Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 aprilie 2003
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/2003
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 aprilie 2003 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 aprilie 2003
|
Şedinţa a început la ora 16,40. Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ladislau Borbely şi Constantin Niţă, secretari. |
|
|||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 344 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 277, sunt absenţi 67, din care participă la alte acţiuni parlamentare 16. Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. 1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2003 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibil pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.(5) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, adoptat de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localităţilor, adoptat de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureşti şi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la Contractul de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiul Bucureşti pentru finanţarea Proiectului privind infrastructura urbană în Bucureşti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 19 decembrie 2000 şi pentru modificarea Legii nr.489/2001 privind ratificarea acestui contract , adoptat de Senat în şedinţa din 7 aprilie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci: pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, adoptat de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 6. Proiectul de Lege privind aprobarea plafonului de îndatorare publică internă a României pentru anul 2003, adoptat de Senat în şedinţa din 7 aprilie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2003. 7. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol adiţional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forţa multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, adoptat de Senat în şedinţa din 7 aprilie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003. 8. Proiectul de Lege privind registrul unic de control, adoptat de Senat în şedinţa din 3 aprilie 2003. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003. 9. Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Marghita, judeţul Bihor, iniţiată de 3 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.493/2002, iniţiată de domnul deputat Petru Mirciov. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 11. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Ibăneşti, judeţul Vaslui, iniţiată de 5 parlamentari. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 12. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Holbav, judeţul Braşov, iniţiată de domnul deputat Constantin Niţă. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 13. Propunerea legislativă pentru modificarea aliniatului 2, art.39 din Legea nr.400/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991 republicată, iniţiată de 4 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 14. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România, iniţiată de 4 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 15. Propunerea legislativă pentru completarea legii nr.356 din 6 iunie 2002, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzilor legale pentru obligaţii băneşti, iniţiată de 2 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr.114/1996, iniţiată de domnul deputat Emil Grigore Rădulescu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 17. Propunerea legislativă pentru modificarea art.31 (4) din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 18. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art.57 (5) din Codul Muncii, iniţiată de 7 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 19. Propunerea legislativă privind completarea art.10 din Codul Muncii, iniţiată de 7 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003 20. Propunerea legislativă pentru completarea art.4 (3) lit.b din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 21. Propunerea legislativă pentru eliminarea art.16 (2) din Codul Muncii, iniţiată de 4 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 22. Propunerea legislativă privind consilierea obligatorie în cazul întreruperii de sarcină, iniţiată de domnul deputat Ovidiu Brînzan. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru sănătate si familie; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, iniţiată de 6 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 24. Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunei Tomeşti, judeţul Harghita, iniţiată de 3 deputaţi. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003. 25. Proiectul de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, adoptat de Senat în şedinţa din 7 aprilie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 26. Proiectul de Lege privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Vă aducem la cunoştinţă că în conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: - Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A. - Legea pentru înfiinţarea comunei Şerbăuţi, prin reorganizarea comunei Calafindeşti, judeţul Suceava. - Legea pentru înfiinţarea comunei Vlădeni, prin reorganizarea comunei Dărmăneşti, judeţul Dâmboviţa. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naţional Anticorupţie şi Instanţelor judecătoreşti care îşi desfăşoară activitatea în Palatul de Justiţie din Municipiul Bucureşti. - Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.201/2002 pentru modificarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare. - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.204/2002 pentru modificarea denumirii şi clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. |
|
|||
|
|
Vom trece la constituirea unor comisii de mediere: |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salariat potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalul salariat potrivit Anexelor nr. 2 şi 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel, Iliescu Valentin Adrian, Grupul parlamentar al PSD; Mînzînă Ion, Apostolescu Maria, Grupul parlamentar PRM; Barbu Gheorghe, Grupul parlamentar PD; Longher Ghervasen, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. |
|
|||
|
|
Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel, Iliescu Valentin Adrian, Grupul parlamentar al PSD; Mînzînă Ion, Apostolescu Maria, Grupul parlamentar PRM; Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar PNL, Gyongyike Bondi, Grupul parlamentar UDMR. Cine este pentru aceste componenţe? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. |
|
|||
|
|
Trecem la dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate. La poz. 1 a raportului, textul Camerei Deputaţilor, adoptat. La poz. 2, textul Camerei, adoptat. La poz. 3 din raport sunt mai multe alineate. La primul, e textul Camerei. La al doilea, e textul Camerei. La lit. d), este un text comun. Cine este pentru textul comun? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Lit. e) este textul Camerei. La alin. 3, este un text comun. Cine este pentru textul comun? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Alin. 4 este textul Camerei. Adoptat. La poz. 4 a raportului este textul Camerei. Adoptat. La poz. 5 este textul Camerei. Adoptat. La poz. 6 este textul Camerei. Adoptat. La poz. 7, textul Camerei. Adoptat. La poz. 8, textul Camerei. Adoptat. La poz. 9, textul Camerei. Adoptat. La poz. 10, textul Camerei. Adoptat. La poz. 11, textul Camerei. Adoptat. La poz. 12, textul Camerei. Adoptat. La poz. 13, textul Camerei. Adoptat. La poz. 14, textul Camerei. Adoptat. La poz. 15, avem, la alin. 1, un text comun. Cine este pentru textul comun? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. La alin. 2 şi următoarele, sunt poziţiile Camerei Deputaţilor. Adoptate. La poz. 16 din raport, sunt texte comune. Cine este pentru textul comun de la poz. 16? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Adoptată poz. 16. La poz. 17, avem textul Camerei, adoptat. Poz. 18, textul Camerei, adoptat. Se va supune votului în şedinţă specială de vot. |
|
|||
|
|
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. La poz. 1, avem textul Camerei. Adoptat. La poz. 2, textul Camerei. Adoptat. Poz. 3, textul Camerei. Adoptat. La poz. 4, textul Camerei. Adoptat. Poz. 5, textul Camerei. Adoptat. La poz. 6, avem un text comun, elaborat de comisia de mediere. Poftiţi, aveţi o intervenţie, domnule Raduly. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La nr. crt. 6 din acest raport de mediere, iniţial, Senatul votase o soluţie de aprobare cu acordul majorităţii, ulterior, noi, Camera Deputaţilor, am solicitat votul tuturor membrilor Asociaţiei de proprietari pentru această aprobare. La propunerea raportorilor din Comisia pentru industrie şi servicii, care fac parte deopotrivă din PSD, UDMR şi PRM, motivaţia de atunci, în momentul în care am adoptat această soluţie în Cameră, a fost: "Pentru prevenirea oricăror neînţelegeri ulterioare între proprietarii clădirii". Despre ce este vorba? În momentul în care se reabilitează o clădire de locuit multietajată, pe de o parte, proprietarii care au apartamente în clădirea respectivă trebuie să contribuie cu un avans, deci, să bage mâna în buzunar la această reabilitare, iar, pe de altă parte, timp de 10 ani trebuie să ramburseze (bineînţeles, oricum, cu un credit cu o dobândă preferenţială, cu o dobândă mai mică) acea contravaloare a lucrărilor. Şi noi am crezut de cuviinţă - şi Camera votase atunci de aşa natură - că nu este corect să obligăm un vecin care nu doreşte neapărat o reabilitare a clădirii să intre în această schemă. Deci, să contribuie cu un avans şi să ramburseze creditul, inclusiv dobânzile, o perioadă lungă de timp. Şi, drept urmare, am solicitat să fie acordul tuturor proprietarilor din imobilul respectiv. Cred că în momentul în care am găsit această soluţie ne-am gândit bine şi aş vrea, domnule preşedinte, să rămânem la varianta Camerei, variantă pe care am adoptat-o în cunoştinţă de cauză la vremea respectivă. Este mai bună decât cea care a fost adoptată de Senat şi, implicit, de comisia de mediere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Eu trebuie să supun la vot, în primul rând, textul comun şi, dacă el nu trece, înseamnă că rămâne varianta Camerei. Cine este pentru textul comun care a fost votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu 5 voturi împotrivă, s-a adoptat textul comun, votat în unanimitate de comisia de mediere. La poz. 7 avem textul Camerei, deci, e adoptat. La ultima poziţie este un text comun. Cine este pentru textul comun? Mulţumesc Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Am parcurs întregul raport, va fi supus votului final în şedinţă specială de vot. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 privind modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România aprobată cu modificări prin Legea nr. 501/2002 şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Suntem în procedură de urgenţă, rog Comisia juridică să facă propuneri pentru timpii de dezbatere. Poftiţi, domnule profesor. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Având în vedere dimensiunile acestui proiect de lege, vă propun 30 de minute, cu 2 minute la fiecare luare de cuvânt. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-au adoptat aceşti timpi de dezbatere. Să intrăm în dezbaterea actului normativ. Titlul ordonanţei. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul 1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Preambulul la art. I. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. II. Vă rog să priviţi în raportul comisiei, la pag. 5 pct. 2, se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Pct. 3. Vă rog să priviţi în raport, la pag. 6 poz. 3. Dacă sunt obiecţii faţă de propunerea comisiei? Nu sunt. S-a adoptat. Pct.4. Poftiţi, domnule Chiliman. |
|||||
|
Propusesem, printr-o iniţiativă legislativă care a fost comasată şi preluată ca amendament în text, ca imobilele prevăzute la art.16 şi care au fost revendicate prin cereri în baza legii să nu poată să fie vândute. Este adevărat că o parte din această chestiune a fost rezolvată prin alte acte normative. Noi vă rugăm să supuneţi spre aprobare acest amendament respins care se află la poz.2 de la pag.11. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Poziţia comisiei sesizată în fond. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Comisia îşi menţine punctul de vedere exprimat în raport. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Am înţeles. Varianta comisiei. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi contra? Vă rog să număraţi. 6 voturi contra. Abţineri? Nu sunt. A fost adoptată varianta comisiei. Pct.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.5. Vă rog să observaţi că este o modificare propusă de comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Pct.5 a fost adoptat în varianta comisiei. Pct.6. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat în această formulare. Art.I în integralitate. Vă rog să priviţi în raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.II. Vă rog să priviţi în raport. Comisia propune abrogarea art.II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul titlului II. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.I. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. La art.II, vă rog să priviţi în raport. La poz.6 din raport se propune introducerea a două alineate noi - alin.4 şi alin.5. Dacă faţă de această propunere sunt obiecţii. Nu sunt. Art.II este adoptat în varianta propusă de comisie. Art.III. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.IV. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.V. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.VI. Vă rog să priviţi şi în raport la pct.7. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. A fost adoptată varianta comisiei. Revenim la lege. Dacă la titlul legii sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. La articolul unic, vă rog să priviţi în raport. La pct.1 al raportului s-a propus o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul proiect de lege şi textul ordonanţei. Urmează ca votul final să fie dat într-o şedinţă specială de vot. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a unor proceduri referitoare la adopţii internaţionale. De asemenea, suntem în procedură de urgenţă. Invit Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să facă propunerile pentru timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Propunem 10 minute, şi un minut pentru fiecare intervenţie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Am înţeles. Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Observaţii? Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în şedinţă specială de vot. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind infracţiunile la regimul transportului naval. Suntem în procedură de urgenţă. Vă rog să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă propun 10 minute şi un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Vă mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.12. Vă rog să priviţi în raport. La pct.1 al raportului se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Art.12 este adoptat aşa cum a fost modificat de către comisie. Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.15. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.16. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.17. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.18. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.19. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.20. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.21. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.22. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.23. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.24. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.25. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.26. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.VI. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.35. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.VI. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul proiect de lege. El va fi supus votului final într-o şedinţă specială de vot. |
|||||
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2003 pentru modificarea Legii nr.36/1993 privind finanţarea unor acţiuni de integrare economică şi culturală între România şi Republica Moldova. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să facă propuneri pentru timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2003 şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Guvern. Având în vedere dimensiunea acestui act normativ, propunem timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenţie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Cine este pentru aceşti timpi? Vă mulţumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în şedinţă de vot final. |
|||||
|
|
Legea pomiculturii şi Proiectul de Lege al pomiculturii. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Poftiţi. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, A fost nevoie să elaborăm acest proiect de lege întrucât legea care guverna patrimoniul pomicol al României a fost adoptată în 1974, cu nr.11, şi ea nu mai corespundea acum cerinţelor noi în ceea ce priveşte controlul calităţii materialului de plantat, controlului calităţii fructelor în stare proaspătă şi alte rigori în ceea ce priveşte prelucrarea şi obţinerea unor produse şi derivate din fructe. Patrimoniul pomicol al României a fost iniţial, la începutul anului 1990, de 239 de mii de hectare. Astăzi mai sunt 195 de mii de hectare. Producţia este de circa 60% din ceea ce obţineam înainte. Acum, cea mai mare suprafaţă se găseşte în plantaţii mai mici. Înainte, au funcţionat 35 de fabrici mari de sucuri. Astăzi, în România, dispunem de 440 de instalaţii de prelucrare a fructelor. Înfiinţarea unui hectar de pomi în această perioadă costă între 5000 şi 7000 de dolari. Pe scurt, ce am urmărit noi prin această lege: - Să punem mai bine în valoare condiţiile bune de climă şi sol, prin realizarea şi menţinerea în cultură a plantaţiilor existente şi realizarea de plantaţii noi. Pe lângă o problemă economică, rezolvăm şi o problemă socială, pentru că foarte mulţi oameni, fie direct în plantaţie, fie în instalaţiile de prelucrare, îşi asigură locuri de muncă. - Să asigurăm fructe din resursele naţionale în condiţii de calitate şi fără factori poluanţi, prevederi care se întâlnesc în lege. Dispunem în momentul de faţă de strategia pentru dezvoltarea sectorului pomicol. Avem un sector de cercetare cu rezultate bune până acum în România, avem experienţă, avem oameni buni şi, nu în ultimul rând, suntem convinşi că, aşa cum au început lucrurile în ultimul timp să meargă, sectorul pomicol se va relansa. Ce trebuie de acum să realizăm prin această lege: să întărim exigenţa faţă de calitatea fructelor şi, mai ales, de modul de prezentare şi de circulaţie a acestora între producător şi consumator. Faţă de cele prezentate, vreau să vă declar că ne-am însuşit amendamentele prezente în raportul comisiei şi, de aceea, rog plenul Camerei Deputaţilor să o aprobe în forma în care a fost prezentată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Din partea comisiei sesizată în fond, poftiţi, vă rog. Şi vă rog să precizaţi care a fost textul de bază ales. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în fond, spre dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă Legea pomiculturii, transmisă cu adresa nr.142 din 4 martie 2003. În baza aceluiaşi articol din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată în fond, spre dezbatere şi avizare, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege al pomiculturii, transmis cu adresa nr.112 din 25 februarie 2003. Potrivit art.66 alin.3 din Regulament, comisia a întocmit un singur raport pentru ambele iniţiative legislative, acestea având acelaşi obiectiv de reglementare, existând propuneri de modificare cu acelaşi conţinut ale unor articole. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a hotărât examinarea acestor iniţiative legislative, luând ca bază a dezbaterilor propunerea legislativă Legea pomiculturii, preluând ca amendamente unele texte din proiectul de lege înaintat. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, avizul Consiliului Economic şi Social, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind dezvoltarea durabilă a pomiculturii, susţinerea financiară a producătorilor de fructe, recunoaşterea diversităţii regionale şi stimularea iniţiativelor locale, precum şi cererea instrumentelor şi mecanismelor de implementare a legislaţiei privind organizarea comună a pieţelor fructelor. Proiectul de Lege al pomiculturii face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie. La lucrările comisiei au fost prezenţi 32 de deputaţi, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 1.04.2003. