Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem şedinţa noastră de intervenţii.

Domnul profesor Mincu are cuvântul. Urmează domnul Damian Brudaşca.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi ca, în această sală goală, să-mi expun declaraţia politică de astăzi, legată de evenimentele care se petrec în ţara noastră.

Foarte recent, FMI a aprobat Memorandumul suplimentar al politicii economice din cadrul Acordului stand-by cu România şi eliberarea tranşelor II şi III de împrumut. Motivaţia - România a consemnat performanţe macroeconomice, cu o rată de creştere mai mare, precum şi o redresare a sectorului agricol şi celui de exportor. De asemenea, s-a redus rata inflaţiei, a deficitului bugetar şi a celui de cont curent.

În săptămânalul The Economist din ultima săptămână a lunii august 2002, apar date care contravin celor afirmate mai sus, susţinându-se existenţa în România a unei mari sărăcii, a corupţiei, a unei infrastructuri proaste, a lipsei cronice de fonduri pentru Sănătate şi Învăţământ, a unor promisiuni nerespectate de creştere a nivelului de trai, salariul minim de 50 de dolari pe lună.

Ceea ce este deosebit de semnificativ, însă, este afirmaţia din ziar că România nu va fi primită în Uniunea Europeană înainte de 2012 (vreau să spun că celelalte ţări candidate vor fi primite în 2004 şi 2005).

Prin prisma celor menţionate, care este situaţia reală din România?

Industria românească produce pe stoc, fapt ascuns sistematic de-a lungul anilor de către Institutul Naţional de Statistică. Astfel, în 2002, mărfurile care nu şi-au găsit desfacerea pe piaţă au crescut continuu, de la 37.750 miliarde lei, la 31 ianuarie 2002, la 44.096 miliarde lei la 30 iunie 2002, adică cu 6.616 miliarde lei mai mult.

Valoarea stocurilor creşte mai mult decât producţia industrială. Exemplu, în luna mai a fost o creştere de 2% faţă de aprilie, dar valoarea stocurilor a crescut cu 7%.

Agricultura, din păcate, nu merge strălucit. Ba putem spune că a mers prost în acest an şi contribuie în general numai cu 14% la pib faţă de 17%, cât contribuie Bulgaria.

Politica PSD este, în momentul de faţă, centrată în perspectiva Summitului de la Praga, în noiembrie 2002, pentru primirea în NATO, fapt deosebit de favorabil pentru imaginea partidului. Aşa se explică faptul că România este singura ţară care în prezent a semnat cererea Statelor Unite ca militarii americani să nu fie supuşi solicitărilor Curţii Penale Internaţionale, venind în contradicţie cu ţările din Comunitatea Europeană.

Consecinţele se văd, de altfel, după aceşti doi ani de guvernare. Aproximativ 85% din populaţie trăieşte de la o zi la alta, peste 80% trebuind să se împrumute pentru a supravieţui, majoritatea românilor având în 2002 o situaţie mult mai proastă decât în 2001.

Cifrele publicate recent de Comisia antisărăcie arată că 6,6 milioane români trăiesc la limita sărăciei, 2,6 milioane fiind săraci, fiind foarte săraci. Cifrele nu corespund persoanelor fără locuinţă. Atunci, ele ar fi mult mai mari.

În anul 2001, peste 38% dintre gospodăriile din mediul urban şi 21% din cele din mediul rural nu şi-au putut acoperi cheltuielile de întreţinere.

În ceea ce priveşte alimentaţia populaţiei, unul din 10 români, conform raportului pe care-l menţionez, trăiesc sub limita de subzistenţă - 2.500.000 de persoane.

PSD s-a angajat ca în termeni reali, comparativ cu sfârşitul anului 2000, să crească pensiile în agricultură cu 20% în anul 2001, cu 40% în 2002, cu 75% în 2003 şi cu până la sută la sută în 2004. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar nivelul de trai al acestora şi al românilor în general este la fel de scăzut - ba, chiar mult mai scăzut.

Barometrul sărăciei reiese şi din suma alocată până la 1 septembrie 2002 pentru masa zilnică a unui asistat social, care era de 23 de mii de lei, cât pentru un pachet de ţigări bune. Neţinând cont de inflaţie, alocaţia pentru hrană a fost recent sporită la aceste cantine, dar cu data de 1 septembrie, la 37 de mii de lei.

Un fapt la fel de semnificativ este că bătrânii internaţi la azil, la azilul de bătrâni, contrar programului de protecţie socială, trebuie să plătească, începând tot de la 1 septembrie, în loc de 490 de mii de lei pe lună, suma de 1.750.000 lei pe lună, din care alocaţia de hrană este de 151.100 lei.

Contribuţia de întreţinere în cămine creşte atât de mult, de aproape 4 ori, încât mulţi dintre bătrâni nu pot să-şi permită să plătească din pensia primită banii ceruţi şi sunt obligaţi să părăsească căminele.

Banii alocaţi spitalelor sunt cu mult sub necesităţi la rectificarea recent făcută. Astfel, dau numai un singur exemplu. Un coleg de-al nostru este din Cluj. Judeţului Cluj, la rectificare, în loc de 800 de miliarde lei, cât era necesar, i s-au alocat 20 de miliarde lei, condamnând spitalele la o neagră sărăcie.

Sărăcia profundă a mărit considerabil numărul de bolnavi psihici - schizofrenie, depresiuni psihice etc., boli care necesită o lungă internare şi o prelungită durată de tratament, pentru care nu există banii necesari.

Pe de altă parte, trebuie spus că la începutul anului în curs premierul a declarat că în 2001 au fost create 390 de mii de locuri de muncă, ulterior dovedindu-se că nou create au fost numai o treime, restul de 250 de mii fiind ocupate prin reangajări.

În anul 2002, acelaşi premier preconiza 250 de mii de locuri de muncă. De fapt, tot o treime sunt create - 78 de mii, cu spor guvernamental, restul revenind unor, probabil, investitori privaţi.

Nu este de mirare faptul că un sondaj CSOP efectuat recent (4-10 august 2002) arată că o mare parte a populaţiei - 38,2% - nu cunoaşte nici o iniţiativă a PSD-ului, indiferent cui aparţine - Guvernului, sau partidului -, care să fi îmbunătăţit situaţia economică şi socială. Din contră, se remarcă o scumpire permanentă, care duce la scăderea nivelului de trai şi la o sărăcie greu de suportat.

Aceasta este situaţia politică şi economică din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Damian Brudaşca. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Mi-am intitulat declaraţia politică de azi "Minciuna stă cu regele la masă".

Ca semn al neputinţei de soluţionare legală a problemelor legate de municipiul Cluj-Napoca, PSD a aruncat în luptă ultimele rezerve ale propagandei mincinoase, cu care urmăreşte să inducă în eroare opinia publică. Inclusiv primul-ministru Adrian Năstase a făcut în ultima vreme o serie de declaraţii mincinoase şi inexacte, acuzându-l, fără nici un temei, pe primarul acestui municipiu, că "refuză să prezinte propunerile de patrimoniu propriu, potrivit legii".

Adrian Năstase mai afirmă că "din cauza unei asemenea poziţii, cei 381 de mii de locuitori ai municipiului şi 231 de mii de oameni din celelalte localităţi ale judeţului nu pot beneficia de Programul SAPARD".

Afirmaţiile premierului Adrian Năstase sunt inexacte şi tendenţioase, iar, rostite de el, au şi un caracter nociv şi imoral.

Dorim să aducem la cunoştinţa opiniei publice următoarele fapte care subliniază de la sine adevărul şi evidenţiază minciunile proferate de primul-ministru al ţării.

Ţinându-se cont de prevederile Legii nr.213/1998 şi ale Hotărârii de Guvern nr.548/1999, în cadrul şedinţei Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca din 12 iulie 1999, s-a adoptat Hotărârea de Consiliu local nr. 447, prin care s-a aprobat înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei speciale pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiului, în baza unui proiect din iniţiativa primarului.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor cu care a fost învestită prin lege, Comisia specială a fost sprijinită de subcomisii de inventariere constituite pe obiective de inventariat, formate din specialişti ai aparatului propriu al consiliului local, ai RATUC, RAT, RADP, RAJAC, precum şi ai spitatelor şi policlinicilor din municipiul Cluj-Napoca.

În urma efectuării inventarierii, în conformitate cu prevederile art.21 alin.2, a fost promovat, din iniţitiva primarului, Proiectul de Hotărâre privind însuşirea bunurilor din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, proiect ce s-a aflat pentru prima dată pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca din 21 decembrie 1999.

De notat că inventarul a fost întocmit cu deplina respectare a legii, mai exact în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, potrivit art.19 alin.1.

Ulterior, proiectul din iniţiativa primarului privind însuşirea bunurilor din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca s-a aflat pe ordinea de zi a altor 14 şedinţe de consiliu, care, fără nici un temei, a refuzat de fiecare dată aprobarea lui.

Cu alte cuvinte, vinovat de neadoptarea, nici până la această dată, a inventarului bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Cluj-Napoca este exclusiv fostul consiliu local, organism manipulat în mod odios de consilierii PSD în colaborare cu aliaţii lor de la UDMR, PNŢ-cd, PNL şi PUNR.

Este nu numai jenant, ci şi foarte grav atunci când, pentru a se ascunde adevărul, nici măcar primul-ministru al României nu se abţine de la a minţi populaţia, prezentând drept adevăr invenţiile fantasmagorice ale propriei propagande de partid.

Citind cu atenţie declaraţia ce se vrea fulminantă a primului-ministru, constatăm în plus că acesta habar nu are care este în prezent populaţia municipiului Cluj-Napoca şi a judeţului Cluj.

Demersul primului-ministru al României face parte din încercările disperate ale PSD de a îndrepta nemulţumirile populaţiei dinspre acest partid al subminării democraţiei în România, spre cei care se opun abuzurilor, corupţiei şi ilegalităţilor.

Intervenţia neinspirată a premierului Năstase vrea să dea o aparenţă de legalitate tentativelor Puterii de a îndepărta pe alesul clujenilor, de a-l sancţiona pentru curajul de a le dezvălui cinismul şi necinstea şi de a se opune transformării acestei ţări într-o feudă personală a baronilor PSD şi UDMR.

Ca deputat de Cluj, cer primului-ministru al României să prezinte public scuze populaţiei municipiului Cluj-Napoca şi a judeţului Cluj pentru neadevărurile date publicităţii şi să înceteze acţiunile lipsite de demnitate de a se răzbuna primitiv şi murdar pe reprezentanţii partidelor politice din opoziţie, în primul rând pe cei ai Partidului România Mare.

Atrag atenţia, de asemenea, opiniei publice româneşti şi străine că acest caz de la Cluj-Napoca nu poate fi tratat ca o întâmplare, ci ca unul care face parte din scenariul restauraţiei partidului unic şi al reîntronării dictaturii şi totalitarismului în România.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mândroviceanu. Va urma domnul Marian Ianculescu.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grija pentru protejarea produselor româneşti în faţa concurenţei celor străine, mai ieftine şi mai competitive, reapare periodic în preocupările Guvernului român, mai ales atunci când se încearcă justificarea lamentabilă a favorurilor acordate unor firme clientelare, prin încălcarea principiilor economiei de piaţă, a acordurilor încheiate cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi chiar a legilor României.

După mai bine de un deceniu de protecţie, prin taxe vamale şi alte bariere şi favoruri, produsele româneşti au devenit tot mai scumpe şi mai necompetitive, deoarece toate guvernele postdecembriste ale României nu au condiţionat în nici un fel protecţia acordată de impunerea în timp a unor măsuri vizând adaptarea firmelor româneşti la condiţiile dure ale concurenţei, ceea ce a condus la apariţia şi dezvoltarea unui adevărat climat anticoncurenţial în economia românească.

Unele dintre cele mai recente cazuri de privatizare, ca Societatea Naţională Tutunul Românesc şi RAFO Oneşti, demonstrează din plin această situaţie, ajungându-se până acolo încât Guvernul, prin ministerele de resort, s-a obligat prin contract să depună toate diligenţele pe lângă Consiliul Concurenţei pentru ca acesta să autorizeze, fără nici o obiecţie, reeşalonările datoriilor şi anulările de impozite reciproc convenite.

Gestul guvernamental de acordare a unor facilităţi discriminatorii violează grav o lege fundamentală a Uniunii Europene - Legea competiţiei -, considerată esenţială în crearea unei economii de piaţă viabile.

Economia românească, plină de societăţi cu pierderi de mii de miliarde şi grevată de un blocaj economico-financiar cronic, nu se protejează prin bariere în calea produselor externe şi nici prin reeşalonări şi scutiri fără limite, ci prin impunerea unei minime discipline în muncă, prin aplicarea legilor în litera şi spiritul lor şi mai ales prin încurajarea competiţiei, a concurenţei libere pe piaţă, pentru ca fiecare cetăţean să-şi exercite dreptul de a alege ceea ce consideră el că este mai bun.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Marian Ianculescu. Va urma domnul Cristian Sandache.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de azi ar putea fi intitulată astfel: "Guvern responsabil şi guverne iresponsabile". Şi am să mă explic de ce.

Recent, ca urmare a unor dezastre ecologice care au avut loc în ţara noastră, actualul Preşedinte al ţării, domnul Ion Iliescu, împreună cu Guvernul României condus de domnul Adrian Năstase, au luat iniţiativa organizării unei consfătuiri pe problema gospodăririi principalilor factori ai mediului, şi anume apele şi pădurile, cu participarea tuturor factorilor responsabili, cum sunt: specialiştii în gospodărirea apelor şi pădurilor, prefecţii şi preşedinţii consiliilor judeţene, primarii, organizaţii neguvernamentale şi alţii.

Această iniţiativă a fost luată cu responsabilitate imediat după ce s-au produs circa 3 mii de miliarde pagube materiale şi 4 victime omeneşti.

Dacă ne întoarcem în timp, observăm că în perioada 1997-2000, de guvernare condusă de partidele: Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin Democrat, numai în doi ani de zile, în anii 1998 şi 1999, au fost produse pagube materiale de peste 12 mii de miliarde de lei şi 164 de morţi. Reţineţi: 164 de morţi!

Cu toate acestea, nu a existat nici un semnal, nici o iniţiativă la nivelul ţării, din partea celor care o conduceau în acea perioadă. Mai mult, îmi aduc bine aminte ce propovăduia fostul Preşedinte al României, domnul Emil Constantinescu, în vârf de munte, la Râu de Mori, stând pe un buştean cojit, provenit din exploatarea iraţională a pădurilor de protecţie din amonte, şi cu 15 morţi la picioarele domniei sale. Cu acel prilej, domnul Preşedinte Emil Constantinescu afirma, cu morţii la picioare: "din toată această poveste, trebuie să învăţăm că nu ne putem pune cu forţele naturii". Iar ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului din guvernarea constituită din partidele: Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat, îl completa pe Preşedintele de atunci al României cu teza potrivit căreia trebuie să dispară sloganul comunist, conform căruia omul stăpâneşte natura.

Şi toate aceste afirmaţii iresponsabile se făceau în condiţiile în care de dezastrul produs la Barajul Râu de Mori din judeţul Hunedoara, se făcea vinovat în primul rând omul, prin măsuri neluate în timp pentru corectarea torenţilor din zonă pentru construirea unui zid de sprijin al versanţilor în vederea protejării coloniei de muncitori şi, de dată recentă atunci, exploatarea nemiloasă, cu puţin timp înainte, a pădurilor de protecţie din amonte, dovadă constituind-o buştenii cojiţi, existenţi la locul catastrofei, căraţi de furia apelor, distrugând colonia de muncitori în urma impactului cu aceasta.

