Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse de domnii Corneliu Ciontu şi Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimaţi colegi,

Începem prima parte a şedinţei noastre de astăzi destinată intervenţiilor personale.

Are cuvântul doamna Adriana Naum şi va urma domnul Damian Brudaşca.

Doamna Liana Elena Naum:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "SOS, agricultura constănţeană".

În această tranziţie lungă, când se schimbă forma de proprietate, structurile sociale, mentalitatea şi foarte multe altele, într-o dinamică continuă, se schimbă până şi clima. Efectele acestei schimbări se resimt dureros în judeţul pe care îl reprezint în Parlament - judeţul Constanţa.

Spun "dureros", pentru că acest pământ dintre Dunăre şi mare plânge în această primăvară. Plânge pământul şi plâng şi oamenii, care investesc mulţi bani şi mult suflet în culturile de toamnă, astfel - 182 de mii de ha, din care: grâu - 199 ha, orz 19,4 mii ha, orzoaică 25 de mii ha şi rapiţă de toamnă 17 mii ha. Deci, 37,5% din suprafaţa arabilă a judeţului.

Precipitaţiile abundente din toamnă şi temperaturile ridicate, cu o medie a lunii octombrie între 12,1^o C şi 18,1^o C, iar în noiembrie între 8,9^o C şi 14,6^o C, au prelungit perioada de vegetaţie a plantelor de cultură, făcând ca acestea să nu parcurgă etapele şi timpul necesar trecerii prin procesul de călire. Începând cu 7 decembrie 2002, temperaturile au scăzut brusc, înregistrându-se de la -19^o C până la -22^o C.

Temperaturile scăzute s-au manifestat pe soluri descoperite fără zăpadă şi bine aprovizionate cu apă, fapt ce a condus la îngheţarea solului pe o adâncime între 0-50 cm şi distrugerea plantelor de cultură într-un procent de 95 până la 100% la culturile de orz, orzoaică de toamnă şi rapiţă pentru ulei, iar la grâu procentul de distrugere s-a apreciat între 35 şi 40% din suprafaţă, dar a continuat şi în luna martie a acestui an, ajungând, la data actuală, grâul să fie calamitat în totalitate, peste 55% din suprafaţa însămânţată. Practic, la data actuală, sunt compromise în totalitate 164 de mii de ha.

Acest fenomen, acest capriciu al naturii, care se întâmplă o dată la 50 de ani, a dus la decapitalizarea producătorilor agricoli, care nu au fonduri pentru continuarea lucrărilor din campania de primăvară, culturile agricole în judeţul Constanţa fiind calamitate 3 ani consecutiv şi menţionăm că nu s-au primit despăgubiri niciodată. Volumul lucrărilor ce trebuie executate este foarte mare - 300 de mii de ha de pregătit şi însămânţat.

Faţă de această situaţie gravă în care se găseşte agricultura din judeţul Constanţa, lansăm un SOS de suflet Ministerului Agriculturii, cu rugămintea de a declara judeţul Constanţa în totalitate ca zonă calamitată din punct de vedere agricol şi să acorde producătorilor afectaţi, în mod gratuit, motorină, seminţe şi îngrăşăminte chimice, pentru reînsămânţarea celor 160 de mii de ha culturi de toamnă calamitate. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului Damian Brudaşca, va urma domnul deputat Wittstock.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doresc, astăzi, să mă adresez domnului prim-ministru, pentru a-i aduce la cunoştinţă câteva scăpări în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi din Hotărârea Guvernului nr. 85/2003, care aprobă regulamentul de aplicare a acestuia. Mă adresez, deci, domnului prim-ministru, solicitându-i modificarea şi completarea celor două acte menţionate.

Aduc în atenţia dumneavoastră, domnule prim-ministru, un aspect extrem de important, care a fost făcut "scăpat" de elaboratorul ordonanţei, şi anume sancţiuni pentru poliţia rutieră, în situaţia că nu-şi îndeplineşte obligaţiile legale. Vă reamintesc în acest sens conţinutul exact al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002: "Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie rutieră se fac de către poliţişti specializaţi şi anume desemnaţi prin dispoziţia Inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, care au obligaţia de a lua măsurile legale, în cazul în care constată încălcări ale normelor privind circulaţia pe drumurile publice".

Subliniez că nu există absolut nici o altă prevedere la capitolul "contravenţii" care să se refere la situaţia când însăşi poliţia rutieră nu-şi îndeplineşte obligaţiile.

Voi prezenta în continuare câteva argumente a căror origine se află în municipiul Cluj-Napoca şi pe care, cu siguranţă, domnule prim-ministru, dumneavoastră nu le cunoaşteţi sau nu doriţi să recunoaşteţi că le ştiţi:

1) Se parchează sau staţionează chiar în curbe, în sensurile giratorii, în pantă, în dreptul acceselor etc., provocându-se mari perturbări traficului auto. În mod repetat, municipalitatea clujeană s-a adresat în scris poliţiei rutiere, dar fără absolut nici un rezultat.

În acelaşi timp, pentru a evita aceste zone aglomerate de maşini parcate neregulamentar, inclusiv tiruri, conducătorii auto se orientează către alte străzi, mai puţin propice circulaţiei autovehiculelor de mare tonaj. Urmarea este cunoscută: deteriorarea tramei stradale.

2) Municipiul Cluj-Napoca este traversat în lung şi în lat de autovehicule de mare tonaj, chiar în zona centrală, deoarece, din motive cunoscute şi de dumneavoastră, încă nu dispunem de o centură de ocolire a oraşului. Din păcate, toate aceste autovehicule grele nu deţin autorizaţie specială de transport eliberată de municipalitate, aşa cum cere Legea nr. 82/1998 privind regimul drumurilor. Consecinţa directă este distrugerea străzilor.

3) Anual, municipalitatea clujeană cheltuieşte mari fonduri băneşti pentru modernizarea semnalizării rutiere, dar la noi se întâmplă ca în legenda Meşterului Manole: pe de o parte, amplasăm semafoare şi indicatoare moderne, absolut necesare bunei reglementări a circulaţiei, iar, pe de altă parte, acestea sunt fie vandalizate, fie distruse, fie sustrase.

Ne-am adresat şi aici în mod repetat poliţiei rutiere clujene, dar fără rezultat, fără ca aceasta să fi descoperit măcar un singur vinovat. Numai în anul 2002 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a cheltuit 478 de milioane de lei pentru a înlocui semafoarele şi indicatoarele dispărute sau distruse.

4) Pentru a-şi putea îndeplini de calitate sarcinile ce-i revin din actele normative în vigoare, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a căutat să menţină o cât mai bună colaborare cu poliţia rutieră, eforturile sale, însă, nu au găsit audienţa necesară la această instituţie. Vă prezentăm doar câteva exemple: pentru a institui, într-un loc sau altul, noi treceri pietonale, s-a cerut poliţiei rutiere să transmită accidentele produse asupra trecătorilor în diferite puncte. Nu s-a răspuns deloc. Pentru a îmbunătăţi reglementările rutiere pe anumite trasee, s-a cerut situaţia accidentelor rutiere şi cauzele ce le-au determinat. Nu s-a răspuns deloc. Pentru a stabili strategia dezvoltării urbane, unde trama stradală constituie element de iniţiere, s-a solicitat care este parcul de maşini din Cluj-Napoca. Bineînţeles că nici în acest caz nu s-a răspuns deloc. Exemplele de acest fel pot continua. Desigur, poate fi vorba de o atitudine subiectivă a poliţiei rutiere din Cluj-Napoca, dar aici contribuie esenţial şi prevederile legale şchioape sau, poate, făcute uitate în mod intenţionat.

Toate aceste atitudini, care contravin Legii Poliţiei Române şi Statutului Poliţiştilor, sunt expresia subordonării poliţiştilor din judeţul Cluj intereselor politice ale PSD şi, personal, ale ministrului Ioan Rus. Acesta, ca să fie sigur că poliţia va acţiona ca o frână pentru municipalitate, a promovat de curând, prin concurs de împrejurări, în calitate de comandant al Inspectoratului de poliţie al judeţului Cluj, pe comisarul Teodor Pop Puşcaş, persoană cunoscută pentru colaborarea şi legăturile cu lumea interlopă a municipiului şi a altor zone ale Transilvaniei, fixându-i ca obligaţie de serviciu principală şicanarea permanentă a primarului Gheorghe Funar, precum şi fabricarea de dovezi, în care este specialist, pentru îndepărtarea abuzivă, dar cu orice preţ, a acestuia din funcţie.

Iar drept răsplată, dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi ministrul de interne aveţi în vedere răsplătirea poliţiştilor obedienţi Puterii PSD-PUR-UDMR, astfel încât, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2003, să le creaţi adevărate privilegii de tip feudal, într-o Românie tot mai disperată şi săracă. Halal conducere a acestei ţări!

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Wittstock Eberhard, va urma domnul Iosif Armaş.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să dedic această intervenţie comemorării a 200 de ani de la moartea baronului Samuel von Brukenthal, cel care, prin pasiunea sa pentru cultură şi artă, a pus bazele primului muzeu public din sud-estul Europei, muzeu aflat la Sibiu şi care, şi azi, poartă cu mândrie numele întemeietorului său.

Cine a fost Samuel von Brukenthal? S-a născut în anul 1721 în târgul transilvănean Nocrich, aflat pe Valea Hârtibaciului. Aici, tatăl său, ridicat în rândul nobilimii funcţionăreşti, activa ca jude regal. A urmat studii de drept şi filosofie, între anii 1743-1745, la universităţi germane (Halle şi Jena), formându-se în spiritul iluminismului european. Apoi s-a întors la Sibiu, ocupând funcţii administrative mai întâi în cadrul structurilor politico-administrative de autoguvernare ale saşilor din Transilvania (aşa-numita Universitate a Naţiunii Săseşti), apoi în cadrul administraţiei Principatului Transilvaniei.

Apreciindu-i cultura şi calităţile diplomatice, împărăteasa Maria Theresia i-a hărăzit o carieră strălucită la Curtea de la Viena. A fost numit, în 1762, cancelar provincial, iar, în 1765, cariera sa a atins un prim apogeu, prin instalarea sa în funcţia de preşedinte al Cancelariei Aulice a Transilvaniei de la Viena. În această calitate, şi-a câştigat merite deosebite prin reformarea sistemului fiscal, dar şi-a făcut şi duşmani, mai ales în rândul nobilimii.

Între anii 1774 şi 1777, a fost preşedintele guberniului transilvan, iar în deceniul 1777-1787 a ocupat cea mai înaltă poziţie executivă în principatul transilvan, cea de guvernator. A fost singurul sas care a deţinut această funcţie.

Religia sa - Brukenthal a fost protestant luteran - l-a pus adeseori în situaţii dificile faţă de Curtea de la Viena. Totuşi, a încercat să apere interesele comunităţii din care se trăgea. "Fidem genusque servabo", adică "Vreau să rămân fidel credinţei mele şi poporului meu" a fost deviza sa.

După moartea Mariei Theresia, nu s-a putut acomoda cu ideile reformatoare ale Împăratului Iosif al II-lea, ceea ce a dus, în cele din urmă, în anul 1787, la demiterea sa. Brukenthal s-a retras în viaţa particulară, în imperiul cultural-spiritual, pe care şi-l crease prin pasiunea sa de colecţionar. Încă de la Viena fiind, era renumit pentru colecţia sa de artă, care era considerată a doua ca valoare din capitala imperiului. Dar Brukenthal a lăsat posterităţii şi valoroase colecţii numismatice, arheologice, mineralogice şi o bibliotecă renumită, cu foarte multe exemplare de carte veche, rară.

Baronul Samuel von Brukenthal a murit la 9 aprilie 1803, mâine împlinindu-se 200 de ani de la trecerea în eternitate a acestei importante personalităţi din istoria patriei. Prin testamentul său, Brukenthal a dispus ca averea sa să nu fie divizată ci să folosească interesului comunitar, iar colecţiile şi biblioteca să fie accesibile publicului doritor să le cunoască.

Astfel, în anul 1817, a fost inaugurat Muzeul Brukenthal din Sibiu, care, până la naţionalizare, survenită în anul 1948, a funcţionat ca muzeu naţional săsesc şi a fost administrat, în total acord cu dispoziţiile testamentare ale întemeietorului său, de Parohia Sibiu a Bisericii Evanghelice C.A. Astăzi, Fundaţia "Samuel von Brukenthal" din Sibiu este cea care urmăreşte prin activitatea sa punerea de acord a testamentului lui Brukenthal cu realităţile zilelor noastre. Preocupările fundaţiei sunt îndreptate atât în direcţia restabilirii statutului juridic iniţial al clădirii Muzeului Brukenthal din Sibiu, al colecţiilor şi al bibliotecii adăpostite aici, cât şi spre restaurarea şi punerea în valoare a fostelor proprietăţi ale lui Brukenthal de la Avrig, un palat baroc şi un parc, renumit în literatura de specialitate.

Aceste strădanii fac cinste valoroasei moşteniri culturale pe care o datorăm lui Samuel von Brukenthal. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iosif Armaş, va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Domnul Iosif Armaş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Îmi permit să vă reţin atenţia cu o întâmplare de pe alte meleaguri, semnificativă, cred eu, pentru realitatea politică internaţională actuală, profund marcată de războiul din Irak. Ceea ce vreau să relatez demonstrează elocvent la ce situaţii absurde se poate ajunge din cauza războiului.

În urmă cu aproape 2 săptămâni, la 27 martie, Cimitirul militar britanic din localitatea franceză Etaples, aproape de Pas-de-Calais, localitate emblematică pentru legăturile seculare franco-britanice, a fost profanat. Inscripţionări ostile forţelor anglo-americane, dar favorabile lui Saddam Hussein, au fost descoperite pe frontispiciul din marmură al monumentului principal al cimitirului, locul unde îşi dorm somnul de veci de mulţi ani peste 10 mii de soldaţi britanici, morţi pe pământ francez aproape de finalul primului război mondial.

Insultele grosolane de tipul: "Moarte iankeilor!" "Blair şi Bush la Tribunalul penal internaţional!" sau: "Plecaţi acasă golanilor, Saddam va învinge şi va face să curgă sângele vostru!" au fost făcute repede să dispară, dar nu îndeajuns de repede încât să scape atenţiei fotoreporterilor presei locale. Astfel, imediat, două cotidiane londoneze de mare tiraj, "Times" şi "Daily Express", au preluat imaginile şi au relatat "pe larg despre profanarea cimitirului britanic.

Evenimentul din liniştita localitate franceză a produs, cum era de aşteptat, la Londra şi în întreaga Anglie, o vie emoţie şi un val de indignare fără precedent. Atât de mare a fost mânia englezilor, încât "Times", de altfel, o publicaţie extrem de serioasă, a derapat prin exagerare, asociind una din inscripţiile menţionate, cât se poate de reală, cu o afirmaţie cel puţin grotescă: "Un francez din trei este alături de Saddam!"

Cum se întâmplă de obicei în asemenea cazuri, ancheta judiciară deschisă imediat după descoperirea profanării nu a dus încă la descoperirea făptaşilor.

Întâmplarea de la cimitirul britanic din nord-vestul Franţei a generat însă reacţia imediată a autorităţilor franceze la cel mai înalt nivel. Preşedintele Jacques Chirac a prezentat, în numele său personal şi în numele Franţei, Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, printr-o scrisoare, cele mai sincere regrete pentru acest act de vandalism, care a scandalizat Franţa. "Franţa ştie - a subliniat liderul de la Elysée - cât de mult datorează formidabilului devotament şi curaj al soldaţilor britanici, veniţi aici să ne ajute să ne redescoperim libertatea prin lupta împotriva barbariei", adăugând că "Regatul Unit şi Franţa sunt două ţări ale căror popoare sunt legate prin istorie şi prin valorile lor comune".

Dimensiunea bizară a întâmplării, francezii au remarcat acest lucru, este să-i înjoseşti pe eroii de atunci, care, evident, nu au nici o legătură cu actualul conflict din Golf. Autorităţile locale au îndemnat de altfel populaţia să nu se înşele asupra inamicului comun şi să denunţe regimul de teroare instaurat în Irak de către Saddam Hussein.

Este foarte probabil ca incidentul din localitatea franceză să determine populaţia din zonă, care manifestă o atitudine pacifistă, spre o susţinere a forţelor aliate angajate în războiul din Irak. Semn că starea de spirit a francezilor, începând cu primii oameni din stat, în legătură cu războiul din Irak, se schimbă, sunt şi precizările Preşedintelui Chirac şi ale Preşedintelui Senatului francez Christian Poncelet: "Americanii sunt prietenii şi aliaţii noştri, iar legăturile dintre noi nu pot fi puse la îndoială!"

Chiar dacă Franţa va continua să militeze pentru o lume multipolară, pentru prima dată, Preşedintele Chirac a mers chiar mai departe, exprimându-şi convingerea că Statele Unite vor câştiga războiul, că forţele aliate avansează rapid spre Bagdad şi că ipoteza unui război de scurtă durată redevine plauzibilă, chiar dacă Saddam, încolţit, ar fi tentat să utilizeze arme chimice. Rămâne de văzut dacă şi America va răspunde semnalelor prieteneşti ale Franţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Ioan Oltean. Domnul Ioan Onisei a depus la secretariat comunicarea.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

În ultima lună, o zarvă extremistă a iredentismului maghiar de tip medieval tulbură liniştea etnicilor maghiari şi a românilor din municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Nu merita să ne oprim câteva clipe asupra acestui subiect, dacă miasmele otrăvite de o ură patologică, sangvinardă, n-ar tulbura minţile unora din cei care, cu tenacitate, construiesc în România statul democratic al românilor liberi şi întind punţi ale comunicării civilizate şi moderne.

Despre ce este vorba?!

La Grupul Şcolar "Puskas Tivadar" din Sfântu Gheorghe, în care învaţă elevi români şi maghiari, a rămas vacant un post de director. Conform Statutului Personalului Didactic (art. 23 din Legea nr. 128/1997), un cadru didactic român are dreptul să facă parte din conducerea acestei şcoli. Apreciind corect legile ţării, profesoara româncă Maria Peligrad a încercat să-şi depună, şi domnia sa, candidatura.

Această iniţiativă, noi îi spunem test al unui comportament democratic, a stârnit viespile maghiare extremiste. Un lider maghiar de sindicat, Kadar Geza, în ziarul local Haromszek din 18 martie 2003, iese la bătaie cu o scobitoare în nas şi strigă, să-l audă toată şatra: "Sunt contra ca singurul membru de naţionalitate română să fie director; cu atât mai mult cu cât mai înainte, de mai multe ori, a avut afirmaţii contra naţionalităţii maghiare, în calitatea sa de preşedinte al PUNR!"

Vezi bine, Doamne, liderul de sindicat s-a transformat în om politic şi prima lui grijă este să sară la bătaie, încălcând legile. Activistul de partid comunist de altădată s-a trezit şi-şi etalează ideologia într-un limbaj clasic de lemn.

În ziarul menţionat, interviul liderului maghiar de sindicat este prezentat sub titlul generalizant: "Cadrele didactice maghiare nu doresc conducător român". O fi făcut vreun referendum pe temă la el în coteţ şi l-o fi ajutat şi redacţia, dacă au ajuns - prin acest necunoscut sondaj de opinie - la nerecunoaşterea Statutului Cadrelor Didactice. Nu cumva, prin acest titlu-declaraţie, cadrele didactice maghiare nu recunosc nici un conducător român în România?!

Faţă de impostorul sindicalist, Asociaţia Pedagogilor Români din Covasna a dat un Comunicat de Presă în ziua de 19 martie 2003, prin care protestează în raport cu acest nou act de discriminare etnică a românilor. În răspunsul dat la memoriul pe această temă care i s-a adresat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a acceptat participarea profesoarei românce la concurs. Să consemnăm faptul că 30% din clasele Grupului Şcolar "Puskas Tivadar" din Sfântu Gheorghe sunt de limba română!

Consiliul Profesoral al Grupului Şcolar i-a refuzat Mariei Peligrad dreptul la concurs! În ton cu liderul sindical, Inspectoratul Şcolar Covasna, prin inspectorul general Keresztely Irma, a respins decizia Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi i-a interzis Mariei Peligrad să participe la concurs

Şi concursul s-a desfăşurat cu un singur candidat maghiar şi culmea, a reuşit!

Dacă la nivelul cadrelor didactice maghiare şi al liderilor lor din Grupul Şcolar de Tristă Amintire din Sfântu Gheorghe funcţionează aceste mecanisme primitive ale urii contra românilor, vă imaginaţi, stimaţi parlamentari, ce ravagii pedagogice fac în rândul elevilor! Ce educaţie "creştină" şi "democratică" promovează, ca preoţi ai urii şi dispreţului!

În această problemă, ne vom adresa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Doar nu suntem în ţara lui Papură Kadar Geza Vodă!

