Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari. *

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 256; sunt absenţi 88, din care participă la alte acţiuni parlamentare 18.

Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2003 pentru modificarea Legii nr.36/1993 privind finanţarea unor acţiuni de integrare economică şi culturală între România şi Republica Moldova, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 martie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 martie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.20 din Codul Muncii, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

4. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.27 din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

5. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.13 alin.2 şi alin.3 din Codul Muncii, iniţiată de 14 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

6. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.186 alin.2 din Codul Muncii, iniţiată de 14 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

7. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.41 din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

8. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.31 din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

9. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.182 din Codul Muncii, iniţiată de 14 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

10. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.17, din Codul Muncii, iniţiată de 15 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

11. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.22 alin.2 din Codul Muncii, iniţiată de 15 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

12. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.39 alin.1 din Codul Muncii, iniţiată de 13 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

13. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.40 alin.2 din Codul Muncii, iniţiată de 15 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

14. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.48 din Codul Muncii, iniţiată de 14 deputaţi.

Cu această propunere legislativă se propun a fi sesizate, în vederea avizării, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

15. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.119 şi 120 din Codul Muncii, iniţiată de 16 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

16. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 123 din Codul Muncii, iniţiată de 16 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

17. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 137 din Codul Muncii, iniţiată de 14 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

18. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 216 din Codul Muncii, iniţiată de 13 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

19. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 235 alin.2 din Codul Muncii, iniţiată de 13 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

20. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 264 din Codul Muncii, iniţiată de 13 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

21. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 276 din Codul Muncii, iniţiată de 14 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

22. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 287 din Codul Muncii, iniţiată de 13 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

23. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 296 din Codul Muncii, iniţiată de 15 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

24. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.16 alin.1 şi 2 din Codul Muncii, iniţiată de 7 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

25. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.28 din Codul Muncii, iniţiată de 7 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

26. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea articolului 21 alin.2 şi 4 din Codul Muncii, iniţiată de 5 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

27. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea articolelor 68, 70 alin 1, 71, alin.1, 73 alin 1 şi 79 alin. 4 din Codul Muncii, iniţiată de 6 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

28. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.48 din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

29. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.27 alin 6 din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

30. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.46 alin 2 din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

31. Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi din Ordonanţa Guvernului nr.42/1997 privind navigaţia civilă şi aprobată prin Legea 412/2002, iniţiată de 2 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

32. Proiectul Legii corpului agronomic din România, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 21 mai 2003

33. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind facilitarea accesului internaţional la justiţie, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003

34. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului General între Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiţional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv şi de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 3 aprilie 2003

35. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003.

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2003 privind procedurile de administrare a creanţelor bugetelor locale, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003

38. Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenţia Europeană asupra recunoaşterii şi executării hotărârilor în materie de încredinţare a copiilor şi de restabilire a încredinţării copiilor, adoptată la Luxemburg la 20 mai 1980, adoptat de Senat în şedinţa din 17 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003

39. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene asupra promovării serviciului de voluntariat transnaţional pe termen lung pentru tineret, încheiată la Strasbourg la 11 mai 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 17 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 aprilie 2003

40. Proiectul de Lege privind aprobarea preluării de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Biroului Internaţional al Expoziţiilor (BIE), primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003

41. Propunerea legislativă privind codul de conduită al funcţionarilor publici, iniţiată de 4 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

42. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici, iniţiată de 7 deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003

43. Proiectul de Lege privind organizarea pieţei plantelor ornamentale şi produselor din floricultură pe principiile comunitare de piaţă, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 martie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

44. Proiectul de Lege privind cofinanţarea asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către Comunitatea Europeană prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectele din domeniul protecţiei mediului înconjurător, adoptat de Senat în şedinţa din 17 martie 2003(235/2003).

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 martie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

45. Proiectul de Lege pentru asigurarea fondurilor necesare decontării cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD - Măsura 2.1.- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, adoptat de Senat în şedinţa din 17 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 martie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

46. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, nr.69/2000, adoptat de Senat în şedinţa din 13 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 28 martie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Stimaţi colegi, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Legea pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind inventarierea tratatelor bilaterale încheiate la nivel de stat şi interguvernamental în perioada 1949 - 1989, semnat la Beijing la 27 iunie 2002.

- Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind protecţia reciprocă a schimbului de informaţii militare secrete de stat, semnat la Debrecen la 17 februarie 1997.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2003 pentru aprobarea amendării Protocolului referitor la definirea noţiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.170/2002 pentru modificarea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr.44/1997 privind transporturile rutiere.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/2002 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Naţională a Petrolului PETROM - S.A.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.175/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare.

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.179/2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului de Interne şi a structurilor subordonate acestuia.

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.185/2002 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Constituirea unor comisii de mediere.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Horodnic de Sus, prin reorganizarea comunei Horodnic, judeţul Suceava: Iordache Florin, Nicolae Ion, Popescu Kanty Cătălin - Grupul parlamentar al PSD; Dinu Gheorghe - Grupul parlamentar al PRM; Nan Nicolae - Grupul parlamentar al PD; Dobre Paul Victor Grupul parlamentar al PNL; Kovacs Csaba Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Ploscuţeni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeţul Vrancea: Iordache Florin, Nicolae Ion, Popescu Kanty Cătălin - Grupul parlamentar al PSD; Dinu Gheorghe, Şnaider Paul - Grupul parlamentar al PRM; Dobre Victor Paul - Grupul parlamentar al PNL; Mirciof Petru -Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Popeşti, prin reorganizarea comunei Urecheşti, judeţul Vrancea: Iordache Florin, Nicolae Ion, Popescu Kanty Cătălin - Grupul parlamentar al PSD; Dinu Gheorghe, Şnaider Paul - Grupul parlamentar al PRM; Nan Nicolae - Grupul parlamentar al PD; Kovacs Csaba Tiberiu - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Păuleşti, prin reorganizarea comunei Tulnici, judeţul Vrancea: Iordache Florin, Nicolae Ion, Popescu Kanty Cătălin - Grupul parlamentar al PSD; Şnaider Paul - Grupul parlamentar al PRM; Cârstoiu Ion - Grupul parlamentar al PD; Dobre Victor Paul - Grupul parlamentar al PNL; Kovacs Csaba Tiberiu - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 173/2002 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni: Bercăroiu Victor, Bleotu Vasile, Gubandru Aurel, Selagea Constantin -Grupul parlamentar al PSD; Ionescu Daniel, Baban Ştefan - Grupul parlamentar al PRM; Sali Negiat - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.

Pct. 1 din raport, textul Camerei Deputaţilor.

Pct. 2, textul Camerei Deputaţilor.

Pct. 3, de asemenea.

Pct. 4, tot textul Camerei Deputaţilor.

Pct. 5, textul Camerei Deputaţilor.

Pct. 6, textul Camerei Deputaţilor.

Pct. 7, tot textul Camerei Deputaţilor.

Deci, toate au fost adoptate în varianta noastră.

Cine este pentru acest raport? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de duty-free.

Avem numai un punct în acest raport, care este textul Camerei Deputaţilor. Deci, este adoptat în varianta noastră.

Cine este pentru raport, în integralitate? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului.

Avem numai o poziţie, unde s-a adoptat textul Camerei în unanimitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind acordarea gratuită a medicamentelor pentru copii cu vârste între 0-12 luni.

La pct. 1, este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Pct. 2 este varianta Senatului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? nu sunt.

La pct. 3, este un text comun, votat în unanimitate de comisia de mediere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Raportul, în integralitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional semnat la Kiev la 15 martie 2002 la Acordul de cooperare între Guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre privind combaterea criminalităţii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi. Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Mihai Tătuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt comisarul şef Tătuţ Mihai, director adjunct al Direcţiei juridice din Ministerul de Interne.

Vă rog să îmi permiteţi să prezint proiectul de lege în faţa domniilor dumneavoastră.

Prin proiectul de lege prezentat astăzi spre dezbatere se propune aprobarea participării Jandarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu statut militar.

Demersul legislativ al iniţiatorilor, întemeiat pe art.4 din Legea nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, a fost motivat de necesitatea aprobării prin lege de către Parlament a participării Jndarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu statut militar, având în vedere că este vorba despre o cooperare militară.

În consideraţia acestor aspecte, vă adresez rugămintea de a adopta în forma prezentată textul actului normativ adoptat de Guvernul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizată în fond. Poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond a acestui proiect de lege, a beneficiat de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi Comisiei pentru politică externă şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea acestui proiect de lege pentru dezbatere şi adoptare cu două amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Titlul legii. Vă rog să priviţi că în raportul comisiei se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Se propune, de asemenea, la pct.2 din raportul comisiei o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Legea în totalitatea ei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind Programul FU+6 semnat la Bucureşti la 17 mai 2002.

Din partea iniţiatorului, doamna ministru Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul asistenţei bilaterale de care beneficiază România în procesul de pregătire a aderării din partea ţărilor membre, în luna mai a fost semnat acest memorandum de finanţare pentru susţinerea unor forme de pregătire în domenii de interes pentru noi - instruirea personalului din administraţia centrală şi locală, piaţă internă, fonduri prestructurale, agricultură şi alte domenii.

Cei care gestionează în fapt acest program sunt Guvernul Danez împreună cu autorităţile române, care stabilesc priorităţile în cadrul acestui memorandum de finanţare.

Procedura prevede ratificarea oricărei asistenţe financiare de către Parlamentul României. În acest sens, vă rog să adoptaţi proiectul de lege în forma care a fost adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi.

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În şedinţa din 13 martie 2003, Comisia pentru politică externă a analizat pe fond acest proiect de lege şi a hotărât ca el să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor în forma prezentată.

Menţionez faptul că, prin obiectul de reglementare şi conţinutul său juridic, prezentul proiect de lege are caracterul unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de legea în integralitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2003 pentru ratificarea Convenţiei complementare dintre Ministerul de Interne din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind continuarea finanţării lucrărilor de reparaţii, amenajări şi dotări cu mobilier şi material didactic a localului Şcolii de aplicaţii a Jandarmeriei Române semnată la Bucureşti la 9 iulie 2002.

Din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi.

Domnul Mihai Tătuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul dezvoltării relaţiilor internaţionale ale Ministerului de Interne, după anul 1990, s-a încheiat Convenţia între Ministerul de Interne din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind continuarea finanţării lucrărilor de reparaţii, amenajări şi dotări cu mobilier şi materiale didactice a localului Şcolii de aplicaţie a Jandarmeriei Române semnată la Bucureşti la 25 iulie 2000, prin care partea franceză s-a angajat să acorde sprijin Jandarmeriei Române în punerea în funcţiune a unei şcoli de aplicaţie a Jandarmeriei Române cu vocaţie regională, destinată să pregătească ofiţeri de jandarmi.

Întrucât estimările privind amploarea lucrărilor şi a fondurilor alocate iniţial au fost subestimate, a fost nevoie de încheierea unei noi convenţii complementare semnată la Bucureşti la 9 iulie 2002, care are ca obiectiv finalizarea lucrărilor de reparaţii, amenajări şi dotarea cu mobilier şi material didactic a Şcolii de aplicaţie a Jandarmeriei.

Faţă de aceste motive, vă adresăm rugămintea să aprobaţi proiectul de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond în procedură obişnuită, a avut avizele favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi a hotărât, în 18 martie 2003, să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare în forma adoptată de către Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Înţeleg că s-a făcut o prezentare din partea iniţiatorului.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională s-a găsit în faţa a două propuneri legislative. Au fost analizate în paralel şi în prezenţa iniţiatorilor şi, din analiza comparativă a celor două iniţiative legislative, membrii comisiei au constatat faptul că, în general, există redactări identice ale articolelor şi există numeroase asemănări de conţinut prin frecvenţa de interferare a normelor şi prin înţelesuri corespondente.

Prevederile cu caracter de noutate cuprinse în propunerea legislativă se referă la înfiinţarea unui consiliu al detectivilor şi la stabilirea principalelor drepturi şi obligaţii ale acestora într-un cod deontologic, urmând ca respectivul cod să fie supus aprobării Parlamentului.

Proiectul de lege şi propunerea legislativă fac parte din categoria legilor ordinare, deci sunt în procedură obişnuită.

Comisia, în urma dezbaterilor, a hotărât cu unanimitate de voturi să solicite plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind exercitarea profesiei de detectiv particular şi, în cadrul aceleiaşi şedinţe, s-a hotărât propunerea către plenul Camerei Deputaţilor pentru dezbatere şi adoptare a Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doreşte nimeni.

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.1, vă rog să priviţi în raport la poz.3, unde sunt o serie de modificări aduse de către comisie. Sunt obiecţii? Art.1 a fost adoptat în varianta propusă de comisie.

La art.2 sunt, de asemenea, propuse o serie de modificări la pct.4 al raportului comisiei. Dacă faţă de aceste modificări sunt obiecţii. Nu sunt. Art.2 a fost adoptat în forma propusă de comisie.

Art.3. Dacă faţă de acest articol şi faţă de modificările propuse de comisie sunt obiecţii. Nu sunt. Art.3 a fost adoptat.

Titlul cap.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.6. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.7. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.8. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.9. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.10. Sunt obiecţii? Nu sunt. A fost adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

În urma examinării în final a textului de lege, s-a ajuns la concluzia că, la art.10 lit.g), referirea la exercitarea nemijlocită de fapte de comerţ trebuie eliminată deoarece textul ar apărea în contradicţie cu prevederea de la art.2 alin.1 potrivit căreia "Societăţile specializate şi cabinetele individuale se înfiinţează conform legislaţiei comerciale".

Deci varianta finală pe care o propunem pentru lit.g) este: "Exercitarea nemijlocită de fapte de comerţ, cu excepţia celor conforme obiectului de activitate şi îndeplinirii atribuţiilor specifice".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, aceasta este propunerea de modificare de text.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată aşa cum s-a propus de către comisie.

Titlul cap.III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a modificat de către comisie.

Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a modificat de către comisie.

Art.12. Dacă sunt obiecţii.

Poftiţi.

Domnul Radu Stroe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de art.12 lit.c). În esenţă, aici este vorba despre faptul că, în timpul şedinţei comisiei, eu am propus ca detectivul să fie obligat să păstreze secretul, cu excepţia situaţiilor în care instanţa îi cere să vorbească. Articolul în sine al iniţiatorului cuprinde şi alte situaţii care pot fi: procurorul, de ce nu organele de cercetare penală, poliţia, şi credem că este corect şi necesar ca detectivul particular să fie obligat să vorbească numai şi numai la cererea instanţei.

