Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 septembrie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.136/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 septembrie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 septembrie 2002
|
Şedinţa a început la ora 16.50. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Constantin Niţă, secretari. |
|
||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 261, sunt absenţi 83, din care participă la alte acţiuni parlamentare 24. Cvorumul legal pentru votul final este de 173 deputaţi. Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente: - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2002 pentru modificarea alin.1 al art.5 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Al doilea împrumut de ajustare structurală a sectorului privat) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 13 septembrie 2002, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2002 pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoara Părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea Părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2002 privind modificarea Legii nr.373/2002 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaţie Maritimă "Romline" - S.A. Constanţa, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 7 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
||||
|
|
În continuare vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi:
|
|
||
|
|
Intrăm în dezbaterea proiectelor de legi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Agenţia Universitară a Francofoniei relativ la Biroul Europa Centrală şi Orientală al Agenţiei Universitare a Francofoniei, semnat la Bucureşti la 15 noiembrie 2001. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Poftiţi, domnule ministru. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Guvernul supune plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Agenţia Universitară a Francofoniei relativ la Biroul Europa Centrală şi Orientală al Agenţiei Universitare a Francofoniei, semnat la Bucureşti la 15 noiembrie 2001. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. De asemenea, a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ. Pentru considerentele expuse în expunerea de motive vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege menţionat, în cadrul procedurii parlamentare obişnuite. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. La dezbaterile generale grupurile parlamentare se înscriu la dezbateri generale? Nu se înscriu. Să intrăm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? S-a adoptat cu o abţinere. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2002 pentru prorogarea termenelor prevăzute la Legea nr.146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi a Fundaţiei naţionale pentru tineret. Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea Comisiei pentru învăţământ? Este cineva din Comisia pentru învăţământ de faţă, nu este?, ca să ştim şi noi. Poftiţi, poftiţi, cineva să spună ceva, cât de cât. |
|
||
|
Domnul Nicolae Napoleon Antonescu: Comisia a analizat proiectul şi a făcut unele mici observaţii şi a propus, în unanimitate, aprobarea acestuia în forma prezentată de Guvern. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, bun. Guvernul dacă are ceva de spus? Poftiţi şi dumneavoastră. |
||||
|
Domnul Mario Ruse (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului.): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Proiectul de ordonanţă de urgenţă a avut la bază două motive care s-au suprapus. Primul este legat de necesitatea prorogării unor termene şi aşezării lor într-o succesiune logică, deoarece în Legea nr.146 se creau nişte suprapuneri în ceea ce priveşte termenul pentru inventariere, predare a patrimoniului, respectiv reorganizarea şi organizarea fundaţiilor pentru tineret şi, în al doilea rând, au fost necesare câteva corecţii legate de anumite formulări care au reieşit din întreaga dezbatere parlamentară, mai precis din procesul de mediere, după trecerea prin Senat, deoarece, de exemplu, în art.59 alin.3 s-a trecut din greşeală o referire spre Ordonanţa 26, respectiv "fundaţiile de tineret" şi nu cele "pentru tineret", potrivit Decretului-lege 150. Fiind vorba de o lege cu caracter organic, nu era posibil, pe perioada de vacanţă parlamentară de abilitare a Guvernului să procedăm la aceste modificări. Singura soluţie a fost această prorogare de termen. Pentru aceste motive vă propunem spre aprobare textul de ordonanţă. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Articolul unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs şi proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate de voturi s-a aprobat. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de către România a competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art.14 din Convenţia Internaţională pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială, adoptat de Adunarea Generală a ONU la New York la 21 decembrie 1965. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi. |
|
||
|
Domnul Cristian Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, România a ratificat Convenţia Internaţională privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială prin Decretul nr.345 din 1970, publicat în Buletinul Oficial din 27 iulie 1970, nr.092. Ratificarea a fost făcută cu o rezervă referitoare la art.22 şi o declaraţie. Prin Legea nr.144 din 9 iulie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr.261, din 13 iulie 1998, România a retras rezerva privind recursul la jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie pentru soluţionarea diferendelor, formulată la art.22 din Convenţia Internaţională privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială adoptată la New York la 21 decembrie 1965. Având în vedere întreaga argumentaţie prezentată pe larg în expunerea de motive, a fost elaborat prezentul proiect de lege pe care vă rugăm să-l adoptaţi. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Păun Nicolae. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu adresa nr.393 din data de 3 septembrie 2002, în conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor a fost înaintat prezentul proiect de lege care, de altfel, a fost luat în discuţie în cadrul comisiei. Sigur că da, adoptarea prezentului proiect de lege este absolut necesar în opinia membrilor comisiei, având în vedere, în mod special, progresele importante înregistrate de ţara noastră, în special după anul 1989, cu precădere respectarea şi promovarea drepturilor omului, în general, şi combaterea discriminării, în special. La şedinţa comisiei, din 18 septembrie 2002, de asemenea trebuie subliniat faptul că a participat domnul Octavian Stamatescu, director general adjunct din partea Ministerului Afacerilor Externe. Din numărul de 17 membri ai comisiei, 14 au fost prezenţi şi raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Prin urmare, supunem plenului dezbateri şi votul final. Domnule preşedinte, propunem 5 minute pentru dezbateri. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Nu este nevoie, că nu avem procedură de urgenţă. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Titlul legii. Vă rog să observaţi, în raport, la poziţia 1 este făcută o propunere de modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma propusă de comisie. Pct.1 de la articolul unic. Vă rog să priviţi în raportul comisiei. Se propune o modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma propusă de comisie. Pct.2, de asemenea, comisia propune o mică modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma propusă de comisie. Pct.3, de asemenea, se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege, în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Suntem în procedură de urgenţă, rog Comisia juridică să-mi facă propuneri pentru timpii de dezbatere. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere importanţa legii pe care o dezbatem, propunem 15 minute total şi 2 minute pentru fiecare luare de cuvânt. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul legii. Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Vă rog să observaţi în raportul comisiei se propun o serie de modificări la poziţia 1, la poziţia 2, 3, 4. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.2, adoptat în forma modificată de către comisie. Titlul cap.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Cap.III. Titlul cap.III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.IV. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.15. Vă rog să priviţi în raportul comisiei la pct.5. Sunt propuse nişte modificări de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.15 adoptat în forma modificată de comisie. Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.19. Vă rog să priviţi în raport la poz.6, la pct.6 se propun nişte modificări de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Art.19 aprobat în forma modificată de către comisie. Art.20, la pct.7 al raportului se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.VI. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.27. Vă rog să priviţi la pct. 8 din raport. Sunt propuse nişte modificări de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2002 pentru recuperarea arieratelor către principalii furnizori de resurse energetice şi apă. Suntem în procedură de urgenţă. Rog un reprezentant al comisiei, domnul preşedinte, să-mi facă propuneri pentru timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Practic, comisia, la această ordonanţă de urgenţă, dezbătută împreună cu Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic, a făcut o singură modificare, şi anume la art.3 a făcut precizarea că adunarea generală extraordinară va mandata consiliul de administraţie, aşa cum este trecut şi în Legea 31, deci, presupun că discuţii prea lungi nu or să fie, propun pentru dezbatere 3 minute şi 1 minut pentru intervenţii dacă sunt. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Cine este pentru aceşti timpi? Vă mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art,2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Vă rog să priviţi în raportul comisiei la pag.3, pct.4, este o modificare făcută de către comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie. Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Vă rog să priviţi în raport la pct.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Vă rog să priviţi la pct.2, se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în varianta comisiei. La pct.3 din raport, vă rog să priviţi, de asemenea, este propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Am parcurs şi legea. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Şi această ordonanţă a fost dezbătută în plenul şedinţei împreună cu Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic şi, în urma dezbaterilor, a suferit câteva modificări faţă de forma adoptată de Senat, în principal, privind stipularea dreptului de proprietate a consiliilor judeţene şi locale asupra unor centrale termice şi electrice de termoficare şi s-a completat anexa cu o centrală termică, adică electrică, în plus, Centrala de la Govora, care s-a transferat între timp în proprietatea Consiliului judeţean Vâlcea şi s-au extins măsurile prevăzute în ordonanţă asupra altor centrale termice şi electrice de termoficare care vor fi transferate în proprietatea unor consilii judeţene şi locale ulterior. Ca atare, propun 15 minute pentru dezbateri şi 2 minute pentru intervenţii, dacă sunt. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Vă rog să observaţi că se propune o anumită modificare de către comisie la poz.3. Da, poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu titlul ordonanţei, partea aceasta privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice, noi credem că este o exagerare foarte mare, dacă nu cumva o păcăleală, pentru că nu se asigură nici într-un caz funcţionarea acestor centrale numai prin aceste măsuri. De aceea, cred că, chiar dacă transferarea centralelor este un început într-o direcţie corectă, partea aceasta cu asigurarea condiţiilor de funcţionare pentru o perioadă de tranziţie şi ulterior este complet lăsată la o parte de guvern şi numai prin măsurile de aici, nici într-un caz, nu se va asigura în această iarnă funcţionarea. Aşa că putem să-i spunem "pentru asigurarea condiţiilor de nefuncţionare", eventual. |
||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, înţeleg, este o declaraţie politică, nu aţi făcut nici un amendament, deci, trecem mai departe. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisie. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Aprobat în forma propusă de comisie. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Anexa. Obiecţii? Art.8, da, este o completare făcută de comisie. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ordonanţa, s-a adoptat forma propusă de comisie. Titlul legii. Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, vă rog să observaţi în raport, se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu e nici o obiecţie. Adoptat. Proiectul va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2002 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea Departamentului pentru comerţ exterior şi promovare economică din structura Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a aparatului de lucru al Guvernului. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raportul acestui proiect de lege a fost adoptat de către comisia de specialitate, sesizată în fond, Comisia de politică externă, de asemenea am primit un aviz favorabil pentru această dezbatere, în cadrul comisiei noastre, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Raportul Legii pentru aprobarea ordonanţei a fost adoptat în unanimitate de voturi şi propunem să fie adoptat în forma prezentată. Dezbaterea să fie 10 minute, 2 minute pentru fiecare articol. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Poftiţi, ce problemă aveţi? |
||||
|
La dezbateri generale aş vrea să iau cuvântul, domnule preşedinte. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Păi, nu avem dezbateri generale, e procedură de urgenţă. |
||||
|
Procedură. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Bun, asta este cu totul altceva. De procedură, poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Ştiţi foarte bine că atunci când am discutat regulamentul şi am acceptat modificările care s-au făcut în regulament privind procedurile, să zic aşa, accelerate de dezbatere a legilor în Parlament, am convenit, de asemenea, ca în cazul ordonanţelor de urgenţă, totuşi grupurile parlamentare să se poate exprima într-un timp limitat la începutul dezbaterilor, eventual, la discuţia care priveşte titlul legii sau titlul ordonanţei. Era o cutumă pe care am acceptat-o cu toţii şi am şi practicat-o până acum şi, de aceea, vă rog ca şi de data aceasta să facem la fel. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Bine. Poftiţi, domnule Brudaşca. Să vedem dacă ne mai înscriem în termenul votat de dumneavoastră pentru finalizarea dezbaterilor. |
||||
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc şi mulţumesc şi colegului de la PD, pentru că mi-a permis să iau cuvântul. La votarea Guvernului Adrian Năstase, PRM s-a abţinut, una dintre cauze constituind-o această structură destul de pestriţă şi de sacrificare a activităţii de comerţ exterior. Iată că evoluţia timpului a confirmat justeţea punctului de vedere al PRM. Decizia pe care a luat-o recent primul ministru de a trece în subordine directă activitatea de comerţ exterior înseamnă, evident, o recunoaştere a slăbiciunii Guvernului mamut pe care îl prezidează. Dar, în loc să acorde activităţii de comerţ exterior importanţa ce i se cuvine, domnul prim ministru, dovedindu-se, din păcate, ageamiu în probleme economice, a creat mai degrabă un minister al dezvoltării şi prognozei cu nimic diferit de fostul comitet de stat al planificării, fără să acorde importanţa acestui compartiment al activităţii de comerţ exterior. Rezultatele se văd atât în bugetul de stat, cât şi în creşterea nestăvilită a datoriei externe a României, dar mai ales în ieşirea totală a produselor şi serviciilor româneşti de pe foarte multe pieţe externe, unele extrem de profitabile şi de tradiţie. Vrând să lovească în realitate în domnul ministru Mircea Geoană, premierul şi-a arătat în realitate sieşi cartonaşul galben. Căci la aproape 2 ani de la preluarea puterii, domnul Adrian Năstase n-a găsit încă formula Cabinetului eficient şi performant, capabil de gestionarea potrivită a problemelor ţării. Aceasta aşa zisă reorganizare constituie nu doar prilejul reglării de conturi la vârful PSD, ci şi oportunitatea sporirii birocraţiei. Concret, premierul va mai angaja în cadrul Secretariatului General al Guvernului încă 54 de persoane. În felul acesta se îndeplineşte încă un punct din programul său de guvernare: reducerea personalului din administraţia centrală şi implicit a birocraţiei. Să mai spună cineva că domnul Adrian Năstase nu e un om de cuvânt. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Poftiţi, celelalte grupuri. |
