Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din cei 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 278. Sunt absenţi 66, din care 19 participă la alte acţiuni parlamentare.

V-aş ruga ca, înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, să-mi permiteţi, tot regulamentar, să vă prezint iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care urmează să fie transmise pentru avizare comisiilor permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.197/2002 pentru modificarea şi completarea art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia de industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.187/2002 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi pentru finanţarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finanţarea Proiectului de eficienţă energetică, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia de industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producţiei de apărare, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia de industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.198/2002 pentru completarea Legii nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică externă; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonanţei Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomaţi, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.206/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între România şi Comunităţile Europene privind asocierea României la Cel de-al Şaselea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Activităţi Demonstrative cu scopul de a contribui la crearea Spaţiului European de Cercetare şi Inovare (2002-2006) şi la Cel de-al Şaselea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Energia Atomică (Euratom) pentru activităţi de Cercetare şi Instruire cu scopul de a contribui la crearea Spaţiului European de Cercetare (2002-2006), semnat la Bruxelles, la 20 octombrie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art.19 din Ordonanţa Guvernului nr.65/1997 privind regimul paşapoartelor în România şi a art.39 din Legea nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 14 martie 2003.

9. Proiectul de Lege privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 8 aprilie 2003.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunii Drobeta-Turnu-Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România", semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 13 decembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru reabilitarea liniei de cale ferată de la graniţa ungară până la Simeria şi studiile adiacente, România", semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 20 decembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia de industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii Agenţiilor de Implementare a măsurilor ISPA privind implementarea măsurilor ISPA-Etapa I pentru remedierea deficienţelor în România, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 17 iunie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1, convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 22 februarie 2002 şi la Bruxelles la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru secţiunea Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 şi studiile aferente (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România, semnat la Bucureşti la 1 iunie 2001 şi la Bruxelles la 7 martie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia de industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1, între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 14 august 2001 şi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu, România, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia de industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1, între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 14 august 2001 şi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti-Cernavodă, România, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia de industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

16. Proiectul de Lege privind competenţa de jurisdicţie, recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003.

17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, semnat la Lisabona la 26 septembrie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Sistem integrat de management al deşeurilor în oraşul Râmnicu Vâlcea, România", semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor între Guvernul României şi Comisia Europeană la Memorandumurile de finanţare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000-2001, convenite prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 14 mai 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

20. Proiectul de Lege privind modificarea art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale, adoptată la Madrid la 21 mai 1980, adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 martie 2003.

21. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Tratarea apei potabile şi a apei uzate din oraşul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 7 iunie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia de sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

22. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Modernizarea sistemului de apă potabilă şi cel al apelor uzate în oraşul Paşcani, România, semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 18 decembrie 2001, adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia de sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

23. Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea reexaminării, în fond - Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Termenul de depunere a raportului: 4 martie 2003.

Domnul Emil Boc (din sală):

Domnule preşedinte, procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Mai am o singură notă - şi pe urmă vă dau cuvântul pentru procedură -, pentru a vă anunţa, în baza art.74 alin.2 şi alin.3 din Legea nr.47/1992, că la secretarul general al Camerei Deputaţilor sunt depuse două legi în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională:

- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social;

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2002 pentru asigurarea condiţiilor de finanţare a organizării şi desfăşurării activităţilor legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Aveţi cuvântul.

Am înţeles că aţi cerut intervenţie de procedură. Poftiţi.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Invoc art.85 din regulament, ultimul alineat: "În prima şedinţă a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru". Şi mă duc la art.107, care spune, în ultimul alineat: "Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi ordonanţele emise de Guvern în temeiul art.114 alin.4 din Constituţie, se supun de drept aprobării Camerei Deputaţilor, în procedură de urgenţă".

Or, noi am depus două proiecte legislative. Este vorba de Codul de conduită al funcţionarilor publici nr.69/2003, respectiv Statutul funcţionarilor publici nr.94/2003. Ambele fac parte din categoria legilor de armonizare cu acquis-ul comunitar, dintr-un motiv foarte simplu: Codul de conduită al funcţionarilor publici are la bază Recomandarea nr.10 din 2000 a Consiliului Europei, de asemenea are la bază The Code of Good Behaviour in Administration", care este a Comisiei Europene din Uniunea Europeană. În expunerea de motive la ambele legi sunt aceste chestiuni descrise.

De asemenea, doresc să vă aduc aminte că de un an şi jumătate un proiect legislativ denumit Codul de conduită al aleşilor locali se găseşte în imposibilitatea de a fi discutat în comisiile stabilite de către dumneavoastră, prin faptul că niciodată nu se reunesc cele două comisii - cea de administraţie publică şi cea juridică -, având deja termenul de raport depăşit.

Prin urmare, solicităm să se supună votului ca cele două proiecte de lege să fie trecute în regim de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Textul pe care l-aţi invocat dumneavoastră este corect, doar că, în baza lui, dumneavoastră ne puteţi prezenta punctul dumneavoastră cu privire la ordinea de zi, dar nu putem, la propunerea dumneavoastră, să supun o altă ordine de zi plenului, pentru că nu plenul este cel care stabileşte programul şi ordinea de zi. Şi, încă ceva, daţi-mi voie să vă corectez puţin cu privire la al doilea articol pe care l-aţi invocat şi care se referă la procedura de urgenţă de drept. Ea priveşte proiectele de lege şi ordonanţele Guvernului, nu propunerile legislative.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Vă mulţumesc. Credeam că şi iniţiativele noastre legislative, tot în categoria proiectelor de lege intră, pentru că, în fond, este dreptul nostru şi expertiza noastră de a găsi soluţii pentru armonizarea cu acquis-ul comunitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc pentru exprimarea punctului dumneavoastră de vedere.

Aveţi cuvântul, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul aceluiaşi art.85, Grupul parlamentar al Partidului Democrat doreşte să-şi exprime punctul de vedere cu privire la ordinea de zi aprobată de către Comitetul ordinii de zi.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat porneşte de la premisa că acest Parlament, Camera Deputaţilor, reprezintă un for de dezbatere, şi nu reprezintă doar un simplu decor, în care să se prezinte majoritatea parlamentară care să sfideze orice normă şi orice regulă constituţională şi regulamentară.

Din această perspectivă, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor figurează, în contradicţie flagrantă cu textul regulamentului, zece proiecte de lege. De la pct.2 până la pct.12, acele proiecte au fost introduse pe ordinea de zi, cu încălcarea prevederilor regulamentare. Şi când mă refer la prevederile regulamentare, am în special în vedere art.67 alin. ultim, care menţionează faptul că raportul, adică raportul comisiei, sau comisiei de mediere, orice comisie, va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 8 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative din plenul Camerei.

În fapt, după cum dumneavoastră puteţi observa în ordinea de zi sunt foarte multe rapoarte şi proiecte de lege care au fost dezbătute în comisie în data de 13 februarie, adică joia trecută. Noi am luat cunoştinţă despre aceste rapoarte, de rezultatul dezbaterii din comisii astăzi, luni, 17 februarie. Se pune întrebarea: când şi cum a fost respectat termenul de regulament, termenul prevăzut de regulament, care dă posibilitate deputaţilor să citească un raport, să se informeze, să analizeze şi să vină aici, în plenul Camerei Deputaţilor, şi să dea un vot în cunoştinţă de cauză. Joi, după ce am plecat acasă, s-a redactat raportul. Astăzi a fost găsit în căsuţele deputaţilor, astăzi după-masă suntem chemaţi să ne pronunţăm prin vot. Păi, ce suntem, Marea Adunare Naţională, sau suntem totuşi Parlamentul României? Dacă doriţi să faceţi din Camera Deputaţilor Marea Adunare Naţională, s-o faceţi, dar să ştim şi noi. Pentru că nu am venit în plenul Camerei Deputaţilor pentru a fi doar un singur for de ratificare a voinţei majorităţii parlamentare. Dacă se doreşte dezbatere parlamentară riguroasă, în primul rând trebuie să respectăm regulamentul, care constituie carta fundamentală după care trebuie să ne coordonăm.

Iată motivele pentru care noi am solicitat în plenul Comitetului ordinii de zi ca aceste puncte pentru care termenul de raport nu este îndeplinit să nu figureze pe ordinea de zi

Şi, dacă acest lucru se va realiza, evident, se va realiza şi a doua doleanţă a noastră - ca acel proiect de lege care vizează averile demnitarilor să fie dezbătut cu prioritate în această săptămână şi să nu fie trimis în continuare la coada listei, aşa cum s-a întâmplat de la începutul acestei sesiuni, pentru că este un proiect extrem de important, care vizează transparenţa gestionării interesului public.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Petrescu. Aş vrea, totuşi, să repar o mică inexactitate, domnule coleg. Rapoartele v-au fost trimise încă de săptămâna trecută şi oricine poate confirma asta. Ceea ce aţi primit astăzi este, într-adevăr, ordinea de zi.

Poftiţi, domnule vicepreşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În primul rând, aş porni de la ideea că şi în cazul în care lucrul ăsta nemulţumeşte colegul nostru din opoziţie, într-o democraţie, majoritatea are un cuvânt de spus, şi foarte important. Ea îşi asumă responsabilitatea pentru ceea ce decide. Dacă acest lucru, după aceea, este judecat negativ de populaţie, în 2004 o să avem o altă majoritate parlamentară.

A doua chestiune care vreau s-o ridic aici, în faţa dumneavoastră, este problema că rapoartele comisiilor au un alt regim faţă de rapoartele comisiilor de mediere. Prevederea la care s-a referit domnul Boc se află într-un alt capitol, se află în capitolul care se referă la comisiile parlamentare. Deci, nu este exact acelaşi lucru.

Mai mult decât atât, aş învedera faptul că, în momentul în care o lege este dezbătută în plenul Camerei, evident că membrii Camerei ajung să cunoască foarte bine, în detaliu, prevederile ei şi să se exprime prin vot, adoptând pe articole şi apoi adoptând legea în ansamblu. Deci, toţi colegii noştri sunt în măsură să cunoască prevederile unei legi care a trecut prin Cameră.

Raportul de mediere vine doar să ne spună că, la anumite poziţii, de multe ori foarte puţine, Senatul a avut o altă opinie şi, eventual, comisia de mediere a adoptat varianta Senatului sau un text comun.

În multe situaţii, însă, la multe rapoarte de mediere, dacă priviţi, sunt poziţiile Camerei. Şi, atunci, de unde este nevoie de 8 zile sau mai multe zile de studiu pe un raport de mediere, când în marea majoritate a cazurilor, la rapoartele comisiilor de mediere sunt poziţiile noastre pe care deja le-am votat, deja le-am adoptat.

Deci, această necesitate, în primul rând că nu rezultă din prevederile regulamentului. În al doilea rând, nu este nici o necesitate obiectivă în cele mai multe situaţii.

În afară de aceasta, nu trebuie uitat că, pentru actele normative care sunt adoptate în procedură de urgenţă, noi avem cu totul alte termene. Şi ar fi absurd dacă am aplica această exigenţă a domnului Boc, care o ia dintr-un capitol şi vrea s-o extindă asupra tuturor rapoartelor care se discută aici şi rapoarte în fond ale comisiilor şi rapoartele comisiilor de mediere, atunci, care mai este raţiunea unei proceduri de urgenţă, în cazul în care un raport de mediere la o ordonanţă de urgenţă îl dezbatem peste 8 zile, iar, când a fost vorba de adoptarea raportului în fond al comisiei, le-am dat mult mai puţin timp. Am intra într-o contradicţie logică şi întotdeauna prevederile trebuie interpretate sistematic şi raţional. Nu putem ca să detaşăm un anumit alineat dintr-o prevedere a regulamentului şi să încercăm ca, pe baza acestei prelevări de amendament să solicităm anumite lucruri care nu rezultă logic din conţinutul reglementării.

Evident că eu am pledat întotdeauna pentru acte normative extrem de clare şi extrem de detaliate. Şi sunt de acord că, de-a lungul anilor, regulamentul nostru a fost modificat secvenţial, ba la un articol, ba la altul, şi pot să apară anumite contradicţii logice în cuprinsul regulamentului şi pot da naştere şi unor interpretări într-adevăr mai ciudate. Este misiunea Comisiei de regulament ca să facă o revizuire a regulamentului nostru şi să vadă ce prevederi au suscitat interpretări care nu sunt logice, nu sunt raţionale şi să propună modificarea regulamentului. Însă, în cazul acesta, când majoritatea liderilor de grup au votat într-un anumit fel, chiar şi partidele din opoziţie, atunci, faptul că doar două grupuri au avut o altă viziune, nu ne îndreptăţeşte pe noi ca să modificăm această opţiune şi nici nu avem cum s-o modificăm. Dar, bineînţeles, dumneavoastră v-aţi spus punctul de vedere, puteţi să continuaţi în sensul acesta, dar asta nu înseamnă că restul grupurilor parlamentare trebuie neapărat să-şi modifice opinia. Şi dumneavoastră, care sunteţi jurist, ştiţi foarte bine că în foarte multe tratate de drept o să găsim 7, 10 interpretări diferite la aceeaşi prevederi şi interpretări făcute chiar de profesori universitari, oameni cu foarte multe cărţi scrise. Dar asta nu înseamnă că trebuie să avem un consens. Nu? Aşa cum în doctrina juridică există o diversitate foarte mare de interpretări şi de multe ori nu se ajunge la un consens, aşa nici în interpretarea regulamentului nostru, aşa, mai micuţ şi poate uneori cu mici incoerenţe, n-o să ajungem niciodată la o interpretare unanimă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Boc, drept la replică, sau vă mai exprimaţi încă o poziţie? Potrivit art.48, poziţia se exprimă o dată...