De aceea, rog colegii din sală şi pe dumneavoastră, domnule reprezentant al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să luaţi în considerare această propunere care este şi poate fi cotată ca fiind democratică pentru perioada care urmează în această ţară.

Dacă este cazul, voi reveni cu alte elemente.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Opinia iniţiatorului.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Mihai Tătuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţinând cont că urmărirea şi cercetarea penală se desfăşoară de organele specializate ale poliţiei sub supravegherea procurorului, noi apreciem că aceste date trebuie puse şi la dispoziţia organului de cercetare penală pentru a putea afla adevărul şi pentru a putea întocmi dosarul care să se prezinte instanţei. Dacă aceste date sunt puse direct la dispoziţia instanţei, organele de cercetare sunt lipsite de posibilitatea de a stabili concret şi corect adevărul, şi nu suntem de acord cu această modificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia îşi menţine părerea formulată în raport şi aduce ca explicaţie suplimentară pentru clarificarea cazului că observaţia care a fost aici propusă este cuprinsă de altfel în prevederile art.3 alin.2.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, eu am exprimat o dorinţă, o rugăminte faţă de reprezentanţii comisiei şi faţă de reprezentanţii Ministerului de Interne. Nu aveam nici o speranţă că vor retracta din cele ce au scris în proiect. Speranţa mea este la dumneavoastră, colegii noştri din Parlament. Dar, dacă, totuşi, lucrul acesta nu se va întâmpla, vreau să ştiţi că comiteţi o eroare. Nu puteţi pune această nouă meserie de detectiv particular la discreţia multora dintre organele care nu întotdeauna lucrează cu mijloacele cele mai ortodoxe. Lăsaţi numai instanţa să se pronunţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Întâi trebuie să supun varianta comisiei la vot.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să număraţi. 42 voturi pentru.

Voturi contra? 23 contra.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art.13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Sunt obiecţii?

Poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea comisiei, în urma analizei finale a raportului, ar fi ca: sintagma "şi art.6 lit.h)" să se înlocuiască cu sintagma "precum şi declararea de date false privind actul prevăzut la art.6 lit.h)". Nu se schimbă nimic în conţinut, în esenţa acestei precizări. Motivaţia: se datorează faptului că trebuie evitată o trimitere la o altă normă de trimitere şi pentru o individualizare mai corectă a faptei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aveţi obiecţii faţă de această completare facută de colegul nostru? Nu. S-a adoptat această variantă.

Titlul cap.IV. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.24, comisia propune eliminarea unor alineate. Observaţi poz.29 - varianta comisiei.

Sunt obiecţii?

Aveţi de făcut o precizare. Vă rog să faceţi precizarea.

Domnul Virgil Popescu:

La art.24 alin.3, comisia propune eliminarea. Justificarea este: pentru a crea calea de exercitare de atac prevăzută de dreptul comun şi de Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. De asemenea, observaţi că se introduce un alineat, cel de la poz.29.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a adoptat această variantă.

Titlul cap.V. Obiecţii? Nu sunt. adoptat.

Observaţi că art.25 se elimină. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Domnul Virgil Popescu (din loja rezervată comisiei):

Domnule preşedinte...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia, dacă sunt atât de multe modificări, dumneavoastră puteţi să faceţi un raport suplimentar din proprie iniţiativă, nesolicitat, pentru ca să ia cunoştinţă colegii noştri şi să ştie ce votează.

Poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

La art.25, comisia susţine formularea iniţială: "Controlul activităţii specifice desfăşurată de societăţile de detectivi şi cabinetele individuale se efectuează de poliţişti anume desemnaţi de către Inspectoratul General al Poliţiei, cu avizul Ministerului Public".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu este chiar formularea iniţială; aţi mai introdus acest aviz.

Dacă sunt obiecţii faţă de această variantă. Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Vă rog să priviţi şi la poz.34 din raport, unde se introduce un alineat nou. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege, adoptând variantele propuse din raportul comisiei.

Proiectul în integralitate se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Înţeleg că s-a solicitat amânarea proiectelor de lege de la pct.10 şi 11.

La pct.12 este Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Poiana Ilvei, judeţul Bistriţa Năsăud, prin reorganizarea comunei Măgura Ilvei.

Din partea iniţiatorilor, vă rog.

Nu sunt, o amânăm.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Dochia, judeţul Neamţ.

Iniţiatorul. Poftiţi.

Domnul Alexandru Ţibulcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea comunei Dochia din judeţul Neamţ.

Comuna Dochia din judeţul Neamţ a fost desfiinţată în anul 1968, iar satele acesteia - Dochia şi Boruşeşti - au fost înglobate în comuna Jirov.

Urmare a dorinţei locuitorilor de reînfiinţare a comunei Dochia, a fost iniţiată această propunere legislativă.

Noua unitate administrativ-teritorială va avea în componenţă satele Dochia şi Boruşeşti, cu o populaţie de 2448 de locuitori.

Viitoarea unitate administrativ-teritorială dispune de dotări, ca: sediu de primărie, trei şcoli, dispensar uman, cămin cultural, spaţiu pentru post de poliţie, complexe comerciale şi staţii de transport auto.

La referendumul organizat şi desfăşurat cu respectarea prevederilor Legii nr.3/2000, în ziua de 23 iunie 2002 au participat la vot 70,25% din numărul locuitorilor cuprinşi în listele electorale, iar 99,33% dintre aceştia s-au exprimat în favoarea înfiinţării comunei Dochia.

Documentaţia care însoţeşte propunerea legislativă a avut în vedere şi prevederile înscrise în anexa nr.4 din Legea nr.351 din 2002 referitoare la elementele şi nivelul de dotare a localităţilor rurale, precum şi condiţiile înscrise la pct.4, care trebuie îndeplinite atât de comuna Dochia, care se înfiinţează, cât şi de comuna Jirov, care rămâne după reorganizare.

Având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru înfiinţarea de noi comune, precum şi avizele favorabile existente de la Consiliul Legislativ şi de la Guvern, vă rog să susţineţi promovarea propunerii legislative de înfiinţare a comunei Dochia, judeţul Neamţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a fost sesizată cu propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Dochia din judeţul Neamţ.

La dezbaterea care a avut loc la nivelul comisiei s-a luat în considerare şi punctul de vedere al Guvernului, care este favorabil, precum şi cel al Consiliului Legislativ, care avizează favorabil propunerea respectivă.

S-a apreciat că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de Legea nr.351/2001.

În consecinţă, s-a întocmit un raport favorabil acestei propuneri şi vă rugăm să îl susţineţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc.

Titlul legii. Vă rog să observaţi că s-a făcut o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.1. De asemenea, vă rog să observaţi că, în raport, la poz.2 s-a făcut o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu. Art.1 a fost adoptat în varianta comisiei.

Se introduce de către comisie un articol, art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Acel articol suplimentar a fost adoptat.

Art.2 din raport devine art.3, şi renumerotarea va continua pe tot parcursul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3 din lege care devine 4. Vă rog să priviţi la poziţia 5 din raport. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4 care devine 5. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.5 care devine 6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Revenim la poziţia 12. Înţeleg că este iniţiator chiar domnul preşedinte al comisiei, domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vă cer scuze pentru că eram pe hol. Îngăduiţi-mi, în câteva cuvinte, să-mi susţin Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Poiana Ilvei din judeţul Bistriţa-Năsăud, prin desprinderea acesteia din comuna Măgura Ilvei.

Aş sublinia doar câteva elemente care sunt de natură să îndreptăţească susţinerea acestei propuneri legislative. Satul Poiana Ilvei este un sat cu aproape 2.000 de locuitori, ce face parte din comuna Măgura Ilvei, localitate ce se situează pe Valea Ilvelor la o distanţă de aproximativ 60 de km de municipiul Bistriţa. Până la apariţia Legii de reorganizare teritorială a României, acest sat s-a constituit într-o comună distinctă, existând, în acel moment, în mod evident, o dorinţă exprimată de populaţie, în urma referendumului organizat, de a se reface, de a se reconstitui comuna respectivă, având în vedere că, din satul Poiana Ilvei până în centrul de comună, sunt peste 10 km, o distanţă extrem de mare care face greoaie deplasarea cetăţenilor la centrul de comună pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi pune în dificultate, de multe ori, exercitarea serviciului public.

Sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege în privinţa aceasta şi de aceea v-aş ruga foarte mult să fiţi amabili şi să o susţineţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei. Vorbiţi tot dumneavoastră?

Domnul Ioan Oltean:

Îngăduiţi-mi, domnule vicepreşedinte, să exprim şi punctul de vedere al comisiei care este unul favorabil, a luat în evidenţă toate elementele legale care vin în susţinerea acestei propuneri legislative şi raportul întocmit de comisie este unul favorabil şi v-aş ruga, şi în calitate de preşedinte al comisiei, să îl susţineţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Vă rog să priviţi şi în raport. Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în varianta comisiei.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în varianta comisiei.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în varianta comisiei.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.199/2002 privind stingerea unor obligaţii de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România, precum şi ale personalului acestora.

Potrivit prevederilor art.7, alin.3 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă rog să-mi propuneţi timpii pentru dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.199/2002 privind stingerea unor obligaţii de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România, precum şi ale personalului acestora, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi aprobarea în forma prezentată de Senat.

Propunem timp total 5 minute şi 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2003 pentru modificarea alin.3 al art.I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Corega (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor, domnilor deputaţi,

În Ordonanţa de urgenţă nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, s-a prevăzut că finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat aferente facilităţilor acordate elevilor şi studenţilor pentru transportul pe calea ferată şi cu metroul să se facă, începând cu 1 ianuarie 2002, pe baza foilor de drum eliberate prin unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar. Imediat după punerea în aplicare, această reglementare a atras nemulţumiri din partea tuturor unităţilor de învăţământ universitar şi preuniversitar, precum şi din partea studenţilor. Din numeroasele sesizări ale acestora, s-a desprins concluzia că actuala reglementare, prin eliberarea foilor de drum pentru călătorie, reprezintă o amplificare a birocraţiei, o premisă pentru naşterea unor acte de corupţie, îngreunarea liberei circulaţii a elevilor şi studenţilor, precum şi îngreunarea activităţii de secretariat din unităţile de învăţământ, perturbarea programului de învăţământ.

Pentru rezolvarea acestei situaţii, considerăm că soluţia care se impune este revenirea la forma iniţială a legii, respectiv eliberarea biletelor de călătorie pe baza carnetului de elev şi a legitimaţiei de student pentru a beneficia de facilităţile cuvenite.

Ca urmare, ministerul sprijină iniţiativa comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei?

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2003 pentru modificarea alin.3 al art.I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea participării Jandarmeriei Române ca membru cu drepturi depline la Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu statut militar.

Din partea iniţiatorului.

Poftiţi.

Domnul Mihai Tătuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere că este vorba despre o cooperare militară între Jandarmeria Română şi Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu statut militar care se înscrie în prevederile Legii nr.4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, vă rugăm să aprobaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea participării Jandarmeriei Române ca membru cu drepturi depline la Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu statut militar.

Proiectul de lege prevede implicarea Jandarmeriei Române în iniţierea, organizarea şi participarea la toate acţiunile Asociaţiei Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu statut militar. Face parte din categoria legilor organice. Cu 21 de voturi, din 22 de membri participanţi, a hotărât să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaţilor în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă Grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Da.

Domnul deputat Brudaşca, din partea Grupului PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să vorbesc ca membru al Comisiei de politică externă, care a avut spre avizare acest proiect de lege şi a acordat aviz favorabil, având în vedere faptul că face parte din procesul de integrare a structurilor instituţionale în cele europene, respectiv mediteraneene, să susţin aprobarea acestui proiect de lege având în vedere faptul că această integrare nu presupune costuri suplimentare, ci doar cele care sunt legate de organizarea pe teritoriul României a unor manifestări comandate de către Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie.

Consider că prezenţa forţelor de Poliţie şi Jandarmerie în această structură, la nivel european şi mediteranean, este o şansă în plus pentru materializarea politicii noastre de integrare euroatlantică.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Este o lege ordinară, aşa cum scrie în raport.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.95 din Legea audiovizualului nr.504/2002, publicată în "Monitorul Oficial al României" nr.534/22 iulie 2002, şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.11 şi art.42 din Legea audiovizualului nr.504/2002.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu e nimeni din partea iniţiatorilor? Se amână.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Suditu:

Propunem 1 minut pentru dezbateri, total 10 minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului III. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului IV. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi salarizaţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.160/2000.

Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Gheorghe Suditu:

Propunem 5 minute total, 1 minut pentru fiecare intervenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Doriţi să participaţi să vă spuneţi cuvântul din partea grupului, da?

Domnul Damian Brudaşca:

Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca din partea Grupului PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Constat cu surprindere, în ultima perioadă, o tentativă a Executivului de încălcare sistematică a ceea ce el însuşi a stabilit. S-a stabilit că pentru bugetari, în anul financiar 2003, vor exista două majorări, deci o majorare salarială în două tranşe. Constat însă că, prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul vine şi creează anumite caste în categoria funcţionarilor publici. Una din aceste tentative este cea care se află în dezbatere în acest moment, prin care se încearcă să se creeze drepturi suplimentare şi diferite de restul funcţionarilor publici. Pe ce criterii? Probabil pentru a-şi putea subordona şi mai mult Curtea de Conturi, ca ea să fie cât se poate de critică cu adversarii politici şi cât se poate de obedientă cu reprezentanţii propriei puteri.

Prin urmare, consider că este imoral să se facă asemenea diferenţieri între funcţionarii publici, atâta vreme cât Guvernul însuşi susţine că nimeni nu este mai presus de lege, lucru care este consfinţit şi în Constituţia României. A crea asemenea excepţii care, mâine - poimâine, vor fi reluate şi prin Legea sau Ordonanţa nr.23 de salarizare a poliţiştilor şi prin alte ordonanţe pentru salarizări sectoriale dovedesc lipsa de consistenţă a atitudinii Guvernului faţă de ceea ce el însuşi a stabilit.

Cred că trebuie să se aplice legea, una şi egală pentru toţi, fără nici un fel de excepţii, iar această tentativă a Guvernului de a ne băga pe uşa din dos o ordonanţă reprezintă, de fapt, o subminare, pe de o parte, a propriei sale politici şi, pe de altă parte, o lipsă de consistenţă a politicii pe care o promovează.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Explicaţia este foarte simplă. Cei de la Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi sunt asimilaţi magistraţilor şi au salarii foarte mari, în schimb salariaţii Curţii de Conturi, cei care făceau verificările, controlorii şi aduceau materialul pentru Secţia jurisdicţională, aveau salarii foarte mici. Deci, prin asta, s-a încercat aducerea la acelaşi nivel a personalului din interiorul Curţii.