Iată ce poate produce o conducere iresponsabilă a ţării, cu o atitudine pasivă şi defetistă în asemenea împrejurări. N-a fost suficient ca guvernele constitutite din Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin Democrat, din perioada 1997-2000, să genereze o catastrofă economică care s-a cifrat la o pierdere de peste 5 miliarde de dolari, ci au generat şi o catastrofă ecologică.

În asemenea condiţii apar, cu tupeu, indivizi care au condus ministere în cadrul guvernelor constituite din respectivele partide - şi le reamintesc: Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat - să dea lecţii de guvernare şi vor să se adune din nou în haită şi să se constituie astfel ca o alternativă la guvernarea PSD.

Este nevoie de mai multă decentă şi mai mult bun simţ, stimaţi domni care au fost la guvernare în perioada ’97-2000! Şi, pentru maniera defectuoasă, aş îndrăzni să vă reamintesc că, pentru maniera în care aţi condus ţara, Guvernul Adrian Năstase, prin politicile de creştere economică, este nevoit să recupereze peste un miliard de dolari anual, bani care ar fi fost mai necesari pentru pensii, pentru sectorul de sănătate pentru învăţământ, pentru siguranţa naţională.

Domnul Traian Băsescu, preşedintele Partidului Democrat, primarul general al Capitalei, afirmă că guvernarea PSD bagă mâna în buzunarele cetăţeanului. Total inexact! Lucrurile stau invers. Domnul Traian Băsescu, în calitate de primar general al Capitalei, bagă serios mâna în buzunarele cetăţenilor prin taxele şi impozitele de nesuportat pentru bucureşteni, în condiţiile în care, prin demagogie, a înşelat electoratul, promiţându-le că nu va mai majora taxele şi impozitele.

Stimaţi domni foşti la Putere în perioada ‘97-2000, în prezent aflaţi pe băncile opoziţiei, vă deranjează succesele Guvernului Adrian Năstase, în special pe plan extern, cum sunt: ridicarea vizelor pentru Spaţiul Schengen, negocierile fructuoase în vederea aderării României la Uniunea Europeană, iminenta noastră aderare în structurile euro-atlantice.

Reflectaţi mai mult, stimaţi domni din opoziţie, asupra faptului că aceste realizări sunt pentru România, nu numai pentru PSD, deci, inclusiv pentru dumneavoastră!

De aceea, lăsaţi Guvernul Adrian Năstase să lucreze, pentru că lucrează bine, în folosul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vedeţi că l-aţi supărat pe domnul Becsek-Garda, că n-aţi pomenit şi UDMR-ul, că şi ei au fost la guvernare. S-a supărat pe dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului Cristian Sandache şi se pregăteşte domnul Becsek.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ambiţiile exacerbate ale preşedintelui Partidului Democrat, domnul Traian Băsescu, vizând strategia viitoare a formaţiunii sale politice, n-ar mai trebui să mire pe nimeni. Partidul trandafirului solitar s-a transformat într-un fel de kamikaze care, în război cu aproape toată lumea, domnul Băsescu însuşi recunoscând că PD-ul ar putea să se afle în opoziţie şi după viitoarele alegeri.

Pe scurt, democraţii par a fi fagocitaţi de un Traian Băsescu polifuncţional, care luptă cu câinii comunitari, se delectează cu declaraţii kilometrice radicale, ori râde străveziu, rotindu-şi privirile de corsar către duşmanii politici.

Acuzele lansate de către domnul Băsescu la adresa Partidului Social Democrat, în general, şi a domnului preşedinte Adrian Năstase, în special, au în subsidiar o adâncă frustrare. Liderul PD-ului face eforturi extraordinare pentru a se înălţa mai sus de creştetele tarabelor ori a containelor menajere, spre a accede în aerul tare al politicii performante. Din păcate pentru domnia sa, statura nu-i permite reuşita demersului.

Cu discursuri populist-tiribombistice şi cu aşa-zise strategii belicoase, nu se poate conduce un partid către biruinţă. Restul e zădărnicie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu să ia cuvântul şi se pregăteşte doamna Constanţa Popa.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La începutul anului 2001, l-am rugat pe domnul Filip Georgescu, directorul Regiei Naţionale a Pădurilor şi deputat de Argeş, să ne ajute în lupta împotriva mafiei lemnului din zona Giurgeului.

Dacă la început, prin controlul efectuat de domnul Mohanu, s-a încercat să se ia unele măsuri firave împotriva mafioţilor, în lunile următoare ale anului 2001, Regia Naţională a Pădurilor a trecut la susţinerea oficială a celor care au coordonat defrişările masive ale pădurilor, zona Giurgeului.

Toate controalele ulterioare s-au terminat prin aranjamente, organele de control fiind mituite de cei care au săvârşit ilegalităţile.

Prin urmare, Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţiilor din Camera Deputaţilor a organizat un control incognito în zilele de 4-6 iulie 2002 pentru oprirea hoţiei. Dacă în ziua de 4 iulie 2002 am reuşit să dovedim hoţia în UP 209 şi 210, în zilele următoare, lucrările comisiei noastre au fost blocate atât de către organele locale şi judeţene ale Poliţiei, cât şi de către unii funcţionari ai Regiei Naţionale a Pădurilor.

Poliţia judeţeană în loc să pornească cercetările împotriva adevăraţilor vinovaţi de la Ocolul silvic Gheorgheni, a început acţiunea penală împotriva primarului oraşului Gheorgheni, care a preluat în anul 1997 parcela de la fostul şef de ocol, însă nu a retrocedat proprietarilor, lăsându-se acest teren pe seama nimănui, permiţându-le hoţilor să se îmbogăţească din defrişarea acestor păduri, însă şi primarul avea relaţiile sale, reuşind să intervină la oameni influenţi, după care organele abilitate ale statului au hotărât neînceperea acţiunii penale.

În ziua de 26 august 2002, la somaţia Inspectoratului teritorial silvic care prevedea ca până la data de 1 iulie 2002, parcelele amintite să se predea proprietarilor de drept, membrii Comisiei locale a oraşului Gheorgheni, sub conducerea secretarului, cu o întârziere de aproape 2 luni, au convocat pe cei îndreptăţiţi, la faţa locului, unde au comis următoarele ilegalităţi: punerea în posesie a avut loc la somaţia Inspectoratului teritorial de regim silvic şi cinegetic Harghita, dar, în loc de 1 iulie, predarea terenurilor cu vegetaţia forestieră de către comisie a avut loc în ziua de 26 august; membrii comisiei au cerut intervenţia Jandarmeriei şi a Poliţiei împotriva unor oameni paşnici care, astfel, erau intimidaţi de către forţele de ordine, fapt nemaiîntâlnit după anul 1989; pe terenul respectiv, cu ocazia punerii în posesie, nu a avut loc inspecţia de fond, nu au fost numărate cioatele rămase în urma furturilor; terenul delimitat era marcat cu vopsea albă de membrii comisiei locale, culoare care reprezintă simbolul rezervaţiei naturale; preluarea efectivă a suprafeţelor nu s-a făcut în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru paza fondului forestier în vigoare prin control de fond, evaluarea pagubelor şi predarea gestiunii, starea existentă, pădurarului.

Aceste fapte reprezintă grave încălcări atât ale drepturilor omului, precum şi ale legilor ţării, motiv pentru care, domnule ministru Octav Cozmâncă, cer să interveniţi pentru sancţionarea şi eliberarea din funcţie a celor care au stat la baza acestor ilegalităţi. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Constanţa Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sloganul electoral al actualului partid de guvernământ era, dacă ne aducem aminte, "Aproape de oameni, împreună cu ei". Acest slogan nu mai este valabil însă după câştigarea alegerilor şi în localitatea Scorniceşti, judeţul Olt. Despre ce este vorba în fapt?

Mai marii judeţului Olt au hotărât în această vară mutarea sediului Spitalului TBC din oraşul Slatina în localitatea Scorniceşti. Principalele argumente invocate au fost necesitatea reorganizării asistenţei sanitare în judeţ şi faptul că o parte a clădirii Spitalului TBC din Slatina a fost câştigată în instanţă de fostul ei proprietar. Nimic mai fals însă. Locuitorii oraşului Scorniceşti, cei care şi pentru care se face această reformă sanitară au adus argumente destul de solide, aş putea spune eu, care să nu determine această situaţie să se întâmple. Printre acestea se invocă faptul că, în conformitate cu legea, proprietarul care a câştigat clădirea în instanţă, de fapt, doar o parte din spitalul TBC şi care nu a solicitat restituirea clădirii în natură, ar putea fi compensat, conform legii, în bani, lucru pe care şi proprietarul şi l-ar dori, având în vedere utilitatea pe care a avut-o până acum clădirea respectivă şi cheltuielile imense pentru igienizarea acestei clădiri.

Cel de al doilea argument sau contraargument al acestei decizii: reorganizarea sanitară necesară, da, dar la fel trebuie făcută pentru oameni. Prin reorganizare, aşa cum a fost ea gândită de către mai marii judeţului Olt, se privează o bună parte a locuitorilor din zona de nord a judeţului de asistenţă sanitară. Nu toţi sunt bolnavi de TBC. Un spital în oraşul Scorniceşti ar avea nevoie şi de alte compartimente, nu neapărat secţii. Deci, ar fi putut fi reorganizat şi altfel.

Nu trebuie să mai uităm un fapt, că în oraşul Scorniceşti, un oraş mic de provincie, cu doar 11.000 de locuitori, imediat, în vecinătatea spitalului se află blocuri de locuit şi o viitoare sală de sport şi ceea ce mai este poate chiar mai important decât acest lucru, este o canalizare defectuoasă şi, mai mult decât atât, este absentă o staţie de epurare a apelor uzate. Nimic din toate aceste argumente nu a contat însă. Cetăţenii au dorit un referendum, primarul, ca ales al urbei, şi l-a dorit şi el, numai că nu a primit consimţământul să-l realizeze. Iată de ce, o singură concluzie se poate trage: pentru PSD, părerea oamenilor nu contează, noi suntem cei mai deştepţi, avem întotdeauna dreptate şi guvernăm în dispreţul oamenilor care ne-au ales.

La argumentele pe care locuitorii le-au invocat şi la solicitarea de a nu se produce acest transfer al Spitalului de TBC din Slatina în oraşul Scorniceşti, aş adăuga şi faptul că în aceste zile, la Johannesburg, are loc un summit extrem de important pentru dezvoltarea durabilă, astfel încât trebuie să gândim nu numai pentru mâine, ci şi pentru viitor. Or, ce fel de gândire pentru viitor este aceea în care, în profund dispreţ, aruncăm un spital de TBC în mijlocul unei comunităţi care numără, într-adevăr, doar 11.000 de suflete. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am venit astăzi în faţa dumneavoastră foarte mirat că acest partid de guvernământ are curaj, şi îi admir curajul, să facă ceea ce nici Ceauşescu nu a avut curaj să facă - să vrea să confişte averea cooperaţiei. Problema este mult mai subtilă. Întâi se confiscă puterea de decizie, se naţionalizează. Şi normal că după ce statul o să răspundă de cooperaţie, de o proprietate privată, o să o facă fărâmiţe, cum a făcut toată industria, cum au distrus toată agricultura ş.a.m.d. Sunt foarte mirat. Se vede că au lucrat foarte mulţi oameni la această ordonanţă de guvern, dar neconcordanţele din ea sunt strigătoare la cer. Vă dau numai un exemplu: dacă în art.12 lit. d) se spune aşa: cooperaţia se conduce pe principiul autonomiei, societăţile cooperatiste nu sunt subordonate nici instituţiilor publice, în schimb, la art.84, foarte simplu, se spune: "se înfiinţează Consiliul Naţional al Cooperaţiei în subordinea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei", acuma se mai adaugă şi "Cooperaţiei". Deci, nici măcar coerenţă nu există în această ordonanţă de guvern.

Mai sunt mirat şi de altceva. Alianţa Internaţională Cooperatistă deja le dă un răspuns cooperatorilor: luând în consideraţie seriozitatea problemei, "preşedintele Alianţei Cooperatiste Internaţionale şi eu însumi (acesta fiind domnul Lars Silverborn), vicepreşedinte la această asociaţie internaţională, am semnat o scrisoare adresată preşedintelui României, primului-ministru, precum şi celor două Camere ale Parlamentului României" în care îi atenţionează să lase cooperaţia în pace. Se vede că fiind vorba de un ciolan care trebuie împărţit la clientela politică, fiindcă nu prea mai au ce să împartă la această clientelă, acum nu mai trebuie să ne gândim în această situaţie de ce spune UE, de ce spune F.M.I., de ce spune nu ştiu care. Întotdeauna, când este vorba de ciolan, cei de afară pot să urle cum vor, când este vorba să aducem poporul acesta din ce în ce mai sărac, atunci trebuie să ne ţinem după ce spune cei de afară. Vă mulţumesc, domnilor.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Doamna Mihaela Ionescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la nepriceperea Guvernului de a pune în practică o iniţiativă legislativă respinsă a Opoziţiei, cea a "cornului şi a laptelui". Cine nu are bătrâni să şi-i cumpere; cine nu are specialişti formaţi în ultimii 50 de ani, să nu se dea pe mâna specialiştilor din ultimii 12 ani, că uite aşa, am ajuns noi, românii, în situaţia republicilor socialiste ale orientului depărtat unde, tătucul, care conduce ţara, umple ecranul televizorului, pe programul unic, care durează două ore. El umple, de asemenea, din când în când, frigiderul câtorva compatrioţi care sunt deja cu burţile lipite de spinare, dar care aplaudă şi mulţumesc din inimă tătucului pentru mărinimie. Această imagine este totuşi un biet vodevil faţă de camioanele cu rechizite şcolare aliniate în faţa Guvernului. Se întreabă trecătorul: Or fi daruri date la Cina creştină de preşedintele Vadim din banii proprii pentru familiile de săraci şi copiii lor? Aş! cică, e un cadou al Guvernului României.

Te întrebi: "E Guvernul României un SRL care, din propriile încasări, face pomeni între două şedinţe de lucru?" Nici vorbă de aşa ceva. Sunt, pur şi simplu, rechizite cumpărate din banii obţinuţi de la bugetul de stat, adică din munca celor care mai au unde munci, din impozitele plătite la celebra coadă de la circa financiară de către pensionari, din taxele plătite de cei care se retrag în subsoluri sau în poduri şi îşi închiriază apartamentul pentru a plăti apoi 40% din câştig statului, din taxele pe câinii proveniţi din animale de rasă, animale periculoase, din taxele pe plajă, din taxele pe aer, din taxele pe fraier. Nu vreun administrator de la Ministerul Învăţământului, ori vreun inspector şcolar de la direcţia de specialitate a primăriei de sector supraveghează aceste camioane care pleacă cu rechizitele din faţa Guvernului, ci cel pe care l-aţi văzut şi dumneavoastră la televizor, cel care a terminat cu indicaţiile despre curăţirea şanţurilor de pe lângă şosele, a terminat cu sfaturile pentru aratul de la nord la sud sau invers.

