Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 9 decembrie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.176/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 9 decembrie 2002 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 9 decembrie 2002
|
Şedinţa a început la ora 16,10. Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Laszlo Borbely, secretar al Camerei Deputaţilor, şi Constantin Nicolescu, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor. |
|
||
|
Stimaţi colegi, să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, anunţându-vă că, din totalul de 484 senatori şi deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 392 parlamentari, 92 fiind absenţi. Deci avem cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor. Stimaţi colegi, Birourile permanente vă propun ordinea de zi pe care o aveţi în mapele dumneavoastră. Vă rog, dacă sunt observaţii asupra ordinii de zi. Înţeleg că nu sunt observaţii. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Deci, cu marea majoritate, ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru pe care vi-l propunem este până la epuizarea ordinii de zi, probabil în jurul orei 19,30. Sunt obiecţii? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Da, domnule deputat Antonescu, poftiţi. |
||||
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Având în vedere că, în această procedură parlamentară, nu avem un alt mijloc la îndemână pentru a ne opune unui proiect pe care noi îl considerăm în esenţă o adevărată piatră de moară legată de gâtul României în drumul spre economia de piaţă, grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal anunţă retragerea din această şedinţă a Camerelor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Sassu, aveţi cuvântul. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat respectă decizia celor din grupul parlamentar al P.N.L., totuşi, trebuie să spunem că suntem un partid social-democrat şi pentru noi legislaţia muncii este extrem de importantă. Nu suntem de acord cu modul în care se promovează o astfel de lege. Nu suntem de acord cu multe dintre prevederile din această lege. Vom sta la asumarea răspunderii, vom iniţia moţiunea de cenzură, sau dacă nu, vom apela la orice mijloace parlamentare democratice, care ne stau la dispoziţie, pentru a aduce modificările pe care noi le credem extrem de importante. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Bolcaş. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Fiind vorba de o problemă de procedură, în care toate grupurile parlamentare îşi exprimă punctul de vedere, noi considerăm că responsabilitatea noastră este participarea la orice act al Parlamentului. Evident că avem obiecţiuni care vizează această asumare de răspundere, constând, în primul rând, în faptul că ea nu are obiect. Toată lumea doreşte o modificare a legislaţiei în materia raporturilor de muncă. Toată lumea o doreşte ca să fie cât mai bună; astfel încât Guvernul îşi asumă o răspundere care nu implică nici un fel de risc. Există posibilitatea ca, trecând peste acest joc de imagine, să contribuim efectiv prin iniţiative legislative de modificare a ceea ce trebuie modificat în acest Cod al Muncii. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Hrebenciuc Viorel. |
||||
|
Stimaţi colegi, După cum aţi văzut, gestul colegilor liberali nu denotă decât faptul că actualul Cod al Muncii, pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea, este un Cod al Muncii de esenţă social-democrată, lucru remarcat şi de colegii noştri de la Partidul Democrat, deci este un motiv în plus în a vă spune că ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut. Vă mulţumim. (Aplauze.) |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vă anunţ că la lucrările noastre participă un număr foarte mare al organizaţiilor sindicale, federaţii, confederaţii sindicale. Vă rog să-mi permiteţi să trecem la primul punct. În conformitate cu prevederile art.113 alin.1 din Constituţie, după cum cunoaşteţi, Guvernul îşi poate asuma răspunderea în faţa Camerelor reunite asupra unui program, asupra unei declaraţii de politică generală, sau asupra unui proiect de lege. În cadrul şedinţei de astăzi, 9 decembrie 2002, Guvernul îşi angajează răspunderea asupra Proiectului de Lege privind Codul Muncii. Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, pentru a prezenta Proiectul de Lege Codul Muncii. Domnule prim-ministru aveţi cuvântul. (Aplauze.) |
|
||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi invitaţi, Am să vă spun că am fost extrem de impresionat de dezbaterea care a avut loc înainte ca noi să ne angajăm răspunderea în legătură cu un text despre care, teoretic, nu ar trebui, deocamdată, să aibă loc discuţia, atâta vreme cât el doar începând de astăzi are o formă finală. Sigur, colegii noştri liberali sunt mai obişnuiţi să ne ocupăm în Parlament, cum ne-am ocupat ani de zile, doar de problemele proprietăţii. (Aplauze; grupul PSD.) Noi credem, însă, că este important să ne ocupăm şi de problemele muncii. Şi, de aceea, după ce am rezolvat o parte dintre problemele, cât am putut noi, şi cât am ştiut, de problemele de restituiri de proprietate, probleme de privatizări şi de transferuri de proprietate, este cazul să începem să ne mai ocupăm şi de reglementări privind munca. Şi, pentru un Partid Social Democrat, vreau să subliniez acest lucru, este pentru noi, cel puţin la fel de important, dacă nu, mai important, să găsim cele mai bune reglementări privind problematica muncii. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi invitaţi, La doi ani de la acordarea votului de învestire, Guvernul se prezintă astăzi, pentru a patra oară, în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, reunite în şedinţă comună, pentru a-şi asuma răspunderea, potrivit procedurilor constituţionale, asupra proiectului de lege denumit Codul Muncii. Până în prezent, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiţiilor directe, cu impact semnificativ în economie, şi a Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Totodată, pentru prima oară în viaţa parlamentară post-revoluţionară, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare. Astăzi, ţin să declar în mod expres, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, că Guvernul, bazându-se pe dispoziţiile art.113 alin.1 din Constituţie, îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege cu semnificaţii deosebite pentru viaţa economică şi socială a ţării. Recurgerea la această procedură legislativă este determinată de necesitatea îndeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern în domeniul muncii şi politicilor sociale, de respectarea angajamentelor luate în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, printre care şi acela de a adopta un nou Cod al Muncii până la sfârşitul anului 2002, cu intrare în vigoare la 1 martie 2003. În mod obiectiv, reglementarea relaţiilor de muncă, sub o nouă formă, se impune ca o problemă majoră a politicii legislative a statului nostru. Tocmai de aceea, după aproape 13 ani de la actul revoluţionar din 1989, act prin care România a început un parcurs politic, economic şi social, radical nou, se resimte acut necesitatea adoptării unui nou Cod al Muncii, aceasta cu atât mai mult, cu cât legislaţia muncii şi a securităţii sociale a înregistrat deja transformări de esenţă, într-o dinamică cu totul deosebită, impusă de trecerea ţării noastre de la o economie centralizată, la una de piaţă. Modificările de ordin legislativ au avut la bază evoluţiile manifestate în sistemul relaţiilor de muncă, în permanentă schimbare pe piaţa forţei de muncă şi de capital. Libertatea, în toate formele sale de expresie, a condus la formarea capitalului şi a proprietăţii private, dar şi a unor relaţii sociale bazate pe dialog, competiţie, concurenţă, şi nu în ultimul rând, pe solidaritate. În ultimii 12 ani, iniţiativa economică privată s-a manifestat treptat şi, fireşte, s-a extins în toate ramurile economiei naţionale, fapt care a condus la importante restructurări economice. Sectorul privat contribuie astăzi cu peste 67% la crearea produsului intern brut, comparativ cu 16,4% în 1990. Ponderea sectorului privat în valoarea adăugată a principalelor ramuri este astăzi comparabilă cu cea din principalele ţări candidate la integrarea în Uniunea Europeană. În domeniul privat lucrează în acest moment peste 70% din numărul total al salariaţilor, în condiţii de competiţie comercială şi profesională. Toate acestea evidenţiază un mediu economic şi un sistem al relaţiilor de muncă, cu totul diferit de cel din anul 1990. În acest cadru, proiectul noului Cod al Muncii aşează, din perspectiva economiei de piaţă şi pe principii social-democrate, raporturile dintre salariaţi şi angajatori. În aceste condiţii, în ansamblul său, Codul Muncii întăreşte dialogul dintre partenerii sociali (sindicate-patronat) la toate nivelurile, şi între ei şi factorii guvernamentali. Ne racordăm, astfel, la ceea ce în lumea contemporană a devenit o axiomă a dezvoltării economico-sociale, a statului de drept, care răspunde necesităţii de a conserva o pace socială în condiţiile unei justiţii sociale convenite, cu implicarea constructivă a partenerilor sociali. Statuând necesitatea dialogului social, la toate nivelurile, Codul Muncii urmăreşte armonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale salariaţilor, de la nivelul de angajator până la scară naţională, şi totodată oferă modalităţi concrete de realizare a democraţiei economice, sociale, parte integrantă a democraţiei politice. În consens cu practicile existente în statele membre ale Uniunii Europene, partenerii sociali sunt consultaţi şi îşi exprimă opiniile referitoare la diverse decizii ale angajatorului, sau coparticipă la aplicarea politicilor sociale. Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori şi salariaţi, noul cod reglementează, în acord cu cele mai recente documente ale Uniunii Europene şi ale dreptului internaţional al muncii, drepturile şi obligaţiile ce revin atât salariaţilor, cât şi angajatorilor. Regula indiscutabilă a dreptului internaţional al muncii contemporan, încheierea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată se regăseşte pe tot parcursului Codului, urmărindu-se aplicarea strictă a principiului stabilităţii salariaţilor în muncă. Contractele de muncă pe durată determinată sunt limitativ reglementate, iar modalităţile moderne, reglementate pentru prima dată în legislaţia noastră, cum sunt contractele de muncă pe timp parţial sau cele încheiate prin agent de muncă temporară, sunt riguros definite. În esenţă, reglementarea asigurată prin cod creează premisele pentru înlăturarea a ceea ce este îndeobşte denumit "abuzul patronal". Deosebit de aceasta, Codul Muncii creează un mediu competiţional uniform pentru toţi angajatorii, care sunt datori ca, în raporturile de muncă, să acţioneze pe baza principiului bunei-credinţe. În perioada în care s-a scurs, din 1990, s-au adoptat o serie de reglementări noi în domeniul muncii şi securităţii sociale, cum sunt cele referitoare la stimularea ocupării forţei de muncă şi la sistemul asigurărilor pentru şomaj, pensionarea anticipată, cumulul de funcţii, precum şi cele referitoare la grevă. O serie de reglementări înnoitoare, racordate la exigenţele economiei de piaţă, au fost adoptate în legătură cu negocierea colectivă, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi, pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite, grele, vătămătoare şi periculoase, organizarea sindicatelor şi patronatelor, concediul de odihnă, prestaţia muncii şi soluţionarea conflictelor de muncă. Noile acte normative şi eliminarea din legislaţie a dispoziţiilor ce împiedicau derularea normală, în noile condiţii, a raporturilor juridice de muncă, au fost paşii necesari care să producă schimbările dorite din societatea românească. Evoluţiile din economie au condus la apariţia unor domenii de activitate noi, profesii şi meserii noi, specifice modernităţii, care au fost reglementate în mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub imperiul necesităţii imediate. Acum, a venit vremea ca aceste norme să se reflecte coerent într-un nou Cod al Muncii. Proiectul noului Cod al Muncii a fost elaborat cu luarea în considerare a dispoziţiilor constituţionale, care reglementează munca şi protecţia socială, art.38, 39 şi 40, şi care asigură pentru o perspectivă îndelungată un cadru fundamentat şi corect. S-au avut în vedere dinamica relaţiilor de muncă, drepturile sociale şi economice, generate de starea de libertate şi de ataşamentul faţă de valorile libertăţii, definitorii pentru democraţie şi pentru economia de piaţă. Pe parcursul elaborării noului Cod al Muncii, ţinându-se seama de exigenţele economiei de piaţă, au fost identificate soluţii corecte şi elastice, etice şi eficiente, cu stabilitate rezonabilă în timp. Putem afirma că proiectul noului Cod al Muncii răspunde opţiunilor şi exigenţelor pieţei muncii, problematica reglementată privind exclusiv legislaţia muncii. Ţinem să subliniem că proiectul noului Cod al Muncii nu are un caracter exhaustiv. Dinamica schimbărilor din societate ne impune adoptarea unor soluţii principiale în domeniile aflate în plină transformare. În aceste cazuri, reglementarea concretă se realizează la nivelul legilor speciale. În acelaşi timp, după mai mult de un deceniu de tranziţie, există şi domenii în care se manifestă stabilitate. În aceste situaţii, proiectul noului Cod al Muncii oferă soluţii concrete şi detaliate, negociate şi agreate de partenerii sociali. Se demonstrează, astfel, că procesul tranziţiei înregistrează succese consistente, ca urmare a climatului de pace socială realizat, ceea ce asigură apropierea mai rapidă de starea de normalitate. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Prin noul proiect de Cod al Muncii, s-a urmărit să se reglementeze, pentru toate categoriile de salariaţi şi angajatori, ansamblul tuturor normelor de bază privitoare la contractul individual de muncă. Astfel, s-au identificat soluţii care să reglementeze condiţiile şi clauzele contractului individual de muncă, specifice economiei de piaţă, ale executării modificării nulităţii sau suspendării acestuia. Proiectul aduce noi reglementări şi în materia angajării, astfel încât, pe lângă încadrarea în muncă, în baza unor contracte de muncă, pe durată nedeterminată, se propun şi alte tipuri de contracte de muncă, cum sunt cele pe durată determinată, de muncă temporară, de muncă cu timp parţial, munca la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de muncă. Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncă răspunde dinamicii tranziţiei spre economia de piaţă şi ritmurilor impuse de globalizare, dar şi interesului economic de mobilitate profesională şi de calitate a muncii, pe care le are angajatul. Ca noutate legislativă, s-a reglementat posibilitatea ca în contractul individual de muncă să fie incluse unele clauze de mobilitate, de neconcurenţă şi de confidenţialitate, care, dacă nu sunt respectate, pot atrage obligarea părţii în culpă la plata de daune-interese. Fireşte, în contract, părţile vor fi libere să includă şi alte clauze specifice, în cadrul unei economii de piaţă, cu respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri. Suntem siguri că proiectul Codului Muncii, care reglementează eficient şi echitabil piaţa forţei de muncă, va crea, pe de o parte, oportunităţi viabile pentru toţi salariaţii, şi, pe de altă parte, mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor încuraja, astfel, politicile de formare şi de recalificare profesională şi se va promova o jurisdicţie care să rezolve operativ conflictele de muncă. Proiectul de Cod promovează clar drepturile fundamentale ale salariaţilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu. Acest drept va fi protejat, în mod special, prin crearea fondului de garantare a creanţelor salariale, în cazul insolvabilităţii patronilor. Proiectul noului Cod al Muncii reglementează strict, în concordanţă cu normele europene şi ale dreptului internaţional al muncii, instituţia încetării contractului de muncă în raport cu exigenţele economiei de piaţă, consacrând un capitol special concedierii. Aceasta poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului, sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Cea de-a doua categorie poate fi individuală sau colectivă. Respectând interesele economice ale angajatorului, noile prevederi referitoare la concediere limitează posibilul arbitrariu patronal. În domeniul relaţiilor colective, i s-au conferit atribuţii noi instituţiei reprezentanţilor salariaţilor, în scopul de a promova şi apăra interesele salariaţilor în unităţile în care nu sunt constituite sindicate sau acestea nu sunt reprezentative. Reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, dar şi liderii sindicali sunt ocrotiţi prin lege, în conformitate cu normele Organizaţiei Internaţionale a Muncii. În măsura în care noul Cod al Muncii defineşte şi apără interesul economic al salariaţilor în raport cu angajatorul, putem spune că acest cod reflectă responsabilizarea socială a capitalului, reglementând, în mod echilibrat, şi răspunderea integrală pe care salariaţii o au pentru prejudiciul material cauzat angajatorului, prin faptele lor culpabile, noul Cod al Muncii demonstrează responsabilitatea economică reciprocă a partenerilor sociali. În ansamblu, se poate afirma că răspunderea juridică a căpătat în noul cod o modalitate mai largă de reprezentare, statuând principii noi, legate de răspunderea disciplinară, patrimonială, contravenţională şi penală. Răspunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de reglementare diferit de cel existent. Ea se va întemeia pe normele şi principiile răspunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este obligat să-l despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Tot astfel, salariatul răspunde patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina şi în legătură cu munca sa. Soluţiile sunt simetric egale. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Cred că sunteţi de acord că răspunsul la sfidările globalizării nu este unul strict economic, dar şi unul de educaţie şi formare profesională. Competiţia economică este o competiţie a capitalurilor, a tehnologiilor, a capacităţii de a câştiga pieţe noi, dar şi a dinamismului noilor profesiuni. Obiectivul strategic al României pentru acest deceniu este construirea şi consolidarea societăţii cunoaşterii, a economiei cunoaşterii. Responsabilităţile angajaţilor, ale angajatorilor şi ale autorităţilor publice reglementate prin proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră, vor contribui la o nouă calitate a muncii şi a economiei, reflectate atât în rezultatele competiţiei, cât şi în dezvoltarea economică, şi într-o nouă calitate a vieţii şi a dezvoltării socială. Din această perspectivă sunt reglementate două tipuri de contracte în domeniul formării profesionale organizate de angajatori: contractul de calificare profesională şi contractul de adaptare profesională. Un titlu distinct, reflectând concepţia social-democrată, este rezervat sănătăţii şi securităţii în muncă, Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, protecţiei salariaţilor prin servicii medicale. Toate aceste prevederi fac din noul Cod al Muncii un act normativ modern, un text de justiţie şi de coeziune socială, ale cărui prevederi vor acţiona pentru diminuarea polarizării sociale în ţara noastră. Totodată, se creează condiţiile ca o parte a clasei de mijloc să provină din rândul salariaţilor. Din momentul intrării în vigoare, noul Cod al Muncii va trebui să devină un cod de conduită pentru cei care interacţionează pe piaţa muncii, fie că sunt angajatori, fie că sunt salariaţi, fie organizaţii sindicale sau patronale, fie, desigur, organe ale statului. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Răspunzând cerinţei ca noul Cod al Muncii să exprime trăsătura definitorie a legislaţiei muncii, protecţia salariaţilor, Guvernul a fost preocupat să asigure şi promovarea intereselor legitime ale angajatorilor. Echilibrul judicios, între interesele salariaţilor şi cele ale angajatorilor, constituie o cerinţă certă pentru legislaţia muncii. În acest spirit, proiectul de cod reglementează drepturile angajatorilor într-o dublă perspectivă: cele care se exercită prin dialog cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, dar şi cele care se exercită de sine stătător, independent. Mă refer la organizarea muncii salariaţilor, la dreptul de a da dispoziţii şi ordine obligatorii, dacă sunt legale, la dreptul de control şi, în sfârşit, la dreptul de a sancţiona disciplinar pe cei vinovaţi de încălcarea obligaţiilor de serviciu. Dăm expresie, astfel, preocupării noastre pentru dezvoltarea proprietăţii private, spiritului antreprenorial pentru întărirea autorităţii celor care conduc unităţi economico-sociale, îmbunătăţirea actului managerial pentru promovarea intereselor patronale. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Aşa după cum ştiţi, la preluarea mandatului de guvernare, spuneam că unul dintre obiectivele noastre prioritare va fi crearea condiţiilor fundamentale, astfel încât cetăţenii să poată participa efectiv la viaţa socială, prin asigurarea unor garanţii individuale, colective sau de altă natură, împreună cu creşterea gradului de responsabilitate individuală. Tot atunci, spuneam că modelul social pe care Guvernul îl va aplica, va fi unul bazat pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Codul Muncii prezintă şi reprezintă valorile în care noi, Guvernul şi Partidul Social Democrat, credem, şi după care ne-am ghidat şi ne ghidăm în construcţia unui model economico-social, care să determine treptat bunăstarea la care România şi cetăţenii săi au dreptul. Eforturile de integrare în structurile Uniunii Europene demonstrează, alături de costurile etapelor aderării, mai ales câştiguri durabile, care decurg chiar din definiţia noii Europe, ca fiind o Europă socială. Pentru noi, Guvernul social-democrat al României, este deosebit de important ca, în perioada imediat următoare, să intensificăm acţiunile şi pregătirile impuse de obiectivul integrării în Europa socială, parte esenţială a construcţiei Uniunii Europene. Este o destinaţie unde România se va afla alături de alte ţări, unde românii vor trăi şi vor muncii alături de alte popoare. Noul Cod al Muncii este astfel construit încât apărând, în mod egal şi echilibrat, şi munca şi proprietatea, respectă valorile social-democraţiei. Dorim să subliniem în mod special că pentru noi munca reprezintă o valoare socială, la fel de importantă ca şi proprietatea. Noul Cod al Muncii constituie, pentru Guvernul şi partidul nostru, expresia cea mai elocventă a doctrinei social-democrate şi a obiectivelor pentru care cetăţenii României ne-au învestit la alegerile din anul 2000. Noul Cod al Muncii, parte a identităţii noastre social-democrate, are sprijinul reprezentanţilor societăţii civile. Prevederile proiectului Codului Muncii sunt în concordanţă cu legislaţia comunitară în domeniul muncii, la elaborarea acestuia avându-se în vedere şi angajamentele asumate de România prin documentul de poziţie la capitolul 13 "Politică socială şi ocuparea forţei de muncă". România este membru fondator din anul 1919 al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cea mai prestigioasă organizaţie în materie. Tocmai de aceea, în raport de exigenţele actuale ale Dreptului internaţional al muncii, la elaborarea noului cod au fost avute în vedere Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de ţara noastră. Totodată, la elaborarea codului au fost avute în vedere şi cerinţele Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei, ratificate şi de România prin Legea nr. 74/1999, document considerat ilustrativ pentru problematica muncii în acest nou secol. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Dialogul cu organizaţiile sindicale şi patronale a fost o preocupare constantă a Guvernului încă din momentul investirii acestuia. Acordurile şi convenţiile încheiate cu confederaţiile sindicale şi patronale au constituit un vector de încredere, de stabilitate pe plan intern. Totodată, aceste acorduri negociate şi semnate cu partenerii sociali au condus pentru prima dată în 12 ani la realizarea păcii sociale, care a oferit climatul necesat reformelor promovate de Guvern. Noul cod reprezintă rodul unei munci susţinute, de echipă, în care Guvernul a avut doi parteneri importanţi şi oneşti: sindicatele şi patronatele. El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat, negociat şi convenit cu sindicatele şi patronatele. Dialogul cu partenerii sociali s-au purtat îndelung, cu multă seriozitate, responsabilitate şi determinare din partea tuturor părţilor. El este expresia fidelă a importanţei pe care o acordăm relaţiilor cu societatea civilă. Susţinerea noului Cod al Muncii demonstrează încă o dată faptul că ne respectăm programul de guvernare. Iată de ce considerăm că este datoria noastră să ne asumăm răspunderea în faţa Parlamentului pentru noul Cod al Muncii. Răspunderea asumată pentru acest act normativ fundamental, pentru o societate modernă, demonstrează că Guvernul înţelege modernitatea, mai ales prin respectarea angajamentelor luate. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, am prezentat în faţa dumneavoastră principalele reglementări, desigur, foarte succint, pe care le conţine noul Cod al Muncii. Nu este, desigur, un proiect de lege care să nu presupună în viitor, ca şi orice alt act normativ, perfecţionări impuse de viaţă, de practica pieţii muncii şi a raporturilor de muncă. Ţinând seama de caracteristicile proiectului de Cod al Muncii, membrii Guvernului au decis în unanimitate să-şi asume răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Îmi îngădui să reamintesc în acest context faptul că în acelaşi domeniu, al relaţiilor de muncă, a mai existat o asumare a răspunderii, realizată de unul dintre guvernele anterioare, în legătură cu Legea privind statutul funcţionarilor publici. Prin angajarea răspunderii politice în şedinţa de astăzi, Guvernul îşi afirmă hotărârea de a-şi continua mandatul de încredere acordat în decembrie 2000, numai în condiţia acceptării proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea răspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul în faţa unei alternative, fie să menţină în funcţiune actualul Guvern, acceptând proiectul de lege prezentat, fie să încerce demiterea sa, retrăgându-i încrederea prin iniţierea unei moţiuni de cenzură. Îmi exprim convingerea că membrii Parlamentului vor judeca în mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a asigura ţării cadrul legislativ corespunzător într-un domeniu atât de important cum este cel al relaţiilor de muncă. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi cred că dumneavoastră, stimaţi colegi, veţi susţine Guvernul în acest important demers legislativ. (Aplauze) |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Stimaţi colegi, Conform prevederilor Constituţiei, asumarea răspunderii înseamnă: nu supunem votului, nu dezbatem, însă, aveţi la dispoziţie, din acest moment, trei zile, în eventualitatea depunerii unei moţiuni de cenzură. |
||||
|
|
Înainte de a trece la pct. 2 de pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteţi să vă aduc la cunoştinţă faptul că, în conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului următoarele proiecte de legi, care dă posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale: Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Consiliilor locale; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea şi menţinerea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere; Legea pentru înfiinţarea Comunei Tineşti, judeţul Vâlcea, prin reorganizarea Comunei Perişani; Legea privind constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor situate în intravilanul localităţilor din Delta Dunării; Legea pentru înfiinţarea Comunei Bărăganul, judeţul Constanţa prin reorganizarea Comunei Mereni; Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere; Legea privind acceptarea de către România a amendamentelor la Codul internaţional de management pentru exploatare în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării; Legea pentru modificarea alin. 1, lit. b), art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate; Legea privind declararea ca oraş a Comunei Ghimbav, judeţul Braşov. |
|
||
|
|
Trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi, şi anume soluţionarea textelor în divergenţă la Proiectul Legii sindicatelor. Stimaţi colegi, Aveţi în faţa dumneavoastră textele în divergenţă. La nr. crt. 1, cu referire la art. 1 alin. 1, comisia de mediere ne propune textul adoptat în formula Camerei Deputaţilor. De asemenea, dacă sunt luări de cuvânt la nr. crt. 1? Vă ascultăm, domnule deputat. |
|
