Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor în această zi specială, urând colegelor noastre, de ziua femeii, din tot sufletul "La mulţi ani!", bucurii, să le fie înconjurate casele de flori, zilele pline de soare şi de dragostea noastră şi să se bucure de sănătate. (Aplauze.)

Prezenţa înregistrată astăzi: 268 de deputaţi din cei 344 câţi există, 76 participă la alte activităţi parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, care prevede dezbaterea unor proiecte şi rapoarte, să-mi permiteţi să vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative care sunt înregistrate la Biroul permanent, urmând a fi avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 176/2002 pentru stabilirea unor măsuri privind Strategia de dezvoltare socioeconomică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art. 31 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 14 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare iar pentru avize: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 31 martie 2003.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru sănătate şi familie iar pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 mai 2003.

5. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2002 pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 aprilie 2003.

6. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 aprilie 2003.

7. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 aprilie 2003.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, adoptat de Senat în şedinţa din 27 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare iar pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

9. Proiectul Legii siguranţei naţionale a României, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 mai 2003.

10. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 42/1990, republicată, iniţiată de 11 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 mai 2003.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, iniţiată de domnul deputat Cristian Nechifor.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 mai 2003.

12. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 189 din 8 decembrie 1999, iniţiată de 10 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi iar pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2003.

În continuare vă prezint nota cu privire la legile care se află depuse la secretarul general în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională:

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2002 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002;

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 145/2002 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002.

Primul punct înscris pe ordinea de zi de astăzi, ce urmează să fie supus dezbaterii, este cel cu privire la Raportul de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2002.

La pct. 1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 2 este text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 3 şi 4, textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Le supun votului dumneavoastră împreună.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 5, 6, 7, textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele 8, 9, 10, tot textele Senatului ne sunt propuse. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votate în unanimitate.

La pct. 1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate, ceea ce înseamnă că legea va avea caracter organic şi urmează să fie votată în regim de lege organică.

Vom supune votului final acest raport mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrăşăminte chimice producătorilor agricoli.

Punctul 1, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 2, tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune votului final în ziua de mâine acest proiect de mediere.

Următorul punct, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2002 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să prezinte termenii de dezbatere.

Rog reprezentantul Televiziunii să nu streseze Grupul parlamentar al PD-ului!

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor vă propune pentru dezbateri 5 minute pe total şi un minut pe fiecare intervenţie în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Prezentaţi pe scurt şi proiectul, domnule deputat, ca să-i punem în temă pe colegii noştri.

Domnul Aurel Gubandru:

Raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2002 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, Galaţi, pentru finanţarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002.

În şedinţa sa din data de 26 februarie 2003, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere şi aprobare a plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat în şedinţa din data de 6 februarie 2003.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii prealabile? Trecem la dezbaterea pe text.

La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Articolele 1, 2, 3, 4 şi 5 ale ordonanţei.

Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Articolul 5 a fost şi ultimul.

Textul acordului îl aveţi în anexă.

Parcurgând proiectul de lege şi ordonanţa de urgenţă, le vom supune votului final în şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti şi la Bruxelles în 2001. Obiectul: "Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Lărgirea a 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu". Procedură obişnuită.

Rog iniţiatorul să-l prezinte.

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege priveşte principalele obiective care constau în eliminarea şi prevenirea blocajelor de trafic, creşterea capacităţii de trafic şi a mediei de viteză, creşterea fluxului de trafic, precum şi reducerea accidentelor şi îmbunătăţirea siguranţei traficului în zona Drumului Naţional 5 Bucureşti - Giurgiu, respectiv lărgirea la patru benzi. Componentele sunt: finalizarea proiectului tehnic şi a documentaţiei de licitaţie pentru Bucureşti - Giurgiu, drum expres şi varianta de ocolire Adunaţii - Copăceni, supervizarea Bucureşti - Giurgiu, lărgirea la patru benzi a Drumului Naţional 5 Adunaţii - Copăceni - Giurgiu, construcţia variantei de ocolire Adunaţii - Copăceni.

Proiectul a început pe 23 octombrie 2000. Data finalizării este prevăzută pe 31 iunie 2004.

Costul total al proiectului este de 74 de milioane euro, dintre care finanţare ISPA, 43 de milioane.

Beneficiarul final este Administraţia Naţională a Drumurilor. Motivul amendării: prelungirea perioadei de valabilitate a acestuia până la data de 30 iunie 2006, convenită cu Comisia Europeană.

Mulţumesc mult şi vă rugăm să ne acordaţi sprijinul dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci în data de 27 februarie a.c. a luat în discuţie raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 14 august 2001 şi la Bruxelles, la 30 august 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Prevedere pentru măsura Lărgirii la 4 benzi a Drumului Naţional DN 5 Bucureşti - Giurgiu, România, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles 23 octombrie 2000.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 a hotărât în unanimitate de voturi să supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor forma adoptată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să intervină?

În această situaţie, trecem la dezbaterea proiectului de lege întâi pe textele sale.

La titlu. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conţine dispoziţia de ratificare a Amendamentului nr.1? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Amendamentul îl aveţi anexat protocolului.

Nefiind alte observaţii, vom supune votului final acest proiect de lege în şedinţa de mâine.

La punctul 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi BIRD. Obiect: Fondul Global de Mediu.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci? Domnule Gubandru, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune la fel: un minut pentru fiecare intervenţie în parte şi 5 minute pe total intervenţii.

Vă rog să-mi permiteţi să citesc pe scurt şi raportul comisiei. Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finanţarea Proiectului de eficienţă energetică, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2002.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, întrunită în data de 27 februarie 2003 a luat în dezbatere acest act normativ şi cu unanimitate de voturi l-a aprobat, propunându-l spre dezbaterea şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Grupurile parlamentare, dacă au ceva de spus? Nu au.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă mulţumesc.

Se va supune votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 14 august 2001 şi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti - Cernavodă, România, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Din partea iniţiatorului. Poftiţi, doamna ministru.

Doamna Hildegard-Carola Puwak (ministrul integrării europene):

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege este legat de unul din proiectele ISPA, care are legătură cu această reabilitare a secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti - Cernavodă. Proiectul a început pe 23 octombrie 2002 şi are prevăzut în memorandum o dată de finalizare: 30 iunie 2006.

Conform procedurilor comunitare, orice schimbare a memorandumului iniţial necesită aprobarea printr-un act de acelaşi rang.

Din acest motiv, pentru prelungirea termenului de valabilitate a proiectului până la 30 iunie 2007 am întocmit prezentul proiect de lege, pe care vă rugăm să aveţi amabilitatea să-l adoptaţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiţi.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a luat în discuţie în data de 27 februarie a.c. raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României şi Comisia Europeană, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 14 august 2001 şi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Construcţia şi reabilitarea secţiunilor 4 şi 5 ale autostrăzii Bucureşti - Cernavodă, România, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000 şi la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu unanimitate de voturi, supune spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor forma prezentată de Senat.

Aş menţiona că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Nu sunt. Adoptat.

Proiectul în integralitate va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentelor între Guvernul României şi Comisia Europeană la Memorandumurile de finanţare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000 - 2001, convenite prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 14 mai 2002.

Dacă din partea iniţiatorilor? Poftiţi, doamna ministru.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul procedurilor de licitare a proiectelor în fondurile ISPA, până în prezent nu a făcut parte Cipru, Malta şi Turcia.

Comisia Europeană a considerat că şi aceste trei ţări trebuie să aibă acces la licitaţiile internaţionale, motiv pentru care a modificat Regulamentul Consiliului Uniunii Europene în anul 2001, iar prin schimb de scrisori modificăm şi noi corespunzător acest memorandum de finanţare pe care îl avem încheiat cu Comisia Europeană pe mai multe proiecte ISPA care vor veni în dezbaterea dumneavoastră.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond...? Poftiţi. Domnul deputat Gubandru.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Sistem integrat de management al deşeurilor în oraşul Râmnicu Vâlcea, România", semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 11 aprilie 2002 a fost discutat în şedinţa din 26 februarie 2003 a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Comisia a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbaterea şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

La lucrările comisiei au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor reprezentanţii Ministerului Integrării Europene care au susţinut forma rezultată din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt.

Anexele? Obiecţii? Nu sunt.

Se va vota în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Sistem integrat de management al deşeurilor în oraşul Râmnicu - Vâlcea, România", semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi Bruxelles la 11 aprilie 2002.

Dacă din partea iniţiatorilor...? Poftiţi.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să operăm o corecţie. Domnul deputat a prezentat raportul pentru acest proiect de lege, iar eu am prezentat anterior legea pentru ratificarea amendamentelor, introducând Cipru, Malta şi Turcia în procedurile comunitare. Aş vrea să se consemneze pentru procesul-verbal acest lucru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Oricum, suntem de acord.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulţumesc.

În ceea ce priveşte Memorandumul de finanţare pentru obiectivul din Râmnicu Vâlcea, acest proiect a început în 11 aprilie 2002, costul total este de aproape 21 milioane de euro, iar finanţarea ISPA reprezintă 17 milioane de euro. Beneficiarul final al acestei investiţii este Primăria Municipiului Râmnicu - Vâlcea. Vă rog să aveţi amabilitatea să aprobaţi acest proiect de lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumim.

Din partea Comisiei s-a citit raportul.

Dacă doriţi să participaţi la dezbateri generale? Nu doriţi.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin ISPA pentru măsura "Reabilitarea Secţiunii Drobeta - Turnu Severin - Lugoj a drumului naţional DN 6 (faza a doua a proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 13 decembrie 2001.

Doamna ministru, poftiţi.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulţumesc.

Guvernul României a semnat acest memorandum de finanţare, având ca obiectiv reabilitarea sectorului de drum Drobeta - Turnu Severin - Lugoj, de 163,5 Km. Este vorba de o valoare totală de 184 de milioane de euro, din care Comunitatea Europeană finanţează 138 de milioane de euro, iar cofinanţarea este asigurată de la bugetul de stat şi este de 46 de milioane de euro. Beneficiarul final este Administraţia Naţională a Drumurilor.

Proiectul urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2007.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea Secţiunii Drobeta - Turnu Severin - Lugoj, a drumului naţional DN 6 (faza a doua a proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 13 decembrie 2001, în şedinţa din 26 februarie a.c., Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să participaţi la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul de Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii Agenţiilor de Implementare a măsurilor ISPA privind implementarea măsurilor ISPA - Etapa I pentru remedierea deficienţelor în România, semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 17 iunie 2002.

Poftiţi.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulţumesc.

În urma evaluărilor pe care Comisia Europeană le-a efectuat în toate ţările candidate, s-a ajuns la concluzia nevoii întăririi printr-o asistenţă tehnică comunitară a Agenţiilor de Implementare a Programului ISPA, precum şi o accelerare a procesului de licitaţii şi contractări pentru măsurile ISPA.

În acest scop, principalele autorităţi de implementare, Oficiul Phare de contractare şi plăţi, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu unitatea de coordonare, Administraţia Naţională a Drumurilor, Compania Naţională de Căi Ferate, vor beneficia de o asistenţă financiară, inclusiv pentru asigurarea până la sfârşitul acestui an a sistemului descentralizat de implementare a proiectelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii agenţiilor de implementare a măsurilor ISPA privind implementarea măsurilor ISPA Etapa I pentru remedierea deficienţelor în România", semnat la Bucureşti, la 2 august 2002, şi Bruxelles, la 17 iunie 2002, în şedinţa din 26 februarie 2003 comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Proiectul de Lege a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 februarie 2003 şi face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti, la 22 februarie 2002, şi la Bruxelles, la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Asistenţă tehnică pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru Secţiunea Drobeta Turnu Severin-Lugoj a Drumului naţional DN 6 şi studiile aferente, Faza a II-a a Proiectului Craiova-Lugoj România, semnat la Bucureşti, la 1 iunie 2001, şi la Bruxelles, la 7 martie 2001.

Aveţi cuvântul, doamnă ministru.

Doamna Hildegard -Carola Puwak:

Vă mulţumesc.

Proiectul final va avea o contribuţie directă la modernizarea Coridorului 4 în România şi, în mod firesc, este legat de revizuirea studiilor de fezabilitate şi pregătirea proiectului tehnic şi a documentaţiei de licitaţie pentru Drobeta Turnu Severin-Lugoj, ca a doua fază a Proiectului Craiova-Lugoj.

Valoarea totală este de 1,5 milioane de euro, din care ISPA asigură 1,125 de milioane de euro, iar cofinanţarea este asigurată de la bugetul de stat.

Beneficiarul final este Administraţia Naţională a Drumurilor, iar motivul amendării este extinderea perioadei de implementare a memorandumului de finanţare până la 31 decembrie 2003.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti, la 22 februarie 2002, şi la Bruxelles, la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru Măsura "Asistenţă tehnică pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru Secţiunea Drobeta Turnu Severin-Lugoj a Drumului naţional DN 6 şi studiile aferente, Faza a II-a a Proiectului Craiova-Lugoj România", semnat la Bucureşti, la 1 iunie 2001, şi la Bruxelles, la 7 martie 2001, în şedinţa din 26 februarie a.c., Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru Măsura "Modernizarea sistemului de apă potabilă şi a celui al apelor uzate în oraşul Paşcani-România", semnat la Bucureşti, la 17 aprilie 2002, şi la Bruxelles, la 18 decembrie 2001.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulţumesc.

Acest proiect se încadrează între priorităţile strategice pentru reabilitarea infrastructurii de mediu din România, iar beneficiarul acestui proiect este Regia de apă Paşcani. Se are în vedere modernizarea Sursei de alimentare cu apă Motca, precum şi alte două componente: modernizarea Staţiei de tratare a apelor uzate Paşcani şi îmbunătăţirea reţelei de canalizare.

Oraşul Paşcani va beneficia astfel de un proiect în valoare de 16 milioane de euro, din care 13 milioane sunt finanţare comunitară, iar restul cofinanţării, de 4 milioane, este asigurată de la bugetul local, printr-un acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiţi.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, în urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Modernizarea sistemului de apă potabilă şi cel al apelor uzate în oraşul Paşcani-România", semnat la Bucureşti, la 17 aprilie 2002, şi la Bruxelles, la 18 decembrie 2001, în şedinţa din 26 februarie 2003, a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea şi aprobarea Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de Senat. Vă mulţumesc.

Şi, vă rog, domnule preşedinte, să-mi permiteţi, pentru stenogramă, să citesc şi raportul de la pct. 8, pentru că, la momentul respectiv, l-am citit pe următorul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Aurel Gubandru:

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentelor între Guvernul României şi Comisia Europeană la Memorandumurile de finanţare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000-2001, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti, la 2 august 2002, şi la Bruxelles, la 14 mai 2002, în şedinţa din 26 februarie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbaterea şi aprobarea plenului Camerei, în forma prezentată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, la dezbateri generale? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor miniştri,

Doresc să folosesc prilejul pentru a adresa felicitări Ministerului Integrării Europene pentru hărnicia de care dă dovadă, fapt că ne-a reţinut atenţia astăzi cu un număr de rapoarte sau proiecte de legi privind obţinerea de fonduri nerambursabile pentru o serie de obiective de importanţă deosebită în perspectiva integrării noastre europene.

Am urmărit cu atenţie şi, dacă vreţi, şi cu o invidie, zic eu, nu răutăcioasă, faptul că, în general, atenţia doamnei ministru şi al ministerului pe care domnia sa îl coordonează este orientat pe laturile României: pe latura de vest şi sud şi spre est, spre Dobrogea, respectiv, spre Moldova.

Reamintesc, cu tot respectul, Guvernului României şi doamnei ministru în mod deosebit, că în România este şi Transilvania, zonă care beneficiază, astăzi, cel puţin, de atenţia Guvernului doar cu un singur proiect. Sunt o serie de proiecte care îşi aşteaptă soluţionarea şi la Cluj-Napoca, inclusiv unul pentru asigurarea de fonduri de securizare a depozitului de deşeuri, care, din nefericire, de ani de zile este trenat, se dau răspunsuri absolut de tip birocrat, dar nu se găsesc soluţii pentru a împinge mai departe această chestiune.

Nu sunt invidios pentru faptul că s-au obţinut aceşti bani absolut necesari pentru realizarea unor obiective importante, necesare comunităţilor unde vor fi folosiţi, sunt însă invidios numai pe faptul că, în atenţia actualului Guvern nu se găseşte şi acea parte a Transilvaniei de unde provin şi unde necesităţile sunt tot atât de stringente ca şi în zonele spre care Guvernul îşi îndreaptă mămos sau tătos atenţia. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ei, da, dar de acolo sunt o serie de miniştri... Noi, măcar apă să avem...

Doamna Hidelgard-Carola Puwak:

Pot să răspund?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi, doamnă ministru.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule deputat,

Vă mulţumesc pentru aprecierile pe care le-aţi făcut la adresa Guvernului şi a ministerului pe care îl conduc. Vreau să vă spun că nu există criterii teritoriale în utilizarea fondurilor de preaderare, singurul criteriu care se ia în seamă este maturitatea proiectelor şi, bineînţeles, criteriile care sunt menţionate în documentele de strategie.

Şi, vă rog, în calitatea pe care o aveţi, să determinaţi autorităţile locale să sprijine obţinerea de fonduri. Avem în cadrul Programului ISPA disponibil doar 30% din totalul sumei pentru perioada 2000-2006. Este vina autorităţilor locale din judeţul pe care îl reprezentaţi că nu şi-au manifestat interes pentru obţinere de fonduri până la acest moment.

Iar dacă proiectul dumneavoastră nu a întrunit cerinţele de calitate ale Bruxelles-ului, care le verifică în comitetele de management, nu este vina, nici a Guvernului şi nici a ministerului meu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Suntem foarte aproape de 8 martie şi nu vreau să intru în polemici de nici un fel cu doamna ministru, pe care o preţuiesc în mod deosebit.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Ba, vă rog!

