Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de către domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în partea a doua de către domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Ladislau Borbely, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineaţa!

Începem prima parte a şedinţei noastre de astăzi cu declaraţiile politice. Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bună dimineaţa!

"Asasinii să fie făcuţi cunoscuţi!"

Adevărul istoric este unul singur; aceasta este ideea pe care trebuie să o înţeleagă şi să şi-o însuşească udemeriştii, fiindcă cei 45 de ani de regim comunist cât şi cei 13 ani de după lovitura de stat din decembrie 1989, de când sunt la guvernare, i-a învăţat să admită numai adevărul fardat sub o formă convenabilă lor şi nu reală.

Acesta este mesajul pe care îl transmite evenimentul care a avut loc duminică, 4 mai, a. c. la Târgu Mureş, unde a fost dezvelit un monument al holocaustului din ţara noastră şi la care a participat şi a luat cuvântul marele rabin al României, Hokahen Menachem, care în cuvântul domniei sale şi-a exprimat nedumerirea faţă de atitudinea popoarelor libere din acea perioadă care "au privit tragedia evreilor şi nu au intervenit" şi a afirmat că "a venit momentul ca adevărul istoric să fie spus".

Dacă într-o anumită perioadă a istoriei o anumită etnie a fost prigonită, în cazul de faţă evreii, atrocităţile săvârşite împotriva ei nu trebuie pusă pe seama unui întreg popor, ci numai pe seama celor care le-au comis. Urmaşii nu răspund pentru faptele înaintaşilor !

Nu întreg poporul maghiar trebuie să fie culpabilizat pentru cei 5943 de evrei din zona Mureşului, trimişi în lagărele de exterminare în primăvara anului 1944, ci Guvernul fascist al lui Szalosi şi acoliţii săi care conducea Ungaria în acea perioada şi care, prin zelul neînchipuit de care a dat dovadă, a reuşit să-i sperie şi pe nemţi, prin deportarea spre moarte a trenurilor ce transportau evrei, cu o frecvenţă care depăşea capacitatea de funcţionare a crematoriilor din lagărele de exterminare ".. Din păcate, foarte mulţi dintre maghiarii din Ardealul de Nord, ca urmare a educaţiei naţionalist-şovine inoculată cu perseverenţă, au colaborat cu entuziasm "..

Memoria celor 148.288 de evrei din Transilvania de Nord, printre care 78 de personalităţi rabinice, deportaţi şi împuşcaţi are dreptul la adevăr !

Iar faptul că udemeriştii de astăzi, în calitate de parteneri la guvernare, se opun înscrierii pe monument a unui text convenit cu Ministerul Culturii şi Cultelor care respectă adevărul istoric şi care a subvenţionat ridicarea monumentului cu 600 milioane lei, denotă că nu sunt cu nimic mai buni decât înaintaşii lor de acum 60 de ani şi că "lupul îşi schimbă părul dar nu şi năravul".

Se confirmă temerea noastră, a românilor ardeleni, privind pericolul pe care îl prezintă acordarea cu multă uşurinţă de privilegii minorităţii maghiare şi la ce trebuie să ne aşteptăm în caz de (Doamne fereşte!) înfiinţare a Ţinutului Secuiesc, adică a unei filiale a Ungariei în centrul României.

Se confirmă faptul că se vrea ca adevărul să nu fie cunoscut atunci când, pe monumentul ce reprezintă o familie de evrei îngroziţi, compusă din 5 persoane, care este mânată spre camerele de gazare, udemeriştii doresc să fie aplicată o placă care să fie inscripţionată cât mai neutru: "Remember Holocaust ! (Aduceţi-vă aminte de Holocaust !)" şi care peste 50 de ani să nu spună nimănui că în perioada Holocaustului, Ardealul de Nord era ocupat doar vremelnic de Ungaria şi deci ungurii şi nu românii au fost autorii acestui genocid.

Prin presiunile care s-au făcut şi se fac asupra micii comunităţi de evrei care mai există în Tg. Mureş de a renunţa la inscripţia prin care se arată că evreii "au fost deportaţi de către guvernul fascist maghiar" se confirmă atât caracterul terorist al UDMR-ului, cât şi cârdăşia dintre UDMR şi Liga "Pro Europa", condusă de faimoasa de tristă notorietate Smaranda Enache, fostul ambasador al României în Finlanda în perioada regimului Emil Constantinescu.

Este timpul să se spună şi adevărul ! Îmi amintesc cu neplăcere că, în urmă cu câţiva ani, domnul preşedinte Ion Iliescu a vizitat Muzeul Holocaustului din Washington şi a acceptat fără cel mai mic protest inscripţia care specifica că în România, în timpul celui de-al 2^-lea Război Mondial, au fost trimişi la moarte 600.000 de evrei, după cum acelaşi domn Ion Iliescu nu a spus nimic atunci când, pe Templul Coral din Bucureşti, s-a amplasat o placă similară, dar care nominaliza "doar" cifra de 400.000 de evrei.

Este dureros că în timpul luărilor de cuvânt prilejuite de dezvelirea monumentului, s-au făcut referiri doar la faptul că numai episcopul reformat Marton Aron din Cluj a protestat împotriva trimiterii evreilor în lagărele morţii, uitându-se de protestul episcopului român greco-catolic de Cluj - Gherla, Iuliu Hosu, şi că din cei 62 de "drepţi ai popoarelor", dintre care 22 sunt maghiari, s-a "omis" faptul că domnul Raoul Şorban face parte din acest grup "

Domnul ministru al Culturii şi Cultelor, Răzvan Teodorescu, are datoria ca textul inscripţionat pe placa provizorie de carton plastifiat să fie turnat în bronz cât mai curând, pentru ca nimeni, niciodată, să nu îl poată distruge. Ea trebuie să explice cui îi este închinat monumentul şi cine au fost călăii care i-au condamnat pe evrei la moarte.

Tragedia evreilor de acum 59 de ani nu trebuie uitată, pentru a nu se repeta. Doamne fereşte ca, la semnarea Protocoalelor locale de colaborare între PSD - UDMR, guvernanţii să cedeze şantajului udemeriştilor !

Conducerea comunităţilor evreieşti din România a validat justeţea textului inscripţiei de pe monumentul dezvelit la Tg. Mureş, inscripţie în care sunt specificaţi autorii crimei - maghiari. Prin prezenţa la eveniment a rabinului Weisz al Scoţiei şi comunitatea evreiască internaţională s-a pronunţat în acelaşi sens.

Consider că această precizare privind nominalizarea autorilor crimelor trebuie făcută pe toate monumentele ce s-au ridicat sau se vor ridica în viitor, în memoria eroilor exterminaţi de maghiari în 1944. Ministerul Culturii şi Cultelor are datoria să vegheze asupra traducerii în practică a acestei doleanţe exprimată de comunitatea evreiască. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă ar fi să dau titlul declaraţiei mele politice, acesta ar fi: "De ce am votat împotriva unui amendament al domnului Boc la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii 68/92 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului".

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 5 mai 2003, la pct.5 al ordinii de zi s-a aflat discutarea proiectului legii mai sus menţionate.

Colegul meu de la Comisia juridică, domnul Emil Boc, a susţinut a nu ştiu câta oară amendamentul său cu privire la obligarea partidelor politice de a configura liste de candidaţi pe care femeile să apară în proporţie de 30%. Am votat împotriva acestui amendament în deplină cunoştinţă de cauză şi doresc să-mi explic votul, deşi, la ora când eu citesc această declaraţie politică, sunt sigură că distinsul meu coleg a făcut deja nenumărate declaraţii de presă, acuzând PSD-ul de misoginism.

Consider că sunt calificată să fac această declaraţie nu numai în calitate de membră a Camerei Deputaţilor, ci şi pentru că sunt coautoarea amendamentului art.16 din Constituţie, articol care în varianta revizuită are următorul cuprins: "funcţiile şi demnităţile publice civile sau militare pot fi ocupate de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii". Sunt membră a Comisiei egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, raportor al acestei instituţii pe tema "rolul femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor" şi delegatul permanent al acestei comisii pe lângă Comitetul Director al Egalităţii de Şanse al Consiliului Europei. Iată, aşadar, argumentele mele împotriva acestui text.

Este adevărat că, în Parlamentul României, femeile reprezintă doar 11,5% din numărul parlamentarilor, dar este tot aşa de adevărat că PSD are cel mai numeros grup feminin dintre aleşi, nu numai pentru că este partidul cel mai bine reprezentat în Legislativ, ci şi pentru că numărul femeilor alese în forumul suprem în anul 2000 a crescut semnificativ faţă de legislatura anterioară, în vreme ce alte partide parlamentare au o reprezentare a sexului slab mai mult decât simbolică, o femeie liberală şi două femei democrate în Camera Deputaţilor.

Este adevărat că în cazul PD proporţia femeilor a crescut în ultima vreme, ştiut fiind că proporţia se calculează funcţie de numărul total al membrilor grupului respectiv.

Deşi aparent favorabil cauzei feministe, amendamentul este în realitate o capcană. Femeile ar trebui, în viziunea domnului Boc, să aibă asigurate 30 de procente pe listele electorale ale partidelor politice. Cu alte cuvinte, oricât de mult ar munci politica feminină românească, oricât ar încerca femeile care au ajuns în Parlamentul României să demonstreze că pot şi trebuie să se ocupe mult mai intens decât o fac în prezent de destinele ţării, fatidica cifră ne-ar opri elanul la un derizoriu 30%.

Şi dacă s-ar găsi un partid care să constate că are între membrii săi 60% femei care merită să ajungă în Parlament, ori 99% , dorim oare ca pe listele partidelor politice să avem o aparentă egalitate de şanse pentru femei în sensul că partea de sus a listei electorale să cuprindă nume masculine, iar cea de jos să abunde nume de femei merituoase politic? Iar dacă Legea electorală se va modifica, aşa cum a propus PSD, în sensul introducerii votului uninominal, va trebui oare ca femeile care doresc să candideze în acest sistem să-şi facă operaţie de schimbare se sex, dacă numărul lor excede proporţiei legal stabilite?

Personal, deşi îl simpatizez pe domnul Boc, deşi îi mulţumesc pentru grija manifestată pentru sexul frumos, nu doresc să fiu beneficiara unei asemenea prevederi legale, pentru că sunt mândră, pentru că mă consider cel puţin egală cu oricare bărbat, coleg din Parlament, pentru că nu mă consider ca făcând parte dintr-o minoritate şi nu am nevoie de o protecţie specială, pentru că nu doresc ca femeile să ajungă în Parlamentul României pentru că aşa trebuie şi aşa vrea Europa, ci pentru că merită.

Dar pentru că sunt femeie, deci, înţelegătoare, o să pun ideea domnului Boc pe seama influenţei pe care ziua de 5 mai o are în mod fatal asupra bărbaţilor, de 182 de ani. La 5 mai 1821 a murit unul dintre cei mai mari bărbaţi ai lumii, Napoleon Bonaparte. În această zi, orice bărbat se visează Napoleon şi unora visul acesta le dă idei greşite.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc. Nu vă lăsaţi, doamna deputat!

Domnul deputat Vlad Hogea, va urma domnul Ioan Timiş.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare este profund preocupat de modul în care puterea de la Bucureşti înţelege să reprezinte, în ţară şi peste hotare, interesele noastre naţionale. Ca urmare, nu putem rămâne indiferenţi faţă de recentele declaraţii făcute de preşedintele Ion Iliescu, într-un interviu acordat ziarului berlinez "Tages Zeitung", declaraţii pe care noi le-am putea numi stupefiante, dacă ţinem seama de realităţile geopolitice şi de modul în care diplomaţia românească abordase până mai ieri anumite teme fundamentale: aderarea la NATO, integrarea în UE, apropierea de SUA etc.

Astfel, domnul Iliescu l-a atacat în termeni extrem de duri pe ambasadorul american Michael Guest, care îşi permisese să facă anumite observaţii de bun simţ privind nivelul îngrijorător la care a ajuns corupţia în România. "Nici un ambasador al nici unei ţări", a spus apăsat preşedintele statului român, "nu vine să ne dea nouă lecţii în materie de luptă împotriva corupţiei". Ciudată afirmaţie pentru un lider care, anterior, îşi mulase mesajul politic după cel al Administraţiei Bush. Se pare că asistăm ori la o schimbare bruscă de atitudine, ori la o amnezie subită şi alarmantă, din moment ce domnul Iliescu a susţinut, în acelaşi interviu, că în timpul crizei din Irak, România nu a adoptat o poziţie proamericană în comparaţie cu restul statelor Uniunii Europene şi că, de fapt, ce au făcut americanii prin intervenţia lor armată "nu este nici democraţie, nici libertate" (sic!). Această a doua replică usturătoare pe care domnia sa i-o dă unui înalt oficial din vest care formulase unele critici (domnul Romano Prodi, şeful Comisiei Europene) ne duce la concluzia că domnul Iliescu, cel mai longeviv preşedinte post-decembrist al ţării noastre, este supărat pe mai toată lumea, ceea ce este, evident, contraproductiv.

Cu atât mai semnificative sunt aceste erori tactice ale unui politician, de altminteri foarte versat, cu cât totul se petrece în preajma finalizării negocierilor legate de Tratatul de bază cu Rusia, eveniment în legătură cu care formaţiunea noastră politică a adoptat o poziţie matură şi nuanţată, corespunzătoare noului context internaţional şi realităţilor lumii contemporane. Conducerea Partidului România Mare a participat la consultările de la Cotroceni, care au premers semnarea tratatului, insistând ca anumite probleme delicate să îşi găsească o soluţionare paşnică, în beneficiul ambelor părţi. Încă o dată, iese la iveală o realitate îngrijorătoare pentru credibilitatea celor aflaţi la cârma ţării: că în momentele cheie ale evoluţiei societăţii româneşti către standardele ridicate ale civilizaţiei şi dezvoltării economice, de tip occidental, cele mai echilibrate şi mai bine cumpănite atitudini au aparţinut PRM şi liderului nostru, domnul senator Corneliu Vadim Tudor. O lume nouă cere oameni noi, iar partidul nostru a dovedit în nenumărate rânduri că este pregătit să reformeze România din temelii, pentru a-i asigura un loc (binemeritat, de altfel!) în arhitectonica geopolitică a continentului.

Cât despre adversarii noştri politici, nu credeam că demnitarii statului român pot proba atâta lipsă de intuiţie şi de coerenţă în orientarea politicii externe. Interviul din "Tages Zeitung" ne contrazice şi ne lasă tuturor un gust amar. La urma urmei, e vorba despre interesele fundamentale ale ţării, de integrarea în Europa civilizată, or aceste obiective nu trebuie compromise prin inconsecvenţa unora dintre factorii implicaţi!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Presa românească este o realitate fără de care nici nu ştiu dacă ar exista viaţă politică adevărată. Nici viaţa cotidiană nu ar avea sevă, lumină şi culoare. Bună sau rea, partinică sau obiectivă, presa prin ea însăşi este o putere. Ziua mondială a libertăţii presei, sărbătorită de câţiva ani şi în România, ne deschide ferestrele spre lume.

România nu mai poate trăi izolată. Acest adevăr axiomatic trebuie prevăzut pe frontispiciul fiecărui nivel de reprezentare şi exprimare, fie el politic, jurnalistic, economic, social sau de altă factură.

Partidul Social Democrat recunoaşte şi respectă libertatea presei ca o condiţie sine qua non a existenţei democraţiei. Noi milităm pentru libertatea presei înţeleasă ca libertate deplină a jurnalistului atât faţă de putere, cât şi faţă de editori şi patroni media.

Personal recunosc că profesia de jurnalist este profesia cea mai riscantă din lume şi că libertatea de a spune adevărul este uneori plătită prea scump. În acest context, PSD este preocupat permanent de asigurarea cadrului legislativ pentru exercitarea libertăţii de exprimare şi a accesului jurnaliştilor la informaţiile de interes public. Chiar dacă PSD este ţinta preferată a jurnaliştilor români, acest fapt poate fi normal atât timp cât PSD este la guvernare şi faptele prezentate sunt adevărate. În acelaşi timp, acesta este semnul cel mai clar că există o libertate reală a presei faţă de putere.

În ceea ce priveşte libertatea jurnalistului faţă de interesele unor patroni de presă, a unor trusturi sau grupuri politice şi de interese, se pare că mai avem câte ceva de făcut. Am convingerea că libertatea presei în România este în esenţa sa un bun deja câştigat. Dacă mai avem ceva de realizat în sensul libertăţii presei, noi, oamenii politici, şi jurnaliştii va trebui să-l realizăm în fiecare zi împreună. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Educaţia şi reforma".

Educaţia pare să fi fost uitată în reforma învăţământului, care deţine actualitatea prin modificările de legislaţie şi prin haotica ei aplicare, prin testările naţionale pentru examenul de capacitate şi de bacalaureat, prin modernizarea concepţiei despre strategia şi finalitatea şcolii. Tot în cadrul reformei învăţământului se mai vorbeşte despre costurile reformei şi sursele acestora, despre dotarea şi reabilitarea şcolilor, despre manuale şi programe. Dar nici un cuvânt despre educaţia şcolară şi despre reforma ei. Violenţa, vulgaritatea, proasta creştere şi teribilismul reprezintă fenomene curente în şcoli şi impun o abordare explicită a reformei educaţiei. Tot mai des, elevi de 10-12 ani terorizează clase întregi, constituindu-se în găşti de cartier, care împiedică pe profesori să-şi ţină orele, bruindu-i cu un limbaj de departe indecent, găşti care solicită bani de la cei mai mici şi neajutoraţi, luând exemplu de la lumea celor mari şi ale lor taxe de protecţie. Aceşti elevi sunt preocupaţi de orice altceva decât de materia predată la ore, se adresează jignitor atât tinerelor profesoare, cât şi fetelor din şcoală, chiar dacă sunt mai mari decât ei.

Cu o astfel de educaţie primară, elevii acuză şcoala, sistemul de notare la ore şi examene, profesorii şi pe mulţi alţii, fără să se întrebe câte cunoştinţe au acumulat în decursul anilor de şcoală parcurşi. Tot lipsa de educaţie transformă şcoala într-o tarabă de piaţă unde părinţii şi bunicii dau buzna pentru a cere socoteală pentru notele proaste ale odraslelor lor sau pentru pretenţiile cadrelor didactice de a veni copiii la şcoală cu lecţiile făcute.

Lipsa de educaţie se manifestă şi la nivelul şcolii. Tot mai multe voci acuză profesorii pentru faptul că nu-i învaţă nimic pe elevi, în schimb pretind bani pentru meditaţii şi cadouri de sărbători, beneficiind şi de concedii cât e vara de lungă. Dacă adăugăm faptul că această contestare implică şi stilul de ordine impus de ministerul de resort, adică chemarea la ordine şi disciplină prin intermediul telefonului sau a posturilor de televiziune, avem o imagine clară asupra reformei educaţiei în această ţară.

Educaţia şcolară se dovedeşte în mare suferinţă ca şi alte domenii ale vieţii cotidiene. Continuă să fie ignorată educaţia pentru o purtare corectă, cuviincioasă de zi cu zi, fiind considerată ca desuetă. Dar dacă dorim ca şi copiii noştri să poată fi integraţi în Uniunea Europeană, avem datoria ca părinţi, iar forurile de resort ca reprezentanţi ai acestei ţări, să promovăm această reformă a educaţiei. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi am intitulat-o: "La obiect".

Enervat de multiplele referiri la problema corupţiei şi la încălcările frecvente ale prevederilor legale, premierul Adrian Năstase solicită cazuri concrete pentru organizarea unor spectacole publice de execuţie a celor incriminaţi. Este un punct de vedere care poate fi luat în considerare în situaţia actuală a României, dar suntem convinşi că astfel de soluţii nu ar asigura respectarea legii şi eradicarea corupţiei, iar domnul prim-ministru a avut o exprimare metaforică.

Prin prezentul demers nu solicităm luarea unor asemenea măsuri extreme, dar dorim să se acţioneze cu mai multă responsabilitate şi fermitate, aplicându-se strict prevederile legale existente. Cazul concret pe care-l prezentăm este cel al prefectului judeţului Sibiu, domnul Mircea Silvestru lup, care a depăşit orice limită în ce priveşte respectul faţă de lege, susţinând că duce la îndeplinire ordinele şefilor săi pe linie de partid şi din acest motiv nu poate fi tras la răspundere.

Nu ne vom referi la exercitarea de presiuni politice şi la actele de ademenire şi şantaj care au condus la situaţia ca PSD-ul să aibă un număr de 47 de primari în judeţul Sibiu faţă de 7 cât au obţinut la alegerile locale din anul 2000. Aceste acţiuni s-au desfăşurat, din păcate, în toate judeţele ţării, ele sunt cunoscute şi din acest punct de vedere, Sibiul nu face excepţie.

Judeţul Sibiu reprezintă însă o excepţie prin cazurile flagrante de încălcare a prevederilor legale de către prefectul Mircea Silvestru Lup care au adus judeţul pe un nemeritat loc fruntaş în ce priveşte situaţiile unicat existente în administraţia publică din România, şi anume:

1 - schimbarea din funcţie a preşedintelui Consiliului judeţean Sibiu în urma aplicării unor proceduri şi acţiuni specifice anilor '50, caz singular în România după alegerile din 2000;

2 - încetarea mandatelor de primar şi viceprimar al oraşului Tălmaciu prin ordin al prefectului, ignorând prevederile legale, după asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de legi anticorupţie şi înainte de intrarea în vigoare a legii, caz, de asemenea, unic de aplicare a Ordonanţei nr.5/2002 în România;

3 - impunerea adoptării şi aplicării Hotărârii nr.54/2003 a Consiliului local al oraşului Tălmaciu pentru alegerea viceprimarului, adoptată cu un număr de 5 voturi pentru din totalul de 17 consilieri în funcţie;

4 - validarea prin hotărâri succesive a 4 consilieri în Consiliul local al municipiului Sibiu, supleanţi pe listele PSD în locul unor posturi vacante pe listele PNŢCD şi Forumului democratic al germanilor din România, situaţie de asemenea unică în România;

5 - schimbarea din funcţie pe criterii politice a unui număr de 5 viceprimari, inclusiv viceprimarii din municipiile Sibiu şi Mediaş şi exercitarea de presiuni în Justiţie.