Ziceam în începutul declaraţiei mele că cei care nu au specialişti creaţi în ultimii 50 de ani sau care au din aceia care îşi amintesc numai de indicaţiile preţioase, să nu se aştepte la mai mult.

Copiii ţării noastre, ai mei şi ai dumneavoastră, care au acum 20 de ani sau peste, au mâncat lapte cu pâine şi unt şi brânză şi salam şi gem gratuit de la grădiniţă. Aveau pe atunci şi doctori pediatri care îi supravegheau, dentişti, profesori de engleză, programe de filme de desene animate româneşti. Nici măcar "împuşcatu", care a fost deja menţionat astăzi, nu se gândea să co boare, "să dea indicaţii" cum, de unde şi în ce fel să fie dat laptele copiilor, despre al cărui preţ se pare că Guvernul nu prea ştie că variază între 11.000 şi 25.000, sume care împărţit la 4, la un pahar, nu dau 7.000. Nu se întreba nici "împuşcatu" ce să pună alături: că o fi un corn, că o fi o plăcintă poale-n brâu, un biscuit din cel mai popular, un covrig cu gaură sau numai gaura covrigului. Guvernul munceşte, Guvernul, de doi ani, a adus ţara asta în starea în care sondajele au spus că numai 1% din populaţie poate să-şi cumpere ce vrea. Acest guvern care sfătuieşte opoziţia că mai bine să nu nu mai îndrăznească să critice, ci să vină cu idei pentru binele ţării, acest guvern a dat aviz negativ la sfârşitul anului trecut unui proiect legislativ exact referitor la cornul şi paharul de lapte, propus însă sub forma cadru, deci, nu am mers în amănuntele cine, cum, de unde se obţine laptele.

Proiectul nostru a fost pentru acordarea tichetelor de masă copiilor proveniţi din familiile defavorizate ale căror venituri nu depăşesc salariul minim pe economie. Proiectul a fost iniţiat de subsemnata, împreună cu alte două doamne deputate din Partidul România Mare. Respingerea din partea Guvernului a fost motivată prin lipsa surselor de finanţare, care acum s-au găsit şi - atenţie! -, spunându-ni-se că problema ar fi fost rezolvată de cantinele sociale. Un alt motiv al refuzului a fost că dacă s-ar da masă copiilor săraci, acest lucru ar fi o discriminare faţă de ceilalţi, ca şi cum ar mai exista şi ceilalţi.

Acum sunt discriminaţi toţi elevii de la clasa a V-a în sus, căci Guvernul, după ce le-a propus iniţial tuturor "cornul supravieţuirii", nu ştie cum să procedeze aşa cum ştiau înainte până şi administratorii grădiniţelor, cum, de unde, cum să aducă laptele. Sigur că este nevoie şi de o licitaţie electronică.

Problema pare a fi a transportului laptelui proaspăt de la şcoli spre sate, de parcă vacile ar paşte în oraş. De ce se prefac atâta guvernanţii că au grijă de copii când ei nici nu sesizaseră măcar aceste lipsuri până când am făcut-o noi, cei din opoziţie, respectiv că ar fi necesar să se repete metoda utilizată în anii de criză şi de sărăcie de după război, când copiii erau asistaţi prin lapte şi untură de peşte. De ce atâtea discuţii de tarabă în jurul rezolvării cornului şi covrigului şi găurii covrigului, când, în toată lumea, sistemul tichetelor valorice este foarte răspândit. De altfel, nu înţelegem care este baza legală prin care s-au găsit banii şi de la ce capitol al bugetului provin aceştia pentru această ofertă socială care probabil stă la baza unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. Este oare constituţional, întrebăm, poate fi emisă o ordonanţă de urgenţă când în Parlament a fost depusă în luna iunie de către subsemnata şi încă două colege un alt proiect de lege cu acelaşi subiect , "Propunere legislativă pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masă" cu referire specială la şcolari?

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am afirmat în repetate rânduri că în ţara noastră nu există partide politice şi mă aşteptam, la anumite niveluri, mai jos, printre cetăţenii noştri sau printre alţi factori de decizie, din curiozitate măcar, să mi se ceară unele explicaţii, pentru că lucrurile sunt aşa cum sunt şi probabil că ar trebui ca la unele luări de poziţie sau la unele afirmaţii, voit riscante sau nu, cineva să se sesizeze.

De ce consider eu că, în ţara noastră, de 12-13 ani nu se manifestă formaţiuni politice, partide politice? Pentru că, pretutindeni în lume, aceste grupări au doctrine, au ideologii, au concepte economice, sociale, operează cu idei şi măsuri practice care au la momentul potrivit o finalitate. Pretutindeni, unde guvernează formaţiuni social-democrate, se văd în societăţile respective semnele, urmările clare ale punerii în operă a unor programe inspirate de doctrine social-democrate. Acolo unde guvernează liberalii, se percep în viaţa societăţilor respective urmările punerii în operă a unor programe liberale. Acolo unde guvernează creştin-democraţii, acolo unde guvernează alte doctrine şi ideologii, mai mult sau mai puţin, dar oricum, în viaţa comunităţilor respective se percep semnele acelor demersuri.

Ceea ce se observă cu ochiul liber în societatea românească, nu se afirmă public dar, între cetăţeni, aceasta este o constantă a discuţiilor de zi cu zi şi a percepţiilor şi a constatărilor individuale ale unor grupuri mai mari sau mai mici, tot ce se întâmplă în societatea românească nu seamănă nici a social-democraţie, nici a orientare socialistă, nici a măsuri liberale, nici a creştin-democraţie, nu se văd în mod real semnele punerii în operă ale unor programe care să aibă la bază doctrine şi ideologii articulate, aşa cum sunt ele afirmate public la numirea cabinetelor respective şi la aprobarea de către Parlament a programelor de guvernare.

Ce se vede în societatea românească ştie toată lumea: mafie generalizată, decadentism generalizat care paralizează orice iniţiativă curată cu demersuri social-umane care să justifice efortul de a aduce la cârma ţării formaţiuni, guverne, personalităţi, programe, concepte. Tot ce se vede în societatea românească; hoţie, tâlhărie, mafie, aranjamente de la cele mai mici până la cele inimaginabile, până la cele care depăşesc graniţele ţării şi se angrenează cu forţe obscure care concură la răul planetar.

Există în ţara noastră semnele clare că nu au guvernat şi nu guvernează formaţiuni politice, nici de stânga, nici de centru şi nici de dreapta, ci grupuri mafiote care au ruinat curând o ţară. De aceea, poate că este bine să ne aducem aminte câte o referire culturală uitată, ca aceea a lui Emil Cioran, care spunea că atunci când consideri că totul e pierdut, că totul e în zadar, abia din acel moment eşti absolut liber să încerci totul. Trebuie să vină cineva să stopeze jaful, hoţia, mafia, tâlhăria, după care să vină alţii într-o ţară în care s-a instaurat primatul legii, ordinea, să vină cineva şi să facă filozofie şi să aplice doctrine social-democrate, liberale, pe care le doresc cetăţenii la un moment dat.

Apare din când în când în viaţa noastră social-politică şi culturală câte o figură care sperie copiii netrimişi la culcare la vreme, aşa cum se întâmplă în ultima vreme cu figura unui fost prim-ministru, un gângav politic celebru care începe din nou să dea soluţii, să-şi declare averea, după ce fiica lui studiază pe undeva prin America, după ce a dijmuit după bunul plac, nu singur, banii sindicatelor. Este ştiut că în contul UGSR-ului, la momentul 22 decembrie 1989, existau 4,7 miliarde lei, atunci când cuvântul miliard nu făcea încă parte din fondul principal de cuvinte al limbii române, 1,8 milioane dolari şi alte valute. A moştenit această avere colosală, a afirmat public şi pe la televiziune şi pe unde mai putea că va repara case de cultură, va face nu ştiu ce mari minuni cu ei. Nu s-a făcut absolut nimic, banii au luat drumuri numai de ei ştiute, a ajuns, cu acest suport colosal, un gângav politic a ajuns premier, a ajuns primar general şi probabil că acum vrea să conducă şi vreo galaxie proprie cu periscopul pe care-l roteşte prin faţa ecranelor.

Ar fi momentul să se trezească cineva şi să încerce să promoveze o selecţie a programelor şi a eventualelor alternative, pentru că starea de lucruri din ţară, oricât ar cosmetiza-o cineva mai dând doi biscuiţi la două vile când îşi mai construieşte cineva un ponton, mai dă un pahar cu ceai dacă îşi mai face 7 gipuri în faţa vilelor, mai dă în contrapartidă iar o napolitană sau o eugenia, deci, pe principiul acesta nu se poate ajunge, din nefericire, nicăieri. Să vină cei care sunt în stare să întroneze ordinea şi legea în stat, pentru că ceea ce se întâmplă acum, inclusiv teatrul de marionetă pe care-l jucăm noi zilnic aici fără nici un fel de finalitate, reprezintă un drum al pierzaniei pentru naţiunea română, oricât de mari vi s-ar părea cuvintele care vi se spun. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat auditoriu,

Unele din componentele şi prevederile fundamentale ale reformei sistemului educaţional şi de formare profesională a tinerelor generaţii din România, bine şi clar precizate în Legea învăţământului, nr.83/95, modificată şi completată prin Legea nr.152/97 şi Legea nr.151/99, au rămas la stadiul prevederilor declarative, fără a fi aplicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi organismele sale cu consecinţe negative asupra acţiunilor de perfecţionare a sistemului şi de aliniere a aquis-ului comunitar.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, sesizând inadvertenţa şi consecinţele limitării învăţământului general obligatoriu primar şi gimnazial la 8 clase, situaţie contradictorie faţă de prevederile legii şi a ceea ce se petrece în Europa, a sesizat organele de conducere ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a organizat, în perioada 26-29 august, analiza şi dezbaterea stării de fapt, luând în discuţie motivaţiile şi propunerile MEC.

Recunoscând legitatea şi necesitatea de organizare a învăţământului obligatoriu la 9 clase, aşa cum prevede Legea învăţământului şi aşa cum este organizat în 60% din ţările europene, restul fiind organizate pe 10-12 clase, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fără să declare responsabilitatea inaplicării legii, a venit cu o soluţie de compromis, facilă şi tardivă, care constă, pentru acest an şcolar, în următoarele: transformarea grupei mari pregătitoare din cadrul grădiniţei, învăţământ preşcolar, în clasă pregătitoare a învăţământului primar, inclusă şi echivalată cu clasa I a învăţământului obligatoriu. Menţionăm că această grupă pregătitoare funcţionează şi în prezent, conform legii, structurarea învăţământului gimnazial pe durată de 5 ani cu finalizarea programului, se pare în 2012.

Dezbaterile în cadrul comisiei au scos în evidenţă, cu accepţiune unanimă, următoarele: propunerea MEC este nefundamentată şi reprezintă o soluţie facilă şi formală prin care, spre deosebire de tradiţia învăţământului românesc, clasa I primară nu mai începe cu abecedarul, cu trecerea, după spusele unor ziarişti "de la oliţă direct la peniţă".

Propunerea MEC contravine legii şi ordinelor ministeriale anterioare privind termenele de începere şi finalizare, modificările de curriculum, manuale, continuitatea gimnaziului, liceului etc. ca lucrări de bază pentru realizarea învăţământului obligatoriu de 9 ani.

Învăţământul obligatoriu de 9 clase este necesar şi MEC are obligaţia dar şi posibilităţi de organizare şi aplicare a curriculului pentru învăţământul general obligatoriu de 10 ani în orice moment al actualităţii. Este normal şi benefic ca învăţământul obligatoriu să înceapă la vârsta de 6 ani şi să se finalizeze la vârsta de 16 ani, adică 10 clase obligatoriu. Soluţia este conformă cu Convenţia Internaţională la care România este parte privind drepturile copilului şi vârsta de includere în muncă.

Comisia a hotărât ca pe baza discuţiilor şi concluziilor rezultate să se reia dezbaterile împreună cu MEC într-o următoare şedinţă. Sperăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi va revizui poziţia faţă de reforma învăţământului şi în baza studiilor deja elaborate să se angajeze în forţă în a depăşi actualele limite, trecând la realizarea unei reforme reale în concordanţă cu angajamentele României de aderare şi armonizare a legislaţiei cu ţările membre ale Consiliului Europei.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sperăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi va revizui poziţia faţă de reforma învăţământului şi, în baza studiilor deja elaborate, să se angajeze în forţă în a depăşi actualele limite, trecând la realizarea unei forme reale, în concordanţă cu angajamentele României de aderare şi armonizare a legislaţiei cu ţările membre ale Consilului Europei.

Vă mulţumim pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Valentin Vasilescu.

Domnul Valentin Vasilescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum cunoaşteţi, majoritatea dintre dumneavoastră, înainte de 1989 exista o concepţie unitară privind lucrările de hidroamelioraţie, având ca principală funcţiune apărarea vieţii şi bunurilor cetăţenilor şi, ca funcţiune secundară, pregătirea teritoriului şi populaţiei pentru apărare. Având în vederea această funcţie secundară, dar şi consecinţele produse de dezastre naturale, precum întreruperea desfăşurării normale a activităţii lor zilnice, practic siguranţa activităţilor în zone întinse de pe teritoriul României, punerea în practică a acestor planuri de îmbunătăţiri funciare şi de regularizare a cursurilor de apă, deci, această punere în practică era supravegheată şi coordonată de Consiliul suprem de apărare.

Vă amintiţi foarte bine cum, într-o anumită perioadă de timp, canalele de irigaţii din vestul ţării au fost considerate obiective care trebuiau distruse pentru că aveau o orientare prioritară şi, probabil, la război puteau fi folosite drept aliniamente de contraatac, obstacole antitanc redutabile. S-au distrus aceste lucruri, s-au distrus nu numai în Transilvania, ci şi în restul teritoriului României.

Amintiţi-vă, stimaţi colegi, doar de eficienţa cu care au acţionat la înlăturarea efectelor produse de cutremurul din 4 martie 1977, acele formaţiuni de apărare civilă şi gândiţi-vă, faceţi o comparaţie dacă astăzi ar mai putea fi posibil aşa ceva. Eu cred că nu. Cred că dacă un cutremur ca cel din 4 martie 1977 ar avea loc, ar putea izbucni epidemii care n-ar putea fi controlate datorită haosului care domneşte în ceea ce priveşte acel segment de apărare civilă care practic a fost desfiinţat.

Printr-un aberant concurs de împrejurări, fosta guvernare, cea din 1996-2000, a început transferarea unităţilor, nucleelor, de fapt, de unităţi de apărare civilă de la M.Ap.N. la Ministerul de Interne, pentru ca acum, o dată cu demilitarizarea unei părţi din Ministerul de Interne, apărarea civilă, ca şi pompierii militari, au fost transferaţi la administraţia publică locală cu fonduri insuficiente şi cu mijloace învechite, fără nici un fel de investiţii pentru ei. Rezultatul este vizibil şi-l puteţi observa şi dumneavoastră, canalele de irigaţii s-au colmatat, instalaţiile de pompare au dispărut, capacităţile de acumulare a surplusurilor de apă sunt inexistente, lucrările de artă, precum podurile, viaductele, barajele au fost lăsate în paragină. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest jaf şi dezinteres în acest domeniu. Însă pagubele şi pierderile de vieţi omeneşti au devenit ceva obişnuit, ca urmare a calamităţilor naturale şi anual se înregistrează asemenea lucruri, iar autorităţile alocă sume importante de bani doar pentru înlăturarea efectelor lor.