Domnul Damian Brudaşca:

Aş vrea să îi spun, cu tot respectul, că nu este vorba de ceea ce a susţinut domnia sa, este vorba de cu totul altceva. Acest proiect a beneficiat de asistenţa competentă a funcţionarilor din ministerul domniei sale, dar acum, pentru că interesele doresc altfel, consiliul judeţean, sesizând că se pot obţine nişte bani de acolo pe care îi poate mătrăşi în specificul de care dă dovadă în ultima perioadă, a blocat acest proiect, care are avizul ministerului dumneavoastră, doamnă Ministru.

Pentru detalii, o să stau de vorbă cu domnul Andrei Popescu, care, sunt convins că vă va oferi toate detaliile acestei probleme.

Nu vreau să prelungesc polemica sau să lansez o polemică şi pentru că suntem foarte aproape de 8 martie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din oraşul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov-România", semnat la Bucureşti, la 2 august 2002, şi la Bruxelles, la 7 iunie 2002.

Doamnă ministru?

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulţumesc.

Principalul obiectiv al acestui proiect este asigurarea reabilitării şi dezvoltării infrastructurii pentru tratarea şi distribuirea apei potabile în municipiul Braşov şi în localităţile învecinate. Acest proiect a început la 17 iunie 2002, are dată de finalizare 31 decembrie 2008. Costul total al proiectului este de peste 70 de milioane de euro, din care finanţarea ISPA, 41 de milioane, iar cofinanţarea este asigurată de la bugetul local, din resurse proprii şi printr-un acord de împrumut de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Beneficiarul final este Regia autonomă APA Braşov.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiţi.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în data de 26 februarie a.c., a luat în discuţie Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din oraşul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România", semnat la Bucureşti, la 2 august 2002, şi la Bruxelles, la 7 iunie 2002.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul se supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Bosnia şi Herţegovina privind comerţul şi colaborarea economică, semnat la Bucureşti, la 14 mai 2002.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte să ia cineva cuvântul? Poftiţi.

Domnul Teodor Bobiş (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul) :

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 14 mai 2002, a fost semnat, la Bucureşti, Acordul între România şi Bosnia şi Herţegovina pentru comerţul şi colaborarea economică. Prin încheierea acestui acord, s-a creat cadrul juridic bilateral pentru dezvoltarea schimburilor comerciale şi în clauzele acestui acord sunt incluse şi alte acorduri similare din fostele republici ale Iugoslaviei.

Dintre prevederile acestui acord menţionăm: acordarea reciprocă a tratamentului naţiunii celei mai favorizate în toate situaţiile ce privesc schimburile de mărfuri şi servicii, importul şi exportul produselor, în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare în fiecare stat, tranzitul mărfurilor pe teritoriul fiecăruia dintre cele două state, precum şi clauza cu privire la neafectarea contractelor încheiate înainte de data intrării în vigoare a acestui acord.

Noi vă supunem aprobării proiectul de lege de ratificare, în concordanţă cu prevederile Legii 104/1991 şi în forma adoptată de Senat. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiţi.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Bosnia şi Herţegovina privind comerţul şi colaborarea economică, semnat la Bucureşti, la 14 mai 2002.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului între România şi Bosnia şi Herţegovina privind comerţul şi colaborarea economică, semnat la Bucureşti, la 14 mai 2002. Acordul cuprinde clauze uzuale, incluse şi în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadă şi corespunde practicii internaţionale în domeniu, precum şi principiilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală, semnat la Lisabona, la 26 septembrie 2002.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Teodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul activităţii desfăşurate de Ministerul de Interne privind procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, un loc important l-a ocupat reglementarea juridică a circulaţiei persoanelor, inclusiv prin acordul de readmisie, până în prezent fiind încheiate astfel de acorduri cu 14 state ale Uniunii Europene.

În vederea dezvoltării cooperării româno-portugheze şi ţinând seama de fenomenul migraţiei ilegale, s-a impus încheierea acestui acord şi propunem să fie aprobat în forma în care a fost adoptat şi de Senat şi recomandat prin raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut şi a hotărât să propună Camerei Deputaţilor adoptarea formei acordului, în varianta propusă de către Senat.

La lucrările comisiei au participat 25 de deputaţi şi au votat pentru 24. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." S.A.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva? Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştiţi, Compania Naţională de Investiţii, înfiinţată prin Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001, a stabilit ca obiect principal de activitate pentru companie asigurarea resurselor şi montajelor financiare pentru construcţiile social-culturale şi sportive.

Necesitatea modificării unor dispoziţii ale Ordonanţei Guvernului nr. 25 constau în deosebita importanţă a demarării unor programe de lucrări vizând construcţii vulnerabile, care prezintă pericol public, în vederea asigurării cerinţei de rezistenţă, stabilitate, a prevenirii şi atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure, inundaţii, alunecări, tasări sau prăbuşiri de teren, a programelor de reparaţii capitale şi curente la construcţii deja existente.

Faţă de cele prezentate, s-a elaborat prezentul proiect de lege, care a fost discutat în comisiile de specialitate, i s-au adus o serie de îmbunătăţiri, cu care noi ne-am declarat de acord, şi vi-l supunem atenţiei dumneavoastră, cu rugămintea de a-l aproba. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Antal Istvan.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Comisia pentru industrii şi servicii a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi are avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ şi aviz din partea Consiliului Economic şi Social.

Ordonanţa, aşa cum vi s-a prezentat, are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii, în scopul creării cadrului legal pentru ca această Companie să poată derula programe de lucrări de intervenţie de urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public în caz de cutremure de pământ, inundaţii, alunecări de teren, tasări sau prăbuşiri de teren.

În şedinţa din 19 februarie, în timpul dezbaterilor din comisie, au fost mai multe amendamente care sunt trecute în acest raport prezentat. Şi aceste amendamente ale comisiei se referă, de fapt, la următoarele: completarea obiectului de activitate al CNI, în sensul ca această societate să deruleze programe de interes public sau social în domeniul construcţiilor aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei; s-a făcut şi precizarea competenţelor de aprobare a acelor programe de interes public sau social în domeniul construcţiilor care se derulează prin CNI; s-au făcut precizări referitoare la modalitatea de modificare a anexei care cuprinde societăţile comerciale care participă la formarea capitalului iniţial al CNI.

La lucrările comisiei au participat 23 de deputaţi, din totalul de 26 de membri ai comisiei. Şi au participat şi invitaţii din partea MLPTL şi din partea Oficiului Companiei Naţionale de Investiţii, domnul director numit, cei care au susţinut ordonanţa prezentată pentru dezbaterea în comisie. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încă de la înfiinţarea, prin ordonanţă, a acestei Companii Naţionale de Investiţii, Partidul Democrat a arătat substratul acestei forme de organizare la nivelul Ministerului Transporturilor, în subordonarea totală a Ministerului Transporturilor şi Locuinţei, având în vedere subordonarea datorată acţionariatului din care este formată această Companie Naţionale de Investiţii, din regii autonome sau companii naţionale aparţinând de Ministerul Transporturilor, Locuinţei şi Lucrărilor Publice.

La vremea respectivă, chiar am arătat că obiectul de activitate va fi extins în mod cert după o perioadă de timp. La vremea când s-a discutat această ordonanţă era vorba numai despre anumite lucrări de interes deosebit, de urgenţă, era vorba de clădirile care pot să fie afectate de cutremur, ş.a.m.d. Acum, s-a extins acest obiect de activitate, practic, la orice lucrare gestionată de Ministerul Lucrărilor Publice şi Transporturilor.

În aceste condiţii, având în vedere că 5% - deci, repet, 5% - din toate sumele care sunt derulate prin Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei revin acestei Companii Naţionale de Investiţii, faceţi un procent din milioanele de dolari care sunt puse la dispoziţie pentru diferite lucrări, ce se face cu această sumă. Şi răspunsul este foarte simplu, în ultimă instanţă, uitaţi-vă la lit. c), în care se prevede, la pct. 8: "Realizarea unor operaţiuni de marketing, publicitate, reclame, editare, publicaţii şi imprimate în domeniul său de activitate".

Deci, ne întrebăm încă o dată unde se vor duce aceste sume, foarte mari, şi de ce este deturnat obiectul principal al acestei ordonanţe de urgenţă, care presupunea o modalitate de urgenţă a unor lucrări, nicidecum orice lucrări şi orice proiecte care se derulează prin Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. Motiv pentru care Partidul Democrat, de la început vă spun, nu va vota această ordonanţă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunt şi alte grupuri parlamentare care doresc să intervină? Domnul Brudaşca, din partea Grupului parlamentar PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În vreme ce vorbea colegul meu, citeam cu atenţie art. 6 al acestei ordonanţe de urgenţă şi constatam că, prin cele 5 sau 6 atribuţii ce se acordă acestei Companii Naţionale de Investiţii, aici se vorbeşte despre orice, numai despre investiţii nu: urmărirea asigurării resurselor financiare, executarea programelor de interes public, realizarea de operaţiuni de marketing, publicitate, achiziţionarea, realizarea sau vânzarea de tehnologie, realizarea sau vânzarea de proiecte, prestarea de servicii specifice. Păi, am impresia că este vorba de un agent, ca oricare, care efectuează o pluritate de activităţi, numai cele care vizează obiectul rezultat din definiţie nu, respectiv: Companie Naţionale de Investiţii.

Sentimentul meu personal este că aceasta reprezintă încă o găselniţă pentru ca o parte din venituri să fie canalizate spre alte scopuri, mai puţin clare.

Prin urmare, nu cred că se impune să votăm un asemenea proiect de lege, cu atât mai mult cu cât repetiţia aceasta destul de gravă şi frecventă subliniază inconsistenţa ideatică a celor care întocmesc asemenea proiecte de lege, respectiv, ordonanţe care modifică ordonanţe şi alte ordonanţe şi alte hotărâri, cu o frecvenţă ameţitoare. Solicităm pe această cale Guvernului să fie mai consistent atunci când are asemenea iniţiative legislative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

Domnul preşedinte al comisiei. Poftiţi.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş dori să vă atrag atenţia că, la poz.21, pct.5, alin.2 al art.9, scrie următorul lucru: "Programele de interes public sau social în domeniul construcţiilor finanţate prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei care vor fi derulate prin CNI se stabilesc prin ordin al ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei". Deci problemele sunt destul de bine clarificate, şi noi am adus câteva precizări vis-a-vis de această problematică. Am mai introdus la poz.7 o literă, lit.b¹), în care am precizat că are ca sarcină şi elaborarea de propuneri către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Astfel, în cazul respectiv s-a preluat o altă teză privitoare la sarcinile CNI-ului, care spune: "Elaborarea de propuneri către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei privind programele de interes public sau social în domeniul construcţiilor." Deci, am precizat destul de clar atribuţiile acestei societăţi.

Ne pare rău că domnul coleg Toader, care participă de obicei cu foarte mult interes la lucrările noastre, la momentul respectiv nu a depus un amendament mai concret care să figureze cel puţin la amendamentele respinse, care s-ar fi putut discuta puţin mai concret şi poate că am fi acceptat şi noi un amendament inteligent.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doriţi un drept la replică?

Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Da, domnule preşedinte, doresc un drept la replică. Nu numai că mi-a rostit numele, dar mă simţeam şi dator să subliniez tocmai această modificare prin amendament, spusă de domnul preşedinte al comisiei, prin care toate lucrările care se derulează prin Compania Naţională de Investiţii se stabilesc prin ordin al ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Această companie este, practic, subordonată acestui minister. Ministerul primeşte fondurile, ministerul hotărăşte ce se derulează prin ea. Dacă exista, hai să presupunem, o altă autoritate care gestiona şi hotăra care sunt lucrările pe care le face această companie naţională de investiţii, mai puteam discuta.

Referitor la ceea ce a spus domnul preşedinte, nu am participat fiindcă de la început noi am fost împotriva acestei companii naţionale de investiţii, şi cred că peste un an, doi, trei, atunci când se va analiza, vom vedea sumele foarte mari pe care le-a avut, le-a gestionat şi ce s-a întâmplat cu ele, fiindcă, vă daţi seama, pentru a coordona asemenea activităţi, este nevoie de un personal foarte restrâns şi, ca să consumi 5% din toate aceste venituri, mi se pare o sumă exorbitantă, şi sigur că ne întrebăm unde se vor duce aceste fonduri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă mai sunt alte grupuri parlamentare care doresc să participe la dezbateri. Nu mai sunt.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.I. Vă rog să observaţi că la pct.2 al raportului s-a făcut o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Pct.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Pct.3. Vă rog să observaţi că în raport la poz.13 s-au făcut nişte modificări de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Pct.3 a fost adoptat în varianta comisiei.

Pct.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Pct.5. Comisia propune să se elimine. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat această variantă a comisiei.

Pct.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.I, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu. S-a adoptat.

Pct.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Aceasta este toată legea, care se va vota în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectării unor venituri bugetare.

Din partea iniţiatorului.

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În vederea simplificării modului de calcul pentru diminuarea numărului de impozite şi taxe datorate bugetului de stat şi pentru îmbunătăţirea colectării şi eficientizării controlului, s-a adoptat includerea taxei de drumuri în accizele datorate pentru uleiuri minerale.

Cele două taxe existente în prezent constituie, începând cu data aprobării Ordonanţei Guvernului nr.3/2003, o singură categorie de impozit indirect, respectiv accize, controlul stabilirii, virării şi urmăririi sumelor datorate urmând a fi exercitat de către Ministerul Finanţelor Publice.

Includerea taxei pentru drumuri în accize necesită modificarea actualelor surse de finanţare a drumurilor, în sensul alocării în acest scop a unei cote procentuale din valoarea veniturilor încasate la buget din accizele aferente uleiurilor minerale.

Menţionăm că normele metodologice au fost aprobate prin Hotărârile Guvernului nr.109 şi 110/30 ianuarie 2003 şi sunt publicate în Monitorul Oficial nr.88 din 12 februarie 2003.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare cu amendamente, iar Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizată în fond. Poftiţi.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a analizat în data de 5 martie 2003 şi a întocmit un raport cu privire la Proiectul de Lege pentru aprbarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectării unor venituri bugetare.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul Consiliului Legislativ.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 4 martie 2003, cu ocazia dezbaterii raportului înaintat de comisie, acesta a hotărât restituirea acestui proiect de lege pentru reexaminare.

În urma reexaminării, în şedinţa comisiei din 5 martie s-a hotărât întocmirea unui raport cu amendamente admise şi respinse prezentate în anexă, şi supunem acest raport spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă Grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul. Da, din partea PD-ului. Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am fost cel care am solicitat, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, returnarea acestei ordonanţe în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru a susţine amendamentele care aveau ca singur scop ca cei care nu utilizează drumurile publice să beneficieze, aşa cum prevedea Legea nr.118 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor, la returnarea acestor sume.

Sigur că toate argumentele mele s-au lovit de un refuz categoric, în special al domnului preşedinte Georgescu, care a motivat că "Bugetul naţional are nevoie de bani, aşa că şi voi, cu vapoarele, puteţi merge liniştiţi pe şosele."

Sigur că voi da o motivaţie pentru fiecare amendament, pe care îl voi susţine cu alte argumente, dar mi se pare total anormal ca cei care nu utilizează drumurile publice, indiferent de susţinerea pe care o face Ministerul Finanţelor Publice, să plătească această taxă. Suntem de acord că fondurile trebuie să dispară, dar, atâta timp cât prevede în mod clar că o anumită cotă se duce la fondurile publice, la drumurile publice, deci este anormal ca cei care nu utilizează drumurile publice să folosească şi să plătească această taxă.

Amendamentul presupunea în fond returnarea acestei sume, şi sigur că ne vom întreba cu toţii când vor merge vapoarele pe şosea.

Vă mulţumesc, şi voi susţine amendamentele, punct cu punct.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.I. Vă rog să observaţi că în raport se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Vă rog să observaţi că în raport, la pag.1, pct.2 al raportului, se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Adoptat în varianta comisiei.

În tabel, există la poz.15 o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.I în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Art.III. Sunt obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

La art.III aveam un amendament care presupunea: atâta timp cât în anul 2003 se prevede repartiţia unei cote de 20% din accizele încasate la bugetul de stat şi se utilizează în scopul finanţării unor cheltuieli privind drumurile publice, în limita prevederilor bugetare cu destinaţie specială, propunerea pe care am făcut-o noi a fost de a face o altă repartiţie faţă de cea care a fost propusă iniţial, respectiv să ajungă la cu totul o altă repartizare, având în vedere că pentru drumurile naţionale există finanţare suplimentară din credite externe, dar pentru drumurile judeţene întotdeauna această cotă a fost foarte mică. Astfel, am făcut cu totul altă repartiţie, respectiv 55% cu 45%, pentru a putea da posibilitatea finanţării, reparării şi întreţinerii drumurilor judeţene.

Cred că toţi cei care suntem din judeţe ştim foarte bine starea acestor drumuri. Dacă drumurile naţionale, în general, au fost reabilitate, drumurile judeţene se găsesc într-o stare jalnică şi, atâta timp cât repartizăm de la început o cotă mai mică, vă daţi seama că reabilitarea şi întreţinerea acestor drumuri va fi o mare problemă.

Pe de altă parte, dacă nu se impune un astfel de procent, rămâne la distribuţia Ministerului Finanţelor. Sigur că va spune că va colabora cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, dar, atâta timp cât nu se prevede prin lege o anumită cotă, există întotdeauna o repartizare ineficientă şi inegală a acestor fonduri.

Tot în acest amendament am prevăzut ca alin.2 să fie eliminat deoarece, începând cu anul 2004, pentru finanţarea drumurilor publice, după cum se spune în ordonanţă, nu se mai prevede o anumită cotă pentru aceste drumuri. În mod firesc şi logic, vă daţi seama că Ministerul Finanţelor va repartiza, aşa cum crede el, pentru întreţinerea şi reabilitarea drumurilor, anumite fonduri care niciodată nu vor reflecta cât anume reprezintă această cotă reţinută din accize pentru drumurile publice, motiv pentru care vă rog foarte mult să susţineţi acest amendament al meu, deoarece va fi în avantajul tuturor drumurilor judeţene şi, în special, a circumscripţiilor pe care dumneavoastră le reprezentaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, domnule Brudaşca. Dar dumneavoastră nu aveţi amendament respins.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Dar doresc să îl susţin.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Înţeleg că vreţi să susţineţi colegul de Opoziţie.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Este un subiect care nu priveşte numai un anumit judeţ sau nu priveşte numai pe deputaţii Puterii şi pe cei din Opoziţie. Noi, dacă am fi cinstiţi cu noi înşine în toate punctele de vedere, cred că şi aici ar trebui să mergem pe această idee şi dintr-un punct care defineşte oarecum şi politica promovată de Guvernul prezidat de domnul Adrian Năstase.