||||
|
Domnule preşedinte, Noi o să respectăm într-adevăr cutuma şi anume o declaraţie foarte scurtă care să nu pună probleme timpului deja adoptat şi, de fapt, urgenţelor chestiunii. La începutul acestei guvernări, în acest domeniu s-a adoptat un model care există doar în câteva ţări ale lumii şi care s-a dovedit după doi ani că nu a funcţionat, pentru că partea de comerţ exterior a fost mult prea subordonată părţii diplomatice, părţii care se ocupă, în ambasadele României, de relaţiile politice şi aşa mai departe. Acum este un fapt bun că se încearcă îndreptarea lucrurilor, numai că se merge într-o direcţie în care, de data asta, nu există nici un model în lume şi anume ca primul ministru să fie şi ministrul comerţului. De aceea, cred că ar fi trebuit ori să se înfiinţeze ministerul comerţului, ceea ce era o formulă posibilă, sau să se revină la formula care există peste tot în lume sau în foarte, foarte multe ţări ale lumii, Ministerul Industriei şi Comerţului. În calitate de ministru, m-am întâlnit cu vreo 60 de miniştri omologi care toţi erau ministrul industriei şi comerţului. Camerele se cheamă Camera de Comerţ şi Industrie etc. Deci, cred că asta era direcţia corectă şi nu aceasta care a fost adoptată. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Celelalte grupuri? Cine mai doreşte? Bun. Din partea comisiei sesizate în fond? |
||||
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vorbesc în calitate de membru al PSD, exprimându-mi un punct de vedere în legătură cu aceste două opinii. În primul rând, eu cred şi toată lumea cred că este de acord că eficienţa unei activităţi se vede după rezultat. Guvernul Adrian Năstase duce o politică de rezultat. Dacă privim evoluţia comerţului exterior în anul 2001 şi în acest an, putem să constatăm că orice lucru se poate spune în legătură cu managementul acestei activităţi, cu atât mai puţin însă acela că nu ar fi o activitate eficientă. Sigur, există tot felul de motive pentru care se pot face aprecieri, păcat însă că ele nu se fac la obiect. Necesitatea care a determinat această reaşezare este dictată în mod clar, şi cei care cunosc ştiu foarte bine, de evoluţia rapidă a procesului de integrare a României în Uniunea Europeană. Şi acest lucru a determinat o reaşezare a ceea ce înseamnă gândirea economică, pentru că acest Guvern are o gândire economică predictibilă şi, mai ales, o proiecţie de viitor în legătură cu politicile economice care se realizează în vederea atingerii obiectivelor menţionate. Există la nivelul Guvernului un departament de politici economice care creează proiecţia cu privire la modul în care trebuie să se dezvolte România în concordanţă cu obiectivele pe care şi le-a stabilit, în primul rând, în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană, iar aducerea acestui departament în cadrul Guvernului, într-o formulă cu un secretar de stat care răspunde de departamentul respectiv, nu reprezintă altceva decât o accentuare a ceea ce înseamnă aspectul politicilor economice. Ceea ce a dus lipsă România până în prezent a fost lipsa unei concepţii coerente şi a unor politici consecvent aplicate. Dacă acest lucru încearcă să se facă de către Guvern, este, după părerea noastră şi nu numai a noastră, ci şi a comisiei de specialitate care a votat în unanimitate acest proiect, în realitate o perfecţionare, dacă vreţi şi punere în concordanţă a realităţii cu obiectivele strategice de perspectivă. Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PSD a susţinut acest proiect de lege ca fiind în măsură să satisfacă obiectivele pe care şi le-a propus Guvernul în perioada următoare. În ceea ce priveşte comisia, dacă vor fi solicitări, voi interveni. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Titlul ordonanţei. Obiecţii? Poftiţi, domnule Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Noi avem, în realitate, de-a face cu schimbarea sau cu reorganizarea Ministerului Afacerilor Externe, dar trecem peste aspectul sesizat şi de către domnul deputat din partea PD-ului. Eu aş propune ca această ordonanţă şi implicit titlul legii şi art. unic al acesteia să aibă formularea următoare: "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2002 pentru reorganizarea Departamentului pentru comerţ exterior şi promovarea economică şi trecerea sa din structura Ministerului Afacerilor Externe în aparatul de lucru al Guvernului". Acest titlu este în concordanţă cu ceea ce se intenţionează în fapt. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Eu supun la vot întâi varianta comisiei. Cine este pentru varianta comisiei? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 40 de voturi contra. Abţineri? Domni deputaţi din sală: Voturile pentru? |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vreţi pentru? Da. Număraţi, vă rog. Voturi pentru, 59. 40 voturi contra, nici o abţinere. Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. |
||||
|
Domnul Mircea Radu Berceanu: (din sală) Luaţi în ordine întrebările, domnule preşedinte de şedinţă. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Nu. Nu se întreabă aşa, după noul regulament. Asta e problema. Ce să facem. În legislaturile trecute, aşa era. Şi mie îmi plăcea, să ştiţi mai mult aşa, dar asta este situaţia. Bun. Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenţia privind eliberarea brevetelor eurepene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, precum şi la actul de revizuire a acesteia, adoptat la München la 29 octombrie 2000. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Poftiţi. |
|
||
|
Domnul Dan Banciu (consilier MLPTL): Domnule preşedinte, Distinse doamne şi distinşi domni deputaţi, Acordul de aderare la Convenţia brevetului european este prevăzut în art.67 al Legii nr.20 privind asocierea României la comunităţile europene. Este unul dintre cele mai importante acorduri europene prin faptul că este o premieră în aderarea României la o instituţie europeană de resort. Convenţia brevetului european este un aranjament regional între state, având ca scop eliberarea unui brevet european care să aibă acelaşi efect în România ca şi în alte state membre şi să fie supus aceluiaşi regim ca şi un brevet naţional în statele desemnate de solicitantul brevetului de invenţie. Actualmente sunt membre la Convenţia brevetului european un număr de 20 de state, iar pentru 10 state din Europa Centrală şi de Est, invitaţia de aderare are efecte începând cu 1 iulie 2002. Deja un număr de 4 state: Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Estonia au aderat deja. Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege, având în vedere importanţa aderării României la un organism european. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Antal Istvan. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia pentru industrii şi servicii a dezbătut şi aprobat cu unele modificări acest proiect de lege cu amendamente care urmăresc unele modificări de ordin tehnico-legislativ şi racordarea cu Legea nr.64 privind brevetele de invenţie cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.203/2002. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar în şedinţa din 25 septembrie 2002 a fost adoptat în unanimitate de către deputaţii prezenţi la lucrări. Ca atare, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, aşa cum v-am prezentat care se referă în principal la unele modificări de ordin tehnic legislativ. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Vă rog, nu doreşte nimeni, nimeni? Bun. Dacă nu doreşte nimeni... Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.1. Vă rog să observaţi, la poz. 2 din raport, se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.2 adoptat în forma modificată de comisie. Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Sunt obiecţii? Da. Poftiţi. |
||||
|
Domnul Dan Banciu: La art.4 alin.2 sunt nevoit, din motive tehnice, să vă rog să binevoiţi să aprobaţi ca în loc de referire la art.42 să facem trimitere la art.44. Explicaţia este că datorită faptului că se face referire la o lege care încă nu a fost republicată de către Monitorul Oficial, fiind vorba de un text încă vechi, trimiterea corectă în acest moment este 44 şi nu 42. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Comisia este de acord. Alin.2 va fi în forma iniţială. Alte obiecţii la art.4. Nu sunt. Adoptat. Art.5. Obiecţii? Sunt nişte modificări propuse de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat în forma propusă de comisie. Art.6. Sunt obiecţii? Vă rog să priviţi şi în raport. Nu sunt obiecţii. Art.6 a fost adoptat în forma modificată de către comisie. Art.7. Dacă sunt obiecţii? Vă rog să priviţi în raport la poz.16 şi cele următoare referitoare la acest articol. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat în forma adoptată de comisie. Art.8. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.9. Vă rog să priviţi la faptul că sunt nişte modificări, în primul rând la poz.23 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.9 a fost adoptat în forma cum a fost modificată de comisie. Art.10, la poz. 27 din raport se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.10 a fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie. Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.12. Avem modificări propuse în raport, poz.30 şi 31. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul proiect de lege. Cine este pentru această lege? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot contra. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional la Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Turcia privind transporturile aeriene civile, semnat la Ankara la 2 mai 1966, semnat la Ankara la 19 februarie 2002. Oricum este un acord vechi din 1966. Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? |
|
||
|
Domnul Dan Banciu: Acordul de la Ankara din 1966 a fost reluat de ministerele de resort al celor două ţări, atât în 1997, cât şi în 1998, negocieri care au dus la semnarea în anul 2002 a unui act adiţional privitor la acest acord. Dintre amendamentele convenite a fi aduse la acord menţionăm unele de ordin strict formal, privind noua denumire a ţării, noile denumiri ale teritoriului, statului, cetăţenilor statului părţilor contractante, dar în special, o serie de noţiuni care au fost definite în complexitatea lor, respectiv şi în viziunea convenţiilor internaţionale apărute ulterior, cum este noţiunea de teritoriu, a autorităţilor aeronautice, potrivit legislaţiei părţilor contractante. Dintre prevederi remarcăm acordurile prin care s-a hotărât ca să se acorde companiilor celor două părţi contractante drepturile de a vinde liber pe teritoriul celeilalte părţi biletele de transport direct sau prin agenţi, de a transfera imediat diferenţa dintre încasări şi cheltuieli, de a se renunţa la principiul dublei aprobări, respectiv s-a trecut la liberalizarea tarifelor aplicate de către transportatori, astfel încât am putut să ne armonizăm cu legislaţia Uniunii Europeane, mă refer la Regulamentul consiliului nr.2409 din 1992. De asemenea, s-au introdus în textul acordului articole referitoare la siguranţa şi securitatea aviaţiei, la modelul standard al clauzei bilaterale recomandat la Conferinţa Europeană de aviaţie civilă. S-au stabilit proceduri de intrare în vigoare a eventualelor modificări asupra prevederilor acordului şi a anexelor acestuia. Faţă de această situaţie, vă rugăm a analiza şi vă mulţumim să sprijiniţi actualul proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Dacă din partea comisiei se doreşte a lua cuvântul? Poftiţi, domnule preşedinte. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aşa cum s-a prezentat de către reprezentantul iniţiatorului, în contextul politicii de liberalizare a transporturilor aeriene pe plan mondial se impunea necesitatea armonizării anumitor prevederi ale acordului aerian bilateral româno-turc în vigoare cu scopul de a oferi un cadru juridic mai adecvat desfăşurării tranporturilor aeriene actuale între România şi Republica Turcia. Astfel la 19 februarie 2002 a fost semnat acest protocol adiţional care cuprinde amendamentele prezentate de către iniţiator, iar Comisia pentru industrii şi servicii în data de 24 februarie 2002 a hotărât cu unanimitate de voturi avizarea favorabilă a proiectului de lege şi trimiterea spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, în forma aprobată de Senat. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv 5 decembrie 2000 la Protocolul din 1988 prin Convenţia Internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Da, poftiţi. |
|
||
|
Domnul Dan Banciu: Organizaţia Maritimă Internaţională cu sediul la Londra activează ca agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi se ocupă cu elaborarea cadrului juridic, tehnic şi organizatoric privind navigaţia maritimă în apele internaţionale. România a devenit membră încă din 1965 la această organizaţie şi, în această calitate, a aderat la toate convenţiile internaţionale majore privind siguranţa în navigaţie şi prevenirea poluării de către navele maritime. Una din cele mai importante convenţii adoptate de către Organizaţia Maritimă Internaţională este cea de la Londra din 1974, SOLAS-74 - la care România a aderat încă din 1979, iar această convenţie a avut la rândul ei, a suferit de-a lungul timpului o serie de modificări importante în anexă, printre care Protocolul din 1988 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. Până în prezent, acest protocol din 1988 privind Convenţia SOLAS a fost amendat la rândul lui de către Organizaţia Maritimă Internaţională printr-o serie de rezoluţii la care România n-a avut obiecţii la nici unul din amendamentele respective. Ele se refereau la completarea certificatelor eliberate navelor de fiecare stat parte la protocol, certificate care atestă faptul că navele corespund cerinţelor prevăzute în Convenţia SOLAS. Pentru ca aceste două amendamente nu existau încă acte normative interne a fost întocmit proiectul de lege, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr.4/1991, vă rugăm să-l aprobaţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Din partea comisiei sesizate în fond. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Aşa cum vi s-a prezentat, Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare a fost adoptată în 1974 şi este una din cele mai importante convenţii adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională. Ea a fost modificată prin Protocolul din 1988 fiind amendată în mai mule rânduri prin rezoluţii ale Comitetului securităţii maritime. Proiectul de lege în discuţie face parte din categoria legilor ordinare, iar Comisia pentru industrii şi servicii a adoptat avizarea favorabilă a proiectului de lege şi trimiterea spre dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor, cu unele amendamente admise de comisie, şi aş menţiona chiar la titlul legii un amendament în care am făcut o completare menţionând denumirea Organizaţiei Maritime Internaţionale. Deci, titlul legii sună în felul următor: "Pentru acceptarea unor amendamente adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională..." şi curge textul mai departe "...la Londra, la 26 mai 2000." Ca atare, vă rog să aprobaţi în forma prezentată de comisie acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Titlul legii. Vă rog să observaţi că în raportul comisiei se propune o modificare la titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat titlul în forma modificată de comisie. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Anexa 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Legea, în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată în unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind participarea României la grupul de cooperare înfiinţat prin acordul parţial deschis pentru prevenirea, protecţia şi organizarea ajutorului împotriva riscurilor naturale şi tehnologice majore - Acordul Europa, riscuri majore - instituit prin Rezoluţia 87.2. adoptată la 20 martie 1987 de Comitetul de miniştri al Consiliului Europei. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină. Da. Poftiţi, vă rog! |
|
||
|
