Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Ladislau Borbely şi Constantin Niţă, secretari.

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimaţi colegi,

Putem începe şedinţa dedicată intervenţiilor deputaţilor.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea se intitulează "Culegi ce semeni".

În căutare de veşti în ziarele din ultimele zile, nişte rânduri m-au întors în urmă cu 40 de ani, 40-50 de ani.

Îmi amintesc că periodic, prin sat, de la casă la casă, se ducea vestea că au venit perceptorii. Erau însoţiţi de miliţian, de un reprezentant al partidului, venit de la oraş, şi de secretarul de partid din sat. O trăsură îi urma. Noi, copiii, duceam vecinilor vestea. Puţini erau cei care aveau bani şi aşteptau oarecum liniştiţi. Dar, la cei mai mulţi gospodari porţile se încuiau, casele la fel, câinele era lăsat din lanţ, gazdele se făceau nevăzute. Copiii şi bătrânii rămâneau prin curte în aşteptare. Tovarăşii soseau la poartă, strigau, aşteptau, pândeau, la fel ca şi cei din curte sau de pe geamurile acoperite. Dacă apucau să intre, lăsau înştiinţare şi rar ieşeau fără a lua ceva cu ei. În căruţă se adunau, de aici o grapă, de dincolo un plug, iar dacă intrau în casă, ba nişte haine de sărbătoare, ba chiar masa din casa de dinainte. Şi câte altele. Priveam şi încercam să înţelegem. Simţeam teama şi grija din ochii şi vorbele celor mari. De vină erau comuniştii, ruşii şi americanii. Au trecut anii şi credeam că toate acestea vor rămâne doar amintiri de necrezut pentru copii noştri. Dar iată că istoria se repetă şi că se pare că nu s-a prea evoluat mult.

Două acte normative permit perceptorilor recuperarea banilor inclusiv din executarea silită a "fructelor neculese şi a recoltelor prinse în rădăcini". Neachitarea la termen la bugetul local sau la cel de stat a impozitelor, taxelor locale, chiriilor, a impozitului pe salariu, pe dividende, taxe, contribuţii, amenzi, atrage după sine dobânzi şi penalităţi pentru întârziere. Penalitatea şi dobânda se cumulează, datornicul este somat ca în termen de 15 zile să plătească restanţele, altfel se face executarea silită. Înaintea începerii executării silite se pune sau nu sechestru asigurator pe bunurile mobile şi imobile ale debitorului. Oamenii puterii hotărăsc dacă există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să se ascundă, ori să risipească averea. Cheltuielile pentru expertize, onorarii, executori judecătoreşti, pază vor fi recuperate de la datornic după vânzarea bunurilor mobile şi imobile. Dacă sumele datorate nu sunt considerate mari, recuperarea se poate face şi prin poprire pe salariu, pensie sau alte ajutoare. Prin grija recuperatorilor profesionişti poţi ajunge în stradă să-ţi urli libertatea. Culmea libertăţii, aceea de a plăti pe cei care te eliberează până şi de sărăcie. Şi dacă eşti liber acum, te poţi plimba fericit prin faţa vitrinelor luminate în care poţi privi momentul afişării preţurilor la care se mai adaugă câte o mie, două sau un zero. În timp ce ţăranul îşi lasă purceluşii liberi în târg pentru că nu mai are cu ce să-i crească, dar nu are nici cumpărători, în timp ce efectivele animale se reduc vertiginos prin sacrificare de nevoie, se prevede că preţul cărnii va creşte cu peste 50%. Să fie acesta jocul baronilor cărnii care, după ce au falimentat producţia internă, vor acum liberalizarea importurilor?

Preşedintele Patronatului crescătorilor de porcine din România spune că în prezent în depozite se găsesc cantităţi enorme de carne tăiată şi congelată care nu se vinde, deoarece se aduce din afară. Aduc ieftin şi vând scump, profit mare. La anul, când preţurile se vor dubla, ne va fi şi mai bine.