Sfântu Gheorghe ar trebui să vină în municipiul ce-i poartă numele şi să alunge stafiile trecutului din şcolile în care ura domneşte. Până atunci, însă, ne întrebăm: ce prevederi conţine protocolul secret de colaborare în cadrul guvernării toxice PSD - UDMR, dacă în judeţele Covasna şi Harghita legile ţării sunt călcate în picioare iar competenţa profesională nu este recunoscută? Cui îi este frică de competenţa profesională a Mariei Peligrad? Pe mâna cui a dat Ministerul Educaţiei şi Cercetării copiii din aceste judeţe spre a fi crescuţi şi educaţi?

Vă mulţumesc!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean, va urma domnul Puiu Haşotti.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Potrivit specialiştilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, România se apropie de o criză demografică fatală, deoarece generaţiile după 1989 sunt cu 40% mai mici decât cele dinainte, ceea ce va duce la o prăbuşire a natalităţii în ţara noastră, de la o rată de 10 născuţi la 1000 de locuitori, înregistrată în ultimii 13 ani, la 7 născuţi la 1000 de locuitori.

Concluziile cercetătorilor români de la Centrul de cercetare demografică al Academiei Române au fost confirmate şi de ultimele studii ale Diviziei de populaţie a Naţiunilor Unite, potrivit cărora evoluţiile prognozate sunt de-a dreptul catastrofale, venind timpul ca Guvernul să ia în considerare cu toată responsabilitatea situaţia demografică a României şi să abandoneze atitudinea de contemplare a ceea ce se anunţă a fi "începutul unui derapaj demografic fatal".

Fără o politică demografică realist concepută, coerentă şi orientată spre familia tânără şi copil, nu se poate întrevedea o redresare a natalităţii. Îngrijorat, pe bună dreptate, de scăderea ratei natalităţii în ţara noastră, primul ministru Adrian Năstase a solicitat specialiştilor actualei guvernări elaborarea de propuneri pentru fundamentarea unor politici coerente de susţinere a familiei şi copilului, în scopul responsabilizării deciziei de a da naştere copiilor şi de a reduce natalitatea nedorită.

Specialiştii primului ministru, preluând această idee realistă de altfel, au elaborat Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, prin care au ţintit tocmai invers: accelerarea scăderii ratei natalităţii, constituie filosofie socială.

Dacă prin Legea nr. 19/2000, fiecare femeie care îşi lua concediu pentru creşterea copilului primea o indemnizaţie de 85% din salariul brut pe care îl primea înainte de a naşte, prin celebra ordonanţă a nu mai puţin cunoscutului filosof Marian Sârbu, indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost plafonată la suma de 4,2 milioane lei, egalizându-se veniturile primite de mame, indiferent de contribuţia acestora la fondul asigurărilor sociale, măsură, evident, cu tentă comunistă.

Afirmaţia aceluiaşi gânditor că plafonarea stă la baza solidarităţii sociale este, desigur, o perlă pe care nimeni nu şi-ar dori să o poarte în colier.

Sub presiunea mămicilor ieşite în stradă, Guvernul a amânat intrarea în vigoare a ordonanţei până la 1 ianuarie 2004, mărind şi timpul pentru depunerea sumelor pentru a putea beneficia de această indemnizaţie de la 6 luni la 10 luni, o măsură, sigur, de planning familial.

Şi dacă tot veni vorba de planificare, îi sugerez ministrului solidarităţii sociale elaborarea unei ordonanţe, tot de urgenţă, care să stabilească durata sarcinii femeii undeva, peste 11 luni, pentru a da posibilitatea femeilor să-şi plătească aceste contribuţii iar nou-născuţii să fie beneficiarii noii indemnizaţii.

Şi, uite, aşa, dacă în fostul regim sporul de natalitate a fost dat de copiii născuţi cu decretul lui Ceauşescu, în actuala guvernare pesedistă creşterea natalităţii s-ar datora copiilor născuţi cu ordonanţa lui Sârbu. Chiar dacă oficialii Ministerului Muncii susţin că măsura va impulsiona creşterea demografică, această creştere nu va fi uniformă pe toate segmentele populaţiei, ci va avantaja, în mod sigur, familiile sărace, pentru care suma de 4 milioane reprezintă o mică avere, naşterea unui copil devenind o măsură de autoprotecţie socială a acestora.

Lucrul cel mai grav nu este această brambureală legislativă, ci modul în care guvernanţii fac politică socială în România, caracterul empiric al măsurilor ce se iau de pe o zi pe alta şi ale căror efecte nu sunt calculate. Iată de ce Partidul Democrat solicită Guvernului să analizeze cu mai multă atenţie problemele sociale cu care se confruntă populaţia şi să ia acele hotărâri care să fie într-adevăr în interesul majorităţii acesteia şi nu în interesul unei segment extrem de îngust sau al clicii pesediste.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Puiu Haşotti, va urma domnul Becksek Garda Dezideriu.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul său discurs în calitate de prim-ministru desemnat, Adrian Năstase promitea în plenul reunit al celor două Camere, "Să respectăm rolul Parlamentului, de centru fundamental al vieţii politice şi al democraţiei constituţionale şi să eliminăm imixtiunile din partea puterii executive". Numai că, după 2 ani de guvernare PSD, am asistat la subordonarea fără precedent a Parlamentului de către Guvern, prin violarea dispoziţiilor constituţionale ce reglementează relaţiile dintre cele două puteri ale statului.

În ciuda promisiunilor Premierului Adrian Năstase, Parlamentul a dispărut ca centru fundamental de dezbatere legislativă şi politică, fiind transformat într-o anexă a Puterii, într-un instrument de adoptare pe bandă rulantă a iniţiativelor guvernamentale, la adăpostul majorităţii PSD-UDMR-PUR. De cele mai multe ori, Premierul Adrian Năstase a fost complicele acestei acţiuni de subjugare a Parlamentului de către cabinetul său, persoana care a dat tonul privind subminarea atribuţiilor forului legislativ, de dezbatere şi adoptare a legilor.

Tot în faţa Parlamentului, premierul Adrian Năstase afirma că "Echipa guvernamentală reprezintă un mesaj privind dorinţa noastră de profesionalizare a demersului politic şi de asumare de către fiecare a moralităţii şi responsabilităţii în cadrul Guvernului".

Pornind de la această declaraţie, cred că se cuvine să facem o analiză a prestaţiei distinşilor miniştri în raport cu obligaţiile acestora în faţa Parlamentului, evaluarea care începe, firesc, cu şeful Guvernului. Este motivul pentru care voi prezenta în fiecare săptămână câte o filă din romanul promisiunilor primului-ministru Adrian Năstase asumate în discursurile sale încântătoare din Parlament.

Una din responsabilităţile fiecărui membru al Guvernului, inclusiv ale premierului, este, potrivit Constituţiei "obligaţia de a răspunde la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori". Şi în această privinţă, distanţa dintre promisiuni şi prestaţia politică a premierului este foarte mare, şi vă voi da un singur exemplu: în discursul inaugural din plenul Camerelor, Adrian Năstase a promis că "În calitate de prim-ministru, voi fi prezent în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului cel puţin odată pe lună pentru a răspunde personal la întrebările şi interpelările parlamentarilor". Numai că, din decembrie 2000 până în prezent, au trecut ani şi premierul nu a venit niciodată, nici măcar o singură dată să răspundă personal întrebărilor adresate de deputaţi sau de senatori. Primul-ministru nu s-a ţinut de cuvânt, încălcându-şi propria declaraţie, dar, în primul rând, Constituţia României.

Aceasta este dovada responsabilităţii dumneavoastră în faţa Parlamentului, domnule prim-ministru Adrian Năstase.

Acesta este tipul de comportament politic dat ca exemplu miniştrilor Cabinetului dumneavoastră.

Acesta este modul în care dumneavoastră înţelegeţi să vă respectaţi promisiunile care nu mai încântă de fapt pe nimeni.

Vă rog respectuos, domnule prim-ministru, să vă exercitaţi atribuţiile constituţionale în raport cu forul legislativ, şi vă reamintesc că Parlamentul este instituţia care controlează activitatea Guvernului, şi nu invers.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Vasile Bleotu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Despre reducerea numărului de paturi la Spitalul orăşenesc din Gheorgheni şi despre desfiinţarea sau privatizarea spitalului din comuna Ditrău - "Medicina internă" am aflat după videoconferinţa Guvernului şi din ştirile ziarului "Adevărul Harghitei", după care, din surse oficiale, am aflat că această discriminare negativă faţă de instituţiile amintite este în strânsă legătură cu reforma sanitară şi cu normele europene. Motivaţia, însă, este greşită, pentru că reforma sanitară presupune, pe lângă altele, reducerea numărului de paturi la 1000 de locuitori, mai concret la 5 paturi la 1000 de locuitori, cum este la nivel european.

Funcţionând cu 256 de paturi, acest indicator, la nivelul spitalului din Gheorgheni, este de 4,62 de paturi la 1000 de locuitori, deci se încadrează foarte bine în nivelul propus.

La 210 paturi, acest indicator ar fi de 3,8 paturi la 1000 de locuitori, şi aceasta în condiţiile în care în unele judeţe acest indicator este de peste 6-7 paturi la 1000 de locuitori dacă se reduce numărul de paturi. Prin urmare, reducerea numărului de paturi la Spitalul orăşenesc din Gheorgheni nu se poate motiva cu normele europene.

În cazul spitalului din Ditrău, clădirea a fost reparată şi reamenajată, aparatura medicală fiind adusă numai prin ajutoare umanitare venite din Elveţia, Austria, Olanda şi Germania, fără contribuţii bugetare din fondul de stat.

Personalul care deserveşte spitalul din Ditrău este compus dintr-un medic primar de specialitate boli interne, cinci asistente medicale, două infirmiere, două îngrijitoare, un zidar de întreţinere, care este şi în funcţia de fochist, în total 14 salariaţi.

Unitatea funcţionează în foc permanent, medicul locuind la o distanţă de 50 de metri de spital, fiind accesibil în orice moment.

Secţia este dotată cu aparatură medicală performantă necesară asistenţei de specialitate "Boli interne" - aparat Roentgen pentru radioscopie, aparat EKG, aparate pentru funcţionare respiratorie, aparat de laborator Screean Master şi altele.

Statisticile şi indicatorii de activitate din ultimii ani ai spitalului din Ditrău susţin necesitatea funcţionării spitalului.

În primele trei luni ale anului în curs au fost internaţi 189 de bolnavi, realizându-se un indice de utilizare de peste 300, caracterizarea secţiei ca unitate nerentabilă neavând nici un suport.

Menţinerea unităţii sau reprofilarea ca centru de recuperare, reabilitare şi tratament pentru boli cronice şi acute, asimilată cu un eventual ambulatoriu de specialitate "Boli interne", este susţinută şi sprijinită de întreaga populaţie din zonă, de primarii localităţilor limitrofe.

Oferta de privatizare a unităţii în condiţiile actuale este neavenită, ea însemnând doar o intenţie camuflată de desfiinţare a spitalului din Ditrău, luată de oamenii de decizie detaşaţi de problemele localităţilor, care duce la nemulţumirea profundă a populaţiei.

Prin urmare, cer insistent din partea doamnei ministru Daniela Bartoş menţinerea spitalului din Ditrău, în numele locuitorilor din bazinul Giurgeului.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Vasile Bleotu. Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Vasile Bleotu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cabinetul Adrian Năstase consideră agricultură o ramură importantă a economiei naţionale şi îi recunoaşte poziţia strategică. De aceea, s-au luat o serie de măsuri menite să aducă un reviriment important în acest sector.

La iniţiativa Guvernului Adrian Năstase, Ordonanţa Guvernului nr.158/2002 reglementează sprijinirea cu îngrăşăminte a proprietarilor de teren extravilan care deţin în regim de proprietate o suprafaţă arabilă de până la 2,5 hectare şi îl exploatează în regim direct, adică pentru fiecare jumătate de hectar s-a primit un sac de 50 de kilograme de îngrăşământ.

Deşi termenul limită la care trebuiau să se finalizeze prevederile Ordonanţei Guvernului nr.158/2002 era data de 30 aprilie, în judeţul Vâlcea acţiunea este încheiată deja din 15 martie.

Sâmbătă, la întâlnirea pe care am stabilit-o cu organizaţia locală PSD Bălceşti, a participat şi domnul Ion Câlea, director în Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară Vâlcea.

Potrivit declaraţiei sale, judeţul Vâlcea este primul judeţ din ţară în care prevederile Ordonanţei Guvernului nr.158/2002 au fost aplicate înainte de termen.

În judeţul Vâlcea, aproximativ 74 de mii de tone de îngrăşăminte complexe au fost distribuite pe bază de semnătură producătorilor agricoli şi o mare parte din cantitate a fost deja aplicată pentru fertilizarea culturilor de păioase plantate toamna - grâu şi ovăz.

Trebuie menţionat efortul de organizare al instituţiilor implicate în această acţiune, în speţă Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară Vâlcea, primarii din tot judeţul Vâlcea, şi, nu în ultimul rând, distribuitorul de îngrăşăminte stabilit de Ministerul Agriculturii, cu care s-a colaborat excelent.

Avem toate motivele să afirmăm că operaţiunea de distribuire a îngrăşămintelor în judeţul Vâlcea, conform Ordonanţei Guvernului nr.158/2002, a fost un succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Baban. Va urma domnul Napoleon Pop.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intervenţia mea de astăzi este intitulată:

"Creditul ipotecar şi starea naţiunii".

Creditul ipotecar, formă recent apărută în România, de achiziţionare a unei locuinţe pentru tinerele familii în condiţii mai avantajoase şi mai puţin restricţionale, nu a avut un impact puternic asupra românilor.

Ideea fiecărui cetăţean al acestei ţări de a avea propria locuinţă este normală şi nu ar trebui să reprezinte un vis. Dar, de la a dori şi până la a reuşi achiziţionarea unei case, este un drum lung, drum îngreunat de accesul greu la finanţarea necesară acestei operaţiuni şi de nivelul scăzut al veniturilor populaţiei.

O dată cu stabilizarea macroeconomică şi creşterea P.I.B.-ului pentru al treilea an consecutiv, piaţa creditului ipotecar şi imobiliar s-a dezvoltat şi în România, înregistrându-se la sfârşitul anului trecut o creştere de 20% faţă de începutul aceluiaşi an, şi sunt şanse ca, în acest an, această creştere să fie şi mai mare, până una-alta fiind singura alternativă pentru construcţia de locuinţe prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

Şi, totuşi, şi pe această piaţă există numeroase impedimente care au determinat creşterea ei lentă, şi menţionez doar câteva dintre ele: nivelul ridicat al dobânzilor practicate de instituţiile de creditare, costul semnificativ al locuinţelor în raport cu nivelul redus al venitului mediu al populaţiei, avansul prea mare cerut de bănci, de 20-30%, condiţiile de rambursare impuse de bănci, nivelul ridicat al garanţiilor solicitate de instituţiile în drept, nivelul crescut al inflaţiei, cadrul legislativ precar pentru acest domeniu, lipsa unor facilităţi fiscale pentru această piaţă. Şi toate acestea în condiţiile specifice ale ţării noastre unde, în ultimii zece ani, construcţia de locuinţe sau locuinţele date în folosinţă au scăzut cu peste 70%, iar numărul celor care muncesc, adică populaţia activă, a scăzut rapid, atingând un prag descurajator şi în acelaşi timp periculos.

Sigur, dacă am privi statisticile, am descoperi cu uimire că vânzările-cumpărările de locuinţe au avut o evoluţie ascendentă an de an, în ultimii zece ani. Dacă, însă, vom analiza situaţia pentru fiecare caz, vom descoperi că marea majoritate a vânzărilor-cumpărărilor de locuinţe s-a datorat schimbării domiciliului din mediul urban în mediul rural sau că este vorba de oameni care şi-au vândut casele în care locuiau de zeci de ani pentru a se muta în case mai proaste şi cu mai puţini metri pătraţi, pentru a putea face faţă cheltuielilor de întreţinere pe perioada de iarnă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Creditul ipotecar reprezintă o salvare pentru tinerele familii ".. cu bani. De ce? Pentru că, la un calcul simplu, pentru achiziţionarea unui apartament de 200 de milioane de lei care, fie vorba între noi, nu reprezintă o locuinţă supraconfortabilă şi extravagant de dotată cu utilităţi, pentru o perioadă de rambursare de zece ani, titularii creditului trebuie să achite o rată lunară de peste 5 milioane de lei. Având în vedere că tinerele familii sunt la început de drum, au servicii care, indiferent dacă sunt la firme private sau ale statului, sunt plătite cu sume ce nu ajung pentru un trai decent, este o problemă foarte mare aceea de a reuşi să-şi obţină o locuinţă în acest fel. În aceste condiţii, unul dintre membrii familiei sacrifică confortul financiar şi tinereţea, preferând să aleagă munca în străinătate, indiferent cât de dură şi de înjositoare ar fi ea, dar având speranţa că, după trei sau cinci ani, se va putea întoarce în ţară pentru a-şi asigura confortul unei vieţi tihnite şi liniştite. Aceasta, în cazul în care s-ar mai întoarce...

Acesta este creditul ipotecar şi imobiliar. Aceasta este starea naţiunii.

Nu este necesară sau suficientă numai o bună intenţie pentru a asigura cetăţenilor acestei ţări o viaţă mai bună şi mai liniştită. Eforturile care au fost făcute până acum trebuie continuate pentru ca tinerii acestei ţări să dorească să rămână aici, să-şi întemeieze o familie, să aibă un acoperiş asupra capului şi, nu în ultimul rând, să simtă că cineva se mai gândeşte şi la ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Napoleon Pop. Va urma doamna Maria Lazăr.

Domnul Napoleon Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să mă refer puţin la situaţia din sistemul sanitar.

Este neobişnuită acutizarea conflictului din cadrul sistemului sanitar naţional la început de an, în care doctori şi pacienţi sunt în egală măsură nemulţumiţi de administrarea defectuoasă a fondurilor asigurărilor de sănătate. Cu atât mai mult ne intrigă această situaţie dacă avem în vedere că:

- fondurile asigurărilor de sănătate sunt bani reali, cu caracter privat, care ar trebui administraţi printr-o altă formulă decât cea guvernamentală;

- la două moţiuni simple pe tema sănătăţii depuse în Parlamentul României, Guvernul ne-a asigurat că starea sistemului de sănătate este mai bună ca oricând, iar moţiunile nu sunt decât un moft al Opoziţiei.

Între timp, observăm că indicatorii morbidităţii sunt în creştere, România ocupând un "loc fruntaş" în coada clasamentelor europene în materie, reforma în sănătate ia forme aberante, banii de medicamente compensate pentru o lună se termină în primele două ore de la intrarea în circuit, iar pensionarii mor pe capete.

Încercând să găsim explicaţii la aceste rele, constatăm că, dincolo de problemele de administrare a fondurilor naţionale de sănătate, ne aflăm în faţa unui experiment inedit, dar total greşit, aplicat la 23 de milioane de subiecţi incluşi forţat într-un sistem inoperant de asigurare împotriva riscului îmbolnăvirilor.

Ineficienţa mecanismului acestei asigurări de sănătate ne demonstrează cât de iluzorie poate fi o politică de protecţie socială în care monopolul public a fost întărit, iar în cadrul lui şi-a mai făcut loc şi o reetatizare.

Ca urmare, mecanismele de protecţie sociale au devenit şi mai colectivizate, chiar şi pentru o protecţie care se administrează individual, nepermiţând manifestarea nici unor preferinţe, decât a celor guvernamentale: care medicamente, care servicii etc.

Tot aşa, principiul solidarităţii este o formă de transfer obligatoriu al veniturilor unora în beneficiul altora, protecţia socială pentru riscul de îmbolnăvire, ca preţ de acces al asiguratului la un ansamblu de servicii medicale, devenind un alt impozit pe contractul de muncă.

Mergând mai departe cu raţionamentul, monopolul de stat în domeniul asigurărilor de sănătate nu are concurenţă, fiind singurul pe piaţă, şi ştim de ce. Şi de aici rezultă absenţa oricărei inovări, ceea ce explică criza în care ne aflăm. Mai mult, cheltuielile colectivizate impuse prin acest monopol legitimează şi o anumită iresponsabilitate, ca o consecinţă perversă, întrucât orice sistem care funcţionează pe baza unui monopol public conduce la un deficit, care va atrage prelevări sau impozite obligatorii suplimentare.

Guvernarea social-democrată face abstracţie însă de teorie. Dar închei, atunci, cu întrebarea: cum s-a ajuns aici, dacă, în perioada 1999-2002, excedentele raportate ale Fondului de asigurări de sănătate au fost, de regulă, mai mari decât cheltuielile cumulate pentru asistenţa medicală primară şi asistenţa medicală specială ambulatorie?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Maria Lazăr. Va urma domnul deputat Adrian Moisoiu.