Domnul Dan Banciu: Aşa cum spune titlul, în 1987, Comitetul miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 87 privind instituirea unui grup de cooperare în materie de prevenire, protecţie şi organizarea ajutoarelor împotriva riscurilor naturale. Prin această rezoluţie a fost instituit un acord interguvernamental parţial deschis, acord denumit "Europa - riscuri majore", deschis participării oricărui stat membru sau nu al Consiliului Europei. În prezent, sunt membre ale acestui acord un număr de 23 de state. Principalele obiective le reprezintă întărirea şi promovarea cooperării între gruvernele statelor membre în vederea ajutorului în caz de catastrofe naturale şi tehnologice majore, crearea de centre europene şi euromeditareneene specializate care să faciliteze punerea în practică a obiectivelor acordului, utilizarea acestui acord ca o platformă pentru cooperarea între guvernele statelor Europei Centrale şi de Est şi guvernele statelor situate în sudul Mediteranei precum şi guvernele statelor din Europa Occidentală în domeniul riscurilor naturale şi tehnologice majore. Deoarece România este expusă la un număr semnificativ de riscuri majore prin posibilitatea producerii unor dezastre naturale, s-a impus participarea de urgenţă la acest acord. M.L.P.T.L.-ul va fi ministerul însărcinat cu coordonarea acţiunilor instituţiilor implicate în implementarea acestui acord. Guvernul va înfiinţa prin hotărâre Centrul european de reabilitare seismică a clădirilor în cadrul ICERC Bucureşti, care va fi sub autoritatea M.L.P.T.L. Valoarea estimată a contribuţiei anuale este în prezent de circa 21.000 de euro. Proiectul de lege are scopul de a preveni şi de a face posibilă o cooperare tot mai strânsă cu ţările din vestul Europei tocmai în vederea prevenirii riscurilor majore. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizată în fond. Dacă doriţi să intervenţi. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Ţin să menţionez doar faptul că, Comisia pentru industrii şi servicii a aprobat fără nici o modificare textul aprobat şi de Senat. Ca atare, propunem în atenţia dumneavoastră pentru aprobare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Grupurile parlamentare dacă doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Să intrăm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt voturi contra. Abţineri? Nu sunt abţineri. Adoptat cu unanimitate de voturi. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 şi, respectiv, 6 iunie 2001, la Convenţia Internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, adoptată la Londra, la 1 noiembrie 1974 precum şi a Acordului internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, adoptat de Organizaţia Maritimă Intenaţională, prin Rezoluţia M.S.C. 98/73 a Comitetului Securităţii Maritime la Londra, la 5 decembrie 2000. Poftiţi! Din partea iniţiatorului. |
|
||
|
Domnul Dan Banciu: Aminteam câteva minute mai devreme de importanţa Convenţiei Solas 74 şi amendamentele care i-au fost aduse succesiv. În principal, aceste amendamente au avut ca obiect revizuirea în totalitate a unor capitole gen contrucţia, protecţia contra incendiului, detectarea, stingerea incendiilor şi siguranţa navigaţiei, mai puţin capitolul radiocomunicaţiei care a suferit modificări mai puţin importante. Un nou capitol II însă, adoptat prin Rezoluţia MSC 99/73, este mai clar şi mai uşor utilizat şi cuprinde cerinţele de construcţie referitoare la protecţia contra incendiilor, detectarea, stingerea incendiilor, aplicabile de la 1 iulie 2002 în mod selectiv, navelor construite înainte sau după această dată, pe baza unor standarde şi a unui cod specific care au ca obiect construcţia şi verificarea anumitor echipamente ale navelor. O dată cu apariţia acestui capitol, prescripţiile tehnice detaliate referitoare la protecţia contra incendiilor, au fost scoase din Convenţia Solas şi introduse în noul cod internaţional pentru instalaţii de protecţie contra incendiului. Codul PSS adoptat în decembrie 200 printr-o altă Rezoluţie MSC 98. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Şi eu vă mulţumesc. Comisia. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, La întocmirea raportului, Comisia pentru industrii şi servicii a avut în vederea avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul favorabil al Consiliului Legisaltiv nr.942/2002. Menţionăm că România este membră a Organizaţiei Maritime Internaţionale, aşa cum vi s-a mai prezentat, din 1965 şi în 1988, Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare - SOLAS 74, precum şi protocolul au fost adoptate de România. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi comisia a făcut o singură modificare practic, la fel ca şi la legea precedentă, am menţionat în titlul legii că este vorba de o lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluţii de către Organizaţia Maritimă Internaţională la Londra şi textul curge mai departe. Deci, cu aceste modificări, vă rog să aprobaţi raportul întocmit de comisie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Titlul legii. Vă rog să observaţi că în raport se propune modificarea, aşa cum a spus şi domnul preşedinte. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii " Adoptat. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Anexa 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată în unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind protecţia informaţiilor secrete din domeniul apărării, semnat la Bucureşti, la 9 aprilie 2002. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Poftiţi! Domnul secretar de stat Encuţescu. |
|
||
|
Domnul Sorin Aurel Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acordul menţionat asigură cadrul juridic necesar dezvoltării colaborării între guvernele celor două state în domeniul informaţiilor militare clasificate şi este în concordanţă cu principiile dreptului internaţional. Prevederile acordului completează legislaţia internă în domeniu, stabilind modalităţile concrete de lucru între structurile specializate din cele două state, definiţiile unor termeni de specialitate, echivalenţa nivelului de clasificare a informaţiilor militare secrete, precum şi autorităţile competente în materie de securitate, inclusiv posibilităţile de cooperare în domeniul industriei de apărare. Având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Comisiei de apărare. Poftiţi! |
||||
|
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată în fond spre dezbatere şi avizare în procedură obişnuită cu proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei. Proiectul de lege a fost iniţiat în scopul ratificării acordului menţionat. Acordul demonstrează intenţia ambelor state de a plasa relaţia lor în domeniul militar pe o bază solidă şi de perspectivă. Prevederile cuprinse în acest acord sunt în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi corespund legislaţiei interne ale fiecăreia dintre state. S-a primit aviz din partea Comisiei de politică externă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de miniştri al Ucrainei şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea batalionului multinaţional de geniu, semnat la Budapesta, la 18 ianuarie 2002. Din partea iniţiatorilor. Poftiţi! |
|
||
|
Domnul Sorin Aurel Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin acordul menţionat, România s-a angajat să participe, alături de celelalte state semnatare, la înfiinţarea unei forţe multinaţionale care să desfăşoare operaţiuni de asistenţă în caz de dezastru. Această iniţiativă va contribui la limitarea pagubelor şi a consecinţelor calamităţilor naturale ce se pot produce în bazinul râului Tisa, mai ales în condiţiile în care autorităţile părţilor s-au confruntat cu dificultăţile produse de astfel de dezastre naturale. Aceste demersuri evidenţiază eforturile României pentru o mai bună cooperare regională şi consolidează statutul acesteia de generator de securitate în zonă. Având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi! |
||||
|
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este de acord cu proiectul aşa cum a fost prezentat de iniţiator. Proiectul de lege şi acordul încheiat relevă nivelul atins de cooperare în domeniul militar dintre România şi statele vecine, membre NATO, sau ale parteneriatului pentru pace şi demonstrează disponibilitatea forţelor armate ale părţilor de a se pune în slujba protejării vieţii şi protejării populaţiei civile. Părţile contractante au decis să înfiinţeze o forţă multinaţională care să desfăşoare operaţiuni de asistenţă în caz de dezastru, care vor contribui semnificativ la limitarea pagubelor şi a consecinţelor calamităţilor ce se vor produce în bazinul Tisa. Comisia de politică externă şi-a dat avizul şi vă propunem să fiţi de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată de către iniţiator. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate s-a adoptat proiectul de lege. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 3 aprilie 2002, pentru finanţarea proiectului de dezvoltare rurală. Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere că suntem în procedură de urgenţă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor vă propune zece minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare intervenţie în parte. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Şi eu vă mulţumesc. Cine este pentru aceşti timpi? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Se doreşte participarea la vreo dezbatere? Nu. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea, în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat proiectul în unanimitate de voturi. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureşti, la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la facilitarea de pregătirea proiectelor PHARE 2000-2001, RO 9915, semnat la Bucureşti, la 30 decembrie 1999. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul. Poftiţi, domnule secretar de stat. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene): Sunt Andrei Popescu, secretar de stat cu probleme juridice. Domnule preşedinte, Prin Memorandumul de finanţare referitor la facilitarea de pregătire a proiectelor PHARE 2000-2001, României i s-au alocat 3,5 milioane euro pentru a sprijini implementarea măsurilor privind coeziunea economico-socială, prevăzute pentru programele PHARE 2000-2001, îndeosebi proiecte de infrastructură şi pregătirea schemei de credite pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Termenul de contractare a fost 31 decembrie 2001, iar termenul limită pentru efectuarea plăţilor este 31 decembrie 2001. În prezent, proiectul se află în desfăşurare pentru toate capitolele. Având în vedere că programul este un instrument important pentru pregătirea României în vederea aderării, în mod special pentru pregătirea tehnică a implementării proiectelor PHARE, s-a solicitat ratificarea. Vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Domnul deputat Aurel Gubandru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureşti, la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitoare la facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2000-2001, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999, în şedinţa din 24 septembrie 2002, comisia noastră a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă se doreşte participarea la dezbateri generale. Nu doreşte nimeni să participe la dezbateri generale. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea, în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la programul orizontal PHARE 2001 de asistenţă în domeniul securităţii nucleare Ro 0110, semnat la Bucureşti, la 19 decembrie 2001. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul cineva. Da. Poftiţi! |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu: Îngăduiţi-mi doar o scurtă prezentare. Obiectivul specific al acestui program este de a contribui la obţinerea unui grad ridicat de securitate nucleară în ţările candidate participante, respectiv Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordată României în cadrul acestui program este de 1,4 milioane euro. Cele două proiecte finanţate prin acest program vizează: 1. Consilidarea regimului de reglementare în domeniul securităţii nucleare prin întărirea capacităţii autorităţii române de reglementare în domeniul securităţii nucleare CNCAN cu privire la managementul deşeurilor radioactive, la mineritul şi prepararea materiilor prime naturale radioactive, la garanţii nucleare, protecţie fizică şi securitate nucleară; 2. Sprijin pentru autoritatea naţională de reglementare din România privind proiectarea conductei principale de aburi la Centrala nucleară Cernavodă Unitatea 1. Distinct de cele două proiecte, România va mai beneficia de finanţarea prin acest program şi pentru efectuarea unor studii de sinteză, studii ce vor viza în principal elementele de securitate nuclară, impactul de mediu al Centralei nuclearo-electrice Cernavodă 2. Vă adresăm rugămintea să ne acordaţi votul dumneavoastră favorabil. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Din partea comisiei. Domnul Aurel Gubandru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În urma examinării proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2002 pentru ratificaea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la programul orizontal PHARE 2001 de asistenţă în domeniul securităţii nucleare RO 0110, semnat la Bucureşti, la 19 decembrie 2001, în aceeaşi dată, 24 septembrie 2002, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus şi aprobat, supus spre dezbatere şi adoptare de plenul Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. Prezentul proiect de lege face parte, de asemenea, din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Un vot contra. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat cu un vot contra. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la programul PHARE 2001, de cooperare transfrontalieră, dintre România şi Bulgaria, RO 0103, semnat la Bucureşti, la 4 decembrie 2001. Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva. Poftiţi! |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu: Îngăduiţi-mi câteva sublinieri. Obiectivul acestui memorandum de finanţare constă în promovarea bunei vecinătăţi în regiunile de frontieră din ambele ţări. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile ce revine României este de 8 milioane euro. Priorităţile identificate în cadrul acestui memorandum de finanţare vizează următoarele trei domenii: 1. Îmbunătăţirea infrastructurii locale şi transnaţionale, construirea unui punct de control la frontieră în zona Silistra, Călăraşi, şi reabilitarea unui drum de acces în punctul de trecere a frontierei de la Negru-Vodă; 2. Promovarea protecţiei mediului, monitorizarea integrală a litoralului bulgăresc şi românesc între Midia şi Vama Veche, protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării, îndeosebi Insula Camadinu; 3. Promovarea dezvoltării socio-economice în regiunea de cooperare transfrontalieră prin continuarea fondului de proiecte mici, comune, pentru finanţarea unor proiecte de scară mică cu impact transfrontalier. Proiectele sunt selectate pe principiul în oglindă, deci, de-o parte şi de alta a zonei de frontieră. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Din partea Comisiei de buget, finanţe, domnul deputat Gubandru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În urma examinării proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001, de cooperare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria Ro 0103, semnat la Bucureşti, la 4 decembrie 2001, în şedinţa din 24 septembrie 2002, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare către plenul Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. De asemenea, şi prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Titlul ordonanţei. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Cine este pentru proiectul de lege? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat cu unanimitate de voturi. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la facilitatea suplimentară pentru investiţii 2001, Partea a II-a, RO 0101, semnat la Bucureşti, la 4 decembrie 2001. Din partea iniţiatorului. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu: Obiectivul este extrem de precis: îmbunătăţirea mediului de afaceri din România. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate este de 24,8 milioane euro. Au fost selectate de către Comisia Europeană un număr de 43 de proiecte de infrastructură regională, grupate pe regiuni corespunzător celor 8 agenţii de dezvoltare regională. Proiectele sunt prezentate detaliat în tabelul anexă al memorandumului, fondurile fiind alocate pentru fiecare proiect. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să fie elaborate în conformitate cu principiile stabilite de Comisia Europeană pentru finanţarea unor investiţii din fondurile PHARE, respectiv: principiul maturităţii şi dimensiunii trebuie să aibă la bază un studiu de fezabilitate, iar valoarea să fie mai mare de 2 milioane euro, principiu potrivit căruia proiectul trebuie să se adreseze unor acţiuni din sectorul public, pentru care nu există suficiente fonduri publice; 3. principiul cofinanţării, cota de contribuţie de la bugetul naţional sau bugetul local trebuie să fie de minimum 25%; 4. principiul durabilităţii să fie conform cu normele şi standardele Uniunii Europene, să fie durabil din punct de vedere financiar.