||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, La art. 1 pct. 1 din aceste texte aflate în divergenţă există o prevedere a Senatului cu care Partidul Democrat este de acord, şi anume, aceea prin care organizaţiile sindicale sunt denumite organizaţii ale lucrătorilor fără caracter politic. Aş vrea să vă citesc din expunerea de motive la această lege, semnată de domnul Adrian Năstase, primul-ministru al României: "Conform prevederilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87 din 1948, la care România este parte şi care prevede că lucrătorii fără nici un fel de discriminare au dreptul de a constitui organizaţii la alegerea lor sau de a se afilia acestora, singura condiţie fiind aceea de a respecta statutele organizaţiilor". Biroul Internaţional al Muncii s-a pronunţat în mod constant în această privinţă, precizând: "În virtutea principiilor libertăţilor sindicale toţi lucrătorii, cu excepţia forţelor armate şi poliţiei trebuie să aibă dreptul de a constitui organizaţii la alegerea lor şi să se afilieze la acesta. Criteriul de reţinut pentru definirea persoanelor nu este, deci, relaţia de muncă cu un angajator. Această relaţie este, în fapt, deseori absentă, ca în cazul lucrătorilor din agricultură, lucrătorilor independenţi, în general, sau pentru persoanele care exercită profesii liberale, care totuşi trebuie să beneficieze de dreptul sindical". Aceste cuvinte se găsesc în expunerea de motive la textul Legii sindicatelor care ne-a fost înaintat. În legătură cu caracterul politic aş vrea să remarc următorul lucru: în situaţia în care sindicatele ar putea să constituie partide politice, în absenţa acestei prevederi, cred că România s-ar afla într-o situaţie absolut unică la nivel mondial. De altfel, aş vrea să ştiţi că se face o discriminare absolută între organizaţiile sindicale şi cele patronale... |
||||
|
Domnule deputat Barbu, numai o secundă, poate colegii noştri doresc, totuşi, să asculte punctul dumneavoastră de vedere. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
Vă rog foarte mult să luaţi loc. Rog membrii Guvernului, domnule ministru Cazan, vă rog foarte mult, suntem la o şedinţă comună şi nu dialogaţi în şedinţă comună cu senatorii şi deputaţii. Domnule deputat Barbu, aveţi cuvântul. |
||||
|
Aş vrea să remarc următorul lucru: în timp ce organizaţiile sindicale nu sunt definite organizaţii fără caracter politic, în Codul Muncii care ne-a fost astăzi prezentat şi pentru care Guvernul României şi-a asumat răspunderea, patronatele sunt definite ca organizaţii fără caracter politic şi cred că din această perspectivă se introduce cel puţin o discriminare între cele două tipuri de organizaţii civile. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc, domnule deputat Barbu. Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc să precizez că în ceea ce priveşte raportul de mediere pentru această lege, Partidul Naţional Liberal susţine varianta Senatului. Doresc să aduc în faţa dumneavoastră câteva texte din jurisprudenţa Comitetului pentru libertate sindicală a Biroului Internaţional al Muncii: "Misiunea fundamentală a sindicatelor trebuie să fie aceea de a asigura progresul economic şi social al tuturor lucrătorilor". Dreptul lucrătorilor de a constitui organizaţii la libera lor alegere, prevăzut de Convenţia OIM 87, implică îndeosebi posibilitatea de a crea într-un climat de deplină siguranţă organizaţii independente deja de cele existente, precum şi de orice partid politic. Referindu-se la dreptul organizaţiilor de a-şi exercita liber activităţile şi de a-şi formula programul de acţiune stipulat în Convenţia 87, comitetul a apreciat că "libertatea sindicală nu implică numai dreptul lucrătorilor şi patronilor de a constitui liberă organizaţii profesionale, ci şi cel al organizaţiilor profesionale însele de a desfăşura o activitate licită, de apărare a intereselor profesionale". Pentru a feri sindicatele de vicisitudinile politice şi de dependenţa politică este de dorit ca, pe de o parte, organizaţiile profesionale să-şi limiteze activitatea fără a prejudicia libertatea de opinie a membrilor lor, la domeniile profesional şi sindical şi, pe de altă parte, guvernele să se abţină să intervină în funcţionarea sindicatelor. Organizaţiile sindicale nu trebuie să-şi depăşească funcţiile proprii şi să promoveze interese pur politice. Nu trebuie să confunde exercitarea de către sindicate a activităţilor lor specifice, adică apărarea şi promovarea intereselor profesionale ale lucrătorilor, cu urmărirea eventuală de către unii dintre membrii lor a altor scopuri străine în domeniul sindical". V-am citat câteva texte din practica Comitetului pentru libertate sindicală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pentru a argumenta susţinerea punctului de vedere a Senatului care este un punct de vedere în acord cu dispoziţiile Organizaţiei Mondiale a Muncii şi în acord cu principiile de promovare a democraţiei. |
||||
|
Vă mulţumesc. Doamna deputat Dobrescu. |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat vă propun să adoptăm în întregime varianta propusă de comisia de mediere şi, dacă-mi daţi voie, la o singură apariţie să încerc să justific cele două idei. Primele două texte în divergenţă tratează, de fapt, aceeaşi problemă. Cei care exercită o profesie sau o meserie în mod independent, aşa-zis profesie liberală, pot constitui sindicate sau pot doar adera la sindicate existente? Conform Convenţiei OIM din 1948, ratificată de România, sindicate se pot organiza în locurile unde există o relaţie de muncă oficială, adică există angajatori şi salariaţi. Orice alte propuneri de proiecte de convenţie OIM au fost propuse dar nu au fost votate şi nici ratificate. Conform Codului Muncii abia prezentat, exerciţiul dreptului sindical al salariaţilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor. De altfel, sindicatele s-au organizat şi s-au dezvoltat conform vocaţiei de oponenţi ai patronilor în lupta de obţinere a celor mai bune salarii, versus cele mai mari profituri. Sindicalism în afara patronatului este o noţiune fără sens. A legifera organizarea de sindicate ale notarilor, ale medicilor cu cabinete particulare, liber profesionişti, ale agricultorilor, înseamnă a le face antagonice nu patronilor, ci eventual statului, ceea ce contravine şi art. 5 al Cartei Social-Europene ratificate, semnate şi legiferate de noi, care garantează dreptul sindical al muncitorilor şi al patronilor luaţi în ansamblu. Persoanele care exercită o profesiune independentă pot crea parteneriate de dialog cu Guvernul, în calitate de asociaţii profesionale şi există asociaţii profesionale puternice în România. De altfel, textul comisiei de mediere nu interzice aderarea individuală a acestor persoane la o organizaţie sindicală legal constituită. În privinţa celei de-a doua probleme, aş putea să vă spun tot ce am mai spus o dată la votarea raportului de mediere şi ceea ce am susţinut în cadrul comisiei de mediere, în aşa fel încât colegii au fost de acord într-un final. Dar aş vrea să vă spun altceva: noi trăim într-o lume în evoluţie, în căutare, în schimbare. Lideri de sindicat devin miniştri şi şefi de stat, dar devin şi bancheri şi oameni de afaceri. Un fost ministru al muncii într-o societate puternică, europeană, a propus o alianţă pentru muncă benefică ocupării. Cei ce devin bancheri propun numeroase facilităţi pentru salariaţi. indiferent de poziţia unde se regăsesc aceşti lideri de sindicat ei poartă inevitabil amprenta celor ce solicită salarii mai bune în dauna profiturilor prea mari. Vocaţia lor rămâne antagonică patronatelor şi nu Guvernului. A le permite accesul în politică este o opţiune politică până la urmă, este, în special, o opţiune social-democrată. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Partidul Social Democrat). |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să supun votului dumneavoastră formula propusă de către comisia de mediere de la nr. crt. 1, art. 1 alin. 1. Vă rog, cine este pentru? Vă rog să număraţi. Voturi împotrivă? 75 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Voturi pentru 247. La nr. crt. 2, art. 2 alin. 1 dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră formula propusă de Comisia de mediere. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 78 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. 247 voturi pentru. La nr. crt. 3, vă rog, cu referire la art. 3, dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 86 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. 247 voturi pentru. Nr. crt. 4 dacă sunt intervenţii? Domnule deputat Gheorghe Barbu, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor colegi, Partidul Democrat susţine varianta propusă de Senat prin care demnitarii, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în structurile administraţiei publice nu pot face parte din organele de conducere ale organizaţiilor sindicale. Vă rog să vă imaginaţi, domnilor colegi, că în situaţia în care această prevedere nu este aprobată, oricare ministru, secretar de stat sau prefect poate fi oricând un conducător de organizaţie sindicală. În ce mod acest domn va putea negocia în acelaşi timp cu dumnealui revendicările sindicale? În ce mod acest conducător de sindicat, mare demnitar sau persoană cu funcţie de conducere va mai reprezenta interesele sindicatelor? Sper să ţineţi seama de acest lucru şi să contribuiţi prin aceasta la întărirea mişcării sindicale. Acest lucru nu înseamnă nicidecum că un reprezentant al sindicatelor nu poate să fie în Parlamentul României sau într-o funcţie de conducere administrativă. Singura problemă este ca pe mandatul respectiv contractul de muncă să i se suspende sau să fie suspendat din funcţia de conducere pe care o are la sindicat. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Cunoaşteţi că avem în lucru proiectul de Lege privind conflictul de interese unde vor fi soluţionate toate cazurile. Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt. Stimaţi colegi, Conform prevederilor regulamentului, votul începe cu propunerea comisiei de mediere care, în cazul de faţă, ne propune eliminarea, urmând ca pe parcurs, prin Legea conflictelor de interese să se dispună în mod expres pentru toţi modul ce este compatibil sau nu cu funcţia pe care o deţine. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Vă rog să număraţi. Mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. 108 voturi împotrivă, nici o abţinere, 244 voturi pentru. La nr. crt. 5, cu referire la art. 30. Dacă sunt intervenţii? Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de comisia de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor pentru alin. 1 şi 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 106 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 244 voturi pentru s-a aprobat şi acest text. La nr. crt. 6, cu referire la art. 35 alin. 1. Dacă sunt intervenţii? Modificarea constă în faptul că comisia de mediere propune utilizarea de salariaţi, iar dincolo de lucrători. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 98 voturi împotrivă. 248 voturi pentru. Supun votului dumneavoastră acum raportul comisiei de mediere în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 98 voturi împotrivă. 247 voturi pentru. Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu mare majoritate. |