Dacă alte grupuri au comentarii de făcut? Nu, nu au.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa I-A. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa I-B. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa II-A. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa II-B. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte a lua cuvântul?

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Ţiplica (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr.27/2003, se aduc unele precizări şi completări referitoare la Dispoziţiile Legii nr.151/1998 privind dezvoltarea regională a României, modificări care se referă, în principal, la: 1) stabilirea unui termen de 30 de zile, în cadrul căruia consiliile judeţene şi consiliile locale să adopte hotărâri referitoare la aplicarea hotărârilor adoptate de Consiliile pentru dezvoltare regională; 2) aprobarea statutului Agenţiilor pentru dezvoltare regională să se facă de către Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională cu avizul consultativ al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei; 3) auditarea fondurilor gestionate de Agenţiile pentru dezvoltare regională să se facă de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, prin aparatul propriu.

Menţionez că am fost de acord cu amendamente formulate de Comisia pentru administraţie publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată în vederea dezbaterii în procedură obişnuită şi întocmirii raportului asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2003, prin care se urmărea modificarea şi completarea Legii nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România.

La întocmirea raportului şi în timpul dezbaterilor, membrii comisiei au avut în vedere şi avizele favorabile emise de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de către Consiliul Legislativ, cu amendamentele pe care comisia le-a formulat şi pe care reprezentantul Guvernului le-a acceptat.

Noi solicităm plenului Camerei să adopte acest proiect de lege în forma în care comisia l-a adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Neîndoielnic, doamnelor şi domnilor colegi,

Stimate domnule ministru,

Este necesară o atenţie deosebită şi în ceea ce priveşte dezvoltarea regională, este, oarecum, o chestiune care este impusă pe plan extern, este o practică la nivel european şi, mai devreme sau mai târziu, ea va fi însuşită, probabil, şi la noi. Ceea ce mă surprinde însă, în acest caz, este tentativa Guvernului de a subordona absolut tot ce mişcă sub soare. Nu văd logica pentru care aceste Agenţii pentru dezvoltare regională să fie subordonate Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, al cărui aviz consultativ este consemnat într-unul dintre amendamentele admise ca fiind de actualitate.

Cred că aceste Agenţii pentru dezvoltare regională au fost gândite tocmai pentru ca să se scape de această idee a economiei planificate şi este normal ca ea să rămână în continuare aşa cum a funcţionat. Nu se aduce nici un fel de îmbunătăţire, dimpotrivă, pentru mine, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei este un nou Consiliu de Stat al Dezvoltării Economico-Sociale care era pe timpul lui Ceauşescu şi nu produce nici un efect pozitiv în economia românească. Prin urmare, nu consider că este justificată şi potrivită adoptarea acestui amendament care subordonează activitatea Agenţiilor pentru dezvoltare regională, într-o formă directă, Guvernului aflat la conducerea ţării.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Victor Dobre:

Domnule preşedinte,

Şi pentru noi, acest proiect de lege nu reprezintă decât o limitare a autonomiei locale. Aceste Consilii de dezvoltare regională, de fapt, reunesc Consiliile judeţene şi locale alese democratic, dar, acum, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, care, probabil, îşi caută obiectul muncii, doreşte să subordoneze atât Consiliile şi Agenţiile de dezvoltare, acest lucru neavând nici o legătură cu ceea ce înseamnă viziunea europeană sau a Uniunii Europene despre dezvoltarea regională, ci cu ceea ce a fost până acum, cu 13 - 14 ani, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare. E aceeaşi mentalitate, aceeaşi direcţie, cu ghilimelele de rigoare, "de dezvoltare".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul articolului unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de către comisie.

Punctul 2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Punctul 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

Din partea iniţiatorilor.

Domnul Mihai Tătuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Programul de măsuri pentru intensificarea şi accelerarea pregătirilor în vederea aderării României la Uniunea Europeană, la punctul 10 al capitolului 24 "Justiţie şi afaceri interne", se prevede obligativitatea asumată de ţara noastră de a modifica Legea nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Acest act normativ a devenit necorespunzător în raport cu sarcinile conferite Jandarmeriei Române în domeniul ordinii publice, prin Legea nr.116/1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Prin proiectul de lege se propun reglementări referitoare la declararea în prealabil a adunărilor publice cu caracter sportiv, internaţional, înfiinţarea comisiilor de avizare a cererilor de declarare a adunărilor publice, introducerea infracţiunilor cu privire la adunările publice reglementate în Legea nr.169/2002 privind modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a unor legi speciale.

În considerarea acestor aspecte, vă adresez rugămintea de a adopta, în forma prezentată, textul actului normativ adoptat de Guvernul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond.

Poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond, a avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost dezbătut în 27 februarie 2003, s-a adoptat, ca hotărâre, cu 15 voturi pentru şi 1 vot împotrivă, supunerea, cu modificări, plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare a acestui proiect de lege, cu modificările propuse la amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Poftiţi.

Domnul Stroe, din partea PNL.

Domnul Radu Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun de la bun început că acest proiect de lege este necesar. În acelaşi timp însă, vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că preluarea, pentru că despre aceasta este vorba, atribuţiilor primarului în această materie a aprobării de mitinguri, de demonstraţii, deci, preluarea acestor atribuţii de către o comisie, comisie care este formată din primar, din secretarul primăriei sau de către reprezentanţii jandarmilor sau ai poliţiei, după caz, reprezintă o mare eroare, o mare eroare în principiu, dar şi faţă de vechea Lege nr.60 din 1991 când, pe vremea aceea, nu se îndrăznea ca primarului să-i fie luate atribuţiile pe care le avea în această materie, singurul care era în măsură, fiind ales cu vot popular, să decidă dacă un miting poate sau nu să aibă loc, o demonstraţie poate sau nu să aibă loc într-un oraş sau altul.

De aceea, noi, Grupul parlamentar liberal, am susţinut ideea de a nu se înfiinţa această comisie, am depus amendament în acest sens şi de aceea am considerat că este necesar să participăm la dezbaterile generale cu rugămintea faţă de ceilalţi colegi parlamentari să ia în considerare propunerea noastră la momentul când vom discuta articol cu articol, spre a susţine ideea de a nu fi înfiinţată această comisie. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Domnul Stuparu, poftiţi.

Domnul Timotei Stuparu:

Domnule preşedinte, aş face o referire numai la ceea ce a prezentat aici domnul Radu Stroe. Discuţiile au fost purtate şi în comisie. Este nevoie de o participare cât mai largă la actul decizional democratic în cadrul unei comunităţi locale şi, de aceea, cu câtă responsabilitate are primarul în acea comunitate, trebuie înfiinţată această comisie de avizare, tocmai pentru a participa cât mai multe autorităţi locale la actul decizional în asemenea situaţii, destul de importante pentru localitatea respectivă, atunci când au loc asemenea adunări publice ce comportă un mare risc.

De aceea, cred că este bine să menţinem această prevedere şi această inserţie în economia legii, a Comisiei de avizare, mai ales că există şi o practică europeană, chiar este şi o solicitare a Consiliului Economic şi Social.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Din partea ministerului, poate detaliaţi practica aceasta europeană.

Domnul Mihai Tătuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi am apreciat că, prin înfiinţarea acestei comisii, aşa cum de fapt a anticipat şi domnul deputat Ana, se creează premise suficient de puternice pentru a stăpâni şi pentru a organiza mai bine adunările publice decât un singur funcţionar public, cum este primarul, poate să analizeze şi de aceea vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege aşa cum l-am propus, prin înfiinţarea acestei comisii care preia în activitatea ei o serie întreagă de atribuţii şi în acest sens ne-am inspirat şi noi, cum s-a arătat aici, şi din unele experienţe şi practici europene, aşa cum sunt în ţările Uniunii Europene. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bun. Acesta este răspunsul care îl avem. Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.I, preambulul. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Sunt obiecţii? Vă rog să priviţi şi în raportul comisiei, se propune altă modificare. Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a modificat de către comisie.

Pct.2. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Pct.3. Vă rog să priviţi în raport la poziţia 5. Comisia a făcut nişte modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Pct.4. Vă rog să priviţi în raport la pct.6, la modificarea făcută de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

După pct.4, comisia introduce un nou punct. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5, care urmează, devine pct.6 şi are o anumită redactare cuprinsă în raportul comisiei la pct.8. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6 care devine pct.7. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7 care devine pct.8. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8 care devine pct.9. Vă rog să priviţi la pct.11 din raport. Dacă sunt obiecţii? Poftiţi. Suntem la pct.8 care devine 9. Despre art.10.

Domnul Radu Stroe:

Păi nu, la art.8.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Care art.8?

Domnul Radu Stroe:

Îmi pare rău că sunt pus în situaţia aceasta să-mi spuneţi că nu sunt atent, dar la art.8 aveam eu, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule, pct. 6 iniţial, care se referă la art.8, a fost votat. Am întrebat: Sunt obiecţii? şi nu a zis nimeni nimic. La acesta aveţi o obiecţie?

Domnul Radu Stroe:

Domnule, care punct? Pentru că tocmai aceasta este... cred că trebuie să ne referim la articolele din lege, nu la punctele din numărul curent şi la punctele din lege.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Nu, nu, nu mă refer la articole din lege, pentru că în proiectul de lege de modificare nu sunt întotdeauna modificate la rând toate articolele. Deci, eu mă refer la punctele numerotate cu cifre arabe din conţinutul acestei ordonanţe. Deci, dumneavoastră aveaţi o problemă cu punctul 6, al cărui conţinut este următorul: "Art.8 va avea următorul cuprins..." şi este vorba de acea comisie de avizare".

Domnul Radu Stroe:

Exact acesta era şi este adevărat că şi art.10. Dacă nu îmi permiteţi să mă refer la art.8...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bine, am trecut de el, dar uite vă...

Domnul Radu Stroe:

O să mă refer la art.10, da?

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, art.10, poftiţi.

Domnul Radu Stroe:

Da. În timpul şedinţei de comisie am propus ca art.10 să fie eliminat. Art.10, aşa cum probabil aveţi rapoartele în faţă de la comisie, se referă la faptul că aceste comisii de avizare pot să interzică organizarea de adunări publice dacă..., dacă..., cele două puncte.

Vreau să leg, nu am încotro, acest art.10 cu art.8, în care propuneam practic eliminarea, adică eliminarea constituirii acestei comisii de avizare. Sigur că o să fac referirea numai la art.10, dar, indiferent de faptul că dumneavoastră veţi lua sau nu în considerare spre vot eliminarea acestui pct.10, vreau să vă informez că în această situaţie dumneavoastră faceţi ca primarii să rămână fără atribuţii în această materie, fără atribuţii de a decide.

Explicaţiile pe care colegii mei le-au dat, atât cei de la comisie, cât şi de la Guvern, cum că aşa este în Europa la ora actuală, vreau să vă spun că nu se susţin, nu a fost nominalizat şi precizat actul extern care stă la baza acestui amendament, nici nu există un asemenea amendament formulat. Este adevărat că se poate lărgi comisia care să decidă asupra adunărilor publice, dar ea nu poate fi lărgită cu reprezentanţi ai poliţiei, cu reprezentanţi ai jandarmilor, nu puteţi să militarizaţi această comisie, pentru că astfel de acţiuni pot fi făcute şi de sindicate, pot fi făcute şi de către partide şi nu puteţi împinge în mâna poliţiei şi jandarmilor, dreptul de a se aproba sau nu un miting.

În cazul în care, evident, veţi respinge acest articol, vă asumaţi o mare responsabilitate şi aţi uitat că au trecut cam repede cei 13 ani. Mulţumesc şi, încă o dată, scuze domnule preşedinte, că nu am fost eu pe fază la pct.6.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Deci, domnul Stroe propune eliminarea acestui articol. Comisia nu este de acord. Ia spuneţi. Asta este altceva, că a fost supusă...

Domnul Timotei Stuparu:

Domnule preşedinte,

Domnul deputat Stroe, într-adevăr, a avut o asemenea propunere în cadrul comisiei, de eliminare a art.10, dar aşa cum se vede şi din raport, această propunere de eliminare a fost respinsă, deci, se menţine art.10.

Aş vrea să dau totuşi un răspuns la nedumerirea domnului deputat Stroe. Domnia sa este îngrijorat că se iau din atribuţiile primarului, că dacă sunt reprezentanţi ai poliţiei şi jandarmeriei sau secretarul unităţii administrativ-teritoriale, toţi aceştia vor decide, şi nu decide primarul.

În această comisie de avizare, rolul decident îl are numai primarul. Este ajutat juridic de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se cere părerea de specialitate a reprezentanţilor poliţiei şi jandarmeriei. Atât! Aceştia dau informaţiile necesare la solicitarea primarului, dar decizia este luată numai de către primar.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Poftiţi, poftiţi, domnule Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Îl rog pe colegul meu, domnul deputat, să-mi citească şi mie din textul proiectului de lege, paragraful, propoziţia, sintagma care spune expresis-verbis că primarul este cel care ia decizia, şi nu comisia. Vă atrag atenţia, domnule deputat, că art.10 tocmai asta face: comisia poate să ia decizii şi să modifice eventuale propuneri ale primarului. Îmi pare foarte rău, noi am discutat foarte serios în comisie lucrul acesta. Vă rog să citaţi textul respectiv.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Deci, aţi auzit punctul de vedere al domnului deputat, aţi auzit opinia comisiei, care nu era de acord cu eliminarea şi, de asemenea, reprezentantul ministerului nu este de acord cu eliminarea. Totuşi, supun votului, conform Regulamentului, această propunere de eliminare.

Cine este pentru eliminare? 5. Insuficient.

Deci, pct.8, care devine pct.9, este adoptat în varianta susţinută de comisie.

Pct.9 care devine pct.10. Aveţi în raport la poziţia 12 modificarea propusă de comisie, sunt de fapt mai multe modificări, practic la fiecare literă. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată această variantă propusă de comisie.

Pct.10 care devine pct.11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11 care devine 12. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a modificat de către comisie.

Pct.12 care devine 13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13 care devine 14. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14 care devine 15. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15 care devine 16. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a modificat de comisie.