Domnul Emil Boc:

La fel şi dreptul la replică se exprimă tot o dată, domnule preşedinte; şi dreptul la replică, tot o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Am toată aprecierea pentru domnul deputat Petrescu, un fin şi reputat jurist. Dar, totuşi, nu putem fi de acord cu afirmaţia domniei sale că o majoritate, fragilă, sau cum ar fi ea, poate face orice doreşte într-un for parlamentar. Majoritatea trebuie şi ea să se ghideze după regulile acceptate. Numai dictaturile se conduc după regula bunului plac şi a deciziei "cine nu este cu noi este împotriva noastră şi mai mult nu ne interesează".

Democraţiile se conduc după reguli şi proceduri. Iar procedurile sunt prevăzute în Constituţie şi în regulamente. A ne invita să trecem pe roşu, înseamnă într-o democraţie încălcarea unei reguli. Într-o dictatură se poate acoperi acest lucru. Şi, de aceea, afirmaţia domnului deputat Petrescu, potrivit căreia spunea că, în cazul rapoartelor de mediere, nu se aplică termenul general prevăzut la art.67 alin.ultim, de 8 zile, pentru că ar fi o categorie aparte de rapoarte de mediere şi, dacă nu se regăseşte expres în textul regulamentului acest lucru, acolo nu se aplică. Deci, puteam să adoptăm rapoartele de mediere în comisie ieri şi astăzi să le discutăm fără nici un fel de problemă.

Ei, domnule deputat Petrescu, am o surpriză pentru dumneavoastră şi, cu dedicaţie, o să vă citesc art.126 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care spune în felul următor: "În cazul în care Camera Deputaţilor adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de Senat, preşedintele Camerei, de acord cu preşedintele Senatului, va iniţia procedura de mediere" - exact ceea ce avem noi de făcut în plenul Camerei, pe rapoartele de mediere.

"Procedura de mediere va fi iniţiată şi în situaţia în care Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o altă redactare sau cu unele texte diferite faţă de proiectul votat de Camera Deputaţilor".

Şi, atenţie, domnule deputat! Această activitate, adică a comisiei de mediere, se va desfăşura prin intermediul unei comisii paritare, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art.59-69. Ne ducem la art.67 care, după ştiinţa mea, este sub art.69 şi art.67 spune că acel raport va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 8 zile înainte.

Domnule Petrescu, avem text de regulament expres care asimilează rapoartele de mediere rapoartelor obişnuite formulate de comisii. Nu avem nevoie să interpretăm şi să ne dăm cu părerea acolo unde avem o regulă expresă. Numai reaua-credinţă ne face să ignorăm acest lucru. Deci, încă o dată, la invitaţia dumneavoastră de a trece pe roşu, noi spunem încă o dată: nu, se trece numai pe verde, indiferent că este vorba de stradă, sau este vorba de Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Deci, din acest punct de vedere, orice includere pe ordinea de zi este neregulamentară în temeiul textului pe care, la propunerea dumneavoastră, l-am modificat în ianuarie 2001 pentru a accelera procedurile parlamentare. L-am acceptat, vă rugăm să-l acceptaţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Sassu.

Oricum, vreau să vă asigur că, în spiritul acelor regulamente am lucrat şi noi şi v-aş reaminti, stimate coleg, ceea ce dumneavoastră aţi spus aici cu foarte mare acuitate şi dreptate, dar uitaţi: Parlamentul este ales şi are scopul principal să dezbată legi. Noi trebuie să afectăm timpul substanţial dezbaterilor parlamentare pe fond, nu tuturor excepţiilor de procedură pe care le ridicaţi cu o ştiinţă şi o consecvenţă care ar putea fi afectată altor scopuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş fi de acord cu tot ce a spus colegul meu mai devreme, cu o singură obiecţiune, şi anume: intervenţia nu are obiect.

Discutăm acum ordinea de zi. Nu discutăm nici un proiect de pe ordinea de zi. Deci, suntem în situaţia art.81, care spune foarte clar: proiectele de lege şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 7 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond. Cel mult 7 zile; suntem în acest interval.

Intervenţia domnului Boc nu are sens. Nu poate să spună nimic despre ordinea de zi. Ea este făcută conform acestui articol.

Dânsul se referă la dezbateri. Este cu totul o altă problemă şi o vom discuta la momentul dezbaterii.

În acest moment, intervenţia dânsului nu are obiect. Ea nu poate fi scoasă de pe ordinea de zi, pentru că este intervalul de 7 zile şi, în conformitate cu regulamentul, ea trebuia pusă acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă prezint o ultimă notă, înainte de a începe dezbaterea actelor normative înscrise: constituirea a două comisii de mediere.

Prima se referă la medierea cu privire la Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Sânnicolau Român, judeţul Bihor.

Pentru această comisie sunt propuşi următorii colegi: Bucur Mircea, Lazăr Maria, Popescu Kanty Cătălin, Pleşa Eugen, Şnaider Paul, Kovacs Csaba, Mirciov Petru.

Cine-i pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

A doua comisie de mediere priveşte Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrativ teritoriale destinate sediilor partidelor politice. Sunt propuşi colegii noştri: Bara Radu Liviu, Popescu Kanty Cătălin, Ţibulcă Alexandru, Dinu Gheorghe, Şnaider Paul, Dan Nicolae, Dobre Victor Paul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul de mediere.

La primul punct, comisia a votat textul Camerei Deputaţilor, în consecinţă nu se fac dezbateri şi vot, potrivit regulamentului nostru.

La pct.2, de asemenea, la pct.3, un text comun, pentru alin.1 de la art.20.

Domnule Szekely, poftiţi.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La pct.3 doresc să susţin varianta Camerei Deputaţilor. Motivul este art.114 din Constituţie care spune că Guvernul poate, prin delegare legislativă, poate să emită ordonanţe în domeniul care nu face obiectul legilor organice. Acest act normativ pe care îl discutăm este o asemenea ordonanţă, deci, ordonanţa nu poate cuprinde reglementări care fac obiectul legilor organice. Or, introducerea de sancţiuni penale în textul legii fac ca acest act normativ să reglementeze un domeniu care nu ar putea să fie reglementat decât de către legi organice. Prin faptul că Parlamentul adoptă o ordonanţă nu schimbă caracterul actului normativ, ea va rămâne ordonanţă în continuare.

În acest sens, există şi o decizie a Curţii Constituţionale şi cred că acestea au fost motivele care au stat la baza deciziei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi atunci când a eliminat din textul ordonanţei acest articol care a fost introdus la Senat, deci, Guvernul a respectat prevederea constituţională şi nu a reglementat un domeniu care ar putea să fie reglementat doar de lege organică, însă Senatul a introdus această modificare, iar comisia de mediere, în mod destul de ciudat, a acceptat poziţia Senatului şi, până la urmă, a adoptat un text comun care, practic, este aproape identic cu textul Senatului, nesocotind faptul că Constituţia interzice acest lucru.

Acesta este motivul pentru care eu cred că atunci când în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor am decis eliminarea din textul ordonanţei a acestui articol, am procedat corect şi regulamentar şi cred că ar trebui să fim consecvenţi şi să menţinem această decizie şi acum, când adoptăm raportul comisiei de mediere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, domnule deputat, că am senzaţia că sunteţi într-o mică eroare. Textul Camerei Deputaţilor pe care îl solicitaţi dumneavoastră, de asemenea, sancţionează cu... coloana 2 şi, a doua eroare în care cred că sunteţi, este că noi nu suntem în prezenţa unei amenzi penale aici. Nici fapta care este sancţionată prin asta nu este o faptă penală.

La art.20 alin.1...

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Aveţi dreptate, mă scuzaţi, am confundat poz.3 cu poz.4, nu o să mai revin atunci la poz.4, argumentarea o să o menţin atunci, m-am grăbit puţin. Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc, tot la textul comun? Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că suntem în faţa unei nuanţe constituţionale extrem de importante, dar într-o interpretare viguroasă pe care o văd eu, cred că textul este corect. Dacă domnul deputat nu ar fi făcut precizarea că modificarea a fost introdusă de una din Camerele Parlamentului, domnia-sa ar fi avut dreptate. Într-adevăr, Guvernul nu putea să introducă într-o ordonanţă simplă acte, domenii ce ţin de legea organică. Nu putea. Dar în momentul în care ordonanţa a venit la Parlament, prin actul de aprobare ea se transformă în lege. Iar Parlamentul nu poate fi oprit ca prin legea de aprobare a ordonanţei să nu aducă modificări, îmbunătăţiri care ţin de lege organică sau de lege ordinară. Constituţia interzice expres doar Guvernului ca prin ordonanţe simple să nu reglementeze în domeniul legii organice, dar nu interzice Parlamentului ca atunci când ia în dezbatere Proiectul de Lege de aprobare a ordonanţei să nu-l îmbunătăţească şi să nu includă în conţinutul lui prevederi care ţin de legea organică. O singură obligaţie pentru Parlament care rămâne este aceea ca proiectul de lege să fie aprobat în condiţiile legii organice cu majoritatea prevăzută de legea organică. Deci, dacă acea modificare cu privire la regimul sancţiunilor, a regimului infracţiunilor care este de competenţa legilor organice nu ar fi fost introdus de către Parlament, observaţia era corectă. Dar, dacă Parlamentul a făcut această observaţie la Senat sau la Camera Deputaţilor acest lucru, într-o interpretare constituţională, zic, eu cred că poate fi permis pentru că nimeni şi nimic nu poate opri Parlamentul ca, cu ocazia unei legi de aprobare a unei ordonanţe, să nu se spună punctul de vedere şi să meargă mai departe. Parlamentul este, potrivit Constituţiei, unica autoritate legiuitoare a ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule coleg, pentru precizarea făcută. Ea nu vine decât să ne amintească de o practică în această privinţă şi reamintesc colegului nostru şi domnului deputat Boc că la pct.6 din raportul de mediere se stabileşte de către Comisia de mediere caracterul legii şi legea este considerată lege organică. Bun.

Pentru că au fost obiecţii la textul comun cu privire la art.20 alin.1, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Repet, pct.3 din raportul de mediere la art.20 alin.1. Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritatea pentru s-a adoptat textul din comisia de mediere.

Pentru alin.3, 4, 5 de la art.20, alin.5, 6 şi 7 comisia ne propune textele Camerei Deputaţilor, în consecinţă, nu se supun dezbaterii, nici votului.

La pct.4, comisia propune textul Senatului. Mai sunt obiecţiuni la textul Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 3 voturi împotrivă s-a adoptat textul Senatului de la pct.4.

Pct.5 care este un text comun, dacă aveţi obiecţiuni?

Da, domnule Szekely, poftiţi.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Sper că de data aceasta nu am greşit, este vorba despre art. III din ordonanţă, în care se spune că exerciţiul acţiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute de Legea nr.64 din 1995 se suspendă la cererea instituţiei publice implicate, faţă de societăţile comerciale la care statul sau autoritatea administraţiei publice locale deţine cel puţin 50% sau majoritatea din capitalul social.

Camera Deputaţilor a modificat acest text în sensul că exerciţiul acestor acţiuni se poate suspenda de către judecătorul sindic şi nu este obligatorie această măsură la cererea instituţiei publice. Credem că Camera Deputaţilor a respectat întocmai principiul separaţiei puterilor în stat, o autoritate administrativă nu poate ca să ia decizii obligatorii pentru o instanţă judecătorească. Din moment ce un proces judiciar a fost pornit nu mai poate să fie oprit decât de către o instanţă superioară sau de către instanţa de judecată însăşi. Cu atât mai stranie este situaţia când, practic, datornicul primeşte această competenţă ca să oprească o procedură judiciară care are ca scop recuperarea datoriei pe care o au creditorii faţă de el. De aceea, consider că soluţia găsită în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor este corectă şi vă rog să votaţi varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot instanţa o decide, stimate coleg.

Decât că într-un loc poate decide, în alt loc... nu decide societatea, societatea cere suspendarea.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Deci, autoritatea administraţiei publice, autoritatea instituţiei sau instituţia publică implicată cere, dar instanţa este obligată să facă, deci, practic, decizia este luată de către instituţia publică implicată şi nu de către instanţă. Soluţia noastră este mai bună, pentru că lasă acest drept instanţei de judecată, să oprească sau să nu oprească o procedură judiciară începută.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva din componenţa comisiei de mediere să ia cuvântul la această obiecţie? Nu. Eu o să supun votului dumneavoastră, totuşi, textul comun. Aţi auzit obiecţiile colegului nostru. Dacă nu va fi votat, atunci ".. avem probleme cu închiderea uşilor de sus care creează un curent dătător de gripe.