Dar bucuria de care vorbeam mai înainte nu vine singură. Abia s-au scumpit gazele şi se anunţă că de la 1 septembrie, deci de ieri deja, preţul energiei electrice va fi majorat. În acelaşi timp, preţul mediu al energiei termice furnizate va fi şi el mai mare, respectiv cu 17,5 şi 14%. Ni se spune că majorările de preţuri se datorează secetei prelungite şi scăderii debitului Dunării, creşterii preţurilor la gaze naturale, păcură, huilă, creşterii tarifelor la transporturi, combustibililor pe calea ferată, a cheltuielilor determinate de neplata energiei de către unii consumatori şi a costurilor fixe generate de inflaţie. Autoritatea naţională de reglementare în domeniul energiei a stabilit creşterea preţurilor energiei şi serviciilor de distribuire, dar ne spune că efectele acestor creşteri nu vor conduce la creşteri mai mari de 1,2% ale ponderii acestor cheltuieli în bugetul familiei. Minciuna stă cu puterea la masă. Cine şi-a asumat răspunderea pentru reglementarea domeniilor şi supravegherea consecinţelor măsurilor luate? Creşterile de preţuri la produsele alimentare anunţate recent sunt doar poveşti, chiar numai ploaia, care nu mai venea, să fie de vină? Grija faţă de om răzbate, de fapt, din adâncurile gândirii şi practicii politice, sociale şi economice a partidului nostru conducător care este în tot şi în toate. Cu atât mai mult în inimile familiilor celor poate 19 mii de lucrători ai căilor ferate care aşteaptă să fie disponibilizaţi. Dar, fabrica de bani fără acoperire a PSD poate să rezolve totul. Urmează secerişul roşu.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Ludovic Mardari. Urmează domnul Mircea Costache.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Disponibilizarea ceferiştilor - o nouă confirmare a falimentului guvernelor postdecembriste".

În calitate de parlamentar cu domiciliul în municipiul Timişoara unde se află sediul celei mai mari regionale CFR din ţară cu cea mai densă şi mai veche reţea feroviară, nu pot rămâne indiferent faţă de problemele grave cu care se confruntă ceferiştii în prezent. De mai bine de 13 ani, restructurarea anunţată de guvernele care s-au perindat la conducerea ţării a însemnat doar disponibilizarea de personal, autorităţile fiind incapabile să adopte alte măsuri tehnico-economice şi organizatorice în vederea rentabilizării activităţii şi, implicit, a creşterii numărului de locuri de muncă, nu a reducerii drastice a acestora. PSD nu se abate de la această regulă, în ciuda faptului că în campania electorală din anul 2000 a promis un milion de noi locuri de muncă. Nimeni nu contestă necesitatea restructurării activităţii din CFR, în situaţia în care arieratele au ajuns la aproximativ 8 mii de miliarde de lei, din care 5 mii la bugetul de stat.

Se impunea însă ca PSD să acorde o atenţie corespunzătoare şi responsabilă acestui sector încă din decembrie 2000 când a preluat puterea. O verificare continuă pe criterii de performanţă economică ar fi fost binevenită pentru a evita supradimensionarea situaţiilor de lucrări de reparaţii în cazul efectuării lor de către terţi, pentru a preveni suspendarea cu rea credinţă a activităţii pe unele linii locale în favoarea transportului rutier, pentru a stopa aprovizionarea haotică de materiale la preţuri nejustificat de mari. Este adevărat că s-ar fi dat o grea lovitură clientelei politice şi intereselor pecuniare ale celor care asigurau managementul, dar arieratele menţionate anterior s-ar fi diminuat semnificativ.

În altă ordine de idei, era uşor de prevăzut că vor trece mulţi ani până când transportul de călători şi de marfă pe calea ferată va ajunge iar la nivelul de dinaintea lui 1989. Economia continuă să fie inferioară acelei perioade. Navetiştii proveniţi din mediul rural, nemaiavând de lucru în oraşe au rămas pe la casele lor reprofilându-se forţat pe agricultura de subzistenţă. Chiar şi în condiţiile în care redresarea economică se lasă aşteptată, cei aproape 11 mii de km de reţea feroviară aflaţi în patrimoniul statului nu pot fi abandonaţi la cheremul hoţilor, capabili să fure până şi bucăţile de şină pentru a le vinde la fier vechi. Dimpotrivă, administrarea lor corespunzătoare este imperios necesară.