Doamna Maria Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Asistăm de câtva timp la o intensă campanie antiguvernamentală prilejuită de unele modificării ale Legii nr.19/2000, privind drepturile ce revin mamelor care nasc şi îngrijesc copiii. Protagoniste în acest nou prilej de agitaţie politică sunt, desigur, partidele din Opoziţie, în special PNL şi PD, prin reprezentantele lor în Parlament, doamnele Mona Muscă şi Anca Boagiu. Distinsele doamne nu scapă nici un prilej de a-şi face cu orice ocazie o falsă şi ieftină propagandă.

Cu bună intenţie, pentru a mă informa în problema cu pricina, am luat prin comparaţie perioadele '96-2000 şi 2000 până în prezent. Rezultatele vorbesc de la sine: în perioada '96-2000, cât aceste două partide au fost efectiv la guvernare, dintr-un număr de zece iniţiative care conţin în titlu asistenţă socială, şapte au devenit legi, şi acestea se referă în special la sistemul de pensie şi de salarizare, indemnizaţii de şomaj, ajutoare sociale pentru disponibilizaţi, unele iniţiative nefinalizate privind violenţa în familie; sigur, preocupări bune. Însă, în toată această perioadă nu s-a adoptat nici un act normativ care să vizeze direct sprijinirea mamelor şi copiilor nou-născuţi.

În schimb, începând cu anul 2001 până în prezent, actualul guvern, deseori blamat de doamnele menţionate, a luat măsuri concrete, prin iniţierea unor noi legi şi corectarea altora cu privire la sprijinirea mamelor şi a familiilor cu copii. Ca urmare, acordarea gratuită a medicamentelor, laptelui praf şi asistenţei medicale pentru toţi copiii care se nasc, punerea în aplicare a mult discutatei Legi nr.19/2000 cu privire la acordarea perioadei de concediu de maternitate şi a celui pentru creşterea copiilor, precum şi a drepturilor băneşti ce le revin.

Este adevărat că această lege a fost iniţiată înainte de anul 2000, însă dezbaterea ei în Parlament, modificarea şi punerea în aplicare s-a făcut începând cu aprilie 2001.

Aş adăuga aici modificarea Ordonanţei Guvernului nr.150 din 2001 cu privire la acordarea gratuită a asistenţei medicale tinerilor până la 18 ani, şi a celor care studiază până la 26 de ani, modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26, îmbunătăţirea ei printr-un nou statut al copiilor din instituţiile de ocrotire, externalizarea acestora şi cuprinderea lor într-un sistem de plasament tip familial, acordarea gratuită a produselor cornul şi laptele, acordarea gratuită a manualelor şi rechizitelor şcolare pentru un număr mare de copii, creşterea alocaţiei de stat pentru copii, Legea nr.416 privind venitul minim garantat de care beneficiază în primul rând familiile sărace cu mulţi copii, şi altele, de asemenea, care constituie un sprijin efectiv în problema la care mă refer.

Poate că toate aceste măsuri încă nu sunt suficiente, ele neputând acoperi cheltuielile unei familii pentru creşterea, întreţinerea şi educarea copiilor, dar ele reprezintă un ajutor real din partea statului. Acestea sunt, deocamdată, posibilităţile şi, pe măsură ce se vor crea noi surse la buget, cu siguranţă vor creşte şi ajutoarele.

Doamnele Anca Boagiu şi Mona Muscă, lansate prematur într-o campanie electorală colorată în albastru, taxate de altfel de mass-media, vor trebui să îşi amintească ce ajutor au acordat dânsele şi partidele din care provin, cât au stat la guvernare, pentru a avea ascendentul moral şi politic de a se erija în agitatori de frunte într-o asemenea cauză.

Au susţinut patru ani un proiect privind înfiinţarea caselor de toleranţă, aceasta fiind, după părerea dânselor la vremea respectivă, o problemă prioritară a ţării.

Obţinerea cu orice preţ a unor efecte de imagine nu ar trebui să le opacizeze într-atât privirea încât să vadă totul în negru, chiar şi atunci când există cât de cât un interes şi o preocupare pozitivă într-un domeniu sau altul.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Ovidiu Drăgănescu

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată: "Când se vor trezi guvernanţii?"

Dacă Bucureştiul este capitala României, iar Clujul este capitala spirituală a Transilvaniei, atunci Târgu-Mureşul, cunoscut şi sub numele "Novum Forum Siculorum", este considerat capitala maghiarimii.

Acesta este motivul pentru care, săptămână de săptămână, la Târgu-Mureş, au loc diferite acţiuni ale U.D.M.R.-ului, populaţia română fiind terorizată în permanenţă şi supusă la provocări constante.

Acesta este motivul pentru care aproape în fiecare săptămână fac intervenţii politice referitoare la delicata convieţuire interetnică româno-maghiară. Acesta este unul dintre motivele pentru care cotidianul local "Cuvântul liber" are, poate, cel mai pronunţat caracter naţionalist din Ţară. Acesta este şi motivul pentru care noi, românii mureşeni, am învăţat să descifrăm acţiunile U.D.M.R.-ului, să deconspirăm toate fumigenele pe care le aruncă... Poate, odată şi odată, se vor trezi şi guvernanţii!

Atunci când Markó Bela declară la şedinţa comună a Consiliul Reprezentanţilor U.D.M.R. şi a Consiliului de Coordonare al Uniunii, care a avut loc sâmbătă, 5 aprilie 2003, la Târgu-Mureş, că este nemulţumit de modul în care a semnat iniţiativa de modificare a Constituţiei, în condiţiile în care art.1 alin.1 - "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". - nu se propune pentru eliminare, de fapt, nu trebuie crezut decât parţial...

Uniunea şi-a atins scopul, fiindcă partidul de guvernământ i-a aprobat introducerea limbii maghiare în justiţie şi în administraţie, adică limba maghiară a fost oficializată şi, de acum, va urma procesul de maghiarizare a românilor în propria lor Ţară. Învăţarea limbii oficiale, adică a limbii române, aşa după cum prevede art.13 din Constituţie, devine facultativă!

Reînfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, adică crearea unei enclave maghiare în chiar inima României, reprezintă o a doua Ungarie, un stat maghiar în interiorul statului nostru, în care comunităţile româneşti vor fi mai crunt oprimate, umilite şi discriminate decât în prezent. Ca urmare, aceştia vor fi forţaţi să plece din nou în pribegie în alte zone ale Ţării, aşa după cum s-a mai întâmplat în perioada ocupaţiei horthyste a Transilvaniei de Nord-Est, între anii 1940-1944.

Înfiinţarea unei "Ţări a Secuilor" este mai aproape decât oricând, ea reprezentând o nouă concesie pe care P.S.D. o va face U.D.M.R.-ului pentru a-şi asigura sprijinul necesar momentan la guvernare. Spun "momentan" fiindcă U.D.M.R.-ul doreşte, după cum şi declară, în primul rând o alianţă cu P.N.L.-ul.

Motivaţia că cele trei judeţe "au legături economice foarte strânse" este legată cu "aţă albă", în fapt, aceasta regiune reprezentând un "KOSOVO" românesc.

Cu o populaţie de circa 652000 de maghiari, dintr-un total de 1130000 de locuitori, cât numără judeţele Harghita, Covasna şi Mureş la un loc, românii, în număr total de 409000, reprezintă o minoritate convenabilă care să asigure o reuşită în cazul unui referendum de înfiinţare. De aceea, declaraţiile lui Markó Bela, Frunda György sau Borbely László - că dezvoltarea regională nu înseamnă autonomie administrativă - nu sunt altceva decât deja obişnuitele "erori de traducere". Oare aşa să fie? Vă las pe dumneavoastră să interpretaţi fraza: "Considerăm că secuimea dispune de particularităţi economice şi culturale de natură să facă necesară o colaborare cât mai strânsă între autorităţile locale din regiune".

Din nefericire, întreaga Ţară este o zonă defavorizară, iar noi avem nevoie de locuri de muncă în România, şi nu în Ungaria. Judeţele Harghita, Covasna şi Mureş fac parte din România.

Dar apropo, despre ce secuime se vorbeşte de vreme ce la recensământul din anul 2002 în judeţul Mureş au fost doar 60 de secui, iar în judeţul Harghita 119?

Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România stabileşte că zona care cuprinde teritoriile judeţelor care constituie o regiune de dezvoltare se hotărăşte de către consiliile judeţene respective. De aceea, întreaga răspundere în cazul acestui demers ultranaţionalist va cădea în seama consilierilor P.S.D. din Consiliul Judeţean Mureş, aceiaşi care l-au impus, la ordinul actualului prefect Ovidiu Natea, pe Virag György drept preşedinte al acestuia.

În final, o întrebare: cum se poate aprecia faptul că domnul ministru al Dezvoltării şi Prognozei, domnul Leonard Cazan, invitat să participe la şedinţa de la Târgu-Mureş, nu a înţeles nimic din ce s-a discutat, fiindcă s-a vorbit numai în limba maghiară, fără a i se traduce?

Pentru menţinerea autorităţii statului român, a legilor Ţării şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor celor care trăiesc pe aceste plaiuri, Guvernul va fi în stare să nu cedeze presiunilor U.D.M.R.-ului?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu va depune declaraţia la secretariat.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înaintea declaraţiei mele, o singură precizare, pentru doamna colegă care a vorbit înaintea mea: doamna Mona Muscă nu a susţinut niciodată un proiect de lege pentru promovarea caselor de toleranţă, iar Anca Boagiu ştiu că nu a fost deputat în Parlamentul României în acea perioadă. Singura care a susţinut a fost doamna deputat Stoica, care este ambasadoarea Guvernului Năstase în Israel. Mulţumesc.

În declaraţia mea politică, vreau să mă refer la un episod regretabil în cadrul disputelor dintre partidul de guvernământ şi partidele de Opoziţie, un episod care m-a dus la concluzia că Partidul Social Democrat din România regretă că România nu a invadat în 1968 Cehoslovacia.

Despre ce este vorba: în perioada 17-19 martie 2003, împreună cu alţi colegi din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, am participat la o vizită oficială în Cehia, la invitaţia Parlamentului Ceh, deoarece Parlamentul Ceh va fi printre primele care va lua în dezbatere ratificarea aderării României la Tratatul NATO.

Am făcut o vizită la Comisia de apărare, la preşedinţii celor două Camere, la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe, la Ministerul de Interne. Aproape toţi cei care ne-au primit în aceste vizite ne-au asigurat că România nu va întâmpina nici o rezistenţă din partea forului legislativ de la Praga şi că această ratificare va trece foarte uşor.

În cadrul întâlnirilor, a rezultat foarte clar că cehii ne apreciază pentru că România a fost singura ţară care, în 1968, nu a invadat Cehoslovacia la ordinul lui Brejnev, la ordinul Tratatului de la Varşovia. M-am bucurat de acest lucru, iar, la venirea în ţară, chiar am relevat aceste aspecte într-o conferinţă de presă.

Spre marea mea surpriză, şi aici apare marea problemă, aceste declaraţii ale mele au fost taxate foarte dur de către PSD, de către reprezentaţi ai partidului de guvernământ, care m-au acuzat în termeni suburbani, în termeni foarte duri, spunând că un parlamentar liberal a ajuns să fie nostalgic după Ceauşescu. Eu mă referisem la Ceauşescu doar la faptul că atunci România nu a făcut acel gest neprietenesc faţă de Cehoslovacia. Şi m-am gândit atunci: absurdul criticii la adresa partidelor de Opoziţie din partea PSD-ului merge chiar atât de departe? Chiar ajungem să criticăm orice spune un parlamentar din Opoziţie doar pentru a-l critica, sau într-adevăr PSD-ul consideră că a fost o greşeală că România, în 1968, nu s-a alăturat celorlalte state comuniste să invadeze Cehoslovacia şi să înăbuşe "Primăvara de la Praga"?

Drept care, cer de aici, de la tribuna Parlamentului, ca PSD-ul şi în primul rând primul-ministru Adrian Năstase, respectiv ministrul de externe Mircea Geoană, să vină să ne explice ce apare în Capitolul "Politică externă" din cadrul Programului politic, pe care presupun că PSD-ul îl are, şi să vedem care este poziţia de astăzi a PSD-ului vis-a-vis de acest capitol care este, adevărat, un capitol al politicii externe a României din perioada comunistă, dar care, după părerea mea, face cinste României.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi este intitulată "Şapte întrebări pe adresa lui Corneliu Vadim Tudor".

1)Este adevărat că la începutul anului 1990 aţi încercat să vă înscrieţi în Partidul Naţional-Ţărănesc Creştin Democrat, dar v-a refuzat categoric Corneliu Coposu?

2)Este adevărat că în zilele lui decembrie 1989 v-aţi ascuns în casă?

3)Dacă vă socotiţi creştin practicant, cum credeţi că se poate împăca toleranţa creştină cu batjocorirea fizicului semenilor dumneavoastră?

4)Puteţi face diferenţa între pamflet şi calomnie?

5)Dacă v-aţi declarat, în anul 2000, un anticomunist convins, de ce aţi acceptat să publicaţi în revista dumneavoastră, acum câţiva ani, un articol cu un titlu precum "Timişoara, ruşinea României"?

6)De ce nu vă puteţi demonstra acuzaţiile?

7)Dacă afirmaţi cu tristeţe că în România, citez, "s-a instaurat dictatura neamului prost", de ce nu emigraţi, fie în Irak, fie în Coreea de Nord?

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Dorin Popescu.

Domnul Costache Mircea:

Doamnelor şi domnilor,

Am fost, într-un fel, plăcut surprins să constat că anumite personalităţi din viaţa politică internaţională au cuvinte de apreciere faţă de ţara noastră şi mai ales faţă de nivelul de trai al cetăţeanului român.

În cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul PSD, domnul Gutieres, preşedintele Internaţionalei Socialiste, ne felicita pentru nivelul de trai şi pentru standardul de viaţă pe care ni-l asigură partidul de guvernământ, exprimându-şi încrederea că, în curând, vom rivaliza cu cele mai evoluate societăţi şi standarde de viaţă din Europa. De asemenea, domnul Gutieres a aplaudat social-demagogia românească pentru înaltele ritmuri de dezvoltare imprimate economiei româneşti, pentru calitatea serviciilor publice, ale asistenţei medicale, ale grijii faţă de persoanele în vârstă. Am aflat, cu această ocazie, ceea ce nu ştiam, că poporul român traversează o perioadă fastă, că avem climatul necesar pentru muncă, pentru creaţie, pentru asigurarea viitorului copiilor, că ritmul construcţiei de locuinţe se menţine la nivelul anilor anteriori lui 1989 şi, în felul acesta, a trebuit să recunosc, să-mi revizuiesc percepţia asupra realităţii româneşti, întrucât o înaltă personalitate din viaţa politică internaţională poate că dispune de surse de informare cu mult mai corecte şi mai exacte despre felul cum merg lucrurile în ţară.

A vorbit, cu acest prilej, şi domnul Adrian Năstase, care a mulţumit înaltului oaspete pentru primirea partidului domniei sale în rândul partidelor social-democrate din arena internaţională şi, cu acest prilej, i-aş adresa, şi eu, domnului Gutieres invitaţia să aibă parte, în viaţa domniei sale, el şi cu toţi cei care îl apreciază, să se bucure de aceleaşi binefaceri de care mă bucur şi eu, ca cetăţean român, de pe urma guvernării social-demagogice din ţara mea.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dorin Popescu. Va urma domnul Codrin Ştefănescu.

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule preşedinte,

O analiză a celor doi ani de guvernare PSD arată că actualul Guvern s-a transformat, încet - încet, din putere executivă, în principala putere legiuitoare a ţării. Relaţiile constituţionale dintre Guvern şi Parlament au fost, pur şi simplu, călcate în picioare de către guvernanţi, în goana pentru adoptarea cât mai rapidă şi fără dezbatere a legilor.

Guvernul Adrian Năstase a stabilit adevărate recorduri negative în materie legislativă. Majoritatea proiectelor de lege au fost adoptate în procedură de urgenţă, la cheremul Guvernului. Ordonanţele de urgenţă au curs ca pe bandă, în dezacord cu spiritul Constituţiei, iar asumarea răspunderii Guvernului a devenit o practică des utilizată, atunci când partidul de guvernământ nu dorea să dea piept cu amendamentele opoziţiei.

Dacă adăugăm şi faptul că cele mai importante propuneri legislative ale parlamentarilor din opoziţie zac în comisiile de specialitate, putem spune că Parlamentul a devenit un decor al majorităţii PSD, utilizat însă pentru a găzdui, din când în când, discursurile pline de înţelepciune ale premierului Năstase.

Cu toate că opoziţia este vinovată că există, ea trebuie să facă "ciocul mic", pentru ca partidul-stat să se desfăşoare în întreaga-i splendoare, acaparând toate domeniile vieţii publice. Şi pentru ca vocea opoziţiei să fie cenzurată în totalitate, nu numai la posturile de televiziune docile PSD, nu ar fi exclus ca următoarea asumare a răspunderii Guvernului să se facă pe un proiect care să cuprindă toate legile din programul de guvernare pentru perioada 2003 - 2004. Astfel, Guvernul ar ieşi triumfalist în faţa opiniei publice, prin realizarea programului de guvernare, printr-o singură lege, stabilind un nou record mondial. Nu ar fi pentru prima dată când Parlamentul ar fi trimis în vacanţă, chit că el reprezintă opţiunile milioanelor de români. În plus, prin concedierea parlamentarilor, Guvernul PSD ar economisi o mare parte din bani, pe care ar putea să-i folosească în viitoarea campanie electorală ca partid unic, iar sloganul folosit pe întregul teritoriu al patriei ar putea fi: "Dormi liniştit, PSD lucrează pentru tine!"

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Codrin Ştefănescu. Va urma domnul Ioan Sonea.

Domnul Codrin Ştefănescu:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Duminică, 6 aprilie a.c., purtătorul de cuvânt al PNL, Eugen Nicolăescu, acest de "necontestat" personaj al caznei liberale, coborât, parcă, din celebrul "Mult zgomot ".. pentru nimic" al lui Shakespeare, s-a legat - mai nou - de "cum sunt deturnaţi banii din sănătate", cerând demisia Doamnei ministru Daniela Bartoş, în condiţiile în care "orice asistenţă medicală" ar fi mai mult decât ineficace faţă de aberantele "pretenţii" de discurs ale "dezacordatei" voci liberale.

Devenit "specialist" în a cere - din când în când - câte o demisie, se vede treaba că Eugen Nicolăescu nu ştie care-i "grija" omului, căruia, spre deosebire de cal, îi este frică de un alt... final de drum.

Referitor la "măsurile" luate de Doamna Bartoş, măsuri pe care ar fi trebuit - aşa cum a promis - să le ia guvernarea trecută, îi spun domnului deputat, cu această ocazie, că - firesc - i-ar fi greu să le înţeleagă din ".. fotoliul călduţ al unei "o ".. poziţii" pricepută numai la lansat invective şi cerut demisii.

Dincolo de tonul apropiat de ".. "bâlci" al reprezentantului PNL, nu este nimic din consistenţa unei foarte necesare analize a modului în care se desfăşoară reforma în spitale, ca o condiţie de fond - şi nu de formă - a integrării noastre europene. Este uşor să "baţi toba" dezastrului, în loc să te apleci asupra unui "program de măsuri", aprobat într-o şedinţă de guvern, în care, spre deosebire de vremea "coaliţiei dintre creştini, liberali şi pseudosocial-democraţi", specialiştii sunt recrutaţi şi promovaţi pe criterii adevărate - şi nu de algoritm, ca pe vremuri.

Şi domnului deputat Eugen Nicolăescu îi stau la dispoziţie toate programele şi măsurile promovate atât de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cât şi de celelalte autorităţi guvernamentale... Poate aşa, va înţelege mai bine că o astfel de "reformă" este o operă colectivă, spre deosebire de trecutele ".. "tentative" liberale de a privi actul guvernării ca o permanentă "ciorovăială", aşa cum, în realitate, a şi fost. De aceea cererea sa nu mă surprinde - cum, de altminteri, cred că nu mai surprinde pe nimeni ritmicitatea şi constanţa "prestaţiilor zgomotoase" ale lui Eugen Nicolăescu, făcându-mă să înţeleg care este adevărata sa menire în politică.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Emil Rus. Domnii deputaţi Ion Luchian şi Emil Boc au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Ioan Sonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Momente de istorie"

Istoriile popoarelor care nu se mai încăpeau în interiorul propriilor graniţe, pe propriul pământ, consemnează expansiunea acestora, fie prin lupte de apărare a propriilor interese, fie ca naţiuni civilizatoare faţă de inferiorii asupra cărora îşi vor manifesta acţiunea civilizatoare. Nu de puţine ori, desigur, aceştia sunt invitaţi de grupuri, persoane, structuri politice sau de altă natură, ca să le salveze acestora unele interese.

În cele mai multe cazuri, aceste popoare civilizatoare se autoinvită declarându-se chiar eliberatori ai popoarelor pe care le ocupă, chiar dacă pretextul adevărat este aurul galben, verde sau negru.

