere", este acela de a realiza supravegherea infractorilor în cazurile prevăzute de lege, precum şi de a le acorda, la cerere, asistenţă şi consiliere specifică, în schimbul unei mai bune reintegrări a acestora în societate, precum şi- în scopul reducerii riscului săvârşirii din nou a unor infracţiuni. Serviciile de reintegrare socială şi supraveghere, prin activitatea desfăşurată, constituie un instrument util în încercarea de a controla un segment specific al fenomenului infracţional, prin reducerea numărului de infracţiuni săvârşite de persoanele care au fost condamnate iniţial la o pedeapsă sau la o măsură educativă privativă de libertate. O atenţie deosebită va fi acordată infractorilor minori, având în vedere şi faptul că regimul sancţionator prevăzut de lege pentru aceste persoane cuprinde o serie largă de sancţiuni privative de libertate, urmând ca aceştia să beneficieze de programe de îndreptare şi reintegrare socială, precum şi de programe educative, adaptate nevoilor specifice vârstei. Mai mult, aceste servicii vor colabora cu compartimentele de specialitate din penitenciare, pentru a pregăti reintegrarea în comunitate a persoanelor condamnate după eliberarea acestora din penitenciar. Eficienţa activităţii de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate a fost dovedită prin rezultatele bune obţinute de centrele experimentale de probaţiune. Serviciile de reintegrare socială şi supraveghere vor funcţiona în cadrul tribunalelor, urmând ca, în funcţie de volumul de muncă, rezultatele obţinute, necesităţile şi resursele pe plan local, să fie înfiinţate şi în cadrul unor judecătorii. Serviciile de reintegrare şi supraveghere vor colabora, în desfăşurarea activităţii prevăzute în prezenta ordonanţă, cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu reprezentanţii societăţii civile, în general. Aceste persoane vor urmări atragerea comunităţii în procesul de reintegrare socială a persoanelor aflate sub supraveghere, asistenţa şi consilierea serviciilor, lucru de natură să crească şansele de reintegrare socială ale persoanelor supravegheate şi, în acelaşi timp, să aducă beneficii comunităţii, prin creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor. Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniu constituie un aspect important al activităţii de reintegrare socială şi supraveghere, în atingerea scopurilor propuse şi pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime. Prezentul proiect este în concordanţă cu reglementările comunităţile, precum şi cu rezoluţiile şi recomandările Consiliului Europei în domeniu, iar crearea acestor servicii constituie un pas important în vederea alinierii activităţii de reintegrare socială a persoanelor condamnate la standardele europene. Pentru aceste motive, vă rugăm, stimaţi deputaţi, să aprobaţi legea pentru adoptarea acestei ordonanţe. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat Moiş, din partea Comisiei juridice, aveţi cuvântul, să vă prezentaţi raportul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Comisia juridică propune adoptarea acestui proiect de lege cu majoritate de voturi. Avem şi câteva amendamente propuse de către comisie, potrivit raportului. |
|||||
|
Mulţumesc. La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să intervină? Nu. Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Vă rog să urmăriţi, în paralel, textul ambelor şi raportul. Comisia, la titlul proiectului de lege, nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1 din raport, pag. 1. Comisia ne propune transformarea articolului unic în art.I şi modificarea acestuia, prin adăugirea sintagmei: "cu următoarele modificări şi completări". Deci, urmează ca ordonanţa să fie aprobată cu modificări şi completări. Dacă aveţi obiecţiuni la art. I din amendamentul nr. 1? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem, în continuare, la titlul ordonanţei de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 1, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. După art. 1, comisia vă propune, prin amendamentul nr. 2, introducerea unui nou art. 11. Vă rog să-l urmăriţi la amendamentul nr. 2 pag. 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, se adoptată şi art. 11. La art. 2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavostră obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 3 alin. 1, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavostră aveţi? Nu. Votat în unanimitate. La art. 3 alin. 2, de asemenea, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavostră? Nu. Votat în unanimitate. După alin. 2, comisia vă propune, prin amendamentul 21, un nou alineat 3. Mai multe alineate, de fapt. |
|||||
|
3 alineate art. 3, 4 şi 5. |
|||||
|
Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 21 de la pag. 3-4, după art. 3 alin. 2, comisia ne propune încă 3 alineate. La alin. 3, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La alin. 4, dacă aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La alin. 5? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Deci, prin acesta, s-a votat în unanimitate noua alcătuire a art. 3, care are acum 5 alineate. La art. 4, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Poftiţi, domnule deputat Cazimir. |
|||||
|
E un foarte mărunt amendament redacţional. Vă propun ca, la rd. 2, în loc de: "fără vreo discriminare", să spunem: "fără nici o discriminare". |