Aşa cum s-au utilizat de la bugetul de stat sume uriaşe pentru modernizarea Romtelecomului şi a băncilor, care ulterior au fost privatizate pe nimic datorită şpăgii dovedite că a fost primită de negociatori, nu văd de ce nu se puteau aloca sumele necesare pentru repararea, respectiv automatizarea infrastructurii feroviare. Astfel s-ar fi pregătit desfăşurarea activităţii pe calea ferată în condiţii de siguranţă cu un număr mai redus de personal. Oricum, România se află pe un codaş loc 15 în Europa în privinţa subvenţiei acordate transportului feroviar, deşi volumul de activitate este mai mare decât în multe dintre ţările superior clasate.

În paralel, ar fi trebuit să se lucreze la fundamentarea unor programe privind înfiinţarea de noi locuri de muncă, în vederea preluării salariaţilor disponibilizaţi. Astfel de măsuri nu au fost abordate de actualul minister al transporturilor cu seriozitatea şi responsabilitatea necesare.

În momentul în care FMI-ul a dat un ultimatum referitor la CFR, Guvernul Năstase a forţat neinspirat şi păgubos ca întotdeauna soluţia disponibilizării de personal, fără pregătirea prealabilă corespunzătoare, necesară diminuării impactului social ce se va produce în viitorul apropiat. Nu-i pasă nimănui din Guvernul PSD-PUR-UDMR de ceea ce se va întâmpla cu miile de salariaţi de la CFR şi cu familiile lor peste un an sau doi când se vor termina sumele compensatorii.

De menţionat că dacă până în prezent nu au fost evenimente deosebite la CFR, nu este exclus ca în anii imediat următori să avem parte de ele în condiţiile unui transport feroviar cu personal insuficient, raportat la o infrastructură degradată datorită neexecutării lucrărilor necesare. Se pune întrebarea: cine va răspunde în cazul pierderilor de vieţi omeneşti. Situaţia ceferiştilor condamnaţi să rămână fără locuri de muncă, fără alternativă privind obţinerea unui venit care să asigure traiul de zi cu zi pentru ei şi familiile lor, sentinţa aparţinându-i, culmea cinismului, fostului lider de sindicat Miron Mitrea, este de-a dreptul tragică. Asistăm la o nouă politică a curbelor de sacrificiu, ca în anii '30 ai secolului trecut, datorită incompetenţei şi indiferenţei inadmisibile a celor aflaţi la conducerea ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Costache şi va urma domnul deputat Grădinaru.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi spune astăzi un "nu" intoleranţei. Pentru că m-am referit preponderent la realităţi româneşti, am în acest moment un stimul exterior care mă îndeamnă spre o reflecţie asupra unor reacţii din lumea largă, reacţii care lezează demnitatea românească şi contribuţia ei la patrimoniul culturii universale. Voi spune un "nu" intoleranţei. Ca membru al unui partid de sorginte culturală, aşa cum se ştie, România Mare a apărut iniţial din cititorii unei reviste de cultură şi de atitudine civică. Ca membru al Partidului România Mare, militez împreună cu toţi colegii mei pentru cultul muncii, al creaţiei, al valorii. I-am citit, îi citim şi preţuim pe marii creatori, îi cinstim pe uriaşii istoriei universale, liderii noştri pun flori la mormântul lui Napoleon, la monumentele lui Goethe, Schiller, Dante, Shakespeare, ne închinăm în faţa tuturora acelor care au contribuit cu harul, cu munca, cu strădania lor, prin vremuri, la construcţia numită astăzi "umanitate".

Ne închinăm în faţa valorii, ne adăpăm la izvoarele ei şi tocmai de aceea, nu putem accepta şi nu putem rămâne pasivi în faţa unor gesturi necugetate, precum demersul scelerat de a interzice ridicarea în Paris a unui bust în memoria marelui om de ştiinţă Nicolae Paulescu.