Astăzi, asistăm la repetarea clişeelor, chiar dacă actorii sunt alţii. Eroii sunt declaraţi, şi de cuceritori, şi de cuceriţi. Totuşi, merită aduse în discuţie câteva aspecte. Zilele trecute, a fost salvată, de către vitejii soldaţi americani, o tânără luptătoare, din mâinile barbarilor irakieni, tânără de 19 ani, sigur, americancă, şi ea. A fost eliberată dintr-un spital şi tânăra a fost declarată erou naţional, după spaima zdravănă, desigur, pe care a tras-o. Probabil că este prea multă ironie în ceea ce spun, dar tragismul poate că are şi această latură.

Cazul a fost mediatizat intens, s-a făcut conferinţă de presă de către părinţii fetei, şi în America, şi în Germania, unde ea este acuma, îi dorim sănătate, Dumnezeu să îi ajute să revină cât mai repede în rândurile oamenilor obişnuiţi, dar, totuşi, rezultă nişte întrebări din această chestiune. Dacă această tânără s-a înrolat în armată la o vârstă aşa de tânără pentru a face bani, pentru a urma cursurile unei şcoli pentru a deveni învăţătoare, totuşi ne putem pune întrebarea ce societate este aceasta care admite, care permite ca un ideal, de altfel nobil, acela de a deveni dascăl, să fie realizat prin astfel de sacrificii. Ce societate este aceasta care acceptă adolescenţi, pentru că este un adolescent, să se înroleze într-un război atât de dur, când putea o tânără, pe de altă parte, să se antreneze să devină aptă de a face faţă unui astfel de război şi cum se explică faptul că o familie americană, într-o societate atât de dezvoltată, să nu fie în stare să-şi susţină copilul la studii la o şcoală, de fapt, nu de un nivel foarte înalt, de altfel, decât prin sacrificarea, în ultimă instanţă, a vieţii propriului copil.

Sigur, sunt întrebări care permit meditaţia asupra adevăratei situaţii din societatea americană.

Tot în scenele istorice pe care ni le prezintă mass-media, este una deosebită, aceea prin care soldaţii eliberatori intră într-un palat, desigur, construit cu eforturi deosebite, pentru dictator, pentru Saddam, desigur, pentru "un diavol al Orientului", dar intră într-un castel pustiu, sub privirea sau sub ochiul camerei de luat vederi şi că ar intra nu ar fi nimic, dar, efectiv, intră cu maşina blindată, spărgând poarta castelului, să spunem aşa.

Desigur că imediat s-au realizat sau am făcut, cel puţin, asocierea cu faptul cum intrau cavalerii pe vremuri în castelele pe care le cucereau, cum intrau turcii în bisericile creştine, cum intrau cavalerii, nu ştiu când, în Templul din Ierusalim ş.a.m.d. Iată, nici o deosebire, cavalerul, astăzi, intră cu maşina blindată şi vrea să-şi demonstreze forţa civilizatoare. Desigur că problemele pot fi discutate, nu ştiu dacă este important cine a folosit acel castel. Eu cred că este important cine ar urma să-l folosească. Sau, dacă revenim puţin şi la istoria noastră, câţi dintre cei care au intrat în aceste bunuri, în România, declarate, cândva, ale tiranului Ceauşescu, se bucură, astăzi, de aceste lucruri.

Ne întrebăm cine se va bucura de aceste castele, în curând, în Irak. Desigur că noi nu putem decât să consemnăm, tot aşa, în notiţe zilnice, ceea ce vedem, dar mai apare un aspect. Tot prin mass-media, se vehicula, zilele trecute, interesul pe care-l poartă conducătorii unui stat, precum este SUA, preşedinte, vicepreşedinte, oameni importanţi care au interese deosebite în direcţia economiei cu petrol şi cu gaze şi dacă, totuşi, nu ne putem pune întrebarea cum anumite popoare, sau ţări, sau aşa mai departe nu văd dincolo de declaraţiile politice şi se lasă atraşi în astfel de acţiuni de forţă, acţiuni militare prin care se distrug bunuri ale umanităţii, bunuri ale unor popoare, pentru a satisface, pur şi simplu, interesele unor grupuri, chiar dacă sunt foarte, foarte puternice.

Nici România, de fapt, nu face excepţie de la aceste manifestări. Iată că îmi amintesc că, sub semnul curcubeului, copiii din România aplaudau intrarea ţării sau, mă rog, intenţia de atunci şi se pare finalizată, până la urmă, intrarea României într-un bloc militar. Am văzut, şi zilele trecute, la televiziune, copii manifestând, fie pentru război, fie împotriva războiului, şi să nu ne mai mirăm, săptămâna trecută, cred că, România era poate singura ţară în care populaţia manifesta în favoarea războiului.

Sigur că sunt unele boli mintale probabil transmisibile. Întrebarea este cine ne scapă pe noi, nu ştiu: doctorii, popii sau vrăjitoarele?!

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul Ioan Mocioi.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Criza din sănătate mă îndeamnă să fac această declaraţie politică, întrucât, nu mai departe de ieri, 7 aprilie, s-a marcat, în ţara noastră, în instituţii publice şi private, în societatea civilă şi academică, Ziua Mondială a Sănătăţii, cu mesajul "Un mediu sănătos pentru copii". Nimic nu poate fi mai înălţător, în general, decât realizarea acestui deziderat şi nimic nu poate fi mai dramatic decât situaţia de colaps din sănătate din România, când auzi, în fiecare moment, de protestele pensionarilor în stradă, pentru că nu au acces la medicamente gratuite sau compensate ori vezi cozile imense de la farmacii, din oraşe, pentru ca bolnavii să poată să prindă o reţetă compensată.

Bolnavii din mediul rural cheltuiesc şi pe tren sau pe autobuz, întrucât farmaciile din localităţile lor nu au posibilitatea să încheie contracte cu Casele judeţene pentru asigurări de sănătate şi, prin urmare, nu sunt în drept să acorde medicamente gratuite sau compensate.

Medicii pensionari, care au făcut ceva, au făcut mult pentru sănătate şi pentru ţară, la o întâlnire recentă cu ministrul sănătăţii, în ideea omagierii muncii lor, aceştia s-au plâns de pensiile neîndestulătoare, iar ministrul i-a rugat să aibă răbdare. Veritabilă probă de cinism: când să mai aibă, aceşti oameni în vârstă, răbdare?!

Alături de corupţia generalizată şi nu în afara ei, problema zilei este colapsul din sistemul sanitar. La noi, natalitatea este în prăbuşire, mortalitatea în creştere, iar populaţia este bolnavă. Tuberculoza, boala sărăciei, face ravagii, hepatita epidemică ia amploare, sifilisul este în creştere bruscă, râia, tumorile maligne şi diabetul au devenit boli frecvente. Şi, atunci, care e mediul sănătos pentru copii?

Oamenii nu pot înţelege cum se face că ei contribuie la fondul de sănătate lună de lună, iar când e vorba de asistenţă medicală şi medicamente, în faţa lor se face tabula rasa şi, în întuneric, nu le rămâne decât să-şi caute lumânarea.

Chiar vă întrebăm, domnule prim-ministru, domnilor miniştri Daniela Bartoş şi Mihai Nicolae Tănăsescu, când veţi da atenţia cuvenită acestui domeniu al sănătăţii? Probabil atunci când reprezentanţii Uniunii Europene vor pune piciorul în prag.

Oamenii cer cu insistenţă ca fondurile pentru sănătate să fie folosite în acest sens şi să nu fie acoperite alte goluri financiare cu banii lor şi să se elimine etatizarea şi birocratizarea excesivă a politicii din sănătate. Altfel, vorba cuiva: cine nu ştie să aibă grijă de sănătatea propriului popor, chiar în condiţii materiale dificile, acela nu merită să-l păstorească.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma domnul Iulian Mincu.

Domnul Ion Mocioi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să-mi manifest nemulţumirea pentru politica economică, reformă şi privatizare, aplicată în zona de nord a Olteniei, Gorj şi Valea Jiului. Această zonă s-a dezvoltat, până în 1989, prin punerea în valoare a cărbunelui, calcarului şi pădurilor, bogăţii pentru care s-au folosit mari investiţii în mine, la zi şi de subteran, în mari combinate, uzine şi fabrici de profil, ceea ce a asigurat speranţa de viaţă a locuitorilor.

Prin politica economică, reforma prin restructurare şi privatizare aplicată în zonă, zeci de mii de muncitori au fost disponibilizaţi, rămânând, astăzi, fără nici o posibilitate de viaţă, săraci, care nu găsesc nicăieri o alternativă pentru a avea un loc de muncă şi condiţii de viaţă. Copiii lor, de asemenea, nu au nici o perspectivă, căci numărul locurilor de muncă este în continuă descreştere, cu alte mii de posturi care se desfiinţează. Exodul către alte zări, specific perioadei dintre cele două războaie mondiale, pare a fi singura speranţă a tinerilor care nu au perspectiva încadrării, a formării unei familii, a creşterii copiilor, a unei vieţi demne în judeţul natal. Aşa se întâmplă în Gorj.

De asemenea, perspectiva dezvoltării turistice, despre care s-a mai vorbit, a judeţului Gorj este sumbră, pentru că infrastructurile, respectiv căile de acces europene dintre Deva şi Craiova, precum şi dintre Râmnicu Vâlcea şi Drobeta-Turnu Severin, au fost scoase din programul Uniunii Europene pe următoarele decenii. Şi respectivele drumuri au rămas şi rămân cele mai distruse din ţară. Practic, ele nu pot fi folosite.

Centrul cultural şi turistic Târgu Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, în care se află cele mai importante opere brâncuşiene recunoscute şi în plan internaţional, pierde interesul pentru turism al europenilor, tocmai datorită acestei infrastructuri impracticabile. Pentru cel puţin acelaşi motiv, nu vin în judeţ nici alţi investitori, pentru a crea noi ramuri de producţie şi respectiv noi locuri de muncă.

Pentru judeţul Gorj, practic, nu există o politică de refacere economică şi de dezvoltare durabilă. De aceea declarăm că Guvernul ar trebui să gândească, şi pentru această zonă, o politică adecvată. Îi cerem să trimită în judeţ o comisie de reprezentanţi ai tuturor ministerelor, pentru o regândire a economiei acestui colţ de ţară uitat de guvernanţi. În obiectivul acestei echipe trebuie să fie investiţiile în economie, în primul rând din partea statului, dar şi turismul, agricultura, modernizarea infrastructurii, a căilor europene, în primul rând, dar şi a celor naţionale şi judeţene de pe teritoriul judeţului, în perspectiva recreării a cel puţin 100.000 de locuri de muncă şi, prin aceasta, a înlăturării sărăciei care s-a statornicit în familiile gorjenilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma doamna Smaranda Ionescu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mai mulţi antevorbitori au vorbit despre sănătate. Problema sănătăţii preocupă întreaga populaţie din România. Şi toţi au dreptate. Clemenceau spunea, încă de acum 80 de ani, că sănătatea este o problemă politică şi de aceea eu o voi trata din punct de vedere politic.

Efortul medical din ultimii 35 de ani, din Europa şi Statele Unite, a dus, de exemplu, la scăderea mortalităţii prin boli cardiovasculare, cancer, prelungirea mediei de viaţă.

Sistemul sanitar din România nu a mai trecut prin asemenea criză de peste 60 de ani. Este o criză de sistem şi una de conducere. Ministerul Sănătăţii a adoptat centralizarea şi soluţii unice mici, care duc şi nu duc nicăieri. Sunt unele exemple negative care arată că posibilităţi existau. De exemplu, există 128 de agenţi economici care au peste 20.000 de miliarde datorii şi, în acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii, deci Casa de Asigurări de Sănătate a anunţat că are o datorie de 12.000 de miliarde. Şi să nu uităm că p.i.b.-ul din acest an este de 3,8%, mai mic decât p.i.b.-ul de anul trecut, de 4,2%. Aceste probleme sunt deosebit de importante pentru bunul mers al sănătăţii. Nu reducerea cu 20.456 de paturi, care să ducă de la 7,3‰, cât erau înainte paturile, la 5,5‰, cât este în Uniunea Europeană, este soluţia. Este problema că, dacă în Uniunea Europeană se pot reduce aceste paturi, este pentru că ambulatoriile şi medicii de familie pot prelua îngrijirea bolnavilor şi au tehnica necesară.

Aş vrea să ridic următoarea problemă deosebit de importantă pe care o pune sănătatea în România, pentru că sănătatea este productivă, pentru că muncitorii cu salarii mari lipsesc mai puţin de la serviciu. Să nu uităm că, în Uniunea Europeană, în ultimii ani, peste 8 milioane de vieţi au fost salvate, s-au adăugat 330 de milioane de ani de viaţă în plus.

În România avem cele mai scăzute cheltuieli de sănătate: 23 dolari/persoană/an. În ţările cele mai slab dezvoltate, sunt 13 dolari. Dar vreau să vă spun că un studiu recent arată că, cheltuielile de sănătate în ţările cu venituri mari, cu veniturile din Uniunea Europeană, cheltuielile depăşesc 2.000 de dolari. Viitorul nostru? Se spune că, statistic, nu vom ajunge la 34 dolari/an decât în anul 2007 şi 38 de dolari de-abia în anul 2015.

Un studiu european, un studiu politic a analizat recent starea de sănătate în Uniunea Europeană, comparativ cu ţările candidate. România ar trebui să crească p.i.b.-ul, în următorii 20 de ani, cu 7,3% anual, până ajunge la 75% din media europeană a acestui p.i.b.

În ţările Uniunii Europene, valoarea capitalului uman este de 3-4 ori mai mare decât a celui fizic. Nici o ţară nu a ajuns la o dezvoltare durabilă fără să investească substanţial şi eficient în educaţia şi sănătatea poporului său.

Reformele economice de piaţă pot accelera dezvoltarea. Neînsoţite însă de investiţii în capitalul uman, ele vor eşua. Cheltuielile pentru sănătate, în România, ar trebui să crească până la 8,5% din p.i.b. Pentru că sărăcia este o cauză majoră a bolilor şi a morţii premature şi boala duce la sărăcie, iar sistemul sanitar din România a fost şi este şi va fi finanţat în cel puţin următorii 20 de ani, creşterea p.i.b.-ului la 8,5% este o doleanţă, însă, fără aceste cheltuieli nu se poate ieşi din situaţia de criză a sănătăţii din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Smaranda Ionescu.

Doamna Smaranda Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă fac parte la o mascaradă la care asistăm în momentul de faţă.

Postul Paştelui ne oferă un nou spectacol guvernamental prost conceput şi mai prost interpretat, dar mai ales execrabil regizat. Este vorba despre farsa solidarităţii jucată de ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale Marian Sârbu, pe ringul amenajat de Guvern prin Ordonanţa nr.9/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Ca urmare a unei scrisori deschise primite din partea societăţii civile, reprezentată prin Organizaţia de Parteneriat pentru Egalitate, trimisă, de altfel, nu numai Parlamentului, ci şi primului-ministru, ministrului muncii şi solidarităţii sociale, ministrului integrării şi preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Subcomisia pentru Oportunităţi Egale din Parlament a organizat, în ziua de 12 martie anul acesta, o discuţie privind conţinutul ordonanţei mai sus amintite.

La această discuţie au participat un secretar de stat din Ministerul Integrării, preşedintele Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării, director general din Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Doar Ministerul Muncii, autorul de fapt al ordonanţei a fost reprezentat la nivel de tineri directori. Dacă domnul ministru al muncii ar fi participat la această discuţie ar fi constatat personal că propunerile din ordonanţă au fost categoric respinse de beneficiari, în speţă, atât mame, cât şi taţi.

Abordarea însă în presă a acestui subiect cu atâta cinism, aroganţă şi lipsă de consideraţie faţă de femei şi faţă de părinţi, în general, precum şi maniera grosolană în care domnul ministru a discutat despre problemele părinţilor care îşi îngrijesc copiii care nu au împlinit încă vârsta de 2 ani, mă face să mă întreb în ce măsură domnul ministru Marian Sârbu este demn de a fi în continuare ministru şi nu numai ministru al muncii, dar mai ales al solidarităţii sociale.

Doresc să reamintesc domnului ministru că atât politicile europene cât şi cele ale organismelor internaţionale (ONU, CEDAV şi OIM) acordă o deosebită atenţie problemei femeilor pe piaţa muncii, ocrotind maternitatea, precum şi respectând protecţia angajaţilor cu responsabilităţi familiale. Îi reamintesc, de asemenea, domnului ministru că situaţia sănătăţii reproducerii în România este foarte gravă: cea mai crescută rată a mortalităţii materne, o rată crescută a mortalităţii infantile, un număr mare de copii abandonaţi în maternităţi, rate scăzute ale fertilităţii şi natalităţii care nu asigură un spor pozitiv al populaţiei. Totodată, actul normativ despre care discutăm, prin consecinţele sale negative pe termen mediu şi lung asupra profilului demografic, vine în contradicţie cu obiectivele stabilite în strategia în domeniul sănătăţii, reproducerii şi al sexualităţii, elaborată de Ministerul Sănătăţii şi Familiei în februarie 2003.

Între timp, la presiunea societăţii civile şi a mass-media, ordonanţa a fost retrasă, urmând a fi modificată de Guvern. La rampă a apărut domnul ministru Cozmâncă, coleg de guvern al domnului Marian Sârbu, spunând că ordonanţa va fi modificată iar plafonarea care a stârnit atâta indignare, la 4 milioane 200.000 de lei pentru mame, va fi suspendată.

La foarte scurt timp însă, după această intervenţie vine, din nou, domnul ministru al muncii, spunând că prevederile ordonanţei şi plafonarea se vor aplica, dar din 2004. Halal Guvern, halal consens, halal hotărâri de guvern!

Dar, pentru că în acest interval de timp, deci până la modificarea ordonanţei, mai am speranţa că iniţiatorii vor avea ocazia să aducă modificări textului respectiv, doresc să le atrag atenţia asupra unor aspecte rezultate în urma dezbaterilor organizate în cadrul şedinţei subcomisiei, şi anume: ce fel de măsuri de protecţie socială promovează actualul guvern social-democrat aflat la putere dacă nu rezolvă o seamă de probleme, printre care: în ce măsură beneficiază de protecţie socială pentru maternitate şi pentru îngrijirea copilului mic femeile neasigurate în sistemul public obligatoriu de asigurări sociale, care nu pot să se asigure nici prin contracte individuale - este vorba de femei sau bărbaţi, părinţi din mediul rural sau care desfăşoară activităţi independente. Cum pot să-şi planifice sarcina femeile din România pentru a se asigura cu 10 luni înainte de a rămâne gravide? Nu cumva această ordonanţă este şi o ingerinţă în viaţa intimă a fiecărei familii? Ce se întâmplă cu femeile nou angajate care nu au o vechime de 10 luni în muncă şi care rămân gravide? Această categorie nu este protejată nici pentru riscul de maternitate, nici pentru concediul parental. Care este situaţia angajaţilor, atât bărbaţi cât şi femei, care revin din concediul parental? Mai sunt ei asiguraţi în sistemul public şi pot beneficia de indemnizaţii pentru categoriile de riscuri menţionate în lege?

Domnul Corneliu Ciontu:

Încercaţi să încheiaţi, doamna Smaranda.

Doamna Smaranda Ionescu:

Pe perioada concediului parental, contractul de muncă se suspendă. Mai sunt şi alte probleme: ordonanţa dacă va apare sub forma modificată, să vedem ce se întâmplă dacă acţionează retroactiv şi reziliază contracte deja încheiate între părţi fără restituirea sumelor asigurate şi aş dori să mulţumesc atât presei scrise, cât şi celei audiovizuale care a declanşat o campanie de presă susţinută şi care a informat cu deosebită acurateţe opinia publică în legătură cu acest nefericit demers legislativ numit, pe bună dreptate, "ordonanţa pentru taxa pe copil".

Vă mulţumesc domnule preşedinte.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de domnii deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Ion Luchian:

Guvernul PSD a adus sistemul sanitar în cea mai gravă criză pe care a înregistrat-o în ultimii 13 ani. Considerăm că protestul medicilor şi farmaciştilor reprezintă cea mai ruşinoasă pată pe obrazul unui Guvern care minte atunci când spune că se preocupă de soarta oamenilor. PNL-ul susţine că demiterea ministrului sănătăţii nu este numai o dovadă de înţelegere a crizei din sistemul sanitar, dar şi o necesitate pentru a împiedica continuarea acestui dezastru. În această legislatură, deja am semnat două moţiuni în Parlament având ca temă criza sistemului sanitar din România şi nu s-a întâmplat nimic din ceea ce am cerut Guvernului Năstase.

PNL susţine că principalele cauze ale crizei din sănătate constau în subfinanţarea sistemului, blocarea unor sume din fondul asigurărilor şi utilizarea acestora pentru alte destinaţii, introducerea unor metodologii nejustificate economic şi social în relaţiile farmaciilor cu casele judeţene de asigurări, precum şi schimbarea normelor de compensare a medicamentelor.

