Dezbateri parlamentare

Lucrările au fost conduse succesiv de către domnii Ovidiu Cameliu Petrescu şi Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Nicolae Leonăchescu şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de astăzi dedicată declaraţiilor politice.

Pentru început, dau cuvântul domnului deputat Adrian Moisoiu.

Poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată "liceul "Bolyai Farkas" din TG.Mureş - victimă a unui protocol efemer".

La liceul "Bolyai Farkas" din Tg.Mureş, festivitatea de absolvire a promoţiei 2003, a avut loc joi, 12 iunie a.c., la ora 11.

Momentele de mare încărcătură emoţională, îmbrăţişări, sărutări, flori, lacrimi, amintiri, vor rămâne pentru totdeauna în memoria absolvenţilor. O parte din sufletul lor, gânduri, bucurii, speranţe sau poate chiar şi... prima iubire, vor rămâne între zidurile liceului, se vor integra în zestrea lui.

Din tribuna invitaţilor, admiram chipurile lor tinere, fericite, pline de încredere... Erau români şi maghiari, fete şi băieţi, erau copiii noştri la vârsta adolescenţei.

Prieteniile legate între ei pe coridoare, pe terenul sau în sala de sport, la concursuri sau manifestări artistice, în excursii vor reprezenta peste ani baza bunei cunoaşteri, a bunei noastre convieţuiri într-o Europă unită.

Priveam şi meditam la cum poate fi schilodit sufletul unui tânăr şi ce urmări pot să apară atunci când persoane izolate sau uniuni care se autointitulează culturale picură în urechi veninul urii interetnice, al dezbinării, al intoleranţei.

Românii au fost întotdeauna toleranţi, buni până la prostie, au militat pentru o cât mai bună înţelegere, au dezavuat extremismul.

Dar ce facem cu cei care, invocând o tradiţie de 456 de ani, faptul că înaintaşii lor au absolvit cursurile respectivului liceu, şi care în cuvântul lor de felicitare - cazul deputatului Kelemen Attila, preşedinte al U.D.M.R.- ului din judeţul Mureş şi lider al U.D.M.R. din Camera Deputaţilor - fac referiri elogioase la "blândul şi umanistul" Wass Albert, criminalul de război de notorietate europeană, cel care a ordonat măcelul împotriva românilor din Sucutard şi Ţaga, care, pentru a-şi salva pielea, adică pentru a scăpa de plumbii plutonului de execuţie, s-a refugiat tocmai în America, de unde, în calitate de preşedinte al Uniunii Mondiale a Ardelenilor (fireşte unguri), a militat întreaga sa viaţă pentru revizuirea Tratatului de la Trianon. La vârsta de 90 de ani, a murit de boala ungurilor criminali de război - adică s-a sinucis !

Numai ideea că Wass Albert ar putea fi un "model umanist de referinţă" pentru tinerii maghiari absolvenţi ai liceului "Bolyai Farkas" mă face să mă înfiorez. Mă cutremur la gândul "educaţiei subversive" care li s-a făcut şi probabil se va face şi în continuare.

În noiembrie 2002, m-am adresat doamnei Ecaterina Andronescu, în calitatea sa de ministru al educaţiei şi cercetării, pentru ca să se aplece cu inimă de român asupra planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2003 - 2004 al liceului "Bolyai Farkas" şi să îndrepte greşeala comisă în urmă cu un an. Domnia sa "m-a dus cu zăhărelul", adică m-a tot amânat până s-a ajuns la situaţia actuală.

În faţa blestematului protocol privind colaborarea între Partidul Social Democrat şi U.D.M.R., "românismul" doamnei ministru a pălit, încetând să mai existe ! Nu întâmplător, am întrebat-o, într-o interpelare din 24 martie 2003: care este adevărata Ecaterina Andronescu?

Răspunsul l-am primit fără echivoc, abia acum: începând din această toamnă, după o întrerupere de 20 de ani, liceul "Bolyai Farkas" va avea, pe lângă clasele liceale, linii de studii şi pentru clasele primare şi gimnaziale numai în limba maghiară.

În aceste condiţii, apreciez drept un act de eroism să rămâi în continuare până la absolvire elev în cele 6 clase române (3 clase a XI -a şi 3 clase a XII -a) la acest liceu. Mediul, atmosfera şi presiunea psihologică îi va face să se simtă ca acum 62 de ani, când Ardealul de Nord era cedat şi ca urmare a odiosului Diktat de la Viena.

Şi culmea, aceeaşi doamnă ministru aprobă, cu acordul primului-ministru, şi înfiinţarea facultăţii de medicină în limba maghiară. Sunt oare necesari medici de limbă maghiară?! Medicii de limbă maghiară sunt pregătiţi pentru România sau pentru Ungaria ?

Deputatul Kelemen Attila spunea, cu cinism, că lucrurile merg în direcţia "corectă şi bună, în sensul europenismului care ar trebui să ne caracterizeze, dacă dorim să intrăm în Uniunea Europeană" !?

Noi, cei de la Partidul România Mare, apreciem tocmai contrariul, iar alungarea elevilor români din liceul "Bolyai Farkas" şi generalizarea segregării şcolare a tinerilor, reprezintă de fapt o întoarcere spre Evul Mediu, un pas, şi nu cel mai mic, din politica revanşardă pe care U.D.M.R.-ul o face de aproape 14 ani şi care urmăreşte, în final, alipirea Transilvaniei la Ungaria Mare.

P.S.D., se aude? Românii din judeţul Mureş sunt hotărâţi să nu cedeze! Semnatarii unui protocol de colaborare sunt efemeri, dar Transilvania a fost, este şi va rămâne în veci românească !

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, dar vreau să vă reamintesc, şi tuturor celorlalţi, că durata intervenţiei este de maximum 3 minute, aceasta însemnând o pagină şi jumătate dactilografiată normal.

Aţi vorbit 5 minute, domnule Moisoiu, şi sunt 37 de înscrişi! Nu o să poată lua cuvântul toţi, dacă fiecare depăşiţi acest timp.

Domnul deputat Ioan Timiş.

Domnul Ioan Timiş (din sală):

Am predat la Secretariat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun.

Domnul Stănescu Octavi. Urmează domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Alexandru Octavi Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi aş vrea să încep un ciclu de intervenţii politice privind reindustrializarea României.

Modernizarea şi restructurarea industriei constituie un factor important al dezvoltării durabile a economiei româneşti. În conformitate cu strategia economică a României pe termen mediu, industria va avea o contribuţie majoră şi va constitui un sector esenţial al creşterii economice.

Ţinând cont de principiile şi obiectivele conţinute în politica industrială a României, corelate cu strategia naţională de dezvoltare energetică pe termen mediu şi cu strategiile principalelor sectoare ale industriei, se apreciază ca fiind oportună elaborarea unei strategii integrate a ramurilor industriale care reprezintă suportul purtătorilor de energie pentru celelalte activităţi economice.

Astăzi, despre industria petrolieră, într-o abordare sistemică a activităţilor şi a fluxurilor tuturor sectoarelor componente - explorare producţie, rafinare petrochimie, infrastructură distribuţie, în contextul programului economic de preaderare la Uniunea Europeană. Evoluţia pe plan internaţional a activităţilor în sectorul petrolier şi petrochimic pune în evidenţă următoarele tendinţe: creşterea rezervelor de hidrocarburi care generează reducerea semnificativă a costurilor şi creşterea productivităţii; creşterea consumului mondial de ţiţei cu o rată anuală de circa 1,6%; scăderea importanţei ţiţeiului în plan global ca resursă energetică şi orientarea procesării ţiţeiului cu precădere spre utilizările nobile - carburanţi, produse petrochimice; reducerea consumului de combustibili grei, a păcurii şi creşterea consumului de combustibili şi carburanţi ecologici - metan, metanol, NPG, GPL; creşterea cererii de motorină şi stabilizarea relativă a cererii de benzine, ca efect al modernizării motoarelor Diesel şi al extinderii utilizării acestora.

O privire profesională a activităţii marilor companii petroliere scoate în evidenţă restructurarea acestora, cu tendinţe principale spre creşterea concurenţei, obţinerea de avantaje comparative prin sisteme performante de aprovizionare logistice şi de distribuţie, restructurarea prin fuziuni şi alianţe strategice, creşteri ale potenţialului concurenţial, constituirea de stocuri la ţiţei pentru prevenirea influenţelor conjuncturale.

În domeniul instalaţiilor şi tehnologiilor se evidenţiază creşterea capacităţii de producţie a instalaţiilor pentru valorificarea maximă a avantajelor "economice de scară", modernizarea accelerată a tehnologiilor şi instalaţiilor, ca urmare a înăspririi reglementărilor privind protecţia mediului, cu preponderenţă spre rafinăriile existente, crescând şi gradul de utilizare a acestora.

Cele menţionate impun abordarea unei strategii consolidate a dezvoltării industriei petrolului românesc, având ca premise industria petrolului, sector strategic al economiei naţionale, suport al dezvoltării durabile în agricultură, transporturi, energie, consum populaţie, industria petrolului, sector determinant al creşterii economice, al produsului intern brut, a calităţii vieţii. Aceste premise determină obiective generale ale unei strategii coerente, obligând la creşterea competitivităţii pentru ameliorarea capacităţii concurenţiale cu costuri cât mai reduse, majorarea ponderii produselor cu prelucrare avansată şi valoare adăugată ridicată, utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie cu potenţial de viabilitate, corelarea dinamică a evoluţiei factorilor interni şi externi de influenţă conjuncturală, consolidarea şi dezvoltarea sectorului privat.

Obiectivele derivate subsumate obiectivelor generale impun: accelerarea ajustărilor structurale şi a modernizărilor, promovarea tehnologiilor şi produselor curate, prin aliniere la standardele şi normele Uniunii Europene, concomitent cu reducerea consumurilor de materiale, energie, asigurând o creştere a siguranţei în funcţionare, modernizarea managementului, a sistemului informaţional, optimizarea cooperărilor, inclusiv a politicilor de parteneriat cu întreprinderile mici şi mijlocii.

Iată câteva consideraţii strategice generale care fac obiectul preocupării Executivului şi la a căror finalitate este necesar să contribuie eficient şi Legislativul. Dar despre aceasta într-o declaraţie politică viitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Chiriţă.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

"Ajutorul de stat - paravanul pentru societăţile cu pierderi".

Ajutorul de stat acordat sectoarelor cu probleme din economia naţională, în viziunea actualului Guvern, devine o nouă povară atât pentru dezvoltarea economică a ţării, cât şi pentru amărâtul de contribuabil. Dar pentru a impresiona Comunitatea Europeană şi nu numai, care cere României să accelereze reforma, Cabinetul Năstase propune şi adoptă fel de fel de experimente, mai puţin măsurile reale şi radicale care se cer pentru actuala etapă de dezvoltare pe care o parcurgem.

În viziunea acestui Guvern, ajutorul pentru menţinerea locurilor de muncă este considerat ajutor de restructurare. O optică curioasă, care sintetizează perfect viziunea guvernanţilor cu privire la reformă şi care face ca acest ajutor de stat să devină un paravan excelent, în spatele căruia vor putea fi ţinute în braţe societăţile comerciale din portofoliul statului cu pierderi. Astfel, acest concept de ajutor, care este prezentat ca fiind în conformitate cu standardele UE, dă puteri discreţionare Guvernului, permiţându-i să dea ajutoare de stat sectoarelor cu probleme structurale de supradimensionare a capacităţilor de producţie sau a întreprinderilor aflate în dificultate, dacă aceste ajutoare sunt însoţite de un program de restructurare strict limitat ca durată şi care să întrunească şi celelalte condiţii stabilite de lege. Pentru a nu ştiu câta oară, în ultimii 13 ani, se pune accentul pe programe de restructurare, deşi experienţele trecutului ne-au arătat că, în afară de faptul că au fost întocmite, aplicabilitatea lor s-a dovedit a fi dificilă, dacă nu chiar ireală, încă din prima etapă a acestor planuri. Deşi se doreşte o revigorare a sectoarelor economice aflate în dificultate, prin această metodă se perpetuează, de fapt, anomaliile trecutului, care, culmea, au fost contestate de actualii guvernanţi odată cu venirea la putere, în noiembrie 2000.

Modalităţile de acordare a ajutorului de stat sunt: subvenţiile, anularea de datorii sau preluarea pierderilor, exceptări, reduceri sau amânări de la plata taxelor şi impozitelor, renunţarea la obţinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale etc. Asta în condiţiile în care bugetul de stat este, pe an ce trece, din ce în ce mai peticit, unele domenii de activitate, ca învăţământul, sănătatea, cultura etc., sunt asfixiate de imposibilitatea asigurării unui nivel decent al resurselor de subzistenţă, asta în timp ce firmele private şi cu capital de stat care au obţinut profit sunt limitate la pachetul de facilităţi fiscale, asta în condiţiile în care asupra contribuabilului român taxele şi impozitele atârnă ca un bolovan. Bunăvoinţa Guvernului Năstase de a resuscita acele societăţi comerciale, bolnave de cel puţin un deceniu, dar care sunt proprietatea statului, este de neînţeles, în condiţiile în care aceste entităţi urmăresc doar asigurarea salariilor şi a liniştii sociale şi sunt puţin interesate de aplicarea planurilor de restructurare, de eşalonarea plăţilor restante şi mai ales de obţinerea şi desfacerea producţiei proprii.

Puterea pe care o va avea Ministerul Finanţelor în acordarea, monitorizarea şi inventarierea acestor ajutoare atrage după sine întrebarea pertinentă dacă nu cumva şi aplicarea acestor măsuri de ajutorare va avea un caracter strict politic, fiind o înţelegere tacită între guvernanţi şi sindicate, cu scopul de a obţine, pe de o parte, voturile sindicaliştilor şi, pe de altă parte, de a prelungi zilele acestor societăţi, asigurând totodată şi pacea socială.

Indiferent de motivaţia şi interesele avute de partidul de guvernământ, ajutoarele de stat vor prelungi cu cel mult doi ani starea de haos şi de nemuncă pe banii statului, recte a contribuabililor, în timp ce Guvernul Năstase încearcă să păcălească forurile europene cu legi în care-şi lasă loc de manevre electorale. Ceea ce putem previziona, în acest moment, este faptul că perdanţi vom fi cu toţii: începând de la "dinozaurii" industriali şi terminând cu cetăţeanul de rând.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dumitru Chiriţă. Se pregăteşte domnul deputat Napoleon Pop.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În perioada 10 - 11 iunie a.c., s-a desfăşurat la Bruxelles cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România, ocazie cu care au fost analizate progresele României în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană.

Încă de la început, vreau să remarc faptul că parlamentarii români membri ai delegaţiei au avut o abordare unitară în ce priveşte conţinutul documentelor reuniunii şi implicit au contribuit deopotrivă la promovarea intereselor naţionale ale României, indiferent de apartenenţa politică. În acelaşi timp, vreau să subliniez faptul că întreaga echipă condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană a Parlamentului României, a fost bine pregătită, astfel încât dezbaterea amendamentelor şi definitivarea proiectului de Recomandări, precum şi răspunsul la problemele ridicate de parlamentarii europeni, în cursul reuniunii, s-au situat la un nivel ridicat, la toate cele trei teme aflate pe agendă, respectiv funcţionarea administraţiei publice din România, politica energetică din România, în particular problematica sectorului de producţie a energiei electrice, şi sistemul judiciar din România.

La lucrările Comitetului a participat şi domnul Günther Verheugen, comisar european pentru extindere, care, în cuvântul său, a subliniat progresele făcute de România de la ultima reuniune a Comitetului, precum şi principalele probleme care trebuie rezolvate în perioada următoare de către autorităţile române.

Cel mai interesant element din discursul comisarului european a fost prezentarea unui calendar al evoluţiei activităţilor de integrare, astfel: la începutul anului 2004, Comisia Europeană va prezenta programul financiar pentru susţinerea aderării; înainte de 1 noiembrie 2004, se vor încheia negocierile; în primul semestru al anului 2005, se va semna Tratatul de aderare, susţinând astfel eforturile României de aderare la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. În acest context, reiese importanţa unor acţiuni decisive din partea Parlamentului României, Guvernului României, celorlalte instituţii implicate în pregătirea aderării la Uniunea Europeană pentru continuarea demersurilor în plan legislativ, al creării cadrului instituţional şi al aplicării legislaţiei şi măsurilor planificate într-un ritm susţinut, astfel încât ţara noastră să realizeze obiectivul de a deveni membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.

Recomandările adoptate la cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România subliniază succesele României în ultimele 6 luni, dar, în acelaşi timp, evidenţiază şi domeniile în care trebuie acţionat pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.

În domeniul administraţiei publice, se recunoaşte existenţa unor programe pentru întărirea capacităţii administrative şi se recomandă acţiuni continue, în acest sens, cu accent pe administraţia publică locală. O atenţie specială este acordată gestionării asistenţei financiare din partea Uniunii Europene, având în vedere că, în perioada 2004 - 2006, aceasta va atinge un nivel record de 3 miliarde de Euro.

În privinţa combaterii corupţiei din administraţia publică, este remarcată promovarea pachetului de legi anticorupţie, precum şi procedura aprobării tacite, ca elemente utile în realizarea unui standard corespunzător şi se insistă pentru aplicarea legilor recent adoptate.

In domeniul sistemului judiciar, este de remarcat progresul reprezentat de elaborarea unui Cod de procedură penală, a unui nou Codul penal şi a noii Legi pentru organizarea judecătorească. De asemenea se subliniază necesitatea menţinerii actualului curs pentru introducerea unui sistem transparent al recrutării, selecţionării şi eliberării din funcţie a magistraţilor, îmbunătăţirea programelor de pregătire profesională a acestora şi dotării instanţelor cu echipamente performante.

În domeniul politicii energetice, sunt remarcate progresele în restructurare şi pregătirea pentru privatizare a sectorului, precum şi progresele în direcţia liberalizării pieţelor, atât la energia electrică, cât şi la gazele naturale. În acelaşi timp, a subliniată necesitatea de a se acţiona pentru modernizarea sectorului, prin utilizarea unor tehnologii de natură să sporească eficienţa energetică şi calitatea serviciilor pentru consumatori, inclusiv prin atragerea de investiţii străine.

În încheiere, vreau să remarc faptul că reuniunea s-a finalizat cu rezultate foarte bune pentru România, iar contextul favorabil astfel creat ne obligă să ne amplificăm eforturile pentru îndeplinirea angajamentelor asumate şi finalizarea pregătirilor pentru aderare conform calendarului convenit cu Uniunea Europeană.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Napoleon Pop. Se pregăteşte domnul Firczak Gheorghe.

Domnul Napoleon Pop:

"Poate spera Parlamentul României la o relaţie corectă cu Guvernul?"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Anunţata restructurare instituţională guvernamentală şi remanierea echipei executive le interpretez ca un pas important al europenizării noastre şi o dinamizare spre finalizare a prelungitei noastre tranziţii.

Poate prea târziu recunoaştem că suntem în urmă faţă de alţii, că atuurile şi calităţile noastre, pe care le-am repetat până la limita plictiselii noastre şi a nerăbdării partenerilor, nu au contat deloc pentru a plasa România în plutonul fruntaşilor integrării europene. Că ne place sau nu ne place, suntem iniţiatorii şi beneficiarii unei noi linii de demarcaţie în Europa, pentru că, deşi suntem incluşi în procesul de lărgire a Uniunii Europene, nu vom participa la nici o decizie a clubului pe perioada 2004 - 2007.

Singura bucurie care ne rămâne este să ne comportăm, dacă putem, ca un membru de facto al Uniunii Europene, dar pe lângă aceasta. Totuşi, a mima nu este sinonim cu a practica.

Sper ca acest handicap să fie limitat tocmai printr-un Guvern mai eficient, mai suplu şi chiar mai simplu, care să-şi propună şi o nouă relaţie cu Parlamentul României, de respect reciproc între două instituţii principale ale democraţiei, ale statului de drept. Deşi instituţiile trăiesc prin oameni, menirea acestora nu trebuie deturnată, de şi prin poziţiile de forţă ale reprezentanţilor acestora, ceea ce se întâmplă în prezent şi, din contră, personalitatea accentuată a oamenilor care le constituie trebuie să le întărească în funcţionalitate şi credibilitate.

Stimaţi colegi,

Este momentul ca noul Executiv să accepte dialogul mult aşteptat în regulile constituţionale cu Parlamentul României. Multitudinea de ordonanţe de urgenţă, mai ales caracterul lor imperativ, în sensul inutilităţii instituţiei parlamentare, ca posibilitate de dezbatere şi intervenţie, nu ne-au adus mai aproape de obiectivul urmărit, dar în mod cert a creat tensiune între cele două puteri.

Dacă avem în vedere şi ofensiva disciplinei de partid asupra conştiinţei majorităţii parlamentare, aleasă, şi aceasta, totuşi de cetăţeni, avem imaginea opoziţiei, şi nu cooperării între cele două instituţii în procesul legiferării, iar, culmea, deşi Executivul conduce tocmai prin legile pe care şi le-a dorit, controlul parlamentar este din ce în ce mai puţin acceptat.

Pentru binele acestei ţări şi succesul acesteia în cursa pentru integrare, revenirea la normal în relaţia Executiv - Parlament este mai mult decât binevenită. Personal, îmi este dor să pot discuta cu un ministru la comisia permanentă parlamentară din care fac parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Firczak Gheorghe. Se pregăteşte domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Gheorghe Firczak:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Congresul mondial al rutenilor".

În perioada 4 - 8 iunie 2003, la Presov, în Slovacia, s-au desfăşurat lucrările Congresului Mondial al Rutenilor. La acesta a participat şi o delegaţie a Uniunii Culturale a Rutenilor din România.

Pentru noi, rutenii din România, acest congres a avut o semnificaţie deosebită. În mai 2002, la Krinica, în Polonia, Consiliul Mondial al Rutenilor ne-a acordat statutul de membri asociaţi, urmând ca, pe baza activităţii desfăşurate, să fim acceptaţi sau nu ca membri cu drepturi depline.

În raportul de activitate prezentat de preşedintele Alexander Zuzuleak, ca şi în coraportul susţinut de profesor universitar doctor Paul Robert Magoci, s-a specificat foarte clar că eforturile Uniunii Culturale a Rutenilor din România corespund scopurilor afirmate de rutenii din lumea întreagă, de cercetare şi valorificare a istoriei, tradiţiilor, culturii şi limbii rutenilor. Aceasta este singura modalitate de recâştigare a identităţii pierdute în timp, de consolidare şi promovare a valorilor noastre spirituale. În acest context, coraportorii au apreciat modul de organizare şi desfăşurare a Zilelor culturii rutene, 9 - 11 mai a.c. la Suceava, activitatea editorială a Uniunii, precum şi Tabăra "Să ne cunoaştem trecutul" pentru tineretul rutean, de la Colibiţa, 17 - 28 august 2002.

O componentă esenţială a aprecierilor făcute în cele două rapoarte se referă la politica României faţă de minorităţile naţionale, deci şi faţă de ruteni. S-a menţionat expres, de mai multe ori, că România este singura ţară din Europa Centrală Răsăriteană care, conform legislaţiei sale, a rezolvat problema reprezentării parlamentare a minorităţilor naţionale, deci şi a celei rutene. Datorită acestor considerente, la propunerea preşedintelui Alexander Zuzuleak, Congresul Mondial al Rutenilor a acceptat cu unanimitate de voturi ca Uniunea Culturală a Rutenilor din România să devină membru cu drepturi depline şi să fie reprezentată în Consiliul Mondial al Rutenilor, organism în care sunt reprezentaţi rutenii din Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Statele Unite ale Americii şi Canada.

Congresul Mondial al Rutenilor a ales ca preşedinte al său pe domnul Andrei Kopcea din Polonia, iar ca secretar pe domnul Alexander Zuzuleak, reprezentând Slovacia.

În zilele Congresului, au avut loc o serie de manifestări cultural-artistice: lansări de carte, vernisaje de pictură, spectacole folclorice.

Deviza Congresului a fost cea tradiţională lansată de cel mai semnificativ om de cultură şi prelat rutean, Alexander Duhnovici, cunoscută astfel: Ia buesti i budu rusenom! (Am fost şi voi rămâne rutean).