Aşa cum eu înţeleg să respect popoarele şi personalităţile de la care mă adap şi de la care încerc să mă înalţ din "mâlul veacului", ar fi trebuit şi alţii care folosesc insulina pentru a-şi vindeca bolile, toţi diabeticii, inclusiv cei din Israel şi din alte părţi folosesc descoperirea luminatului, marelui om de ştiinţă român Nicolae Paulescu, dar uită brusc de contribuţia sa la patrimoniul culturii şi ştiinţei universale şi devin intoleranţi şi inexplicabil ofensivi şi chiar agresivi când e vorba de a se ridica un inofensiv şi un deloc făcător de rău monument în memoria sau, mai ales că aşa cum ştim cu toţii a fost privat de Premiul Nobel şi de alte recunoaşteri în timpul vieţii, măcar acum post-festum şi post-mortem ar fi avut tihna de dincolo, din veşnicie de a avea recunoaşterea semenilor săi cărora li s-a dăruit, fără graniţe şi fără poticniri de limbă şi de comunicare.

De aceea, repet mesajul meu. Împotriva tuturor etichetărilor false şi necinstite de extremişti, noi avem calitatea morală de a ne pronunţa împotriva intoleranţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Grădinaru, va urma domnul Victor Bercăroiu.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Am vrut ca românii să trăiască mai bine decât pe timpul lui Ceauşescu".

Am considerat întotdeauna că o formaţiune politică se sprijină în istoria sa nu numai pe numărul membrilor aderenţi, ci în special pe valoarea lor individuală şi mai ales pe respectarea unui program şi a unei doctrine, ce în cele din urmă se dovedesc a fi însăşi raţiunea de a fi a unui partid politic.

Am considerat că pentru a rămâne stimat în ochii altora şi cinstit în proprii tăi ochi se cuvine să fii atent, circumspect cu evoluţia formaţiei politice care ţi-a oferit mandatul încărcându-te de obligaţii în faţa alegătorilor pe care ţi le-ai asumat până la sfârşitul mandatului. Or, cu nespusă tristeţe şi regret, am constatat şi am avut destul timp pentru aceasta că PSD, printr-o amnezie practicată intenţionat sau inconştient, s-a îndepărtat, ba chiar şi-a îngropat obiectivele, idealurile împărtăşite la începutul acestui mandat de milioane de români. Am vrut ca românii să trăiască mai bine decât pe timpul lui Ceauşescu, dar astăzi pauperizarea masivă şi accelerată a milioane de români coborâţi la un nivel de vieţuire inadmisibil şi inacceptabil pentru o ţară atât de înzestrată în bogăţii ca în România şi înavuţirea dirijată prin grupurile de interese şi cumetrii ad-hoc, amplificată de sarabanda privatizărilor dezastruoase au dus şi condus PSD-ul într-o zonă nu numai a deficitului naţional, dar şi a trădării doctrinare.

Personal m-am simţit jignit şi umilit în partidul din care am făcut parte, nu a avut o poziţie intransigentă în privinţa folosirii limbii române, dovedindu-se concesiv chiar când mult hulita convenţie democrată nu a cedat.

În ceea ce mă priveşte, hotărârea pe care am luat-o se întemeiază pe un examen corect asupra propriei mele conştiinţe şi mai ales pe propriile mele convingeri politice.

Informez Camera Deputaţilor că am demisionat din PSD la 8 august 2003 şi voi activa ca deputat în Grupul parlamentar al PRM. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Victor Bercăroiu. Va urma domnul deputat Ioan Miclea.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor parlamentari,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi vorbi astăzi despre cursurile de vară ale Universităţii Populare "Nicolae Iorga" - ediţia 2003.

În fiecare an, la mijloc de august, după o perioadă de pregătiri intense, de frământări, de nelinişti, oraşul Vălenii de Munte devine pentru o săptămână un loc mirific, un spaţiu al istoriei, al trăirilor înalte, o falie de cultură şi tradiţie, unde românul se întoarce întotdeauna cu recunoştinţă şi înţelegere faţă de sine şi faţă de neamul său. Vălenii de Munte este dominat de o linişte meditativă lăsată moştenire acum 63 de ani, unde omul complex Nicolae Iorga a îmbrăcat locul cu miresme de romanitate.