Dumneavoastră vorbiţi tot timpul despre necesitatea întăririi autonomiei locale. Ei, aveţi posibilitatea ca această lozincă să devină realitate inclusiv adoptând un asemenea amendament. De ce? Pentru că, în felul acesta, creşte posibilitatea de intervenţie a consiliilor locale, a consiliilor judeţene pentru rezolvarea problemelor care ţin de reţeaua de drumuri şi de străzi printr-o adecvată repartizare a fondurilor rezultate din accizele încasate pentru combustibili. Se impune, deci, să avem în vedere acest amendament care este de bun simţ şi care reprezintă o necesitate obiectivă a reparării drumurilor care în judeţe sau la nivelul localităţilor sunt într-o stare dezastruoasă.

Poate că unii dintre domnii şi doamnele de la Ministerul Finanţelor circulă mai puţin în teritoriu şi se învârt în general în spaţii unde drumurile sunt de foarte bună calitate şi, atunci, domniile lor nu cunosc dezastrul şi gropile prin care ne stricăm toţi maşinile, nu numai cei care suntem parlamentari, ci mai ales cetăţenii de rând.

Printr-o asemenea repartizare în cuantumurile de 55%, respectiv 45% s-ar crea posibilitatea şi organismelor judeţene şi locale să asigure fonduri pentru ca aceste drumuri să devină de nivel european, ca un prim pas în procesul de integrare spre care ne îndreptăm în pas voios de pionier.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu.

Din partea iniţiatorului, doamna secretar de stat. Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Ministerul Finanţelor Publice precizează următoarele la amendamentele făcute:

Începând cu data de 22 ianuarie, data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr.3/2003, nu mai avem taxe de drum, ci avem accize.

Prin Hotărârea Guvernului nr.109/30 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial din luna februarie, s-a stabilit că numai pentru agricultură se restituie o parte din accize, pe baza unei metodologii stabilite prin hotărârea respectivă.

În ceea ce priveşte cotele de 35%, respectiv 65%, prin actul normativ s-au păstrat cotele care erau prevăzute în Legea nr.118. Deci, efectiv, nu am venit cu nici un fel de modificare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia. Poftiţi.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia a luat în analiză amendamentele prezentate de colegul nostru, şi vreau să spun că, cu mult simţ de răspundere, preşedintele comisiei a analizat fiecare propunere pe care a făcut-o dânsul, pe care le-am respins în unanimitate de voturi.

În continuare, comisia susţine punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu voi supune, la început, la vot poziţia comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Vă rog să număraţi. 27 de voturi contra.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art.IV. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Aţi propus introducerea unui articol nou, art.IV¹.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Aşa cum am arătat la început, mi se pare stupid ca noi să hotărâm în Parlament ca navele, tancurile şi trenurile să plătească taxă de drum. Vă rog foarte mult să faceţi o analiză corectă.

Şi dacă doamna ministru a spus că respectă întocmai ce prevede Legea nr.118 privind repartizarea cotei pe drumurile naţionale şi drumurile judeţene, vreau să îi reamintesc domniei sale că aceeaşi ordonanţă, Ordonanţa nr.158, prevede chiar amendamentul pe care l-am propus eu, în mod concret spunând: "Persoanele fizice şi juridice care utilizează motorine în domeniul transporturilor feroviare, navale şi al apărării naţionale vor solicita Ministerul Finanţelor Publice restituirea sumelor reprezentând cota din accize care se utilizează pentru finanţarea unor cheltuieli privind drumurile publice, conform art.III din prezenta ordonanţă. Restituirea se face în termen de 30 de zile de la data solicitării."

Vă rog să vă gândiţi foarte mult când veţi vota. În condiţiile în care această taxă de drum se impune să fie plătită de nave, nu am auzit nicăieri în toată lumea ca navele şi transporturile feroviare să plătească taxe de drum, indiferent că se numesc accize, indiferent că sunt introduse în această formă de accizare, dar este incorect să se plătească această taxă de drum, pe de o parte. Iar, pe de altă parte, dacă se plăteşte, ţineţi cont că, din 1996, atunci când s-a înfiinţat Legea nr.118, niciodată nu s-au plătit. În 2001, Ministerul Transporturilor a modificat această lege, introducând obligativitatea plăţii şi restituirii, ca, după un an de zile, să nu mai dea nici un ban înapoi.

Trebuie să vă aduc la cunoştinţă că, până în prezent, la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei sunt 12 miliarde de lei, sumă care trebuie returnată acelora care nu au utilizat drumurile publice, în special în sectorul naval, dar în textul de lege nu se prevede nicăieri cum se vor returna aceşti bani, cu toate că ordonanţa a apărut în cursul anului 2003.

Faţă de aceste considerente, vă rog să reanalizaţi acest amendament şi să nu fiţi cei care veţi hotărî ca navele româneşti fluviale care mai sunt pe Dunăre să îşi piardă pavilionul românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu încercam din sală să îi spun doamnei ministru, cu toată consideraţia, că o lege căreia dorim să îi dăm fiinţă acum trebuie să fie mai bună decât documentele anterioare. În mod normal, eu nu cred că noi trebuie să facem legi numai pentru a crea noi restricţii, pentru a pune noi limite, doar de dragul de a fi Gică Contra, doar de dragul de a distruge un sistem care mergea.

Dacă nu s-a reuşit să se convingă ministerul că este mai bine să sprijine judeţele şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale, cred că aici avem de-a face cu o chestiune care ţine de absurd. Nu poţi pretinde să se plătească taxă de drum pentru cine foloseşte drumurile aeriene, spre exemplu. Atunci, de ce nu punem şi la avioane această taxă de drum? Pentru că şi avioanele merg pe un anumit drum.

Poate că vă vine ideea, doamna ministru, şi mai faceţi o ordonanţă de urgenţă şi băgaţi şi pentru avioane sau pentru rachete, mi se sugerează, să se plătească taxă de drum.

Eu cred că, dacă totuşi se rămâne la această încăpăţânare, la această rigiditate pe care eu nu o înţeleg personal, poate că este bine ca aceşti bani care rezultă din aceste accize să fie orientaţi spre Ministerul Mediului, deci pentru protejarea mediului, pentru că, în felul acesta, s-ar putea accelera măsurile pentru protecţia mediului şi am putea îndeplini una dintre condiţiile de aprobare a acquis-ului comunitar.

Până când se va ajunge la această complexitate de gândire, eu cred că nu putem să ne umplem de ridicol pretinzând navelor, şi trenurilor, şi celorlalte mijloace de transport din domeniul apărării naţionale să se plătească aceste accize pentru ele.

Eu refuz să cred că colegii mei din Parlament, din această legislatură se vor umple de ridicol adoptând o asemenea aberaţie legislativă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri, să-şi exprime punctul de vedere asupra acestui amendament propus. Nu.

Din partea ministerului, doamna secretar de stat ne va explica cum este cu avioanele şi taxele de drum.

Doamna Maria Manolescu:

În primul rând, pentru avioane, uleiurile minerale şi kerosenul nu sunt purtătoare de accize. În aceste condiţii, nu se pune problema de maniera respectivă.

În al doilea rând, pe baza legii vechi, Legea nr.118, trebuiau regularizate cu persoanele fizice şi juridice care beneficiau de regularizarea respectivă toate sumele. Noi, acum, discutăm de aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.3, care nu mai prevede taxă de drum, ci prevede acciză, iar posibilitatea restituirii accizei nu este prevăzută de către acest act normativ, aşa cum prevede şi hotărârea enunţată, decât pentru agricultură.

Aceste lucruri nu le-a propus Ministerul Finanţelor Publice singur. Pe baza propunerilor făcute de ministerele de profil s-a ajuns la această concluzie. Chiar şi acea repartizare de 35%, 65%, a fost analizată şi nu s-a făcut la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, ci a ministerelor de profil. Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerul Industriei şi Resurselor sunt cele care au făcut fundamentarea pentru repartizarea respectivă, deci nu Ministerul Finanţelor Publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă îşi menţine punctul de vedere comisia sesizată în fond.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi acest amendament propus de colegul nostru a fost respins în comisie cu trei voturi pentru şi restul voturilor împotrivă.

Aş vrea totuşi să atrag agenţia că la art.IX din Ordonanţa Guvernului nr.3 se stipulează clar: "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, prevederile Legii nr.118/1996 privind constituirea şi utilizarea fondului special al drumurilor publice, republicată cu motivarea şi completările ulterioare, se abrogă." Deci acele taxe de care vorbesc colegii noştri nu mai sunt. De data aceasta, discutăm numai de accizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Toader, şi apoi supunem la vot.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Sigur că era corect ceea ce a spus colegul meu, domnul deputat Baltă. Dacă preţul motorinei scădea cu nivelul taxei de drum, nu era nici un fel de problemă, dar ştiţi foarte bine că preţul combustibilului a rămas acelaşi. Practic, s-a eliminat taxa de drum, fiind introdusă în acciză, dar preţul a rămas acelaşi. Eu chiar voi fi curios să îl întreb pe colegul meu, domnule Baltă, ce le va spune colegilor săi la Constanţa, când îl vor întreba de ce plătesc vapoarele taxă de drum.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia îşi menţine punctul de vedere - de respinge a acestui nou articol propus prin amendament de domnul Toader. Ministerul Finanţelor Publice nu este de acord cu acest amendament.

Cine este de acord cu amendamentul propus de domnul Toader? Vă rog să număraţi. 21.

Cine este contra? Vă rog să număraţi. 35.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci, amendamentul domnului Toader nu a întrunit un număr suficient de voturi pentru a fi adoptat.

Art.V. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.VI. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.VII. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.VIII.

Aveţi la art.VIII un amendament respins. Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Dacă cu vapoarele nu am avut succes, poate voi avea succes cu agricultura. Un coleg de-al meu spunea că sunt în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, şi vreau să întreb şi eu care este diferenţa între agricultură şi silvicultură. Drujba trebuie să plătească taxe de drum?! Haideţi să fim serioşi. Toate utilajele forestiere care sunt pe drumurile acestea trebuie să plătească taxe de drum?

Vă rog foarte mult să faceţi analiza. Nu trebuie votat neapărat aşa cum prevede ordonanţa.

Am introdus acest amendament discutat în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Dacă cu marinarii aveţi ce aveţi, măcar lăsaţi să funcţioneze agricultura.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt asupra acestui amendament propus de domnul Toader?

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Din câte ştiu eu, că am un fin care este silvicultor, nu de alta, sunt utilaje care nici nu au voie să circule pe drumurile publice. Prin urmare, eu nu văd de ce să-i obligăm să plătească aceste accize pentru echivalentul taxei de drum. Cred că, dacă tot este să sprijinim ceva în ţara asta, a mai rămas măcar agricultura şi silvicultura. Asta în condiţiile în care nu vrem să scăpăm şi de ele, şi atunci nu mai avem ce să mai votăm!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă mai sunt alte intervenţii din sală? Nu.

Din partea ministerului, vă rog.

Poftiţi. Nu aveţi nimic de adăugat. Deci nu susţineţi...

Comisia, de asemenea, nu susţine.

Cine este pentru acest amendament al domnului Toader? 18 voturi pentru, insuficient pentru adoptare. Se adoptă varianta iniţială.

Art.9. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviţi în raport, la modificarea propusă. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Comisia pentru industrii şi servicii, propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu propun 10 minute pentru dezbateri şi un minut, pentru că sunt şi câteva amendamente şi, dacă se doreşte din partea grupurilor, 2 minute pentru intervenţii, pentru că este o ordonanţă foarte importantă şi, totodată, şi interesantă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Dacă cineva doreşte să facă o intervenţie? Poftiţi.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, îi mulţumesc domnului preşedinte Antal pentru generozitate, pentru cele 2 minute.

Aş vrea să vă spun, doar punctual, că, în ceea ce ne priveşte, ne-am bucurat pentru această ordonanţă de urgenţă, chiar dacă, de principiu, nu ne bucurăm pentru ordonanţele de urgenţă, însă domeniul care este reglementat în această ordonanţă este unul care a fost acceptat, mai ales acum, când sunt probleme cu costurile ridicate privind energia termică. Desigur, faptul că se reabilitează termic clădirile de locuit multietajate este un lucru mai mult decât îmbucurător.

Ne-am oprit cu seriozitate asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă, am formulat o serie de amendamente, dintre care majoritatea au fost acceptate. Pe de o parte, a fost acceptat un amendament care a dorit să stabilească foarte clar principalele criterii care se au în vedere la stabilirea priorităţilor pentru sau în cadrul programelor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, iar pe de altă parte a fost adoptat un amendament privind modalitatea în care se rambursează sau se pot rambursa creditele şi alocaţiile care au fost acordate de bugetul de stat celor care sunt cuprinşi în acest program de reabilitare termică.

Aş vrea să vă subliniez doar un singur detaliu - cel al sistemului de finanţare a cheltuielilor privind aceste lucrări pentru reabilitare termică, trebuie să vă spun că e un lucru bun faptul că se acoperă o bună parte din costurile, cheltuielile legate de aceste lucrări din credite şi alocaţii de la bugetul de stat şi, mai mult, există şi o parte care este subvenţie de la bugetul de stat. Acest lucru considerăm că este binevenit, pentru că, astfel, reuşim ca proprietarii de locuinţe din aceste clădiri multietajate să scoată restul de sumă necesară pentru acoperirea acestor cheltuieli din buzunar şi să fie un sistem care, pardon de expresie, va fi un sistem interesant şi pozitiv pentru dumnealor.

Drept urmare, Grupul nostru parlamentar susţine acest Proiect de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă în cauză şi nu ne vom susţine amendamentele respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă cineva doreşte să participe? Nu.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să priviţi la punctul 4 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.2.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie să vin în sprijinul colegilor care au avut aceste amendamente, pentru ca ele să sune cum e de aşteptat. În primul rând, chiar de la început, trebuie să menţionez că la art.2 - "nu vor avea următorul cuprins", ci va trebui să spunem "alin.2 şi alin.3 ale art.2 vor avea următorul cuprins". Apoi, la alin.2, se elimină virgula după "locuinţei" şi se înlocuieşte cuvântul "în" cu "pe", pentru că se elaborează nu "în baza", ci "pe baza". Mai mult decât atât, la alin.3, trebuie să facem un acord corespunzător. Este vorba de criteriile de selecţie, dar selecţia este "a clădirilor", nu este "ale clădirilor". Deci, în mod corespunzător, vă rog să admiteţi aceste propuneri de îmbunătăţire a redactării textului.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia are obiecţii? Poftiţi.

Domnul Antal István:

Ţin să mulţumesc domnului coleg Brudaşca pentru precizările făcute, dar cred că este de acord şi cu "criteriile stabilite". Acolo nu sunt probleme, sunt binevenite, pentru că au fost modificate, cel puţin. Corectura respectivă se va face.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

La alin.3¹.

Poftiţi.

Are domnul Leonăchescu o problemă. (Se adresează domnului deputat Damian Brudaşca)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei legi tehnice şi, aici, conceptele, termenii, definiţiile trebuie să fie foarte exacte. La poziţia 6 din raport, noul alineat propus, 3¹, are, la punctul d), o formulare care trebuie îmbunătăţită. Acolo se scrie aşa: "volumul pierderilor termice ale construcţiei". Într-o lege tehnică de acest gen, "volumul" înseamnă altceva, nu-şi are rostul aici. Trebuie înlocuit cu un alt termen şi eu propun: "mărimea pierderilor termice".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Se poate chiar elimina orice fel de referinţă la volum sau mărime, se poate spune clar: "pierderile termice ale construcţiei". Atunci, unitatea de măsură o stabileşte cel care face măsurătoarea. Eu am, însă, la acelaşi alineat, o altă propunere, pentru eliminarea redundanţei. Avem formularea: "principalele criterii avute în vedere la stabilirea priorităţilor prevăzute". Eu sugerez colegilor să fie de acord cu următoarea înlocuire: "principalele criterii luate în considerare la stabilirea priorităţilor prevăzute" şi apoi fraza continuă, evident, şi cu sugestia pentru punctul d), să eliminăm cuvântul "volumul" şi să acordăm corespunzător restul textului, respectiv "pierderile termice ale construcţiei".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia? Comisia este de acord cu toate aceste propuneri care s-au formulat.

La art.2 mai sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8.

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Tot în spiritul bunei colaborări între PRM şi UDMR, vreau să-l sprijin pe domnul preşedinte, în sensul de a înlocui cuvântul "existente" cu "aflate", respectiv: "din bugetele locale, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, aflate în proprietatea unităţilor". Ele pot să existe, dar să nu se afle! Asta ca să mai şi glumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Antal István:

Încă o dată, ţin să mulţumesc domnului coleg pentru ajutorul acordat, dar, totodată, menţionez următorul lucru: nu eu redactez textul, nu preşedintele, eu sunt atent la logica pe fond a problemelor, cu care cred că şi dumneavoastră sunteţi de acord.

Vă mulţumesc încă o dată.

Suntem de acord cu modificarea propusă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, la art.8, alte obiecţii nu mai sunt. Adoptat aşa cum s-a convenit.

Art.9. Sunt obiecţii? Vă rog să priviţi şi în raport, la punctul 8 al raportului şi la punctul 9 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a propus de comisie, cu modificările respective.

Art.10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Sunt obiecţii? Vă rog să priviţi în raport, la punctul 10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviţi, s-a făcut o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.21/2003 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Dacă din partea iniţiatorului...?

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Banciu:

Pentru îndeplinirea obiectivelor privind exploatarea comercială a trenurilor pe reţeaua feroviară transeuropeană, în 1996, respectiv în anul 2001, Uniunea Europeană a adoptat o serie de directive referitoare la interoperatibilitatea sistemului feroviar transeuropean convenţional. Instituţiile din statele comunitare desemnate să asigure respectarea prevederilor acestor directive sunt finanţate parţial sau total de către stat.