Toate aceste acte ilegale au avut efecte nu numai în plan politic, ci, în mod special, al obţinerii unor avantaje materiale, concretizate în spaţii comerciale, ferme agricole, autoturisme Mercedes, primite drept cadouri de către cei care s-au constituit într-o structură mafiotă la nivelul judeţului Sibiu.

Vă rugăm, domnule prim-ministru, să dispuneţi verificarea celor prezentate de către organele abilitate şi începerea activităţii de normalizare a situaţiei din judeţul Sibiu, un judeţ cu oameni care nu merită un astfel de tratament din partea puterii locale.

Vă mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se intitulează: "Octavian Goga, 65 de ani de la trecerea în nefiinţă".

În ziua de 7 mai 1938 înceta din viaţă Octavian Goga, una dintre cele mai puternice voci lirice ale spiritualităţii româneşti şi, nu în ultimul rând, un ziarist de mare talent care a dominat dezbaterile de idei ale epocii sale. Avea 57 de ani, fusese vreme de 44 de zile prim-ministru al României într-o guvernare, ce-i drept, de tristă amintire, şi se manifestase pe plan politic ca un exponent al naţionalismului radical, paseist şi acut pro-monarhic. Ca publicist, se aseamănă lui Eminescu atât prin geniu, cât şi prin exagerări, iar la moartea lui, Nicolae Iorga a scris un necrolog emoţionant în care îl compara pe marele dispărut cu "un posedat al nălucii imposibil de atins pe care a urmărit-o cu frenezia cu care fluturii sunt atraşi de lumină şi a sfârşit în cele din urmă ars de acest ideal".

Poetul pătimirii românilor transilvăneni, poetul pătimirii noastre, cum este cunoscut, Goga a dăruit politicii o imensă energie şi chiar dacă proiectul său a eşuat nu vom putea niciodată să-i contestăm patriotismul. Luptător încă din anii tinereţii împotriva vexaţiunilor autorităţilor austro-ungare, Goga nu a fost totuşi niciodată nici anti-austriac, nici anti-maghiar, fiind cunoscută, de pildă, în epocă prietenia sa cu Ady Endre şi preocupările sale constante de traducător în româneşte al marii lirici ungare.

El a detestat politicianismul steril, fanfaron, a dispreţuit mediocritatea ticăloasă, incultura şi mitocănia agresivă, vechi racile ale vieţii noastre publice.

Pamfletar redutabil nu a iertat pe nimeni şi i s-a răspuns cu aceeaşi monedă. Rămâne nepieritor un fragment din testamentul său: "nu ştiu ce va fi de ţară în vremurile care vor veni, dar cred în puterile sufleteşti ale neamului".

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi ar putea avea titlul: "Obstrucţionarea Opoziţiei, tendinţe dictatoriale ale Puterii".

Este de necontestat că PSD-ul duce o politică dictatorială faţă de Opoziţie. În proporţie covârşitoare, propunerile legislative, altele decât ale Puterii, sunt respinse. Unele idei constructive sau chiar propuneri legislative, în întregime, sunt preluate în ordonanţe sau proiecte ale Guvernului. Se poate vorbi inclusiv de furt intelectual. Iată câteva exemple referitoare la PRM.

A fost respinsă propunerea a 3 deputate PRM privind tichetele de masă pentru elevi. Guvernul a preferat să-şi promoveze ideea privind "laptele şi cornul". A fost, de asemenea, respinsă propunerea privind posibilitatea schimbării numelor de persoane. În locul ei a fost aprobat proiectul de lege al Guvernului, având cam acelaşi conţinut.

Relativ recent am primit răspuns la o interpelare adresată domnului ministru Cozmâncă, din care a reieşit că Guvernul intenţionează să creeze cadrul legislativ pentru ca fiecare locatar de bloc să poată încheia contract direct cu furnizorii de utilităţi, nu prin intermediul asociaţiei de locatari, proprietari, aşa cum este în prezent. Nu mai contează că o propunere legislativă cu un astfel de conţinut a fost respinsă anul trecut. În mai puţine cuvinte, deviza PSD-ului este: "Orice propunere venită de la Opoziţie trebuie respinsă, chiar dacă este constructivă, deoarece impactul pe care l-ar avea asupra populaţiei ar însemna capital politic în favoarea iniţiatorilor".

Tot o politică a dictatului o reprezintă şi emiterea mult prea frecventă de ordonanţe care, după cum se ştie, îşi fac efectul imediat.

Dacă până în prezent Guvernul a emis peste 400 de ordonanţe, nu este exclus ca numărul acestora să depăşească 1.000 până la sfârşitul mandatului. Nu trebuie uitată desconsiderarea Parlamentului, reprezentată de proiectele de lege privind asumarea răspunderii guvernamentale.

În aceste condiţii, se poate spune că erorile legislative aparţin coaliţiei PSD-PUR-UDMR. Indiferent dacă sunt făcute cu intenţie sau nu, ele se experimentează pe cetăţenii aflaţi în postură de cobai. Foarte rar se revine cu unele corecţii, datorită nemulţumirilor populaţiei, reflectate în mass-media.

Închei, spunând că atracţia spre dictatură, chiar dacă oferă PSD-ului unele satisfacţii sadice de moment, îi diminuează şansele la viitoarele alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Tamás Sándor. Va urma domnul Cristian Nechifor.

Domnul Tamás Sándor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă cer ajutorul dumneavoastră în a argumenta şi a redacta o scrisoare de răspuns. Nu vă cer acest lucru pentru că nu ştiu să scriu o scrisoare. Vă cer contribuţia dumneavoastră, pentru că nu am argumente în următoarea situaţie: doamna Csorba Irén, din Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, mi-a adresat o scrisoare scurtă, cu o rugăminte.

Cu permisiunea dumneavoastră, dau citire acestei scrisori:

"Domnule deputat,

Subsemnata Csorba Irén, în vârstă de 82 de ani, vă rog, cu respect, să mă scutiţi de la plata sumei de 40.000 de lei privind taxa TV pentru serviciul public, pentru următoarele motive: nu am aparat de televizor; de un an de zile stau paralizată, în pat, nu pot să mă mişc; bani nu mai am, pentru că trebuie să plătesc un milion de lei pentru o persoană care mă îngrijeşte, plus un milion de lei pentru taxe şi impozite anuale. Nu-mi rămân bani nici măcar pentru medicamentele necesare; stau singură, soţul meu a murit într-un accident.

Vă rog din suflet să mă scutiţi de la plata taxei TV." Până aici - scrisoarea doamnei Csorba.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog şi eu din suflet să mă învăţaţi ce răspuns să-i dau uneia dintre miile de persoane care nici măcar aparatură TV nu au şi, totuşi, printr-o procedură greşit gândită, sunt silite la plată.

Precum se ştie, Societatea Română de Televiziune, printr-o notă, a specificat: "Nedeţinerea de aparatură TV nu constituie motiv de scutire". Fără comentarii.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Cristian Nechifor. Va urma domnul Doru Dumitru Palade.

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sper că aceste zile de sărbătoare să fi fost pentru noi toţi nu doar un prilej de relaxare, ci şi un motiv de reculegere. Un astfel de moment este, din când în când, mai mult decât necesar, mai ales pentru noi, cei învestiţi cu încrederea alegătorilor.

Cred că de un asemenea moment de reculegere ar fi avut nevoie şi acei doi care au socotit necesar să înfiinţeze controversatul Consiliu Naţional al Maghiarilor. N-aş vrea să intru într-o analiză superamănunţită sau cu tentă inchizitorială. Vreau doar să exprim câteva opinii care nu sunt departe, cred, de bunul simţ al omului simplu. Mai întâi, cred că nici viaţa politică românească, nici maghiarii din România nu au nevoie de un nou radicalism. La 13 ani de la Revoluţia din 1989, cred că vremea radicalismelor a trecut. Cu atât mai mult, a trecut vremea radicalismelor etnice, care au făcut atâta rău în trecut, - în trecutul nu prea îndepărtat.

Acum, în 2003, orice acutizare a radicalismului maghiar din România are un singur efect: acutizarea radicalismului extrem antimaghiar. De asta au nevoie maghiarii în România? De asta are nevoie România? Răspunsul este clar: nu.

UDMR a arătat în ultimii ani că poate reprezenta în mod echilibrat populaţia maghiară din România. Cei plasaţi sub sigla Consiliului Naţional al Maghiarilor par să creadă că echilibrul este ceva dăunător. Şi asta, când România este recunoscută ca un exemplu pentru buna rezolvare a problemelor etnice, este un calcul cel puţin bizar, în opinia mea.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Doru Dumitru Palade. Va urma doamna Mona Muscă.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Mi-am intitulat declaraţia "Cercetarea ştiinţifică din România moare încet, dar sigur, pe un drum pavat cu cele mai bune intenţii".

Citind atât Cartea neagră, elaborată de colegii de la Partidul Democrat, cât şi răspunsul Guvernului, n-am putut să nu remarc câteva aspecte importante. Trei pagini s-a consacrat acestui capitol de criticile Partidului Democrat, dar mă întreb - şi sper că ceva a învăţat Partidul Democrat din guvernarea '97-2000: cine a prăbuşit finanţarea de la buget, de la 0,55 în '96, la 0,11 în '98? Cine dorea să încredinţeze programele naţionale de cercetare unor o.n.g.-uri paralele cu domeniul? Cine a desfiinţat Ministerul Cercetării şi Tehnologiei? Cine a deturnat spiritul Strategiei de aderare la Uniunea Europeană, de la Snagov, care s-a regăsit în dosarul nr.17, negociat?

Pe de altă parte, trebuie să remarc că, la trei pagini făcute de Partidul Democrat, Partidul Social Democrat (fostul PDSR din campania electorală) răspunde cu 30 de pagini pentru cercetare - mai aerisit, este adevărat, dar, totuşi, la un volum care te face să gândeşti la importanţa cel puţin virtuală dată de actualul Cabinet domeniului cercetării ştiinţifice.

Este adevărat că actualul Cabinet porneşte de la principiul că "a promite este nobil". Şi în campania electorală din anul 2000 - mă refer la o cuvântare a premierului Adrian Năstase, la "Ziua Cercetătorului" din 19 noiembrie 2000, în care, sigur, s-au făcut o serie de promisiuni, în parte nu pot să spun că nu au fost realizate, chiar dacă unele pe jumătate, dar, totuşi, prăbuşirea din anii 2002 şi 2003 a finanţării cercetării arată că acest domeniu este dat complet uitării şi nu mai este condamnat la o moarte lentă.

Nu vreau să insist asupra acestui lucru.

Insist şi asupra faptului că Preşedintele Iliescu, care în perioada '92-'96 a fost un puternic susţinător al acestui domeniu, practic l-a uitat, n-a mai avut nici un fel de întâlnire cu factorii de decizie din domeniu - nu mai vorbesc, cu partenerii sociali -, iar experienţa pe care o am în acest domeniu mă determină să trag totuşi un minimum de concluzii ce s-ar mai putea face în prezent. Ar trebui ca la prima rectificare de buget să se aloce cei 600 de miliarde de lei ceruţi de subsemnatul la discutarea bugetului şi prin asta ar putea fi salvate programele lansate chiar de actualul Cabinet, care în momentul de faţă sunt mai mult formale, şi atunci aceasta ar permite ca din anul 2004, aşa cum se arată de fapt în răspunsul Guvernului în Carta albă, sau cum să-i spunem răspunsului PSD-ului la criticile adresate de Partidul Democrat, la anu' să pornească din nou cu o finanţare normală, aşa cum ne-am luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană.

De asemenea, domeniul cercetării tehnologice să nu mai fie sufocat de Departamentul educaţiei, de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Doamna ministru Andronescu are o mare dragoste, dar numai pentru cercetarea universitară de catedră, de care nu cred eu că se poate lega prea mult dezvoltarea economică a ţării.

De asemenea, dimensionarea strictă a birocraţiei, care sufocă în prezent derularea Programului de cercetare-dezvoltare din Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Mona Muscă. Va urma domnul Adrian Ionel.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Zilele trecute a avut loc la Braşov primul Congres European "Hepatitele virale - o problemă de sănătate publică în Europa Lărgită", organizat de către două prestigioase organizaţii neguvernamentale: SANO-HEP România şi HES Franţa. Deşi s-a bucurat de participarea a peste 200 de invitaţi din cinci ţări europene, iar tema propusă este una de importanţă maximă pentru România, au lipsit de la dezbateri - deşi au fost invitaţi - chiar cei care deţin autoritatea în domeniu: reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate.

Tema discuţiilor s-a axat în principal pe gravitatea situaţiei şi complexitatea problemelor cu care se confruntă bolnavii de hepatită virală B şi C. În număr de peste 2 milioane, peste 10% din populaţia României, aceştia trebuie să facă faţă unui efort uriaş pentru a învinge nu numai boala, cât mai ales birocraţia stufoasă şi un sistem cu multe deficienţe de funcţionare. România ocupă, în acest fel, un loc "fruntaş" în ceea ce priveşte numărul bolnavilor contaminaţi, în timp ce în Franţa doar 1,46% din locuitori sunt afectaţi de acest virus, iar în Elveţia - 0,6%!

Problemele cu care se confruntă bolnavii cu aceste grave afecţiuni pornesc încă de la diagnosticarea bolii şi continuă cu o întreagă reţea birocratică decizională, ce poate culmina cu refuzarea tratamentului gratuit la care aceştia au dreptul. În sistem sunt implicaţi medicul de familie, specialistul, C.J.A.S., ministerul de resort şi C.N.A.S.

Cu toate acestea, lipseşte un program coerent, la nivel naţional, care să vină în ajutorul bolnavilor de hepatită virală B şi C; există mari lacune în colaborarea dintre bolnavi şi factorii decizionali la nivel administrativ şi politic. Numai la Spitalul Fundeni, în anul 2002, lista de aşteptare pentru transplant de ficat numără 110 pacienţi, în timp ce numărul donatorilor este extrem de mic, nemaivorbind de prevenţie, care aproape nu există.

În ţările Uniunii Europene astfel de bolnavi beneficiază de un acces facil la tratament, de programe pentru scoaterea din izolare, întruniri, dezbateri etc., de o relaţie mult mai apropiată medic-pacient şi chiar de linii telefonice gratuite pentru toţi cei care doresc să primească lămuriri privind afecţiunea lor.

În contextul celor arătate mai sus, Partidul Naţional Liberal cere cu insistenţă Ministerului Sănătăţii şi Familiei luarea de urgenţă a următorilor măsuri:

1. structurarea unui program naţional de sănătate complet în domeniul prevenţiei, depistării, tratării şi urmăririi post-tratament a bolnavilor infectaţi cu virusul hepatitei B şi C;
2. crearea unui sistem de acces la tratament al bolnavilor de hepatita virală B şi C;
3. îmbunătăţirea accesului la tratament şi în special pentru obţinerea gratuităţilor;
4. iniţierea unor programe privind scoaterea din izolare a acestor bolnavi prin organizarea de dezbateri şi întâlniri între medici, autorităţi şi asociaţiile de pacienţi;
5. dacă în Franţa există 30 de asociaţii pe această temă, partenere de dialog în domeniul sănătăţii pe probleme hepatice, în România există o singură asociaţie - SANO-HEP, o asociaţie foarte serioasă, care a organizat şi acest congres european şi care are, la ora actuală, cinci filiale constituite şi altele cinci în curs de constituire.

Cer Ministerului Sănătăţii şi Familiei să colaboreze cu singura asociaţie din România pe această temă, pentru a avea un dialog şi cu pacienţii pe care această asociaţie îi întruneşte.

De asemenea, considerăm că, în semn de solidarizare şi concentrare a eforturilor pentru prevenirea şi tratarea acestor afecţiuni, Ministerul Sănătăţii şi Familiei ar trebui să se asocieze demersului nostru pentru declararea zilei de 3 mai - Zi naţională pentru combaterea hepatitei virale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Invit la microfon pe domnul deputat Adrian Ionel. Va urma domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnul deputat Andrei Chiliman a depus la secretariat declaraţia politică.

Domnul Adrian Ionel:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă obiectivul de interes naţional al ţării noastre, aşa cum este el stipulat în Programul economic de preaderare a României.

Elementul cel mai important al aderării la Uniunea Europeană nu este reprezentat numai de faptul că trebuie să adoptăm şi să aderăm la o serie de reguli stricte de politică economică, dar şi de faptul că politicile noastre sociale vor trebui concepute în cadrul stabilit de aceste reguli. Acest lucru va reprezenta o schimbare radicală a filosofiei de guvernare în marea majoritate a statelor, dacă nu cumva pentru toate statele implicate.

Integrarea în Uniunea Europeană este o opţiune strategică pentru România. Ea ar oferi cadrul în care să suportăm impactul globalizării cu riscuri mai reduse şi cu beneficii amplificate.

Prin dimensiunea şi puterea sa economică, Uniunea Europeană reprezintă un vehicul mult mai adecvat globalizării decât existenţa de sine stătătoare a unui sistem economic de nivel naţional. Din punct de vedere politic, integrarea europeană ar asigura o valorizare pozitivă a cadrului democratic existent şi ar permite menţinerea, fără obiecţii pertinente, a acelor elemente de identitate naţională care şi-au dovedit viabilitatea şi în cazul celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Dumitru Bălăeţ. Va urma domnul Dumitru Chiriţă.

Domnul Eugen Nicolăescu va depune declaraţia la secretariat.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Am în faţă Hotărârea de Guvern nr.468 din 18 aprilie 2003, hotărâre uluitoare prin caracterul ei absurd şi neavenit. Ea se referă la mutarea proiectatei Catedrale a Mântuirii Neamului dintr-un teren acordat anterior de acelaşi Guvern al domnului Năstase, pe B-dul Unirii, lângă noua clădire a Bibliotecii Naţionale, şi ea confiscată de Guvern, (H.G. nr.1219/2001, publicată în Monitorul Oficial, Partea I-a, nr.784 din 11 decembrie 2001). Noua mutare se face într-un teren situat pe Calea Şerban Vodă, în Parcul Carol, exact pe locul blestemat pe toate drumurile al Monumentului funerar al "Eroilor comunişti".

De când un monument funerar a devenit "imobil" ("imobilul din Parcul Carol", cum este denumit în textul Hotărârii de Guvern) -, este greu de precizat. Probabil că semnatarul şi contrasemnatarii hotărârii respective nici n-au citit textul, pentru a-şi putea da seama de caracterul grotesc al situaţiei în care s-au pus.

Tot grotescă este şi afirmaţia din aceeaşi hotărâre, că monumentul respectiv ar fi "dezafectat". Dezafectat, de ce? De osemintele care erau în acel "imobil"? Mă rog, ăsta-i limbajul guvernanţilor noştri! Căci, în realitate, monumentul funerar respectiv este intact şi nevătămat, cu cinci coloane îmbrăcate în marmură, care se unesc la o înălţime de 41 de metri.

Ce reprezintă unirea coloanelor respective? Cercetările arată că arhitecţii artişti care le-au conceput au pus în ele elemente simbolice ascunse la vremea respectivă, sau cunoscute de către anumite personalităţi, care depăşeau cu mult cenzura epocii, şi anume, unitatea celor cinci provincii româneşti: Muntenia, Moldova, Transilvania, Basarabia şi Bucovina. Nici aşezarea pe înălţimea de 41 de metri a unirii coloanelor nu este lipsită de semnificaţii simbolice, căci cifra 41 reprezintă momentul conceperii monumentului respectiv - 1959, în raport cu acela al unificării provinciilor româneşti într-un singur stat naţional - 1918.

Aceste constatări au permis profesorului Radu Ciuceanu, coleg al nostru în Parlament, poate cel mai mare cercetător pe care-l avem în istoria totalitarismului în România, să vadă şi reversul medaliei, şi anume: posibilitatea readaptării simbolice a monumentului respectiv, păstrându-i semnificaţia funerară, la lupta dusă de poporul român împotriva totalitarismului, ale cărui victime au fost mult mai mari în provinciile subjugate temporar Basarabia, Bucovina, Transilvania.

Profesorul Ciuceanu a conceput şi un plan în acest sens. Acesta a fost aprobat prin bugetul de stat pe anul 2003, acordându-i-se, pentru început, peste 2 miliarde de lei, urmând să se dea şi o Hotărâre de Guvern pe această linie.

Ce a determinat Guvernul să schimbe intempestiv această orientare şi să dea Patriarhiei Ortodoxe Române rolul barbar de distrugere a monumentului funerar de pe terasele dealului Şerban Vodă? Cu ce să facă aceasta? - prin dinamitare, sau cu tunurile? Numai distrugerea acestui monument funerar implică cheltuieli estimative de peste 40-50 de miliarde de lei? Şi pentru ce aceste cheltuieli? Pentru a aşeza, în locul acestui monument funerar, Catedrala Mântuirii Neamului? Dar asta ar fi un sacrilegiu nemaipomenit. Pe un loc damnat în sine - Catedrala Mântuirii Neamului!