Părerea mea este că acest lucru se datorează haosului care caracterizează guvernarea Adrian Năstase, care nu are o concepţie sănătoasă în ceea ce priveşte prevenirea acestor dezastre naturale, alocarea unor sume suficiente astfel ca aceste lucruri să nu se mai întâmple la acelaşi nivel la care noi observăm că se întâmplă astăzi şi la consecinţele pe care le înregistrăm. Eşalonând în timp aceste lucrări de hidroamelioraţii, acordând importanţa pe care ar merita-o, asta, apropo, de sloganul partidului aflat la conducere "Acum mai aproape de oameni, împreună cu oameni" pentru că important este ca viaţa oamenilor să fie salvată, ca bunurile lor să fie protejate, deci, gândindu-ne la lucrurile acestea, poate că ar fi mai important acest lucru decât orice alte lucruri pe care le visăm noi: integrări în NATO, integrări extragalactice sau ştiu eu ce alte lucruri de genul acesta, pentru că fără o concepţie foarte serioasă în privinţa stopării degradării acestor obiective care împiedică dezastrele sau producerea unor dezastre naturale, efectele acestora, vom constata că şi prin aceste dezastre noi reuşim să ne împuţinăm nu numai prin înfometare, ci şi prin scăderea nivelului de trai.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Cu aceasta, şedinţa dedicată declaraţiilor politice s-a încheiat.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, astistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchecu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Deschid a doua parte a şedinţei de astăzi în plen, destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Vă anunţ că din cei 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 271, sunt absenţi 73, din care 26 de deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Aş vrea ca înainte de a vă prezenta informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent să repar o omisiune a zilei de ieri, când, trecând în revistă lucrurile pozitive întâmplate în trecuta sesiune, am omis şi un eveniment sportiv: echipa noastră de tenis a ocupat locul II în Campionatul European şi se cuvenea să-i felicităm. Stăm mai bine ca la fotbal, în orice caz.

În continuare, vă prezint informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vreau să vă spun că, în timpul vacanţei parlamentare, s-au strâns foarte multe, sunt 67, lista aceasta, însumând 29 de pagini, vă va fi comunicată.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare, primit de la Guvern (352/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru industrii şi servicii; Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privată a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român, primit de la Guvern (353/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2002 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (365/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2002 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (366/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2002 privind efectuarea recensământului general agricol din România, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (367/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2002 privind încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung, privind masa lemnoasă, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (368/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2002 pentru modificarea art.42 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (369/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi pentru avize, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborării proiectelor aferente Programului SAPARD, Măsura 2.1. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (370/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2002 pentru modificarea Legii apărării naţionale a României nr.45/1994, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (371/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2002 privind trecerea unor instituţii de cultură în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (372/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (373/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (374/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2002 privind cumpărarea unui imobil pentru sediul Misiunii Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (375/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2002 privind asigurarea transparenţei în domeniul ajutorului de stat şi al relaţiilor financiare dintre autorităţile publice şi întreprinderile publice, precum şi completarea art.6 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, primit de la Guvern (398/2002).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, primit de la Guvern (399/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

16. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Guvern nr.7/2001 privind impozitul pe venit, iniţiată de un număr de trei deputaţi (199/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

17. Propunerea legislativă privind constituirea unor drepturi de superficie asupra terenurilor construite şi de folosinţă asupra celorlalte categorii de terenuri cetăţenilor străini şi apatrizilor, iniţiată de doamnele deputat Carmen Dumitru şi Carmen Moldovan (201/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora un raport comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, iniţiată de un număr de patru deputaţi (202/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

19. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, iniţiată de doamna deputat Mona Muscă şi domnul deputat Emil Boc (207/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Pentru informare: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

20. Propunerea legislativă privind înfiinţarea oraşului Felix, judeţul Bihor, iniţiată domnul deputat Pavel Cherescu (210/2002).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, iniţiată domnul deputat Sali Negiat (284/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

22. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.19/1997 privind transporturile, iniţiată domnul deputat Ioan Miclea (287/2002).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii şi pentru avize, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

23. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, iniţiată domnul deputat Emil Boc (291/2002).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.568/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, iniţiată de doamna deputat Doina-Micşunica Dreţcanu (300/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

25. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.121 din Codul Penal, iniţiată de domnul deputat Mircea Costache (301/2002). Cu această propunere legislativă a fost sesizată în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

26. Propunerea legislativă privind stimularea deplasării persoanelor cu handicap în locurile publice, iniţiată de domnul deputat Cristian Sandache (311/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 23 şi 25 ale Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997, iniţiată de doamna deputat Smaranda Dobrescu (315/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

28. Propunerea legislativă privind vânzarea unor terenuri, domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale, afectate de construcţii cu destinaţia de locuinţe, din intravilanul localităţilor rurale şi urbane, iniţiată de domnul deputat Pribeanu Gheorghe (230/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

29. Propunerea legislativă privind răspunderea vânzătorului pentru bunurile de consum comercializate şi garanţiile comerciale asociate acestora, iniţiată de domnul deputat Virgil Popa (326/2002). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Termenul de depunere a raportului: 4 noiembrie 2002.

30. Proiectul de Lege privind producerea şi comercializarea hameiului, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (376/2002).Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

31. Proiectul de Lege privind circulaţia pe drumurile publice, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (377/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru industrii şi servicii. Termenul de depunere a raportului: 3 octombrie 2002.

32. Proiectul de Lege privind schimbarea denumirii comunei Viişoara, judeţul Neamţ, în Alexandru cel Bun, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (378/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize -Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 3 octombrie 2002.

33. Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraşului Beiuş, judeţul Bihor, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (379/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 3 octombrie 2002.

34. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, adoptat de Senat în şedinţa din 24 iunie 2002 (380/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 3 octombrie 2002.

35. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 25 martie 2002, primit de la Administraţia prezidenţială (381/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

36. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.95(46) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 27 aprilie 2001, primit de la Administraţia prezidenţială (386/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 3 octombrie 2002.

37. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Consiliul Europei privind înfiinţarea şi funcţionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, semnat la Strasbourg, la 23 aprilie 2002, primit de la Guvern (392/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 3 octombrie 2002.

38. Proiectul de Lege pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de către România a competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art.14 din Convenţia Internaţională pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York, la 21 decembrie 1965, primit de la Guvern (393/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 23 septembrie 2002.

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.50/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantităţii de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat în anul 2001, primit de la Guvern (395/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

40. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind readminsia persoanelor, semnat la Bucureşti, la 7 iunie 2002, primit de la Guvern (396/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi pentru avize - Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

41. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, precum şi a altor activităţi ilegale, semnat la Bucureşti, la 7 iulie 2002, primit de la Guvern (397/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a conturilor de execuţie ale bugetelor fondurilor speciale şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2001, primit de la Guvern (389/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

43. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a contului de execuţie a bugetului Fondului pentru plata ajutorului de şomaj pe anul 2001, primit de la Guvern (390/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

44. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, primit de la Guvern (394/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

45. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.54/2002 privind înfiinţarea Centrului Naţional pentru Reducerea Riscului Seismic, primit de la Guvern (400/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

46. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunilor prestării unei activităţi în folosul comunităţii şi închisorii contravenţionale, primit de la Guvern (401/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

47. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.56/2002 privind monitorizarea pieţei transporturilor rutiere şi măsurile ce trebuie luate în situaţii de criză în domeniul transportului rutier de mărfuri, primit de la Guvern (402/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

48. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/2002 pentru modificarea Legii nr.202/2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, primit de la Guvern (403/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

49. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.60/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar pentru întreprinderi şi spirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi mici şi mijlocii, semnat la Bucureşti la 31 mai 2002, primit de la Guvern (404/2002).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

50. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal, primit de la Guvern (405/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - (412/2002). Cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

51. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.64/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România, primit de la Guvern (406/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

52. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2002 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, primit de la Guvern (407/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

53. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Suderurgic " Sidex" - S.A. Galaţi, primit de la Guvern (408/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

54. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar, primit de la Guvern (409/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii. În fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

55. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, primit de la Guvern (410/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

56. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, primit de la Guvern (411/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru sănătate si familie şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

57. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2002 privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale " Şantierul Naval" , - S.A. Constanţa, primit de la Guvern acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2002.

58. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2002 pentru instituirea unor măsuri privind importul autovehiculelor, primit de la Guvern (413/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

59. Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei, adoptat de Senat în şedinţa din 24 iunie 2002 (354/2002).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică externă. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

60. Proiectul de Lege privind protecţia martorilor, adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002 (363/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

61. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind activitatea comercială, adoptat de Senat în şedinţa din 24 iunie 2002 (364/2002 ). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii şi pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

62. Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen, la 5 octombrie 1973, precum şi la Actul de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen, la 29 octombrie 2000, primit de la Administraţia prezidenţială (383/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: În fond - Comisia pentru industrii şi servicii şi pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

63. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, precum şi a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptate la New York, la 15 noiembrie 2000, primit de la Administraţia prezidenţială (384/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

64. Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, primit de la Guvern (387/2002). Cu acest proiect de lege se propun a fi sesizate, în vederea avizării, următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

65. Proiectul de Lege privind conflictul de interese în exercitarea unor funcţii publice, primit de la Guvern (385/2002) şi

66. Propunerea legislativă privind conflictul de interese în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi de interes public, iniţiată de un număr de 13 parlamentari PNL (388/2002). Cu aceste două iniţiative legislative au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Pentru aceste două iniţiative legislative Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi va întocmi un singur raport conform art.66 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

67. Proiectul de Lege privind auditul public intern, primit de la Guvern (391/2002). Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pentru avize - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

V-aş ruga să vedeţi şi dumneavoastră aceste proiecte şi fiecare deputat, dar şi comisiile pentru a formula eventuale propuneri cu privire la comisiile sesizate în fond. Cu aceasta vă rog să-mi permiteţi să trec la ordinea de zi propriu-zisă.

Domnul Valer Dorneanu:

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2002 pentru ratificarea amendamentului nr.1 semnat la 21 decembrie 2001 de către România şi Banca Europeană pentru reconstrucţie şi dezvoltare la acordul de împrumut dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi dezvoltare.

Comisia de buget, finanţe şi bănci o rog să ne propună timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de către Guvern, este o lege ordinară, propunem timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă vreo precizare prealabilă? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi apoi a ordonanţei de urgenţă.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art.1 din ordonanţa de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

Îmi permit să amintesc reprezentanţilor televiziunilor regulamentul pe care tocmai l-am comunicat şi care a fost convenit cu preşedinţii redacţiilor. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor 271 de deputaţi.

Proiectul înscris pe locul 3 pe ordinea de zi, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2002 pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri şi construcţia variantei de ocolire a localităţii Piteşti. Procedură de urgenţă.

Domnule deputat Grigoraş din partea Comisiei de buget, finanţe, bănci, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2002, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei în forma prezentată. Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare, vă propunem timp total 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Mi-aş permite să întrerup puţin discuţiile pe marginea acestui proiect pentru a anunţa iniţiatorul de la pct.8 să fie în sală. Propunerea legislativă privind finanţarea activităţii partidelor politice, pentru că o să luăm în curând acest proiect de lege.

La Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81 dacă sunt probleme prealabile? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei în cadrul timpilor propuşi şi aprobaţi de către dumneavoastră. La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Art.unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră, în final, acest proiect de lege care are caracter ordinar, urmând a fi votat în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor 271 de colegi prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2002 pentru ratificarea contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii.

Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă.

Domnule Grigoraş din partea Comisiei de buget, finanţe, bănci, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Nicolai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2002 Comisia pentru buget-finanţe şi bănci a hotărât ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei în forma prezentată. Suntem în prezenţa unei legi ordinare, vă propunem timp total pentru dezbateri 10 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord pentru această propunere?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă sunt intervenţii prealabile. Nu sunt.

La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat titlul în unanimitate.

La cuprinsul art.unic dacă aveţi obiecţiuni din proiectul de lege? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectelor de lege şi ale ordonanţei de urgenţă, supun proiectul de lege votului dumneavoastră final, cu precizarea că este o lege cu caracter ordinar, art.74, alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi. 271 voturi.

Următorul proiect este cel pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Turcia în domeniul securităţii sociale. Rog reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Doamna Smaranda Dobrescu, v-aş ruga să vă luaţi locul cuvenit comisiei care a întocmit raportul de fond.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încheierea Acordului între România şi Republica Turcia în domeniul securităţii sociale se înscrie în procesul pregătirii României de aderare la Uniunea Europeană reuşind în acelaşi timp să transpună şi prevederile Cartei social europene revizuite a Consilului Europei, ratificată de România prin Legea nr.74/1999 care statuează în art.12 obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare în vederea exercitării efective a dreptului la securitate socială pentru a se putea asigura egalitatea de tratament între cetăţenii fiecărei părţi şi cetăţenii celorlalte părţi în ceea ce priveşte drepturile de securitate socială, acordarea, menţinerea şi restabilirea drepturilor de securitate socială prin mijloace precum totalizarea perioadelor de asigurare sau de angajare îndeplinite conform legislaţiei fiecărei părţi. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă, determinată de boală obişnuită, accident în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă, maternitate, invaliditate, bătrâneţe şi altele, şi se aplică persoanelor care intră sub incidenţa legislaţiei uneia din ambele părţi contractante.

Faţă de cele prezentate mai sus, Guvernul susţine adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată în raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare acordarea indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă, determinate de boli obişnuite sau accidente în afara muncii, de boli profesionale şi accidente de muncă, maternitate, invaliditate, bătrâneţe şi urmaşi, indemnizaţii care se aplică persoanelor care intră sub incidenţa legislaţiei uneia sau ambelor părţi contractante.

Comisia vă propune aprobarea proiectului de lege, întrucât acordul supus ratificării face parte din categoria înţelegerilor internaţionale care, potrivit art.4 din Legea nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, după semnare se supun Parlamentului spre ratificare prin lege.

În urma dezbaterii proiectului, în şedinţa din 9 iulie a acestui an, comisia a propus admiterea fără modificări cu unanimitate de voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitae.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care îl găsiţi în continuarea proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, constatăm că este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art.74, alin.2 din Constituţie. Supun proiectul votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor 271 de colegi prezenţi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea protocolului privind protecţia mediului la tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid, la 4 octombrie 1991. Comisia de administraţie o rog să reia locul în banca destinată comisiilor şi din partea Guvernului cine prezintă proiectul. Poftiţi, v-aş ruga să vă şi prezentaţi pentru stenogramă.

Doamna Cristina Icociu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Cristina Icociu, sunt director general al Direcţiei juridice, de audit şi control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi am rugămintea pentru a fi de acord să adoptaţi astăzi proiectul de Lege asupra ratificării Protocolului privind protecţia mediului la tratatul asupra Antarcticii adoptat la Madrid, la 4 octombrie 1999.