Pct.16 care devine 17. Poftiţi.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În redactarea propusă există o parte care este de prisos. Art.28¹ spune: "Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani..." şi acum urmează o enumerare: "introducerea sau portul de arme de către persoane participante în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, a armelor de orice fel"... eu aş adăuga aici "şi a materialelor explozibile sau incendiare" sau, la sfârşit: "şi a substanţelor iritant lacrimogene sau cu efect paralizant". Ceea ce urmează în continuare, ultimele două rânduri sunt de prisos: "...ori a altor asemenea materiale, substanţe sau obiecte". Dacă sunt "asemenea" şi le-am enumerat, nu are sens să mai adaug această precizare finală, care nu este o precizare, este absolut în plus.

În final, repet, propun să punem în faţa lui "a substanţelor" conjuncţia "şi" şi să eliminăm ultimele două rânduri din text. Deci, textul pe care-l propun să-l eliminăm este următorul: "ori a altor asemenea materiale, substanţe sau obiecte". Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, reprezentantul iniţiatorului, poftiţi.

Domnul Mihai Tătuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Formularea textului este corectă, pentru că asemenea materiale nu se referă la cele enumerate anterior, ci asemenea materiale se referă la categoria din care fac parte şi cele enumerate anterior, în sensul de efecte pe care le pot produce aceste materiale. De aceea, susţinem rămânerea textului aşa cum este iniţial. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Respingerea propunerii mele nu cred că este justificată, numai în cazul în care sunt alte efecte, şi atunci, dacă am făcut enumerarea şi este incompletă enumerarea, trebuie revăzut textul. Dar în categoria efectelor enunţate am spus totul când am zis: "substanţe, materiale, arme etc." sau "a altor" este în plus. Nu am descoperit efecte noi prin ultimele două rânduri introduse în text.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Comisia, poftiţi.

Domnul Virgil Popescu:

Domnule preşedinte,

Considerăm că justificarea dată aici de iniţiator este acoperitoare, pentru că, în cadrul unei categorii de materiale, spre exemplu cele explozive, sunt unele care pot produce efecte foarte puternice şi altele care pot provoca efecte, dar de altă natură, spre exemplu: provoacă panică, zgomot foarte puternic ş.a.m.d.

O observaţie însă pe care am vrea să o facem este introducerea a două puncte după "2 ani" şi, de asemenea, la ceea ce urmează, înainte de enumerare trebuiesc două puncte, întrucât în cadrul art.28¹ s-a făcut o fragmentare, cum era împărţit iniţial pe literele a) şi b), s-a trecut fără litere enumerarea.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Acum, ce pot să spun, textul este redactat puţin stângaci. Pe de altă parte, este adevărat că dacă excludem această precizare de la sfârşit, este vorba nu numai de arme, este vorba de obiecte care pot fi utilizate ca arme, ceea ce în cadrul unei manifestări publice este un fapt destul de periculos. Deci, s-a încercat, într-un fel, să se dea un factor comun la sfârşit, însă pentru că s-a dat prea la sfârşit, exprimarea este uşor confuză. Da şi substanţele nu sunt neapărat chiar atât de... toate aşa de periculoase, mă rog, nu ştiu dacă ar trebui să mai lucraţi la el sau... nu. (Domnul preşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu se consultă cu domnul secretar Nicolae Leonăchescu.)

Bine, dacă am elimina acest lucru, ar avea loc anumite consecinţe juridice. Deci, trebuie să aplicăm Regulamentul, să spunem că dacă domnul profesor nu a făcut un amendament scris anterior, rămâne doar o obiecţie formulată. Da.

Dacă sunt şi alte obiecţii? Nu sunt. Adoptată această variantă.

Art.I în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt.

Am parcurs textul legii, se va supune votului final într-o şedinţă specială de vot.

Totuşi, mai multă atenţie pentru text!

Deci, la poziţia 22 s-a solicitat amânarea.

Proiectul de Lege privind competenţa de jurisdicţie, recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene. Din partea iniţiatorilor, poftiţi. Doamna secretar de stat Tarcea.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, la Cap. V "Dreptul societăţilor comerciale", România şi-a asumat angajamentul de a completa şi moderniza cadrul legislativ pentru a transpune Regulamentul Consiliului nr.44/2001 privind competenţa jurisdicţională, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în cauzele civile şi comerciale pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene.

Proiectul de lege este structurat în 5 capitole care urmăresc structura regulamentului, ele se referă la domeniul de aplicare al proiectului de lege, precum şi la înţelesul unor termeni folosiţi în cadrul acestuia, de asemenea, la norme de competenţă, atât generale, cât şi competenţe speciale, la proceduri de recunoaştere şi executare a hotărârilor pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, proiectul conţine şi dispoziţii cu privire la executarea actelor autentice şi al tranzacţiilor judiciare.

Prin urmare, pentru toate aceste considerente, vă rugăm să aveţi amabilitatea să adoptaţi proiectul de lege în forma în care, de altfel, a fost adoptat şi de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizată în fond. Poftiţi vă rog.

Domnul Adrian Vlad - Căşunean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind competenţa de jurisdicţie, recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene. Senatul a adoptat acest proiect de lege în şedinţa din 6 februarie 2003. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

De asemenea, Comisia pentru politică externă a transmis Comisiei juridice avizul său favorabil la 27 februarie 2003. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de Lege privind competenţa de jurisdicţie, recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială pronunţată în statele membre ale Uniunii în şedinţa din 13 martie 2003. În urma examinării proiectului de lege, a expunerii de motive la acesta şi a avizului Consiliului Legislativ, membrii comisiei şi reprezentantul Ministerului Justiţiei şi-au exprimat opiniile favorabile adoptării legii. S-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Lege privind competenţa de jurisdicţie, recunoaşterea şi executarea în România a hotărârilor în materie civilă şi comercială. Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea I. Titlul. Obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a II-a. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a III-a. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a IV-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a V-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a VI-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a VII-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a VIII-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea I, titlul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a II-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.41. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.43. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.44. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.45. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.46. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.47. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.50. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.51. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.52. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.53. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.54. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a III-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.55. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.56. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.57. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. IV. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.58. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.59. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.60. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.61. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.62. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa 1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa 2. În textul meu au fost inserate anexele înainte de a se termina legea.

Deci, art.62 am spus că este adoptat.

Art.63. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.64. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.65. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexele le-am adoptat deja.

Am parcurs întreaga lege. Urmează a fi votată în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare.

Din partea iniţiatorilor?

Poftiţi, doamnă secretar de stat.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare a fost creată prin Legea nr.99/1999 şi a început să funcţioneze în luna decembrie 2000.

Fiind un sistem informatizat de evidenţă a unor operaţiuni juridice ţinut de către persoane fizice sau juridice de drept privat, Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate de supraveghere, trebuie să vegheze permanent ca sistemul să funcţioneze la standarde de calitate şi să se asigure că operatorii autorizaţi prestează acest serviciu de utilitate publică cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Prezenta ordonanţă urmăreşte întărirea rolului Ministerului Justiţiei în autorizarea operatorilor şi controlului acestora pe parcursul desfăşurării activităţii. Astfel, operatorii şi agenţii acestora trebuie să îndeplinească, conform proiectului de act normativ, criteriile de autorizare nu numai la momentul autorizării, dar şi pe toată durata de funcţionare.

De asemenea, activitatea operatorilor, avându-se în vedere că este o potenţială cauzatoare de prejudicii materiale, trebuie asigurată împotriva acestor riscuri prin subscrierea unei poliţe de asigurare profesională.

De asemenea, prin măsurile propuse, operatorilor li se solicită o diligenţă sporită în ceea ce priveşte activitatea personalului propriu, sau a agenţilor împuterniciţi sub sancţiunea revocării autorizaţiei.

Avându-se în vedere faptul că prin Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, s-a recunoscut valoarea juridică a înscrisurilor în format electronic, sigur, acest lucru trebuie avut în vedere, motiv pentru care s-a prevăzut posibilitatea de a se transmite operatorului formularele de avize de garanţie în formă electronică.

Acesta este motivul pentru care vă rugăm să aveţi amabilitatea să adoptaţi legea în forma în care a fost adoptată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, deoarece Guvernul este de acord cu amendamentul formulat atât de aceasta, cât şi de Comisia pentru tehnologia informaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi.

Domnul Adrian Vlad Căşunean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbaterea în fond cu acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12 din 2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.89 din 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, s-a primit aviz favorabit atât de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cât şi de la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Ordonanţa Guvernului supusă aprobării prin proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.89 din 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare, în scopul întăririi rolului Ministerului Justiţiei în autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în arhiva electronică de garanţii reale mobiliare şi controlul acestora pe parcursul desfăşurării activităţii.

Proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră face parte din categoria legilor ordinare.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat acest proiect de lege şi amendamentul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în şedinţa din 13 martie 2003 şi, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor pentru adoptare acest proiect de lege, cu un amendament, amendament care a fost admis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, tocmai pentru a se recunoaşte din punct de vedere juridic confirmarea în formă electronică a înregistrării formelor şi pentru o mai bună sistematizare a textului.

Amendamentul admis se află în anexă la raportul înaintat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Preambulul la art.I.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.7. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.12. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14.

Vă rog să priviţi în raport. Se propune o anumită modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat, aşa cum a fost modificat de comisie, la două poziţii din interiorul acestui punct.

Pct.15. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege.

Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare şi dezvoltare.

Din partea iniţiatorului?

Poftiţi.

Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Gheorghe Asănică:

Sunt secretarul general adjunct de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Gheorghe Asănică.

Prezenta ordonanţă statuează misiunea de interes naţional a specialiştilor din sistemul naţional de cercetare şi principiile care stau la baza activităţii lor.

Sunt reglementate categoriile de personal implicat în activitatea de cercetare-dezvoltare, funcţiile şi gradele ştiinţifice, unele dintre acestea regăsindu-se şi în alte sectoare de activitate, sau în diferite prevederi ale unor acte normative existente, care vizează activitatea de cercetare-dezvoltare.

Ca element de noutate faţă de situaţia actuală, acordarea gradelor profesionale ştiinţifice I şi II se certifică de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor Universitare, care este un organism consultativ al Autorităţii de Stat pentru Cercetare-Dezvoltare, cu rolul de a asigura evaluarea unitară a personalului, în acord cu normele internaţionale.

Prezenta ordonanţă stabileşte măsuri pentru asigurarea stabilităţii, formarea profesională şi pregătirea personalului de cercetare-dezvoltare pentru a dezvolta potenţialul uman existent în ţară, concomitent cu măsurile pentru mobilitatea specialiştilor în interiorul ţării şi în spaţiul european.

Creşterea eficienţei activităţii de cercetare-dezvoltare este indisolubil legată de asigurarea resurselor umane de înaltă calitate şi probitate profesională.

Aceste elemente stimulative vor asigura dezvoltarea resurselor umane calitative şi diminuarea migrării acestora spre alte sectoare de activitate în străinătate.

Prevederile prezentei ordonanţe constitiuie baza ...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu am în faţă, aici, o lege, domnule! Nu scrie "ordonanţă" pe ea. Hai, să clarificăm lucrurile!

Domnul Gheorghe Asănică:

E legea de aprobare a ordonanţei.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din sală):

Domnule preşedinte, îmi daţi voie?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi, domnule profesor.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Cred că este o confuzie creată de ..., nu ştiu, cei care au făcut ordinea de zi.

Comisia a primit două - a primit un Proiect de Lege pentru statutul personalului din cercetare-dezvoltare, în 28 ianuarie 2002, pe care l-a luat în dezbatere şi l-a lucrat, şi, ulterior, a primit şi Ordonanţa nr.65/2002 privind statutul personalului din cercetare.

Comisia a elaborat două rapoarte. Deci, pe ordinea de zi trebuiau să fie două puncte: Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2002, unul pe care comisia l-a respins, dintr-un motiv foarte simplu, pentru că era elaborat statutul, şi punctul care este Legea privind statutul personalului de cercetare şi dezvoltare.

Ca urmare, noi ar trebui să supunem ambele rapoarte în discuţie. Deci, primul de respingere a ordonanţei, şi al doilea - de aprobare a Legii statutului personalului din cercetare şi dezvoltare, aşa cum a fost elaborat de către Guvern, de către minister, cu îmbunătăţirile făcute de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, cu sugestiile primite de la Comisia de industrii şi servicii, de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi aşa mai departe.

eu v-aş ruga să corectăm, nu ştiu dacă putem noi în plen. să supunem întâi Legea pentru aprobarea Ordonanţei nr.65/2002 privind statutul personalului de cercetare şi dezvoltare, care, în fond, a preluat în cea mai mare parte stadiul lucrărilor care existau în comisie, iar comisia a considerat că nu este oportun să-şi însuşească munca altcuiva şi a propus respingerea acestei ordonanţe şi, în continuare, aprobarea Legii privind statutul personalului din cercetare şi dezvoltare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule profesor, dacă acea ordonanţă are propunere de respingere şi este în ordinea de zi aici, pe la punctul 50 şi ceva ...

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Este?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Este, sigur că da. Atunci, n-are rost să vorbim despre o ordonanţă. Deci, noi vorbim acum despre legea căreia dumneavoastră i-aţi făcut un raport favorabil de aprobare. Da?

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

De acord cu dumneavoastră. Ce a spus domnul Asănică este valabil şi pentru lege.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Gheorghe Asănică:

Într-adevăr, textele celor două acte normative, atât proiectul de ordonanţă a Guvernului, cât şi proiectul de lege sunt, din punct de vedere al nostru, al elaboratorului, identice. Diferenţa dintre ele rezultă numai din amendamentele aduse de comisia de specialitate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Asănică, noi, aici, când dorim să aflăm punctul de vedere al iniţiatorului, dorim să vedem dacă dumneavoastră sunteţi de acord şi cu modificările aduse de comisie. Poate, dumneavoastră, din partea ministerului, ne spuneţi că doriţi ca textul ordonanţei să fie votat de noi şi aprobat şi nu respins, iar să fie respinsă legea asta. Hai să fim foarte clari! Ce doriţi dumneavoastră, ca reprezentant al Guvernului, să treacă prin Camera Deputaţilor? Cu ce sunteţi de acord? Că nu puteţi să fiţi de acord cu amândouă, dacă unul dintre actele astea normative a fost respins de comisie.

Domnul Gheorghe Asănică:

Noi am discutat în comisie proiectul de lege şi am înţeles şi amendamentele făcute de comisii. Deci, suntem de acord cu ele.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, sunteţi de acord cu respingerea ordonanţei.

Domnul Gheorghe Asănică:

Da, da, da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. OK.