Vă rog să fiţi atenţi la pct.5 din raportul de mediere. Îl găsiţi la pag.7, cel cu privire la art. III. Comisia de mediere ne-a propus textul comun.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Aţi rămas pe pentru, stimaţi colegi. Nu. Atunci staţi că încurcăm lucrurile. Vă rog frumos să fiţi atenţi şi să vedeţi când sunteţi pentru textul comisiei de mediere şi când nu. Deci, la pct.5 al raportului de mediere, text comun propus cu 9 voturi, 1 - pentru, 1 - împotrivă, vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru textul comun? Vă rog să număraţi cu atenţie toate voturile. 91 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 91 voturi pentru, 14 împotrivă şi nici o abţinere s-a adoptat la pct.5 textul comun.

Tot la pct.5 din raportul de mediere, pentru alin. 4 al art. III, îl găsiţi la pag.8. Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici una.

Cu un vot împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat textul Senatului.

Ultimul punct al raportului de mediere, cel de la pct.6, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am parcurs, stimaţi colegi, acest raport, îl vom supune votului final mâine.

Următorul raport, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

La pct.1 avem textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, textul Senatului, are o obiecţiune domnul deputat Raduly sau vrea să-l susţină poate.

Domnul Raduly Robert:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă aş susţine, aş susţine prin vot. Dacă urmăriţi, domnule preşedinte, stimaţi colegi, cele două texte, respectiv textul adoptat de Camera Deputaţilor şi textul adoptat de Senat, observaţi că noi, în Camera Deputaţilor, am aprobat ordonanţa fără nici o modificare.

Spiritul ordonanţei a fost de a introduce un nou sistem de impozitare pentru microîntreprinderi, un sistem de impozitare care să fie obligatoriu pentru toate entităţile economice care cădeau sub acele condiţii, precizate expres în ordonanţă. În Senat, care a fost a doua Cameră în dezbaterea acestui proiect de lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001, s-a schimbat întreaga filozofie a acestei ordonanţe şi anume, în loc să se păstreze acest sistem obligatoriu de impozitare, s-a creat posibilitatea opţiunii, din partea microîntreprinderii, între un sistem forfetar, pe baza cifrei de afaceri, respectiv între sistemul care există pentru toate celelalte firme din România. Eu cred că filozofia Guvernului, filozofia iniţială în momentul a editat Ordonanţa nr.24/2001 şi filozofia Camerei Deputaţilor a fost cea care a fost corectă. Noi ne-am gândit ca să lăsăm microîntreprinderile să-şi desfăşoare activitatea economică în mod firesc, să nu-i mai forţăm să facă diferite scamatorii contabile, pentru a găsi cheltuieli deductibile în scopul de a avea o contabilitate foarte complicată şi de a minimiza profitul. Noi ne-am gândit ca să-i lăsăm să aibă o activitate economică decentă, transparentă, să plătească acea cotă parte din cifra de afaceri ca impozit şi să nu-i mai forţăm să contabilizeze diferite bonuri de benzină, alte facturi, şi aşa mai departe, pe cheltuieli.

Drept urmare, domnule preşedinte, eu la acest punct aş susţine, în continuare, varianta Camerei Deputaţilor şi pentru faptul ca acest sistem fiscal românesc să rămână unul predictibil şi să eliminăm această noutate fiscală care ar fi introdus-o dacă am fi adoptat varianta de la Senat şi varianta care a fost adoptată şi de comisia de mediere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot la art.1 vă referiţi, că la pct.2 din raportul de mediere sunt mai multe alineate: două în textul Senatului, unul e text comun la alin.3 şi la alin.4 este varianta Senatului.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Pentru început, dacă ne referim la nr.crt.2, domnule preşedinte, eu m-aş opri doar la preambulul acestui articol care, după cum observaţi, în varianta care a fost adoptată de noi sună "sunt obligate", deci, obligă agenţii economici din sfera microîntreprinderilor să aibă acest sistem de plată şi de calcul a impozitului pe profit şi atât. În momentul în care o să am altă intervenţie, pentru că mai am două intervenţii la art.6 şi 7, nr.crt.5, o să revin.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte altcineva să intervină? Nu.

Supun la pct.2 al raportului de mediere art.1 alin.1, unde comisia ne propune textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 10 voturi împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat textul Senatului.

La alin.2 al art.1, tot la pct.2 al raportului de mediere, pag.2, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.3 de la acelaşi punct al raportului de mediere comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 4 de la acelaşi text, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 6, textului Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.3 comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.4 al raportului de mediere, comisia ne propune un text comun. Nu aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.5 din raportul de mediere, pe care îl găsiţi de la pag.5 până la pag.8, comisia ne propune textul Senatului, iar domnul Raduly are o obiecţiune.

Poftiţi, prezentaţi-o.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de toate, aş vrea să fac o sugestie legată de toată dezbaterea aceasta parlamentară a proiectelor de lege. Vedeţi şi observaţi şi dumneavoastră, acum Camera Deputaţilor votează în mod automat anumite texte, anumite idei pe care nu le-a dezbătut niciodată. La 7 colegi, eventual, sau 6 colegi în această dată au fost de acord şi n-a avut posibilitatea Camera să dezbată în comisii, în grupuri, nici în plen o nouă filozofie vizavi de un întreg sistem fiscal care se aşează asupra microîntreprinderilor, ceea ce nu cred că este bine şi aş vrea, domnule preşedinte, şi v-aş ruga ca dumneavoastră, în calitate de preşedinte al Comisiei speciale de revizuire a Constituţiei, să aveţi în vedere acest lucru, ca în momentul în care textele intră în mediere, să găsim totuşi o modalitate în care "..

Domnul Valer Dorneanu:

L-am avut în vedere şi am propus eliminarea procedurii de mediere.

Mă bucură, domnule preşedinte, şi vă sprijin.

Pe fondul acestor două articole care se propun a fi abrogate de către comisia de mediere, ele au fost abrogate la adoptarea Legii de aprobare în Senat. Vedeţi dumneavoastră că, stimaţi colegi, vom renunţa la două facilităţi care au fost acordate prin Ordonanţa Guvernului nr.24/2001 acestor microîntreprinderi. Pe de-o parte, art.6 prevedea facilităţi vizavi de impozitul pe profit datorat, dacă microîntreprinderile realizau investiţii şi art.7 prevedea o reducere importantă de 1/5 a impozitului pe profit, dacă se creau anumite locuri de muncă. Eu aş stărui în păstrarea acestor două articole, pentru că a fost un sistem viabil şi care, cel puţin în practică, a arătat că are rost.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Nu. Da? Domnul Boc şi apoi domnul Niţă.

Domnul Emil Boc:

Noi apreciem că observaţia colegului nostru Raduly, chiar dacă vine de la aripa reformatoare a UDMR-ului, dar totuşi în coaliţie cu partidul de guvernământ, cred că este una îndreptăţită şi merită să fie susţinută. Cred că argumentul potrivit căruia facilităţile introduse o dată printr-o lege, printr-o ordonanţă din 2001, ar trebui să fie menţinute din cel puţin două considerente.

În primul rând, din perspectiva coerenţei legislative, oameni îşi fac planuri de afaceri, îşi organizează afacerile într-o manieră în care ele să nu se rezume la un an sau doi, ci au în vedere 2-5 ani de zile, asta înseamnă o muncă temeinică în afaceri. Or, noi dacă în 2001 spunem una, în 2002 spunem altceva, şi în 2003 facem altceva, vă daţi seama că această coerenţă nu există.

Şi, în al doilea rând, credem că în primul rând avem nevoie să producem prosperitate pentru a putea distribui, iar această prosperitate nu poate fi produsă dacă nu există condiţii prielnice pentru ca ea să existe. Putem face protecţie socială concomitent cu producerea prosperităţii. De aceea, o asemenea măsură de menţinere a acestei facilităţi va fi extrem de eficientă în România pentru a face, după aceea, repet, o protecţie socială eficientă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Niţă şi apoi domnul deputat Antonescu, în ordinea în care v-aţi înscris. Dacă nu am văzut bine ordinea, îmi cer scuze.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul Robert Raduly, după părerea mea, are perfectă dreptate. Ori mergem pe ordonanţa guvernului şi o aprobăm, aşa cum a fost stabilită, ori, dacă nu, mergem pe modificare şi atunci transformăm această impunere în taxă forfetară, pentru că, după părerea mea, legea privind impunerea prin taxă forfetară este mult mai bună decât ordonanţa pe care s-a emis. Taxa forfetară, de fapt, ce face? Deduce, în primul rând economia la negru şi dă posibilitatea la întreprinderile mici sau foarte mici să lucreze pe faţă, reduce birocraţia şi implicit corupţia, pentru că tot mai puţine organisme de control vor veni pentru a analiza activitatea acestor întreprinderi şi, în al treilea rând, dă posibilitatea investiţiilor acestor întreprinderi mici şi mijlocii.

De aceea, cred că dacă mergem pe modificarea Senatului atunci trebuie să o luăm din nou în dezbatere şi să meargă şi Camera Deputaţilor pe o nouă variantă. Şi, cred că soluţia propusă de domnul Raduly este corectă. Mergem pe varianta Camerei Deputaţilor şi urmează ca cei de la Senat să-şi revizuiască punctul de vedere, dacă nu, facem o altă lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Antonescu.

Domnul Napoleon Antonescu:

Eu cred că e corect ce au propus colegii dinainte şi domnul Raduly şi domnul Niţă, pentru că eliminând toate acestea, Senatul n-a făcut decât să desfiinţeze ordonanţa, practic. Eu nu înţeleg cum colegii noştri din comisia de mediere, colegii de la Cameră vorbesc, au fost de acord cu asta, pentru că toate micile avantaje, că nu sunt mari toate, oferite acestor întreprinderi, au fost eliminate. Dacă scoatem articolele acestea de la 6 şi 7, uitaţi-vă şi dumneavoastră că am eliminat, practic, tot ce Guvernul a avut în intenţie să aducă o lege care să favorizeze, să stimuleze aceste întreprinderi. Deci, eu sunt de acord cu colegii că ori o trimitem la comisie, din nou la Cameră s-o vedem, nu ştiu dacă asta este soluţia legală, ori respingem varianta Senatului, pentru că asta este problema.

Deci, varianta Senatului, practic, desfiinţează această ordonanţă a Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Raduly Robert Kálmán:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Adevărul că orice lege intră în Camera Deputaţilor ea se dezbate prima dată în comisii cu oameni competenţi, zic eu, pe urmă se dezbate în plen. Şi dacă intervine o divergenţă între Senat şi Camera Deputaţilor şi această comisie de mediere, nu ştim de ce, a decis cumva, e bine prima dată să ne gândim oare am greşit atât de mult, deci, să nu preluăm totdeauna aceste propuneri, mai ales dacă nu sunt soluţiile noastre. Poate nu am greşit noi prima dată şi atunci să ne menţinem propriile soluţii, câteodată corecte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva? Nu.

Regulamentar, stimaţi colegi, eu trebuie să supun votului întâi textul Senatului, dacă acesta pică, atunci supun votului textul Camerei Deputaţilor. Procedura de a fi restituite în această fază la comisie nu există.

Deci, vă rog să nu mai invocaţi imperfecţiuni regulamentare, să spuneţi că nu am discutat un text propus nouă la mediere, pentru că aveţi posibilitatea să discutaţi în plen şi, uite, acum, aţi discutat. Rugămintea şi invitaţia mea este să votaţi cu atenţie şi în perfectă cunoştinţă de cauză.

Poftiţi, domnule...Tocmai încercam să supun la vot şi dumneavoastră iarăşi, încălcând regulamentul, vorbiţi în timpul votului.

Domnul Emil Boc:

Nu. Nu s-a început procedura de vot, domnule preşedinte. Doar este un efort constructiv pe care doresc să-l fac. Art.126 aliniatul final spune aşa, că "raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmărindu-se procedura prevăzută la art.80-103." Or, între art.80-103 eu ştiu că este un articol, n-am avut timpul suficient de a ajunge acolo, care dă dreptul preşedintelui Camerei, la proplunrea unui grup parlamentar, să retrimită proiectul de lege la comisia respectivă care a fost constituită.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat! Eu ştiu că fiecare dintre noi când intrăm într-o instituţie prima dată avem dorinţa să o reformăm, să o transformăm radical. De când funcţionează Parlamentul României, după mai multe regulamente, niciodată nu s-a restituit în plen un raport de mediere.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai invocaţi regulamentul şi nu mai revoluţionaţi dumneavoastră regulamentul.

Domnul Emil Boc:

Uitaţi, domnule preşedinte! Uitaţi! Deci, dacă...

Domnul Valer Dorneanu:

Activitatea comisiei, după art.77, pe care vă rog să-l citiţi tot cu atâta distincţie, încetează după depunerea raportului.

Domnul Emil Boc:

Dar după depunerea raportului, când se termină întreaga procedură...Atunci, ce sens are acest articole, domnule preşedinte! Art.126, care spune că se respectă procedura prevăzută la art.80-103. Or, la 102, se spune: că atunci când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante, se poate retrimite comisiei sesizate în fond. Or, comisia aceea există, nu? Nu a dispărut, nu s-a volatilizat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am rugămintea să vă consultaţi şi cu ceilalţi membri din grupul dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, că nu s-a aplicat acest lucru, sunt de acord. Dar suport regulamentar pentru aşa ceva avem. În afara regulamentului nu am fi, pentru că posibilitatea de a retrimite există. Dar...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Sassu, mai doriţi să interveniţi? Poftiţi! Nu? Bun.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră varianta Senatului. Încă o dată: dacă aceasta nu este agreată de dumneavoastră, voi supune votului varianta Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru varianta Senatului? Un vot pentru.