Prin acest proiect de lege adoptat la Madrid, la 4 octombrie 1991 se urmăreşte protecţia mediului Antarctic şi a ecosistemelor dependente şi asociate, precum şi asigurarea unui cadru favorabil cooperării internaţionale pe acest teritoriu din punct de vedere politic, ştiinţific şi economic. Protocolul de la Madrid completează tratatul asupra Antarcticii, fără să-l modifice sau să-l amendeze şi nu afectează drepturile şi obligaţiile statelor membre care derivă din anumite instrumente internaţionale în vigoare, în cazul sistemului Tratatului asupra Antarcticii.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic a adoptat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege, astfel încât am rugămintea la dumneavoastră să fiţi de acord să-l adoptaţi astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Cred că începem cu stângul. Este reprezentantul Guvernului... este un director cu toată consideraţia faţă de dânsa şi cu toată consideraţia pentru prestaţia dânsei aici, cred că Guvernul nu trebuie să fie reprezentat în faţa Parlamentului de un director general, fie şi cel mai competent director din minister.

Vă rog să consemnaţi acest lucru şi să trasmiteţi ministerului faptul că din punctul nostru de vedere a fost absent astăzi la dezbaterea noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a consemnat obiecţiunea dumneavoastră, distinse coleg. Aş ruga reprezenntanţii ministrului pentru relaţia cu Parlamentul să aibă în vedere această intervenţie.

Poftiţi, domnule preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind protecţia mediului la Tratatul asupra Antarcticii, tratat care a fost adoptat la Madrid în octombrie 1991.

La întocmirea raportului şi la dezbaterile ce au avut loc la nivelul comisiei au avut în vedere şi avizul favorabil, emis de către Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Comisia a apreciat că proiectul poate fi supus spre dezbatere în forma în care a fost înaintat nouă şi fiind în prezenţa unei legi care face parte din categoria legilor ordinare, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi spre dezbatere raportul, aşa cum a fost întocmit de către comisia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul deputat Palade, poftiţi.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu că am ceva împotriva proiectului de lege, dar vreau să reamintesc că tratatul asupra Antarcticii la pct.9 prevedea ca ţările semnatare pot organiza în acest perimetru staţiuni de cercetări sau expediţii. Noi am avut de mulţi ani pe agenda Camerei un proiect privind organizarea unor staţii româneşti în Antarctica, a fost respins şi din faptul că n-a mai fost urmărit de către iniţiatori, aş ruga cu această ocazie să se consemneze ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Departamentul de cercetare să reanalizeze această problemă, ţinând seama că o serie de ţări candidate la integrarea în Uniunea Europeană au organizat astfel de staţii şi chiar tratatul practic ne îndeamnă, ne recomandă să trecem la organizarea de staţiuni de cercetare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La textul art.unic care cuprinde dispoziţia de ratificare a protocolului, protocol pe care-l aveţi în continuarea proiectului de lege. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat art.unic în unanimitate.

Constataţi, vă rog, că parcurgând proiectul de lege, urmează să-l supunem votului dumneavoastră final, cu precizarea că este vorba de o lege cu caracter ordinar, art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor 271 de deputaţi prezenţi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului.

Dacă este reprezentantul Guvernului. Nu este.

Îl lăsăm mai la urmă, dar, vă rog să anunţaţi pe doamna ministru.

Propunerea legislativă privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Vorbiţi dumneavoastră, stimate domnule deputat, în numele iniţiatorilor, da? Da.

Vă rog să prezentaţi proiectul.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dezvoltarea democraţiei în condiţiile pluralismului politic presupune existenţa resurselor financiare necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii politice şi, mai ales, a campaniilor electorale.

În acest context, una din problemele fundamentale ale democraţiei moderne este aceea a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Funcţionarea partidelor politice impune resurse financiare pentru a asigura spaţiile necesare, dotarea cu echipamente, inclusiv cu mijloace informatizate, la care se adaugă cheltuielile pentru presă şi telecomunicaţii, cheltuielile de personal şi cele de investiţii.

În plus, campaniile electorale sunt din ce în ce mai costisitoare, presupun deplasări, prezenţa presei, întocmirea de studii şi sondaje de opinie, cheltuieli de propagandă electorală. Prin urmare, reglementarea juridică trebuie să răspundă acestor exigenţe astfel încât să permită, într-un climat de transparenţă şi de onestitate, asigurarea resurselor financiare necesare unei bune funcţionări a partidelor politice.

Pe de altă parte, se constată că adeseori lupta politică degenerează în scandaluri politico-financiare, pe fondul creşterii faptelor de corupţie precum şi a fraudelor fiscale.

Iată de ce reglementarea juridică trebuie să fie adecvată imperativului de a preveni şi de a combate faptele de corupţie şi, în special, traficul de influenţă precum şi operaţiunile de finanţare ocultă ilegală a partidelor politice, dat fiind că toate aceste fenomene negative care se manifestă la periferia vieţii politice sunt de natură să zdruncine încrederea cetăţeanului în activitatea partidelor politice şi să favorizeze absenteismul politic.

Pornind de la aceste realităţi, constatând că, în prezent, legislaţia română nu asigură un cadru legislativ adecvat şi complet, am elaborat prezentul proiect de lege care reglementează atât aspectele privind finanţarea partidelor politice, cât şi cele privind finanţarea campaniilor electorale.

Principalele aspecte de noutate pe care le prezintă acest proiect sunt următoarele:

1. Dispoziţiile privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt disparate în Legea partidelor politice şi în legile electorale şi propunem o reglementare unitară, coerentă, lesne de înţeles şi de aplicat.

2. S-a consacrat principiul distinct potrivit căruia finanţarea partidelor politice trebuie să fie expresia caracterului liber, egal şi corect al competiţiei politice.

3. Sunt reglementate distinct principialele modalităţi de finanţare a partidelor politice în funcţie de sursă, şi anume, finanţarea privată şi finanţarea publică.

În ce priveşte donaţiile primite de un partid politic, se propune limitarea acestora la un anumit cuantum în scopul eliminării posibilelor fraude sau finanţări fără acoperire legală.

Proiectul conţine dispoziţii speciale privind finanţarea în timpul campaniei electorale. Au fost astfel unificate dispoziţiile legale cuprinse în legile electorale, iar pentru a asigura caracterul transparent, egal şi onest al competiţiei politice, propunem limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de un partid politic, formaţiune politică sau de un candidat independent.

În ce priveşte controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, s-a menţinut rolul Curţii de Conturi ca autoritate publică abilitată să verifice respectarea prevederilor legale în materie, consacrat în prezent prin art.44 din Legea partidelor politice, însă am considerat necesar să se garanteze că acest control se realizează în mod efectiv şi eficient.

Astfel, s-a prevăzut obligaţia mandatarului financiar de a depune la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid, alianţă politică sau candidat independent, validarea mandatelor candidaţilor fiind condiţionată de depunerea în termen a acestui raport.

În sfârşit, având în vedere faptul că reglementarea în vigoare este insuficientă sub aspectul regimului sancţionator, s-au prevăzut unele sancţiuni pentru încălcarea dispoziţiilor legale în materia finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, dat fiind că, în lipsa unor asemenea sancţiuni, normele instituite rămân pur declarative.

În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi, să dezbateţi proiectul de lege prezentat şi să-l aprobaţi în forma propusă de iniţiator.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice cine prezintă raportul? Domnul deputat Timiş. Poftiţi!

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Prin această propunere legislativă se urmăreşte asigurarea unui cadru adecvat şi complet care să cuprindă într-o reglementare unitară şi coerentă dispoziţiile privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

În cuprinsul iniţiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalităţi de finanţare a partidelor politice în funcţie de surse şi anume: finanţarea privată şi finanţarea publică.

De asemenea, sunt prevăzute dispoziţii speciale privind finanţarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal, onest al competiţiei politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un partid politic sau de către un candidat independent.

Faţă de cele menţionate mai sus, membrii Comisiei juridice au hotărât în unanimitate ca propunerea legislativă privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu amendamentele admise, astfel cum rezultă din prezenta anexă care face parte din prezentul raport.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale cine se înscrie? Domnul deputat Boc, domnul deputat Moiş şi apoi domnul deputat Stoica.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat va susţine acest proiect de lege şi-l va vota în consecinţă. De ce? Noi apreciem că, în momentul de faţă, o importantă sursă a corupţiei o constituie finanţarea netransparentă a partidelor politice. Este cazul ca într-o reglementare unitară, transparentă, să reglementăm modalităţile de finanţare ale campaniilor electorale, controlul acestor finanţări şi limitele finanţărilor în campaniile electorale şi nu numai.

Acest proiect de lege are avantajul ca, într-o manieră unitară, să preia reglementările existente în legislaţie, în Legea partidelor politice, precum şi în alte acte normative şi să le ofere un cadru unitar dar bazat pe principiul transparenţei. În acest sens, putem aminti faptul că în cazul donaţiilor primite de la o persoană fizică într-un an, un partid politic nu poate primi mai mult de 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, dar nu pot depăşi contravaloarea în lei a sumei de 10.000 de euro.

Sau, în cazul donaţiilor primite de la persoane juridice, avem 500 de salarii minime, dar nu mai mult de 25.000 de euro.

Am dat câteva exemple pentru a sublinia caracterul precis şi transparent al acestei legi. În acelaşi timp, se reglementează pentru prima dată în legislaţia noastră limitele maxime ale cheltuielilor ce pot fi efectuate de către un partid politic în fiecare campanie electorală pe candidat. Este pentru prima dată când se realizează acest lucru şi, drept exemplu, avem 150 de salarii minime brute pe ţară, respectiv 7500 de euro pentru fiecare candidat la funcţia de deputat şi senator. Şi exemplele continuă cu ceilalţi demnitari de la nivel local.

În al treilea rând, Partidul Democrat va vota această lege, întrucât se introduce un sistem unic, prin mandatarul financiar, în interiorul partidului pentru a gestiona fondurile de campanie electorală.

Curtea de Conturi este menţinută în continuare ca instituţia principală de verificare a modului de cheltuire a banilor în campania electorală. Aici, Partidul Democrat are nu o obiecţie, ci doar o precizare, în sensul că nu considerăm oportun în continuare menţinerea controlului fondurilor din campania electorală prin intermediul Curţii de Conturi. Nu este acum să punem în vedere această soluţie, ci la revizuirea Constituţiei. Soluţia noastră este ca în cadrul autorităţii electorale permanente ce va fi înfiinţată prin revizuirea Constituţiei, să funcţioneze în interiorul ei o comisie pentru conturi de campanie şi finanţare politică, această comisie care va fi formată din trei membri desemnaţi de Curtea Supremă de Justiţie şi trei de către Curtea de Conturi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi înnoit sau prelungit, să verifice exact aceste reglementări pentru a elimina această problemă a influenţei politicului asupra Curţii de Conturi, cunoscut fiind faptul că Curtea de Conturi este aleasă de Parlament pentru un mandat de patru ani şi rămâne această subordonare politică.

Cu alte cuvinte, la capitolul "Control" apreciem că mai trebuie să lucrăm pentru a asigura independenţa organismului care va verifica gestionarea banilor în campania electorală şi revizuirea Constituţiei, sperăm noi, va răspunde acestui deziderat.

Cu aceste mici preciziări, Partidul Democrat va susţine acest proiect de lege, considerând că este un pas important pe linia asigurării transparenţei gestionării banilor în campaniile electorale şi nu numai.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Moiş, din partea Partidului România Mare.

Domnul Vasile Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Iniţiativa legislativă este salutară. Trebuia reglementată această chestiune a finanţării partidelor, dar, din punctul nostru de vedere, există în acest moment un vid de reglementare în acest domeniu politic. Nici într-o lege nu este reglementată problema fuziunii partidelor politice, constituirea alianţelor postelectorale şi preelectorale şi toate celelalte chestiuni legate de partidele politice.

De aceea, această iniativă legislativă chiar dacă este ea salutară, nu face altceva decât să sporească confuzia. Din punctul nostru de vedere, apreciem că printr-un proiect de lege unitar, trebuie modificată Legea 27/1996 a partidelor politice şi aici să se găsească sediul materiei unde să fie reglementate toate problemele legate de partidele politice. Cârpind nu ajungem nicăieri decât să sporim haosul legislativ.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva iniţiativei legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Valeriu Stoica, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este, fără îndoială, un moment important în evoluţia raporturilor dintre majoritate şi opoziţie. Este un moment important pentru că acesta este al doilea experiment benefic în care o iniţiativă a opoziţiei este însuşită în cea mai mare parte şi de majoritate, amendamentele care au fost făcute şi din partea majorităţii şi din partea altor partide de opoziţie sunt, de fapt, tocmai expresia acestei înţelegeri comune, a unei necesităţi a sistemului politic din România de astăzi.

Se vorbeşte foarte mult despre corupţie. Astăzi, clasa politică românească face dovada că acţionează în sensul combaterii corupţiei printr-un act politic excepţional. Acest proiect de lege privind finanţarea partidelor politice este un moment de cotitură în modul în care clasa politică înţelege să reacţioneze împotriva corupţiei.

Se spune despre corupţie că este cel mai periculos dintre monopoluri. Este într-adevăr aşa. Corupţia este cel mai periculos dintre monopoluri pentru că introduce, atât în sistemul economic, cât şi în sistemul politic, cea mai mai puternică disfuncţionalitate. Dacă vorbim de o competiţie onestă şi în economie şi în politică, ea devine neonestă în momentul în care, prin intermediul sistemului de finanţare a partidelor politice, şi am în vedere mai ales mijloacele nelegale de finanţare a partidelor politice, se înlătură tocmai echitatea în competiţia politică.

Mai mult decât atât, acest monopol al corupţiei, care are rădăcina cea mai puternică în sistemul de finanţarea partidelor politice, înlătură, practic, în bună măsură, libertatea la care este îndreptăţit fiecare dintre noi, fiecare cetăţean al României. Pentru că, mai ales prin corupţia care se manifestă la nivelul sistemului de finanţare a partidelor politice, fiecare cetăţean, fiecare contribuabil este practic păgubit. În plus, acest sistem de corupţie la nivelul finanţării partidelor politice înseamnă o perturbare gravă a sistemului de alocarea resurselor. Mai ales într-o ţară în tranziţie cum este România, într-o ţară săracă, cum este România, cheltuirea iraţională a resurselor, şi aşa puţine, înseamnă o dovadă de iresponsabilitate.

Iată de ce astăzi clasa politică românească, prin acest acord realizat în jurul Legii de finanţare a partidelor politice, face dovada unei adevărate maturităţi.

Sunt însă câteva primejdii la care, în cursul dezbaterilor care urmează, trebuie să rezistăm împreună tocmai pentru că s-a realizat acest acord politic. Prima primejdie şi cea mai mare este tentaţia abordării demagogice a acestei chestiuni. Ştiu că, de multe ori, sub imperiul opiniei publice, a presiunii mass-media, avem tentaţia să abordăm demagogic multe dintre chestiunile grave ale României. Or, şi aici, am putea fi tentaţi să vorbim de austeritate, dincolo de ceea ce este raţional în înţelegerea austerităţii.

Aş vrea ca toată lumea să înţeleagă, şi, mă refer în primul rând la opinia publică, că democraţia costă. Există nişte costuri ale democraţiei. Dacă ignorăm acest adevăr, riscul este să plătim costuri mult mai mari pentru democraţie. Corupţia consumă mult mai mult decât dacă, în mod raţional, am stabili care sunt costurile democraţiei.