Catedrala Mântuirii Neamului Românesc - concepută iniţial la kilometrul zero al drumurilor ţării - să fie mutată, la periferia Capitalei, în locul sinistru al amintirii regimului comunist, printr-o hotărâre de Guvern, fără consultarea specialiştilor.

Doamne, de unde atâta blasfemie? În loc să avem o Via Sacra pe Bulevardul Unirii, încununată cu Marea Catedrală Ortodoxă a Mântuirii Neamului, vom avea în locul ei cine ştie ce blocuri sau vile banale, despre care hotărârea de Guvern citată nu şopteşte nici un cuvinţel. Se aude, însă, că preţurile la terenuri în zona respectivă au crescut de sute de ori; probabil că şi comisioanele. Ar trebui ca Parchetul Naţional Anticorupţie să se autosesizeze şi să facă cercetări de rigoare în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Dumitru Chiriţă. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu 13 ani, după căderea regimului comunist, am crezut că românii vor scăpa de unul dintre sporturile naţionale la care erau obligaţi să participe, şi anume statul la coadă, în special pentru procurarea alimentelor de bază - lapte, carne şi alte produse alimentare.

Totodată, am crezut că, dacă România va scăpa de răposatul, vom avea acces cu uşurinţă la bunuri şi servicii, precum şi la propriile resurse financiare. Însă, din păcate, stafia dictatorului revine în forţă în zona sistemului bancar, prin politicile Băncii Naţionale şi ale băncilor comerciale, care au reuşit să readucă în actualitate statul la coadă, pentru ca românii să poată avea acces la propriile resurse financiare.

În acelaşi timp, Banca Naţională a încurajat sistemul bancar, pentru ca plăţile între diversele persoane să se realizeze la intervale mari de timp, aducând mari prejudicii acestora şi favorizând băncile comerciale. Pentru că sistemul bancar nu a dezvoltat infrastructura necesară, care să permită accesul cu uşurinţă al cetăţeanului la propriile resurse financiare şi pentru că cetăţeanul nu poate plăti cu cardul bancar pentru bunurile şi serviciile achiziţionate, prin introducerea sistemului de plăţi prin carduri populaţia României a fost prejudiciată încă o dată.

Ca urmare a existenţei acestei situaţii, consider că Parlamentul României, prin comisiile de specialitate, trebuie să intervină pentru a analiza activitatea conducerii Băncii Naţionale, având în vedere faptul că nu a luat măsurile ce se impuneau în aceste cazuri şi a adus mari prejudicii intereselor persoanelor fizice şi juridice care folosesc sistemul bancar.

În acelaşi timp, solicit Ministerului Finanţelor să propună pentru adoptare cadrul legislativ şi instituţional care să conducă la efectuarea plăţilor şi a încasărilor în timp real, inclusiv în relaţia cu bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi pentru ca toate unităţile economice, asociaţiile familiale, respectiv persoanele fizice autorizate să fie obligate să facă încasări prin intermediul cardurilor bancare.

În opinia mea, aceste măsuri minimale nu fac decât să introducă starea de normalitate în relaţia dintre autorităţile publice şi cetăţean, respectiv între clienţi şi sistemul bancar. Aceste măsuri propuse vin în întâmpinarea dorinţei de a armoniza sistemul de plăţi şi încasări din România cu cel din Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Aurel Gubandru.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu puteam să nu remarc în aceste zile materializarea unor intenţii mai vechi ale Executivului, de a declanşa noua daciadă împotriva corupţiei în România.

Daciada anticorupţie, o nouă campanie de manipulare şi intoxicare a opiniei publice, marca Năstase-Dâncu.

Logic, dacă au ajuns dumnealor la concluzia că trebuie declanşată o luptă împotriva corupţiei, înseamnă că aceasta există. De ce există, de cine a fost iniţiată şi consolidată? Ştiu dumnealor. Ştiu atât de bine cine a îngrăşat-o, cine a păstorit-o, cine a ocrotit-o, încât îşi pot dovedi în continuare abilitatea în a mima opţiunea anticorupţie şi în a semăna confuzie în rândul cetăţenilor buimăciţi de prodigioasa imaginaţie şi de tupeul fără margine al promotorilor societăţii multilateral subdezvoltate şi ai statului de tip mafiot.

S-a ajuns cu ridicolul până acolo că unii îşi dau demisia de pe unde n-au trecut niciodată, adică din Parlament. Făuritorii societăţii medievale au îndrăzneala să joace în faţa unei populaţii îngenuncheate definitiv de injustiţii, inechităţi, de mizerie şi sărăcie opera bufă a luptei hoţilor cu hoţia. În cele mai stupefiante afirmaţii făcute în ultima vreme între acestea, făcute de şeful Executivului, între aceste afirmaţii decodificate cu acribie şi cu suport ştiinţific de reputatul psiholog Florin Tudose, se află şi o remarcă la care am să mă opresc pentru a-mi exprima consternarea.

Spune domnul Adrian Năstase că pentru expansiunea apoteotică a fenomenului corupţiei în România, de vină ar fi, nici mai mult, nici mai puţin, decât întreaga clasă politică. Mai avea puţin şi spunea "întregul popor român", adică şi sărmanul ţăran care trage coasa pe dealuri şi cel care paşte turmele, adică întreaga societate românească este de vină, pentru că vreo câţiva îmbuibaţi, dereglaţi, oameni fără tată, fără mamă, fără ţară, fără religie şi fără Dumnezeu, nu-şi cunosc simţul măsurii şi nu mai ştiu în ce ţară trăiesc, pe cine slujesc şi din banii cui li se asigură huzurul.

Dacă întreaga clasă politică este vinovată pentru fenomenul corupţiei, l-aş întreba pe domnul Adrian Năstase dacă un deputat din Parlamentul României face şi el parte din clasa politică? Şi, dacă face parte din clasa politică, înseamnă că face parte şi subsemnatul, Mircea Costache, care depune pe adresa dumnealui - verbal, de data aceasta - declaraţia sa de avere: "n-am".

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Aurel Gubandru. Va urma domnul Damian Brudaşca.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La 11 mai 2003, în comuna Năieni, judeţul Buzău, se vor organiza alegeri pentru funcţia de primar al acestei localităţi. N-au trecut decât 6 luni de la decesul celui care a fost Alexandru Mihai - Fie-i ţărâna uşoară! -, primarul Năieniului între 1990 şi 2002, un om cu totul şi cu totul excepţional care, dacă ar fi trăit, nu ar fi avut niciodată un adversar capabil să îi ia locul în fotoliul de fruntaş al obştii, că, iată, se găsesc acum destui politicieni care vin să murdărească imaginea sa, făcându-l să se învârtă în mormânt, auzind atâtea aberaţii spuse la adresa sa.

Lupta politică este dură, mai ales când este vorba de alegerile pentru funcţia de primar. Partidele îşi canalizează eforturile pentru a o câştiga, dar folosirea în această luptă a mijloacelor neloiale, să te foloseşti de neîmplinirile celui care nu mai poate să se apere, este de-a dreptul imoral.

Atacurile la adresa fostului primar şi a familiei sale trebuie să înceteze, mult râvnita funcţie nu va fi ocupată decât pentru un an, aşa încât, vă rog, stimaţi colegi din alte partide, ca măcar acum, când mai e puţin până la 11 mai sau poate la 18 mai, dacă va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, să vă comportaţi decent.

Disputa electorală poate fi câştigată şi prin mijloace corecte, prin mijloace oneste şi eu cred că, acum, la 14 ani de la Revoluţie, putem să spunem că ne-am maturizat din punct de vedere politic.

Năieniul Buzăului a devenit un fel de Mecca pentru politicienii români care, iată, se trezesc în perioada sărbătorilor pascale să le vorbească alegătorilor despre Legea fondului funciar, despre fonduri atrase spre localitate, despre mult lapte şi miere care vor curge în cazul în care candidatul lor va câştiga alegerile. Promisiuni care, desigur, de cele mai multe ori rămân deşarte, iar ţăranul din deal, neobişnuit cu un asemenea gen de campanie, va rămâne în aşteptarea altui moment electoral, când promisiunile nu vor înceta să apară.

În mod cert, el îşi doreşte un om de-al lor, un om cu faţa arsă de soare, un om care simte mirosul pământului şi al palmelor murdare, unul care să fie alături de ei, să le înţeleagă păsurile şi micile lor probleme cotidiene.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Damian Brudaşca şi va urma ultimul vorbitor, domnul deputat Ionel Marineci.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Iliescu face victime printre ziarişti".

În ciuda unui aparent progres înregistrat în România pentru asigurarea unei prese independente, atât din punct de vedere legal, cât şi practic, există evidenţe clare în ceea ce priveşte situaţia jurnaliştilor cu opinii critice la adresa Puterii, ajungându-se chiar la retragerea creditărilor la diferite instituţii publice sau la închisoare, pentru acei jurnalişti care au scris articole considerate defăimătoare la adresa reprezentanţilor actualei Puteri.

O rezoluţie a Consiliului Europei din 1993 sugera României unele modificări urgente care trebuie aduse Codului Penal, în sensul limitării sau chiar al excluderii amestecului politicului în libertatea de expresie.

Constituţia României, adoptată în 1991, garantează libertatea de expresie, liberul acces la informaţii, precum şi autonomia presei, dar în Codul Penal din 1996 erau prevăzute o serie de pedepse ce restricţionau libertatea presei. În 1998, patru jurnalişti au fost condamnaţi la 3 ani de închisoare pentru calomnie, cea mai mare parte a presei este privată, dar ea reflectă în mod curent opiniile politice ale patronilor. Presa publică, inclusiv cea audiovizuală, este influenţată politic deoarece agenţiile de presă şi adesea colectivele redacţionale sunt controlate şi terorizate frecvent de Palatul Victoria şi adeseori de Cotroceni.

Jurnaliştii din întreaga lume au sărbătorit sâmbătă 3 mai ziua mondială a libertăţii presei. La acea dată, în 1991, în cadrul Conferinţei UNESCO din Namibia a fost adoptată Declaraţia de la Windhoek, manifest al jurnaliştilor care socotea cenzura o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei

Dar în România nu este cazul. În ciuda unei documentări serioase şi exacte, un ziarist clujean, pe nume Mihai Bacalu, a fost de curând concediat de la un cotidian cu pretenţii cum este "Evenimentul Zilei", pe motiv că a scris un articol care i-a deranjat pe reprezentanţii Puterii. Respectivul articol se referea la vizita pe care preşedintele României, Ion Iliescu, premierul Adrian Năstase, precum şi numeroşi miniştri, secretari şi subsecretari de stat, prefecţi şi preşedinţi de consilii judeţene, toţi din PSD, au efectuat-o la Cluj-Napoca în perioada 18-19 ianuarie 2003, cu ocazia unei instruiri politice de partid. Pentru distragerea atenţiei opiniei publice de la adevăratul scop al acestei reuniuni politice s-a pretins organizarea conferinţei "Dezvoltarea capacităţii administrative, obiectiv central al României în procesul de integrare europeană", respectiv sărbătorirea, la 19 ianuarie, a 84 de ani de la instalarea primei administraţii româneşti din capitala Ardealului. Problema nu a fost ridicată de organizarea conferinţei, ci de achitarea notei de plată a festinului ce a urmat. Aceasta s-a ridicat la 143 de milioane de lei. La un moment dat, nimeni din conducerea locală a filialei PSD nu voia să o plătească.

Iată de ce, ca de atâtea ori, deşi a fost vorba de un conclav de partid, s-a găsit soluţia - achitarea ei de la buget. De aceea, în cadrul şedinţei Consiliului judeţean din 31 ianuarie 2003 a fost adoptat un referat pentru alocarea sumei de 175 de milioane de lei, din bugetul propriu, pentru acoperirea parţială a unor cheltuieli ocazionate de acţiuni organizate, chipurile, de Consiliul judeţean Cluj.

Astfel, vizita preşedintelui, a premierului şi a cremei politice a PSD la Cluj-Napoca s-a soldat nu numai cu o pagubă de 175 de milioane de lei la bugetul şi aşa foarte sărac al clujenilor, ci şi cu eliberarea din funcţie a unui jurnalist, şi asta într-o ţară care se presupune că promovează valorile democraţiei şi ale statului de drept.

Cu puţin timp înaintea acestei dovezi de democraţie tip Dâmboviţa, actuala purtătoare de cuvânt a Guvernul, Despina Neagoe, îl ameninţase pe ziarisul Mihai Bacalu că îl va da afară din presă, şi s-a ţinut de cuvânt.

Ne surprinde faptul că un ziar cu pretenţii ca "Evenimentul Zilei" răspunde la comenzile politice ale PSD. S-o fi aflând şi el, prin comenzile consistente de publicitate din partea unor baroni PSD, în solda acestui partid cu apucături totalitare?

Reamintim că aceeaşi Despina Neagoe i-a alungat de la prefectura Cluj pe ziariştii incomozi, iar ulterior redactorii şefi ai acestora i-au sancţionat disciplinar şi material.

Asemenea situaţii doar Mihai Dulea, fostul cenzor al regimului ceauşist, şi-ar fi putut permite. Ar fi cazul ca uniunile ziariştilor din ţară şi de peste hotare să nu lase nesancţionat un asemenea abuz la adresa libertăţii presei şi a slujitorilor ei. Trebuie evitat ca Puterea, prin trepăduşi, gen Despina Neagoe, să pună definitiv botniţa şi să închidă gura presei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ionel Marineci.

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o cu expresia cu care Bruxelles-ul ne-a primit sâmbătă 3 mai şi anume: "Bine aţi venit, vecini!"

Aşa am fost primiţi, eu şi un grup de cetăţeni români din judeţul Teleorman, sâmbătă 3 mai 2003 de Bruxelles, una din capitalele instituţiilor europene. La 9 mai 1950, Robert Schuman lansa proiectul integrării europene. De atunci, Europa a cunoscut un drum lung. Ziua porţilor deschise la instituţiilor europene este dedicată extinderii istorice a Uniunii Europene, precum şi viitorului său.

"Bine aţi venit, vecini!" este adresat nouă, vecini ai instituţiilor europene din Belgia, dar şi vecinilor uniunii ce sunt aproape de a deveni membri deplini ai Uniunii Europene.

De ce am spus că este adresat nouă, vecini ai instituţiei europene. Pentru că judeţul Teleorman, mai precis consiliul judeţean, este singurul judeţ din România, singurul consiliul judeţean care şi-a deschis un birou de reprezentare regională la Bruxelles. De ce Bruxelles? Pentru că Bruxelles-ul reuneşte majoritatea instituţiilor - comisie, comitetul regiunilor, parlament. Pentru că aici îşi au sediul 280 de birouri de reprezentare regională din toată Europa, cu excepţia României, de acum nu mai este excepţie, şi a Bulgariei, pentru că se află aproape de Strasbourg, sediul Consiliului Europei şi al CPRR-ului, pentru că reprezintă nucleul sferei de interes politic la nivelul întregii Uniuni Europene.

Cu ce scop a fost creat acest birou de reprezentare regională? Să răspundă necesităţilor şi specificului de cooperare internaţională ale autorităţilor locale din judeţul Teleorman, să producă un flux direct şi continuu de informaţie, să creeze oportunităţi efective de colaborare, să faciliteze şi să profesionalizeze accesul la fondurile comunitare, să contribuie la însuşirea aquis-ului comunitar şi a bunelor practici europene, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.

Vreau, cu acest prilej, să transmit mulţumiri sincere pentru sprijinul acordat de primul-ministru, domnul Adrian Năstase, în demersul întreprins de autorităţile locale din judeţul Teleorman. Apreciez, de asemenea, participarea reprezentanţei diplomatice, în special a domnului nou ambasador Jinga, şi vreau să cred în reuşita acestei acţiuni. Standul organizat de judeţul Teleorman în cadrul Comitetului Regiunilor, manifestările cultural artistice derulate pe parcursul zilei de grupurile folclorice din Teleorman şi seara cu specific teleormănean au fost manifestări la care au participat, pe lângă românii deplasaţi special acolo din Teleorman şi mulţi oaspeţi străini şi cred că sunt un început care deschide perspectivele unei integrări eficiente în lumea europeană. A fost o zi minunată - 3 mai 2003. Merçi, Bruxelles!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, vă mulţumesc şi dumneavoastră şi vă urez o zi deosebit de interesantă şi de bună.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de domnii deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Doru Dumitru Palade:

Cercetarea ştiinţifică din România moare încet dar sigur, pe un drum pavat cu cele mai bune intenţii"... aşa am hotărât să-mi intitulez declaraţia politică din această şedinţă, având în faţă două documente ale unor partide parlamentare, o carte neagră elaborată de colegii de la PD şi răspunsul mult mai voluminos al partidului de guvernământ, privind acest domeniu de o importanţă deosebită în ţările care doresc în mod real o dezvoltare economică.

Cu totul obiectiv, doresc să arăt că ambele documente ating aproape toate punctele nevralgice ale domeniului cercetării ştiinţifice din România, dar, din păcate, din acţiunile întreprinse de autori, totul se rezumă la declaraţii tardive.

Dacă citim cele 3 pagini consacrate criticilor aduse de Partidul Democrat, "realizărilor" din domeniul cercetării ştiinţifice obţinute de Partidul Social Democrat după anul 2001, în marea lor majoritate absolut justificate, toate contrapuse promisiunilor din campania electorală 2000, nu poţi să nu-ţi pui mai multe întrebări, dintre care:

• Cine a prăbuşit finanţarea de la buget a cercetării, de la 0,55% din p.i.b. în 1996 la 0,11% în 1998?
• Cine dorea în 1997 să încredinţeze programele naţionale de cercetare unor ONG-uri, cu preocupări cu totul paralele cu domeniul?
• Cine a desfiinţat Ministerul Cercetării şi Tehnologiei şi l-a transformat într-o nesemnificativă Agenţie?
• Cine a deturnat spiritul Strategiei de aderare la Uniunea Europeană în privinţa rolului pe care trebuie să îl joace cercetarea ştiinţifică în România şi l-a modificat prin documentul de închidere provizorie a dosarului nr.17, împingând măsurile de reabilitare a domeniului din 2004 în 2007?

Răspunsul este clar şi elocvent - guvernarea PNŢCD, PNL, UDMR şi... PD!!??

Dar, care reprezentant al unui partid de opoziţie, trebuie să mă refer la aspectele critice ale documentului elaborat de PSD, rămânând la părerea că Partidul Democrat a învăţat din greşelile guvernării 1997-2000.

Citind materialele elaborate de Cabinetul Năstase şi PSD, constaţi imediat că nu lipsesc programele minunate, lansate cu frenezie în campania electorală, la un an de guvernare, la doi ani de guvernare, vor fi şi la trei ani de guvernare, dar la capitolul realizări, nici maşina de deturnare grosolană a realităţilor, patronată de ministerul Dâncu şi mass-media înregimentată pe banii publici, nu poate păcăli electoratul. Cred că istoria contemporană va consacra actualul guvern prin promisiuni şi mărimea programelor elaborate, mult mai puţin prin realizări, şi asta dacă nu atingem cu nimic eticheta corupţiei, la care nu o să mă refer astăzi.

Dacă în Cartea Neagră a PD-ului, după cum am mai menţionat, capitolului cercetare i se rezervă 3 pagini, răspunsul PSD-ului este pe 30 de pagini, adevărat, mai aerisite, dar totuşi la un volum care te face să te gândeşti la importanţa cel puţin virtuală dată domeniului, de actualul Cabinet.

Încă după primul an de guvernare, ne-am dat seama că deviza PDSR în campania electorală din anul 2000, pornea de la principiul că a promite este un gest nobil... Şi în domeniul cercetării ştiinţifice, promisiunile făcute de domnul Adrian Năstase la 19 noiembrie 2000, cu ocazia alocuţiunii rostite la "Ziua Cercetătorului", au fost pline de bune intenţii!! Nu s-a reînfiinţat un minister de profil, dar s-a creat un departament în cadrul unui nou minister, denumit al educaţiei şi cercetării, condus de un ministru, membru al guvernului, nu s-a alocat cercetării în anul 2001 de la buget 1% din P.I.B., dar s-a alocat 0,24%, aceasta reprezentând o tendinţă crescătoare, conform cu angajamentele luate şi faţă de Uniunea Europeană.

Mai mult, domeniul a fost copleşit de acte normative-ordonanţe, proiecte legislative, norme, programe, acorduri - toate însoţite de simpozioane, mese rotunde, dese deplasări ale funcţionarilor din minister la reuniunile internaţionale de profil, încât puteai crede că partidul de guvernământ chiar doreşte o reabilitare a cercetării ştiinţifice româneşti.

Situaţia, din păcate, nu avea să fie aşa şi în continuare. Coşmarul a început de la discutarea bugetului de stat, când, contrar evoluţiei celorlalte ţări candidate la Uniunea Europeană, România alocă cercetării 0,22% din p.i.b. , deci un regres faţă de 2001!? Mai mult, şi în mod cu totul iresponsabil, în anul 2003, cifra se reduce la 0,18%!!

În aceste condiţii, toate minunatele şi stufoasele programe nu mai au nici un fel de acoperire financiară şi devin simbolice, fără fonduri şi în faţa unei economii care trăieşte din importuri, şi nu este în stare să creeze surse suplimentare de finanţare pentru cercetare, este clar că domeniul este condamnat. În condiţiile în care astăzi, majoritatea institutelor de cercetare nu au de unde să-şi plătească salariile, fiind nevoite să admită finanţări pe proiecte din programele naţionale de 5-6 ori mai mici decât valoarea reală, nu se mai poate vorbi de angajarea şi formarea de tineri cercetători, de salarii fără limite(!!), de dotări, de participarea la programe internaţionale, de transfer tehnologic sau materializarea unor invenţii premiate la diverse saloane.