În România, autoritatea desemnată să asigure respectarea acestor cerinţe este finanţată integral din venituri extrabugetare, al căror cuantum nu permite realizarea unor proiecte strict necesare pentru alinierea la aceste prevederi, cum ar fi testarea infrastructurii materialului rulant, echipamentelor feroviare, calificărilor profesionale privind siguranţa circulaţiei sau proiecte care sunt finanţate din fonduri comunitare PHARE.

În vederea armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară, este necesară şi modificarea şi completarea Ordonanţei nr.95/1998 care privea înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Transporturilor, având în vedere, în special, modificările care se referă la Autoritatea feroviară română şi mai precis posibilitatea alocării de fonduri pentru această instituţie publică desemnată să exercite aceste noi atribuţii ca să putem realiza proiectele de importanţă naţională şi cele de integrare a sistemului de transport feroviar în sistemul de transport feroviar european.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ţin să vă informez că proiectul de lege a fost avizat favorabil, în forma propusă de iniţiator, de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi proiectul de lege, în raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi, în momentul respectiv când am discutat această problemă şi, în urma dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiei propun admiterea, cu o completare, a proiectului de lege, în vederea corelării termenilor utilizaţi în ordonanţă.

Şi aş dori să observaţi, ca să nu mai intervin încă o dată, dacă, în afară de observaţia mea, nu o să găsiţi altceva, că, la punctul 4 din raport, s-a omis ceva, de către iniţiator, şi anume, deci textul sună în felul următor: "La articolul unic, punctul 1, lit.a) şi b) ale alin.3" şi aici lipseşte o sintagmă "al art.1 vor avea următorul cuprins". Deci îmi permit să fac această completare în raport, ca raportul să fie complet. În rest, s-au făcut doar unele mici precizări, şi anume că este vorba de sistemul de transport feroviar, şi la punctul a) şi la punctul b). În rest, s-a admis textul exact aşa cum a fost aprobat şi de comisia menţionată pentru aviz.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă cineva doreşte să intervină? Nu.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 1 al articolului unic, vă rog să priviţi în raport la poziţia 4 a raportului. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Punctul 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic devine articolul..., vă rog să priviţi la poziţia 2, se numerotează cu art.I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Şi priviţi în raport la poziţia 6: se introduce un art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2003 pentru completarea Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerţului.

Din partea iniţiatorului, vă rog, doamnă secretar de stat, poftiţi.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor deputat,

Domnilor deputat,

La elaborarea proiectului ordonanţei, s-a avut în vedere faptul că, în prezent, există o serie de societăţi comerciale care au incluse în denumirea lor cuvinte de genul "institut naţional român", acestea fiind de natură să creeze şi să întreţină o stare de confuzie în rândul opiniei publice şi în rândul mass-mediei.

În ceea ce priveşte cuvântul "institut", s-a avut în vedere faptul că majoritatea institutelor sunt înfiinţate prin acte de autoritate ale statului şi s-a considerat că utilizarea acestui cuvânt în cuprinsul denumirii unei societăţi comerciale poate afecta prestigiul şi credibilitatea unor institute acreditate. În ceea ce priveşte cuvintele "naţional" şi "român", s-a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de noţiunea de stat, în cuprinsul denumirii unei persoane juridice, fiind de natură să creeze aparenţa nejustificată a unei legături între respectivele persoane juridice şi autoritatea de stat.

Toate aceste consideraţii au fost ilustrate prin exemplul Institutului Român de Seismologie Aplicată care a reuşit, pe de o parte, să creeze o stare nejustificată în rândul populaţiei, prin furnizarea unor informaţii neştiinţifice referitoare la producerea unui cutremur de anvergură în judeţul Vrancea, iar, pe de altă parte, acest comunicat a adus prejudicii şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Prin urmare, vă rugăm să aveţi amabilitatea să adoptaţi proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, în forma prezentată de Guvern, în acest sens fiind, de altfel, şi raportul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum vi s-a prezentat, este vorba de completarea cu un alineat nou a art.39 din Legea nr.26, cu care comisia a fost şi este de acord, drept pentru care vă solicit să fiţi de acord şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu doreşte.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de o redactare îmbunătăţită, pentru că, chiar în primul rând al acestei formulări, este o repetiţie care deranjează: "În cazul în care se solicită înmatricularea unei firme care". Vă propun să eliminăm primul "care" şi, într-o redactare îmbunătăţită, ar suna în felul următor: "Dacă se solicită înfiinţarea unei firme care" şi textul curge.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi de acord, iniţiatorul? Da.

Comisia e de acord? Da.

S-a adoptat această variantă.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Poftiţi.

Domnul Cezar Manole Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sistemul de achiziţii publice prin licitaţii electronice a fost pus în funcţiune din 5 martie 2002. Deoarece în perioada de funcţionare au apărut o serie de elemente de a căror soluţionare depinde buna funcţionare a sistemului în viitor, prin prezentul proiect dorim sporirea securităţii sistemului, prin luarea unor măsuri asiguratorii, introducerea unei garanţii de participare în sistem, introducerea obligatorie a garanţiei de participare la licitaţie pentru valori estimate ale contractelor de achiziţie de peste 2.000 Euro şi la cererea autorităţii contractate sub acest plafon.

În fapt, prin acest proiect, se creează astfel posibilitatea de a sancţiona participanţii care nu respectă procedurile de utilizare a sistemului sau care au avut comportări incorecte faţă de parteneri, în derularea tranzacţiilor finalizate anterior.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond.

Poftiţi, domnule deputat Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia noastră a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice şi, adoptând mai multe amendamente, vă propune dumneavoastră, cu 13 voturi pentru, din 13 membri prezenţi ai comisiei, acest raport spre adoptare.

Trebuie să vă spunem că, într-adevăr, noi, de la bun început, am ştiut şi am şi spus, de la acest microfon, că, odată pus în practică acest nou sistem de licitaţii electronice, fără doar şi poate, în timp, va trebui să fie corectat pentru a se ajunge la eficienţa dorită din partea tuturor în ceea ce priveşte aceste achiziţii.

Iată că avem de-a face cu un prim moment de corecţie şi suntem întru totul de acord cu acesta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.I? Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Vă rog să priviţi şi în raport, e propusă o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, poziţia 7 din raport. Vă rog să priviţi în raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Vă rog să priviţi în raport, s-a propus o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5, de asemenea, este, la punctul 9 din raport, o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Vă rog să priviţi în raport, la pag.5, punctul 10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Punctul 9. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost propus de către comisie.

Art.I, în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vă rog să priviţi în raport, la punctul 2, se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a propus de către comisie.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Grupul parlamentar PSD propune numirea, în componenţa nominală a Comisiei pentru politică externă, a domnului deputat Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae, care, până nu demult, a făcut parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mai avem un proiect, însă numai până la 18,30.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2003 privind obligativitatea utilizării sistemului electronic de colectare a datelor statistice.

Dacă iniţiatorul are ceva de spus? Poftiţi. Scurt.

Domnul Cezar Manole Armeanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Foarte scurt. Acest proiect de lege urmează preluarea de către România a acquis-ului comunitar şi urmează Regulamentul Consiliului Europei nr.322/1997, nr.1558/1990 şi o Directivă a Parlamentului Europei şi a Consiliului Europei nr.46 EC.

În fapt, sistemul electronic de colectare a datelor statistice va permite colectarea, stocarea şi prelucrarea datelor statistice, prin intermediul Internet-ului şi calculului indicator de evoluţie. Utilizarea sistemului va conduce la creşterea calităţii datelor statistice şi la reducerea costurilor bugetare legate de realizarea cercetărilor statistice incluse în sistemul electronic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă vă menţineţi raportul?

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia noastră a dat aviz favorabil acestui proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2003 cu convingerea că aplicarea acestei ordonanţe va permite colectarea, stocarea şi prelucrarea datelor statistice într-un timp considerabil mai scurt şi cu reducerea costurilor bugetare legate de realizarea cercetărilor statistice. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Vă rog să priviţi în raport, la pct.5 sunt modificări. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat conform modificărilor comisiei.

Art.3. Sunt obiecţii? Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu este vorba de obiecţii, domnule preşedinte de şedinţă, este vorba de folosirea unui sistem identic de definire a termenilor, pentru că la pct.a), la definirea noţiunii de sistem electronic "print", se foloseşte acel sistem informatic, iar la pct.b), procedura on-line, utilizarea în acces direct. De aceea, eu aş propune să fiţi de acord să folosim o formă unitară în sensul ca şi la pct.a) să avem tot un cuvânt accentuat, respectiv "sistemul electronic de colectare a datelor statistice" - "sistemul informatic de utilitate publică". Nu văd de ce este nevoie să folosim "acel sistem", pentru că nu sunt şi alte sisteme. Deci: "sistemul informatic de utilitate publică" şi restul textului curge corespunzător.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia? Nu se acceptă, sunt nişte termeni tehnici, de asemenea, nici ministerul.

Cine este pentru formularea comisiei? Mulţumesc.

Voturi contra? 13 voturi.

Insuficient, deci rămâne formularea comisiei.

La art.3 adoptat aşa.

Art.4 - sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5? Poftiţi, la art.5.

Domnul Ráduly Róbert Kálman (din loja comisiei):

Este abrogat.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

A, e scos? Deci, nu îl mai avem deloc. Bun. Adoptat în varianta comisiei.

Art.6, vă rog să priviţi în raport. De asemenea, se abrogă.

Cap.II. Titlul cap.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.8 se scoate. Priviţi în raportul comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Titlul cap.III. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Sunt obiecţii? Adoptat în varianta comisiei.

Titlul cap.IV. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un nou art.9¹. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10 din proiectul iniţial. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a propus de către comisie.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Deschidem secvenţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Pentru domnul Damian Brudaşca, domnul ministru al culturii, Răzvan Theodorescu, are de prezentat un răspuns. Domnule ministru, poftiţi, aveţi cuvântul, răspundeţi domnului Brudaşca.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Domnule preşedinte,

Am de răspuns la cinci interpelări, numai că trei dintre ele sunt ale doamnei deputat Mona Muscă, care văd că nu este aici şi atunci am să vă las la secretariat răspunsul.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspundeţi întâi domnului Brudaşca şi dacă între timp vine doamna Mona Muscă...

Domnul Răsvan Theodorescu:

Da, domnului Brudaşca şi domnului deputat Wittstock care este aici.

Domnului Brudaşca. Ministerul Culturii şi Cultelor nu are cunoştinţe despre activităţile desfăşurate de societatea Muzeului ardelean al cărui preşedinte este doctor inginer Szabo Balint. Ştim doar că această societate continuă tradiţiile vechii societăţi a Muzeului ardelean, înfiinţat în secolul al XIX-lea de către contele Kun Geza, om de cultură maghiar.

Ministerul Culturii şi Cultelor nu are nici o contribuţie financiară sau materială la funcţionarea acestei societăţi şi nici nu cunoaşte sursele de finanţare ale activităţii acesteia. Ministerul Culturii şi Cultelor nu a monitorizat activitatea ştiinţifică a societăţii Muzeului ardelean, o asemenea atribuţiune neintrând în atribuţiunile sale. În cazul în care activitatea desfăşurată de societatea Muzeului ardelean ar aduce atingere instituţiei şi legilor ţării, considerăm că alte organe abilitate pot lua măsurile ce se impun.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudaşca să ne spună dacă este mulţumit.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule academician, vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră, chiar dacă a fost extrem de succint şi extrem de rece, zic eu. Dumneavoastră personal, sunt convins că aveţi mult mai multe cunoştinţe despre ce a însemnat societatea Muzeului ardelean în istoria tumultoasă a spaţiului românesc din Transilvania, iar această formaţiune "cancerigenă" care a apărut după 1990 este continuarea tuturor acestor demersuri ostile culturii române, ostile istoriei naţionale, ostile valorilor spiritualităţii româneşti. Este regretabil că Ministerul Culturii nu manifestă totuşi interes pentru producţiile ştiinţifice, multe dintre ele folosite în politica externă a Ungariei ca mijloc de promovare a tendinţelor revizioniste şi revanşarde ale acestui stat care, oficial, se declară prieten, dar cu toate prilejurile acţionează contrar. Oricum, mă satisface chiar şi acest răspuns extrem de succint pe care l-aţi oferit.

Ştiu cel puţin cu ce se ocupă Ministerul Culturii.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnule ministru, pentru domnul Eberhard Wittstock.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Domnule deputat, aţi făcut o distincţie clară: academicianul din mine ar putea să vă spună mai mult, dar, aici, vă vorbeşte ministrul care este adus să aibă răceala instituţională, atâta vreme cât această instituţie nu are nici o atingere, ca şi zeci de alte asociaţii culturale, care în societatea noastră sunt libere să se manifeste dacă nu încalcă Constituţia. Atâta vreme cât nu are atingere cu activităţile noastre, cât nu avem o contribuţie financiară nu putem să vă răspundem altceva decât ceea ce v-am răspuns acum.

În ceea ce priveşte trecutul unei societăţi a Muzeului ardelean, cea creată de contele Kun Geza, în ceea ce priveşte situaţia din secolul al XIX-lea, v-aş putea răspunde pe larg, dar evident nu aceasta vă interesează.

Dacă îmi îngăduiţi, domnule preşedinte, am răspunsul pentru domnul deputat Wittstock Eberhard...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Pentru domnul deputat Wittstock Eberhard şi a venit şi doamna Muscă, îi răspundeţi şi dânsei.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Cele 19 lucrări de pictură din inventarul Muzeului naţional Brukenthal se află actualmente la Muzeul naţional de artă al României. Menţionăm că Muzeul naţional Brukenthal a solicitat restituirea lucrărilor. cererea a fost discutată în şedinţa din 1 martie 2001 a Comisiei naţionale a muzeelor colecţiilor, care a avizat favorabil retrocedarea bunurilor.

De asemenea, Ministerul Culturii şi Cultelor a întreprins operaţiunea de clasare a lucrărilor în discuţie pe care am aprobat-o prin ordinul meu din 25 februarie 2003, deci, foarte recent. În acest moment, Muzeul de artă al României dispune de toată documentaţia şi este în măsură să opereze acţiunea de retrocedare a lucrărilor. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu conducerea Muzeului naţional, am convenit că revenirea de facto la Sibiu a celor 19 lucrări nu poate fi împlinită decât după realizarea finală a sistemului de pază şi protecţie ultramodern şi performant al Palatului Brukenthal.

Muzeul naţional Brukenthal se află acum în organizarea sistemului de asigurare conform unui document pe care vi-l putem pune la dispoziţie dacă doriţi. În contextul în care toate aceste operaţiuni se vor desfăşura fără probleme deosebite, finalizarea acestora este estimată pentru sfârşitul anului 2004.

Deci, cred că peste un an şi ceva, aceste opere care sunt ale Brukenthalului s-a aprobat revenirea lor la Brukenthal, se vor întoarce acolo. Până atunci, chiar conducerea Brukenthalului este de părere că este mai bine ca ele să rămână la Bucureşti, pentru că, doamne fereşte, în lipsa securităţii absolute se pot întâmpla lucruri care s-au întâmplat acum 40 de ani. Acesta este răspunsul.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat întâi să menţioneze dacă este mulţumit de răspuns.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule ministru, vă mulţumesc foarte frumos pentru acest răspuns concret care, nouă, sibienilor, mie ca deputat de Sibiu, ne dă speranţe că, într-adevăr, aceste 19 tablouri foarte valoroase care, printr-un abuz al autorităţilor comuniste, au ajuns la Bucureşti, se vor întoarce la Sibiu.

Opinia publică, chiar în momentul acesta, este interesată de această problematică, având în vedere că peste câteva zile, la 9 aprilie, se vor împlini 200 de ani de la moartea celui care a pus bazele Muzeului Brukenthal, baronul Samuel von Brukenthal. Eu am întrebat, şi aţi răspuns foarte concret, dacă Muzeul Brukenthal a făcut demersurile necesare pentru recuperarea tablourilor, referindu-mă la cadrul legal existent, şi anume la Legea 182 din anul 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. acolo se face referire la situaţia că proprietarii deposedaţi pot recupera aceste tablouri în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive. M-ar interesa, nu ştiu dacă puteţi să-mi daţi un răspuns pe loc, dacă în situaţia aceasta mai este nevoie de un proces.

Domnul Răsvan Theodorescu (din loja ministerială):

Nu. Este o retrocedare care a şi fost acceptată.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Da. Vă mulţumesc foarte frumos.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Acum vă rog să răspundeţi la întrebările formulate de doamna deputată Mona Muscă.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Doamna deputat Mona Muscă are două întrebări şi o interpelare şi îi voi răspunde pe rând.

Răspunsul privind interpelarea privitoare la conflicte în domeniul cultelor. În esenţă, aşa-zisele conflicte care se manifestă în domeniul vieţii religioase, pot fi clasificate în două categorii: 1 - conflictele dintre unele grupuri de credincioşi ortodocşi şi misionari evanghelişti neoprotestanţi sau iehovişti; 2 - conflicte patrimoniale dintre Biserica ortodoxă română şi Biserica română unită cu Roma, greco-catolică.

La primul punct. Cu privire la prima categorie, în anii 2001-2002, în ţara noastră, nu au fost conflicte religioase în adevăratul sens al cuvântului, dimpotrivă, se poate afirma că relaţiile interconfesionale din România au fost marcate de spiritul înţelegerii şi al toleranţei. Au fost, e drept, şi câteva incidente de mică importanţă între grupări de credincioşi ortodocşi şi evanghelişti neoprotestanţi sau iehovişti. Uneori au fost antrenaţi în aceste incidente şi preoţi ortodocşi. Acestea au fost reflectate şi în raportul Departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii privind libertatea religioasă.

În ceea ce priveşte implicarea noastră, trebuie subliniat faptul că ministerul, pornind de la principiul constituţional al libertăţii religioase, a avut, credem, un rol important în menţinerea unei atmosfere de armonie spirituală, reportându-se în mod echilibrat şi echidistant faţă de toate organizaţiile religioase.

Pe această bază, prin cunoaşterea adecvată a situaţiei existente şi printr-un dialog permanent cu reprezentanţii vieţii religioase, s-a reuşit gestionarea eficientă a celor câteva situaţii de neînţelegeri, astfel încât echilibrul confesional nu a fost perturbat.