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Becsek Garda Dezideriu. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, ca şi Legea nr.188/1999 asimilează prefecţii cu funcţionarii publici. Prin urmare, prefecţii şi subprefecţii nu pot fi membri ai partidelor politice legal constituite. Mai mult, li se interzice să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere, în mod public, poziţiile unui partid politic. Însă aceste articole atât de necesare pentru oprirea corupţiei din România sunt anihilate de un alt articol care contravine Legii incompatibilităţilor. Acest art.21 prevede următoarele: "În funcţiile de prefect şi subprefect, pot fi numite persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt funcţionar public, începând cu anul 2006 şi, în mod eşalonat, în baza hotărârii de Guvern. Până la acea dată, funcţiilor de prefect şi subprefect li se aplică regimul juridic prevăzut de Legea administraţiei publice locale nr.215/2001".

Nu înţeleg această discriminare. În cazul senatorilor, deputaţilor şi a aleşilor locali, perioada în care trebuie să se aleagă între incompatibilitate şi funcţia în care a fost ales este de două luni, iar în cazul prefecţilor există posibilitatea de a se tergiversa punerea în aplicare a legii încă trei ani.

Se pare că legile ţării sunt valabile numai pentru unele categorii de demnitari şi funcţionari publici, în timp ce altele, cum sunt prefecţii şi subprefecţii, se bucură de o situaţie privilegiată.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregăteşte domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

În ziua de 21 mai 2003, un oarecare Vasile Stati a publicat în periodicul "Comunistul" un articol cu scop electoral intitulat "Chişinău - oraş românesc?" Spunem "un oarecare" pentru că un om cu bun simţ, cu discernământ în problemele istoriei poporului român şi cu metodologia de analiză redusă chiar la coordonate minore, nu ar fi reuşit să spună atâtea prostii câte a debitat acest analfabet în articolul menţionat mai sus.

Încercând să convingă electoratul basarabean că Serafim Urecheanu nu reprezintă o soluţie pentru primăria din Chişinău, acest oarecare s-a dedat la insulte grosolane la adresa României şi a patrimoniului său de personalităţi. Iată un exemplu din elucubraţiile comunistului întârziat:

"Ce au comun cu Republica Moldova sângerosul cuceritor valah Mihai Viteazu, teoreticianul mişcării româneşti profasciste legionare Mircea Eliade, degeneratul mintal valah Vlad Ţepeş, ministrul învăţământului din România Spiru Haret, spionul român Onisifor Ghibu etc.?"

Pe linia metodelor electorale comuniste, ca să nu uităm, acest oarecare, cu textul inserat la rubrica "Tribuna savantului", debitează:

"Aşadar, Serafim Urecheanu ne cheamă să cinstim faptele românomari ale cuceritorului sângeros Mihai Viteazu, ale degeneratului mintal Vlad Ţepeş, teoreticianului mişcării legionare profasciste Mircea Eliade, ale vânzătorului de ţară Ion Inculeţ, ale trădătorului şi uneltitorului împotriva Moldovei Constantin Brâncoveanu şi a multora altora".

Acest Vasile Stati a intrat în panică şi îşi titrează subcapitolele imundei sale opere cu variante demascatoare ca: Românizare totală; Ghibuizarea Chişinăului; Străzi cu nume de trădători şi degeneraţi; Fabrici de plodire a românaşilor; Biblioteci româno-privatizate; Serafim Urecheanu ne cheamă să cinstim românismul; Serafim Urecheanu - stegar al românismului.

Alarmă generală, deci: luptaţi împotriva românismului şi nu votaţi pe reprezentanţii lui. Vasile Stati are variantele comuniste ale sale care au dat roade în timpul ocupaţiei ruse pentru ocupanţi şi slugile lor.

Mancurţii şi denigratorii din Basarabia n-au dispărut şi iată mai scot capul şi spurcă spaţiul cu prostiile lor condamnate de istorie.

Care a fost rezultatul acestei campanii electorale duse dincolo de limitele civilizaţiei s-a văzut: Serafim Urecheanu a câştigat confortabil primăria Chişinăului, în turul al doilea, la mare distanţă de repetentul Vasile Zgardan susţinut de guvern şi de un oarecare Vasile Stati.

Ba, mai mult, exemplul suburbiei Sângera este zguduitor. Aici Partidul Comunist a avut o organizaţie foarte puternică şi Guvernul Moldovei a făcut mari donaţii în bunuri şi alimente pentru ca alegătorii să-l aleagă pe reprezentantul comuniştilor. Rezultatul a fost pe măsură: absolut toate voturile au fost date lui Serafim Urecheanu!

Contracandidatul său, Vasile Zgardan, n-a obţinut aici nici un vot!

Practica lui Vasile Stati nu trebuie să ne mire. Ea a fost experimentată în anul 2000, în România, în turul al doilea al alegerilor pentru funcţia de preşedinte al ţării. Campania denigratoare la adresa senatorului Corneliu Vadim Tudor, candidatul Partidului România Mare, a fost demenţială şi a servit ca exemplu pentru Vasile Stati.

N-avem de ce ne plânge: ura se şi exportă dar, iată, se întoarce împotriva ţării pentru că duşmanii ştiu să ne provoace, se bucură când trădătorii şi ignoranţii denigrează valorile ţării şi-şi câştigă existenţa din minciuni.

Să sperăm că atmosfera electorală de la noi şi din Basarabia se va curăţa de otrăvurile propagandei ostile valorilor româneşti pentru că un comportament civilizat ne dezvăluie gradul de cultură.

Vă mulţumesc!

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Convenţia asupra viitorului Europei, un succes al politicii paneuropene".

În urmă cu numai câteva zile, s-au încheiat lucrările, aşa cum spunea preşedintele Convenţiei Europene, cu un succes nesperat, în chiar ultimele zile, în ultimele ore încă se mai negocia, pentru ca prin consens să fie adoptată Constituţia unei Europe unite, cu 25 de membri şi, aşa cum au reuşit reprezentanţii României şi ai Bulgariei să introducă în textul final, cu 27 de membri. Bineînţeles, aceasta este o convenţie care se referă la momentul actual al construcţiei europene pentru că, aşa cum ştim, Uniunea Europeană este o instituţie deschisă, cu vocaţie paneuropeană.

Valery Giscard d'Estaing, preşedintele Convenţiei, spunea: "fiecare are ce regreta, dar şi de ce să se bucure vizavi de acest text", pentru că unii au renunţat la opiniile lor, dar s-au şi regăsit în paginile acestei Convenţii. Această operă importantă care reprezintă un moment de apogeu politic al construcţiei europene a fost asemuită de către analiştii politici ca însemnătate, ca semnificaţie cu momentul Roma 1957, când a fost conturat Tratatul cu privire la viitorul Uniunii.

Conţinutul Convenţiei este unul foarte interesant şi ca şi construcţie programatică, dar şi ca modalitate de realizare a dezbaterilor. Reprezentanţi în Convenţie au fost cei ai parlamentelor naţionale ale ţărilor membre şi candidate, guvernelor ţărilor membre şi candidate, dar şi societatea civilă şi tineretul. Este o formulă modernă, nouă de dezbatere politică, a cărei finalitate înseamnă ajungerea acestui mesaj în cele mai importante componente, de bază, am putea spune, ale vieţii politice, social-economice, dar şi ale societăţii civile.

Textul noii Constituţii este semnificativ în multe şi foarte multe domenii. S-a reuşit renunţarea la sistemul, de exemplu, al preşedinţiei rotative, care pentru o Uniune Europeană cu 25-27 şi chiar 30 de membri ar fi fost practic nesemnificativ ca sistem de reprezentare, şi s-a introdus instituţia preşedintelui ales dintre personalităţile Consiliului pentru o perioadă de 2 ani şi jumătate. De asemenea, au crescut puterile comisiei şi, nu în ultimul rând, cele ale Parlamentului European.

În legătură cu momentele următoare, pentru că acest moment este un moment de principiu...

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Trei minute, domnule preşedinte!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

În legătură cu momentele următoare, urmează summit-ul de la salonic, iar acest summit va trebui, aşa cum spunea Valery Giscard d'Estaing, să realizeze ceea ce înseamnă o apropiere de text, şi nu o depărtare de text, pentru a fi în concordanţă cu voinţa, dacă putem spune aşa, populaţiei care a susţinut acest document.

Ce este important pentru România este că prin această participare a noastră la momentul Convenţiei Europene, practic, şi acest lucru vreau să îl salut în acest moment în Parlamentul României cu dorinţa ca să rămână în analele Parlamentului ca un moment de semnificaţie deosebită faptul că România a fost parte activă la realizarea acestui document, ne priveşte pe noi pe viitor, şi mai ales generaţiile următoare. Mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Trei minute pentru toată lumea!

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Bercăroiu. Vă rog să vă încadraţi în timp, domnule deputat. Domnul Chiliman a depus în scris, domnul Haşotti depune în scris, domnul Nicolăescu înţeleg că depune în scris, domnul Emil Rădulescu a depus în scris, domnul Paul Magheru a depus în scris, domnul Sonea depune în scris.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să încerc să mă încadrez în timp.

În zilele de 14 şi 15 iunie 2003 pe Dealul Muncel, într-un cadru natural de o frumuseţe deosebită s-a desfăşurat cea de a XII-a ediţie a festivalului de folclor "Hora Prahoveană", la care au participat peste 600 de artişti amatori din judeţul Prahova. Au fost prezente pe scenă ansambluri în aer liber "la Fântâna cu Cireşi" următoarele formaţii prahovene: "Prahova" de la Palatul Culturii, "Ghiocelul" din municipiul Câmpina, "Teleajenul" din Vălenii de Munte, "Păuniţa" din Drajna, "Brădetul" din Ceraşu, "Cozmineanca" din Cozminele, "Doftăniţa" din Valea Doftanei, "Ciobănaşul" din Câmpina, "Doina" din Dumbrăveşti, "Fântâniţa" din Fântânele, "Crăişorul" din Băicoi, "Stăjerelul" din Cocorăştii Mislii.

Acţiunea, în organizarea Primăriei municipiului Câmpina, a Casei de cultură şi a Casei tineretului din Câmpina, s-a bucurat de participarea unor grupuri folclorice invitate de peste hotare. Astfel, a fost prezent Ansamblul folcloric de la Casa de cultură din oraşul Silivri din Turcia, localitate înfrăţită cu municipiul Câmpina, ca răspuns al invitaţiilor făcute de oficialităţile din municipiul Câmpina.

În cele două zile de manifestări folclorice au fost prezenţi ca spectatori circa 600 de locuitori ai municipiului Câmpina şi din împrejurimile acestei localităţi.

În încheiere aş vrea să confirm, ca membru al delegaţiei la Comitetul mixt parlamentar România - Uniunea Europeană, cele spuse mai devreme de domnul deputat Dumitru Chiriţă şi aş vrea să apreciez în mod deosebit calitatea tuturor parlamentarilor, în sensul pozitiv, indiferent de natura politică din care au făcut parte, ei au reprezentat România, fapt ce a fost exemplificat şi în cuvântul comisarului pentru extindere, cât şi al copreşedintelui Domenico Menuti. Mulţumesc mult.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca, se pregăteşte domnul Ilie Merce.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu ar strica, domnule preşedinte, să respectaţi ordinea înscrierii pe listă pentru declaraţii politice, dacă, într-adevăr, sunteţi dispus să faceţi ordine.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule Brudaşca, nu vă supăraţi, nu am o listă în ordine. Sunt 2-4-6-7 coloane din care trebuie să iau, ba de la un partid, ba de la altul, în funcţie de câţi s-au înscris de la fiecare grup parlamentar în parte, în aşa fel încât să realizez cât de cât un echilibru. Deci, nu am o listă cronologică de la 1 la 37.

Domnul Damian Brudaşca:

Declaraţia mea politică de astăzi am încercat să o intitulez "A reînviat cenzura în România!"

Zi de zi se poate constata efortul actualei Puteri de restauraţie de tip comunist. În acest context este de relevat preocuparea făţişă de eliminare din viaţa politică a altor partide politice, de restrângere a posibilităţii acestora de a-şi face cunoscute activitatea, programele şi iniţiativele politice, de discreditare şi etichetare a liderilor lor etc.

Prin Vasile Dâncu, ex-ministrul intoxicării publice, s-au cheltuit sume uriaşe de la bugetul de stat pentru campania, pe plan intern şi extern, de marginalizare şi compromitere a Opoziţiei. Ori de câte ori, în virtutea dreptului meu de parlamentar, am cerut ex-ministrului Dâncu să prezinte o informare asupra modului în care sunt folosiţi banii de la buget, acesta a refuzat să răspundă. (Şi tăcerea este un răspuns!) Întrucât el a folosit, din sursele pe care le am, în mod ilegal şi abuziv, zeci de miliarde de lei, inclusiv pentru mituirea unor ziarişti străini, de la cotidiene de mare tiraj, din SUA, Franţa, Italia, Canada, Germania, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Elveţia ş.a., pentru a publica articole şi informaţii defăimătoare, de rea credinţă şi inexacte la adresa lui Corneliu Vadim Tudor, Valeriu Stoica sau Traian Băsescu şi a partidelor lor.

Tot Vasile Dâncu este cel care, ca demn urmaş al lui Mihai Dulea, a terorizat redacţiile a numeroase publicaţii şi posturi de radio şi televiziune, intervenind brutal în politica lor editorială. Vasile Dâncu se face vinovat de reinstaurarea cenzurii politice în presa românească. Pentru a lipsi Opoziţia, şi mai ales Partidul România Mare, de posibilitatea de a-şi mediatiza activitatea, Vasile Dâncu a ordonat conducerii Televiziunii şi Radioului public să reducă drastic difuzarea de ştiri sau materiale legate de partidele Opoziţiei. La fel a procedat în presa scrisă şi audio-vizuală privată. Pentru că la un post de televiziune de provincie, redactorul a îndrăznit să-i adreseze întrebări incomode, Vasile Dâncu a dispus demiterea lui. La fel a procedat nefastul cuplu Despina Neagoe-Vasile Dâncu şi cu ziaristul Mihai Băcanu de la redacţia din Cluj a ziarului Evenimentul Zilei pentru că a dezvăluit că PSD a plătit din bugetul sărac al clujenilor chiolhanul prilejuit de instruirea prefecţilor, secretarilor de stat, şi a altor înalţi demnitari, în frunte cu Ion Iliescu şi Adrian Năstase.

Ne găsim în faţa unei dileme majore: pe de-o parte, PSD declară că doreşte să se integreze în structurile europene şi euro-atlantice, dar, pe de alta şi în mod simultan, tot PSD este cel care îşi manifestă dispreţul şi ostilitatea faţă de valorile democraţiei occidentale, punând botniţă presei şi, implicit, libertăţii cuvântului.

Dorim să cunoaştem dacă Uniunea Europeană şi Consiliul Europei au fost de acord cu reintroducerea cenzurii în România. Cerem, aşadar, ambasadorilor acestor ţări să nu mai rămână indiferenţi în faţa escaladării violenţei actualei Puteri împotriva accesului liber al Opoziţiei şi societăţii civile la presă.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

E mare Dâncu ăsta, dacă manipulează toată planeta!

Domnul Ştefan Lăpădat a depus în scris. Domnul deputat Ilie Merce are cuvântul, urmează domnul Mircea Toader.

Domnul Ilie Merce:

Intervenţia mea de astăzi se intitulează: "Disidenţii de operetă".

Domnule preşedinte,

de 13 ani, nişte oameni fără ţară şi fără Dumnezeu, înjură de mama focului fosta Securitate, deşi atât înainte de "marea altercaţie" din decembrie 1989, cât şi după, au profitat copios după urma ei, ajungând astăzi nişte îmbuibaţi fără scrupule şi fără morală.

"Prigoana" la care au fost supuşi distinşii noştri hominculi le-a răvăşit minţile într-atât, încât şi astăzi singura lor preocupare este aceea de a semăna ură şi vrajbă în societatea românească, afectată de o profundă criză morală şi aflată în continuă derivă.

Nu există apariţii în presă, la posturile de radio şi televiziune, nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu scoată din puţul gândirii lor seci "judecăţi de valoare" despre această instituţie. Obsedaţi până la agonie de un mit pe care nu-l pot înţelege, aceşti clevetitori bolnavi iremediabil de "securită" au devenit nişte fiinţe complexate social. În general nu-şi pot controla limbajul şi reacţiile, devenind ridicoli, iar furia lor atinge paroxismul.

În criză de imaginaţie şi talent îşi caută subiecte de senzaţie prin arhivele Securităţii, pe care le violează cu mâinile lor nespălate.

Din păcate, societatea noastră bolnavă nu poate reacţiona la aceşti microbi, nu a găsit bisturiul potrivit să extirpe tumoarea care face mult rău ţării în general şi serviciilor de informaţii în special. Nişte neica-nimeni, duşi de-acasă, terorizează o lume întreagă cu o problemă în care, în mod intenţionat, confundă termenii şi valorile pentru a crea o permanentă stare de tensiune şi diversiune, deşi ei ştiu foarte bine că nu au nici o autoritate morală să o facă. Introduşi pe uşa din dos într-o instituţie parazitară, plătiţi cu bani grei din buzunarul public, fără să facă nimic constructiv, pentru că nu sunt în stare, aceşti vajnici dizidenţi de operetă continuă să rumege în continuare cu neruşinare...

De ce? Pentru că ei au adeverinţă de la psihiatrie că pot să scuipe oriunde şi pe oricine fără să fie sancţionaţi, sau, altfel spus, să nu te iei la trântă cu porcul, că vă murdăriţi amândoi şi lui îi place.

În final, sunt obligat să salut luciditatea, raţionalitatea şi verticalitatea Serviciului Român de Informaţii care, prin vocea directorului său, domnul Radu Timofte, a îndrăznit, în cele din urmă, să spună ceea ce credem că a şi gândit cu privire la rolul arhivelor de informaţii din perioada antedecembristă.

Dacă a făcut această declaraţie înseamnă că a început să înveţe şi să deprindă ceva din meserie şi îşi manifestă independenţa pe care trebuie să o aibă un director al unui serviciu secret, chiar dacă acest lucru s-ar putea să nu placă unora.

În orice caz, la necaz, contaţi pe noi, domnule director!

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Declaraţia mea politică se referă la "Nerespectarea de către autorităţile iugoslave a prevederilor Convenţiei de la Belgrad privind libera navigaţie pe Dunăre".

În anul 1948, statele riverane Dunării la acea dată au încheiat un tratat internaţional prin care se stabileau condiţiile de navigaţie pe Dunăre şi responsabilităţile fiecărei ţări riverane pentru menţinerea în condiţii de siguranţă a navigaţiei pe Dunăre. Conform acestor convenţii mărfurile şi navele circulă pe Dunăre fără nici o restricţie de pavilion şi mărfuri impunând statelor riverane obligaţia de a nu impune vreo taxă pentru utilizarea şenalului navigabil prin jurisdicţia ţării respective. Mai mult decât atât, fiecare ţară riverană este obligată să suporte din resurse interne cheltuielile necesare întreţinerii şi semnalizării şenalului navigabil pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi cu fluenţă a traficului de mărfuri şi pasageri pe întregul traseu al Dunării, de la Sulina până la Ulm. Modificările intervenite în configuraţi statelor riverane după 1990 au făcut ca la această convenţie să devină semnatare absolut toate ţările riverane fluviului Dunărea, inclusiv Rusia, ca deţinător al drepturilor şi obligaţiilor fostei Uniuni Sovietice.

din anul 1992, anul când au început conflictele armate din teritoriul fostei Iugoslavii, navigaţia pe sectorul iugoslav, cuprinsă între Veliko-Gradişte şi Bezdan, a fost permanent supusă unor evenimente care au blocat sau au îngreuiat navigaţia pe Dunăre, culminând cu blocajul complet al şenalului navigabil, prin bombardarea celor trei poduri din zona Novi Sad la 1 aprilie 1999. În perioada 1992-1996, prin rezoluţia ONU au fost impuse restricţii privind transportul de mărfuri în zona iugoslavă iar autorităţile iugoslave, sub conducerea lui Slobodan Miloşevici, au impus plata unor taxe pentru tranzitarea mărfurilor din sectorul iugolslav la nivelul a trei mărci pe tona capacitate şi cal putere navă. Această dispoziţie a permis acumularea a zeci de milioane de dolari de către autorităţile iugoslave, încălcând flagrant Convenţia de la Belgrad.

O dată cu căderea Guvernului Miloşevici, în noiembrie 2000, a fost permisă tranzitarea zonei Novi Sad printr-o pasă de trecere printre podurile căzute, de asemenea contra unei taxe la nivelul încasat în perioada 1992-1996. Sub presiunile ţărilor riverane şi a opiniei publice această taxă a fost micşorată la nivelul de 0,3 EURO pe tona capacitate, sub motivaţia cheltuielilor necesar a fi acoperite pentru dislocarea periodică (de trei ori pe săptămână) a unui pod de pontoane care uneşte cele două maluri ale Dunării în zona Novi Sad. Deşi această măsură, contestată de toate ţările riverane în cadrul Comisiei Dunării, a rămas în vigoare, făcând ca costurile armatorilor fluviali să crească în medie cu 3-5000 de dolari pe convoi, autorităţile iugoslave, mai precis actualul Guvern al Serbiei, a luat o măsură care va duce inevitabil la blocarea completă a tranzitului internaţional de mărfuri pe Dunăre. În mod concret, începând cu data de 1 iunie a.c. convoaiele şi navele fluviale care tranzitează sectorul iugoslav al Dunării trebuie să plătească o garanţie reprezentând circa 50% din cuantumul taxelor vamale, al accizelor şi al TVA-ului pentru toate mărfurile care tranzitează sectorul iugoslav. Pentru a îndeplini această decizie, armatorii fluviali trebuie să aibă posibilitatea de a garanta sume impresionante, de milioane de dolari, condiţie pe care aceştia nu o pot îndeplini, datorită resurselor financiare imense care ar trebui blocate. Datorită acestei decizii care încalcă flagrant şi nejustificat prevederile Convenţiei de la Belgrad zeci de convoaie, inclusiv convoaie sub pavilion român, aşteaptă să tranziteze sectorul iugoslav, sperând că autorităţile iugoslave vor reveni la o situaţie juridică de navigaţie pe Dunăre, pe care şi-au asumat-o prin semnarea Convenţiei de la Belgrad.

Intervenţiile făcute la nivelul Comisiei Dunării de la Budapesta, cât şi a ambasadorilor ţărilor riverane, făcute pe lângă autorităţile iugoslave, nu au modificat decizia aberantă pe care au luat-o autorităţile iugoslave. În condiţiile menţinerii acestor reglementări, în mod practic, mărfurile în tranzit nu pot să mai folosească calea navigabilă a Dunării, privând în acest fel şi un important sector economic din ţara noastră de venituri importante, materializate în prestaţiile pe care le pot face operatorii portuari şi armatorii fluviali români pentru circa 5 milioane tone de mărfuri pe an.

Faţă de acest abuz, solicit Guvernului României, primului-ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase, să intervină direct pe lângă autorităţile iugoslave pentru anularea acestei aberante ordonanţe şi a elimina pe viitor asemenea măsuri ale autorităţilor iugoslave care încalcă prevederile Convenţiei de la Belgrad.

Dacă autorităţile iugoslave nu înţeleg să anuleze această ordonanţă, solicit Guvernului României luarea unor măsuri similare cu cele la care sunt supuse navele sub pavilion românesc, respectiv impunerea pentru mărfurile cu destinaţie Iugoslavia a unor taxe sau garanţii care să oblige autorităţile iugoslave fie să anuleze respectiva ordonanţă, fie, prin plăţile pe care le vor face, să acopere cheltuielile pe care armatorii fluviali români sunt obligaţi să le suporte prin aplicarea acestei ordonanţe.

De menţionat că numai în perioada blocării efective a navigaţiei pe Dunăre, datorită podurilor căzute în şenal, România a pierdut, prin eliminarea de pe piaţă a mărfurilor sale spre Europa Centrală, circa un miliard de dolari, iar armatorii români au pierdut direct, prin nerealizarea contractelor de transport pe care le aveau încheiate la data căderii podurilor, la nivelul a peste 160 de milioane de dolari.

Mă întreb cât va trebui să suportăm încălcarea oricăror reguli privind navigaţia pe Dunăre de către autorităţile iugoslave sau mă întreb dacă nu există vreo legătură între anul 1992, când practic au început problemele de navigaţie pe Dunăre în sectorul iugoslav, cu deschiderea oficială a canalului Rin-Main-Dunăre, al cărui trafic a crescut în cei zece ani de peste 12 ori, iar cel de pe Dunăre a scăzut la nivelul a 10% din cât se transporta în anul 1990.

