Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Borbély László şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 253; sunt absenţi 91, din care participă la alte acţiuni parlamentare 44.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2002 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 24 septembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii; în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", adoptat de Senat în şedinţa din data de 7 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii; în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Termenul de depunere a raportului- 21 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Bărăganu, judeţul Constanţa, iniţiată de domnul deputat Tudor Baltă.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 noiembrie 2002.

6. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritorului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

7. Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele 2 şi 3 şi Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului se sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale,

- Legea partidelor politice,

- Legea pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice,

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor,

- Legea privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA,

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului,

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală,

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2002 pentru modificarea art.2 din Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni,

- Legea pentru modificarea art.40 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii,

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor,

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2002 privind cumpărarea unui imobil pentru sediul Misiunii Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană,

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2002 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România,

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2002 privind valorificarea unor active corporale aferente capitalului imobilizat, aparţinând societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar şi care se află în proces de privatizare,

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2002 privind transferul pachetului de acţiuni deţinut de stat la Societatea Comercială "HORTICOLA" - S.A. Bucureşti de la Agenţia Domeniilor Statului la Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat",

- Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2002 pentru modificarea Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate,

- Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/1998 privind procedura falimentului băncilor.

În continuare, vă supun propunerea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Acest grup propune trecerea domnului deputat Gheorghe Firczak de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 1 vot contra.

Abţineri? 1 abţinere.

S-a aprobat propunerea grupului.

Constituirea unor Comisii de mediere.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice: Voicu Mădălin, Moldoveanu Eugenia, Nicolicea Eugen - Grupul parlamentar al PSD; Vasilescu Lia Olguţa - Grupul parlamentar al PRM; Dobre Victor Paul - Grupul parlamentar al PNL; Márton Árpad Ferenc - Grupul parlamentar al UDMR; Stana Ionescu Ileana - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească: Gaspar Acsinte, Cristea Marin, Olteanu Ionel - Grupul parlamentar al PSD; Hogea Vlad Gabriel, Moiş Văsălie - Grupul parlamentar al PRM, Boc Emil - Grupul parlamentar al PD, Székely Ervin Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei: Cliveti Minodora, Dobre Traian, Olteanu Ionel-Grupul parlamentar al PSD; Bogea Angela, Stoian Mircea-Grupul parlamentar al PRM; Negoiţă Gheorghe Liviu-Grupul parlamentar al PD; Ştirbeţ Cornel - Grupul parlamentar al PNL.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind protecţia martorilor: Bădoiu Cornel, Căşuneanu Vlad Adrian, Olteanu Ionel - Grupul parlamentar al PSD; Moiş Văsălie - Grupul parlamentar al PRM; Ştirbeţ Cornel - Grupul parlamentar al PNL, Székely Ervin Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR; Firczak Gheorghe - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Trecem la dezbateri.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale destinate partidelor politice.

La prima poziţie a raportului, comisia a adptat în unanimitate textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? 5 voturi contra.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Adoptat.

La poziţia a doua textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri s-a adoptat textul respectiv.

La poziţia 3, de asemenea, textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri s-a adoptat poziţia 3.

Raportul va fi supus în integralitate votului în şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2001 privind unele măsuri în domeniul culturii şi artelor, cultelor, cinematografiei şi drepturilor de autor.

La poziţia întâia este poziţia adoptată în varianta Camerei Deputaţilor.

Poziţia a doua, de asemenea, poziţia Camerei Deputaţilor.

Raportul în integralitate se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin.1 lit.b) al art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Comisia? Vă rog să ne propuneţi nişte timpi de dezbateri.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Ca timpi de dezbatere, dat fiindcă este un singur articol care a întrunit unanimitatea şi în comisie, propun 3 minute.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă se doreşte participarea la vreo dezbatere? Nu.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Vă rog să priviţi în raport, se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma prezentată de comisii.

Aveţi obiecţii? Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Am să spun şi la art.2 şi la art.3, pct.3 şi 4, ca să nu mai revin. Deci, noi suntem pentru forma iniţială, având în vedere că spiritul acestei ordonanţe este de a stopa cât mai rapid această - hai să zicem - afacere dezvoltată pe seama legii privind zonele defavorizate şi credem că aşa cum sunt prevăzute ele în ordonanţă, termenii respectivi sunt mult mai aproape de realitate, o dată cu intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, ceea ce s-a întâmplat în momentul depunerii sale la Parlament şi în momentul publicării în Monitorul Oficial, lucrurile sunt foarte clare; nu facem decât să mai acordăm o perioadă de graţie pentru cei care vor să mai încheie afaceri în această perioadă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia dacă are un punct de vedere? Mă rog, iniţiatorul? Da, poftiţi, iniţiatorul întâi.

Domnul Gheorghe Ţiplica (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi propunem să se menţină amendamentul Comisiei economice, amendament cu care noi am fost de acord, având în vedere faptul că, în momentul de faţă, sunt o serie de contracte în derulare şi, după părerea noastră, aceste contracte trebuie să fie menţinute cel mult până la sfârşitul anului, altfel, riscăm ca agenţii economici să suporte o serie de penalizări care considerăm noi că nu sunt justificate. Deci suntem pentru menţinerea acestui amendament până cel mai târziu la 31 decembrie 2002.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Am considerat modificarea art.2, întrucât formularea preciza că rămân valabile în continuare contractele în vigoare, or, contractul este o lege a părţilor şi nu putem să intervenim noi pe un contract deja existent şi aflat în derulare. Tocmai pentru acest lucru noi am acordat această prelungire a termenului până la 31 decembrie pentru facilităţile existente, nu pentru contractele în vigoare existente. Deci, numai facilităţile se bucură de această prelungire, iar contractele respective pot să rămână în vigoare pe un an sau pe termenul care a fost stabilit, bineînţeles, în continuare plătindu-se taxele vamale respective.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Domnule Sassu poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Ceea ce a spus iniţiatorul nu este deloc corect, nu are nici o legătură cu ceea ce s-a spus aici, contractele de livrare, aşa cum spunea şi preşedintele comisiei, rămân valabile, deci, nu este nici o legătură cu chestiunea. Ceea ce spunea domnul preşedinte al Comisiei economice este mai aproape de realitate, numai că nu se rezolva aşa, ci se modificau facilităţile care privesc contractele respective. Ceea ce se întâmplă aici este cu totul altceva, se dă încă un termen de câteva luni, pentru ca să se mai încheie contracte, astfel încât să fie valabile şi să poată fi derulate până la sfârşit anului şi să poată fi utilizate respectivele cantităţi de carne şi anul viitor. Nu are rost să ne ascundem după deget, noi suntem împotriva acestei formulări.

Suntem de acord că era bine să fie mult mai clar textul ordonanţei, din păcate, există acest deficit, dar totuşi este mai aproape de realitate şi este mai aproape de spiritul ordonanţei. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Voi supune textul comisiei la vot.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 60 de voturi pentru.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abţineri? 5 abţineri.

S-a aprobat varianta comisiei.

Se propune, vă rog să priviţi la pct.4 al raportului, eliminarea art.III. Nu sunt alte obiecţii, nu? Este aceeaşi situaţie. Bun.

Cine este pentru varianta comisiei? 63 de voturi pentru.

Voturi contra? 8 voturi contra.

Abţineri? 4 abţineri.

S-a aprobat varianta comisiei.

Legea în integralitate va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2000 privind reglementarea dreptului de proprietate a Confederaţiei comunităţilor evreieşti din România asupra lăcaşurilor de cult.

La poziţia 1 avem textul Camerei Deputaţilor, poziţia 2 textul Camerei Deputaţilor, la poziţia 3 avem un text comun.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziţia 4 - Camera Deputaţilor; poziţia 5 - Camera Deputaţilor; poziţia 6 - Camera Deputaţilor; poziţia 7 - Camera Deputaţilor; poziţia 8 - Camera Deputaţilor, deci, adoptate.

Raportul se va supune votului în totalitate într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2002 privind încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă. Din partea comisiei? Retrimisesem la comisie un anumit articol.

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Raportul comisiei asupra proiectului de lege sus-menţionat a fost înregistrat la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor cu nr.474/27.IX.2002 şi a fost supus plenului în şedinţa din 25.IX.2002. În urma dezbaterilor, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea raportului la comisie în vederea întocmirii unui raport suplimentar cu privire la art.6, alin.2.

În şedinţa din 8.X.2002, membrii comisiei au reluat în discuţie alin.2 al art.6 din proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2002 privind încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă. La lucrările comisiei au fost prezenţi 31 de deputaţi din totalul de 32 membri ai comisiei.

Raportul suplimentar a fost votat cu un vot împotrivă. În urma dezbaterii, comisia propune abrogarea alin.2 şi art.6 şi introducerea unui nou articol.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, deci aţi primit raportul suplimentar, se propune abrogarea alin.2 de la art.6. Sunt obiecţii? Da, poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă studiaţi raportul, o să vedeţi că există un amendament din partea mea prin care am solicitat eliminarea completă a art.6. Art.6 prevede ca agenţii economici care urmează să participe la licitaţie pentru obţinerea de contracte pe termen lung să-şi autorizeze utilajele. Şi această autorizare este prevăzută să aibă loc pe baza unor cerinţe stabilite prin hotărâre de guvern. Eu am cerut, prin amendament, ca acest articol 6, în întregime, să fie eliminat din două motive: o astfel de prevedere într-o lege privind încheierea de contracte, fie ele şi pe termen lung, nu are ce să caute, ea poate constitui obiectul unei legi speciale.

Cel de al doilea motiv: se creează impresia că Guvernul, partidul aflat la guvernare intenţionează să favorizeze clientela politică, adică agenţii economici înregimentaţi politic în sensul că le elimină concurenţa existentă astăzi. Vă mulţumesc.

Ca urmare, aş dori să acceptaţi acest amendament de eliminare a art.6. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Eu vă înţeleg că dumneavoastră doriţi să-l acceptăm, însă vă reamintesc că alin.1 a acestui articol a fost adoptat de către Cameră, deci, nu mai discutăm despre el domnule deputat. Poftiţi, eu vă las să vorbiţi şi 3 ore, nu este nici o problemă, dar situaţia aşa este, am adoptat aici alin.1.

Domnul Ludovic Mardari:

Eu am înţeles ce aţi spus dumneavoastră, este totuşi necesar să-mi acordaţi un drept la replică vizavi de ceea ce aţi afirmat dumneavoastră. Dacă vă uitaţi în raport, apare chiar un articol în plus şi, ca urmare, nu s-a referit numai la alin.2 la art.6. Din acest motiv am zis că este posibil să fie acceptat şi amendamentul care l-am propus eu, de eliminare în întregime a art.6. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Nu este posibil, pentru că acea modificare suplimentară din raportul suplimentar vizează adăugarea unui articol în lege, lege pe care nu o discutasem încă, iar ceea ce spuneţi dumneavoastră cu alin.1 a fost tranşat prin vot de către Cameră. Situaţia este total diferită.

Poftiţi, domnule vicepreşedinte.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Aşa este. Deci, la comisie domnul coleg a ridicat problema aceasta şi a propus abrogarea art.6 în întregime. Am precizat că alin.1 nu a făcut obiectul discuţiei în retrimiterea la comisie şi am rediscutat poz.14 şi alin.2.

Prin reformularea comisiei, cea prezentată de domnul preşedinte ca în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului se va reglementa modalitatea de autorizare şi funcţionare a instalaţiilor de transformat lemn rotund, se va reuşi să se reintre în normalitate.

De ce spun acest lucru? Noi suntem, într-adevăr, la ora actuală, martorii unor nereguli în ceea ce se întâmplă în pădurile României. Dar, această situaţie o punem pe seama faptului că din ’90 încoace noi nu mai avem această comisie, care să reglementeze problema respectivă. Funcţionăm pe comisia de dinainte de ’89. Abrogarea acestei comisii ar presupune ca, într-adevăr, să rămânem fără controlul acesta normal în modul de exploatare a pădurilor noastre.

De aceea, comisia nu a fost de acord, a reformulat o nouă variantă, prin care dăm posibilitatea ca, prin hotărâre de Guvern, să se reglementeze această modalitate de autorizare, care va consta, probabil, într-o comisie centrală. Dacă se apreciază, pot fi constituite şi comisii zonale, în funcţie de pădure, în funcţie de suprafeţe, în funcţie de cerinţele pe această problemă.

De aceea, vă rugăm să susţineţi şi să votaţi varianta propusă de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii la propunerea comisiei, de eliminare? Nu sunt.

S-a adoptat.

Vă rog să priviţi în raport. Cu privire la art.7 se propune de către comisie abrogarea.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la lege.

Titlul legii.

Vă rog să priviţi în raport. Se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, care devine acum art.I.

Dacă sunt obiecţii, având în vedere varianta comisiei? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviţi în raportul suplimentar.

Se propune introducerea unui art.II.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs şi proiectul de lege.

Va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia de apărare să propună nişte termene. Comisia de industrii şi servicii este. Sunt două comisii, dar, mă rog.

Poftiţi, Comisia pentru industrii.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate în vederea dezbaterii şi avizării în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare.

Ordonanţa are în vedere crearea unui cadru legislativ unitar adecvat pentru restructurarea industriei de apărare şi conversia ei către producţia civilă care să permită aplicarea unei politici financiare de susţinere şi protecţionism selectiv al forţei de muncă a agenţilor economici implicaţi.

De asemenea, prin acest act normativ s-au avut în vedere cerinţele accelerării procesului de redimensionare a capacităţilor producţiei de apărare şi corelare cu prevederile programelor de restructurare, aprobate de Guvern şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi cu ale programului de integrare a României în NATO.

La dezbateri au participat invitaţi din partea Ministerului Industriei şi Resurselor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

În şedinţa din 10 septembrie şi 25 septembrie, atât Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi Comisia pentru industrii şi servicii, au aprobat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege în forma prezentată de iniţiator.

Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, adoptat cu 44 de voturi de către membrii celor două comisii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propuneţi şi nişte timpi de dezbateri. Există o procedură de urgenţă. Suntem în procedură de urgenţă. Nişte timpi de dezbatere, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am spus în deschidere că este în procedură de urgenţă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Câte minute, doamnă deputat, ne propuneţi?

Doamna Aurelia Vasile:

Pentru dezbateri, patru minute cu un minut.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Două voturi contra.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Grupurile parlamentare doresc să-şi exprime opinia? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecţiii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la lege. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus, în integralitate, votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

Dacă, din partea iniţiatorului doreşte cineva?

Poftiţi.