Universitatea Populară Vălenii de Munte a luat fiinţă în anul 1908. De atunci au trecut 95 de ani, din care 50, după unele statistici, presăraţi cu importante cursuri de vară la care românii din toate orizonturile se adună aici pentru a-şi face o radiografie existenţială. Ediţia de anul acesta desfăşurată în perioada 10-15 august a fost una generoasă în subiecte puse în discuţie de participanţi. Prezenţa a fost numeroasă şi diversă. Români de peste Prut, studenţi din diferite centre universitare, istorici, critici literari, profesori, directori de aşezăminte culturale, toţi oscilând între trecut şi prezent, între valoare şi nonvaloare, între extremism şi patriotism. Deschiderea de anul acesta într-o sală nouă primitoare a reunit alături de cursanţi numeroase personalităţi ale vieţii politice, culturale şi ştiinţifice. Preşedintele Academiei Române - domnul Eugen Simion, ministrul culturii şi cultelor - domnul Răsvan Thedorescu, consilierul prezidenţial Victor Opanschi, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, senatori, deputaţi, oficialităţi judeţene.

Festivitatea deschiderii oficiale precedată de impresionanta evocare a personalităţii lui Iorga, semnată de profesorul Constantin R. Vasilescu, ultimul secretar al cursurilor savantului, a fost condusă cu onoare de primarul oraşului, domnul Stelian Manolescu.

Cuvântările celor amintiţi ne-au întărit convingerea că trăim în jurul unor oameni care pot crea o altfel de Românie, în care integrarea europeană are alte semnificaţii şi proporţii, în care omul capătă o altă identitate spirituală. În zilele următoare au fost dezbateri aprinse despre: "Nicolae Iorga şi dimensiunea europeană a istoriei române", "Nicolae Iorga şi istoria sud-estului european", "Nicolae Iorga şi fanatismul doctrinar", "Nicolae Iorga şi fanatismul unei idei", "Românii din afara graniţelor", "Nicolae Iorga european", "Dunărea şi gurile Dunării în istoria românilor".

Dezbaterile au fost susţinute de numeroase personalităţi, precum: academicianul Mircea Maliţa, profesorii Vasile Râpeanu, Ion Scurtu, Constantin Buse, Gheorghe Buzatu, Ion Chiper, Nicolae Ceachir, Gheorghe Dumitrescu, Aurelia şi Valeriu Rusu şi alţii.

Ediţia din acest an s-a încheiat cu o frumoasă paradă a portului şi dansului popular şi un spectacol folcloric derulat până spre miezul nopţii, susţinut de formaţii artistice ale aşezămintelor culturale de pe Valea Teleajenului şi Slănicului. Vălenii de Munte a fost pentru o săptămână un loc deschis ideilor, unde trecutul istoric se întâlneşte cu prezentul capitalist, unde omul are nevoie de timp şi spaţiu pentru a-şi delimita proporţiile. Istoricul, politicul, culturalul s-au întâlnit aici la Vălenii de Munte sub mâna călăuzitoare a lui Nicolae Iorga, românul cel mai actual şi mai complet, după cum afirma un distins invitat pentru a da o nouă perspectivă şi dimensiune ideii de român. Şi dacă şi ediţia din acest an a fost o reuşită, aceasta se datorează organizatorilor, Ministerului Culturii şi Cultelor, Consiliului judeţean, Prefecturii, Primăriei Vălenii de Munte, Casei de cultură Vălenii de Munte.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea. Urmează domnul deputat Beczek Garda Dezideriu.

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică am intitulat-o "Bir imoral".

Partidul de guvernământ este pus, fără îndoială, într-o situaţie delicată şi anume între pretenţiile Uniunii Europene şi ale Fondului Monetar Internaţional privitoare la reformele din economie şi societate şi obligaţia de ocrotire socială pe care, cel puţin, denumirea sa de "social-democrat" îl obligă.

Între două rele, Guvernul şi partidul-stat care se numeşte PSD l-a ales pe cel mai rău: a renunţat la orişice protecţie socială, trecând la reforme absurde şi dure pentru a-şi crea o imagine cât de cât roză în străinătate. De dragul acestei imagini mincinoase şi false, zi de zi sunt sacrificaţi milioane de oameni sărmani din ţară, care pe lângă faptul că nu au din ce trăi sau că sursele lor de trai sunt mult sub nivelul supravieţuirii, se mai văd puşi de către guvernanţi în situaţia de a plăti fel de fel de biruri, care de care mai absurde.