|||||
|
Comisia este de acord. |
|||||
|
Supun votului dumneavoastră reformularea acestui text, potrivit propunerii domnului deputat Ştefan Cazimir: "fără nici o discriminare". Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 5, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul Cap. II. Nu aveţi obiecţiuni, votat în unanimitate. Art. 6 şi 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votate în unanimitate. La art. 8 alin. 1 lit. a), b) şi c), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votate în unanimitate. La art. 8 alin. 1 lit. d), vă rog să urmăriţi... |
|||||
|
Mai este un amendament la art. 8 alin, 1, după lit. c), se introduce o lit. c1). |
|||||
|
Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 3 de la pag. 5. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament, care se referă la art. 8 alin. 1 lit. c1)? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După lit. c1), la lit. d), comisia are o uşoară intervenţie de redactare. |
|||||
|
Feminin, în loc de masculin. |
|||||
|
De fapt, este un acord gramatical corect. Urmăriţi, vă rog, lit. d) de la amendamentul nr. 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La lit. e), vă rog să urmăriţi, la pag. 6, noua formulare propusă de comisie. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votată în unanimitate. Lit. f). De asemenea, vă rog să urmăriţi noua formulare de la pag. 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votată în unanimitate. Lit. g). Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votată în unanimitate. Art. 8 alin. 2 şi 3. Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavostră? Nici dumneavoastră. Votate în unanimitate. Art. 9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art. 10. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Cap. III. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 11 alin. 1 lit. a), b) şi c), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La lit. d), vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 4 de la pag. 6 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Şi, în consecinţă, noua structură a lit. d). După lit. e), comisia vă propune, la pag. 7 din raport, introducerea unei lit. e1). Dacă aveţi obiecţiuni la această literă? Nu aveţi. Votată în unanimitate. Vă întreb din nou, dacă, la lit. f), g), h), i) şi j), care urmează după lit. e1), aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate. La alin. 2 de la art. 11, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Alin. 3? Nu. Votat în unanimitate. Art. 12, 13 şi 14, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate. Titlul Cap. IV. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 15 şi 16, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate. Art. 16 a fost ultimul. Vă rog, în consecinţă, să constataţi că am parcurs dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Urmează să spunem acest proiect votului final la şedinţa de vot care va fi stabilită. |
|||||
|
|
Trecem, în continuare, la următorul proiect, cel pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/1999 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, printr-un raport înlocuitor, propune respingerea. Vă rog să vă susţineţi această propunere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia propune respingera acestui act normativ, întrucât substanţa lui este complet depăşită. Alte acte normative, adoptate încă în cursul acestui an, stabilesc clar cum se face finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar. Deci, acesta este motivul pentru care noi propunem respingerea actului legislativ. |
|||||
|
Din partea Guvernului, am înţeles că există propunerea de a se adopta soluţia de respingere. Dacă dumneavoastră doriţi să participaţi la dezbateri? Nu. Supun votului dumneavoastră respingerea acestui proiect de lege, aşa cum ne-a propus comisia. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a respins proiectul de lege. |
|||||
|
|
Propunerea legislativă privind reînfiinţarea şi organizarea Universităţii de stat cu limbă de predare maghiară din Cluj-Napoca şi Propunerea legislativă privind reînfiinţarea şi organizarea Universităţii de stat cu limbă de predare maghiară din Cluj-Napoca. Aş ruga Comisia pentru învăţământ să-mi explice de ce sunt două propuneri la un singur punct? Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Permiteţi-mi ca în numele iniţiatorilor, deci, în numele Grupului parlamentar UDMR şi în numele celor patru colegi, tot din partea Grupului parlamentar UDMR: domnul Konya Hamar Sandor, domnul Szilagyi Zsolt, domnul Nagy Istvan şi domnul Matis Erno, să vă dau câteva explicaţii, referitor la întrebarea dumneavoastră. Cele două iniţiative legislative ambele, deci vizează reînfinţarea Universităţii de stat cu limba de predare maghiară, cu sediul la Cluj-Napoca, care constituie un element fundamental pentru păstrarea şi dezvoltarea limbii, culturii şi identităţii naţionale ale persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România. La elaborarea acestor iniţiative, noi ne-am bazat pe trei elemente concrete: unul ar fi tradiţia învăţământului superior din Transilvania; al doilea element ar fi dreptul intern şi dreptul internaţional şi, nu în ultimul rând, ne-am bazat şi pe practica internaţională din acest domeniu. În ceea ce priveşte tradiţia învăţământului