Domnul Dan Banciu (consilier, MLPTL):

Angajamentul prevăzut în Programul Naţional de aderare a României la Uniunea Europeană privind implementarea în legislaţia naţională a Regulamentului Consiliului nr.295/1991, care priveşte regulile comune pentru sistemul de compensare în caz de refuz al îmbarcării aplicat în transportul aerian regulat, se regăseşte şi în documentul de poziţie complementar, pentru Capitolul IX - "Politica în domeniul transporturilor".

Prin implementarea acestui regulament în legislaţia naţională, s-a urmărit asigurarea protecţiei eficiente a pasagerilor care se îmbarcă pe aeroporturile din România, indiferent de naţionalitatea transportatorului şi cetăţenia pasagerului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite în transportul aerian.

Ea rezolvă punctual ordonanţa. O singură problemă - problema despăgubirilor în cadrul suprarezervării unei curse.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Poftiţi.

Doamna Aurelia Vasile:

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru avizare şi dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de către transportatorii aerieni pentru pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe nave aeriene regulate, trimis cu nr.426 din 12 septembrie 2002.

Ordonanţa Guvernului a fost emisă pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene în legătură cu stabilirea unui sistem uniform de compensare de către transportatorii aerieni a pasagerilor cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

De menţionat că în documentul de poziţie complementar pentru aderarea la Uniunea Europeană, Capitolul IX, politica în domeniul transporturilor şi îndeplinirea angajamentelor asumate, se prevede că, până la sfârşitul anului 2002, se va implementa în legislaţia naţională Regulamentul nr.295/1991 C.E. privind stabilirea unor reguli comune pentru sistemul de compensare în caz de refuz al îmbarcării aplicat în transportul aerian regulat.

Ordonanţa a fost avizată de către Comisia pentru industrii şi servicii şi propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Vă rog să priviţi în raport, la poz.5, lit.a); se propune o modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Art 2. Adoptat, cu modificarea propusă de comisie.

Art.3. Vă rog să priviţi în raport. Există o anumită modificare.

Nu sunt obiecţii.

Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Înţeleg că aici există o mică problemă.

Poftiţi.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

La pct.1 din raport propunem "îmbarcarea pe curse aeriene regulate", în loc de "pe nave aeriene regulate".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, am înţeles.

Dacă, faţă de această problemă, sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat titlul legii.

Articolul unic.

Aveţi aceeaşi propunere, da?

Doamna Aurelia Vasile:

Da, domnule preşedinte.

Deci: "… cărora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate", în loc de "… pe nave aeriene regulate".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, aşa cum este în textul legii, nu cum este în raport.

Da. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege.

Urmează ca proiectul, în integralitate, să fie supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.110/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziţionate din împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare către societăţile comerciale înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România".

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Propunem trei minute - câte un minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere?

Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri?

Nu sunt.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Preambulul de la articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege, în integralitate, va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2002 privind modificarea Legii nr.373/2002 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor în patrimoniul Companiei de Navigaţie Maritimă "Romline" S.A. Constanţa.

Vă rog să-mi propuneţi timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Propunem, la fel, trei minute - câte un minut de fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timp de dezbatere?

Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul de la articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei, în integralitate.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/2002 pentru modificarea Legii nr.202/2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva?

Da, poftiţi, vă rog.

Domnul Gheorghe Oană (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest act normativ a fost elaborat în temeiul Legii nr.411/2002 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire şi au ca scop întărirea rolului administraţiei vamale în acţiunile de combatere a traficului de mărfuri contrafăcute şi pirat, precum şi armonizarea legislaţiei interne cu acquisul comunitar.

Printre modificările prevăzute se regăsesc: includerea la art.2 din Legea nr.202/2000 a mărfurilor aflate în regim vamal de tranzit, precum şi a bunurilor cu caracter comercial aparţinând călătorilor şi persoanelor fizice, modificarea art.5 din lege, astfel încât să permită titularilor de drepturi de proprietate intelectuală să depună cererile de intervenţie autorităţii vamale pentru fiecare drept protejat, şi nu pe fel de marfă, alinierea tarifului solicitat pentru depunerea unei cereri de intervenţie la valori apropiate de cele practicate de administraţiile vamale din statele membre ale Uniunii Europene.

Suntem de acord cu amendamentele propuse şi vă rugăm şi susţinem totodată adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă primită de la Guvern a fost amendată şi conţine un singur amendament în cadrul Comisiei de industrii şi, în acest context, vă rugăm să supuneţi dezbaterii şi aprobării ordonanţa respectivă.

Ca să nu mai ies să intervin, am să vă rog, domnule preşedinte, ca, atât la poz.2, cât şi la poz.4, sintagma "şi completă" - "şi se completează" să fie eliminate din text, pentru că această ordonanţă este numai modificată, nu şi completată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, bineînţeles. Deci, staful nostru tehnic să ţină cont de această propunere.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic. În preambul se propune o anumită modificare. Vă rog să priviţi la pct.4 din raport.

Sunt obiecţii faţă de varianta comisiei? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

La pct.1 al articolului unic. Este la poz.5 din raport propusă o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această variantă a comisiei.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Acum trecem la lege. Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul unic. Articolul unic devine art.1. Vă rog să priviţi în raport, la pct.2 al raportului şi este modificat de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Vă rog să priviţi, de asemenea, în raport, la pct.18 se introduce un art.II.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.Adoptat.

Deci, am parcurs intregul proiect de lege.

Va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural. Dacă, din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural, proiect de lege care a fost deja dezbătut şi adoptat de prima Cameră a Parlamentului, de către Senat.

La elaborarea acestui proiect de lege s-a avut în vedere că în prezent legislaţia naţională nu prevede în mod distinct facilităţile acordate de stat tinerilor în vederea încurajării menţinerii şi stabilirii acestora în mediul rural.

Obiectivele principale pe termen mediu şi lung ale programelor de atragere şi sprijinire a integrării tinerilor în spaţiul rural sunt următoarele: revigorarea demografică a zonelor rurale, unde se manifestă predominante tendinţe de îmbătrânire a populaţiei ocupate în agricultură; dinamizarea economiilor locale prin promovarea apariţiei exploataţiilor viabile, precum şi intensificarea acţiunilor în diversificare a activităţilor economice; dezvoltarea unei agriculturi capabile să găsească forţa de muncă calificată; stimularea atragerii şi stabilirii tinerilor şi în special a tinerilor specialişti în mediul rural; stimularea creşterii dimensiunilor exploataţiilor agricole private.

Pentru realizarea acestor programe, proiectul de lege consacră o serie de facilităţi.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, cu un amendament pe care Guvernul şi-l însuşeşte.

De asemenea, proiectul de lege a avut şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Pentru aceste considerente, vă rog să supuneţi, domnule preşedinte, dezbaterii plenului şi votului final în ceea ce priveşte acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule preşedinte, poftiţi.

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziţii privind sprijinirea tinerilor din mediul rural prin dezvoltarea de programe şi proiecte care să vizeze punerea în valoare a resurselor naturale şi a tradiţiilor locale, precum şi dezvoltarea într-o concepţie nouă a agriculturii, a serviciilor şi altor activităţi neagricole.

În raport de obiectul şi conţinutul său, Proiectul de Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 31 de deputaţi, din totalul de 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost votat în unanimitate în şedinţa din 3 octombrie 2002.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 9 septembrie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu o modificare, a proiectului de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Intrăm în dezbaterea legii. Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Da, poftiţi.

Domnul Octavian Sadici:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Art.2 mi s-a părut destul de restrictiv, în special alin.1, pct.a).

Şi aici, am venit cu un amendament şi am ţinut cont şi de alin.2, unde se spune clar că "în sensul prezentei legi, prin familie se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi, care gospodăresc împreună cu părinţii lor".

În art.2, alin.1, iniţial spune că "familiile tinere în care fiecare membru are vârsta de până la 40 de ani".

Eu vin şi propun la art.2 alin.1 modificarea următoare: "De prevederile legii beneficiază familiile tinere la care unul dintre membri are vârsta de până la 40 de ani …" şi textul curge. Am ţinut cont că, într-o familie, soţia, în general, este mai mică cu doi sau trei ani, şi în situaţia alin.2, în care se spune clar că pot participa şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc... Şi, obligatoriu, înseamnă că nu se poate da posibilitatea. O să se vină şi o să se argumenteze că sunt menţionate în pct.b) şi c).

Eu, pentru o mai mare claritate, aş propune dumneavoastră să fie votat amendamentul propus de mine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea iniţiatorului?

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Noi am dezbătut şi în comisie acest proiect de act normativ şi ne-am susţinut punctul de vedere ca iniţiatori şi am motivat de ce am formulat de maniera asta, şi nu altfel. Şi în comisie a trecut şi noi ne menţinem în continuare punctul de vedere, la care unul dintre membri trebuie să fie …

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, opinia?

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Cred că este bine să mergem pe varianta aceasta: "De prevederile legii beneficiază familiile tinere, la care cel puţin unul dintre membri …" şi textul curge, pentru că poate să fie sexul frumos vârstă mai redusă, dar poate să fie şi invers. Adică, într-o căsnicie, într-adevăr şi dacă am merge pe a) în care se spune: "familiile tinere în care fiecare membru are vârsta de până la 40 de ani", putem avea situaţii când, într-adevăr, să nu respectăm, să nu intrăm în normalitate cu această dorinţă a Guvernului ca, într-adevăr, să se acorde un sprijin efectiv tinerilor din mediul rural.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. În raportul comisiei n-aveţi chestiunea asta, nu? Şi acum sunteţi de acord cu el.

Deci, comisia renunţă la punctul său de vedere iniţial. Bun, am înţeles. Am înţeles. Deci, dacă toată lumea este de acord? Sunt alte obiecţii? Nu sunt.

Cine este pentru această variantă? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat această variantă, deci art.2 este adoptat astfel.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Votul final asupra legii se va da într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2002 pentru modificarea alin.1 al art.5 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri privind întărirea disciplinei contractuale.

Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să-mi faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere. Comisia economică?

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune 5 minute cu un minut pentru fiecare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Adoptată această variantă.

Se mai doreşte vreo intervenţie? Nu.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. La preambul, vă rog să observaţi că este propusă o anumită modificare. Sunt obiecţii? Se adoptă această variantă a comisiei.

La pct.1, de asemenea, se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Legea în integralitate, va fi supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal.

Dacă din partea iniţiatorului? Poftiţi, domnule Oană.

Domnul Gheorghe Oană:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Actul normativ a fost aprobat şi adoptat de guvern în temeiul Legii de abilitare nr.411/2002, cu scopul de întărire a funcţiei de control fiscal, de schimbare a concepţiei privind relaţiile dintre contribuabili şi administraţia fiscală, în sensul orientării şi sprijinirii contribuabililor prin simplificarea legislaţiei fiscale, acordarea de asistenţă contribuabililor pentru şi sprijinirea acestora în soluţionarea problemelor cu care se confruntă în aplicarea legislaţiei fiscale, înţelegerii mai bune a poziţiei şi rolului pe care îl are controlul în destinderea relaţiilor dintre autoritatea fiscală şi contribuabili. Prin actul normativ supus aprobării se clarifică, practic, drepturile şi obligaţiile cu organele de control fiscal, prin lărgirea sferei de drepturi şi obligaţii aferente acestora care are drept scop respectarea legislaţiei privind stabilirea şi vărsarea în termen a taxelor datorate bugetului de stat.

Reglementările din ordonanţă sunt aliniate la legislaţia în materie de control fiscal din Uniunea Europeană. Suntem de acord cu amendamentele propuse de Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi vă rugăm să se dezbată raportul în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget-finanţe, bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.70 din 1997 privind controlul fiscal şi a hotărât cu unanimitate de voturi ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului cu amendamentele prezentate în anexă. Am avut în vedere la întocmirea raportului avizul primit de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul Consiliului Legislativ, iar reprezentantul Ministerului Finanţelor, aşa cum a declarat, a fost de acord cu forma rezultată din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Vă rog să observaţi că se propune o anumită modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Vă rog să priviţi în raport, la mai multe litere se propun modificări de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat art.4 în varianta comisiei.

Pct.5, vă rog să priviţi şi la pct.5 din raportul comisiei, se propun anumite modificări. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6, vă rog să priviţi în raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei. Pct.7, vă rog să priviţi în raport, se introduce şi o literă nouă. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Pct.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Vă rog să priviţi în raport, se propun nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Este şi introducerea unui text nou. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat pct.9 în varianta comisiei.

Pct.10. Vă rog să priviţi în raport, se propun modificări. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Pct.11, vă rog să priviţi în raport. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Pct.12, vă rog să priviţi în raport la pct.12 din raport, pe pag.4, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Pct.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Pct.14, vă rog să priviţi în raport, la pct.13 al raportului, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Pct.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16, vă rog să priviţi în raport. La pct.14 al raportului, pct.15 al raportului, pct.16 al raportului, se propun modificări, introduceri de texte. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Art.I, în integralitate. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în integralitate.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se propune un articol nou - III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect, va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2002 privind achiziţionarea dintr-o singură sursă a produselor serviciilor necesare asigurării uniformelor, însemnelor distinctive, insignelor, documentelor legitimare ale poliţiştilor. Suntem în procedură de urgenţă, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond a proiectului de lege, a beneficiat de avizelele favorabile de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi, bineînţeles, de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege respectiv, Ordonanţa de urgenţă nr.108 din 2002 a fost trimis în scopul alinierii imediate, a dotării structurilor de poliţie la normele Uniunii Europene. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi comisia propune adoptarea, fără modificări, a proiectului de lege.

Propun 3 minute pentru dezbateri generale, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Poftiţi.

Procedură, poftiţi.

Domnul Costică Canacheu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În şedinţa Comisiei de apărare care a luat în dezbatere acest proiect de lege, am supus un amendament care propunea respingerea ordonanţei. Motivele le-am expus acolo, să le expun şi aici, atunci când vom ajunge la dezbaterea, la susţinerea amendamentului pe care îl propun, şi anume, respingerea ordonanţei.

Am constatat că în raportul comisiei, acest amendament nu a fost prins. La următoarea şedinţă de comisie am cerut explicaţii şi mi s-a spus că amendamente de respingere nu se înregistrează în raport şi numai amendamente care modifică textul ordonanţei. Cred că este împotriva regulamentului şi cred că trebuie să ţinem acum cont că în comisie s-a votat această propunere de respingere, a fost supusă votului şi votul a fost de 7 la 7. Asta înseamnă că propunerea n-a fost acceptată, dar în nici un caz această propunere nu putea fi exclusă din raportul comisiei.