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte participarea la dezbateri generale. Nu doreşte nimeni. Titlul legii. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Titlul cap.I. Vă rog să priviţi în raport. La poz.2 se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat aşa cum s-a propus de către comisie. Art.1. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.2. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.3. Vă rog să priviţi în raport, unde sunt propuse anumite modificări şi, de asemenea, se introduce un alineat, alin.2. Priviţi la pct.5 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Titlul cap.II. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Titlul secţiunii I. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Vă rog să priviţi la poz.8 din raport. Dacă sunt obiecţii faţă de varianta comisiei. Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art.5. Sunt propuse modificări de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.6. De asemenea, se propun modificări de către comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art.7. De asemenea, sunt propuse modificări de către comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.8. De asemenea, se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.9. Se propune o modificare la poz.13 din raport. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Titlul secţiunii a II-a. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei şi varianta din proiect. Art.10. Se propune o modificare de către comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.11. Vă rog să priviţi în raport. La poz.16 se propun anumite modificări. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.12. De asemenea, se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.13. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.14. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.15. Se propune o modificare de către comisie la poz.20 din raport. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Titlul secţiunii a III-a. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.16. Se propun anumite modificări. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat varianta modificată de comisie. Art.17. Se propune o modificare de către comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.18. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat aşa cum a fost modificat de comisie. Art.19. Se propune eliminarea. Dacă sunt obiecţii faţă de această propunere a comisiei. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.20 este modificat şi devine şi prin renumerotare art.19. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. A fost adoptată varianta comisiei. Art.21, care devine art.20, a fost modificat de comisie la poz.27 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.22, care devine art.21, s-a modificat de către comisie. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. S-a adoptat varianta propusă de comisie. Art.23, care devine art.22. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.24, care devine art.23, a fost modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Art.25, care devine art.24. Sunt obiecţii? Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerile noastre au fost depuse la comisie. La art.25 propunem un nou alineat care să sune în felul următor: "Regimul de exploatare a plantaţiilor pomicole şi arbuştilor fructiferi aparţinând instituţiilor de învăţământ cu scop didactic şi parcelele experimentale ale unităţilor de cercetare se va stabili prin planurile de învăţământ, respectiv de programele de cercetare ale unităţilor respective". Motivăm acest alineat prin faptul că plantaţiile didactice şi cele experimentale prezintă o dinamică permanentă ca sistem de cultură şi sortiment impuse de specificul activităţii, motiv pentru care trebuie să se bucure de un regim special al înfiinţării şi defrişării. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisie sesizate în fond, poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Din punct de vedere al comisiei, amendamentul poate fi adoptat în funcţie de poziţia iniţiatorului. Considerăm că o completare la art.25 cu noul alineat nu modifică conţinutul acestui capitol. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Reprezentantul ministerului are o opinie în sensul acesta? Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Noi am considerat, la vremea respectivă, împreună cu comisia, că problemele pe care le-a ridicat aici domnul deputat sunt prevăzute în lege. Nu s-a făcut o referire expresă la aceste ferme didactice pentru că ele nu sunt ferme comerciale, în primul rând. Dar regimul de plantare, regimul puieţilor, circulaţia acestora, selecţia lor, rigorile care sunt prevăzute pentru fiecare puiet se regăsesc în lege. În fond, nu face rău, dar ar trebui ca acum să solicităm plenului să fie de acord cu propunerea aceasta. Ar fi trebuit să avem o discuţie atunci, dar nu a mai venit nimeni să o susţină. Eu v-am spus: aceasta reglementează plantaţiile comerciale. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule Nicolescu, dumneavoastră sunteţi iniţiator la propunerea aceasta legislativă pe baza căreia lucrăm. Opinia dumneavoastră. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a precizat şi domnul secretar de stat, problema aceasta se regăseşte tangenţial, dar cred că nu se întâmplă nimic, nu schimbă sensul legii, ba, din contră, se referă punctual la situaţia câmpurilor experimentale pentru a le avea în atenţie. Într-adevăr, şi pentru acestea, având în vedere faptul că sunt plantaţi altoi mamă pentru ramuri şi care au pondere, cred că putem agrea amendamentul respectiv. De aceea, aş supune plenului Camerei Deputaţilor şi aş ruga şi iniţiatorul, ministerul, să agreăm această formă, considerând că a fost o scăpare. Amendamentele colegului nu le-am supus discuţiei. Eu acum am aflat de ele. Probabil că este o scăpare în ceea ce ar trebui să realizăm la comisie. Deci, aş propune să fim de acord cu introducerea acestui amendament. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi acesta este alin.3? |
|||||
|
Alin.2. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Deci, alin.2 devine 3. Şi din punct de vedere tehnic trebuie să vedem unde se introduce textul. Aici sunt alin.1 şi alin.2, şi acest amendament propus va fi alin.3. Dacă dumneavoastră, ca iniţiator, consideraţi că poate fi acceptat. Ministerul Agriculturii spune că nu impietează în nici un fel asupra legii. Să acceptăm un alin.3 cu conţinutul care a fost citit aici. Dacă sunt obiecţii faţă de acest lucru. Nu sunt. S-a adoptat art.25 aşa cum s-a completat cu acest amendament şi cum s-a modificat de către comisie. Art.26. Dacă sunt obiecţii. Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi la art.26 avem un amendament depus care înlocuieşte ultima parte a alin.1, şi sună în felul următor: "Plantaţiile pomicole provenite prin reconstituirea dreptului de proprietate pe baza legislaţiei în vigoare, plantaţiile aflate în rezerva primăriilor, cele concesionate, arendate sau care formează obiectul unor litigii, şi aici intervine amendamentul nostru, modificarea noastră, este permisă numai în baza autorizaţiei de defrişare avizată de către Institutul de cercetare şi producţie pentru pomicultură sau staţiunea de cercetare - dezvoltare pentru pomicultură din zonă". Motivaţia: multe din aceste plantaţii sunt degradate biologic, îmbătrânite prematur, redresarea lor necesitând cheltuieli exagerate, nejustificate economic. În asemenea cazuri, considerăm că proprietarul în drept trebuie să aibă posibilitatea defrişării plantaţiei pe baza unei aprobări din partea primăriei, de care aparţine terenul, fără a aştepta perioada impusă de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Comisia. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimate coleg, Considerăm că nu se poate interveni în conţinutul alin.1, deoarece termenul de 3 ani pe care l-a stabilit comisia, faţă de 5 ani, cât era iniţial, este absolut necesar din punct de vedere tehnic al schimbării formei de proprietate şi scoaterii acestora din structura de ansamblu a plantaţiilor pomicole. Nu suntem de acord cu modificarea. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule preşedinte, Colegul nostru vorbeşte despre nişte amendamente pe care le-a depus. Eu parcă nu văd, la raportul comisiei, amendamente respinse. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Aşa cum spunea şi colegul, domnul profesor Nicolescu, nu am luat în considerare aceste amendamente. A fost o scăpare a comisiei, pe care o recunoaştem. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dar au fost depuse, da? |
|||||
|
Da. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Înţeleg. Ministerul poate formula o opinie? |
|||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Dacă la primul articol nu am avut obiecţiuni, de data asta, am obiecţiuni, pentru că autoritatea centrală care reglementează activitatea în pomicultură este Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Institutul de Cercetări este o verigă în activitate şi mai are o subordonare, Academia. Deci nu poate Institutul de Cercetări, care are un areal mai limitat, să vină să dea şi aprobări şi autorizaţii de defrişare. Legea reglementează clar cine autorizează defrişarea, în ce condiţii. Dacă s-a dat acest termen de 3 ani, au fost discuţii multe, pentru că iniţial a fost de 5 ani, pentru că, în condiţiile când sunt litigii, vă daţi seama la ce putem ajunge dacă cineva îşi permite să facă altceva decât prevede legea. Ca atare, institutul nu poate să facă parte din organismele care au atribuţii în acordarea acestor autorizaţii de defrişare. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Brudaşca. |
|||||
|
Din câte am înţeles din amendamentul propus de colegul nostru, nu Institutului i-ar reveni această posibilitate de a acorda defrişarea acelor terenuri care revin unor proprietari, ci chiar primăriilor. În această situaţie, mi se pare că este chiar ridicol, având în vedere că, în general, primăriile nu dispun de specialişti capabili să conştientizeze întotdeauna valoarea economică şi nu numai economică a acestor plantaţii. Prin urmare, eu nu susţin un asemenea amendament, întrucât s-ar da posibilitatea arbitrariului, abuzurilor de orice fel sau măsurilor care ţin de alte considerente decât cele de strictă specialitate. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Acum, ştiu eu, în legislatura trecută, s-au difuzat nişte ghiduri, pentru ţărani, de muls vaca. Probabil că ţăranii ştiu ei cum e şi cu vaca şi cu pomii ăştia şi plus că mai sunt Camerele agricole, sunt ingineri, sunt tehnicieni agricoli care lucrează chiar acolo. Deci trebuie să înţelegem că ministerul nu agreează amendamentul, şi nici comisia. Eu supun votului varianta comisiei şi, dacă varianta aceasta a comisiei trece, amendamentul nu îl mai luăm în discuţie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? 2 voturi contra. Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei. Deci amendamentul nu îl mai discutăm. Art.27. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.28 devine 27, e doar o modificare de numerotare? Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.30 care devine 29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.31 care devine 30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.32 care devine 31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.31 care devine 30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.33 care devine 32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.34. Se propune eliminarea, comisia a propus eliminarea. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.35 care devine 33, în condiţiile acestea, aşa cum a fost modificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.36 care devine 34. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie. Art.37 care devine 35. Se propune o modificare. Vă rog să priviţi la poziţia 44. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.38 care devine 36. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.39 care devine 37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.40 care devine 38, modificat de comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.41 care devine 39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.42 care devine 40. Vedeţi că se introduc şi nişte alineate noi, alin.2 şi 3, referitoare la palincă, horincă, turţ şi alte substanţe interesante. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.43 care devine 41. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie. Art.44 care a devenit 42. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.45 care devine 43. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.46 care devine 44. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului V. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.47 care devine art.45. Vă rog să priviţi în raport la poziţia 56. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei. La art.48 se propune eliminarea. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului VI. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.49 care devine 46. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.50 care devine 47. Se propune o modificare, la poziţia 60 din raport. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie. Se propune, după acest art.47, în numerotarea nouă, introducerea unui articol nou 48, îi vedeţi formularea la art.61. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost propus de către comisii. Art.51 care devine 49, în condiţiile acestea. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie. Art.50 care devine 52. Vă rog să priviţi la poziţia 63, în raport. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această variantă a comisiei. Art.53 care devine 51, modificat de către comisie. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.54 care devine 52. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului VII. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.55 care devine 53. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.56 care devine 54. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.57 care devine 55. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Anexa nr.1. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa nr.2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată. O anexă nr.3. Deci sunt nişte formulare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Anexa nr.3b. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată. Am parcurs întregul proiect de lege, care va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot. |
|||||
|
|
Urmează Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Da. Poftiţi, domnule secretar de stat Fleşariu. |
|
|||
|
Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Încă de la alegerile parlamentare din mai 1990, observatorii străini care au participat la aceste alegeri au semnalat faptul că, în România, nu există un organism electoral cu activitate permanentă care să se ocupe de rezolvarea unor probleme pur tehnice, în perioada dintre două campanii electorale sau două perioade electorale. Alegerile ulterioare au demonstrat că semnalele trase de observatorii străini erau întemeiate, întrucât o serie întreagă de operaţiuni care trebuiau rezolvate în intervalul, repet, dintre două perioade electorale, se rezolvau de-abia după declanşarea campaniilor electorale, ceea ce făcea ca acestea să aibă loc, de multe ori, sub imperiul improvizaţiei. Bunăoară, întocmirea listelor electorale şi reactualizarea acestora în fiecare an, aşa cum prevede Legea nr.68/1992, nu era controlată de nimeni şi nu erau operate modificările care se produceau pe parcursul unui an sau nu era asigurată logistica necesară bunei desfăşurări a alegerilor: confecţionarea de urne, confecţionarea de cabine electorale, acestea începând să fie puse la punct de-abia după declanşarea campaniei electorale. Aşa fiind, Guvernul a apreciat că este necesar să se creeze un asemenea organism electoral cu activitate permanentă în România şi a elaborat Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii electorale permanente în ţara noastră. Proiectul de lege a fost analizat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, care au elaborat un raport conţinând mai multe amendamente, amendamente cu care suntem întru totul de acord. Aşa fiind, vă rog să supuneţi dezbaterii şi aprobării proiectul de lege, cu amendamentele formulate de cele două comisii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiilor sesizate în fond, vă rog. Domnul profesor Neagu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente, proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat în Senat în şedinţa din decembrie 2002. Acest proiect de lege ce este supus aprobării are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea prevederilor Legii nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în sensul înfiinţării Autorităţii electorale permanente ca instituţie administrativă autonomă care va asigura, la nivel naţional, aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor, precum şi la realizarea unor activităţi specifice în intervalul dintre două perioade electorale. La comisie s-au depus, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor, amendamente la proiectul de lege, de către domnul deputat Emil Boc. Din numărul total de 25 de membri ai comisiei, la şedinţă au participat 24 şi, în urma dezbaterii, Comisia juridică a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare acest proiect de lege. În timpul dezbaterilor, unele amendamente au fost respinse, astfel cum sunt redate în Anexa nr.2 din prezentul raport. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Da. Poftiţi. Domnul Bolcaş din partea PRM. |
|||||
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Un proverb de care trebuie să ne amintim, din când în când, spune că şi iadul este pardosit cu intenţii bune. Realizarea unui asemenea organism, într-adevăr, într-un sistem politic bine conturat şi într-o democraţie funcţională, îşi are eficienţa sa, însă, în modul în care este structurat acest organism în legea ce ni se propune, poate să servească, în primul rând, ca un instrument al partidului aflat la putere de a-şi menţine, şi pe calea controlării alegerilor, supremaţia sa în campania şi în desfăşurarea alegerilor viitoare. În aceste condiţii, pentru că nu există garanţii ale unei adevărate funcţionări democratice, noi ne pronunţăm împotriva proiectului de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu mai doresc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Preambulul la art.I. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul I. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Punctul II. Dacă sunt obiecţii? Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, La pag.4 din raport, după numărul curent 2, înainte de art.23, există un amendament respins, ce se situează, în raport, la pag.22, un amendament formulat de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, susţinut de către subsemnatul, şi acest amendament pe care l-am propus este un articol nou, la art.5, după alin.7, să se introducă un alin.8, cu următorul conţinut: "Pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat, partidele politice (...) trebuie să propună candidate femei în proporţie de cel puţin 30%". Acest amendament doreşte să fie unul de avangardă şi să fie un text care să dea eficienţă prerogativelor constituţionale ce vor fi validate prin referendum în acest an. Vreau să menţionez faptul că, prin revizuirea Constituţiei şi prin dezbaterile care au avut loc deja în comisie, s-a acceptat ca după art.16 să se introducă un articol nou, care să consacre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi accesul egal al acestora la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. În condiţiile acestea, acest text nu ar face altceva decât să dea conţinut principiului egalităţii de şanse şi al accesului egal al femeilor la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. Vrem să fim bine înţeleşi: nu înseamnă că, în mod obligatoriu, femeile vor fi pe locurile eligibile, pe primul loc, pe al doilea sau pe al treilea loc. Acest lucru rămâne la latitudinea partidelor politice. Ce dorim prin acest principiu al discriminării pozitive este să obligăm partidele politice ca, pe listele electorale, în proporţie de 30%, locurile să fie reprezentate de femei. Repet: este vorba de un principiu al discriminării pozitive de inspiraţie social-democrată, care se regăseşte în legislaţia franceză, legislaţie care, pe baza modificării Constituţiei din 1992, are un asemenea principiu consacrat în legislaţie. Un asemenea amendament a fost susţinut de colegii liberali la Senat şi credem că poate fi susţinut şi aprobat la Camera Deputaţilor, unde cel puţin formaţiunile social-democrate ar trebui să accepte un asemenea principiu al egalităţii de şanse şi al stimulării participării femeilor la viaţa publică. Amendamentul, aşa cum am menţionat, se regăseşte la pag.22 din raport şi urmăreşte introducerea acestui principiu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Egalitate de şanse ar fi 50%, fifty - fifty. Domnul preşedinte al comisiei. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest amendament, de altfel ştie şi colegul meu, domnul Boc, a fost dezbătut la comisie. Noi menţinem punctul de vedere al comisiei. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Deci nu agreaţi. Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Daţi-mi voie, pentru că s-a invocat o manieră social-democrată în abordarea acestei probleme, adică a listelor electorale, aş vrea să vă spun că Internaţionala Socialistă a Femeilor este foarte preocupată de prezenţa femeilor pe liste la toate nivelele: Parlament, consilii locale ş.a.m.d., inclusiv în partide, în structurile de conducere. Deci ce recomandă Internaţionala Socialistă a Femeilor: în toate statutele organizaţiilor de femei sau statutele organizaţiilor de partid, să fie o menţiune cu privire la reprezentativitate la cotă sau cum consideră ele că este necesar. În privinţa Directivelor Europene, şi aici există o Directivă, şi anume ţările candidate să aibă o manieră, deci nu e obligativitate, se recomandă ca minim 40% bărbaţi sau femei să se regăsească pe liste. Deci acesta este adevăratul principiu al nediscriminării practicat în Uniunea Europeană. În privinţa legilor, există şi Franţa care merge la paritate - 50%, există şi Belgia care merge la 40% cu penalizări, dar sunt doar două în Europa, şi nu merg pe linie social-democrată. Pe linie social-democrată, atât se spune: menţiunea în cadrul statutului de partid. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Chiliman şi domnul Brudaşca, după aceea. |