În privinţa problemei prozelitismului, acest concept nu este definit din punct de vedere juridic, astfel că activitatea unei organizaţii religioase de atragere de noi adepţi poate intra sub incidenţa art.30 alin.7 din Constituţie numai în momentul în care prin acţiunile sale îndeamnă la ura religioasă, sau a art.318 din Codul Penal dacă împiedică sau tulbură libertatea de exercitare a vreunui cult religios.

La a doua chestiune, în ceea ce priveşte conflictul patrimonial dintre Biserica română unită şi Biserica ortodoxă română, acesta este cauzat de faptul că în 1948, cum se ştie, autorităţile vremii au interzis Cultul greco-catolic şi au dat în folosinţă bisericile şi casele parohiale greco-catolice parohiilor ortodoxe. După cum se ştie, după 1989, Biserica română unită cu Roma a fost relegalizată, iar pentru clarificarea situaţiei juridice a bunurilor imobile care aparţinuse înainte de 1948 acestei biserici a fost emis Decretul-Lege nr.126 din 1990. Acest act normativ prevede restituirea bunurilor imobile aflate în proprietatea statului, iar pentru stabilirea situaţiei juridice a bisericilor şi a caselor parohiale care au aparţinut Bisericii române unite şi au fost preluate de Biserica ortodoxă română s-a stabilit o comisie mixtă formată din reprezentanţi clericali ai celor două culte religioase. Conform acestor reglementări, comisia s-a creat la nivel înalt, iar pe plan local s-au creat comisii mixte de dialog la nivel eparhial. Până în prezent, comisia la nivel înalt s-a întrunit de 7 ori, ultima oară la Arad, la 1 octombrie 2002, iar comisiile locale de câte ori a fost nevoie. În urma acestor întâlniri şi pe alte căi, înţelegeri pe plan local, acţiuni judecătoreşti ş.a.m.d., Biserica ortodoxă română a retrocedat Bisericii române unite 160 de biserici, inclusiv 3 din cele 5 catedrale episcopale: Blaj, Cluj şi Lugoj. Pot să vă anunţ, după ce am redactat acest răspuns, că sper că suntem pe cale a realiza aceeaşi situaţie foarte curând şi în cazul Oradea, deci, a patra catedrală.

Referitor la implicarea Ministerului Culturii şi Cultelor în soluţionarea acestui conflict patrimonial trebuie precizat, din capul locului, că nu este atribuţia ministerului nostru de a hotărî de partea cui este dreptatea, soluţionarea conflictului este problema celor două biserici. Desigur că Ministerul Culturii şi Cultelor a folosit mijloacele care îi stau la îndemână pentru aplanarea acestor diferende. Astfel, Biserica română unită cu Roma a fost încurajată şi stimulată să construiască lăcaşuri de cult în localităţile în care credincioşii săi nu au biserică. În perioada 1990-2002 s-a avizat construirea a 240 de noi biserici, dintre care cele mai multe au fost finalizate.

De asemenea, s-a avut în vedere alocarea de fonduri băneşti de la bugetul de stat pentru construirea acestor lăcaşuri de cult. Numai în anul trecut s-au acordat circa 2000 de milioane de lei în acest scop. Trebuie să adaug că am aprobat în cazul Bisericii române unite cu Roma alocarea unor fonduri care au mers de la două şi jumătate până la trei ori mai mult decât trebuia să se dea conform recensământului, care ştiţi că este discutat.

În ceea ce priveşte această minoritate religioasă, 0,9, circa 200.000 de credincioşi, după recensământ, mai mult după opinia bisericii. Totodată, Ministerul Culturii şi Cultelor a făcut un lucru puţin fără precedent, a intervenit direct în medierea unor neînţelegeri între comunităţile ortodoxe şi greco-catolice, este vorba de întrunirea ierarhilor celor două culte organizată de noi şi moderată de noi la 5 aprilie 2002. În urma acestei întâlniri s-a convenit ca neînţelegerile să se soluţioneze în continuare pe calea dialogului. Ministerul Culturii şi Cultelor a intervenit direct în medierea conflictelor din următoarele localităţi: Mihalţ, judeţul Alba, Ocna-Mureş, unde aşteptăm un rezultat peste câteva săptămâni, un rezultat fericit; Oradea, unde aşteptăm rezultatul de care v-am vorbit, Fegernic, judeţul Bihor; Viişoara, judeţul Bihor; Huilung, judeţul Bihor; Tigvaniul Mare, judeţul Caraş Severin.

Răspuns pentru întrebări. Întrebarea privind situaţia bunurilor mobile şi imobile patrimoniale ale cultelor şi a spaţiilor ecleziale. Dacă o să fie de acord doamna deputat, aici voi face un rezumat, vreau să vă spun că, eu însumi, ca senator, trebuie să fie peste o jumătate de oră în sala Senatului pentru...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dar chiar, vă rog, mai scurt.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Da. Aici pot să vă spun că lucrurile stau bine sau au fost retrocedate, conform Ordonanţei de urgenţă 94, sau sunt în curs de retrocedare o serie întreagă de bunuri cu excepţia lăcaşurilor de cult în care se oficiază în prezent slujbe religioase. Acest lucru este legat de prima dumneavoastră interpelare. Ceea ce este important să vă spun, până la împlinirea termenului de depunere a cererilor de restituire, care a fost 2 martie 2003, au fost depuse 7.567 de cereri repartizate astfel: Biserica ortodoxă română 770, Biserica romano-catolică 991, Biserica română unită 2207, Biserica reformată 899, Biserica evanghelică 690, Cultul mozaic 1809, alte culte 201. Urmează ca, în termenii prevăzuţi de lege, comisia să analizeze, să hotărască pentru fiecare cerere de restituire în parte.

În ceea ce priveşte monumentele demolate, aveţi răspunsurile în ultima parte.

În sfârşit, răspuns la întrebarea dumneavoastră doamnă deputat privind restanţele ministerului în contractarea şi decontarea lucrărilor la proiectare. Sunt o serie de disfuncţii care au fost semnalate de uniunile profesionale şi de care dumneavoastră ştiţi, care se datorează unor cauze altele decât cele legate de activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor. Una din cauze se datorează dificultăţilor de fundamentare anuală a planului de restaurare, deoarece în multe situaţii agenţii economici execută lucrări necesare avizate prin proiecte, dar pentru care în plan nu au fost prevăzute fonduri, pentru care nu au semnate contracte sau execută lucrări depăşind valorile contractului, reclamând efectuarea plăţilor. Am decis ca tot ceea ce depăşeşte ceea ce s-a semnat în contract să fie considerat de acum muncă voluntară şi atâta tot, pentru că nu putem să plătim la infinit depăşiri de plan.

aţi întrebat ce s-a petrecut la Agapia. La Agapia nu s-a putut încheia contractul pe anul 2002, deoarece nu fusese definitivată şi predată de proiectant etapa aferentă contractului pentru 2001. La Probota nu s-a făcut nici o ofertă de proiectare, deci, în lipsa unei oferte de proiectare în sistemul actual, trebuie să o luăm de la capăt. De menţionat că pentru cele două mânăstiri, Agapia şi Neamţ, s-au alocat fonduri suplimentare contractate la sfârşitul lui 2002. La Probota, contractul a fost încheiat în aprilie 2002, pentru componente artistice, iarăşi nu s-a prezentat nici o ofertă. La Mânăstirea Neamţ nu s-a putut încheia contractul pentru componente artistice deoarece lucrările au fost avizate abia în decembrie. La alte monumente la care aţi întrebat dumneavoastră, Vălenii de Munte şi Filipeştii de Pădure, contractele s-au încheiat pe cifre de plan aprobate în martie 2002, deoarece este necesar un timp pentru verificarea devizului-ofertă, pentru tarifare.

Cu privire la întârzierea perfectării contractelor sau decontării lucrărilor acceptate la plată sunt următoarele situaţii: ni se transmit oferte de executanţi cu lucrări sau valori care nu sunt programate, verificarea ofertelor sau situaţiilor de plată care ia timp, nu sunt respectate termenele de predare a proiectelor, situaţie care duce la întârziere în contractarea în lucrările de execuţie. În 2002 a fost necesară recalcularea tuturor situaţiilor de lucrări ca urmare a apariţiei legii referitoare la TVA şi care a contribuit la întârziere în decontarea lucrărilor.

În orice caz, apreciem că deosebirea între Ministerul Culturii şi Cultelor şi un agent economic ce reclamă încasarea sumelor pentru lucrările executate sau neprevăzute în plan şi sistemul de control, verificare, contractare, dirigentare şi decontare a lucrărilor din fonduri publice este important, instituţii ale Ministerului Culturii şi Cultelor sunt cele care aplică riguros prevederile legii, aşa cum au dovedit-o şi controalele Curţii de Conturi care, de altminteri, le-aţi primit.

O să-mi îngădui, pentru că am rezumat în cazul doamnei deputat Mona Muscă să-i ofer direct, in extenso, cele trei răspunsuri. (Oferă doamnei deputat răspunsurile respective.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi ceva de spus? Nu. (S-a adresat doamnei deputat Mona Muscă.)

Doamna Cristina Tarcea, secretar de stat la Ministerul Justiţiei va răspunde unei întrebări adresate de domnul Damian Brudaşca. Poftiţi.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Brudaşca,

La întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi precizări în legătură cu numirea domnului Nicolae Moldovan în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, Ministerul Justiţiei vă răspunde după cum urmează. Domnul Nicolae Moldovan este procuror din anul 1988 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi din anul 1993, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi a fost delegat în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin Ordinul nr.230 din 28 februarie 2003, emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, delegarea începând cu data de 1 martie 2003. Această măsură a fost luată ca urmare a eliberării din aceeaşi funcţie a domnului Găzdac Viorel, tot la 28 februarie 2003, mandatul acestuia fiind expirat, deoarece fusese numit în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj la data de 1 februarie 1998. La emiterea ordinului de delegare au fost avute în vedere rezultatele obţinute în activitate, experienţa acumulată în funcţia de procuror, dar şi comportamentul la serviciu, în familie şi societate. Astfel, din verificările efectuate în acest scop nu au rezultat aspecte care să contravină normelor deontologice acuzaţiile ce se aduc procurorului Nicolae Moldovan în presa locală şi centrală, fiind lipsite de temei şi făcute de persoane interesate.

Aspectele privind pretinse fapte de corupţie au fost verificate în anul 1996 de un procuror inspector din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, dar s-a constatat că acestea nu erau întemeiate, iar dosarele la care se făcea referire nu au fost soluţionate de procurorul Nicolae Moldovan. Întrucât acuzaţiile aduse procurorului Nicolae Moldovan nu sunt susţinute de probe, ele fiind mai degrabă afirmaţii ale unei persoane interesate, apărute imediat după delegarea acestuia în funcţie, delegarea în funcţia de prim-procuror s-a dispus, conform prevederilor legale, nefiind motive pentru retragerea acesteia. Cu stimă, ministrul Justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Observaţi, domnule deputat, că răspunsul a fost foarte cald, chiar tandru. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, într-adevăr, Ministerul Justiţiei are o sensibilitate deosebită, dacă ar avea şi eficienţă, ar fi cel mai brava minister din Guvernul actual.

Aş vrea să-mi permită doamna ministru să-i citesc nişte fragmente din nişte texte care au apărut totuşi în presă. Dacă presa în România este mincinoasă, eu recomand doamnei ministru şi ministerului respectiv să binevoiască să-i dea în judecată pe cei care aduc atingere imaginii unui înalt funcţionar al ministerului pe care domnia sa îl conduce împreună cu restul colegilor domniei sale. Dânsa a făcut tot timpul afirmaţii că o persoană interesată..., dar aş vrea să vă citesc, stimată şi distinsă doamnă secretar de stat, următoarele afirmaţii de presă: surse din cadrul Serviciului independent de protecţie şi anticorupţie Cluj susţin că proaspătul prim-procuror clujean ar fi fost cercetat de mai multe ori în legătură cu săvârşirea unor fapte cu aspect penal. Deci, nu este vorba de o persoană interesată, pentru că bănuiesc că nimeni din serviciul respectiv nu are ceva special împotriva domnului Moldovan.

După aceea, un alt articol apărut, tot în 3 martie, în România Liberă, spune aşa: "procurorii clujeni sunt nemulţumiţi de schimbările la vârf în Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj". Este vorba de procurori, nu este vorba de o persoană nominalizată.

De asemenea, dacă îmi permite doamna ministru, aş vrea să îi reamintesc că există chiar un titlu care ar fi trebuit să pună pe gânduri conducerea ministerului care vorbeşte despre o nouă criză în justiţia clujeană. Ori o fi vorba doar de un vârtej într-un pahar de apă sau este vorba de o criză reală pe care totuşi ministerul se face că nu o vede.

Eu, personal, nu-l cunosc pe domnul Moldovan. Deci, nu mă puteţi acuza că aş avea ceva împotriva domniei sale.

Am, însă, rugămintea ca aceste chestiuni să fie analizate cu seriozitate şi răspundere, pentru că este vorba de justiţie şi, dacă vrem ca justiţia să contribuie la proiectul Guvernului de realizare a României curate, atunci ea însăşi trebuie să fie curată.

Cred, însă, că trebuie să fie curată nu după proceduri "a la Nufărul", ci după proceduri care să implice responsabilitate şi responsabilizare a factorilor meniţi a lua decizii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi ceva de adăugat?

Poftiţi, doamna secretar de stat.

Doamna Cristina Tarcea:

aşa cum am arătat, în anul 1996, domnul procuror, într-adevăr a făcut obiectul unor cercetări administrative, cercetări care vizau inclusiv aspectele din publicaţiile la care aţi făcut referire.

Cert este că, în urma acelor cercetări, aşa cum am arătat, s-a stabilit faptul că acuzaţiile care i se aduceau nu erau întemeiate.

Trebuie subliniat faptul că, din acel moment, deci din momentul 1996 şi până în momentul numirii sale în funcţie, nici un fel de altă acuzaţie nu s-a mai adus domnului procuror şi nici Ministerul Justiţiei, sau Parchetul, nu a primit vreo sesizare în ceea ce-l priveşte.

Acesta este motivul pentru care punem la îndoială aceste afirmaţii făcute imediat după numirea dumnealui în funcţie.

Sigur, în măsura în care nu cred că se poate contesta faptul că doamna ministru Stănoiu n-ar fi dat dovadă de intransigenţă atunci când s-au constatat abateri săvârşite de magistraţi. În acest sens vorbesc şi cauzele în care s-a dat aviz de cercetare sau aviz de arestare. Prin urmare, orice acuză întemeiată a fost prompt, din acest punct de vedere, sancţionată de Ministerul Justiţiei, ceea ce nu a fost în cazul domnului procuror Moldovan.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Ionel Fleşariu va răspunde domnului Brudaşca. Poftiţi.

Are trei întrebări de răspuns. Ce să facem? Domnul Brudaşca e... e curios.

Domnul Ionel Fleşariu:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la faptul că locuitorii din Frata, judeţul Cluj, au de mai mult timp probleme cu asigurarea apei pentru uz casnic şi animale, autorităţile locale, neimplicându-se în rezolvarea acestor probleme, vă comunicăm următoarele:

"În comună funcţionează trei fântâni, la care au acces toţi cetăţenii din această comună. Două dintre ele se află pe domeniul public, iar cealaltă - pe proprietatea privată a domnului Hapa Vasile, care permite locuitorilor să ia apă din această fântână.

În ceea ce priveşte problema preluării abuzive de către domnul Coroian Vasile a unui teren din domeniul public, reclamaţia cetăţenilor nu corespunde realităţii, întrucât terenul împrejmuit de acesta este proprietate privată.

Cu stimă, ministrul Octav Cozmâncă."

Să dau la toate?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu zic că-i bine să daţi la toate răspunsul şi, pe urmă, domnul deputat o să-şi precizeze ...

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, în regulă.

Printr-o altă întrebare, domnul deputat sesizează faptul că primarul comunei Apahida, din judeţul Cluj, şi-a mobilat un apartament pentru uz personal în sediul Primăriei comunei Apahida.

Facem următoarele precizări în legătură cu această întrebare:

Din verificările întreprinse de Prefectura judeţului Cluj pentru clarificarea aspectelor semnalate, s-a constatat că spaţiul locativ situat la mansarda clădirii în care-şi are sediul Primăria comunei Apahida, a fost construit în cadrul proiectului aprobat în unanimitate prin Hotărârea Consiliului Local nr.1 din 26 ianuarie 2001, conform listei de investiţii, reparaţii, întreţinere şi dotări propuse pentru anul 2001, Capit.II, pct.1.

Acest spaţiu locativ, care figurează în memoriul tehnic la Capit.IV, sub denumirea "garsonieră delegaţi", cu o suprafaţă utilă de 50,55 m.p., a fost amenajat în scopul găzduirii unor persoane aflate în delegaţie oficială, fiind folosită ocazionat şi de către primar, atunci când situaţia impune prezenţa acestuia peste noapte la primărie.

În ceea ce priveşte domiciliul legal al domnului primar Ionel Fărcaş, vă facem cunoscut că, potrivit actului de identitate, acesta şi-a schimbat domiciliul în comuna Apahida, Str.Eroii Pascu nr.61, la data de 20 septembrie 1996, pe baza unui contract de închiriere înregistrat la Administraţia financiară.

Prin sentinţa civilă nr.4.820 din 2000 a Judecătoriei municipiului Cluj-Napoca, s-a validat mandatul de primar al domnului Ionel Fărcaş, iar în hotărâre se menţionează că are domiciliul în comuna Apahida, ceea ce înseamnă că instanţa de judecată a verificat domiciliul acestuia.

Întrucât nici în cadrul cercetărilor întreprinse de organele de poliţie nu s-a făcut dovada schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, în condiţiile dreptului comun în materie nu sunt aplicabile prevederile art.72 alin.2 lit.c) din Legea administraţiei publice locale nr.215 din 2001, cu referire la încetarea de drept a mandatului de primar într-o astfel de situaţie.