De aceea, pe procedură, vreau să reţineţi, domnule preşedinte, că raportul trebuie completat cu amendamentul care privea propunerea de respingere a ordonanţei care a fost supus la vot în comisie şi care a avut acel scor 7 la 7.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule Canacheu.

Deci, domnul Canacheu doreşte ca ordonanţa aceasta să se respingă în totalitate.

Cine este pentru propunerea domnului Canacheu, să respingă ordonanţa în integralitate?

Voturi pentru? Sunt numai 2 voturi pentru, deci, 4 voturi pentru. Bun, deci am rezolvat această problemă.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect, se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului şi pentru vânzarea unor imobile proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome a Administraţiei Protocolului de Stat.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Poftiţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 a fost emisă de către Guvern în baza Legii de abilitare nr.751/2001, lege aprobată de către Parlament şi care a fost dezbătută şi adoptată ca lege de către Senat în şedinţa sa din data de 6 iulie 2002.

Ordonanţa are două capitole principale.

Pe de o parte, este vorba despre măsurile care se impun pentru constituirea fondului locativ de protocol, care se constituie exclusiv din imobile proprietatea publică a statului, ordonanţa reglementează destinaţiile pe care fondul locativ de protocol le poate avea, modalităţile în care se asigură întreţinerea şi suportarea cheltuielilor legate de acest fond de protocol.

Pe de altă parte, există un al doilea capitol referitor la unele imobile proprietate privată a statului care sunt aflate în administrarea Regiei Administraţiei Protocolului de Stat şi care au situaţia juridică clarificată şi nu sunt grevate de sarcini şi, din aceste considerente, pot fi vândute în condiţiile prevăzute în ordonanţă.

Ţinem să subliniem că, în sensul acestei ordonanţe, prin imobile se înţelege construcţiile care au o altă destinaţie decât aceea de locuinţă, precum şi terenurile. Deci, nu se pun în vânzare acele imobile care ar avea destinaţia de locuinţe. Sumele care sunt obţinute din vânzarea acestor imobile rămân la dispoziţia regiei şi vor fi utilizate, în mod exclusiv, pentru investiţii în construcţii noi sau pentru amenajarea la standardele de confort superior a unor imobile, în scopul modernizării bazei materiale aflate în administrarea regiei.

Având în vedere şi avizul favorabil, raportul comun al celor două comisii care au fost sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică de disciplină şi imunităţi şi de amendamentele care au fost formulate de către cele două comisii, propunem ca plenul Camerei Deputaţilor, luând în dezbatere, să aprobe acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Poftiţi.

Domnul Ion Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două comisii sesizate în fond, respectiv Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 9.X.2002 au examinat pe fond proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi aşezarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului şi pentru vânzarea unui imobil proprietate privată a statului aflat în adminsitraţia Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de stat.

Acest proiect a fost adoptat cu marea majoritate de voturi, drept pentru care vă propunem a-l supune aprobării plenului Camerei Deputaţilor, în forma şi fondul prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Poftiţi, domnul Dinu Gheorghe de la PRM.

Domnul Dinu Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

1.Nu înţeleg de ce era o ordonanţă de urgenţă sau o ordonanţă, când se putea reglementa prin lege? Ordonanţa este dată în 24 ianuarie 2002 şi noi o aprobăm acum, în octombrie, la jumătatea lunii octombrie, practic, ea şi-a produs efectele şi nu o să mai avem ce vinde, pentru că, sau dacă vrem să ne opunem acestei vânzări, nu o să mai putem pentru că, de fapt, ele s-au vândut.

2.În expunerea de motive se precizează faptul că această regie a protocolului de stat se află într-o situaţie delicată privind echilibrul financiar. Dar, astăzi primesc Monitorul Oficial în care la nr.126 zice - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91 privind repartizarea profitului Regiei Autonome a Administraţiei Patrimoniului Protocolului de Stat. Deci, practic regia este foarte profitabilă, iar cei de la Comisia pentru administraţie publică locală, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ştim foarte bine că în anul 2001, Regia LOCATO, care acum a fost absorbită de Patrimoniul Protocolului de Stat, a avut profit de 240 de miliarde şi a venit cu el în Parlament să fie repartizat în Parlament, pentru că Guvernul nici el n-a ştiut cum să repartizeze profitul acesta. Deci, în expunerea de motive se povesteşte cum că această regie a patrimoniului de stat nu mai poate face faţă cheltuielilor dar, de fapt, trebuie înţeles cu totul altfel.

Deşi se încearcă abaterea atenţiei de la adevăratul scop al ordonanţei, prin includerea unui Capitol I "Constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol", care reglementări se regăsesc în alte acte normative, ca Legea locuinţei, H.G.nr.854/2000 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome a Patrimoniului de Stat, cu modificările şi completările ulterioare, se ajunge de fapt la Capitolul II. Capitol II care înseamnă "vânzarea imobilelor proprietate privată a statului aflate în administrarea regiei". Pentru cei neavizaţi, este vorba de terenurile şi casele de odihnă, vilele, hotelurile care au aparţinut vechiului regim şi care, se ştie, în fiecare judeţ sunt ca număr foarte mare. Iar din punct de vedere al dotărilor, îngrijirii lor nu au concurenţă cu altele.

Ordonanţa spune că vânzarea se realizează prin licitaţie sau după caz, prin negociere directă, în condiţiile prezentei ordonanţe. Dar are grijă ca la art.18, 19 şi 31 să scrie că se vor scoate la licitaţie doar acele imobile care nu au contracte de locaţiune, concesiune, locaţie de gestiune, asociere în partipaţiune sau prestări de servicii, adică nici unul.

Cu alte cuvinte, aceste imobile se vor vinde, în baza unor negocieri directe, între actualii deţinători şi regia mai sus amintită, iar în caietul de sarcini se scrie că preţul de ofertă nu poate fi mai mic decât valoarea contabilă a imobilului.

Altfel spus, vile, hoteluri, restaurante ce ar rula la piaţa liberă zeci de miliarde de lei se vor vinde la preţuri modice de câteva zeci sau sute de milioane de lei, evident către acei potentaţi care le-au exploatat, de fapt, şi până acum, dar pentru ca aceştia să nu sufere prea tare, în conformitate cu art.22 din Ordonanţa Guvernului nr.19, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr.143/1992 privind ajutorul de stat, preţul de vânzare se poate achita şi în rate. În rate. Ca tacâmul să fie complet, veniturile obţinute din aceste imobile se fac venituri la Regia Autonomă a Administaţia Patromoniului Protocolului de Stat şi nu la bugetul de stat, aşa cum ar fi fost moral şi normal. Iată motive pentru care noi cei din Grupul parlamentar al PRM nu putem susţine ca lege această ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat nu a votat nici în comisie acest proiect de lege şi nu îl va vota nici în plen, dacă cel puţin o observaţie pe care noi am formulat-o în comisie nu se va regăsi în cadrul dezbaterilor din plen cu un rezultat pozitiv. Este vorba de posibilitatea vânzării acestor locuinţe prin licitaţie sau prin negociere directă.

Având în vedere importanţa obiectivelor care sunt supuse vânzării, potenţialul de corupţie care există, Partidul Democrat s-a pronunţat în mod exclusiv prin vânzarea acestora doar prin licitaţie transparentă şi după toate mecanismele şi regulile economiei de piaţă. Credem că, mai mult ca oricând, în acest domeniu se impune eliminarea posibilităţii de vânzare prin negociere directă. Pe de o parte, pentru a da un semnal că transparenţa este cea care ne caracterizează, iar pe de altă parte, de a nu prezenta opiniei publice o lege în spatele căreia, în fapt, să se ascundă multiple acte de corupţie. Iată de ce, dacă acest element fundamental nu va fi înlăturat din conţinutul legii, Partidul Democrat va vota împotriva proiectului, aşa cum a fost el formulat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate, legea văd că pune nişte probleme, vom continua discuţiile mâine, trecem la secvenţa de "Interpelări".

Domnule Ciontu, vă rog să preluaţi conducerea şedinţei.

Domnul Corneliu Ciontu:

Înainte de a trece la răspunsuri şi la interpelări, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint două comisii de mediere.

Prima Comisie de mediere, pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor: Bădoiu Cornel - PSD, Cliveti Minodora - PSD, Cristea Marin - PSD, Olteanu Ionel - PSD, Baban Ştefan - PRM, Moiş Văsălie - PRM, Boc Emil - PD.

Asta a fost repartiţia în cadrul şedinţei de Birou permanent, conform procentelor acumulate.

Da, vă propun să începem şi această parte a şedinţei de astăzi. Domnul deputat Damian Brudaşca - PRM a solicitat din partea Ministerului Finanţelor câteva informaţii în legătură cu legalitatea achiziţionării unor utilaje de tip Power-Pack de către conducerea Consiliului judeţean Cluj.

Din partea Ministerului Finanţelor, domnul ministru Oană Gheorghe îi va da răspunsul la această solicitare.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr.693 din 30.09.2002, vă comunicăm următoarele lucruri.

Verificarea aspectelor semnalate de dumneavoastră necesită efectuarea unui control complex cu o durată de desfăşurare destul de mare care, oricum, va depăşi termenul de 15 zile, termen legal, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră şi, din această cauză, pentru a vă da un răspuns de detaliu şi pentru a nu putea să fim puşi în situaţia să nu răspundem la toate aspectele semnalate de dumneavoastră, în data de 11.X.2002, prin Direcţia generală a finanţelor publice Cluj s-a declanşat un control la Consiliul judeţean.

În funcţie de rezultatele controlului şi după încheierea acestuia, ministrul finanţelor va reveni cu un răspuns de detaliu pentru întrebările dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă "...

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În principiu, sunt de acord cu răspunsul pe care mi l-a dat domnul secretar de stat Oană. Apare, însă, un aspect care pe mine m-a pus pe gânduri de multe ori când mi s-a cerut de către ministerul din care face parte asemenea amânări. Mai există un caz celebru, acei 51,6 miliarde de lei de anul trecut din septembrie care s-au pulverizat şi la care acelaşi minister mi-a promis că-mi va da răspunsul pe care nu l-am primit nici în momentul de faţă. Sper să nu ne aflăm în situaţia favorizării infractorilor. Infracţiune de care nu scapă nici chiar titularii de ministere.

Pentru că este vorba de nici mai mult, nici mai puţin, în cazul de faţă, de furt din banul public a peste 2,7 milioane de euro.

Deci, domnule ministru, aştept cât mai curând posibil răspunsul concret dacă vreţi să faceţi dovada că nu ascundeţi sub pulpanele Guvernului şi partidului corupţii din judeţul Cluj.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Pecsi Ferenc. Este? Da. Şi domnia sa a adresat o solicitare către Ministerul Finanţelor Publice în legătură cu posibilităţile de extindere a prevederilor Legii nr.469 din 2002 asupra segmentului privind întreprinderile mici şi mijlocii.

Îl rog pe domnul ministru Oană să dea răspuns.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Precizăm că prevederile art.1 din Legea 469/2002 se adresează tuturor agenţilor economici, persoane fizice sau juridice, fără ca întreprinderile mici şi mijlocii să fie exceptate, aşa cum solicitaţi dumneavoastră. Aşa încât şi această categorie de agenţi economici cade sub incidenţa legii.

Menţionăm, de asemenea, că nu există nici un act normativ care să interzică întocmirea de facturi în cazul prezentat, iar în acest context, se impune a fi reţinute şi particularităţile de organizare a acestei categorii de comercianţi, specificitatea operaţiunilor pe care le realizează, astfel că, a institui la nivel normativ obligaţia încheierii de contracte sau altor acte care au acelaşi rang, în toate cazurile, ar îngreuna derularea activităţii lor, fapt care va face să descurajeze şi mai rău sprijinirea întreprinzătorilor mici şi mijlocii.

Eu vreau să vă spun în plus, vis-a-vis de această chestiune, că dificultăţile pe care le întâmpină agenţii economici care nu încheie contracte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, prin neachitarea unor facturi la termen sau niciodată, cum spuneţi dumneavoastră, pot fi rezolvate dacă se întocmesc comenzi care au acelaşi statut ca cel de contract.

Sigur că dumneavoastră ştiţi ca şi mine că o factură întocmită nu poate să ţină locul contractului pentru că ea nu este acceptată la plată şi de aceea nu este achitată. În aceste condiţii, practic, nu avem un cadru juridic în plus care să acopere cererea dumneavoastră. Sigur că noi ne vom gândi în continuare să simplificăm şi să realizăm aceeaşi eficienţă, astfel încât şi ceea spuneţi referitor la blocajul economic şi financiar care se realizează în cadrul livrărilor întreprinzătorilor mici şi mijlocii să fie simplificat şi să se realizeze mai multă eficienţă.

Din păcate, aşa cum v-am spus, eu vă înaintez răspunsul domnului ministru Tănăsescu. Nu avem în vedere în momentul de faţă să modificăm această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat, aveţi ceva de solicitat în plus? Vă rog!

Domnul Francisc Pécsi:

Totuşi, aş supune atenţiei domnului ministru faptul că în comerţ, în special, unde se fac operaţii zilnice, dumneavoastră cunoaşteţi, deci, comercianţii preiau marfa în mod operativ fără să încheie contracte şi apare acest pericol de a nu încasa la termen factura. Şi aceste operaţii sunt numeroase, sunt frecvente. Şi, totuşi, ar trebui să găsim o soluţie pentru...şi Ministerul Finanţelor este interesat ca acest volum să intre în circulaţie, fiindcă dacă nu încasează contravaloarea mărfurilor, sigur creează nu numai dificultăţi pentru firma respectivă, creează dificultăţi şi la plata impozitelor şi aşa mai departe.

Eu totuşi insist să vă gândiţi pentru a acoperi şi acest...fiindcă este un volum foarte mare care circulă fără contracte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog să-i răspundeţi, domnule ministru. Poftiţi! A! O faceţi separat.

Domnul deputat Nicolae Sersea este? Da. Domnia sa face o interpelare către Ministerul Industriei şi Resurselor în legătură cu stoparea furtului de combustibil din conducte.

Îl invit pe domnul ministru secretar de stat Romulus Moucha să răspundă la această solicitare.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul meu este să zicem, relativ voluminos şi, de aceea, eu voi înmâna domnului deputat textul integral al răspunsului, iar acum aş dori să fac doar câteva punctări ale unor idei pe tema pe care domnul deputat Sersea a lansat această întrebare.