universitar din Transilvania, aş dori să vă spun că prima universitate cu sediul la Cluj a fost înfiinţată în anul 1581, de Principele Ardealului şi, pe urmă, Regele Poloniei Bathory Istvan. Această universitate, de fapt, a fost coordonată de iezuiţi. A doua universitate, tot cu sediul la Cluj, a fost înfiinţată în anul 1698, tot de iezuiţi, cu facultăţile de filosofie şi de drept, care au funcţionat până în anul 1773, anul desfiinţării Ordinului iezuiţilor. A treia facultate, tot cu sediul la Cluj, a fost înfiinţată în anul 1872, cu patru facultăţi: drept, medicină, filosofie şi ştiinţele naturii. De asemenea, în acest scurt cronologic al istoricului învăţământului superior din Transilvania, aş dori să menţionez anul 1945, când, prin Legea nr. 407/1945, a fost înfiinţată Universitatea Bolyai, cu facultăţile de litere şi filosofie, drept şi economie politică, ştiinţă şi medicină umană, care a funcţionat. până în anul 1959, când a fost unificată, fără temei legal, cu Universitatea Babeş, funcţionând, în continuare, sub denumirea de Universitatea Babeş-Bolyai. În ceea ce priveşte temeiul legal al acestor iniţiative legislative, noi ne-am bazat pe prevederile Constituţiei, în primul rând, ale art. 32 alin. 3, şi pe Ordonanţa nr. 36 privind modificarea Legii învăţământului, precum şi pe acele convenţii internaţionale care au fost ratificate de România şi care au devenit parte a dreptului intern. Din aceste convenţii internaţionale, aş dori să le menţionez pe cele mai importante: în primul rând, Convenţia ONU privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului; Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară; Documentul Reuniunii de la Copenhaga al Conferinţei asupra dimensiunilor umane a CSCE; Recomandarea 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi, în fine, Cartea europeană a limbilor regionale sau minoritare. Toate aceste acte normative, şi încă multe altele, impun măsuri specifice pentru a asigura cadrul legislativ adecvat păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Iar una dintre instituţiile cele mai importante pentru păstrarea identităţii noastre şi care ar da o finalitate sistemului de învăţământ preuniversitar în limba maghiară ar fi această universitate de stat cu limba de predare maghiară. Revendicarea legitimă a membrilor comunităţii maghiare din România de a reînfiinţa universitatea de stat cu limba de predare maghiară la Cluj-Napoca a fost întărită de petiţia înaintată, în 1990, Ministerului Învăţământului şi semnată de 210 mii de persoane şi de Propunerea legislativă privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, semnată de 492 mii de cetăţeni de naţionalitate maghiară şi înaintată Senatului, la data de 15 septembrie 1994. În ceea ce priveşte practica internaţională, aş dori să spun, pentru acei colegi, care, pe parcursul acestor ani, de nenumărate ori, au spus că, de fapt, nu există în practica internaţională aşa ceva, nu există universităţi cu limba de predarea a unei minorităţi, aş dori să vă dau doar un singur exemplu. Şi, aici, mă refer la Actul universitar din Finlanda, lege fundamentală în acest domeniu, în forma adoptată la 27 iunie 1997, Secţiunea 9 alin. 2, în care se enunţă: "Limba de instrucţie şi de examniare a Universităţii Abu Academic, a Şcolii suedeze de economie şi business şi a Şcolii suedeze de asistenţă socială şi administraţie locală a Universităţii Helsinki este suedeza". Cu alte cuvinte, în Finlanda, pentru aproximativ 300 de mii de suedezi, care reprezintă 5,8% din populaţia ţării, există mai multe universităţi cu acestă limbă de predare. Aş dori să menţionez că aici, în România, conform ultimului recensământ, cu peste 1,6 milioane de cetăţeni de etnie maghiară, ponderea noastră este de 7,1%. Iată argumentele noastre, prin care credem că această comunitate are atât o bază juridică, cât şi un drept moral pentru reînfiinţarea unei asemenea universităţi. Domnule preşedinte, Ca să nu revin încă o dată la microfon, în calitate de vicepreşedinte al comisiei şi, normal, în calitate de minoritar în comisie, permiteţi-mi să fac câteva aprecieri şi pe marginea acestui raport de respingere. |
|||||
|
Stimate coleg, Am inversat puţin ordinea, pentru că, în mod normal, trebuia să se prezinte mai întâi raportul de respingere. Acum, dumneavoastră comentaţi ceea ce nu s-a prezentat, încă. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Sunt de acord cu dumneavoastră, dar, atunci... |
|||||
|
Nu, luaţi cuvântul acum, aţi şi spus că nu vreţi să mai reveniţi, după prezentarea raportului. Poftiţi. |
|||||
|