Şi, în sfârşit, o a treia întrebare la care răspund se referă la un punct de vedere pe care l-a exprimat primarul municipiului Cluj-Napoca pe marginea unui răspuns pe care l-am dat la o interpelare anterioară a domnului deputat, punct de vedere pe care dumneavoastră ni l-aţi trimis anexat întrebării înregistrate la Camera Deputaţilor la nr.1.005 A/2003 şi, în legătură cu aceasta, vă facem cunoscut următoarele:

"Punctul de vedere exprimat de alesul local Funar Gheorghe constă, de fapt, într-o înşiruire de interpretări originale ale unor texte din Legea nr.215/2001, interpelări cu care, evident, nu putem fi de acord, fapt pe care vi l-am comunicat prin răspunsul la interpelarea anterioară.

Aşa fiind, ne menţinem răspunsul pe care vi l-am dat cu nr.3.857 din 14 ianuarie 2003.

Cu stimă, ministrul administraţiei publice Octav Cozmâncă".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, dacă sunteţi mulţumit de cele trei răspunsuri?

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Totdeauna când vine domnul Fleşariu, nu numai că sunt mulţumit, dar sunt supermulţumit pentru modalitatea în care domnia sa ştie să meargă pe lângă subiect.

Apreciez aceste abilităţi deosebite şi cred că este cel mai reprezentativ membru al actualului Guvern privind abilitatea de a nu răspunde la obiectul problemelor puse.

Haideţi, să le luăm pe rând.

Este adevărat că în localitatea respectivă sunt trei fântâni, numai că ele sunt situate concentrat, într-o anumită zonă a satului. Şi atunci îl întreb pe domnul ministru: ce să facă cei care sunt la doi kilometri şi jumătate? Să vină până acolo şi să ia apă, sau să-şi facă o fântână mai aproape?

Este adevărat, domnule ministru, şi faptul că actualmente personajul despre care spuneţi, este într-adevăr proprietar. Dar aţi verificat modul în care a intrat în posesia terenului?

Eu vă voi aduce un document, promit aici, din care rezultă că cele spuse de dumneavoastră nu dovedesc faptul că cei care au verificat au fost şi responsabili.

Vreau să vă informez că cei care mi-au adus la cunoştinţă această informaţie sunt consilieri nu ai Partidului România Mare, ci ai altor partide politice din actuala structură a Consiliului local Frata.

Şi acum, aceleaşi merite deosebite, pe care eu vi le admir sincer şi mă bucur că sunteţi în acest minister, pentru că, în felul acesta, asiguraţi o imagine excepţională Guvernului şi ministerului respectiv.

Domnule ministru, eu vă informez pe dumneavoastră, cu responsabilitatea pe care trebuie s-o am, că domnul primar Ionel Fărcaş locuieşte în Cluj-Napoca, pe Str.Traian Vuia nr.114. Soţia domniei sale locuieşte acolo.

Dumneavoastră aţi spus, aţi afirmat că prefectura v-a informat că domnia sa are domiciliul în Apahida, la adresa Str. Eroii Pascu nr.61, care este la circa 7 minute de mers pe jos; de la primărie, acest mers, această distanţă am parcurs-o eu în ritmul pe care l-ar avea o persoană de vârsta primarului. 7 minute, domnule ministru!

Cred că este singura primărie din ţară, unde se lucrează în trei schimburi. Spuneţi-mi şi dumneavoastră: unde mai trebuie să rămână primarul peste noapte în incinta primăriei? De ce să nu facă 7 minute pe jos?! Că-i stârneşte pofta de somn. De ce trebuie să rămână neapărat în această garsonieră? Că dumneavoastră aţi spus, domnule ministru, un lucru foarte clar: conform listei de investiţii, este vorba de o garsonieră unde sunt delegaţiile oficiale şi se foloseşte ocazional de primar atunci când situaţia impune prezenţa acestuia peste noapte. Unde? În comună? În primărie? Păi, în comună ar trebui să fie tot timpul, dacă are domiciliul acolo. Iar în primărie, dacă dumneavoastră daţi o asemenea dispoziţie, probabil că faceţi primăriile societăţi comerciale şi o să lucreze în trei schimburi şi primarul o să vină dimineaţă un pic şi, în rest, pe perioada de noapte, că atunci se lucrează mai mult.

Domnule secretar de stat, eu vă mulţumesc pentru eforturile pe care le faceţi, de a nu răspunde legii atunci când este vorba de respectarea aplicării Legii nr.215.

Dumneavoastră v-aţi făcut un obicei la ministerul dumneavoastră, că respectaţi legea numai atunci când doriţi şi când ea vă favorizează. Nu ţineţi cont că este un exemplu similar în comuna Pişcold, unde primarul PSD a avut curajul să ceară prefectului, iar acesta, la rândul lui, a avut curajul să ia cunoştinţă prin ordin şi să dizolve consiliul local.

Dar, pentru că pe dumneavoastră nu vă interesează respectarea legii decât din pas, din loc în loc, nu în permanenţă, iată că-mi răspundeţi la fel, adică stereotip şi fără nici un fel de angajament în privinţa semnalelor pe care le primiţi din teritoriu, vis-a-vis de această problemă importantă a administraţiei publice locale.

Eu vă felicit şi vă felicit în primul rând pentru că reprezentaţi cel mai abil mod de a incita la nerespectarea legii în administraţia publică din România.

(Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, vreţi să comentaţi?

Vreţi să comentaţi. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Dacă este acelaşi răspuns ...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, să răspundă la felicitări. Ştiu eu ...?

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doar câteva precizări vreau să fac. Sunt secretar de stat şi nu sunt membru al Guvernului. Mulţumesc domnului deputat că m-a avansat, dar eu nu sunt membru al Guvernului.

În al doilea rând, mulţumesc domnului deputat pentru aprecierile pe care mi le-a adresat.

Şi, în al treilea rând, vreau să-i spun domnului deputat că pentru noi - şi sunt aici reprezentanţii Ministerului de Interne -, valabil în ceea ce priveşte domiciliul rămâne menţiunea făcută în actul de identitate, şi nu locul unde un cetăţean, fie el şi primarul comunei Apahida, îşi petrece o noapte, sau alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, sunt primari harnici în Transilvania.

Domnul Brudaşca a adresat şi o întrebare Ministerului Afacerilor Externe. A primit răspuns în scris.

Doamna Mona Muscă a adresat o întrebare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind situaţia din comuna Obreja şi înţeleg că a primit răspuns în scris.

N-aţi citit întrebarea în şedinţa ...?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci n-aţi citit întrebarea. Poftiţi, citiţi întrebarea.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Întrebarea se adresează ministrului apelor şi protecţiei mediului, domnul Petru Lificiu.

Obiectul întrebării este situaţia comunei Obreja.

În ultimii ani, comuna Obreja s-a aflat într-o situaţie dificilă, din cauza inundaţiilor provocate de Râul Bistra, care o străbate.

În 1998, pagubele s-au cifrat la 2,1 miliarde lei; în '99 - la 1,9 miliarde; în 2000 - la 2,5 miliarde; în 2001 - la 1,8 miliarde, iar în 2002 - la aproximativ 1,7 miliarde.

Inundaţiile au afectat atât terenurile agricole, casele şi gospodăriile, cât şi drumul judeţean.

În aceste condiţii, vă rog să precizaţi care sunt fondurile prevăzute şi cum sunt ele repartizate în timp pentru finalizarea lucrării de îndiguire a Râului Bistra, malul drept, în vederea protejării comunei Obreja de inundaţiile viitoare şi de pagubele aferente acestora?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci, aveţi răspunsul.

Citiţi şi dumneavoastră răspunsul, domnule Jelev.

Domnul Ioan Jelev:

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Stimată doamnă deputat Mona Muscă,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situaţia comunei Obreja din judeţul Caraş-Severin înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.973 A din 17 februarie 2003, vă putem preciza următoarele:

În vederea apărării de inundaţii provocate de Râul Bistra, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a elaborat studiul de fezabilitate pentru proiectul "Amenajarea Râul Bistra pe sectorul Glimboca-confluenţa Râul Timiş, judeţul Caraş-Severin".

În cursul acestui an, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, conform prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, investiţia sus-menţionată va fi introdusă în programul de investiţii al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, cu începere din trim.I/2004, alocându-se, în acest scop, o sumă de circa 20 miliarde lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea totală a investiţiei. Pentru asigurarea surselor de finanţare, obiectivul de investiţii a fost propus Băncii Europene de Investiţii în vederea obţinerii unui credit, astfel ca, în completare cu componenta locală de finanţare, proiectul să poată fi finalizat până la sfârşitul anului 2005.

Vă putem pune la dispoziţie şi răspunsul scris.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă sunteţi mulţumită de răspuns?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a veni aici şi de a răspunde.

În rest, ce pot să spun? Dumneavoastră propuneţi fonduri 50% din valoarea totală a investiţiei pentru anul 2004, ca să se înceapă în 2005, după ce, în interpelare eu am spus foarte clar că 5 ani la rând au fost pagube majore acolo. Nici nu mai ştiu ce să cred. Aşteptaţi ca inundaţiile din fiecare an, până în 2005, când vreţi să încercaţi să reparaţi acolo ce se poate repara ...? Deci, ca aceste inundaţii din fiecare an să rezolve problemele prin ştergerea din judeţul Caraş-Severin a terenurilor agricole, a caselor şi gospodăriilor şi a drumului judeţean? Bănuiesc că nu asta este intenţia dumneavoastră.

Cu toate acestea, singurii care până acum au făcut eforturi mari acolo sunt primarul şi comunitatea. Şi, recunosc, un ajutor de la unul din miniştrii actuali care este din Ciuta - un sat aparţinător comunei Obreja.

Ce să vă spun? Mă întreb dacă proiectul de fezabilitate făcut în 2002, studiul de fezabilitate va mai fi valabil în anul 2005, cu toate modificările care se vor aduce acolo mediului înconjurător din pricina inundaţiilor anuale.

Dumneavoastră spuneţi în răspuns "în vederea apărării de inundaţii". Păi, în vederea apărării de inundaţii, nu vă supăraţi, nu numai că n-aţi făcut nimic, dar văd că nici nu aveţi de gând să faceţi. Într-o legislatură întreagă, deci în 4 ani, n-aţi găsit prilejul să faceţi ceea ce trebuie pentru oamenii de acolo. Pe mine mă uimeşte şi cred că pe ei îi va lăsa şi disperaţi, nu numai uimiţi, pentru că ei au acolo gospodării, sunt case, sunt drumuri, nu se poate ajunge. E un dezastru acolo când sunt inundaţii.

Nu vă supăraţi, eu cred că un răspuns ca acesta, pentru 2005, este o glumă proastă, o consider o glumă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, acum mi-e teamă că inundaţiile astea n-au început chiar când am venit noi la putere. Au fost şi înainte.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Şi?! Şi?! Este un motiv în plus!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi nici guvernele anterioare n-au făcut nimic. De ce? Pentru că n-au bani. Ăsta este răspunsul.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

"N-au bani" nu este un răspuns. Spuneţi-le asta oamenilor de acolo!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare tot Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

Dacă aveţi răspunsul şi pentru dânsul? Înţeleg că s-a transmis un răspuns în scris privind rezolvarea problemelor de mediu din municipiul Cluj-Napoca.

Poftiţi.

Domnul Ioan Jelev:

Nu ştiu dacă aş putea face o precizare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Faceţi.

Domnul Ioan Jelev:

Cred că nu s-a înţeles la primul răspuns ceva, doamnă deputat.

Studiul de fezabilitate este făcut în 2003, deci nu din 2002, ci anul acesta a fost discutat în minister, iar investiţia începe la anu', în 2004, deci nu în 2005; deci, în 2005, am precizat, "se va încheia".

Deci, totuşi, o diferenţă.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Dacă dumneavoastră credeţi că asta schimbă cu ceva ...? Nu schimbă cu nimic. Este acelaşi lucru.

Domnul Ioan Jelev:

Într-adevăr, totuşi, încercăm să rezolvăm o problemă grea, având în vedere multitudinea acestor aspecte în întreaga ţară şi sperăm ca, totuşi, să se rezolve această situaţie într-un ritm relativ rapid.

Referitor la situaţia rampei de deşeuri de la Patarât din municipiul Cluj, avem următorul răspuns pentru domnul deputat Damian Brudaşca.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată domnului prim-ministru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.988 din 18 februarie privind situaţia depozitului de deşeuri Patarât Cluj, vă prezentăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.631 din 19.VII.2002, unitatea de coordonare a implementării ISPA are rolul de a verifica şi analiza conţinutul documentaţiilor aplicaţiilor ISPA, precum şi conformitatea acestora cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

Proiectul ISPA, sistem integrat de gospodărire a deşeurilor menajere în municipiul Cluj-Napoca, primit în data de 6 decembrie 2002 la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, nu a fost transmis la Comisia Europeană, deoarece documentaţia a fost incompletă, lipsindu-i acordul de mediu, document foarte important pentru evaluarea aplicaţiei ISPA la Bruxelles. Acest act nu s-a obţinut de la Inspectoratul de Protecţie a Mediului Cluj, deoarece Primăria Cluj nu a prezentat actul de proprietate pentru terenul pe care se va amplasa depozitul ecologic, avizul sanitar şi garanţia bancară, scrisoarea de intenţie din partea unei instituţii financiare internaţionale pentru cofinanţarea proiectului.

De asemenea, unele dintre materialele tehnice prezentate au fost tratate superficial, de exemplu, masterplanul, iar în studiul de fezabilitate n-au fost indicate mai multe scenarii de gestionare a deşeurilor menajere care să fie corelate cu analiza economico-financiară pentru proiect.

Deoarece în lunile ianuarie-februarie 2003 a fost revizuită strategia ISPA, condiţia impusă de Comisia Europeană este aceea ca proiectele care vor fi transmise în perioada 2003-2006 la Bruxelles pentru aprobare să fie cuprinse în această strategie. Strategia ISPA a fost revizuită, ţinând seama de documentele strategice ale Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, planul naţional de gestiune a deşeurilor şi planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului, planul naţional pentru adoptarea acquis-ului comunitar de mediu, necesităţile investiţionale pe care România trebuie să le suporte în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi distribuţia fondurilor de finanţare ISPA care urmează să fie alocate în perioada 2003-2006 la proiectele de mediu.

Astfel, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, ca autoritate de decizie şi control în domeniul gestionării deşeurilor, consideră că în viitor proiectele prioritare care se vor dezvolta prin programul ISPA vor fi cele regionale, judeţene şi zonale.

Având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi datorită faptului că proiectul propus trata doar aspectele privind managementul deşeurilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a recomandat ca proiectul ISPA să fie revizuit, astfel încât să fie un proiect zonal şi să includă Cluj-Napoca şi alte oraşe şi localităţi din jur.

Considerăm că astfel se vor rezolva problemele de mediu atât din municipiul Cluj-Napoca, cât şi din celelalte localităţi învecinate, prin închiderea depozitului vechi de deşeuri Patarât, prin deschiderea unui depozit ecologic şi prin realizarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor, dar numai respectând regulile stabilite de Comisia Europeană, care acordă prin programul ISPA un grant de 75% din valoarea totală a proiectului.

Acesta este răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Este o vorbă destul de veche privind spălatul pe mâini, ca Pilat din Pont.

Domnule secretar de stat, permiteţi-mi să vă reamintesc, cu tot respectul, că un reprezentant al ministerului din conducerea căruia faceţi parte, a consiliat consiliul local şi Primăria municipiului Cluj-Napoca vreme îndelungată, în vederea întocmirii documentaţiei necesare pentru obţinerea tuturor avizelor, acordurilor şi aprobărilor pe care dumneavoastră le-aţi invocat că lipsesc.

Mai mult decât atât, tot un reprezentant al ministerului domniei voastre a participat şi la o licitaţie, care a fost realizată pentru materializarea sau implementarea acestui proiect.

Păi, în aceste condiţii, domnule secretar de stat, înseamnă că vă acuzaţi proprii subalterni de incompetenţă, de iresponsabilitate şi de neseriozitate în acordarea asistenţei de specialitate administraţiei publice locale.

În al doilea rând, tot dumneavoastră, ministerul, aţi aprobat, sau aţi tolerat, - v-aţi făcut că nu există -, fără să existe nici un fel de acord de mediu, de studiu de fezabilitate, de studiu de prefezabilitate şi mai ştie Dumnezeu câte cereţi dumneavoastră acum primăriei, aţi aprobat o aventură din care s-au băgat bani serioşi din banii publici în buzunarele unor escroci care se află în conducerea unor instituţii judeţene clujene, care acum se află în cercetările Parchetului Naţional Anticorupţie.

Pentru un proiect aventurist, în care au fost aduse utilaje de mâna a şasea, vechi, plătite drept utilaje noi. Atunci, de ce n-aţi manifestat, domnule secretar de stat, aceeaşi rigoare şi responsabilitate?

Doi: vă reamintesc că populaţia efectivă a municipiului Cluj-Napoca, potrivit ultimului recensământ, este de 321 de mii de persoane.

A menţine în continuare Patarât acolo, nu numai că este o ruşine pe obrazul acestor cetăţeni, dar este şi un pericol public pentru transportul aviatic şi este, de asemenea, un pericol şi din punct de vedere ecologic prin toate noxele pe care le degajă această rampă pe care dumneavoastră nu vreţi sub nici un preţ s-o închideţi, nu vreţi sub nici un preţ să lăsaţi municipalitatea să decidă în numele locuitorilor.

Cum poate un funcţionar de la minister, cu de la sine putere, indiferent care este gradul acestuia, să decidă în numele locuitorilor municipiului Cluj-Napoca ce e bine şi ce nu e bine pentru ei? Cred că aici miroase a şpagă, a mită, a bani nemunciţi.

Vă rog, cu toată seriozitatea şi cu toată responsabilitatea, să revizuiţi acest punct de vedere şi să puneţi degetul pe rană, până când nu veţi fi parte la eventuale procese iniţiate în urma cercetărilor PNA. Nu este admisibil ca banii publici să fie folosiţi pentru exerciţii aventuriste numai ca să îmbogăţească pe unii, în detrimentul a 361 de mii locuitori ai municipiului Cluj-Napoca.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Jelev, dacă aveţi un răspuns, poftiţi.