Vă adresăm, încă o dată, rugămintea, să ne acordaţi votul dumneavoastră favorabil. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Din partea Comisiei pentru buget-finanţe, poftiţi, domnule Gubandru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea suplimentară pentru investiţii 2001 (partea a II-a) - România 0101, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001, în şedinţa din 24 septembrie 2002, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, la fel, în forma adoptată de Senat. De asemenea, şi prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doreşte nimeni. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Anexele le aveţi. Nu sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat. Am parcurs întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat cu unanimitate de voturi. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2001 (RO 0104 RO-0109), Semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. Poftiţi, din partea iniţiatorului. |
|
||
|
Domnul Andrei Popescu: Memorandumul de finanţare privind Programul naţional PHARE 2001 prevede acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă, în vederea sprijinirii României pentru îndeplinirea criteriilor politice şi economice de aderare, întărirea capacităţii administrative, îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din preluarea aquis-ului comunitar şi coeziunea economico-socială. Valoarea asistenţei acordate României în cadrul acestui program este de 248.000.000 Euro. Domeniile prioritare identificate în cadrul acestui memorandum de finanţare se regăsesc în cadrul a şase subprograme, fiecare conţinând mai multe proiecte pentru diferite sectoare: criteriile politice - 27.000.000 Euro; criterii economice - 5,6 milioane Euro; consolidarea capacităţii administrative - 18 milioane Euro; îndeplinirea obligaţiilor de aquis - 67,6 milioane Euro; coeziunea economică şi socială - 109,25 milioane Euro; programe comunitare şi agenţii europene - 21 milioane Euro. Perioada de contractare prevăzută în memorandum expiră la 30 noiembrie 2003, iar cea de efectuare a plăţilor, la 30 noiembrie 2004. Deoarece memorandumul de finanţare prevede că toate proiectele care implică procurarea de echipamente şi efectuarea de lucrări necesită co-finanţare naţională, aşa cum se menţionează în bugetul fiecărei fişe de proiect, aceste sume vor fi suportate din creditele bugetare aprobate din bugetul de stat Fondului naţional, agenţiilor de implementare sau ministerelor şi instituţiilor desemnate, autorităţi de implementare ori beneficiari ale finanţării Programului PHARE. Cuantumul sumelor ce reprezintă cofinanţarea defalcat pe proiecte este prevăzut în tabelul-anexă care face parte integrantă din ordonanţă. Ministerul Integrării Europene vă mulţumeşte, încă o dată, pentru sprinjinul pe care îl acordaţi, de fiecare dată, cu generozitate. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget-finanţe, domnul Gubandru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În şedinţa din 26 septembrie 2002, în urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la Programul naţional PHARE 2001 RO-0104 RO-0109, Comisia pentru buget-finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor vă propune ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului, în forma adoptată de Senat. De asemenea, şi acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Legea în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 100/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureşti la 24 iulie 2002, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung, în valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucureşti, la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumul semnat la Bucureşti la 17 ianuarie 2002. Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere faptul că suntem în procedură de urgenţă, Comisia pentru buget-finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor vă propune: 5 minute pentru dezbateri generale, şi un minut pentru fiecare intervenţie în parte. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu doreşte. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de Lege în integralitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat cu unanimitate de voturi. Ne oprim aici cu analiza proiectelor de lege. Urmează ca, la ora 18,30, să deschidem secvenţa destinată întrebărilor şi interpelărilor. |
||||
|
|
După pauză |
|
||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Deschidem secvenţa destinată răspunsurilor date la întrebări. Este ora 18,30. Din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Predilă răspunde la o întrebare adresată de domnul deputat Damian Brudaşca. Poftiţi. Având în vedere că are de răspuns la două întrebări, şi tot pentru domnul deputat Damian Brudaşca, eu aş propune să le citească pe amândouă odată. Şi, aş propune ca domnul Brudaşca să fie atent la răspunsul pe care îl dă domnul Predilă. |
||||
|
Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, La prima interpelare, care se referă la situaţia unui teren din comuna Ţaga, judeţul Cluj, vă informez că, cele 956 ha. sunt în momentul de faţă administrate şi exploatate de AGROCOM S.A. - Cluj, societate care se află în portofoliul Agenţiei domeniului statului. În scrisoarea dumneavoastră ne spuneţi că în anul 2000 - 2001, şi în acest an, această suprafaţă a fost nelucrată (pârloagă). După datele pe care noi le avem sub semnătura celor responsabili, rezultă că, în anul 2000-2001, 362 ha. teren agricol au fost contractate şi lucrate prin asociere în participaţiune cu "MĂRIUŢA" Produse Alimentare S.R.L. şi "VELŢÂN" S.R.L., şi un agromet de acolo, de la Comuna Ţaga. 342 ha. au fost culturi proprii ale Societăţii Comerciale AGROCOM, iar 252 ha. au fost ocupate de diverşi cetăţeni, care au primit acest pământ în baza Legii nr.1/2000 la anexele 37-38. În acest an, suprafaţa de 956 ha. este utilizată pentru culturi proprii ale unităţii: 248 ha., 52 ha. sunt contractate tot prin asociere în participaţiune, 656 ha. de teren au fost predate comisiilor locale pentru punere în posesie a proprietarilor care le revine, conform Legii nr. 1/2000. Deci, în ceea ce priveşte propunerea dumneavoastră, ca acestea să fie trecute în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, trebuie să vă spunem că această societate, în momentul de faţă se află în proces de privatizare, şi nu mai poate fi făcută operaţiunea. Şi, ca atare, nu putem să onorăm propunerea dumneavoastră. Dacă era, probabil, acum două luni, putea fi luată în calcul. Referitor la luciu de apă. Eu vreau să vă informez că acolo sunt mai mult de 110 ha., cum aţi spus dumneavoastră. Este vorba de 180,5 ha. Este o fermă piscicolă în comuna Ţaga. Sunt trei iazuri acolo. Eu nu ştiu Cred că cineva care v-a dat informaţia nu a cunoscut. Deci, ele sunt ale lui Piscicola - Cluj, şi au program de producţie în acest an, de 140 tone de puieţi şi 100 tone peşte de consum, deci sub nici o formă nu sunt stricate, nu sunt abandonate. Acesta este răspunsul pe care vi-l dau la prima întrebare. La cea de-a doua, domnule deputat, dumneavoastră ne-aţi rugat în legătură cu completarea la acele localităţi. Într-adevăr, la vremea respectivă a fost o greşeală. Noi acum am refăcut, şi acea localitate, sătucul acela va fi inclus în zona de munte. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Brudaşca. |
||||
|
Domnule secretar de stat, vă mulţumesc pentru răspuns. O singură precizare aş dori să fac. Eu, la prima problemă, vreau să vă spun că am fost la faţa locului şi informaţia îmi este dată de către primarul localităţii, domnul Mureşan Gheorghe. Iar în ce priveşte cea de-a doua solicitare, pe lângă cuprinderea a încă trei localităţi din comunele menţionate în interpelare, solicităm completarea ordinului ministrului şi cu noua comună Negreni, pentru ca şi locuitorii de acolo să beneficieze de subvenţiile care le revin pentru laptele şi carnea ce-o livrează în această perioadă. Dacă primarul localităţii nu este la el acasă, atunci informaţiile mele sunt eronate. Vreau însă să vă spun că, fiind la faţa locului, s-a putut constata că, din totalul suprafeţei agricole deţinute, doar circa 40-45% este lucrată în prezent, chiar şi de către acele societăţi comerciale pe care dumneavoastră le-aţi menţionat. Nu doresc să intru în nici o polemică. Mă voi mai duce, încă o dată, după ce primesc răspunsul scris, şi vă voi informa la milimetru cu situaţia de pe teren, nu situaţia "sub semnătură". |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Mulţumesc. Domnul Predilă va răspunde şi unei întrebări adresate de doamna deputat Liana Naum. Poftiţi, domnule secretar de stat. |
||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Întrebarea doamnei deputat are în vedere şi situaţia deosebită care a fost creată în zona Dobrogei, în ultimii ani, dar mai ales în acest an, în ceea ce priveşte regimul de precipitaţii. Sunt două comune la care se referă interpelarea: Dăeni şi Gârliciu, care nu sunt în administrarea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, fapt pentru care societatea nu putea fi finanţată la lucrările de reabilitare din sursele Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Noi mai avem la nivel naţional asemenea situaţii şi în alte localităţi, şi din această cauză am iniţiat un proiect de lege pentru transmiterea unor amenajări interioare şi locale de irigaţii şi desecări către Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare de la alţi deţinători. Trebuie să vă informez că proiectul de lege, deocamdată, nu a fost avizat de Ministerul Finanţelor Publice, deoarece operaţiunea presupune cheltuirea unei sume de 568 miliarde, ceea ce reprezintă o creştere de 42%, faţă de fondurile alocate în 2002 acestei societăţi. În conformitate cu art.2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, aprobată prin Legea nr. 573/2001, persoanele fizice şi juridice care sunt proprietari ori titulari, ori au alte drepturi reale sau utilizatori de terenuri agricole, prin asociere pot constitui asociaţii ale utilizatorilor de apă. Asociaţiile sunt sprijinite, în conformitate cu ordinul ministrului nr. 117/2002, prin acordarea unei alocaţii de 70% din preţul de achiziţionare a instalaţiilor de irigat din fondul de dezvoltare a agriculturii. Totuşi, referitor la propunerea dumneavoastră, trebuie să vă spunem că aceste două localităţi, şi altele, vor beneficia de includerea într-un program de reabilitare a sistemelor de irigat, de circa 100.000 ha. din judeţul Constanţa, din sursele de finanţare ale bugetului pe acest an. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamna deputat. |
||||
|
Este OK. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Deci sunteţi mulţumită de răspuns. Pentru domnul Ştefan Giuglea, din partea Ministerului Agriculturii se solicită o amânare pentru fundamentarea răspunsului. Pentru domnul Bozgă, răspundeţi, dacă aveţi răspunsul. |