Or, sistemul de finanţare a partidelor politice este tocmai un sistem de măsurare a acestor costuri ale democraţiei. Fiecare partid politic are anumite costuri. Campaniile electorale au anumite costuri. Dacă nu facem o proporţie corectă între nivelurile de dezvoltare economică ale României, resursele economice ale României, pe de o parte, şi pe de altă parte, necesităţile funcţionării democratice a României, riscul este să rămânem în situaţia în care ne aflăm astăzi. Ce înseamnă asta? Avem astăzi în reglementările din Legea partidelor politice şi în reglementările din legislaţia electorală, anumite plafoane care sunt total nerealiste în raport cu costurile reale ale campaniilor şi ale funcţionării partidelor politice.

Proiectul de Lege pe care îl dezbatem astăzi abordează această chestiune într-o manieră raţională. Totuşi, amendamentele care au fost făcute coboară mult anumite plafoane şi, prin asta, riscul este ca în momentul în care această lege va fi pusă în practică, ea să fie încălcată sau ocolită tocmai pentru că unele din aceste plafoane sunt nerealiste. E mai bine ca, astăzi, dezbătând această lege să ţinem seama de realitatea costurilor democraţiei, decât să repetăm experienţa de 12 ani şi până astăzi, care face ca noi să cheltuim pentru democraţie mai mult decât este normal. Pentru că sistemul corupţiei nu face altceva decât să irosească resursele pe care le-am putea aloca în mod raţional pentru a acoperi costurile reale ale democraţiei.

Iată de ce, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, subliniind încă o dată importanţa acestui moment de consens al clasei politice, fac apel la dumneavoastră ca abordarea raţională să primeze faţă de abordarea demagogică sau faţă de abordarea afectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar UDMR, are cuvântul domnul deputat Ervin Szekely. Apoi se pregăteşte din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Traian Dobre.

Domnul Ervin-Zoltán Székely:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România va vota favorabil pentru această iniţiativă legislativă având în vedere că ea statuează trei principii cu care noi suntem de acord: principiul unei finanţări raţionale a partidelor politice care, pe de o parte, scuteşte pe aceste partide de obligaţia de a căuta fonduri din alte surse decât cele prevăzute de lege, pe de altă parte, asigură transparenţa cheltuirii acestor fonduri. Şi acesta este al doilea principiu: opinia publică, contribuabilii au dreptul ca să ştie cum au fost cheltuiţi acei bani care, practic, au fost plătiţi din buzunarul lor.

În al treilea rând, iniţiativa legislativă asigură caracterul unitar a finanţării partidelor politice cu care iarăşi suntem de acord pentru că este de nedorit ca partidele politice, formaţiunile politice să aibă mai multe surse de finanţări care, până la urmă, nu mai pot fi controlate.

Având în vedere aceste considerente, noi vom susţine adoptarea iniţiativei legislative. Cu toate acestea, trebuie să amintim că dintr-o eroare regretabilă, în raportul comisiei s-a strecurat o eroare, şi anume, eliminarea din textul legii a sintagmei "formaţiuni politice".

Având în vedere că formaţiunile politice există şi sunt reglementate în Legea partidelor politice care este legea de bază a acestui domeniu şi în legea electorală figurează această sintagmă, considerăm că este necesar ca şi această lege să se refere nu numai la partidele politice, dar şi la formaţiunile politice care şi ele trebuie să respecte prevederile acestui act normativ. Însăşi iniţiativa legislativă în mod indirect recunoaşte acest lucru atunci când în art.7 vorbeşte despre formaţiuni nepolitice. Evident, dacă există formaţiuni nepolitice, trebuie să existe şi formaţiuni politice.

Cu acest considerent, pe care-l vom susţine în cursul dezbaterilor pe articole, U.D.M.R. va vota favorabil adoptării acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Traian Dobre, din partea Partidului Social-Democrat.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fără discuţie că această lege este o lege deosebit de importantă şi, din acest punct de vedere, Grupul Partidului Social-Democrat susţine propunerile Comisiei permanente de buget-finanţe. Aş vrea doar să scot în relief câteva idei pe care vreau să le accentuez pentru deosebita lor importanţă. În această propunere legislativă se urmăreşte în primul rând asigurarea unui cadru legislativ şi complet care să cuprindă într-o reglementare unitară şi coerentă dispoziţiile privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

În al doilea rând, aş vrea să remarc faptul că în cuprinsul iniţiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalităţi de finanţarea partidelor politice în funcţie de sursă şi anume, o finanţare privată şi una publică, deci pe banii contribuabililor.

În al treilea rând, merită de remarcat, de asemenea, dispoziţiile speciale privind finanţarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal şi onest al competiţiei politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un partid sau de un candidat.

Şi nu în ultimul rând, merită de subliniat că, în cuprinsul propunerii legislative, s-au mai prevăzut, pentru prima dată, şi sancţiuni pentru încălcarea dispoziţiilor legale în materia finanţării partidelor politice şi a campaniei electorale, avându-se în vedere faptul că în lipsa unor asemenea sancţiuni, normele instituite ar rămâne pur declarative.

Partidul Social-Democrat susţine această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să intervină, stimaţi colegi. De fapt, au vorbit reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul şi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu. Adoptat în forma iniţială.

Titlul Cap.I. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în forma iniţială.

La art.1 alin.1 şi alin.2, dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Adoptat în forma iniţială.

La art.2, de asemenea, comisia n-a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în formula iniţială.

Art.3 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nici comisia n-a avut amendamente. Votat în formula iniţială.

La art.3 alin.2, vă rog să observaţi amendamentul 1 al Comisiei juridice. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei. Nu aveţi. Adoptat amendamentul. Se modifică în mod corespunzăltor alin.2 de la art.3.

Art.3 alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formula iniţială.

În consecinţă, art.3 se adoptă cu alin.2 modificat.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii I de la Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formula iniţială.

Art.4 alin.1, vă rog să observaţi amendamentul 2.

Da, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Iată primul articol în care apare această eliminare propusă de comisie, eliminare conform căreia acele formaţiuni politice care nu sunt înregistrate ca partide politice dar iau parte în campaniile electorale şi ştim că există asemenea formaţiuni politice, de exemplu, organizaţiile minorităţilor naţionale, pot să-şi finanţeze aceste campanii fără să se supună acestor legi.

Ca atare, noi vă solicităm să rămână aşa cum a propus iniţiatorul şi sintagma "formaţiune politică" care există şi în alte legi şi în legea partidelor politice, cum s-a mai spus, a fost reintrodusă în varianta aprobată de Camera Deputaţilor. Ca atare, să renunţaţi la această modificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiş din partea comisiei... Numai puţin, domnule Timiş, vorbiţi individual sau din partea comisiei? Staţi atunci să vorbească ceilalţi colegi ai noştri care doresc intervenţii în numele grupurilor sau în nume personal.

Domnul deputat Vasile Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Chestiunea a fost discutată pe toate părţile la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pe bună dreptate s-a acceptat acest amendament, pentru că în acest moment trebuie clarificată situaţia celor care beneficiază şi care pot să primească subvenţii, atât private, cât şi de la bugetul statului pentru activităţi politice.

Prin acest amendament, acceptat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se lămureşte treaba. Numai partidele politice pot să beneficieze de aceste subvenţii, nu şi organizaţiile, pentru că dacă se lasă textul iniţial al art. 4, atunci există posibilitatea ca unele formaţiuni politice să se declare, când politice, când nepolitice, să beneficieze de drepturi ca formaţiuni politice atunci când este cazul, iar în alte situaţii, în alte împrejurări să se metamorfozeze, precum cameleonul şi să beneficieze de alte drepturi.

De aceea, mi se pare că textul propus de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi înlătură orice fel de posibilităţi de interpretare, rămân ca subiecte doar formaţiunile care se intitulează partide, nu şi formaţiuni politice.

De aceea, noi considerăm că amendamentul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este în concordanţă până la urmă cu spiritul legislaţiei europene şi că în această formulă trebuie adoptat art. 4.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine mai doreşte să intervină? Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi susţinem amendamentul propus de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în sensul de a se păstra sintagma "partid politic", în loc de "formaţiune politică", pentru motivul că formaţiunea politică nu este definită în legislaţia românească în vigoare, apoi partidul politic este consacrat de Constituţia României şi în plus de toate acestea, pentru a da satisfacţie celor care contestă acest punct de vedere este că în Legea electorală şi în Legea partidelor politice formaţiunea politică este asimilată partidului politic. Deci, se acoperă ceea ce doresc cei care ne contrazic. Şi, în consecinţă, vă rog să fiţi de acord cu păstrarea sintagmei "partid politic".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Efectuându-se dezbaterile cu privire la acest amendament urmează să-l supunem votului. Potrivit Regulamentului, întâi se supune votului amendamentul comisiei şi dacă acesta nu este adoptat, se supun votului celelalte formule ale textului.

Cine este pentru amendamentul 2 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la formularea art. 4 alin. 1.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să număraţi voturile. 105 voturi pentru amendament.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 105 voturi pentru, 14 împotrivă şi 9 abţineri s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la formularea art. 4 alin. 1.

La art. 4 alin. 2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Adoptat în formula iniţială.

La alin. 3 de la art. 4 vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Domnul deputat Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

De această dată trebuie să spun că amendamentul propus de către Comisia juridică este anticonstituţional. Potrivit Constituţiei, moneda naţională este leul. Orice trimitere la altă monedă, inclusiv la EURO, atâta timp cât noi nu suntem membrii ai Uniunii Europene şi în România nu este monedă oficială EURO, orice trimitere este neconstituţională.

Prin urmare, susţinem textul iniţial propus de către iniţiator şi nu putem fi de acord cu textul propus de către Comisia juridică, atâta timp cât încalcă prevederile constituţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stoica şi apoi din partea comisiei.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Punctul de vedere al iniţiatorilor este în sensul menţinerii textului iniţial, urmând să se respingă amendamentul făcut la Comisia juridică. Şi iată de ce: nu este numai chestiunea pe care a ridicat-o distinsul reprezentant al Partidului România Mare, este şi o chestiune care ţine de abordarea raţională a finanţării partidelor politice şi la început am făcut un apel în favoarea acestei abordări raţionale.

Ce este de neprimit în amendamentul comisiei? Nu numai faptul că se exprimă în EURO acest plafon, dar baza de calcul pentru acest plafon este un salariu de 50 de EURO pe lună.

Cred că dacă studiem cu atenţie programul partidului de guvernare o să constatăm că ambiţiile Partidului Social Democrat în ce priveşte veniturile în România sunt mult mai mari. Ele nu se opresc la 50 de EURO pe lună! Iată de ce, această plafonare este nejustificată. Sperăm că în anii următori salariile vor fi mai mari în România, veniturile vor creşte.

Iată de ce, cred că textul aşa cum era iniţial era binevenit.

În al doilea rând, este de neprimit în acest amendament tocmai ideea pe care o spuneam mai devreme: există o tendinţă de abordare demagogică sub imperiul opiniei publice şi al mass-media, în sensul de a reduce cât mai mult aceste cheltuieli pentru partidele politice şi campaniile electorale. Dacă dorim să nu ocolim legea şi să nu recurgem la mijloace nelegale pentru finanţarea partidelor politice este bine să rămână textul aşa cum a fost propus de iniţiatori.

Iată de ce, în concluzie, vă propunem să respingeţi amendamentul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, de ce vă referiţi la 50 de EURO pentru că văd aici 5.000 de EURO? Aţi făcut o împărţire lunară sau ce aţi făcut?

Domnul Valeriu Stoica:

Da, pentru că aici se spune că suma cotizaţiilor nu poate depăşi 100 de salarii de bază minime brute pe ţară şi aceasta a fost baza: 100 înmulţit cu 50, după calculul meu, automat 5.000 cât aţi spus dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Trimiterea la EURO care s-a făcut, s-a făcut la 5.000 şi aceasta era nedumerirea mea.

Cine doreşte să mai intervină? Domnul deputat Timiş din partea Comisiei juridice.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţin punctul de vedere al comisiei, atât pentru rigoarea textului, dar şi pentru faptul că noi păstrăm textul iniţial al autorilor acestei iniţiative legislative, în sensul că suma cotizaţiilor plătite de o persoană într-un an poate fi până la 100 de salarii minime brute pe ţară, dar ca să limităm orice altă posibilitate de a se depăşi această sumă am fixat un prag, sigur, este adevărat în EURO, dar am păstrat un prag în EURO ca monedă de referinţă. Deci, orice tranzacţie - are dreptate colegul nostru Moiş - pe teritoriul României în mod normal se face în lei, nu în EURO, dar moneda menţionată aici este doar ca valoare de referinţă, pentru mai multă claritate şi pentru mai multă transparenţă.

În consecinţă, vă rog să votaţi textul propus de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Poftiţi.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Eu am înţeles susţinerea comisiei legată de această problemă financiară, numai că este o contradicţie în text. Modificaţi atunci: nu 100 de salarii minime, ci 83, cât rezultă din 5.000 de EURO. Deci, readucem la 83. Adică, astăzi 100 de salarii minime sunt mai multe, calculat la valoarea cursului actual al EURO, decât cele 5.000 de EURO propuse de dumneavoastră. Deci, astăzi acest text deja este depăşit. Ca atare, ori EURO îl aduceţi la salariul minim de astăzi, ori numărul salariilor minime îl aduceţi la cursul de astăzi al EURO, ori cel mai normal şi conform Legii finanţelor din România, cel mai just este eliminarea EURO, până când vom trece la acea monedă, sperăm cât mai repede.

Nu se justifică într-un text două părţi care se contrazic. Ori modificăm una dintre cele două, ori o eliminăm pe cea de-a doua, propunere pe care o susţin. Deci, varianta iniţiatorului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Rog comisia să se pronunţe cu privire la aceste aspecte şi iniţiatorul, de asemenea.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă ne uităm bine pe text, cele 5.000 de EURO nu reprezintă nimic altceva decât aproximativ 100 de salarii minime.

Deci, practic, discuţia nu are sens, pentru că este acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Procedăm, potrivit Regulamentului, şi vă supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei, amendamentul 3 cu privire la cuprinsul art. 4 alin. 3.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să urmăriţi lucrările şi să vă exprimaţi prin vot asupra problemelor pe care le supun votului dumneavoastră. 65 voturi.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 65 pentru, 52 împotrivă, nici o abţinere s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la art. 4 alin. 3.

Titlul Secţiunii "..

Voci din sală:

Nu avem cvorum!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi?

Stimaţi colegi,

Să nu începem iarăşi... Vă rog să veniţi şi să vă consultaţi cu colegii care au numărat. (Se adresează doamnei deputat Paula Maria Ivănescu)

La titlul Secţiunii a 2-a: "Donaţii", dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate în formula iniţiatorului.

La art. 5 alin. 1 urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, se modifică art. 5. Poftiţi, domnule Stoica. Să ştiţi că m-am uitat la dumneavoastră în momentul când am întrebat dacă sunt obiecţiuni şi nu erau.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

O observaţie prealabilă pentru a confirma noutatea, adevărul că nu este important cine votează, este important cine numără şi mai ales este important cine anunţă rezultatul votului şi sper să existe mai multă rigoare în această privinţă de aici înainte în desfăşurarea procedurii, pe marginea acestei legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înţeleg că, în mod subtil spuneţi că preşedintele a schimbat numărătoarea voturilor?

Domnul Valeriu Stoica:

Dumneavoastră sunteţi subtil, domnule preşedinte, şi prefer să rămâneţi la acest nivel de subtilitate în comunicarea noastră.