Tendinţa clară de condamnare a domeniului rezultă şi din atitudinea preşedintelui ţării, domnul Ion Iliescu, care, în guvernarea PDSR din perioada 1992-1996, cel puţin de două ori pe an se întâlnea cu factorii de decizie din cercetare, cu efecte benefice, iar după 2000 nu a mai avut dorinţa de a avea măcar o singură întâlnire. Aceasta în condiţiile în care multe unităţi de tradiţie în ştiinţa românească, bine cunoscute de preşedinte, abia dacă mai au o existenţă simbolică.

Experienţa pe care o am în această problemă mă determină să trag un minim de concluzii sintetice privind situaţia domeniului cercetării ştiinţifice româneşti şi măsurile urgente ce ar trebui luate pentru a elimina cauzele care au dus la colapsul acesteia în prezent:

• La prima rectificare de buget, guvernul să aloce cel puţin 600 mld.lei, asigurând minimul necesar pentru competiţiile lansate pe programele naţionale, programele nucleu şi programele sectoriale de cercetare ştiinţifică; la proiectul de buget pe anul 2004, să se aloce cercetării cel puţin 0,4% din p.i.b. Astfel, programele guvernului nu vor rămâne simple materiale pentru propaganda internă şi internaţională.
• Domeniul cercetării tehnologice, din institutele naţionale, societăţile comerciale de profil, entităţi în cadrul agenţilor economici, să nu mai fie sufocate de amestecul obligatoriu al departamentului de educaţie; ponderea progresul tehnologic care trebuie transferat în economie se realizează în aceste unităţi; cercetarea din învăţământul superior are importanţa ei deosebită, dar nu poate avea decât o pondere limitată în dezvoltarea economică.
• Organizarea distinctă, în cadrul administraţiei publice centrale a domeniului cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, cu o legătură directă şi eficientă cu toate sectoarele economice şi cu dezvoltarea economiei, în ansamblul ei.
• Dimensionarea strictă a birocraţiei care sufocă în prezent derularea programelor de cercetare-dezvoltare şi legătura cu agenţii economici, pentru mărirea eficienţei transferului tehnologic.

Pentru o adevărată reabilitare şi repunere pe locul care îl merită cercetarea ştiinţifică românească, departamentul de specialitate al Partidului România Mare are un program concret, pe care îl va pune în aplicare după viitoarele alegeri.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

În repetate rânduri am atenţionat Guvernul că nu face nici un fel de reformă şi că singurele sale realizări sunt cele cerute explicit de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.

În aproape doi ani şi jumătate de când administrează ţara, Guvernul lui Adrian Năstase se comportă ca şi cum se află în campanie electorală continuă şi îngreunează situaţia economică pe termen mediu şi lung.

În această perioadă nu s-au obţinut decât macrostabilizări aparente, care nu au corespondenţă în transformarea structurală a economiei, ceea ce înseamnă că s-a optat pentru formă fără fond.

Puţini cetăţeni ştiu că o asemenea politică iresponsabilă se va întoarce împotriva lor şi le va îngreuna viaţa pentru mulţi ani de acum înainte.

Guvernul P.S.D. a preferat să nu facă reforme reale, să nu accelereze procesul de privatizare, să acorde venituri fără muncă, să nu creeze locuri de muncă prin utilizarea unor pârghii fiscale eficiente, să nu reducă munca la negru.

Prin măsuri populiste a amanetat viitorul poporului român, a anulat speranţa de creştere economică serioasă prin dezvoltarea sectorului serviciilor, a sectorului privat format din întreprinderi mici şi mijlocii, a sporirii numărului locurilor de muncă, de creştere reală a salariilor, a pensiilor, a asigurării unor servicii medicale de calitate.

Este evident că acest Guvern s-a făcut că face reformă şi nu mai poate minţi la infinit, recentele declaraţii ale oficialilor din boardul FMI având rolul de a trezi la realitate un guvern specialist în minciuni, în manipularea opiniei publice şi poleirea rezultatelor catastrofale.

România merge într-o direcţie greşită şi trebuie să se înţeleagă că în acest fel ne îndepărtăm de obiectivul integrării europene, aşa cum a menţionat de curând comisarul pentru integrare Gunter Verheugen.

Nu se mai poate tolera propaganda stupidă, atitudinea de iraţionalitate, suficienţă şi lipsită de răspundere faţă de destinele României.

Toate eforturile noastre, ajutate de cele ale oficialilor Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene trebuie să convingă autorităţile că România are nevoie reală de reformă structurală, instituţională, de mentalitate.

Interesul P.S.D. de a mima reforma şi a se menţine la putere cu orice preţ corespunde unei politici antinaţionale, antisociale şi antieconomice care va costa mult mai mult populaţia decât dacă s-ar realiza o reformă cu adevărat şi care are costurile ei politice.

Oare P.S.D. va mai ignora mult timp semnalele şi atenţionările venite din afara ţării, ca şi cele ale partidelor de opoziţie, ale societăţii civile?

Ce se pune înainte: interesul de partid meschin şi mărunt sau interesul naţional?

O întrebare la care P.S.D. este obligat să răspundă.

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi face plăcere să vă reîntâlnesc, după sfintele sărbători ale Paştelui!

Cu permisiunea dumneavoastră, mă voi referi astăzi, pe scurt, la două chestiuni legate de istorie. Prima vizează un eveniment major legat de finţa statului naţional, iar a doua, nu mai puţin importantă, marchează un moment al istoriei noastre recente.

Peste câteva zile se împlinesc 126 de ani de la proclamarea independenţei noastre naţionale. În plan politic, dobândirea independenţei României este opera unei generaţii de cărturari şi oameni politici care s-a format în şcolile înalte ale Occidentului, mai ales ale Franţei, şi care a cunoscut acolo valorile democraţiei şi instituţiile fundamentale ale statului de drept. Este lucrarea acelei generaţii care, reîntoarsă, apoi, în ţară, s-a angajat să lupte pentru modernizarea societăţii româneşti, pentru unitatea şi independenţa naţională a poporului român. Căci, în mare parte, cei mai tineri din fruntea Revoluţiei de la 1848 au fost cei mai marcanţi oameni politici din epoca unirii şi tot aceştia au condus destinele României în anii luptei pentru cucerirea independenţei noastre naţionale. Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu şi C.A.Rosetti sunt cele mai ilustre exemple.

Din punct de vedere militar, independenţa României, până la urmă impusă Porţii pe câmpul de luptă, s-a datorat poporului român care a luptat şi s-a jertfit în bătăliile de la Griviţa, Rahova şi Plevna, de la Smârdan şi Vidin.

În plan politic, independenţa României s-a datorat domnitorului Carol, care, o dată ajuns pe tronul României, s-a identificat cu aspiraţiile spre independenţă ale poporului român.

Cred că sunt în asentimentul tuturor de a aduce, acum, un omagiu înaintaşilor noştri, tuturor celor care s-au jertfit pentru păsatrarea fiinţei noastre naţionale.

Au trecut, iată, 4 ani de la vizita istorică în România a Suveranului Pontif Papa Ioan Paul al II-lea, care a avut loc între 7-9 mai 1999.

Consider că momentul respectiv a fost unul al renaşterii spirituale, al regăsirii noastre, ca popor latin, printre cele mai vechi popoare ale Europei. Vizita Sanctităţii Sale la Bucureşti a constituit prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară ortodoxă. Din această cauză, prezenţa în România a Înaltului Părinte a reprezentat un uriaş pas înainte pe drumul reconcilierii între catolicism şi ortodoxism. Prezenţa Papei Ioan Paul al II-lea în România a adeverit faptul că suntem creştini din începuturi şi că trebuie să fim uniţi, români ortodocşi, catolici ori greco-catolici.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Onisei:

Potrivit art.56 alin. 10 din Legea nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările ulterioare, "Se interzice subvenţionarea campaniei electorale a unui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă sau societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat". Iar Guvernul este autoritate publică.

Art.19 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2003, nr.631/2002, prevede faptul că "Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului (...) se foloseşte pentru finanţarea unor acţiuni urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar".

În 18 aprilie, Guvernul a emis Hotărârea nr.465 - apărută în Monitorul Oficial în data de 25.04.2003, de Sfânta Vinere Mare - prin care bugetul local al comunei Dridu, judeţul Ialomiţa, este suplimentat cu suma de 1,8 miliarde lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în vederea reabilitării drumurilor locale.

Care este urgenţa? Urgenţa o reprezintă desfăşurarea, la data de 11 mai 2003, a alegerilor pentru funcţia de primar al comunei Dridu, domnul viceprimar Valentin Turiga, candidatul P.S.D. pentru funcţia de primar, devine nu omul care aduce ploaia, ci omul care aduce banii.

Că, din iunie 2000, de când a fost ales - şi el şi răposatul primar P.S.D. Stere Ion - domnul Turiga nu a fost în stare să obţină aceşti bani, nu face decât să se pună în evidenţă mita electorală practicată de Guvernul Năstase, modul ilegal şi imoral în care, în dispreţul legii, Executivul subvenţionează din bugetul de stat campania electorală a viceprimarului P.S.D. Valentin Turiga.

Faţă de aceste grave încălcări ale prevederilor legale vom sesiza Curtea de Conturi a României pentru ca, potrivit atribuţiilor constituţionale şi legale ce îi revin, să constate ilegalitatea Hotărârii de Guvern nr.465/2003 şi să-l oblige pe domnul Năstase Adrian, în solidar cu Octav Cozmâncă şi Mihai Tănăsescu, să recupereze banii transferaţi de la bugetul de stat la bugetul comunei Dridu.

Voi sesiza, de asemenea, Corpul de Control al Primului- Ministru pentru a-i cere să verifice modul în care Valentin Turiga a gestionat bugetul comunei Dridu.

Cât priveşte suma de 1,8 miliarde lei, bani atât de necesari şi de mult aşteptaţi de locuitorii comunei Dridu, îi asigurăm pe cetăţenii din această comună că ei vor fi legal, corect şi eficient cheltuiţi, pentru reabilitarea drumurilor locale, de către domnul Petrică Dobre, candidatul Partidului Democrat, în viitoarea sa calitate de primar al comunei Dridu.

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Potrivit Institutului de Medicină legală "Mina Minovici", unul dintre cei mai importanţi indicatori ai morţilor violente este cel al sinuciderilor. Ultimele date publicate pe site-ul I.M.L. arată că, în anul 2000, au fost înregistrate 3.967 de astfel de cazuri, creşterea fiind impresionantă faţă de anii precedenţi.

În timp ce media naţională a fost de 17,4 omucideri la suta de mii de locuitori pe an, recordul absolut a aparţinut Bucureştilor şi judeţului Ilfov: 515 oameni şi-au pus capăt zilelor în 2000 în Capitală. Calculând media anuală, rezultă că în 2000 au avut loc 25 de sinucideri la suta de mii de locuitori.

Cifrele au fost publicate la timpul respectiv, dar rememorarea lor nu este deloc întâmplătoare. Ceea ce le readuce în actualitate este acelaşi indice anual al sinuciderilor, aflat într-o creştere îngrijorătoare.

Miercuri 16 aprilie 2003 a fost înregistrat un record tragic absolut. Potrivit Biroului de Presă al Poliţiei Capitalei, într-o singură zi au avut loc şase sinucideri! "Punctele comune" ale celor mai mulţi sunt efectele neuropsihice şi statutul de pensionar. Această cifră "neagră" survine recentelor cazuri de la Bacău şi Mureş: două persoane s-au sinucis pentru că nu mai aveau bani de medicamente.

În ceea ce priveşte cazurile din Bucureşti, trebuie spus că trei dintre sinucigaşi s-au aruncat de la balcon. Toţi erau pensionari, doi dintre ei suferind de afecţiuni neuropsihice.

Potrivit declaraţiilor dr. Florin Tudose, şeful secţiei de Psihiatrie a Spitalului Universitar Bucureşti: "O cauză a creşterii numărului de sinucideri sau tentative de suicid este lipsa de medicamente antidepresive moderne. Ministerul Sănătăţii şi Familiei a scos de pe lista de gratuităţi cele mai bune antidepresive, iar pacienţii care au nevoie de ele nu şi le pot permite cu bani din buzunarul lor. De cel puţin patru dintre persoanele care şi-au luat viaţa ar putea fi responsabil chiar Ministerul Sănătăţii şi Familiei care duce această politică proastă în privinţa tratamentului oamenilor bolnavi. În ultima vreme a crescut alarmant numărul tentativelor de suicid, din cauza lipsei de medicamente. Şi la Clinica de Psihiatrie de la Spitalul Universitar Bucureşti, unde lucrez, am primit cel puţin doi pacienţi pe zi, cu tentative de suicid". Ceea ce am citat este un fragment din declaraţia unui specialist în materie.

Aşadar, dacă până acum, zilnic, doar un român îşi lua viaţa, miercuri 16 aprilie, Capitala a dat peste cap statisticile medico-legale.

Domnul Daniel Ionescu:

Dacă politicile economice şi sociale promovate de Executiv ar avea eficienţa şi eficacitatea care guvernează economia subterană şi criminalitatea economică, România ar ajunge în câţiva ani în rând cu ţările dezvoltate ale lumii.

Inventivitatea în domeniul criminalităţii economice, capacitatea acesteia de a se mula pe realitate, de a scăpa de mâna legii, este universal recunoscută. Probabil acesta este motivul pentru care actualul Guvernul o pune în practică.

Semnalele de alarmă cu care ne gratulează Banca Mondială, FMI, Uniunea Europeană, NATO, OECD şi SUA arată că şansele noastre de aderare la structurile euro-atlantice, de integrare în fluxurile de capitaluri internaţionale, de atragere a investiţiilor străine directe vor fi compromise, o adevărată apocalipsă pentru România, dacă corupţia - deja instituţionalizată - , nu va fi eradicată.

Sentinţele date la unison de Günter Verheugen, Michael Guest, Jonathan Scheele şi Obie Moore au confirmat oficial justeţea poziţiei adoptate de Corneliu Vadim Tudor şi Partidul România Mare în problema corupţiei.

Arborând un dispreţ funciar, Executivul pune cu nonşalanţă în practică zicala, "câinii latră, ursul merge!"

Încercările Preşedintelui, Vicepreşedintelui şi Secretarului general al PSD de a drege busuiocul sunt doar "mişcări de glezne" pentru că, pe 13 martie 2003, Secretariatul general al Guvernului a înaintat spre aprobare Parlamentului Proiectul de Lege privind plafonul de îndatorare publică internă a României pentru anul 2003.

Ieşit din mintea diabolică a Ministerului Finanţelor Publice tămâiat de Premier, care, semnând expunerea de motive, confirmă zicala conform căreia "peştele de la cap se împute", proiectul obligă populaţia să contribuie la propria-i sărăcie cu încă 49.000 miliarde lei. Fără nici o bază legală!

În fapt, încălcând flagrant Legea finanţelor şi Legea datoriei publice, prin două articole, unul mai otrăvit decât celălalt, Guvernul bagă hoţeşte mâna în buzunar contribuabilului, devenind subiect de drept penal!

Pentru finanţarea deficitului bugetar, în articol 1 al proiectului de lege se stabileşte în primă instanţă plafonul de îndatorare publică internă pe anul 2003: 34.643,8 miliarde lei. Şi, cu tupeu fariseic, "nici usturoi n-a mâncat nici gura nu-i pute", decretează în partea a doua a articolului, "nevinovat", că acest plafon se determină(!?) ca diferenţă dintre stocul datoriei publice interne la finele anului 2003 şi stocul datoriei publice interne la finele anului 2002!

La sfârşitul anului 2002, datoria publică internă a României era de 108.433,8 miliarde lei, adică, la cursul mediu de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru anul trecut (33 448 lei /dolar), circa 3,3 miliarde dolari.

Serviciul datoriei publice interne a României pentru anul 2003 este de 49 000 miliarde de lei (rate + dobânzi), echivalentul a 1,5 miliarde dolari.

Cum plafonul de îndatorare propus pentru 2003 este mai mic decât serviciul datoriei publice, înseamnă că datoria publică internă a României ar trebui să scadă. În termenii de flux specifici formării şi alocării finanţelor publice, la sfârşitul acestui an, datoria publică internă a României ar trebui să fie de 94.077,6 miliarde lei, adică cu 14.356,2 miliarde lei mai mică!

Eludând termenii de flux în care se proiectează şi se aprobă Legile bugetare, dar şi obligaţiile pe care şi le-a asumat faţă de organismele internaţionale cu privire la deficitul bugetar, dintr-o trăsătură de condei, Guvernul stabileşte pentru acest an, printr-un artificiu de calcul financiar oneros, un cuantum aberant al datoriei publice interne, 143.077,6 miliarde lei.

Agresare cu bună ştiinţă, ilegal, a nivelului de trai al populaţiei, constituie un act de hoţie calificată, un exemplu cert că Guvernului nu-i sunt străine mecanismele ticăloase ale criminalităţii economice. Proiectul de lege conduce clar la un delict de lez-Naţiune, de care se fac vinovaţi toţi membrii guvernului în frunte cu premierul Adrian Năstase.

Ingerinţa Guvernului în domeniul privat, în dispreţul legii, a devenit o practică abjectă prin care lipsa de eficacitate şi eficienţă a politicilor economice este pusă în cârca societăţii civile. Că este aşa o demonstrează, cu vârf şi îndesat, etatizarea fondurilor sociale, esenţial private, decapitalizarea forţată a fondului de asigurări sociale de sănătate, fiscalitatea excesivă care sancţionează veniturile populaţiei, negocierea "în genunchi" a memorandum-urilor cu organismele financiare internaţionale, demersul stupid de confiscare a Cooperaţiei, şi, nu în ultimul rând, această tentativă de fraudare a naţiunii prin încălcarea Legii finanţelor.

Proiectul de lege a trecut şi de Senat şi de Camera Deputaţilor. Urmează mirul votului final, aflat la cheremul cozilor de topor din Parlament şi fiecare cetăţean român va mai scoate din buzunarele prin care fluieră vântul încă 2,5 milioane lei! Spre propăşirea PSD.

Semănând vânt în buzunarele românilor, Guvernul va culege furtună! Şi odată cu el şi coaliţia de partide, aflată, pasager, la putere!

Cel care vă vorbeşte va solicita oficial Curţii de Conturi a României să facă lumină în această "făcătură" a Ministerului Finanţelor Publice.

Şi, cum această ilegalitate constituie o încălcare brutală a drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, voi aduce la cunoştinţa forurilor internaţionale modul în care actualul executiv înţelege să lupte împotriva corupţiei: prin instaurarea criminalităţii economice! De sus în jos!

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Declaraţie politică referitoare la lipsa de voinţă politică a Cabinetului Năstase în atacarea fenomenului corupţiei.

Această declaraţie politică este o revenire, actualizată ca urmare a ultimelor reacţii ale unor lideri PSD la criticile deschise ale mai multor oficialităţi străine privind gravitatea fenomenului corupţiei în România. Acestor critici, ca şi celor ale societăţii civile sau ale partidelor din opoziţie, li s-a răspuns în bătaie de joc şi uneori chiar cu grosolănie, lucru ce dovedeşte încă o dată că Guvernul este departe de a lua în serios virusul corupţiei, care pare să ameninţe viitorul euro-atlantic al României. Un exemplu de reacţie pozitivă - deşi şi aceea tardivă - la criticile occidentale privind atitudinea nepăsătoare şi secretomania oficialităţilor chineze faţă de răspândirea virusului SARS este recunoaşterea greşelii şi cererea de scuze comunităţii internaţionale de către Guvernul comunist de la Beijing! Prin comparaţie, Guvernul României, cel care se pretinde democratic, care şi-a asumat recent responsabilitatea pentru un proiect de lege privind asigurarea transparenţei în diverse domenii, răspunde comunităţii internaţionale în bătaie de joc, în cel mai pur stil naţionalist-comunist de genul "nu acceptăm amestecul în afacerile noastre interne" şi mai mult refuză recunoaşterea dimensiunilor flagelului - vă reamintesc că domnul premier i-a cerut Excelenţei Sale, domnul Michael Guest, ambasador al Statelor Unite la Bucureşti, să nu mai vorbească de corupţie fără să-i numească pe corupţii care trebuie împuşcaţi!-, ascunzând gunoiul corupţiei sub preş şi făcându-se că nu-l mai vede.

Am atras atenţia în câteva rânduri şi voi continua să o fac până când Guvernul Năstase va adopta într-adevăr o atitudine, nu europeană, nici măcar chineză, dar măcar una civilizată şi responsabilă în discutarea problemei corupţiei din România. Corupţia nu este un subiect de ping-pong, în care câştigă cine răspunde mai repede şi mai jignitor la criticile celuilalt: corupţia este un subiect apolitic care ne afectează pe toţi, de aceea, doar printr-un efort al societăţii civile, împreună cu clasa politică se vor putea sparge obiceiurile bizantino-fanariote în administrarea treburilor statului, se poate progresa în direcţia reducerii fenomenului şi a includerii în mentalitatea indivizilor a unei noi atitudini. Or, pentru aceasta este nevoie de două lucruri: de voinţă politică şi buna-credinţă a partidului de guvernământ şi de cooperare la nivelul întregii societăţi mass-media trebuie lăsată să aibă o voce distinctă şi puternică pe frontul anticorupţie, departe de jocurile de interese, care par să o influenţeze tot mai mult, până aproape de anihilare.