Domnul Ioan Jelev:

Eu aş dori numai, dacă cumva există aceste acuzaţii extrem de grave legate de situaţia rampei de deşeuri a municipiului Cluj, să ni le puneţi şi nouă la dispoziţie, pentru că, eu cred că aceste afirmaţii trebuie dovedite. Altfel, denotă o gravitate ieşită din comun şi acuzaţiile acestea plutesc asupra unor oameni care nu cred că au o vină în faptul că încearcă să rezolve o problemă, în limitele pe care condiţiile materiale şi financiare, pe care le avem la dispoziţie, pot să asigure.

De exemplu, Programele ISPA, la această oră vor putea asigura în perioada 2004-2006 maximum 4-5 astfel de rampe de deşeuri la nivelul întregii ţări şi este un lux foarte mare ca să ne permitem să finanţăm numai o rampă municipală, când aceeaşi situaţie se regăseşte în toate judeţele. Deci planul naţional de gestiune al deşeurilor prevede ca în fiecare judeţ să se realizeze 2-3 depozite de deşeuri care să fie zonale pentru a acoperi mai multe localităţi, întrucât nu ne permitem la nivelul fiecărei localităţi să deschidem astfel de rampe mici. Aceasta a fost.

În al doilea rând, aş dori să amintesc faptul că în anul 2001, în repetate rânduri, noi am făcut presiuni ca această rampă tocmai să fie închisă datorită marilor probleme de mediu pe care le-a creat şi atunci ni s-a răspuns de câteva ori din partea primăriei că există suficient timp, întrucât Uniunea Europeană cere acest lucru şi confirmarea numai până în anul 2007.

Între timp au apărut aceste constrângeri mult mai dure la nivelul acestor Programe ISPA la care noi trebuie să răspundem pentru a putea soluţiona cu o sumă dată de bani cât mai multe astfel de depozite.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule Brudaşca, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Să nu aibă domnul secretar de stat impresia că vorbesc discuţii, domnule secretar de stat, vă recomand să luaţi legătura cu domnul Amărie Ion care este procuror general al Parchetului Naţional
Anticorupţie şi vă poate pune la dispoziţie toate rezultatele cercetării în cazul experienţei Power Pek. Dacă nu vă mulţumeşte acest lucru, vă voi trimite eu un set de documente pe această temă, pentru a vă documenta şi pentru a vedea că nu este vorba de o invenţie personală. Această chestiune se află în cercetarea PNA - secţia Cluj şi este instrumentată de către domnul procuror Fabian. Nu reţin celălalt nume.

Iar în ceea ce priveşte această pluritate a depozitelor, eu vă reamintesc că de ani de zile încercaţi să închideţi sau să securizaţi nişte depozite de deşeuri mult mai grave (cele de la Turda), în urma cărora au murit până în momentul de faţă 3 persoane. De doi ani de zile tot spuneţi că veţi da 35 de miliarde de lei să le securizaţi şi tot în faza aceea de promisiuni neonorate sunteţi şi în momentul de faţă. Oare şi aceasta să reprezinte tot o preocupare pentru mediul curat al judeţului Cluj?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudaşca a adresat întrebări şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul secretar de stat Ioan Cindrea va răspunde la întrebarea domnului Brudaşca.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

În primul rând, aş dori să vă spun că mă prezint în faţa dumneavoastră în locul domnului ministru Marian Sârbu care momentan se află la Senat. La întrebarea dumneavoastră, vă putem răspunde următoarele.

Din verificările efectuate în baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj a rezultat că în data de 7.03. s-au încheiat procese verbale de control la S.C."Riviera" Import-export SRL şi la S.C."Riviera" Service SRL, constatându-se următoarele. Menţionez că acest control s-a efectuat la cele două societăţi comerciale care au în debutul numelui "Riviera", fiindcă în întrebarea dumneavoastră nu era menţionat numele complet al societăţii.

1. Din verificarea documentelor prezentate de către directorul societăţii S.C."Riviera", Import-Export SRL Cluj Napoca, strada Muncitorilor nr.30, precum şi din declaraţia dată pe propria răspundere, rezultă că Rusu Elisabeta nu a desfăşurat activitate şi nu figurează pe nici un document al acestei societăţi.

2. Din verificările la S.C."Riviera" Service SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Donat nr.30, reprezentată de domnul Filip Horaţiu, se constată că doamna Rusu Elisabeta domiciliată în Cluj, str.Mărăşeşti nr.79, a semnat contract individual de muncă, cu data de începere 15.07.2002 şi acesta a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj cu nr.19.046 din 02.08.2002. Doamna Rusu Elisabeta apare pe statele de plată ale societăţii în perioada iulie 2002 - ianuarie 2003, statele pe lunile septembrie, noiembrie, decembrie 2002 nefiind semnate de beneficiarul drepturilor salariale, pe statul de plată aferent din luna ianuarie, doamna Rusu figurând în concediu, fără salariu, iar angajatorul nu a putut face dovada unei solicitări în acest sens.

Nu există dovadă că doamna Rusu a efectuat o activitate la societatea menţionată anterior datei de 15.07. Deoarece angajatorul nu a făcut dovada achitării contribuţiilor datorate la bugetul de asigurări sociale şi la asigurările de şomaj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj a sesizat în scris Corpul de control al Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială, conform art.3.B. lit.e) din Hotărârea de Guvern nr.767/1999 pentru sumele încasate de angajator şi nevirate, efectuând stopaj la sursă a fost sesizată Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, Biroul Poliţiei economico-financiare.

Pentru cea de-a doua problemă sesizată de dumneavoastră, referitor la activitatea domnului Crişan Dorin, funcţionar la Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă Cluj, menţionăm că acesta şi-a prezentat demisia în scris începând cu data 01.04.a.c., beneficiind de preavizul legal, în calitatea pe care o are, nu putea face angajări reale sau fictive deoarece nu era patronul S.C."Riviera" SRL. Din fişa postului domnului Crişan Dorin se desprind ca activitate verificarea carnetului de muncă a meseriei pe care o are solicitantul, vechimea şi dacă aceasta corespunde locului de muncă vacant, deoarece el efectua activitatea de plasare, de mediere pe locurile de muncă vacante.

De menţionat, conform procedurii agenţiilor noastre, carnetul de muncă se înapoiază solicitantului. Din declaraţia care s-a luat domnului Crişan Dorin s-a desprins faptul că acesta i-a reţinut şi apoi a rătăcit carnetul de muncă, însă el susţine că toate aceste lucruri s-au întâmplat în afara sarcinilor de serviciu.

De asemenea, facem menţiune că a fost găsit şi restituit carnetul de muncă al doamnei Rusu Elisabeta.

Menţionăm că prin adresa nr.75679/0656 din 13.11.2002, Poliţia Municipiului Cluj-Napoca - Direcţia cercetări penale a solicitat date referitoare la acest caz, în interesul soluţionării plângerii penale înaintate spre domnul Crişan Dorin.

Prin adresa 12004 din 28.11.2002, Agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă Cluj a transmis datele solicitate către Poliţia muncipiului Cluj-Napoca, pentru efectuarea cercetărilor de soluţionare a acestui caz.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudaşca. Nu, trebuie să-l eliberăm pe domnul Cindrea care trebuie să meargă la Senat, pentru că acolo este o moţiune de cenzură depusă de colegii dumneavoastră şi...

Domnul Damian Brudaşca:

Atunci, să ne grăbim, să se aprobe moţiunea.

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc domnului secretar de stat, vreau doar să-i precizez că am văzut acel contract de muncă al numitei Elisabeta Rusu, care nu i-a adus încă nici un fel de câştig, deşi prevedea un salariu lunar de 1,8 milioane de lei, plus cazare, transport şi diurnă. Am citat din respectivul document. În spatele acestei chestiuni, chiar dacă domnul secretar de stat neagă competenţele numitului Crişan Dorin de a face asemenea activităţi, se află totuşi acest personaj, aflat în cercetare şi pentru care există şi o plângere penală. Până în momentul de faţă, nu i s-a restituit femeii acest carnet de muncă, drept pentru care este muritoare de foame, ea nu se poate angaja, nu-şi poate plăti cheltuielile şi nu poate beneficia nici de ajutorul social pentru încălzire, ajutor social prevăzut pentru persoanele cu venituri mici sau fără venituri.

De aceea, rugămintea pe care o am este ca acest carnet să fie restituit de către Direcţia judeţeană a ocupării forţei de muncă Cluj, cât mai repede posibil, persoanei în cauză, pentru ca ea să poată beneficia de drepturile legale pe care le are.

Până în momentul de faţă, după declaraţiile pe care le-a făcut la biroul meu parlamentar, nu i s-a restituit acest carnet de muncă. Şi, mă întreb dacă nu avea calitatea de a încheia astfel de acte de muncă, de ce i-a preluat carnetul de muncă domnul Crişan Dorin? În ce calitate? În baza cărui mandat, cu aprobarea cui? Poate că totuşi ar fi bine să se facă puţină curăţenie şi în activitatea direcţiei de resort de la nivelul judeţului Cluj.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă rog să răspundeţi şi la întrebarea domnului Ioan Mocioalcă. Nu este? Dacă nu este în sală, nu-i răspundem.

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Poftiţi, domnule secretar general, să răspundeţi.

Domnul Gheorghe Asănică:

Stimate domnule deputat, ca răspuns la întrebarea nr.1004A din 24 februarie 2003 şi în completare la răspunsul prezentat dumneavoastră în plenul Camerei Deputaţilor, pe data 17 februarie 2003, pe care vi l-am transmis şi în scris prin intermediul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, vă informez că în urma controlului pe care l-am dispus la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj-Napoca cu privire la activitatea pe anul 2002 şi la situaţia financiară pe anul 2003 au fost constatate următoarele.

În anul 2002, institutul a realizat venituri în valoare de 24,3 miliarde lei astfel: 14,75 miliarde lei din activitatea de cercetare şi 9,55 miliarde de lei din activităţi extrabugetare. 2. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul 2002 s-a prevăzut realizarea de venituri în valoare de 31,9 miliarde de lei care ar fi acoperit toate cheltuielile, inclusiv cele referitoare la acordarea salariilor în proporţie de 100%.

Având în vedere realizările institutului, pe care le-am precizat la pct.1, a rezultat o diminuare a fondului de salarii cu 30% pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie ale anului 2002. Pentru anul 2003, institutul şi-a propus prin bugetul de venituri şi cheltuieli să realizeze venituri în valoare de 34 miliarde de lei. Până la data de 17 februarie 2003, institutul are contractate lucrări în valoare de 19,125 miliarde de lei astfel: 9,05 miliarde lei din activitatea de cercetare şi 10,075 miliarde de lei din activităţi extrabugetare.

Având în vedere competiţiile care se vor organiza pentru realizarea de proiecte din cadrul planului naţional de cercetare- dezvoltare, precum şi din cadrul programelor nucleu, finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, institutul s-a pregătit să participe la toate aceste competiţii.

Doresc să vă informez că acum 2 zile, institutul a depus deja propuneri pentru programul nucleu din domeniul propriu de activitate. Datorită situaţiei financiare dificile cu care se confruntă institutul, din trimestrul IV 2002 şi până în prezent, Consiliul de administraţie, întrunit în data de 14 ianuarie 2003, a hotărât reducerea personalului institutului în urma acestei hotărâri, fiind disponibilizaţi 7 angajaţi dintre care 3 cercetători simpli din totalul de 159 persoane angajate.

De menţionat că liderul de sindicat şi-a exprimat acordul cu privire la reducerea de personal făcută, având numai reţineri faţă de unele din persoanele disponbilizate. La solicitarea liderului de sindicat, domnul Valer Almăşan, s-a analizat şi eficienţa obiectivului pentru separarea azotului prin schimb izotopic şi s-a constatat profitabilitatea acestei activităţi, în sensul că la un total de 3,5 miliarde lei cheltuieli s-a obţinut un venit de 7 miliarde.

Faţă de situaţia constatată de comisia care a fost transmisă în control pentru acest caz, s-au luat următoarele măsuri. Până la finele lunii martie a.c., conducerea institutului va elabora o strategie de restructurare care să conducă la eficientizarea activităţii. Această strategie va fi discutată şi aprobată de Consiliul de administraţie al institutului. Salariul directorului va fi condiţionat de realizarea prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului, fiind diminuat procentual cu eventualele realizări înregistrate. Dacă până la finele semestrului din a.c. situaţia institutului nu se va îmbunătăţi, se va relua analiza institutului care poate conduce până la destituirea conducerii.

Referitor la intenţia pe care ne-o solicitaţi să o facem pe lângă Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, cea de-a doua problemă, semnalată de dumneavoastră, pentru a diminua impactul valoric pe care îl are plata tarifelor şi taxelor asupra preţului de cost al compuşilor deuterizaţi pe care îl produc, vă informăm că intervenţia a fost făcută de noi încă de anul trecut la care am primit asigurări din partea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului că se va lua în considerare această propunere, urmând a se reduce aceste taxe şi tarife în primul trimestru al acestui an. Până în prezent nu am fost informaţi despre modificările acestora care trebuie făcute de Consiliul Naţional pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Vom urmări însă realizarea acestor reduceri de tarife, aşa cum a fost promis de către Ministerul Apelor.

Cu stimă, Şerban Constantin Valeca, ministrul delegat pentru activitatea de cercetare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudaşca.

Domnilor, vă rog să redactaţi răspunsuri mai sintetice, totuşi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc domnului secretar general pentru răspuns. Aş vrea doar să-mi exprim două insatisfacţii, una dintre ele legată de presiunile făcute de cei care au fost delegaţi să verifice situaţia, presiuni şi ameninţări la adresa celor care mi-au sesizat acest aspect, "de ce v-aţi adresat celor de la România Mare?" Mie mi se pare un abuz grosolan şi grosier şi rog conducerea ministerului să nu mai cadă în păcatul de a împărţi deputaţii în "deputaţi buni şi deputaţi răi".

A doua nemulţumire pe care mi-o exprim este că s-au sacrificat tineri cercetători. Sunt menţinuţi, în continuare, în institut persoane în vârstă, pensionabili care reţin 2-3 norme de cercetare, dar în schimb au fost eludaţi tinerii. Cum rămâne cu politica guvernamentală, inclusiv a domnului ministru, de sprijinire a tineretului valoros în cercetarea românească?

Şi, în al treilea rând, domnule ministru, domnule secretar general, scuzaţi-mă, poate că o să ajungeţi curând şi ministru, vă reamintesc că trimestrul I înseamnă până în 31 martie, dacă până la această dată dumneavoastră nu aveţi nici un fel de informaţie, nu văd cum o să-i puteţi ajuta pe aceşti oameni şi problema lor este o problemă destul de serioasă pe care ar trebui ministerul şi inclusiv Ministerul Finanţelor să o trateze cu toată consideraţia, pentru că altfel, şi aşa nenorocita cercetare românească, ajunsă de la 1.170 de mii cercetători la 7 000 de cercetători, în prezent, este mai mult decât într-o situaţie de respiraţie bouche-a-bouche.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai doriţi să completaţi ceva sau nu?

Domnul Gheorghe Asănică:

Reducerea tarifelor şi taxelor la care am făcut referire că trebuie rezolvată, de fapt conform promisiunii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, până la sfârşitul acestui trimestru, deci până la 31 martie, este evident de competenţa ministerului şi respectiv a CNCA-ului şi ceea ce putem face noi ca Minister al Educaţiei şi Cercetării este să insistăm pe lângă aceste două organisme să se ţină de cuvânt şi să se producă această reducere, aşa cum au promis-o.

În ceea ce priveşte tinerii care au fost disponibilizaţi, într-adevăr, este vorba de 3 cercetători ştiinţifici simpli, dar se pare că a fost o discuţie, nu se pare, sigur, a fost o discuţie între liderul de sindicat şi conducerea institutului şi s-a ajuns la această înţelegere. Unul dintre cei 3 este chiar din colectivul domnului Almăşan, liderul de sindicat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bine.

Domnul Ioan Cindrea:

A fost o analiză la nivelul institutului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci domnul Emil Boc a adresat o întrebare, dar nu este prezent ca să i se răspundă.

Doamna deputată Liana Naum a adresat o întrebare pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Răspunde domnul Sorin Ovidiu Bota.

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Domnule preşedinte,

Doamna deputat,

Domnilor deputaţi.

Referitor la întrebarea adresată de dumneavoastră domnului ministru Miron Tudor Mitrea, răspunsul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este următorul.

Guvernul a adoptat în anul 2001 Hotărârea nr.1003 pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din România pentru perioada 2001-2010. Pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare propuse prin strategie, Guvernul are în vedere o serie de proiecte care pot fi grupate pe următoarele categorii principale: modernizarea infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene 4 şi 9, reabilitarea altor linii de cale ferată de importanţă naţională, implementarea sistemelor de centralizare electronică a staţiilor de cale ferată, modernizarea staţiilor de cale ferată, realizarea infrastructurii conexe noului pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, finalizarea liniei de cale ferată Rm.Vâlcea-Vâlcele, construcţii şi electrificări de căi ferate.

În anul 2001 a fost dată în funcţiune prima staţie centralizată electronică Ploieşti-Sud, unde au fost finalizate lucrările de modernizare ale instalaţiilor, asigurându-se astăzi posibilitatea trecerii la conducerea automatizată a trenurilor care duce la economii în exploatare şi creşterea securităţii traficului.

În anul 2002 au demarat lucrările de modernizare ale instalaţiilor de centralizare electrodinamică din staţiile de cale ferată Braşov - Timişoara-Nord - Arad şi Complexul Bucureşti Nord, lucrare cofinanţată din fonduri PHARE în valoare de 29 milioane euro şi din alocaţii bugetare în valoare de 125 miliarde lei.

În plus, în sistemul feroviar la finele anului 2002 a fost făcută prima emisiune de euro bonduri, în valoare de 120 milioane euro, fără garanţie de stat, beneficiar fiind societatea de căi ferate transport marfă, iar ca obiectiv a avut dotarea şi modernizarea echipamentelor logistice specifice transportului de marfă.

Referitor la infrastructura rutieră facem următoarele precizări: până în anul 2001, activitatea administraţiei naţionale a drumurilor s-a axat pe lucrări de întreţinere şi reabilitare a drumurilor naţionale.