|||||
|
Înţeleg îngrijorarea Internaţionalei Socialiste, exprimată de aici de la microfon, dar cred că dacă e aşa de îngrijorată trebuia ca partidele social-democrate, membre ale Internaţionalei Socialiste, să-şi facă reguli interne de partid în această chestiune şi cred că argumentele de genul "îngrijorarea Internaţionalei Socialiste" nu ar mai trebui să le auzim de aici, de la microfon. Aici discutăm legi care nu sunt pentru Internaţionala Socialistă sau alte asemenea Internaţionale, ci legi pentru România, unde mai sunt şi alte formaţiuni politice, mai există şi alte... şi îngrijorările alea cred că trebuie să fie rezolvate la nivelul intern al partidelor respective, cu reguli interne care nu trebuie să treacă prin legi, neapărat prin Parlament. În privinţa cealaltă, sigur că trebuie găsite soluţii în aşa fel încât să fie o reprezentativitate corectă. Asta-i cu totul altceva. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Brudaşca. Vă rog. |
|||||
|
Eu recunosc că, dacă nu vorbea doamna Smaranda Dobrescu, nu aş fi dorit să ridic această chestiune. Aş vrea s-o informez pe domnia sa, în cazul în care nu cunoaşte, că nu numai Internaţionala Socialistă este cea care îşi propune asigurarea de şanse egale. Şi Partidul România Mare are acest obiectiv, iar preşedintele partidului nostru a făcut, în ultima perioadă, recomandări clare în materie de prezenţă pe listă, cu şanse de reuşită, a unui număr de cel puţin 30% dintre femei, aşa încât, dacă tot este vorba să ne spălăm rufele în familie, politic vorbind, aş vrea să luaţi la cunoştinţă că şi Partidul România Mare este, din acest punct de vedere, de orientare europeană. (Comentarii în Grupul parlamentar al PSD) |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Timiş, domnul Dumitrescu şi, după aceea, domnul Boc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Dacă tot vorbim aşa, constat că există o îngrijorare generală, ca să nu zic o îngrijorare universală privind egalitatea de şanse a femeilor. Sigur, fiecare partid poate s-o facă, în statutul propriu, cum s-a mai vorbit aici. Această lege nu-şi propune scopul acesta de a acorda egalitate de şansă femeilor şi, în consecinţă, consider că amendamentul care a fost propus aici nu face obiectul prezentei legi. Deci putem discuta foarte mult despre egalitatea de şanse, dar nu aici, la această lege. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule Dumitrescu, poftiţi. |
|||||
|
Domnul Cristian Sorin Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am venit la microfon să fiu foarte precis în a demonstra că, iată, PD-ul, din nou, este susţinut de PRM, într-o bună colaborare instaurată în urma promovării împreună a unei moţiuni de cenzură. Eu am să mă refer..., deci ăsta ar fi un argument de natură politică, nu vreau să-l folosesc. s-a creat uşor tendinţa că acest argument al domnului deputat Boc vine din dorinţa ca un reprezentant al unui partid social-democrat să promoveze social-democraţia, în activitatea noastră legislativă, într-o materie într-adevăr extrem de importantă, fiind de natură politică. Şi ca să nu se creadă cumva că, de fapt, social-democraţia este apărată, în această aulă, numai de către unii reprezentanţi ai partidelor social-democrate, vă pot spune că aceasta nu este o lege social-democrată în sensul promovării unor principii social-democrate. Egalitatea de şanse e un principiu împărtăşit, de altfel, lăsând gluma la o parte, de către toate partidele politice, însă această idee a discriminării pozitive numai în ceea ce priveşte această materie nu este corectă. Doctrina social-democrată, dar şi doctrina altor partide vorbeşte despre necesitatea promovării tinerilor, vorbeşte despre necesitatea reprezentării, în organismele puterii şi mai ales în plan legislativ, în mod egal, a reprezentanţilor diverselor categorii sociale. Este vorba de reprezentarea în plan teritorial. Toate aceste elemente sunt elemente de politică internă ale partidelor, aceste elemente de politică internă, dacă se ţine cont de ele rezultatul este pozitiv în planul rezultatelor electorale şi fiecare partid ştie să-şi facă foarte bine acest lucru sau doreşte să-l facă cât mai bine, pentru că rezultatul electoral este finalitatea pentru care face politică. Din acest punct de vedere, introducerea unei astfel de norme imperative..., ca să nu mai spunem de faptul că Internaţionala Socialistă vorbeşte, în domeniul acesta, despre o reprezentare de 50%. Sigur, noi suntem, eu sunt reprezentant al unui partid social-democrat, fiecare îşi apără doctrina, liberalii poate nu sunt de acord, PRM-ul văd că are deja astfel de preocupări. Ele nu se rezolvă în interiorul unei astfel de legi, ele se rezolvă în interiorul doctrinei şi acţiunii politice a partidelor, iar această discriminare pozitivă, de această manieră, ar pune sub semnul întrebării alte hotărâri, decizii, de care v-am spus: în domeniul politicii de tineret, reprezentării altor categorii sociale, reprezentării în plan teritorial. Şi eu sunt împotriva acestui amendament şi susţin punctul de vedere pe care-l susţine comisia, de a promova textul aşa cum a fost el prezentat. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Acum, eu îmi aduc aminte că, pe vremuri, şi CPEx-ul avea un program "45% femei în toate funcţiile de conducere", şi nu s-a aplicat, şi nici legea franceză nu se respectă cu sfinţenie, în actualul Parlament francez. Poftiţi, domnule Boc. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am venit la microfon să salut Alianţa PRM-PSD cu ocazia dizolvării CNSAS-ului, nu acesta este obiectul intervenţiei mele de această dată, dar doresc să vin cu câteva contraargumente la tezele formulate de colegii mei. În primul rând, văd că acest principiu ar putea fi acceptat, dar nu poate fi acceptat. Colegii liberali, cu eleganţă, l-au susţinut la Senat, iar reprezentanţii PSD-ului afirmă că nu este un principiu de inspiraţie social-democratică şi nu trebuie să se regăsească în legislaţie, spunând că fiecare partid ştie să-şi pună candidaţii pe listă aşa cum crede el mai bine. Dar iată că, aşa cum partidele din România ştiu să-şi pună candidaţii pe liste, România are o reprezentare în Parlament, în ceea ce priveşte... În Parlamentul României reprezentarea femeilor este în proporţie de 9%, în timp ce în alte parlamente se merge până la 45-50-55%, şi este vorba de parlamente social-democrate. Şi atunci, iată că acele partide din ţările social-democrate au ştiut să facă acest lucru. În România tot un partid social-democrat se află la guvernare şi nu a ştiut să facă acest lucru. Deci, dacă nu ştie, trebuie să-l învăţăm, şi soluţiile în acest caz sunt de natură legislativă. Toate regimurile democratice care au dorit să dea o expresie acestui principiu al discriminării pozitive au făcut-o prin impunerea în lege a acestui procent, care poate fi discutabil, 50-30%, este de discutat, dar este un prim pas pentru a da un semnal clar în societatea românească asupra faptului că femeile nu sunt bune numai la cratiţă şi să stea în plan secundar, ci sunt încurajate să intre în viaţa publică şi în viaţa politică în special. Este un semnal pe care societatea românească îl aşteaptă, iar noi ce facem? Nu le spunem, sunteţi în proporţie de 30% în Parlament, aveţi şanse şi cel puţin partidele vor depune diligenţele necesare pentru a coopta şi a atrage femeile în viaţa publică. Să nu uităm că avem un principiu al discriminării pozitive în Constituţia României, chiar cu privire la minorităţile naţionale şi, dacă îmi amintesc bine, domnule preşedinte, şi vechile C.P.Ex-uri aveau prevederi cu privire la reprezentarea minorităţilor naţionale. Şi aceasta nu înseamnă că dacă l-am preluat noi în Constituţia României, Constituţia României este de inspiraţie comunistă. Nu! Este expresia menţionării în Constituţie a unui principiu de largă respiraţie democratică, de a oferi minorităţilor naţionale posibilitatea de a fi reprezentate în Parlament. Discriminarea pozitivă funcţionează la diferite nivele. Acum, în acest moment, credem că societatea românească a ajuns la stadiul în care un asemenea principiu, repet, de respiraţie democratică şi cu profunde conotaţii social-democrate şi nu numai, ar putea face parte din legislaţia actuală. Repet, în condiţiile în care la Constituţie, deja a făcut primul pas. Fără nişte măsuri concrete, articolul constituţional despre care am vorbit rămâne lipsit de obiect şi ne demonstrează cât de falşi suntem sau cât de ipocriţi. Introducem principii dar cărora nu le mai dăm în practică nici un fel de consistenţă ca atare. Un asemenea principiu ar dovedi faptul că la Constituţie nu am discutat degeaba, ci, dimpotrivă, am urmărit introducerea în legislaţia României a unor reguli care să consacre egalitatea de şanse şi accesul egal al femeilor şi bărbaţilor la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Drăgănescu, şi domnul Márton Árpad şi după aceea dau cuvântul comisiei din nou şi încheiem. Bun. Mai este o doamnă. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Şi eu sunt de acord cu tot ce spunea colegul meu Emil Boc în susţinerea ideilor sale vizavi de promovarea femeilor în Parlament, dar cred eu că acest lucru nu se poate face prin impunerea unui procent; de ce să fie doar 30% atunci, deoarece femeile sunt peste 50% din România; ar trebui proporţional să fie 50%. Deci, iată că este o discriminare deja, fiindcă deşi ele sunt 50% din populaţia României, noi le acordăm doar 30% din listele, din poziţiile listelor electorale. Ce facem după aceea dacă aceste 30% din liste vin în coada listei, dacă tot vom avea în continuare vot de listă? Deci, iată că nu rezolvăm cu nimic problema care există totuşi, faptul că în Parlamentul României sunt aşa puţine femei, şi este bine să fie mai multe femei, deoarece, după părerea mea, ar ridica nivelul Parlamentului României şi chiar al altor instituţii ale statului. De altfel, peste tot în lume, este unul din criteriile de analiză a unei democraţii, după numărul de femei care sunt în Parlament, în Guvern şi, până acum, inclusiv ţări care au o populaţie majoritar musulmană, cum ar fi turcii - au avut până acum o prim-ministră femeie, noi n-am avut aşa ceva, dar cred eu că totuşi în această lege nu putem să punem aceste procente care, oricum nu le ajută, prin această prevedere de 30% care, vă spuneam, poate fi aşezată undeva în coada listei. Dacă am face această discriminare, atunci ar trebui să facem o discriminare pozitivă şi pentru tineri, se tot vorbeşte despre schimbarea clasei politice, înnoirea ei etc. şi nu văd unde îi susţinem noi pe tinerii care ar dori să devină membri ai Parlamentului prin legea aceasta. Cred că tot aici ar fi sediul materiei şi pentru discriminarea pozitivă pentru tineri. or, dacă nu putem să facem aceste lucruri, atunci, după părerea mea, nu putem să acceptăm nici această formulă a articolului respectiv. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Márton Árpad şi după aceea... s-au vreţi dumneavoastră întâi? Domnule Márton Árpad, pentru că discutăm despre femei, haideţi să dăm cuvântul doamnei deputat. |
|||||
|
Ar trebui să fie distractiv, dar este trist pentru noi, femeile, când vedem că dumneavoastră, bărbaţii, începeţi să vă bateţi între dumneavoastră pentru ca noi să beneficiem de şanse egale, şanse care sunt stabilite de Constituţie. Vă înţelegem. Îmi pare rău că suntem foarte puţine femei în sală de fapt, şi nu procentul. În Parlament, procentul femeilor este foarte mic. dar noi, femeile, am manifestat, şi dumneavoastră ştiţi din propria experienţă, de acasă, destulă toleranţă cu dumneavoastră bărbaţii şi, prin urmare, votul bănuiesc că este tranşant, pentru că şi în Grupul parlamentar al PSD-ului, majoritari sunt bărbaţii, şi prin urmare, ei vor stabili votul şi, indiferent de vot, să ştiţi că în timp şi noi femeile vom fi 30-40 chiar 50%, pentru că, indiferent cine va veni la guvernare, vor fi nişte cutume internaţionale care vor obliga toate partidele să promoveze femeile, iar noi ştim că bărbaţii numai obligaţi mai fac câte ceva, de bunăvoie mai greu. (Aplauze.) |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Márton Árpad. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din păcate, nu pot fi de acord cu cele spuse aici, pentru că, într-adevăr, este vorba poate de o necesitate de modificare a însăşi concepţiei despre a face politică şi cine poate să facă politică. Trebuie să vă spun că eu sunt membru al unei formaţiuni politice care atât la alegerile parlamentare, cât şi la cele locale a avut alegeri înainte de a pune pe liste, venind toţi membrii Uniunii la vot şi, din păcate, majoritatea femei venind la vot, au ales bărbaţi în diferite funcţii. Eu totuşi cred că deocamdată, în România nu există interdicţii de a pune pe liste cât mai multe femei, cât mai mult tineret. Nu ştiu ce a împiedicat partidele care astăzi vor sau poate au nevoie de o astfel de lege să-şi pună 30% femei pe liste. Eu cred că ar fi putut foarte bine în 2000 să pună pe liste 30% femei, şi azi ar fi aici, pe locuri eligibile, 30% femei, cel puţin la acele partide care cred că este imperios necesar. Din păcate, am constatat că nici în aceste partide nu s-au ales, poate ele au nevoie de o astfel de lege ca să se reglementeze pe ele însele în acest domeniu. Eu cred că ar fi bine prima dată să se facă de către cei care propun măcar, şi atunci, într-adevăr, să oblige şi pe alţii la astfel de alegeri, dar cel mai important lucru este modificarea concepţiei despre rolul lor în politică şi posibilitatea de a avea o carieră politică. Şi eu cred că acele femei, având şanse egale, care, într-adevăr, s-au impus şi se văd şi aici în Parlament, au reuşit să ajungă pe locurile eligibile ale diferitelor partide şi au fost din an în an mai multe şi, aşa cum aţi spus dumneavoastră, vor fi din ce în ce mai multe în Parlament. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Ş eu vă mulţumesc. Evident că prima condiţie să faci politică este să vrei. Domnul profesor Neagu din partea comisiei şi pe urmă trecem la vot. |
|||||
|
Domnule preşedinte, îngăduiţi-mi să fac o nou lectură a unei singure fraze, ca să încheiem această discuţie. Proiectul de lege supus aprobării are ca obiect de reglementare, modificarea şi completarea prevederilor Legii nr.68/1992, în sensul înfiinţării autorităţii electorale permanente ca instituţie administrativă autonomă... Deci, noi astăzi discutăm "plus petita", cum spunem noi avocaţii, nu este cazul să discutăm această chestiune, pentru că nu intră în obiectul legii pe care astăzi ne-am propus noi să o trecem prin Cameră; dar absolut nici o legătură nu are. Eu am lecturat ceea ce am scris în raport iniţial, însă am observat că nu toată lumea a ţinut seama de ceea ce ne propunem să discutăm: înfiinţarea, repet, a Autorităţii Electorale Permanente. Că este nevoie să avem un procent de 30-50-80, nu astăzi discutăm acest lucru, nu face obiectul acestor discuţii. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Eu voi supune acum votului varianta comisiei la pct.2. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi contra? Număraţi. (Domnul deputat Emil Boc doreşte să vină la microfon pentru procedură.) În timpul votului nu vă dau cuvântul nici pe procedură, suntem în timpul votului. Cine este contra variantei comisiei? 10 voturi contra. Abţineri? Este o abţinere. S-a adoptat varianta comisiei. Spuneţi, domnule deputat. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Regulamentul, că ne place sau nu ne place, trebuie să fie respectat de către toţi. Articolul, cred că 101, spune că dezbaterea articolelor începe cu amendamentele depuse şi înainte de a supune la vot articolul în forma finală, se supun la vot amendamentele depuse la acest articol. În consecinţă, dumneavoastră aveţi obligaţia, prevăzută de regulament, şi nu de altceva, de a supune la vot orice amendament care figurează în raportul comisiei. V-am indicat pagina din raport, am dat citire amendamentului, a fost dezbătut şi, în consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să procedaţi regulamentar şi să supuneţi la vot, indiferent care va fi rezultatul, evident că îl acceptăm, dar nu se procedează... |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Nu, acesta a fost rezultatul... |
|||||
|
Domnule preşedinte, vă rog să procedaţi regulamentar! Supuneţi la vot amendamentul depus. Dacă nu este acceptat amendamentul, rămâne evident să supuneţi la vot forma propusă de către comisie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnule, eu supun la vot în primul rând amendamentele comisiei, numai amendamentele de eliminare se supun cu prioritate. |
|||||
|
Nu, domnule preşedinte, vreţi acuma chiar să facem o şcoală aici, să facem un curs de drept parlamentar? |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Facem degeaba. |
|||||
|
Vă rog să lecturaţi Regulamentul şi să vedeţi că dezbaterea începe cu amendamentele, care se supun la vot. În condiţiile în care amendamentul nu este admis, evident, se merge mai departe. Nu putem începe discuţia cu votul final. Ce rost a avut toată această dezbatere înainte de analizarea amendamentelor care au fost supuse la vot? Vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot amendamentul, după care discuţia continuă pe text. amendamentul trebuie să figureze ca fiind admis sau respins, aşa cum figurează şi în raportul comisiei, nu implicit. Unde găsiţi dumneavoastră această formulă a regulamentului de respingere implicită a amendamentului. Ea trebuie să fie explicit admis sau respins. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Borbély, domnul secretar Borbély. Poftiţi. |
|||||
|
Domnul deputat Boc are dreptate în cazul în care se propune eliminarea. În cazul în care nu se propune eliminarea, ci se propune un alt amendament, vă citez, domnule deputat, care cunoaşteţi foarte bine Regulamentul, art.103, în care se spune: "discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea (...) - nu este cazul. în cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond". |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Aveţi alt regulament, domnule Boc? |
|||||
|
Nu, domnule preşedinte, nu, pentru completare. Este corect ce a spus domnul Borbély, nu negăm. Art.101 spune: "discutarea articolelor începe cu amendamentele.", aşa scrie art.101 alin.1 şi "pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond", exact ceea ce s-a întâmplat. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Le-am discutat, domnule deputat. |
|||||
|
Dar care nu figurează..., de asemenea, care nu pot figura în momentul respectiv. Şi, în consecinţă, amendamentele - că de aceea sunt amendamente - se supun la vot, domnule preşedinte. Vreţi să scriem ca la grădiniţă, să spunem pentru fiecare detaliu ce se întâmplă? Este o chestiune de logică juridică elementară, un amendament care figurează într-un raport se supune la vot, se admite sau se respinge. Facem o interpretare de grădiniţă aici? Din moment ce art.101 spune foarte clar: "discutarea articolelor începe cu amendamentele". Ce înseamnă asta? Ele se discută şi se finalizează cu ceva. Cum se finalizează? Cu supunerea la vot. Chiar trebuie să descoperim America la fiecare şedinţă a Camerei Deputaţilor pentru a şti că trebuie supus un amendament la vot? Dar nu înţeleg reaua dumneavoastră credinţă care este de neînţeles. (Vociferări.) |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Mai vorbiţi, domnule, mai avem 5 minute. Continuaţi să vă expuneţi punctul de vedere. |
|||||
|