Da. Poftiţi, din partea comisiei.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Raportul. În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată în fond cu avizarea pentru Proiectul de Lege privind statutul personalului din cercetare şi dezvoltare.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi de Consiliul Economic şi Social.

De asemenea, proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege menţionat a fost analizat împreună cu Proiectul de Lege aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2002 privind statutul personalului de cercetare şi dezvoltare.

Pentru acest proiect de lege, comisia, aşa cum am spus, a făcut un raport de respingere, întrucât diferenţele de text au fost preluate în proiectul de lege pentru care se întocmeşte prezentul raport.

Proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare reglementează rolul, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice, precum şi condiţiile şi modalităţile de încadrare şi promovare a personalului de cercetare-dezvoltare.

De asemenea, statuează misiunea de interes naţional a specialiştilor din sistemul naţional de cercetare şi principiile care stau la baza activităţii lor.

Sunt reglementate categoriile de personal implicate în activitatea de cercetare-dezvoltare, precum şi funcţiile şi gradele ştiinţifice.

Proiectul stabileşte măsuri pentru asigurarea stabilităţii, formarea profesională şi pregătirea personalului de cercetare-dezvoltare, pentru a dezvolta potenţialul uman existent în ţară, concomitent cu măsuri pentru mobilitatea specialiştilor în interiorul ţării şi în spaţiul european.

Prevederile acestui proiect de lege se doresc a constitui baza legală prin care Guvernul susţine elitele, stimulează formarea, dezvoltarea şi motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competenţei naţionale în cercetare-dezvoltare şi pentru întărirea autonomiei în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, în cadrul Comunităţii europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţia României.

La dezbaterea proiectului au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi art.52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Adrian Câmpurean, secretar de stat - atunci - la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, domnul Asănică Gheorghe, secretar general în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, domnul Stănciulescu Ion, preşedinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi domnul Radu Minea, preşedintele Sindicatului din cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

La multe articole, a participat şi doamna ministru Ecaterina Andronescu.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din 25; raportul a fost aprobat în unanimitate de voturi în şedinţa din 29 octombrie 2002.

Ca urmare, vă propunem spre dezbatere proiectul de lege, cu amendamentele prezentate în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri?

Da, poftiţi.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din 1972 sau '73, practic, cercetarea românească s-a condus după un statut, care a fost dintr-o greşeală, dintr-o greşeală, abrogat în 1998 de Guvernul Ciorbea. De atunci, cercetarea românească nu are nici un fel de statut, nu se pot face promovări, nu se pot face evaluări.

Deci, iată că astăzi se încearcă să se repare o greşeală făcută în 1998 şi, prin acest material, cu amendamentele aduse de comisie, sperăm să se poată reveni la un regim normal în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă sunt şi alte grupuri care doresc să participe la dezbateri generale?

Cine doreşte? Mai doreşte cineva? Nu.

Finalizăm aici dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Dezbaterea pe articole va continua mâine, pentru că trecem la partea a doua a şedinţei noastre de astăzi.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, destinată răspunsurilor la întrebări.

Prima întrebare o adresează domnul Mircea Costache pentru domnul ministru Cazan.

Domnule Mircea Costache, doriţi să repetaţi întrebarea, sau aşteptaţi răspunsul?

Domnul Costache Mircea:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Cazan, vă rog să formulaţi răspunsul şi, în raport de ceea ce conţine acesta, colegul nostru deputat va solicita precizări suplimentare, sau se va declara mulţumit.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea care mi-a fost adresată sună în felul următor: în ce an estimaţi că va ajunge România la producţia agricolă şi industrială din anii 1980-1990?

Înţeleg că răspunsul pe care vi l-am dat, stimate domnule deputat, în interpelarea anterioară v-a deranjat. Cred, totuşi, că v-am ajutat să înţelegeţi că perioadele de guvernare PSD au fost perioade de creştere economică. De aceea, n-o să răspund insinuării cum că nu v-am răspuns direct la întrebare.

Pentru că insistaţi asupra caracterului precis al întrebărilor şi răspunsurilor, vă rog să recitiţi întrebarea pe care mi-aţi spus-o şi să reflectaţi dacă formularea sa este precisă. Eu o citesc din nou. Deci: în ce an va ajunge România la producţia agricolă şi industrială din anii 1980-1990? Din formulare, ar rezulta că vă referiţi la producţia dintr-o perioadă de 20 de ani - anii '80 şi '90; aşa scrieţi.

Puteam să vă răspund foarte simplu: niciodată, pentru că o astfel de comparaţie este cel puţin aberantă. Este posibil să vă referiţi fie la producţia medie obţinută în anii '80-'90, sau, poate, la producţia din ultimul an al perioadei. Prin urmare, poate întrebaţi în ce an estimez că România va ajunge la producţia agricolă şi industrială din anul 1990? Întrucât anul '90 este primul an de tranziţie şi, pentru a vă veni în întâmpinare, colegi fiind în Camera Deputaţilor, ar rezulta că doriţi o comparaţie prin raportare la anul 1989.

În cazul producţiei agricole, nu mai este nevoie să facem estimări, pentru că deja în anul 2001 s-a atins nivelul din anul 1989. Producţia agricolă totală a fost în anul 2001 cu 5% superioară celei din 1989.

În ceea ce priveşte producţia industrială, nivelul actual se situează la circa 55% din cel realizat în anul 1989. Dar, în aprecierea acesteia, nu trebuie să se facă abstracţie de evoluţia anuală a producţiei industriale.

Revin prin a vă preciza că pe parcursul celor 13 ani, producţia industrială, ca de altfel economia în ansamblul său, a cunoscut perioade de regres, dar şi de progres. Practic, diminuarea producţiei industriale a avut loc în decursul a două perioade, respectiv 1990-1992 şi 1997-1999, dar, din cauze diferite.

Prima perioadă, respectiv 1990-1992, a reprezentat, aşa cum a fost caracterizată de oamenii de ştiinţă şi de organismele internaţionale, perioada recesiunii transformaţionale, obiectivă şi necesară.

Evoluţia din primii ani ai tranziţiei, asemănătoare tendinţelor din celelalte ţări central şi est-europene, a avut de principală cauză trecerea bruscă de la un sistem economic la altul. Schimbarea mecanismelor economice a determinat în perioada '90-92 o restrângere a producţiei şi, implicit, a nivelului de trai în toate ţările aflate în tranziţie. Fenomenul a avut aproximativ aceeaşi amploare chiar în ţările care începuseră să-şi reformeze economia cu mulţi ani înainte de '90, sau dispuneau de un potenţial productiv intern mult mai performant decât România. Este cazul Cehiei, Poloniei şi Ungariei, care, mulţi ani după '90, au fost considerate ca recordmene în implementarea reformelor.

Astfel, producţia industrială a României în '92 a ajuns la 46% din producţia anului 1989. Acest raport a fost în Bulgaria de 54, Ungaria - 67, Cehia - 69, Polonia - 72, ţările baltice - 65.

În perioada '93-'96, sub guvernarea PDSR, cum plastic vă exprimaţi şi dumneavoastră, producţia industrială s-a redresat, înregistrând un ritm mediu anual de 5%. Deci, în fiecare an, ritmul mediu a fost 5, astfel încât, în '96 a ajuns să reprezinte 56% faţă de 1989.

A urmat, din păcate, o a doua perioadă de recesiune - anii '97-'99, care-şi au, de această dată, principala explicaţie în inconsecvenţa politicilor promovate.

În cei trei ani, producţia industrială a scăzut vertiginos şi aceasta în timp ce contextul internaţional era favorabil şi majoritatea economiilor în tranziţie înregistrau ritmuri semnificative de creştere economică.

Dar, despre ce s-a întâmplat în perioada respectivă, vă rog să nu ne întrebaţi pe noi, ci pe cei care au guvernat atunci.

În anul '99, producţia industrială realizată era chiar sub nivelul anului '92, respectiv cu 5%, ceea ce înseamnă un nivel faţă de '89 de doar 43,7%.

Prin politica Guvernului actual, în anii 2001-2002, s-a reuşit asigurarea unei creşteri a producţiei industriale cu un ritm mediu anual de 7%, 7,2 exact, compensând, în bună parte, pierderile din perioada '97-'99.

Ca urmare, suntem în situaţia ca în acest an să depăşim nivelul din '99 cu circa 2%, să ajungem deci la 57% faţă de '89, astfel încât, în circa 4 ani, în funcţie de programările pe care le avem, legate de Programul de guvernare, să atingem 70% din producţia anului 1989.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, doriţi să comentaţi acest răspuns? Un minut aveţi, potrivit regulamentului.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspunsul este, de data aceasta, mai aplicat şi mai ferm faţă de cel anterior. Se poate înţelege că, indiferent de alternanţele la guvernare, pe care domnul ministru le diferenţiază, pe unele asumându-şi-le, pe celelalte nu, din punct de vedere al cetăţeanului român, scăderea dramatică a producţiei agricole şi industriale, ca şi a nivelului de trai, este globală şi caracterizează întreaga perioadă de după 1990.

Aşa cum bine preciza domnul ministru Cazan, în aceeaşi perioadă, alte ţări care au trecut prin aceleaşi transformări, pe care dânsul le numea - Cehia, Polonia, Ungaria - au înregistrat ritmuri de 60-70% faţă de anii anteriori schimbărilor de regim politic, în timp ce la noi se cifrează doar la 46%.

Decalajul dintre noi şi alte ţări care au trecut prin situaţii similare cred că se datorează şi faptului sau în principal faptului că guvernările noastre sunt cu totul şi cu totul deosebite şi că diminuarea, pulverizarea patrimoniului public, fraudarea finanţelor publice au fost un sport naţional şi de aici vine şi scăderea dramatică a producţiei industriale şi agricole şi a nivelului de trai.

Când vom stopa scurgerile şi când vom administra mai eficient şi cu mai mult bun simţ civic resursele materiale şi umane ale ţării, o vom duce cu toţii mai bine. Dar, văd că lucrurile astea se cam ocolesc în răspunsurile pe care le aştept eu la unele întrebări.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Cazan, şi dumneavoastră aveţi dreptul la o precizare.

Domnul Gheorghe Leonard Cazan:

Este necesară o precizare. Cifrele la care s-a referit domnul deputat nu sunt ritmuri, sunt ponderi, iar dacă operăm cu asemenea indicatori îmi este limpede cum este înţeleasă problema economică şi dezvoltarea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Următoarea întrebare ar trebui să o adreseze doamna Mona Muscă tot domnului ministru Cazan. Doamna deputat nu este, o să-i comunicaţi răspunsul scris, domnule ministru.

A treia întrebare tot doamna Mona Muscă o are de adresat domnului secretar de stat Jelev. Nu este doamna deputat, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul, domnule Jelev.

Următoarea întrebare, domnul Florin Iordache. Este? Vă rog să prezentaţi pe scurt întrebarea dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Având în vedere anvergura desfăşurării lucrărilor de la Roşia Montană, vă rog să-mi precizaţi care este punctul de vedere oficial al Uniunii Europene faţă de responsabilitatea acestor lucrări şi în ce măsură ţine cont Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului de aceste recomandări.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Jelev, vă rog să răspundeţi.

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Onoraţi parlamentari,

Domnule deputat Florin Iordache, noi am pregătit un răspuns mai larg, detaliat, la această întrebare a dumneavoastră. Aş dori, cu permisiunea dumneavoastră, să prezint aici, numai în sinteză, câteva elemente. Noi am abordat această problemă extrem de complexă pe baza unei, aş putea spune chiar, strategii, privind cum se va proceda în această problematică a investiţiei de la Roşia Montană. Foarte pe scurt, această strategie a cuprins în primul rând, o analiză detaliată privind constituirea unor comisii de experţi la nivelul ţării; apelarea la un număr de experţi internaţionali de mare prestigiu în domeniul activităţilor miniere şi a tehnologiilor miniere; de asemenea, am reuşit ca să obţinem o finanţare PHARE pentru a susţine o echipă de consultanţi de mare prestigiu care să asiste ministerul în acest proces. De asemenea, s-a hotărât ca, având în vedere complexitatea acestei probleme, să fie dat acordul de mediu, în final, printr-o aprobare printr-o hotărâre de Guvern.

Aş dori să subliniez faptul că, şi ca urmare a unor analize la nivelul comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, şi la recomandarea Birourilor permanente, s-a constituit o comisie de parlamentari care vor participa alături de comisiile de experţi, alături de un grup desemnat la nivelul executivului în acest proces de analiză a întregii situaţii existente la Roşia Montană. Referitor strict la punctul de vedere al Uniunii Europene, noi ne-am adresat atât doamnei comisar Valstrom, care este comisarul pentru mediu al Uniunii Europene, cât şi la nivelul experţilor din cadrul comisiei Uniunii Europene, am primit punctul de vedere al acestei comisii şi al doamnei comisar Valstrom, în acesta se precizează că deocamdată nu există o legislaţie a Uniunii Europene în acest domeniu care să interzică astfel de activităţi, că decizia este a Guvernului României şi că, în această privinţă, se apreciază modul şi etapele pe care ni le-am propus de a analiza acest proiect în concordanţă strictă cu procedurile Uniunii Europene şi cu legislaţia Uniunii Europene referitoare la activităţile de minerit şi din punct de vedere al protecţiei mediului.

Foarte pe scurt, cam acesta este răspunsul, îl avem mult mai detaliat în scris, cu toate amănuntele.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doriţi să faceţi un comentariu? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Vă mulţumesc pentru răspunsul pe care l-a prezentat Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Întrebarea mea s-a referit la Roşia Montană ţinând cont că într-un trecut nu prea îndepărtat colegii de la România Mare au avut şi o moţiune pe tema Roşiei Montane, iar aceste precizări, consider eu că sunt necesare pentru toată lumea, pentru a înţelege că Guvernul României a făcut totul şi face în continuare totul pentru rezolvarea acestei probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Tot domnul deputat Florin Iordache are o întrebare adresată Ministerului Justiţiei, cu privire la dotări materiale ale instanţelor şi parchetelor. Doriţi să dezvoltaţi sau comentaţi apoi? Vă rog, pe scurt, v-aş ruga să prezentaţi conţinutul acestei întrebări.

Domnul Florin Iordache:

Doamnă ministru,

Având în vedere că sistemul judiciar este presat de numărul mare de acţiuni în justiţie, în condiţiile în care baza materială, mă refer că la dotările tehnice, nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor, doresc să cunosc ce măsuri a luat Ministerul Justiţiei pentru îmbunătăţirea dotărilor materiale ale instanţelor şi parchetelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna secretar Cristina Tarcea, vă rog să răspundeţi la această întrebare.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, referitoare la îmbunătăţirea dotărilor materiale a instanţelor şi parchetelor, vă comunicăm următoarele.