S-ar putea scrie o carte a absurdului despre formele de biruri cu care Guvernul României jecmăneşte populaţia ţării. Biruri şi taxe, acesta este cuvântul de ordine prin care guvernanţii strâng bani la bugetul cârpit şi astenic al ţării.

Din păcate, nu am auzit din gura vreunui guvernant cuvintele de ordine logică şi firească: muncă, locuri de muncă, investiţii.

Amintiţi-vă, domnilor guvernanţi, o butadă istorică când un guvern "burghezo-moşieresc" a pus bir pe fumărit. Noi, cei de azi, prin grija guvernului PSD-ist, am depăşit de mult această absurditate. Am pus bir pe televizoare şi aparate de radio pe care nu le avem, pe căldura cu care nu ne încălzim, pe frigul care ne îngheaţă iarna în apartamente, pe gaze care iarna au mai mult aer în compoziţie decât metan etc. etc.

Iată mai nou un bir care frizează absurdul: impozitul pe care chiriaşii îl plătesc pentru locuinţa în care stau sau îşi desfăşoară activitatea.

Spuneam că acest bir este unul ce frizează absurdul, deoarece în afara faptului că el ar mai aduce nişte bani la bugetul secătuit al ţării, nu are nici o justificare legală, logică, morală, cutumială, etc.

Cum poate cineva concepe că un chiriaş trebuie să plătească impozit pe o locuinţă sau un comerciant pe spaţiul închiriat, atâta timp cât ei plătesc chirie către proprietar, iar acesta la rândul lui plăteşte din aceasta impozit către stat. Trebuie să se plătească pentru locuinţele închiriate de două ori impozit, o dată de către chiriaş, apoi de către proprietar, dacă locuinţele sunt ale statului, iar chiriaşul îşi plăteşte chiria către acesta, ce justificare mai are impozitul? Este el o suprachirie? Atunci de ce nu se măreşte chiria, că tot este pus statul PSD-ist pe jecmăneală.

Este ştiut faptul că impozitul ce vizează bunurile, în general, este un impozit pe proprietate. În această situaţie poate fi ţinut chiriaşul să plătească un impozit pe o proprietate care nu-i aparţine?

Vreau să vă atrag atenţia, domnilor guvernanţi, că cei care locuiesc în apartamente cu chirie sunt cei mai nevoiaşi oameni ai ţării!

Apoi, nu uitaţi că un nou mandat nu o să vi-l dea nici Uniunea Europeană, nici FMI, ci aceia pe care dumneavoastră îi jecmăniţi fără milă. După cum vă comportaţi (precum nişte vechili), slabă speranţă să mai primiţi un mandat.

Prin aceste fapte dovediţi încă o dată, dacă mai este cazul, cât de mincinoase sunt sondajele de opinie pe care la aruncaţi cu nonşalanţă pe piaţă. Lumea simte, din păcate, la modul negativ, guvernarea dumneavoastră iresponsabilă. Este posibil ca omul de pe stradă să vă înjure şi în acelaşi timp să se pronunţe în sondaje în favoarea dumneavoastră? Eu continuu să cred că totul este o minciună.

Înclin să vă cred că aveţi o nevoie stringentă de bani. Se apropie campania electorală şi vă trebuie mulţi bani să cumpăraţi voturi şi să fraudaţi alegerile. Vă trebuie mulţi bani pentru a vă plăti acoliţii în sutele de mii, poate milioanele de posturi administrative, în marea lor majoritate absolut inutile, în care i-aţi cocoţat drept răsplată pentru serviciile ce le aduc partidului dumneavoastră.

Judecata se apropie şi vă asigur că va fi aspră şi dreaptă. Soarta dumneavoastră o va hotărî Măria sa alegătorul, omul de pe care trageţi şapte piei, pentru a cârpi un buget al mizeriei şi minciunii.

Opriţi-vă până nu-i prea târziu!

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Beczek Garda Dezideriu, va urma doamna Minodora Cliveti.

Domnul Beczek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La sfârşitul anului 2001, domnul ministru Ioan Rus a afirmat că în judeţele Harghita şi Covasna are loc disoluţia instituţiilor statului. La vremea respectivă am fost extrem de revoltat, pentru că domnia sa a dorit să se refere la forţa politică a minorităţii maghiare în cele două judeţe. Însă, dacă domnul ministru s-a gândit la instituţiile subordonate Ministerului de Interne, la Garda Financiară şi la celelalte organe de control atunci subscriu la afirmaţia domniei sale.