O să continuu, domnule preşedinte, pentru că observ că dumneavoastră aveţi nevoie să vi se repete acest Regulamentul al Camerei Deputaţilor pe care, în calitate de preşedinte de şedinţă, ar fi trebuit să-l cunoaşteţi şi să interpretaţi în sensul producerii de către acesta a efectelor juridice, şi nu a anulării efectelor juridice, domnule preşedinte, pentru că este inadmisibil, repet, inadmisibil ca dumneavoastră, după ce aţi stat 20 de minute pe marginea unei dezbateri, să sfidaţi toţi parlamentarii care au luat cuvântul şi să nu daţi posibilitatea acelora care au participat la această şedinţă, mulţi sau puţini, câţi sunt ei, să-şi exprime un vot asupra unui amendament, la fel cum s-a procedat în cadrul comisiei. Amendamentul a fost supus dezbaterii, s-a votat, a fost respins. La fel şi în plen, dumneavoastră trebuie să procedaţi în aceeaşi manieră. Nu trebuie să reinventaţi Regulamentul pentru a vă sustrage unui vot pe care chiar că nu îl înţeleg. Care este motivul pentru care nu supuneţi la vot acest amendament? Este o premieră pentru mine în viaţa parlamentară, pentru că de fiecare dată, atunci când au fost amendamente respinse în raportul comisiei, acele amendamente s-au supus la vot; dacă au fost mai multe amendamente s-au cumulat şi au fost puse într-o altă manieră, dar amendamentele, repet, se supun la vot, pentru a li se da, fie o aprobare, fie o respingere. |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da, eu cred că lucrurile sunt foarte limpezi pentru toată lumea. Comisia a avut amendamente la proiectul de lege. Deci, eu le supun într-o anumită ordine, încep cu cele ale comisiei şi, logic, dacă al dumneavoastră nu intră, nu intră. Deci, asta este problema, dacă comisia adoptă o anumită variantă, Camera o votează, ceea ce intră în contradicţie nu mai este logic să fie votat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, art.103 alin.2: "Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament". Chiar trebuie să mă duc la fiecare text să vi-l citez? Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Ce atâta încăpăţânare pentru un text de regulament, negru pe alb: "Camera se va pronunţa prin vot distinct". Trebuie să traduc în limba maghiară, domnule Ráduly, ca să înţelegeţi şi dumneavoastră? Traduc şi în limba maghiară dacă aveţi nevoie. Deci, "Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte". Aici a fost doar un singur amendament, nu a fost vorba de excluderea nici unui alt amendament. Ce mare filosofie domnilor? Vreţi să vă fotocopiez sau ce mai doriţi? Pentru domnul Zgonea pot să-l traduc, că nu înţelege, dar îl traduc, dacă este nevoie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Am o singură rugăminte la distinsul coleg de la Partidul Democrat. Reacţiile lui emoţionale poate să şi le producă unde vrea, eu unul am înţeles foarte bine că are momente în viaţă în care, câteodată, sufletul îi depăşeşte logica, dar nu cred că trebuie să ne tragă pe noi la răspundere, să ne vorbească pe un ton care, de foarte multe ori îl sancţionează şi îl atribuie altor colegi care fac parte din alte formaţiuni sau care au alte reacţii. De aceea, îi cer, în numele tuturor colegilor care sunt în această sală, să îşi ceară scuze privind reacţiile din prima parte, deşi fondul problemei a fost corect, dar, aşa cum a vorbit, mi s-a părut că este un pic delimitat faţă de stilul şi treapta socială pe care vrea să se prezinte. În al doilea rând, domnule preşedinte de şedinţă, aş vrea să vă uitaţi un pic în ceruri în faţa dumneavoastră, să vă uitaţi la ceas, şi probabil că domnul Boc, distinsul meu coleg a vorbit în afara orelor de program, şi atunci o să chem o televiziune specială care să-l transmită la Cluj acolo încât să fie încântat. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Domnul Ráduly. Poftiţi. Drept la replică. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca drept la replică, o singură propoziţie. Îmi pare rău că nu a trecut amendamentul anterior, cu cele 30%, pentru că sunt ferm convins că ne-am fi înţeles mult mai bine cu doamna Boc, decât cu domnul Boc. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu: Da. Timpul afectat astăzi dezbaterilor proiectelor de lege s-a încheiat, pentru că trebuie să trecem la secvenţa următoare. Trecem la răspunsurile orale la întrebări. Domnul Tóro Tiberiu a adresat o întrebare pentru Ministerul Integrării privind cazul deponentului ecologic sau cam aşa ceva în judeţul Timiş. Poftiţi. Este cineva de la Ministerul Integrării, da? |
|
|||
|
Stimaţi colegi deputaţi, Domnule preşedinte, Stimată doamnă ministru, Stimaţi domni secretari de stat, Prin prezenta intervenţie aş dori să focusez atenţia asupra unei probleme acute a judeţului Timiş şi în special a municipiului Timişoara şi anume, cazul sistemului ecologic de management al deşeurilor din Timişoara şi judeţul Timiş. Prin această intervenţie, de fapt, solicit intervenţia şi ajutorul acestor ministere, respectiv Ministerul Integrării Europene, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, ca, în cadrul atribuţiilor ce le revin să ajute la soluţionarea acestui caz care aşa se pare că a ajuns în impas în plan local. Despre ce e vorba de fapt? Câteva elemente din istoricul acestui caz. se cunoaşte că deponeul existent în municipiul Timişoara are termenul de funcţionare expirat şi de fapt reprezintă un focar de poluare şi infecţii, Consiliul judeţean Timiş a intervenit în discuţiile privind construcţia unui nou deponeu încă din anul 1996. Prin această intervenţie, s-au identificat 5 locaţii posibile, deşi au fost o serie de consultări ulterioare, analize şi discuţii, nu s-a ajuns la nici o soluţie concretă până în anul 1999, când s-a convenit asupra unei locaţii din perimetrul comunei Sânandrei, la circa 10 km de municipiul Timişoara. La acea dată nu s-a ţinut cont de faptul că această locaţie se află în conul de decolare-aterizare a Aeroportului internaţional Timişoara, dar, după alegerile locale din 2000, noul Consiliul local din Sânandrei îşi retrage acest acord iniţial acordat. Nefiind ajutat nici de organismele guvernamentale, nici de cele judeţene în găsirea unui nou amplasament, Consiliul local Timişoara, respectiv primăria, începe din 1999 întocmirea unei documentaţii pentru noul amplasament pe un teren extravilan al municipiului Timişoara, la circa 1-2 km de perimetrul Timişoarei. În urma aprobării planului judeţean de gestionare a deşeurilor, din octombrie 2002, această locaţie şi acest deponeu devin depozitul în proiect, depozitul judeţean al deşeurilor din întregul judeţ. Reprezentanţii UDMR Timiş din administraţia locală şi judeţeană, în luna octombrie a anului trecut au solicitat intervenţia organelor judeţene în stabilirea unei noi locaţii pentru acest depozit de deşeuri, în locul acestei locaţii alese fortuit de Consiliul local Timişoara şi care prezintă, pe lângă avantajele existente, dezavantaje majore care au considerat că sunt mai puternice decât acele avantaje. În această interpelare adresată către cele trei ministere am dezvoltat avantajele şi dezavantajele, deci, doamna ministru respectiv domnii miniştri au primit analiza noastră. Aş puncta doar câteva dintre dezavantajele majore; în primul rând, documentaţia existentă nu prevede o altă locaţie pentru sortarea deşeurilor, deci, o alternativă. Dacă sortarea se face în acelaşi perimetru, dispar toate avantajele din punct de vedere ecologic şi se pune întrebarea dacă proiectul mai rămâne ecologic sau nu, deoarece perimetru de sortare a gunoiului adus în municipiul Timişoara produce aceleaşi efecte ca o simplă groapă de gunoi: miros, fum, răspândirea către vânt a hârtiilor şi pungilor de plastic, apariţia animalelor ş.a.m.d. Având în vedere că direcţia predominantă a vânturilor este dinspre acest perimetru înspre partea de nord a municipiului Timişoara, respectiv comuna Dumbrăviţa, apropierea de cele două localităţi devine un dezavantaj major. Pe de altă parte, în al doilea rând, studiul de impact de mediu încă nu este realizat, obţinerea vizelor în "mod forţat", în timp atât de scurt, pune sub semnul întrebării veridicitatea lui, cu toate efectele negative care se vor arăta în cei 20 de ani de existenţă a depozitului. În al treilea rând, în cursul întocmirii documentaţiei a reieşit că acest perimetru se află la limita actualului con de decolare-aterizare a aeroportului. Acest fapt va împiedica în viitor dezvoltarea aeroportului. Efectele economice negative eu cred că sunt evidente, nu trebuie dezvoltate aici. Viitoarea autostradă Nădlac-Deva-Bucureşti va intersecta drumul naţional Timişoara-Arad lângă localitatea Orţişoara. Experienţa europeană arată că în asemenea condiţii apetitul investiţional în perimetrul drumului rapid creşte spectaculos. Cine va investi însă în apropierea unei gropi de gunoi? Blocarea dezvoltării economice în nordul municipiului va produce o pierdere pe termen mediu din punct de vedere economic incalculabilă actualmente. Şi, în ultimul rând, un nedorit accident al bazei depozitului ar infesta puţurile forate din care se asigură alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor comunei Dumbrăviţa, locaţia fiind la limita administrativă a satului. UDMR Timiş a propus o soluţie care ar putea rezolva situaţia, şi anume stabilirea unei noi locaţii la distanţă de 15-20 km de municipiul Timişoara. în baza unei discuţii preliminare s-au contactat o serie de comune: recaş, Orţişoara, Sânandrei dispuse pentru o colaborare, chiar au declarat şi acest lucru. Totodată, se poate stabili un program de lucru cu măsuri concrete şi responsabilităţi clare pentru ca până în toamna anului 2003 documentaţia să fie completă şi corect întocmită. Solicităm Ministerului Integrării Europene şi Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului un schimb de locuri în ordinea priorităţii între judeţul Timiş şi judeţul care se află pe poziţia nr.1 pe lista de aşteptare pentru fondurile ISPA-Mediu. Aceasta este de fapt propunerea-cheie a soluţiei noastre. Astfel, judeţul Timiş ar fi printre primii care depun documentaţia în toamna anului 2003, în ipoteza, bineînţeles, că se va organiza o nouă licitaţie în acest domeniu. În concluzie, propunem, sub atenţia acestor ministere, această soluţie, întreaga problematică şi, prin prezenta, dorim să ascultăm punctul de vedere al acestor ministere. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Trebuie să fim mai sintetici în adresarea întrebărilor şi în răspunsuri. Da, poftiţi, doamnă ministru. |
|||||
|
Doamna Hildegard-Carola Puwak (ministru, Ministerul Integrării Europene): Doamnelor şi domnilor deputaţi, Daţi-mi voie, în primul rând, să apelez la domnul preşedinte de şedinţă şi să-mi acorde şi mie un timp mai lung pentru răspunsul la o întrebare care a fost atât de lungă. În al doilea rând, aş dori să fac precizarea că autorităţile locale din judeţul Timiş au pornit la elaborarea aplicaţiei Sistem ecologic de management al deşeurilor din Timişoara, de la prezumţia obţinerii unei finanţări europene prin Programul de preaderare ISPA. Deci, în virtutea responsabilităţilor ministerului pe care-l reprezint, daţi-mi voie să dau răspunsul domnului deputat prin ceea ce s-a întâmplat până acum, evaluând şi şansele obţinerii unei asemenea finanţări în situaţia în care propunerile domnului deputat ar fi luate în considerare. Deci, până în prezent, România a încheiat 33 de memorandumuri de finanţare ISPA, în valoare de 1,3 miliarde de euro, reprezentând 70% din întreaga asistenţă financiară disponibilă României pentru perioada 2000-2006. Pentru întreaga această sumă alocată României - încă o dată spun - pentru perioada până în 2006, România a transmis propuneri de proiecte atât pentru infrastructură de mediu, cât şi pentru cea de transport, iar aplicaţia de mediu transmisă la Comisia Europeană, sau aplicaţiile de mediu, au inclus şi sistemul ecologic de management al deşeurilor în Timişoara. Acest lucru, deci în cadrul procesului de promovare a proiectelor ISPA în sectorul mediului, această aplicaţie a fost înaintată Comisiei Europene în luna iunie 2000, fiind înregistrată de către serviciile Comisiei Europene în luna mai 2001. Conform practicii comunitare, pentru fiecare proiect propus pentru finanţare, reprezentanţii Comisiei Europene efectuează misiuni de audit pentru a verifica structurile create, capacitatea financiară a acestora de a cofinanţa execuţia fizică, precum şi datele tehnice ale proiectului. Prelungirea perioadei de analiză a acestui proiect şi, implicit, întârzierea aprobării de către Comisia Europeană în vederea finanţării, s-a datorat modificării datelor tehnice ale proiectului de către beneficiarul acestuia, respectiv Consiliul Local al municipiului Timişoara. În perioada octombrie 2001-septembrie 2002 a fost modificat amplasamentul proiectului din comuna Sânandrei, în extravilanul municipiului Timişoara. Pentru verificarea acestui proiect, au fost organizate la Timişoara două misiuni de audit, în luna octombrie 2001, respectiv septembrie 2002, la care au participat reprezentanţii autorităţilor locale ai Băncii Europene de Investiţii, cei ai instituţiilor administraţiei publice centrale implicate în derularea Programului ISPA, precum şi cei ai Comisiei Europene. Ultima misiune de evaluare a urmărit, în special, următoarele aspecte: refacerea studiului de impact asupra mediului pentru noul amplasament al depozitelor, includerea în cazul acestui proiect şi a unor măsuri de închidere sau de reabilitare a gropilor de gunoi existente, stabilirea de comun acord cu Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a unor soluţii pentru managementul deşeurilor medicale, clinice şi a deşeurilor periculoase - pesticide, uleiuri uzate, solvenţi. În data de 13 octombrie 2002, Consiliul judeţean Timiş a organizat o întâlnire publică la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai tuturor factorilor interesaţi - prefectura judeţului, Primăria municipiului Timişoara, consilieri judeţeni şi locali, reprezentanţi ai Aeroportului Internaţional Timişoara, ai Aeroportului Militar Giarmata, ai Comisiei Naţionale a Apelor Române, Direcţia Apelor Banat, ai Inspectoratului pentru Protecţia Mediului Timişoara, ai Facultăţii de Hidrotehnică, ai Institutului Agronomic. În urma discuţiilor, a reieşit că singurul punct critic al amplasamentului ar putea fi apropierea de Zona 3, de servitutea aeronautică civilă şi s-a cerut reanalizarea impactului pe care amplasarea deponeului l-ar putea avea asupra dezvoltării viitoare a celor două aeroporturi - civil şi militar. Trebuie menţionat că Autoritatea Aeronautică Civilă Română a avizat favorabil atât primul amplasament al deponeului, situat în interiorul culoarului de zbor în anul 2001, cât şi noul amplasament situat în exteriorul culoarului de zbor în anul 2002, aviz valabil până în august 2003. În data de 13 februarie 2003, s-a emis Hotărârea Guvernului nr.164 pentru modificarea Hotărârii nr.1409/2002 privind trecerea unui teren din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a municipiului Timişoara, publicată în Monitorul Oficial din luna martie 2003. Prin această hotărâre, se aprobă trecerea unui teren agricol situat în extravilanul municipiului Timişoara în proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei Domeniului Statului în proprietatea publică a judeţului Timiş şi în administrarea Consiliului judeţean Timiş. În ceea ce priveşte studiul de impact, acesta se află în curs de realizare, urmând a fi inclus în varianta finală a aplicaţiei ce urmează să fie transmisă spre analiză şi aprobare Comisiei Europene până la sfârşitul lunii mai. Ţinând seama de importanţa dezvoltării acestui proiect în judeţul Timiş şi luând în considerare recomandările Comisiei Europene şi ale Băncii Europene de Investiţii, vă precizăm că, pentru a obţine finanţare din fonduri ISPA, este necesar să fie trimis la Bruxelles un proiect bine fundamentat din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului, respectând prevederile directivelor Uniunii Europene şi ale legislaţiei naţionale. Cu ocazia celei de a V-a Reuniuni a Comitetului de monitorizare ISPA, care s-a desfăşurat pe 1 şi 2 aprilie anul acesta la Bucureşti, au avut loc discuţii între reprezentanţii Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Finanţelor şi ai Comisiei Europene referitoare la procesul de programare ISPA. În urma acestor discuţii, reprezentanţii beneficiarului s-au angajat că, până la data de 30 mai 2003, să obţină aprobările pentru studiul de fezabilitate, impactul asupra mediului şi să îndeplinească condiţia referitoare la informarea publicului, astfel încât aplicaţia să poată fi transmisă spre aprobare serviciilor comunitare. Referitor la dezavantajele pe care le-aţi enumerat, domnule deputat, vă aducem la cunoştinţă următoarele: locaţia actuală a fost aleasă în urma studierii mai multor alternative, fiind acceptată în urma unor evaluări de tehnic, economic şi de impact asupra mediului înconjurător. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului reprezintă o condiţie sine qua non pentru aprobarea aplicaţiei ISPA de către Comisia Europeană, care verifică nu numai concluziile raportului, ci şi respectarea procedurilor de realizare a acestuia. Referitor la problema conului de decolare-aterizare a avioanelor pentru Aeroportul Internaţional Timişoara, aflat în apropierea viitorului deponeu ecologic, aşa cum am menţionat mai sus, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a avizat favorabil noul amplasament. Cu privire la viitoarea autostradă Nădlac-Deva-Bucureşti, această problemă intră în competenţa Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, iar aprobarea acestei locaţii s-a făcut în urma unor studii care au analizat efectele economice şi impactul mediului, în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă. Aplicaţia are la bază studii tehnice fundamentate, acesta fiind un alt criteriu de selecţie pentru proiectele ISPA. Referitor la locaţiile propuse de dumneavoastră - Recaş, Orţişoara, Sânandrei -, menţionăm că acestea au făcut obiectul studiului de alternative elaborat pe măsura ISPA, sistem ecologic de management al deşeurilor. Conform programului de lucru deja agreat între autorităţile române şi partea comunitară, termenul de transmitere a aplicaţiei revizuite în vederea aprobării este 30 mai 2003. Menţionăm că proiectele prioritare în domeniul mediului se stabilesc de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, prin strategia naţională ISPA. Aceste priorităţi stabilite în conformitate cu criteriile de eligibilitate impuse de procedura Comisiei Europene nu se selectează în funcţie de criteriul administrativ, ci în funcţie de impactul asupra mediului şi de numărul populaţiei care poate beneficia ca urmare a implementării acestui proiect. În ceea ce priveşte propunerea de a întârzia depunerea aplicaţiei pentru o perioadă de 6-8 luni şi de a analiza posibilitatea identificării unui alt amplasament pentru acest proiect, vă aduc la cunoştinţă, domnule deputat, că, aşa cum au subliniat reprezentanţii Comisiei Europene în cadrul discuţiilor pe care le-am avut în data de 9 aprilie la Bruxelles, această decizie ar avea efecte negative atât asupra realizării acestui proiect, precum şi asupra implementării programului ISPA la nivel naţional. Precizăm că Ministerul Integrării Europene a luat la cunoştinţă despre intenţia unei noi modificări a amplasamentului deponeului, din intervenţia dumneavoastră. Actualul amplasament propus de partea română a fost acceptat de partea comunitară, acesta îndeplinind cerinţele legislaţiei comunitare privind protecţia mediului. Schimbarea locaţiei acestui proiect pentru a treia oară va duce, inevitabil, la întârzierea deciziei de aprobare a proiectului de către partea comunitară cu cel puţin un an. Astfel, până în prezent, au mai rămas de angajat de către România prin programul ISPA, din alocarea pentru secţiunea de mediu pentru perioada 2000-2006, aproximativ 150 de milioane de euro. În condiţiile în care Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului a pregătit şi va promova în anul 2003 o serie de aplicaţii în vederea finanţării din programul ISPA, doresc să subliniez, domnule deputat, că există riscul ca acest proiect să nu obţină finanţare din programul ISPA, având în vedere faptul că sumele aferente acestui sector vor fi epuizate până la promovarea proiectului pentru deponeul Timişoara. Având în vedere cele prezentate, supun atenţiei dumneavoastră, domnule deputat, faptul că factorii implicaţi în luarea unei decizii cu privire la proiectul din judeţul Timiş, trebuie să fie pe deplin conştienţi de riscul nefinanţării prin programul ISPA, pe care-l implică modificarea amplasamentului viitorului deponeu. Ministerul Integrării Europene, în calitate de coordonator naţional ISPA, asigură o strânsă legătură între procesul general de aderare şi folosirea asistenţei financiare comunitare, fiind responsabil pentru monitorizarea derulării proiectelor, neavând atribuţii în stabilirea locaţiei proiectelor ISPA. În continuare, ne menţinem disponibilitatea de a atrage cât mai multe finanţări în favoarea municipiilor din România, în limita sumelor pe care programarea bugetară ISPA o alocă României în perioada 2000-2006. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi domnul Fleşariu avea un răspuns la aceeaşi problemă şi, după aceea, domnul secretar de stat Jelev. Acestea sunt nişte întrebări ca rachetele alea care pleacă una şi pe urmă se deschid 40 de focoase nucleare. Adică, stăm o jumătate de oră să ascultăm întrebarea şi o jumătate de oră ca să ascultăm răspunsul. |