Referitor la acest raport de respingere, sincer vorbind, eu cred că, atât din punct de vedere intelectual şi chiar din punct de vedere moral, nu face cinste acestei comisii. Şi permiteţi-mi să argumentez această afirmaţie destul de gravă, foarte scurt. În şedinţa comisiei se propune plenului respingerea celor două iniţiative, pe următoarele motive: Primul motiv, permiteţi-mi să citez: "Propunerile legislative contravin Convenţiei privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului". Şi, pentru a argumenta această afirmaţie, se dau citate din art. 1 şi 2, din pct. a) şi c). Foarte interesant, nu se face nici o trimitere la pct. b), care spune exact ceea ce ne interesează în momentul de faţă. Şi permiteţi-mi să citez acel punct, care lipseşte din argumentaţia comisiei: "În cazul când sunt admise de către stat situaţiile următoare, nu sunt considerate că ar constitui discriminări, în sensul art. 1 al prezentei convenţii: (...) pct. d) Crearea sau menţinerea din motive de ordin religios sau lingvistic de sisteme sau instituţii separate, în care se predă un învăţământ care corespunde alegerii părinţilor". Şi o singură menţiune. Să ştiţi că, textual, din această convenţie, această frază esate preluată de Legea învăţământului şi o veţi regăsi la art. 12. Deci, nu se poate spune că o asemenea intenţie ar fi o discriminare. Al doilea argument de respingere al comisiei sună în felul următor: "Aceste propuneri legislative, având ca obiect înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior, cu limba de predare a unei singure minorităţi, invocându-se prevederile art. 123 din Legea nr. 84/1995, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997 atenţie! este prematură, atât timp cât modificarea propusă prin această ordonanţă nu a fost încă aprobată de Parlament". Nu pot crede că distinşii mei colegi nu cunosc regulamentul, nu cunosc Constituţia României şi, în mod concret, că nu ar cunoaşte art. 114 din Constituţie alin. 4! Iată cum sună acest alineat: "În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu". Deci, în 1999, se spune că acea ordonanţă, care a fost adoptată de Guvern în 1997 şi a fost dezbătută în 1998, în Senat, e "prematură"! Noi considerăm că ordonanţa de urgenţă se execută şi nu se aşteaptă, oare, care va fi forma sa finală, după luni sau ani de dezbateri în Parlament. Iar ultimul argument din aceast raport de respingere sună în felul următor: "Propunerea legislativă este în dezacord .şi cu prevederile Programului de guvernare 1998-2000 al actualului cabinet, program unde se prevede lăgirea cadrului instituţional al învăţământului superior atenţie! dar prin universităţi multiculturale". Iată ce spune acest program de guvernare, puteţi verifica în Monitorul Oficial al României nr. 152/16 aprilie 1998: "Măsuri în domeniul învăţământului în limba minorităţilor naţionale. Lărgirea cadrului instituţional al învăţământului superior de stat prin universităţi multiculturale şi vă rog să fiţi atenţi! în funcţie de necesităţi, instituţii de sine stătătoare în limbile minorităţilor naţionale". Iată argumentele conform cărora, normal, că nu pot fi de acord cu acest raport. Şi, încă o dată, dacă într-un raport al comisiei de specialitate mă întâlnesc cu nişte citate trunchiate, modificate, involuntar ajung la tărâmul moralei şi nu pe cel al politicului. Eu zic că este trist că, într-o comisie de specialitate, ajungem într-o asemenea situaţie. În concluzie, în calitate de iniţiator, noi propunem şi cerem ajutorul dumneavoastră ca, prin votul dumneavoastră, să respingeţi raportul de respingere al comisiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Haideţi să intrăm în normal şi să dăm întâi cuvântul preşedintelui comisiei, ca să prezinte raportul de respingere. |
|||||
|
Domnul Ferenc Asztalos (din sală): Sunt vicepreşedintele comisiei. |
|||||
|
Eu am făcut această precizare pentru colegii din sală, nu pentru dumneavoastră. Erau colegi din sală care doreau să ia cuvântul înainte. Am înţeles de ce dumneavoastră aţi luat cuvântul. Sunteţi şi iniţiator şi vicepreşedinte al comisiei. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Doresc să prezint argumentele prin care Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a respins în 1999 această iniţiativă legislativă şi a reconfirmat în 2001 acelaşi verdict asupra acestei iniţiative. Este o ciudăţenie, într-adevăr, că eu, ca secretar al comisiei, prezint punctul de vedere al comisiei, iar domnul Asztalos, ca vicepreşedinte al comisiei, a arătat în ce măsură dezaprobă soluţia care a fost dată de către comisie, al cărei vicepreşedinte dumnealui este. Inclusiv în 1999, când a fost prima discuţie, de asemenea, a deţinut această funcţie. Pe scurt însă: comisia, şi în 2001, a analizat cu cea mai mare atenţie această propunere legislativă, întrucât eram conştienţi că ea urmează unui şir lung de discuţii care au pornit de la o astfel de iniţiativă, au trecut prin universitatea multiculturală şi, în final, au ajuns la decizia de a considera neoportună, pentru moment, o astfel de iniţiativă legislativă. Voi prezenta doar un singur considerent, pentru a nu lungi foarte mult discuţia, în legătură cu modul în care putem privi înfiinţarea unei universităţi de învăţământ superior de stat, astăzi. Dreptul la învăţătură este un drept complex prin conţinutul său, prin semnificaţiile sale juridice şi prin numărul mare de subiecte de drept implicate în realizarea sa. Ceea ce trebuie remarcat în mod obligatoriu cu privire la conţinutul acestuia este nu numai multitudinea elementelor componente, ci şi specificul juridic rezultat din îmbinarea libertăţii cu obligaţia. Exercitarea dreptului la învăţătură trebuie să aibă ca finalitate educarea persoanei, pentru ca să devină, profesional şi civic, capabilă de a avea un rol util în societate, prin întărirea aspectului pentru drepturile şi libertăţile publice, favorizarea înţelegerii, a toleranţei. Art.32 din Constituţie, indiferent de alineat, nu trebuie abordat izolat, ci în coroborare cu celelalte prevederi constituţionale, şi anume cu cele din art.13, care stabilesc că, în România, limba oficială este limba română. Cu aplicaţie la învăţământ, aceasta