||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnul deputat Bozgă (sigur, chemarea meseriei) a ridicat problema: ce face Ministerul Agriculturii în momentul de faţă, pentru apărarea sănătăţii animalelor şi prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, problemă de stat, care constituie o sarcină permanentă pentru toate organele şi organizaţiile noastre de stat, pentru agenţii economici, pentru persoane fizice şi juridice, precum şi o îndatorire pentru noi toţi. Importante pentru păstrarea stării de sănătate a animalelor din gospodăriile populaţiei sunt acţiunile imuno-profilactice obligatorii, care se realizează contra pestei porcine clasice, pseudopestei aviare, rabii, antraxului ş.a. Conform normei sanitar-veterinare privind acţiunile sanitar-veterinare obligatorii, aprobate prin Ordinul nr. 486/2001, sunt interzise vaccinările contra pestei porcine clasice în judeţele Arad, Bihor, Caraş, Satu-Mare, Sălaj, Timiş, probabil, vă uitaţi că este graniţa de vest, porcinele aflate în teritoriul judeţelor Alba, Cluj, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi se vaccinează numai cu vaccin deletat, porcinele din restul judeţelor se vaccinează cu vaccin viu, asta ca urmare a unor măsuri pentru permiterea exportului de carne în condiţiile alinierii la aquis-ului comunitar. Prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 226 din acest an, pentru modificarea şi completarea unui ordin mai vechi privind acţiunile sanitar-veterinare obligatorii în domeniul sănătăţii animalelor, cheltuielile sunt suportate de către proprietarii animalelor şi se precizează că Ministerul Agriculturii suportă contravaloarea vaccinurilor, contra pestei porcine clasice şi pseudopestei aviare la efectivele proprietatea persoanelor fizice, contravaloarea vaccinurilor şi a manoperei pentru vaccinarea contra antraxului la animalele receptive din Delta Dunării, precum şi a manoperei pentru vaccinarea animalelor, proprietatea persoanelor fizice, contra pestei porcine clasice şi a antraxului la bovine, ovine şi cabaline. De asemenea, Ministerul Agriculturii suportă contravaloarea manoperei pentru vaccinarea contra rabiei, a câinilor şi pisicilor proprietatea persoanelor fizice din mediul rural, precum şi a manoperei pentru vaccinarea contra rabiei a loturilor de animale suspecte de contaminare, perventiv sau post-infecţios, în zonele rabigene, stabilite de direcţiile sanitar-veterinare, respectiv de cea a municipiului Bucureşti. Pentru anul viitor este în curs de elaborare norma sanitar-veterinară ce se referă la programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmisterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului. Pe baza acestui program, statul întreprinde măsuri pentru asigurarea obligativităţii realizării acţiunilor imuno-profilactice pentru pesta porcină clasică, pseudopesta aviară, antrax, rabie şi rujet, urmând a fi stabilită conduita privind asigurarea contravalorii. La toate acestea au fost consultate toate organismele în măsură să poată contribui pentru realizarea unui ordin complet. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Să formulaţi răspunsurile mult mai sintetic, vă rog! |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Domnule ministru, Vă mulţumesc pentru răspunsul acordat. În general sunt mulţumit. Întrebarea a fost: pentru anul 2003, ce măsuri se iau? Să recomandaţi Agenţiei sanitar-veterinare să reintroducă, să revadă punctul de vedere vizavi de judeţele din vestul ţării, privind vaccinarea contra pestei porcine. Şi, începând cu anul 2003, din toate informaţiile mele pe care le am, ştiu că acţiunile sanitar-veterinare vor fi gratuite la populaţie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Encuţescu va răspunde unei întrebări adresată de domnul Damian Brudaşcu. Poftiţi, vă rog. |
||||
|
Domnul Sorin Aurel Encuţescu: Practic, voi răspunde la două întrebări. Prima: terenul, în suprafaţă de 7 ha., a fost atribuit Garnizoanei Huedin pentru poligon, prin hotărârea Consiliului local nr. 37/14.07.1997. Comandantul Garnizoanei Huedin a depus actele necesare la Biroul de carte funciară de pe lângă Judecătoria Oraşului Huedin, în vederea întabulării terenului în cauză. Întrucât o parte din acest teren este revendicată de foştii proprietari, Judecătoria Oraşului Huedin a respins întabularea până la clarificarea situaţiei juridice a terenului. În aceste condiţii, terenul respectiv nu a fost luat în evidenţă ca un bun aflat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Cea de-a doua problemă: fostul internat al Liceului "Octavian Goga" a devenit cazarmă prin ordinul de transfer nr. 4552/24.07.1995, ordin al Ministerului Învăţământului. Unitatea militară care a ocupat cazarma respectivă a fost dislocată în altă garnizoană. Deşi s-a efectuat această mutare, garnizoana, cazarma respectivă nu a fost dată ca disponibilă de către statul major al forţelor terestre. În concepţia statului major general, această cazarmă prezintă în continuare interes operativ şi, ca urmare, nu poate fi înstrăinată. Menţionăm faptul că Ministerul Apărării Naţionale, la solicitarea organelor Administraţiei Publice Locale, în nenumărate cazuri a fost de acord cu transferul imobilelor avute în administrare, atunci când acestea au devenit disponibile. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Brudaşca, poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, voi fi foarte scurt. Doar atât vreau să atenţionez, că acest imobil, care face obiectul vorbirii domnului ministru, este în momentul de faţă într-o stare avansată de deteriorare, şi dacă aşteptăm până când o să ajungă la gânduri mai bune statul major general, o să aflăm acolo de fapt urmele acestei clădiri. Este nevoie de acest spaţiu pentru activitatea Consiliului local Huedin, pentru o serie de activităţi de utilitate publică maximă, între care pentru un serviciu de descarcerare şi pentru pompieri, întrucât se cunoaşte foamea şi necesitatea de spaţii pentru activităţi de interes comunitar. Nu se doreşte, îi rog totuşi pe cei de la Ministerul Apărării să aibă în vedere, să nu distrugă totuşi un imobil, prin indiferenţa de care s-a dat dovadă până în momentul de faţă, exact ca după bombardament. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Dumitru Pâslaru. |
||||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Mulţumesc. Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, Am onoarea să răspund unei întrebări adresate Ministerului Culturii, domnului ministru Răzvan Theodorescu, de către domnul deputat Damian Brudaşca, care în prima parte a întrebării sale arată că, nici mai mult, nici mai puţin, faptul că întregul patrimoniu şi întreaga cultură românească au fost condamnate la distrugere de către Guvernul României, exemplificând starea jalnică în care se află clădirea memorialului "Octavian Goga", de la Ciucea, şi mai ales lipsa de fonduri pentru repararea Bisericii din Lujerdiu. În cea de-a doua parte a întrebării sale, domnul deputat arată că totuşi Ministerul Culturii şi Cultelor dovedeşte o generozitate specială faţă de manifestările iredentist-şovine, iniţiată de ligi, fundaţii, asociaţii, societăţi maghiare, şi că acordă fonduri în această zonă etnică. Iar, în final, solicită fonduri suplimentare pentru restaurarea Castelului "Banffy" din Bonţida. La toate acestea doresc să răspund în felul următor: Ministerul Culturii şi Cultelor, prin programul naţional de restaurare, finanţează lucrări de restaurare demarate în anii precedenţi. Bugetul alocat în 2002 Ministerului Culturii şi Cultelor, aprobat de Parlamentul României, respectiv bugetul alocat planului naţional de restaurare, nu acoperă necesităţile de continuare a tuturor lucrărilor de la şantierele de restaurare deja deschise. Şi, în consecinţă, nu poate acoperi, în nici un fel, lucrări la obiective noi. În momentul de faţă, un număr de 235 de monumente istorice au şantiere deschise şi fonduri alocate. La un număr de 43 de monumente istorice cu şantiere deschise au fost sistate lucrările datorită diminuării fondurilor alocate de la bugetul de stat pe 2002, situaţie pe car, sunt convins, că o cunoaşteţi. În conformitate cu Legea nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice, precum şi cu Legea Administraţiei Publice Locale, responsabilitatea protejării monumentelor istorice revine, în primul rând, proprietarilor şi administratorilor de drepturi reale, precum şi autorităţilor locale ale comunei, oraşului sau judeţului în raza cărora se găsesc. De altfel, din informaţiile pe care le deţinem, Consiliul judeţean Cluj a alocat anul acesta fonduri importante pentru lucrări de restaurare la Muzeul etnografic "Cluj-Napoca". Documentaţia tehnică a obţinut, în regim de urgenţă, avizul Ministerului Culturii şi Cultelor. Până în anul 2003, clădirile monument istoric care adăpostesc instituţii muzeale de importanţă naţională, vor beneficia de un program special de finanţare, ce se va derula pe perioada 2003-2004 cu Banca Mondială. Referitor la afirmaţia domnului deputat Brudaşca, cu privire la presupusa favorizare de către Ministerul Culturii a lucrărilor de restaurare la monumente istorice şi manifestări, aparţinând etniei maghiare, precizăm următoarele: în programul naţional de restaurare, din cele 235 de şantiere deschise la monumente istorice, un număr de 35 aparţin minorităţilor naţionale, şi un număr de 8 minorătăţilor maghiare. Criteriile de selecţionare a finanţării lucrărilor de restaurare prin planul naţional de restaurare, se referă la valoarea monumentului în patrimoniu naţional existent: unicitate, stare de degradare, urgenţa intervenţiilor, posibilităţi de cofinanţare. Criteriile noastre de selecţie nu se referă la apartenenţa la o etnie sau alta, considerându-se în mod firesc că toate valorile de patrimoniu de pe teritoriul României trebuiesc protejate în acelaşi fel, fără discriminări şi fără favorizări. Ansamblul Castelului de la Bonţida, proprietatea statului român beneficiază doar în mică măsură de fonduri de la bugetul de stat, majoritatea fondurilor provenind din surse private, străine sau vecine. Reabilitarea castelului serveşte drept şantier-şcoală pentru specializarea muncitorilor restauratori din România, în vederea asigurării de mână de lucru autohtonă specializată în acest domeniu. De asemenea, Ministerul Culturii şi Cultelor sprijină iniţiativele legate de protejarea patrimoniului sau altor fundaţii sau asociaţii non-guvernamentale şi non-profit, indiferent de zonele unde acestea activează, numai pe bază de programe coerente şi viabile. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Repet apelul: şi răspunsurile trebuie să fie mai sintetice. Domnule Brudaşca? |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Apreciez modul deosebit de atent cu care s-a redactat acest răspuns şi lecţia care încearcă să mi se dea. Eu, însă, aş dori să atrag atenţia asupra unei realităţi pe care domnul ministru n-a avut-o în vedere. Vorbea despre unicitatea monumentelor. Aş vrea să-i spun domniei sale că biserica din Lujerdiu este, din acest punct de vedere, un monument unic, este ctitorie Mihai Viteazu. Nu avem foarte multe asemenea ctitorii pe teritoriul Transilvaniei şi cred că este şi mai veche şi mai importantă decât Castelul de la Bonţida care s-a bucurat, totuşi, de mult prea multă atenţia financiară din partea autorităţilor statului. În precizarea pe care am făcut-o nu m-am referit numai la ajutoarele pentru restaurări, m-am referit şi la sumele foarte mari care sunt date în raport cu manifestări culturale ale majorităţii româneşti pentru o serie de activităţi care au caracter revanşard şi iredentist. Sunt o serie de manifestări aparent culturale care nu doresc decât să restimuleze spiritul revanşard al minorităţii maghiare. Dacă la Ministerul Culturii nu se observă acest lucru sau se doreşte să se ascundă acest adevăr este treaba dumnealor. Aş atrage atenţia în acest sens că un festival cum este "Saint Istvan", unde majoritatea participanţilor sunt din Ungaria şi unde beneficiază de mare sprijin financiar din partea Ministerului Culturii, în vreme ce "festivalul latinităţii" nu beneficiază de ajutor din partea aceluiaşi minister este altă chestiune pe care îl rog pe domnul ministru să o reţină, cel puţin. Sunt şi alte asemenea tabere organizate în diferite centre care nu studiază etnologia sau folclorul românesc, ci studiază, inclusiv cu participări străine, o serie de manifestări care multe dintre ele aparţin unor epoci revolute care au adus jignire demnităţii şi istoriei poporului român. Dacă acest lucru nu se înţelege la Ministerul Culturii care ar trebui să fie minister pentru instituţiile de cultură din România, îmi pare foarte rău. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule ministru, poftiţi. |
||||
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Vă promit, domnule deputat, că o să pun la dispoziţie o documentaţie care să cuprindă toate manifestările de acest fel finanţate de Ministerul Culturii şi care s-au derulat în spaţiul locuit de minoritatea maghiară. Şi vom analiza fiecare şi vom vedea dacă, de exemplu, Festivalul sarmalelor de la Praid sau Festivalul muzicii maghiare vechi sunt manifestări de origine iredentistă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Înţeleg că a venit un răspuns şi pentru domnul deputat Ştefan Giuglea. Poftiţi, vă rog. |
||||
|