|||||
|
Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice): Domnule preşedinte, Într-adevăr, şi noi avem o întrebare referitoare la aceeaşi problemă. Părerea mea este că, faţă de răspunsul atât de complet şi complex pe care l-a dat doamna ministru Puwak, n-ar mai trebui să prezentăm noi un răspuns la această problemă. Întrucât ceea ce spunem noi se regăseşte în răspunsul pe care l-a dat doamna ministru, noi o să dăm răspunsul scris, dacă este de acord domnul deputat. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, este de acord domnul deputat. Domnul Jelev. |
|||||
|
Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului): Domnule preşedinte, Onoraţi deputaţi, Având în vedere prezentarea făcută de doamna ministru Puwak, noi nu am avea nimic în plus de adăugat. Practic, toate elementele au fost reflectate în acest răspuns. Avem pregătit, însă, şi noi un răspuns scris şi-l putem pune la dispoziţie acum domnului deputat. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, vă rog să-l daţi domnului deputat. Dumneavoastră vreţi să mai adăugaţi ceva. Poftiţi. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnă ministru, eu vă mulţumesc pentru acest răspuns atât de detaliat. Aş dori doar să amintesc două observaţii, şi anume: prima - că acele locaţiuni alternative nu au fost subiectul nici unei analize serioase, deci nici Sânandrei, nici Recaş, nici celelalte; a doua observaţie - că, totuşi, v-am ruga să studiaţi posibilitatea propunerii noastre; noi nu am propus blocarea întregului pachet şi a întregului program ci, pur şi simplu, mutarea acestui proiect pe lista de aşteptare a acelor proiecte care probabil că există şi probabil că în toamnă veţi mai face o nouă selecţie pentru acea parte a sumei care mai este disponibilă şi, dacă este posibil, să fie Timişoara pe acea listă de aşteptare, pe prima poziţie. Astfel, am reuşi să realizăm şi acest proiect şi, totodată, nu am face acea greşeală ca să blocăm prin prezentul proiect dezvoltarea părţii de nord a Timişoarei, aşa cum credem noi că se întâmplă în acest caz. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Poftiţi, doamnă ministru. |
|||||
|
Doamna Hildegard Carola Puwak: Domnule deputat, Cred că fiecare parlamentar doreşte, pentru municipiul şi pentru judeţul pe care-l reprezintă, să asigure cele mai bune finanţări şi cele mai bune proiecte de investiţii. De acelaşi lucru sunt şi eu animată, în calitate de deputat al judeţului Timiş. În acelaşi timp, vreau însă să vă precizez că nu există o listă de aşteptare în procedurile pentru finanţarea proiectelor ISPA, ci ele vin pe măsură ce comisia şi comitetul de gestiune le acceptă. Deci, nimeni nu poate să vă garanteze că la momentul în care acest proiect va intra cu fundamentarea sa tehnică în analiza comisiei, vor mai exista bani disponibili, pentru că este primul venit, primul servit. 150 de milioane este foarte puţin faţă de 1,3 miliarde câte s-au consumat, într-un ritm foarte, foarte alert. Sunt zeci de proiecte care aşteaptă finanţare în România. Deci, vă rog să luaţi în considerare şi acest lucru. Cu siguranţă că doriţi să atragem bani, dar ei nu pot fi nici blocaţi şi nici o listă de aşteptare nu există. E important să respectăm aceste proceduri. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare pentru domnul Dan Nica. Domnule ministru, citiţi răspunsul. |
|||||
|
Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrebarea era referitoare la modalităţile de asigurare a judeţului Cluj cu mijloace de telecomunicaţii. Eu am pregătit, domnule deputat, un răspuns mai cuprinzător. Aş vrea, doar, să-mi daţi voie ca să vă spun că, în acest domeniu, lucrurile sunt reglementate de către piaţă. După cum ştiţi, de la 1 ianuarie anul acesta, am reuşit să deschidem competiţia în domeniul comunicaţiilor, astfel încât, la această dată avem peste o mie de operatori de telecomunicaţii care s-au înregistrat şi care şi-au început activităţile. Vă spun acest lucru, pentru că, până acum au trăit cu toţii, să spunem, senzaţia că, dacă este nevoie să fie puse telefoane într-o comună, ROMTELECOM era singura entitate capabilă să facă acest lucru. Din fericire, am reuşit să schimbăm această stare de lucruri şi această competiţie va fi aceea care va aduce, să spunem, compensaţii necesare în zonele defavorizate din acest punct de vedere. Sigur că această competiţie o veţi regăsi şi în Bucureşti, şi în Cluj, dar o veţi regăsi şi în comune. Şi vă aduc aici câteva date. O să spuneţi: bine, şi cine o să fie interesat să investească în comune? Nu este aşa. În foarte multe din comune, în ultima perioadă de timp, au fost instalate, de pildă, reţele de televiziune prin cablu, ceea ce înseamnă o capacitate extraordinară pe care o au cei care investesc şi care nu se uită neapărat la profituri extraordinar de mari ci, dimpotrivă, la lucruri care ţin de o activitate susţinută. Aş dori să vă spun şi pe fond cum anume se rezolvă lucrurile în situaţii defavorizate. În Legea serviciului universal, pentru care sperăm ca medierea pe care o aveţi cu Senatul să aibă loc cât mai repede, astfel încât să puteţi vota această lege, am prevăzut ca fiecare operator să contribuie cu o sumă în funcţie de cifra de afaceri, astfel încât să creăm un coş comun, un aşa numit coş comun, din care să finanţăm lucrările de telefonizare în zonele care sunt defavorizate din punct de vedere geografic, sau care sunt defavorizate din punct de vedere social. Aceasta este o modalitate prin care putem rezolva această chestiune, sau vă aduc aminte proiectul pe care l-am făcut în zona judeţului Alba, prin care am telefonizat toate localităţile din zona Munţilor Apuseni şi spuneam că este unul dintre cele mai importante, pentru că această zonă vitregită din punct de vedere al accesibilităţii rutiere, de infrastructură şi aşa mai departe, astăzi, când vorbim, marea majoritate are acces la mijloace de telecomunicaţii la fel de moderne ca şi cele din centrul Bucureştiului. Şi cred că este un lucru extrem de important. Cu acest proiect, au fost rezolvate şi două comune din zona Munţilor Apuseni, care sunt în judeţul Cluj şi ne dorim ca acest lucru să poată fi extins. Suntem în discuţii cu Guvernul sud-coreean pentru o extindere a acelui împrumut, care ne-a fost acordat în condiţii extrem de avantajoase - vă reamintesc, 10 ani perioadă de graţie şi 20 de ani perioadă de rambursare -, sigur, ne-a permis acest lucru să putem să investim în mijloace de comunicaţii în zone care nu sunt foarte rentabile din punct de vedere economic - localităţi cu multe case răsfirate, unde nu există concentrări mari de populaţie, ceea ce, sigur, creează o problemă. Şi v-am adus în acest răspuns, domnule deputat, şi acoperirea pe care o au operatorii de telefonie mobilă în judeţul Cluj, tocmai pentru a vedea şi care sunt posibilităţile pe care le au locuitorii din această zonă, de a apela la mijloace de telecomunicaţii alternative. Important este ca în situaţii de urgenţă orice cetăţean al României să poată să aibă acces la un mijloc de comunicaţie şi acest lucru poate fi realizat la ora actuală în afara operatorului naţional ROMTELECOM prin operatorii de telefonie mobilă, trei dintre ei la ora actuală au acoperire de peste 80% din teritoriul naţional, iar un al patrulea are acoperire de 60%, iar, de asemenea, noi operatori care în acest moment se pregătesc - şi unii dintre ei deja au intrat pe piaţă - vor completa toată această hartă pe care am încercat ca să v-o desenez. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte, îi mulţumesc domnului ministru pentru cele precizate. Eu aştept să citesc răspunsul scris. Deocamdată, aş vrea doar, cu respect, să-i atrag atenţia asupra următoarei situaţii. Nu mă îndoiesc că cele spuse de domnia sa se vor materializa într-un viitor apropiat. Există, însă, situaţii concrete - primării -, în fruntea cărora întâmplător sunt chiar primari ai PSD, care nu dispun de posibilitatea de a transmite la o distanţă de 25 maximum 30 km de Cluj-Napoca, de a transmite faxuri pentru situaţii operative, fiind nevoiţi să se deplaseze personal pentru preluarea lor. Vă dau cazuri concrete, domnule ministru, verificaţi şi dumneavoastră: la comuna Gârbău, judeţul Cluj, este situată undeva între 25 şi maximum 28 km, primarul acestei localităţi, de repetate ori, a solicitat unităţii ROMTELECOM să-i pună la dispoziţie o linie directă, pentru a beneficia şi de fax. Mai există, ceea ce spuneaţi dumneavoastră despre această telefonie mobilă - este cazul de la Frata, unde am încercat de circa un an de zile să conving pe cei de la Dialog, sau de la Connex, să instaleze antene necesare pentru asigurarea unei acoperiri corespunzătoare, pentru ca cetăţenii din zonă, lipsiţi de telefonia fixă, să poată să se folosească de această telefonie mobilă. Există şi alte situaţii, vom discuta la o adică cu dumneavoastră, sunt sate situate în perimetrul a 10, 15 maximum 20 km de Cluj, pe linia spre Sânpaul, Nădăşel, dacă vreţi cazuri concrete - Popeşti, Coruşi şi celelalte -, care mai au încă telefoanele acelea pe care dumneavoastră le ştiţi, cu manivelă, deşi am intrat în secolul XXI. Eu apreciez eforturile pe care dumneavoastră personal le faceţi pe linia modernizării şi adaptării mijloacelor de comunicaţii la situaţiile moderne din Europa Occidentală, dar este bine să avem în vedere şi situaţiile foarte apropiate de municipiul Cluj-Napoca, în care, dacă nu se va acţiona, se creează probleme chiar pe linia aceasta a autorităţilor locale. Deci, eu am ţinut să vă atrag atenţia în mod deosebit asupra acestor cazuri. Poate găsiţi o înţelegere la ROMTELECOM ca, măcar primăriilor din zonă să li se asigure o linie directă, pentru cazul în care doresc să folosească şi mijloacele acestea moderne, între care faxul reprezintă o necesitate obiectivă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Bereczki Endre a adresat, de asemenea, o întrebare domnului Nica. Domnul Bereczki este? Nu este. Dacă nu este, nu-i răspundem. Pentru Ministerul Administraţiei Publice, domnul Kerekes Károly a adresat o întrebare; a primit răspuns scris şi este mulţumit cu acest răspuns. Domnul Ciotloş este? Da. Poftiţi. Dumneavoastră aţi primit o întrebare din partea domnului Ráduly Róbert Kálmán. Poftiţi. Mai citiţi o dată întrebarea. Poftiţi; scurt. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai Guvernului, Întrebarea de astăzi se referă la o temă de actualitate, şi anume la problema noului Cod al muncii, sau mai bine zis, focalizată pe tematica contractelor civile. Aşa cum se poate citi în literatura de specialitate, să spunem aşa, de exemplu în revista "Capital", specialiştii susţin că noul Cod al muncii nu acoperă plaja situaţiilor din unele activităţi absolut necesare angajatorului. Temeiul juridic al încheierii convenţiilor civile îl constituie Legea nr.130/1999 - care nu a fost abrogată în mod expres, nici în totalitate, nici parţial, prin art.298 alin.2 din noul Cod al Muncii. "Adevărul" din 4 aprilie 2003 spune următoarele: "În ceea ce priveşte convenţiile civile încheiate în baza Legii nr.130/1999, secretarul de stat (adică domnul Giurăscu) a fost deosebit de ferm. De la 1 martie 2003, acestea nu mai există, iar cele semnate înainte de această dată şi aflate în derulare îşi pierd valabilitatea". Juriştilor care contestă această măsură, considerând-o ilegală, domnul secretar de stat le-a răspuns cu seninătate că nu-i contrazice, dar "noi aplicăm acum Codul muncii şi asta este decizia noastră". "România liberă" spune, legat de această problemă, următoarele: "În agricultură sunt, de asemenea, situaţii în care înlocuirea forţată a convenţiilor civile cu prevederile noului Cod al muncii va duce la falimentarea societăţilor agricole". Întrebările punctuale se referă la zona silviculturii - o zonă apropiată agriculturii - şi ele sună în felul următor. Prima întrebare: perioada de angajare permisă de Codul muncii este de minimum o lună; cum se procedează la angajarea muncitorilor zilieri în silvicultură pentru 5-15 zile? A doua întrebare: pentru două săptămâni de lucru, examenul medical de angajare, care are un preţ minim de 150 mii lei este prea ridicat, mai ales dacă ei lucrează în luni diferite la firme diferite, este necesară efectuarea acestui examen medical pentru muncitorii sezonieri? A treia întrebare: cum se calculează salariul pentru prestaţii în acest domeniu, când, de obicei, aceste salarii nu ating nici nivelul salariului minim brut pe economie? Cum se pot plăti ore suplimentare pentru aceşti muncitori? Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Poftiţi, domnule secretar de stat. |
|||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnul deputat Ráduly Róbert Kálman, formulăm următorul răspuns. Codul muncii nu prevede o limită inferioară a duratei pentru care se poate încheia un contract individual de muncă cu durata determinată în condiţiile art.81 din Codul muncii şi cu respectarea duratei maxime de 18 luni prevăzute la art.82 din acelaşi act normativ. Prevederea art.27 din Codul muncii referitoare la angajarea în muncă numai pe baza unui certificat medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci este obligatorie pentru toate persoanele care încheie contracte individuale de muncă, indiferent de tipul acestuia, pe durată nedeterminată sau determinată, cu normă întreagă sau cu timp parţial. Competenţa şi procedura de eliberare a certificatului medical, precum şi sancţiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau schimbării locului de muncă sau felului muncii, fără certificatul medical, sunt stabilite prin legi speciale. În ceea ce priveşte salarizarea personalului din domeniul silviculturii, aceasta se realizează prin negociere la nivel colectiv sau individual cu respectarea prevederilor art.159 al Codului muncii, referitoare la obligaţia angajatorului de a garanta în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora. În aceste condiţii, salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Art.120 prevede că: "În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut mai sus, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariul corespunzător duratei acestuia. Sporul pentru munca suplimentară acordată în condiţiile prevăzute de alin.1 al articolului se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, în cadrul contractului individual de muncă şi nu poate fi mai mic decât 75% din salariul de bază." |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Domnul deputat? |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş mulţumi, din partea mea, domnului secretar de stat Ciotloş pentru acest răspuns şi aş vrea să vă spun că în ceea ce priveşte fondul problemei, desigur că din punct de vedere al noului cod al muncii, dânsul m-a lămurit vizavi de întrebări. Însă din nefericire, eu nu sunt deloc convins că implementarea practiă a răspunsurilor care le-a prezentat dumnealui în această sală în faţa onoratei Camere a Deputaţilor, va ajuta sezonierii din domeniul silviculturii. Dimpotrivă, aşa cum am mai spus, am ferma convingere că acest cod al muncii foarte curând va trebui să fie modificat, ca anumite situaţii în zone de activităţi sezoniere, cum e agricultura şi silvicultura, să poată să fie acoperită prin contractele de muncă cu timp parţial. Îi mulţumesc încă o dată domnului secretar de stat şi dumneavoastră, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnii Szilágyi Zsolt şi Kovacs Zoltan au adresat o întrebare privind situaţia persoanelor provenind din sistemul agricol. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Întrebarea noastră ar fi pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, referitor la situaţia pensionarilor provenind din sistemul agricol care deja pentru ei a depăşit deja pragul disperării. Oamenii bătrâni care au lucrat 10-15 ani în unităţile cooperativelor agricole de producţie au ajuns să fie umiliţi cu pensii cuprinse între 200-400 mii de lei. Guvernele României, indiferent de coloratură politică, au amânat cu consecvenţă rezolvarea acestei probleme. În ultimele săptămâni în ziare am citit că totuşi Guvernul ar vrea să rezolve această problemă şi de aceea întrebările noastre sunt următoarele. Dacă s-a elaborat un plan pentru a asigura acestor oameni bătrâni nivelul pensiei pentru limita de vârstă având stagiul minim de cotizare la unităţile de stat. A doua, vă rugăm să ne informaţi dacă s-a realizat evaluarea privind suma totală ce ar permite atingerea acestui obiectiv. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnii deputaţi Szilágyi Zsolt şi Kovacs Zoltan referitoare la situaţia pensionarilor din sectorul agricol formulăm următorul răspuns. Pensiile cuvenite persoanelor care au desfăşurat activităţi în fostele CAP-uri au fost stabilite pe baza legislaţiei proprii acestui sistem, diferit ca reglementare de cea a sistemului de stat. Încă din momentul stabilirii între cele două categorii de pensii, existau diferenţe majore privind cuantumuri justificate şi de cotele de contribuţii de asigurări sociale diferite datorate pentru constituirea fondurilor din care se plăteau pensiile. În urma adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998, aprobată prin Legea nr.128/1999, începând cu luna noiembrie 1998, plata pensiilor cuvenite agricultorilor a fost preluată de bugetul asigurărilor sociale de stat. De la acea dată şi acestor pensii li s-au aplicat măsuri de protecţie socială aplicabile şi pensionarilor din sistemul de stat. O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, la stabilirea pensiilor se aplică acelaşi algoritm de calcul, indiferent de sectorul din care provine beneficiarul. În prezent sunt în plată un număr de 1 629 988 de pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii pentru agricultori, iar pensia medie lunară pentru limită de vârstă cu stagiul complet de cotizare în luna februarie 2003 a fost de 533 578 de lei. Pensiile agricultorilor au beneficiat, ca şi celelalte pensii, de cele 3 etape de recorelare şi de indexările trimestriale. Este de menţionat faptul că prin procesul de recorelare aplicat acestei categorii de pensionari, procedeul stipulat expres în lege, s-a urmărit eliminarea discrepanţelor dintre cuantumurile cuvenite pensionarilor agricultori înscrişi la pensie ulterior Legii nr.80/1993, pentru care a existat un mod de calcul al vechimii în muncă, timpul util, mai avantajos, şi cei înscrişi în perioada anterioară a acestei legi. Conform programului de guvernare, pensiile pentru agricultori vor creşte în termeni reali cu până la 100% în anul 2004. Se are, desigur, în vedere pensia de limită de vârstă cu stagiul complet de cotizare, aceasta fiind pensia în raport de care s-au stabilit celelalte pensii. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au efectuat evaluări privind resursele bugetare necesare realizării scopului propus prin programul de guvernare. Nu se poate însă aborda în mod similar problema pensiei pentru limită de vârstă cuvenită pensionarilor proveniţi din agricultură cu cea a pensionarilor proveniţi din sistemul de stat, ţinând seama de faptul că au existat diferenţe între cele două categorii sub aspectul contribuţiilor achitate la sistem, în timpul vieţii active. Vreau să vă asigur că Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Casa Naţională de Pensii depun toate eforturile necesare pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor deziderate. Semnează domnul Marian Sârbu - ministrul muncii şi solidarităţii sociale. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Mulţumesc foarte mult domnului ministru Ciotloş pentru răspuns. Suntem în mare măsură satisfăcuţi de răspuns, am înţeles că ministerul cunoaşte situaţia reală de pe teren, însă totuşi această medie de 533 000 lei pensie lunară este extrem de puţin, suntem conştienţi de faptul că întotdeauna şi vreau să subliniez, indiferent de coloratura politică a Guvernului, răspunsul este "nu avem de unde", însă trebuie să avem în vedere că este vorba despre pensionari, despre cetăţeni care au lucrat zeci de ani şi acum au o pensie extrem de mică. Deci această ridicare, această creştere de sută la sută, până la sfârşitul anului 2004, poate fi o speranţă pentru ei în cazul în care va fi corelată, va fi ataşată şi de alte facilităţi din agricultură, fiindcă aceşti oameni şi acum lucrează, în ciuda vârstei foarte înaintate, pe pământ, lucrează în agricultură. Mulţumim pentru răspuns şi sperăm că acele măsuri ce duc spre ameliorarea situaţiei pensionarilor din agricultură să aibă efect şi eforturile ministerului să fie încoronate de succes. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Damian Brudaşca a adresat vreo 3 întrebări Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, la care trebuia să răspundă domnul Giurăscu. Răspunde tot domnul secretar de stat Ciotloş. Sunt 3 întrebări adresate de domnul Brudaşca despre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9, despre posibilităţile de aplicare a Legii nr.650/2002 şi un memoriu a lui Jecan Alexandru din Cluj Napoca. |