înseamnă că limba română este limba în care se desfăşoară învăţământul de toate gradele. Constituţia ia însă în considerare şi realitatea că în România există şi cetăţeni de alte naţionalităţi. Aceştia au, potrivit art.6 alin.1 din Constituţie, dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie însă conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români. Iată, deci, o coroborare care pune în discuţie finalitatea învăţământului. Domnul Asztalos sublinia că universitatea în limba maghiară ar avea drept finalitate învăţământul preuniversitar, dar Constituţia spune că finalitatea învăţământului este utilitatea lui socială şi nu legătura între diverse trepte de învăţământ. Aş mai dori să adaug suplimentar: se cere înfiinţarea unei universităţi în limba maghiară în Cluj Napoca. Tradiţiile au fost menţionate aici. Realităţile de astăzi arată că în Cluj Napoca există un învăţământ superior extrem de puternic dezvoltat, inclusiv în secţii aparţinând limbilor minorităţilor naţionale şi, recte, limba maghiară. Ca urmare, este suficient de cuprinzător actualul sistem de învăţământ din Cluj Napoca, pentru ca o universitate în limba maghiară să nu aibă drept motivaţie decât discutarea unor elemente de justiţie, ca să spun aşa, în învăţământ, şi nu ca să răspundă unor necesităţi strict legate de formarea unor specialişti cu pregătire superioară. Este şi acesta un motiv pentru care Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, rediscutând raportul, a considerat că sunt suficiente elementele care au fost aduse în 1999 pentru a menţine raportul de respingere pe care noi îl susţinem şi în faţa plenului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vă mărturisesc că l-am ascultat cu foarte mare atenţie pe distinsul nostru coleg Asztalos, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, şi m-am străduit să-l şi aprob, gândind că argumentaţia operează. Iată, spre exemplu, demersul meu pe această temă: faptul că a existat în secolul al XVI-lea, la Cluj, o universitate în limba maghiară nu reprezintă o tradiţie care să-l ajute în argumentaţie, pentru că existenţa unor universităţi numai în limba maghiară în acel secol arată faptul că s-a dus o politică discriminatorie împotriva populaţiei româneşti majoritare, care avea şi ea dreptul atunci la o universitate în limba română. Or, n-a funcţionat acest argument în toată tradiţia la care face dânsul apel şi în baza căreia reclamă un drept pe care nouă nu ni l-au acordat atunci când au avut puterea în mână. Din acest punct de vedere, eu aş sugera să fim foarte atenţi la o tradiţie de oprimare în raport cu tradiţia drepturilor omului, şi voi reveni la această ultimă sintagmă, dacă vreţi, a argumentării noastre. Colegul nostru dă mereu exemplul finlandez. Anii trecuţi se dădeau exemple din Glamoran, din nişte insule Seychelles, unde ar mai fi nişte modele operante acolo şi care ar trebui neapărat transpuse şi în România, pentru că ele conferă unui segment minoritar etnic anume drepturi. Eu cred că este un contraargument, pentru că modelele, ca postulat de alfel, au valabilitate limitată în spaţiu şi timp, şi ele sunt produsul unui anumit context socio-istoric şi geografic. Dacă ne referim la Finlanda, în paranteză fie spus, alături este Danemarca, şi ea nu are nici un fel de universitate în limba minorităţilor, pentru că s-ar deschide o cutie a Pandorei. Danemarca a zis altceva: "Cine are nevoie de universităţi în limba minorităţii x sau y să plătească şi să se înfiinţeze; noi nu împiedicăm o asemenea iniţiativă". Dar ne referim la Finlanda. Finlanda are alt context al relaţiilor sale istorice cu suedezii care, cândva, stăpâneau Finlanda. Atrag atenţia: dinastia Vasa, de origine suedeză, a stăpânit Finlanda. Dar, tot aşa, vă atrag atenţia că celebrul vas Vasa, suedez, s-a scufundat în momentul lansării la apă. Deci a merge tot timpul pe modelul în care minoritatea suedeză, cândva dominantă, acum fiind din ce în ce în restrângere, inclusiv în ceea ce priveşte solicitarea unor drepturi pe care odată le-au avut ca putere dominantă, deci şi în ceea ce priveşte comportamentul şi atitudinea acestei minorităţi suedeze în Finlanda, ca argument, astăzi, nu operează la noi. Să fim foarte atenţi asupra proceselor de sistem, ca să putem ulterior apela la condiţii la limită, importate pe conjuncturi care ni se par uneori favorabile. Şi acum să revenim la problema de fond. Noi înfiinţăm universităţi, dacă există o solicitare autentică din rândul populaţiei, nu dacă o vrea cu insistenţă un anume grup politic. Există populaţie maghiară tânără, capabilă să facă funcţia viabilă a acestei universităţi în limba maghiară? Pentru că segmentul maghiar de la noi este cel mai bătrân din lume. Practic, dacă vreţi, este pe spor negativ. Mai trăim din aşa-zişii gabori, ţigani din zonă, şi vă dau exemplul din Belin Vale, judeţul Covasna, pe care l-am vizitat. Belin Vale cere şcoală în limba română, şi acolo cea mai puţin numeroasă familie are patru copii. Eu am stat de vorbă cu o mamă cu unsprezece copii, care spunea: "Domnule, ne-au trimis o învăţătoare maghiară care încearcă să ne maghiarizeze." Iată nişte realităţi. Dacă vă duceţi la Comisia de statistică, veţi vedea exact ce se întâmplă pe această temă, în domeniul evoluţiei demografice a populaţiei maghiare. Dar haideţi să dăm la o parte acest argument în realităţile demografice. Să