Partidul Naţional Liberal s-a arătat dispus în repetate rânduri să coopereze atât la crearea unei legislaţii anticorupţie eficiente, cât şi la elaborarea unui program de combatere a corupţiei. Degeaba a propus PNL-ul legi anticorupţie, de tot atâtea ori a fost refuzat.

Foarte recent, am cerut îmbunătăţirea Legii nr.161/2003, în special în ce priveşte regimul conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, demonstrând confuzia dintre cei doi termeni, precum şi inoperabilitatea unor articole de lege în cazul Preşedintelui ţării, al Premierului şi şefului corpului său de control. Am mai cerut şi o comisie comună putere-opoziţie care să verifice rezultatele aplicării legii şi să opereze modificări, ţinând cont de realitatea din teren. Acuzaţiilor de politicianism făcute de un lider PSD le-am răspuns prin întrebări concrete şi solicitări de ieşire din impas la imperfecţiunile legii. Tăcere sau superficialităţi rostite în graba spre masa cu ouă şi cozonac.

Doreşte sau nu doreşte partidul de guvernământ să înceapă cu adevărat lupta anticorupţie în România? La exemplul dânşilor de răspuns s-a pliat până şi şeful Parchetului Anticorupţie, care pare a dovedi că are mai mult calităţi de politician aflat în campanie electorală, decât de magistrat pornit să înceapă operaţiunea "Mâini curate".

Aştept, în continuare, cu răbdare răspunsul potrivit al Guvernului Năstase dar şi pe cel al Preşedintelui României, la criticile privind corupţia din România şi îi previn să îşi înlocuiască ochelarii de cal cu unii de vedere; preferabil cu lentile cu vederea de aproape. Şi îmi exprim regretul că domnul Preşedinte şi-a amânat vizita în China, ar fi avut ocazia să înveţe ceva din experienţa în PR a guvernului chinez şi poate ar fi împărtăşit aceasta şi premierului!

Domnul Paul Magheru:

Intervenţie cu titlul: "Tratamentul limbilor minoritare"

În topul exigenţelor democraţiei europene, România se situează nu de puţine ori pe locuri codaşe. În domenii social-umane cum sunt: respectarea drepturilor minorităţilor, tratamentul corect al culturilor şi limbilor minoritare, România a fost arătată ca model. Ne face plăcere să aducem un exemplu concret în favoarea acestei recunoaşteri europene şi internaţionale.

Între 30 aprilie - 2 mai 2003 a avut loc la Oradea faza finală a Olimpiadei Naţionale de limbi slave (rusă, sârbă, slovacă) - limbi materne. Cu câteva zile înainte, sub aceleaşi bune auspicii, avusese loc Olimpiada Naţională de limba maghiară ca limbă maternă. Au participat peste 100 de elevi, din zone locuite de minorităţile rusă (Brăila, Constanţa, Tulcea, Suceava), sârbă (Caraş-Severin, Timiş), slovacă (Arad, Bihor, Sălaj). Elevii de etnie rusă, mai exact lipovenii care vorbesc limba rusă, pot participa şi la Olimpiada Naţională şi Internaţională de limba rusă ca limbă modernă de circulaţie internaţională. Pe parcursul celor trei zile, pe diferite teme date, elevii aparţinând etniilor conlocuitoare au dat dovadă de o cunoaştere exactă, nuanţată, putem spune chiar rafinată, a limbilor materne. Dovadă concludentă că limbile minoritare se bucură în şcolile româneşti de cea mai atentă şi respectuoasă atenţie. S-au acordat cuvenitele premii, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a Uniunilor minorităţilor, a unor Ambasade, parlamentarilor şi a unor sponsori aparţinând minorităţilor care doresc să-şi susţină cultivarea limbii şi culturii minoritare materne.

Încă din secolul al III - lea î. e. n., Quintus Eunnius, părintele literaturii latine, fiindcă vorbea cele trei limbi ale ţinuturilor italice de sud, greaca, latina şi osca, spunea că are trei inimi. Putem accepta că un om are atâtea inimi câte limbi străine cunoaşte. Minoritarii din România se găsesc în situaţia fericită de a avea prin naştere două limbi, limba mamei maternă şi limba pământului română. Studiul limbilor străine începe pentru un minoritar de la cele două limbi în sus, de la limba maternă şi limba oficială a statului în care s-a născut. Cu cât cunoaştem mai multe limbi străine, cu atât ne multiplicăm ca oameni, ca fiinţe lingvistice şi culturale.

Finala Olimpiadei Naţionale de limbi slave ca limbi materne, condiţiile de organizare şi finanţare sunt o dovadă grăitoare a tratamentului corect al limbilor minoritare. România aderă, respectă şi asigură condiţiile prevăzute de Charta europeană a limbilor şi culturilor minoritare. Chiar de aceea, orice încercare de a schimba Constituţia ţării prin negociere politică a caracterului naţional şi unitar al statului român, a limbii române ca limbă oficială este sortită eşecului.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Ladislau Borbely, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Rog pe domnii secretari Leonăchescu şi Borbely să vină la prezidiu.

Stimaţi colegi,

Daţi-ne voie să deschidem a doua parte a şedinţei de astăzi, cea destinată dezbaterilor proiectelor de lege. Vă anunţ prezenţa: din totalul de 344 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 291, 53 sunt absenţi, din care 48 participă la alte acţiuni parlamentare.

Aseară am ajuns cu dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2002 la dezbaterea pe articole a ordonanţei. Vă rog din nou să urmăriţi proiectul de lege, ordonanţa şi, în paralel, amendamentele din raportul comisiei. La titlul ordonanţei nu s-au făcut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în unanimitate.

Preambulul art. I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 şi 4 din art. I. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

La pct.5, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Admis amendamentul 1 şi se modifică pct.5.

Pct.6, 7 şi 8 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.

La pct.9 cu privire la art.6, la alin.1 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în formularea Senatului.

La alin. 2 urmăriţi amendamentul 2. Nu sunt obiecţiuni. Este modificat alin.2 de la art.6.

Pct.10 al art. I, urmăriţi amendamentul 3. Nu sunt obiecţiuni. Este admis amendamentul.

La pct.11 urmăriţi amendamentul 4.

Poftiţi, domnule Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Vă rog să fiţi de acord pentru caracterul unitar al exprimării ca la art.7² să am următoarea modificare redacţională. Având în vedere că toate aceste enumerări sunt articulate...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că nu vă pot urmări, art. 7²?

Domnul Damian Brudaşca:

Aţi spus că este vorba de amendamentul 4 şi care merge pe pagina următoare, pagina 5 şi continuă pe 6, e acelaşi amendament, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci 4...a, la 7² alin.2?

Domnul Damian Brudaşca:

Da, da la Capitolul I...

Domnul Valer Dorneanu:

...eu am înţeles că la art.7 alin.2.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu, Capitolul I¹, art.7² următoarea formulare...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin atunci să terminăm cu pct. 4. La art. 7¹ sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în formularea propusă de comisie.

La art. 7².

Domnul Damian Brudaşca:

Deci aici, domnule preşedinte, următoarele modificări: "Sunt supuse evaluării de mediu planurile şi programele din domeniile: amenajarea teritoriului şi urbanism, utilizarea terenurilor, agricultura, silvicultura, pescuitul, transportul, telecomunicaţiile, turismul, energia, industria, inclusiv activitatea de extracţie..." pentru unitatea exprimării. Şi tot aici aş vrea să atrag atenţia că este vorba de efecte "transfrontaliere" şi nu efecte "transfrontieră" pentru că adjectivul trebuie, în conformitate cu gramatica limbii române, să determine un subiect care este "efecte" şi "transfrontieră" nu prea este adjectiv.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu vă rog totuşi să mai urmăriţi încă o dată, dumneavoastră vreţi să puneţi acordul între "amenajarea teritoriului, utilizarea..." şi pe urmă să vă duceţi "...agricultura", dar nu prea merge, "...sunt supuse evaluării de mediu planurile şi programele de mediu din domeniile..." Care domenii? Agricultură, silvicultură, transport...

Domnul Damian Brudaşca (din bancă) :

Da, aşa cum am spus, este o enumerare...

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, nu merge, domnule, "amenajarea teritoriului..." acolo trebuie articulat.

Domnul Damian Brudaşca:

Bine, faceţi cum vreţi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Amenajarea, nu ştiu, îmi pare rău că nu este...

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Noi socotim că este o enumerare gramaticală corectă a domeniilor şi, în consecinţă, ne menţinem punctul de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Corect ar fi fost "amenajării teritoriului", dacă vreţi, dar e bună enumerarea...

Stimate coleg Brudaşca, se propune deci, "mediu planurile şi programele din următoarele domenii:" Şi atunci merge. De acord?

Supun votului dumneavoastră reformularea textului în acest fel. Propunere venită din partea comisiei. "Sunt supuse evaluării de mediu planurile şi programele din următoarele domenii." De acord?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La celelalte puncte de la art.7², nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate.

Domnul Damian Brudaşca:

Mai e ceva, domnule preşedinte, "transfrontieră" sau
"transfrontalieră"?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, spuneţi dumneavoastră cum e corect că e domeniul dumneavoastră?

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Noi susţinem că este corectă această formulare, am consultat şi dicţionarul, se vorbeşte de "poluare transfrontieră" şi nu "transfrontalieră". Deci menţinem acest cuvânt. Transfrontalier vine din franceză, este singurul domeniu unde este folosit în această formulă.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alineatul în formularea prezentată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului I¹, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art.7² nu au mai fost alte obiecţii.

Art.7³, 7⁴, nu sunt obiecţiuni, votat în formularea iniţiatorului.

Pct.12 urmăriţi amendamentul 5. Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Să vedem dacă şi de data asta traducerea din franceză primează asupra corectitudinii în limba română. "Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu sunt obligatorii," nu "în cazul în care," ci "în caz că titularii în activităţi urmează să deruleze..." Asta este formularea mai corectă şi aş vrea să vă rog ca după "dezafectare" să eliminaţi virgula pentru că nu-şi justifică absolut deloc prezenţa acolo şi, în continuare "...pentru proiecte de dezafectare aferente activităţilor..."

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, mă obligaţi la un dialog cu dumneavoastră, dar nu sunt profesor de română, în schimb am lucrat vreo 20 de ani în tehnică legislativă. "În caz că...", mai formulaţi aşa sonor de câteva ori cuvântul şi vedeţi că e mult mai uzitat în limbajul legislativ "în cazul în care..."

Comisia?

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, renunţ.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, a renunţat. Vă mulţumesc.

La amendamentul 5 pentru art. 8 la alin. 1, comisia nu a făcut observaţii, dacă nu aveţi obiecţiuni, textul este votat.

Pentru alin.2 şi 3 urmăriţi amendamentul 5, dacă aveţi obiecţii la acesta. Nu. Votat în unanimitate.

La alin.4 textul rămâne, nefiind obiecţii, în formularea iniţiatorului.

La alin.5 urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţii? Votat amendamentul.

Alin.6 rămâne ca în formularea iniţiatorului.

La alin.7 urmăriţi, de asemenea, amendamentul, dar aici v-aş ruga să vă pronunţaţi, domnule deputat Leonăchescu, "...instalaţiile noi şi existente".

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Evident că este mai bună formularea Senatului, pentru că finalul adăugat vine în contradicţie cu subiectul. "Instalaţiile noi şi "..se face conform reglementărilor specifice în vigoare", nu rezistă unei analize simple de gramatică. Formularea Senatului este mult mai bună.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, pe formularea găsită de comisia noastră o putem amenda în sens constructiv în felul următor: "Antrenarea unor costuri excesive, conform reglementărilor specifice în vigoare". Asta este şi se elimină acest "şi se face" care pur şi simplu subliniază o inutilitate de exprimare în româneşte. Pentru că aici se leagă cu "luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile..."

Domnul Valer Dorneanu:

E corect, domnule.

Comisia? Da.

Supun votului dumneavoastră alin.7, potrivit amendamentului comisiei reformulat prin eliminarea sintagmei "şi se face".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.8, 9 şi 10 nu mai sunt obiecţii, dacă aveţi dumneavoastră? Rămân textele în formularea Senatului.

Pct.13, nu sunt obiecţii. Votat în formularea Senatului.

Pct.14 pentru art.10 alin.1, nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră, votat în formularea Senatului.

La alin.2 urmăriţi amendamentul 6. Nu sunt obiecţii. Adoptat amendamentul şi se modifică alin.2.

Pentru alin.3 nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea Senatului.

Pct.15, urmăriţi amendamentul 7. Nu sunt obiecţiuni, votat amendamentul şi se modifică textul.

Pct.16, 17, dacă aveţi obiecţii? Comisia nu a avut amendamente. Votat în formularea Senatului.

Pct.18 urmăriţi amendamentul 8, dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul şi se modifică alin.2. Celelalte alineate de la art. 13, 1 şi 3 rămân în formularea Senatului.

La pct.19 urmăriţi amendamentul 9. Este admis amendamentul şi este modificat pct.19.

Pct.20 urmăriţi amendamentul 10. Este admis amendamentul şi se modifică alin.1 şi 2 de la art.15, rămâne alin.3 în formularea Senatului.

Pct.21. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea Senatului.

Titlul Secţiunii a 2-a - votat în formularea Senatului.

Pct.22 urmăriţi amendamentul 11. Este admis amendamentul, este modificat pct.22.

Pct.23, amendamentul 12. Este admis amendamentul şi modificat textul.

Pct.24 urmăriţi amendamentul 13. Poftiţi, domnul Damian Brudaşca.

La care dintre 17 vă referiţi? Bun, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Pentru că avem aici, într-o apropiere destul de mare, "prevederile" şi apoi "privind", eu vă propun o reformulare a acestui articol în sensul următor: "Transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se realizează conform acordurilor şi convenţiilor privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase la care România este parte". În felul acesta, eliminăm această redundanţă de exprimare "prevederile privind".

Domnul Valer Dorneanu:

Repet, stimaţi colegi, "se realizează conform acordurilor şi convenţiilor privind transporturile internaţionale ale mărfurilor". Este un text mai bun, dar întreb şi comisia " Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Personal apreciez că textul comisiei este corect gramatical şi are şi, dacă vreţi, o rezonanţă plăcută. Dar, înclin să-i dau satisfacţie colegului meu şi să accept propunere făcută, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră textul art.17¹, reformulat astăzi şi cu acordul comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La celelalte texte, 17², 17³, 17⁴, dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în formularea Senatului.

Pct.25. Nu sunt obiecţiuni. Votat în varianta Senatului.

Pct.26. Urmăriţi amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat textul.

Pct.27. Urmăriţi amendamentul 15. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, modificat textul.

Pct.29. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

Titlul Secţiunii a 2¹-a. Votat în unanimitate în formularea Senatului.

Pct.30, 31 şi 32. Votate în formularea Senatului.

Pct.33. Votat în formularea Senatului.

Pct.34. Urmăriţi amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat pct.34.

Pct.35. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

Pct.36. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

Pct.37, 38, 39, 40. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Secţiunea a 4-a. Nu sunt obiecţiuni. Votată în formularea Senatului.

Pct.41, 42, 43, 44, 45. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Pct.46. Urmăriţi, vă rog, textul art.35 de la pct.46 pentru alineatele 1, 2, 3, 4, comisia n-a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu. Votate în formularea iniţiatorului.

Alin.5, urmăriţi amendamentul 18. Domnul Dobre. Poftiţi!

La amendamentul 18 cu privire la alin.5, da?

Domnul Victor Paul Dobre:

La art.35 alin.8.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu! Staţi să ajungem la alin.8.

Deci, la amendamentul 18 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat amendamentul, modificat alin.5.

Alin.6 şi 7, dacă aveţi obiecţiuni. Votate în unanimitate în formularea Senatului.

La alin.8, aveţi cuvântul, domnule Dobre!

Domnul Victor Paul Dobre:

La alin.8 se prevede: "pentru exportul speciilor de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică este necesar acordul de mediu eliberat de autoritatea publică centrală".

Am făcut un amendament, în sensul de a se abroga acest alineat întrucât mi se pare excesiv să creăm încă un mecanism de control al exporturilor. Atenţie! "Al exporturilor". Nu cred că pentru a exporta fructe de pădure trebuie neapărat să se bată drumul Bucureştiului să se mai ia o autorizaţie în plus faţă de nu ştiu altele necesare. Cred că este un exces de birocraţie şi cred că este important să încurajăm exportul şi să limităm aceste acte suplimentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la acest amendament.

La art.35 alin.8 pct.46 din ordonanţă. Pct.46 cu privire la art.35 alin.8, unde Senatul nu a făcut obiecţii dar a făcut un amendament domnul deputat Dobre. L-aţi ascultat?

Domnul Ioan Jelev:

Da, da! Este clar.

Punctul nostru de vedere este de a menţine formula existentă din următorul motiv: există convenţii internaţionale care stabilesc nişte obligaţii privind exportul unor specii de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi Convenţia de la Berna sau Convenţia privind prevenirea şi controlul comerţului ilicit cu forme de floră şi faună sălbatică, în special periclitată, inclusiv aici se înscriu aspectele legate de exportul de trofee de vânătoare.
Deci, noi ne menţinem punctul de vedere pentru a fi în continuare păstrată această formulare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dobre, pentru o încă intervenţie în susţinerea amendamentului dumneavoastră de eliminare a textului.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte, fructele de pădure nu sunt pe cale de dispariţie. Dacă-i vorba de trofee de vânătoare, aici e o sensibilitate a Guvernului pe care o poţi înţelege doar!?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Subscriem şi noi punctului de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului şi solicităm menţinerea raportului în forma în care comisia l-a întocmit.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Fiind o propunere de eliminare, potrivit regulamentului, sunt obligat să supun votului întâi pe aceasta.

Cine este pentru amendamentul domnului Dobre de eliminare a alin.8? 4 voturi pentru.

Împotrivă? Majoritatea celor prezenţi.

Rămâne textul alin.8 în formularea Guvernului.

La pct.47 dacă aveţi aveţi obiecţiuni. Nu. Adoptat textul din ordonanţă, punct menţinut de Senat.

Pct.48 cu privire la art.40 lit.a), b), c), d). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votate în formularea din ordonanţă.

După lit.d) urmăriţi, vă rog, amendamentul 19 de la pag.18. Se propune adăugarea literelor e), f) şi g). Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, se adaugă cele trei litere.

Art.49. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea din ordonanţă.

Art.50. Urmăriţi amendamentul 20. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Admis amendamentul, se modifică textul.

La art.51, urmăriţi amendamentul 21. Admis amendamentul.

La art.52, urmăriţi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.53, nu sunt obiecţiuni. Aveţi dumneavoastră la art.53?

Domnul Damian Brudaşca:

Eu avusesem la art.51².

La 51², domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, că eu trecusem de el şi revin.

Domnul Damian Brudaşca:

Art.51², art.49¹. "Acordul şi autorizaţia de mediu...(fără virgulă) pentru activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare se emit de guvern, la propunerea autorităţii centrale..." şi aşa mai departe, merge în rest textul formulat.

Deci, se elimină virgula după "mediu" şi după "periculoase" pentru că se face şi inversiunea pe care am exprimat-o având în vedere fluenţa exprimării în reformularea precizată.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci aţi propus şi eliminarea virgulei de după "mediu" şi a celei după "periculoase"? Da. Corect. Că nu se pune virgulă înainte de predicat.

De acord, domnule Oltean? Da.

Stimaţi colegi, supun votului reformularea art.49 de la pct.51² în sensul eliminării primelor două virgule şi introducerii unei virgule după "Guvern", înainte de "la propunerea". Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Revenim la pct.52 amendamentul 22. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

La pct.53, comisia n-a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat textul în formularea iniţială.

La pct.54, urmăriţi amendamentul 23. Admis amendamentul. Modificat textul.

Pct.55. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Pct.56. Urmăriţi amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat textul.

Pct.57. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Pct.58 lit.a), dacă aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Pentru lit.b), urmăriţi amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat lit.b).

Pct.59, 60, 61, 62. Nu sunt obiecţiuni. Votate toate aceste puncte în formularea din ordonanţă.

La pct.63, urmăriţi amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat pct.63.

Da, vă ascult, domnule Oltean!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

V-aş ruga să-mi permiteţi ca la poziţia 26 din raport, art.65, lit.v), să operăm următoarea modificare de text. Ea a fost analizată împreună cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi apreciem că este o intervenţie absolut necesară.

Textul pe care-l propunem spre aprobare ar avea următoarea reformulare, la lit.v): "La realizarea activităţilor de elaborare şi implementare a politicilor, strategiilor şi reglementărilor de protecţie a mediului, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului este sprijinită de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului aflată în subordinea sa."

Am apreciat că această activitate extrem de importantă trebuie să fie în primul rând urmărită şi prestată de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului care, evident, să fie sprijinită de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. aşa cum este în raport, această activitate extrem de importantă este lăsată numai sub autoritatea Agenţiei şi mi se pare că este un atribut mult prea mare pentru a fi trecut de sub competenţele Ministerului Mediului sub autoritatea Agenţiei.

De aceea, socotim că se impune această modificare şi v-aş ruga să fiţi de acord şi să o votaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Ca să-i fur o idee domnului Leonăchescu, dar mai ales să i-o transmit direct, fără să mai meargă acolo (se referă la tribună) ca să pierdem timpul, încercaţi să introduceţi verbul despre care e vorba pentru o formulare unitară. Uitaţi-vă, toate celelalte litere încep cu...