|||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am să încerc să răspund în legătură cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9, ca răspuns la întrebarea adresată domnului ministru Marian Sârbu de către domnul deputat Damian Brudaşca. Potrivit prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, unul din riscurile sociale acoperit prin prestaţii plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este maternitatea. Pentru înlocuirea veniturilor profesionale ca urmare a maternităţii, persoanele asigurate în sistemul public beneficiază de concediu şi indemnizaţie de maternitate pentru sarcină şi lăuzie ca prestaţie de bază care se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice înainte şi după naştere. Cuantumul indemnizaţiei de maternitate este egal cu 85% din media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni pentru care s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale. Trebuie menţionat că acest mod de calcul, durata de acordare acestei prestaţii, precum şi faptul că această indemnizaţie nu este plafonată, sunt conforme cu practica europeană şi cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.183/2000 ratificată de România prin Legea nr.452/2002. Potrivit prevederilor Legii nr.19, persoanele asigurate pot beneficia în plus şi de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau până la 3, ani în cazul copilului cu handicap. Această prestaţie, care reprezintă o măsură de protecţie suplimentară, se acordă, la cerere, oricăruia dintre părinţi, oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani. Este de menţionat că acest gen de prestaţie se acordă în foarte puţine state dezvoltate din Europa. În cursul procesului de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 au apărut unele situaţii de natură să conducă la discrepanţe între nivelul pensiei, ca principală prestaţie a sistemului public de asigurări sociale, şi cel al indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Astfel, în timp ce prestaţiile de lungă durată, respectiv pensia, sunt reglementate în strânsă legătură cu nivelul şi durata contribuţiilor de asigurări sociale, reglementarea prestaţiilor de asigurări sociale pe termen scurt a avut la bază mai puţin considerente legate de nivelul şi durata contribuţiilor, cât mai ales considerente legate de protecţia socială a asiguraţilor. Toate indemnizaţiile de asigurări sociale prevăzute de Legea nr.19/2000 se acordau cu condiţia realizării unui stagiu minim de cotizare cerut de lege, respectiv 6 luni din ultimele 12 luni. Şi în cazul indemnizaţiei pentru creşterea copilului pentru o perioadă minimă de cotizare la sistemul public de pensii de 6 luni se putea beneficia de o indemnizaţie pentru o perioadă de 2 ani, fapt ce conducea la inegalitate de tratament faţă de beneficiarii celorlalte tipuri de indemnizaţii care se acordă pentru durate mult mai mici de timp, cum ar fi incapacitatea temporară de muncă şi/sau indemnizaţia pentru creşterea copilului bolnav. Folosindu-se de aceste prevederi cu 6 luni înainte de naştere în condiţiile cunoaşterii cu certitudine a faptului că riscul asigurat se va produce, se încheiau contracte de asigurare sau contracte de asigurare suplimentară pentru venituri care, de multe ori, erau la nivelul plafonului maxim permis de lege, iar după aceea se beneficia, vreme de 2 ani, de un venit de 10 ori mai mare decât sumele plătite. Introducerea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 a noilor reglementări privind condiţiile de eligibilitate, respectiv ca persoana asigurată să dovedească în cazul indemnizaţiei pentru creşterea copilului, un stagiu de cotizare de cel puţin 10 luni din ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului, sunt de natură să coreleze mai bine nivelul şi durata contribuţiilor cu nivelul indemnizaţiei, durata de acordare rămânând neschimbată. De altfel, prevederile acestei ordonanţe de urgenţă au fost discutate în mai multe rânduri cu partenerii sociali, atât la nivelul comisiei de dialog social din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cât şi în cadrul Consiliului Economic şi Social care, cu nr. 385 din 19 februarie a avizat favorabil proiectul de act normativ. Întrucât unele din noile reglementări au fost contestate de o serie de organizaţii neguvernamentale, Guvernul România a stabilit reanalizarea principiilor avute în vedere la elaborarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003. Şi, drept consecinţă, a aprobat modificarea dispoziţiilor referitoare la acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Astfel, pentru persoanele care anterior datei de 17 martie 2003 au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului va fi de 85% din baza de calcul, respectiv din media veniturilor pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din ultimele 6 luni anterioare datei naşterii copilului. Pentru persoanele care devin asigurate în sistemul public de pensii, după data de 17 martie 2003, cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului va fi de 85% din baza de calcul, respectiv din media veniturilor pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din ultimele 10 luni anterioare datei naşterii copilului. S-a stabilit, de asemenea, ca începând cu data de 1 ianuarie 2004, cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului să fie 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Remarca cuprinsă în interpelare, privitoare la descurajarea, prin prevederile ce modifică modul de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, a creşterii natalităţii, considerăm că nu poate fi susţinută cel puţin din motivul că politica demografică nu se bazează exclusiv pe acordarea acestui drept plătit din bugetul asigurărilor sociale de stat. De altfel, prin stabilirea începând din anul 2004 a unei indemnizaţii în cuantum fix, indiferent de venitul realizat de asigurat se vor acorda condiţii similare de îngrijire şi creştere a copilului mic, drepturile materiale acordate prin această indemnizaţie completându-se în funcţie de posibilităţi şi opţiuni în cadrul familiei. În sistemul public de pensii, contribuţia de asigurări sociale nu se achită în funcţie de felul prestaţiei de care se beneficiază, sistemul public de pensii fiind un sistem redistributiv bazat pe solidaritate între generaţii. Există persoane care deşi contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, nu beneficiază de drepturi în sistemul public din motive cunoscute în momentul afilierii la sistem sau apărute ulterior. În ceea ce priveşte interpelarea referitoare la aplicarea Legii nr.650/2002, cursurile de formare profesională la care face referire interpelarea se pot organiza în prezent, conform Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Potrivit acestei legi, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă asigură gratuit servicii de formare profesională şomerilor aflaţi în bazele proprii de date. Conform prevederilor art.67 alin.2 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a Municipiului Bucureşti, organizează cursuri de formare profesională atât prin centrele proprii de formare profesională, cât şi prin furnizori de servicii de formare profesională din sectorul de stat sau privat pentru şomeri şi pentru persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidenţele agenţiilor. Meseriile sau ocupaţiile pentru care se organizează cursuri de formare profesională pentru aceste categorii de persoane se stabilesc în funcţie de cerinţele pieţei muncii. Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare pentru personalul propriu sau pentru alte persoane interesate pot elibera certificate de calificare sau, după caz, de absolvire cu recunoaşterea naţională, pe baza asistenţei primite de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, conform art.28 alin.2 şi 3 din H.G.nr.377/2002 pentru aprobare procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora. În anul 2002 s-au organizat 631 cursuri în domeniul alimentaţiei publice, atât pentru şomeri cât şi pentru persoanele interesate, meseriile sau ocupaţiile pentru care s-au organizat cele mai multe cursuri au fost bucătari - 183 de cursuri, ospătari - 181 de cursuri, brutari - 62 de cursuri, vânzători - 35 de cursuri, măcelari - 30 de cursuri. Pentru anul 2003 au fost prevăzute a fi organizate 57 de cursuri pentru şomerii în domeniul alimentar, cele mai multe cursuri fiind preconizate a se desfăşura în meseriile de brutari - 23 de cursuri, bucătari - 8 cursuri, operatori la fabricarea mezelurilor - 3 cursuri, operatori la fabricarea produselor lactate - 3 cursuri. În primul trimestru al acestui an s-au organizat 47 de cursuri în acest domeniu, cele mai multe fiind cursurile de bucătari, brutari, operatori la fabricarea mezelurilor. Referitor la acreditarea furnizorilor de formare profesională pentru adulţi care pot organiza activităţi de formare profesională, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, vă comunicăm că normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor au fost aprobate în şedinţa de guvern din data de 27 martie 2003. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice de aplicare a ordonanţei se vor elabora Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională şi Metodologia certificării formării profesionale care vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi ministrului educaţiei şi cercetării. Semnează domnul Marian Sârbu - ministrul muncii şi solidarităţii sociale. În ceea ce priveşte întrebarea... |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Mă scuzaţi un moment, mai repet ca să fie clar, întrebarea durează un minut, răspunsul 3 minute. Hai să încercăm, domnule, să strângem, să fim sintetici. |
|||||
|
Domnul Petre Ciotloş: Întrebarea referitoare la domnul Jecan Alexandru. Reprezentanţii Inspectoratului teritorial de muncă Cluj au efectuat un control la şcoala cu clasele I-VIII "Eugen Popa" din Cluj Napoca, în urma căruia am constatat că domnul Jecan Alexandru a fost angajatul instituţiei până la data de 1 martie 2000 când a fost propus pentru pensie de invaliditate gradul III, continuând să-şi desfăşoare activitatea până la data de 1 aprilie 2000. Din verificarea înregistrărilor efectuate în carnetul de muncă la sediul instituţiei găsindu-se doar copia carnetului de muncă, acesta fiind în prezent în posesia domnului Jecan, s-a constatat că acestea s-au făcut conform legii, cu menţiunea ca anularea poziţiilor 57 - 67 s-a efectuat în urma notei de constatare a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Biroul CFI. Prin aceasta s-a stabilit că nu au fost îndeplinite condiţiile pentru trecerea într-o treaptă profesională superioară prevăzută de H.G. nr.281/1993. Înscrierea în carnetul de muncă s-a făcut din eroare, situaţie confirmată de nota explicativă luate doamnei secretar şef Crişan Marta, iar suma acordată necuvenit pe o lună a fost recuperată ulterior. De asemenea, cu ocazia controlului s-a constatat că domnul Jecan Alexandru a săvârşit o serie de abateri disciplinare nefiind îndeplinite nici sub acest aspect condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.281/1993. Aspectele privind încadrarea şi promovarea în funcţie au fost comunicate domnului Jecan Alexandru de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. În legătură cu anularea înscrierilor efectuate în carentul de muncă de la poziţiile 57 la poziţia 67, menţionăm că petentul se putea adresa la data la care a luat cunoştinţă de acestea la instanţa de judecată competentă. În cazul în care nu şi-a exercitat acest drept, considerăm că a fost îndeplinit termenul general de prescripţie în care ar fi putut formula plângerea. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Domnul Brudaşca. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Nu intenţionez să folosesc cele 3 minute integral, vreau doar să fac precizarea în privinţa primului răspuns că şi modificările care au fost aduse Ordonanţei Guvernului nr. 9/2003 au stârnit şi continuă să stârnească nemulţumirea atât a unor organizaţii neguvernamentale, cât şi a celor în cauză. În al doilea răspuns, mă bucură că, în sfârşit, după doi ani de zile s-a reuşit să se realizeze normele de aplicare a Legii nr.375/2001, făcând posibile acreditările formatorilor de formare profesională pe piaţa muncii şi făcând de asemenea posibilă materializarea prevederilor Legii nr.650/2002 de care depinde, evident, reautorizarea unităţilor de alimentaţie publică. Continui să nu fiu satisfăcut de răspunsul primit în ce priveşte pe numitul Jecan Alexandru care, sunt convins, pe baza documentelor care mi-au fost prezentate, analizate de specialişti, că este victima unor situaţii ilegale în care persoane care au adus aceste prejudicii care diminuează substanţial pensia sunt doar lovite cu frunza, cu ramul de măslin, iar el continuă să fie "beneficiarul" unor reduceri substanţiale în ceea ce priveşte pensia sa. Eu nu solicit nici domnului ministru Ciotloş, nici Ministerului Justiţiei căruia, de asemenea, i-am adresat o întrebare similară, decât să facă o verificare şi să stabilească inclusiv penalităţi pentru cei care s-au făcut vinovaţi de aceste ştersături în cartea sa de muncă şi de neexplicarea în timp a motivelor acestor ştersături. Precizez că el s-a adresat Justiţiei, dar cum ea este legată la ochi, el fiind un amărât de cetăţean al României, n-a beneficiat de corecţiile necesare. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Damian Brudaşca a adresat, de asemenea, două întrebări Ministerului Apărării Naţionale, înţeleg că a avut o discuţie cu domnul Sorin Encuţescu şi s-au amânat răspunsurile. Domnul Cătălin Popescu este? Nu este, atunci nu-i răspundem. Doamna Liana Naum, poftiţi, dacă vreţi să citiţi. Nu mai citiţi întrebarea. Răspunde domnul secretar de stat Ioan Opriş. |
|||||
|
Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La începutul guvernării, Ministerul Culturii şi Cultelor a avut în vedere elaborarea unei strategii pornind de la necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii, promovată de UNESCO, cu obiective centrate pe acces egal la învăţare, calitatea şi relevanţa învăţării, legislativ, educaţie permanentă, păstrarea şi promovarea, valorificarea tradiţiilor populare. În concordanţă cu acestea, strategia ministerului a stabilit între priorităţi o bază de date, care a constatat că la un număr de 6 178 de cămine culturale există doar 1820 de directori, iar dintre aceştia doar 181 au studii superioare. S-a constatat, ceea ce este de domeniul public, o slabă dotare a căminelor culturale, o înţelegere greşită a administrării acestora şi o degradare a acestor activităţi, ceea ce a determinat o serie de programe şi proiecte în mod special pe linia organizării şi legislativului. După cum vă este cunoscut, un proiect de lege se află în dezbaterile Parlamentului, cel referitor la educaţia permanentă. Un accent deosebit s-a pus pe perfecţionarea personalului de la căminele culturale. În această acţiune, peste 400 de specialişti din această reţea au participat deja la programe speciale făcute din DVV - Proiect România - respectiv Asociaţia Universităţilor Populare Germane. Lectorii au fost aduşi din sisteme perfecţionate din acest punct de vedere, câte 3 module deja s-au făcut la Giurgiu, Hunedoara, Caraş-Severin, Arad şi Tulcea şi alte două module sunt în lunile următoare prevăzute. Modulele 3 şi 4 urmează să cuprindă alte câteva sute de activişti din acest sector. S-a organizat o serie de seminarii şi cu directorii centrelor judeţene de consultare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare şi ai şcolilor populare. Ofertele acestea au urmărit includerea obligatorie în programele de activitate şi la cursurile universităţii populare a unor meserii tradiţionale, a obiceiurilor şi tradiţiilor populare. Or, s-a văzut o anumită creştere şi chiar în Sala Brâncuşi a Parlamentului, există în sensul acestora o expoziţie superbă, "Tezaure umane vii", o recrudescenţă chiar a mişcării în unele zone. Ea urmează să fie evidentă, generalizată în funcţie de înţelegerea autorităţilor locale şi de condiţiile concrete. "Vechi arte şi tradiţii" înseamnă în aceste strategii şi o identificare cu locul şi ţara natală. Un accent a fost pus pe turismul cultural şi agroturism, există aici un calendar cu principalele manifestări cultural-artistice, impresionant prin oferta sa de care, de altfel, profită mult mai multe sectoare decât cel cultural. Chiar acum este acest târg al turismului în care se vede aportul culturii. Pentru un program făcut în colaborare cu doctorul Radu Rei, prin Ministerul Agriculturii, pentru director de cămine culturale, recent încheiat la Vatra Dornei, trebuie să-l aducem ca un element de excepţie şi binevenit. O colaborare specială avem cu televiziunile. Un program aparte "Ajutaţi căminul cultural din satul natal" a dat primele rezultate. Trebuie să avem răbdare şi să avem o sistematică în abordarea acestor proiecte. De asemenea, o serie de manifestări cu caracter general cum este concursul "Floarea de tei", proiectul "Căminul cultural şi administraţia publică locală", toate urmărind să aducă o altă viziune în abordarea acestui sector. Un proiect aparte s-a făcut cu concursul specialiştilor francezi, fiind finalizat prin acordarea unui certificat recunoscut în Uniunea Europeană pentru un număr important de directori de cămine culturale. Un alt proiect a fost finanţat prin Pactul de stabilitate pentru Europa de sud-est şi a cuprins localităţile din judeţele limitrofe graniţelor României. Din România la Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara, din Ungaria, Bekescsaba, şi din Iugoslavia, Voivodina. Marea majoritate a directorilor de cămine culturale, cei care sunt vizaţi de aceste programe au întâmpinat cu interes propunerile care li se fac. Aş vrea să mai adaug că un program de patrimoniu special se adresează unei refaceri a reţelei de muzee locale, o reţea care până în anul 2000, practic, a fost demantelată din neglijenţe şi din cauze speciale. Important este ca în organizarea acestor eforturi să sistematizăm modalităţile prin care abordăm subiectul şi să antrenăm în mod vizibil autorităţile locale. Căminul cultural este administrat de către acesta, este al acestora şi el reprezintă comunitatea şi interesele ei. Domnul ministru Răzvan Theodorescu consideră că toate aceste eforturi dacă vor avea sistematică şi longevitate vor conduce la o refacere a sistemului de educaţie permanentă şi, mai ales, a renaşterii satului românesc în condiţiile contemporaneităţii. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Vă mulţumesc. Sunteţi mulţumită, da? Bun! Tot doamna Liana Naum are o întrebare pentru domnul Alexe Costache Ivanov despre rolul asistenţei religioase în sistemul penitenciar. Având în vedere că în următoarele două săptămâni n-o să avem această secvenţă de întrebări şi interpelări, eu vă propun să rămânem până epuizăm toată lista aceasta. Da? Sunteţi de acord? Da. Poftiţi! |
|||||
|