Aştept implicarea rapidă a Guvernului Năstase, fără ca armatorii fluviali să fie nevoiţi să ia ca măsură de protest blocarea din nou a navigaţiei pe Dunăre în zona Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Mihaela Ionescu, se pregăteşte domnul deputat Ion Mocioalcă.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea se adresează domnului ministru de interne şi doamnei ministru al învăţământului.

Lunile iunie şi iulie sunt cunoscute ca luni în care au loc examenele de capacitate şi bacalaureat şi apoi cele de admitere în învăţământul superior.

În ultimii ani, acestea au cauzat mult stres candidaţilor şi familiilor lor, din cauza căutărilor nereuşite ale organizatorilor de a face ba spectacol televizat, ba super centralizare şi coordonare a repartizării locurilor care atât de bine au fost coordonate, încât câte un olimpic a eşuat la capacitate, în timp ce un mediocru cu noroc a devenit elev al unui colegiu de renume.

Viitorul examenului de capacitate duce spre renunţarea la acest tip de treaptă, prag, piedică, dar anul acesta el încă există.

Care este particularitatea examenului de anul acesta? El se desfăşoară sub semnul teroarei, căci cele două tabere implicate: cadrele didactice şi elevii, se presupun că vor efectua nişte acte de fraudă, de înşelătorie şi de terorism care necesită prezenţa Brigăzilor speciale de intervenţie ale Jandarmeriei 24 de ore din 24. Subiectele de concurs nu vor mai rămâne pe mâna aşa-zişilor "infractori" de profesori sau de inspectori de la inspectoratele şcolare sau a celor de la Ministerul Educaţiei, ci vor fi date "în grija jandarmilor". Jandarmii, câte un subofiţer în fiecare centru de examen şi între 500 şi 800 de luptători, vor păzi centrele de examen, jandarmii, şi nu directorii de şcoală, vor asigura paza şi transportul subiectelor, tot ei, jandarmii, vor păzi centrele de corectare contra extratereştrilor, sau a bandiţilor, de parcă în şcoli se efectuează marile privatizări, în şcoli se ţin licitaţiile, în şcoli se fac transferurile de proprietate şi alte mari fraude.

Cele două tabere - profesori şi elevi - sunt bănuite de cele mai abominabile matrapazlâcuri, care pot fi prevenite numai prin prezenţa unui microbuz cu girofar al jandarmeriei în curtea şcolii, nu în faţa şcolii, unde ar trebui să stea mai tot timpul pentru a identifica bătăuşii, huliganii şi traficanţii de droguri.

Aceste probleme, în schimb, au rămas în grija părinţilor. Nu mai este de ajuns etica profesională a profesorului şi a membrilor comisiilor de examene, nu mai este de ajuns un portar care să permită accesul în şcoală, se pare că este nevoie de cadre îndelung pregătite pentru lupta antitero, care dacă nu există, trebuie imaginată.

Dacă pentru examenul de capacitate şi pentru cel de bacalaureat este nevoie de protecţia jandarmilor, înseamnă că pentru examenul de admitere vom fi păziţi cu tancurile, iar pentru cel de secundariat la medicină, direct cu elicopterele de desant.

Treceţi prin faţa unei şcoli spre care se îndreaptă nişte copii de 14 ani preocupaţi de "Baltagul" şi de "basmul cu Merele de Aur" şi veţi avea impresia că treceţi pe lângă un penitenciar de maximă siguranţă.

Pentru a nu cauza traume bieţilor copii dar şi distinşilor profesori - stimaţi miniştri ai învăţământului şi ai internelor, scoateţi, de urgenţă, jandarmii din şcoli şi universităţi şi lăsaţi-i pe stradă, în faţa instituţiilor respective, unde le este locul!

Oare toate cartierele Bucureştiului sunt atât de securizate încât există un surplus de jandarmi pentru a-i utiliza la disciplinarea corpului profesoral şi al elevilor?

De altfel, se poate presupune că această perioadă de examene va fi o perioadă fastă pentru infractorii de toate calibrele, deoarece forţele de ordine vor avea alte priorităţi.

Domnilor miniştri, cine are urechi, să audă!

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Mocioalcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deloc întâmplător în contextul dezbaterii în viitorul apropiat a proiectului de revizuire a Constituţiei se intensifică semnificativ şi proliferează nestingherit acţiunile antiromâneşti. Unii, din păcate, nu puţini, iau în derâdere aceste acţiuni antistatale. Un exemplu din presă este concludent, un ziar titrează: "minoritarii maghiari vor să dea o gaură în România". Nu este deloc de glumit cu lecţiile istoriei. Alegătorii din judeţul Caraş-Severin, un judeţ în care convieţuiesc în deplină armonie, alături de români, germani, maghiari, sârbi, croaţi, cehi şi slovaci, eu, alături de ei, am urmărit cu strângere de inimă în declaraţiile şi programele aşa-ziselor forumuri de la Cluj-Napoca, de la Odorheiul Secuiesc, iar recent, cele de la Sfântu Gheorghe.

Mi-au lăsat un gust amar reacţiile palide ale presei, ba chiar şi ale tuturor partidelor politice. Sigur, dacă la Sfântu Gheorghe, Laszlo Tökes a invitat peste 12.000 de aşa-zişi dizidenţi interni de etnie maghiară şi au participat doar 600, aceasta ar putea reflecta slabul ecou în rândul minorităţii noastre maghiare faţă de revendicările revizioniste cunoscute nouă.

Prin urmare, să nu-l băgăm prea mult în seamă pe cineva care nu merită. Oare aşa să fie? Observ că într-un interviu acordat cotidianului clujean Szabadság, la sfârşitul lunii aprilie, după forumul pretinsului Consiliu Naţional al Maghiarilor care cheamă maghiarii să-şi ia soarta în propriile mâini pe pământul lor, unul dintre liderii etniei declara atunci: "condamn cu hotărâre maniera în care domnul prim-ministru s-a referit la forum". Vehemenţa domniei sale nu s-a îndreptat împotriva separatiştilor care vor cu tot dinadinsul o patrie-mamă în mijlocul unei patrii pe care o reneagă nedemn, ci împotriva primului-ministru care, pe bună dreptate, a reacţionat, cerând implicarea puterii şi competenţa justiţiei.

Mai departe, se titrează: "oricine este liber să declare ce vrea, nici o lege şi nici o Constituţie nu ne poate împiedica". pentru unii se poate fără de lege? S-a spus la Odorhei: "protestăm împotriva cinismului cu care Puterea de la Bucureşti tratează cazul Wass Albert". deci, nu comemorarea, dezvelirea de monumente în Transilvania şi proslăvirea cu cinism a unui criminal de război, ucigaş de români şi evrei, condamnat la moarte în contumacie, nu acestea sunt cinice, ci reacţia palidă a statului român la aceste incalificabile iniţiative.

Să mai reţinem că unul dintre cei care apără mai zdravăn pe partizanii criminalului de război Wass Albert este un alt coleg al nostru de Parlament, care, desigur, se declară un moderat. S-a spus în aceste forumuri că minoritarii maghiari se consideră îndreptăţiţi în modul cel mai firesc la statutul de naţiune parteneră, ceea ce trimite inconfundabil la relaţiile existente într-un stat dualist. Nu este nici aceasta o manifestare anticonstituţională? s-a modificat cumva prevederea fundamentală a Constituţiei? Este Constituţia facultativă pentru unii cetăţeni români care se pot plânge, cel mult, de discriminare pozitivă?

Din afară, un ziarist budapestan se adresa jignitor, provocator şi cu sarcasm: "de la Uniunea Europeană nu aveţi ce aştepta, pentru că acolo se preferă ordinea, disciplina, liniştea şi mămăliga, pentru că nu explodează".

Acest complexat Tokes Laszlo se vrea părintele spiritual al conaţionalilor noştri maghiari. Sub o sutană de grele păcate, el nu poate trăi fără conflicte. Aşa s-a început şi la Kosovo. Aceasta se doreşte? Nu s-a înţeles nici acum faptul că aceste proiecte prăfuite şi îngheţate în naţionalism extremist au dus doar la războaie în care toţi au pierit şi nimeni nu a câştigat.

Maghiarii aflaţi dincolo de ţinutul secuiesc nu sunt diaspora internă, ei nu trăiesc în afara graniţelor ţării, ci trăiesc în ţara lor, care se numeşte România. De ce li se tulbură liniştea şi cugetele, când marea lor majoritate sunt cetăţeni oneşti şi corecţi. La fel sunt în marea lor majoritate şi colegii noştri din UDMR.

Dacă aceasta înseamnă mămăliga care nu explodează, iar acest prelat al tenebrelor, susţinut şi întărâtat pe faţă sau din umbră, agită periculos spiritele preferând praful de puşcă şi pucioasa, consider drept palide şi lipsite de fermitate măsurile de contracarare, de aducere în făgaşul legii.

Culmea este că, dacă tot ei cer sprijinul Europei contra României, pentru că, vezi Doamne, ei vor să se constituie într-un factor de stabilitate în această zonă fierbinte cum ar dori-o ei, escaladând această barieră de bun-simţ, aceste manifestări provocatoare, destabilizatoare şi antinaţionale cer o replică pe măsură a României şi a Europei, chiar.

Solicit aceasta reprezentanţilor legitimi ai statului român. Şi, pentru adevăr, solicit o disociere oficială şi clară a reprezentanţilor autorizaţi ai UDMR, a colegilor noştri. Ca să se ştie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ion Mogoş. Se pregăteşte domnul deputat Kovacs Zoltan.

Domnul Ion Mogoş:

Domnule preşedinte,

Proiectul de Constituţie Europeană semnalizat la sfârşitul săptămânii trecute are implicaţii semnificative pentru viitorul Uniunii Europene, cât şi pentru statele candidate.

Scopul final al Constituţiei Europene este încercarea de a depăşi dihotomia interguvernamental, supranaţional, federal care a caracterizat comunitatea economică europeană încă de la începutul acestui proiect.

Proiectele MONET şi SPARK RELANCE de relansare a construcţiei comunitare se încadrează în această logică, integrare sectorială şi integrare supranaţională, prin crearea unei pieţe comune.

Reuniunea de la Haga din 1968 completează această abordare prin necesitatea aprofundării finalizării politicilor comune şi a lărgirii Comisiei Economice Europene către orice stat care aderă la principiile promovate de tratatele europene şi de finalităţile lor politice. Or, Constituţia Europeană sesizează tocmai acest ultim aspect - integrarea politică a Uniunii Europene.

Dacă în cazul NATO - este vorba despre o organizaţie de cooperare prin consens, în care suveranitatea naţională nu este limitată, în cazul Uniunii Europene este vorba despre o organizaţie de integrare prin transfer de suveranitate către instituţii supranaţionale.

Procesul de decizii consensuale este subminat de mecanisme precum: votul cu majoritate simplă, votul cu majoritate calificată, principiul de abţinere colectivă, cooperare concretizată, principiul subsidiarităţii.

Toate aceste mecanisme sunt lărgite prin Proiectul de Constituţie Europeană la nivelul domeniilor de aplicare. Politica externă şi de securitate comună reprezintă un progres în acest sens.

România, ca ţară candidată şi ca viitor membru al Uniunii Europene, trebuie să accepte şi să adere la toate aceste posibile evoluţii.

Îmi exprim speranţa că Guvernul României şi liderii politici români vor reuşi să se adapteze la limitarea prerogativelor de guvernare în favoarea instituţiilor şi procedurilor supranaţionale ale Uniunii Europene.

În acest caz, discursurile tranşante de orientare absolută, excepţionalism şi mesianism politic vor fi depăşite de o mai strânsă uniune între statele şi popoarele europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Kovacs Zoltan. Se pregăteşte domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Kovacs Zoltan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică are titlul "Salvaţi satele de dispariţie".

Vin în faţa dumneavoastră cu această problemă arzătoare în momentul când primul-ministru, domnul Adrian Năstase, a comunicat reorganizarea Guvernului.

Sunt convins că Guvernul reorganizat va găsi un segment cât de mic în Programul de guvernare privind dezvoltarea rurală, dar mai ales oprirea dispariţiei satelor care au de la 100 până la 800 de locuitori. Vorbesc în numele acestor localităţi, unde locuitorii - 80% - au o vârstă de peste 60 de ani, fără locuri de muncă, fără gară CFR, autobuz, dispensare, cămin cultural, poştă, şcoli, fără un tineret capabil să-şi creeze noi locuri de muncă în aceste localităţi, fără apă potabilă, canalizare, iluminat public; locuitorii, chiar şi copiii, călătoresc 7-10 km până la centrul comunei, pentru rezolvarea problemelor strict necesare; localităţi cu case părăsite, grădiniţe, şcoli, cămine culturale, biblioteci cu cărţi necitite; fără ziare, reviste, fără internet; medicul de familie apare o dată sau de două ori pe săptămână, câte 4 ore; şcolile au fost desfiinţate, sau vor fi desfiinţate în perspectivă. În aceste localităţi rămâne un singur intelectual - popa - care efectuează şi slujbele de înmormântare. Declinul a început mai demult, dar a continuat cu desfiinţarea CAP-urile, a IAS-urilor, a SMA-ului, COOPCONSUM, gara sau halta CFR, poşta.

Locuitorii au devenit bătrâni forţaţi de conjunctură. Câteodată, apare un ziarist şi se interesează de obiceiuri vechi, cântece populare, dansuri populare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ar trebui să avem o strategie pentru salvarea satelor existente. O strategie adevărată pentru dezvoltarea rurală, salvând valorile existente, sate unice de pe meleagurile noastre. Puteţi să spuneţi că sunt idei populiste. Poate că ideile sunt cu iz de populism, dar cu personaje reale, adevărate, care sunt ai noştri - fraţi, surori, părinţi, rudenii, cunoştinţe din copilărie. Ne-au creat posibilităţi ca să ajungem în Parlamentul României.

Rog Guvernul, cu cei 21 de miniştri, consiliile judeţene, primarii aleşi ca, în viitor, să ascultăm vocea satelor care strigă după noi, după învăţători, după medici, după agricultură, după turism, după ajutorul social. "Casele au plecat la oraşe" - scria un scriitor înainte de '89. Ar fi bine ca cele rămase pe loc să fie repopulate cu copii, cu tineret şi cu o populaţie viabilă, îndrăgostită de viaţa la ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Costache. Se pregăteşte domnul deputat Eugen Pleşa.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi fac o constatare de sezon. Guvernul a picat la examenul de capacitate. Au fost 26 şi au promis multe şi mărunte într-un program cu copertă albastră; albastră, că aşa era situaţia.

Acum e şi mai albastră, văzând că sărăcia s-a întins ca pecinginea, că măiestria devalizărilor, privatizărilor frauduloase, penetrării sistematice a bugetului, măsluirea licitaţiilor şi drenarea în conturile proprii a banului public, nu mai sunt deloc gustate de marele public şi nici de arbitrii internaţionali ai partidei integrării, ce s-au gândit păpuşarii? Alte feţe, alte posibilităţi de timeout-uri şi, până se mai dezmeticeşte prostimea despre ce piesă e vorba, îl mai fentăm o dată electoral pe eternul cetăţean turmentat, de care este neapărată nevoie o dată la 4 ani.

Printre turmentaţi se află însă, în mod surprinzător, şi câte unul lucid, care nu se aruncă în praful drumului după cârnaţi, care nu primeşte alcool produs din sfeclă de pe tarlalele din zona Cernobâl şi care a aşteptat plin de speranţe ca, după trei ani de eforturi guvernamentale social-democrate, să-i crească şi lui nivelul de trai, să aibă şi copilul lui loc de muncă, să aibă şi el condiţii minime de îngrijire a sănătăţii şubrezite în opera de integrare a ţării în rândul lumii civilizate. Dar, ghinion! Când termenul scadenţei se apropia, Guvernul, care-i promisese marea cu sarea, s-a dizolvat ca zahărul. Nu-i nimic, vin alţii; adică aceiaşi, dar cu atribuţii mai mari. Şi le vor aduce la bun sfârşit, ca şi pe celelalte, sau, cine ştie, se vor petrece de pe acum, cu cei 14 la cârmă, multe şi mari minuni, un bum economic, care să ne mai îndulcească viaţa. Dar minunile pedeseriste pot să ne scufunde barca şi mai rău. Iată un exemplu de scamatorie economică tipică pentru cei care şi-au cimentat în timp convingerea că poporului român i-a luat Dumnezeu minţile, din moment ce crede toate aberaţiile.

Au crezut unii în eclatanta poveste cu Dracula Park. Au şi investit bani buni - 10 mii de lei acţiunea. A băgat şi Bulibaşa Năstase 100 milioane de lei. Când eram eu mai convins de iraţionalitatea comercializării nepreţuitului Vlad Ţepeş, iaca, hocus-pocus că investitorii au câştigat, ca la Caritas, tocmai când te aşteptai cât mai puţin. S-a anunţat chiar la Televiziune că investitorii doritori să-şi retragă banii din defuncta afacere, vor primi înapoi nici mai mult, nici mai puţin, decât 70 mii de lei. Adică, primul-ministru va primi 700 milioane de lei; asta, da afacere. Economiştii PDSR l-au întrecut şi pe Dracu. Să obţii profit de 7 ori dintr-un proiect eşuat, care n-a apucat să producă un leu chior, lăsând dolarii şi euroii prin buzunarele Occidentului, nu e la îndemâna oricui; dimpotrivă, ei merită cu prisosinţă Premiul Nobel şi chiar locul I în Guiness Book. Şi, mergând pe această linie, mă gândesc că, până la urmă, ne paşte o şi mai mare minune. Dacă dintr-un proiect eşuat, economiştii PDSR au putut scoate de 7 ori suma investită, vă daţi seama ce se va întâmpla cu pensiile şi salariile noastre! Vor exploda, pur şi simplu, la câte eşecuri a înregistrat economia românească pe toate planurile, de la agricultură şi zootehnie, la industrie şi sistemul bancar. Înseamnă că, în curând, vom câştiga de 7 ori mai mult şi ar trebui, bineînţeles, să ne bucurăm, dacă nu ne-ar înăbuşi plânsul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Eugen Pleşa. Se pregăteşte domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán.

Domnul Eugen-Lucian Pleşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică, în legătură cu aplicarea Legii anticorupţie, în paragraful declaraţiei privind averea, consider că trebuie să se supună aceleiaşi prevederi ca şi parlamentarii toţi judecătorii-preşedinţi de instanţe judecătoreşti, cu vechime de peste 3 ani în funcţie.

De asemenea, trebuie să-şi declare averea şi magistraţii care au trecut în avocatură în ultimii 2 ani. Aceştia, în majoritate, au beneficiat de stimulente importante, cu care au făcut avere dictând sentinţe după dimensiunea stimulentelor materiale de care s-au bucurat. Şi-au cumpărat sau construit vile grandioase, au achiziţionat maşini străine puternice, încât valoarea acestora depăşeşte cu mult veniturile la vedere.

Un exemplu, doamna Liliana Sachelarie, fost magistrat la Judecătoria sectorului 1, trecută în avocatură destul de recent. În procesele de restituiri imobiliare, dânsa a fost cu mult "peste" Georgeta Stoican, aflată acum în puşcărie. Dar, este un început şi, la nevoie, pot confirma şi cu alte nume.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán. Se pregăteşte domnul deputat Ioan Miclea.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă aduc în atenţie un caz clasic în care nu ştie stânga ce face dreapta, dacă în cazul unui guvern de centru-stânga poţi să spui aşa ceva. Iar, din această lipsă de coerenţă, au de suferit cetăţeni de bună-credinţă, dumnealor fiind, pur şi simplu, traşi pe sfoară.

Ce s-a întâmplat, de fapt? În ciclul "ziua şi ordonanţa", Guvernul României, un executiv despre care peste două zile vom spune "vechiul Guvern", a adoptat în şedinţa din 31 octombrie 2002 o nouă ordonanţă de urgenţă şi, odată publicată pe 13 noiembrie 2002, a devenit Ordonanţa de urgenţă nr.147 şi care are ca titlu "Reglementarea unor probleme financiare şi modificarea unor acte normative". Un titlu sugestiv, din care nu afli chiar nimic. Însă, şi aici este problema. Neutralitatea titlului acoperă, printre altele, desfiinţarea prin art. VIII, începând cu 1 ianuarie 2003, a Fondului "Dezvoltarea agriculturii româneşti". Deşi de la adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.147/2002, care a avut loc, aşa cum am spus, pe 30 octombrie 2002, au trecut mai bine de 30 de zile, onor ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nu a avut timp să afle de desfiinţarea fondului şi semnează, pe 30 noiembrie 2002, Ordinul nr.553 din acest an, pentru aprobarea Programului privind sprijinirea producătorilor agricoli din zonele de deal şi de munte, precum şi a pescarilor profesionişti din zona Deltei Dunării, pentru achiziţionare de dotări specifice noi din producţie internă, finanţat din Fondul "Dezvoltarea agriculturii româneşti", prin care, pentru anii 2002 şi - atenţie! - 2003 (v-am spus, de la 1 ianuarie fiind fondul desfiinţat) se prevede suma de 240 miliarde de lei, din care 40 miliarde de lei pentru zona Delta Dunării, necesară acoperirii alocaţiei de 55%, inclusiv TVA, pentru achiziţionarea dotărilor, sumă ce devine operantă în funcţie de alimentarea contului Fondului "Dezvoltarea agriculturii româneşti".

Paralel cu emiterea ordinului, direcţiile agricole judeţene au fost somate să-l aplice cât mai urgent, cu toate că textul în cauză a fost publicat pe data de 11 decembrie 2002 în Monitorul Oficial şi, ţineţi minte, nu-i aşa, stimaţi colegi, România, cu mic cu mare, a intrat peste o săptămână în hibernarea de sărbători; 10 zile nu s-a întâmplat nimic în decembrie, în această ţară.

La noi în judeţ, în Harghita, spre lauda lor, responsabilii cu aplicarea acestui ordin au făcut treabă. 269 de cetăţeni de bună-credinţă şi nu mai puţin de 9 firme, unele din judeţ şi altele din afara judeţului, fiind pur şi simplu păcăliţi de executiv, mulţi dintre potenţialii beneficiari deja de câteva luni achitând cota-parte ce le revine de 45%, însă utilajele nu au fost şi nu sunt - probabil că nici nu vor fi - livrate în lipsa finanţării publice, nu numai promise, ci legiferate de către domnul ministru Ilie Sârbu.

Şi acum, Guvernul, pardon, vechiul Guvern, dă elegant din umăr; ba din umărul stâng, ba din cel drept, căci, nu-i aşa, nu ştie dreptul ce face stângul. Iar, de suferit, are numai cetăţeanul de bună-credinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Miclea. Se pregăteşte domnul Nicolae Vasilescu. Este? Nu este.

Domnul Emil Crişan. Este? Da.

Deci, după domnul Miclea, domnul deputat Crişan.

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Ungaria Mare - un paradis pierdut".

Lipsa de reacţie la multe evenimente ciudate care se întâmplă în ultimul timp în Ardeal ne dă frisoane şi ne pune pe gânduri.

În zona noastră se plimbă şi fac valuri diferite personaje dubioase, care se comportă de parcă ar fi moşia lor, iar noi, românii ardeleni, am fi nişte slugi nevolnice de care nu merită să ţii seama.

De la o vreme, devine evident faptul că nu pot fi întreţinute relaţii normale cu unii dintre liderii maghiarilor din ţară sau străinătate. Bineînţeles că primul de pe o asemenea listă este Laszlo Tokes, ale cărui pledoarii pentru drepturile maghiarilor până dincolo de orice logică, sunt arhicunoscute.

Despre acest sinistru personaj am atras atenţia în nenumărate rânduri guvernanţilor noştri, dar se pare că de dragul unui protocol de susţinere (efemeră şi nesigură) în Parlamentul României a intereselor PSD de către UDMR, interesele ţării, demnitatea românilor ardeleni sunt mai puţin importante pentru stăpânii noştri de la Putere.

De altfel, acest lucru este confirmat de însuşi Laszlo Tokes, care afirmă că obiectivele Consiliului Naţional al Maghiarilor (obţinerea autonomiei teritoriale, în primul rând) nu pot fi atinse decât cu colaborarea autorităţilor române.