Aş vrea să constatăm faptul că conductele magistrale au constituit, încă înainte de 1990, o ţintă principală pentru infractori care, prin perforarea acestora în scop de furt, au produs pagube importante cât şi poluarea gravă a mediului.

Cea mai afectată conductă sau cele mai afectate tronsoane de conducte sunt acelea care se dirijează către Bucureşti, totalul atacurilor însumând circa 50%, deci, din total pe ţară.

Implicaţiile sunt deosebit de mari atât prin pierderile propriu-zise cât şi prin reducerea drastică a duratei de funcţionare a conductelor datorită anulării efectului protecţiei catodice ca urmare a distrugerii izolaţiei acestora.

Pentru stoparea fenomenului, primul-ministru a dat decizia 394 din 26 octombrie 2001 prin care a fost constituit un comandament pentru siguranţa transportului produselor petroliere.

În vederea stopării atacurilor la conductele magistrale, Ministerul Industriei şi Resurselor a dispus o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea acestor activităţi dăunătoare economic, printre care: colaborarea cu organele de poliţie zonale, expertizarea stării conductelor şi izolaţiile acestora, montarea de protectoare metalice sau de beton în vederea protejării suplimentare în zonele cu pericol ridicat de perforare şi, implicit, de poluare şi sustragere.

Aş dori, de asemenea, să mai precizez faptul că PETROTRANS-ul Ploieşti, care este operatorul sistemului de transport produse petroliere finite, benzină, motorină şi GPL, a luat o serie de măsuri începând în special cu noiembrie 2001.

De asemenea, CONPET, care este operatorul sistemului naţional de transport ţiţei, gazolină, condensat şi etan lichid, deci, semifabricate, a luat o serie de măsuri, ceea ce a făcut ca, în momentul de faţă, furturile din conducte să fie diminuate în mod substanţial.

A fost, de asemenea, emis HG 151 din 2002. Ministerul nostru a contribuit, de asemenea, prin îmbunătăţirea cadrului legislativ al situaţiilor de genul pe care domnul deputat Sersea le-a precizat.

Domnule preşedinte, repet, m-aş opri aici cu expunerea mea şi, cu permisiunea dumneavoastră, aş înmâna domnului deputat Sersea, in extenso, răspunsul meu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă domnul deputat mai doreşte vreo completare? Nu. Sunteţi mulţumit, da? Da.

Am să-l rog pe domnul ministru Romulus Moucha să asigure răspunsul în scris şi pentru domnul deputat Radu Stroe care nu este prezent şi pentru domnul deputat Zgonea Valeriu, P.S.D.

Doamna deputat Lepădatu Lucia Cornelia, P.S.D., de asemenea, s-a adresat Ministerului Industriei şi Resurselor în legătură cu privatizarea în domeniul utilităţilor.

Îl rog pe domnul ministru Mouca să dea răspuns.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule preşedinte,

În legătură cu cei doi colegi mai înainte nominalizaţi şi pentru care am răspunsurile scrise, cu permisiunea dumneavoastră, le voi lăsa la secretariat pentru a fi inserate.

De asemenea, vă informez că, noi, ca Minister al Industriilor, le-am transmis la Ministerul Relaţiilor cu Parlamentul. Deci, ele sunt, să zicem, oficializate.

În legătură cu întrebarea doamnei deputat Lucia Lepădatu, de asemenea, întrucât, sigur, răspunsul este dezvoltat, voi face doar extragerea unor idei, cu permisiunea dumneavoastră şi aş dori în această direcţie să precizez faptul că, în conformitate cu prevederile programului de guvernare şi planului de acţiune al programului de guvernare pe perioada 2001-2004, Ministerul Industriei şi Resurselor îi revin sarcini deosebite în domeniul privatizării sau pregătirii pentru privatizarea unor agenţi economici din portofoliul său.

Astfel, a apărut necesitatea înfiinţării Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea ministerului nostru care să realizeze activităţile legate de administrarea eficientă a patrimoniului şi restructurare în vederea privatizării.

Ministerul Industriilor şi Resurselor reprezintă statul în calitate de proprietar, reprezentând 76,07% din totalul proprietăţii de stat neprivatizate în momentul de faţă în domeniul industrial şi cuprinde agenţi economici din domenii deosebit de importante. Aş aminti în acest sens că portofoliul Ministerului Industriilor şi Resurselor cuprinde 8 societăţi naţionale, 7 companii naţionale, 38 de societăţi comerciale, 2 regii autonome, 7 institute naţionale, 36 de filiale ale agenţilor economici.

Aş dori, de asemenea, să amintesc şi să precizez faptul că Legea 137/2002 ne permite ca să abordăm operaţiile de privatizare printr-o serie de metode care nu au fost practicate decât foarte puţin sau chiar de loc şi ar fi: majorarea de capital; parteneriatul public privat; vânzarea filialelor societăţilor sau conceptul BOO (Build-Own-Operate) şi BOT (Build-Operate-Transfer).

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.556 pentru aprobarea mandatului privind strategia de privatizare, oficiul nostru a propus să ofere la privatizare anul acesta 26 de agenţi economici, dintre care 3 în sectorul petrol şi gaze şi 2 în sectorul de energie electrică.

În sectorul de gaze, sunt avansate discuţiile pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud; în sectorul electric, s-a iniţializat privatizarea a două filiale de distribuţie, Banat şi Dobrogea; s-a semnat deja contractul pentru onorariul de succes, aşa-numitul "succes fee" cu Paribas, consultantul Paribas.

De asemenea, pentru privatizarea "Electrica Muntenia" este în curs de negociere contractul pentru servicii de consultanţă cu firma PriceWaterHouse Coopers.

În legătură cu "Termoelectrica", această unitate foarte mare, de altfel, Societatea Termoelectrica şi Oficiul participaţiilor statului şi privatizării şi-au anunţat intenţia de atragere de investitori strategici în sectorul de producere şi furnizare de energie electrică. Până în 12 iulie au fost deja primite 8 expresii de interes.

În legătură cu "Hidroelectrica", au fost oferite 21 de obiective hidroenergetice aflate în diferite faze de finalizare a investiţiilor.

Domnule preşedinte,

Ar mai fi foarte multe de spus, dar, cu acceptul dumneavoastră, voi înmâna doamnei deputat, in extenso, răspunsul la întrebarea dânsei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă tiza mea, doamna deputat Cornelia Lepădatu este mulţumită de răspuns. (Doamna deputat Cornelia Lepădatu răspunde că este mulţumită)

Da. Vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai aveţi de răspuns pentru domnul deputat Fâcă Mihai care vă solicită să spuneţi câteva lucruri în legătură cu programele de dezvoltare industrială din cadrul programelor de cercetare. Sper că nu ne ţineţi o expunere pe tema aceasta! Sintetic, aşa!

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule preşedinte,

Se pare că seara de azi e seara mea!

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Se mai întâmplă.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Da. Voi încerca să fiu sintetic din punct de vedere al sintezei şi nu din punctul de vedere al nonrealităţilor.

În legătură cu întrebarea domnului deputat, aş dori să precizez faptul că Ministerul Industriei şi Resurselor a prezentat Departamentului cercetare din Ministerul Educaţiei şi Cercetării teme prioritare din domeniul nostru de activitate. În cadrul programului MATNANTECH - materiale noi, micro şi nanotehnologii, au fost scoase la licitaţie şapte teme din care se pot menţiona câteva: materiale cu matrice ceramică utilizate în domeniul apărării în ţările NATO; auxiliari chimici de înaltă puritate pentru echipamentele din energetica nucleară; lubrefianţi biodegradabili compatibili cu mediul şi biocombustibili Diesel ecologici.

Deoarece aţi spus ca să fiu sintetic, mă opresc aici şi voi da in extenso tema domnului deputat Fâcă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Fâcă ar mai dori totuşi o...sau nu e prezent? Nu este. Atunci, cu atât mai mult, va primi răspunsul în scris.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Întrucât domnul deputat Metin Cerchez de la minorităţi care a avut către Ministerul Justiţiei o solicitare, nu este prezent, am s-o rog pe doamna ministru secretar de stat Cristina Tarcea să-i trimită în scris acest răspuns.

Vă mulţumesc.

Către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, domnul Damian Brudaşca a trimis următoarea solicitare: calitatea utilajelor Power pack destinate rezolvării problemei deşeurilor. Deci, aţi adresat-o şi către alt minister, aţi adresat-o şi acestui minister.

Domnul Ovidiu Ianculescu, înţeleg că este prezent, să vă dea şi dânsul răspuns.

Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile Legii nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, Consiliul judeţean Cluj a avizat planul judeţean de gestionarea deşeurilor. Conform planului, pentru atingerea obiectivelor impuse prin legislaţia de gestionarea deşeurilor, s-a aprobat realizarea în mai multe variante posibile a următoarelor investiţii: proiect pentru sistem integrat de management al deşeurilor şi depozit ecologic pentru Cluj-Napoca şi propunerea pentru un sistem mobil de management al deşeurilor din aglomerările urbane mici şi aşezările rurale.

În planul judeţean, ce are avizul Consiliului judeţean, depozitul de deşeuri prevăzut pentru municipiul Cluj-Napoca a devenit depozit zonal şi se pot începe acţiunile legale necesare realizării obiectivului. Tot pentru depozitul zonal Cluj, vor fi avute în vedere şi realizarea a două staţii de transfer la Gilău şi Apahida pentru colectarea deşeurilor din zona Cluj.

În legătură cu sistemul Power pack, încă din luna august 2002, la solicitarea Ministerului Administraţiei Publice şi Primăriei Cluj, direcţiile de specialitate din Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului au formulat punctul de vedere referitor la această tehnologie care a fost transmis la instituţiile amintite mai sus. Astfel, s-a transmis că tehnologia în cauză este o tehnologie curată, cu emisii poluante reduse asupra mediului şi care asigură o optimizare a procesului de recuperare a materialelor şi energiei din deşeuri şi de depozitare pe termen lung.

Un asemenea sistem de gestiune a deşeurilor începe, însă, cu tehnologia de mărunţire, ambalare şi depozitare, dar trebuie continuată cu separarea materiilor organice şi compostarea pentru a putea fi folosite în agricultură, separarea, depozitarea şi refolosirea materialelor reciclabile, separarea, depozitarea şi incinerarea celor cu putere calorică superioară, aşa-numitele deşeuri ultime sau refuzuri, putând fi depozitate sub formă de baloţi.

Din banca de date a Institutului de cercetări pentru ingineria mediului a rezultat că aplicarea tehnologiei direct deşeurilor menajere nu este posibilă, ci numai după separarea şi compostarea deşeurilor fermentabile. Resturile de deşeuri menajere care rămân în baloţi sunt foarte mici şi se consideră stabilizate şi că nu ridică probleme la depozitarea finală.

Introducerea unui astfel de sistem în România presupune cel puţin următoarele: separarea deşeurilor reciclabile: hârtie, plastic, carton, textile, metale feroase şi neferoase şi transportul acestora la operatori specializaţi; separarea şi prelucrarea deşeurilor fermentabile; mărunţirea, compactarea, ambalarea şi depozitarea finală a deşeurilor inerte; realizarea unui sistem adecvat de depozitare temporară, urmată, în final, de incinerare.

Din informaţiile primite la Inspectoratul judeţean pentru protecţia mediului Cluj reiese faptul că, până în prezent, la această instituţie nu s-a depus nici o documentaţie necesară în vederea obţinerii acordului de mediu pentru amplasarea şi funcţionarea unui depozit de deşeuri cu instalarea unor asemenea instalaţii.

Utilajele nefiind în funcţiune, autorităţile de mediu nu pot aplica sancţiuni contravenţionale. Nu deţinem date privind aspectele contractuale ale utilajelor şi considerăm că aceste probleme nu intră în competenţa ministerului nostru, fiind o responsabilitate a autorităţii administraţiei publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat Brudaşca, înţeleg că mai doriţi ceva să mai prezentaţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc antevorbitorului pentru efortul de a se deplasa la această interpelare, dar am sentimentul că domnia sa a încurcat hârtiile. Eu am adresat şase întrebări punctuale ministerului în care ceream detalii concrete, punctuale, legate de această problemă.

Domnia sa mi-a spus lucruri generale. Nimic din ceea ce am întrebat eu privind implicarea şi responsabilitatea ministerului sau altor instituţii din subordine faţă de această escrocherie de mari dimensiuni care prejudiciază bugetul public şi buzunarele locuitorilor Municipiului Cluj-Napoca şi ale judeţului întreg.

Prin urmare, solicit Parlamentului să atenţioneze pe toţi miniştrii şi secretarii de stat care dau răspunsuri la întrebări şi interpelări să se refere la întrebări şi interpelări şi să nu ne vină cu chestiuni generale, teoretice, bune, eventual, pentru cursuri universitare, pentru dezbateri în aulă. Aici, aveam nevoie de un răspuns care să angajeze cu responsabilitate ministerul faţă de această situaţie în care s-au adus utilaje vechi, fără să existe studiu de impact, fără să existe aprobare de mediu, fără să se cunoască din timp care sunt efectele asupra acestor depozite de deşeuri care sunt în judeţul Cluj.

Îmi exprim regretul că Ministerul Mediului, Apelor şi Protecţiei Mediului nu mi-a răspuns la întrebările pe care i le-am adresat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul ministru doriţi să daţi o replică?

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Ministerul nostru este pus în imposibilitatea de a vă răspunde la toate întrebările pentru că nu stă în competenţa noastră. Finalul răspunsurilor la interpelare v-a spus acest lucru.

Ceea ce a fost de competenţa noastră, la ce se referă tehnologia, în ce condiţii poate fi aplicată, v-am răspuns, dar la restul întrebărilor, legat de achiziţionare şi aceasta nu este de competenţa noastră. V-am prezentat faptul că la Inspectoratul de protecţia mediului Cluj nu s-a depus nici un fel de documentaţie prin care să se solicite avizul pentru intrarea în funcţiune a unor asemenea instalaţii şi ştiţi foarte bine că la această oră aceste instalaţii nu sunt intrate în funcţiune.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Dacă citeaţi mai atent întrebările...

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Am întrebările aici, dar vă spun sincer că nu e de competenţa noastră.

Domnul Corneliu Ciontu:

Eu aş avea rugămintea, domnule ministru, poate îi daţi şi în scris răspunsul, cu detaliile de rigoare, dar cu răspuns direct la obiectul întrebărilor formulate.