Domnul Adrian Moisoiu (din bancă): Întrebările când le putem expune? |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: După ce terminăm răspunsurile la întrebări. Şi stăm până terminăm. Poftiţi! |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Stimată doamnă deputat, La întrebarea dumneavoastră referitoare la rolul asistenţei religioase în penitenciar, vă comunicăm următoarele: Dreptul la asistenţă religioasă este un drept care este respectat în prezent în penitenciarele din România. Asigurarea acestui drept deţinuţilor este una dintre marile schimbări în unităţile de detenţie din ţara noastră după decembrie 1989. Ministerul Justiţiei, prin preoţii din penitenciare, a fost prima instituţie de stat care a încadrat reprezentanţi ai clerului cultelor religioase. Faptele pentru care se ajunge în închisoare sunt interzise cele 10 porunci divine şi unul dintre primele scopuri ale desăvârşirii asistenţei religioase în penitenciare este de a-l face conştient pe cel privat de libertate că a greşit, de a-i trezi conştiinţa care este definită de teologi "glasul lui Dumnezeu". Cuvântul penitenciar vine de la penitenţă, astfel că perioada de detenţie trebuie văzută ca o perioadă în care se urmăreşte îndreptarea condamnatului. Religia creştină, căreia îi aparţin aproape toţi deţinuţii în sistemul penitenciar românesc, este o religie care are la bază, pe lângă virtutea credinţei, pe cea a dragostei şi pe cea a nădejdei sau speranţei. Prin nădejdea sau speranţa creştină, bazându-se pe dragostea lui Dumnezeu pentru om, cei din închisori sunt încurajaţi să aibă încredere în iertarea lui Dumnezeu şi a oamenilor, să-şi recâştige încrederea în ei că se pot schimba, că devenind alţi oameni după perioada detenţiei se vor putea reintegra în societate. În fiecare unitate de detenţie a fost construit sau amenajat un loc special pentru desfăşurarea activităţilor de asistenţă religioasă. Întrucât structura confesională din ţara noastră se reflectă şi în penitenciare, aproape 90% dintre deţinuţi aparţinând cultului ortodox, în prezent, sunt încadraţi în penitenciare 39 de preoţi ortodoxi şi un preot romano-catolic, activitatea acestora fiind coordonată de secţia de asistenţă religioasă din cadrul Ministerului Justiţiei. Pe lângă aceştia îşi desfăşoară activităţi de asistenţă religioasă săptămânal, lunar sau ocazional, misionari ai cultelor religioase recunoscute de statul român şi numeroşi voluntari creştini din partea asociaţiilor şi fundaţiilor umanitare religioase legal constituite. Nu s-au înregistrat nemulţumiri ale deţinuţilor că nu li se asigură asistenţa religioasă solicitată sau din partea cultelor religioase că nu li s-a permis să acorde asistenţă religioasă deţinuţilor. Având în vedere numărul mare de deţinuţi şi numărul mic de angajaţi pentru activitatea moral-religioasă, Ministerul Justiţiei apreciază activitatea de voluntariat desfăşurată în penitenciare de membrii bisericii ortodoxe române şi ai celorlalte culte religioase din România. Menţionăm implicarea în activităţi de asistenţă religioasă a cultelor religioase la majoritatea penitenciarelor dar, în special, la Penitenciarul Botoşani şi, mai ales, la Penitenciarul Poarta Albă şi la Penitenciarul Tulcea, unde săptămânal, din dispoziţia Înalt-Preasfinţitului Arhiepiscop Teodosie de la Constanţa, se desfăşoară activităţi de asistenţă religioasă cu câte 10 preoţi ai Eparhiei Tomisului. La solicitare, în măsura posibilităţilor, cultele religioase îi sprijină pe cei eliberaţi din penitenciare pentru reintegrarea în societate. Activitatea de probaţiune ar putea avea un efect imediat dacă la ea ar fi cooptate cultele religioase, urmând ca reprezentanţi autorizaţi ai fiecărui cult să-i supravegheze pe deţinuţii eliberaţi condiţionat ce aparţin cultului respectiv. Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Sunteţi mulţumită de răspuns? Da. Bun! Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, un răspuns similar la aceeaşi problemă îl oferă domnul secretar de stat Laurenţiu Tănase. |
|||||
|
Domnul Laurenţiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În foarte mare parte, răspunsul colegului nostru de la Ministerul Justiţiei este şi răspunsul nostru. De aceea, permiteţi-mi doar să subliniez un singur aspect: Ministerul Culturii şi Cultelor, chiar dacă a primit această întrebare, nu este în mod direct implicat în asigurarea asistenţei religioase în penitenciare. Totuşi, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, el se află într-o permanentă colaborare cu Ministerul Justiţei, pentru ca activitatea de asistenţă religioasă să poată fi desfăşurată de toate cultele şi de toate organizaţiile religioase legal constituite care sunt solicitate de deţinuţi. Rolul Secretariatului de Stat pentru Culte este de a veghea ca, pe de o parte, nici unui cult sau organizaţie legal constituită să nu-i fie interzisă desfăşurarea activităţilor de asistenţă religioasă în penitenciare iar, pe de altă parte, să nu se producă acţiuni de învrăjbire între cultele şi organizaţiile care oferă această asistenţă religioasă potrivit legii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Şi eu vă mulţumesc. Din nou domnul secretar de stat Alexe Ivanov are de răspuns la nişte întrebări din partea domnului Damian Brudaşca, două întrebări: memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca şi sesizarea domnului Jecan Alexandru din Cluj. |
|||||
|
Domnul Alexe Constantin Ivanov: Răspunsul nu e lung. La întrebarea formulată de dumneavoastră, stimate domnule deputat, referitoare la memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele: din verificările dispuse, s-a constatat că memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj nu a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei, nici la sfârşitul anului 2002, nici până în prezent, în anul 2003. Din conţinutul întrebării şi din tichetul anexat, rezultă că petentului nu i s-a confirmat primirea memoriului la destinaţie de către Poşta Română. Astfel că nu poate fi imputat ministerului faptul că scrisoarea nu a ajuns la destinatar. De altfel, din verificările dispuse, am constatat că la data de 27 ianuarie 2003, Ministerul Justiţiei a răspuns Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, la interpelarea dumneavoastră adresată domnului prim-ministru, urmare aceluiaşi memoriu înaintat acestuia de domnul respectiv, având drept obiect privatizarea S.C. "Farmec" S.A. din Cluj-Napoca. Cauzele la care se face referire în memoriu se află în curs de soluţionare, astfel că, potrivit dispoziţiilor legale, ministrul justiţiei nu se poate pronunţa cu privire la situaţia de fapt şi la problemele pe care le implică respectivele cauze. Instanţele de judecată investite cu soluţionarea acestora sunt singurele abilitate să se pronunţe cu privire la toate aceste aspecte prezentate de petent în memoriul său. Controlul legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti se realizează doar prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare exercitate în condiţiile legii. Vă mulţumim pentru atenţie. Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Răspundeţi şi la a doua întrebare, vă rog. |
|||||
|
Domnul Alexe Costache Ivanov: La a doua întrebare deja s-a citit un răspuns de către un alt minister, care se referea la situaţia domnului Jecan Alexandru din Cluj-Napoca. Din verificările dispuse, s-a constatat că la data de 16 aprilie 2002, petentul a formulat o plângere penală împotriva a trei angajate ale Inspectoratului şcolar judeţean Cluj, solicitând cercetarea lor pentru săvârşirea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi abuz în serviciu, contra intereselor persoanelor. În susţinerea plângerii, s-a arătat că a fost angajat al şcolii generale "Eugen Bora" din Cluj-Napoca în calitate de mecanic de întreţinere până în luna martie 2000, iar învinuitele nu au respectat dispoziţiile legale referitoare la aplicarea unei majorări salariale şi, în plus, au falsificat unele înscrisuri în carnetul său de muncă. Prin rezoluţia din 4 decembrie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cele trei învinuite, soluţie care a fost comunicată celui în cauză. La 22 ianuarie 2003, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca plângerea petentului Jecan Alexandru împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Prin Sentinţa 259, sentinţă penală din 4 martie 2003, pronunţată în Dosarul nr.972/2003, s-a respins plângerea petentului cu motivarea că, potrivit art.278 Cod Procedură Penală, plângerile sunt soluţionate pe cale ierarhică şi că ultimul organ competent în soluţionarea unei astfel de plângeri este Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Or, în cazul de faţă, acesta s-a adresat direct instanţei de judecată, fără să urmeze dispoziţiile legale privind organelor ierarhic superioare ale parchetului. De asemenea, în dosarul cauzei, s-a constatat că nu lipseşte nici un act. Menţionăm că numerele de dosare indicate de petent nu corespund privind alte părţi. Dosarul de fond este înregistrat sub nr.972/2003 al Judecătoriei Cluj-Napoca, iar dosarul Tribunalului Cluj este înregistrat sub nr.2853/2003 care soluţionează recursul cu termen de judecată amânat la data de 25 mai 2003, la solicitarea recurentului pentru depunere de acte. Faţă de aceste aspecte apreciem că nemulţumirea petentului este nejustificată, ţinând cont de faptul că acesta a formulat anterior o acţiune civilă prin care solicită acordarea unor drepturi salariale, acţiune care a fost respinsă prin Decizia civilă nr.914 din 15 iunie 2002 a Tribunalului Cluj. Sesizările adresate diferitelor instituţii şi grupuri parlamentare prezintă trunchiat faptele şi apreciem că sunt formulate în scopul de a denigra activitatea organelor judiciare. Semnează, doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Înainte de a interveni domnul Brudaşca să-şi spună punctul de vedere, domnule Ivanov, mai aveţi nişte întrebări de la domnul Metin Cerchez. Dar văd că nu e aici. Deci, nu-i răspundem, da? Îi trimiteţi răspunsul în scris. A întrebat printre altele şi dacă are dosar penal. Are? (Domnul secretar de stat Ivanov îi răspunde domnului preşedinte că trebuie să se uite în răspunsul scris) Uitaţi-vă! |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Eu aş vrea să rog colegii de la P.S.D. să mai citească încă o dată Regulamentul în ceea ce priveşte definirea noţiunii de interpelare şi întrebare. Am asistat anterior la două situaţii care mi s-au părut că sunt un fel de seminarii pe teme care ţin de cultura generală şi care nu vizează responsabilitatea Guvernului. Am tot respectul pentru dreptul fiecărui cetăţean şi al fiecărui deputat de a întreba orice, chiar şi atunci când doreşte să ridice mingea la plasă celui din partidul căruia face parte. Aceasta a fost o chestiune care ţine de netransformarea Parlamentului în tribună pentru dezbateri tip universitatea populară. Referitor la problema pe care a abordat-o domnul ministru Alexe Ivanov, eu aş dori să fac o singură trimitere. Domnule ministru, de vreme ce dumneavoastră aţi susţinut că s-a constatat efectuarea de falsuri în carnetul său de muncă, nu vi se pare curios şi dubios că totuşi s-a dat decizia de neurmărire penală, neînceperea urmăririi penale? Prin această întrebare, cred că se răspunde şi situaţiei de fapt în care un cetăţean al României, pe care dumneavoastră îl acuzaţi că prezintă trunchiat situaţia, se află victimă a modului în care se face justiţie în această ţară. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Pentru Ministerul de Interne, domnul Metin Cerchez a depus o întrebare, dar nu este şi nu-i răspundem. În schimb, domnul Brudaşca este aici şi domnul Alexandru Fărcaş îi va răspunde. |
|||||
|
Domnul Alexandru Fărcaş (secretar de stat, Ministerul de Interne): Mulţumesc, domnule preşedinte. Ministerul de Interne a răspuns în scris la întrebarea, respectiv interpelarea făcută de domnul deputat Metin Cerchez. În ceea ce priveşte întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, referitoare la numeroasele cazuri de intervenţii defectuoase din partea pompierilor militari pentru stingerea incendiilor, precum şi la dotarea învechită şi ineficientă de care aceştia dispun, ministrul de interne răspunde următoarele: Ministerul de Interne, prin Inspectoratul general al corpului pompierilor militari, este preocupat de creşterea nivelului de pregătire a militarilor pompieri, astfel încât intervenţia acestora la incendii să se facă în cel mai scurt timp posibil iar consecinţele să fie cât mai mici. Menţionăm în acest sens că în activităţile de bilanţ pentru anul 2002 desfăşurate în prezenţa conducerii M.I. la toate corpurile de pompieri, prefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene sau, după caz, alţi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale au apreciat, fără nici o excepţie, în termeni laudativi prestaţia pompierilor. Conducerea Ministerului de Interne nu a primit reclamaţii referitoare la cazuri de intervenţii defectuoase la incendii. În ceea ce priveşte înzestrarea tehnică a pompierilor militari, în acest an, bugetul aprobat pentru corpul pompierilor militari prevede următoarele sume: la titlul II - Cheltuieli materiale şi de servicii - 22.492.802 mii lei pentru achiziţionarea de mijloace tehnice următoare: 44 de scări plisabile, 300 perechi racorduri de refulare, 14.000 metri liniari de furtun, 4000 de complete costume protecţie contra apei, 400 complete costume protecţie pompier şi alte componente pentru protecţia militarilor; la Cap.VII - Cheltuieli de capital - 186 miliarde de lei credit extern cu garanţie guvernamentală pentru dotarea cu 40 autospeciale de lucru cu apă şi spumă; 7 miliarde de lei pentru achiziţia a 218 de complete de aparate de respirat cu aer comprimat. Prin urmare, conducerea Ministerului de Interne este preocupată să asigure pompierilor militari dotarea logistică necesară, astfel încât aceştia să-şi poată îndeplini pe mai departe cât mai eficient posibil misiunile specifice care se bazează pe profesionalism, dăruire de sine şi spirit de sacrificiu pentru comunitate. Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Domnul Brudaşca. |
|||||
|
Am şi eu răspunsul pe care l-a citit domnul secretar de stat. Într-adevăr, există preocupare, din hârtia aceasta, pentru dotarea pompierilor. Dar ca să nu se creadă că inventez situaţiile, amintesc că în chiar municipiul al cărui cetăţean a fost şi domnia sa, nu de multă vreme s-a întâmplat ca pompierii să se deplaseze la un caz de incendiu şi să nu-l poată stinge, arzând în totalitate imobilul respectiv, ca urmare tocmai a dotărilor extraordinare pe care le au pompierii. Şi nu în ultimul rând, vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că la o reuniune la Cluj-Napoca, un înalt ofiţer sau unul dintre ofiţerii din conducerea unităţii de pompieri clujene atrăgea atenţia că pompierii militari să fie folosiţi numai atunci când s-au epuizat toate celelalte mijloace pe plan local. Nu vă puneţi întrebarea şi dumneavoastră: oare de ce s-a recurs la această situaţie? Să folosim întâi tulumba şi abia după aceea să chemăm şi pompierii când suntem disperaţi şi nu mai avem soluţii. Totuşi, mă bucură faptul că aveţi în vederea alocarea de fonduri inclusiv din surse externe, în speranţa că cu aceşti metri liniari de furtun de refulare, perechile de racorduri, veţi reuşi să faceţi faţă sinistrelor care vor apare inerent în perioada următoare. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Furtunul e foarte important când trebuie să stingi ceva. Domnul Emil Boc este? Nu este. Nu-i răspundem. Doamna Maria Lazăr este. Va primi un răspuns din partea domnului Constantin Corega. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării acordă un interes deosebit performanţei şcolare, precum şi stimulării şi motivării elevilor şi profesorilor care obţin performanţe şcolare deosebite. În acest sens, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a urmărit adaptarea conţinutului învăţământului prin componentele curiculumului şcolar pe psihicuri şi tipuri de şcolarizare, pe discipline de învăţământ, la cerinţele actuale şi viitoare ale dezvoltării societăţii. Asigurarea unui echilibru optim între caracteristicile învăţământului, transpunerea setului de aserţiuni de politică educaţională definite în termeni de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini, formarea continuă a cadrelor didactice şi eficientizarea stilului didactic al acestora, îmbunătăţirea evaluării şi examinării performanţelor şcolare, prin diversificarea şi adecvarea metodelor şi tehnicilor de valoare, în mod special a acelora care încurajează creativitatea în soluţionarea de probleme, participarea activă şi aplicarea în situaţii concrete a cunoştinţelor însuşite. În acest context, amintim înfiinţarea centrului naţional de excelenţe şi a centrului regional de excelenţă care coordonează activitatea de selecţie şi de promovarea elevilor capabili de performanţe determinând motivarea elevilor pentru învăţare şi a cadrelor didactice pentru atingerea unor performanţe ale stilului didactic şi, implicit, sporirea rezultatelor învăţării. Cu privire la stimularea efectivă a elevilor, precizăm că, în conformitate cu prevederile art.172 din Legea învăţământului, republicată, elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de bursele de performanţă, burse de studii, burse de studii şi burse de ajutor social suportate de la bugetul de stat. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr.1004 din 2002 privind stimularea elevilor şi studenţilor care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale organizate pentru învăţământul preuniversitar şi a doctoranzilor care obţin rezultate deosebite în activitatea de cercetare a fost instituită bursa de performanţă "Meritul olimpic" care se acordă elevilor în anul şcolar următor celui în care a obţinut distincţia. Precizăm, de asemenea, că premianţii la concursurile şi olimpiadele şcolare, etapele judeţene, naţionale, internaţionale, primesc pe lângă diplome şi medalii premii în sume de bani indexate anual sau din doi în doi ani, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. Referitor la stimularea şi motivarea cadrelor didactice, precizăm următoarele: în conformitate cu prevederile art.50 din Legea 128/1997, personalul didactic de predare didactic, auxiliar şi cel de conducere al unităţilor de învăţământ cu performanţe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolară sau elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la concursuri şcolare, faze naţionale şi internaţionale, precum şi cu o vechime de peste doi ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţie de merit acordată prin concurs în cuantum de 20% faţă de salariul de bază. Profesorii care au elevi premianţi la concursurile şi olimpiadele şcolare, etape judeţene, naţionale şi internaţionale, primesc, pe lângă diplome şi medalii, premii în bani, indexate anual sau din doi în doi ani, prin ordin al ministrului, ei beneficiază din partea ministrului de excursii gratuite în străinătate, precum şi de premii şi excursii oferite în inspectoratele şcolare. Am spicuit din răspunsul la întrebarea dumneavoastră. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă sunteţi mulţumită? Da. Bine. Pentru domnul Aurel Daraban aveţi, de asemenea, un răspuns. Da? |
|||||
|
Domnul Constantin Corega: În anul 1995, au fost demarate formalităţile pentru încheierea unui program special finanţat din Fondul PHARE dedicat pregătirii introducerii unui nou tip de management în învăţământul superior românesc. Acest program a demarat în 1996 şi a reprezentat una dintre componentele programului de reformă a învăţământului superior încheiată în România cu Banca Mondială, care s-a desfăşurat până în 2001 sub denumirea "Universitaria 2000". Obiectivul acestui program a fost pregătirea separării managementului academic de cel administrativ; introducerea unui tip de management ce are la bază planul strategic de dezvoltare instituţională şi planuri operaţionale anuale; pregătirea introducerii funcţiei de director general administrativ, manager de programe, program de training la care au participat rectori, prorectori, decani şi aşa mai departe. Rezultatul acestui program a fost verificat începând cu luna ianuarie 1999, când a fost schimbat sistemul de finanţare al instituţiilor de învăţământ superior, trecându-se de la o finanţare pe posturi didactice la finanţarea în funcţie de numărul de studenţi. Performanţe manageriale atinse de către cei care conduc instituţiile de învăţământ superior de stat la toate nivelurile de decizie a permis ca în anul 2001 să se rafineze mecanismul de finanţare aplicat, finanţarea făcându-se în funcţie de numărul de studenţi şi de patru indicatori de calitate propuşi de Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior, iar, din anul acesta, numărul de indicatori a fost ridicat la 13. Managerii din instituţiile de învăţământ superior din România au format o serie de organisme, cum ar fi Agenţia Naţională a Managerilor Universitari, Asociaţia Naţională a Directorilor Generali Administrativi din unităţile publice din România, organisme care sunt deosebit de active şi care au întâlniri periodice de lucru la care participă şi reprezentanţii ministerului. Apreciem că printre cele de mai sus am prezentat o imagine sintetică a acţiunilor susţinute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru asigurarea pregătirii tuturor managerilor pe nivel de decizie şi competenţe în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Sunteţi mulţumit? Da. Bine. Mai aveţi de dat răspunsuri domnului Damian Brudaşca. Sunt multe răspunsuri de dat. Asta este! Poftiţi! |
|||||
|