Împotrivă? Marea majoritate.

Sunt abţineri? Nu sunt.

Cu un vot pentru, marea majoritate contra, s-a respins varianta Senatului.

Cine este pentru varianta Camerei Deputaţilor ? Mulţumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Majoritatea pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere. S-a adoptat varianta Camerei Deputaţilor.

La punctul 6, începe să-mi fie frică, pentru că e tot varianta Senatului, propuse de către comisia de mediere.

Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.7, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest text. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.8. Pentru alin.1 de la art.10, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.2, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.9, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune votului dumneavoastră final raportul în întregime, mâine.

Următorul raport de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2002, pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002.

La pct.1 din raport, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului sau dezbaterii.

Pct.2 şi 3, de asemenea.

Şi cu aceasta putem doar constata cu satisfacţie că toate cele trei puncte ale raportului de mediere au fost adoptate după Camera Deputaţilor.

Vom supune votului final acest raport.

Următorul punct: raport de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 191/1998.

Urmăriţi raportul comisiei de mediere. La pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului şi nici dezbaterii. Pct.1 este de altfel singurul.

Vom supune votului acest raport mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.16/1998 privind statutul personalului vamal.

Un singur punct avem. Textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a adoptat textul Senatului în unanimitate. Vom supune votului final raportul mâine.

La pct.7, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare.

La pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.2, 3, 4, 5, 6 şi 7, tot variantele Camerei Deputaţilor. Aceeaşi soluţie.

Pct.8, 9, tot variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii.

Şi acest raport şi-a însuşit în totalitate punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor. Vom supune raportul votului final la şedinţa de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi.

Pct.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului.

Pct.2, 3, 4, tot textele Camerei Deputaţilor.

Pct.5, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Majoritate.

Pct.6, 7, 8, 9 şi 10, toate cuprind punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se supun votului sau dezbaterii dumneavoastră.

În schimb, raportul îl vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2003.

Comisia pentru industrii. Domnule Bivolaru, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere în primul rând.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Comisia propune trei minute.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă vreo precizare prealabilă. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Anexa. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votată şi ea în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea comercială de producere a energiei electrice şi termice.

Suntem tot în procedură de urgenţă.

Domnule vicepreşedinte Bivolaru, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Comisia propune plenului zece minute, câte două minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbateri.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Cuprinsul articolului unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul doi. Nu sunt obiecţiuni. Se admite amendamentul. Se modifică textul articolului unic.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.1 din ordonanţa de urgenţă. Urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, modificat art.1.

La art.2 alin.1, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nici dumneavoastră. Votat în formularea Guvernului.

Art.2 alin.2, comisia nu are obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

La anexă dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut. Nici dumneavoastră. Votat în formularea Guvernului.

Vom supune votului final acest proiect în şedinţa de mâine.

Următorul proiect: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului registrului naţional al informaţiilor secrete de stat.

Comisia pentru apărare să poftească. E procecdură de urgenţă.

Vă rog să propuneţi, domnule Popescu, timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru dezbatere în procedură de urgenţă, propunem cinci minute, în total, câte un minut de fiecare intervenţie.

Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a recomandat adoptarea în forma Senatului.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere, stimaţi colegi!

Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă doreşte cineva să facă vreo precizare prealabilă. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune mâine votului final acest proiect.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.169/2002 pentru completarea art.58 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Procedură de urgenţă. Tot Comisia pentru apărare. Domnule Popescu, timpii de dezbatere.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem trei minute pentru dezbateri, în total, câte un minut de fiecare intervenţie.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a votat cu 21 de voturi pentru şi 3 împotrivă forma adoptată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord, stimaţi colegi, cu timpii propuşi de către distinsul nostru coleg.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Cine este pentru am văzut.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei şi a ordonanţei.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

La articolul unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune mâine acest proiect votului final.

La pct.13, propunerea legislativă privind protecţia socială a persoanelor disponibilizate care înfiinţează şi dezvoltă pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol.

Comisia de fond. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu propune respingerea acestui proiect. Poftiţi!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Motivaţia respingerii am făcut-o rândul trecut când, prin dispoziţia preşedintelui, s-a întors această propunere legislativă la comisie pentru a se respecta termenul de studiere şi pentru a primi toate avizele.

Vă propunem aceeaşi motivaţie a respingerii, şi anume, prin această propunere sunt nerespectate, sunt încălcate prevederile a patru legi organice, şi anume: Codul Muncii, Legea privind asigurările de şomaj, Legea-cadru a plăţilor compensatorii şi Legea privind microcreditarea şi a altor două legi ordinare privind facilităţi acordate celor care vor să înceapă o afacere în agricultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Din partea iniţiatorilor, domnul Ciontu, domnul Ionescu, doamna Maria Apostolescu, domnul Anghel Stanciu. Cine doreşte? Domnul deputat Ionescu. Poftiţi!

Domnul Daniel Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc în primul rând că aţi reintegrat în ordinea de zi din această săptămână această lege, pentru că în săptămâna trecută a intrat în discuţie, fără să se ţină seamă de cele şapte zile care trebuiau să treacă între raportul realizat de către comisie şi discutarea acestei legi în plen.

Domnul Valer Dorneanu:

Am amânat la cererea dumneavoastră pentru a se respecta acest termen.

Domnul Daniel Ionescu:

Motiv pentru care v-am mulţumit.

Doresc să exprim de la tribuna Parlamentului faptul că această lege este una dintre legile importante pentru realizarea politicii în agricultură, cu atât mai mult cu cât Guvernul a iniţiat o serie întreagă de acte normative. iată, unul dintre ele, care se leagă organic de această lege, constă în introducerea impozitelor pe terenul agricol, activitate care nu poate fi motivată în continuare decât de către o susţinere importantă a unui pachet de legi.

Doresc să vă spun în continuare că această lege a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, de Consiliul Economic şi Social şi, de asemenea, a primit încă un aviz favorabil din partea Comisiei pentru agricultură. Cu cele trei avize favorabile şi unul nefavorabil din partea Guvernului, eu am modificat problemele nu de fond, ci de formă ale aceste legi, împreună cu colegii iniţiatori, cu ceilalţi şase colegi cu care am iniţiat această lege, am modificat, cu absolut toate recomandările făcute, vă informez, domnule preşedinte, şi, în acest context, am rugămintea ca dumneavoastră să dispuneţi ca această lege să se întoarcă în comisie deoarece absolut toate problemele semnalate, atât în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, care a intrat în discuţie pe fond exact în ziua când eu eram prezent la Comisia pentru agricultură pentru un aviz de principiu, a intrat în fond, nu ne-am putut prezenta cu toate avizele acolo şi acum suntem în stare să vă spunem că această lege are toate avizele şi am rugămintea ca dumneavoastră să aveţi înţelegerea normală ca această lege să intre, deoarece a fost modificată cu absolut toate cerinţele care se impun pentru a deveni o lege curată şi sănătoasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Anghel Stanciu. Poftiţi! V-aş ruga să vă referiţi şi în fond, pentru că noi am intrat în dezbateri, nu numai cu privire la propunerea de restituire. Nu ştim care va fi soluţia.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Noi, Opoziţia, avem un păcat: cerem, şi, dumneavoastră, Puterea, o calitate: nu ne daţi. Şi atunci, ne-am gândit că...

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă nu sunteţi convingători!

Domnul Anghel Stanciu:

...astăzi este momentul să fim înţelepţi şi unii şi alţii. Şi anume, domnule preşedinte, să ne acordaţi 15 minute să ne retragem, să discutăm cu onoraţi membri ai comisiei, iniţiatorii, cu membrii Comisiei pentru muncă şi să vedem împreună dacă putem găsi o soluţie şi să apărem la timp cu un punct de vedere comun, adică să demonstrăm că sunt şi momente în care nu mai credem că suntem la putere sau în opoziţie. Asta ar fi rugămintea noastră, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prevederile acestei propuneri legislative sunt foarte bune şi foarte necesare, dar cum aş putea eu să vin să spun că rediscutăm, încă o dată, poate găsim o soluţie, când toate se regăsesc în textul altor legi. Şi anume, în Legea privind asigurările pentru şomaj şi stimularea ocupării în muncă se găsesc toate măsurile active care ajută şomerii care se află într-o anumită stare şi doresc să primească credite. Sunt date acolo şi condiţiile acordării de credite şi birocraţia necesară şi tot parcursul, pornind de la proiectul de fezabilitate până la banul în mână.

Mai există Legea plăţilor compensatorii, căci iniţiatorii ne propun să acordăm plăţi compensatorii. Aici există o lege-cadru care guvernează acest lucru şi, mai ales, legea spune care sunt cazurile obligatorii, posibile de acordare a plăţilor compensatorii şi acestea sunt doar în cadrul programului RICOP, cu Banca Mondială sau, şi se spune foarte clar, prin legi speciale, cum a fost Legea pentru portul Constanţa, sau Legea pentru SIDEX, sau Legea privind disponibilizările din armată.

Mai există Legea privind microcreditarea, şi acest lucru pe care-l doresc iniţiatorii este un microcredit pentru ajutorul startului într-o afacere în agricultură. Deci, avem şi acolo prevăzut, cu toate modalităţile de obţinere şi mai ales de returnare a fondurilor.

Legea nr.76, a şomajului ne spune foarte clar cine poate să dea credite pentru şomeri, cum se aprobă aceste credite, care este birocraţia. Mai mult, Agenţia Naţională are un contract cu BANC POST-ul în teritoriu. BANC POST-ul, cel puţin anul trecut şi anul acesta, e cel care avizează pe criterii proprii toate programele de fezabilitate.

Deci, iată, stimaţi colegi, în afară de faptul că ni se propune o măsură originală, în afara birocraţiei instalate, de acordare a unor microcredite, nu ni se vorbeşte nimic despre cum se rambursează aceste microcredite, în ce măsură, cu ce dobânzi, în ce perioadă.

Cu toată bunăvoinţa şi cu toată aprecierea faţă de intenţia iniţiatorilor, putem spune că absolut toate prevederile există în legislaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Stimaţi colegi, vreţi să continuaţi discuţia, sau luăm pauza pe care aţi propus-o? Doriţi să interveniţi, domnule Ionescu? Nu.

S-a cerut o pauză necomentabilă de consultări. Avem 10 minute pauză. Numai puţin! Domnul Ifrim are o problemă.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Noi am făcut şi scris. V-am ruga să fiţi de acord ca la Propunerea legislativă privind formarea profesională şi pregătirea continuă a medicilor şi farmaciştilor, să ne permiteţi să o retragem la comisie întrucât am primit propuneri de la Ministerul Sănătăţii pe care vrem să le analizăm şi să le includem şi să facem un raport de înlocuire.

De asemenea, Ministerul Învăţământului doreşte să facă anumite propuneri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această cerere, stimaţi colegi. Mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc.

Pauză de 10 minute pentru consultări. Doamna Smaranda Dobrescu, vă rog, cu comisia dumneavoastră şi cu autorii, să aveţi o mică discuţie. Poate vedeţi dacă într-adevăr toate propunerile dumnealor sunt cuprinse în alte acte normative sau se poate găsi o altă soluţie.

Vă mulţumesc. Ne vedem peste 10 minute.

- după pauză -

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi, deoarece timpul afectat dezbaterii proiectelor de lege s-a încheiat pentru ziua de astăzi, trecem la secvenţa rezervată răspunsurilor orale la întrebări.

Pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, domnul Ştefan Lepădat, membru al P.R.M., s-a referit la situaţia unui grup de părinţi din municipiul Drobeta-Turnu-Severin.

Dacă din partea ministerului doreşte cineva să răspundă. Poftiţi, vă rog!

Domnul Constantin Corega (secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din datele transmise de către Inspectoratul şcolar al judeţului Mehedinţi rezultă că la Şcoala cu clasele I-VIII nr.7 "Teodor Costescu"din municipiul Drobeta-Turnu-Severin există un conflict între actuala conducere, în persoana domnului Otescu Cornel, şi fosta conducere, în persoana doamnei profesoare, Lăpădat Petruţa, conflict în care au fost antrenaţi cadre didactice, părinţi, copii.

În data de 27.I. un grup format din trei părinţi ai elevilor au solicitat verbal conducerii inspectoratului şcolar al judeţului Mehedinţi să rezolve situaţia conflictuală creată la clasa I A, între dânşii şi doamna învăţătoare Otescu Lavinia, prin aprobarea transferului copiilor la o altă clasă paralelă. În aceeaşi zi, s-a deplasat la şcoala cu clasele I-VIII o echipă formată din inspectorul general adjunct, profesor Stelian Petrescu, şi inspectorul şcolar care răspunde de şcoala respectivă, profesor Octav Bădescu.

Verificând la faţa locului aspectele sesizate, s-a recomandat Consiliului de administraţie a unităţii de învăţământ transferul celor trei elevi la o altă clasă paralelă, având în vedere faptul că acest lucru era posibil conform regulamentului de ordine interioară al unităţii, în situaţii speciale, şi era solicitat în mod expres de către cei trei părinţi.

Inspectoratul şcolar al judeţului Mehedinţi a declanşat o anchetă luând note de relaţii de la toate persoanele menţionate în sesizarea celor trei părinţi.