Am să-l rog pe domnul ministru secretar de stat Tudor Florescu să-i răspundă domnului deputat Gheorghe Roşculeţ în legătură cu strategia ministerului privind modernizarea DN 1 între localităţile Braşov şi Sibiu. Poate aşa mai aflăm şi noi ceva noutăţi prin zona aceea.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Conform Regiei Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, D.N.1 între Braşov şi Sibiu este cuprins în etapa a 5-a de reabilitarea drumurilor naţionale, lucrările urmând a se desfăşura în perioada 2005-2008, cu finanţare de la B.E.I.

Pentru această lucrare există studiu de fezabilitate finalizat şi este avizat de către Consiliul tehnic economic al Administraţiei Naţionale a Drumurilor.

În Legea 1 din ianuarie 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16 din 1999 pentru programul "Prioritate construcţii de autostrăzi şi drumuri naţionale cu patru benzi de circulaţie", DN 1 între Braşov şi Sibiu este prevăzut a se lărgi la patru benzi de circulaţie.

În acest moment, este necesară întocmirea studiului de fezabilitate pentru lărgirea şi obţinerea fondurilor necesare pentru realizarea acestor lucrări care, desigur, vor necesita un efort financiar foarte mare.

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu pentru concizie.

Domnul deputat Roşculeţ ar mai dori ceva? Poftiţi, vă rog!

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Vreau să mulţumesc reprezentantului Ministerului Transporturilor pentru răspunsul dat şi să fac menţiunea că Ministerul Transporturilor este un minister activ, cu performanţe în această guvernare.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Maria Lazăr propune înfiinţarea de centre zonale echipate corespunzător pentru depistarea şi soluţionarea problemelor de mediu.

Îl invit pe domnul Ovidiu Ianculescu să revină la microfon.

Domnul Ovidiu Ianculescu:

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Guvernul şi-a formulat o abordare modernă a politicii regionale naţionale pentru a putea primi finanţări din fondurile structurale după ce ţara noastră va deveni membră a Uniunii Europene.

România şi-a asumat responsabilitatea implementării politicilor regionale prin planul naţional de aderare la Uniunea Europeană. Prima etapă în acest sens a fost parcursă în perioada 1996-1998, când România a beneficiat de un proiect PHARE pentru analiza şi dezvoltarea politicii regionale.

În urma acestui proiect a rezultat un ghid pentru introducerea şi dezvoltarea acţiunilor de dezvoltare regională, Uniunea Europeană exprimându-şi disponibilitatea de a oferi în continuare asistenţă în domeniul dezvoltării regionale.

Crearea instituţiilor şi instrumentelor corespunzătoare este necesară pentru a dezvolta politicile regionale la nivel central şi local.

România a făcut un pas important pentru implementarea politicii regionale prin adoptarea Legii 151/98, act normativ care oferea baza legală în cadrul instituţional pentru dezvoltarea politicii regionale. Astfel, în 1999, pe baza similarităţilor economice şi a dezvoltării socio-culturale, în România au luat fiinţă cele opt regiuni pe care le cunoaşteţi.

Ţinând cont de politica regională a Guvernului, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului are în vedere întărirea capacităţii instituţionale de protecţia mediului în România, în special la nivel local, astfel ca până în luna octombrie 2003, vor avea loc următoarele acţiuni: evaluarea şi întărirea capacităţii inspectoratelor locale de protecţia mediului; înfiinţarea a opt inspectorate regionale, luând în considerare şi regiunile de dezvoltare existente; realizarea unei structuri regionale pentru protecţia mediului între I.P.M.-uri, inspectoratele regionale şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; elaborarea planurilor locale şi regionale de acţiune pentru protecţia mediului şi altele.

Criteriile de selecţie a inspectoratelor regionale vor lua în considerare următorii factori: protecţia mediului şi principiile dezvoltării regionale; topografia zonei, condiţiile atmosferice, ţinând cont, în special, de direcţia vântului; reţeaua hidrografică, atribuţiile şi răspunderile conducerii şi compartimentelor componente ale fiecărui inspectorat, resursele financiare şi umane ale inspectoratelor respective.

Pentru a realiza acest obiectiv, ministerul a obţinut suport tehnic din partea Uniunii Europene prin proiectul 006 din cadrul programului PHARE 2000.

Ţinând cont de criteriile care vor fi elaborate, bazat pe factorii mai sus menţionaţi, se va ţine cont de propunerea ca judeţul Galaţi să fie selectat pentru dezvoltarea unuia dintre inspectoratele de protecţia mediului regionale.

De asemenea, vă informăm că în vederea descentralizării şi a eliminării diferendelor de dezvoltare regională, în România s-a implementat şi este în curs de dezvoltare şi în alte localităţi, "Agenda 21 locale", care este un program bazat pe trei piloni: economic, social şi de protecţia mediului. În Galaţi, se implementează Agenda 21 care oferă cadrul pentru dezvoltarea durabilă socială, economică şi pentru protecţia mediului, şi în răspunsul scris prezentăm care sunt membrii şi contribuţia fiecăruia.

Până în prezent, s-a elaborat şi aprobat strategia locală de dezvoltare durabilă a Municipiului Galaţi, urmând a fi dezvoltat în urma consultării publicului, planul local de acţiune pentru dezvoltare durabilă în care va fi elaborată o listă de proiecte prioritare pentru realizarea unei dezvoltări durabile a Municipiului Galaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Constat că doamna deputat este mulţumită de răspunsul pe care i l-aţi dat.

Îl rog pe domnul ministru să dea răspunsul în scris pentru domnul deputat Marian Anton, P.N.L., care se pare că nu este prezent.

Doamna deputat Liliana Naum, P.S.D., solicită -, de fapt domnul deputat Dan Nica, solicită amânarea pentru răspunsul întrebării puse de doamna deputat Liliana Naum.

Domnul deputat Gheorghe Roşculeţ a solicitat informaţii privind restaurarea Cetăţii Făgăraşului.

Pentru a răspunde, domnul ministru secretar de stat Ioan Opriş, îl invit la microfon.

Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Programul Naţional de Restaurare finanţează lucrări de restaurare demarate în anii precedenţi. Bugetul pe anul 2002, aprobat de Parlamentul României, nu acoperă, respectiv bugetul PNR-ului, nu acoperă necesităţile de continuare a unui număr de şantiere de restaurare deschise.

În momentul de faţă, 235 de monumente istorice au şantiere deschise şi fonduri alocate. La un număr de 43 de monumente istorice, cu şantiere deschise, au fost sistate lucrările datorită diminuării fondurilor alocate.

Pentru Cetatea Făgăraşului, ministerul a alocat sistematic în perioada 1995-2000, prin Programul Naţional de Restaurare, fonduri substanţiale, atât pentru proiectare, cât şi pentru execuţia lucrărilor de restaurare, lucrări de foarte mare amploare şi complexitate.

Din motivele mai sus expuse, ministerul nu mai poate angaja, în momentul acesta, lucrări de o asemenea dimensiune. Problema reintroducerii în Programul Naţional de Restaurare a lucrărilor de restaurare de la Cetatea Făgăraş se poate reanaliza însă în condiţiile unui angajament ferm pentru cofinanţarea lucrărilor din partea Consiliului judeţean Braşov şi a Primăriei Oraşului Făgăraş. Acesta este proprietarul monumentului, acestea sunt autorităţile cărora ne-am adresat şi ne vom adresa în acest sens. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Roşculeţ.

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Mulţumesc domnului Opriş pentru efortul de a face o sinteză în legătură cu întreaga preocupare ce a existat, legată de monumentul Cetatea Făgăraşului, dar vreau să spun că răspunsul a fost un pic general şi că monumentul acesta este unul emblematic pentru Transilvania şi pentru Ţara Făgăraşului este, într-adevăr, emblema acestei ţări.

Aş ruga ministerul ca în viitor să aibă în vedere alocarea unei sume substanţiale pentru Cetatea Făgăraşului, având în vedere că acest monument se doreşte a fi integrat într-un circuit turistic de amploare. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Damian Brudaşca este interesat să vadă ce măsuri privind salvarea Complexului memorial "Octavian Goga" de la Ciucea, a luat Ministerul Culturii şi Cultelor.

Îl rog tot pe domnul Ioan Opriş să ne răspundă.

Domnul Ioan Opriş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Ministerul finanţează lucrările de restaurare a monumentelor istorice, cum am mai spus, prin Programul Naţional de Restaurare, în limita unor fonduri precise, alocate prin bugetul de stat.

Domnului deputat Damian Brudaşca i s-a mai răspuns la 2.09.2002, că prin bugetul alocat pentru Programul Naţional de Restaurare pe anul 2002 nu s-au acoperit necesităţile de continuare a lucrărilor pe şantierele deja deschise, şi, în consecinţă, a fost cu neputinţă de introdus alte lucrări.

În conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, precum şi cu Legea Administraţiei Publice Locale, responsabilitatea protejării, deci şi a conservării şi restaurării, revine Administraţiei Publice Locale.

Este meritoriu, şi ţin să subliniez acest lucru, că se fac intervenţii prin onoraţii deputaţi, pentru conservare, şi în cazul de faţă pentru conservarea Complexului memorial "Octavian Goga", de la Ciucea, din fonduri alocate de la Consiliul judeţean, de care acesta aparţine.

Complexul muzeal Ciucea, devenind "Muzeu memorial" (are chiar şi o mânăstire în incintă), revenind deci mai multor beneficiari, celor locali, Consiliului judeţean Cluj şi autorităţilor religioase, are şi obligaţii de susţinere financiară.

După cum este foarte bine cunoscut, Ministerul Culturii şi Cultelor nu are în atribuţie controlul financiar al Administraţiei Locale. Amintim că, pentru lucrările finanţate din fonduri publice, modul de atribuire a acestora către o societate comercială, este reglementat de legislaţia în vigoare.

Ca atare, suspiciunile asupra calităţii unor lucrări efectuate sau, citez din ceea ce domnul deputat Damian Brudaşca a subliniat, "bănuiala că o serie de materiale de construcţii au fost şi continuă să fie sustrase", trebuiesc probate în faţa organelor abilitate.

Scurtul timp în care ni s-a adresat interpelarea (a ajuns la noi vineri, pe 11.10) nu ne-a permis să verificăm la faţa locului dacă s-a respectat documentaţia pe baza căreia se execută lucrările de conservare.

În acest sens, însă, am dispus un control, în urma căruia vom comunica domnului deputat dacă se relevă date care nu respectă legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Am impresia că spiritul de creaţie al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul a deturnat oarecum sensul acestei întrebări. Eu nu am cerut explicaţii privind măsurile de salvare a Complexului memorial "Octavian Goga", de la Ciucea, ci, aşa cum a subliniat domnul ministru, am sesizat unele nereguli în ceea ce priveşte activitatea de reparaţie şi conservare a unora dintre imobilele ce s-au format parte componentă.

Domnule preşedinte, îmi permiteţi să vă spun că aceeaşi întrebare am adresat-o şi Ministerului de Interne, întrucât cred că, cel puţin, Ministerul de Interne are în atribuţii verificările respective.

Întrebarea pe care am adresat-o eu Ministerului Culturii privea componenta de profesionişti. Nu putem lăsa un monument atât de important pentru patrimoniul cultural românesc, şi, dacă vreţi, chiar şi pentru cel universal, la îndemâna unor persoane care s-au lăudat că, de când sunt în fruntea acestui muzeu, n-au avut curiozitatea să desfacă măcar unul dintre dosarele cu documente să vadă ce există acolo. Dar, în acelaşi timp, îşi face interesele, pentru că, eu personal vreau să-i informez pe cei doi distinşi secretari de stat, ieri am fost la Ciucea şi am verificat la faţa locului dezastrul care este acolo.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Înţeleg că urmează să primiţi răspunsul şi din partea Ministerului Culturii pe solicitarea expres făcută.

Îl invit pe domnul Pavel Abraham, ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, să răspundă la solicitarea domnului Brudaşca.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca privind ilegalităţile sesizate în desfăşurarea activităţii de reparare a Complexului memorial "Octavian Goga"din comuna Ciucea, judeţul Cluj, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă că, în urma verificărilor efectuate de către organele competente ale Ministerului de Interne, au rezultat următoarele:

Muzeul "Octavian Goga" este o unitate cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului judeţean Cluj. Pentru anul 2002, Consiliul judeţean a alocat Muzeului "Octavian Goga", prin bugetul de venituri şi cheltuieli, suma de 250.000.000 lei pentru reparaţii curente şi 200.000.000 lei pentru reparaţii capitale, aceste sume fiind virate în tranşe aferente celor patru trimestre.

Pentru executarea lucrărilor de reparaţii au fost obţinute avizele necesare de la Comisia tehnico-economică a Consiliului judeţean Cluj şi Comisia regională. Firmele câştigătoare au fost desemnate în urma analizei de către Comisia de analiză de oferte, constituită prin Decizia nr. 4/12.08.2002, compusă din cinci membri, dintre care doi din partea Consiliului judeţean Cluj, a celor şapte oferte depuse de către firmele de profil.

În urma verificării datelor înscrise în procesul-verbal al selecţiei de oferte şi în hotărârea de adjudecare a rezultat că firmele desemnate câştigătoare, S.C. INSTAL COMP. IMPEX S.R.L. - Cluj Napoca şi S.C. LATIX EXIM S.R.L. - Cluj Napoca, au avut valoarea ofertată cea mai mică, au îndeplinit condiţiile stabilite în Caietul de sarcini, cu privire la experienţă, Declaraţia privind eligibilitatea şi bonitatea, şi au mai executat lucrări în domeniu.

În baza selecţiei de oferte au fost încheiate contracte de execuţie cu firmele desemnate câştigătoare. Până în prezent, S.C. INSTAL COMP. IMPEX S.R.L. - Cluj a realizat următoarele lucrări: desfacerea porţiunilor de tavan deteriorate, înlocuirea grinzilor rupte, executarea izolaţiei termice a tavanelor, tencuitul zonelor reparate, gletuirea zonelor, gletuirea întregii suprafeţe a tavelor din cele trei încăperi. Lucrarea la reţeaua de alimentare cu apă potabilă este realizată, până în prezent, în proporţie de 80%.

S.C. LATIX EXIM S.R.L. - Cluj Napoca, executanta lucrării, reamenajare grup sanitar şi fosă septică vidanjabilă, a realizat până în prezent următoarele lucrări: săpătură pentru fosa septică, recompartimentarea cabinetului grupului sanitar, pozarea conductorilor pentru alimentarea cu apă.

Menţionăm că, până în prezent, nici una dintre lucrările executate nu au fost recepţionate.

Înlocuirea şindrilei deteriorate a acoperişului, lucrare finalizată, s-a executat prin încredinţare directă, pe bază de Convenţie civilă de prestări servicii, încheiată cu doi executanţi, persoane fizice.