Ştie Laszlo Tokes ceva, se bazează el pe ceva. Altfel, nu ar spune aceste lucruri cu atâta siguranţă. Sincer să fiu, am avut o vagă speranţă că totuşi autorităţile române vor trece peste interesele lor pasagere şi vor pune lucrurile în normalitatea lor firească. Din păcate, lucrurile nu stau aşa. Evenimentele evoluează în sensul împlinirii dezideratelor Consiliului Naţional al Maghiarilor şi teamă mi-e că unii dintre noi se vor mulţumi a domni chiar peste o Românie ciuntită, cu o enclavă maghiară în mijlocul ei. Tokes ne-a ameninţat cu un Kosovo. După cum decurg lucrurile ne apropiem de înfăptuirea lui.

Iată că în sprijinul lui Tokes a venit în zilele trecute la Cluj-Napoca şi fostul premier ungar, care, cu ocazia inaugurării Universităţii maghiare "Sapientia" la Cluj-Napoca, a ţinut un discurs care pe orice politician român normal, cu dragoste de ţară, l-ar fi deranjat cel puţin, dacă nu l-ar fi jignit.

Iată câteva din ideile lui Orban, spuse cu ocazia sus-zisului eveniment:

Orban speră că în viitorul imediat să fie premierul a 15 milioane de unguri, al acelor unguri care "caută fără răgaz Hungaria Magna, Paradisul nostru pierdut", urmând, pe cale de consecinţă să formeze Ungaria Mare.

Din declaraţia lui Orban se poate trage concluzia că, odată intrată în Uniunea Europeană, Ungaria va aduce după sine întregirea a ceea ce el numeşte naţiunea ungară.

Acestea sunt vorbe spuse la anumite festivităţi, poate au şi un scop electoral. Dar ceea ce mi se pare a fi foarte grav şi pentru care acuz autorităţile române este lipsa de reacţie, este faptul că ele au fost spuse în capitala Ardealului, Ardeal care este parte componentă organică şi indestructibilă a României. Acest lucru ar trebui să-l înţeleagă conducătorii noştri.

Fără nici o reţinere, Orban declara că după înfiinţarea, la Cluj-Napoca, a Universităţii Sapientia "această localitate a intrat în rândul marilor oraşe universitare maghiare, cum sunt Debrecen, Budapesta sau Szeged".

Mă întreb şi întreb Guvernul României, Parlamentul ţării, Preşedinţia şi orice mai doriţi, dacă eu, Ioan Miclea, locuitor al municipiului Cluj-Napoca, trăiesc în România, sau, după afirmaţia lui Orban, trăiesc într-un oraş înscris în rândul marilor oraşe universitare maghiare?

Vreau să mai amintesc că, după înfiinţarea Universităţii Sapientia (eveniment pe care l-am salutat din toată inima), UDMR insistă pentru formarea, la Cluj-Napoca, a două facultăţi de stat cu limba de predare maghiară complet separate, idee cu care ministerul de resort de la Bucureşti pare a fi de acord, ignorând complet realitatea din zonă, care arată clar că va fi imposibil ca respectivele instituţii de învăţământ să funcţioneze, din lipsă de studenţi.

În încheiere, aş dori să fac o conexiune între două evenimente ce au avut loc - şi nu întâmplător - în acelaşi timp: domnul prim-ministru Adrian Năstase inaugura, împreună cu actualul premier maghiar, un nou punct de trecere a frontierei, în timp ce domnul Orban îşi debita inepţiile la Cluj-Napoca.

Domnul Năstase nu trebuie să uite că logica "bunul simţ şi cutuma internaţională îl obligă", în cazul dat, să dea un răspuns tranşant domnului Orban. Apoi, trebuie să ştie că simpla atenţionare a lui Tokes că acţiunile sale vizează penalul nu înseamnă că acest ins va ţine seama de avertismentul primului-ministru al ţării al cărui cetăţean este, beneficiind de toate drepturile legale, deşi este omul care emite zi de zi idei care scandalizează o bună parte a populaţiei şi pentru care poate fi condamnat la ani grei de temniţă.

Regret că trebuie să vin în faţa dumneavoastră atât de des cu aceste probleme. O fac însă deoarece lipsa de reacţie a autorităţilor române la declaraţiile, faptele şi pretenţiile unui grup, foarte bine organizat, de extremişti maghiari, împinge Ardealul, tot mai mult spre ceea ce Laszlo Tokes ne spunea, sau mai bine zis ne ameninţa, un Kosovo.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Crişan. Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Dinu.

Dacă nu puteţi sintetiza, măcar citiţi mai repede, vă rog.

Domnul Emil Crişan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "De ziua ta, Crăişorul Munţilor".

La 179 de ani de la naşterea eroului nostru Avram Iancu, urmaşii se întreabă cu justificată uimire ce anume l-a ridicat pe Crăişorul Munţilor la numai 24 de ani pe piedestalul eroului înconjurat de aureola legendei? Farmecul său personal, vorba-i scurtă şi neşovăitoare, curajul tineresc, dar chibzuit, simţul dreptăţii, optimismul contagios? Care dintre aceste calităţi i-au asigurat lui Avram Iancu o asemenea aureolă? Răspunsul este fără echivoc. Nici una, luată în parte, ci toate luate la un loc, deoarece acestea alcătuiesc ceea ce se numeşte o personalitate istorică, în înţelesul superior al noţiunii, întruchiparea în cel mai înalt grad a aspiraţiilor maselor populare în momentele hotărâtoare pentru soarta lor, pentru viitorul lor.

Mulţimile au văzut în Avram Iancu expresia năzuinţelor lor pentru eliberarea socială şi naţională, precum şi propria lor emanaţie, frumoasă la chip şi curată la suflet, măreaţă la fapte şi dreaptă la cugetare.

Avram Iancu a fost ridicat de popor şi pe piedestalul de crai al munţilor şi al moţilor, în virtutea calităţilor sale incontestabile de conducător pentru simţul său de dreptate prompt şi veşnic manifestat, pentru curajul său nedisimulat şi umanismul de care era pătruns şi de care dădea dovadă cu multă luciditate în momente dintre cele mai grele, mai dramatice.

Avram Iancu era profund conştient de nedreptăţile societăţii în care trăia şi pe care le cunoscuse încă de copil, pe aceste meleaguri în satul său natal. Formaţiunea ulterioară de jurist, studierea luptei ţăranilor pentru apărarea pământurilor lor în faţa abuzurilor aristocraţiei şi statului i-au întărit şi ascuţit aprecierile critice şi neavând investite nici un fel de interese în sistemul social existent, se simţea liber şi îndrituit să lupte pentru schimbări sociale.

Viaţa lui Avram Iancu este viaţa unui om mistuit de o flacără puternică, aceea a propriului popor cu care se contopise inseparabil la o vârstă căreia vremurile revoluţionare i-au imprimat maturitatea oamenilor cu o bogată experienţă a vieţii.

În eroica apărare a Munţilor Apuseni, în iarna anului 1848 şi în primăvara anului următor, Iancu s-a arătat a fi un organizator experimentat, un conducător curajos care se bucura de mare popularitate. Alături de Ştefan cel Mare, Mircea, ori Mihai, mari figuri care lăsau fapta să vorbească, Avram Iancu, legendar pentru conciziunea vorbei şi a gesturilor sale, se încadrează în galeria bărbaţilor iluştri ai neamului românesc.

Ne-am adunat în 15 iunie 2003 să-l omagiem pe Avram Iancu în ţinutul său natal, unde oamenii muntelui s-au înfrăţit cu stânca pe care au sfredelit-o cu dalta să-i afle comorile fermecate, s-au înfrăţit cu bradul, cu văile şi piscurile din care au ştiut în vremurile grele să-şi facă pavăză de netrecut. Generaţia noastră şi cele următoare au datoria morală de a proteja şi păstra, pe lângă memoria eroilor noştri, valorile materiale şi spirituale ale Munţilor Apuseni, aici aflându-se şi monumentele naturii unice în Europa şi chiar în lume: Detunatele, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Gheţarul de la Scărişoara, Huda lui Papară, Peştera Urşilor, precum şi localitatea binecuvântată de Dumnezeu, cu un tezaur al naturii şi visteriei naţionale, niciodată secătuit de 2000 de ani încoace - Roşia Montană.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Dinu. Se pregăteşte domnul deputat Emil Rus.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Opriţi demolarea căii ferate".

Cu data de 1.VII.2003 ne parvin semnale cum că Guvernul va pune în aplicare un nou program de restructurare la CFR, prin care un număr de 26.000 de salariaţi îşi vor pierde locurile de muncă.

Drept urmare, sindicatele feroviare au şi anunţat ample proteste, inclusiv întreruperea lucrului, considerând că salariile compensatorii promise rezolvă paleativ problema vieţii lor, aşa cum s-au întâmplat lucrurile cu colegii lor care, în 1998, au fost obligaţi să-şi părăsească locurile de muncă.

Starea dezastruoasă în calea ferată, fără precedent în istoria ei de mai bine de 130 de ani, mergând până la întreruperea alimentării cu energie electrică pentru neplata datoriilor, chiar şi la sediile administrative, în punctele de comandă a circulaţiei sau a instalaţiilor care asigură siguranţa circulaţiei, ba, mai mult, oprirea trenurilor de rang superior în câmp pentru satisfacerea nevoilor fiziologice ale călătorilor, wc-urile autoblocându-se din lipsă de apă, spune tot despre modul cum Guvernul anterior, dar, mai ales cu concursul celui actual, au coordonat destinele acestui sector vital pentru economia naţională, dar şi pentru viaţa cetăţenilor.

De nenumărate ori, chiar şi de la această tribună am avertizat că soluţiile adoptate pentru restructurarea căii ferate sunt de-a dreptul hilare.

În toată ştiinţa economică în jenă financiară, societăţile, companiile nu se divid, ci se adună. Să nu fi aflat conducerea MLPTL experienţa tristă pe spatele lor, parcursă de societăţi ca: Dacia Piteşti şi Electroputere Craiova?

La noi, Calea Ferată s-a divizat în 38 de societăţi, toate cu directori, secretari ai consiliilor de administraţie, AGA etc, nemaireuşind să trăiască, pentru că resursele financiare s-au tocat sistematic şi inutil. Urmarea: din 260 de mii de salariaţi, cât avea calea ferată în 1992, în 1998, graţie celei dintâi aberaţii de divizare, au rămas 90 de mii, iar acum se intenţionează să mai rămână 64 de mii.

Prin anii 1993-1994 calea ferată a plătit unui consorţiu străin suma de 2 milioane mărci germane pentru studiul privind reabilitarea căii ferate. Nimic din acel studiu nu s-a aplicat. deşi nu sunt adeptul unor conjuraţii menite să ne distrugă sistematic, totuşi nu-mi pot imagina cum poţi cheltui atâţia bani spre a nu folosi nimic de pe urma cheltuirii acestora? Altfel spus, plătim pe alţii să ne studieze, ca apoi aceştia să ştie unde trebuie să ne lovească. Am propus, pe lângă alte legi cu referire la calea ferată, două legi vitale: Legea privind administrarea şi exploatarea căilor ferate şi Legea privind statutul personalului feroviar.

În prima lege se intenţionează să se adune calea ferată într-un întreg, aşa cum a mai fost şi cum este în ţări dezvoltate economic ca: Germania, Franţa, Belgia, Austria etc. spre a-şi asigura coerenţa activităţii feroviare, pe de o parte, iar pe de altă parte, a nu mai risipi inutil veniturile şi aşa reduse prin plăţi şi TVA, cu comisioane bancare inutile.

Legea, sub diverse motive, zace la Comisia pentru industrii şi servicii din Cameră de mai bine de un an. La ultima întrevedere, subsemnatul, ca şi alţi membri ai comisiei, am solicitat Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei să prezinte în faţa comisiei rezultatul studiului făcut de consorţiul străin pe calea ferată română. Nici până astăzi reprezentanţii ministerului n-au catadicsit să se prezinte în faţa comisiei cu acest studiu. Despre Legea privind statutul personalului feroviar aceasta se plimbă prin comisii, comisiile dând într-o veselie verdicte de respingere, pentru că aşa a ieşit şi punctul de vedere al Guvernului, pentru că propunerea vine din partea unui fost ceferist aparţinând Opoziţiei.

Am luat cunoştinţă de faptul că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a refuzat transmiterea acestui statut spre analiză federaţiilor sindicale din calea ferată, tot din acest motiv, că a fost iniţiat de un deputat al Opoziţiei.

Ţin să atrag atenţia celor din MLPTL că legile propuse de mine n-au legătură cu politica, sunt legi tehnice, propuse de un parlamentar care a cunoscut sistemul din interior şi a trudit în cadrul acestui sector vital al economiei naţionale mai bine de 32 de ani. Ţin, de asemenea, să aduc la cunoştinţa ceferiştilor şi pe această cale că metodele impuse de vechiul guvern, dar şi de cel actual, pentru redresarea căii ferate sunt totalmente greşite, fapt demonstrat de însăşi situaţia actuală, când Guvernul se mai pregăteşte să reducă un număr de 26 de mii de salariaţi, urmare a unei situaţii financiare dezastruoase. Le întăresc moralul ceferiştilor spunându-le să mai aibă puţină răbdare, actualul guvern nu va mai trăi decât maximum un an şi câteva luni, iar Guvernul peremist ce va veni la putere va îndrepta erorile care s-au făcut cu ei şi împotriva lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Emil Rus să înţeleg că nu e.

Domnul deputat Adrian Mărăcineanu. Nu e.

Domnule Pribeanu, poftiţi. Domnul Pribeanu Gheorghe şi cu aceasta am încheiat această secvenţă.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se numeşte: "democraţia, o nălucă între două dictaturi".

Istoria ne demonstrează că popoarele au luptat întotdeauna pentru democraţie. Momentul decembrie 1989 a constituit pentru poporul român o schimbare şi un nou început. Descătuşarea din chingile comuniste care defineau o dictatură feroce sub masca democraţiei socialiste a creat premisele unei democraţii reale, unde năzuinţele, speranţele şi dorinţele de libertate au început să fie transformate în realităţi.

Asistăm în iunie 2003, după 14 ani de aşa-zisă libertate democratică, la o dezamăgire generală a cetăţenilor României care o duc din ce în ce mai greu, datorită proastelor guvernări post-decembriste.

Pornind de la sensul etimologic al cuvintelor greceşti, "demos" şi "cratos", care înseamnă "popor" şi "putere", prin urmare "democraţia" s-ar traduce ca fiind "puterea poporului". Ce bine ar fi să fie adevărat!

Folosind situaţia tulbure din perioada tranziţiei, oportuniştii, lichelele şi samsarii tranziţiei au apărut, precum gunoaiele scoase de la suprafaţă de apele umflate în urma unui potop.

Aceşti oportunişti, lichele şi samsari au plutit în voie prin haosul creat în perioada tranziţiei, şi au interesul să beneficieze de această perioadă cât mai mult, opunându-se adevăratelor reforme democratice.

Susţinând democraţia numai declarativ, ei folosesc orice prilej şi mijloc să se îmbogăţească călcând în picioare adevăratele principii. Aceste persoane constituie un pericol şi trebuie înlăturate.

Patrioţii adevăraţi, cetăţenii cu bun simţ vor ca binefacerile adevăratei democraţii să-i bucure pe toţi românii integraţi într-o Europă unită. Neprecupeţind efortul înlăturării acestor mentalităţi retrograde, de necinste şi corupţie, PRM va acţiona prin toate mijloacele legale şi democratice pentru eradicarea acestui pericol la adresa democraţiei.

Paradoxal, tocmai acei care au acumulat averi mari în mod necinstit, în scurt timp, ocolind legea şi sfidând inteligenţa marii majorităţi, caută cu orice preţ să-şi pună la adăpost ce au acumulat, dacă se poate cu garanţii constituţionale. Ne întrebăm, de ce atâta grabă pentru schimbarea Constituţiei? Oricum, va urma alinierea Constituţiei României la parametrii celei europene. De ce să facem un lucru de două ori?

PSD-ul, copiind NSDAP-ul, doreşte să facă o Constituţie pesedistă, care să-l menţină la putere 1000 de ani, aluzie la Reich-ul de un mileniu, uitând ceea ce a spus un mare poet: "Ce e val, ca valul trece."

"Democraţia" celor de la Putere nu mai seamănă cu "democraţia" celor care i-au ales.

Pornind, paradoxal, de la dictatura ceauşistă din anii de dinainte de 1989, am ajuns să cunoaştem dictatura psd-iştilor, după aproape 14 ani de la căderea comunismului.

În România anului de graţie 2003 democraţia nu funcţionează decât în folosul celor de la Putere, care sunt susţinuţi şi de mascarada declarativă a premierului. Dominat de o aroganţă excesivă, şeful Guvernului încearcă să inducă în eroare populaţia ţării şi a Europei cu afirmaţii ticluite şi remanieri mascate.

Teatrul desfăşurat pe scena anticorupţiei a depăşit cu mult limitele ridicolului. Executivul dă în mod "democratic" ordonanţă de urgenţă de "promovare a unui pachet de legi anticorupţie", după care mai dă o altă ordonanţă de corectare.

Halal democraţie!

Sistemul conducerii prin ordonanţe de urgenţă diminuează în mod vizibil rolul de legiuitor pe care îl are Parlamentul, favorizând Guvernul să ia măsuri nedemocratice.

Astfel, asistăm la un proces de "realitate social-democrată", în care ministrul justiţiei vinde o casă şi un teren cu 100 de mii de dolari unei companii de stat, companie care şi-a diminuat obligaţiile bugetare, iar "ponderabilul Piedone-pieţarul" proaspăt căsătorit din 1987, a beneficiat de încă o locuinţă, în urma vânzării căreia a câştigat un miliard de lei, perdant, şi în acest caz, fiind tot bugetul statului român, iar ponoasele le trag cetăţenii cinstiţi ai acestei ţări.

Asemenea exemple "democratice" pot continua într-o multitudine de cazuri, toate din sfera Puterii şi acoliţilor ei. Honoris/ cauzatul - Şpagaton cu Dracula Parc în cap face mătănii, alături de ctitorul Cozmâncă, la sfinţirea unei biserici din Moldova. Se vede că democraţia prost înţeleasă aduce pe dracul în casa popii.

Cu cât numărul de biruri, taxe şi impozite se măreşte de la zi la zi, potenţialul platnic al cetăţeanului scade, situaţia devenind dezastruoasă. Dacă cineva îndrăzneşte să corecteze, prin propuneri legislative, îndulcirea vieţii cetăţeanului, drumul este barat de tăvălugul antidemocratic format din alianţa dictatorială din Parlamentul României, respectiv, PSD - UDMR - PUR.

Plătim taxe pe ce nu auzim şi nu vedem, iar când îi atenţionăm pe reprezentanţii Puterii, ne demonstrează că ei nu văd şi nu aud ce se întâmplă în realitate.

Probabil trezirea la realitate a poporului nostru cu privire la dictatura psd-istă se va face în 2004.

Speranţa concetăţenilor ţării ne arată că a venit vremea să punem în valoare rezultatele unei democraţii adevărate.

Trebuie încheiată lunga şi tulburea cale a tranziţiei. trebuie eliminaţi impostorii şi oportuniştii care se folosesc de democraţie, numai atât cât ea corespunde intereselor lor de grup sau personale.

Credem că a sosit momentul unei noi etape istorice, unde democraţia să se delimiteze de orice fel de dictatură, creând o societate bazată pe înţelegere, armonie şi dezvoltare continuă.

Adevărata democraţie trebuie să încadreze poporul român pe coordonate europene, în cadrul unei civilizaţii universale.

Citând pe preşedintele Americii, Abraham Lincoln - "votul este mai tare decât sabia", am vrea să-l completăm cu o zicală românească: "Dă-i, Doamne, mintea românului cea de pe urmă!".

Vă mulţumesc.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Zvonurile care circulă de luni de zile pe culoarele Palatului Victoria şi în mass-media internă, referitoare la remanierea şi restructurarea guvernamentală, au luat sfârşit aseară, o dată cu producerea mult aşteptatului eveniment. După tergiversări, proteste şi negocieri dure între taberele din PSD, iată că s-a ajuns la o formulă care pare să mulţumească pe toată lumea. Oare? Miniştrii care nu s-au mai regăsit în noul guvern se vor bucura, desigur, căci premierul i-a felicitat călduros pentru activitatea depusă şi a respins orice aluzie la o remaniere a acestora pe motive de incompetenţă. Opinia publică se bucură probabil într-o oarecare măsură de reducerea numărului de miniştri de la 27 la doar (sic) 22, şi a numărului de ministere de la 26 la 15, lucru natural într-o ţară democratică normală. La noi, pe Dâmboviţa, cei 15 sunt de fapt 16, la care mai pui 6 fără portofolii, care, săracii, n-au mai avut loc în curtea partidului. În mod cert o uşurare generală este înlăturarea unora dintre miniştrii care au reuşit să nemulţumească toţi românii. În rest, pe cine mai interesează restructurarea Cabinetului Năstase ? Probabil că, de data asta, Cabinetul Năstase nu va lua o notă bună nici măcar de la Bruxelles, având în vedere că media numărului de ministere în ţările membre ale Uniunii Europene este de 13, adică aproape jumătate din structura noului guvern al României.

Dar că este vorba doar de imaginea PSD şi de o schimbare de faţadă făcută silit, în urma gravelor nemulţumiri ale populaţiei, dar fără să se ţină deloc cont de necesităţile acesteia, o demonstrează declaraţia Ministrului de Finanţe, Mihai Tănăsescu, că "diminuarea numărului de ministere va presupune, probabil, şi o reevaluare a numărului de personal din aceste instituţii". Cu alte cuvinte, scoatem câţiva miniştri şi mai mult ca sigur în rest, nici una sau prea puţine schimbări - probabil câţiva funcţionari vor fi trecuţi la pensie. Ca de obicei încă o schimbare de faţadă la Palatul Victoria, mult zgomot pentru nimic.

Partidul Naţional Liberal este adeptul unui guvern cu un număr redus de miniştri şi funcţionari, care are în spate un corp de funcţionari publici redus dar profesionist, bine antrenat, stabil şi informatizat, cu salarii şi cu un buget pe măsură, deci mai puţini dar mai eficienţi. Întotdeauna, noi ne-am pronunţat pentru un Cabinet mic, care să reflecte o implicare discretă a Statului în viaţa publică şi cât mai redusă în viaţa cetăţeanului, un catalizator, iar nu mecanismul central al vieţii românilor.

Nu pot să nu îmi amintesc acum discursul preşedintelui american George W. Bush rostit cu ocazia prezentării Stării Naţiunii în 28 ianuarie anul acesta în faţa Congresului american. Domnia sa a spus că va trimite Congresului un buget care va fi mai mare cu doar 4% - aproximativ aceeaşi creştere pe care o va înregistra media veniturilor unei familii americane în acest an. A spus preşedintele: "Cheltuielile bugetare nu ar trebui să crească în nici un caz mai repede decât suma de pe cecurile familiilor americane". O observaţie de bun simţ de care ar trebui să ţină cont şi premierul Năstase atunci când restructurează guvernul sau umblă la bugetul ţării. Şi având în vedere că veniturile reale ale populaţiei s-au redus în ultimul an, poate va face măcar acuma acelaşi lucru şi cu bugetul pe care îl administrează. Abia atunci putem vorbi de o restructurare reală a Cabinetului Năstase. Restul este, ca să folosesc şi o vorbă românească, "apă de ploaie".

Domnul Puiu Haşotti:

Declaraţie politică intitulată "Cacealmaua".

După alegerile din 2000, premierul desemnat Adrian Năstase a pus în practică o structură hipercentralizată de guvernare, cu cel mai mare număr de ministere şi miniştri din Europa. De atunci până acum, actualul Guvern - caracterizat de o birocraţie cronică - nu a reuşit mari performanţe în planul reformei economice din România, înghiţind în schimb bani publici destinaţi cu nonşalanţă diferitelor capitole de "cheltuieli bugetare".

Din acest punct de vedere, restructurarea Guvernului - decisă în şedinţa de taină de la Cotroceni dintre Preşedintele Ion Iliescu şi primul-ministrul Adrian Năstase - poate fi considerată o măsură înţeleaptă. Am putea spune că, în ceasul din urmă, PSD a înţeles mesajul şi exigenţele europene, precum şi semnalele insistente ale opoziţiei democratice.