Domnul Ioan Oltean:

Da. Domnule preşedinte, este adevărat că nu există un acord între alineat şi litera aceasta. Îngăduiţi-mi să revăd textul şi să-l acord să nu fie...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, dacă sunteţi de acord cu reformularea textului în modalitatea propusă de domnul preşedinte, cu precizarea că va trece în faţă verbul.

Cine este pentru? A! Poftiţi! Vă rog, domnule deputat!

Domnul Damian Brudaşca:

Nu "la realizarea", ci "pentru realizarea" sau "în realizarea".

Domnul Ioan Oltean:

Ceea ce eu vă rog este ca, în principiu, să fiţi de acord cu propunerea pe care am făcut-o, rămânând ca împreună cu distinsul profesor să găsim formularea care să răspundă şi gramatical cât mai bine noilor cerinţe de exprimare corectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu această formulare a textului, cu ameliorarea ei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

După pct.63, comisia propune un amendament nou, 27. Dacă aveţi obiecţiuni la acesta. Admis amendamentul, se introduce art.63¹.

Urmăriţi vă rog amendamentul 27 de la pag.25.

La pct.64, 65, 66, dacă aveţi obiecţiuni. Admis în formularea din ordonanţă.

Pct.67, 68 şi 69, nefiind obiecţii, rămân textele din ordonanţă.

Aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

După pct.70, urmăriţi amendamentul 28. Admis amendamentul, se introduce noul text.

Pct.71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Nu aveţi obiecţiuni. Votate toate aceste puncte în formularea din ordonanţă.

Stimaţi colegi, permiteţi-mi o scurtă pauză în dezbaterea acestui proiect de lege, pentru a vă anunţa că se află în sala noastră o delegaţie parlamentară din Georgia condusă de domnul George Tesereteli, vicepreşedinte al Parlamentului Georgiei. (Aplauze)

Vă mulţumesc.

Da. La pct.79, comisia propune amendamentul 30. Pentru că a intervenit mai rar decât dumneavoastră, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului Makkai. (Se adresează domnului deputat Damian Brudaşca)

Domnul Grigore Makkai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş reveni la amendamentul 29, şi anume am avut o propunere de articol nou...

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă facem aşa, revenim la...

Domnul Grigore Makkai:

Nu! Am sărit momentul din cauza invitaţilor, domnule preşedinte. Din cauza invitaţilor am sărit momentul.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Grigore Makkai:

Vă rog să mă scuzaţi! Am urmărit, dar a intervenit acest intermezzo.

Am avut o propunere de un articol nou, art.79¹, care ar suna în felul următor: "Organizaţiile neguvernamentale cu activităţi specifice în domeniul protecţiei mediului au dreptul să participe la: elaborarea planurilor şi programelor de protecţia mediului, dezbaterea publică şi luarea deciziilor privind activităţile cu impact asupra mediului, organizarea şi realizarea investiţiilor prin reabilitarea zonelor cu impact, efectuarea studiilor ştiinţifice, formele de protest în cadrul constatării nerespectării prevederilor prezentei legi".

Motivez acest articol nou prin faptul că aceste organizaţii neguvernamentale, după cum cunoaştem, devin un factor din ce în ce mai important în protecţia mediului şi, ca atare, considerăm că ar fi util să fie prinse în legea-cadru de protecţie a mediului. Acest lucru ne sugerează, de altfel, şi Decizia nr.466 din anul trecut a Parlamentului European care invită ONG-urile din anumite state europene, printre care este nominalizată şi România, să participe la elaborarea unor programe de acţiune, inclusiv în domeniul legislativ.

Mai departe, cine cunoaşte realitatea cu privire la activitatea acestor ONG-uri din ţara noastră ştie că un număr considerabil de asemenea organisme au o contribuţie însemnată privind protecţia mediului şi refacerea unor zone dezechilibrate ecologic. Din aceste motive, apelăm la înţelegerea dumneavoastră şi vă rugăm să fiţi de acord cu amendarea textului legii cu acest nou articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, stimate coleg!

După acest amendament 19 de la pag.48, dumneavoastră mai aveţi un amendament pe care îl plasaţi tot ca fiind introducerea unui text nou 79¹.

Domnul Grigore Makkai:

Domnule preşedinte, cred că s-a strecurat aici o greşeală redacţională. Eu am amendament numai la 79¹. 77¹ nu ştiu ce caută în text, deci nu pot să vă răspund.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu! La amendamentul 20 mă refer; amendamentul 20 din cele respinse.

Domnul Grigore Makkai:

Amendamentul 20? La cele acceptate?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, la cele respinse.

Domnul Grigore Makkai:

La cele respinse. Este o greşeală.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci nu mai susţineţi amendamentul 20?

Domnul Grigore Makkai:

20, nu. Susţin acest amendament cu introducerea art.79¹ cu cele patru...

Domnul Valer Dorneanu:

...cu introducerea art.79¹ cu cele patru...

Domnul Grigore Makkai:

Da. Numai acest articol. Textul de deasupra este o eroare.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Domnule ministru.

Domnul Ioan Jelev:

Noi considerăm că nu este necesară această introducere de a impune şi prin lege aceste obligaţii. Într-adevăr, există o directivă a Uniunii Europene, dar se referă la promovarea unor programe de susţinere la care pot să participe ONG-uri şi pe anumite criterii pot accesa proiecte şi bani.

Noi considerăm că nu este necesară această introducere având în vedere că prin alte puncte ale legii se susţine dreptul tuturor, şi a populaţiei, şi a oricărei organizaţii de a participa la dezbaterile pe probleme de mediu, există şi Convenţia de la Aarhaus preluată de noi, care specifică aceste elemente şi ne menţinem punctul de vedere ca să nu mai introducem acest punct.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Oltean, susţineţi punctul de vedere al Guvernului?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi apreciem că nu există elemente care să impună ca în corpul acestei legi să fixăm obligaţii pentru organizaţiile neguvernamentale; ele au posibilitatea de a se exprima şi de a participa la asemenea activităţi, la asemenea acţiuni. Principiile enumerate în art.3 al acestei legi, Legea nr.137, dau această posibilitate, Convenţia de la Aarhaus, de asemenea, creează posibilitatea de manifestare, de participare la actul de decizie în domeniul protecţiei mediului. De aceea, menţinem punctul de vedere exprimat de către comisie prin raport.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Raduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să-i aduc în atenţie domnului preşedinte al comisiei un singur lucru şi, în opinia mea, o gravă scăpare de logică aici, în motivaţia respingerii, ceea ce a reluat dânsul adineaori şi prin viu grai de la acest microfon.

Nimeni prin acest amendament nu doreşte să introducă vreo obligaţie organizaţiilor neguvernamentale. Dacă urmăriţi textul foarte clar scrie că noi încercăm să conferim anumite drepturi acestor organizaţii. Şi dumneavoastră nu ştiu de ce şi nu înţeleg de ce la respingere spuneţi că nu se pot conferi aceste drepturi pentru că nu se pot impune ONG-urilor anumite obligaţii prin lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am ascultat şi ieri foarte mirat nişte susţineri care, cel puţin pentru mine, erau curioase. Adică, dacă ceva apare ca principiu de bază poate fi respins să nu apară ca principiu de bază, deşi un principiu înseamnă că se regăseşte în tot spiritul legii. Deci ăsta e rostul apariţiilor acestor principii, pentru că undeva, la un articol, la un segment restrâns apare aplicarea acelui principiu.

Alt caz, aplicarea concretă, deci pe partea specială a legii; se susţine că nu e nevoie la partea specială a legii de apariţia acelei acţiuni concrete, pentru că este principiu de bază. Or, noi ştim că sunt lucruri care trebuie să apară atât ca principii generale care sunt aplicabile întregii legi şi, dacă ceva este principiu de bază, ar fi trebuit să apară acolo, mai ales dacă apare într-o convenţie internaţională.

Iar pe de altă parte, dacă este ceva concret, trebuie să apară şi în partea specială. Deci, aplicarea acelui principiu. Eu cred că în situaţia actuală, trebuie să apară "au dreptul", nu "sunt obligate". Că altfel, am apărea în faţa opiniei publice internaţionale că noi n-am fi de acord. Şi această situaţie nu există, pentru că de fapt legislaţia însăşi a ţării permite mai mult, obligă ca la elaborarea anumitor legi partea civilă să apară concret. Eu cred că, din contră, ar fi foarte utilă aprobarea acestui alineat, articol, cum doriţi să ordonaţi, de aprobare a acestui text, pentru că prin asta va fi clar raportul dintre autoritate şi ONG-uri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Structural, o organizaţie neguvernamentală are un statut propriu în care îşi propune obiective, metode de atingere a acestor obiective, şi are şi norme interne de funcţionare. S-ar putea ca eu, printr-o prevedere legislativă de acest gen, să încalc statutul respectiv al organizaţiei neguvernamentale.

Pe de altă parte, în viitor vor fi alte organizaţii neguvernamentale care îşi vor propune poate scopuri de aceeaşi natură şi acum eu nu pot prevedea ce statute vor avea aceste organizaţii neguvernamentale. În paralel cu asta, statul îşi organizează activitatea prin legi, apelând la structurile proprii. Şi asta facem acum. Pentru statul român dăm o lege în acest domeniu şi apelăm la structurile specifice acestui domeniu de activitate.

Interferenţa activităţilor n-o neagă nimeni. Orice organizaţie neguvernamentală este liberă să-şi depună oferta şi, în măsura în care corespunde legii, evident că va fi acceptată. Şi în ceea ce priveşte atitudinea statului, prin legi, faţă de organizaţiile neguvernamentale, nu mai este nici un dubiu. Putem ieşi cu fruntea sus. N-are sens să prevedem aici lucruri care s-ar putea să vină în contradicţie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Au fost destule discuţii, stimaţi colegi, dau cuvântul, în final, domnului preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Ţin doar să subliniez în atenţia antevorbitorilor, reprezentanţi ai UDMR-ului, că aceste drepturi pe care dânşii doresc să le confere organismelor neguvernamentale, ele sunt deja conferite, există, atât în actul normativ pe care îl dezbatem, Legea nr.137, cât şi în Convenţia de la Aarhaus care a devenit act intern. Şi, în consecinţă, nu se impune să le confere dânşii aceste drepturi. Pe de o parte.

Pe de altă parte, organizaţiile neguvernamentale au toată libertatea să desfăşoare asemenea activităţi nu numai în temeiul actelor normative care le conferă acest drept, ci şi în temeiul statutului pe care ele îl au.

Aş vrea doar să reamintesc conţinutul art.3 din Legea 137 lit.i) în care se spune că statul este obligat să creeze un cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor de mediu.

Iată deci cadrul necesar existent fără să fie nevoie să mai precizăm într-un articol distinct elementele pe care antevorbitorii le-au subliniat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Damian Brudaşca, poftiţi!

Domnul Damian Brudaşca:

În principiu, colaborarea cu societatea civilă este de dorit. Însă, din păcate, modul în care este formulat acest amendament este puţin inexact, pentru că avem şi formulări de tipul "dezbaterea publică" a ce? Nu se precizează ce să se dezbată public şi "luarea deciziilor".

Pe de altă parte, eu n-am înţeles cum atâta vreme cât finanţarea se asigură din alte surse, cum poate să se organizeze şi să realizeze investiţii aceste ONG-uri? În ce calitate?

În principiu, ideea pe care a susţinut-o preşedintele comisiei este corectă. Există acte normative care precizează cu claritate competenţele şi atribuţiile organizaţiilor nonguvernamentale sau neguvernamentale şi nu văd de ce ar fi nevoie, în mod expres, să se prevadă un text care şi aşa este formulat insuficient de clar.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Makkai, pe care îl găsiţi la pag.48 - amendamentul nr.9 de la capitolul respinse.

Cine este pentru? 10 voturi.

Voturi împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi sunt împotrivă.

Deci amendamentul a fost respins.

După pct.79, comisia propune un amendament nr.30 " " "

Domnul Makkai Grigore:

Solicit cuvântul " " "

Domnul Valer Dorneanu:

V-am dat cuvântul la amendamentul nr.20 şi aţi spus că acela nu este.

Domnul Makkai Grigore:

Mai este un amendament " " "

Domnul Valer Dorneanu:

Da, aveţi dreptate. Poftiţi. Domnul Makkai mai are un amendament.

Domnul Makkai Grigore:

Mă scuzaţi, domnule preşedinte. O ultimă mingie la fileu, o ultimă tentativă să încerc să sparg această rezistenţă, dar " " " Încerc să propun un nou articol, după art.79, art.80, în care propun următorul text: "În cazul persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară activităţi economice şi sociale, cu impact semnificativ asupra mediului, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate dispune (şi subliniez încă o dată, poate dispune) încadrarea în structura lor organizatorică a unui specialist cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

Sarcinile şi obligaţiile agentului de protecţie a mediului vor fi stabilite în comun de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi angajatorul. Evident, motivaţia este simplă. Urmăresc prin acest amendament eficientizarea implementării politicilor de mediu în politicile sectoriale. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean şi apoi domnul ministru, dacă are şi o altă părere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, eu trebuie să recunosc că apreciez în mod deosebit strădania colegului meu Makkai pentru a crea un cadru legislativ cât mai adecvat, prin care persoanele fizice şi persoanele juridice să fie într-un fel sau altul responsabile de respectarea legislaţiei de mediu. Îl ştiu, că a lucrat în domeniu şi-i apreciez în mod deosebit această strădanie.

Dar, acest articol, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, nu poate fi acceptat pentru că, pe de o parte, noi nu putem să intervenim şi să impunem unei persoane fizice, să-i impunem unei persoane juridice private să-şi angajeze specialişti care să o ajute în respectarea normelor de mediu. Legislaţia în vigoare trebuie respectată de către toată lumea. Orice fel de lucrare pe care cineva o dezvoltă, o produce, ea trebuie să se desfăşoare în strictă concordanţă cu normele de mediu. Avem autoritatea centrală de mediu - Ministerul Mediului -, avem serviciile acestuia în teritoriu, inspectoratele judeţene, avem Poliţia de mediu, care au ca principală sarcină să urmărească modul în care atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice respectă toate reglementările de mediu.

De aceea, noi apreciem că o altă reglementare în acest domeniu, de genul celei formulate de către distinsul meu coleg, nu poate fi admisă. Cu atât mai mult, nu pot să impun unei persoane fizice să-şi angajeze o altă persoană fizică (specialist în mediu), care să-l ajute în activităţile economice şi sociale, pe care el le desfăşoară şi care au impact de mediu. De aceea, noi apreciem, în numele comisiei, că respingerea amendamentului domniei sale a fost făcut în mod motivat şi ne menţinem punctul de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

cu aceste explicaţii şi cu, repet, explicaţiile iniţiatorului (să le reţineţi şi pe acelea), supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Makkai, amendament nr.21, paginile nr.48 şi 49.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi, împotrivă.

Deci, amendamentul a fost respins.

Cu privire la amendamentul nr.30 - domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, formularea din finalul acestui alin.2, mie mi se pare destul de vagă, "să aibă asigurări". Cred că s-ar impune o precizare clară: "să încheie poliţe de asigurare pentru daune". În felul acesta, ar fi mai bine susţinută ideea pe care o avea în vedere iniţiatorul acestui amendament.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, îngăduiţi-mi, cu toată sinceritatea şi cu tot respectul pentru domnul coleg, să apreciez în mod deosebit efortul pe care l-a făcut şi îl face continuu pentru a asigura nu numai pe fond, ci şi ca formă un act normativ extrem de bine gândit.

Susţin amendamentul şi vă rog frumos să îl votaţi şi dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul nr.30, cu propunerea de îmbunătăţire a formulării făcută de către domnul Damian Brudaşca.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.80 - Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în întregime şi în unanimitate în formularea din ordonanţă.

După pct.80, urmăriţi amendamentul nr.32. Comisia propune un text, două alineate noi la art.83.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.32?

Admis amendamentul şi se introduc cele două alineate.

La pct.81 - cu privire la art.84¹ - comisia nu a avut obiecţiuni.

Votat textul în formularea din ordonanţă.

La alin.2 - urmăriţi amendamentul nr.33.

Admis amendamentul şi modificat alin.2.

La pct.82 - cu privire la art.85 - urmăriţi amendamentul nr.34.

Admis amendamentul şi modificat textul.

La pct.83 şi 84 - Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea din ordonanţă.

Titlul cap.VI - Rămâne ca în ordonanţă.

Pct.85 - Nu sunt obiecţiuni.

Rămâne textul din ordonanţă.

Art.II - pentru literele a), b) şi c) - comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votate în formularea din ordonanţă.

Prin amendamentul nr.35, comisia propune ca, după lit.c), să se introducă două litere suplimentare - d) şi e).

Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul nr.35 şi se introduc literele d) şi e).

La art.III - pentru lit.a) - urmăriţi amendamentul nr.36.

Admis amendamentul nr.36 şi modificat lit.a).

Art.III - lit.b) şi c) - comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră?

Rămân textele din ordonanţă.

La lit.d) - urmăriţi amendamentul nr.37.

Admis amendamentul şi se abrogă lit.d).

Art.IV, V şi VI - comisia nu a avut amendamente.

Rămân textele din ordonanţă.

Art.VII - Nu sunt obiecţiuni.

Rămâne textul din ordonanţă.

La anexă urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.38.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.38 şi se introduce o nouă liniuţă, care începe cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritate competentă. Urmăriţi pag.37.

Admis amendamentul şi introduce textul respectiv.

După amendamentul nr.38 - urmăriţi vă rog amendamentul nr.39, care modifică linioara care începe cu "anumite planuri şi programe".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.39?

Admis amendamentul şi se modifică textul respectiv.

Celelalte linioare care urmează - amendamentul nr.39 - rămân în formularea din ordonanţă.

Pentru definiţia "autorităţi publice", de la pagina " " "

Domnul ministru Gaspar doreşte să intervină cu privire la anexă, pe o problemă de tehnică legislativă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o chestiune de redactare. pentru uşurarea identificării definiţiilor din anexă, v-aş propune ca fiecare text (care vedeţi că acum sunt cu liniuţă, şi nu se practică în procedura parlamentară trimitere la liniuţa a 7-a, a 8-a), să-l luăm şi să-l numerotăm fiecare caz în parte: 1, 2, 3 " " " până la sfârşit, şi atunci trimiterea va fi corectă: pct.60, pct.20 din anexă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, demonstraţia argumentelor domnului Gaspar am făcut-o eu, chinuindu-mă să identific liniuţele.

supun votului dumneavoastră, totuşi, această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi acum să ne ducem la punctul care va numerota "autorităţile publice" menţionate la amendamentul nr.40.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul şi modificat textul de la linioara respectivă.

Celelalte linioare care vor fi numerotate - dacă mai sunt obiecţiuni? Comisia nu a mai avut.

Votate toate în formularea din ordonanţă.

Pentru art.65, domnul preşedinte vine cu o reformulare definitivă.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, am reformulat lit.v), de la art.65, şi îngăduiţi-mi să-i dau citire. Îmi pare rău că nu este domnul profesor aici ca să vedem dacă gramatical am făcut acordul.

Deci, art.65 alin.1: "autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi:..." se va vedea lit.v) reformulată "realizează activităţile de elaborare şi implementare a politicilor, strategiilor şi reglementărilor de protecţie a mediului, cu sprijinul direct al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului."

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră reformularea acestui text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi, bineînţeles dacă o să avem condiţiile tehnice necesare.

Stimaţi colegi, pe ordinea de zi de astăzi mai era un proiect de lege care vizează un Acord internaţional, respectiv ratificarea celui de-al 4-lea Protocol Adiţional, semnat la Roma - 11 decembrie 2002.

Din partea iniţiatorilor, cine îl prezintă?

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul de lege.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anul 1998, a fost semnat, la Skopje, Acordul privind Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, ratificat de România prin Ordonanţa Guvernului nr.43/1999, aprobată prin Legea nr.108/2000.

Din dorinţa de a se implica activ în creşterea securităţii şi stabilităţii regionale, cele şapte state, părţi în acordul sus-menţionat, au constituit o componentă militară "Brigada multinaţională din Europa de Sud-Est", care poate fi angajată sub mandat ONU sau OSCE şi conducerea NATO sau UE, în misiuni de prevenire a conflictelor şi în alte operaţiuni în sprijinul păcii, inclusiv în menţinerea, înfăptuirea şi consolidarea păcii, precum şi în operaţiuni umanitare.

Menţionăm că, începând cu anul 2003, potrivit principiului rotirii, comandamentul acestei brigăzi va fi găzduit timp de 4 ani de către România. Pentru realizarea unei mai bune interoperativităţi între forţele statelor-părţi, au fost negociate şi aprobate până în prezent trei protocoale adiţionale.

Proiectul de lege pe care-l supunem atenţiei dumneavoastră are ca obiect ratificarea celui de-al 4-lea Protocol adiţional, semnat la Roma, la 11 decembrie 2002.

Îmbunătăţirile pe care protocolul le aduce au fost impuse în principal de necesitatea eficientizării activităţii brigăzii, cu referire la organigrama comandamentului şi planurile generice de operaţii.

De asemenea, pentru o interpretare şi aplicare unitară a prevederilor acordului de bază au fost redefinite unele noţiuni.

Având în vedere aceste considerente, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul vicepreşedinte Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-al 4-lea Protocol adiţional, semnat la Roma, la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje, la 26 septembrie 1998.