Paza Complexului memorial "Octavian Goga" şi a materialelor de construcţii a fost şi este asigurată, timp de 24 de ore, cu ajutorul unui post de pază înarmată, neînregistrându-se reclamaţii privind sustrageri de materiale şi materii prime. Cu ocazia verificărilor nu s-au constatat fapte de natură penală. Cu deosebită stimă. Semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu apreciez că domnul general este un om al vigorii, al exactităţii şi un om deosebit de serios, un bun profesionist. Din păcate, cei care au efectuat controlul n-au făcut o informare extrem de detaliată asupra situaţiei. Încredinţarea directă nu s-a făcut unor persoane de acolo, ci unor favorizaţi ai directorului acestui complex muzeal. Iar sustragerile, să ştiţi că s-au efectuat, având în vedere că unul dintre paznici este rudă cu magazionerul. Trageţi dumneavoastră, domnule ministru, în continuare toate concluziile. Deci, o mână se acoperă cu alta.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Bentu, P.S.D., îi solicită domnului general să răspundă, în legătură cu măsurile întreprinse pentru rezolvarea problemei minorilor români aflaţi în Franţa.

Îl rog pe domnul general Pavel Abraham să răspundă domnului deputat.

Domnul Pavel Abraham:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Situaţia creată de către minorii români aflaţi în străinătate, în dificultate, a determinat autorităţile române cu competenţă în materie ca încă din cursul anului trecut să întreprindă demersuri în vederea identificării căilor şi mijloacelor celor mai eficiente, care să contribuie la soluţionarea problematicii date.

În acest sens, la 12 decembrie 2001, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţii au încheiat un document interne privind colaborarea părţilor semnatare, în vederea asigurării repatrierii minorilor români abandonaţi în străinătate, şi a prevenirii abandonului copiilor români pe teritoriul altui stat.

Problematica cetăţenilor minori, care întâmpină dificultăţi pe teritoriul Franţei, constituie obiectul atenţiei speciale a instituţiilor competente din ţara noastră, în special ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Ministerului de Interne şi Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit competenţelor ce-i revin, Ministerul de Interne aplică prevederile instrumentelor juridice în vigoare, prin care este reglementată cooperarea bilaterală româno-franceză, în domeniul afacerilor interne, ca şi ale documentelor de colaborare încheiate cu ocazia întâlnirilor dintre domnii Ioan Rus, ministrul de interne al României, şi Nicolas Charcosi, ministrul de interne al securităţii interne şi libertăţilor locale a Republicii Franceze astfel:

1. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind readmiterea persoanelor aflate în situaţii legale, semnat la Bucureşti, la 12 aprilie 1994;
2. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucureşti, la 21 februarie 1997;
3. Protocolul miniştrilor de interne din România şi Republica Franceză, referitor la întărirea cooperării bilaterale, în scopul luptei împotrivei criminalităţii organizate, a traficului de fiinţe umane şi asigurării securităţii interne în cele două ţări, semnat la Bucureşti, la 30 august 2002.

De asemnea, în vederea extinderii şi diversificării cooperării în materie, la Bucureşti, la data de 30 august 2002, a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, încheiat la Bucureşti, la 21 februarie 1997.

Totodată, pe componente specifice atribuţiilor în domeniu, Ministerul de Interne va aplica prevederile Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protecţiei minorilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze şi a întoarcerii acestora în ţara de origine, precum şi a luptei împotriva reţelelor de exploatare, semnat la Paris, la 4 octombrie 2002, de către domnul Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Potrivit măsurilor convenite cu ocazia misiunii operative de legătură, executate în Franţa, în perioada 27 iulie - 3 august 2002, o delegaţie de experţi a Ministerului de Interne urmează să fie realizate două comisii rogatorii internaţionale, în vederea soluţionării a două cauze referitoare la cetăţeni români arestaţi în Franţa, care sunt implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor în reţele cu handicap pe care le-a obligat să cerşească.

De asemenea, cu ocazia vizitei de lucru efectuate în România, în perioada 21 - 23 august 2002, de o delegaţie franceză, formată din reprezentanţi ai Oficiului Central pentru reprimarea traficului de fiinţe umane şi Oficiului Central pentru reprimarea migraţiei ilegale şi a folosirii forţei muncii la negru, au fost stabilite o serie de măsuri pentru eficientizarea schimbului de date şi informaţii.

Potrivit prevederilor Protocolului miniştrilor de interne din România şi Republica Franceză referitor la întărirea cooperării bilaterale în scopul luptei împotriva criminalităţii organizate, a traficului de fiinţe umane şi asigurării securităţii interne în cele două ţări, începând cu data de 30 septembrie 2002, şase specialişti francezi în domeniul combaterii migraţiei ilegale se află în România pentru desfăşurarea de acţiuni specifice, în comun cu structuri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiere, respectiv profesionalizarea serviciilor române în domeniul controlului frontierelor, al detectării documentelor false, al securităţii aeroporturilor, al luptei împotriva filierelor de crimă organizată.

Începând cu data de 29 iulie 2002, la Ambasada Română din Paris îşi desfăşoară activitatea un reprezentant al Ministerului de Interne, în calitate de ofiţer de legătură, care de la 1 septembrie a.c., a fost definitivat pe post în calitate de ataşat de afaceri interne. Activitatea pe care reprezentantul Ministerului de Interne o desfăşoară în cadrul Ambasadei Române la Paris s-a evidenţiat prin realizarea unui număr mare de identificări de persoane, schimb de date şi informaţii operative, eliberarea de titluri de călătorie pentru un număr important de persoane în vederea repatrierii în baza Acordului bilateral de readmisie.

Subliniez, însă, şi faptul că problema copiilor români aflaţi în Franţa, care urmează să fie repatriaţi, este o problemă complexă pentru a cărei soluţionare este nevoie de acţiunea conjugată a tuturor autorităţilor guvernamentale cu atribuţii în domeniul de implicare activă a organizaţiilor nonguvernamentale. Cu deosebită stimă. Semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, domnule general.

Domnul Bentu, este OK, da? Bine. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat două solicitări către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: una în legătură cu reanalizarea cazului prof. univ. dr. Vasile Nilcă, din Cluj-Napoca; a doua solicitare pe tema doamnei Viorica Lupaş, din localitatea Mihăieşti, judeţul Cluj, persoană handicapată, asimilabilă gradului II de invaliditate.

Îl rog pe domnul ministru secretar de stat Petre Ciotloş să se refere la cele două solicitări.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca privind cazul domnului Vasile Nilcă, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Bucegi nr.4, în ceea ce priveşte încadrarea în prevederile Decretului-Lege nr.118/90 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate - din motive politice - de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, formulăm următorul răspuns:

Perioada prevăzută de Decretul-Lege nr.118/90 pentru care se acordă drepturi persoanelor persecutate, din motive politice, de dictatura instaurată în România, este constituită cu începere de la 6 martie 1945, singurele excepţii în care se iau în calcul şi perioadele anterioare acestei date fiind situaţiile în care persoana a fost deportată în străinătate după 23 august 1944 sau a fost constituită în prizonier de către partea sovietică, după data de 23 august 1944, sau fiind constituită ca atare înainte de 6 martie 1945 a fost reţinută în captivitate şi după încheierea armistiţiului.

Din Decizia cu nr.1907 emisă la data de 12 august 2002 de către Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Cluj, rezultă faptul că domnul Vasile Nilcă solicită să-i fie recunoscută calitatea de persoană persecutată - din motive politice -, invocând faptul că în toamna anului 1944 a fost arestat de către jandarmi şi deţinut timp de două luni, la sediul Jandarmeriei din Sighişoara, această afirmaţie fiind susţinută şi de declaraţiile cu martori, anexată la întrebare, din care rezultă faptul că petentul în cauză a fost arestat în toamna anului 1944.

Întrucât perioada invocată este anterioară datei de 6 martie 1945, dată la care a fost instaurat regimul comunist în România, şi de la care legiuitorul a statuat că au început persecuţiile politice, sus-numitul nu poate beneficia de prevederile Decretului-Lege nr.118/90.

De asemenea, petentul susţine că în perioada 1957-1975 a fost persecutat politic, în sensul că a fost îndepărtat din funcţii de conducere de mai multe ori pe parcursul activităţii sale şi trecut în funcţii de execuţie. Această situaţie, de modificare a raportului de muncă, nu se regăseşte între situaţiile expres şi limitativ prevăzute la art.8 din Decretul-Lege nr.118/90.

Având în vedere prevederile legale, considerăm că decizia de respingere a cererii domnului Vasile Nilcă este justificată şi are temei legal.

În ceea ce priveşte solicitarea domnului Vasile Nilcă de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 aprobată şi modificată prin Legea nr.189/2000, facem cunoscut că prin acest act normativ se acordă drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice.

Aşa cum rezultă însă din declaraţiile martorilor, domnul Vasile Nilcă nu a fost persecutat pe motive etnice, neîncadrându-se în nici una din situaţiile prevăzute de Legea nr.189/2000.

Menţionăm că stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se face de către Comisia constituită în acest scop, la nivelul caselor teritoriale de pensii, şi nu de către comisia constituită la nivelul direcţiilor generale teritoriale de muncă şi solidaritate socială, al căror obiect de activitate îl constituie stabilirea drepturilor în temeiul Decretului-Lege nr.118/90. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Îmi daţi şi al doilea răspuns, şi pe urmă domnul deputat să vă spună " " "

Domnul Petre Ciotloş:

Urmare întrebării adresate referitor la situaţia doamnei Lupaş Viorica, domiciliată în comuna Sânpaul, sat Mihăieşti nr.18, judeţul Cluj, conform datelor furnizate de Primăria comunei Sân Paul au rezultat următoarele:

Doamna Lupaş Viorica domiciliază împreună cu soţul său, Lupaş Ioan, şi copilul Lupaş Marius Ioan. Casa familiei Lupaş prezintă condiţii de locuit corespunzătoare. În luna ianuarie 2002, domnul Lupaş Ioan a depus la primăria de domiciliu cererea de solicitare a ajutorului social.

Din analiza situaţiei financiare a familiei, potrivit actelor doveditoare depuse la primărie de domnul Lupaş Ioan, rezulta că familia se poate încadra pentru încadrarea ajutorului social în cuantum de 50.000 lei. Prin ancheta socială efectuată de persoanele desemnate de primar s-a constatat faptul că familia Lupaş are în proprietate un autoturism a cărui valoare de utilizare-valorificare luată în calcul a condus la depăşirea de către familia Lupaş a nivelului de venituri până la care se acordă ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat.

Având în vedere că ajutorul social se acordă în raport de numărul de persoane din familie şi veniturile nete lunare ale acestora, calculate potrivit prevederilor art.8, alineatul 1 şi 2 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, familia Lupaş nu s-a încadrat pentru a beneficia de ajutor social.

Referitor la situaţia doamnei Lupaş Viorica, în legătură cu încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, precizăm faptul că, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, încadrarea într-una din categoriile de persoane cu handicap şi acordarea de indemnizaţii nu mai reprezintă o activitate în competenţa Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, acestea revenind comisiilor de expertiză medicală a persoanelor cu handicap şi inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap, aflate în subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

În lumina celor prezentate anterior, în situaţia în care doamna Lupaş Viorica nu beneficiază de facilităţile prevăzute de lege pentru persoanele cu handicap sau cele prevăzute de legislaţia de pensii, se vor face demersurile necesare pentru acordarea unui ajutor familial, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.118/1999, aprobată prin Legea nr.366/2001. Iar în materialul pe care vi-l prezentăm sunt arătate şi condiţiile concrete din legislaţie, privitoare la acest aspect. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

În legătură cu primul răspuns. Aş dori să atrag atenţia ministerului, cu tot respectul, asupra unei situaţii, pe care probabil nici ministerul şi nici comisia judeţeană nu a luat-o în calcul.

Este vorba de faptul că, deşi la 23 august 1944, s-a produs prin lovitura de stat o schimbare de regim în România, aceste schimbări nu s-au resimţit pe întregul cuprins al ţării. Se ştie foarte bine că în Transilvania, în mod deosebit, a rămas administraţia aflată sub control hortist, până în 1946. De aceea, domnul Vasile Nilcă a fost, ca membru al P.N.Ţ.C.D., la data respectivă, preşedinte al Uniunii de Tineret a P.N.Ţ.C.D. A fost închis la Sighişoara pe o perioadă prevăzută în documentele pe care le-am anexat la întrebare. Este vorba de o sancţiune cu caracter politic şi o sancţiune cu caracter etnic.

Mai mult decât atât, pentru a întări cele spuse, vreau să vă aduc la cunoştinţă, domnule ministru şi dumneavoastră, asupra faptului că s-a ajuns să fie sancţionat pe considerente politice şi etnice de către un fost membru al mişcării hortiste din Transilvania, care întâmplător la data indicată de petent în documente, era şeful de personal al Universităţii Agricole din Cluj-Napoca. Şi, din acest considerent, s-a răzbunat pe acest cetăţean şi a dispus sancţiuni care i-au adus prejudicii în ceea ce priveşte profesia şi calităţile oficiale pe care le deţinea în momentul respectiv.

Prin urmare, având în vedere faptul că, până la 6 martie 1945, nu se poate vorbi că Transilvania se afla efectiv sub conducere românească, cred că i se poate recunoaşte, cu bunăvoinţă şi cu înţelegerea situaţiei de fapt, la faţa locului, se poate recunoaşte petentului calitatea de deţinut politic. El a fost arestat de către autorităţile aflate în funcţiune în momentul respectiv, care se aflau sub conducerea sau sub controlul riguros al trupelor de ocupaţie sovietică.

Prin urmare, nu mi se pare că este deplasată solicitarea petentului, care nu cere să fie stipendiat în conformitate cu Decretul-Lege nr. 118/1990, ci în legătură cu Legea nr. 189/2000, pentru că el întruneşte condiţiile. Dacă se cercetează cu bună-credinţă şi în deplină cunoştinţă a adevărului istoric, veţi constata, domnule ministru, că are pe deplin dreptul să i se recunoască calitatea de deţinut politic în această perioadă şi, în consecinţă, să i se aprobe aceste prevederi legale. Nu uitaţi că are 88 de ani. Măcar aceşti ultimi ani, câţi îi mai are, unul, doi, trei, s fie totuşi recompensaţi pentru suferinţa pe care a avut-o.

În legătură cu cea de a doua situaţie. Eu vreau să vă informez, domnule ministru, că am sesizat în mod deosebit faptul că această persoană care a fost încadrată iniţial printr-un document şi o decizie din 1995, persoană handicapată asimilabilă gradului II de invaliditate, ca în prezent să fie lipsită de absolut orice sprijin.