Sper, însă, să nu fie nevoie să rămânem până la sfârşitul şedinţei atât de subtili.

Iată de ce, în legătură cu amendamentul Comisiei juridice, la art. 5 alin. 1, vreau să afirm tranşant că dacă se adoptă acest amendament, practic tot sensul acestei reglementări, aşa cum a fost gândită de iniţiator, va fi denaturat pentru că plafonul propus de iniţiator, de 0,05% este redus prin acest amendament, nu cu 10%, nu cu 50%, nu cu 100%, ci de 10 ori. Aşadar, dacă acest amendament se păstrează, aceasta înseamnă că, practic, acceptăm prin hotărârea noastră o invitaţie la eludarea legii.

Or, dacă astăzi clasa politică şi-a pierdut credibilitatea, este în primul rând pentru că, în acest domeniu al finanţării partidelor politice legea este eludată. Este eludată de toată lumea. Prefer să spun eludată şi nu încălcată, dar declar rituos că în momentul de faţă toate partidele politice încalcă reglementările în materie.

Or, dacă acest amendament va fi admis, aceasta înseamnă că, de fapt, doar cosmetizăm reglementarea actuală şi nu rezolvăm problema cea mai importantă. Spuneam mai devreme că democraţia costă, ne minţim pe noi înşine dacă noi credem că reducând acest plafon de 10 ori ne încadrăm într-o limită rezonabilă a costurilor democraţiei.

Iată de ce fac un apel, domnule preşedinte, la toţi cei care au făcut amendamentul acesta să şi-l retragă şi dacă nu şi-l vor retrage fac un apel către toţi parlamentarii, toţi deputaţii, să voteze împotriva acestui amendament.

Repet, adoptarea lui înseamnă practic denaturarea sensului acestei reglementări şi înseamnă să acceptăm că şi de aici înainte se va întâmpla ceea ce se va întâmpla până acum: partidele politice vor eluda legea în materia finanţării activităţii lor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ceea ce vă pot spune este că, vorbele oricât de frumoase ar fi, în faţa cifrelor şi a realităţii, pentru că cifrele reprezintă o realitate, pălesc. Este vorba de o donaţie de 90 de miliarde de lei pentru un partid politic sau o donaţie de 9 miliarde de lei.

Deci, făcând procentul raportat la bugetul României cele două valori sunt 90 de miliarde de lei donate unui partid sau 9 miliarde. Dumneavoastră apreciaţi ce este moral şi ce este bine de donat unui partid. Ori 90 de miliarde, care mie mi se pare o sumă imensă, ori 9 miliarde care tot este o sumă mare, dar care poate fi acceptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vi s-au oferit nişte termeni de comparaţie mai palpabili, dar vă rog să vă pronunţaţi... Domnul Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

După părerea grupului nostru, aici este cheia până la urmă, a întregii iniţiative legislative. Dacă acceptăm 0,05 propus de către iniţiator, mi se pare ca fiind o propunere rezonabilă. Nu este cifra absolută, ci este vorba de un procent care se raportează la ceva. Trimiterea la actualul buget al României este irelevantă din punct de vedere al legii, pentru că iniţiatorii au prevăzut un procent de 0,05. Prin propunerea Comisiei juridice nu se face altceva decât să se diminueze de 10 ori acest propus. Nu mai vedem unde este raţiunea, atunci, a acceptării acestei iniţiative legislative. Grupul nostru parlamentar susţine varianta iniţiatorilor. Nu suntem de acord cu modificarea propusă de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu.

Supun votului atunci, în ordinea regulamentară, întâi amendamentul comisiei... Vă rog, stimaţi colegi, pentru a nu mai fi suspectat că nu număr bine, să vă exprimaţi clar voturile dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul 4, cu privire la art. 5 alin. 1 şi mai concret care limitează donaţiile la 0,05 din venitul bugetului de stat.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 83 voturi pentru, respectiv 46 cu 37. 83 pentru. Am anunţat şi câţi mi s-au spus pe o parte şi câţi mi s-au spus pe altă parte şi v-aş ruga foarte mult să încercaţi să nu mă mai jigniţi cu bănuiala că aş falsifica eu voturile numărate de colegii mei.

Împotrivă? 47 voturi împotrivă, respectiv 19 cu 28.

Abţineri? Cu 83 voturi pentru, 47 împotrivă, nici o abţinere art. 5 alin. 1 a fost adoptat în formularea comisiei cuprinsă la amendamentul 4.

Articolul 5 alin. 2. Urmăriţi amendamentul 5.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5 al comisiei? Domnul deputat Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Nu vreau să continui dialogul subtil, cum spuneaţi dumneavoastră pe marginea numărării voturilor, dar eu am constatat că îi număraţi şi pe cei care nu votează. Dar dacă aşa este regula la PSD, să fie număraţi şi cei care nu votează...

Domnul Valer Dorneanu:

Credeam că vreţi, mai ales pentru un distins jurist ca dumneavoastră, are prevalenţă buna credinţă, nu reaua credinţă pe care o evocaţi acum.

Domnul Valeriu Stoica:

În această chestiune, domnule preşedinte, nu este vorba de bună credinţă, este vorba de o observaţie prin propriile simţuri. Puteţi să spuneţi doar că pe mine mă înşală simţurile mele. Eu pot să vă spun că v-au înşelat pe dumneavoastră simţurile dumneavoastră. Nu este o chestiune de bună credinţă, este o chestiune de percepţie. Am numărat şi eu voturile din sală şi am văzut câte erau, dar poate că eu m-am înşelat, pot să recunosc lucrul acesta, dacă recunoaşteţi şi dumneavoastră că poate v-aţi înşelat, adică să ne acordăm reciproc prezumţia de bună credinţă în ce priveşte percepţia, prin simţurile noastre, a realităţii din sală. Ştiţi că uneori percepţiile sunt înşelătoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Poate vă aşezaţi într-o postură mai panoramică, pentru a putea vota nu dintr-o parte...

Domnul Valeriu Stoica:

Am să mă străduiesc să am o percepţie mai bună, domnule preşedinte, dar sunt sigur că până la sfârşit nu va fi la fel de bună ca a dumneavoastră în ce priveşte numărul voturilor.

În ce priveşte amendamentul făcut de Comisia juridică la art. 5 alin. 2, ţinând seama că a fost votat amendamentul de la art. 5 alin. 1 v-aş propune ca măcar aici să rămână plafonul de 0,05, pentru că dacă este vorba de anul în care au loc alegerile, fără îndoială că această plafonare înseamnă încă o dată şi spun "încă o dată" şi spun "încă o dată", o invitaţie la încălcarea legii. Dar dacă este să vorbesc în deşert, domnule preşedinte, o voi face până la sfîrşitul acestei dezbateri.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine doreşte să mai intervină, stimaţi colegi. Domnul Damian Brudaşca din partea PRM-ului, ca să vă pronunţaţi şi cu privire la susţinerea domniei sale.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Am înţeles, din intervenţia iniţiatorului, ca şi din ale celorlalte grupuri politice parlametnare reprezetnate în acestă adunare, că intenţia acestei legi este extraordinar de lăudabilă şi de profitabilă, în sensul că se încearcă să se închidă "şurubul" corupţiei şi să se intre pe făgaşul legalităţii şi în acest domeniu. Ulterior, însă, această bună intenţie văd că este subminată chiar din interior şi chiar de către cei care au gândit acest proiect de lege.

Precedentul moment, respectiv amendamentul de la poz. 4, ca şi acesta, sunt o dovadă clară, pe de o parte, că nu se doreşte ca legea să producă efectele pe care le-am aştepta, iar, pe de altă parte, că se dă girul unor tendinţe de tip populist, în sensul de a se crea în faţa presei o anume imagine: de spirit economic, de atenţie faţă de banul public, pentru ca în baza acestei perdele de fum să se poată ulterior manipula aşa cum se doreşte. Pentru că am sentimentul că nimeni nu doreşte, în actuala formulă, ca legea să producă într-adevăr efecte şi ca în România să existe un control legal asupra modului în care sunt folosiţi banii alocaţi partidelor politice.

Prin urmare, eu nu pot susţine amendamentul comisiei. Revin şi consider că cel prezentat în textul iniţial al propunerii legislative ar fi mult mai indicat, pentru că el concordă cu o realitate cu care ne-am confruntat la toate alegerile electorale de până în momentul de faţă.

Dacă partidul de guvernământ doreşte să nu mai planeze asupra sa prezumţia de vinovăţie, nu de nevinovăţie, atunci ar fi bine să aibă în vedere cu mai multă atenţie şi cu mai mult, chiar, dacă vreţi, aceşti coeficienţi privind donaţiile pentru activitatea formaţiunilor politice, respectiv, a partidelor politice. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar Leonăchescu, vorbiţi în numele comisiei sau al dumneavoastră personal?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îmi permit să fac un comentariu. În toate aceste prevederi, în care apelăm la procente din veniturile bugetului de stat, în perspectivă se ridică următoarea problemă. Bugetul creşte în permanenţă, veniturile, să sperăm că vor creşte şi ele, şi acelaşi procent fix, la un venit din ce în ce mai mare, va însemna o sumă din ce în ce mai mare alocată acestei activităţi.

Ne propunem, în permanenţă, să dezvoltăm această activitate, păstrând procentul, sau afectăm valorile altor sectoare productive, de exemplu, cercetare, şi păstrăm activitatea politică la un anumit nivel? Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, în nume personal, nu al comisiei, deci.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat susţine varianta inţiatorului, în consecinţă, nu varianta menţionată în raport, cu amendamentul Comisiei juridice. Şi aş vrea să dau doar câteva exemple din legislaţia comparată, pentru a susţine necesitatea elaborării unei legi care să ţină cont de realităţile concrete şi nu de realităţi virtuale sau dorite de unii sau alţii.

În primul rând, că în legislaţiile altor ţări nu se face referirea la bugetul de stat, ci, interesant, şi vă dau exemplul din Italia, pentru partide: "Cheltuielile efectuate de orice partid sau formaţiune politică nu trebuie să depăşească totalul care rezultă prin înmulţirea sumei de 200 de lire cu numărul total al locuitorilor din districtele în care ele au candidat pentru Senat sau Cameră".

În acelaşi sens este şi legislaţia spaniolă, unde se menţionează în mod expres faptul că nivelul cheltuielilor este următorul: "Nici un partid sau coaliţie nu poate face cheltuieli electorale care să depăşească totalul rezultat prin înmulţirea numărului de locuitori din circumscripţiile în care acestea au prezentat candidaturi cu suma de 40 de pesetas. La această sumă variabilă se adaugă o sumă fixă de 20 de milioane de pesetas".

Deci, dacă putem observa, aceste legislaţii încearcă să surprindă realităţile concrete, pentru a avea cu adevărat transparenţă. Dacă le vom pune o barieră minimală, o vom pune, aşa cum sublinia distinsul coleg Stoica, o vom pune pentru a fi încălcată fără nici un fel de "problemă.

Iată de ce cred că este nevoie să facem o lege care să fie adaptată atât situaţiei politice din ţară, cât şi reglementărilor internaţionale în materie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu, domnul Timiş, din partea comisiei, şi, apoi, domnul Valeriu Stoica.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Spiritul acestei legi, când ea a fost iniţiată de PNL şi discutată, cel puţin, la nivelul grupurilor parlamentare, era ca să se elimine posibilitatea de a cheltui, de a utiliza bani proveniţi din alte surse decât cele legale. A fost şi o presiune puternică a opiniei publice, pentru a ajunge în această situaţie, era un alt lucru spus acolo, era pusă în discuţie transparenţa.

Iată că în faţă avem două lucruri: pe de o parte, această idee a legii, pe de altă parte, necesitatea, în faţa realităţii, de a apela, eventual, şi la alte mijloace. Sau, dacă nu, o a treia realitate, cea pe care o constatăm permanent, faptul că vor exista partide a căror clientelă, atâta vreme cât sunt la putere (şi, în momentul acesta, este cazul PSD-ului) vin şi alimentează la conturile partidului şi, deci, nu este nevoie de transparenţă, nu este nevoie de bani publici, care se văd foarte bine şi pot fi cuantificaţi, şi partide sărace, care, nefiind la putere, nu au astfel de posibilităţi. Iată o metodă prin care puterea se perpetuează.

Cred că suntem în faţa unei chestiuni, de a pune în discuţie un parcurs democratic al României. Cred că e bine să avem transparenţă faţă de toate partidele şi egalitate de şanse. Această lege închide această posibilitate şi deschide posibilitatea perpetuării la putere a partidelor care au clientelă şi care, în momentul în care sunt la putere, au clientelă.

Eu sunt, noi suntem împotriva acestui amendament, cred că trebuie să revenim la o situaţie normală, transparentă, vizibilă şi în care toate şansele să fie egale şi să nu votăm în funcţie de banii de care putem face rost atâta vreme cât suntem la putere. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Am solicitat să revin la microfon pentru a lămuri o chestiune şi a evita în felul acesta să rămână fără efect intervenţiile remarcabile ale antevorbitorilor mei, întrucât antevorbitorii mei, ca şi mine, de altfel, au pledat împotriva amendamentului comisiei. Dar a pleda împotriva amendamentului comisiei nu înseamnă a pleda în favoarea textului iniţiatorului.

De ce? Pentru că a fost modificat deja art. 5 alin. 1 şi acolo, vrând-nevrând, deocamdată, cu voinţa dumneavoastră, a majorităţii, a fost deja redus de zece ori acest plafon. Or, dacă se păstrează textul iniţiatorului, înseamnă să fie dublu faţă de alineatul precedent, 0,01%, exact cât e în textul dumneavoastră.

Ceea ce am propus eu ca formulă de compromis este ca aici, în alin. 2, să trecem măcar plafonul de 0,05, adică, de cinci ori mai mare decât este în momentul de faţă. Dacă punem aici 0,05, am putea corecta, măcar în parte, eroarea care s-a făcut la alineatul precedent.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Este clar că partidele politice trebuie finanţate, dar ele nu trebuie să fie finanţate atât de mult din bugetul de stat, nu le transformăm în fonduri de investiţii. Prin această lege, încercăm să asigurăm transparenţă şi eliminarea abuzurilor. Nu înţeleg cum, prin majorarea bucăţii din bugetul de stat, se fac abuzuri. Pentru că partidele, în temeiul acestei propuneri legislative, au şi alte surse de finanţare: propuneţi mărirea cotizaţiilor, propuneţi mărirea donaţiilor de la persoanele fizice, nu de la bugetul de stat. Nu cred că prin mărirea cotei alocate pentru partidele politice, din bugetul de stat, se pot crea abuzuri.

De asemenea, se fac confuzii, unii vorbesc de ceea ce intră la bugetul partidului politic şi alţii vorbesc de cheltuielile partidului politic, invocând o legislaţie europeană. Hai să stabilim clar ce dorim: buget pentru partidele politice sau cheltuieli pentru partidele politice? Nu mai are rost să facem confuziile acestea, între două lucruri diferite.