În perioada 18-21 februarie 2003, şcoala cu clasele I-VIII nr.7 "Teodor Costescu" este planificată să facă obiectul unei inspecţii frontale realizate de Inspectoratul şcolar al judeţului Mehedinţi.

La finalizarea inspecţiei şi după concluziile comisiei de cercetare, constituită potrivit art.119 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Consiliului de administraţie al Inspectoratului şcolar se va analiza situaţia conflictuală, cauzele care au determinat această situaţie, în funcţie de care se vor stabili măsuri ce se impun.

Cu aceeaşi ocazie, precizez faptul că, de curând, am ordonat o analiză a tuturor inspectoratelor şcolare şi, cu ocazia analizei inspectoratului şcolar din acest judeţ, vom vedea şi situaţia pe mai departe în cazul în parte precizat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Lăpădat.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat Corega Constantin, vreau să vă aduc la cunoştinţă că nu are nici o legătură familia Lăpădat cu reclamaţia unui grup de părinţi, pentru încălcarea statutului de către o învăţătoare, care beneficiază de funcţia soţului, directorul Utescu Cornel, fost inspector general, care a fost şeful inspectorilor actuali, care i-au făcut ancheta.

Întreb: din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru faptul că, a fost implicat şi un inspector general adjunct, în persoana lui Petrescu Stelian, cine s-a deplasat din partea ministerului?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dacă aveţi un răspuns de dat, poftiţi.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Legea este lege pentru toţi. Conform legii, există o ordine, în care se anchetează fiecare situaţie în parte. Mai întâi de toate, la nivelul şcolii ancheta o realizează inspectoratul şcolar.

Aşa cum precizam însă ceva mai înainte, urmează o analiză a activităţii inspectoratului şcolar judeţean. Şi, cu această ocazie, dacă mai există probleme la şcoala respectivă, le vom vedea. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Răspunsul ministerului, vă rog.

Domnul Gheorghe Asenică (secretar general, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea formulată de dumneavoastră, care a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, cu nr.914 A/3.02.2003, vă informez că domnul ministru Şerban Constantin Valeca a dispus efectuarea unui control la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare - Cluj-Napoca, cu privire la activitatea managerială şi de gestiune.

Controlul va fi efectuat de o comisie, care a fost numită prin ordin al domnului ministru, urmând ca până pe data de 24 februarie a.c., să vă transmitem în scris rezultatele controlului şi măsurile pe care le vom dispune.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Agreez răspunsul formulat. Este exact ceea ce a solicitat şi sindicatul din această unitate de cercetare, printr-o adresă pe care o am asupra mea, şi consider că în felul acesta probabil că se vor şi găsi soluţii pentru scoaterea din starea de colaps a activităţii de cercetare a singurului institut naţional de profil din Transilvania.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat, de asemena, două întrebări Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Aşa că, îl rugăm pe domnul secretar de stat Ciotloş să prezinte răspuns la ambele.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale) :

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Primul răspuns este cel referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, cu privire la situaţia unui eventual acord în domeniul asigurărilor sociale între România şi Austria.

Problemele referitoare la drepturile de pensii ale cetăţenilor români, care lucrează în străinătate, sau ale celor care şi-au desfăşurat activitatea în România, deşi nu mai sunt cetăţeni români, sau nu mai au domiciliul în România, constituie o continuă preocupare a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

În cursul anului trecut, a fost solicitat sprijinul Ambasadei României la Viena, în vederea transmiterii către autorităţile austriece competente a disponibilităţii părţilor române de începere a negocierii pentru încheierea unui acord bilateral în domeniul securităţii sociale.

Autorităţile austriece au răspuns pozitiv demersurilor efectuate, urmând ca în cursul acestui an să se desfăşoare prima rundă de negocieri. Demersuri pentru încheierea de acorduri bilaterale de securitate sociale au fost efectuate şi în relaţia cu alte state (Germania, Spania, Italia, Portugalia, Grecia). Cu unele state negocierile au fost finalizate, cu altele au început sau vor începe în curând.

Acordurile de securitate socială reglementează acordarea pensiilor, precum şi a prestaţiilor în caz de boală şi maternitate, invaliditate, deces, accidente de muncă şi boli profesionale.

Vă putem pune la dispoziţie o listă cu acordurile bilaterale în domeniul securităţii sociale, pe care le are România.

Cea de-a doua întrebare, formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, este cea referitoare la memoriul domnului Coroian Stelian din Cluj-Napoca, privitor la nivelul pensiei.

Domnul Coroian Stelian a fost pensionat pentru munca depusă şi limită de vârstă, cu vechime integrală, începând cu data de 1 aprilie 1999. Drepturile de pensie stabilite prin Decizia nr.1896/99 au fost calculate pe baza unei vechimi totale în muncă de 35 ani, 9 luni şi 5 zile, care conform legii a fost întregită la 36 de ani, şi a unui salariu mediu tarifar de 4.335 lei, stabilit de asemenea, în baza veniturilor salariale, aşa cum se menţionează în memoriu, din perioada 1 august 1986 - 1 august 1991.

Chiar dacă a încetat activitatea la data de 1 aprilie 1994, domnul Coroian a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 1.04.1999, dată la care era în vigoare Hotărârea Guvernului României nr.565/1996.

Pentru a putea beneficia de toate măsurile de protecţie socială, baza de calcul a pensiei a cuprins veniturile salariale din perioada 1 august (cum menţionam) 1986 - 1 august 1991.

La data de 1 aprilie 2001, conform prevederilor art.180 alin.2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, punctajul mediu anual a fost determinat prin raportarea cuantumului pensiei cuvenite la acea dată, şi la valoarea punctului de la acea dată.

În urma verificării modului de stabilire a drepturilor de pensie, s-a constatat că au fost respectate prevederile legale în vigoare la data pensionării, iar domnul Coroian a beneficiat atât de indexările prevăzute în hotărârile de Guvern, cât şi de recorelările acordate, conform Hotărârii Guvernului nr.797/1998, modificată prin Hotărârea nr.171/1999 şi Hotărârii Guvernului nr.332/2000.

Întrucât a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în anul 1999, nu a beneficiat de prevederile Hotărârii Guvernului României nr.1315/2001, nr.642/2002 şi nr.1474/2002 privind recorelarea pensiilor din sistemul public.

Măsurile suplimentare de recorelare a pensiei se aplică în acelaşi mod tuturor pensionarilor înscrişi la pensie în acelaşi an, indiferent de baza de calcul a pensiei.

Datele pe care le-am menţionat au fost extrase din dosarul de pensie al domnului Coroian Stelian, aflat în evidenţa Casei judeţene de pensii - Cluj. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca, dacă sunteţi mulţumit de răspunsuri?

Domnul Damian Brudaşca:

În primul rând, trebuie să fac precizarea că prima întrebare, pe care v-am adresat-o, mi-a fost încredinţată de membrii din conducerea comunităţii românilor din Austria, pe care i-am întâlnit în cursul lunii ianuarie, cu prilejul prezenţei mele în Viena. Deci, la solicitarea lor, am făcut această intervenţie, având în vedere, după părerea unora dintre cei prezenţi la discuţie, a unui ritm insuficient în vederea materializării acestei doleanţe.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea răspuns.

Domnule ministru, v-aş ruga, respectuos, să reţineţi că nemulţumirea petentului se referă la faptul că pensia sa a fost indexată doar cu o treime din procentul de indexare normal.

De asemenea, eu am tot respectul pentru funcţionarii dumneavoastră, din subordine, de la nivel judeţean, dar există aici o inadvertenţă. Din partea Direcţiei de muncă şi protecţie socială a judeţului Cluj - Oficiul de pensii - petentul a primit un răspuns potrivit căruia punctajul pensiei nu a fost calculat corect. Deci, este un punct de vedere, dacă vreţi, oficial.

Şi o altă nemulţumire pe care dânsul a exprimat-o şi, de aceea, s-a adresat la Biroul meu parlamentar, este faptul că, în luna ianuarie 2003, odată cu recorelarea sau cu mărirea pensiei, domnia sa nu a beneficiat de nici un fel de prevedere. Deci, din acest punct de vedere am solicitat reanalizarea, cu obiectivitatea şi profesionalismul ce vă caracterizează, a actelor (multe), pe care vi le-am pus la dispoziţie, pentru că şi acest cetăţean, ca şi alţi cetăţeni au nevoie de soluţii, şi nu de răspunsuri pline de citate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule ministru, doriţi să faceţi o completare? Nu.

Din partea Ministerului Justiţiei, doamna Cristina Tarcea, secretar de stat, răspunde pentru domnul deputat Metin Cerchez. Nu este prezent domnul deputat. În cazul acesta, nu răspundeţi.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Administraţiei Publice.

Va răspunde domnul Ionel Fleşariu, secretar de stat. Poftiţi, domnule Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice):

Stimate domnule deputat, Blocul nr.29 din Municipiul Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.102, cu un regim de înălţime parter, plus 9 etaje, a fost realizat din fondurile centralizate ale statului şi dat în folosinţă locatarilor, în calitate de chiriaşi, în anul 1990, fără a avea recepţia efectuată, şi fără a fi montate ascensoarele de persoane.

La data primirii locuinţelor, beneficiarii au acceptat să li se încheie contracte de închiriere, fără existenţa ascensoarelor. Ulterior, în cursul anul 1991, chiriaşii au solicitat şi cumpărat locuinţele pe care le ocupau în calitate de chiriaşi, fără a reclama inexistenţa ascensoarelor.

La data vânzării locuinţelor respective, blocul se afla în proprietatea statului şi administrarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, iar formele de contractare vânzare s-au efectuat de către o unitate specializată, ca intermediar, şi anume de Societatea Comercială "URBANA".

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că în prezent scara 2 a Blocului nr.29, pe care locuieşte numitul Tămăşan Dumitru, a remontat ascensorul pe cheltuiala efectivă a unui număr restrâns de proprietari, care au încuiat uşile de acces în ascensor şi îl folosesc în exclusivitate. Numitului Tămăşan Dumitru, neplătind cota-parte ce-i revenea pentru montarea ascensorului, nu i se permite folosirea lui. Celelalte trei scări ale blocului în cauză, pe celelalte trei scări nu sunt montate ascensoare.

În prezent, blocul fiind în întregime proprietate particulară, statul, prin Primăria Municipiului Cluj-Napoca, nu poate să acorde fonduri pentru montarea ascensoarelor. Precizăm că, în contractul de vânzare-cumpărare, încheiat în 1991, prezentat de domnul Tămăşan Dumitru, şi semnat de acesta se stipulează: "Odată cu locuinţa se vând următoarele dependinţe, anexe gospodăreşti, garaje şi instalaţii aferente", dar acestea nu erau enumerate pentru că nu i s-au vândut. Deci, inclusiv instalaţiile aferente blocului, pentru că ele nu existau.

În contractul de vânzare-cumpărare se stipulează, într-adevăr, că locuinţa care se vinde este conform schiţei de plan, care face parte integrantă (făcea parte din contractul respectiv), dar aceasta este întocmită (schiţa de plan) de proiectantul blocului şi prevede componenţa apartamentului şi a părţilor indivize comune, ce s-au proiectat şi nicidecum condiţiile în care s-a cumpărat locuinţa.

În această situaţie, în măsura în care numitul Tămăşan Dumitru se consideră prejudiciat în drepturile sale, deşi ceilalţi coproprietari cunoscând condiţiile de contractare au montat ascensorul, din fondurile proprii, poate să acţioneze în justiţie.

În prezent, montarea ascensoarelor din fondurile Primăriei Municipiului Cluj-Napoca nu s-ar putea realiza decât în măsura în care, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, s-ar dispune o asemenea măsură. Cu stimă (semnează ministrul Octav Cozmâncă).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc domnului secretar de stat pentru documentarea riguroasă pe care a făcut-o şi pentru răspunsul dat.

Eu nu m-am adresat ministerului pe care dânsul îl reprezintă, pentru că ministerului domniei sale s-a adresat chiar petentul, în cursul anului 2002, fără ca până la această dată să primească nici un răspuns, de unde rezultă că, la ministerul respectiv, respectarea legilor este o chestiune absolut aleatorie.

M-am adresat primului-ministru şi am pus la dispoziţie o serie de documente, inclusiv memoriul petentului şi contractul de vânzare-cumpărare, respectiv schiţa tehnică, de unde rezulta cu multă claritate că, la data vânzării acestor apartamente, era prevăzută şi instalarea liftului, fapt pentru care cumpărătorii au acceptat preţul care le-a fost impus.

Prin urmare, consider că este de datoria statului, nu a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru că au fost făcute acestea din fondurile statului, iar banii au intrat tot în fondurile statului. Pe cale de consecinţă, normal este ca, oricum, statul şi-a prevăzut, aşa cum declară Guvernul, să finalizeze construcţiile începute înainte de 1989, şi cu bunăvoinţa ministerului pe care domnul Fleşariu îl reprezintă, s-ar putea găsi soluţia legală ca şi această construcţie să fie inclusă între cele cărora li se vor aloca fondurile aferente finalizării construcţiei începute înainte de 1989, stingându-se orice fel de diferend existent între locatarii din acest imobil, evident, dacă se doreşte pace socială.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot neobositul nostru coleg a adresat o întrebare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

Răspunde domnul secretar de stat Florin Stadiu. Poftiţi.