Unul dintre obiectivele principale ale procesului de reformă în cadrul Ministerului Justiţiei constă în asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea dotărilor unei bune funcţionări a instanţelor judecătoreşti. Respectiv, tehnică de calcul şi programe aferente, mobilier specific instanţelor, centrale termice, instalaţii antiincendiu şi antiefracţie.

În ceea ce priveşte sistemul informaţional există o preocupare constantă pentru dotarea tuturor instanţelor cu tehnică de calcul şi includerea tuturor într-o reţea pentru facilitarea accesului cât mai rapid la informaţie şi decizie. De asemenea, se urmăreşte asigurarea fondurilor pentru dotarea birourilor de carte funciară în cofinanţare din programele derulate împreună cu Banca Mondială. Sumele alocate fondurilor pentru dotări de la bugetul de stat pentru anul 2003 sunt în creştere faţă de anii anteriori, respectiv 39 de milioane, faţă de 28 de milioane în 2002. La acestea se adaugă 130.700 de milioane din programul PHARE, respectiv 24.765 milioane din credite externe de la Banca Mondială. Precizăm că, începând cu anul 2003, conform bugetului aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2003, Ministerul Justiţiei nu mai beneficiază de venituri extrabugetare. Cu stimă, ministrul justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să faceţi un comentariu, domnule Iordache? Poftiţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc pentru răspunsul detaliat pe care l-a oferit doamna ministru a justiţiei şi constat preocuparea permanentă a ministrului justiţiei şi a conducerii ministerului pentru dotarea instanţelor judecătoreşti şi aceasta vine în concordanţă cu programul de guvernare al Guvernului Adrian Năstase.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca are o întrebare adresată tot doamnei Cristina Tarcea.

Doriţi să ascultaţi direct răspunsul?

Poftiţi, doamna secretar de stat. Rsăpunsul la întrebarea domnul Damian Brudaşca.

Doamna Cristina Tarcea:

Înainte de şedinţă am discutat cu domnul deputat... se amână răspunsul acestei întrebări.

Domnul Damian Brudaşca:

Mai am încă ceva aici, în afară de răspunsul acesta. Am discutat înainte cu doamna ministru şi am înţeles că de câteva luni de zile s-a rătăcit prin nefericita poştă română memoriul trimis de către cel în numele căruia m-am adresat ministerului. Dar, domnule preşedinte, aş ruga să reţineţi că tot pe ordinea de zi de astăzi mai este prevăzut să mi se de răspunsuri la poziţiile 25, 26, 27 şi 28. Constat însă o practică ce n-aş dori să se generalizeze, şi dumneavoastră aveţi obligaţia să nu-i permiteţi să se generalizeze, în sensul precizării seci, "se va trimite răspunsul în scris". Am o experienţă foarte tristă, din nefericire, în cei doi ani de guvernare a actualului Guvern... când o serie de răspunsuri nu au...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-aş ruga să nu nedreptăţim colegii dumneavoastră care sunt înscrişi înaintea dumneavoastră...

Domnul Damian Brudaşca:

Daţi-mi voie să-mi exprim, totuşi, protestul pentru această practică de a se trimite răspunsuri în scris, când eu solicitam şi răspunsuri orale. Pentru că ştiu cu cine am de-a face. Asta e!

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Liana Naum are o întrebare pentru Ministerul Culturii şi Cultelor cu privire la sprijinirea cultelor religioase.

Domnule secretar de stat Tănase, vă rog să oferiţi răspunsul.

Domnul Laurenţiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră aş dori să subliniez faptul că pentru sprijinirea cultelor s-au întreprins o serie de măsuri legislative şi administrative care au rolul de a elimina manifestările de inegalitate sau intoleranţă regilioasă sau confesională. Pe baza prevederilor art.29 din Constituţie, referitoare la sprijinirea de către stat a cultelor religioase, au fost adoptate o serie de acte normative, legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri ale Guvernului României pentru acordarea de facilităţi materiale din partea statului tuturor cultelor religioase care solicită acest sprijin în următoarele domenii: construirea a peste 1500 de lăcaşuri de cult; conservarea şi restaurarea celor mai importante construcţii ecleziale care fac parte din patrimoniul naţional cu contribuţia financiară majoră din partea statului, repararea vechilor lăcaşe de cult şi asigurarea unei contribuţii de la buget pentru cheltuielile de întreţinere a unităţilor de cult, retrocedarea bunurilor confiscate de stat în perioada 1948-1989. Recent a fost adoptată o lege, Legea nr.501/2002 cu privire la retrocedarea bunurilor bisericeşti care au fost preluate de stat în perioada 1945-1989, lege care se află în faza de aplicare.

În învăţământul public, începând încă din anul 1990, s-au introdus orele de religie pentru elevi ca obiect facultativ şi opţional. S-a luat măsura acordării asistenţei religioase în armata română, în spitale şi aşezămintele de asistenţă socială, iar în acest sens a fost elaborată legea clerului militar şi asistenţei religioase în armată, precum şi un regulament de organizare şi funcţionare a acestui cler, precizându-se că participarea militarilor la activităţile religioase este facultativă şi că asistenţa religioasă va fi acordată ţinându-se cont de apartenenţa confesională a militarilor.

Pentru completarea bazei materiale a bisericilor, Legea fondului funciar stipulează atribuirea în proprietate a unei suprafeţe de teren arabil de până la 10 ha pentru fiecare parohie, până la 50 de ha pentru mânăstiri şi 100 de ha pentru centrele diocezane, precum şi până la 50 de ha de pădure.

Bisericile au buget propriu, realizat prin contribuţia benevolă a credincioşilor şi vânzarea diverselor obiecte de cult, ca şi prin subvenţii financiare acordate de stat. Salariile personalului cultelor sunt asigurate de stat la nivelul încadrării de bază şi sunt completate din veniturile proprii.

O altă măsură întreprinsă de Secretariatul de stat pentru culte pentru a ajuta cultele constă în exceptarea de la plata impozitului pentru serviciile şi produsele executate în unităţile aparţinând cultelor şi necesare desfăşurării de activităţi de cult.

De asemenea, s-au creat facilităţi pentru atribuirea de terenuri de către stat pentru construirea de noi biserici atât în Bucureşti, cât şi în întreaga ţară.

Formarea personalului clerical în şcolile teologice de nivel liceal şi universitar care aparţin cultelor religioase este o altă grijă a Ministerului Culturii şi Cultelor. Actualmente există 164 de instituţii de învăţământ teologic de nivel liceal şi universitar. Acestea au fost integrate în sistemul de învăţământ public beneficiind de aceleaşi drepturi ca şi unităţile şcolare publice, inclusiv salariul corpului didactic şi bursele elevilor şi ale studenţilor.

Subliniem că repartizarea pe culte a subvenţiilor se face nediscriminatoriu pe baza deplinei egalităţi a cultelor în faţa legii, în funcţie de numărul de credincioşi, de cerinţele reale şi de urgenţele intervenite în soluţionarea cazurilor concrete.

Considerăm că acest cadru legal creat, precum şi sprijinul material acordat cultelor determină o desfăşurare firească şi liberă a vieţii religioase din România, putând afirma astfel că libertatea religioasă şi de credinţă sunt pe deplin asigurate şi garantate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Liliana Naum este mulţumită de acest răspuns? Da.

Doamna deputat Böndi Gyöngyike are o întrebare pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. De fapt întrebarea aceasta se repetă şi în cazul colegului dumneavoastră, Kovacs Csaba, da? Nu.

Domnule Ciotlos, v-aş ruga să răspundeţi întâi doamnei deputat Böndi Gyöngyike şi pe urmă lămuriţi-vă cu Ministerul Apărării Naţionale, cine răspunde pentru domnul deputat Kovács Csaba-Tiberiu

Domnul Petre Ciotlos:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către doamna deputat Böndi, cu privire la aplicabilitatea prevederilor Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care efectua stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, formulăm următorul răspuns.

Art.1 din Legea nr.309/2002 stabileşte categoria de beneficiari ai drepturilor acestei legi, şi anume persoana, cetăţean român, care îndeplineşte concomitent următoarele două condiţii: să fi efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii şi să fi efectuat acest stagiu în perioada 1950-1961. În practică s-au întâlnit situaţii în care o persoană se încadrează, ca perioadă, în prevederile Legii nr.309/2002, însă nu a efectuat stagiul militar într-un detaşament din Direcţia generală a serviciului muncii.

În această situaţie, este justificată motivaţia de respingere a cererii persoanei în cauză, deoarece perioada în care aceasta a efectuat stagiul militar, deşi se situează în intervalul 1950-1961, neîndeplinind ambele condiţii ale art.1 din lege nu se încadrează în prevederile acesteia. În concluzie, motivaţia de respingere din formularul tip al hotărârii pentru stabilirea drepturilor prevăzute în Legea nr.309 trebuie corelate şi cu celelalte prevederi din cuprinsul hotărârii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat doriţi să faceţi vreun comentariu? Nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Encuţescu din partea Ministerul Apărării Naţionale, vă rog să-i răspundeţi domnului deputat Kovács Csaba-Tiberiu.

Domnul Sorin Aurel Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961 a fost rezultatul unei propuneri legislative a unei grup de senatori care au vizat acordarea unor drepturi specifice cu titlul de măsuri reparatorii unei categorii distincte de persoane. Prevederile art.6 alin.2 din lege stabilesc obligaţia pentru UM 02405 Piteşti şi pentru centrele militare judeţene de a elibera adeverinţe din care să rezulte că persoanele în cauză au efectuat stagiul militar în Direcţia generală a serviciului muncii cu toate că această instituţie nu a făcut parte din Ministerul Apărării Naţionale, fiind subordonată Ministerului Construcţiilor. Eliberarea adeverinţelor de către unitatea militară din Piteşti s-a dovedit a fi dificilă şi în unele cazuri imposibil de rezolvat, în condiţiile în care întreaga documentaţie creată de structurile din compunerea Direcţiei generale a serviciului muncii se găseşte exclusiv la arhivele naţionale. Singurele informaţii care să găsesc în Ministerul Apărării Naţionale, incomplete şi de mai multe ori precare, despre persoanele respective se află numai în fişele de evidenţă arhivate de centrele militare judeţene sau de sector. S-a constatat că, la vremea respectivă, autorităţile militare judeţene nu au considerat necesar să conlucreze cu detaşamentele acestei direcţii din afara Ministerului Apărării Naţionale, astfel că multe din consemnările făcute sunt incomplete, incorecte, cu prescurtări neinteligibile, fără să se prezinte toate situaţiile pe care cetăţenii respectivi le-au trecut în cei 3 anii în care au prestat serviciul muncii.

În aceste condiţii, arhivele militare nu au la dispoziţie altă posibilitate decât a executa copii identice ale fişelor de evidenţă care reflectă starea în care au fost completate la vremea respectivă şi de a le înmâna solicitanţilor.

Evident, aceste înscrisuri nu pot fi corectate în nici un caz de către lucrătorii de astăzi, efectuarea corecturilor putându-se realiza numai după cercetarea fondului documentar al Direcţiei generale a serviciului muncii aflat în păstrarea la arhivele naţionale.

Prevederile restrictive la art.6 alin.2 din Legea nr.309 obligă petenţii să obţină înscrisuri doveditoare de la o instituţie care nu deţine fondul documentar, ci numai o evidenţă a acesteia care, de multe ori, nu serveşte intereselor solicitanţilor.

Totodată, doresc să subliniez faptul că din punctul de vedere al Ministerului Apărării Naţionale, transmis pentru a fi inclus în propunerea legislativă care a stat la baza Legii nr.309, a vizat şi problematica introducerii arhivelor naţionale ca instituţie ce deţine şi poate elibera cu uşurinţă şi în volum complet datele necesare întocmirii adeverinţelor prevăzute în art.6 din lege.

Referitor la suma de bani care se percepe petenţilor pentru eliberarea actelor solicitate facem precizarea că aceasta nu reprezintă taxa de cercetare, ci contravaloarea prestării de servicii care are ca bază prevederile art.21 alin.2 din Legea arhivelor naţionale nr.16 din 1996, valoarea ei fiind stabilită prin ordinul directorului general al Arhivelor Naţionale, nr.60 633 din 27 februarie 2002.

De altfel, procedura prin care persoanele solicitate efectuează plata actelor respective creează dificultăţi şi întârzieri în expedierea adeverinţelor. Numai în acest moment, arhivele militare au în stoc 17 520 de adeverinţe rezolvate, dar neexpediate către beneficiari, deoarece aceştia nu au plătit sumele prestărilor de servicii efectuate.

Din momentul adoptării Legii nr.309, pe adresa arhivelor militare au sosit până în prezent 91 138 de cereri din care au fost rezolvate 62 017, iar 29 067 de scrisori se află în curs de rezolvare.

Conducerea Statului major general a dispus suspendarea activităţii de prelucrare arhivistică din unitate şi folosirea întregului personal la rezolvarea cererilor. În felul acesta sunt rezolvate zilnic 300 de petiţii într-o medie de 3 ori mai mare decât norma naţională pentru un lucrător. Totodată, actualul personal al unităţii va fi suplimentat cu 15 specialişti încadraţi pe termen limitat până la 31 decembrie 2003, iar procedurile de lucru existente în unitate au fost optimizate.

Din estimările noastre, aceste măsuri vor asigura ca, începând cu 30 iunie 2003, să fie eliberate adeverinţe în maxim 30 de zile pentru toţi beneficiarii drepturilor acordate de Legea nr.309, care se adresează acestei unităţi militare.

Cu toate acestea, nu putem garanta că înscrisurile din copiile fişelor de evidenţă care conţine multe ştersături, prescurtări sau omisiuni vor putea fi în întregime utile caselor de penii pentru întocmirea dosarelor, astfel că mulţi petenţi vor fi în situaţia să apeleze în continuare şi la arhivele naţionale.

Pentru deblocarea acestei stări de lucruri referitoare la eliberarea adeverinţelor necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute la Legea nr.309, considerăm că iniţiatorul acesteia poate modifica prevederile art.6, prin introducerea arhivelor naţionale ca instituţie abilitată să elibereze acte doveditoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi dreptul al un comentariu asupra răspunsului.