Dovada cea mai importantă o reprezintă controlul realizat de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, împreună cu Inspectoratul general al Poliţiei, Garda Mediului şi Corpul de control din Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Mediului.

Dacă organele centrale de control ale statului şi-au făcut datoria, aceleaşi organe locale subordonate lor au încercat să muşamalizeze furturile şi ilegalităţile.

Cazul cel mai concret s-a întâmplat la Societatea Comercială "Fundamenta" S.R.L., unde, comisarii de la Bucureşti au constatat că firma respectivă nu-şi putea justifica masa lemnoasă aflată în curtea întreprinderii, iar Garda financiară din judeţul Harghita s-a străduit să şteargă urmele.

Pentru a fi mai explicit, aş cita din raportul Inspectoratului General al Poliţiei Române din 1 iulie 2003: "Extinzându-şi verificările la Societatea "Fundamenta" S.R.L., firmă ce are ca obiect de activitate prelucrarea materialului lemnos, din registrul unic de evidenţă rezultă că aceasta a achiziţionat de la începutul anului 2003 şi până în prezent o cantitate mare de lemn rotund, buşteni, dar nu a vândut nimic, fapt ce este contrazis de volumul mare de cherestea exportată.

Societatea "Fundamenta" S.R.L. a fost sancţionată de către comisarii Gărzii financiare pentru neprezentarea documentelor de control, urmând să le prezinte în cel mai scurt timp Gărzii financiare locale, care verifică în continuare legalitatea tranzacţiilor cu material lemnos".

Contrar acestei constatări, din raportul Gărzii financiare se vede clar că angajaţii acestei instituţii nu şi-au făcut datoria: "Intrările de material lemnos nu au fost evidenţiate în documente legale, singurele înregistrări în acest sens fiind făcute într-un jurnal personal al şefului punctului de lucru. La data controlului nu s-a putut stabili exact cantitatea de material lemnos debitat, deoarece reprezentanţii Societăţii Comerciale "Fundamenta" S.R.L. nu au efectuat inventarierea.

Deci, comisarii Gărzii financiare, nici la vremea respectivă, nici ulterior nu au controlat legalitatea tranzacţiilor materialelor lemnoase care au fost prelucrate la firma Societatea "Fundamenta" S.R.L."

Oare este vorba de neglijenţă de serviciu sau de încercări de acoperire a unor fapte de corupţie? Răspunsul l-ar putea avea organele abilitate ale statului, care ar avea datoria să se autosesizeze şi să cerceteze în mod corect acest caz.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Minodora Cliveti. Va urma doamna Leonida Lari.

Doamna Minodora Cliveti:

Mulţumesc, domnul preşedinte.

Intervenţia mea se intitulează: "O pagină de ţară - Densuşul".

Într-o zi caldă a acestei veri am fost mânată de un sentiment nedefinit către un loc de legendă al neamului românesc, biserica din Densuş.

Mă aşteptam să o văd aşa cum apare în cărţile de istorie: o construcţie de piatră, gârbovită de vreme şi totuşi dreaptă, aspră şi blajină, statornică şi veşnică, aşa cum este omul. N-ar fi fost pentru prima oară când un loc pe care-l văd, în fine, după lungi aşteptări, îmi apare ca în carte.

Satul Densuş nu este cu nimic mai special decât alte sate din Haţeg ori din alte părţi ale României, şi mă gândeam, cu puţină îngrijorare, văzând în jur numai case, curţi, animale şi tot ce se mai află într-o aşezare omenească obişnuită, că am greşit drumul, că biserica pe care o caut nu este acolo, că poate a rămas numai o imagine în cartea de istorie. Şi, totuşi, biserica există. E acolo unde şade de veacuri, construcţie fundată pe o vatră dacică, cu elemente romane, şi definitivată arhitectonic şi mai ales spiritual de creştinism, un creştinism vechi ca şi neamul românesc, înconjurată de meri care lasă să le cadă blajini roadele peste morminte, străjuită de schele de lemn; de asta nu am recunoscut-o. Dezamăgită la început, realizez că, de fapt, aceasta înseamnă că bisericii i-a venit vremea restaurării, că acest monument străvechi va întineri pentru noi şi urmaşii noştri.