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu permisiunea dumneavoastră, o să vă rog să-mi permiteţi să fiu foarte scurt, trecând peste preambulul răspunsului nostru.

Obligaţia distrugerii substanţelor periculoase revine deţinătorului, în cazul întrebării puse de dumneavoastră, domnule deputat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, dat fiind însă problemele deosebite pe care le are, i le creează substanţele periculoase şi, în special, pesticidele, încearcă să sprijine deţinătorii în realizarea finanţărilor necesare.

Trebuie să vă spun că distrugerea acestor substanţe este foarte costisitoare şi este strict reglementată şi de legile noastre şi de legile Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, am sprijinit Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru demararea unui proiect PHARE 2002, care înseamnă distrugerea tuturor pesticidelor din România, inclusiv cele din Municipiul Cluj, într-o anumită perioadă. Graficul şi eşalonarea distrugerii acestora este prevăzut în programul pe care îl are, în derularea proiectului Ministerului Agriculturii, distrugerea urmează să se facă într-o ţară a Uniunii Europene care a semnat Convenţia de la Basel, datorită tocmai controalelor care se fac, iar noi nu avem o astfel de uzină care să poată să facă acest lucru.

Vă spun, vă reamintesc, că detalii suplimentare, cu absolut tot ce înseamnă proiectul, sunt la Ministerul Agriculturii, care derulează acest proiect. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule deputat Brudaşca, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi cer scuze, credeam că Ministerul Apelor şi Protecţia Mediului se ocupă într-adevăr de protecţia mediului, dar aflăm multe minuni cu prilejul acestor întrebări pe care le adresăm distinşilor membri ai Cabinetului.

Eu aş dori să-l informez doar pe domnul secretar de stat asupra faptului că, urmare a grijii deosebite pe care ministerul domniei sale îl manifestă faţă de situaţia deşeurilor din judeţul Cluj, numai la Turda, în zona Turda, au murit până în prezent trei persoane, dintre care doi copii şi un adult, iar pe piaţa de produse vegetale (legume şi fructe) din Municipiul Cluj-Napoca, s-a constatat de către chiar preşedintele Consiliului de Administraţie al Asociaţiei pieţelor şi oboarelor prezenţa unor fructe şi vegetale cancerigene.

Dacă acest lucru nu vă spune nimic, lăsaţi-o pe seama domnilor de la Agricultură, şi atunci va spori numărul cazurilor de decesuri sau îmbolnăviri grave.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Stadiu vrea să facă o remarcă.

Domnul Florin Stadiu:

Îmi cer iertare că îndrăznesc, dar însuşi faptul că am promovat împreună cu Ministerul Agriculturii proiectul de care vă spuneam, şi mă refeream strict la întrebarea dumneavoastră, înseamnă că ministerul se ocupă.

În ce priveşte atribuţiile ministerului, dumneavoastră le cunoaşteţi, că au fost fixate de dumneavoastră prin Legea mediului. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Apărării Naţionale.

Răspunde domnul Sorin Encuţescu, secretar de stat.

Domnul Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din datele înscrise în Livretul militar, rezultă faptul că domnul Fărcaş Pavel a efectuat stagiul militar în cadrul regimentului 11 "Călăraşi", în perioada 1937-1938, perioadă care precede cel de-al doilea război mondial, şi care nu intră sub incidenţa prevederilor Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invazilor şi văduvelor de război.

În conformitate cu dispoziţiile art.2, lit.b) din Legea nr.44/1994, una din condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi declarat "veteran de război", este aceea ca locuitorii din provinciile româneşti, vremelnic ocupate în perioada 1940-1945, să fi fost încorporaţi sau mobilizaţi, în mod obligatoriu, şi să fi luptat în armatele altor state, în cazul în care şi-au păstrat cetăţenia română şi domiciliul în România.

În considerarea declaraţiilor petentului Fărcaş Pavel, potrivit cărora în perioada 1943-1945 a fost mobilizat de autorităţile maghiare de ocupaţie şi transferat în Cehoslovacia, iar la încheierea războiului s-a întors în România, se întrunesc condiţiile sus-menţionate sub rezerva probării lor.

În conformitate cu prevederile art.5 din lege, calitatea de veteran se stabileşte de către Ministerul Apărării Naţionale, pe baza datelor din Livretul militar, ori - în lipsa acestora - pe bază de acte oficiale, eliberate de către organele stabilite de acest minister, prin care se confirmă cele declarate.

În situaţia prezentată, în lipsa altor dovezi, calitatea de veteran de război se va determina de către comisiile de reconstituire, cu martori, în condiţiile prevăzute de lege şi metodologia stabilită de Ministerul Apărării Naţionale sau pe baza datelor oficiale, comunicate de către autorităţile maghiare, la cererea petentului. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

În materialul pe care l-am adresat Ministerului Apărării Naţionale, am făcut mai multe precizări, care au rezultat din discuţiile avute cu petentul, respectiv, faptul că domnia sa a fost mobilizat tot în armata română, în perioada 1939-1940. Şi, de asemenea, odată cu ocuparea părţii de nord-vest a Transilvaniei, fără voinţa sa, a intrat într-o unitate militară de muncă, Compania 9062, condusă de sublocotenentul maghiar Bongor Istvan.

În perioada pe care am menţionat-o, domnia sa a lucrat într-un detaşament de muncă, pe teritoriul Cehoslovaciei, ocupat şi el în acea perioadă. Şi, de asemenea, menţionez încă un aspect foarte important: domnia sa a solicitat în mai multe rânduri, inclusiv la arhivele de la Piteşti, să i se elibereze acte doveditoare.

În ceea ce priveşte autorităţile maghiare, mă îndoiesc că acestea o vor face, din următorul considerent: la terminarea războiului, acest cetăţean împreună cu alte sute de cetăţeni români din Transilvania, sau de origine română din Transilvania, vremelnic deveniţi cetăţeni maghiari, prin ocuparea teritoriului lor de baştină, au dezertat din unităţile militare în care îşi desfăşurau activitatea şi au venit, numai Dumnezeu ştie cum, întorcându-se la locurile lor.

În aceste condiţii este foarte dificil să se reconstituie documente în condiţiile precizate de către ministerul dumneavoastră.

Eu aş dori să vă rog, cu această ocazie, să dispuneţi celor de la arhivele militare de la Piteşti să fie mai receptivi, cel puţin să răspundă petenţilor la problemele pe care le ridică. Să li se spună: "Domnilor, nu figuraţi în arhivele noastre". Aşteaptă oamenii, şi am mai multe cazuri de acest fel, câte 6 luni, câte un an, câte un an şi jumătate, fără să primească absolut nici un fel de răspuns. Nu cred că este corect un asemenea tratament. Ştiu că este foarte mult de lucru, să caute arhive, să verifice sute şi sute de documente, dar cel puţin să i se precizeze omului că solicitarea este în lucru. Nici măcar acest minim element nu se menţionează sau nu se aduce la cunoştinţă celui care se adresează compartimentului dumneavoastră de arhive militare.

Eu o să-i aduc la cunoştinţă cele comunicate de dumneavoastră şi va încerca o modalitate legală, pentru că nu este justificat, o persoană care totuşi o perioadă importantă din timpul desfăşurării celui de-al doilea război mondial, aflându-se sub arme, să nu beneficieze de prevederile legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot pentru Ministerul Apărării Naţionale, domnul deputat Emil Boc a adresat o întrebare.

Domnul Emil Boc:

Domnule ministru,

Domnule preşedinte,

Întrebarea mea se referă la Legea nr.309/2002, care prevede recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii, în perioada 1950-1961.

La Biroul parlamentar din Cluj, eu am primit mai mulţi cetăţeni care au efectuat stagiul militar în cadrul Ministerului Forţelor Armate - Unitatea de construcţii. Deci, şi stagiul militar a fost efectuat în condiţii grele, similare cu cele de la Direcţia generală a serviciului de muncă. Cetăţenii din prima categorie, adică aceia care au efectuat stagiul militar la Unitatea de construcţii nu beneficiază de facilităţile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Domnule ministru, v-am ruga să aveţi bunăvoinţa de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care au fost considerentele care au stat la baza neincluderii acestor cetăţeni sub incidenţa prevederilor Legii nr.309.

2. Care ar fi modalităţile de remediere a acestei deficienţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat Encuţescu, poftiţi.

Domnul Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.309/202 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii, în perioada 1950-1961, a fost rezultatul unei propuneri legislative, a unui grup de senatori, care a vizat acordarea unor drepturi specifice, cu titlu de măsuri reparatorii, unei categorii distincte de persoane.

Astfel, prevederii legii vizează - în exclusivitate - persoanele care în perioada 1950-1961 au fost considerate, în urma încorporării, "tineri prisos de contingent" şi au efectuat stagiul militar prin munca prestată, în cadrul detaşamentelor de muncă, ale serviciului muncii, pe o durată egală cu durata serviciului militar. Aceasta este singura similitudine.

Direcţia generală a serviciului muncii a fost organizată în baza unor principii proprii de funcţionare, în subordinea Ministerului Construcţiilor, independent de structurile Ministerului Apărării Naţionale. Militarii în termen, care au desfăşurat activităţi în cadrul unităţilor de construcţii din cadrul armatei, au purtat uniformă militară, au îndeplinit programul pregătirii pentru luptă şi au depus jurământ militar, fapt pentru care aceştia nu pot fi asimilaţi persoanelor recrutate în detaşamentele de muncă, în cadrul serviciului muncii.

Însuşi iniţiatorul, în expunerea de motive a Legii nr.309/2002, a subliniat faptul că persoanele care au efectuat practic doar durata de muncă, echivalentă cu durata stagiului militar, în cadrul serviciului muncii, cu greu pot fi asimilate altor categorii de militari în termen.

O eventuală opţiune pentru acordarea drepturilor menţionate în Legea nr.309/2002 şi persoanelor care au fost încorporate în unităţile de construcţii din Ministerul Apărării Naţionale, ar presupune iniţierea unei noi propuneri legislative, de modificare a legii, cu toate că persoanele vizate nu au făcut altceva decât să îndeplinească o îndatorire fundamentală prevăzută în Constituţie.

Extinderea drepturilor cuprinse în Legea nr. 309/2000 şi asupra militarilor conscriptibili care şi-au efectuat stagiul militar în cadrul unităţilor de construcţii trebuie să fie susţinută de posibilitatea asigurării resurselor financiare necesare, condiţie impusă prin dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Totodată, desfiinţarea serviciului muncii în ianuarie 1961 nu a determinat încetarea activităţii în unităţile militare de construcţii din armată, iar aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002 persoanelor din aceste unităţi ar conduce la noi inechităţi, de această dată în rândul militarilor care şi-au satisfăcut stagiul militar în Ministerul Apărării Naţionale, în perioada de după desfiinţarea serviciului militar.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are de făcut vreo completare? Nu.

Domnul deputat Boc a adresat o întrebare şi Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Răspunde domnul secretar de stat George Pavelescu.

Poftiţi.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi Familiei):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi domni parlamentari,

În legătură cu întrebarea adresată de domnul deputat Emil Boc vă comunicăm următoarele: criteriile de încadrare în grupele de handicap şi în baza cărora se acordă măsurile de protecţie specială sunt aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 726/2002 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 675/2002.

Criteriile sunt structurate pe două paliere de evaluare a handicapatului, şi anume: 1) persoane cu handicap dobândit congenital, neonatal sau dobândit în copilărie sau adolescenţă. Aceste persoane reprezintă afecţiuni care sunt de natură să determine acordarea unor măsuri de protecţie fermă din partea statului, întrucât nu beneficiază de nici o altă formă de protecţie socială.

Al doilea palier în reprezintă persoanele cu afecţiuni handicapante, indiferent de vârstă, de statut şi de data dobândirii handicapului. Această categorie de persoane poate beneficia de una din formele de protecţie socială prevăzute de lege astfel: Legea nr. 17/2000 privind protecţia persoanelor vârstnice, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Cazul persoanelor care au suferit accidente rutiere, agresiuni casnice şi nu au nici un venit beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Cazul persoanelor care au suferit accidente rutiere, agresiuni casnice şi prestări de o activitate salarială fiind asigurate social, pot beneficia de prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Cazul pensionarilor pentru limită de vârstă care au suferit accidente rutiere sau agresiuni casnice pot beneficia de pensia pentru limita de vârstă ca măsură de protecţie socială.

Pe lângă aceste măsuri de protecţie socială, persoana în cauză beneficiază de despăgubiri materiale şi daune morale pe care le poate solicita pe calea unei acţiuni civile în justiţie.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2003, direcţia pentru protecţie socială judeţeană care se va reorganiza şi funcţiona în coordonarea autorităţilor locale, apreciem noi că pot gestiona mai corect şi să distribuie echitabil efortul financiar pe care trebuie să-l facă şi de care trebuie să beneficieze în teritoriu asemenea persoane.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi mulţumit? Da.

Răspundeţi, domnule secretar de stat şi domnului Damian Brudaşca. Aveţi un răspuns şi pentru domnul Damian Brudaşca, care v-a adresat o întrebare.

Domnul George Pavelescu:

În legătură cu întrebarea adresată de domnul deputat Damian Brudaşca, care se referă la un accident produs în urmă cu 12 ani.