Domnul Kovács Csaba-Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Mie, birocraţia care există în acest sistem îmi este foarte clară. Întrebarea a fost pusă punctual pe următoarele două chestiuni. Eu am văzut chitanţe de încasare a sumei de 220.600 de lei, pe care scrie taxă de cercetare. De asemenea, am constatat că această cercetare nu a constat în altceva, decât să se scrie ce scrie în livretul militar, anume că X, Y în perioada de... a efectuat stagiul militar la detaşament de muncă. Exact cât scrie în livretul militar. Deci nici măcar nu s-a obosit ca să se uite în arhivă, pur şi simplu a repetat ce scrie în livretul militar şi în plus a adăugat la urmă că "prezenta serveşte la stabilirea vechimii în muncă". Deci eu la asemenea elemente aiuristice, mă refer, când acestui om care a fost dus la muncă forţată, ţinut acolo 2-3-4 ani, chinuit destul şi acum, în acest moment, în loc să fie ajutat ca să primească această mică compensaţie materială, el de fapt constată că a plătit aproape un sfert de milion din pensia mică pe care o are şi nu şi-a putut rezolva problema, pentru că ceea ce i s-a cerut nu i s-a comunicat. Iar vizavi de întrebarea pusă domnului ministru al muncii, acolo mai sunt două aspecte în afară de cea care vizează Ministerul Apărării Naţionale. Primul aspect, şi doresc răspuns măcar în scris, priveşte acea listă cu unităţile de muncă care este incompletă şi care în teritoriu a provocat mai mult haos şi dezordine decât dacă n-ar fi existat. Şi întrebarea pusă este dacă se intenţionează să se completeze această listă a unităţilor de muncă şi, dacă da, când anume. Sau mai aşteptăm ca cei vizaţi, eventual, să dea ortul popii. Iar celălalt aspect este că atunci când rezultă elementele necesare, la nivelul local, că persoana în cauză a efectuat serviciul militar la detaşament de muncă, printr-o lămurire suplimentară, textul legii este clar, casa teritorială de pensii trebuie să ceară relaţii suplimentare. Or, prin instrucţiuni, prin ordine şi nu ştiu ce minuni, de fapt, s-a încălcat textul legii şi toţi aceşti oameni sunt puşi pe drumuri şi să plătească nişte taxe aiurea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Petre Ciotloş. Faceţi dumneavoastră precizarea pe care a solicitat-o expres, de la dumneavoastră, de la Ministerul Muncii, domnul deputat.

Domnul Petre Ciotloş:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale nu a fost iniţiatorul legii nr.309, aceasta fiind iniţiativă parlamentară susţinută de Asociaţia foştilor soldaţi în detaşamentele de muncă forţată din cadrul Direcţiei generale a serviciului de muncă din România, care a stabilit, în mod exact, categoria de beneficiari, documentele pe care trebuie să le prezinte solicitantul în vederea acordării drepturilor, drepturile care se acordă, precum şi instituţia care stabileşte şi plăteşte drepturile.

Rolul instituţiei noastre, Casa Naţională de Pensii, este acela prevăzut de art.6 din legea sus amintită, respectiv de stabilire şi de plată a drepturilor conferite de aceasta prin casele teritoriale de pensii şi nu de obţinerea documentelor doveditoare pentru acordarea drepturilor, acesta intrând în sarcina solicitanţilor de drepturi. Acest aspect rezultă şi din prevederile art.6 alin.2, din legea sus amintită, potrivit cărora stabilirea drepturilor prevăzute de lege se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare sau din adeverinţele eliberate de centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.

Mai mult, în scopul soluţionării mai multor aspecte determinate de aplicarea Legii nr.309 din 2002 a fost trimisă adresa nr.4087 din 15.11.2002 a Casei Naţionale de Pensii, transmisă caselor teritoriale de pensii, potrivit căreia în toate cazurile în care există neclarităţi cu privire la înscrisurile din documentele prezentate de solicitant, casele teritoriale de pensii vor face corespondenţă cu centrele militare judeţene sau U.M.O2405, ori, după caz, cu filiale teritoriale ale arhivelor naţionale. Deci această adresă a fost trimisă încă din 15.11..2002. Această măsură are ca efect şi reducerea numărului celor care, în vederea clarificării situaţiei lor, se adresează instituţiilor amintite mai sus, achitând contravaloarea serviciului prestat.

Legat de acest aspect precizăm că nu este stipulat în cuprinsul legii faptul că eliberarea documentelor doveditoare către beneficiar se face fără achitarea contravalorii serviciului prestat, singura soluţie în acest caz fiind elaborarea eventuală a unui act normativ de completare.

În ceea ce priveşte problema completării listei unităţilor de muncă, precizăm că în prezent există tabelul cu evidenţa detaşamentelor şi unităţilor de muncă din cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii din perioada 1950-1961, elaborat de Arhivele Naţionale pe baza documentelor pe care acestea le deţin. Tabelul nu cuprinde toate detaşamentele de muncă ce au funcţionat în perioada 1950-1961 în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii şi nici întregul interval de timp în care acestea au existat.

Pentru soluţionarea cazurilor determinate de acest aspect au fost stabilite o serie de precizări, tot prin adresa nr.4087 din 15.XI.2002 a Casei Naţionale de Pensii.

Problema completării acestui tabel, într-adevăr, ar conduce la simplificarea activităţii comisiilor care funcţionează la nivelul caselor teritoriale de pensii şi, evident, a situaţiei oamenilor dar, din păcate, nu intră în sfera de activitate a Casei Naţionale de Pensii.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ion Bozgă are de pus o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării în legătură cu învăţământul universitar. Domnul secretar de stat Corega vă va răspunde, stimate coleg.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Întrebarea adresată se referă la acţiunile pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le are în domeniul învăţământului universitar.

Aş vrea să vă spun că răspunsul scris cuprinde nouă pagini şi o să-l primiţi normal, în forma scrisă.

În sinteză, măsurile se referă la întărirea funcţiei strategice prin promovarea politicilor de învăţământ superior cu respectarea autonomiei universitare, îmbunătăţirea coerenţei sistemului naţional de învăţământ prin realizarea continumului învăţământ preuniversitar-învăţământ universitar-învăţământ postuniversitar, analiza învăţământului superior privat şi demararea procesului de integrare a acestuia în sistemul naţional universitar, elaborarea legislaţiei pentru asigurarea calităţii procesului educaţional de cercetare şi managerial în sistemul de învăţământ superior din România, îmbunătăţirea sistemului de sprijin financiar pentru studenţi, relansarea programului de investiţii şi reparaţii capitale în căminele studenţeşti, corelarea acţiunilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu cele ale Consiliului Naţional pentru Evaluare Academică şi Acreditare în domeniul evaluării şi asigurării calităţii învăţământului superior, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi promovarea iniţiativei în cadrul procesului de educaţie a studenţilor, creşterea participării învăţământului superior la programele universitare internaţionale, stimularea formării unei reţele de cercetare de tipul universitate-institut de cercetare public sau privat, respectiv universitate-agent economic, stimularea dezvoltării formelor noi de învăţare precum învăţământul la distanţă şi frecvenţă redusă, creşterea rolului universităţii în realizarea dimensiunii europene a educaţiei, cuprinderea studenţilor în programe de formare postlicenţă, studii aprofundate, masterat şi doctorat şi de cercetare ştiinţifică universitară, centre de excelenţă, de transfer tehnologic, creşterea contribuţiei studenţilor la revitalizarea activităţilor social-culturale din universităţi.

Materialul cuprinde în detaliu fiecare element în parte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Bozgă.

Domnul Ion Bozgă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Permiteţi-mi să-i mulţumesc domnului ministru. Consider că e important ce a prezentat. Realizările ministerului sunt o parte din măsurile propuse de Ministerul Învăţământului vis-a-vis de învăţământul universitar.

Consider că era important să le ştim şi să le adâncim. Dacă domnia sa mi le prezintă în continuare în detaliu, scris, îi mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Adrian Moisoiu are o întrebare legată de situaţia burselor din municipiul Reghin şi situaţia unei foste clădiri din Târgu-Mureş. Sunteţi aici, domnule deputat, da? Da. Aşteptaţi întâi răspunsul şi pe urmă eventualele comentarii.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul să-i răspundeţi. V-aş ruga să faceţi totuşi o sinteză a acestui răspuns.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Ceea ce am prezentat înainte era sinteza sintezei, acum am să fac sinteza sintezei sintezei.

Sunt trei întrebări în cadrul acestei interpelări.

La prima întrebare, din informaţiile furnizate de Inspectoratul şcolar al judeţului Mureş, rezultă că în municipiul Reghin nu s-au achitat bursele şcolare pentru perioada corespunzătoare lunilor octombrie-decembrie 2002, întrucât fondul de burse alocat de către Consiliul judeţean Mureş a fost cheltuit în totalitate pe luna septembrie a anului 2002. Aceasta, din motive de nefixare corectă a cuantumului burselor pe care le-au avut, în funcţie de sumele aflate în buget.

Referitor la punctul al doilea din întrebare, precizăm că, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului, republicată cu modificările şi completările ulterioare, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea şi sunt în administrarea consiliilor locale. Ca urmare, inspectoratelor şcolare le revine numai administrarea procesului.

În aceste condiţii, inspectoratele nu mai pot avea calitatea procesuală activă pentru a demara o acţiune în justiţie.

Referitor la punctul al treilea din întrebarea dumneavoastră, facem precizarea că reţeaua unităţilor de învăţământ nu este încă definitivată, aceasta fiind în curs de definitivare la nivelul ministerului, pe baza propunerilor inspectoratelor şcolare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Adrian Moisoiu, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns care de fapt cuprinde trei răspunsuri.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea în primul rând să remarc faptul că s-a depăşit foarte mult termenul de răspuns la această întrebare care a fost pusă în data de 17 februarie, astăzi, după cinci săptămâni, contravine Regulamentului Camerei şi aş spera ca pe viitor să fie mai multă punctualitate din partea ministerului.

Doi. Sunt foarte nemulţumit de modul cum s-au dat răspunsurile la cele trei întrebări, pentru că ştiam şi eu că la Reghin nu s-au plătit bursele. Nu asta era întrebarea. Cum apreciază ministerul această situaţie şi ce măsuri va lua, aceasta era întrebarea, domnule secretar de stat.

În ceea ce priveşte clădirea respectivă care, în clipa de faţă, se face cadou sindicatelor "Frăţia", şi eu am anumite puncte de vedere, colegul meu, domnul deputat Tudoran, a fost preşedinte la "Frăţia", în felul ăsta, s-a ales cu o clădire de care inspectoratul şcolar ar fi avut nevoie. Şi văd că în clipa de faţă se renunţă cu foarte multă uşurinţă spunându-se că acesta se transferă în sarcina primăriilor. Deci, iarăşi era întrebarea: Ce vă propuneţi dumneavoastră, ministerul, pentru ca această clădire să se întoarcă în patrimoniul iniţial? Cred că n-am fost bine înţeles şi sper că amândouă punctele vor primi răspuns ulterior din partea ministerului, în măsura în care nu s-a înţeles răspunsul.

Şi, în sfârşit, cel de al treilea punct, este că planul de şcolarizare pe anul 2003-2004 s-a făcut încă din luna decembrie. Văd că se amână acest răspuns exact pentru ca să se vină pe urmă cu un răspuns de genul că e prea târziu în clipa de faţă să mai intervenim pentru ca să se dea cifră de şcolarizare la Liceul Bolyai, la secţia română, în Târgu-Mureş şi, în consecinţă, trăiască protocolul dintre P.S.D. şi U.D.M.R.!

Deci, eu cred şi am sperat şi îmi exprim încrederea că Ministerul Educaţiei şi Cercetării n-o să mai încerce să mai ducă cu preşul, ci va încerca şi va veni din nou peste o săptămână să dea un răspuns punctual şi corespunzător.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, dacă doriţi să faceţi un nou comentariu la cele precizate de domnul deputat. Poftiţi!

Domnul Constantin Corega:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un foarte scurt comentariu. Ne place sau nu ne place, legea trebuie respectată. Ca urmare, în administrarea celor de la local se află clădirile, acolo se distribuie bursele. Problema este monitorizată de către minister şi doar atât.

Cât priveşte cea de-a treia observaţie, ştiţi foarte bine, domnule coleg, şi vă mulţumesc pentru insistenţa cu care puneţi problemele învăţământului în prim-plan în Parlamentul României, la nivelul ministerului se adună numai cifrele totale. Modul în care se distribuie complet pe unităţi de învăţământ se face la nivelul inspectoratului şcolar.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gheorghe Barbu are de pus o întrebare domnului Ciotloş. Domnul deputat nu este. Va primi răspunsul în scris. Domnul deputat Dumitru Bentu are o întrebare pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării în legătură cu învăţământul rural.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Corega, să răspundeţi.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

În domeniul dezvoltării învăţământului rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pregătit un răspuns de peste şase pagini pe care am să vi-l adresez în scris. Vreau să vă spun numai ultima noutate că săptămâna trecută am semnat cu reprezentanţii Băncii Mondiale acordul de principiu pentru noul împrumut de 60 de milioane pentru dezvoltarea învăţământului rural. Găsiţi toate elementele componente ale programelor în descrierea pe care o facem pe larg în materialul scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Emil Boc are o întrebare pentru Ministerul Sănătăţii. Domnul deputat nu este. V-aş ruga să-i transmiteţi în scris acest răspuns, domnule secretar de stat Sorin Simion.

Doamna deputat Carmen Moldovan nu este. Îi comunicaţi şi dumneaei răspunsul. Dânsa are două întrebări.

Domnul deputat Boc are o întrebare pentru Ministerul Lucrărilor Publice. Va primi răspunsul în scris întrucât nu se află în sală.

Domnul deputat Mircea Costache are două întrebări adresate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor Publice.

Domnul Costache Mircea:

De la Ministerul Justiţiei am primit răspuns scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Ministerul Finanţelor v-a trimis răspunsul în scris. Nu l-aţi primit?

Domnul Costache Mircea:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt anumite aspecte ale dialogului nostru cu Executivul total neplăcute. La o interpelare adresată Ministerului Finanţelor, mi s-a întârziat răspunsul cu o lună de zile, din 17 februarie până în 19 martie, l-am primit numai în scris, de la microfonul Camerei Deputaţilor nu, iar la această întrebare de astăzi, din nou, Ministerul Finanţelor străluceşte prin absenţă.