Nu ştiu care este obiectivitatea cercetării făcute în comuna Sân Paul, unde primarul de acolo atribuie ajutoarele sociale în raport, nu cu legea, ci cu interesale sale personale. Aş vrea însă să vă spun că soţul acesteia a fost o bună bucată de vreme şomer şi n-au avut resursele necesare pentru un trai decent.

De aceea, vă rog cu tot respectul, am adus şi dosarul complet al acestei persoane, vă rog să-l analizaţi cu competenţa pe care o aveţi, şi să decideţi în conformitate cu legea, şi starea de fapt a acestei persoane, aflată în momentul de faţă în aceeaşi stare gravă de sănătate, deci tot în gradul II de handicap, şi care nu poate să-şi câştige prin efort propriu cele necesare traiului zilnic. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vekov Caroly, U.D.M.R., este interesat de aplicarea principiului egalităţii între pensionarii aceleiaşi categorii.

Îl rog pe domnul Petre Ciotloş, ministru secretar de stat, să-i răspundă şi domnului Vekov.

Domnul Petre Ciotloş:

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Vekov Carol, cu privire la neaplicarea principiului legalităţii în ceea ce priveşte acordarea pensiilor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a formulat următorul răspuns: până la data de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pensiile au fost stabilite conform prevederilor Legii nr. 3 din 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, diferenţiindu-se în funcţie de vechimea în muncă, retribuţia medie tarifară realizată în perioada aleasă ca bază de calcul şi grupa de muncă.

Referitor la principiul legalităţi, acesta se reflectă în modul de calcul al drepturilor de pensii, astfel, persoanele ale căror drepturi de pensii au fost stabilite la date diferite au beneficiat de un tratament egal, în sensul că li s-au aplicat aceleaşi dispoziţii legale.

Faptul că două pensii diferă în cuantum, deşi au fost stabilite pe baza unei vechimi în muncă aproximativ egale pentru aceeaşi funcţie, se datorează salariilor care au intrat în baza de calcul la pensie, respectiv nivelul contribuţiilor de asigurări sociale achitate şi care au fost diferite, funcţie de anul înscrierii la pensie.

O egalizare a pensiilor ar conduce la o încălcare a altui principiu, respectiv cel al echităţii.

Existenţa unor discrepanţe între pensiile stabilite potrivit legislaţiei anterioare Legii nr. 19/2000 este încă un aspect cunoscut. Aceasta se datorează utilizării în baza de calcul a pensiilor a salariilor brute, după data de 1 aprilie 1992 şi a sporurilor cu caracter permanent, precum şi menţinerii prevederii Hotărârii Guvernului nr. 565 din 1996, mai mult decât se preconizase iniţial, ceea ce a defavorizat creşterea cuantumului pensiilor stabilite în ultimii trei ani, comparativ cu cele stabilite anterior.

Toate aceste cauze ar fi putut fi înlăturate dacă nu se amâna introducerea noului sistem de pensii.

Implementarea noului sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a întâmpinat dificultăţi inerente unui asemenea început, iar problemele cu care se confruntă în prezent se datorează în principal situaţiei economice a perioadei de tranziţie.

Pentru înlăturarea efectelor negative ale perioadei de tranziţie, în programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 sunt prevăzute măsuri de protecţie socială menite să asigure refacerea proporţiilor fireşti în diverse categorii de pensii, stabilite în perioade diferite, prin recorelarea şi indexarea diferenţiată a pensiilor, în funcţie de data înscrierii la pensie.

Programul de recorelare a pensiilor se va realiza pe o perioadă de trei ani, prin aplicare semestrială în lunile ianuarie şi iulie a fiecărui an, în baza unui efort al bugetului asigurărilor sociale de stat estimat la 2.250 de miliarde de lei în anul 2002, 9.000 de miliarde în 2003 şi 17.500 de miliarde în 2004.

Acest proces va fi aplicat numai pensionarilor care au un punctaj mediu anual mai mic de trei puncte. În acest sens, începând cu data de 1 ianuarie 2002, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.315/2001 privind măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public, s-a aplicat prima etapă de recorelare pentru pensiile de limită de vârstă cu vechime completă şi pentru pensiile de urmaş, stabilite până la data de 31 decembrie 1997, urmând ca pensiilor stabilite în anul 1998 să li se aplice procedura de recorelare începând cu anul 2003.

În luna iulie a.c., conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 642 s-a aplicat a doua etapă de recorelare care constă în adăugarea la punctajul mediu anual al pensionarilor a unui număr suplimentar de puncte determinat ca diferenţă între numărul total de puncte prevăzute a fi acordate în cursul anului 2002 şi numărul punctelor deja acordate la prima etapă.

Numărul total al persoanelor care au beneficiat de primele două etape de recorelare este de aproximativ 2.599.000 de persoane, din care 2.197.000 sunt pensionari din sistemul de stat şi circa 400.000 pensionari din fostul sistem pentru agricultori.

Procedura acordă prioritate pensiilor cu venituri mici, care vor primi în anul 2002 un procent de recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporţia să se modifice în anii următori, astfel încât până în anul 2004 toţi pensionarii a căror pensie se recorelează să beneficieze de recorelare în procent de 100%.

Prin acest proces se urmăreşte o aliniere a pensiilor stabilite anterior anului 1999 cu pensiile ce se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, neputându-se, însă, atinge nivelul pensiilor stabilite în ultima perioadă de aplicare a Legii nr. 3/1977, nivel care în multe cazuri era egal cu valoarea ultimului salariu obţinut în perioada de activitate.

Atingerea acestui nivel pentru toţi cei peste 2,2 milioane de pensionari cu vechime completă din sistemul asigurărilor sociale de stat, ieşiţi la pensie înainte de 1999, ar însemna o cheltuială imposibil de suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat; după evaluările noastre, circa 36.000 de miliarde, calculat la valoarea punctului de pensie din luna septembrie 2002. Cu toată cota de contribuţie foarte ridicată până în prezent, de 35%, acest buget are deficite, în condiţiile unui raport total defavorabil între numărul contribuabililor la sistem, circa 4,7 milioane şi cel al beneficiarilor, peste 6,2 milioane.

Referitor la indexarea pensiilor persoanelor ale căror drepturi au fost deschise în perioada anterioară aplicării Legii nr. 19/2000 precizăm că pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, începând cu anul 2001 a fost introdus un sistem de indexare trimestrială diferenţiată a pensiilor în cursul execuţiei bugetare, cu un coeficient care să acopere în limita disponibilităţilor financiare efectele inflaţiei. Subliniem faptul că de această măsură adoptată de Executiv au beneficiat toţi pensionarii în funcţie de cuantumul pensiei.

Având în vedere cele prezentate, precizăm că evoluţia pensiilor trebuie privită ca un fenomen în dinamică, sumele acordate prin recorelare intrând ulterior în procesul indexării trimestriale, fapt ce va conduce, în final, la diminuarea inechităţilor existente între diferite generaţii de pensionari. Desigur, măsurile adoptate de Guvern privind protecţia socială au fost şi sunt luate şi în funcţie de resursele financiare disponibile.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vekov Carol.

Domnul Vekov Carol Ioan:

Stimate domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Dacă-mi permiteţi, eu vă mulţumesc pentru explicaţia foarte minuţioasă pe care mi-aţi dat-o, cu toate acestea, rămân cu un sentiment de a nu înţelege din partea dumneavoastră, cel puţin, cele expuse de către mine în ridicarea problemei. Este vorba de faptul că m-am referit la un caz specific care, de fapt, vizează generaţii foarte în vârstă, al căror număr este tot mai redus.

Întrebarea mea este: în ciuda explicaţiilor pe care le-aţi dat dumneavoastră, de ce nu ne putem gândi şi la o asemenea strategie aplicată faţă de aceste persoane în vârstă şi chiar foarte în vârstă, care să beneficieze măcar în ultima fază a vieţii de nişte avantaje de care alţii benficiază, fiind mult mai tineri. Situaţia oamenilor mai în vârstă este mult mai gravă decât a unora care abia au ieşit acum un an, doi la pensie. Deci, poate strategia Guvernului ar putea să fie regândită sub acest aspect. De ce trebuie să aşteptăm ca aceşti oameni să dispară din imagine, să moară, pur şi simplu, aşteptând poate chiar pe degeaba să fie corelate pensiile lor.

Şi o a doua problemă legată de aceasta: dacă puteţi să-mi daţi şi în scris răspunsul dumneavoastră.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Ultimile trei întrebări au fost direcţionate către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Ne va răspunde domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat la acest minister. Am să-l rog pe domnia sa să dea răspuns pentru domnul deputat Petre Posea, PSD şi domnul deputat Mihai Nicolescu, PSD, urmând ca domniile lor să spună dacă au ceva de completat, iar pentru domnul deputat Marin Anton, PNL, răspuns în scris.

Domnul Gheorghe Predilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru domnul Posea am următorul răspuns: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a luat iniţiativa ca prin eforturile specialiştilor proprii, cei de la OCAOTA, Ministerul Agriculturii, de la Regia Pădurilor, sub conducerea Departamentului de specialitate să identifice toate terenurile degradate care nu se mai pretează la culturi agricole şi să fie folosite, mă refer la cele din proprietatea Agenţiei Domeniului Statului, pentru împădurire, pentru a le pune în valoare în mod superior.

În conformitate cu legislaţia în vigoare şi actul normativ Hotărârea Guvernului nr. 357, în primă instanţă au fost transferate din domeniului privat şi public al statului 7.696 de ha din Agenţia Domeniului Statului pentru fondul forestier proprietate publică şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor.

În prezent se întocmesc documentaţiile tehnico-economice, urmând să se treacă ulterior la împădurirea suprafeţelor respective.

De asemenea, o altă suprafaţă de 4.600 ha s-a constituit în perimetre de ameliorare, urmând să se iniţieze fazele de proiectare şi execuţie a lucrărilor de împădurire, în funcţie de fondurile disponibile.

În primul semetru al acestui an s-au împădurit 510 ha de terenuri degradate, preluate în fondul forestier, iar pe o suprafaţă de 570 de ha din afara fondului forestier s-au creat plantaţii forestiere antierozionale, din care 110 ha sunt perdele de protecţie.

Acesta a fost răspunsul pentru domnul deputat Posea.

Pentru domnul deputat Mihai Nicolescu.

Principalele activităţi din campania de toamnă din acest an au fost aprobate prin programul special întocmit într-o şedinţă a Guvernului şi ele au în vedere recoltarea culturilor prăşitoare, transportul şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a producţiei obţinute, eliberarea terenului de resturi vegetale, însămânţarea cerealelor păioase de toamnă şi a rapiţei de toamnă pentru ulei, recoltarea produselor horticole, efectuarea arăturilor pentru însămânţările de primăvară.

Îl informez cu respect pe domnul deputat că la ora actuală floarea-soarelui este recoltată pe 97% din suprafaţă, soia s-a recoltat pe 46% din suprafaţă, porumbul şi sorgul pe 70% din suprafaţă, sfecla de zahăr pe 11%, cartofii de toamnă s-au recoltat pe 98% din suprafaţa plantată, iar terenul este eliberat pe 89%.

Sunt efectuate arături pentru însămânţări de toamnă pe 81% din program, respectiv din 2.491.000, 2 milioane 7 mii de hectare sunt arate.

În legătură cu însămânţările culturilor de toamnă, situaţia se prezintă astfel: grâul şi secara s-au semănat pe 20%, orzul de toamnă pe 58% din suprafaţă, orzoiaca de toamnă pe 48%, rapiţa pentru ulei pe 148% faţă de programe, şi e o cultură care cunoaşte o dezvoltare foarte puternică în ultimii ani în România, legume de câmp şi solarii pe 38% şi culturile furajere din această toamnă pe 75%.

Un ritm mai lent avem la însămânţările pentru culturi de primăvară: 7%, întrucât forţele sunt concentrate în aceste ferestre pentru realizarea lucrărilor din campania de toamnă.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat producătorilor agricoli, eu vreau să vă spun că în acest an tot sprijinul se referă la 10 mii de miliarde de lei. Deci, până acum 6 mii de miliarde s-au dat în sectorul vegetal, 4 mii de miliarde în sectorul zootehnic. Sunt patru hotărâri de Guvern care au în vedere înlesniri aduse producătorilor agricoli pentru procurarea seminţei pentru culturile de toamnă, Hotărârea Guvernului nr. 945 se referă la acordarea unui avans de 30% pentru producătorii cultivatori de sfeclă de zahăr, în aşa fel încât să-şi realizeze lucrările din această toamnă pe 183 de miliarde şi o Hotărâre de Guvern 1077 care are în vedere acordarea unui avans de 30% pentru a sprijini direct producătorii agricoli pentru însămânţarea culturilor de toamnă.

Eu am şi răspunsul scris, mai în detaliu, pe care îl voi pune la dispoziţie domnului deputat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Posea, mulţumit, da? Domnul Mihai Nicolescu înţeleg că doreşte să spună ceva.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului secretar de stat. Mi-aş permite şi eu să reiterez încă o dată în legătură cu volumul acesta mare de lucrări pe care încă le mai avem de realizat şi foarte important timpul scurt pentru efectuarea acestor lucrări şi în mod deosebit în această toamnă, cu condiţii deosebite, pentru că într-adevăr în zonele unde nu a plouat în vară, toate precipitaţiile care trebuiau să cadă atunci au căzut acum şi sunt zone în care au căzut în ultimile trei săptămâni 200 de milimetri, perioadă în care aproape nu s-a lucrat în câmp.

De aceea, cred că este bine să fim alături şi aproape de producători, să ne concentrăm eforturile pentru ca imediat ce se pot efectua lucrările, să putem să încheiem aceste lucrări.

În legătură cu susţinerea, mi-aş permite, şi cred că este absolut necesar ca aceste fonduri care vor fi repartizate pentru 2003 probabil să ne gândim să vedem cum putem alimenta creditul agricol, lege care a fost aprobată atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor şi cred că trebuie promulgată această lege, de aşa manieră încât să putem reaviza o relaţie normală între producători şi bănci şi în felul acesta vom putea într-adevăr eficient şi la timp să sprijinim agricultura, agricultură care va constitui o problemă deosebită în dialogul pe care îl vom avea cu Comunitatea Europeană. Încă o dată vă mulţumesc pentru răspunsul primit.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la ultima parte a acestei şedinţe, la interpelări. V-aş propune să prezint întâi interpelările depuse în scris, după care, înţeleg că mai sunt doi, trei colegi care au depus şi în scris şi vor dori şi să prezinte foarte pe scurt şi îmi veţi spune.