Duminică, criza din sistemul sanitar a scos în stradă aproape 1.500 de persoane aparţinând unor organizaţii profesionale, civice sau sindicale, bolnavi şi pensionari, în cel mai mare miting pentru sănătate organizat în România, în ultimii 50 de ani. Cetăţeni din mai mult de jumătate dintre judeţele României s-au adunat în Piaţa Revoluţiei, înainte de ora 11.00, la care a fost anunţată manifestaţia de către Colegiul Medicilor şi Colegiul Farmaciştilor din România.

Protestatarii purtau pancarte pe care se putea citi: "Opriţi genocidul", "Un pat de spital mai puţin, un mormânt în plus", "Reţeta gratuită", "Egal Clopotin, Lopatin, Cimitirol" sau "Politica Bartoş este un genocid naţional". De la tribuna organizată în centrul pieţei au vorbit pe rând liderii tuturor organizaţiilor prezente la manifestaţie: Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciştilor, Asociaţia Beneficiarilor de Servicii Medicale, Camera Federativă a Medicilor, Asociaţia Pensionarilor din România, Patronatul Medicilor de Familie şi Asociaţia Naţională a Medicilor de Medicină de Familie/Medicină Generală, BNS, Sanitas, Alianţa Civică, Eşarfele albastre, dar şi oameni simpli, bolnavi care nu-şi mai pot procura medicamente.

"Numai în luna februarie 2003 au murit peste 20.000 de pensionari, şi asta pentru că nu au mai avut acces la medicamente, iar spitalele s-au confruntat cu cea mai acută criză de materiale sanitare", a spus Ştefan Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Pensionarilor din România. "În acest context, s-a apreciat că o ameninţare şi mai mare pentru viitorul României, pe fondul lipsei de medicamente, o constituie creşterea fără precedent a numărului cazurilor de suicid", a declarat profesorul Florin Tudose, şeful clinicii de psihiatrie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Protestatarii au criticat Executivul pentru lipsa medicamentelor compensate şi gratuite din farmacii, pentru blocajul din sistem şi au scandat, în repetate rânduri, demisia Guvernului, în frunte cu premierul Adrian Năstase.

"Având în vedere criza sistemului de sănătate din România - dovedită prin semnalele disperate ale populaţiei bolnave şi ale corpului medical, incapacitatea sistemului sanitar de a achita cheltuieli de bază asumate prin bugetul aprobat oficial, lipsa acută de medicamente compensate pentru tratamentul ambulator, având drept consecinţă greutăţi majore în tratamentul unor boli cronice grave ca epilepsia, bolile psihice, cancerele, hemofiliile, cu consecinţe mortale asupra oamenilor, lipsa medicamentelor, a hranei din spitale, precum şi frigul şi supraaglomerarea unor secţii - încercarea autorităţilor care, sub masca reformei, închid unităţi sanitare cu paturi, fără a ţine seama de securitatea sanitară a populaţiei din numeroase zone, protestatarii cer preşedintelui României să-şi exercite obligaţiile care rezultă din art.80 al Constituţiei şi să medieze situaţiei de criză din sănătate, în comun cu oficiali ai Guvernului, reprezentanţii Parlamentului, ai populaţiei, ai corpului medical şi farmaceutic", se arată într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor statului şi care a fost citită, duminică, în Piaţa Revoluţiei, de către Mircea Cinteză, preşedintele Colegiului Medicilor din România. În plus, semnatarii scrisorii au mai cerut modificarea Ordonanţei de Urgenţă 150/2002, astfel încât CNAS să devină instituţie autonomă şi nu subordonată MSF, iar banii asiguraţilor să rămână în sistem pentru sănătate, nu să acopere găurile negre din economie. Mai mult chiar, protestatarii au cerut protecţia socială efectivă pentru accesul întregii populaţii la tratamentul medicamentos ambulator, garantarea accesului real al populaţiei la îngrijirile medicale spitaliceşti şi prezentarea publică a planului restructurării spitalelor, cu asigurarea uniformităţii acestui tip de servicii pe întreg teritoriul ţării. Domnul Mircea Cinteză a cerut îndepărtarea confuziei şi incertitudinii care rezultă din cascada de acte legislative contradictorii din domeniul sanitar, îndepărtarea măsurilor de umilire a cetăţeanului român şi redarea demnităţii pentru bolnavii în suferinţă.

Protestatarii au mai scandat, în încheiere, "Adio Năstase, Adio Bartoş"., "Demisia!", "Avem nevoie de sănătate. Vrem banii noştri, Nu vă lăsăm să faceţi un alt FNI cu banii asiguraţilor", "Opriţi genocidul din Sănătate", "Încetaţi să mai furaţi banii pentru bolnavi!".

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Partidul Naţional Liberal a considerat întotdeauna că o politică reală şi efectivă de descentralizare a administraţiei publice din România constituie o dovadă că regulile europene au fost învăţate, iar comunităţile locale au puterea de a-şi decide viitorul.

Am apreciat că administraţiile locale pot fi mai eficiente, mai responsabile şi mai hotărâte în gestionarea resurselor locale, dar şi în rezolvarea problemelor specifice ale comunităţii.

Partidul Naţional Liberal a participat înainte de anul 2000 la adoptarea legislaţiei referitoare la crearea regiunilor de dezvoltare economică. Aceste regiuni nu au nici o legătură cu actualele unităţi administrativ-teritoriale şi scopul lor este să asigure dezvoltarea regiunilor rămase în urmă.

Regiunile de dezvoltare economică sunt create să elaboreze programele şi proiectele pentru atragerea fondurilor de la Uniunea Europeană pentru a dezvolta efectiv regiunile României. De aceea, orice altă interpretare sau abordare nu este în concordanţă cu cerinţele europene şi urmăresc alte interese, aşa cum procedează UDMR, care a forţat mâna Guvernului Năstase de a schimba ordinea firească a lucrurilor doar bazându-se pe un argument anacronic - etnia.

UDMR nu este capabilă să depăşească condiţia sa etnică şi să adopte o poziţie politică corectă, acţionând pentru o unire a unor judeţe exclusiv pe criteriul etnic a unor judeţe slab dezvoltate economic, ceea ce va avea ca efect generalizarea sărăciei şi amânarea şanselor de progres în zonele respective.

Regiunile de dezvoltare trebuie să ţină cont obligatoriu de criterii economice şi sociale, singurele care pot cu adevărat să asigure speranţă cetăţenilor că vor trăi mai bine. Colaborarea regională presupune schimburi între judeţele componente, un argument în plus pentru zonele cu minorităţi de a se implica şi integra la viaţa economică şi socială a societăţii româneşti.

Domnul Ioan Miclea:

"Racolarea - modalitate sau şantaj"

Mi se pare o absurditate să pretindă cineva că recent înfiinţatul grup care să negocieze intrarea în PSD a unor personalităţi din alte partide, este un organism democratic sau că întreaga această activitate este democratică şi transparentă.

Este cel puţin o impoliteţe (asta ca să mă exprim elegant) ca un partid aflat la putere să "racoleze", de data aceasta să zicem "instituţionalizat", membri ai altor partide, ştiut fiind că aceste "racolări" se fac prin şantaj şi promisiuni.

Înfiinţarea acestui grup este o grea lovitură dată firavei noastre democraţii, în condiţiile în care, în conformitate cu prevederile Constituţiei, aderarea la un partid este o opţiune liberă a fiecărui cetăţean. Ce fel de libertate asigură atragerea unor personalităţi spre un partid (care este la putere) prin şantaj, promiterea de funcţii, promiterea de demnităţi sau alte foloase?

Până în prezent, PSD a racolat personalităţi din celelalte partide prin şantajul bugetului de stat. Din această cauză, mulţi aleşi, primari şi consilieri, au trecut la PSD deoarece numai aşa localităţile lor primeau bani de la consiliile judeţene. Între răul de a fi în PSD şi răul de a contraveni intereselor concetăţenilor pentru simplu motiv că au alte convingeri politice decât cele ale partidului de la putere, au ales răul cel mai rău, şi-au călcat pe conştiinţă, migrând spre PSD.

Nu găsesc nici o explicaţie logică la acest demers a înfiinţării unui grup de racolare a unor personalităţi din alte partide de către PSD, deoarece lipsa de convingeri politice social-democrate (de nuanţa PSD) a racolaţilor, nu este benefică acestui mastodont politic. Nu cred că poţi face politica coerentă, cu atât mai puţin să aplici în teritoriu directive şi programe, cu oameni a căror inimă este legată de alt partid sau cu oameni fără conştiinţă şi fără Dumnezeu, care au trădat pe cei ce i-au promovat.

Guvernarea anterioară, CDR-UDMR-PD-PNL, etc., etc., a dovedit din plin până unde merge fripturismul şi oportunismul politic. Oare nu-şi mai aminteşte PSD-ul de oamenii care l-au trădat şi au intrat în CDR? Se pare că nu, atâta timp cât i-a reprimit ba chiar a instituţionalizat aceste metode aberante, nedemocratice. Cum este metoda, aşa vor fi şi rezultatele. Minciuna nu va putea acoperi niciodată adevărul, iar răul în acest caz cu greu va fi evitat.

Afirm aici cu toată responsabilitatea că modul în care procedează PSD în acest moment se numeşte corupţie politică. Oare nu susţine acest partid că împotriva corupţiei îşi îndreaptă el săgeţile? Ba da, dar fiţi siguri că totul este o mascaradă şi o bătaie de joc.

Şi pentru ca nimeni să nu mă poată acuza în acest caz de partizanat, voi relata aici în sprijinul afirmaţiilor mele, câteva cazuri din judeţul Cluj, ai căror eroi sunt în majoritatea lor oameni din alte partide decât cel în care sunt eu.

Iată, în anul 2001, PSD avea 38 de primari din totalul de 81 în judeţul Cluj.

Deoarece municipiul Cluj Napoca are un primar, în persoana domnului Gheorghe Funar, PRM-ist, bugetul acestui mare oraş a fost "ajustat" ca atare de către PSD (71% în 2001 şi 64% în 2002 din alocaţiile bugetare). Este o mare nedreptate, deoarece banii li se cuvin cetăţenilor oraşului, indiferent de situaţia creată în administraţia lui. Oraşele cu primari PSD nu au asemenea probleme. Aşa, de exemplu, Turda a primit 214% în 2001 şi 104 în 2002; Câmpia Turzii a primit 149% în 2001 şi 153% în 2002; iar Gherla a primit 174% în 2001 şi 199% în 2002.

Vreau să subliniez că media alocaţiilor bugetare pe acest an în judeţul Cluj este de 119% pentru localităţile cu primari PSD, 74% pentru localităţile cu primari PD, iar celelalte localităţi au 88%.

Şi, în sfârşit, pentru a susţine afirmaţia că PSD încurajează prostituţia politică voi arăta aici modul în care au fost finanţate de la buget localităţile a căror primari au migrat spre PSD deşi au fost aleşi iniţial pe listele altor partide. Astfel, în comuna Aluniş, primarul Ioan Pop (fost PD-ist) avea 79% în 2001 şi 378% în 2002. Nu-i rentabil să fii pesedist?! Primarul din comuna Aschileu, fost PD-ist, Mircea Băgăreanu a săltat de la 89% în 2001 la 130% în 2002; dar ce să mai vorbim de primarul unei localităţi plină cu vile PSD, şi amintesc aici comuna Beliş, în care primarul Roşca a primit în anul 2001 101% iar în anul 2002 446%. Strigător la cer! Desigur, vilele baronilor PSD trebuiau alimentate cu apă, trebuia să li se asigure canalizare, drumuri asfaltate etc. Exemplele ar putea continua în acest fel cu cazul Băişoara şi altele.

Aş fi tentat să cred că migraţia primarilor se datorează schimbării convingerilor acestora. Aş accepta această ipoteză dacă aş şti că un singur primar a trecut de la PSD la un alt partid. Dar aşa ceva nu s-a întâmplat.

Am enumerat aceste câteva exemple pentru a releva urmările şantajului ascuns, tacit, pe care PSD l-a făcut cu aleşii altor partide.

Mă întreb cu groază ce se va întâmpla de acum înainte când această instituţie a racolărilor a fost legiferată în PSD şi când actualii aleşi din opoziţie vor cunoaşte, în urma unor negocieri, bănuiesc lungi şi anevoioase, cât de mare va fi felia de tort ce li se va servi în schimbul trădării. Aceşti transfugi politici au, după părerea mea, mentalitate de slugă. La aşa stăpâni, aşa slugi!

Mă rog lui Dumnezeu ca El să găsească o cale pentru a opri într-un fel aceste lucruri până nu se va ajunge la o stare deplorabilă în care oameni politici ai partidelor din opoziţie să-şi vândă credinţa şi conştiinţa pe un blid de linte PSD-ist.

Domnul Emil Boc:

Criza actuală din domeniul sănătăţii, fără precedent în istoria post-revoluţionară a României, o obligă pe doamna ministru al sănătăţii, Daniela Bartoş, la o demisie care să nu o mai facă părtaşă la atentatul împotriva sănătăţii cetăţenilor, prezentat de Guvernul Adrian Năstase drept "reformă".

O demisie, chiar tardivă, i-ar aduce doamnei Daniela Bartoş onoare şi ar situa-o de partea colegilor săi medici, care au înţeles efectele dezastruoase ale deturnării de către Guvernul Năstase a banilor colectaţi pentru sănătate.

Sfidarea şi umilirea cetăţenilor trebuie să înceteze, iar Guvernul trebuie obligat, prin orice mijloace, să pună la dispoziţia sănătăţii cele 12.000 de miliarde de lei aflaţi în prezent în contul asigurărilor de sănătate. În orice ţară civilizată, demisia ministrului sănătăţii în semn de protest faţă de o astfel de nedreptate ar fi venit ca un gest de la sine înţeles.

În Programul de guvernare prezentat Parlamentului la învestitură, P.D.S.R. afirma că, în perioada 1996-2000, "situaţia din sistemul de sănătate s-ar fi degradat în mod constant, atingând cota de alarmă". Dacă acest fapt ar fi adevărat, în prezent, în condiţiile în care s-a dublat numărul pensionarilor care mor în fiecare lună, bolnavii cronici îşi pierd viaţa pe paturile spitalelor în lipsa medicamentelor, iar cozile kilometrice obişnuite înainte de Revoluţie s-au mutat în faţa farmaciilor, care este starea sănătăţii? Acestea sunt obiectivele programului strategic al P.S.D., intitulat "O Românie mai sănătoasă, cu o morbiditate scăzută şi mai puţine decese premature"?

În calitate de medic, doamna ministru Daniela Bartoş ar trebui, cu siguranţă, să înţeleagă mai bine decât alţi colegi miniştri ce înseamnă funcţionarea unui sistem de ocrotire a sănătăţii. Şi tot în calitate de medic, doamna Bartoş a depus un jurământ - care începe cu preceptul "mai întâi să nu faci rău" - şi care nu îi permite să pună alte interese, indiferent de natura acestora, deasupra interesului cetăţeanului care are nevoie de asistenţă medicală şi care a achitat toată viaţa o contribuţie pentru a-şi asigura acest drept.

În calitate de medic, doamna ministru are o răspundere mult mai mare decât colegii săi de cabinet. Apreciez că demisia doamnei ministru Bartoş ar putea deschide ochii Guvernului asupra atentatului la sănătatea cetăţenilor, pe care îl patronează. Dacă cei peste 10.000 de pensionari şi sutele de bolnavi cronici decedaţi în cursul lunii februarie, cozile din faţa farmaciilor sau semnalele trase de Colegiul Medicilor, societatea civilă şi reprezentanţii Opoziţiei nu au avut nici un efect, poate un act de curaj din partea doamnei ministru al sănătăţii a rămas ultima soluţie pentru stoparea distrugerii sistemului sanitar.

Doamna Daniela Bartoş se află în faţa unei alternative: fie îşi asumă răspunderea, ca politician, pentru aşa-zisa reformă cinică şi inumană, soldată cu moartea a zeci de mii de bătrâni şi bolnavi cronici - trecând aceste aspecte în următorul bilanţ al guvernării -, fie îşi asumă răspunderea de a arăta Guvernului, în calitate de medic, că greşeşte grav şi că aceste greşeli au consecinţe dezastruoase şi ireversibile.

Doamna ministru a sănătăţii are ocazia de a-şi demonstra buna credinţă printr-o demisie în ceasul al 12-lea, şi de a intra în istoria politicii ca o persoană conştientă, care s-a împotrivit unor măsuri criminale, şi nu ca politicianul care a distrus şi a îngropat sistemul sanitar din România, bătându-şi joc de viaţa şi de sănătatea a milioane de cetăţeni.

Domnul Ioan Onisei:

"Anticorupţia şi ouăle lui Năstase" (1)

Declaraţie politică

"Omleta presei"(2) - În atenţia domnului prim-ministru Năstase Adrian

"Până şi UDMR s-a ridicat la discuţia moţiunii de cenzură împotriva subordonării Parlamentului de către Executiv, care serveşte aleşilor dimineaţa, la prânz şi seara, pe săturate, ordonanţe de urgenţă tocmai bune de adoptat, pentru ca a doua zi să le modifice (...)". "Fie şi de dragul de a mai discuta câte o lege o dată pe sesiune, iniţiativa PRM, PNL şi PD de a introduce o moţiune de cenzură merită salutată, neamivorbind că nimeni nu crede că noile reglementări ar fi produs vreun puseu de tensiune chiar şi ultimului ciumete de corupt. Ce dovadă mai bună decât că parlamentarii Puterii le-au dat verde cu voioşie?" (3)

"Deşi a considerat nejustificate atacurile la persoană, pesemne prin comparaţie cu mult mai justificatele atacuri la economie - premierul a ţinut să-şi facă numărul şi cu această ocazie a şi punctat pentru galerie: Cineva a sugerat să vină să-mi numere găinile. Eu i-am sugerat să vină să-mi numere ouăle. Trăiască Vacanţa Mare! Leana şi Costel - premier!" (4)

"Arogantul Adrian Năstase şi-a dat din nou în petec. Luni seara (31 martie 2003), în Plenul celor două Camere ale Parlamentului, 444 de aleşi ai neamului l-au putut auzi pe şeful Guvernului invitând opoziţia să-i numere ouăle." (5) "Dar până să invite un parlamentar să-i numere ouăle", premierul s-a antrenat temeinic pe gazonul expresiilor deocheate. Primul-ministru repetase de curând opoziţiei că umblă toată ziua cu "corupţia în gură". (6)

"Ni se pare sub demnitatea unui prim-ministru ca în Parlamentul României, într-un moment important pentru ţară - cum este votarea unei moţiuni de cenzură referitoare la legile anticorupţie -, să facă o asemenea declaraţie. Domnul Năstase probabil socoate că are simţul umorului şi-l exercită în toate ocaziile. Eu n-am auzit ca într-un parlament sau într-un guvern din altă parte, din ţările civilizate să se facă o declaraţie de acest gen. Este inacceptabil". (7)

"Practic, şi această declaraţie - care trădează evident nervozitatea premierului, dar şi un fel de disperare a lui de a nu putea da răspunsurile adecvate la întrebări de altminteri cât se poate de fireşti într-o societate democratică -, se poate vedea incapacitatea reală a guvernării actuale de a face faţă, aşa cum se cuvine, problemelor pe care le are în faţă". (8)

"(...) să vină mai bine să-mi numere ouăle", chema "inacceptabil şi vulgar" (9) Adrian Năstase. "Papii au fost controlaţi la ouă timp de 5 secole". (10). "Istoria spune că acest sistem s-a introdus după ce unul dintre capii Bisericii Catolice a reuşit să devină o femeie travestită, ceea ce era de neîngăduit. Probabil că varianta actualizată a producerii ar consta în plasarea unei camere video (atât de dragi premierului) sub întâiul scaun de la Palatul Victoria". (11)

"Domnul Năstase ar trebui să revină într-un fel sau altul şi să spună am greşit, iertaţi-mă, am făcut o glumă proastă (...). Nu e acceptabil ce se întâmplă. Nu vreau să spun cuvântul care îmi trece acum prin cap referitor la asemenea declaraţii. L-a spus domnul Iliescu o dată cu privire la Piaţa Universităţii. A devenit slogan după aia...". (12)

PS"Cum s-a ajuns la numărarea ouălelor"?

"Invitaţia cu tentă obscenă adresată de premier de la tribuna Parlamentului este urmarea unei declaraţii politice, de acum o săptămână -mai precis, din data de 25 martie 2003- a deputaţilor Partidului Democrat, care cereau inventarierea tablourilor şi vietăţilor din ograda premierului. Ei erau nemulţumiţi că legea anticorupţie nu-l va obliga pe Năstase să-şi declare colecţiile de artă sau efectivele de păsări şi animale de la ferma Cornu. Deputatul Ioan Onisei l-a ironizat pe premier, întrebându-l dacă se teme cumva să nu-i fie răpite găinile şi furate tablourile". (13)

"Premierul Adrian Năstase a încercat ieri să justifice anumite lacune ale legii anticorupţie:

AVERI - Unii colegi de la diverse grupuri parlamentare au spus că, dacă trecem pe Internet cât e contul bancar, riscăm să oferim o bază de date pentru cei care ar fi tentaţi să facă răpiri ale familiilor demnitarilor şi să ceară exact suma din cont. Adică devenim complici morali la o astfel de acţiune". COLECŢII - La un moment dat am avut impresia că acest punct mă viza doar pe mine.