Această remaniere guvernamentală are însă la bază alte jocuri de culise. Este de ajuns să ne amintim meciul "Năstase - Iliescu" din toamna anului trecut, în care premierul susţinea sus şi tare "alegeri anticipate", în timp ce preşedintele era de acord cu "remanierea de substanţă" a Cabinetului Năstase. La ce s-a ajuns vom fi martori cu toţii în aceste zile: comasarea unor ministere de dragul lumii, rotirea cadrelor din clientela politică psd-istă împărţită între taberele Iliescu şi Năstase. Năravurile pesediste vor rămâne însă aceleaşi.

Restructurarea Guvernului - devenită obiect al luptei dintre cele două Palate - este un alt punct pierdut de premier în faţa preşedintelui. Dacă ar fi fost după şeful Guvernului, restructurarea nu ar fi avut loc. Lupta pentru controlul PSD-ului, dar şi integrarea europeană, îi cer acest lucru. Numai că din ecuaţia acestei restructurări lipseşte chiar primul-ministru, Adrian Năstase fiind marele absent al remanierii.

Indiferent că funcţionează cu un număr mai mic de ministere, indiferent de calitatea persoanelor care vor ocupa noile portofolii restructurate şi comasate, viitorul Cabinet Năstase va păcătui, în continuare, prin atitudine antidemocratică şi centralistă, prin corupţie şi birocraţie. Binecuvântând această remaniere, preşedintele Ion Iliescu se face părtaşul acestor practici, tolerându-le tacit, aşa cum a făcut şi până acum, chiar dacă în discursul public susţine contrariul.

După doi ani şi jumătate de insuccese, un Guvern prelucrat după chipul şi asemănarea premierului nu este o garanţie că lucrurile vor merge în direcţia cea bună. Din contră.

După 2000, faptele premierului sunt concludente: Parlamentul a fost deposedat de funcţia sa legislativă prin avalanşa ordonanţelor de urgenţă emise pe bandă rulantă sub semnătura premierului. În plus, sfidând propriile declaraţii, programul de guvernare şi textul Constituţiei, primul-ministru a ignorat întrebările şi interpelările parlamentarilor privind politica Guvernului, nefiind prezent nici măcar o dată în Parlament pentru a răspunde - cum era firesc - problemelor invocate de parlamentari. Ca şi până acum, primul-ministru Adrian Năstase va fi veriga cea mai slabă din lanţul slăbiciunilor guvernamentale, care vor fi eliminate nu prin remanieri de formă, ci prin votul din 2004. Bineînţeles, la concurenţă cu doi reprezentanţi ai fostei puteri, Alexandru Athanasiu şi Elena Dumitru, atraşi de ciolanul puterii pesediste, căreia în scurt timp îi vor dovedi dezastrul. Pentru ca această mascaradă politică să fie desăvârşită, primul-ministru anunţă - pe de o parte - comasarea unor ministere, iar - pe de altă parte - măreşte numărul "miniştrilor delegaţi" la şase, dotaţi şi ei cu cabinete şi personal propriu de specialitate.

Ca atare, prezenţa primului-ministru Adrian Năstase în fruntea unui Cabinet cosmetizat pe ici pe acolo va însemna - pe mai departe - nerespectarea regulilor jocului democratic, sfidarea normelor parlamentare şi ignorarea intereselor cetăţenilor.

Acesta este adevăratul bilanţ al Guvernului Năstase, şi nu cel coafat de buletinele de ştiri ale TVR şi de datele economice falsificate ale Institutului Naţional de Statistică.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Centrul de Hemodializă cronică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean din Târgu-Mureş, prevăzut cu 15 paturi pentru un număr de 85 de bolnavi cu insuficienţă renală terminală, are probleme deosebite atât în ceea ce priveşte aparatura din dotare, cât şi capacitatea centrului, acesta devenind neîncăpător.

În privinţa aparaturii din dotare, 7 din cele 15 aparate de dializă sunt într-o stare avansată de uzură fizică şi morală, punând în pericol viaţa pacienţilor dializaţi.

De asemenea, nici unul din aparatele din dotare nu au fost achiziţionate prin Ministerul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte capacitatea centrului, trebuie subliniată imposibilitatea de a include noi pacienţi în programul de dializă, fiind în evidenţă un număr de 18 persoane cu insuficienţă renală terminală, care necesită de urgenţă începerea tratamentului.

Din banii alocaţi pentru acest program beneficiază de tratament un număr de 85 persoane care efectuează un număr mediu de 1130 dialize pe lună, costul mediu al unei dialize fiind de 2 500 000 lei, motiv pentru care necesarul lunar ar fi 2 825 000 000 lei, iar pe anul 2003 de 33 900 000 000 lei.

Faţă de bugetul alocat pe anul 2003, în primele trei luni s-au consumat 7.658.943.687 lei, iar diferenţa rămasă acoperă cheltuielile numai până în luna iulie.

Menţionăm că achiziţionarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice necesare se face prin comenzi lunare la CJAS Mureş şi că în situaţia în care se menţine obligativitatea încadrării începând cu luna aprilie în suma de 1.776.923.500 lei pe lună, medicii secţiei nu-şi asumă responsabilitatea asigurării tratamentului de substituţie renală pentru toţi pacienţii incluşi în program.

Dată fiind această situaţie, este necesară achiziţionarea a cel puţin 7 aparate de hemodializă, precum şi suplimentarea bugetului pe anul 2003 cu 15.418.682.000 lei, deoarece încadrarea în bugetul alocat presupune imposibilitatea continuării tratamentului pentru aproape jumătate din pacienţii aflaţi în evidenţă.

Tratamentele prin hemodializă sunt cuprinse în programele Ministerului Sănătăţii şi Familiei, care este răspunzător pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării normale a activităţii şi tratării corespunzătoare a tuturor bolnavilor cărora li s-a recomandat un asemenea tratament.

Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să treacă de la vorbe la fapte, să aibă grijă ca bolnavii să nu fie afectaţi şi psihic de haosul care domneşte în sistemul sanitar, unde oamenii nu găsesc serviciile la care au dreptul, prin contribuţiile pe care le fac la funcţionarea acestui sistem.

Domnul Iosif Armaş:

Se împlinesc, peste patru zile, 150 de ani de la declanşarea războiului Crimeii, eveniment major pentru politica generală a sud-estului Europei, cu implicaţii deosebite asupra viitorului provinciilor româneşti. Pentru a înţelege cum se cuvine acest moment, permiteţi-mi, stimaţi colegi, o scurtă incursiune istorică.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, marile puteri socoteau prăbuşirea definitivă a Imperiului Otoman, numit "omul bolnav" al Europei, doar o problemă de timp. Chestiunea moştenirii otomane a ascuţit contradicţiile dintre marile puteri, acestea ducând în cele din urmă la izbucnirea războiului Crimeii, desfăşurat între anii 1853-1856.

Războiul a început prin ocuparea Moldovei şi a Ţării Româneşti de către armatele ruseşti care au trecut Prutul la 21 iunie 1853, fără să declare război. La rândul său, sultanul Abdulmegid declara război Rusiei, în septembrie 1853, numai după ce a obţinut asigurări din partea Angliei şi Franţei, că va fi sprijinit împotriva Rusiei. La 30 noiembrie 1853, amiralul rus Nahimov distruge flota otomană în golful Sinope, obţinând asigurarea supremaţiei de către flota rusă nu numai în Marea Neagră, ci în întreg spaţiul adiacent. Înfrângerea flotei turce a alarmat, evident, Anglia şi Franţa, care au pătruns cu flotele lor în marea Neagră. În acest fel, cele două ţări s-au implicat în operaţiunile militare, declarând formal război împotriva Rusiei, în martie 1854.

Campania militară la Dunăre, declanşată în paralel cu cea navală, de către Rusia, a continuat în iarna anului 1853, precum şi în primăvara anului următor. S-au dat lupte grele la Calafat, Olteniţa, Turnu, Călăraşi, Ismail şi Brăila. Trupele ruseşti, suferind înfrângeri după înfrângeri, s-au retras din Ţara Românească şi Moldova, teritoriile fiind ocupate de armatele turco-austriece. Astfel, frontul s-a mutat pe teritoriul Crimeii.

Înfrângerile militare pe front, dublate de presiunile diplomatice ale Austriei, au silit Rusia să se aşeze la masa tratativelor, mai ales că, între timp, ţarul Nicolae I murise, urmând la tron, în februarie 1855, Alexandru al II-lea, cunoscut ca un partizan al păcii.

Ca urmare, după multe tratative, Congresul de pace a început la Paris pe 25 februarie şi s-a încheiat la 30 martie 1856, prin semnarea Tratatului ce avea să devină un document fundamental pentru reglementarea litigiilor ulterioare în Europa.

Potrivit acestui document, stabilirea normelor de navigaţie de la gurile Dunării se transferă unei comisii europene, iar în ceea ce priveşte organizarea viitoare a Moldovei şi a Ţării Româneşti, deşi Congresul a menţinut suzeranitatea otomană, s-a instituit un protectorat colectiv al marilor puteri. Războiul Crimeii, declanşat în cursul anului 1853, a avut importante consecinţe pe plan european. Înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent şi a îngăduit ca problema românească să fie tratată ca o problemă europeană.

Domnul Ştefan Lăpădat:

În municipiul Drobeta Turnu Severin, la nr.55 din strada Calomfirescu, se află casa unde s-a născut marele sculptor român Gheorghe Anghel. Clădirea se află într-o stare deplorabilă, având geamurile lipsă, uşile sparte, iar zidurile sunt dezvelite continuu de către factorii climatici, ceea ce îi dă un aspect de "ruină".

De aproape 10 ani, autorităţile locale nu au investit nici o sumă pentru reparaţia casei şi nici pentru conservarea şi protecţia acesteia.

Obiectivul figurează în patrimoniul Ministerului Culturii şi se află înscris pe lista monumentelor istorice, dar, cu toate aceste argumente, nu se efectuează renovarea acesteia nici de către Consiliul Judeţean, care este ordonator de credite, şi nici de Consiliul Municipal pe teritoriul căruia se află, motivându-se lipsa de fonduri.

Sculptorul Gheorghe Anghel a lăsat moştenire municipiului Drobeta Turnu Severin bustul lui Eminescu din parcul Liceului "Traian" şi bustul marelui compozitor I.Şt.Paulian din faţa liceului cu acelaşi nume.

În anul 2002, domnul Răsvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor, a promis sprijin financiar pentru renovarea şi consolidarea mai multor monumente, dar, din păcate, până în prezent promisiunile au rămas simple vorbe.

Având în vedere patrimoniul lăsat de un mare sculptor al neamului românesc de valoare naţională şi internaţională, casa Gheorghe Anghel poate fi amenajată ca muzeu memorial şi introdusă în circulaţia turistică.

Mai încercaţi, domnule ministru, poate reuşiţi să obţineţi de la rezerva bugetară a statului ceva fonduri pentru salvarea şi valorificarea "monumentului de cultură şi istorie".

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declaraţie politică intitulată: "România va ajunge în curând să importe 80% din produsele agroalimentare".

Agricultura este şi va rămâne una dintre ramurile de referinţă pentru multe economii naţionale, de dezvoltarea şi modernizarea căreia depinde asigurarea unei structuri alimentare echilibrate.

În România, începând cu 1990, o dată cu desfiinţarea sectorului cooperatist al agriculturii, s-a înregistrat un recul al producţiei agricole, concomitent cu o reducerea a eficienţei economice în domeniu. Legumicultura a suferit acelaşi recul, în sensul scăderii producţiilor pe unitatea de suprafaţă şi a producţiei generale la cca 50%. Există astăzi în ţara noastră aproximativ 51 mil. parcele de teren agricol, din care cca 12% sunt profilate pe legumicultura cu proprietari individuali. Din aceştia, mulţi producători sunt de ocazie, însă o asemenea structură nu este câtuşi de puţin favorabilă producerii unei legumiculturi moderne şi intense. Potrivit directorului din cadrul Institutului de Economie Mondială, până în 2008-2010, România ar putea fi importator net de produse agricole, precum laptele, carnea de vită, carnea de pasăre şi zahărul. Aceste importuri ar ajunge să acopere 80-85% din necesarul de consum de produse agro-alimentare. Lipsa banilor i-a făcut pe agricultori să nu mai poată cumpăra îngrăşăminte chimice, dar cu toate acestea produsele agricole nu sunt sută la sută ecologice (chiar dacă sunt gustoase), pentru că în sol încă mai există o remanenţă de pesticide. Dacă situaţia din agricultură nu se va schimba, în viitor vom consuma numai din import.

România a devenit din exportator agricol un importator agricol, în principal pe relaţia comercială cu ţările din Uniunea Europeană. Pentru aderare, capitolul "Agricultura" va fi cel mai dificil pentru România. Comerţul nostru agricol cu Uniunea Europeană prezintă un dezechilibru structural important; aproximativ două treimi din exporturile noastre sunt exporturi de animale vii şi produse vegetale, iar importurile din Uniunea Europeană sunt în proporţie de aproximativ 50% produse procesate: alimente, băuturi, tutun etc.

În România, aproximativ 40% din populaţia activă lucrează în sectorul agricol, însă foarte puţini au constituit ferme sau microferme. Majoritatea practică o agricultură de subzistenţă, cea mai mare parte a produselor fiind destinate autoconsumului şi prea puţine având destinaţie comercială. Cu toate că România este singura ţară din lume care cultivă legume de seră în teren natural, şi nu pe straturi fertile artificiale, condiţiile ce se cer, impuse ţării noastre de organismele internaţionale, sunt condiţii de forţă, ele nu ţin seama de realitatea românească în domeniu, ci sunt dirijate de interesele ţărilor occidentale care au supraproducţie legumicolă, existând, totodată, embargou nedeclarat instituit asupra legumelor naturale româneşti. Actualele taxe vamale impuse de Uniunea Europeană exclud orice posibilitate practică de a exporta legume de seră din ţările comunitare. Gigantica platformă de sere din localitatea doljeană Işalniţa ar trebui să fie unul dintre principalii exportatori de produse agroalimentare, alături de serele din zonele Bucureştiului şi Ploieşti. Cu toate acestea, noi devenim importatori de tomate din Turcia, de flori din Olanda, de căpşuni din Spania şi aşa mai departe.

Toate cele menţionate anterior fac referire şi la alte sere aflate în această situaţie, unităţi de producţie ce au fost recunoscute în multe ţări prin produsele de calitate superioară atât nutritivă, dar şi ecologică, industrie legumicolă ce a fost scoasă de pe piaţă cu bună ştiinţă. Au fost ierni când din cauza nelivrării agentului termic la parametrii minimi necesari procesului biologic al culturilor, acestea au îngheţat, compromiţând răsaduri şi implicit producţia de legume, aducând pierderi de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns ca produsele legumicole, indispensabile unei alimentaţii raţionale şi obligatorii, să fie achiziţionate din import, iar lipsa unui sistem de protecţie a producătorilor autohtoni în faţa preţurilor de dumping practicate de importatori să determine stocarea produselor, perimarea şi distrugerea lor.

După cum declară directorul Institutului de Economie Mondială, România trebuie în primul rând să adopte acquis-ul comunitar în domeniul agriculturii şi să se conformeze acestuia, cu toate acestea ar trebui practicată o agricultură mixtă. De asemenea, a precizat că productivitatea agriculturii româneşti e foarte scăzută faţă de cea europeană. Se pare că orientarea către o agricultură preponderent ecologică, produsele fiind mult mai scumpe, considerate "un lux", poate fi o greşeală, întrucât România nu-şi va putea satisface necesarul de consum şi se va ajunge la prognozele în care se spune că vom importa peste 80% din produsele agricole.

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

Revenim astăzi la o interpelare adresată anterior Ministerului de Justiţie şi întrebăm de ce nu se răspunde la solicitările adresate reprezentanţilor acestui minister, cât timp trebuie să mai treacă sau ce fapte reprobabile să se mai producă şi să vă mai fie expuse pentru a primi răspuns la interpelările noastre justificate?

Întrebăm Ministerul Justiţiei de ce nu dă nici un răspuns criticilor şi acuzelor formulate?

Vă prezint astăzi, pe scurt, un caz de imixtiune a reprezentanţilor puterii în desfăşurarea unui dosar penal, cu care se confruntă Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Mai precis, organele de cercetare penală din judeţul Prahova, respectiv: Poliţia municipiului Ploieşti şi mai apoi Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova au fost sesizaţi cu o plângere (dosar penal 1126/P/2003) împotriva numitei Bem Maria, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune (art.215 Cod penal), instigare la mărturie mincinoasă (art.260 Cod penal), fals (art.290 Cod penal) şi uz de fals (art.291 Cod penal) şi anume: această persoană, folosindu-se de un testament olograf, autentificat prin mărturiile a două persoane, rude cu învinuita şi neştiutori de carte, se adresează instanţelor de judecată din judeţul Prahova cu mai multe cereri de revendicare a unor bunuri imobile aflate pe raza judeţului Prahova, bunuri pe care, cu inducerea în eroare a instanţelor judecătoreşti respective, le câştigă, escrocând astfel numeroşi cetăţeni ai judeţului.

Când aceştia se conving de neautenticitatea testamentului ca şi de mărturiile mincinoase ale persoanelor care au ajutat-o la autentificarea testamentului se adresează organelor în drept sperând în pedepsirea acesteia şi în repunerea lor în situaţia anterioară comiterii gravelor erori judiciare cărora le-au căzut victime instanţele prahovene.

Cercetările în acest dosar au durat peste un an şi jumătate: din august 2001, când a fost sesizată Poliţia municipiului Ploieşti, şi până în prezent. În cauză s-au administrat mai multe probe: s-au efectuat trei expertize grafologice: una de către Poliţia municipiului Ploieşti, a doua de către Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti iar cea de-a treia de către Laboratorul Central de Expertize Criminalistice Bucureşti (forul cel mai înalt în acest domeniu), toate trei cu acelaşi rezultat, concluziile oamenilor de ştiinţă au fost acelea ca testamentul prezentat de învinuită drept act de proprietate nu a fost scris, semnat şi datat cu mâna pretinse testatoare, mai mult decât atât, el nu cuprindea toate elementele cerute de Codul civil pentru autentificarea unui testament: data completă (zi, luna, an de datare), martorii prezentaţi de învinuită la autentificarea testamentului în faţa notarului au declarat organelor de cercetare penală că au fost îndemnaţi să dea acele declaraţii, ei nefiind de faţă la întocmirea testamentului.

Toate aceste probe au condus la concluzia existenţei vinovăţiei acestei persoane, ba chiar la pericolul public pe care aceasta îl reprezintă nu numai pentru oamenii oneşti cu care intră în contact, ci şi pentru organele de cercetare penală şi pentru instanţă, utilizând manopere dolosive pentru a ascunde şi denatura adevărul şi a obţine astfel foloase importante de pe urma acestor fapte.

Procurorul care instrumentează cazul a înţeles pericolul social reprezentat de învinuită şi a considerat oportună măsura arestării preventive măsura care, deşi se impunea, ţinând cont de situaţia creată, nu a fost aprobată.

Mai mult, acum, la finalizarea cercetărilor, când dosarul urma să fie înaintat instanţei de judecată pentru condamnarea învinuitei, reprezentantul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ia dosarul din competenţa parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

Nu înţelegem de ce Parchetul General procedează aşa într-un asemenea dosar, ce se urmăreşte? Ascunderea adevărului, tergiversarea cercetărilor penale şi astfel întârzierea în tragerea la răspundere a celei ce se face vinovată de escrocarea a numeroşi cetăţeni ai Prahovei şi de inducerea în eroare a unor instanţe de prestigiu a căror menire este să apere adevărul?

Nu înţelegem de ce Parchetul General, prin reprezentantul său, domnul procuror general adjunct Picioruş Ilie, procedează în acest fel, tocmai acum, la finalizarea cercetărilor, dovedirea vinovăţiei numitei Bem Maria şi deferirii ei justiţiei?

Rugăm Ministerul Justiţiei să răspundă la această interpelare!

Domnul Paul Magheru:

În şedinţa ordinară din luna martie a Consiliului local Oradea a fost adoptată "H.C.L. 203/27.03.03. privind aprobarea amplasării statuii Gabriel Bethlen în Parcul Petöfi Sandor".

Dezvelirea oficială a statuii urma să se facă în cadrul unei manifestări de tradiţie a maghiarimii din Oradea, pe data de 11.05.2003, la acea ceremonie, pe lângă oficialităţile de nivel local şi judeţean, urma să participe şi fostul prim-ministru al Ungariei --Viktor Orban.

Materialul supus dezbaterii plenului consiliului a fost votat în forma propusă, reţinându-se menţiunea expresă a inscripţionării statuii în forma avizată, conform reglementărilor în vigoare, de către Ministerul Culturii. Pe soclul lucrării de artă monumentală urma deci să fie inscripţionat numele latinizat al binecunoscutului Principe transilvănean, în forma care a fost consacrată în istoria universală - Gabriel Bethlen.

Cu cinci zile înainte de inaugurarea oficială a monumentului - marţi 06.05.2003 - autorităţile administrative, Primărie, Poliţie şi Prefectură, au fost sesizate asupra inscripţionării soclului statuii respective într-o altă formă decât cea care fusese aprobată prin hotărârea de consiliu sus-menţionată. Menţionez că în săptămâna premergătoare dezvelirii statuii, când deja fusese inscripţionat pe soclul statuii textul în limba maghiară şi numele maghiarizat al Principelului - Bethlen Gabor, aceasta a fost supravegheată zi şi noapte de un dispozitiv de pază alcătuit din bodyguarzi plătiţi de Eparhia Reformată, monumentul fiind situat pe domeniul public, într-un parc situat în zona centrală a Municipiului Oradea.

La sesizările primite, mai întâi Inspecţia în Construcţii, apoi şi Direcţia Urbanism din subordinea Primăriei, au dispus acoperirea textului înscris abuziv pe soclul statuii, acordându-se un termen până la care trebuia să se intre în legalitate - reinscripţionarea soclului statuii în forma aprobată de consiliu. Răspunsul Eparhiei a constat în acoperirea textului în limba maghiară şi a prenumelui maghiarizat, Gabor, lăsând însă vizibil un însemn ţinând de heraldica reformată, nici marcarea acestuia pe soclul statuii nu fusese aprobată de către Consiliul Local şi nici nu fusese avizată de către Ministerul Culturii. Acoperirea s-a făcut superficial şi "a rezistat" până după dezvelirea monumentului, în seara zilei de 11.05.03 materialul textil cu care fusese acoperit, pânza fusese lipită doar la colţuri, fiind îndepărtat de persoane "aşa-zis necunoscute".

Iniţial, Direcţia Control, Dezvoltare Urbană a Municipiului Oradea a somat Eparhia Reformată că până la data de 19.05.03 să acopere întregul text de pe soclu cu materiale "rezistente la factori externi". Nedând curs Somaţiei în termenul acordat, Eparhia Reformată a fost amendată, în baza Legii nr.453/2001, şi a fost somată de această dată ca până la data de 28.05.2003 să desfiinţeze textul de pe soclul statuii, două rânduri, urmând să fie refăcută pe soclu inscripţionarea legală.

După împlinirea termenului de mai sus s-a speculat în presa locală că s-ar fi produs o discuţie pe această temă cu reprezentanţii conducerii moderate a UDMR Bihor în biroul Prefectului, iar strângerile de mână din finalul discuţiilor ce s-au purtat cu acel prilej au parafat şi o înţelegere în problema delicată născută din inscripţionarea abuzivă a acelei statui.

Aşa cum ar fi fost normal, în 28.05.2003 - în baza art.23 din Legea nr.453/2001 - Direcţia Urbanism a Primăriei Oradea ar fi trebuit să sesizeze organul competent pentru cercetarea penală a faptelor - care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art.21 alin.1 lit.b) din Legea nr.453/2001. Nu avem însă cunoştinţă să se fi produs acest fapt. Ştim însă, conform ziarului "Jurnal Bihorean" din 12.06.2003, că Eparhia Reformată a contestat sancţiunea contravenţională, - amenda de 75 de milioane, care i-a fost aplicată prin procesul-verbal nr.17/19.05.2003, invocând faptul că în data de 10.06.2003 ministrul Răsvan Theodorescu a aprobat inscripţionarea statuii în varianta propusă de Eparhia Reformată, textul doar în limba maghiară, iar numele fiind înscris şi el în varianta maghiarizată: Bethlen Gabor.