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare, în fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al 4-lea Protocol adiţional, semnat la Roma, la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje, la 26 septembrie 1998, trimis cu adresa nr.279/14.04.2003 şi înregistrat în 15.04.2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Proiectul de lege propune prin ratificarea celui de-al 4-lea Protocol adiţional, semnat la Roma, în decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, modificarea unor definiţii, termeni sau expresii din acest acord, în sensul actualizării lor în conformitate cu cerinţele actuale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi se adoptă potrivit art.74, alin.2 din Constituţie. La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi, din totalul de 26 membri. În urma dezbaterii, în şedinţa din 23 aprilie 2003, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

La dezbaterile generale, dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia dacă aveţi obiecţiuni, la formula adoptată de Senat? Nu.

Votat în unanimitate această formulă de titlu.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a Protocolului, protocol pe care îl aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final într-o şedinţă viitoare.

Stimaţi colegi, în continuare vom lua proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costieră.

Rog iniţiatorul să prezinte raportul. Poftiţi, domnule ministru. V-aş ruga, stimate coleg, fiindcă suntem în procedură de urgenţă, să faceţi prezentarea foarte scurtă.

Domnul Ioan Jelev:

Susţinem întru totul promovarea acestui proiect de lege în forma în care a fost aprobat şi de comisie. Motivele sunt şi de aliniere la cerinţele Uniunii Europene, dar şi la un număr de 12 convenţii internaţionale în domeniu, care prin acest cadru pot fi mult mai bine aplicate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Oltean, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere şi, succint, şi raportul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere a fost analizată de către comisie, şi luându-se în calcul şi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Legea a trecut şi prin Senat, iar comisia a întocmit un raport favorabil. Ca timp de dezbatere: un minut pentru fiecare intervenţie individuală şi 30 minute pentru dezbaterea integrală a textului de lege. Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere? De acord.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O secundă să aveţi răbdare, ca să-mi aducă proiectul de lege, după care să-l dezbatem. Până atunci, rog şefii grupurilor parlamentare să-şi anunţe toţi colegii să se prezinte la ora 12,00 la vot final.

Stimaţi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.2? Nu aveţi.

S-a admis amendamentul nr.2 şi se modifică textul articolului unic.

În continuare, vă rog să urmăriţi ordonanţa. La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat titlul ordonanţei în formula iniţiatorului.

Cap.I. Nu sunt obiecţiuni.

Votat titlul în formularea iniţiatorului.

Art.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 din cap.I. Nu sunt obiecţiuni la niciunul. Votate în unanimitate.

Titlul cap.II şi a secţiunii I. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea din ordonanţă.

Art.11 şi 12. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea din ordonanţă.

La art.13, alin.1, 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanţă.

După alin.3, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.3, care introduce un nou alineat, numerotat de comisie, provizoriu 3¹ .

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3?

Admis amendamentul şi se introduce un nou alineat.

La alin.4, 5 şi 6 de la art.13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanţă.

Pentru alin.7, urmăriţi amendamentul nr.4.

Admis amendamentul şi modificat alin.7.

La alin.8, 9 şi 10. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votate toate în formularea iniţiatorului.

Art.14 şi 15. Nu aveţi obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

Art.16, alin.1, urmăriţi amendamentul nr.5. Alin.1 şi 2, nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul şi modificat cele două alineate.

Pentru art.16, alin.3, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat alineatul în formularea din ordonanţă.

Art.17, secţiunea a 2-a, titlul art.18, 19 şi 20, dacă aveţi obiecţiuni?

Votate toate în formularea din ordonanţă.

Art.21 - titlul secţiunii a 3-a şi art.22.

Nefiind obiecţiuni, votate toate în formularea din ordonanţă.

Titlul secţiunii a 4-a şi art.3, votate în formularea din ordonanţă.

Titlul secţiunii a 5-a, art.24, 25 - Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea din ordonanţă.

Secţiunea a 6-a. Titlul art.26 - cuprins. Nu sunt obiecţiuni.

Votate ca în ordonanţă.

Titlul secţiunii a 7-a, art.27. Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul secţiunii a 8-a, art.28, 29, 30, 31, 32, 33 şi 34. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul secţiunii a 9-a. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

La art.35, domnul secretar, domnul deputat Leonăchescu are o intervenţie.

Urmăriţi, vă rog şi amendamentul nr.6 şi ascultaţi-l pe domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem două variante şi se referă la un spaţiu privind autorizarea de construire a unor şosele pe banda litorală. Prima variantă era de 100 până la 300 de metri zonă protejată interzisă pentru construcţia unei şosele.

În varianta nouă, se propune de la 50 la 100 de metri zonă de protecţie. Pentru o şosea zonă de protecţie pe malul mării de 50 de metri este mult prea puţin. Şi-apoi, limita de la simplu la dublu este greu de acceptat.

Eu sunt pentru soluţia să precizăm 100 de metri. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul ministru şi apoi domnul preşedinte.

Domnul Ioan Jelev:

Noi susţinem în continuare varianta care e prevăzută, având în vedere variaţia mare şi situaţiile deosebite, de a se menţine această marjă între 50 şi 100 de metri.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Şi noi menţinem punctul de vedere exprimat în art. 35 alin. 1 şi vă rog să observaţi, stimaţi colegi, că acesta este pus de acord cu alin. 1 al art. 16, pentru că în opinia noastră am analizat cu foarte multă atenţie propunerile făcute. Am constatat că pe întreg litoralul românesc sunt deja sute de loturi în proprietatea privată, care au fost atribuite în conformitate cu Legea nr. 18/1991, precum şi Legea nr. 1/2001 şi o altfel de propunere, o altfel de suprafaţă aprobată, ar fi de natură să atenteze în mod evident la dreptul de proprietate şi la uzufructul asupra terenului.

Noi apreciem că această distanţă de 50 - 100 de metri este una bună şi pentru protecţia mediului şi protecţia zonei respective, cât şi pentru protecţia dreptului de proprietate al celor care au terenuri în imediata apropiere. De aceea ne menţinem punctul de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În fond, este şi o continuare a ceea ce noi deja am agreat acum câteva minute. Este în concordanţă această prevedere cu art. 16 care este deja votat. Nu vreau să invoc o serie întreagă de argumente pentru care trebuie să rămână în formula agreată de comisie. Am venit doar să-mi susţin amendamentul şi, de altfel, chiar pe coloana din dreapta se scrie: "pentru a fi în concordanţă cu amendamentele de la art. 16". Practic, nu numai că nu mai putem modifica art. 16, dar încă o dată nu vreau să le invoc, sunt o serie întreagă de argumente care pledează pentru ceea ce a stabilit comisia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Jelev, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la analogia pe care colegul nostru o invocă cu art. 16, analogie de situaţie.

Domnule Jelev? Colegul nostru, Puiu Haşotti a spus că noi am adoptat deja art. 16 care "..

Vă rog, domnule ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar (ministru pentru relaţia cu parlamentul):

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi că art. 16 alin. 1, care a fost votat, într-adevăr, cu acea limită între 50 şi 100 metri, are alt obiect. Acolo se vorbeşte de conservarea condiţiilor ambientale şi valori patrimoniale şi peisagistice, pe când la art. 35 alin. 1 este vorba de construcţia de străzi. Şi atunci ai nevoie pentru a asigura siguranţa în circulaţie, totuşi, de un spaţiu mai mare. Este cu totul altceva. Nici nu se corelează cele două texte prin obiectul de reglementare.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, aţi ascultat şi argumentele domnului Leonăchescu şi ale domnului Haşotti. Aţi auzit şi explicaţiile comisiei şi ".. Poftiţi?

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

O explicaţie, domnului secretar Gaspar.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi aţi dat-o deja! Poftiţi, mai interveniţi o dată. Aveţi cuvântul.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc. În fond, este vorba despre exact acelaşi lucru şi vreau să înţelegeţi, domnule ministru Gaspar. Indiferent că se construieşte o clădire, o construcţie mai mare sau mai mică sau o şosea, perimetrul de protecţie, zona de protecţie este de 50 - 100 metri.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Haideţi, că s-au dat toate explicaţiile posibile. Pentru că s-a propus, practic, reformularea pe fond a amendamentului comisiei, eu, potrivit Regulamentului, sunt obligat să supun întâi votului amendamentul comisiei, în formularea acesteia.

Cu privire la art. 35 supun votului dumneavoastră amendamentul 6, al comisiei.

Cine este pentru alin. 1, că numai acolo s-au făcut obiecţii? Vă rog să vă exprimaţi prin vot, stimaţi colegi. Staţi puţin, că am impresia că nu ştiţi ce votaţi. De pildă, domnul Haşotti, care a făcut o propunere împotriva amendamentului, votează pentru el şi ceilalţi... dumneavoastră, care sunteţi împotriva amendamentului, domnul Haşotti, nu votaţi amendamentul comisiei! Vă rog frumos să fiţi atenţi la dezbateri, stimaţi colegi!

La amendamentul 6, cu privire la art. 35 alin. 1, comisia propune următorul text: "Autorizarea de construire de noi şosele în bandă litorală de 50 - 100 metri, paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate este interzisă". Iar această propunere de amendament, a comisiei este susţinută şi de Guvern.

Voci din sală:

Nu e susţinută!

Domnul Valer Dorneanu:

Care, domnule?! 100 - 300?

Domnul preşedinte al comisiei, vă rog să interveniţi şi dumneavoastră, ca să ştie lumea ce votează.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea - şi cel puţin cred că aşa s-a înţeles - este împotriva amendamentului şi menţinerea textului în forma...

Domnul Valer Dorneanu:

Erau două amendamente: unul al comisiei şi unul împotrivă, tot amendament al domnului Haşotti şi domnului Leonăchescu.

Domnul Acsinte Gaspar:

La art. 35 alin.1, aşa cum a sesizat şi domnul secretar Leonăchescu, Guvernul merge pe varianta iniţială, în sensul că banda aceea de protecţie pentru construirea de şosele să fie "între 100 şi 300 de metri", şi nu "între 50 şi 100 metri", cum s-a propus de către comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Cred că trebuie să clarificăm întâi şi întâi un lucru. La adoptarea şi la dezbaterea la nivelul comisiei Guvernul a fost reprezentat de către reprezentanţii Ministerului Mediului care sunt, de fapt, iniţiatorii acestui proiect de lege. Atunci noi ne-am pus de acord în privinţa aceasta şi am convenit că art. 35 alin. 1, în forma consacrată în raport, reprezintă şi punctul de vedere al iniţiatorului şi punctul de vedere al comisiei. Rămân acum surprins că domnul ministru Gaspar vine şi spune că reprezintă punctul de vedere al Guvernului.

Vreau să înţeleg dacă Ministerul Mediului, care a reprezentat la dezbatere Guvernul şi care şi-a exprimat deja punctul de vedere, înainte de domnul ministru Gaspar, reprezintă tot un minister din Guvernul Năstase sau reprezintă altceva, pentru că nu pot să cred că există aici doi miniştri care au două puncte diferite, făcând parte din acelaşi Guvern?!

De aceea, noi ne menţinem punctul de vedere al comisiei, punct de vedere pus de acord cu reprezentantul Guvernului la şedinţa de dezbatere a comisiei şi nu credem că mai sunt argumente care să conducă spre un alt punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru. Fiind şi o problemă industrială, poate ne ajută Comisia pentru industrii.

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu este chiar industrială, este o problemă de infrastructură rutieră. Sigur că Guvernul, în înţelepciunea lui, a analizat această bandă litorală, privind şi protecţia şi în mod special este problema de protecţie a litoralului, propunând ca această bandă să fie cuprinsă între 100 şi 300 de metri, pentru că această zonă trebuie să fie protejată inclusiv împotriva vibraţiilor. Există suficiente zone şi construcţii din ţară unde se introduc astfel de restricţii, pentru că există aceste pericole.

A apropia banda de construcţie a infrastructurii rutiere de banda de litoral la 50 de metri, sigur că există un risc care nu poate fi compensat de înţelepciunea Comisiei pentru administraţie.

În condiţiile acestea, vă propun, stimaţi colegi, să lăsaţi această bandă de protecţie în limitele a 100 - 300 metri, cu atât mai mult cu cât chiar domnul preşedinte al comisiei, domnul deputat Oltean, face şi propunerea, la alin. 4, ca în ceea ce a mai rămas din banda de litoral sub 100 de metri, să se poată construi o zonă de promenadă.

În consecinţă, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot propunerea iniţiatorului ca banda litorală să fie lăsată la limitele 100 - 300 de metri.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean, şi apoi domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă şi, în consecinţă, normele de adoptare în această procedură sunt altele şi v-aş ruga să aveţi în vedere acest lucru.

În al doilea rând, ţin să precizez că amendamentele care au fost făcute şi care au fost însuşite de către o comisie, de comun acord cu ministerul apelor şi protecţiei mediului - repet - au fost amendamente venind din partea partidului de guvernământ. De aceea, rămân extrem de surprins neplăcut că cei care şi-au făcut amendamente, colegii vin şi le contestă, încălcând în acelaşi timp şi procedura de dezbateri în regim de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

În ordinea în are s-a solicitat cuvântul: domnul Leonăchescu, domnul Haşotti şi pe urmă dumneavoastră.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iertaţi-ne că intervenim la această problemă deosebit de delicată, chiar dacă suntem în procedură de urgenţă şi suntem blocaţi de anumite norme de comportament în discutarea unui proiect aflat într-o asemenea procedură.

Ia gândiţi-vă că avem la limita minimă 50 metri zonă de protecţie o curbă şi o maşină merge cu 200 Km/oră. La un accident ajunge imediat în mare. Deci nu este vorba numai de securitatea zonei şi a unor mici obiective, este vorba de securitatea circulaţiei. Limita minimă este practic inacceptabilă.

În al doilea rând, mie mi se pare că limita maximă este prea mare, 300 metri, dar nu o comentez. Vor fi situaţii şi, şi, dar măcar să ne asigurăm la limita minimă. 50 metri este mult prea puţin.

În ce priveşte valoarea zonei de protecţie, atrag atenţia că în funcţie de obiectivul respectiv, de construcţia respectivă, ea variază. Avem rezervoare de apă la care luăm drept zone de protecţie distanţe mai mari şi aşa mai departe.

Avem centrale nucleare cu zone de protecţie şi mai mari. aici credem, pe baza experienţei în domeniu, şi eu lucrez în domeniu, că limita de 50 de metri este inacceptabilă.

Dacă contrapunem securitatea circulaţiei, fenomenele geoclimatice, inundaţii, peste limita de 50 de metri nu mai asigurăm nici un fel de securitate. Sunt foarte multe argumente să evităm această capcană. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Şi mie îmi pare rău că intervin, dar noi am hotărât o primă limită de 50 şi 100 de metri. Deci, în această limită este vorba de construcţii pentru spaţiile comerciale.

Noi dacă prelungim la 300 de metri sau la 200 metri eu vă pun o simplă întrebare: cum mai pot fi aprovizionate spaţiile comerciale, cum pot fi aprovizionaţi agenţii economici care desfăşoară o activitate economică pe litoral? Şi nu este vorba numai despre ceea ce se va construi, este vorba de staţiuni care deja există şi în care nu se mai poate construi practic nimic.

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiţi la microfon, stimate coleg, că este important să vă audă colegii.

Domnul Puiu Haşotti:

Era o obiecţiune. De aceea eu am făcut referire la armonizarea cu art. 16. Dacă vreţi, sigur, noi suntem suverani, putem să facem şi un compromis. Vă propun 50 - 150 metri, ca să fim, cât de cât în concordanţă cu ceea ce am votat deja şi cu ceea ce este logic.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton. Staţi în ordinea în care v-aţi înscris.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dacă înţeleg eu bine, dezbatem alin. 1 de la art. 35, unde se vorbeşte despre construirea de noi şosele. Deci, prima dată "noi" şi pe urmă "şosele". Pentru mine, o stradă de aprovizionare către un hotel, motel sau punct de alimentaţie publică nu înseamnă şosea. Pentru mine, şosea este altceva. Poate eu nu înţeleg bine limba română.

Pe de altă parte, este vorba de o bandă. Cineva, din acest art. 35, vă spun sincer, eu nu ştiu cine, va decide că la un moment dat această bandă este de 100 sau 300 metri. Deci, cineva, probabil autoritatea competentă de mediu sau cea care eliberează autorizaţia de construcţie, va fi cea care va spune: uite, aici te duci până la 100 metri, aici te duci doar până la 250 metri, că cineva va spune până unde să se ducă cu această nouă şosea.

Întrebarea este: e bine să avem o şosea la 50 metri de ţărm? Este bine să mergem până acolo cu 50 de metri sau ne oprim la 100 de metri? Şi pe urmă vedem dacă putem să venim până la 300, la 200, la 250 metri, la această posibilitate de interdicţie, sau mergem numai pe 100 metri. Nu te mai poţi apropia mai mult de 100 de metri de ţărm. Este o întrebare.

Eu, unul, cred şi sunt convins că nu putem deschide o portiţă către 50 metri, şosea nouă construită la 50 metri de malul mării.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Conţinutul acestui alineat a stârnit discuţii contradictorii nu numai între reprezentanţii grupurilor parlamentare, dar şi între reprezentanţii Guvernului. De aceea, eu vă propun ca alin. 1 al art. 35 să fie retrimis comisiei pentru a fi reanalizat în directă concordanţă cu art. 16, care a fost deja votat, pentru că nu cred că putem să acceptăm ca o construcţie definitivă să fie aşezată la 50 de metri de litoral, iar şoseaua să fie construită la 300 metri de litoral. Deci, trebuie să punem de acord cele două articole, chiar dacă art. 16 a fost acceptat în comisie. Eu vă propun ca alin. 1 al art. 35 să fie retrimis comisiei, pentru o nouă analiză.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cred că propunerea se încadrează şi în prevederile Regulamentului, având în vedere consecinţele asupra textelor deja votate, dacă noi am schimba soluţia.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea acestui alineat comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate s-a trimis textul comisiei.

Pentru alin. 2, 3 de la art. 35 şi pentru alin. 4, introdus prin amendamentul 6, dacă sunt obiecţii? Votate în unanimitate cele trei alineate.

La art. 36, titlul Secţiunii a 10-a, art. 37, 38, dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul Secţiunii 1 şi art. 39? Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele în formularea comisiei.

Titlul Capitolului III. Votat în formularea din ordonanţă.

Articolele 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea din ordonanţă.

Articolele 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59 şi titlurile Secţiunilor 1 - 4, dacă aveţi obiecţiuni? Votate toate în formularea din ordonanţă.

Titlul Secţiunii a 5-a. Votat în formularea din ordonanţă.

La art. 60. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 7.

Domnule preşedinte Oltean?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Propun ca şi art. 60 alin. 2 să fie retrimis comisiei, pentru a fi corelat cu celelalte articole.

Domnul Valer Dorneanu:

Corect, pentru că sunt aceleaşi probleme.

Stimaţi colegi,

La art. 60 alin. 1 şi 3 dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea din ordonanţă. Pentru alin. 2 s-a făcut propunerea similară celei precedente, de restituire la comisie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului V. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 61. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului VI. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolele 62, 63, 64, 65, titlul Secţiunii a 2-a, art. 66, titlul Secţiunii a 3-a, art. 67. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate toate în formularea din ordonanţă.

Titlul Secţiunii a 4-a. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 68. La alin. 1 dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea din ordonanţă.

La alin. 2 urmăriţi litera i), amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 8. Modificată lit. i). Pentru celelalte litere de la alin. 2 comisia nu a mai avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate toate în formularea din ordonanţă.

Alineatele 3, 4, 5, 6 ale art. 68. Sunt obiecţiuni? Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul Capitolului VII. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolele 69, 70, 71, 72 dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul Capitolului VIII. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 73, 74, 75. Sunt obiecţiuni? Votate în unanimitate.

Salutăm prezenţa în sală a Grupului Liberal.

Titlul Capitolului IX. Sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 76. Votat în unanimitate.

Articolul 77 alin. 1. Urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat art. 77 alin. 1.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie amendamentul 9. Comisia face doar câte o modificare la cele trei puncte: 1, 2 şi 3.

Dacă aveţi obiecţiuni? Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

grupul nostru parlamentar a formulat prin domnul Pleşa o propunere, o amendare. Eu am la alin. 1 o intervenţie, în scopul unei redactări mai simple, mai directe şi mai eficace.

Primele trei rânduri ale alin. 1 practic nu sunt necesare. Eu aş propune să menţinem ultimele două rânduri, şi anume, noua redactare: "Evacuările în mediul marin ale compuşilor organohalogenaţi sunt strict interzise". ceea ce este în preambul se înţelege de peste tot, inclusiv din corpul acestei legi. "În scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului marin al Mării Negre, din surse de pe uscat". Este absolut inutil şi mult prea redundant. Deci, propun eliminarea primelor două rânduri şi păstrarea ultimelor două şi avem o exprimare directă, simplă, eficace.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Iniţiatorul? Domnule preşedinte Oltean, dumneavoastră aţi fost atent la amendamentul domnului Leonăchescu? Vă rog să-l consultaţi, dacă aveţi vreo neclaritate.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Cunosc amendamentul domnului deputat Pleşa. La vremea respectivă am apreciat că nu este întemeiat şi ne menţinem punctul de vedere şi acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar de stat Jelev.

Domnul Ioan Jelev:

Şi noi ne menţinem punctul de vedere de a rămâne cu formularea completă.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, cu aceste explicaţii, amendamentul 9 al comisiei, cu privire la cele trei puncte de la art. 77, votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul 9?