Şi, în consecinţă, prin aceste argumente şi prin tot ce am susţinut până acum, susţin în continuare punctul de vedere al Comisiei juridice, de păstrare a textului propus. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca, domnul Valeriu Stoica, domnul Traian Dobre şi domnul deputat Duvăz.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am impresia că este o neînţelegere, pe care şi-a însuşit-o şi domnul coleg antevorbitor, care a reprezentat Comisia juridică. Aici, este vorba de donaţii, nu este vorba de ban public; aici este vorba de largheţea, de mâna largă a acelora care îşi pot permite să dea bani partidelor politice. Deci, eu nu ştiu de ce plângem aşa de mult pentru buzunarul celor care doresc să facă donaţii către partidele politice.

Nu este vorba de buget, dacă eu înţeleg bine textul, şi-l recitesc: "Donaţiile primite de un partid politic într-un an nu pot depăşi..." Aşa spune textul. Aşa spune şi textul amendamentului, aşa spune şi textul iniţial al acestei propuneri legislative.

Deci, eu, dacă se doreşte cu adevărat ca această lege "să constituie posibilitatea de control a modului în care sunt folosiţi banii de către partidele politice, cred că ar trebui să existe această stricteţe pe banii altora. Nu cred că avem posibilitatea şi dreptul de a ne exprima cum şi cât trebuie şi poate să plătească o persoană sub formă de donaţie unui partid politic.

De aceea, apreciez că este oarecum, dacă vreţi, nelalocul ei această insistenţă şi această falsă rigoare, pe care a exprimat-o, din păcate, şi antevorbitorul. Cred că, aşa cum spunea şi domnul deputat Stoica, ar fi de dorit ca măcar la acest capitol să existe cifra de referinţă 0,5% din veniturile bugetului de stat. Aşa cum spuneaţi anterior, că euro este un element de referinţă, aşa, şi în acest caz, bugetul de stat are doar calitatea de referinţă, nu este cel implicat direct, deoarece banii vin din veniturile persoanelor fizice sau persoanelor juridice.

Considerăm că este util să se facă această precizare, pentru a nu se vota în necunoştinţă de cauză.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

În acest context, domnule preşedinte, este de înţeles de ce Comisia juridică a făcut amendamentul pe care l-a făcut. Comisia juridică a crezut că aici este vorba de bani care se scot de la buget. În realitate, referirea la buget este făcută numai pentru a stabili criteriul de plafonare a donaţiilor.

Fiind vorba de donaţii, înţeleg că şi Comisia juridică nu are nimic împotrivă să rămână ori plafonul de 0,1% ori plafonul de 0,05%.

Vă rog să luaţi act, domnule preşedinte, de această chestiune şi să propunem această formulă de compromis.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Fără discuţie, este vorba de donaţii. Oricare formă din cele două scrise la art. 5, fie amendamentul Comisiei juridice, fie textul iniţial, reprezintă, de fapt, aceeaşi sumă - 18 miliarde.

Dacă se doreşte ca aceste donaţii să ajungă, după propunerea domnului Valeriu Stoica, de 90 de miliarde, sau, în altă variantă, de 180 de miliarde, e dorinţa dumneavoastră. Numai că argumentele pe care le-aţi adus sunt exact împotriva majorării procentului, datorită faptului că, dacă avem pe cineva mare şi puternic şi vrea să doneze atâţi bani unui partid, este mult mai simplu, pentru cel care primeşte banii, decât să aibă zece, mai mici şi mai puţin puternici, care să doneze banii.

Deci, este o filosofie destul de simplă, propunerea Comisiei juridice este să se păstreze textul ei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai sunt intervenţii. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art. 5 alin. 2, potrivit amendamentului comisiei, aşa cum mă obligă regulamentul.

Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 5 şi să vă pronunţaţi prin vot asupra acestuia.

Cine este pentru? Încă o dată, vă rog să urmăriţi lucrările şi să participaţi prin vot: pentru, contra sau abţineri! 73 voturi împotrivă.

Împotrivă?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Ce se întâmplă cu UDMR-ul, domnule preşedinte?

Domnul Valer Dorneanu:

49 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 73 voturi pentru, 49 împotrivă şi 1 abţinere, a fost adoptat amendamentul nr. 5, cu privire la art. 5 alin. 2.

Art. 5 alin. 3. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 6, dacă aveţi obiecţiuni? Domnul Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte,

Printr-o miraculoasă întâmplare, la votul precedent, percepţiile noastre au fost identice, am numărat la fel ca dumneavoastră.

În legătură cu amendamentul făcut de comisie la art. 5 alin. 3, fără a mai pleda încă o dată insistent, vreau doar să concluzionez să rămână propunerea inţiatorului în ce priveşte plafonul şi să se înlăture mai ales partea finală a textului, care pleacă de la o bază, deja, eronată, în momentul de faţă, cum bine spunea domnul Marton, astăzi: salariul de bază minim brut e mai mare de 50 de euro pe lună. Aşa încât, deja, plecăm din start cu o eroare inadmisibilă în textul unei legi serioase.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton.

Domnul Marton Arpad:

Vă spun sincer, eu nu ţin morţiş să votaţi una sau alta dintre cifrele cuprinse în acest amendament, dar măcar să existe o corelare între ele în momentul votării, pentru că, altfel, am sugera un alt demers al vieţii sociale în România decât cel pe care îl dorim. Şi, mai pe concret, 10 mii de euro, la cursul actual, înseamnă astăzi 186 de salarii minime, schimbaţi 200, cu Legea nr. 186/1999 sau scriem 10.763 de euro.

Pentru că, altfel, am sugera că în anii care vor urma va exista o depreciere faţă de euro a salariului minim din România, ceea ce cred că nici unul dintre noi nu am dori-o şi nici măcar nu am preconiza-o într-o formă atât de drastică.

În continuare, vă sugerez să rămânem doar la una dintre variantele propuse: ori rămânem la 200 de salarii ori la 10 mii de euro, ca să ne raportăm la euro, dar să nu existe o contradicţie între cele două praguri. În ziua de astăzi, contradicţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Având în vedere observaţiile făcute de antevorbitori, cred că s-ar putea ajunge la o formulă de compromis, dacă s-ar accepta ca amendamentul comisiei să aibă următoarea formulare: "…dar nu pot depăşi contravaloarea prin euro al acestora, calculată la cursul BNR din ziua efectuării plăţii". În felul acesta, nu limităm la 10 mii de euro, pentru că, aşa cum s-a spus, aşa cum ne asigură partidul de guvernământ, nivelul de trai creşte vertiginos, activitatea economică este mai mult decât înfloritoare şi este păcat să lăsăm impresia că, cu toate aceste rezultate extraordinare, mult prezentate în presă, totuşi, nivelul a 200 de salarii este echivalent doar cu 10 mii de euro. De aceea, eu sugerez comisiei, pentru a ţine cont şi de evoluţia firească în economia românească, să accepte formularea: "…dar nu pot depăşi contravaloarea în euro a acestora, calculată la cursul de schimb al BNR din ziua efectuării plăţii".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş fi dorit să intervin la dezbaterea anterioară, dar, din păcate, văd că suntem dominaţi de populism şi, de fapt, nu dorim să facem lucrurile sincer şi să le scoatem la suprafaţă, fiecare, cu cinismul caracteristic populismului, dintre cei care au optat pentru reducerea acestor plafoane drastisc, pornind de la premisa că există alte resurse care pot fi folosite şi neevidenţiate.

Dar, aici, o să intervin nu în raport cu plafonul, ci în raport cu modul formulării. Nu numai că legislaţia românească şi prevederile Băncii Naţionale sunt clare în ceea ce priveşte plăţile pe teritoriul României, care nu se pot face decât în lei, dar faptul că noi facem o prevedere care multiplică, spunem: "Nu mai mult de 200 de salarii de bază minime brute", stimaţi colegi, dar plafonăm în euro la 10 mii de euro, duce la concluzia că aceste salarii brute - că, totuşi, legea aceasta nu o facem pentru următoarele 6 luni, în viitorii câţiva ani ar fi premisa să nu crească, ceea ce este absurd.

De asemenea, referirea la euro nu poate să urmeze, în realitate, ce va însemna raportul cursului de schimb, care vedem că s-a modificat semnificativ în evoluţiile lui în ultimii ani şi în ultimul an în special, ceea ce trebuie remarcat ca un lucru pozitiv, ca şi, sperăm noi, evoluţia salariilor.

V-aş ruga, stimaţi colegi, să rămânem numai la valoarea textului inţial: "Care nu poate depăşi 250 de salarii minime brute pe ţară" şi, în nici un caz, să nu facem această legătură cu euro, care nu numai că contravine sistemului de circulaţie monetară românească şi al legislaţiei româneşti, dar creează o perspectivă sumbră de evoluţie a situaţiei salariilor româneşti sau a leului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre, din partea comisiei.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că este de remarcat dorinţa de a face legi perfecte, dar acest lucru nu îl vom reuşi, oricâte argumente am aduce de o parte şi de alta. Textul comisiei mi se pare logic, în sensul că spune: "până la 200, dar nu mai mult ".."

Ţinând cont că astăzi, în România, salariul minim este de 1.750.000 de lei...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală):

Aici scrie "salariu minim brut"!

Domnul Traian Dobre:

Bun, dar nu poate fi o farmacie făcută o lege.

Ţinând cont că de la 1 ianuarie valoarea acestuia se va majora la 2.500.000 lei, Comisia juridică consideră că textul, cel puţin în perioada actuală, când salariul minim creşte, când valoarea euro-dolar se menţine aproximativ constantă, este adecvat situaţiei prezente. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nu vreau să influenţez discuţiile, dar, apropo de perfecţiune, până când Senatul va adopta legea, probabil că vor interveni mutaţii şi în schimbul leului cu euro şi în schimbul poziţiei politice faţă de finanţarea partidelor politice. Să lăsăm şi Senatului dreptul de a perfecţiona această lege, dar aceasta nu înseamnă, însă, că noi trebuie să greşim.

Poftiţi, domnule Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc că aţi reluat ideea distinsului antevorbitor, nimeni nu este perfect, parlamentarii cu atât mai puţin, preşedintele Camerei...

Domnul Valer Dorneanu:

Şi mai puţin!

Domnul Valeriu Stoica:

...fiind o excepţie, vorbitorul de acum, nici el, nu face excepţie. Totuşi, cred că trebuie să facem distincţie între texte perfectibile şi texte eronate, una este să perfecţionezi un text, adică să-l faci mai bun decât este acum - ceea ce înseamnă că el este deja acceptabil, şi alta este, de la bun început, să ai un text eronat.

Aţi spus că Senatul poate să-l facă mai bun, acest text. Nu, Senatul, în situaţia aceasta, va avea o apreciere nefavorabilă faţă de Camera Deputaţilor, pentru că i-a trimis texte, de la bun început, eronate. Aici este vorba de o eroare. Dacă noi menţinem şi plafonul de 200 de salarii şi plafonul de 10000 de euro, nu ne dăm seama că plafonul de 200 de salarii este inutil. Înseamnă de rămâne numai al doilea, din moment ce chiar astăzi, în acest moment, 10000 de euro înseamnă mai puţin decât 200 de salarii.

Aşadar, două plafoane aveau rost în măsura în care al doilea plafon, în mod normal, ar fi putut să fie mai mare decât primul. Dar nu se întâmplă lucrul acesta. Aşa încât, după cum spunea domnul Marton, ori eliminăm primul plafon, ori îl eliminăm pe al doilea, ca să fie legea coerentă.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule coleg.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mi-am permis să iau cuvântul după distinşii antevorbitori întrucât am impresia că se face totuşi o confuzie pe tema aceasta. Deocamdată, discutăm despre finanţarea partidelor politice, nu despre salariul mediu brut sau minim brut pe economie actual sau cel previzibil.

Pe de altă parte, suntem acuzaţi de faptul că nu facem legi care să fie aplicabile pe termen suficient de lung. Tocmai aceasta cred că a fost şi intenţia legiuitorului: plecând de la realitatea actuală, a stabilit care este cuantumul actual raportat la cele 200 de salarii minime pe economie, dar a lăsat şi o prevedere care să fie aplicabilă şi în viitor, fiindcă aici este vorba în ce cuantum este moral ca o persoană să doneze pentru activitatea unui partid politic. Cred că acest element de perspectivă a scăpat antevorbitorilor. Fiindcă, dacă nu vom stabili un plafon de perspectivă, în momentul în care distinşii antevorbitori vor reuşi să ajungă la guvernare şi vor asigura, aşa cum au promis probabil un salariu minim pe economie de 1000 de euro, mă voi întreba dacă este moral ca o persoană fizică, conform legii pe care dânşii încearcă să ne sugereze să o acceptăm, să poată dona unui partid politic 200000 de euro, în contextul acela fericit care va urma, şi ne vom întreba dacă, donând 200000 de euro unei formaţiuni politice, nu urmăreşte unele avantaje.

Totuşi cred că legea este bună aşa cum a fost amendată de către comisie, şi mai ales oferă şi o aplicabilitate pe un termen cât de cât rezonabil.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că facem o confuzie. Camera este responsabilă pentru textul de lege pe care îl votează. Are responsabilitate faţă de ceea ce emite, iar faptul că, până la apariţia legii, se va întâmpla sau nu se va întâmpla nimic nu ne exonerează de răspunderea faţă de ceea ce votăm acum, şi ceea ce votăm acum este neconstituţional. Acest lucru s-a spus înainte.

Faptul că există o perspectivă, şi până atunci Senatul eventual va corecta lucrul acesta, este o greşeală de gândire.

Suntem responsabili faţă de ceea ce facem aici. Suntem datori să facem corect ceea ce facem, şi nu să ne aşezăm pe ideea că altcineva după noi va corecta şi că răspunderea este a Parlamentului în general.

Suntem responsabili, şi trebuie să facem corect ceea ce trebuie să facem.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş avea o întrebare către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Înainte de aceasta, însă, voi spune că, aşa cum ştim cu toţii, toate legile trebuie să beneficieze de armonizare cu legislaţia europeană.

Întrebarea este următoarea: cunoaşte cumva Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ca, acum doi, trei ani, cinci ani, în ţările din Uniunea Europeană în care se elabora o astfel de lege, să se fi făcut raportarea la euro? Sau există o astfel de lege în Elveţia în care să se raporteze francul elveţian, sau, în Suedia, coroana suedeză la euro? Aş dori să mi se răspundă la această întrebare.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt colegi care doresc să intervină în discuţii?

Domnul deputat Căşunean propune un text care să elimine neconcordanţa dintre cele două ipoteze.

Domnul Vlad Adrian Căşunean:

Stimaţi colegi,

Discutând cu colegii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, noi propunem un text nou din partea comisiei, care sună astfel: "Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an nu pot depăşi echivalentul în lei a sumei de 10000 de euro, calculată la cursul de schimb al BNR din ziua efectuării plăţii."

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, aşa cum a fost prezentat astăzi în plen.

Cine este pentru?

(Vociferări din partea Grupului parlamentar al PD.)

Stimaţi colegi,

Participăm la vot sau stăm numai în sală?

67 de voturi pentru.

Împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Stimaţi colegi,

Cei care contestaţi aşa de vehement, vă rog să poftiţi aici şi să număraţi.

Abţineri? Nu sunt.

67 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, nici o abţinere.

Stimaţi colegi,

Am propunerea să întrerupem dezbaterile aici şi să trimitem proiectul la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru a elimina aceste inadvertenţe şi aceste discuţii permanente.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Închidem şedinţa de astăzi în plen. Ne întâlnim joi în plen. Astăzi după-amiază sunt activităţi în comisie. Mâine, de asemenea, sunt activităţi în comisie.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.