Chiar dacă Ministrul Culturii ar fi aprobat inscripţionarea în limba maghiară a soclului statuii, lucru care nu i-ar face deloc cinste distinsului om de cultură, şi cu atât mai puţin instituţiei pe care o reprezintă, fapta de încălcare a unei hotărâri de consiliu rămâne tot contravenţie, în cazul de faţă, în momentul când a fost încheiat procesul-verbal, neluarea măsurilor impuse prin Somaţie trecând deja în sfera penalului; ştiut fiind că în sistemul constituţional românesc - vezi caracterul exclusiv al competenţei - actele administrative ale autorităţilor autonome locale nu pot fi modificate sau revocate de către autorităţile centrale.

Avem deci certitudinea că respectiva acţiune de contestare a contravenţiei va fi respinsă, dorim însă să aflăm care este stadiul demersurilor de sesizare, în baza art.22 din Legea nr.453/2001, a organelor de cercetare penală pentru tragerea la răspundere a persoanelor care prin sfidarea cadrului juridic în cazul de faţă se fac vinovate de săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art.2 alin.1 lit b) coroborate cu art.21 alin.1 din Legea nr.453/2001 de modificare a Legii nr.50/1991.

Domnul Ioan Sonea:

Declaraţie intitulată: "Bolnavii Europei".

Ţările din Uniunea Europeană au nevoie de forţă de muncă ieftină. Veneticul, în Uniunea Europeană, ori de unde o fi el şi orice pregătire o fi având în ţara lui, la noul stăpân, pe care şi-l "alege", este o unealtă, uneori mută, până la învăţarea limbii şi ordinelor. Dar nu prea e bine să vorbeşti de rău, adică de drepturile omului, pe binefăcătorul tău străin, dacă fratele mai mare de acasă te alungă în lume. Doar că stăpânul vrea slugă sănătoasă, şi vrea acest lucru acum şi în perspectivă.

De aceea, buna doamnă Europa este îngrijorată de starea de sănătate a românilor. Analişti ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Uniunii Europene spun că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte rata natalităţii, speranţa de viaţă. Se spune de către aceiaşi specialişti că această situaţie este indusă de alocaţiile reduse şi blocajul financiar din domeniul Sănătăţii şi de degradarea unităţilor sanitare din România. Ni se atrage serios atenţia că este sub semnul întrebării chiar procesul de aderare la Uniunea Europeană, deoarece sănătatea populaţiei reprezintă un factor important în procesul de integrare. Nici nu putem să obiectăm, ştie toată lumea că fără un popor sănătos, nu există nici economie sănătoasă.

Dacă ar fi să ne luăm după statistici, cum un român cheltuieşte de opt ori mai puţin pe medicamente decât un occidental, fără nici o legătură cu Caritas, s-ar putea spune că românii sunt de opt ori mai sănătoşi - 25 USD/locuitori la noi, faţă de 200 USD/locuitor în Uniunea Europeană. Numai că adevărul este altul. Românii nu cheltuiesc pe medicamente fiindcă nu au bani, deşi starea de sănătate este alarmantă, o spune OMS.

Grija pentru starea de sănătate a cetăţenilor este o obligaţie constituţională. Dar conducătorii de azi ai României, la fel ca şi cei de ieri, uită de aceste obligaţii. Deşi ni se spune că reforma sistemului sanitar este una dintre priorităţile Guvernului, având în vedere măsurile luate şi consecinţele lor, se poate spune că şi criza financiară din sistemul sanitar românesc a fost chiar alimentată de autorităţi. Alocarea bugetară ca procentaj (3,9%) din P.I.B. este inferioară nivelurilor din Uniunea Europeană (unde ajunge la 8,5%), ceea ce limitează calitatea serviciilor de sănătate, în timp ce o bună parte din banii asiguraţilor s-au dus pentru acoperirea unor găuri negre. Se ştie că excedentul de 16 000 miliarde de lei pe 2002, ar fi acoperit datoriile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate către furnizorii de medicamente şi servicii medicale, şi aceste datorii nu ar mai fi în bugetul din acest an. Bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate, de 56 000 miliarde de lei, trebuie să suporte datoriile vechi, deci chiar dacă se spune că bugetul creşte, în fapt nu va ajunge să acopere cheltuielile din sistem.

Aşa se face că, deşi bugetul alocat medicamentelor compensate şi gratuite pe 2003 este de 7.500 miliarde lei, datoriile către farmacii sunt de 3.500 miliarde lei, deci anul acesta se vor compensa şi se vor acorda gratuit medicamente în valoare de 4.000 miliarde de lei, însemnând doar jumătate din necesar. Totodată, se înrăutăţeşte starea spitalelor cu datorii şi care nu pot asigura tratamentul, obligând pacienţii să-şi cumpere medicamentele. În România poţi pune reţeta compensată în ramă şi poţi asista la jocul de-a aruncatul... acuzaţiilor, de la farmacişti, medici, directori de spitale, până la ministrul sănătăţii şi cel al finanţelor, timp în care criza se aprofundează. Toată lumea plânge Casa Naţională de Asigurări de Sănătate că este exploatată de guvern, dar prea puţin se face pentru precizarea clară a drepturilor pacienţilor, ca şi pentru obligativitatea respectării acestor drepturi. În România nu este reglementată vreo formă de penalizare a caselor de asigurări care nu respectă un drept al asiguratului, chiar dacă Uniunea Europeană recomandă astfel de norme şi în ţările dornice de aderare. De ce ar elabora astfel de norme un guvern care poate folosi, el, fondurile asigurărilor, şi nu să se plătească penalizări unor amărâţi care oricum sunt condamnaţi de bolile lor.

Dar putem întreba de ce boli suferă sistemul de sănătate românesc. Citind diagnosticul dat de specialiştii OMS şi Uniunea Europeană aflăm despre: lipsa unui management adecvat la nivelul instituţiilor de stat şi la nivelul unităţilor prestatoare de servicii medicale; deturnarea din sănătate către alte goluri din economie; includerea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, zise autonome, în bugetul consolidat al statului; menţinerea blocajului financiar, prin nedecontarea la termen a serviciilor medicale şi a medicamentelor compensate sau gratuite; lipsa unui sistem corect de monitorizare a activităţii medicale, toate acestea pe fondul degradării nivelului de trai, a puterii de cumpărare şi a creşterii tensiunii de guvernare din corpul pacientului - Guvernul PSD, PUR, UDMR. Reţeta nu este compensată şi o plăteşte poporul. Recomandare... cu titlu obligatoriu: concediu de boală şi pensionare anticipată.

Domnul Ioan Timiş:

Intervenţie cu titlul "Prezenţe româneşti în organisme internaţionale".

În primele zile ale lunii iunie, AUEO, un organism european cu preocupări constante de securitate şi apărare, şi-a ţinut şedinţa plenară ordinară la Strasbourg. Având în vedere perspectiva definitivării în foarte scurt timp, fapt care s-a petrecut la Tratatul Constituţional sau a ceea ce se numeşte în termeni comuni Constituţia Europei, AUEO şi-a propus o şedinţă comună cu Parlamentul European.

Evenimentul poate fi considerat deosebit de important chiar şi numai pentru faptul că o astfel de şedinţă comună este unică în istoria ambelor parlamente. Dacă avem în atenţie şi posibilitatea, de altfel, destul de redusă, ca AUEO să devină o a doua Cameră a Parlamentului European, reprezentând statele naţiuni, întrunirea menţionată poate dobândi o şi mai mare semnificaţie.

Întâlnirea de la Strasbourg din sediul Consiliului European a celor două parlamente a fost marcată şi de reprezentativitatea participanţilor. În primul rând, membrii delegaţiilor ţărilor europene la AUEO sunt în acelaşi timp şi reprezentanţi la Consiliul Europei, în al doilea rând, au fost oratori de excepţie. Dintre aceştia, primul-ministru al Turciei, ministrul de externe şi ministrul apărării din Grecia, ca reprezentanţi ai preşedinţiei elene a Uniunii Europene, ministrul apărării din Italia - ţară care va prelua preşedinţia Uniunii Europene la sfârşitul lunii iunie, preşedinţi de comisii de politică externă şi de apărare din ţările Europei.

La şedinţa comună AUEO cu Parlamentul European au fost excelenţi oratori, amintindu-i doar pe Chris Patten, Elmar Brock şi Catherine Lalumičrre.

Delegaţia română a avut trei intervenţii, două ale deputatului liberal Napoleon Pop şi una a deputatului PSD Ioan Timiş.

În ce priveşte intervenţia mea, ea s-a concentrat pe două idei, şi anume:

• necesitatea controlului interparlamentar al statelor naţiuni asupra politicii interguvernamentale de politică externă şi apărare comună;
• orice construcţie de securitate în Europa nu poate ignora legăturile euroatlantice şi relaţiile cu SUA.

Intervenţia a stârnit interesul prin accentuarea clară a rolului statelor naţiuni în viitoarea construcţie europeană, prin ideea că în acest moment Europa este mai mult o realitate economică şi politică, ea nu are personalitate juridică şi, în consecinţă, nu este subiect de drept internaţional.

În final, vreau să menţionez că în şedinţa Comisiei politice din care fac parte am fost propus raportor pentru estul Europei de către socialistul spaniol Luis Maria de Puig, dar, întrucât România nu este membru asociat, tematica s-a amânat pentru sesiunea din anul viitor, când România va dobândi, probabil, statutul de membru asociat al AUEO.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am încheiat această secvenţă dedicată declaraţiilor politice şi vom trece în curând la ordinea de zi. Rog celălalt secretar de şedinţă să vină în sală ca să pot începe această şedinţă şi, de asemenea, şi liderii grupurilor parlamentare ar fi util ca să mai aducă ceva colegi în sală, pentru că eu constat, totuşi, că lipsesc grupuri parlamentare în integralitate.

Stimaţi colegi,

Încep prin a vă anunţa că din totalul de 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 272, sunt absenţi 71, din care participă la alte activităţi parlamentare 20.

Voi începe cu informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.390/2002 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Investiţii străine, adoptat de Senat în şedinţa din 5 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului - 20 iunie 2003. Procedură de urgenţă.

Propunerea legislativă cu privire la localurile de alimentaţie publică, iniţiată de doi deputaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru aviz - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru aviz - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere al raportului - 20 iunie 2003. Procedură de urgenţă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art.10 alin.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, organizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere al raportului - 20 iunie 2003. Procedură de urgenţă.

Propunerea legislativă privind modificarea art.27 din Legea nr.215/23 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României nr.204/23 aprilie 2001, iniţiată de domnul deputat Ioan Miclea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de pre-aderare, (ISPA) pentru măsura "îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiei de epurare din Piatra Neamţ", judeţul Neamţ - România, semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru aviz - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere al raportului 30 iunie 2003.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, iniţiată de domnul deputat Nicolae Păun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 69 din 29 august 2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate, iniţiată de domnul Nicolae Păun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.XIII din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iniţiată de 3 deputaţi.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere al raportului - 20 iunie 2003.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale. Vă rog să priviţi raportul care este foarte voluminos.

La poz.1 avem două alineate care au fost adoptate în varianta Camerei Deputaţilor.

La alin.3, deci ultimul alineat, este textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Poz.2 e textul Camerei. Adoptat.

Poz.3. Este textul Camerei. Adoptat.

Poz.4. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.5. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.6. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.7.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.8. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.9 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.10. Avem tot textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.11 este textul Camerei. Adoptat.

Poz.12 este textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.13. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.14. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.15. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.16. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.17 este textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat şi acest text.

Poz.18. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.19. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.20. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.21. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.22. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.23. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.24. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.25, referitor la art.74, s-a adoptat varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat această variantă.

Poz.26 este textul Camerei. Adoptat.

Poz.27. Avem la alin.1 un text comun al comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

La alin.2 avem textul Camerei. Adoptat.

Alin.3. Textul Camerei. Adoptat.

Celelalte, de asemenea, la această poziţie sunt texte ale Camerei - adoptate.

La poz. 28, vă rog să priviţi, este vorba de art.86² alin.5 şi alin.8.

La alin.5 avem textul comun al comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată această variantă.

La celălalt alineat este textul Camerei. Adoptat.

Poz.29, textul Camerei. Adoptat.

Poz.30. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.31. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.32. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.33. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.34.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.35. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.36. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.37. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.38.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.39. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.40. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.41. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.42. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.43. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.44. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.45. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.46. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.47. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.48. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.49. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.50. Textul Camerei la alin.1. Adoptat.

La alin.2 avem un text comun al comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Avem la alineatul următor, poziţia Camerei. Adoptat. Şi celălalt adoptat. Şi următorul alineat, tot poziţia Camerei. Adoptată.

La penultimul alineat este un text comun al comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Ultimul alineat, textul Camerei, adoptat.

Poz.51 avem un text comun la lit.h) art.148 alin.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Poz.52.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.53 Textul Camerei. Adoptat.

Poz.54. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.55. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.56. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.57. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.58. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.59. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.60. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.61. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.62. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.63. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.64. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.65. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.66. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.67. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.68. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.69. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.70. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.71. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.72. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.73. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.74. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.75. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.76. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.77. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.78. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.79. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.80. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.81. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.82. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.83. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.84. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.85. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 86. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 87. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 88. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 89. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.90. Avem texte comune, formulate de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.91. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.92. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 93. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.94. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.95. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.96. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.97. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.98. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.98. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.99. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.100. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.101. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.102. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.103. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.104. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.105. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.106. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.107. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.108. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.109. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.110. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.111. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.112. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.113. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.114. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.115. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.116. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.117. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.118. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.119. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.120. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.121. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.122. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.123. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.124. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.125. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.126. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.127. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.128. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.129. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.130. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.131. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.132. Art.404 alin.1, text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.133. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 134. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.135. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.136. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.137. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.138. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.139. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.140. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.141. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.142. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.143. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.144. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.145 este un text comun formulat de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz. 146. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.147. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.148. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.149. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.150, avem alin.1 text al Camerei. Adoptat.

Al doilea alineat, textul Camerei. Adoptat.

Al treilea alineat, textul Camerei, adoptat.

La al patrulea alineat avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Următorul alineat, un text al Camerei. Adoptat.

Poz.151. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.152. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.153. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 154. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.155 avem un text comun, formulat de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Am parcurs întregul raport al comisiei de mediere, va fi supus votului în şedinţa de vot final.

(Din acest moment, conducerea şedinţei este preluată de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Luăm în dezbatere raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Lucrăm direct pe raportul de mediere.

Dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat textul Senatului. De fapt este un singur articol.

Da, cine este pentru textul Senatului? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, vă supun dezbaterii raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Lucrăm pe raportul comisiei de mediere.

Vă rog, domnule profesor.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Vreau să fac trei precizări, deci:

1. Din greşeală s-a trecut, şedinţa nu a fost condusă de domnul Andea, din partea Camerei, ci de subsemnatul.

2. Apar aici variantele Senatului. De fapt, sunt variantele Camerei Deputaţilor, însă s-au înlocuit toate articolele în care era scris cercetător ştiinţific principal I, II şi III, s-a trecut conform noului Cod european: CS1, CS2, CS3 " " ", adică cercetător ştiinţific I, II şi III. Deci, de fapt, sunt variantele noastre.

3. A rămas să stabilească caracterul legii. Aici am fost de acord toţi, ca să fie lege organică. Deci, propunerea Senatului, şi nu a noastră, care era de lege ordinară. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră aţi vorbit din partea comisiei, sau a iniţiatorului?

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Din partea comisiei.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Din partea comisiei de mediere. Perfect.

Deci, dacă la pct.1 aveţi observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru textul Senatului? Vă mulţumesc.

La pct.2, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.3 - Textul Senatului.

Pct.4 - Text Senat.

Pct.5 - Text Senat.

Pct.6 - Text Senat.

Aveţi observaţii la aceste texte? Mulţumesc.

Pct.7 - Text Senat.

Domnul Doru Dumitru Palade (din sală):

La pct.7 c) - text comun.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La pct.7 c) - text comun.

Vă rog, domnule Palade.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La pag.12 este un aspect la textul comun. În primul rând, îmi cer scuze, deşi eu am fost nominalizat în Comisia de mediere, şi dumneavoastră ştiţi că n-am putut participa fiind plecat la Bruxelles. Constat că s-a trecut la textul comun. La pag.12, la pct. b), în dreapta, şi aceasta mai urmează şi la punctele b), c), d) şi e), unde spune aşa la condiţiile pentru participare la concurs: pentru cercetători ştiinţifici "să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior". Eu cred că la "învăţământul superior" trebuia băgat astfel: "cercetare-dezvoltare sau învăţământul superior de specialitate", fiindcă poate cineva, mă rog, unii spun că poate să meargă şi aşa, dar totuşi este o lege şi trebuie să fim atenţi la fiecare cuvânt, vine din învăţământul teologic şi vine la, eu ştiu, la biologie, în altă parte. Deci nu ştiu cum mai putem acum, pe textul ăsta comun, să mai facem această modificare. Eu am semnalat-o juriştilor, o semnalez şi dumneavoastră, dacă nu putem să băgăm undeva, în textul comun, să apară şi această introducere ulterioară în textul ordonanţei, "învăţământul superior" să fie şi cu "cercetare-dezvoltare de specialitate".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles ideea, da.

Domnul Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Sigur că s-ar putea introduce, dar eu zic să rămână aşa, că este clar. N-o să vină de la Institutul de Cercetare Mecanică la Teologie să facă, pentru că sunt condiţiile " " " În alte articole se scrie clar că trebuie să fie în specialitate. Sigur că era mai bine aşa, dar dacă facem asta, înseamnă că ajungem la şedinţă comună cu Senatul pentru un lucru care nu este esenţial, deci, din punctul nostru de vedere. Deci, eu zic să rămână aşa, pentru că aşa am convenit.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat Palade, la b), când începem să citim: pentru cercetător ştiinţific - "să aibă o activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior", se subînţelege că în specialitate.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Sigur că da.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc pentru înţelegere. Trecem mai departe.

Dacă la pct.8 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.9 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.10 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.11 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.12 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.13 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.14 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.15 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.16 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.17 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.18 - text comun - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.19 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.20 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.21 - text comun. Unanimitate. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.22 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.23 - text comun - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.24 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.25 - de asemenea, textul Senatului. Caracterul legii - organic.

Vă Mulţumesc. Am finalizat şi acest raport.

Trecem la următorul raport, al Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate. Lucrăm pe textul raportului.

Dacă la pct.1 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.2 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.3 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.4 - textul Senatului - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la pct.5 - text comun - aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pct.6 - varianta Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Următorul proiect în dezbatere este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul statului Kuweit privind statutul forţelor României în statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 şi 11 martie 2003.

Este procedură de urgenţă.

Comisia - vă rog, domnule Popescu.

Domnul Virgil Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată - spre dezbatere şi avizare în fond - în procedură de urgenţă cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.33/2003.

S-a beneficiat de avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă. În unanimitatea celor 24 de deputaţi prezenţi, în cadrul comisiei s-a hotărât propunerea către plen a adoptării fără modificări a proiectului de lege.

Fiind procedură de urgenţă, propun 3 minute pentru dezbateri şi 1 minut de fiecare intervenţie. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la articolul unic al legii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Unanimitate.

Trecem la următorul proiect de lege.

Vă supun analizei şi dezbaterii Proiectul de Lege pentru aderarea României la art.1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor capcane şi altor dispozitive, în forma modificată, adoptat la Geneva la 3 mai 1996, şi la Protocolul Adiţional privind armele laser, care pot provoca orbirea (Protocolul nr.4), adoptat la Viena la 30 octombrie 1995, ale Convenţiei privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive, sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980.

Domnul Popescu din partea comisiei.

Domnul Virgil Popescu:

Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de lege enunţat, având aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Cei 23 de deputaţi prezenţi, din 26 membri ai comisiei, au apreciat că acest proiect de lege va avea efecte favorabile asupra proceselor de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, comisia propunând adoptarea fără modificări a proiectului de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La art.1 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La art.2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La art.3 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pregătim proiectul pentru votul final.

Vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei consulare între România şi Republica Macedonia, semnată la Skopje la 6 noiembrie 2002.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Articolul unic - dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pregătim pentru votul final proiectul de lege.

Vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaţionale, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2002.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Dacă la articolul unic aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pregătim proiectul de lege pentru votul final.

Vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului opţional a Convenţiei asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptat la New-York la 6 octombrie 1999.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La articolul unic - dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Pregătim pentru votul final.

Vă supun analizei Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Domnule Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În deplină concordanţă cu prevederile art.114 din Constituţie, Guvernul supune plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege privind abilitarea de a emite ordonanţe.

Proiectul de lege este întocmit corespunzător dispoziţiilor textului la care m-am referit, în sensul că el stabileşte în mod obligatoriu domeniile înăuntrul cărora urmează să se emită asemenea ordonanţe şi data până la care se vor emite.

Potrivit proiectului, ordonanţele care se vor emite nu pot intra în sfera legilor organice. Totodată, în proiect este prevăzut că nu vor putea fi emise ordonanţe înainte de încheierea actualei sesiuni a primei legislaturi, iar în ceea ce priveşte ordonanţele ce vor fi emise în perioada când Parlamentul nu se află în activitate în plen, acestea vor fi depuse Parlamentului până la data convocării sale în a doua sesiune ordinară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. De asemenea, el a primit avizul comisiei sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Pentru aceste considerente, rog plenul Camerei Deputaţilor să adopte proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul profesor Neagu, din partea comisiei, vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun pentru dezbateri generale 10 minute, şi pentru fiecare luare de cuvânt 1 minut. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că ieri domnul prim-ministru a anunţat o remaniere şi o restructurare importantă a Cabinetului, fapt ce necesită din nou audieri ale noilor miniştri în comisiile Camerelor şi un vot de aprobare a Parlamentului joi, nu cred că putem abilita încă un Guvern care nu este încă validat.

De aceea cred că dezbaterea acestei ordonanţe trebuie să aibă loc ulterior validării noului Guvern.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Noi nu schimbăm Guvernul tot, schimbăm nişte miniştri. Deci, nu tot.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat înţelege faptul că, pe perioada vacanţei parlamentare, potrivit Constituţiei, Guvernul poate fi abilitat să emită ordonanţe simple în domenii ce nu fac obiectul legilor organice.

Din nefericire însă această practică s-a transformat în contrariul ei, în sensul că scopul iniţial, de a acoperi doar acele domenii care necesită o reglementare stringentă (şi lumea aşteaptă amânare până în sesiunea din toamnă), acea posibilitate a Guvernului de a emite ordonanţe a fost interpretată în sensul că, practic, prin această metodă a ordonanţelor simple se acoperă unele legi care nu au fost dezbătute în Parlament şi care ar trebuie să fie în mod expres dezbătute aici în Parlament.

Pe de altă parte, există în dezbaterea Parlamentului foarte multe proiecte de lege. În foarte multe cazuri există deja întocmite rapoarte la comisiile de specialitate, şi munca Parlamentului, practic " " " de dezbateri este acum luată de către Guvern şi transformată în ordonanţă simplă (cazul proiectului de lege cu familiile monoparentale, de exemplu). Întrebarea noastră este: de ce acel proiect de lege sau şi altele care mai sunt, nu sunt dezbătute în Parlament şi sunt preluate de către Guvern prin ordonanţe simple, substituindu-se - după părerea noastră - în mod nepermis în activitatea Parlamentului.

În al treilea rând, asistăm iarăşi la un număr impresionant de ordonanţe simple şi de ordonanţe de urgenţă. Acum vom discuta doar despre ordonanţele simple.

Guvernul ne propune să-l abilităm ca pe perioada lunilor iulie şi august să emită ordonanţe simple în 7 domenii de bază, şi în 42 de subdomenii. Practic, acoperă tot ceea ce înseamnă viaţă economică şi socială în România, fără a face o ierarhizare a priorităţilor, ci a stabili doar acele domenii care, cu adevărat, ar trebui să intre sub incidenţa ordonanţelor simple.