Dacă este nevoie, facem o lege specială pentru colecţiile mele de artă, dacă asta chiar e o problemă". (14)

" Nu încercaţi să vă faceţi că nu înţelegeţi raţiunile şi scopul moţiunii de cenzură, aşa cum încercaţi să vă faceţi că nu înţelegeţi de ce opinia publică este nemulţumită şi contrariată de faptul că noua declaraţie de avere conţinută în pachetul legislativ cu care aţi venit în faţa Parlamentului, nu mai conţine rubricile privind colecţiile sau obiectele de artă cu valoare deosebită ( opere de artă plastică, mobilier de artă, antichităţi etc.); colecţiile numismatice, filatelice, de artă populară etc.; obiecte şi bijuterii din aur, argint, platină şi pietre preţioase cu o valoare de peste 1.000.000 lei fiecare sau cântărind peste 100 grame, aşa cum nu mai conţine nici efective de animale şi păsări şi nici participări-acţiuni, părţi sociale în societăţile comerciale şi valoarea acţiunilor sau părţilor sociale" (15).

"(...) noua noastră declaraţie de avere, domnule Preşedinte - Premier -declaraţie care, vrând - nevrând, va trebui să apară pe pagina de internet a Guvernului- nu va mai cuprinde (dacă a cuprins vreodată!) opere de artă plastică, mobilierul de artă, antichităţile, piesele numismatice şi filatelice pe care le-aţi achiziţionat din veniturile de bugetar şi din sudoarea muncii voastre la ferma de la Cornu, ale cărei efective de animale şi păsări vor rămâne, şi ele, secrete. Şi totuşi, până la urmă, ce greşeală: publicare efectivelor de animale şi păsări, producţie record de lapte şi ouă ale fermei model Cornu ar fi putut -cine ştie?!- să justifice o colecţie de artă apreciată, în cercurile cunoscătorilor, la aproximativ 2.000.000 de dolari" (16).

Şi încă ceva, domnule Năstase: sper să nu răspundeţi acestei scrisori deschise declarând că nu veţi face publică lista deoarece "unii colegi de la diverse grupuri parlamentare" (mai "diverse" decât PSD şi UDMR?!?) v-au sfătuit să nu o faceţi pentru că s-ar putea să vi se fure tablourile sau răpească găinile!" (17).

"Vă veţi acoperi, încă o dată, de ridicol, aşa cum s-a întâmplat când aţi afirmat (...) dacă pe Internet este trecută valoarea exactă a contului bancar, există riscul de a oferi o bază de date eventualelor persoane tentate, de exemplu, de răpirea unor membri de familie", adică "devenim complici morali la o astfel de acţiune"(!!!). Ca şi când, cei care vor bifa DA în noua declaraţie de avere, în dreptul rubricii "depozite în valută sau în lei, în ţară sau străinătate, a căror valoare depăşeşte echivalentul a 10.000 euro" nu ar risca să fie aflaţi de "răpitori"!!! (18)

PPS Această "Declaraţie politică" se vrea un modest semn de respect şi preţuire pentru presă, ca şi pentru intelectualii care s-au exprimat ferm şi -cum altfel?- critic în legătură cu atitudinea grobiană a Primului-ministru Adrian Năstase manifestată la dezbaterile recentei moţiuni de cenzură.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc. Secţiunea "Declaraţii politice" s-a încheiat, vă urez o zi spornică! Predau microfonul domnului vicepreşedinte Petrescu.

(După pauză, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 266, sunt absenţi 78, din care participă la alte acţiuni parlamentare 26.

Vom trece în primul rând la constituirea unei comisii de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată: Bar Mihai, Boajă Minică, Neamţu Horia Ion - Grupul parlamentar al PSD; Baban Ştefan - Grupul parlamentar al PRM; Cladovan Teodor - Grupul parlamentar al PD; Nicolăescu Gheorghe Eugen - Grupul parlamentar al PNL; Winkler Iuliu - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române. Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să ia cineva cuvântul?

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În numele iniţiatorilor trebuie să fac câteva precizări în legătură cu această propunere legislativă. Ea are menirea de a simplifica procedura acordării cetăţeniei române foştilor cetăţeni, care au pierdut cetăţenia din diferite motive, precum şi descendenţilor acestora. Este urmare a unor experienţe proprii pe care le-am avut, în urma cărora am constatat că procedura prin care dosarele de dobândire a cetăţeniei se depun în prezent, în conformitate cu Legea nr.21/1999, deci, această procedură este greoaie, cronofagă, producătoare de prejudicii. Pentru a simplifica această procedură am propus colegilor noştri o modalitate foarte simplă, şi anume aceea a depunerii acestor dosare la sediile reprezentanţelor diplomatice sau consulare din ţările în care aceşti foşti cetăţeni români ori descendenţi ai acestora au domiciliul ori reşedinţa. În acest fel, noi sperăm că vom face un lucru foarte bun pentru aceşti oameni şi, de aceea, vă rugăm să fiţi de acord cu propunerea noastră legislativă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond vă rog poftiţi.

Domnul Tamás Sándor:

Aş vrea să vă prezint raportul asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, nr.21 din 1991.

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbateri în fond, cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, nr.21/1991, transmisă cu Adresa nr.548 din 3 februarie 2003, înregistrată sub nr.31/96 din 6 februarie 2003. Cu Avizul nr.25 din 08.01.2003 Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil, cu unele observaţii şi propuneri. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis Comisiei juridice avizul său favorabil. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sesizată cu dezbatere spre avizare a transmis Comisiei juridice Avizul nr.32/68 din 25.02.2003, de respingere a propunerii legislative supusă dezbaterii.

Cu Adresa nr.581/MPR din 10.02.2003, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul a transmis punctul de vedere al Guvernului prin care susţine adoptarea propunerii legislative, cu unele observaţii şi propuneri. Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat propunerile legislative pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, nr.21 din 1991, în şedinţa din 26 martie 2003. La dezbateri au participat deputaţii Minodora Cliveti şi Tamás Sándor în calitate de iniţiatori ai propunerii legislative.

Prin această iniţiativă legislativă se reglementează posibilitatea ca foştii cetăţeni români care înainte de 22 decembrie 1989 au pierdut cetăţenia din diferite motive, precum şi descendenţii acestora, să poată face cererea de redobândire a cetăţeniei în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

În urma examinării iniţiativei legislative mai sus - menţionate, a expunerii de motive la aceasta, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi avizului Consiliului Legislativ, membrii comisiei şi iniţiatorii şi-au exprimat opiniile privind oportunitatea adoptării unei asemenea propuneri legislative.

În cursul dezbaterii, ţinând cont de observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ şi ale Guvernului, membrii comisiei au formulat amendamente care, în urma supunerii la vot, au fost adoptate cu unanimitate de voturi. La finalul examinării s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, nr.21/1991, cu amendamentele admise, astfel cum reiese din anexa la prezentul raport.

La lucrările şedinţei au fost prezenţi 23 de deputaţi din numărul total de 25 de membri ai comisiei. În raport de obiectul şi conţinutul său, ce vizează completarea unei legi organice, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Şi acum, în nume personal, dacă îmi permiteţi, aş vrea să subliniez încă o dată, Consiliul Legislativ a avizat-o favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a dat avizul său favorabil, Guvernul susţine această iniţiativă şi propunerea a fost adoptată cu unanimitate de voturi. Eu cred că în Parlamentul României rar se întâmplă un consens atât de larg şi aş vrea să vă rog să votaţi şi dumneavoastră cu unanimitate.

Comisia propune pentru dezbateri generale 10 minute şi pe articole câte un minut. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Atunci trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii, vă rog să priviţi în raport la pct.1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat, aşa cum a fost propus de către comisie.

Articolul I, preambul. Vă rog să priviţi la pct.2 al raportului, s-a propus o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat, aşa cum s-a propus de către comisie.

La pct.1 al articolului I vă rog să priviţi la pct.3 se propune introducerea unui nou alineat, un alin.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat pct.1, cu completarea propusă de către comisie.

Pct.2. Vă rog să priviţi la pct.4 al raportului. Dacă sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Vă rog să priviţi, de asemenea, la pag.5 a raportului, la pct.5. Se introduce un art. II. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. S-a adoptat. Deci, va fi art. I şi art. II.

Am parcurs întregul proiect de lege, se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 6 al art. 9 din Legea nr.74/1995, republicată, privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Poftiţi vă rog.

Domnul Mircea Ifrim:

Legat de Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, comisia a analizat acest proiect şi este de acord, rugându-vă să-l votaţi în forma în care comisia l-a făcut. Este vorba de unele facilităţi pe care le acordăm medicilor care au fost deţinuţi sau internaţi din motive politice. Vom avea de asemenea, împreună cu Comisia pentru muncă un amendament pe care îl vom prezenta la momentul cuvenit.

Vă mulţumim foarte mult.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Deci, dumneavoastră aţi prezentat varianta comisiei sau ca iniţiator, da? În ambele. Bine. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Preambulul la articolul unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.6. Vă rog să priviţi în raport la poziţia 1, la pct.1 al raportului. Dacă sunt observaţii? Poftiţi. Poftiţi, domnule Leonăchescu. Are domnul Leonăchescu observaţii.

Domnule profesor, întâi domnul Leonăchescu ca să formulaţi după aceea un punct de vedere asupra observaţiei dânsului. (Se referă la domnul prof.Mircea Ifrim care doreşte să vină la microfon.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În textul propus de către comisie la acest alin.6 al art.9 s-a strecurat, sunt convins, o greşeală, pentru că redactarea sună în felul următor: "precum şi a celor deportate în străinătate ori construite în prizonieri". Termenul "construite" nu-şi are locul aici, cred că este vorba de "constituite"; "persoane constituite în prizonieri". Oricum, trebuie verificat, este total impropriu formulat "construite în prizonieri" aici. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnule profesor Ifrim, cum e cu "construitul"?

Domnul Mircea Ifrim:

Este o greşeală, într-adevăr. Comisia propune "ori având statutul celor deportate în străinătate", "ori cu statut de prizonieri", pentru că nu este vorba de construit.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Nu este mai bine "constituite"?

Domnul Mircea Ifrim:

Da, se poate şi "constituite".

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Bine, lăsăm aşa, "constituite".

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Alte observaţii?

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte? Comisia noastră şi cu Comisia pentru muncă am dori să mai completăm paragraful cu: "Menţinerea în activitate după împlinirea acestor vârste se face numai cu acordul angajatorului şi a Colegiului Medicilor", pentru că aşa este corect, să aibă şi Colegiul Medicilor un punct de vedere. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii? Adoptat în varianta modificată de comisie, aşa cum a fost prezentată de domnul profesor Ifrim.

Am parcurs întregul proiect, se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

Dacă din partea iniţiatorului se doreşte a se lua cuvântul? Da, poftiţi.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.):

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Prin Ordonanţa Guvernului nr.14/2003 s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap în subordinea directă a Guvernului. Prin acest act normativ s-a declanşat adevărata reformă în sistemul drepturilor şi protecţiei sociale privind persoanele cu dizabilităţi.

S-a trecut la descentralizarea serviciilor, drepturile vor fi plătite prin consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale municipiului Bucureşti, s-au desfiinţat inspectoratele judeţene, s-au înfiinţat 5 inspecţii regionale, care nu corespund ca locaţie, ca sediu cu cele de dezvoltare regională. De asemenea, s-a dat o formulă nouă chiar modalităţii de funcţionare cu angajaţii de specialitate din sistem, pentru a avea în vedere realizarea de programe şi strategii, de asemenea, monitorizarea şi rezolvarea de facto a tuturor problemelor ridicate.

În ceea ce priveşte Comisia superioară de expertiză, i s-a dat o imagine nouă, la fel ca şi la comisiile de expertiză judeţene şi ale consiliilor locale, care se înfiinţează prin hotărâri ale consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale, în urma avizului dat de Autoritatea Naţională. Aici sunt persoane care sunt în câmpul muncii cu autoritate în domeniu, atât naţională, cât şi internaţională. În acest fel va fi şi o normă metodologică şi de control.

De altfel, Autoritatea Naţională are ca sarcină principală realizarea strategiei naţionale în ceea ce priveşte protecţia persoanelor cu handicap. Sunt amendamente trecute în cadrul ordonanţei, discutate de comun acord la cele două comisii de specialitate, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, realizate în demersul nostru de a avea o realitate exactă a numărului persoanelor cu handicap din România şi s-a constatat că partea ce privea nevăzătorii nu o avea nimeni, nici fostul SSH, nici inspecţiile judeţene. De aceea, amendamentele trecute, în sensul ca Asociaţia nevăzătorilor să predea Autorităţii Naţionale până la 30 iunie documentaţia şi situaţia reală a nevăzătorilor luaţi în evidenţa dânşilor, pentru că nu toţi au fost în evidenţa acestora, predarea de către Autoritate către consiliile judeţene până la 31 iulie a situaţiilor, în aşa fel încât plata drepturilor privind persoanele cu handicap, să fie realizată pentru toate categoriile de persoane cu handicap în raport de cele 5 specialităţi: ortopedie, neurologie, psihologie, psihiatrică internă şi oftalmologie, să fie realizată prin consiliile judeţene, deci, în structura descentralizată.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am mandat şi din partea doamnei preşedintă Smaranda Dobrescu să prezint raportul comun al Comisiilor noastre pentru sănătate şi pentru muncă. Prin acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap se realizează o mai bună funcţionalitate a acestei autorităţi naţionale, în acelaşi timp acordându-se tot ceea ce se impune tuturor categoriilor de handicapaţi. Doamna ministru Gheorghiu a prezentat detaliile acestor elemente, aşa încât nu mai este cazul să mai răpim din timp.

Vă rugăm să votaţi în forma care a fost aprobată de către cele două comisii. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doreşte nimeni să participe la dezbateri generale.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art.1, punctul 1 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 vă rog să priviţi în raport la pct.2 al raportului. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Alin. al treilea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Vă rog să priviţi în raport la pag.3 pct.3, se propune o anumită modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Art.9 adoptat în forma modificată de către comisie.

Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Vă rog să priviţi la pct.4 al raportului. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Art.13. Obiecţii? Vă rog să priviţi la pct.5 al raportului. Dacă sunt obiecţii? Şi, de asemenea, la pct.6. Nu sunt obiecţii. Adoptat art.13 în varianta comisiei.

Art.14. Vă rog să priviţi în raport. La pct.7 al raportului se introduce un text nou. Dacă sunt obiecţii? Da, poftiţi.

Deci, suntem la pct.7 al raportului.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte, tot textul este bun, decât trebuie corelat la pct.4, 5 şi 6; este vorba de "consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti". Aici este informă sintagma "consiliile locale ale municipiului Bucureşti", deci, trebuie corelat la pct.5 şi 6 de la art.1 introdus. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, comisia? Este de acord deci, cu această precizare făcută de doamna Gheorghiu.

Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa - dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic vă rog să priviţi la pct.1 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Am parcurs întregul proiect. Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Moreni, judeţul Dâmboviţa. Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva? Poftiţi, vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Situat la limita central-estică a judeţului Dâmboviţa cu judeţul Prahova, oraşul Moreni este atestat documentar la 1584. El s-a dezvoltat de-a lungul râului Cricov în partea sudică a dealurilor subcarpatice către zona de câmpie înaltă piemontată, Pintenul Măgurii. A fost declarat oraş la 15 septembrie 1917 şi este unul dintre cele mai vechi centre ale industriei extractive a petrolului din România, de care se leagă aproape întreaga istorie a petrolului românesc.

În decursul vremii şi în prezent, oraşul Moreni a polarizat şi polarizează viaţa economico-socială a unei populaţii de peste 60 de mii de cetăţeni. A cunoscut o dezvoltare economică şi socială datorită resurselor naturale ale zonei, dar şi prin hărnicia şi priceperea cetăţenilor cu înclinaţii deosebite în domeniul extracţiei petrolului, construcţiei de maşini, industriei de confecţii etc. Rezervele de petrol, sare şi gaze naturale s-au asociat sub forma unor structuri productive, făcând ca oraşul Moreni să fie un centru de importanţă naţională şi chiar mondială în exploatările permanente cu producţii ridicate de ţiţei.

Economia oraşului este caracterizată de activitatea celor peste 1.600 de agenţi economici, majoritatea cu capital privat, specifice fiind activităţile de exploatare şi distribuţie a ţiţeiului şi produselor petroliere, construcţii de maşini şi utilaj tehnologic, construcţii civile şi industriale, chimie, industrie alimentară, confecţii, textile, prelucrarea lemnului etc.

Având în vedere toate acestea, potenţialul economic al oraşului Moreni şi perspectivele de dezvoltare ale lui, consider că el îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi promovat în categoria municipiilor de importanţă interjudeţeană, potrivit art.2 din Legea nr.351/2001.

Ne însuşim raportul comisiei, legat de promovarea oraşului Moreni la rang de municipiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii în procedură obişnuită, avizării în fond şi întocmirii raportului asupra Propunerii legislative privind declararea ca municipiu a oraşului Moreni, din judeţul Dâmboviţa.

La întocmirea raportului şi în timpul dezbaterilor ce au avut loc, au fost luate în vedere şi avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi al Consiliului Legislativ, ca şi punctul de vedere al Guvernului.

Aşa cum arăta şi iniţiatorul, iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare declararea oraşului Moreni municipiu.

Comisia a apreciat că marea majoritate a criteriilor impuse prin Legea nr.351/2001 sunt îndeplinite şi, în consecinţă, şi pentru motivele pe care iniţiatorul le-a expus aici, în faţa dumneavoastră, a apreciat că se poate întocmi un raport favorabil.

În numele comisiei, vă rog, deci, ca votul dumneavoastră să fie dat în susţinerea raportului nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii.

Vă rog să priviţi în raport; se propune o anumită modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

S-a adoptat aşa cum a fost propus de comisie.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Vă rog să priviţi în raport la poz.3; se propune o anumită modificare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.40/2002 pentru modificarea şi completarea art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Dacă, din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi, domnule Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul trecut au fost elaborate şi aprobate mai multe ordonanţe ale Guvernului privind modificarea Ordonanţei nr.80 referitoare la stabilirea normativelor de cheltuieli.

La Senat, toate aceste ordonanţe au fost cuprinse într-una singură - Ordonanţa de urgenţă nr. 130 ordonanţe de anul trecut -, aşa încât se justifică respingerea ordonanţei care vă este acum supusă dezbaterii, întrucât prevederile acesteia au fost preluate într-o altă ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii şi avizării în fond cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.40/2002 pentru modificarea şi completarea art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice, precum şi pentru instituţiile publice.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, aviz favorabil, precum şi avizul Consiliului Legislativ trimis în 4.07.2002.

Comisia a constatat că toate prevederile Ordonanţei nr. 40, precum şi ale Ordonanţei nr.68/2002 şi ale Ordonanţei nr.25/2003, au fost incluse de către Senat în Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2002.

În consecinţă, a apreciat că această ordonanţă a rămas fără obiect şi a întocmit un raport de respingere a acesteia.

De aceea, în numele comisiei, domnilor colegi, vă rog să votaţi raportul comisiei, de respingere a Ordonanţei nr.40/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2003 pentru modificarea art.36 din Legea nr.105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate.

Din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, poftiţi.

Domnul Ionel Fleşariu:

Prin art.36 din Legea nr.105 din 1996, al cărui conţinut se propune prin această ordonanţă să fie modificat, se stabilea că, atunci când se schimbă denumirea unor localităţi sau a unor străzi din cuprinsul unor localităţi, cheltuielile determinate de schimbarea actelor de identitate ale cetăţenilor să fie suportate de instituţia publică care a propus schimbarea denumirii.

Întrucât aplicarea practică a acestei prevederi a dat naştere la unele dificultăţi, se propune modificarea acestui articol, în următorul sens: dacă se schimbă denumirea unor localităţi - lucru care se face numai prin lege -, cheltuielile determinate de schimbarea actelor de identitate să se suporte din bugetul de stat, iar în situaţia în care se schimbă denumirea unor străzi, situaţie în care este competent consiliul local, cheltuielile să fie suportate din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale respective.

Ca atare, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea ordonanţei în forma venită de la Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Comisia a luat spre dezbatere şi avizare în fond Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2003 şi, în timpul dezbaterilor, s-au luat în calcul şi avizele favorabile emise de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi avizul Consiliului Legislativ.

S-a apreciat că acest proiect de lege este întemeiat şi susţinut şi, de aceea, Comisia l-a adoptat exact în forma în care l-a adoptat şi Senatul în şedinţa din februarie 2003.