||||
|
|
Trecem la textul rămas în divergenţă la proiectul Legii privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, stimaţi colegi. Avem un singur articol în divergenţă, art. 14 alin. 5. Dacă doreşte cineva să intervină? Domnul senator Popa, vă rog să poftiţi la microfon şi să luaţi cuvântul. |
|
||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt două texte în divergenţă. Textul Senatului este susţinut de noi, care prevede că autorizaţia privind transportul de taxi nu se distribuie aşa cum doreşte Camera Deputaţilor într-o proporţie anume, adică o treime independenţilor şi două treimi operatorilor de taxi, deci, firmelor. Chestiunea, sigur că ţine de o prevedere constituţională. Este vorba de o discriminare care se face între operatori, firmele având dreptul să obţină două treimi din totalul autorizaţiilor, iar taximetriştii independenţi doar o treime şi, în acest sens, eu vă rog să adoptaţi varianta Senatului care nu are o astfel de îngrădire. Vă amintesc, Constituţia noastră, în art. 16 interzice orice privilegii şi orice discriminări. Deci, rugămintea mea încă o dată este să votaţi acest text al Senatului, celălalt încalcă prevederea din art. 16, norma constituţională română. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator. Vă rog, domnule deputat. |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor, Susţin întrutotul cele prezentate aici de antevorbitor, adăugând la aceasta încă un aspect: noi dorim să dezvoltăm o economie de piaţă. Orice ingerinţă a statului, inclusiv a instituţiilor sale, contravine acestui principiu al economiei de piaţă, cu liberă concurenţă. Nu cred că este nici firesc şi nici normal ca într-o economie incipientă de piaţă să venim cu o astfel de prevedere care să favorizeze o anumită categorie, în defavoarea principiilor economiei libere. Pe de altă parte este şi un alt aspect care ţine de moralitate: prin aprobarea acestei discriminări se dă posibilitatea autorităţilor publice, în special primarilor să folosească această pârghie de multe ori în interesul lor personal. Pentru a elimina orice astfel de posibilitate, Partidul România Mare susţine varianta textului aprobat de Senat. Mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Damian Brudaşca. Are cuvântul doamna deputat Aura Vasile. |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, În calitate de preşedinte al comisiei de mediere din partea Camerei Deputaţilor vă informez: Iniţial, Propunerea legislativă privind transportul în regim de taxi viza practicarea taximetriei numai de către persoane juridice, sub firma unor persoane juridice, conform legilor deja existente care reglementează transportul public de persoane. Odată cu apariţia Legii nr. 507/2002 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoane fizice, s-a pus problema asigurării derulării într-un cadru concurenţial a taximetriei, prin prelevarea unui segment minimal cert din această activitate pentru persoane fizice. În prezent, la nivelul ţării, peste 85% din taxiuri lucrează sub firme persoane juridice, iar acest procent, în Bucureşti, depăşeşte 95% şi această lege doreşte să constituie atât protecţia cât şi forma de încurajare a dezvoltării taximetriei practicate de persoane fizice. În cadrul activităţii de mediere între Camera Deputaţilor şi Senat pe textele în divergenţă la această lege, acest art. 14, care conţine 12 alineate, a constituit cadrul unor dezbateri şi negocieri privind soluţia finală adoptată, privind modul de autorizare a taxiurilor şi modul de distribuire a acestor autorizaţii între persoane juridice şi persoane fizice. Forma adoptată a art. 14 alin. 5 de către comisia de mediere, în unanimitate, a fost adoptată în unanimitate şi de Camera Deputaţilor. La Senat, această soluţie a fost acceptată de 50 de senatori şi respinsă de 51 de senatori, deci, cu o majoritate de un vot. Comisia de mediere a realizat, prin textul prevederilor succesive din cele 12 alineate ale art. 14, o reglementare coerentă. Dacă se adoptă acest alin. 5 în altă formă decât cea stabilită de comisia de mediere, aceasta afectează coerenţa întregului articol şi sperăm că nu aceasta se urmăreşte. Întregul echilibru între dezvoltarea taximetriei de firmă, singura capabilă de eforturi investiţionale, şi a taximetriei executate de persoane fizice, precum şi protecţia acestui echilibru, se regăseşte în art. 14, al cărui alin. 5 îl discutăm astăzi, aici. În contextul în care prin legislaţia naţională se doreşte reglementarea şi rezolvarea problemelor controversate, generatoare de fraudă şi corupţie, această lege privind taximetria se dovedeşte a fi extrem de necesară pentru domeniul respectiv şi orice amânare sau alterare a prevederilor nu este decât contraproductivă. În concluzie, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului varianta propusă de comisia de mediere şi adoptată de Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt luări de cuvânt la acest punct? Da. Vă ascultăm, domnule Iorga, poftiţi la tribună. |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Un singur argument vreau să aduc în favoarea textului aprobat de Senat şi propus de Senat pentru a fi votat astăzi. În ţară, sunt peste 70-80% din localităţi unde nu există societăţi de taximetrie, cum este posibil ca în aceste localităţi, în care nu există nici un fel de societăţi comerciale cu activitate de taximetrie să se poată calcula 30% procent pentru taximetriştii individuali? Deci, varianta Camerei Deputaţilor, vă rog să mă scuzaţi, este neaplicabilă ca act legislativ şi, prin urmare, nu poate fi adoptată. Partidul România Mare susţine, aşa cum s-a mai spus, varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Şi eu vă mulţumesc. Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt. Deci, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 78 voturi împotrivă. (Vociferări, proteste ale parlamentarilor PRM.) Vă rog, poftiţi în locul meu şi număraţi! Abţineri, stimaţi colegi? Cu mare majoritate, s-a adoptat formula propusă de comisia de mediere. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în totalitate. Cine este împotrivă? 85 de voturi împotrivă. Abţineri? Înţeleg că nu sunt. Voturi pentru? Cu mare majoritate de voturi, raportul comisiei a fost aprobat. |
||||
|
|
Proiectul de Lege privind protecţia martorilor. Avem, de asemenea, un singur text în divergenţă, stimaţi colegi. Dacă sunt intervenţii? Da, domnule deputat. |
|
||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mai întâi doresc să fac un comentariu de natură procedurală. În cazul în care se află texte în divergenţă în plenul celor două Camere, raportul de mediere final nu se mai supune la vot, noi discutăm şi decidem pe textele aflate în divergenţă, nu pe rapoarte de mediere aflate în divergenţă. Întrucât nu rapoartele de mediere sunt în divergenţă, ci textele concrete, aşa spune art. 76 din Constituţie. Dar, dacă este totuşi un vot dublu, niciodată nu este nimic rău în acest sens, însă numai textele se supun. Domnule preşedinte, Proiectul de lege privind protecţia martorilor. Textul aflat în divergenţă vizează alin. 2 de la art. 4. Vreau să menţionez că în proiectul trimis de Guvern Parlamentului se menţionează, la art. 4, următoarele lucruri: În alin. 1: "Includerea unei persoane în program (adică, în programul e protecţie a martorilor) se poate realiza numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:..." Nu le menţionez aici, pentru că nu este necesar. În alin. 2, prin excepţie, se spune: "Nu poate fi inclusă în program o persoană care are într-o altă cauză calitatea de: a) organizator sau conducător de grup sau organizaţie criminală; b) instigator sau autor al infracţiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav". Care este punctul aflat în divergenţă? Cred că dintr-o eroare materială în varianta Senatului a rămas la alin. 2: "Poate fi inclusă în program o persoană care are într-o altă cauză calitatea de organizator sau conducător de grup sau organizaţie criminală sau este instigator sau autor al infracţiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav". Pornind şi de la textul iniţial al Guvernului şi de la varianta Camerei Deputaţilor, noi apreciem că trebuie să rămână în viitorul text de lege varianta Camerei Deputaţilor, în sensul că toate persoanele pot face parte şi intra în acest program de protecţie a martorilor, exceptând cele două categorii: în cazul organizatorilor sau conducătorilor de grupuri sau organizaţii criminale sau de autori ai infracţiunii de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav. Aceasta a fost şi intenţia Guvernului şi intenţia Camerei Deputaţilor, de a excepta aceste persoane, care au săvârşit infracţiuni deosebit de grave, de a putea participa într-un program de protecţie a martorilor, unde să se ajungă până la schimbarea identităţii, a înfăţişării ş.a.m.d. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Boc. Să ştiţi că n-a fost o eroare, nici o greşeală, s-a discutat acest text la Senat. Vă rog, dacă sunt şi alte intervenţii? Vă rog, aveţi cuvântul domnule coleg. |