Stimaţi colegi,

La dezbateri participă şi sala, nu numai prezidiul, iniţiatorul şi preşedintele comisiei, sau măcar la vot.

Cine este pentru amendamentul 9 cu privire la art. 77? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

La art. 78 dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea Guvernului.

Articolele 79, 80. Nu sunt obiecţiuni. Votate amândouă în formularea Guvernului.

La art. 81 urmăriţi amendamentul 10. Admis amendamentul, se modifică textul.

Articolul 82. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Guvernului.

Titlul Capitolului X. Sunt obiecţiuni? Votat în formularea Guvernului.

Articolele 83, 84, 85 şi 86. Nu sunt obiecţiuni. Votate toate în formularea Guvernului.

Articolul 87. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

Anexa 1. Nu sunt obiecţiuni. Votată în formularea Guvernului.

Anexa nr.2. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Anexa nr.3. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate.

Am parcurs acest proiect de lege, distinşi colegi.

Până la ora votului final mai avem un proiect de lege restant, pe care l-am trimis comisiei pentru câteva puncte. Este vorba de Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie. S-a cerut comisiei un raport suplimentar. Vă rog să luaţi acest raport.

La amendamentul 1, cel cu privire la art. 2 alin. 1, 2, 3, 4, vă repet, exista dilema dacă denumirea entităţii este "şcoală" sau "academie" şi comisia propune denumirea de "şcoală".

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Admis amendamentul, se modifică art. 2 în mod corespunzător.

Al doilea text trimis comisiei pentru raport suplimentar este art. 9, cu privire la care vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Admis amendamentul 2, se modifică în mod corespunzător art. 9.

Al treilea text restituit comisiei a fost art. 11 alin. 1. Urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 13 alin. 1 urmăriţi amendamentul 4. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art. 13 alin. 1.

Pentru art. 17 alin. 1 urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat în mod corespunzător textul.

Pentru art. 18 alin. 1 urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat textul.

Pentru art. 19 alin. 1 urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzător.

Cu aceasta, am parcurs şi acest text, spre bucuria Comisiei pentru industrii.

Rog secretarii să verifice cvorumul din sală.

142 de prezenţe în sală, faţă de cifra înregistrată. Îl rog pe domnul secretar Leonăchescu să facă apelul şi rog staff-ul tehnic să prezinte la primul Birou Permanent lista celor care şi-au înregistrat prezenţa în această zi, ca să o comparăm cu cei care vor răspunde astăzi apelului nominal.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - absent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - absent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duţu Constantin - prezent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Esergep Gelil - absent

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, stimate coleg, constatăm noi, numărând voturile care s-au adunat între timp, că suntem în cvorum. V-aş propune să întrerupem aici şi să începem derularea listei de vot final.

V-aş ruga pe toţi să luaţi loc în sală şi până când vă aşezaţi să-mi daţi mie voie să fac o propunere cu privire la două din proiectele înscrise pe ordinea de zi la vot final.

Stimaţi colegi,

Pentru că sunt iniţiator la una din propunerile înscrise la vot final, respectiv, cea de la pct. 7, Propunere legislativă privind unele măsuri referitoare la mişcare antifascistă din România, v-aş ruga să-mi permiteţi să vă solicit restituirea acestei propuneri la comisie. Explicaţiile ar fi următoarele: cred că orice om trebuie să aibă puterea de reflecţie şi de a înţelege când s-a pripit în aprecierea unor formule şi mie nu-mi lipseşte această calitate, de a recunoaşte că am greşit. Printre dispoziţiile care erau cuprinse în această propunere, unele se refereau la acordarea unor indemnizaţii acelor luptători din mişcarea antifascistă care au suferit prigoana autorităţilor vremii şi au suferit chiar unele invalidităţi.

Dar, pe lângă aceste prevederi, pe care le susţin în continuare, unele se refereau la susţinerea Asociaţiei antifasciştilor români şi la susţinerea din subvenţii bugetare a unei reviste a acestei asociaţii. Lecturând ultimele numere ale acestei reviste, eu constat că nu mă pot asocia cu conţinutul acelor articole, care cuprind o tentă antiamericană foarte virulentă şi una care tinde să aducă apologie comunismului.

Pentru că nu mă pot asocia cu asemenea idei, daţi-mi voie, împreună cu colegul meu, să reflectăm asupra reformulării acestui proiect, în sensul de a se limita exclusiv la acordarea unor ajutoare acelor luptători antifascişti adevăraţi care au suferit prigoana vremii.

Şi, pentru a nu mai fragmenta propunerile cu privire la lista proiectelor înscrise pentru vot final, daţi-mi voie să vă fac o propunere similară şi pentru proiectul de la pct. 4, cel cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 60 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, unde sunt două texte foarte controversate şi unde comisiile, mai exact, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic poate să găsească un text adecvat, care să nu mai creeze probleme. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Are cuvântul domnul deputat Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să apreciem pozitiv, Grupul Partidului Naţional Liberal, aceste propuneri şi suntem întru totul de acord cu ele. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră restituirea punctelor 4 şi 7 din lista votului final pentru astăzi la comisie. Mulţumesc.

(Domnul deputat Dumitru Bălăeţ îşi exprimă dorinţa de a lua cuvântul.)

Stimate coleg,

Lăsaţi la urmă intervenţia aceasta, vă rog insistent! După vot. E totuşi mai important să votăm legile înscrise pe ordinea de zi, vă rog insistent. Am intrat deja în procedura de vot final şi...

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Nu s-a intrat în procedura de vot final şi, după vot, nu are rost să mai discutăm problema respectivă.

Domnul Valer Dorneanu:

O să vă dau cuvântul după încheierea procedurii de vot final, pentru intervenţia dumneavoastră umanitară.

1. Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, lege care urmează să fie votată în condiţiile art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

2. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular. Lege cu caracter organic, se votează conform art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

3. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de detectiv particular. Comisia propune, ca urmare a primului vot al dumneavoastră, respingerea acestei iniţiative legislative.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abţineri? nu sunt.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. S-a restituit comisiei.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2002 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru soluţia de respingere? Vă rog să vă pronunţaţi! 221 voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.11 şi art.42 din Legea Audiovizualului nr.504/2002. Se propune respingerea propunerii legislative.

7. Propunerea legislativă de la pct. 7 a fost restituită comisiei.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abţineri? 13 abţineri.

8. Propunerea legislativă privind reînfiinţarea satului Hemieni, comuna Pârjol, jud. Bacău. Lege cu caracter organic, se votează conform art. 74 alin. 1 din Constituţie.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Multe voturi neexprimate.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Şi voturi neexprimate.

10. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 234 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

11. Propunerea legislativă privind reevaluarea drepturilor salariale ale cadrelor didactice din învăţământul superior şi din institutele de cercetare. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 8 abţineri.

Foarte multe voturi neexprimate.

12. Propunerea legislativă pentru menţinerea în activitate a medicilor de familie stabiliţi în mediul rural şi după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. 1 din Constituţie. De asemenea, comisia a propus respingerea.

Cine este pentru această soluţie? 176 voturi pentru.

Împotrivă? 41 voturi împotrivă.

Abţineri? 8abţineri.

13. Propunerea legislativă privind modificarea art.185 alin.(2¹) din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. 1 din Constituţie. Comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2002 privind Fondul pentru mediu. De asemenea, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 193 voturi pentru.

Împotrivă? 41 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

15. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 3 din Legea 61/1993 privind alocaţiile de stat pentru copii Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. 1 din Constituţie. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abţineri? 1abţinere.

16. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. 1 din Constituţie. Comisia a propus respingerea iniţiativei.

Cine este pentru această soluţie? 191 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 41.

Abţineri? 5 abţineri.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.197/2002 pentru modificarea şi completarea art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001. Se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru această soluţie? 211 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Dar multe voturi neexprimate.

18. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Traian, judeţul Ialomiţa. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. 1 din Constituţie. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 211 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

V-aş ruga să vă hotărâţi mai repede cum votaţi, nu votaţi în scară, că îl încurcaţi pe domnul secretar.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2003 privind acordarea unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice. Se propune respingerea ordonanţei.

Cine este pentru? 187 voturi pentru.

Împotrivă? 36 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

20. Propunerea legislativă privind aducerea amplasamentelor şi a zonelor afectate, aferente încetării definitive a unor activităţi, într-o stare care să permită reutilizarea acestora.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? 36.

Abţineri? Nu sunt.

21. Propunerea legislativă pentru soluţionarea spaţiilor de locuit ale cadrelor didactice din învăţământul superior.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 187 voturi. Vă mulţumesc.

Împotrivă? 42 de voturi.

Abţineri? Nu sunt.

22. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Valea Drăganului, judeţul Cluj. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 177 voturi pentru.

Împotrivă? 50 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

23. Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Gilău, judeţul Cluj. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 50 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2003 pentru modificarea art. 8 lit.e) din Legea nr.148/2000 privind publicitatea. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă? 35 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2002 privind publicitatea.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru soluţia de respingere? 191 de voturi pentru.

Împotrivă? 35.

Abţineri? Nu sunt.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.359/2 august 2000.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 212 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt, dar sunt voturi neexprimate.

27. Propunerea legislativă pentru prevenirea şi sancţionarea profanării valorilor religioase.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 33 de abţineri. Multe voturi neexprimate.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluţie? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Multe voturi neexprimate.

29. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar valutare, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Împotrivă? 33.

Abţineri? Nu sunt.

30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea, în sistem descentralizat, în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Împotrivă? 36 de voturi împotrivă în cele două părţi.

Abţineri? O abţinere.

31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1997 cu privire la finanţarea, în sistem descentralizat, în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 176 de voturi pentru.

Împotrivă? 34 de voturi în cele două părţi.

Abţineri? O abţinere.

32. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.200/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

33. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.38/2000, aprobată prin Legea nr.315/2001.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Împotrivă? 33 în stânga.

Abţineri? Nu sunt.

34. Propunerea legislativă privind plata dividendelor la societăţile comerciale cu răspundere limitată.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 176 de voturi.

Împotrivă? 33.

Abţineri? O abţinere.

35. Propunerea legislativă privind recalcularea valorii poliţelor de asigurări de viaţă de către societăţile de asigurări.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 172.

Împotrivă? 33.

Abţineri? Nu sunt.

36. Propunerea legislativă privind recalcularea valorii carnetelor de economii cu câştiguri în autoturisme şi bani emise de Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C).

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

37. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţie, reglare şi/sau desfăşoară activitate de reconstrucţie a vehiculelor rutiere. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Mulţi nu s-au pronunţat.

38. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Europene asupra promovării serviciului de voluntariat transnaţional pe termen lung pentru tineret, încheiată la Strasbourg la 11 mai 2000. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

39. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 196 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

40. Proiectul de Lege privind energia electrică şi termică. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 191 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 3 abţineri şi multe voturi neexprimate.

41. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

42. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2003 pentru modificarea art.8 din Legea nr.543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 179 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Domnul Boc doreşte să explice votul la ultimul proiect votat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La pct.42 este votul pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2003 pentru modificarea art.8 din Legea nr.543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni şi pentru Propunerea legislativă care există cu acelaşi obiect.

În primul rând, aş vrea să menţionez faptul că este vorba despre o premieră. Iată, şi o propunere legislativă din partea Opoziţiei este acceptată de către majoritatea parlamentară, cu singura observaţie că a fost nevoie şi de o ordonanţă de Guvern care să dubleze o propunere legislativă formulată de către Opoziţie.

În al doilea rând, aş vrea să menţionez faptul că acest proiect de lege sper să fie o lecţie finală pentru Ministerul Justiţiei, care, în urma acestor proiecte, să nu mai încerce să revoluţioneze sistemul judiciar, să nu mai încerce să revoluţioneze instituţia graţierii, aşa cum a dorit-o. Să-şi amintească discuţiile care au avut loc în plenul Camerei Deputaţilor, când experţii în materie s-au pronunţat împotriva soluţiei propuse de către Ministerul Justiţiei, iar Curtea Constituţională i-a infirmat poziţia cu privire la problematica graţierii.

Deci, iată că o propunerea legislativă a Opoziţiei, a Partidului Democrat în speţă, trece, dar orgoliul Guvernului a fost mai presus şi a venit cu o ordonanţă de urgenţă pentru a anihila şi o umilă iniţiativă formulată de către Opoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

43. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr.II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

44. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor publici. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 189.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

45. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 194 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

46. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru reabilitarea liniei de cale ferată de la graniţa ungară până la Simeria şi studiile adiacente, România", semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 20 decembrie 2001. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

47. Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenţia Europeană asupra recunoaşterii şi executării hotărârilor în materie de încredinţare a copiilor şi de restabilire a încredinţării copiilor, adoptată la Luxemburg la 20 mai 1980. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 188 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

48. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind facilitarea accesului internaţional la justiţie, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 188 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

49. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind transportul maritim, semnat la Cairo la 15 octombrie 2002. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 188 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

50. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Cehă în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti la 24 septembrie 2002. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 188 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

51. Proiectul de Lege privind trecerea cu titlu gratuit a unei părţi dintr-un imobil, situat în municipiul Bucureşti, din proprietatea publică a statului şi administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat în proprietatea privată a Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

52. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2003 privind acordarea dreptului de a procura, deţine şi folosi sigilii cu stema României şi timbru sec instituţiilor de învăţământ superior particular acreditate, care fac parte din sistemul naţional de învăţământ. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

53. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere şi eliberarea cărţii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

54. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureşti şi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru finanţarea Proiectului privind infrastructura urbană în Bucureşti la 19 decembrie 2000 şi pentru modificarea Legii nr.489/2001 privind ratificarea acestui contract. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

55. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Autoritatea electorală. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul Boc doreşte să explice votul Grupului parlamentar al PD.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege din următoarele considerente:

În primul rând, această Autoritate Electorală Permanentă nu este reglementată în maniera în care s-ar fi dorit a fi într-un stat democratic, şi anume: pe de o parte, în interiorul Autorităţii Electorale Permanente nu există acea comisie pentru conturi de campanie electorală, care ar urma să gestioneze şi în acelaşi timp să verifice modul în care sunt cheltuiţi banii în campaniile electorale, întrucât acest control care se face acum prin intermediul Curţii de Conturi este ineficient, iar soluţia propusă şi susţinută şi de Asociaţia Pro Democraţia era ca în subordinea acestei Autorităţi Electorale Permanente să figureze o comisie pentru conturi de campanie electorală, iar această autoritate independentă să verifice modul de gestionare a banilor din campania electorală. Este un pas care, apreciem noi, trebuia să fie făcut pe linia întăririi transparenţei cheltuirii banului public în perioada campaniilor electorale.

În al doilea rând, la nivelul incompatibilităţilor, din nefericire, plenul Camerei nu a admis amendamentele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, prin care ceream ca preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente să nu poată fi soţ sau rudă până la gradul III inclusiv cu persoanele care numesc membrii în Autoritatea Electorală Permanentă, şi era vorba de preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele României şi rude cu preşedinţii partidelor politice. Era o măsură care urmărea din nou să întărească transparenţa şi corecta gestionare a Autorităţii Electorale Permanente.

Şi al treilea motiv pentru care am votat împotrivă se datorează faptului că nu s-a acceptat în plenul Camerei Deputaţilor amendamentul Partidului Democrat, prin care ceream ca, acum, la modificarea Legii electorale, partidele politice să fie obligate să includă pe listele electorale cel puţin 30% femei. Repet: cel puţin 30%, şi nu alte procente - nu 50%, nu 60%, cât există în alte ţări din Uniunea Europeană. Noi am spus că un început ar fi fost bun cu 30%, pentru a stimula participarea femeilor la viaţa publică şi ar fi răspuns unei exigenţe europene, fiind un principiu de largă respiraţie democratică.

Iată doar trei din argumentele pentru care Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

56. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcţii. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.(1) din Constituţie.

Cine este pentru această lege? 182 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

57. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol adiţional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forţa multinaţională de Pace din Europa de Sud - Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 182.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

58. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr.137/1995, lege dezbătută astăzi. Lege cu caracter organic, conform art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

59. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/1999 privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie. Lege cu caracter ordinar, conform art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Domnule Bălăeţ, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Vă rog să îmi permiteţi să evoc aici, în Camera Deputaţilor, doi oameni importanţi ai culturii române care s-au stins din viaţă în săptămâna patimilor de dinaintea minivacanţei parlamentare şi, deci, nu am avut posibilitatea să îi evocăm aici.

Primul dintre aceştia este marele regizor, actor şi scenarist cinematografic Emil Loteanu, care s-a stins la Moscova, în noaptea de joi spre vineri, 18 aprilie 2003.

Loteanu s-a născut român în urmă cu 66 de ani, la 6 noiembrie 1936, în satul Clocouşna, raionul Ocniţa din nordul Basarabiei. A urmat şcoala la Rădăuţi şi apoi la Sfântul Sava din Bucureşti. Vicisitudinile soartei l-au dus apoi în RSS Moldova, unde se născuse, şi apoi la Moscova, unde talentul său excepţional s-a remarcat în domeniul scenariului şi regiei de film.

"Poienele roşii" (1966), "Lăutarii" (1971), "Şatra" (1976), "Drama la vânătoare" (1980) sunt filme ale sale care au impus un stil propriu de un accentuat lirism în cinematografia mondială.

Loteanu s-a inspirat şi din opere ale culturii române. Filmul său "A fost odată un băiat" (1960) este inspirat de "Amintirile din copilărie" ale lui Ion Creangă, iar "Luceafărul" caută o transpunere cinematografică pentru celebra capodoperă eminesciană.

Unul dintre ultimele sale filme, "Găoacea" (1993), are ca personaje importante actori români de primă talie, ca Mircea Diaconu şi Silviu Stănculescu.

Deşi Emil Loteanu a dorit din tot sufletul să se transfere după 1989 aici, la Bucureşti, pentru a-şi dedica întreaga forţă creatoare cinematografiei române, faptul nu s-a putut împlini datorită unor atitudini meschine care barează încă multe drumuri ale culturii noastre naţionale, cultură care ar trebui să fie o cultură a românilor de pretutindeni şi care ar trebui să aibă un centru de iradiere puternic şi oficial în preaiubitul nostru Bucureşti. Aceasta este o problemă care ar merita să fie discutată mai mult în Parlamentul nostru, luându-se şi măsuri de rigoare.

Cea de-a doua personalitate pe care o evocăm este ziaristul şi omul politic Viorel Sălăgean, stins din viaţă tot în săptămâna patimilor, marţi, 22 aprilie 2003, la vârsta de doar 61 de ani.

Viorel Sălăgean a fost şi rămâne în memoria noastră ca un ardelean vivace de tip Chendi, un ziarist de anvergură care a ars frumos pe paginile ziarului "Adevărul", "Adevărul economic" şi "Romanian Business Journal" al cărui director a fost.

Viorel Sălăgean s-a afirmat şi în plan politic, ca senator PUNR, în legislatura dintre 1992-1996, fiind preşedintele Comisiei de privatizare a Senatului, în care calitate a elaborat o lege de privatizare proprie cunoscută sub numele de metoda de privatizare mebo, al cărei părinte este recunoscut. Din păcate, metoda mebo de privatizare către salariaţi a întreprinderilor de stat nu a fost urmată în rigorile ei; ba, mai mult, a fost părăsită complet de către guvernele Coaliţiei dintre 1996-2000 şi, după aceea, de cel actual. Poate, dacă această metodă ar fi fost urmată şi perfecţionată în toate rigorile ei, astăzi am avea un altfel de capitalism - mai uman, mai productiv, mai ataşat intereselor naţionale. Dar aceasta este o altă problemă.

Acum, să îi evocăm doar pe oamenii de cultură plecaţi recent dintre noi - Emil Loteanu şi Viorel Sălăgean, şi să păstrăm un moment de reculegere în memoria lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai există o evocare.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că este cazul să amintim şi de marele sculptor Constantin Piliuţă, care şi el a trecut în nefiinţă.

Cred că sunteţi de acord cu mine că este o valoare a sculpturii româneşti, o valoare a sculpturii universale. Pentru acest motiv, cred că este cazul să păstrăm un moment de reculegere şi pentru acest mare sculptor român. Vă mulţumesc.

(S-a păstrat un moment de reculegere.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În încheiere, vă rog să îmi permiteţi să vă supun aprobării dumneavoastră constituirea unor comisii de mediere.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.176/2002. Sunt propuşi următorii deputaţi: Marin Gheorghe, Arnăutu Eugen, Giuglea Ştefan, Mocioi Ion, Păşcuţ Ştefan, Bran Vasile, Pecsi Francisc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.149/2002. Sunt propuşi următorii deputaţi: Iordache Florin, Zgonea Valeriu, Popescu Kanty Cătălin, Pleşa Eugen, Şnaider Paul, Dobre Victor, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.268/2001. Sunt propuşi următorii deputaţi: Marin Gheorghe, Ionel Adrian, Ştefan Ioan, Sadici Octavian, Pereş Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2003. Sunt propuşi următorii deputaţi: Burnei Ioan, Ionescu Dan, Naidin Petre, Abiţei Ludovic, Popa Constanţa, Pereş Alexandru, Florea Ana.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul corpului diplomatic şi consular al României. Sunt propuşi următorii deputaţi: Podgoreanu Radu, Bentu Dumitru, Dumitrescu Cristian, Brudaşca Damian, Ionescu Mihaela, Chiliman Andrei Ioan, Konya Hamar Sandor.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa în plen de astăzi.

Mâine ne vom întâlni în plenul celor două Camere la ora 9,00. Ordinea de zi a fost afişată.

După-amiază sunt activităţi în comisiile permanente.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,00.