În consecinţă, rugăm plenul Camerei Deputaţilor să-i dea un vot favorabil.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanţei.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.68/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Din partea iniţiatorului?

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Pentru motivele invocate la Ordonanţa nr.40 - nu cea care a fost înainte, ci cealaltă -, suntem de acord şi cu respingerea acestei ordonanţe, Ordonanţa nr.68, întrucât sunt aceleaşi argumente. Prevederile acesteia au fost preluate de către Senat în Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130. Deci, Ordonanţa nr.68 a rămas şi ea fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Argumentele pe care le-am prezentat în vederea susţinerii Proiectului de Lege de respingere a Ordonanţei nr.40/2002 sunt valabile şi în această situaţie şi, în consecinţă, vă rugăm să votaţi raportul comisiei, în forma în care vă este prezentat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt.

Articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.25/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Presupun că este aceeaşi situaţie. Bun.

Dacă este aceeaşi situaţie, să procedăm la fel.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea art.31 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog să-mi propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea art.31 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat.

Vă propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere?

Vă mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2003 pentru modificarea art.33 din Ordonanţa Guvernului nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

Din partea iniţiatorului? Nu este nimeni.

S-a amânat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor.

Din partea iniţiatorilor?

Poftiţi.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

M.L.P.T.L., în calitatea sa de autoritate în stat în domeniul transporturilor, îi revine obligaţia de creare a cadrului legislativ necesar armonizării legislaţiei interne din domeniul transporturilor cu prevederile Programului din Uniunea Europeană şi legislaţiei specifică ei.

Prin apariţia, la 18 februarie, a Directivei C.7/2002 a Parlamentului şi Consiliului European, s-a trecut la armonizarea dimensiunilor maxime admise ale vehiculelor de transport pasageri, motivată de faptul că diferenţele între standardele în vigoare în statele membre ar putea avea efecte nefavorabile asupra condiţiilor de competiţie.

Potrivit celor spuse, am propus modificarea Anexei nr.2 la Ordonanţa Guvernului nr.43/1997, care fusese modificată şi completată prin Ordonanţa nr.79/2001 aprobată prin Legea nr.413/2002, în conformitate cu prevederile acestei directive.

Totodată, s-au modificat şi o serie de valori ale contravenţiilor prevăzute la normele privind exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice.

La discuţiile din cadrul comisiei, s-au adus câteva amendamente, cu care noi am fost de acord şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să fiţi per total de acord cu această ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog? Comisia pentru industrii şi servicii? Poftiţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu privire la această Ordonanţă nr.43/1997 privind regimul drumurilor, a fost solicitată modificarea şi completarea acesteia prin Ordonanţa nr.26. Comisia a înaintat acest raport, cu care a căzut de acord, împreună cu iniţiatorul. Vizează introducerea câtorva texte privind anumite sancţiuni care nu erau corelate şi, de asemenea, privind anumite texte în legătură cu admisibilitatea pe drumul public a unor categorii de autovehicule, care lipseau din normele existente până acum.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanţei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.I.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Vă rog să priviţi în raport.

Se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Pct.3. Vă rog să priviţi, de asemenea, în raport. Se propune o anumită modificare de către comisie.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat, aşa cum a fost modificat de către comisie.

Pct.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Obiecţii?

Vă rog să priviţi în raport. Se propune o modificare.

Nu sunt. Adoptat.

S-au adoptat cele trei articole ale ordonanţei.

Anexa.

Dacă la anexe, sunt obiecţii?

E-n regulă. Nu mai este nici o obiecţie.

Adoptate şi anexele.

Revenim la lege.

Titlul legii,

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Vă rog să priviţi în raport, la pct.2 s-a propus o anumită modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs întregul act normativ.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Poftiţi. Iniţiatorul, întâi; se pregăteşte şi comisia.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

A fost nevoie de această completare a legii, întrucât în derularea procesului de privatizare am constatat că sunt mai multe greutăţi, în sensul că cei care au primit adăposturi, ca efect al Legii nr.168, nu puteau să facă nimic la acele adăposturi, întrucât ei nu aveau dreptul asupra pământului de sub adăposturi; la fel, trebuiau să participe ca oricine la licitaţie, ca să-şi adjudece o suprafaţă de teren, să-şi întreţină animalele şi, de aceea, legea a venit, la fel ca şi pentru vii şi pentru pomi. Pentru că noi am mai promovat o ordonanţă de urgenţă, ca să le dăm în folosinţă pe un termen de ani şi după aceea să rămână în proprietate şi a fost nevoie să venim cu această îmbunătăţire a prevederilor legii, ca să fim mai operativi şi să-i sporim atractivitatea procesului de privatizare.

Astea au fost, în esenţă, motivele.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, împreună cu Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, au fost sesizate în fond spre dezbatere şi avizare cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, prin Adresa nr.145 din 12.III.2003, a aprobat ca pentru proiectul de lege sus-menţionat să se întocmească un raport comun, în conformitate cu prevederile art.69 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Prin proiect, se preconizează concesionarea prin atribuire directă investitorilor care au cumpărat acţiuni sau active la aceste societăţi comerciale al terenurilor cu destinaţie agricolă care nu sunt cuprinse în capitalul social al societăţilor comerciale care deţin în exploatare terenuri cu destinaţie agricolă.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.268/2001 face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

La lucrările comisiilor au fost prezenţi, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, toţi cei 32 de deputaţi, iar din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, au fost prezenţi 27 de deputaţi din cei 31 ai comisiei.

Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost adoptat cu majoritate, înregistrându-se o abţinere din votul celor prezenţi în şedinţa din 25.III.2003.

În urma dezbaterii, comisiile propun admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul legii.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul articolului unic.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21¹.

Vă rog să priviţi la poziţia a treia din raportul comisiei; se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecţii la primul alineat?

Poftiţi. Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule preşedinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să vă reţin atenţia cu o scăpare: la poz.1, la textul propus de comisii, la sfârşitul amendamentului admis - "art.2 alin.1"; trebuie "art.2 alin.2", care face referire strictă la terenurile care fac obiectul acestei modificări.

V-aş ruga să fiţi de acord să modificăm "alin.1" cu "alin.2", aşa cum este prevăzut în Legea nr.268.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Să luăm act de această precizare făcută de domnul preşedinte al comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în varianta comisiei.

Alin.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La alin.3, vă rog să priviţi în raport; la pct.2 al raportului se propune altă modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Alin.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21². Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.21³. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

S-a adoptat în forma modificată de către comisie.

Se va supune textul legii integral votului în şedinţă de vot final.

De la Comisia pentru cultură, este cineva? Nu.

Se amână următoarea propunere.

Propunerea legislativă pentru reevaluarea drepturilor salariale ale cadrelor didactice din învăţământul superior şi din institutele de cercetare.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea acestei propuneri legislative din următoarele motive: salarizarea cadrelor didactice şi a personalului din unităţile de cercetare-dezvoltare este reglementată prin Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic şi prin Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Pentru anul 2003, personalul din cercetare urmează să primească creşteri salariale de 6 respectiv 9%, conform Ordonanţei de urgenţă nr.196/2002.

În considerarea argumentului de mai sus, propunerea legislativă ar fi trebuit să aibă în vedere modificarea acelor acte normative sus-menţionate, precum şi stabilirea unor norme corecte care să acopere problematica ce reprezintă obiectul de reglementare. Deci, în nici un caz, din punct de vedere legislativ, nu poate fi o propunere, o lege nouă, când sediul materiei se află în alte două legi, iar prin Ordonanţa Guvernului nr.65/2002 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, sunt acordate acestui personal o serie de facilităţi bine cunoscute.

Având în vedere toate acestea, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a votat respingerea propunerii legislative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Deci, considerăm dezbaterea generală încheiată.

Se va supune această propunere legislativă votului final, cu propunerea de respingere, într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru menţinerea în activitate a medicilor de familie stabiliţi în mediul rural şi după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune şi de această dată respingerea, stimaţi colegi, întrucât în art.9 alin.4 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România se regăsesc dispoziţii care prevăd dreptul medicilor pensionari de a profesa în continuare în sectorul privat, pe baza autorizaţiei acordate anual de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Colegiul Medicilor, în condiţiile cuprinse la art.8. Deci, dacă acesta este locul în care se face vorbire despre condiţiile de pensionare ale medicilor, atunci, fără doar şi poate, acest articol trebuia modificat şi nu să ne fie propusă o lege nouă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Se va supune votului final în şedinţa specială de vot cu această propunere de respingere.

Propunerea legislativă privind modificarea art.185 alin.2¹ din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele de reglementare.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Grigoraş.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat propunerea legislativă privind modificarea art.185 alin.2¹ din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate şi propune, în unanimitate de voturi, respingerea din următoarele considerente.

Prin Legea nr.133/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar a fost introdus un capitol nou privitor la auditul intern. Astfel, auditul intern reprezintă o exprimare obiectivă asupra ansamblului activităţilor economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului şi proceselor de conducere a acestora, iar responsabilii pentru organizarea activităţii de audit intern, coordonarea lucrărilor, angajamentelor şi semnarea rapoartelor de audit intern trebuie să aibă calitatea de auditor financiar.

În acest sens, a fost introdus în Ordonanţa Guvernului nr. 28/2002 la art.185 alin.2¹ care interzice activitatea cenzorilor externi şi a cenzorilor, dar numai în domeniul auditului financiar şi nu în general, în momentul în care entităţile respective sunt supuse regulilor auditului financiar impuse prin legislaţia în domeniu. În aceste condiţii, comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Atunci considerăm dezbaterile generale încheiate şi se va supune votului în şedinţa de vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr.293/2002 privind fondul pentru mediu.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Poftiţi, domnule Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ţinând cont de avizul negativ de la Guvern şi ţinând cont că Propunerea legislativă de modificare a Legii fondului de mediu, are, aş putea spune, o expunere de motive şi un alt conţinut pe articole, nu intru în amănunte, având în vedere că au fost prezenţi cei 24 de membri ai comisiei, în unanimitate a votat respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc. Dacă mai sunt întrebări sunt dispus să le răspund.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Atunci considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţiile de stat pentru copii.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Smaranda Dobrescu, preşedinta comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestei propuneri pentru următoarele considerente. Ea vine în contradicţie cu concepţia generală referitoare la alocaţia de stat pentru copii. Aceasta are la bază principiul universalităţii, acordându-se lunar în cuantum fix, indiferent de veniturile familiei din care fac parte copii în vârstă de până la 16 sau 18 ani, dacă urmează una din formele de învăţământ prevăzute de lege. Foarte important, alocaţia este un drept al copilului şi nu al familiei.

De asemenea, prevederile propunerii legislative contravin convenţiei cu privire la drepturile copilului, potrivit căreia statul are obligaţia să acorde alocaţii de stat pentru toţi copii, respectând egalitatea acestora în faţa oricărei legi, fără privilegii sau discriminări. Există multe alte hibe privind forma acestei propuneri, dar acestea două pe care vi le-am menţionat sunt absolut suficiente pentru a vă propune respingerea propunerii legislative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale închise. Se va supune votului final această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune plenului respingerea propunerii legislative din următoarele considerente. Ea încalcă principiul contributivităţii care stă la baza stabilirii pensiei. Indemnizaţiile de asigurări sociale prevăzute la art.98 din legea nr.19/2000 se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, se stabilesc în raport cu stagiul de cotizare în sistemul public, iar cuantumul lor se determină potrivit bazei de calcul prevăzute de art.99 din aceeaşi lege, cuantum ce cuprinde veniturile pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale. Indemnizaţiile se asigură doar pentru riscuri asigurate. De asemenea, propunerea legislativă contravine prevederilor art.7 alin.3 din Legea nr.19, Legea pensiilor, prin care se stipulează că în sistemul public asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau mai multe prestaţii de asigurări sociale.

De altfel, potrivit art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/1998 privind majorarea salariilor personalului din unele instituţii publice, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor şi îşi desfăşoară activitatea în instituţiile prevăzute în ordonanţă, precum şi în unităţile de cultură în domeniul în care a obţinut acest titlu beneficiază de un spor pentru titlul ştiinţific de 15% din salariul de bază.

Acestea sunt motivele pentru care vă propunem respingerea. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final în şedinţă specială de vot această propunere de respingere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 197/2002 pentru modificarea şi completarea art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală. Suntem în procedură de urgenţă, rog să mi se facă propunerile pentru timpii de dezbatere.

Domnul Radu Liviu Bara:

Având în vedere că şi comisia a propus respingerea, consider că 5 minute sunt suficiente, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Este o propunere de respingere. Faceţi-mi totuşi nişte considerente...

Domnul Radu Liviu Bara:

Da. Comisia a examinat şi dezbătut prevederile proiectului de lege şi a hotărât respingerea acestuia, întrucât prin art.4 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, se prevede o altă reglementare şi în consecinţă se abrogă prevederile alin.1 al art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326 din 2001, cuprins în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.197.

La lucrările comisiei au votat 24 de deputaţi din total şi a fost respinsă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc. Se va supune votului final în şedinţa specială de vot.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Traian, judeţul Ialomiţa.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a analizat iniţiativa legislativă privind înfiinţarea comunei Traian, ţinând cont de avizul negativ al Guvernului, ţinând cont că nu se îndeplinesc condiţiile din Anexa nr.4 la Legea amenajării teritoriului şi echilibrului ecologic, comisia a votat respingerea acestei iniţiative.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, eu îmi aduc aminte că noi am mai votat o propunere legislativă pentru comuna Traian şi am votat pozitiv. Deci probabil că acesta este motivul esenţial pentru care nu mai o aprobăm şi pe aceasta a doua.

Domnul Radu Liviu Bara:

la momentul când această iniţiativă a ajuns la noi la comisie, domnule preşedinte, nu avea referendumul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A, şi cealaltă a avut...

Domnul Radu Liviu Bara:

Exact.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun, am înţeles.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2003 privind acordarea unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Din partea comisiei sesizate în fond? Se propune respingerea, de asemenea.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege avea ca scop eliminarea actelor restructuralităţilor care au condus la incapacitatea unui număr important de utilizatori să-şi achite facturile pentru energia termică şi apa caldă menajeră în perioada de iarnă, incapacitate care a condus la rândul ei la blocajul financiar al furnizorilor, distribuitorilor de energie termică şi respectiv al furnizorilor de gaze naturale, cărbune şi combustibili. Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 6 au fost incluse şi asta a fost şi motivul respingerii, în obiectul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5 din 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice alcătuind un capitol distinct, capitolul III, intitulat "Facilităţi acordate populaţiei pentru plata energiei termice." Prin art.26 lit.c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5 se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 6 din 2003, aşa încât prezentul proiect de lege a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu doreşte. Atunci, considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va supune votului final această propunere de respingere în şedinţa specială de vot.

Propunerea legislativă privind aducerea amplasamentelor şi a zonelor afectate aferente încetării definitive a unor activităţi într-o stare care să permită reutilizarea acestora.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog? Se propune respingerea, de asemenea.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic luând în dezbatere propunerea legislativă privind aducerea amplasamentelor şi a zonelor afectate aferente încetării definitive a unor activităţi într-o stare care să permită reutilizarea acestora, o găseşte neîntemeiată şi, în consecinţă, a propus respingerea acesteia. Deci, vă rugăm ca dumneavoastră prin votul pe care îl daţi să sprijiniţi această propunere a comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune votului final această propunere de respingere în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru soluţionarea spaţiilor de locuit ale cadrelor didactice din învăţământul superior.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond? Se propune respingerea, de asemenea.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Comisia prin raportul pe care l-a înaintat Biroului permanent şi plenului Camerei Deputaţilor propune respingerea acesteia, pentru motivele care sunt detaliate în acest raport. Noi vă rugăm să luaţi în seamă şi să votaţi în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Va fi supusă propunerea de respingere votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Valea Drăganului, judeţul Cluj. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond se propune respingerea

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Valea Drăganului, judeţul Cluj a fost respinsă de către comisia noastră, pentru că majoritatea membrilor comisiei au apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea 351/2001 privind reţeaua de localităţi şi, drept consecinţă, nu se putea întocmi un raport favorabil.

Vă rog, domnilor colegi, să susţineţi raportul comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu doreşte. Considerăm dezbaterile generale încheiate, se va supune această propunere de respingere votului final în şedinţa specială de vot.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraş a comunei Gilău, judeţul Cluj.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Şi în dezbaterile pe marginea acestei propuneri legislative, membrii comisiei au constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile minime necesare pentru trecerea într-un alt rang a localităţii Gilău şi, în consecinţă, s-a întocmit un raport de respingere a acestuia şi, vă rog, domnilor colegi, să-l susţineţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate aici, urmează ca această propunere pentru care s-a făcut raport de respingere să fie supusă votului final în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraşului Beiuş. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În momentul în care comisia a luat spre dezbatere această propunere legislativă, acest proiect de lege, pentru că el a trecut prin Senat şi a fost votat favorabil, nu era îndeplinită condiţia principală pentru promovarea într-un alt rang, şi anume referendumul popular. Între timp, pe parcursul trecut de la adoptarea raportului şi până ajunge în plenul Camerei a fost îndeplinită această condiţie, deci s-a întocmit referendumul şi drept consecinţă, domnule preşedinte, v-aş ruga să fiţi de acord ca acest proiect de lege să fie retrimis comisiei pentru a fi analizat în virtutea ultimilor modificări ce au apărut în lumina prevederilor Legii nr.351/2000.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Se retrimite la comisie, în termen de două săptămâni cel mult se face un nou raport.

Da. Din partea Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a venit cineva? Da. Din partea ministerului? Da.

Avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art.8 lit.e) din Legea 148/2000 privind publicitatea.

Din partea iniţiatorului?

Domnul Ferdinand Naghi (secretar general, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În vederea transpunerii complete şi corecte în legislaţia naţională a prevederilor directivei nr.84/450 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă a rezultat necesitarea adoptării unui act normativ care să acopere toate situaţiile în care publicitatea comparativă să fie interzisă. Publicitatea comparativă era interzisă în varianta iniţială a Legii nr.148 la art.8 lit.e) dacă se discreditau sau se denigrau mărcile de comerţ, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii sau situaţia materială a unui concurent. Aceasta, neacoperind în totalitate cazurile de interzicere a publicităţii comparative făcute în detrimentul unui concurent profitând de activitatea acestuia sau de circumstanţele în care acesta se află.

Prin utilizarea sintagmei "activităţi sau circumstanţe ale unui concurent" sfera de aplicabilitate a cazurilor de interzicere a publicităţii comparative a fost lărgită, cuprinzând în acest mod şi situaţia materială a unui concurent care se regăsea în textul iniţial al legii nr.148 privind publicitatea.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea textul iniţial a fost reformulat pentru respectarea întocmai a prevederii directivei nr.84/450 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă.

Faţă de cele prezentate, propunem plenului adoptarea proiectului de lege fără amendamente înaintate de guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Din partea comisiei sesizate în fond, domnule Bălăeţ?

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Propunerea legislativă de aici a fost discutată în cadrul comisiei, împreună cu încă două propuneri privind acelaşi obiect şi anume publicitatea.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legiinr.148/2000 privind publicitatea, publicată în Monitorul Oficial - partea I nr.359/2 august 2000 a fost trimisă cu adresa nr.489 din 18.XI.2002.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2002 privind publicitatea a fost trimisă cu adresa nr.557 din 2.XII.2002, iar proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art.8 lit.e) din Legea nr.148 privind publicitatea a fost trimisă cu adresa nr.162 din 4.III.2003.

Propunerea legislativă din modificarea şi completarea Legii nr.148 privind publicitatea, publicată în Monitorul Oficial - partea I-a nr.359 din 2 august 2000 a fost trimisă comisiei spre reexaminare la 17 decembrie 2002. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond în toate cele 3 cazuri. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea publicată în Monitorul Oficial - partea I-a nr.359 din 2 august 2000 şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legi nr.283/2002 privind publicitatea au fost trimise spre avizare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, iar proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art.8 lit.e) din Legea nr.148 privind publicitatea a fost trimisă spre avizare Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Până la data elaborării raportului avizele pentru cele două propuneri legislative nu au fost primite. Pentru proiectul de lege comisia a primit ambele avize menţionate.

În redactarea raportului, comisia a ţinut cont şi de toate cele 3 avize emise de Consiliul Legislativ.

Propunerile legislative şi proiectul de lege fac parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Propunerile legislative şi proiectul de lege au fost dezbătute în şedinţa comisiei din ziua de 26 martie 2003.

În conformitate cu prevederile art.66 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a hotărât să încheie un singur raport pentru toate cele 3 acte legislative.

În conformitate cu prevederile art.52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea propunerilor au participat ca invitaţi iniţiatorii celor două acte: domnul deputat Nicu Spiridon - pentru propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea publicată în Monitorul Oficial - partea I-a nr.359 din 2 august 2000 şi, respectiv domnul deputat Sali Negiat pentru propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2002 privind publicitatea, comisia a luat act de faptul că în legătură cu propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea, poziţia Asociaţiei internaţionale de publicitate - filiala România a Uniunii române a producătorilor de cosmetice şi detergenţi şi respectiv, a Asociaţiei naţionale a băuturilor răcoritoare a rămas nemodificată faţă de momentul în care propunerea a fost examinată pentru prima oară de către comisie.