||||
|
Stimaţi colegi, Varianta Senatului este cea corectă. De ce? Pentru a combate cu eficienţă criminalitatea, avem nevoie de oameni care o cunosc în intimitatea ei. Cine pot fi aceştia? Doar cei care au făcut parte din aceasta şi au activat ca atare. Dacă acel ins, între timp, a fost condamnat pentru diferite fapte cu caracter penal, aceasta, mai puţin contează. Ceea ce ne interesează pe noi este să aflăm, într-o expresie mai puţin academică, despre toate aranjamentele, toate dedesupturile. Şi atunci, cât există acest interes, firesc este să luăm măsuri să-l protejăm. Să-l apărăm de cine, împotriva cui? Exact împotriva celor pe care el îi denunţă, practic. Acestea sunt considerentele pentru care vă rog să fiţi de acord cu varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii la acest subiect? Înţeleg că nu mai sunt alte intervenţii. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră textul Senatului, cu: "Poate fi inclusă în program o persoană..." Deci, vă rog, cine este pentru? 298 de voturi pentru. Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. S-a aprobat textul în varianta propusă de către Senat. |
||||
|
|
Trecem la Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Îi dau cuvântul doamnei preşedinte Anghelache. Vă rog, foarte pe scurt, doamnă Anghelache, o sinteză am dori de la dumneavoastră, pentru că avem expunerea. |
|
||
|
Doamna Gabriela Anghelache (preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă rog să îmi permiteţi ca foarte pe scurt să prezint coordonatele Bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2003. Fundamentarea bugetului s-a realizat pornind de la evoluţia indicatorilor pieţei de capital în anul curent şi de la perspectiva pentru anul viitor. Am ţinut cont de modul cum a fost fundamentat bugetul de stat în ceea ce priveşte estimarea pentru cursul de schimb al monedei naţionale şi estimarea nivelului ratei inflaţiei pentru anul următor. Ansamblul indicatorilor bugetari este prezentat prin prisma prevederilor Legii nr. 514/2002 care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25 privind Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. La partea de venituri am considerat un excedent al bugetului pe anul în curs de aproximativ 60 de miliarde de lei, la care am adăugat estimarea veniturilor curente pentru anul următor, venituri care provin din tranzacţiile ce vor fi derulate pe piaţa de capital, la care se aplică cote prevăzute conform legii. În lege, nivelul cotelor este stabilit la un cuantum maxim pentru anumite categorii de venituri, cum sunt veniturile provenind din oferte publice de cumpărare şi de preluare. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a considerat că poate reduce cota, care, în lege, este de maximum 2%, reducerea s-a realizat la 1,5% pentru ofertele publice de cumpărare, 1,75% pentru ofertele publice de vânzare. Deci, aplicând prevederile legii, structura bugetului la partea de venituri se prezintă în esenţă după cum urmează: veniturile curente - 65%, din care cea mai mare parte, respectiv, 23%, sunt venituri provenite din aceste oferte publice de cumpărare, 13% din oferte de preluare, 10% din tranzacţii derulate pe piaţa de capital cu valori mobiliare şi un procent redus, de 2%, pentru tranzacţii cu instrumente financiare derivate, pentru care considerăm ca, în anul viitor, să se realizeze o dezvoltare a acestora pe piaţă. De asemenea, sunt prevăzute tarife pentru prestări de servicii către entităţile pieţei de capital şi tarife pentru publicaţii şi activităţi de editură, ţinând cont de obligativitatea pe care o avem prin lege de a publica un Buletin al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. La partea de cheltuieli, am acordat o atenţie deosebită dimensionării acestora, deoarece veniturile pentru anul viitor trebuie să fie cheltuite cu economicitate şi ţinând cont de nevoia de întărire a capacităţii administrative a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, de contribuţia cu partea de cofinanţare la Programul PHARE, de nevoia de a dota cu echipamente necesare supravegherii instituţia şi, de asemenea, de a realiza un deziderat pe care ni l-am propus, asigurarea stabilităţii personalului în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare prin realizarea unei creşteri salariale. La partea de cheltuieli: cheltuielile de capital reprezintă în proiectul de buget 30%, iar cheltuielile curente 70%. Cheltuielile cu salariile sunt prevăzute la 43% din total, în timp ce cheltuielile de personal la 62% din total. Cheltuieli cu materialele şi serviciile 7%, transferuri neconsolidabile (care înseamnă, de fapt, cotizaţii ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare la organizaţii internaţionale de profil) aproximativ 1%. Aş dori să subliniez, la partea de cheltuieli de capital, un lucru deosebit de important pentru Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, suma prevăzută este mare, reprezintă un efort deosebit pe care dorim să îl facem, pentru a rezolva problema sediului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Suntem acum într-un sediu închiriat, pentru care, sigur, suportăm cheltuiala cu chiria, dar dorim ca din resursele pe care le obţinem şi să folosim excedentul pe care îl vom înregistra la sfârşitul acestui an pentru achiziţionarea unui sediu, în care să putem să ne desfăşurăm activitatea de supraveghere. |
||||
|
Vă rog să sintetizaţi, doamnă. |
||||
|
Doamna Gabriela Anghelache: Da, am încheiat. |
||||
|
Vă rog! |
||||
|
Doamna Gabriela Anghelache: În care activitatea de supraveghere a pieţei de capital să poată fi desfăşurată normal, pe baza tehnicii de supraveghere la nivel european. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mulţumesc doamnei preşedinte Gabriela Anghelache. Îi dau cuvântul domnului deputat Grigoraş, pentru a prezenta Raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe. |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au examinat proiectul Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare şi au decis în unanimitate supunerea spre aprobare plenului Parlamentului a acestui proiect de buget, în forma prezentată de Comisia Naţională de Valori Mobiliare. În anexă la raportul comisiei este un proiect de hotărâre care urmează să fie dezbătut şi aprobat în forma prezentată. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înţeleg că nu sunt. Stimaţi colegi, Trecem la votarea proiectului de hotărâre. Titlul hotărârii, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu majoritate de voturi, titlul a fost votat. Art. 1. Observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem. Cu majoritate de voturi, s-a aprobat şi art. 1. Art. 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu majoritate de voturi, s-a votat şi art. 2. Art. 3. Observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 2abţineri. Cu majoritate, a fost votat şi art. 3. Supun votului dumneavoastră acum anexa la proiectul de hotărâre. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 1 singură abţinere. Deci, am votat şi anexa. Supun votului dumneavoastră acum hotărârea, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Proiectul de hotărâre a fost aprobat de către plenul celor două Camere cu majoritate de voturi. |
||||
|
|
Punctul următor: Modificări în componenţa nominală a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PSD propune desemnarea domnului deputat Adrian Severin în calitate de membru titular la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în locul domnului Viorel Hrebenciuc. Iar pentru funcţia de preşedinte al delegaţiei pe domnul Ghiorghi Prisăcaru, în locul domnului Viorel Hrebenciuc. Dacă sunt obiecţii? Înţeleg că nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi, s-a aprobat această modificare. Tot Grupul parlamentar al PSD vă propune înlocuirea domnului senator Doru Laurian Bădulescu, care are calitatea de membru supleant al domnului Gheorghi Prisecaru, deci, numirea în locul domniei sale a domnului senator Dan Mircea Popescu, ca membru supleant la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 1 singur vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat şi această modificare. Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune ca în locul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, care şi-a prezentat demisia din funcţia de membru al delegaţiei Parlamentului Român la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pe domnul senator Gheorghe Buzatu, vicepreşedinte al Senatului, în calitate de membru. Sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? În unanimitate, s-a aprobat şi această modificare. Mulţumesc, stimaţi colegi. |
|
||
|
|
Trecem la modificări în componenţa nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie. Cine le prezintă? Domnul deputat Niculescu. Vă rog. Pentru fiecare ţară, vă opriţi, supunem votului şi trecem mai departe. |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul român al Uniunii Interparlamentare propune unele modificări în componenţele nominale ale unor grupuri parlamentare de prietenie, pe baza unei comunicări primite din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare: La Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia, înlocuirea doamnei deputat Iorga Leonida Lari cu domnul deputat Ciontu Corneliu. |