Domnul Valeriu Steriu: Bună seara. Steriu Valeriu, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Întrebarea este în ce măsură se pot urgenta procedurile de acreditare ale măsurii 3.1 investiţii în exploataţii agricole în cadrul Programului SAPARD, măsură preconizată iniţial a fi acreditată de Comisia Europeană la începutul anului 2003 în trimestrul I. Răspunsul este: conducerea ministerului are în vedere acreditarea la începutul anului 2003 a încă 4 măsuri din planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, şi anume, investiţii în exploataţii agricole, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative, măsura 3.5 - silvicultura şi măsura 4.1 - îmbunătăţirea pregătirii profesionale. În acest sens, încă de la sfârşitul lunii aprilie propunerile s-au aprobat pentru începerea pregătirii altor măsuri din planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, în vederea acreditării şi a fost emis ordinul ministrului nr. 273 din 2 iulie prin care au fost constituite grupele de lucru. Măsura 4.1, cu privire la îmbunătăţirea pregătirii profesionale însoţeşte obligatoriu această măsură 3.1 pentru investiţii în exploataţii agricole, în procesul de acreditare. În perioada 1- 5 iulie şi 22 - 26 iulie au fost primele întâlniri ale grupurilor de lucru cu consilierul de preaderare şi experţi germani pentru aceste măsuri şi respectiv în această săptămână se va desfăşura o a doua etapă de lucru cu aceeaşi experţi germani pentru a finaliza aceste măsuri, astfel încât în luna octombrie să poată fi deja demarate pentru măsura 4.1 ultimile retuşuri. În luna noiembrie s-a propus finalizarea acestor măsuri şi introducerea modificărilor necesare impuse de procedurile Comisiei europene, precum şi amendarea Planului naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală, în vederea prezentării şi aprobării de către Comitetul de monitorizare şi apoi de către Comitetul Star al Comisiei europene. În paralel cu aceste acţiuni Agenţia SAPARD va desfăşura activitatea de elaborare a procedurilor de organizare şi de pregătire a structurilor instituţionale pentru acreditarea măsurilor 3.1 şi 4.1, urmând ca imediat după aprobarea amendării planului naţional să se facă şi acreditarea acestor măsuri în planul Agenţiei SAPARD. Aceste etape sunt obligatorii, iar timpul alocat fiecăruia este minim, de aceea considerăm că acest termen, trimestrul I 2003, este un termen realist, astfel încât aceste măsuri să poată fi acreditate în acest grafic. Vă mulţumesc mult. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Poftiţi, domnule deputat. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): E ministru? La răspunsuri ministrul trebuie să răspundă! |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule, dacă aveţi ceva de spus, vă rog să vorbiţi de la tribună, nu din sală, dar după ce termină dânsul. Are dreptul să-şi exprime un punct de vedere faţă de răspunsul pe care l-a primit, conform Regulamentului nostru. |
||||
|
Domnule ministru, eu vă mulţumesc pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat şi vă promit că acest răspuns a ajuns la cei care m-au mandatat să pun această întrebare. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnule Anghel Stanciu, poftiţi. |
||||
|
Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Dacă este de procedură! |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, bineînţeles, de procedură, evident. |
||||
|
Viorica, vrei o procedură?! Domnule preşedinte de şedinţă, fac parte dintre cei care am crezut că acţiunea dumneavoastră de miercurea trecută se substituie dorinţei sincere de respectare a Regulamentului cu tot ceea ce a implicat aceasta. Deci, am fost de partea dumneavoastră. Vă şi consider, de altfel, un vicepreşedinte care cunoaşteţi foarte bine Regulamentul. De aceea sunt surprins că se încurcă procedura de la interpelări cu cea de la întrebări vizavi de posibilitatea de a răspunde şi contrarăspunde, că atunci aţi acuzat, miercuri, deputaţii că nu respectă acel timp de 3 minute iar acum văd că nu se respectă nici timpul afectat domnilor miniştri. Nu pot vorbi fiecare! Şi ultima chestiune: cred că este sub prestigiul Parlamentului să admitem, zic eu, sub nivel de secretar de stat să răspundă la interpelări. Eu îmi aduc aminte, domnule preşedinte de şedinţă, şi vă aduceţi dumneavoastră aminte când PDSR-ul, în legislatura trecută, a solicitat prezenţa domnului Berceanu care era undeva pe la Satu Mare. Şi a spus: "Domnule, să vină ministrul să răspundă". Deci, rugămintea mea ar fi ca încercarea dumneavoastră de miercurea trecută de a pune pe făgaş normal discuţiile pe Regulament să o continuaţi, astfel încât să facem şi în acest domeniu, să spunem, puţină ordine. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule deputat, art. 157 dă dreptul autorului întrebării, după audierea răspunsului, să poată interveni cu precizări şi comentarii, fără a depăşi două minute. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Întrebări, dar nu interpelări. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: nu suntem la interpelări, nu avem nici o legătură cu interpelările. Interpelările sunt după 7 şi jumătate. Acesta este un răspuns. Al doilea răspuns: am avertizat reprezentanţii Executivului să sintetizeze şi să prezinte răspunsuri concise. Nu i-am oprit nici pe dânşii pentru că nici pe colegii dumneavoastră lunea trecută nu i-am oprit, chiar dacă au depăşit timpul, nu i-am oprit nici la intervenţiile de marţi dimineaţa. Deci, le-am atras atenţia că trebuie să se încadreze în trei minute, dar nu le-am luat microfonul. Aceasta într-un semn de politeţe. Am dreptul regulamentar - şi aici aveţi dreptate - să fac lucrul acesta. În ceea ce priveşte reprezentarea în rol de secretar de stat, de mai multe ori, în Biroul permanent, am solicitat lucrul acesta şi am solicitat şi pe alte căi. Datoria mea este să mă străduiesc, nu întotdeauna izbândesc şi atunci când dumneavoastră veţi veni la guvernare, veţi constata că o să vi se întâmple cam acelaşi lucru. |
||||
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Dar dânsul este secretar de stat... |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, ştiu că este secretar de stat şi domnul ştie, nu este nici o problemă. Deci, doamna Maria Manolescu va răspunde la două întrebări formulate de domnul Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Vă rog să răspundeţi doar cu CFR-ul, la celălalt îmi daţi răspunsul scris. |
||||
|
Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): La întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, adresată primului-ministru, privind situaţia juridică a Căminului de nefamilişti situat în Cluj Napoca... |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Potriviţi-vă microfoanele, doamnă, că nu se aude în sală. |
||||
|
Doamna Maria Manolescu: aflat sub incidenţa executării silite şi posibilitatea vânzării locuinţelor din acesta către chiriaşi, în condiţiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alte destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare, s-a comunicat cu adresa Ministerului Finanţelor nr. 51.254 din septembrie 2002 răspunsul scris domnului deputat. În prezentarea mea, în sinteză, voi arăta următoarele: măsura sechestrului odată instituită nu poate fi ridicată în procedură administrativă decât în condiţiile achitării debitului pentru care a fost instituită. Conform dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, ordonanţă aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Menţionăm că potrivit dispoziţiilor art. 76 din Ordonanţa Guvernului menţionată persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărei executări silite, contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederile art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, Ministerul Finanţelor publice nu are competenţa pentru suspendarea executării silite declanşate de către organele fiscale teritoriale ale Judeţului Cluj, singura în măsură să suspende executarea silită fiind instanţa judecătorească care până la judecarea contestaţiei, la cerere, prin încheiere motivată, poate să dispună suspendarea executării silite. În ceea ce priveşte posibilitatea de a plăti obligaţiile restante către bugetul de stat, în mod eşalonat, precizăm că pentru acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare restante, cadrul legal este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare care, de asemenea, a fost aprobată prin lege. Înlesnirile la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat se pot acorda la cererea temeinic justificată a debitorului care se adresează organului fiscal teritorial unde se află înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. Pentru obţinerea de înlesniri la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat debitorul urmează să se adreseze cu documentaţia care este prevăzută de actul normativ. Totodată, în concluzie arătăm că în cazul în speţă nu se pot aplica dispoziţiilor Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, în prezent bunul respectiv aflându-se sub incidenţa executării silite, situaţie în care, aşa cum arătam înainte, sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei nr. 11/1996. Dar, în acest sens, Direcţia generală a finanţelor publice a Judeţului Cluj va continua operaţiunea de evaluare a bunurilor imobile, operaţiune care va fi efectuată de un expert neutru, iar chiriaşii au posibilitatea să achiziţioneze locuinţele şi cu plata preţului în rate în condiţiile legii. Deci, singura problemă este că nu poate fi invocată Legea nr. 85/1992, ci Ordonanţa nr. 11 cu prevederile acesteia, aşa cum au fost modificate ulterior. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Brudaşca. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Vreau să vă informez că se face operaţiunea de evaluare, dar se pregăteşte şi evacuarea în prag de sezon rece a celor 86 de familii de acolo şi, spre informarea dumneavoastră, trebuie să ştiţi că 12 metri pătraţi cât are cea mai mare cameră din acest cămin este evaluată la 140 de milioane de lei. Marea majoritate a celor care locuiesc în căminele respective sunt oameni săraci şi foarte săraci pentru care şi plata cheltuielilor curente ridică probleme serioase. Mă întreb, în aceste condiţii, cum vor putea ei să aplice recomandarea de plată în rate, când de abia îşi duc zilele de pe o zi pe alta? Pe de altă parte, trebuie să vă spun că problema nu îi priveşte pe ei, ci ar fi privit Ministerul Transporturilor, căruia i-am adresat o solicitare similară la care, până în momentul de faţă, nu am primit nici un răspuns. De altfel, din luna iulie am trimis adresă domnului ministru, prin care-l rugam să încerce să suplimenteze sumele pentru a evita scoaterea în prag de iarnă a celor 86 de familii care locuiesc în fostul cămin al CFR-ului de la Cluj Napoca. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Faceţi o precizare, dar scurt. |
||||
|
Doamna Maria Manolescu: Înţeleg că nu a fost folosită soluţia legală prevăzută de lege şi anume suspendarea. Singura în măsură să procedeze la suspendarea acestei hotărâri era instanţa de judecată, printr-o cerere de suspendare. Cred că acolo este o lipsă de acţiune pentru a suspenda executarea şi a se evita această scoatere a locatarilor din blocul respectiv. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Mulţumesc. Domnul Brudaşca şi-a manifesta interesul şi pentru Campionatul european de planorism. Înţeleg că i s-a transmis răspunsul în scris, da? |
||||
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Nu mi-am manifestat interesul pentru campionat, ci pentru faptul că am fost reprezentaţi de doi cetăţeni maghiari... |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Mă rog, dumneavoastră vedeţi că şi la fotbal vine câte o ţară europeană, cică este echipa ţării aceleia, şi toţi sunt negri. Aceasta este situaţia. Bun, deci vi s-a răspuns la aceasta. Pe urmă aţi adresat o întrebare Ministerului de Interne şi aţi primit răspunsul în scris. Deci am finalizat secvenţa Damian Brudaşca astăzi. Nu, îl mai avem pe domnul Romulus Moucha care răspunde tot domnului Damian Brudaşca. |
||||
|
Domnul Romulus Moucha (secretar de stat, Ministerul Industriei şi Resurselor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrebarea domnului deputat Brudaşca este complexă, răspunsul este la fel, voi avea plăcerea să-l înmânez în scris la sfârşitul intervenţiei. În concluzie, voi da citire numai concluziilor. Aş vrea, deci, domnule deputat, să reţineţi faptul că Hotărârea Guvernului nr. 568 din 2002 privind iodarea universală a sării destinată consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară respectă pe deplin prevederile Legii concurenţei nr. 21 din 1996, cât şi a normelor internaţionale privind calitatea sării pentru consumul uman, animalier şi din industria alimentară. Acuzele aduse de dumneavoastră Guvernului privind motivele adoptării hotărârii se datoresc unor lacune de documentare, iar referirile la sectorul extractiv, de prelucrare şi comercializare care este coordonat de Ministerul Industriei şi Resurselor considerăm că nu au nici o bază reală şi sunt jignitoare în felul în care ele au fost spuse. În contextul celor prezentate nu este necesară modificarea Hotărârii Guvernului nr. 568/2002. Aş vrea, de asemenea, să mai semnalez faptul că în întrebarea dumneavoastră s-a strecurat o greşeală. Dumneavoastră afirmaţi faptul că sarea importată din Ucraina are un conţinut scăzut de NaCl. NaCl sau sare este totuna şi există riscul să spunem că apa este săracă în H2O! |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule Brudaşca, poftiţi. |