ne reamintim că am făcut unguri de 10 coroane din populaţia românească, pe care o invitam să intre pe islazul moşierului dacă se înscrie automat în etnia maghiară. Este un mod ilicit de a confecţiona etnici. Dar există o facultate, o universitate în limba maghiară - este cea particulară, patronată de Laszlo Tokes. Deci funcţii de acoperire a acestor necesităţi normale, funcţionale, sunt asigurate. Ceea ce nu putem noi să acceptăm este ca, la nivel universitar, limbajul tehnico-ştiinţific pe care specialistul absolvent al acestor universităţi îl va profesa în România să fie altul decât cel oficial. Noi pregătim specialişti în medicină, în drept, în tot ce vreţi dumneavoastră, prin sistemul universitar, pentru România şi, din acest punct de vedere, apărăm limba oficială, limba română. Dacă mi-aţi da exemplu din Ungaria, ca argument, ar fi şi mai distrugător, pentru că, în Ungaria, vecinii noştri n-au admis aşa ceva niciodată. În plus, există un liceu românesc la care limba română se profesează numai la desen şi la muzică şi la ora de limba română; restul disciplinelor se predau în limba maghiară. Noi avem de acolo semnale. Iată de ce, cu toată preţuirea mea pentru incisivitatea cu care domnul Asztalos, şi este bine că o face, îşi apără iniţiativa legislativă, cu toată deschiderea noastră, a tuturor, de a opera în acest domeniu al înfloririi culturii şi limbilor minorităţilor naţionale, nu putem accepta depăşirea acestor limite până la nivel de privilegii. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
Vă ascult. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi avem în faţă un raport de respingere. Atunci când am venit cu acele argumente pe care vi le-am explicat, am încercat să vă explic de ce nu stau în picioare acele motive pe baza cărora a fost respinsă iniţiativa legislativă şi, din cele patru argumente, v-am citat trei şi am explicat de ce sunt aceste argumente slabe. Din punct de vedere juridic, chiar şi din punct de vedere moral, se pun sub semnul întrebării. Domnilor, Eu n-am auzit nici de la Andea, nici de la distinsul coleg de la PRM, că ar fi încercat să vină cu alte argumente şi să-mi demonstreze că cele spuse de mine, referitor la un text scris de un raport oficial, nu este valabil. |
|||||
|
Care este problema de procedură? |
|||||
|
Şi, atunci, intru la problema de procedură. Domnilor, Să discutăm despre acest raport, şi să nu venim cu diferite informaţii eronate, şi să nu facem în plenul Camerei Deputaţilor, din lipsă de informaţie, un atu politic, fiindcă, dacă doriţi, putem discuta despre situaţia demografică a populaţiei maghiare, dar cu nişte argumentaţii concrete. Dacă doriţi să ştiţi cifra tinerilor maghiari, a celor care în momentul de faţă învaţă în instituţii superioare din România, vă pot spune exact, dar nu asta este tema discuţiei noastre. Deci, propunerea este să revenim la discuţii pe marginea raportului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Vreau să vă spun un lucru, stimate coleg: tot procedură a cerut şi colegul dumneavoastră, şi a vorbit pe fond cinci minute. Domnul coleg solicită o problemă de procedură. V-aş ruga foarte mult să ne încadrăm totuşi în termenii Regulamentului. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Am cerut cuvântul, ca preşedinte al Grupului de prietenie cu Parlamentul Finlandei. |
|||||
|
Stimate coleg, evident că este o problemă de fond. Vreţi să aduceţi argumente. Vă voi da cuvântul pe fond, dar aceasta nu este o problemă de procedură, nu vă supăraţi. |
|||||
|
Vroiam să vă atrag atenţia că aici s-au făcut unele declaraţii care nu sunt la locul lor. |
|||||
|
Când vă dau cuvântul pe fond, vă referiţi la ele. |
|||||
|
Voi reveni. |
|||||
|
Vă rog. Domnul deputat Boc. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Prezint aici punctul de vedere al Grupului parlamentar al PD şi, în subsidiar, voi vorbi şi în calitate de cadru didactic la Universitatea Babeş-Bolyai. Partidul Democrat susţine raportul în forma existentă, din următoarele considerente: actuala propunere încurajează segregaţionismul cultural şi în materie educaţională, în discordanţă profundă cu documentele internaţionale în materie, unele dintre ele cu acurateţe menţionate aici, şi, în al doilea rând, nu ţin cont de o realitate a Transilvaniei, de o realitate potrivit căreia Transilvania este un spaţiu definit prin alteritate românii şi maghiarii se definesc unii prin alţii, şi nu prin entităţi separate. Nu credem că, în secolul şi mileniul al III-lea, românii trebuie să trăiască în continuare separaţi de maghiari. Cred că Transilvania este un exemplu corect de gestionare a intereselor etnice şi nu credem că asemenea propuneri ar face vreun serviciu Transilvaniei şi bunei colaborări care există între români şi maghiari acolo. Prin urmare, sub acest aspect, în condiţiile în care toate eforturile sunt spre integrare, spre unitate, şi nu spre separare, raportul de respingere a propunerii de înfiinţare a universităţii de stat în limba maghiară este binevenit. Daţi-mi voie, în al doilea rând, să menţionez faptul, şi aici mă voi referi şi la realităţile de la Universitatea Babeş-Bolyai, că acceptarea înfiinţării universităţii de stat ar conduce de drept la desfiinţarea Universităţii Babeş-Bolyai. Nu cred că este cazul să fac aici referiri la această universitate. Realizările ei sunt cunoscute. Doar două lucruri