||||
|
Sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate. |
||||
|
La acelaşi Grup de prietenie cu Japonia, înlocuirea în funcţia de preşedinte al grupului a domnului deputat Meşca Sever cu domnul deputat Ciontu Corneliu. Domnul Meşca Sever, în atari condiţii, rămâne simplu membru al grupului. |
||||
|
Sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Turcia, se propune înlocuirea domnului deputat Ciontu Corneliu cu doamna deputat Iorga Leonida Lari. |
||||
|
Sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Cipru, înlocuirea domnului deputat Merce Ilie cu domnul deputat Vişinescu Marinache. |
||||
|
Sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
||||
|
Tot la acest Grup de prietenie cu Cipru, înlocuirea în funcţia de vicepreşedinte al grupului a domnului deputat Neacşu Ilie cu domnul deputat Merce Ilie. În atari condiţii, domnul deputat Neacşu Ilie rămâne membru al grupului. |
||||
|
Obiecţii? Nu sunt. Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Pentru? Vă mulţumesc. Unanimitate. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Argentina, înlocuirea domnului deputat Merce Ilie cu domnul deputat Vişinescu Marinache. |
||||
|
Obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Luxemburg, înlocuirea în funcţia de secretar al grupului a domnului deputat Stanciu Zisu cu domnul deputat Puzdrea Dumitru, actualmente, membru al grupului. Şi domnul Stanciu Zisu este tot membru al grupului. |
||||
|
Obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a votat înlocuirea. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Uruguay, înlocuirea în funcţia de vicepreşedinte a domnului deputat Creţ Nicoară cu doamna senator Ciocan Maria, actualmente membră a grupului. Şi domnul Creţ Nicoară rămâne tot membru al grupului. |
||||
|
Obiecţii? Nu sunt. Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Pentru? Votat în unanimitate. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Albania, includerea în grup a domnului deputat Miclea Ion, pe locul rămas vacant urmare a decesului domnului deputat Zeno Andrei. |
||||
|
Obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Azerbaidjan, includerea în grup a domnului deputat Ariton Gheorghe, pe locul rămas vacant urmare a decesului lui Andrei Zeno. |
||||
|
Obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
||||
|
La Grupul parlamentar de prietenie cu Peru, includerea în grup, în funcţia de secretar al grupului, a domnului deputat Buga Florea, pe locul rămas vacant, urmare a decesului lui Florescu Doru Nicolae. |
||||
|
Obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, acestea au fost propunerile. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Trecem acum la următoarele două puncte, unde trebuie să derulăm procedura de vot secret pe bază de buletin de vot şi vă propun, dacă sunteţi de acord, să facem cele două puncte, votul o singură dată. Este vorba despre supunerea votului Parlamentului a propunerii pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Audiovizualului, în persoana domnului Ralu Filip. În cel de al doilea caz este vorba despre numirea unui membru titular şi unui membru supleant, din partea Senatului, pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului. Dau cuvântul domnului Sassu, o problemă de procedură şi după aceea vă dau cuvântul. (Se adresează domnului senator Adrian Păunescu) |
|
||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere că nimic din ceea ce am cerut la ultimul vot nu s-a modificat, nimic din ceea ce am cerut să se întâmple nu s-a întâmplat, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va participa la acest vot. În consecinţă, vom vota numai pentru preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, nu vom participa la votul pentru membrul în Consiliul Naţional al Audiovizualului. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Propunerea pentru preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului este făcută, conform prevederilor legii, de către Consiliu. Domnul Ralu Filip a fost audiat de Comisiile de cultură. Dau cuvântul domnului preşedinte Adrian Păunescu pentru a prezenta avizul Comisiilor de cultură. |
||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Încă sunt cu gândul la schimbările intervenite în Argentina, prin schimbările din grupurile noastre parlamentare. Dau citire avizului comun asupra propunerii membrilor Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru funcţia de preşedinte al acestuia. Potrivit prevederilor art.14 din Legea audiovizualului, nr.504/2002, propunerea membrilor Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru funcţia de preşedinte al acestuia se înaintează pentru a fi supusă votului plenului Parlamentului. Comisiile de specialitate ale Camerei şi Senatului s-au întrunit în şedinţă în ziua de 3 decembrie 2002 şi l-au audiat pe domnul Ralu Traian Filip, candidatul propus de către membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru funcţia de preşedinte. Audierea a debutat cu o scurtă prezentare a activităţii sale de când a fost numit membru, au fost detaliate obiectivele pe care le are în vedere, pe durata mandatului, pentru restructurarea şi o mai bună funcţionare a instituţiei. Senatorii şi deptuaţii prezenţi au adresat întrebări vizând transmiterea programelor româneşti de televiziune prin intermediul reţelelor de cablu, discriminarea unor minorităţi etnice în cadrul unor programe ale posturilor de televiziune, accesul şi prezenţa pe postul naţional de televiziune a unor formaţiuni politice, precum şi a unor personalităţi ale vieţii cultural-artistice, cu insistenţă pe nevoia de echidistanţă, au fost discutate aspecte referitoare la decizia de suspendare a postului de televiziune OTV, cât şi implicaţiile acestui fapt în plan intern şi extern. S-a menţionat şi eficienta colaborare a domnului Filip cu membrii celor două comisii în procesul adoptării noii Legi a audiovizualului, cât şi contribuţia la elaborarea şi implementarea reglementărilor şi a legislaţiei secundare în domeniu. Discuţiile au fost aprinse, opinii au fost multe, dar, în finalul dezbaterilor, comisiile au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, 14 voturi pentru, 6 împotrivă şi 1 abţinere, să avizeze favorabil candidatura domnului Ralu Filip pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Naţional al Audiovizualului. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Are cuvântul domnul deputat Hogea, înţeleg. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat şi Camera Deputaţilor vor vota împotriva candidaturii domnului Ralu Filip la înalta demnitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, din mai multe motive. În primul rând, domnia sa nu are nici un fel de pregătire specifică funcţiei pe care o vizează, nici vocaţia unei asemenea misiuni, nefiind nici om de radio, nici om de televiziune, nici om de film, nici om de teatru, nici expert în comunicaţii, iar certificatul de revoluţionar, pe care nu ştim cum l-a obţinut, nu poate suplini cunoştinţele de specialitate şi de cultură generală pe care le presupune coordonarea audiovizualului românesc. Mai mult, în anul 2001, domnul Ralu Filip a profitat din plin de banii televiziunii publice, în calitate de moderator al emisiunii "Scurt pe doi", încasând de la TVR sume prea mari în comparaţie cu audienţa scăzută a producţiei respective. Contractul de colaborare semnat de domnul Filip cu Societatea Română de Televiziune prevedea plata a nu mai puţin de 1.923 de dolari pe lună pentru "interpretarea de roluri artistice la emisiunea realizată de Horia Romanescu", emisiune al cărei moderator era însuşi Ralu Filip. Ratingul emisiunii era foarte mic pentru prime time. În ciuda susţinerilor fanteziste ale moderatorului, cum că audienţa era apropiată de cea a spectacolului "Surprize, surprize", cam la aceasta se rezumă întreaga experienţă audiovizuală a domnului Filip la încasarea de sume importante de la casieria TVR, adică din banii publici, sau, mai explicit, din buzunarul contribuabililor, pentru nişte prestaţii televizive de o calitate îndoielnică. În legătură cu activitatea dumneavoastră din 1990 - 1991, este adevărat, domnule Filip, că, în perioada respectivă, v-aţi ocupat de adopţii internaţionale, ca procurator al unor familii străine, că aţi scris o serie de articole favorabile, în ziarul la care lucraţi, "Curierul naţional", şi că aţi fi primit un autoturism de la câteva familii italiene, ca recompensă pentru serviciile aduse? Ca o dovadă în plus că nu sunteţi atât de curat pe cât pretindeţi, reproducem un fragment dintr-un raport întocmit în 1999 de doi ofiţeri superiori, care vă incriminează că aţi fi luat 5.000 de dolari şpagă de la mafia traficanţilor de copii. La vremea respectivă, dumneavoastră îi acuzaţi public de încălcarea legii pe ofiţerii de la Brigada de combatere a crimei organizate, care se ocupau de traficul ilegal de copii şi îi instrumentaseră un dosar avocatei Ileana Bustea, care, prin Fundaţia Irene, era o verigă importantă în exportul de copii români. Interesele financiare erau atât de mari, încât asupra ofiţerilor cinstiţi care doreau pedepsirea unor infractori s-a declanşat o campanie de intimidare, prin colonelul Albu, comandantul brigăzii, prin conducerea superioară a Ministerului de Interne, îndeosebi generalul Mircea Mureşan, prin cadre din Parchetul General etc. După cum se arată în raport, "Structurile politice din acea vreme au încercat muşamalizarea cazului, trimiţându-l spre soluţionare colonelului Albu, ceea ce a făcut să încingă şi mai mult spiritele şi să crească presiunile asupra ofiţerilor. Aceştia au apelat la presă, la televiziune. Aici intră în rol jurnalistul Ralu Filip care, fiind mituit de avocata Ileana Bustea şi de fundaţia acesteia, l-a determinat, într-o emisiune de televiziune, pe Dudu Ionescu să acuze ofiţerii pentru indisciplină, pentru încălcarea normelor de muncă, solicitând trimiterea acestora pe mâna Parchetului, ceea ce s-a şi întâmplat". Iată profilul penal al celui care aşteaptă astăzi votul Parlamentului pentru a fi ales preşedintele CNA! Partidul România Mare solicită imperativ ca domnul Ralu Filip, aici de faţă, să ne precizeze clar ce este adevărat din aceste acuzaţii şi din ce motiv nu a dat, până în prezent, nici un fel de replică şi de explicaţii. Nominalizarea dumisale de către PSD este o recunoaştere a unei cariere profesionale de excepţie sau, dimpotrivă, reprezintă o răsplată pentru rolul jucat în desfiinţarea OTV, cel mai echilibrat post de televiziune care a existat în peisajul audiovizualului românesc?! Domnule Filip, spuneaţi, nu demult, că parlamentarii PRM nu ar avea calitatea morală să se pronunţe într-o chestiune esenţială legată de îngrădirea libertăţii de exprimare. Acum e rândul nostru, al reprezentanţilor celui mai puternic partid al opoziţiei, să vă spunem deschis că nu aveţi calitatea morală să conduceţi Consiliul Naţional al Audiovizualului. În consecinţă, votul parlamentarilor Partidului România Mare va fi unul negativ! (Aplauze furtunoase în Grupul PRM) |