Nicolae Vasilescu, Mircea Nicu Toader, Damian Brudaşca, Ioan Miclea - 4 interpelări, Liana Naum, Călin Popescu, Florin Iordache, Ştefan Giuglea, Virgil Popescu, Aurel Daraban, Nicolae Enescu, Cornel Popa, Crin Antonescu - 2 interpelări, Eugen Nicolaescu, Ştefan Baban - 2 interpelări, Nicolae Napoleon Antonescu, Carmen Moldovan, Dumitru Bentu, Vasile Suciu, Ion Mocioalcă, Viorica Afrăsinei, Emil Boc, Viorel Coifan - 2 interpelări, Radu Ruşanu, Marius Iriza, Doru Dumitru Palade - 2 interpelări, Emil Rus şi domnul Barbu Gheorghe.

Aceştia au depus în scris şi acum în ordinea pe care o am eu aici am să dau cuvântul celor care doresc să-şi prezinte în acest cadru interpelările.

Domnul Adrian Moisoiu, va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi o să-mi permiteţi ca parţial să fiu oral şi parţial să dau în scris.

În primul rând - că am mai multe interpelări. O primă interpelare se adresează domnului prim-ministru şi are două părţi. În prima parte doresc să exprim protestul meu faţă de modul în care sunt adresate interpelările adresate domniei sale.

În data de 9 septembrie m-am adresat domniei sale, în legătură cu trecerea înapoi de la Consiliul Judeţean Mureş la Ministerul Culturii şi Cultelor a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, similar cu modul cum s-a procedat cu Teatrul Naţional şi Opera din Timişoara care a revenit la acelaşi minister, ca urmare a Ordonanţei de urgenţă nr. 77 din 13 iunie 2002.

Răspunsul primit doar în scris în 23 septembrie de la Ministerul Culturii şi Cultelor, deşi îl cerusem şi oral, este fals şi totodată paralel cu solicitarea. Sper ca măcar protestul meu să fie tratat cu atenţie.

A doua parte. În răspunsul primit la o interpelare în sesiunea trecută, domnule prim-ministru, aţi negat faptul că Statul Român şi-a pierdut autoritatea în judeţele Harghita şi Covasna, lucru cu care personal nu sunt de acord.

Iată că nr. 40 din 10 octombrie 2002, în revista "Flacăra" a lui Adrian Păunescu, adică revista senatorului PSD şi preşedinte al Comisiei de cultură a Senatului, la pagina 6...

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Adrian, vă rog frumos să prezentăm obiectul întrebării, că nu este declaraţie politică!

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, o clipă. ".. este prezentat articolul: "Eu garantez că în 10 ani la Sovata veniţi cu paşaport românesc şi cu chemare".

Ca urmare, adresez întrebarea: este adevărat că înfiinţarea Euroregiunii Centru reprezintă o extindere a teritoriului ţării pentru care Statul român îşi va pierde autoritatea?

Şi o a doua interpelare pe care o prezint oral este adresată doamnei ministru a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Este o interpelare mai puţin obişnuită. Ca deputat PRM, deci al opoziţiei, o felicit pe doamna ministru Ecaterina Andronescu pentru iniţiativa avută de a turna nectar şi ambră în paharul românilor din Topliţa, Harghita:

1) prin înfiinţarea în cel mai tânăr municipiu al României a Facultăţii de Litere Miron Cristea, cu secţie de limba română, pentru a forma pe plan local cadre calificate care să predea limba statului;

2) pentru că a intervenit pe lângă Guvernul României, cu suma de 7 miliarde lei pentru finisarea Casei de Cultură din localitate. Să vă ajute Dumnezeu, doamnă ministru, pentru ca să reveniţi şi la statutul elevilor români de la Liceul Bolyai Farcas din Târgu Mureş, unde în acest an nu aţi mai dat cifră de şcolarizare.

Mai sunt două interpelări. Pe acestea am să le predau pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Costache Mircea, după care urmează domnul Ioan Sonea.

Poftiţi, deşi nu avem procedură la interpelări, dar nu-s băiat rău, e seară, suntem obosiţi, să nu creăm tensiuni inutile.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte,

Conform art. 163 avem procedură. Articolul 163 alin. 2 spune că în seara de prezentare a interpelărilor, doar subiectul. Aş vrea să vă rog, cu toată politeţea şi "..

Domnul Corneliu Ciontu:

Am intervenit...

Doamna Viorica Afrăsinei:

Suntem 35 de înscrişi în seara aceasta, să putem toţi colegii care, iată, suntem în sală, să ne prezentăm pe scurt tema.

Domnul Corneliu Ciontu:

Am reţinut.

Domnul Costache Mircea şi domnul Ioan Sonea, aşa cum v-am rugat, la obiect, mâine dimineaţă avem declaraţii politice şi declarăm acolo ce avem de declarat. Haideţi să ne respectăm între noi. Sunt de acord.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Ca urmare a demersului colegei noastre, renunţ la prima interpelare pe care o voi depune în scris pe adresa Ministerului Justiţiei şi expun foarte scurt numai - predicatul, subiectul aţi spus?! - obiectul interpelării adresate domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice, domnului Petru Lificiu, ministrul apelor şi protecţiei mediului, domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agricuturii, alimentaţiei şi pădurilor.

În legătură cu un abuz comis de autorităţile locale din municipiul şi judeţul Buzău, adoptarea unei hotărâri în Consiliul local Buzău referitoare la defrişarea a 2,9 ha din parcul Crâng, monument local de mare tradiţie, anexez pentru edificare nu numai extrase de presă, ci şi hotărâri ale Consiliului municipal, prin care se angajau edilii să nu se atingă de parcul Crâng 99 de ani şi o hotărâre a Consiliului judeţean, prin care această suprafaţă are statutul de rezervaţie.

De asemenea, anexez tabele cu semnături ale cetăţenilor. Nu am strâns până acum decât vreo 170, dar voi mai aduce şi altele.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Sonea şi doamna Viorica Afrăsinei. Înţeleg că vreţi să prezentaţi şi oral.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Eu sunt abia la poziţia 28. Poate mai sunt colegi înaintea mea!

Domnul Corneliu Ciontu:

Eu nu am de unde să ştiu, din cei care au depus în scris, dacă doresc şi oral. Să-mi spuneţi acum, cei care doriţi.

Eu îi mai citesc încă o dată, atunci!

Domnul Ioan Sonea, următorul doamna Viorica Afrăsinei.

Domnul Ioan Sonea:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă. Este vorba de o modalitate interesantă de a repune în drepturi cetăţenii localităţii Cociu din judeţul Bistriţa Năsăud. Unei părţi dintre cetăţeni i se reduce cu 12% dreptul de proprietate, pentru a se reface o moşie a unui fost conte de la Beclean.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu. Doamna Viorica Afrăsinei. Doamna Liana Naum, doriţi şi dumneavoastră? Da. Lista e mare, o să vă citesc pe rând acum! Am spus pe rând, pe rând citesc, deci în ordine citesc. Am făcut o excepţie cu doamna Viorica ca să îi treacă supărarea. Îmi cer scuze dacă am deranjat pe cineva.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Îmi pare foarte rău, reafirm în faţa colegilor respectul pe care îl port şi dumneavoastră ştiţi lucrul acesta şi n-am vrut absolut deloc să aduc nici o atingere nici unui coleg care este înscris la interpelări sau care a avut de prezentat interpelări. Atâta doar a fost rugămintea: suntem mulţi în sală, să ne putem încadra până la sfârşitul programului.

Domnul Corneliu Ciontu:

Corect. Poftiţi.

Doamna Viorica Afrăsinei:

În acest sens a fost intervenţia mea anterioară şi regret dacă a fost interpretată altfel.

Interpelarea mea se adresează doamnei Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei, şi se referă la măsurile prin care Ministerul Justiţiei a răspuns exigenţelor internaţionale privind traficul de fiinţe umane. Aştept răspunsul în şedinţa următoare.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Liana Naum. Dacă domnul Cătălin Popescu este şi doreşte? Pe rând, domnule! Am spus că pe rând! Am făcut o singură excepţie pentru care mi-am cerut scuze, cu doamna Afrăsinei, în rest vă citesc pe fiecare. Sunt în sală, vin la microfon, nu sunt, rămân doar în scris! Deci, domnul Cătălin Popescu este? Bun. Dânsul va urma.

Doamna Liana-Elena Naum:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru de interne Ioan Rus şi subiectul interpelării este liberalizarea călătoriilor cetăţenilor români în spaţiul Schengen şi măsurile de control la frontieră.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Cătălin Popescu. Domnul Florin Iordache este? Poftiţi, după domnul Cătălin.

Domnul Kanty Cătălin Popescu:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice şi subiectul interpelării este legislaţia secundară în domeniul administraţiei publice locale şi rugămintea mea este să mi se prezinte în scris şi oral care este situaţia actuală a elaborării legislaţiei secundare din domeniul administraţiei publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache şi domnul Ştefan Giuglea urmează.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice şi transportului şi locuinţei.

Domnule ministru, datorită faptului că în perioada 1996 - 2000 în judeţul Olt nu s-au mai construit locuinţe în măsura cererilor locuitorilor acestui judeţ, vă rog să precizaţi câte unităţi locative sunt în execuţie la această dată pe raza judeţului şi câte sunt prevăzute a fi date în folosinţă în programul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2002 - 2004?

De asemenea, vă rog să precizaţi şi în cazul programului de construcţii de săli de sport în această perioadă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Ştefan Giuglea, după care domnul Virgil Popescu. Este? Este.

Domnul Ştefan Giuglea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Dan Ioan Popescu şi are ca subiect privatizarea la Bursa de Valori Bucureşti a SNP Petrom S.A. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Virgil Popescu, urmează domnul Aurel Daraban.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Nica, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. Are ca temă aplicarea noului plan de numerotare telefonică naţională aprobat prin Ordinul 463 din 2001 şi doresc în cadrul interpelării să fie clarificată necesitatea şi raţiunea aplicării unui nou plan de numerotaţie naţională, de asemenea care este justificarea investiţiei şi implicarea bugetară în acest domeniu şi, în ultimă instanţă, care sunt etapele de desfăşurare a acestui plan de numerotaţie telefonică naţională în continuare.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Aurel Daraban. Va urma doamna Mihaela Ionescu.

Domnul Aurel Daraban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Dan Ioan Popescu şi se referă la Programul de Privatizare a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru anul 2002 şi cu nişte clarificări mai concrete, ce societăţi sunt vizate pentru a fi lansate în acest an. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mihaela Ionescu. Domnul Nicolae Enescu este? Nu este. Domnul Cornel Popa?

Doamna Mihaela Ionescu:

Obiectul interpelării mele adresate domnului ministru de externe Geoană, este discrepanţa între transparenţa arătată de instituţiile statului român faţă de organismele internaţionale şi lipsa de transparenţă, opacitatea faţă de clasa politică internă, faţă de membrii Parlamentului.

Întrebam de ce nu pot eu, ca membru al Comisiei de politică externă, nu pot să cunosc conţinutul documentelor negociate de Ministerul de Externe, care vor fi în curând supuse Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Cornel Popa înţeleg că nu este. Au depus în scris. Domnul Nicolae Napoleon Antonescu.

Domnul Nicolae Napoleon Antonescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor.

Precum se ştie, România face importante eforturi pentru aderarea la NATO, în cadrul acestora se urmăreşte asigurarea standardelor alianţei în ceea ce priveşte dotarea tehnică a Armatei române. Având în vedere necesitatea compatibilităţii între dotarea proprie şi dotarea armatelor din cadrul NATO, doresc să aflu ce fonduri sunt prevăzute pentru anul 2003 la Societatea MFA SA Mizil, cunoscută societate de profil, în scopul realizării unor maşini blidate modernizate. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Carmen Moldovan văd cu nu este.

Domnul Dumitru Bentu, urmează domnul Vasile Suciu.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor, şi vizează stadiul restructurării şi privatizării sectorului distribuţiei energiei electrice. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Vasile Suciu, urmează domnul deputat Ion Mocioalcă.

Domnul Vasile Suciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă şi subiectul interpelării este stadiul eliberării titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere. Solicit răspunsul dânsului în scris şi oral. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Ion Mocioalcă, urmează domnul deputat Vasile Dinu.

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi are ca subiect valorificarea masei lemnoase provenite din doborâturi şi rupturi produse ca urmare a calamităţilor naturale din luna martie în pădurile situate în nord-estul României. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Dinu, urmează domnul deputat Barbu Gheorghe.

Domnul Gheorghe Dinu:

Întrebarea mea se adresează domnului ministru al administraţiei publice Octav Cozmâncă şi este legată de următoarele probleme:

Când vor fi pornite sistemele de încălzire centralizată în zonele defavorizate din punct de vedere al temperaturilor scăzute 6 luni pe an? Ce se aşteaptă, îmbolnăvirea în masă a populaţiei şi ieşirea acesteia pe străzi? Dacă s-a gândit Ministerul Administraţiei Publice la un sistem care să ajute populaţia din zonele cu climat rece de lungă durată, în afara celui generalizat la nivelul întregii ţări? Şi dacă s-a iniţiat vreun calcul care să ilustreze diferenţa de costuri între ceea ce se consumă acum la bucătării, faţă de o încălzire normală, ştiindu-se că, de fapt, oamenii dau drumul la gaz în bucătărie? Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Urmează domnul deputat Gheorghe Barbu. Sper că nu mai e nimeni prezent, care nu a prezentat.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Dan Ioan Popescu, domnului Ovidiu Muşetescu, preşedintele APAPS şi domnului Leonard Cazan, ministrul dezvoltării şi prognozei şi se referă la perspectiva siderurgiei în zona Hunedoara Călan şi stadiul creării alternativelor.

Foarte pe scurt, situaţia în cele două oraşe este de-a dreptul disperată, iar oamenii sunt lipsiţi de speranţă şi dezorientaţi. Nu o dezvolt, am adresat câteva întrebări care se referă la: privatizarea distribuţiei energiei electrice din judeţul Hunedoara odată cu Filiala Banat; relansarea economică a societăţilor comerciale de pe cele două platforme siderurgice; demararea unor proiecte de ecologizare a unor suprafeţe pe care se găsesc active ce nu mai sunt folosite, sunt în demolare şi înfiinţarea unor parcuri industriale în cele două oraşe. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Urându-vă o seară tihnită, vă mulţumesc pentru participare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,05.