Până în momentul de faţă, au fost emise peste 202 ordonanţe simple de către Cabinetul Năstase, şi peste 450 ordonanţe de urgenţă. Dacă este să ne referim la ceea ce spunea un renumit jurist din antichitate, Tacitus: "Cu cât republica este mai coruptă, cu atât mai multe sunt legile ei", iată că acest lucru se întâmplă şi ne certifică Cabinetul Adrian Năstase, prin numărul extraordinar de mare, pe de o parte, de ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă, iar pe de altă parte, prin numărul impresionant de legi pe care Parlamentul le-a adoptat, multe dintre acestea fiind legi de aprobare a ordonanţelor emise de Cabinetul Adrian Năstase.

Deci, credem că această formulă din antichitate se aplică, din nefericire, şi astăzi. Şi ar trebui să învăţăm din înţelepciunea înţelepţilor din antichitate care ne-au spus foarte multe lucruri.

În concluzie, Partidul Democrat susţine Legea de abilitare, dar numai în acele domenii a căror importanţă este acceptată - cu majoritatea dumneavoastră - şi se va opune reglementării prin ordonanţe simple în acele domenii care, repet, acoperă activitatea Parlamentului şi nu urmăresc decât să rezolve o situaţie scadentă a forului legislativ.

În privinţa obiecţiei formulate de colegii liberali, noi o susţinem. În ce sens? În domeniile administraţie publică centrală şi locală, muncă şi solidaritate socială, sănătate şi familie, educaţie şi cercetare. Adică, în acele domenii unde vom avea un nou ministru, credem că este nevoie întâi să-l ascultăm şi să-l vedem pe noul ministru de resort, să ne putem face o părere, dacă este sau nu capabil să propună aceste lucruri pe care Legea de abilitare le face, şi după aceea noi să dăm un vot. Noi nu ne opunem ca să se abiliteze Guvernul în aceste domenii, dar vrem să vedem şi persoana care ar urma să propună această legislaţie, dacă acea persoană mai este de acord sau nu cu proiectul propus de către Guvern, prin Legea de abilitare, având în vedere că acest proiect a venit la Parlament şi urmează să fie dezbătut în Camera Deputaţilor.

Deci, ne solidarizăm şi solicităm ca acest lucru să fie dezbătut după votul de investitură, care va avea loc joi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Este procedură de urgenţă, într-adevăr. Am anunţat timpul. Dacă îmi îngăduiţi să prezint şi câteva aspecte din raport. După aceea să mă opresc şi asupra unor chestiuni ridicate de colegul meu Boc.

În conformitate cu prevederile art.89 şi 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Cu avizul Consiliului Legislativ nr. " " a fost avizat favorabil proiectul de lege, iar în şedinţa din 5 iunie 2003 Senatul a adoptat proiectul de lege.

La dezbateri, a participat, din partea Guvernului, domnul deputat Acsinte Gaspar, ministru pentru relaţia cu Parlamentul. La comisie s-au depus amendamente în scris, formulate de domnul deputat Boc - Grupul parlamentar al PD, precum şi de Grupul parlamentar al PRM.

În urma examinării proiectului de lege, a expunerii de motive la aceasta, a amendamentelor depuse, precum şi a avizului Consiliului Legislativ, membrii comisiei şi reprezentantul Guvernului au luat cuvântul pentru a-şi exprima punctele de vedere.

După discuţii cu caracter general, s-a trecut la examinarea pe articole a proiectului de lege. Concomitent cu examinarea amendamentelor propuse, prin supunere la vot, toate amendamentele au fost respinse cu majoritate de voturi. La finalul examinării s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

În acest sens, s-a întocmit prezentul raport favorabil, la care se anexează amendamentele respinse.

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Sigur, colegul meu, domnul deputat Boc, şi vicepreşedinte al comisiei, are dreptate. Această lege de abilitare ar urma să între în vigoare, iar în noul Cabinet sunt şi noi miniştri pe unele domenii. Are dreptate, din acest punct de vedere, că apar noi miniştri care ar trebui să se pronunţe în Guvern asupra unor chestiuni cu privire la care Guvernul este abilitat ca în vacanţă să dea ordonanţe de urgenţă.

Dar, trebuie să ne gândim că acel ministru, care va fi audiat şi care va fi învestit, probabil, nu domnia sa rezolvă problema, ci Guvernul. Aşadar, pentru a amâna dezbaterea acestei ordonanţe ca să vedem dacă acel domn ministru, mă rog, care va veni în faţa Parlamentului, să apreciem noi, că este competent sau nu, ar fi un non-sens, cred eu. Pentru că nu ministrul emite ordonanţa de urgenţă în vacanţă, ci eventual domnia sa îşi spune numai părerea, punctul de vedere în cadrul Guvernului.

De aceea, cred că acest argument, de a amâna discutarea acestui proiect de lege, pe acest aspect, al numirii Guvernului sau ministrului de profil, nu este un argument care să ne determine să considerăm că este necesară amânarea dezbaterii legii. Este şi explicaţia pentru care noi nu suntem de acord cu această propunere, şi vă rugăm ca în continuare să supuneţi dezbaterii colegilor noştri proiectul de lege pe care comisia vi l-a înaintat spre dezbatere şi aprobare. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule profesor.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii?

Vă rog, domnule Popescu.

Procedură, sau ce anume doriţi?

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Nu procedură, ci la dezbateri generale, pentru că s-a terminat procedura. Deci, intrăm în dezbateri generale, nu?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La dezbateri generale, din partea cui vorbiţi dumneavoastră?

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Din partea Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, este vorba de procedura de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare. Sigur că este o procedură normală, constituţională şi în mod normal nu admitem, nu adoptăm un astfel de proiect de lege.

Din păcate, văzând practica de până acum, această abilitare s-a transformat într-un joc în care Parlamentul are un rol decorativ. Noi ne aflăm în treabă. De fapt, Guvernul emite ordonanţe şi în timpul vacanţelor şi în timpul sesiunilor parlamentare fără nici o abilitare, atât în domeniul legilor organice, cât şi în domeniul celorlalte legi.

Ca urmare, cred că nu este atât de necesar să adoptăm un asemenea proiect. Mai mult, ieri, domnul prim-ministru, la prezentarea noilor membri ai Cabinetului, a făcut o afirmaţie care mi s-ar părea o gafă politică dacă nu ar fi, din păcate, o practică obişnuită, şi o realitate a situaţiei politice şi legislative din România.

Domnia sa s-a exprimat că în situaţia în care Parlamentul va adopta o lege prin care Casa Asigurărilor de Sănătate va fi pusă sub control parlamentar, a doua zi Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă şi întreaga activitate a sănătăţii, sau întregul minister al sănătăţii, n-am reţinut exact care au fost cuvintele dânsului, au fost trecute sub control parlamentar.

Ce rezultă de aici? Că ori abilităm Guvernul, ori nu abilităm Guvernul, primul-ministru va face ce doreşte cu acest Parlament. Parlamentul va avea în continuare acest rol decorativ, şi acest rol de a acoperi eventuale vicii de procedură care se strecoară în activitatea legislativă.

Sigur că, mergând în continuare pe această idee, nu ne mai rămâne decât ca domnul prim-ministru să anunţe şi următorul pas, ca în situaţia în care, prin negocierile politice care vor urma pentru modificarea Constituţiei, vor eşua într-o furie sau într-o situaţie mai deosebită, să anunţe că va modifica Constituţie printr-o ordonanţă de urgenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Profit de această cutumă, ca la titlul legii să discutăm, să facem şi dezbateri generale.

V-aş ruga să luaţi act că împărtăşesc punctul de vedere al domnului profesor Neagu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Noi învestim Guvernul României, şi nu Cabinetul Adrian Năstase. Aşa că, această diferenţă pe care nici domnul prim-ministru nu prea ştie să o facă totdeauna trebuie să o avem în vedere.

Pe această linie, sunt de acord să supunem dezbaterii acest proiect de lege. Problema este aceea a conţinutului, şi prin amendamentele care au fost aduse, s-a atras atenţia în primul rând asupra unor reglementări vagi cu care nu putem să fim de acord. Circumscrierea unui domeniu nu poate să fie lăsată la latitudinea celui care trebuie să aplice o dispoziţie legală în acest domeniu. În acelaşi timp, categoric, cred că este pentru prima dată când într-o astfel de lege se menţionează că Executivul poate să întrerupă un proces legislativ deja declanşat în cadrul Parlamentului.

Eliminarea acestui ultim articol, art.3, poate să pună în discuţie votul nostru cu privire la această lege. În condiţiile în care acest articol nu va fi eliminat, vom vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la titlul legii? Vă mulţumesc.

La art. 1 dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Dacă la art. I aveţi observaţii? Vă mulţumesc. Nu sunt.

La art. II dacă aveţi observaţii?

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În raportul comisiei, la amendamente respinse, figurează la pct. II, la Capitolul "Economia şi finanţele publice" două amendamente. O să le susţin global, pentru a nu reveni, fiind vorba de acelaşi capitol.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Chiar vă rog să fie global.

Domnul Emil Boc:

La pct. 2: "Reglementarea unor măsuri în materie financiar fiscală". Noi solicităm eliminarea acestui punct, pe de o parte datorită caracterului vag şi imprecis, iar pe altă parte, să nu uităm că taxa radio TV, impusă prin ordonanţă simplă în vacanţa de iarnă, a venit tocmai pe un asemenea cadru de reglementare şi aţi văzut ce dezbateri au avut loc!

De aceea, noi preferăm ca aceste lucruri să le discutăm în Parlament, în primul rând şi nu să fim puşi aici în faţa unei situaţii de a ratifica o decizie deja luată de Guvern, o decizie extrem de controversată.

În privinţa punctului 12, tot de la acest punct, "Economie şi finanţe": "perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor, în vederea alinierii la legislaţia comunitară". Iarăşi o formulă extrem de vagă şi imprecisă; termeni precum "perfecţionare" pot ascunde, practic, orice, iar spiritul Constituţiei cere ca abilitarea Guvernului să fie făcută expresă, precisă, pe un domeniu determinat. Şi solicităm, în consecinţă, eliminarea şi acestui punct.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule profesor Neagu, vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum discutam şi în cadrul comisiei, vizavi de acest amendament al colegului nostru, arătam că nu poate fi acceptat pentru simplul motiv că, potrivit prevederilor constituţionale, Guvernul are iniţiativă legislativă în domeniile social, economic şi financiar, pe perioada în care Parlamentul se află în vacanţă parlamentară, pe baza Legii de abilitare. Or, dacă aşa prevăd dispoziţiile constituţionale, nu văd care ar fi impedimentul ca Guvernul să fie lăsat să emită ordonanţe de urgenţă, în domeniul care face obiectul discuţiei? Iată, sintetic, argumentarea care ne-a determinat să nu fim de acord cu această eliminare la pct. 2.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cine este pentru cele două amendamente pe care le-a prezentat concomitent domnul Boc? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 29 voturi pentru şi 112 împotrivă amendamentele au fost respinse.

Suntem la art. 1. La pct. 3 dacă aveţi observaţii? Domnule Boc?

Domnule Toader? Prezentaţi amendamentul domnului Boc, da?

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Am o întrebare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveţi o întrebare, am înţeles.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Aş vrea să-l întreb pe iniţiator, la pct. 15 se prevede modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 22 privind activităţile de transport navale în porturi şi căi navigabile. Această lege a fost modificată şi adaptată în cursul anului trecut. Poate este o greşeală: este vorba de 42, unde sunt probleme şi ştiu că există un proiect legislativ. Dacă poate să-mi spună la ce anume se referă şi ce intenţii are de modificare, fiind o lege bună?

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Punctul II, pct. 15. Ne uităm, dacă este o eroare materială o corectăm, domnule Toader.

Vă mulţumesc.

La pct. 3 domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

La pct. 3, domnule preşedinte, art. 1, capitolul care vizează administraţia publică centrală şi locală susţinem numai amendamentul de la pct. 4 din cadrul amendamentelor respinse: "Prorogarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege".

Punctul 7. Noi considerăm că din nou avem de-a face cu o formulă imprecisă, vagă, iar reglementarea din Legea de abilitare ar trebui să fi fost extrem de precisă, să spună: prorogarea termenelor x, y şi z din legile x, y şi z. Deci, să avem formulări clare şi nu formulări din acestea generale, dacă Guvernul ştie ce are de făcut. O formulă din aceasta acoperitoare care, practic, să ascundă orice, nu o putem accepta.

De aceea, solicităm eliminarea acestui punct 7 sau precizarea expresă în conţinutul lui: "prorogarea unor termene din Legea nr. 10, din Legea administraţiei publice locale", dar să vedem exact despre ce este vorba. A da un cec în alb, fără a şti despre ce este vorba, cred că nu putem fi de acord.

Vă mulţumesc.

Deci, pct. 7.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că parţial poate i-aş da dreptate, dar încă am rezerve. Pentru că, vedeţi dumneavoastră, procesul legislativ în timp şi în special în perioada aceasta în care Parlamentul nu se află în activitate, el se derulează. Sunt termene care se împlinesc la 1 iulie, la 15 iulie şi nu puteam să le enunţăm absolut pe toate, aşa cum cereţi dumneavoastră. Este o formulă care se uzitează în materie de redactare a actelor normative.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 32 de voturi pentru, 111 împotrivă amendamentul a fost respins.

La pct. 4, art. 1 pct. III, tot domnul Boc mai are un amendament. Nu, mulţumesc.

La pct. 5, art. 1 pct. IV: "Muncă şi solidaritate socială". Domnul Boc nu-l susţine. Vă mulţumesc.

La pct. 6 din raportul comisiei la art. 1, pct. VI, "Educaţie şi cercetare". Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Reprezentanţii grupului nostru parlamentar prezenţi la şedinţă au obiectat cu privire la reglementări privind evaluarea, autorizarea şi acreditarea în învăţământul preuniversitar. Aceste reglementări, care au importanţa lor şi mai ales consecinţele lor, nu trebuie lăsate la latitudinea Guvernului. Sunt reglementări de organizare generală a învăţământului şi deci fac parte din categoria legilor organice.

Pentru aceste considerente, solicităm eliminarea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului P.R.M.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 33 voturi pentru şi 114 împotrivă amendamentul a fost respins.

La pct. 7 dacă aveţi observaţii? Nu sunt observaţii.

Dacă aveţi observaţii la art. 2? Vă mulţumesc.

La art. 3, domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un amendament pe care Grupul parlamentar al Partidului Democrat l-a formulat şi cu care am văzut că grupul colegilor noştri de la Partidul România Mare sunt de acord.

Ce spune art. 3? "În domeniile de abilitare prevăzute în prezenta lege, dacă au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de una dintre Camerele Parlamentului ori dacă au fost elaborate şi depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond, acestea vor fi avute în vedere de Guvern la emiterea ordonanţelor".

Textul pe care l-am propus ca amendament sună în felul următor: "Nu vor fi adoptate ordonanţe în domeniile de abilitare prevăzute în prezenta lege, dacă au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de una dintre Camerele Parlamentului ori dacă au fost elaborate şi depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond".

Cu alte cuvinte, dacă Parlamentul a adoptat în una dintre Camere un proiect de lege, prin care Guvernul cere să fie abilitat, noi credem că nu se poate da Guvernului abilitarea să emită ordonanţe într-un domeniu unde Parlamentul este aproape pe cale de a finaliza dezbaterile. Pentru că ce se întâmplă? Proiectul de lege iese într-o anumită formă din Camera Parlamentului, Guvernul vine cu o ordonanţă simplă într-o cu totul şi cu totul altă formă, iar în momentul când vom veni după aceea cu Legea de aprobare a ordonanţei în Parlament, vom avea, pe de o parte, o situaţie care produce efecte juridice prin ordonanţă şi o concepţie a Parlamentului care este total diferită de cea a Guvernului. Amintiţi-vă, de exemplu, cazul Ordonanţei de urgenţă nr. 150/2002 cu privire la trecerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Una a vrut ordonanţa, Senatul a vrut să treacă în subordinea Parlamentului. Şi iată cum, în procesul legislativ apar aceste confuzii, apar aceste neclarităţi, contradicţii, datorate practicii ordonanţelor simple.

De aceea, noi am solicitat şi solicităm într-o manieră expresă, că dacă există proiecte de lege, fie adoptate de una dintre Camere, fie rapoartele finalizate, în acele domenii, pe acele probleme, Guvernul să nu poată emite ordonanţe, respectând calitatea Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării şi de entitate ce deţine monopolul activităţii legislative în România. Dacă vom accepta acest amendament, nu vom face altceva decât să recunoaştem negru pe alb că Parlamentul este o anexă, un apendice inutil al Puterii Executive.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 37 voturi pentru şi 112 împotrivă amendamentul a fost respins.

Vă mulţumesc. Am trecut prin toate articolele legii. Pregătim legea pentru votul final.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de Pace între România şi puterile aliate şi asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi puterile aliate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a luat în dezbatere proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 3 iunie 2003.

Iniţial, acesta a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 martie 2003, iar de Senat, în şedinţa din 3 aprilie 2003 şi potrivit prevederilor art. 77 din Constituţie, legea a fost transmisă spre promulgare preşedintelui României.

Ca urmare a cererii de reexaminare formulată de preşedintele României în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. 2 din Constituţie, Senatul, în şedinţa din 3 iunie 2003 a adoptat proiectul de lege, modificând prevederile art. 8, în sensul celor solicitate prin cererea de reexaminare.

Obiectul cererii de reexaminare îl constituie modificarea art. 8, în sensul eliminării din componenţa comisiilor constituite pentru aplicarea legii, a reprezentantului Secţiei Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, a Asociaţiei române a victimelor represiunii staliniste, deoarece în afara acestei asociaţii mai funcţionează şi alte organizaţii de acest gen.

Prin urmare, includerea numai a uneia dintre acestea ar crea o situaţie privilegiată de monopol, în dauna celorlalte.

De asemenea, preşedintele României consideră necesar ca în componenţa comisiilor de aplicare a legii să intre numai reprezentanţi ai autorităţilor publice, aplicarea legii fiind o problemă exclusiv a Puterii Executive şi a administraţiei publice.

În urma examinării Proiectului de Lege, a cererii de reexaminare a preşedintelui României, precum şi a întregii documentaţii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace dintre România şi puterile aliate şi asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule profesor.

Dacă la titlul legii aveţi observaţii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Dacă la art. 1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Articolul 2. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Articolul 3. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Articolul 4. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Articolul 5. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Articolul 6. Vă mulţumesc.

Articolul 7. Vă mulţumesc.

Articolul 8, cel care face obiectul reexaminării. Nu sunt observaţii.

Articolul 9. Vă mulţumesc.

Articolul 10. Vă mulţumesc.

Articolul 11. Vă mulţumesc.

Articolul 12. Vă mulţumesc.

Articolul 13. Vă mulţumesc.

Articolul 14. Vă mulţumesc.

Legea o pregătim pentru votul final. Vă mulţumesc.

Următorul proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2003 pentru perfecţionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preţioase în România.

Domnule Antal István, vă rog.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Este vorba de un raport suplimentar care s-a întocmit în urma discuţiilor purtate în plenul Camerei Deputaţilor şi se referă la completarea art. 34/1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrele preţioase în România, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 313 din 13 mai 2002.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 29 mai 2002, la solicitarea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, s-a hotărât întocmirea acestui raport suplimentar, în vederea analizării amendamentelor domnului deputat, referitor la posibilitatea scutirii de taxă de timbru pentru cererile şi acţiunile în justiţie ale persoanelor fizice şi juridice care solicită restituirea obiectelor din metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase preluate abuziv după 1946 şi până în anul 1990 şi a termenului până la care pot face aceste solicitări.

Având în vedere punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul de vedere al Guvernului, membrii celor două comisii avizate, sesizate pe fond cu această propunere legislativă au hotărât cu unanimitate de voturi completarea raportului iniţial cu aceste amendamente admise care se referă la art. 34/1 şi are 3 alineate modificate, drept pentru care vă rugăm să fiţi de acord cu aceste modificări, ca să finalizăm raportul iniţial al acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă la pct. 1 aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct. 2? Vă mulţumesc.

Punctul 3? Vă mulţumesc.

Punctul 4? Vă mulţumesc.

Punctul 5? Vă mulţumesc.

Punctul 6? Vă mulţumesc.

Punctul 7? Vă mulţumesc.

Punctul 8? Vă mulţumesc.

Punctul 9? Vă mulţumesc.

Punctul 10? Vă mulţumesc.

Punctul 11? Vă mulţumesc.

Punctul 12? Vă mulţumesc.

Punctul 13? Vă mulţumesc.

Punctul 14? Vă mulţumesc.

Punctul 15? Vă mulţumesc.

Punctul 16? Vă mulţumesc.

Punctul 17? Vă mulţumesc.

Punctul 18? Vă mulţumesc.

Punctul 19? Vă mulţumesc.

Punctul 20? Vă mulţumesc.

Punctul 21? Vă mulţumesc.

Punctul 22? Vă mulţumesc.

Punctul 23? Vă mulţumesc.

Punctul 24? Vă mulţumesc.

Punctul 25? Vă mulţumesc.

Punctul 26? Vă mulţumesc.

Proiectul de lege va fi supus votului final.

Supun votului dumneavoastră şi raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă rog.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La raportul de bază sunt şi amendamente admise şi respinse. Cele respinse nu s-au discutat în şedinţa de rândul trecut şi v-aş ruga să aveţi amabilitatea să le supuneţi discuţiei, întrucât sunt unele care sunt pertinente şi corecte şi ar putea fi discutate şi admise unele dintre ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce vreau să vă informez? S-au dezbătut data trecută toate; astăzi practic trebuia să punem în discuţie doar raportul suplimentar. Dacă n-aţi fost prezent, să vă susţineţi amendamentul respins, data trecută, când s-au discutat... Vă mulţumesc.

O să trecem la următorul punct.

Domnule Chiliman, vă rog.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onoraţi colegi, data trecută s-a dezbătut tot raportul comisiei şi doar punctul la care am făcut atunci aceste amendamente, la care am solicitat introducerea unor amendamente a fost retrimis la comisie pentru raport suplimentar. Atunci s-au dezbătut toate punctele celelalte. Or, dacă la punctul acesta nu sunt amendamente, practic acum este greu să se mai dezbată amendamentele respective în plen, pentru că, de fapt, procedural nu se mai poate. Acesta era un remember pe care vroiam să-l fac, o aducere aminte a celor întâmplate în şedinţa de acum vreo trei săptămâni, când s-a retrimis la comisie articolul respectiv.

Oricum, vreau să mulţumesc celor care au avut înţelegerea de la comisie, de la Guvern, pentru rezolvarea unei probleme care într-adevăr trebuia rezolvată de noi aici şi nu să lăsăm pe alţii să o facă sau să se întâmple cum se întâmplă astăzi în justiţie, ca unor oameni să li se ceară foarte mulţi bani ca să poată să îşi recapete nişte bunuri care, de fapt, le-au fost luate atunci cu japca, prin forţă şi violenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la următorul punct, care este Proiectul de hotărâre privind dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative de revizuire a Constituţiei.

Dau cuvântul domnului preşedinte Dorneanu. Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi primit raportul Comisiei pentru redactarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei. În finalul acelui raport aţi văzut, comisia a recomandat plenului Camerei Deputaţilor să adopte o hotărâre cu privire la modalitatea de dezbatere a propunerii legislative.

După consultarea prealabilă a grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, am redactat un proiect de hotărâre care, practic, conţine trei articole. Primul precizează că dezbaterile vor putea avea loc în prezenţa unui cvorum de două treimi din numărul total al deputaţilor, al doilea precizează că hotărârile pentru adoptarea articolelor şi amendamentelor vor fi luate cu jumătate plus unu din numărul deputaţilor, tuturor deputaţilor, nu numai a celor prezenţi. Şi al treilea articol menţionează hotărârea Camerei Deputaţilor de a lucra în şedinţe prelungite pentru finalizarea dezbaterii propunerii legislative până la sfârşitul sesiunii, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, în cadrul unei sesiuni extraordinare.

Aveţi acest proiect difuzat. La art. 3, în această dimineaţă, în întâlnirea pe care am avut-o cu liderii grupurilor parlamentare, am convenit să vă propunem eliminarea din cuprinsul textului a cuvântului "adoptă". Deci, Camera Deputaţilor va dezbate propunerea legislativă în şedinţe prelungite, până la sfârşitul sesiunii, iar dacă va fi cazul, în continuare, într-o sesiune extraordinară.