menţionez aici: în primul rând, Universitatea Babeş-Bolyai, tocmai prin modelul ei central şi est-european de îmbinare a multiculturalismului, a reuşit să se impună în centrul şi estul Europei şi să fie acreditată la nivel internaţional. De altfel, comisarul Verheugen, atunci când a fost la Cluj, şi înaltul comisar Max Vanderstul au avut aprecieri elogioase pentru modul de cooperare de la Universitatea Babeş-Bolyai, cu privire la funcţionarea liniilor de studiu în limba română, maghiară şi germană. Sunt optsprezece facultăţi la Universitatea Babaş-Bolyai. La şaptesprezece dintre ele există secţii în limba maghiară. Nu există, evident, la teologie ordodoxă. Chiar anul acesta s-au făcut ultimii paşi, eu zic foarte corecţi, şi pe bună dreptate, de a avea secţii în limba maghiară şi la facultatea de drept şi la facultatea de ştiinţe economice. Cunoaşteţi această discuţie. Eu cred că universitatea din Cluj, în acest moment, prin actuala structură multiculturală, nu numai că răspunde la realităţile învăţământului multicultural din Transilvania, dar este un model pentru România şi pentru întreaga Europă Centrală şi de Est. De aceea, haideţi să vedem şi să judecăm cu maturitate. Eu îi apreciez pe colegii mei maghiari de la Cluj, pe domnii parlamentari, care sunt oameni de o înaltă ţinută morală şi profesională, dar noi credem că în interesul tuturor este mai bine să păstrăm ceea ce avem şi să nu distrugem. Vă amintesc în acest sens ceea ce s-a întâmplat în Belgia, când, în urma unei asemenea intervenţii de segregare, au ajuns profesorii să-şi arunce pe geamuri din biblioteci cărţile unii altora, distrugând de fapt lupta pentru valori. Nu cred că este cazul ca în Cluj să ajungem la asemenea situaţii, prin incitări sau prin provocări pe care le-am putea da noi, de la nivel politic. Deci încă o dată, mă pronunţ pentru menţinerea actualului raport de respingere a propunerii legislative. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Este evident că nu vom putea vota astăzi legea, dar vă propun, pentru a asigura continuitatea dezbaterilor, să le facem astăzi. Mai doreşte cineva? Poftiţi. Urmează, după aceea, domnul deputat Stanciu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Ca deputat UDMR, vorbesc şi în numele Grupului UDMR, dar vorbesc şi în nume personal, ca preşedinte al Grupului de prietenie cu Parlamentul Finlandei, şi aş dori ca domnul secretar să-şi retragă acele calificative pe care le-a făcut la adresa legislaţiei statului finlandez, pentru că, din punctul meu de vedere, acel paralelism făcut între vasul care s-a scufundat şi legea care permite unei minorităţi din Finlanda să aibă mai multe universităţi proprii a fost de prost gust, şi n-aş dori să ajungem în situaţia să solicităm pe altă cale, din partea partidului dumnealui, un punct de vedere. Vă reamintesc că, anul trecut, la summitul de la Helsinki, în decembrie, România a avut un sprijin puternic din partea Parlamentului finlandez, şi n-ar fi de dorit ca noi, săptămâna viitoare, când primim o delegaţie din partea acestui stat, să fim puşi în situaţia de a da explicaţii vis-a-vis de aceste calificări care au fost lansate de la această tribună. Ca atare, solicit din nou, foarte hotărât, să fie retrase aceste calificative la adresa Parlamentului finlandez. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, A existat propunerea să vorbească un singur reprezentant al grupurilor parlamentare. Domnul Stanciu am înţeles că doreşte să facă unele precizări în calitate de preşedinte al comisiei şi, cu aceasta, propun să încheiem dezbaterile. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Întârzierea mea s-a datorat unei iniţiative deosebite a domnului ministru Sârbu de a se întâlni cu cei patru preşedinţi de comisie doi de la învăţământ şi ştiinţă, doi de la agricultură, conducerea Academiei Agricole şi Silvice, spre a tăia nodul gordian la un proiect de lege, singurul de altfel, pe care PDSR-ul şi PRM-ul au reuşit să-l treacă legislatura trecută şi care s-a blocat la Senat. De aceea, îmi cer scuze că v-am lipsit poate de plăcerea de a mă audia în calitatea de preşedinte. Vreau să precizez, domnule preşedinte, că am dezbătut de două ori în comisie aceste două proiecte de legi şi am avut nopţi de insomnie mulţi din comisie, gândindu-ne că am putea să greşim şi să-i lipsim pe colegii noştri de la UDMR de posibilitatea de a studia în limba maternă. Norocul nostru a fost că dânşii, insistând, ne-au făcut să înţelegem că nu-i interesează să înveţe în limba maternă, pentru că acest lucru îl au, şi îl au chiar cu prisosinţă. Atât de mult îl au, că nu s-au ocupat toate locurile care au fost alocate pentru linii, pentru că secţiile sunt altă treabă. Deci, au rămas locuri vacante. Dânşii doresc de fapt să aibă o instituţie proprie, cu portar de o anumită etnie, cu profesori de o anumită etnie, şef de catedră de o anumită etnie, decan, prodecan şi rector. Evident, noi chiar am vrut să le acordăm acest lucru, dar ne-am gândit: nu cumva aducem principiile Aperheid-ului faţă de colegii noştri şi îşi vor da seama mai târziu că i-am discriminat?! De aceea, pentru binele dânşilor, noi ne-am opus acestui separatism, gândindu-ne că le facem un lucru bun. Constat acum cu surprindere că domnul vicepreşedinte nu a înţeles asta nici acum. Atunci, ce să fac?! Să-i fac o comisie separată, lângă comisia noastră, în care dânsul să