Domnul Constantin Corega: După cum rezultă din prevederile art.104 Cap.III din Legea l98/1997, decontarea cheltuielilor de transport pentru cadre didactice titulare cărora nu li se poate asigura locuinţă corespunzătoare în localitatea unde-şi desfăşoară activitatea, este exclusiv de competenţa autorităţilor locale, în cazul de faţă, Primăria comunei Măgurăcătău, judeţul Cluj. Prin adresa nr.2738 din 7.IV.2003, Inspectoratul şcolar al judeţului Tulcea a solicitat primăriei mai sus menţionate analizarea solicitărilor cadrelor didactice în vederea evitării riscului de a pierde cadrele didactice calificate, ceea ce ar avea un impact negativ asupra calităţii actului instructiv-educativ. Pe această cale, dorim să vă asigurăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării acordă o deosebită atenţie situaţiei acestor cadre didactice şi încearcă în măsura posibilităţilor să sprijine eforturile autorităţilor locale în găsirea căilor de soluţionare optimă a situaţiilor create. De asemenea, referitor la textele grilă, este o metodă foarte des utilizată în alte ţări şi prin care se evaluează atât cunoştinţele elevilor, cât şi capacitatea de orientare a acestora. În ceea ce priveşte conţinutul item-elor, precizăm că s-a apelat la membrii Consiliului consultativ al profesorilor de matematică din judeţul Cluj, cadre didactice cu experienţă şi cu rezultate deosebite în activitate. Urmărind subiectele la examenele de bacalaureat din ultimii doi, trei ani, la disciplina matematică se poate observa că numărul de cerinţe la un astfel de subiect este între 25 şi 29, soluţiile problemelor necesită o redactare îngrijită, comparativ, în varianta textului de tip grilă, cu un număr de 45 de item, nu este mare, dacă majoritatea acestora vizează cunoştinţele de bază ale programei şcolare şi nu presupune un volum mare de calcul; trebuie menţionat că aceste condiţii au fost respectate de către Inspectoratul şcolar al judeţului Cluj. La simularea examenului de bacalaureat din 29.03.2003 s-au prezentat 3.343 de elevi, din clase cu profil real, din toate unităţile liceale din judeţul Cluj, adică peste 98% din numărul total al elevilor din clasa a XII-a din acest an şcolar. Data simulării, numărul de item, ponderea problemelor de algebră, analiză, geometrie, trigonometrie, precum şi distribuţia lor pe grade de dificultate au fost aduse la cunoştinţa profesorilor de matematică din judeţ şi a elevilor, încă de la începutul semestrului al II-lea al acestui an şcolar, printr-un material transmis tuturor unităţilor de învăţământ liceal. Din discuţiile cu elevii a reieşit faptul că majoritatea dintre ei nu-şi reproşează altceva decât neutilizarea eficientă a timpului de lucru, iar unii dintre ei au recunoscut că nu au tratat cu destulă seriozitate simularea. Menţionăm, totodată, că o bună pregătire matematică este utilă unui absolvent de liceu care urmează o pregătire universitară, în afara profilului ştiinţific sau tehnic. În aceste condiţii, considerăm că sistemul de teste grilă şi-a atins scopul şi reprezintă un succes, prin intermediul său putându-se realiza o evaluare corectă a cunoştinţelor elevilor. Şi a treia interpelare. Cu privire la modul de stabilire a planului de şcolarizare de către universităţi, precizăm următoarele: pentru anul universitar 2003 - 2004 cifrele de şcolarizare au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 293/2003 şi sunt sensibil egale cu cele din anul universitar precedent, diferenţele fiind nesemnificative, iar personalul didactic încadrându-se în numărul de posturi aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2003. În formularea propunerii cifrei de şcolarizare la învăţământul superior pentru anul universitar 2003 - 2004 s-a ţinut cont atât de numărul estimat al absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoţia 2003, cât şi de cel al absolvenţilor din anii precedenţi care nu au reuşit să promoveze examenul de admitere în universităţi şi care se pot prezenta la admitere în acest an. Pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare în învăţământul superior, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a avut în vedere stimularea implicării comunităţii academice în prospectarea cererilor sociale şi economice de calificare universitare, în organizarea fluxurilor studenţeşti şi a programelor de studii, în funcţie de aceste cereri, astfel încât să se sporească în mod notabil contribuţia învăţământului superior la accelerarea şi orientarea schimbărilor din societatea românească. În acest sens, senatele universitare elaborează planuri strategice de dezvoltare instituţională, centrate în special pe programele de studii şi de cercetare şi se încheie contract instituţional cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin care-şi asumă responsabilitatea publică a cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare care sunt alocate. În ce priveşte criteriile folosite pentru stabilirea specializărilor vă aducem la cunoştinţă următoarele: nomenclatoarele domeniilor şi specializărilor de referinţă din învăţământul universitar de lungă şi scurtă durată sunt prevăzute în anexele nr.1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1336/2001. În cadrul unei specializări, instituţia de învăţământ superior poate organiza direcţii de studiu, prin discipline opţionale. În stabilirea domeniilor şi specializărilor de referinţă din învăţământul universitar de lungă şi scurtă durată au fost consultate instituţiile de învăţământ superior, Consiliul naţional de evaluare, acreditare, precum şi alţi factori interesaţi. De asemenea, s-a avut în vedere experienţa unor ţări cu învăţământ superior dezvoltat din Uniunea Europeană, precum şi evoluţia ocupaţiilor în ţara noastră şi pe plan mondial. Referitor la punctele 3 şi 4 din întrebarea dumneavoastră, precizăm: şcoala superioară românească pregăteşte specialişti cu studii superioare pentru aproape toate domeniile economiei, ştiinţei şi culturii. Practic, pentru oricare dintre ocupaţiile prevăzute de clasificarea ocupaţiilor din România, care necesită studii superioare, institutele de învăţământ superior de stat şi particular din România asigură absolvenţi cu studii superioare în profilurile, domeniile şi specializările înscrise pe diplomă. În acest scop, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. 3 lit. c) din Legea învăţământului, instituţiile de învăţământ superior stabilesc, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, domeniile în care se utilizează diplome şi certificatele proprii emise. Pentru a satisface cerinţele pieţei muncii, insituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza şi desfăşura, potrivit legii, programe de conversie profesională, cu durata a cel puţin un an şi jumătate. Cu privire la parteneriatele încheiate de universităţi, dorim să subliniem faptul că, atât Constituţia României, cât şi Legea nr. 84/1995 garantează autonomia universitară, amplu reglementată în Cap. IX, secţiunea a VII-a din Legea nr. 84/1995. În plus, instituţiile de învăţământ superior, din veniturile proprii, dobândite în condiţiile legii, finanţează burse, achită taxe de participare la diferite seminarii şi simpozioane, sunt membri în diferite organizaţii, organizează şi participă la manifestările cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale. În virtutea aceluiaşi principiu al autonomiei universitare, instituţiile de învăţământ pot încheia parteneriate, cu respectarea prevederilor în vigoare, fără a fi necesară în acest sens aprobarea ministerului. Întrucât ministerul nu este direct implicat în derularea acestor parteneriate, ne aflăm în imposibilitatea de a prezenta o cifră exactă a numărului de parteneriate încheiate de instituţiile de învăţământ superior, cu alte persoane juridice de drept public şi privat. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Aţi terminat răspunsurile. Domnul Brudaşca. |
|||||
|
Eu aş începe, domnule preşedinte, cu ultima întrebare cu încrengături. Îmi pare rău, domnule secretar de stat, să constat că dumneavoastră vorbiţi despre autonomie universitară, dar în acelaşi timp precizaţi că planurile de şcolarizare sunt stabilite de Guvern. Mie mi se pare că este o contradicţie. În al doilea rând, eu nu m-am referit la parteneriate, în general, între universităţi şi toate instituţiile enumerate de mine. Eu am avut în vedere, în primul rând, dacă există asemenea parteneriate pentru a asigura o corelare între planurile de şcolarizare şi posibilităţile ca cei şcolarizaţi să-şi găsească locuri pe piaţa muncii. În acest sens a fost întrebarea pe care am precizat-o. În ce priveşte celelalte referinţe, nu sunt suficient de convins că răspunsul la punctele 3 şi 4 sunt direct la problemele pe care le-am ridicat. Eu vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că la întrebarea legată de organizarea simulării examenului de bacalaureat - n-am inventat eu aceste probleme - au fost profesori de la mai multe şcoli clujene care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care acesta a fost conceput şi profesorii sunt cei care au formulat observaţiile de la poziţiile 1, 2, 3, 4 şi 5, ele n-au fost gândite de mine. Dar, pentru a nu fi promovaţi eventual sau premiaţi cu prilejul Paştelui, am evitat să le precizez numele în întrebarea pe care v-am adresat-o. În ceea ce priveşte prima întrebare la care dumneavoastră aţi făcut referire, cea cu Muntele Rece, eu cunosc şi precizarea din alin. 3 al art. 104 din Legea nr. 128/1997 şi cunosc şi situaţia existentă la faţa locului. M-am deplasat efectiv la faţa locului, am discutat şi cu primarul Cobârzan pe această problemă şi domnia sa spune că nu are în momentul de faţă nici asigurate resursele şi, consideră, nici temeiul legal, pentru că nu ştiu de ce, într-o manieră destul de nefirească, domnia sa consideră că nu este suficientă Legea nr. 128 pentru ca să-şi îndeplinească obligaţiile pe care le are. De aceea, în finalul acestei întrebări, încercam să vă sugerez necesitatea, - şi dumneavoastră, ca fost inspector general şcolar, cunoaşteţi mai bine decât mine această situaţie -, posibilitatea revenirii la acele subvenţii de tip special pentru cadrele didactice din zonele îndepărtate, întrucât există riscul real, şi nu inventat de mine, ca într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, multe cadre didactice calificate, datorită acestor dificultăţi să-şi părăsească locurile de muncă şi să prefere să desfăşoare activităţi în cadrul unor societăţi comerciale, pentru a scăpa de aceste situaţii nefericite şi neplăcute în care sunt obligaţi să se deplaseze pe bani proprii, spre locurile de muncă şi ulterior spre domiciliile pe care le au, în altă localitate decât cea în care-şi desfăşoară activitatea. Este o chestiune pe care sunt convins că o veţi trata cu toată seriozitatea, pentru că ea nu este specifică doar judeţului Cluj, ea se regăseşte şi în alte zone ale ţării şi nu este un caz singular cel pe care vi l-am indicat. De aceea, supun din nou atenţiei dumneavoastră, în noua calitate de secretar de stat, găsirea unei soluţii, mai mult decât un răspuns expediat de la acest microfon, pentru o problemă ridicată de corpul didactic din Transilvania. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul secretar de stat. |
|||||
|
Domnul Constantin Corega: Scurte comentarii, domnule deputat. N-am să comentez asupra autonomiei universitare, este o lege şi ea trebuie să se aplice. Cât priveşte bacalaureatul, vă amintesc că eu sunt doctor în fizică, nu sunt în matematică, să-i lăsăm pe cei din matematică să declare ce este bine în a face în matematică. Există specialişti. 2, 3 profesori cu care care discutăm nu reprezintă colectivitatea de 15.000 de profesori de matematică din ţara aceasta. Opiniile a 2, 3 oameni sunt opiniile a 2, 3 oameni! Cât priveşte cea de-a treia situaţie, referitoare la zonele îndepărtate, foarte bine ştiţi că Ministerul Educaţiei şi Cercetării are câteva programe pentru atragerea de cadre didactice calificate în zonele respective. Autorităţile locale trebuie să-şi facă treaba lor, şi nu Ministerul Educaţiei şi Cercetării este cel care o să verifice în ce măsură autorităţile locale o fac, dar noi avem o altă pârghie pe care o folosim, aceea a sporurilor de zonă pe care le acordăm profesorilor în această situaţie. Or, aceasta este la noi, aceasta o discutăm! Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Grigore Ionescu adresase o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, a primit răspuns scris, domnul Metin Cerchez nu este, domnul Ştefan Lăpădat este? Nu este. Domnii Kovacs Zoltan, Szilágyi Zsolt sunt? Nu sunt. Domnul Florescu Ion? Nu este, nu-i răspundem. Domnul Mocioalcă este? Nu este, nu-i răspundem. Domnul Cornel Popa este? Nu este. Avea o chestiune interesantă cu sucul de roşii, dar dacă nu este nu putem să aflăm nimic. Mai rămân două întrebări adresate de domnul Damian Brudaşca Ministerului Agriculturii, dar nu mai avem pe nimeni de la Ministerul Agriculturii, aşa că trecem la interpelări. Primul este domnul Adrian Moisoiu. Poftiţi. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelările mele seamănă cu un cartuş al unei arme de vânătoare în care întrebările sunt alicele acestui cartuş. În primul rând mă adresez primului-ministru: 1. încă nu am primit răspuns la interpelarea din 24 martie; 2. dacă nu ar fi trebuit ca domnul Georgiu Gingăraş, Ministrul Tineretului şi Sportului, să fie demis, pentru faptul că şi dânsul poartă răspunderea că terenul de joc de pe stadionul Lia Manoliu, pe care s-a discutat meciul cu Danemarca, nu a fost pregătit corespunzător. 3. îl rog pe domnul prim-ministru să îmi spună modul, măsurile punctuale pe care le va lua, le va dispune după ce, la data de 8 aprilie, Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat o sentinţă în dosarul Sovata, cu nr. E/5832/2001 şi în care se cere un răspuns foarte, foarte exact, mai ales că domnul deputat Adrian Năstase, în august sau septembrie 2000, pe această temă, pe tema privatizării staţiunii Sovata, a avut o intervenţie deosebită. O a doua interpelare se adresează de data aceasta domnului Ovidiu Muşetescu de la Ministerul APAPS, în acelaşi dosar E/5832/2001 şi se datorează faptului că Curtea Supremă de Justiţie hotărăşte admiterea acţiunii reclamantei S.C. Aluniş Sovata şi dispune anularea formelor şi actelor de privatizare întocmite în vederea vânzării prin negociere directă a pachetului de acţiuni, din capitalul social al S.C. Balneoclimaterica Sovata. Şi 2. - suspendarea oricărei vânzări ale aceloraşi acţiuni. Deci, care vor fi măsurile pe care domnia sa le va dispune? Domnului ministru Octav Cozmâncă, al Ministerului Administraţiei Publice. 1. Cum trebuie aplicată Legea alegerilor locale, pentru ca supleanţii de pe listele APR să fie validaţi în consiliile locale sau judeţene unde au fost declaraţi supleanţi, în condiţiile în care un consilier de pe lista APR nu mai este compatibil cu această funcţie în momentul de faţă? 2. Dat fiindcă la biroul meu parlamentar din Târgu Mureş am avut în ziua de vineri, 11 aprilie, 8 persoane în audienţă, toate cu aceeaşi problemă, şi anume, nerezolvarea problemelor legate de aplicarea Legii nr. 18/1991 în Municipiul Reghin, motiv pentru care m-am dus cu dânşii la secretarul general al judeţului, şi acesta nu a avut o soluţie pe loc, rog neapărat pe domnul ministru Cozmâncă să trimită un delegat pentru a verifica modul de aplicare a acestei legi şi să ia măsuri în consecinţă. Domnului ministru Gingăraş, al tineretului şi sportului: 1. reamintesc că nu am primit răspuns la întrebările pe care i le-am adresat la 16 decembrie 2002, reluate la 24 martie 2003. 2. dacă o demisie de onoare, pentru aceleaşi motive pe care i le spuneam adineauri şi domnului prim-ministru, adică nepregătirea terenului de joc la meciul cu Danemarca, nu ar reprezenta o ieşire onorabilă din scenă. Şi, în sfârşit, doamnei ministru Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei, doresc să-i comunic că sunt total nemulţumit de modul de în care mi s-a dat un răspuns formal de către domnul secretar de stat Pavelescu în săptămâna trecută, la 7 aprilie, şi, ca atare, aştept un nou răspuns din partea dânşilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamna Florea Ana a depus în scris, domnul Victor Dobre a depus în scris, doamna Mona Muscă a depus în scris, domnul Andrei Chiliman a depus în scris, doamna Apostolescu Maria a depus în scris, domnul Viorel Coifan a depus în scris, domnul Dorin Popescu a depus în scris, domnul Vasile Suciu a depus în scris, domnul Ştefan Lăpădat a depus în scris, domnul Damian Brudaşca a depus în scris, domnul Ştefan Baban a depus în scris, domnul Nicolae Leonăchescu a depus în scris, domnul Ştefan Păşcuţ a depus în scris, domnul Victor Babiuc a depus în scris, domnul Ioan Onisei a depus în scris, domnul Iulian Mincu nu este, domnul Puiu Haşotti a depus în scris, domnul Ilie Merce a depus în scris, domnul Mircea Costache a depus în scris, domnul Ioan Sonea nu este, domnul Eugen Pleşa nu este, domnul Ion Miclea a depus în scris, doamna Smaranda Ionescu a depus în scris, domnul Ovidiu Drăgănescu a depus în scris, domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris, domnul Dan Radu Ruşanu a depus în scris, doamna Angela Bogea a depus în scris, domnul Emil Rus a depus în scris, domnul Emil Boc a depus în scris, domnul Vekov Károly a depus în scris, domnul Dan Coriolan Simedru a depus în scris, domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris. Domnule Ludovic Mardari, poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru astăzi am două interpelări. Prima este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Este o revenire la interpelarea nr. 683B din 17 februarie 2003, referitoare la pagubele produse de turmele de oi în culturile de păioase sau prăşitoare ale agricultorilor din judeţul Timiş. A doua interpelare este adresată domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei şi resurselor. De asemenea, o revenire la interpelarea nr. 710B din 17 februarie 2003, referitoare la inoportunitatea reducerii termenului de încasare a facturilor de energie termică ale asociaţiilor de locatari sau de proprietari, de la 30 de zile, la 15 zile. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. Domnul Paul Magheru. |
|||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vorbitorul de dinaintea mea, parlamentarul Moisoiu, mi-a sugerat câteva întrebări, am să le pun altădată, domnului prim-ministru care nu mi-a răspuns la o interpelare, şi domnului Cozmâncă care nu mi-a răspuns la două interpelări. Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru Miron Mitrea. Are ca obiect înlăturarea faunei de cerşetori, psihopaţi, beţivani, handicapaţi ce mişună în gările şi trenurile din România; protejarea staţiilor şi mijloacelor de transport feroviar pentru confortul şi securitatea călătorilor; măsuri concrete pentru imediata realizare a acestor deziderate. O să le prezint în interpelarea respectivă care sunt, după opinia noastră, măsurile care pot fi întreprinse imediat, cu atât mai mult cu cât, la Camera Deputaţilor a fost depus un proiect de lege de administrare şi exploatare a căilor ferate care prevede, printre altele, şi reînfiinţarea gardienilor feroviari, care au funcţionat cândva în România şi parcă se simte necesitatea lor. Vă mulţumesc mult. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul George Moisescu este? Nu. A depus în scris. Domnul Ioan Mogoş. Poftiţi. |
|||||
|
Pentru că am depus şi în scris, domnule preşedinte, am să mă limitez doar la concluziile interpelării, şi anume, pe scurt, accesul la obţinerea unei burse guvernamentale este limitat, or, se presupune că un stagiu de studii în străinătate trebuie să fie accesibil unei categorii largi de studenţi, în mod special celor care nu au mai avut şansa de a beneficia de un astfel de stagiu. Drept consecinţă, doamna ministru, deoarece statul român este interesat în încurajarea pregătirii la standarde occidentale a cât mai multor specialişti, vă rog să binevoiţi a considera, cu toată atenţia, posibilitatea modificării datei limită de depunere a dosarelor în vederea candidaturii pentru obţinerea unei burse de studiu în străinătate, gestionate de către Oficiul naţional al burselor din România, corespunzător cu data obţinerii acordului la universitatea străină. Menţionăm că durata întrunirii comisiei de concursuri naţionale din România, afişării rezultatului concursului şi a contestaţiilor, precum şi durata procedurilor pentru obţinerea unei vize de studiu, nu ar trebui să constituie un impediment pentru modificarea datei în cauză. De asemenea, doamna ministru, vă rog să consideraţi şi posibilitatea ca acceptul universităţii să constituie o cerinţă obligatorie retroactivă pentru dosarul de candidatură. Cu gratitudine şi cu expresia unei înalte consideraţii pentru doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării. În rest, conţinutul interpelării este în scris şi vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Doamna deputat Mihaela Mândrea Muraru, poftiţi. |
|||||
|
Doamna Mihaela Mândrea Muraru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Obiectul interpelării: desfiinţarea secţiei de terapie intensivă coronariană din cadrul Spitalului judeţean din Arad, este adresat doamnei ministru Daniela Bartoş. Secţia de terapie intensivă coronariană din cadrul spitalului din Arad a fost înfiinţată în 1996 chiar de doamna Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei. În urma vizitei unei comisii de reformă din partea ministerului s-a decis transformarea acestei secţii într-un compartiment al secţiei de cardiologie din cadrul aceluiaşi spital. Este incontestabilă necesitatea reformei în sectorul sanitar, dar în spitalele din întreaga lume civilizată, astfel de secţii funcţionează separat. În cadrul secţiei pe cale de desfiinţare au avut loc multe premiere în domeniu, la nivel judeţean, şi au fost înregistrate numeroase succese în reabilitarea pacienţilor cu afecţiuni coronariene acute. În plus, dacă se înglobează această secţie în secţia de cardiologie, datorită specificului său, deciziile de natură administrativ- financiară se vor complica foarte mult, putând afecta chiar eficacitatea actului medical şi capacitatea de funcţionare normală a respectivei secţii de terapie intensivă. Doresc să mi se răspundă: pe ce criterii şi pe ce estimări s-a fundamentat această decizie eronată? Solicit răspuns scris. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc, doamnă. Cu aceasta, am încheiat şedinţa de astăzi. Ne reîntâlnim mâine şi începem cu declaraţiile politice. Şedinţa s-a încheiat la ora 20,30. |
|||||
 |