||||
|
Stimate coleg, O serie de acuze pe care le aduceţi trebuie să le probaţi. Aşa se pot face orice fel de declaraţii, beneficiind de imunitatea parlamentară. Până acum, cred că puteaţi să faceţi astfel de dezvăluiri şi să demonstraţi afirmaţiile. Are cuvântul domnul deputat Nini Săpunaru. |
||||
|
Domnule preşedinte, Domnilor senatori şi deputaţi, Având în vedere că, de la precedentele votări, nu s-a schimbat absolut nimic, vă anunţăm că votăm şi participăm la votare la punctul 8 la numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului, dar, la punctul următor, nu votăm. |
||||
|
Mai sunt luări de cuvânt, stimaţi colegi? Domnul preşedinte Adrian Păunescu. Aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnilor colegi, Domnilor preşedinţi, Asupra unora dintre problemele ridicate aici cu privire la fapte ale domnului Ralu Filip m-am pronunţat negativ şi eu, în timpul pe care Regulamentul îl dă comisiilor spre a se sesiza, spre a discuta şi spre a hotărâ. Cred că este inoportună punerea plenului celor două Camere în situaţia de a discuta lucruri pe care am avut tot timpul să le discutăm la comisii. Comisiile, după ce au analizat, ".. (Comentarii în Grupul PRM) Vă rog să fie linişte, când vorbeşte cineva! Vă rog mult! |
||||
|
Vă rugăm, vă rugăm să păstraţi linişte! |
||||
|
Comisiile au analizat, iar Grupul România Mare a avut reprezentanţi în comisii. În ceea ce mă priveşte, am spus şi la comisie că nu sunt un entuziast, dimpotrivă, nu sunt de acord cu ceea ce a făcut domnul Ralu Filip în chestiunea OTV. Rămân la aceeaşi părere, (Aplauze în Grupul PRM) dar a reduce întreaga viaţă şi activitate a unui om la un singur fapt şi a nu discuta lucrurile pe care dumnealor puteau să le pună comisiilor, după părerea mea, reprezintă o eroare pe care noi nu putem să ne-o asumăm. Am trecut peste absolut toate, peste tot zbuciumul pe care îl presupune discuţia despre destinul unui om, am fost critic, dar cred că, pentru buna funcţionare a CNA şi având în vedere celelalte fapte ale lui Ralu Filip, cele publice... |
||||
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Care?! |
||||
|
Vă rog, domnule preşedinte, domnule preşedinte, vă rog să interveniţi! Să-şi vadă fiecare de dreptul parlamentar, să vorbească în mod civilizat, nu să strige din sală! |
||||
|
Vă rugăm să păstraţi liniştea! |
||||
|
Ăsta e un mod bezmetic de a pune problema! (Agitaţie în Grupul PRM) Comisiile au fost de faţă. Nu avem noi nici o vină că dumnealor nu s-au pus de acord în timpul de dinainte de a hotărâ comisiile. Nici o vină! Aşadar, am avut puncte de vedere critice, pe cele mai multe le menţin, dar cred că omul respectiv merită încrederea pe care au propus să i-o acorde colegii săi din CNA. |
||||
|
Stimaţi colegi, Vă rog, totuşi, să ne ascultăm, să păstrăm liniştea. Domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Doresc să-mi exprim tot respectul faţă de colegul parlamentar Adrian Păunescu, să-i reamintesc domniei sale, în calitate de preşedinte al Comisiei de cultură, că ceea ce se discută în cadrul unei comisii nu are nici o valoare dacă nu este dedus în faţa plenului şi hotărârii plenului. De aceea am dedus în faţa plenului punctele noastre de vedere, independent de opţiunile individuale ale unor membri ai grupului. Vorbesc în numele Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senatului şi vă mărturisesc că din susţinerea argumentată a domnului senator Adrian Păunescu, am înţeles că domnia sa, în mod justificat, condamnă pe domnul Ralu Filip pentru activitatea în scopul interzicerii unui post de televiziune şi de aceea îl propune în calitate de preşedinte la CNA! Vă mulţumesc, domnule senator. (Aplauze în Grupul PRM) |
||||
|
Stimaţi colegi, Sigur, vă rog... (Domnul senator Adrian Păunescu comentează din bancă) Stimaţi colegi, Vă rog, vă rog foarte mult să mă urmăriţi cu atenţie! Deci veţi primi două buletine de vot: un buletin de vot cu propunerea pentru preşedinte al CNA-ului, în persoana domnului Ralu Filip, în condiţiile în care sunteţi de acord cu persoana lăsaţi buletinul neatins, în condiţiile în care nu sunteţi de acord se taie numele şi prenumele celui în cauză; la a doua problemă, veţi primi un al doilea buletin, care înseamnă reluarea votului pentru propunerea Senatului la un post de membru plin şi supleant în Consiliul Naţional al Audiovizualului. Buletinul, stimaţi colegi, ca să nu mai greşim, pentru că au fost multe buletine de vot nule, data trecută, are trei căsuţe, pentru că sunt trei propuneri pereche, pentru membru plin şi membru supleant, o căsuţă - propunerea PSD-ului pentru membru titular domnul Teodorel Radu şi membru supleant, doamna Jugănaru Anne Rose-Marie, o a doua căsuţă - propunerea Grupului România Mare: domnul Diaconescu Dan, membru titular, şi Chiţulescu Bogdan, membru supleant, şi a treia căsuţă - propunerea Grupurilor PD pentru Săftoiu Claudiu, membru titular, şi Turlacu Ioan, membru supleant. Deci veţi primi acest al doilea buletin, tăiaţi pe diagonală două căsuţe şi rămâne una singură, ca să fie mai simplu. Deci trebuie să rămână o singură căsuţă din cele trei. Deci tăiaţi pe diagonală două şi rămâne una. Asta referitor la procedura de vot. În ceea ce priveşte rezultatul, în cazul domnului preşedinte Ralu Filip, avem nevoie de majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi, în cazul propunerilor pentru membru plin şi supleant la CNA, este nevoie de votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor. Deci există o diferenţă: prezenţi şi dincoace din total. Începem cu Camera Deputaţilor. Rog cenzorii să poftească la tribună, pentru a înmâna buletinele. Să fiţi de acord, stimaţi colegi, să prezentăm pe colegii noştri miniştri, pentru că au un program după-amiază, după care vom continua, bineînţeles, cu Senatul. Deci rog colegii miniştri să treacă la vot. |
||||
|
Camera Deputaţilor. - Abiţei Ludovic - absent Urmează Senatul. |
||||
|
- Acatrinei Gheorghe - absent |
||||
|
După pauză |
||||
|
Doamnelor şi domnilor parlamentari, Domnul secretar Mihai Ungheanu prezintă rezultatul votului; separat pentru preşedintele CNA, separat pentru propunerea Senatului pentru membrul plin şi supleant. Vă ascultăm. |
||||
|
"Parlamentul României. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret, cu buletine de vot, asupra candidatului propus pentru numirea în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, potrivit art.14 alin.1 din Legea audiovizualului nr.504/2002, şi au constatat următoarele:
Pentru numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului sunt aplicabile dispoziţiile art.38 alin.7 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit cărora numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Ca urmare a faptului că din totalul de 484 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 382 şi şi-au exprimat votul 382, din care 233 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de regulament, domnul Ralu Traian Filip este numit în calitatea de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru un mandat de doi ani, începând cu data de 9 decembrie 2002". |
||||
|
Să-l felicităm pe domnul Ralu Filip şi să-i dorim succes în activitate! (Aplauze) |
||||
|
"Parlamentul României. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru titular şi al unui membru supleant al Consiliului Naţional al Audiovizualului. în temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, în turul 2 de scrutin, asupra candidaţilor propuşi pentru numirea în Consiliul Naţional al Audiovizualului a unui membru titular şi a unui membru supleant, propuşi de Senat, potrivit art.11 alin.1, alin.2 şi alin.7 din Legea audiovizualului nr.504/2002, şi au constatat următoarele:
Din verificarea şi numărarea voturilor, rezultă următoarele voturi obţinute de candidaţi:
În conformitate cu prevederile art.11 alin.5 din Legea audiovizualului nr.504/2002, candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 243 de voturi pentru din totalul de 484 de parlamentari. Potrivit rezultatului votului, se constată că nici un candidat nu a întrunit majoritatea voturilor cerute de lege". |
||||
|
Vă mulţumesc foarte mult. Va trebui să vedem, probabil anul viitor, să reluăm votul, eventual cu propuneri de noi candidaţi. Vom vedea. Stimaţi colegi, Cu aceasta, declarăm închisă şedinţa noastră de astăzi. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30. |
||||
 |