Respectiva persoană, Lăcătuş Adrian din Comuna Milca judeţul Cluj a fost internat de urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Craiova, în ziua de 15 iunie 1991, stabilindu-se următorul diagnostic: politraumatism prin accident rutier cu traumatism cerebral acut deschis şi plagă confuză parientală dreaptă, amputaţie completă post-traumatică, treimea superioară gambă dreaptă, cu ischiemie acută periferică, fractură luxaţie deschisă tibio-astragaliană stângă, stare de şoc.

Au fost efectuate amputaţii de necesitate la treimea inferioară coapsă dreaptă, toaletă chirurgicală, reducerea fracturii luxaţie deschisă tibio-astragaliană stângă, imobilizare cu atelă gipsată, reechilibrare hidro-electrolitică şi antibioterapie.

Evoluţia postoperatorie nefavorabilă, demonstrată de apariţia unor semne de infecţie la nivelul bontului coapsei drepte şi al gleznei stângi a necesitat antibioterapie masivă şi transferul la data de 10.09.1991 la Spitalul Militar Central pentru continuarea tratamentului antiinfecţios şi chirurgical, retuşul bontului coapsei drepte, rezecţie artroteză, osteosinteză şi mobilizare în aparat gipsat a membrului inferior stâng, bolnavul fiind protezat la acest spital la data de 08.05.1992.

În ziua de 2 aprilie 1999 pacientul a fost internat la Clinica de Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean Cluj, fiind stabilit următorul diagnostic: osteomelită cronică gleznă stângă accentuată, pe fond de artroteză tibio-astragaliană complicată cu pseudoartroză, amputaţie membru pelvin drept la nivelul coastei.

În urma tratamentului medico-chirurgical aplicat în cursul acestei spitalizări, incizia de deblidare, drenaj antibioterapie, evoluţia a fost favorabilă permiţând externarea pacientului în ziua de 14 aprilie 1999, cu recomandarea de a reveni în clinică după 3 luni de evoluţie aseptică pentru revizia astrotezei.

După data externării, pacientul nu s-a mai prezentat la unitatea sanitară sus menţionată.

Având în vedere cele prezentate şi ţinând seama de punctul de vedere al Clinicii de Ortopedie şi Traumatologie din Cluj, se va solicita comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii şi Familiei evaluarea complexă a stării actuale de sănătate a pacientului Lăcătuş Adrian, în scopul identificării modalităţii optime de rezolvare a acestui caz.

În acelaşi context, menţionez că protezele cu biocurenţi sunt utilizate numai pentru membrele superioare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă la diagnosticul acesta aveţi ceva comentarii, domnule Brudaşca?

Domnul Damian Brudaşca:

Apreciez simţul umorului pe care îl aveţi.

Domnule preşedinte,

Eu consider că este foarte important tot ce ne-a spus domnul secretar de stat, mă bucură documentarea riguroasă, atentă şi detaliată pe care domnia sa a întreprins-o.

Singura chestiune importantă în toată această parte a intervenţiei domniei sale rămâne ultima: găsirea soluţiilor legale şi umanitare de a-i veni în ajutor. Este un om suferind, un caz concret pe care nu-l putem sancţiona dacă la un moment dat nu s-a prezentat la medic.

În momentul de faţă el are o situaţie materială deosebit de gravă, nu-şi poate întreţine familia şi copilul şi este un caz social pe care Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să îl trateze absolut cu toată promptitudinea şi seriozitatea.

De aceea, domnule secretar de stat, vă rog să reveniţi asupra acestei chestiuni, în sensul accelerării aspectului final: soluţii rapide, legale, umanitare pentru rezolvarea acestui caz, altfel răspunsurile sunt foarte frumoase, impresionante prin minuţiozitatea documentării pe care aţi făcut-o.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ministerul Culturii şi Cultelor v-a răspuns în scris, domnule Brudaşca, la o altă întrebare.

Domnul secretar de stat Alexandru Fărcaş de la Ministerul de Interne vă va răspunde la trei întrebări pe care le-aţi adresat ministerului.

Domnul Alexandru Fărcaş:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră a Deputaţilor, ministrul de interne răspunde la întrebarea formulată de domnul deputat Brudaşca, privind legalitatea activităţii desfăşurate de Societatea Italiană CPL Concordia în Comunele Bonţida, Chinteni şi Baciu, judeţul Cluj, pentru introducerea gazului metan.

După anul 1990, într-un număr de 35 de comune din judeţul Cluj, în scopul introducerii gazelor naturale s-au înfiinţat comitete de cetăţeni, organizaţii cu personalitate juridică.

La obţinerea avizelor şi acordurilor necesare s-a trecut la proiectarea şi executarea lucrărilor aferente, toate acestea efectuându-se exclusiv din banii cetăţenilor.

În anul 1998, după apariţia Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi a Legii nr. 219 privind regimul concesiunilor, toate aceste lucrări au trecut în proprietatea publică a consiliilor locale, indiferent cine le-a finanţat.

Conform Legii nr. 219 din 1998, consiliile locale pot concesiona serviciul public de distribuţie a gazelor naturale unei societăţi specializate în acest sens.

Astfel, consiliile locale ale Comunelor Iclod, Bonţida, Jucu, Chinteni, Cămăraşu, Sic, Săbădisla, Cojocna şi Moldoveneşti au organizat licitaţii pentru concesionarea serviciului de distribuţie a gazelor. După parcurgerea etapelor legale s-au încheiat un număr de 9 contracte între consiliile locale respective şi Societatea Comercială Concordia, sucursala Cluj Napoca.

Aceste contracte au fost verificate şi avizate de către autoritatea naţională de reglementare în domeniul gazelor naturale.

În baza contractelor încheiate, concesionarul a executat cu constructori autorizaţi, din fonduri proprii, începând cu anul 2002, lucrări în valoare de peste 130 miliarde lei. În Comunele Chinteni şi Cămăraşu au fost puse în funcţiune sistemele de distribuţie a gazelor naturale, urmând ca în viitorul apropiat acestea să intre în funcţiune şi în Comunele Iclod, Bonţida, Jucu şi localitatea Bărişa.

Conform contractelor de concesiune s-au stabilit taxe de racordare-branşament cuprinse între 300 şi 400 dolari SUA, sumă care poate fi achitată integral sau în rate. La achitarea integrală a sumei înainte de efectuarea lucrărilor de racordare, solicitantul lucrărilor beneficiază de o reducere de 10% din tarif.

În vederea racordării la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, fiecare consumator încheie un contract de racordare cu Concordia Cluj Napoca.

Din verificările efectuate a rezultat faptul că CPL Concordia nu a suplimentat taxele de racordare stabilite anterior prin contractele cu consumatorii.

În ceea ce priveşte distribuţia de gaze naturale în Comuna Baciu, precizăm că aceasta a început şi a continuat exclusiv sub coordonarea Consiliului Local Baciu, CPL Concordia Cluj Napoca neefectuând nici o activitate în această comună.

Precizăm, de asemenea, faptul că toată această situaţie reprezintă un contract de natură civilă care excede competenţelor Ministerului de Interne.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Dacă-mi permiteţi, trec la următoarele două răspunsuri. În legătură cu întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, domnule preşedinte, onorată Cameră a Deputaţilor, referitoare la recuperarea prejudiciului de cel puţin 8.000 miliarde lei creat bugetului de stat prin fraude, spălări de bani, activităţi ilicite, deturnări de fonduri, restituiri de T.V.A., etc., vă comunicăm următoarele: în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate şi pentru recuperarea prejudiciilor cauzate bugetului de stat, ca urmare a diverselor fraude financiare, poliţia acţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, ale Legii nr. 360 privind statutul poliţistului şi dispoziţiilor Legii procesual penale.

Măsurile de recuperare a prejudiciului pot fi întreprinse de poliţie numai în cadrul procedurilor penale şi contravenţionale, cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor şi sub directa supraveghere a procurorului.

Astfel, acţiunile poliţiei referitoare la recuperarea prejudiciilor au avut la bază, pe de o parte, respectarea procedurilor prevăzute de titlul IV Capitolul II, Secţiunea a II-a a Codului de Procedură Penală privind măsurile asiguratorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

În acest context, prin acţiunile poliţiei s-au indisponibilizat bunuri care au fost puse la dispoziţia instanţelor judiciare, în vederea reparării pagubelor, precum şi pentru garantarea pedepsei amenzii penale sau contravenţionale.

Pe de altă parte, organele de poliţie sunt competente să dispună pe lângă sancţiunea contravenţiei şi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie, în condiţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001.

Precizez că, în cursul anului 2002, poliţia română a descoperit peste 110.000 infracţiuni de natură economico-financiară, acestea reprezentând 33% din totalul infracţiunilor descoperite la nivelul ţării.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin comiterea acestor infracţiuni a fost de aproximativ 103.000 de miliarde lei, din care s-a reuşit recuperarea sumei de 2.597 mii de miliarde lei. Trebuie remarcat faptul că prejudiciul recuperat în anul 2002 a fost mai mare decât în anul 2001 cu suma de 686.000 milioane lei.

Pentru îndeplinirea procedurilor de recuperare a prejudiciilor create prin infracţiuni, poliţia conlucrează cu organele judiciare ale Parchetului, cu registrele de Carte funciară şi arhiva electronică a garanţiilor imobiliare, precum şi cu organele administraţiilor financiare ale Ministerului Finanţelor Publice.

Menţionez, totodată, faptul că poliţia, în acţiunea de recuperare a prejudiciilor create bugetului de stat prin fapte penale sau contravenţionale, are competenţe limitate, circumscrise, în principal, sferei cercetării penale şi actelor premergătoare ale procesului, iar în privinţa anumitor genuri de infracţiuni economice, de natură a prejudicia bugetul statului, competenţa obligatorie revine procurorului. Ca exemplu: spălarea banilor, infracţiunile de corupţie.

Cu stimă, ministru de interne, Ioan Rus.

A treia întrebare, pusă de stimatul domn deputat Damian Brudaşca, se referă la solicitarea pensionarului militar Ioan Benţea, de recalculare a pensiei suplimentare.

Domnul Benţea Ioan a fost subofiţer în perioada 1 aprilie 1960 - 31 martie 1975, fiind trecut în rezervă prin Ordinul şefului inspectoratului judeţean Bistriţa Năsăud pentru comiterea de abateri incompatibile cu calitatea de subofiţer.

Potrivit deciziei de pensie din 28 august 1975, i s-a acordat pensie militară de invaliditate gradul III, cu revizuire medicală anuală.

În perioada 1 iunie 1980 - 1 martie 1994, domnului Benţea Ioan i-au fost suspendate drepturile de pensie militară, deoarece, potrivit certificatului Deciziei medicale nr. 420 din 11 aprilie 1980, nu s-a mai încadrat în grad de invaliditate. În această perioadă Benţea Ioan a fost salariat civil cu normă întreagă.

Cu începere de la data de 1 martie 1994 a fost repus în drepturile de pensie militară de invaliditate, întrucât, la data de 28 februarie 1994 a încetat activitatea.

La împlinirea vârstei de 60 de ani i-a fost stabilită pensia militară de serviciu, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. 1 din Decretul 214/1977, în vigoare la acea dată, fiindu-i luată în considerare întreaga sa vechime realizată, inclusiv cea dobândită după trecerea în rezervă.

Subliniem faptul că, la recalcularea pensiei, s-a avut în vedere întreaga perioadă de contribuţie la fondul de pensie suplimentară.

În acest sens a fost emisă Decizia de pensie nr. 77.546 din anul 1999 care nu a fost contestată de pensionar.

În conformitate cu prevederile art. 11 din Decretul 214/1977, în vigoare în anul 1999, baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare de bază şi a pensiei suplimentare este reprezentată de media retribuţiilor tarifare lunare din 5 ani de serviciu, din ultimii 10 ani desfăşuraţi între cadrele permanente. La aceasta s-a adăugat solda gradului militar avut la data ieşirii dintre cadrele permanente.

Faţă de cele prezentate mai sus, apreciem că drepturile de pensie militară cuvenite domnului Benţea Ioan sunt corect şi legal acordate şi nu există o altă bază de calcul pentru determinarea pensiei militare a acestuia, alta decât cea aplicată în baza art. 11 Decretul 214/1977, în vigoare la data de 10 aprilie 2001.

În ceea ce priveşte solicitarea domnului deputat de a dispune programarea domnului Benţea Ioan pentru audienţă la conducerea ministerului, precizăm faptul că cererea de audienţă se formulează în nume propriu şi se depune prin poştă sau personal la sediul Serviciului Relaţii cu Publicul din Ministerul de Interne, strada Domniţa Anastasia nr. 1 sectorul 5, Bucureşti.

Solicitantului i se eliberează un număr de înregistrare şi i se comunică ulterior, prin adresă, cel puţin cu o zi înainte, locul, data şi ora la care poate să se prezinte în audienţă.

Precizăm, totodată, că, în legătură cu obiectul acestei interpelări, Ministerul de Interne a formulat un răspuns similar care este anexat răspunsului scris prezentat cu acest prilej.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc conjudeţeanului meu care a dat aceste răspunsuri foarte pe scurt şi foarte la obiect.

În ceea ce priveşte cazul Concordia, atrag atenţia domnului secretar de stat că s-a evitat răspunsul la câteva aspecte care privesc majorări nejustificate la serviciile care au fost făcute, probabil în cârdăşie cu unele autorităţi locale, lucru despre care presa judeţeană clujeană a scris numeroase articole.