||||
|
Eu mulţumesc domnilor miniştri că ne dau lecţii din ce în ce mai interesante, numai că sunt pe lângă obiect. Domnule ministru, problema pe care am pus-o eu nu se referă la comercializare sau la iodarea universală a sării, se referă la menţinerea art. 1 dintr-o hotărâre de Guvern anterioară care nu are nimic de-a face cu Legea concurenţei nr. 21/1996. În art. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 779 din 1995 se preciza că Ministerul Industriilor prin Regia Autonomă a sării este singur producător autorizat şi va asigura producţia necesară de sare iodată pentru consumul uman pe întreg teritoriul ţării. Dumneavoastră vă referiţi în răspunsul pe care l-am primit, care la fel este foarte jignitor pentru un reprezentant al Parlamentului României, ca de altfel şi tragerea de urechi la care v-aţi pretat dumneavoastră acum câteva minute, lucru care nu înţeleg de ce îl faceţi sau este în virtutea programului de guvernare. Aş vrea să vă spun că din răspunsul pe care l-am primit lipsesc o serie de elemente concrete. Dumneavoastră citaţi numai acele fragmente din articolele de lege, respectiv la art. 2 lit. b) din Legea nr. 21/1996 care vă servesc demonstraţie, uitând, spre exemplu, partea care spune aşa: "Organele administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate intervin în operaţiuni de plată, influenţând direct sau indirect concurenţa" şi aici se uită această parte importantă a răspunsului: "cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major". Nu cumva apreciaţi, domnule ministru, că protecţia industriei extractive româneşti constituie un asemenea obiectiv de interes public major? Şi apoi, pentru că răspunul dumneavoastră face referire şi la prevederile art. 5 lit. g) din Legea concurenţei, eu consider şi cred că orice om de bună credinţă şi cu un pic de spirit românesc în el consideră că reprezintă cu adevărat o justificare rezonabilă a nu se cumpăra sare de import atâta timp cât societatea naţională a sării este în măsură să asigure întregul necesar pentru consumul uman, animal şi industrial. Prin urmare, este vorba de o greşeală de dactilografiere care mi-a scăpat, dar aş vrea să vă atrag atenţia că prin această măsură pe care dumneavoastră o luaţi contraveniţi Programului "Fabricat în România" care este patronat de primul-ministru al acestei ţări şi nu numai atât, subminaţi activitatea extractivă pentru că vom ajunge în România, care zace pe o mare de sare, să fim ca cei din Africa, să importăm nisip în Sahara. Aşa se va proceda prin această măsură care încalcă prevederii Hotărârii de Guvern care, oricum, asigura un minim de protecţie pentru producţia indigenă. În ce priveşte celelalte recomandări ale dumneavoastră şi aluziile care s-au vrut a fi spirituale, vă rog să le faceţi pe culoarele Guvernului. Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Oricum, este explicabil de vreme ce acum o jumătate de oră spuneaţi că primul-ministru este un ageamiu, aşa că nu este nici o problemă! Pentru domnul deputat Radu Stroe se solicită amânarea răspunsului. Pentru domnul Emil Boc. Prezentaţi întrebarea şi vă răspunde domnul secretar de stat Florescu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Întrebarea mea se adresează domnului ministru Miron Mitrea şi are legătură cu un subiect dezbătut în această sesiune de interpelări. Subiectul vizează reeşalonarea datoriilor Regionalei CFR SA Cluj la bugetul statului. Spuneam că se corelează această interpelare cu un răspuns dat anterior, numai că interpelarea mea vizează o altă interpelare depusă de către mine în luna februarie a acestui an, prin care solicitam să precizaţi ce măsuri aveţi în vedere pentru reglementarea situaţiei locatarilor din Căminul CFR din Cluj Napoca. În acea interpelare nr. 266 b din 18 februarie ne-aţi comunicat că se va analiza datoria pe care Regionala CFR o are la bugetul statului, urmând ca în perioada imediat următoare, împreună cu Direcţia Generală a finanţelor publice să se întocmească un plan de eşalonare a datoriilor către bugetul statului, astfel încât problema locatarilor din Căminul CFR din Cluj să fie rezolvată. Având în vedere că nici până în momentul de faţă această situaţie nu a fost rezolvată, implicaţiile sociale sunt dramatice, domnule ministru, vă rugăm să ne precizaţi ce demersuri aţi întreprins pentru reeşalonarea datoriilor pe care Regionala CFR SA le are la bugetul statului şi care este stadiul reeşalonării acestor datorii? Mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Florescu. |
||||
|
Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, MLTPL): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule deputat, vă facem cunoscute următoarele: s-a depus la Direcţia generală a finanţelor publice a Municipiului Bucureşti cererea de acordare a înlesnirilor la plata obligaţiilor Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, conform Ordonanţei Guvernului nr. 40/2002. S-au transmis dosare pentru fiecare regională în parte şi pe fiecare punct pentru verificare la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti. S-au verificat de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, s-au transmis în teritoriu pentru certificarea debitului la toate direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale. Pentru Regionala CFR Cluj, în mod deosebit, s-a vorbit cu directorul general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, referitor la problemele care s-au ivit prin sechestrul celor trei imobile ale Regionalei Cluj. S-a transmis prin fax cererea şi adresa de la Direcţia generală a finanţelor publice a Municipiului Bucureşti către Direcţia generală a finanţelor publice Cluj pentru amânarea licitaţiei până la finalizarea lucrărilor şi încheierea convenţiei cu Ministerul Finanţelor Publice. La momentul actual Compania Naţională CFR Călători CFR SA este în fază de finalizare a punctajelor pe direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale şi cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti. Cu deosebită consideraţie, domnule deputat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Iar suntem în situaţia unei neconcordanţe între promisiuni şi fapte. Foarte mulţi oameni îşi pun foarte multe speranţe în răspunsul dumneavoastră pe care l-aţi dat în luna februarie - repet, 18 februarie 2002. Suntem mâine în 1 octombrie 2002, iar aceste planuri de reeşalonare nu au văzut lumina tiparului, iar zeci de familii sunt în pragul de a fi puse în stradă începând cu luna octombrie sau noiembrie a acestui an. Iată de ce solicităm Guvernului, pe de o parte, o mai mare responsabilitate atunci când angajează răspunderi, când angajează promisiuni pentru că vine din partea Guvernului şi nu din partea oricui, pentru că oamenii altfel vor fi nevoiţi să suporte rigorile acestei ierni în alte condiţii. Sunt parţial mulţumit de răspunsul dat, dar evident că nu ne satisface din perspectiva rezultatelor. Aşteptăm ca aceste reeşalonări să ajungă acolo unde trebuie, iar situaţia locatarilor de la Căminul CFR din Cluj Napoca să-şi găsească soluţionarea adecvată. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule deputat, vă sugerez să întrebaţi şi Ministerul Finanţelor, că de fapt, ei aprobă, sigur că da, ei sunt cu banii. Pentru Ministerul Justiţiei a fost, de asemenea, adresată o întrebare de către domnul Emil Boc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea îi este adresată doamnei ministru Rodica Stănoiu şi are în vedere încălcarea drepturilor băneşti ale magistraţilor. 1. În perioada 1 ianuarie 2000 - 31 martie 2002, magistraţilor li s-a reţinut în mod nelegal contribuţia de 7% din salariu la bugetul asigurărilor de sănătate. Ca urmare, magistraţii au înaintat acţiuni în justiţie împotriva tribunalelor şi Ministerului Justiţiei, având ca obiect obligarea acestora la restituirea sumelor reţinute, la valoarea actualizată. Aceste acţiuni au fost admise, iar hotărârile judecătoreşti irevocabile au fost investite cu formulă executorie şi s-a solicitat executarea lor silită, prin proprire. Totuşi, preşedinţii tribunalelor, în calitate de ordonatori secundari de credite, şi Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator primar de credite, refuză executarea acestor hotărâri. Sumele reţinute cu acelaşi titlu din salariile procurorilor au fost, însă, restituite, fără punerea în executare a hotărârilor. 2. Drepturile băneşti ale magistraţilor trebuia calculate începând cu data de 1 ianuarie 2002, luându-se ca bază de calcul suma de 1.515.280 lei, potrivit art. 13 din Legea nr. 216/2001. La această sumă urma să se adauge, începând de la aceeaşi dată, procentul de 8% prevăzut de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 187/2001, rezultând suma de 1.636.520 de mii lei, ca bază de calcul. În prezent, tribunalele şi Ministerul Justiţiei fac obiectul unei acţiuni în instanţă, pentru obligarea lor la calcularea corectă a salariilor şi la plata retroactivă a diferenţelor, în timp ce salariile se calculează luându-se în continuare ca bază suma de 1.232.034 lei. Având în vedere aspectele sesizate, vă rugăm să aveţi bunăvoinţa de a ne răspunde la următoarele întrebări: 1. Când va restitui Ministerul Justiţiei magistraţilor sumele reţinute nelegal ca titlu de contribuţie la bugetul asigurărilor de sănătate? Care sunt motivele pentru care procurorilor li s-au restituit aceşti bani cu promptitudine, iar judecătorilor nu? 2. Ce măsuri intenţionează Ministerul Justiţiei să adopte în privinţa recalculării salariilor magistraţilor? 3. De ce este nevoie de acţiuni în justiţie pentru obligarea Ministerului Justiţiei la respectarea legii şi, mai ales, de ce Ministerul Justiţiei nu respectă hotărârile judecătoreşti irevocabile? Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamna secretar de stat Cristina Tarcea. Poftiţi. |
||||
|
Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule deputat, În ceea ce priveşte primul punct al întrebării, Ministerul Justiţiei nu s-a opus executării sumelor stabilite prin hotărârile judecătoreşti irevocabile. Faptul că executarea nu a fost dispusă imediat se datorează lipsei disponibilităţilor din bugetul Ministerului Justiţiei a fondurilor cu această destinaţie. În prezent, însă, se caută soluţii financiare pentru obţinerea sumelor necesare în vederea executării acestor obligaţii. Al doilea punct al întrebării dumneavoastră este, într-adevăr, mai complex, el vizează aplicarea dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 50/1996 republicată cu modificările ulterioare, în sensul că valoarea de referinţă sectorială stabilită de lege pentru indemnizaţiile membrilor autorităţii legislative şi executive se aplică de drept şi pentru indemnizaţiile magistraţilor. Această prevedere, însă, a fost suspendată prin dispoziţiile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 216/2001 - este vorba de Legea Bugetului de stat pe anul 2001 - şi, în conformitate cu acest text, prevederile din unele acte normative referitoare la stabilirea indemnizaţiilor sau a salariilor de bază, după caz, pentru alte categorii de personal, pe baza valorii de referinţă sectorială, nu se aplică în anul 2001. În afară de această dispoziţie legală, mai există şi nişte precizări metodologice: 131029/18 mai 2001, date de Ministerul Finanţelor Publice, pentru elaborarea propunerilor de buget pe anul 2002 şi a estimărilor pentru anii 2003-2005, normele metodologice prevăzând că fondul aferent salariilor de bază pe anul 2002 va fi stabilit pe baza salariilor din luna decembrie 2001. Ca urmare, în anul 2002 nu am avut prevedere bugetară pentru plata salariilor de bază la nivelul valorii de referinţă sectorială, potrivit art. 11 din Legea nr. 50/1996 republicată, şi nu se puteau efectua plăţi decât în cadrul resurselor bugetare aprobate. Sigur, cu ocazia rectificării bugetului pe anul 2002, s-au făcut demersuri la Ministerul Finanţelor Publice şi la Guvernul României pentru cuprinderea în buget a fondurilor necesare pentru aplicarea valorii de referinţă sectorială potrivit textului invocat, art. 1 din Ordonanţa nr. 83/2000. Sunt optimistă şi cred că foarte curând se va găsi o soluţie, în sensul aplicării cu începere de la 1 ianuarie 2002, a dispoziţiilor la care aţi făcut referire. Cu privire la pct. 3 al întrebării, sigur, problema reţinerii cotei de 7% din indemnizaţie, reprezentând cota de contribuţie pentru asigurările de sănătate, a fost extrem de controversată, atât în ceea ce priveşte interpretarea normelor care reglementează asigurările de sănătate, dar a fost controversată şi în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate de instanţa de judecată. Au fost şi soluţii prin care s-a respins acest gen de acţiuni. Acesta este motivul pentru care persoane care au apreciat că li s-au încălcat drepturile au solicitat chemarea în judecată a Ministerului Justiţiei şi a tribunalelor, ca ordonatori secundari de credite. Şi aş reveni la răspunsul de la întrebarea nr. 1: nu ne opunem executării acestor hotărâri, ci căutăm soluţii financiare convenabile pentru toate părţile. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Boc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc doamnei ministru pentru precizările făcute, două observaţii vreau să fac. Nu putem avea pretenţia unei puteri judecătoreşti puternice şi independente, fără o salarizare corespunzătoare. În ultima perioadă, s-au avansat foarte multe propuneri din partea Ministerului Justiţiei, a primului ministru, cu privire la o salarizare superioară a magistraţilor, vorbindu-se de salarii foarte bune. Părerea mea este că, înainte de a face promisiuni, trebuie să ne achităm de acele drepturi care revin magistraţilor, conform legislaţiei în vigoare. Şi, din această perspectivă, poziţia noastră este că, înainte de a promite mai mult, să respectăm ceea ce li se cuvine conform legii, dacă dorim într-adevăr să avem o justiţie echidistantă din punct de vedere politic şi independentă în statul de drept. Sperăm că aceste drepturi legale, aşa cum dumneavoastră aţi menţionat, vor fi repede soluţionate, pentru a asigura mersul justiţiei din România pe coloanele şi făgaşele statului de drept. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Pentru domnul Damian Brudaşca, mai trebuia să răspundă ministrul administraţiei publice, însă a solicitat o amânare. Urmează, din partea Ministerului Sănătăţii, domnul secretar de stat Deac. Poftiţi, cu medicina chinezească, să-l informăm pe domnul Brudaşca cum stăm. |
||||
|
Domnul Radu Deac (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Răspunsul la întrebarea domnului deputat Brudaşca este extins pe două pagini. Cu permisiunea dumneavoastră, l-aş rezuma, dacă se poate, în câteva idei. Medicina tradiţională chineză este practicată în România şi în prezent, existând chiar în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Centrul naţional de acupunctură şi homeopatie Bucureşti, unde practică medici cu pregătire specială în domeniu, dintre care unii au efectuat stagii de specializare-perfecţionare în China. De asemenea, în Nomenclatorul de competenţe al Ministerului Sănătăţii figurează această competenţă, de "medicină tradiţională", dobândită prin supraspecializări, efectuate la sistemul de perfecţionare şi învăţământ postuniversitar. Există, de asemenea, între România şi Republica Populară Chineză un Acord de cooperare, din 4 iulie 1995, dată de la care au avut loc, aşa cum este prevăzut în acest acord, vizite de studiu pentru însuşirea medicinii tradiţionale chineze, medici din cadrul Societăţii române de acupunctură au participat la aceste specializări. De asemenea, au avut loc vizite reciproce pentru mai buna cunoaştere a sistemelor de asigurare a sănătăţii între cele două ţări şi o mai bună pregătire a personalului propriu sanitar şi de cercetare. Există, de asemenea, unele companii din China, care şi-au exprimat intenţia de a deschide în România centre de medicină tradiţională, ca iniţiativă privată. O menţiune specială: medicii chinezi, pentru a practica în România, trebuie să respecte prevederile Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic. În concluzie, având în vedere cele menţionate mai sus, se poate afirma că practica medicinii tradiţionale chineze este posibilă, în prezent, în România, în măsura în care este considerată şi produsă de către partea chineză drept temă prioritară în cadrul colaborării bilaterale, urmând ca noile reglementări în acest domeniu să fie o dată cu elaborate o dată cu extinderea acestei colaborară. Cu deosebită consideraţie, ministrul sănătăţii şi familiei, dr. Daniela Bartoş. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnule Brudaşca? |
||||
|
Aş vrea să-l informez pe domnul ministru că la Cluj-Napoca funcţionează o Asociaţie de prietenie româno-chineză, care a încercat să aducă din China, la solicitarea, inclusiv a specialiştilor din Centrul universitar Cluj, medicini chinezi, întâmpinând foarte mari probleme în ceea ce priveşte salarizarea acestora, întrucât nu au obţinut drept de muncă. Eu am reţinut dintr-o declaraţie a primului ministru intenţia de a reglementa printr-un act normativ, eventual, o ordonanţă de urgenţă, şi acest aspect. Şi, din acest punct de vedere, întrebam ministerul dacă, în momentul de faţă, există în lucru vreun acord bilateral româno-chinez, care să dea posibilitatea realizării unor asemenea schimburi de specialişti, eventual de medici specialişti în medicină tradiţională chineză, care să practice, efectiv, în România această meserie? N-am văzut încă textul răspunsului, dar, din cele spuse de către domnul secretar de stat, n-am reţinut să fi existat în momentul de faţă o preocupare concretă, cu un termen clar precizat în această direcţie. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă vreţi să adăugaţi ceva, domnule secretar de stat? Dar scurt. |
||||
|
Domnul Radu Deac: Domnule deputat, Îmi pare rău că n-am cunoscut acest aspect concret pe care l-aţi ridicat, pentru că l-am fi rezolvat, probabil, mai rapid. Dar am menţionat că orice medic, inclusiv cei din China, trebuie să respecte prevederile Legii nr. 74/1995. Dacă există unele aspecte particulare, le vom rezolva concret, de la caz la caz, dar acordul există, el se aplică, dorim să implementăm toate atributele medicinii tradiţionale chineze. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Nici românii care au studiat în China 5 ani medicina tradiţională chineză n-au dreptul de practică în România. Bine, mai meditaţi... |
||||
|
|
Trecem la secvenţa de interpelări. Domnul deputat Victor Dobre a depus-o în scris. Domnul Leonăchescu nu este prezent, este în străinătate. Doamna Constanţa Popa a depus-o în scris. Domnul Sonea a depus-o în scris. Domnul Mircea Costache a depus-o în scris. Domnul Puiu Haşotti a depus-o în scris. Domnul Anghel Stanciu a depus-o în scris. Domnul Emil Boc, de asemenea, a depus trei interpelări în scris. Domnul Ştefan Popescu-Bejat a depus-o în scris. Doamna Anca Boagiu a depus-o în scris. Domnul Ştefan Păscuţ a depus-o în scris. Domnul Nicolae Păun a depus-o în scris. Domnul Ciuceanu n-a depus-o, dar nu este prezent. Domnul Petru Mirciof a depus-o în scris. Domnul Nicolae Enescu le-a depus în scris. Vreţi să le susţineţi sau nu? Dar numai obiectul, aşa cum se face. Dacă vreţi, poftiţi. |
|
||
|
Am două interpelări. Una este adresată doamnei ministru al sănătăţii şi familiei, Daniela Bartoş, şi are următorul obiect: "Doresc, pe această cale, să vă aduc la cunoştinţă că subalternii dumneavoastră din teritoriu, care au depus un jurământ la terminarea facultăţii, precum dr. Dan Bârzu, angajat ca Şef Secţie chirurgie a Spitalului orăşenesc Cisnădie, nu-şi respectă îndatoririle ce decurg din atribuţiile sale, în calitate de angajat. Menţionez faptul că domnul doctor deţine şi funcţia de primar al oraşului Cisnădie, unde responsabilităţile funcţiei ce-i revin sunt numeroase şi foarte importante, funcţie de care nu se achită... |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule deputat, mă scuzaţi, haideţi să fim înţeleşi, obiectul interpelării este faptul că anumiţi medici din sistemul Ministerului Sănătăţiii nu-şi respectă îndatoririle, pe care, mă rog, şi le-au asumat prin jurământ. Iar în şedinţa care este destinată răspunsului la interpelare, citiţi tot acest text şi doamna ministru sau secretar de stat de resort vă răspunde. Aşa se fac interpelările, vă rog din suflet, nu-mi citiţi tot, tema aceasta este, pe care am sintetizat-o eu. Cealaltă interpelare, vă rog. |
||||
|
Cealaltă interpelare îi este adresată domnului ministru al administraţiei publice, Octav Cozmâncă, şi este tot referitoare al domnul dr. Dan Bârzu, care deţine funcţia de primar şi care este incompatibilă cu cealaltă calitate a sa. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: E bine, e perfect aşa. Şi în şedinţa în care vi se va răspunde la aceste interprelări, dumneavoastră o să citiţi tot textul, cât aveţi acolo, în cele 3 minute. Aşa se face. Domnul deputat Victor Babiuc. Poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se referă la programul pe care primul ministru l-a enunţat în aprilie anul acesta, privind pregătirea României în vederea aderării la NATO, care avea două scadenţe importante: finele sesiunii trecute şi luna septembrie a acestui an şi despre care nu ştim mare lucru să se fi făcut. Dorinţa este, deci, să ne prezinte domnul ministru ce s-a făcut din acest program, pe care l-a prezentat Parlamentului României şi care i-a dat girul. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Mulţumesc. Domnul Eugen Nicolăescu şi-a depus-o în scris. Domnul Pleşa nu este. Domnul Mardari. Poftiţi, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am două interpelări. Prima este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, şi se referă la întârzierea aplicării Legii nr. 309 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, publicată în Monitorul Oficial la data de 6 iunie 2002. A doua interpelare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, şi se referă la motorina pentru agricultură şi la subvenţiile pentru lapte, carne şi cereale. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Damian Brudaşca a depus trei interpelări în scris. Domnul Văsălie Moiş este absent. Doamna Mona Muscă are două interpelări.Poftiţi. |
||||
|
Mulţumesc frumos. Am două interpelări. Una priveşte situaţia Combinatului siderurgic Reşiţa, este adresată primului ministru Adrian Năstase şi solicit informaţii cu privire la: 1. finalizarea Investiţiei turnare continuă; 2. care este statutul juridic al CSR în acest moment; 3. care este strategia privind politicile oţelului în România şi ce loc ocupă Reşiţa şi, ultima întrebare, 4. motivele respingerii ofertei de creditare AVAB pentru Combinatul siderurgic Reşiţa. A doua interpelare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministru al educaţiei şi cercetării, şi obiectul interpelării este situaţia limbii latine în învăţământul universitar, dar, mai ales, preuniversitar. Şi o întrebare pe care am să o depun unde trebuie. Mulţumesc frumos. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Radu Stroe a depus în scris. Domnul Gheorghe Valeriu a depus în scris. Domnul Valentin Vasilescu a depus scris. Domnul Dorin Popescu. Da, poftiţi. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am o interpelare adresată ministrului afacerilor externe, prin care solicit un răspuns; datorită faptului că, dintre toate statele membre ale Consiliului Europei, doar România a semnat Acordul privind exceptarea militarilor americani de la extrădarea de către Curtea Penală Internaţională, întrebarea mea este cum evaluaţi, domnule ministru Geoană, riscul de a elabora politica externă a ţării pe ipoteze nedefinitivate? Şi a doua interpelare este adresată tot domnului ministru de externe, Mircea Geoană. Obiectul interpelării este situaţia creanţelor externe ale României. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Anghel Stanciu a depus în scris. Domnul Paul Magheru. Poftiţi, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am o interpelare adresată domnului Ioan Mircea Paşcu, ministrul apărării naţionale. Am să vă prezint acum pe scurt obiectul interpelării şi într-o formă dezvoltată în scris. Obiectul interpelării îl formează încălcarea prevederilor Constituţiei, art. 52 alin. 43, şi a Legii nr. 46/5 iunie 1996, de către Centrul militar Iaşi, cu privire la excepţiile obligativităţii satisfacerii serviciului militar, respectiv, incorporarea elevilor şcolilor postliceale. Depun într-o formă dezvoltată, în scris, această interpelare. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Acum, aceasta este o întrebare, că interpelarea spunea: politica în domeniul militar al Guvernului. Dar, mă rog, o să ajungem şi la aşa ceva... Domnul Ioan Onisei este absent. Domnul Ion Luchian a depus în scris. Domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris. Domnişoara Lia Olguţa Vasilescu a depus în scris. Domnul Ioan Miclea a depus în scris. Vă mulţumesc pentru colaborare, ne-am încadrat în timp, ba, chiar, avem şi economii. Închid şedinţa pe ziua de astăzi, ne vedem mâine. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,43. |
||||
 |