Eliminarea acestui cuvânt vine de la prezumţia că prin el s-ar sugera obligativitatea însăşi votului, ceea ce nu ar fi democratic.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dacă sunt observaţii? Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu voi fi succint, înfăţişându-vă punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

În primul rând, noi ne-am menţinut şi ne vom menţine şi explicita poziţia noastră în ceea ce priveşte împrejurarea că modificarea Constituţiei nu este necesară şi nu este oportună. Dar aceasta nu înseamnă că vom uza, n-am vrut să spun "abuza", dar nici măcar nu vom abuza şi nici nu vom uza de mijloace procedurale de natură să împiedice o dezbatere democratică. Există un proiect de lege, prin iniţiativa unor colegi deputaţi şi senatori, proiect de lege care trebuie să fie supus dezbaterii Camerelor şi numai în cadrul unei confruntări democratice de opinii se va stabili care este situaţia, şi necesară, şi oportună, pentru România.

Cu aceste precizări, vreau să vă spun că noi nu avem obiecţii de ordin procedural cu privire la cvorumul stabilit la art. 1 şi cu privire la cvorumul de vot, la calificarea votului, stabilit de art. 2. Dar având în vedere poziţia noastră, evident, la votarea pe aceste articole ne vom abţine.

Avem obiecţii fundamentale în ceea ce priveşte art. 3, care stabileşte că dezbaterea acestui proiect de lege se va face în cadrul acestei sesiuni parlamentare. Sigur, nu contest şi am afirmat-o public, este vorba de un calendar care se suprapune cu un calendar electoral în ceea ce priveşte alegerile locale, este un calendar care se suprapune cu campania electorală pentru alegerile parlamentare, dar acesta nu constituie un impediment ca discuţiile să nu fie făcute sub imperiul timpului, al cronometrului şi să se poată găsi modalitatea de exprimare liberă şi în timp liber a tuturor deputaţilor participanţi la discuţie.

Deci, ne pronunţăm împotriva acestui "pat al lui Procust" pentru discuţii, care este creat de împrejurarea că hotărârea şi proiectul de lege ne sunt înfăţişate în ultima săptămână a sesiunii parlamentare, fiind obligaţi să epuizăm în această perioadă sau în perioada unei sesiuni extraordinare.

Vreau să fiu foarte bine înţeles şi acest lucru aş vrea să-l explicitez, nu suntem împotriva unui program de lucru prelungit, nu suntem împotriva unei sesiuni extraordinare, pentru că o dezbatere constituţională merită tot efortul nostru. Dar, în acelaşi timp, o dezbatere constituţională merită şi tot respectul nostru, prin timpul ce potenţial se acordă acestor dezbateri pe care le dorim.

În aceste condiţii, votând împotriva art. 3, vom vota integral şi împotriva proiectului de hotărâre.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 34 voturi împotrivă şi 174 pentru, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Trecem la votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al articolului 2 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă şi 175 pentru respingere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă privind completarea art.135 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 36 voturi împotrivă şi 181 pentru respingere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Trebuie să fac o explicare a votului, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunt absolut de acord, vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Este vorba de faptul că noi am încercat prin această propunere legislativă să responsabilizăm actuala Putere şi mai ales pe reprezentanţii săi în teritoriu, pe prefecţi, având în vedere că în momentul de faţă legislaţia nu prevede nici un fel de sancţiuni pentru acţiunile acestora, pentru luarea de atitudine sau tolerarea unor acte care contravin legilor în vigoare.

Considerăm că respingerea de către majoritatea Puterii a acestei iniţiative legislative este un semnal destul de coerent şi clar în ceea ce priveşte lipsa de dorinţă de a soluţiona ceea ce Puterea însăşi a propus, respectiv, lupta împotriva corupţiei. Având în vedere că prin atitudinea lor mulţi dintre reprezentanţii actualei Puteri în teritoriu tolerează, incită sau protejează corupţia.

Daţi dovadă domnilor de duplicitate în demersul dumneavoastră politic, dând un vot negativ acestei iniţiative legislative. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind compensarea taxei pe valoarea adăugată la unii agenţi economici

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 33 voturi împotrivă şi 192 pentru, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 33 de voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 şi art.35 din Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 33 voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 33 voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 33 voturi împotrivă şi 192 pentru, propunerea a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 (4) din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art. 57 (5) din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 34 voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 (3) lit. b din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 de voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative de modificare şi completare a Legii privind Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.17 din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 35 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.39, alin.(1) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă şi 193 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.13, alin.(2) şi alin.(3) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea propunerii? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 35 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 186, alin. (2) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 41 din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.137 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.123 din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.216 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.40, alin.(2) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.48 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.287 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.48 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 264 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă şi 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.119 şi 120 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.235, alin.(2) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.276 din Codul Muncii.

Cine este împotrivă? Vă mulţumesc.

Cine este pentru respingerea propunerii? Vă mulţumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea art.79 (8) din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind completarea şi modificarea art.217 (1) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.205 (1) lit. a) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 voturi împotrivă şi 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă supun votului propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.56 lit. d din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 35 voturi împotrivă şi 198 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.59 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 de voturi împotrivă şi 198 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art.69 din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 35 de voturi împotrivă şi 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art.71 (1) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 35 de voturi împotrivă şi 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art.34 alin.6 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 35 voturi împotrivă şi 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art.72 alin.1 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 33 voturi împotrivă şi 198 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art.77 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă şi 197 pentru, propunerea legislativă a fot respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru eliminarea art. 70 (2), lit. (h) din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 34 de voturi împotrivă şi 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Conform regulamentului, în numele Grupului parlamentar al PNL, vă rog să verificaţi cvorumul de şedinţă, întrucât considerăm, din estimările noastre, că această condiţie nu este îndeplinită. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Imediat.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art.16, alin.(1) şi (2) din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă şi 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Numai o clipă, vă rog.

Domnul secretar Niţă va citi prezenţa pentru verificarea cvorumului. Este cvorumul, dar, ca să aveţi inima împăcată, domnule Dobre, suntem de acord cu treaba aceasta.

Domnul Constantin Niţă:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvá n - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - absent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbé ly Lá szló - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doló czki Istvá n - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bé la Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - absent
- Kónya-Hamar Sá ndor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Lazăr Dorin - absent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - prezent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - absentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule secretar Niţă, cred că se vede cu ochiul liber că avem cvorumul, aşa că vă rog să întrerupem apelul.

Domnul Constantin Niţă:

Sigur, întrerupem.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.28 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă şi 211 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.21 alin.2 şi alin.4 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Vă mulţumesc.

Cu 36 de voturi împotrivă şi 212 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnul Brudaşca. Vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am asistat astăzi la una dintre cele mai interesante formule de respingere pe bandă a numeroase iniţiative legislative, toate legate de Codul Muncii. Cred că este, din punct de vedere statistic, prima dată când realizăm atât de multe respingeri într-o şedinţă de vot final.

Nu neg faptul că, poate, unele dintre aceste propuneri legislative nu se justifică în totalitatea lor, dar trebuie să atrag atenţia celor care au iniţiat şi au supus, prin asumarea răspunderii, aprobării Parlamentului noul Cod al Muncii faptul că acesta este perfectibil şi că orice întârziere în corectarea unora dintre neajunsurile formulării iniţiale vor crea multe şi nedorite dificultăţi celor care sunt chemaţi să aplice prevederile lui.

Chiar dacă astăzi am respins într-o veselie aceste propuneri legislative, atragem atenţia factorilor responsabili, noului ministru al muncii, asupra necesităţii revizuirii, din interiorul PSD, a acestui act normativ important, pentru că, altfel, riscăm să creăm noi blocaje nedorite în activitatea pe care o reglementează acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Problema cu calitatea prostului am discutat-o.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, solicităm amânarea acestui vot asupra mult discutatei taxe TVR.

Motivaţia este următoarea: potrivit art.103 ultimul alineat, am contestat votul care s-a dat la articolul unic privitor la această taxă.

Întrucât am solicitat, prin adresă, Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, Departamentului tehnic, tot potrivit Regulamentului, să se pună la dispoziţia grupului stenogramele brute, stenogramele traduse, banda audio-video, nu ni s-au pus la dispoziţie cele trei documente care consemnează modalitatea în care s-a dat votul ca atare.

Pe acest motiv, până ni se pun la dispoziţie cele patru elemente asupra modului în care s-a desfăşurat şedinţa Camerei Deputaţilor pe acest proiect, noi solicităm amânarea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vrem doar să precizăm faptul că această solicitare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal este îndreptăţită, noi o susţinem şi, mai mult decât atât, ea poate reprezenta un pas intermediar pentru rezolvarea situaţiei care a intervenit cu ocazia votului pe articole la ordonanţa Guvernului cu privire la taxa radio-tv.

Vreau să vă reamintesc faptul că avem în acest moment stenograma, aşa cum rezultă ea din modul în care staful tehnic ne-a prezentat-o. Ea trebuie să fie coroborată cu banda audio pentru ca dumneavoastră să fiţi siguri că ceea ce am susţinut noi este corect, şi vă invoc două argumente: potrivit stenogramei, la un moment dat, atunci când s-a pus la vot articolul referitor la ordonanţa privind taxa radio-tv, domnul profesor Valer Dorneanu, la o întrebare a domnului Andrei Chiliman - "De unde aţi avut 78 de voturi pentru?", domnia sa ne răspunde: "Din cei 174 pe care îi avem în total." Deci domnul preşedinte a precizat în acel moment câţi parlamentari avem în sală.

Nu poate fi acceptată ideea, aşa cum s-a încercat uneori, că ar fi vorba de reprezentanţii PSD, pentru că domnul preşedinte al Camerei este preşedintele Camerei Deputaţilor, şi nu al PSD-ului. În condiţiile acestea, nu puteţi spune că dânsul s-a referit la membrii PSD.

Deci, înainte de vot s-a precizat faptul că sunt 174, iar la vot amendamentul comisiei a fost acceptat cu 72 de voturi pentru şi cu 35 împotrivă. Potrivit Regulamentului, art.103 alin.4, trebuiau să existe 88 de voturi pentru. Deci, în condiţiile acestea, amendamentul era respins, art.1, care viza aprobarea ordonanţei, este respins, şi, fiind vorba de un articol unic, întreaga ordonanţă este respinsă.

În condiţiile în care dumneavoastră nu veţi accepta pentru moment amânarea pentru consultarea cu banda audio, pentru a confirma cele scrise, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va participa la acest simulacru de democraţie parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Boc.

Domnul Arpad Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pentru toată lumea este clar, din stenograma citită, că nu a fost pronunţată ideea că ar fi vorba despre cei prezenţi în sală. Nici cuvântul "prezenţi" şi nici "în sală" nu au fost exprimate. Deci "174 pe care îi avem" este majoritatea care poate să voteze o astfel de lege. Şi, în ipostaza în care amendamentul nu a trecut, înseamnă că a rămas textul iniţial care suna aşa: "societatea română şi televiziune". Deci, a rămas acest text. Aceasta este diferenţa, pentru că nu s-a mai supus votului textul nemodificat, cu o greşeală de "şi" în loc de "de" în varianta care a venit de la Senat.

Deci, asta este tot.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc, domnule Marton Arpad.

Doamna Mona Muscă, ce doriţi?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce fel de procedură?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Procedură parlamentară şi democratică, domnule preşedinte de şedinţă, şi doresc un pic de corectitudine din partea noastră, a tuturor, pentru că este o chestiune, într-adevăr, de respectarea legilor în interiorul Parlamentului. Regulamentul este lege pentru noi.

Noi am depus cererea pentru acele documente în ziua aceea, la jumătate de oră după incident. Cu toate acestea, ni s-a dat un singur document, nu ni s-au dat şi celelalte documente, iar, după un timp de, ni s-a răspuns că la 48 de ore se distrug.

Dacă, în interiorul Parlamentului, noi nu respectăm regulile şi legile, cum vreţi dumneavoastră să mai creadă cineva că în afara Parlamentului pot fi ele respectate în ţara asta?

Drept urmare, domnule preşedinte de şedinţă, vă cerem amânarea votului până când vom primi şi celelalte dovezi pe care le-am cerut în mod regulamentar şi legal de la Secretariatul general al Camerei.

În al doilea rând, atâta vreme cât atunci s-a spus foarte clar de către domnul preşedinte de şedinţă de atunci şi preşedintele Parlamentului în funcţiune, domnul Dorneanu, că sunt 70 şi de voturi din 170 total, acel total nu se putea referi nici la totalul din stradă, nici la totalul din portmoneele noastre; se referea clar la totalul celor care sunt în sală. (Pentru câteva secunde, microfonul se întrerupe.)

Dacă aţi vrut să îmi luaţi microfonul, puteţi să o mai faceţi încă odată.

Drept urmare, cerem amânarea votului până când se rezolvă aceste probleme de strictă democraţie şi respectare a legii, dacă vreţi să respectaţi legea. În caz că nu vreţi să respectaţi legea, la un vot viciat, noi nu vom lua parte şi vom ieşi din sală.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Cererea dumneavoastră este legitimă, dar nu are legătură cu votul. Deci puteţi să primiţi documentele şi, după vot, nu este nici un fel de problemă.

Domnul Văsălie Moiş. Vă rog.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare susţine cererile formulate de către colegii noştri de la Partidul Naţional Liberal.

(Vociferări şi aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnule ministru (referindu-se la domnul deputat Florin Georgescu), vă place sau nu vă place, dumneavoastră sunteţi un finanţist şi important este să încasaţi, nu să daţi.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Ştiu că nu vă place să daţi, ci numai să încasaţi, dar este o cerere, din punctul nostru de vedere, corectă.

Colegial, în primul rând, dar şi regulamentar, susţinem cererea colegilor noştri şi solicităm şi noi amânarea dezbaterii până li se pune la dispoziţie documentele solicitate.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci amânarea dezbaterii nu mai putem să o solicităm.

Domnul Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu cred că Opoziţia, vreodată, s-a putut plânge că nu o tratez cu cel mai mare respect, cu cea mai mare deferenţă. De aceea, sunt de-a dreptul uimit acum de răstălmăcirea unei situaţii care s-a întâmplat în Cameră. Reţineţi, nu eram la vot final ca să avem nevoie de cvorum. Nu eram la vot final! Eram la vot pe articole, nu vă supăraţi!

Eram la vot pe articole şi, în momentul în care s-a votat un amendament, scorul a fost de 70 la 30.

Domnul Chiliman, căruia nu îi voi cere să îmi confirme exactitatea întrebării dânsului, a spus "De unde sunt 70 de voturi pentru?", şi i-am răspuns "Din cei 174 pe care îi are PSD-ul.", şi am mai adăugat: "De ce contestaţi acest vot, această diferenţă, pentru că tot timpul în sală, cu fluctuaţii, au fost cam 70 care votau pentru de la PSD şi PRM şi 30 care votau dincolo". Deci, reţineţi: nu avea nici o relevanţă să fi spus eu cvorumul din sală, pentru că nu eram la vot final.

Iar modul în care s-a votat amendamentul admis şi amendamentul respins nu are nici o legătură cu numărul de 174 de persoane.

De aceea, încă odată, sunt dezolat pentru că sensul întrebării care mi s-a pus acesta a fost: "De unde sunt 70 de voturi pentru?", şi am răspuns de unde: "Din cei pe care îi avem în total", deci nu în sală.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ultima luare de cuvânt.

Domnule Chiliman, aveţi 30 de secunde.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am dreptul la replică, având în vedere că mi s-a solicitat numele.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă dau dreptul la replică. Treceţi direct la ea, vă rog.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să vă spun că, într-adevăr, eu am întrebat "De unde aţi avut 78 de voturi pentru?", şi domnul Valer Dorneanu nu a spus din cei 174 pe care îi are PSD-ul, ci din cei 174 pe care îi avem în total. Or, PSD-ul nu a avut niciodată 174 de deputaţi în total în Camera Deputaţilor, cu toţi cei care au venit din alte părţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Chiliman, aici vă contrazic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu am stenograma. Aceasta este stenograma şedinţei.

S-a întâmplat o chestiune de procedură de natura următoare: din 174, jumătate plus unu nu sunt 78 şi, atunci, avem o problemă de aritmetică şi, ca atare, nu a putut să treacă votul, pentru că spune clar art.103 ultimul alineat din Regulament: că trebuie să existe votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Sigur, nu este nevoie de cvorum, dar, dacă erau 174, 78 nu este jumătate plus unu din 174. Este o chestiune de aritmetică, şi bănuiesc că domnul ministru Georgescu poate să mă confirme, pentru că dânsul este mai tare la aritmetică decât mine.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare a votului pe care a făcut-o reprezentantul Partidului Naţional Liberal.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 56 de voturi pentru şi 194 împotrivă, propunerea a fost respinsă. (Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat părăsesc sala de şedinţă.)

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

36 de voturi împotrivă şi 194 de voturi pentru.

Abţineri? Atunci, 36 de abţineri.

Aveţi reprezentanţi în conducerea Camerei. Dacă vă abţineţi pe activitatea dânşilor, este problema dumneavoastră.

Deci, cu 36 de abţineri şi 194 de voturi pentru, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cultură care desfăşoară activităţi în domeniul educaţiei permanente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Ecologice din Bucureşti.

Cine este împotrivă? Vă mulţumesc.

Cine este pentru?

Domnul Văsălie Moiş (din bancă):

Se supune întâi la vot pentru!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar votaţi de două ori - şi la pentru şi la împotrivă. Vă rog eu frumos să vă hotărâţi.

Cu 36 de voturi împotrivă şi 202 pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Domnul Văsălie Moiş (din bancă):

Prima dată se întreabă cine este pentru.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Vasile Moiş, aţi votat şi la împotrivă şi la pentru, iertaţi-mă. Pot să întreb ce doresc eu.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind energia electrică şi termică.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Domnul Damian Brudaşca (din bancă):

Este vorba numai de energia electrică.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este "energia electrică şi termică". Citiţi raportul comisiei de mediere.

Vă mulţumesc.

Cu 36 de voturi împotrivă şi 196 pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr.137/1995, republicată.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 230 de voturi pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 229 de voturi pentru şi o abţinere, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 229 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 1 aprilie 2003.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 230 de voturi pentru, nici o abţinere şi nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înfiinţarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană din octombrie 1997 şi aprobate la cea de-a 113-a Sesiune a Consiliului Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) din 4-6 noiembrie 1997.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea între Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) şi a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităţilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăraş - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judeţul Braşov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp şi Propunerea legislativă privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale, de seră şi Propunerea legislativă privind producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale de seră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind declararea ca oraş a comunei Sălişte, judeţul Sibiu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 231 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere, propunerea legislativă a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.422/2002 privind protejarea monumentelor istorice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 36 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost aprobată.

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Se pare că suntem în faţa unei situaţii în care noi aprobăm o lege care creează condiţii gen apartheid. Nu este vorba de protejarea monumentelor propriu-zise, ci de crearea de dificultăţi pentru oraşele din Transilvania, ca autorităţile publice locale să poată organiza manifestări în vecinătatea bisericilor aparţinând cultelor minorităţilor etnice.

Prin această lege, Legea administraţiei publice locale, s-au adus încălcări grave, deoarece decizia finală în materie a fost transferată spre deservenţii acestor culte, încălcându-se astfel atribuţiile stabilite prin lege pentru consiliile locale şi primarii acestor localităţi. Această lege dovedeşte dispreţ faţă de valorile culturale ale majorităţii populaţiei româneşti din zonă şi eu consider că este o aberaţie la care va trebui să se renunţe în cât mai scurt timp, având în vedere că nu putem crea precedente de gen apartheid, în care o minoritate să se izoleze de restul societăţii în care trăieşte.

De asemenea, aş vrea să vă atrag atenţia că, prin aceasta, se creează un precedent deosebit de periculos, astfel încât, nu peste multă vreme, vom ajunge noi, românii din Transilvania, să nu mai putem intra în centrul marilor oraşe şi mai ales să nu putem participa la manifestările care să simbolizeze civilizaţia şi cultura românească sau marcarea diverselor evenimente importante pentru istoria neamului românesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.29/2003 pentru prorogarea unor termene prevăzute la art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrăşăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaţă totală de până la 2,5 ha.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naţionale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2003 pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol şi scutirea de plată a taxelor datorate pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a unor terenuri în vederea realizării obiectivului de investiţii "Deponeu Ecologic Zonal" - judeţul Timiş.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 1 abţinere şi 229 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.215/2001, Legea administraţiei publice locale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 192 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr.114/1996. Se propune respingerea propunerii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 22 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind acordarea burselor de solidaritate "Egalitatea şanselor".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Proiectului Legii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vedeţi că am votat adevărata Lege a cercetării tot astăzi.

Vă mulţumesc. Cu 20 de voturi împotrivă şi 202 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind înfiinţarea Centrului intercultural româno-ebraic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind programele Ofset.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 1 vot împotrivă şi 229 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.68, 70, alin.1, 71, alin.1 şi 79, alin.4 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art.27, alin.6 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru eliminarea art.16 alin.2 din Codul Muncii. Există propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă şi 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind acordarea tichetelor de carte.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 20 de voturi împotrivă şi 202 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, vă rog, motivaţi votul. (Rumoare în sală)

Nu, nu, erau doar 20, de data asta.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidul România Mare a votat pentru Proiectul acordării tichetului de carte cadrelor didactice, având în vedere, aşa cum cunoaşte toată lumea, marea discrepanţă dintre salarizarea personalului didactic din România şi alte categorii, având în vedere faptul că această practică este uzitată şi în alte ţări, cum bine menţiona, în cadrul dezbaterilor în comisii, colegul nostru, domnul deputat Janos Karoly Vekov, şi în Ungaria se foloseşte o asemenea practică. De asemenea, motivaţia că nu există surse de finanţare nu stă în picioare, întrucât, pentru alte manevre şi pentru alte acţiuni propagandistice, se găsesc bani din belşug, ţinem Ministere ale Informaţiilor Publice, finanţăm şi pentru alte goarne ale propagandei, cum ar fi Televiziunea Română, că aceasta a devenit, se găsesc modalităţi de finanţare diverse, dintre cele inteligente.

De asemenea, votul în comisie a fost strâns - 7 voturi pentru, 7 contra, în condiţiile în care unul dintre colegi a susţinut, a afirmat că nu a ştiut, nu a înţeles ce s-a pus la vot. În cazul acesta, era mai înţelept să se retrimită la comisie şi să venim cu un alt punct de vedere asupra acestei legi care făcea dreptate unei categorii sociale cu care ne mândrim. Toţi ieşim, mai ales cei îndreptăţiţi şi care culeg laurii, la aeroport să-şi primească olimpicii, toţi se mândresc cu buna calificare a forţei de muncă din România, toţi fac dovada, în toate împrejurările, că au beneficiat de o înaltă prestaţie a personalului didactic din România şi, ca atare, cred că acordarea tichetului de carte pentru personalul didactic era o măsură dreaptă.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind înfiinţarea Institutului pentru Problemele Românităţii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

În unanimitate, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, Raportul Comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

În unanimitate, Raportul Comisiei de mediere a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr.33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind statutul forţelor României în statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 şi 11 martie 2003.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aderarea României la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană şi altor dispozitive, în forma modificată. Adoptată la Geneva la 3 mai 1996. (Protocolul II modificat la 3 mai 1996) şi la Protocolul adiţional privind armele laser care pot provoca orbirea (protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenţiei privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei consulare între România şi Republica Macedonia, semnată la Skopje la 6 noiembrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaţionale, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului opţional la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 5 voturi împotrivă şi 202 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2003 pentru perfecţionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preţioase în România.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Stimaţi colegi,

În continuare, o să vă supun aprobării constituirea unor comisii de mediere.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor: Todoran Pavel, Andrei Ion, Motoc Marian, Mânzână Ion, Ivănescu Paula Maria, Ştirbeţ Cornel, Kerekes Károly.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Sandu Ion Florentin, Miclea Ion, Palade Doru Dumitru, Erdely Istvan, Manolescu Oana.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.199/2002 privind stingerea unor obligaţii de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România, precum şi ale personalului acestora: Neagu Victor, Bozgă Ion, Ionel Adrian, Bâldea Ion, Mardari Ludovic, Pereş Alexandru, Gheorghe Valeriu.

Deputaţii propuşi în Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului: Buzatu Dumitru, Andrei Ion, Suditu Gheorghe, Mărăcineanu Adrian, Popescu Eugen Costel, Barbu Gheorghe, Predică Vasile.

Votăm pentru toate aceste comisii de mediere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.