fie preşedinte, ca să se simtă bine?! Eu văd că de opt ani se simte bine lângă mine, acolo, ca vicepreşedinte. Şi, atunci, de ce nu s-ar simţi şi copiii dânsului bine lângă ai mei, în acea universitate? Ce-i împiedică să înveţe fiecare, în limba domniilor lor, să facă schimb de informaţii, să-şi îmbogăţească cunoştinţele prin patrimoniul cultural al unuia sau al altuia? Cred că nimic, şi cred că dânşii vor numai să ne încerce. Eu zic să nu cădem în această capcană şi să-i apărăm de această segregare, când toată lumea merge pe interculturalitate, merge pe grupe comune. Pe aceasta se merge în Europa! Asta se cere în Consiliul Europei, şi nicidecum tranşee care să ne separe. S-a spus aici că avem pământ comun. Avem şi universităţi comune. Iar Babeş-Bolyai este un exemplu de reuşită, de convieţuire interetnică în domeniul învăţământului şi de îmbogăţire. Avem şi linii maghiare şi linii germane şi aşa mai departe. Nu are sens acum să începem să împărţim, cum spunea cineva, cărţile, căci, stând drept şi judecând strâmb, nu au profesori nici pentru liniile în limbile respective şi nici pentru universitatea particulară pe care au înfiinţat-o, şi o parte din cursuri se predau în limba română. Deci, cred că este o chestiune de imagine pentru un număr mic din colegii noştri, şi nu pentru majoritatea, de a cere existenţa acestei universităţi separate, de a separa o universitate cu tradiţie care, şi cu asta închei, a fost separată numai în perioadă de dictatură dictatura lui Horty şi dictatura lui Ceauşescu. Or, eu nu cred că dânşii, care sunt democraţi, că aşa se cheamă, Uniunea Democrată, vor întoarcere la dictatură, ceea ce ar fi surprinzător pentru noi. De aceea, îi rog pe distinşii noştri colegi de la UDMR să voteze pentru prima dată alături de PRM nu pentru respingere, ci pentru acceptarea convieţuirii interetnice. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.) |
|||||
|
Stimaţi colegi, Pentru că domnul preşedinte Stanciu s-a pronunţat totuşi şi politic, în numele grupului, vă propun să dau cuvântul ultimului vorbitor, în numele iniţiatorului, deci nu al Grupului parlamentar al UDMR, şi cu aceasta v-aş propune să încheiem dezbaterea. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vorbesc în calitate de iniţiator. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Nu vreau să fac o interpretare celor spuse anterior de colegii mei vorbitori. Totuşi, se pare că este vorba de un deziderat de zece ani care, practic, se pare că necesită, fiindcă are un aspect politic şi are un aspect juridic în acelaşi timp, reparaţiile necesare. Aspectul politic se pare că îl cunoaştem deja, pentru că acea voinţă politică de care avem nevoie nu există şi luăm act de acest fapt. Dezideratul, însă, rămâne deziderat şi aşa se fac referiri şi la aspectul juridic, la acea reparaţie juridică care, practic, sunt necesare şi nu au fost reglementate nici până astăzi şi se pare că vor mai dura şi vom avea de aşteptat în această direcţie. Pentru că este un argument ştiinţific deja că însuşirea profesiei se face cel mai bine în limba maternă. Practica meseriei respective, în piaţa muncii, este un alt aspect şi se pare că putem insera o serie de argumente. Nu este adevărat că separarea s-a făcut în regimul Ceauşescu. În '45, când Universitatea "Bolyai" a fost înfiinţată, conform Legii nr.407/1945, ştim ce regim a existat. Şi această universitate a funcţionat până în '59, când, pe baza unui referat, s-a decis unificarea, pierzând, în felul acesta, universitatea, în mod ilegal, şi personalitatea juridică şi patrimoniul realizat. Cum am început, dezideratul nostru este evident şi vom milita pentru acest lucru, pentru că, se pare, perspectiva politică şi istorică nu este posibilă fără un sistem de învăţământ care, practic, conţine şi asigură toate nivelurile. Aici, practic, considerăm noi şi daţi-ne voie să prezentăm pretenţiile noastre şi dreptul nostru să fie formulat de noi, nu alţii să ne spună ce ne e bine sau nu ne e bine. Acesta este un aspet. A doua problemă. Se pare că, astăzi, se încheie un capitol. Poate mâine vom începe altul. Dezideratul, cum am spus, rămâne deziderat. Consiliul Legislativ, la vremea respectivă, al cărui preşedinte tocmai domnul preşedinte Dorneanu a fost, a argumentat împiedicarea, sau neaprobarea sau respingerea acestui proiect de lege sau a celor două proiecte, pentru că, probabil, înfiinţarea instituţiilor universitare minoritare sunt premature. Premature, până când?! Este o întrebare constantă şi persistentă. Trebuie, probabil, să găsim alte modalităţi, alte mijloace. Vom vedea. Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul UDMR) |
|||||
|
Mulţumesc, stimaţi colegi. Deci, constatând că s-au încheiat dezbaterile la acest proiect, vom supune propunerea făcută de comisie votului final la şedinţa de vot final. |
|||||
|
|
V-aş ruga să mai aveţi răbdare pentru a supune votului dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al UDMR de a înlocui pe domnul deputat Márton Árpad în Comisia de mediere pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2000 cu domnul deputat Kelemen Hunor. Dacă sunteţi de acord cu această înlocuire? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mulţumindu-vă pentru atenţie, declar închisă şedinţa de astăzi. După-amiază, lucru în comisii. Mâine, şedinţă comună cu Senatul.
Şedinţa s-a încheiat la ora 14,25.
|
|
|||
 |