La respectiva dezbatere cele 3 organizaţii profesionale au fost reprezentate potrivit prevederilor art.52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor de domnul Bogdan Enoiu, domnul Dan Ghiţescu şi respectiv de doamna Andreea Stamate. La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votării - 11 voturi pentru.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune următoarele: respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea; respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2002 privind publicitatea; aprobarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2003 pentru modificarea art.8 din Legea nr.148/2000 privind publicitatea în forma prezentată.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea este motivată de faptul că pe fond nu se poate considera că promoţiile cu premii pot induce în eroare cumpărătorii, astfel încât să fie asimilate cu publicitatea înşelătoare.

De altfel, actuala definiţie a publicităţii înşelătoare este conformă cu prevederile Directivei 84 450 CEE şi ale Directivei 9736 CE de modificare a Directivei 48450 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, ceea ce face ca reglementarea actuală, aşa cum aceasta a fost modificată prin ordonanţa Guvernului nr.17/2003 să fie aliniată legislaţiei europene în materie. Modificarea definiţiei din Legea nr.148 în sensul dorit de iniţiator ar implica redeschiderea negocierilor de aderare pentru capitolul 23 - "Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii".

În adoptarea deciziei de respingere, comisia a ţinut cont şi de opinia transmisă în scris de ministerul integrării europene, potrivit căreia adoptarea modificării propuse nu este conformă cu acquis-ul comunitar.

Respingerea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2002 privind publicitatea este motivată de faptul că, pe de o parte, publicitatea în domeniul audiovizual este reglementată prin Legea audiovizualului nr.504/2002 şi, pe de altă parte, pentru că prevederile actuale privind publicitatea la băuturile alcoolice şi la produsele din tutun în mijloacele de transport public, precum şi pe panourile de publicitate stradală sunt suficient de clar reglementate prin legislaţia actuală.

Totodată, comisia consideră că restricţiile suplimentare la publicitatea din mijloacele de transport public şi la publicitatea stradală incluse în propunerea legislativă nu se justifică. comisia a avut în vedere în adoptarea deciziei de respingere a propunerii şi unele erori de tehnică legislativă. În adoptarea deciziei de respingere, comisia a ţinut cont şi de opiniile transmise în scris ale Asociaţiei Internaţionale de Publicitate, filiala România, respectiv de Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în şedinţă specială de vot.

Înţeleg că avem reprezentanţi de la Ministerul Turismului. Putem să trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2003 pentru modificarea art.33 din Ordonanţa Guvernului nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.

Din partea iniţiatorului. Poftiţi!

Domnul Anghel Penciu (secretar general, Ministerul Turismului):

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi deputaţi,

Ministerul Turismului a iniţiat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2003 pentru modificarea art.33 din Ordonanţa Guvernului nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România în scopul reglementării condiţiilor în care consiliile judeţene pe a căror rază administrativ-teritorială se află trasee turistice montane sau pârtii şi/sau pârtii de schi, organizează servicii publice Salvamont care coordonează activitatea de prevenire a accidentelor montane şi de salvare în munţi a persoanelor accidentate.

De asemenea, în vederea stabilirii obligativităţii ca agenţii economici sau autorităţile publice care au în administrare plaje sau ştranduri, să înfiinţeze posturi de salvare şi posturi de prim-ajutor medical.

De asemenea, este reglementat şi modul în care se face finanţarea activităţii desfăşurate de serviciile publice de salvamont.

Ministerul Turismului îşi însuşeşte amendamentele propuse de către Comisia pentru industrii şi servicii şi vă solicită să susţineţi proiectul de lege cu amendamentele propuse de Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această tentativă de a modifica un articol din Legea turismului este benefică deoarece statuează obligativitatea înfiinţării acestor servicii de salvamont şi în special salvamari care s-a convenit în cadrul comisiei şi asupra acestui aspect. Comisia şi-a însuşit o serie întreagă de amendamente făcute de către deputaţi şi iniţiatorul, de asemenea, a fost de acord cu acest amendament. Îl supunem aprobării raportul respectiv.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. La dezbateri generale. Din partea UDMR, domnul Raduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Desigur că deşi se modifică numai un articol, este o modificare importantă cea pe care o dezbatem astăzi. Ordonanţa Guvernului nr.5/2003 a adus sau a încercat să readucă în discuţie o temă de actualitate legată de salvarea în munte şi salvarea în zona mării. Noi, de la bun început, am susţinut această iniţiativă, cu toate că din punct de vedere al oportunităţii extinderii acestor servicii publice de interes local şi judeţean am avut oarecare reţineri, pentru că am spus că piaţa ar fi trebuit să fie cea care să ducă la instituirea, organizarea acestor servicii publice şi că, de exemplu, aceste posturi de salvare să existe acolo unde există pârtii de schi şi obligativitatea instituirii acestor posturi de salvare să fie în sarcina celui care administrează pârtia respectivă.

Însă, desigur că până la urmă ne-am calat şi noi pe ideea ministerului, dar printr-o serie de amendamente pe care le-am propus şi care au fost, din fericire, adoptate, am încercat să stabilim următoarele lucruri: 1) să instituim nişte termene clare în ceea ce priveşte obligativitatea de organizare a noilor servicii publice atât în ceea ce priveşte serviciile publice la nivel judeţean, cât şi serviciile publice la nivel local; 2) clarificarea limitelor de competenţă şi atribuţiilor serviciilor publice judeţene Salvamont şi a serviciilor publice locale Salvamont, deci o delimitare foarte clară între aceste competenţe şi atribuţii; 3) instituirea serviciului public Salvamar care va fi asigurat, organizat de către administratori ca un serviciu unic pe toată zona de plajă a Mării Negre, pentru a da siguranţă maximă turiştilor care beneficiază de sejur turistic în acea zonă; 4) finanţarea foarte clară a acestor servicii publice, fie ele de interes judeţean sau de interes local, finanţare care cade, după caz, pe de o parte în sarcina autorităţilor locale, a consiliilor locale judeţene, iar pe de altă parte, în sarcina operatorilor privaţi, după caz.

În încheiere, aş vrea să aduc mulţumiri pentru modul exemplar în care am putut să colaborăm cu dânşii, atât domnului secretar de stat Nicu Rădulescu, cât şi doamnei Matei care este şeful Oficiului juridic din partea Ministerului Turismului. Cred că această colaborare, această conlucrare poate fi un exemplu şi în legătură cu dialogul nostru cu alte ministere, atât pentru prezenţa domnului secretar de stat, cât şi pentru prezenţa specialiştilor din partea ministerului.

În încheiere, aş vrea să vă mai spun că, deopotrivă, noi ne considerăm nu numai autori de amendamente, ci şi coautori la acest nou sistem privind serviciile publice judeţene şi locale Salvamont şi Salvamar, deoarece la toate, absolut toate aliniatele din textul care va fi adoptat azi la Cameră, au fost adoptate texte propuse de noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului P.D.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi parlamentarii Grupului P.D. au susţinut modificarea art.33 din prezenta ordonanţă. Şi eu subliniez receptivitatea ministerului, dar receptivitatea a fost şi datorată unei lipse, după opinia mea, a elimina din această ordonanţă un serviciu public absolut necesar privind salvarea din zona plajelor. Chiar în discuţia din comisie am subliniat că accidentele în munţi sunt mult mai puţine decât numărul de înecaţi care sunt de ordinul sutelor, dar receptivitatea s-a manifestat în final prin acceptarea amendamentelor noastre, amendamente făcute împreună şi cu colegii de la U.D.M.R. care, într-adevăr, sunt specializaţi mai bine pe partea de munte, dar văd că ştiu şi ceva din zona de apă.

Important este că s-a obţinut introducerea în lege tocmai a unui serviciu public privind salvarea din zona plajelor. Sigur că am un pic de nedumerire privind modul în care se va aplica; de aproape doi ani de zile toată plaja Mării Negre este administrată de Compania Naţională Apele Române, administrare care aţi văzut-o în cursul anului trecut şi ce probleme a creat privind accidentele specifice zonei de litoral, iar şi mai important mi se pare înfiinţarea serviciilor şi posturilor de prim-ajutor la plajele de pe zonele în afara litoralului, respectiv la malul Dunării sau la malul râurilor - sunt foarte multe plaje interioare - care de multe ori îşi cer o jertfă şi dacă nu sunt pregătiţi din timp, se pot întâmpla foarte multe accidente.

În concluzie, ne bucurăm că au fost agreate şi vă rog să acceptaţi toate amendamentele, creând astfel o lege şi utilă şi absolut necesară.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alineatul în care se face vorbire de art.33 alin.1, vă rog să priviţi în raportul comisiei la pct.5. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptată această variantă.

Alin.2. Vă rog să priviţi de asemenea în raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Alin.3. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat cum a fost modificat de comisie.

Alin.4. Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Alin.5. Dacă sunt obiecţii la alin.5. Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Un nou alineat 6. Nu, pardon! Se introduce de fapt acest text nou. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat această variantă.

Alin.5 care devine alin.7. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat.

Art.unic în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Adoptat art.unic modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreg proiectul de lege. Se va supune votului în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru prevenirea şi sancţionarea profanării valorilor religioase. Se propune respingerea.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiţi!

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale propune respingerea acestei iniţiative legislative, luând în considerare atât avizul negativ al Consiliului Legislativ cât şi punctul de vedere al Guvernului României, care precizează că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

De asemenea, comisia, analizând această propunere legislativă, a constatat următoarele: conţinutul normativ al propunerii legislative este insuficient conturat şi parţial se regăseşte în Decretul nr.177 din anul 1948 privind regimul general al cultelor religioase precum şi în Ordonanţa Guvernului nr.137 din anul 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări prin Legea nr.48 din anul 2002.

Adoptarea prezentei iniţiative legislative ar duce la apariţia unor paralelisme de reglementare, încălcându-se astfel prevederea art.14 alin.1 din Legea nr.24 din anul 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Faţă de toate considerentele de mai sus şi în urma opiniilor exprimate de membrii comisiei, inclusiv de către iniţiatori, s-a hotărât în unanimitate să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru prevenirea şi sancţionarea profanării valorilor religioase.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, în loja oficială se află excelenţa sa, domnul Cyril Svoboda, viceprim-ministru şi ministrul afacerilor externe al Republicii Cehe, aflat în vizită oficială la noi. (Aplauze.)

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu doreşte. Se va supune această propunere de respingere votului final în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond. Nu doreşte.

Grupurile parlamentare dacă doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Considerăm încheiate aici dezbaterile generale. Se va supune votului final această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Institutului pentru problemele românităţii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Poftiţi! Domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt dator cu câteva explicaţii pentru că, fără a aduce vreo jignire cuiva, în general sunt unele proiecte care nu se citesc şi nu se studiază cu atenţie.

Ce s-a dorit prin acest proiect? Am constatat că foarte mulţi colegi merg în străinătate în fel de fel de delegaţii şi nu numai parlamentari, tot felul de delegaţii româneşti, şi nu cunosc absolut nimic despre comunităţile româneşti aflate pe teritoriul altor state, nu ştiu dacă au reprezentare parlamentară, dacă au publicaţii, emisiuni de radio, televiziuni, nu ştiu cine sunt reprezentanţii acestora, care le sunt sediile, nu cunoaştem structura comunităţilor româneşti din afară, profesiile, dorinţele lor în legătură cu contactele cu ţara, indiferent chiar în domeniul economic. Sunt comunităţi, ştiu eu, în Canada care au nevoie de utilaj petrolier, fiind mai toţi petrolişti, alţii sunt doritori să ţină contactul cu cultura naţională.

Există o justificare, cred eu, şi în menţinerea legăturii cu comunităţile româneşti din provinciile istorice dar şi cu celelalte grupuri care s-au constituit în afară în diferite perioade şi cu diferite motivaţii.

De asemenea, nu există pe la ambasadele noastre materiale documentare, atlase care să cuprindă harta comunităţilor româneşti, structura lor, alte detalii, alte amănunte, nici în învăţământul românesc, nici în alte medii nu se cunosc în detaliu problemele legate de diaspora românească.

De asemenea, s-a înfiinţat, prin voinţa Parlamentului României, Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale, ceea ce am găsit cu toţii aici că este justificat. S-a înfiinţat acest institut, cred că a început să lucreze. M-am gândit că în mod similar poate suntem preocupaţi şi de problematica româniţii in integrum, în întregul ei. Cine a citit expunerea de motive cred că are lămuririle necesare. Eu am considerat că este de bun simţ ca să funcţioneze şi în această direcţie un institut specializat.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizată în fond. A fost sesizată în fond Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Este cineva? Nu este nimeni. Se amână.

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond. S-a propus respingerea.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea iniţiativei legislative privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, cu modificările şi completările ulterioare, din următoarele motive: propunerea de majorare a plafonului admisibil de plăţi în numerar către persoane juridice şi, implicit, a celor rămase în casieriile acestora nu se justifică, având în vedere diversitatea instrumentelor de plată fără numerar promovate şi utilizate de băncile comerciale.

De altfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.193/2002, s-a creat cadrul juridic prin care agenţii economici îşi pot achita obligaţiile faţă de instituţiile colectoare de impozite şi taxe, cât şi cele datorate către agenţii economici furnizori de servicii de utilitate publică, prin sisteme moderne de plată, printre care şi cu ajutorul cardurilor de debit şi celor de credit.

În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea, aşa cum a propus comisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate aici.

Urmează ca această propunere de respingere să fie supusă votului într-o şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea în sistem descentralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond s-a propus respingerea. Poftiţi!

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget propune respingerea Ordonanţei Guvernului nr.28/1998, întrucât ea a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

În aceste condiţii, nemaiavând obiect de reglementare, propunem respingerea acestei ordonanţe.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate aici. Urmează să supună această propunere de respingere votului, în şedinţă specială de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea în sistem descentralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării.

Din partea iniţiatorului. Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Neculai Grigoraş:

Ca şi în cazul proiectului de lege anterior, comisia propune respingerea Ordonanţei nr.59/1997 din aceleaşi motive, respectiv pentru că a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate. Se va supune votului în şedinţă specială de vot propunerea de respingere.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.200/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus respingerea.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea iniţiativei legislative privind modificarea Legii nr.200/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, întrucât trebuie avut în vedere faptul că modificările propuse la unele articole ar însemna revenirea la o situaţie iniţială care nu a fost favorabilă cooperativelor de credit, motiv pentru care a şi fost modificată şi completată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2000.

De asemenea, prevederile propunerii legislative vin în contradicţie şi împietează asupra realizării angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană pe linia armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară.

În aceste condiţii, comisia propune şi vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate aici. Se va supune votului această propunere de respingere într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.38/2000 aprobată prin Legea nr.315/2001.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus respingerea.

Domnul Neculai Grigoraş:

Cu unanimitate de voturi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea iniţiativei legislative privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.38/2000 aprobată prin Legea nr.315/2001.

Motivele pentru care propunem respingerea sunt următoarele: problema asigurării unor fonduri cu destinaţie avută în vedere în propunerea legislativă nu poate fi soluţionată prin stabilirea respectivei cote, defalcată din veniturile cuvenite bugetului de stat din sursele arătate.

De altfel, bugetul de stat pentru anul 2003 a avut la bază şi prevederile Ordonanţei nr.38/2000. Prin urmare, orice modificare adusă acestui act normativ ar duce la creşterea deficitului bugetar, ceea ce nu este de acceptat.

În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate aici.

Urmează să fie supuse votului în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind plata dividendelor la societăţile comerciale cu răspundere limitată.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus respingerea.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea iniţiativei legislative privind plata dividendelor la societăţile comerciale cu răspundere limitată, din următoarele motive: condiţiile de acordare a dividendelor sunt reglementate în prezent de art.67 alin.3 şi art.111 alin.2, lit.a) din Legea nr.31/1990 a societăţilor comerciale şi de art.1 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobată prin Legea nr.105 din 1995, cu modificările ulterioare.

Conform acestor dispoziţii, distribuirea de dividende se poate realiza numai după aprobarea de către adunarea generală a asociaţiilor a bilanţului anual contabil şi doar din beneficiile reale ale societăţii.

În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea iniţiativei amintite.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc.

Considerăm dezbaterile generale încheiate aici.

Urmează ca această propunere de respingere a propunerii legislative să fie supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind recalcularea valorii poliţelor de asigurări de viaţă de către societăţile de asigurări.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond care a propus de asemenea respingerea.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget propune, de asemenea, respingerea iniţiativei legislative privind recalcularea valorii poliţelor de asigurări de viaţă de către societăţile de asigurări din următoarele motive: asigurările de viaţă care sunt asigurări facultative sunt reglementate în Legea nr.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit acestei legi, respectiv Legea nr.32/2000, pe piaţa asigurărilor din România, potenţialii asiguraţi la achiziţionarea unui produs de asigurare de viaţă pot opta pentru un contract de asigurare de viaţă, cu plata primelor de asigurare în monedă naţională, cât şi pentru un contract de asigurare de viaţă cu plata primelor de asigurare în valută.

Referitor la art.2 din propunerea legislativă, precizăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr.32/2000, supravegherea activităţii de asigurare revine comisiei de supraveghere a asigurărilor. Abilitarea Ministerului Finanţelor Publice de a exercita o supraveghere a unor activităţi specifice domeniului asigurărilor, aşa cum se propune în iniţiativă, ar determina suprapunerea cu activitatea desfăşurată de comisia de supraveghere a asigurărilor.

În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale. Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate aici. Se va supune această propunere de respingere votului în şedinţă specială de vot.

Propunerea legislativă privind recalcularea valorică a carnetelor de economii cu câştiguri în autoturisme şi bani emise de Casa de economii şi consemnaţiuni - CEC.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond care, de asemenea, a propus respingerea.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget propune respingerea iniţiativei legislative privind recalcularea valorii carnetelor de economii cu câştiguri în autoturisme şi bani, emise de Casa de economii şi consemnaţiuni.

Întrucât propunerea are o serie de implicaţii asupra bugetului de stat şi asupra volumului datoriei publice interne, deoarece statul este acţionar unic al Casei de Economii şi Consemnaţiuni, nu poate fi promovată. Totodată, textul nu menţionează din ce fonduri urmează a se acorda dobânda legală. Această precizare este foarte importantă deoarece Casa de Economii şi Consemnaţiuni a fost reorganizată în societate bancară pe acţiuni. În aceste condiţii, vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu doresc. Considerăm dezbaterile generale încheiate aici. Urmează ca şi această propunere să fie supusă votului final în şedinţă specială de vot.

Stimaţi colegi,

Avem foarte multe proiecte pe lista votului final. Prezenţa în sală nu este corespunzătoare. Rog liderii de grupuri parlamentare sau viceliderii să mobilizeze colegii pentru această şedinţă de vot final. Până atunci luăm o pauză.

Pauză

(După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Din cei 266 de deputaţi care şi-au înregistrat prezenţa sunt în sală 105, ceea ce înseamnă că nu suntem în cvorum de vot. Rog pe domnul secretar Mohora să facă apelul nominal.

Domnul Tudor Mohora:

- Abiţei Ludovic - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să pronunţaţi cu claritate cine sunt absenţii.

Domnul Tudor Mohora:

Da, domnule preşedinte, aşa am şi făcut.

- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugeniu - absent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezent
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Căşunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - absent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - absent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - absent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - absent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - absent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - absent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - prezent
- Miţaru Anton - absent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - absent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Musca Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Ovidiu-Tiberiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pécsi Ferenc - absent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - prezent
- Popescu Costel Eugen - absent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - absent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - absent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - prezent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - absent
- Ştefănoiu Luca - prezent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tărâţă Culiţă - absent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - prezent
- Timiş Ioan - absent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - absent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - prezentă
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

(După două apeluri nominale a rezultat această prezenţă).

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului, apelul se citeşte de două ori.

Stimaţi colegi,

Sunt în dificultate să vă spun ceea ce sunt obligat să vă spun, dar sunt următoarele trei paradoxuri: şi-au semnat prezenţa de dimineaţă 266 de deputaţi, din aceştia au răspuns la apel 214, iar acum se află în sală 166, deci, sub cvorum.

Având în vedere că şi programul este terminat, eu sunt nevoit să suspend şedinţa, dar nu oricum. Îi cer secretarului Borbély, care răspunde de absenţe, pentru şedinţa de mâine a Biroului Permanent, să aducă lista tuturor absenţilor, pentru a le aplica prevederea din regulament cu privire la reducerea indemnizaţiei pentru această absenţă.

Şi rog liderii grupurilor parlamentare să trateze problema învoirilor cu răspunderea cuvenită.

Cu aceasta, am încheiat şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,08.