Din anul 2001 pentru reţeaua drumurilor naţionale s-a adoptat de către MLPTL o strategie clară, atât pentru întreţinere şi reabilitare, cât şi pentru construcţia de autostrăzi. În plus, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a iniţiat Ordonanţa Guvernului nr.16 din 2002 privind parteneriatul public privat, considerând ca o soluţie viabilă care va determina accelerarea procesului investiţional, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere.

Datorită bunelor proiecte pe care ministerul le-a derulat în ceea ce priveşte împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale, Banca Europeană de Investiţii a hotărât acordarea unor credite privind etapa a V-a şi aVI-a pentru anul viitor, privind reabilitarea drumurilor naţionale ca o consecinţă a utilizărilor eficiente a acestor fonduri.

De menţionat că în anul 2002 a fost obţinută şi o finanţare japoneză în valoare de 77 milioane dolari pentru reabilitarea a 90 km de drumuri naţionale. Prin proiectele de reabilitare a drumurilor naţionale a fost creat un cadru larg de obţinere a fondurilor nerambursabile obţinute de la Comunitatea Europeană prin programele PHARE şi ISPA, în acest moment ministerul consumând deja 75 milioane euro prin programele PHARE şi 410 milioane euro prin facilitatea ISPA, iar acest proces este în derulare în următorii ani.

De asemenea, în anul 2001 au fost reluate lucrările de construcţii la sectorul de autostradă Bucureşti-Cernavodă, lucrări întrerupte în anul 1996 din cauza lipsei de resurse financiare.

În anul 2003 sunt în execuţie 192 de km de autostradă şi a început negocierea pentru obţinerea finanţării pentru încă 201 km. Ca o consecinţă a dezvoltării societăţii româneşti şi a necesităţii integrării în Uniunea Europeană, Guvernul României a hotărât în luna februarie 2003 înfiinţarea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi şi finalizarea până în anul 2006 a programului de autostrăzi privind Culoarul 4 pan-european Constanţa-Bucureşti-Braşov-Arad.

Aş dori, în încheiere, să subliniez faptul că în ceea ce priveşte infrastructura din Portul Constanţa, în anul 2001 a demarat proiectul de construcţie a terminalului de conteinere, iar în acest an sunt reluate lucrările pentru infrastructura din Aeroportul Bucureşti - Otopeni, privind terminalul de pasageri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi mulţumită, doamna deputat Naum? Bine.

Domnul Brudaşca a adresat două întrebări Ministerului de Interne.

Poftiţi, domnule secretar de stat Alexandru Fărcaş.

Domnul Alexandru Fărcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorată Cameră a Deputaţilor,

Domnule deputat Damian Brudaşca,

La întrebarea dumneavoastră ce cuprinde 3 puncte legate de probleme apărute în comuna Aşchileu, judeţul Cluj, răspunsul Ministerului de Interne este următorul. Comuna Aşchileu se compune din 5 sate, având 1900 de locuitori, postul de poliţie din localitate este încadrat cu doi agenţi de poliţie rurală.

În cursul anului 2002, la nivelul postului de poliţie au fost înregistrate un număr de 36 lucrări şi cauze penale, doar 8 dintre acestea fiind furturi reclamate din gospodăriile cetăţenilor.

În urma verificărilor efectuate de către agenţii de poliţie rurală, din cele 8 plângeri penale înregistrate 6 au fost soluţionate prin identificarea autorilor, celelalte rămânând în evidenţe cu autori necunoscuţi. Acestea se referă la furturi de animale. Este semnificativ faptul că în ultimii doi ani nu s-au primit sau înregistrat sesizări privind comiterea de infracţiuni cu violenţă sau cu mod de operare deosebit.

În ceea ce priveşte situaţia ecografului donat de către un grup de francezi dispensarului uman din Aşchileu Mare, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă faptul că din verificările efectuate a rezultat că acest ecograf a fost primit de doamna doctor Butier Rodica în luna aprilie 1996 ca urmare a colaborării cu Asociaţia ADIR din Toulouse Franţa. Aparatul figurează înregistrat în evidenţele spitalului judeţean Cluj, dar a fost instalat la dispensarul comunal Aşchileu, în baza unui contract de comodat ce expiră în anul 2004. Ecograful este în stare de funcţionare, dar nu este folosit din anul 2000, întrucât medicul Butier Rodica nu a mai primit avizul Colegiului medicilor Cluj pentru sediul secundar din comuna Aşchileu, doamna doctor deţinând un cabinet medical privat în municipiul Cluj-Napoca.

În ceea ce priveşte modul în care se efectuează lucrările de reparaţii la drumul din satul Dorna, comuna Aşchileu, precizăm faptul că, la data de 14 ianuarie 2002, s-a constituit, ca persoană juridică, comunitatea rurală săracă Dorna din comuna Aşchileu, care a primit de la Fondul român de dezvoltare socială suma de 374 de milioane de lei depusă la Banca Comercială Română, Sucursala Cluj-Napoca.

Activitatea financiară a comunităţii din Dorna, documentele de evidenţă şi cheltuielile aferente au făcut obiectul unor verificări efectuate de reprezentantul fondului care a asigurat finanţarea, nefiind constatate sau sesizate nereguli privind gestionarea fondurilor alocate.

În prezent, lucrarea se află în faza de proiect la Societatea comercială ISEPIF Cluj-Napoca, Sucursala Transilvania.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Stimate domnule deputat Damian Brudaşca,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la situaţia petentei Rusu Elisabeta, domiciliată în Cluj-Napoca, strada Mărăşeşti nr.79, judeţul Cluj, care a reclamat escrocarea sa de către numitul Crişan Dorin, avem onoarea să vă comunicăm următoarele: din cercetările efectuate în cauză de către lucrătorii Biroului Poliţiei economico-financiare, s-a stabilit că numitul Crişan Dorin, domiciliat în Cluj-Napoca, strada Detunata nr.5, ap.146, este un cunoscut şi fost coleg de serviciu al petentei Rusu Elisabeta.

În cursul lunii martie, anul 2000, reclamanta fiind disponibilizată şi neavând loc de muncă, l-a rugat pe reclamant să-i găsească un loc de muncă, solicitându-i totodată completarea cărţii sale de muncă alături de cea a fiului său, numitul Dăpăstău Gheorghe Paul. La acea dată, reclamatul, respectiv Crişan Dorin, era angajat al Camerei de Muncă şi Protecţie Socială.

Având în vedere că reclamantul nu a înregistrat cele două cărţi de muncă la instituţia la care îşi desfăşura activitatea şi, mai mult decât atât, le-a pierdut, petenta a început demersurile de refacerea cărţilor de muncă în vederea pensionării. Nemulţumită de înregistrările efectuate în noile cărţi de muncă, a solicitat organelor în drept completarea acestora fără a putea obţine documentele doveditoare în acest sens.

Considerând că a fost escrocată, numita Rusu Elisabeta a depus la sediul Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca o plângere penală, la data de 22 mai 2002, prin care îl reclama pe numitul Crişan Dorin pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi neglijenţă în serviciu.

La data de 20 iunie 2002, s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale împotriva lui Crişan Dorin pentru aceste infracţiuni. În urma finalizării cercetărilor, s-a stabilit că numitul Crişan Dorin nu a întreprins nici o activitate ilegală, neîncălcând Codul penal sau alte legi în materie. Cel în cauză nu a primit cărţile de muncă în calitate de funcţionar şi nici nu a încălcat vreo regulă privind exercitarea atribuţiilor de serviciu. Nu au fost întrunite nici elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune deoarece susnumitul nu a indus în nici un fel în eroare pe reclamantă în momentul primirii celor două documente şi nu a obţinut sau încercat să obţină foloase materiale pentru sine sau pentru altul. Mai mult decât atât, recent, cele două cărţi de muncă au fost găsite fiind restituite titularilor.

La data de 3 martie 2003, în cauză, s-a propus de către Poliţia Municipiului Cluj-Napoca scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Crişan Dorin, dosarul fiind trimis în aceeaşi zi Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Cu stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşca. Dar, vă rog, foarte scurt, pentru că deja am epuizat şi timpul şi mai avem şi secvenţa cu interpelările.

Domnul Damian Brudaşca:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Până la data la care eu am primit-o în audienţă, doamna Rus Elisabeta nu primise cartea de muncă. Probabil că între timp...şi mă bucur dacă acest lucru s-a întâmplat. Înseamnă că va putea să beneficieze de drepturile legale pe care le are.

În privinţa primului răspuns dat, aş vrea foarte telegrafic să-l informez pe domnul secretar de stat că este vorba de infracţiuni care s-au comis de la începutul anului şi până la data întâlnirii mele cu cetăţenii comunei Aşchileu, respectiv 2 martie anul curent. Chiar în noaptea de sâmbătă spre duminică, s-au întâmplat trei sau patru asemenea cazuri de furturi de animale din gospodăriile unor cetăţeni.

În ce priveşte cel de-al doilea aspect ridicat de dumneavoastră, ecograful a fost dat comunităţii şi nu doctoriţei Butier.

Aş vrea să vă informez, domnule secretar de stat, că actualul medic de familie pentru cetăţenii comunei Aşchileu are certificat sau aprobare de competenţă pentru a lucra cu ecograful dar nu i se permite pentru că acesta este închis din dispoziţia doamnei care se pretinde că este proprietara de drept a acestui ecograf, oamenii fiind nevoiţi să se deplaseze la Cluj, să piardă timp şi bani pentru ca să-şi facă ecografiile necesare.

Nu comentez cel de al treilea subiect. Voi verifica din nou dacă lucrurile stau aşa cum vi s-a spus dumneavoastră şi vă voi ţine la curent dacă nu cumva şi aici, cei care au verificat s-au grăbit să găsească totul curat şi uscat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Trecem la secvenţa dedicată prezentării pe scurt a interpelărilor.

Vă informez că a depus două interpelări pentru ministrul Dan Matei Agathon, doamna Mihaela Ionescu. De asemenea, pentru ministrul justiţiei, doamna Rodica Stănoiu, a depus o interpelare domnul deputat Tudor Marcu. Domnul Anghel Stanciu nu este. Domnul Onisei nu este. Domnul deputat Emil Boc nu este. A depus trei interpelări în scris. Domnul deputat Miclea a depus două interpelări în scris. Domnul Babiuc a depus o interpelare în scris. Domnul Mircea Nicu Toader a depus două interpelări în scris. Domnul Ştefan Baban a depus trei interpelări în scris.

(Interpelare neprezentată în şedinţă.)

Domnul Ştefan Baban:

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, doamna Ecaterina Andronescu, şi se intitulează "Învăţământul de la 6 ani între obligativitate şi permisivitate".

De câteva săptămâni, toată ţara este în fierbere deşi nu este vorba de factura la căldură, apă caldă sau gaze naturale, de factura la telefon sau despre noile scumpiri care vor veni de mărţişor. Problema spinoasă şi destul de discutată, atât de pricepuţi cât şi de novici, o reprezintă hotărârea guvernului de a introduce obligativitatea învăţământului de la vârsta de 6 ani.

Guvernul vine cu destule argumente forte: acest lucru se întâmplă şi în ţările vestice, copiii nu mai sunt în anii '40-'50, ci în secolul XXI, fiind la curent cu toate cuceririle tehnologiei pe care le au în casa părinţilor, există o bază materială solidă care poate asigura preluarea generaţiilor de şcolari de la această vârstă, că deja aceşti copii au început încă de la 5 ani să citească şi să scrie la grădiniţă, iar pe la 7 ani, când erau înscrişi în clasa întâi erau deja plictisiţi, etc.

De cealaltă parte, sindicatele şi părinţii sunt nemulţumiţi de faptul că se începe un nou experiment în învăţământul primar, că se lasă peste 1000 de educatoare fără loc de muncă, că aceşti copii pierd un an de copilărie, că, de la o vârstă fragedă, sunt bombardaţi cu informaţii multe şi complexe care nu întotdeauna sunt asimilate pe măsură, etc.

Ceea ce nu au remarcat ambele părţi, sau dacă s-a întâmplat acest lucru au preferat să treacă sub tăcere, este faptul că reforma din învăţământ este un real fiasco, că, atât profesorii cât şi elevii din toate ciclurile şcolare, s-au săturat să devină cobai pentru experimentele ministerului, că, în prezent, au fost începute mai multe programe de redimensionare şi restructurare a învăţământului românesc, dar prea puţine au fost finalizate, că, din păcate, calitatea învăţământului românesc lasă de dorit în ultimii ani, tot mai mulţi părinţi fiind nemulţumiţi de acumulările şcolare ale copiilor lor, că există diferenţe imense de cultură şi civilizaţie între copiii din mediul urban şi cei din mediul rural, etc.

De aceea, având în vedere că nimeni nu a remarcat adevăratele probleme cu care se confruntă şcoala românească în acest moment, consider că Executivul ar trebui să mai aibă puţină răbdare cu "bobocii" şcolari şi cu părinţii acestora, care să nu fie amendaţi pentru că nu sunt de acord cu această modificare a Legii învăţământului.

În fond, ei sunt singurii care au dreptul să hotărască viitorul copiilor lor şi nu statul român care le oferă o sumă modică drept alocaţie.

Faţă de cele prezentate mai sus, solicit Ministerului Educaţiei şi Cercetării lămuriri pertinente în legătură cu această problemă, având în vedere că standardele noastre şcolare diferă enorm faţă de cele europene şi că a venit vremea să facem ceva ca să ajungem la ele, pentru că, în momentul în care cerem ceva poporului român, imediat facem comparaţie cu vestul Europei, dar când este vorba de dat, estul Europei este şi el prea evoluat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Ioan Sonea a depus trei interpelări în scris. Domnul Costache Mircea a depus în scris. Domnul Eugen Pleşa nu este. Domnul Vekov Károly nu este. Domnul Victor Dobre a depus în scris. Domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris. Domnul Eugen Nicolăescu a depus două interpelări în scris. Doamna Mona Muscă a depus două interpelări în scris. Domnul Tăriceanu a depus în scris. Domnul Doru Dumitru Palade a depus în scris. Domnul Coifan a depus în scris. Domnul Becsek Ferenc a depus în scris. Domnul Dinu Gheorghe nu este, a depus în scris. Doamna Lia Olguţa Vasilescu a depus două interpelări în scris. Domnul Costel Marian Ionescu a depus în scris. Domnul Naidin Petru a depus în scris. Domnul Gheorghe Valeriu a depus două interpelări în scris. Domnul Nini Săpunaru a depus trei interpelări în scris.

Domnul Ştefan Popescu Bejat este? Nu este. A depus în scris. Domnul Miţaru are trei interpelări depuse în scris. Este? Nu este. Domnul Emil Rus este? Nu este. A depus în scris. Domnul Dan Coriolan Simedru. Poftiţi, vă rog!

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Şi eu am să depun două interpelări în scris, dar aş vrea să le prezint pe scurt astăzi. Este vorba de o interpelare pe care o adresez ministrului apărării naţionale şi se referă la achiziţionarea a două fregate de către Ministerul Apărării Naţionale. Este vorba de două nave militare cu performanţe rămase în urmă, la nivelul anilor când au fost produse, care au fost achiziţionate în condiţii suspecte de către Ministerul Apărării Naţionale.

O altă interpelare este adresată domnului ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu, şi, prin interpelare vreau să-l întreb pe domnul ministru al industriilor cine este administratorul unităţilor din industria de apărare: consiliul de administraţie domnit de domnia sa sau conducerea de partid a organizaţiilor locale P.S.D.?

Aceste interpelări o să le depun dezvoltate la secretariatul Camerei şi aş dori să fac şi o precizare pentru că s-au întâmplat situaţii când am primit doar răspunsuri scrise la interpelări. Aş dori ca acest lucru să nu se mai întâmple. Interpelarea este o formă de dezbatere în Parlament. Aş dori ca la interpelare să primesc răspuns aici, în plen. Răspunsul să fie atât scris cât şi oral, aşa cum este normal, cu posibilitatea de a se face dezbatere, deci, comentariu şi din partea mea, cel care depune interpelarea, cât şi din partea celui care-mi răspunde.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ludovic Mardari are o interpelare. Dacă vreţi să o prezentaţi pe scurt.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se referă la creşterea aberantă de peste cinci ori faţă de anul trecut a impozitului aferent clădirilor care aparţin unor persoane juridice, cum ar fi: unităţi economice, instituţii publice, asociaţii şi fundaţii, etc., creştere prevăzută în Ordonanţa nr.36/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache este? Nu este. A depus în scris.

Domnul Székely Ervin Zoltan. Poftiţi!

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adresez o interpelare domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor, în care solicit clarificări în legătură cu inechitabilitatea creată prin determinarea diferenţiat, pe ranguri de localităţi, a impozitelor pe terenurile situate în extravilan.

Anexez şi dezvoltarea interpelării.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca. Nu este. Cum, dânsul care ne-a ţinut de vorbă atâta, acum a plecat?! A depus cinci interpelări în scris. Numai cinci!? Sunt dezamăgit.

Domnule Paul Magheru, poftiţi!

Domnul Paul Magheru:

Am două interpelări pe care am să vi le prezint în scris. Vă comunic numai că prima este adresată domnului Octav Cosmâncă. Are ca obiect anularea hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea privind darea în folosinţă gratuită a unei suprafeţe de teren din domeniul public.

A doua interpelare este adresată domnului Dan Ioan Popescu. Are ca obiect valorificarea resurselor şi rezervelor de ape geotermale din zăcământul geotermal din judeţul Bihor şi Municipiul Oradea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Nicu Cojocaru.

Domnul Nicu Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează domnului ministru al sănătăţii şi familiei, Daniela Bartoş, şi se referă la teama acţionarilor de la "S.C.Sanevit" Arad de a pierde acţiunile după trecerea "Sanevit"-ului la Ministerul Sănătăţii. Este vorba de 2000 de persoane fizice care, pe lângă un grup de întreprinzători, în 1990, au construit Fabrica de seringi Arad. În prezent, aceasta va trece la Ministerul Sănătăţii, şi-i doresc să rămână ca acţionar la această fabrică.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă mai este cineva care are de prezentat interpelări. Nu.

Stimaţi colegi, am încheiat aici şedinţa de astăzi. Ne vom revedea mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,10.