Aş ruga să aducem modificările de rigoare Regulamentului Camerei, să nu ne aducem unii altora reproşuri gratuite. Pentru că Ministerul Finanţelor nu se află de faţă nici de data aceasta, eu aştept măcar din partea dumnealor o precizare, o motivare sau un termen în care să mă aştept la un răspuns, ca să nu stau seară de seară să aştept răspuns de la nişte oameni care nu-şi onorează responsabilităţile.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pentru domnul deputat Nicolae Enescu. Aţi primit răspunsul în scris. Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Petre Posea. O să primiţi răspunsul în scris. Domnul Dezideriu. O să primiţi răspunsul în scris.

Domnul Damian Brudaşca, de asemenea. De la Ministerul Finanţelor. Aţi şi comentat această cerere în mod negativ. Ca şi următoarele. Şi ultima întrebare, doamna Mitzura Arghezi va primi, de asemenea, răspuns de la Ministerul de Interne.

Trecem la prezentarea pe scurt a interpelărilor la care se va răspunde în şedinţa următoare.

Vă reamintesc, în această procedură, nu se citeşte interpelarea, se prezintă doar rezumatul ei.

Domnul Ioan Miclea.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată primului-ministru, domnului Adrian Năstase, şi se referă la evenimentele din 14 martie 2003 cu ocazia întrunirii organizate de episcopul Laszlo Tökes, întrunire la care s-au pus bazele unei mişcări maghiare care are drept scop obţinerea autonomiei teritoriale.

A doua interpelare se adresează domnului Miron Mitrea, ministrul transporturilor, şi în ea am prezentat câteva nereguli care pot să fie înlăturate dacă ministerul este interesat în aşa ceva.

A treia interpelare se referă la nişte nereguli din cadrul Consiliului judeţean şi am adresat-o domnului ministru Octav Cozmâncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca a depus trei interpelări deja. Domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O primă interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la faptul că, în ultimul timp, la Târgu-Mureş, am fost vizitaţi de o serie de membri ai Cabinetului Năstase, cum e doamna ministru Ecaterina Andronescu, doamna ministru Hildegard Puwak şi mai nou, domnul ministru Mircea Geoană.

Dat fiind eforturile comune pe care Puterea şi Opoziţia le fac împreună pentru a fi acceptaţi, cât mai curând, în Uniunea Europeană, întrebarea este dacă la aceste întâlniri cu organele administraţiei publice locale, n-ar trebui invitaţi şi parlamentarii Opoziţiei. Rămânem numai la nivelul parlamentarilor Puterii?

O a doua întrebare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu. O rog în primul rând să definească separatismul şcolar promovat de UDMR şi să arate în ce măsură şi-a păstrat opiniile domniei sale de pe vremea când era secretar al Comisiei de învăţământ din cadrul Camerei Deputaţilor şi prezenta un alt punct de vedere privind separatismul şcolar, decât astăzi. Mă refer la Liceul "Bolyai" din Târgu-Mureş, Liceului "Aprily Lajos" din Braşov, diverse şcoli generale. Parcă altfel se pune problema.

Şi, în sfârşit, dacă în clipa de faţă învăţarea limbii române se face la nivelul cerut de actuala Constituţie a României în judeţele Harghita şi Covasna.

Deci, în sinteză, care este adevărata doamna ministru Ecaterina Andronescu?

Domnul ministru Georgiu Gingăraş, ministrul tineretului şi sportului, mi-a dat un răspuns, în data de 31 ianuarie, ca urmare a unei interpelări din 16 decembrie şi este total necorespunzător şi superficial. Întrebarea era dacă se impun măsuri radicale pentru îmbunătăţirea activităţii conducerii federaţiei de şah. Nici până azi n-am primit răspunsul. La cel de-al doilea, răspunsul era: "în acest moment analizăm memoriile depuse şi urmează să ne pronunţăm".

Întrebarea este, domnule preşedinte, aşa cum şi dumneavoastră aţi primit un răspuns din partea domnului senator Adrian Păunescu, oare şi domnul Gingăraş îşi măsoară timpul cu eternitatea?

În sfârşit, o altă întrebare adresată domnului ministru Octavian Cozmâncă: dacă există vreo lege sau act normativ care prevede că, atunci când un parlamentar, în cadrul activităţii sale în circumscripţia sa electorală, doreşte să ia legătură cu cetăţenii dintr-o anumită comună, are obligaţia să informeze sau să ceară permisiunea primarului din comuna respectivă pentru o întâlnire publică cu aceştia.

O altă întrebare este adresată doamnei ministru Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei. Care este temeiul legal şi social pe baza căruia Casa OPSNAJ a emis adresa nr.782 N din 12 februarie 2003, prin care beneficiarii legilor speciale, respectiv Decretul-lege nr.118 din 1990, Legea 42 din 1990, Legea nr.44 din 1994, Ordonanţa guvernamentală 105 din 1999 şi Legea 189 din anul 2000 au dreptul la medicamente gratuite numai dacă nu au alt venit decât pensia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, constat că încă se fac uşoare asimilări forţate, de fapt, nu uşoare, între întrebare şi interpelare şi pentru că colegii de la P.R.M. au pus deja vreo 15 interpelări, le aduc aminte că la şedinţa de dezvoltare a interpelărilor se dă cuvântul pentru o singură interpelare sau cel mult, pentru două. Acum, la prezentări, aveţi dreptate, puteţi să prezentaţi câte vreţi, dar să nu-mi cereţi data viitoare să dau cuvântul tuturor.

Şi pentru toţi colegii, încă o dată v-aş ruga să faceţi distincţie între interpelare şi întrebare, ca să nu mai existe între ele mici confuzii.

Domnul Ştefan Baban.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi scurt ca de obicei.

Aş vrea să subliniez că de fapt noi punem aceste interpelări şi întrebări în ideea de a ajuta guvernarea înspre bine, înspre mai bine a P.S.D.-ului.

Prima interpelare este adresată domnului Miron Mitrea, în legătură cu cei către care se îndreaptă locuinţele sociale. Chiar aşa se intitulează: "Sunt săraci cu adevărat cei care au primit locuinţe sociale?"

Iar a doua, este "Criza sistemului românesc de sănătate care continuă". Rog pe doamna ministru Daniela Bartoş şi pe domnul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Eugen Ţurlea, să ne răspundă.

Aş mai avea încă o chestiune, domnule preşedinte. Aş vrea să primesc şi eu răspuns la nişte interpelări mai vechi. Mă refer la una adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase: "Taxa TV şi radiotaxe fanariote", la care nu am primit nici un răspuns, şi "Învăţământul de la 6 ani, între obligativitate şi permisivitate" adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Rog secretariatul tehnic şi cu reprezentanţii Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul să analizeze răspunsurile care n-au fost primite pentru domnul deputat Ştefan Baban.

Doamna Liliana Naum doriţi să prezentaţi pe scurt interpelarea? Poftiţi!

Doamna Elena Liana Naum:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul interpelării mele se referă la supravegherea activităţilor nucleare şi a radioactivităţii factorilor de mediu şi este adresată domnului ministru Petru Lificiu.

Obiectul interpelării: energia atomică este un domeniu în care România a realizat progrese importante în vederea implementării de măsuri eficiente pentru obţinerea de energie în condiţii de maximă securitate conform cu standardele europene în domeniu.

În aceste condiţii, doresc să cunosc detalii în legătură cu activitatea pe care Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului o întreprinde în sensul supravegherii activităţilor nucleare şi a radioactivităţii factorilor de mediu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Székely Ervin. Doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Nu s-o dezvoltaţi, ci să prezentaţi cuprinsul ei pe scurt, sinteza. Poftiţi!

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României.

Obiectul interpelării este restrângerea drepturilor persoanelor beneficiare ale Decretului-lege nr.118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat cu modificările şi completările ulterioare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Coriolan Simedru. Nu este.

Domnul Radu Stroe. Nu este. Domnul Ilie Merce. Poftiţi, domnule Merce!

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Ea se referă la politica de pedeserizare forţată a instituţiilor statului şi a administraţiilor publice locale. Efectele acestei politici brutale s-a resimţit şi în judeţul Dâmboviţa. Recent, un viceprimar din comuna Lunguleţu a fost somat şi avertizat să treacă la P.S.D. că altfel va avea de suferit.

Mai înaintea lui, primarul acestei comune a fost forţat de către mafia locală, de asemenea, să treacă la P.S.D., deşi era primar independent şi avea, evident, alte opţiuni.

Întrebăm, aşadar, pe domnul ministru Cozmâncă dacă în concepţia P.S.D.-ului democraţia originală pe care o promovează poate fi compatibilă cu pluripartitismul consacrat în Constituţie, pentru că altfel nu înţelegem de ce Puterea nu-i lasă pe primari să-şi facă datoria conform mandatului pentru care au fost aleşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache Mircea.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Două interpelări am. Una pe adresa domnilor miniştri Mihai Tănăsescu şi Ovidiu Muşetescu şi una pentru domnul ministru Leonard Cazan.

Prima se referă la situaţia societăţilor comerciale datoare către bugetul statului. Argumentul cel mai frecvent utilizat pentru justificarea privatizării contra cronometru, de multe ori fără aşteptarea celor mai bune oferte, fără transparenţă, în condiţii de subevaluare patrimonială a societăţilor comerciale româneşti, a fost optimizarea managementului în scopul eliminării găurilor negre din economie şi transformarea acestor societăţi în contributori eficienţi la bugetul statului.

După aproape 14 ani de privatizare şi de management privat, am vrea să ştim care este acum situaţia acestor societăţi, la cât se cifrează scutirile şi reeşalonările la plata datoriilor către bugetul statului, dacă se intenţionează publicarea listei societăţilor comerciale, inclusiv instituţiilor media datoare la bugetul de stat şi cu ce sume.

Cea de-a doua, adresată domnului ministru Cazan, se referă la programele cu finanţare externă şi aş vrea să ştiu scurt şi precis câte programe cu finanţare externă au avut dânşii la Ministerul Dezvoltării şi Prognozei la dispoziţie în anul 2002, câte au valorificat, câte au ratat şi la cât se cifrează sumele neutilizate.

Răspunsul îl aştept la ambele interpelări atât în scris cât şi verbal, de la tribuna Camerei Deputaţilor, conform Regulamentului.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare o adresez doamnei ministru Ecaterina Andronescu şi se referă la neasigurarea conform legii a transportului pentru elevii dintr-o localitate mărginaşă spre şcoala de centru.

O a doua interpelare se adresează domnului Ovidiu Muşetescu. Priveşte nemulţumirea acţionarilor de la o întreprindere "Hicart" de la Prundul-Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud.

O a treia se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă. Priveşte folosirea nejudicioasă a fondurilor de la structuri ale administraţiei publice la un festival.

Şi ultima se adresează doamnei ministru Rodica Stănoiu şi se referă la nemulţumirile unor cetăţeni, care ca proprietari ai unor imobile dobândite prin Legea nr.112, sunt în situaţia de a fi scoşi afară din locuinţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat George Moisescu. Nu este. Domnul Paul Şnaider. Poftiţi!

Domnul Paul Şnaider:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării.

Voi da citire numai întrebărilor care sunt în această interpelare.

1. De ce în judeţul Neamţ sunt zeci de clase de elevi ce funcţionează cu efective mai mari decât cele prevăzute de Legea învăţământului?

2. Cum se explică faptul că în toate şcolile din judeţ nu se respectă planul cadru de învăţământ, normarea făcându-se pe minimum de ore pe fiecare nivel de studiu?

3. De ce inspectoratul şcolar al judeţului Neamţ nu a normat orele de consiliere din ciclul gimnazial, ele fiind incluse, evident, în planul de învăţământ?

4. A încălcat Inspectoratul Şcolar Neamţ Legea învăţământului?

Vă mulţumesc.

Doresc răspuns în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Interpelarea mea este scurtă, o prezint succint, spre a micşora puţin timpul. Se adresează domnilor miniştri Octav Cozmâncă şi Mihai Tănăsescu şi este legată de aparţia Ordonanţei Guvernului nr. 36 din 2002, prin care se impozitează majorat contribuabilii care deţin mai multe clădiri cu destinaţia de locuinţe, în afara celei de domiciliu.

După ce a fost o bâlbă greu de suportat, prin care termenele i s-au mutat de la o perioadă la alta, în sfârşit, în 17 februarie, prin Hotărârea Guvernului nr. 149 se fixează o dată limită, şi anume, 28 februarie, în care cetăţeanul trebuia să depună o declaraţie specială la unităţile administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, dacă avea 5 sau 6 astfel de proprietăţi, trebuia să meargă în toată ţara, să-şi depună această declaraţie de venit. Urmarea a fost că foarte mulţi pensionari, oameni necăjiţi care, practic, aveau o singură locuinţă, să zicem un apartament în Bucureşti la etajul 10, şi o jumătate de casă părintească, undeva, care se dărâmă pe la ţară, au fost obligaţi să meargă prin toată ţara să-şi depună aceste declaraţii şi mare le-a fost surpriza când acolo au fost şi amendaţi cu 500.000, pentru că au depăşit perioada de 28 februarie. Deci, în anul informaticii, în anul în care se merge pe plata impozitelor prin sistemul de internet, totuşi Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor n-au găsit o cale mai simplă de a putea ca cetăţeanul să-şi declare proprietăţile doar la o singură unitate administrativ-teritorială, urmând ca aceasta să comunice celorlalţi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ştefan Lăpădat nu este. Cu aceasta am epuizat lista celor care au dorit să depună interpelări.

Eraţi şi dumneavoastră? Cum vă numiţi? Aici figuraţi că aţi depus-o în scris. Dacă doriţi să o prezentaţi succint, vă rog, dar pe listă aţi scris că aţi depus-o şi de aceasta nu v-am citit.

Poftiţi.

Domnul Vasile Predică:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Inteprelarea mea este adresată Ministerului Finanţelor Publice, domnului Mihai Tănăsescu.

Obiectul interpelării îl constituie compensaţiile băneşti pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Este vorba aici despre o familie care şi-a pierdut toate bunurile pe teritoriul bulgar, în urma acestui tratat, şi moştenitorii de drept nu pot să intre în posesia acestor compensaţii băneşti, cu toate că au depus cererea aceasta de 5 ani de zile. Aşteaptă la infinit, sunt oameni bătrâni, oameni nevoiaşi, nu mai au alţi urmaşi, cred că nu se aşteaptă şi moartea acestor oameni ca să nu-şi intre, după tot ce au pătimit de-a lungul vieţii părinţii lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am epuizat ordinea de zi a şedinţei de astăzi.

Declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor. Ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,45.