Rugămintea mea este ca serviciul de specialitate al ministerului să se sesizeze şi să verifice dacă s-a scris prostii sau coincide adevărului ceva din ceea ce s-a semnalat.

În legătură cu ultimul subiect, cel al domnului Benţea, vreau să vă informez, domnule secretar de stat, că dânsul mi-a prezentat o recipisă poştală prin care a trimis ministerului dumneavoastră asemenea solicitări, la care, de anul trecut şi până acum nu a primit absolut nici un răspuns şi de aceea mi-am permis eu să intermediez între dumneavoastră şi petent, solicitând ministrului să îl primească în audienţă, întrucât domnia sa susţine că de la data scoaterii în rezervă şi până la ieşirea la pensie a achitat această pensie suplimentară şi, prin urmare, doreşte o rectificare legală a acestei pensii. Acestea sunt datele pe care le deţin. Dacă ele nu concordă, tocmai de aceea e necesară o asemenea întâlnire între părţi şi o rezolvare amiabilă şi legală a conflictului iscat.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat, de asemenea, două întrebări: o întrebare Ministerului Industriei şi Resurselor, la care a primit răspuns scris.

De asemenea, domnul deputat Florin Iordache a adresat o întrebare Ministerului Industriei şi Resurselor, dar la care aţi primit răspuns scris.

Poftiţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea către Ministerul Industriilor şi Resurselor privea sarcinile de privatizarea ale Ministerului Industriilor şi mărimea portofoliului. Am primit în această seară portofoliul Ministerului Industriilor şi Resurselor şi Oficiul participaţiilor statului şi privatizarea care cuprinde toţi agenţii economici care vor fi privatizaţi, cât şi strategia, drept pentru care vreau să mulţumesc promptitudinii cu care Ministerul Industriei şi Resurselor a dat curs solicitării mele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca, o ultimă întrebare adresată Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Răspunde domnul Marius Ovidiu Bota, secretar de stat. Poftiţi.

Domnul Marius Ovidiu Bota (secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea, răspunsul ministerului este următorul: în anul 1994, Administraţia Naţională a Drumurilor a avut întâlniri de lucru cu autorităţile judeţene şi municipale, în vederea construirii unei centuri ocolitoare pentru Municipiul Cluj Napoca.

Proiectul studiului de fezabilitate a fost întocmit de Societatea SeArCH Corporation, care a întocmit documentaţia denumită "Varianta de ocolire a Municipiului Cluj Napoca".

Această documentaţie a fost reactualizată în anul 2001, traseul variantei fiind ales conform temei de proiectare care a fost întocmită împreună cu organele locale.

Astfel, varianta se desprinde la Km 469 plus 920 al drumului naţional 1 Dealul Feleacul, iar după o porţiune de drum nou se suprapune cu drumul judeţean DJ 107 R, după care traversează pârâul Gârbău, trece pe la poalele dealului Gârbăului şi intersectează DN 1 la vest de Complexul METRO, între acesta şi fermele zootehnice.

La avizarea finală autorităţile locale au respins acest proiect, întrucât declivităţile în profil longitudinal sunt mari, puţin diferite faţă de DN 1, existent la coborârea pe dealul Feleacului şi pe Calea Turzii.

Ţinând seama de aceste considerente, conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, în anul 2002, prin intermediul Agenţiei Naţionale a Drumurilor, a hotărât să se studieze o nouă variantă de traseu, cu caracteristici geometrice mai bune şi la profilul de drum expres, autostradă.

În acest an, AND a prevăzut în planul de proiectare întocmirea studiului de fezabilitate pentru această variantă, care se va desprinde din DN 1 în localitatea Vâlcele, înainte de Feleac, traseul acesteia urmând să se desfăşoare pe Valea Căprioarei.

Faţă de cele de mai sus se poate observa preocuparea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pentru construcţia unei variante ocolitoare pentru Municipiul Cluj Napoca şi este de menţionat că reprezentanţii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare au vizitat în vara anului trecut Municipiul Cluj Napoca, împreună cu cel care vă vorbeşte şi cu specialiştii AND-ului, fiind interesaţi de finanţarea acestei variante ocolitoare pentru Cluj Napoca şi, de asemenea, pentru oraşele Turda şi Câmpia Turzii.

În plus, datorită lipsei unui studiu de fezabilitate care să răspundă tuturor cerinţelor, ministerul a propus în anul 2001 realizarea unui studiu de fezabilitate pentru o nouă variantă ocolitoare, prin Proiectul Phare 2000, proiect care n-a fost susţinut de Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională de nord-vest, ca nefiind proiect prioritar la acel moment.

În vederea reducerii riscurilor de apariţie a accidentelor, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a inclus în programul "Sate liniare" şi Comuna Feleacul, în vederea sporirii siguranţei circulaţiei până la intrarea în Municipiul Cluj Napoca.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule deputat...

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mă bucur, domnule preşedinte, că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a luat în considerare inclusiv soluţia pe care în vara anului 2001 am înaintat-o domnului secretar de stat Sechelariu care a răspuns apelurilor pe care le făceam în urma frecventelor accidente de circulaţie din zonă.

Îl rog respectuos pe domnul ministru, cu atât mai mult cu cât este clujean şi cunoaşte mai bine decât mine şi dintr-o perspectivă interioară acest dezastru pe care îl reprezintă "şoseaua morţii" de pe Feleac, să insiste. Pentru că nu este o chestiune politică, este o chestiune umanitară, este vorba de a preîntâmpina moartea şi distrugerile absolut inutile de valori materiale, care se petrec în mod frecvent prin accidentele rutiere din această zonă.

Apreciez cele spuse, aştept materializarea, cu acelaşi interes cu care sunt convins că o aşteaptă mii de clujeni şi mii de persoane implicate în transportul pe această relaţie rutieră. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Trecem la secvenţa rezervată prezentării pe scurt a interpelărilor.

Domnul Ştefan Baban a avut patru interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Dorin Popescu a avut două interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Mircea Costache a avut tot două interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Gheorghe Firczak a depus în scris.

Domnul Viorel Coifan, două interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Eugen Nicolăescu, două interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Anton Miţaru a depus în scris.

Domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris.

Domnul Emil Boc, două interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Metin Cerchez a depus în scris.

Domnul Anghel Stanciu a depus în scris.

Domnişoara Lia Olguţa Vasilescu, două interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Dan Radu Ruşanu a depus în scris.

Domnul Dumitru Bălăeţ a depus în scris.

Doamna Maria Apostolescu a depus în scris.

Doamna Mona Muscă, două interpelări, le-a depus în scris.

Domnul Ion Miclea a depus în scris.

Domnul Gheorghe Dinu a depus în scris.

Domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

În primul rând, am aşteptat ca astăzi sau în cursul săptămânii să fie reprogramată şedinţa de răspunsuri din partea Guvernului, care trebuia să aibă loc luni, 10 februarie, şi la care acesta nu s-a prezentat. Fiind nemulţumit de această situaţie, solicit reprogramarea acesteia.

În ceea ce priveşte interpelările mele de astăzi, prima se adresează domnului ministru al administraţiei publice, Octav Cozmâncă.

Consiliul judeţean Mureş a trimis în luna august o solicitare pentru acordarea sumei de 123.400.000 de lei pentru plata unor calamităţi produse de ploile şi grindina care au căzut în lunile iulie-august 2002. La 6 luni de la solicitare, azi, 17 februarie, când deja iarna se pregăteşte de plecare, ce se poate răspunde celor care au suferit daune, pentru a-şi repara gospodăriile?

Cea de a doua interpelare este realizată din trei întrebări şi se adresează doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării.

1. Ca urmare a unei ordonanţe guvernamentale de a transfera o serie de cheltuieli în sarcina primăriilor, în acest an şcolar, la peste 6 luni de la inaugurarea lui, în municipiul Reghin, din lipsă de fonduri, nu s-a plătit nici o bursă, iar la alte şcoli generale din mediul rural valoarea burselor acordate lunar este între 10 şi 20 de mii de lei. Ce măsuri ia ministerul?

2. În anul 1924, Ministerul Instrucţiunii Publice cumpăra de la Primăria Târgu Mureş, contra sumei de 1.500.000 de lei, clădirea şcolii normale de băieţi. În 1962, Sfatul popular Târgu-Mureş, în baza Decretului nr. 287/1962, dispunea transferarea clădirii în favoarea Consiliului Central al Sindiatelor din Republica Populară Română. În 1992, UJSLM se împroprietărea cu această clădire, care, astfel, ajunge astăzi în patrimoniul CNSRL "Frăţia". Doamnă ministru, în condiţiile în care atât învăţământul, cât şi primăriile se plâng de o acută lipsă de spaţiu, ce vă propuneţi, ca această clădire să se întoarcă la proprietarul iniţial?

3. Ca urmare a Protocolului PSD-UDMR, în anul şcolar 2002-2003, la Liceul Bolyai Farkas din Târgu-Mureş nu a mai fost acordată cifră de şcolarizare pentru secţia română, deşi aceasta fusese prevăzută în propunerea iniţială a inspectoratului şcolar judeţean. Având în vedere că în prezent se lucrează la planul de şcolarizare pe anul şcolar 2003-2004, care este poziţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării în acest caz? Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Paul Magheru. Poftiţi, vă rog.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu m-am înscris cu două interpelări.

Prima interpelare este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Are ca obiect schimbarea abuzivă a viceprimarului comunei Brusturi, prin încălcarea cu dispreţ a Legii administraţiei publice, nr. 215/2001. Am să o dezvolt la timpul cuvenit.

A doua interpelare este adresată doamnei Rodica Stănoiu, ministrul de justiţie. Are ca obiect situaţia patrimoniului Camerei de Comerţ şi Industrie, în urma trecerii Registrului Comerţului din subordinea acesteia în cea a Ministerului Justiţiei. Am intitulat-o la singular, deşi priveşte în general camerele de comerţ. Ca singular, am intitulat-o ca instituţie, cum se cunoaşte foarte bine.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu Ciuceanu? Nu este.

Domnul deputat Damian Brudaşca a depus în scris, nu este.

Domnul deputat Ludovic Mardari. Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Pentru astăzi am trei interpelări.

Prima este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi este o revenire la interpelarea nr. 593 B/2002, cu referire la situaţia deficitară a eliberării medicamentelor gratuite şi compensate în judeţul Timiş.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă şi se referă la pagubele produse de pătrunderea destul de frecventă a oilor în culturile de păioase sau prăşitoare aparţinând agricultorilor din judeţul Timiş.

A treia este adresată domnului prim-ministru şi se referă la nemulţumirile provocate în rândurile populaţiei de Ordonanţele de urgenţă nr. 197/2002, 121/2002 şi 6/2003. Am anexat la această ultimă interpelare şi tabele cu 4 mii de semnături aparţinând unor cetăţeni din Timişoara, care solicită anularea Ordonanţei nr. 197/2002.

La toate aceste trei interpelări solicit răspuns în scris şi de la tribuna Parlamentului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ioan Sonea a depus în scris.

Domnul deputat Eugen Pleşa.

Domnul Eugen Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare pe care o adresez primului-ministru, domnul Adrian Năstase, în care spun că în ultimul număr al săptămânalului "Ziarul de Mureş" redactorul George Lupea semnalează iminenţa înfiinţării şi deschiderii Postului TVR teritorial Mureş, rezultatul Protocolului politic între PSD şi UDMR, pentru activarea electoratului în zonă cu mulţi maghiari, printr-un program exprimat preponderent în ungureşte. Problema, pe scurt, este legată de comitetul director al acestui post, care se pare că se va împărţi între soţia lui Marko Bela şi a lui Borbely Laszlo, pe de o parte, şi ceilalţi clienţi ai PSD-ului, pe cealaltă parte.

Şi mă adresez domnului prim-ministru şi spun: "Fiind vorba de o televiziune naţională, pentru a nu naşte bănuieli de inechitate electorală, vă rog să dispuneţi dumneavoastră respectarea algoritmului existent în urma alegerilor parlamentare din 2000." Şi anume, o variantă ar fi rezultatele la nivel naţional, în care ordinea a fost: PSD (fost PDSR), Partidul România Mare, PNL, PD şi UDMR; sau, în varianta a doua, rezultatele din judeţ, unde primii ar fi UDMR, al doilea Partidul România Mare, al treilea PSD, PNL şi etc. Şi am scris: "Nu vă lăsaţi compromis de setea unor localnici de etnie maghiară, de a împieta asupra democraţiei alegerilor din România". Acesta este prima problemă.

Şi o întrebare adresată domnului ministru Cozmâncă: "Ce trebuie să întreprindeţi dumneavoastră pentru a convinge primarii din oraşe, începând cu Capitala, să aplice Legea privind regimul autoturismelor abandonate?" Este o lege intrată în funcţiune, nu ştiu numărul acum, 200 şi ceva, e de la sfârşitul anului, dar există aceste autoturisme abandonate, hai să zicem că până acum nu exista lege.

Deci, întrebarea către domnul ministru Cozmâncă este ce poate face dânsul să ne ajute? Nu este un reproş. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Liviu Negoiţă? Nu este prezent.

Cu aceasta, am încheiat seria interpelărilor. Încheiem şedinţa noastră de astăzi aici şi ne revedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,50.