În interior se munceşte la refacerea frescelor vechi şi ele de când lumea, a pereţilor, dintre care unii sunt cert de pe vremea lui Decebal, cum ne spune preotul-ghid, care ne vorbeşte şi despre cei care au adus fonduri: Guvernul României, Ministerul Culturii, firesc, dar şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Michael Guest, care a făcut, se spune, o adevărată pasiune pentru comoara de spirit şi suflet care este Densuşul. Şi nu pot să nu mă gândesc cu admiraţie la acest om care, venit de peste mări şi ţări, contribuie la redarea acestui monument de peste milenii nouă, contemporanilor săi români, dar şi patrimoniului lumii.

Şi mă gândesc în acelaşi timp cu tristeţe la alte comori inestimabile care sunt risipite cu generozitate de către istoria noastră pe întreg cuprinsul ţării şi care zac nebăgate în seamă, când în alte ţări fiecare piatră pe care s-a aşezat o clipă umbra vreunui erou este cinstită şi făcută cunoscută şi altora.

România izvorăşte comori spirituale pe lângă care trecem cu nepăsare, ori crezând că vor fi acolo de-a pururi. Dar oare cât ar mai fi rezistat Densuşul fără grija care i se acordă acum?

Să lansăm un program naţional de redeschidere a istoriei către oameni, de îngrijire a monumentelor, nu numai prin acordarea de fonduri băneşti - pentru că bani nu vor fi niciodată destui -, ci mai ales prin exprimarea dragostei şi respectului faţă de acestea. Pietrele au suflet, iar pietrele din România au suflet românesc şi vocaţie universală.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari. Urmează domnul Adrian Moisoiu.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

Ceea ce se întâmplă actualmente în Republica Moldova este de domeniul absurdului. Nu cred să mai existe vreo ţărişoară în lume, mai bine zis o parte a României, în care lumea să se fi întors la Evul Mediu. S-a ajuns, după Unirea Principatelor, apoi după Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi a Ardealului cu Ţara-Mamă, la asemenea evenimente mizerabile, precum federalizarea Republicii Moldova, un dicţionar moldovenesc-român, care are numai 19.000 de cuvinte, recent anularea sărbătorii "Limba noastră cea română" de către guvernanţii comunişti de la Chişinău. Iată dicţionarul, vi-l arăt tuturor. Acest dicţionar, de exemplu, conţine o explicaţie la cuvântul "român = ţigan". Românii sunt confundaţi cu ţiganii. Nu am nimic împotriva acestei etnii, dar să fie o asemenea mizerie publicată sub protecţia domnului Voronin, mai bine zis tovarăşilor Voronin şi tarlev, cred că este de domeniul, într-adevăr, al absurdului, şi statul român, în acest caz, ar trebui să se implice.

Dar conducerea Republicii Moldova ştie foarte bine de ce se străduieşte din răsputeri. În septembrie, a doua oară deja în ultimii doi ani, urmează să vină Vladimir Putin în această republicuţă. Eu, personal, nu prea înţeleg vizita precipitată a domnului Putin; poate fi explicată doar de obârşelile sale din neamul Putină, care făcea parte din suita lui Dimitrie Cantemir către Sankt Petersburg, pe vremea lui Petru I. Cel puţin aşa au comunicat ziarele ruseşti de opoziţie, în privinţa genealogiei actualului ţar al Rusiei.

Dacă e aşa, de-adevăratelea, ruşine să-i fie, să mai ţină Basarabia drept colonie a Rusiei! Eu nu mă apuc să spun dacă e aşa sau altfel, nu-mi permite poziţia de demnitar, însă istoricii noştri pot să se ocupe de arborele genealogic al lui Vladimir Putin. Dacă stai strâmb şi gândeşti drept, ar fi cazul ca domnul Putin să nu mai insiste asupra unor probleme istorice şi filologice rezolvate demult de marii savanţi ai lumii. Fostul preşedinte al Rusiei, Gorbaciov, a fost mai tranşant în ceea ce priveşte Basarabia şi ne-a oferit posibilitatea reîntregirii în 1990, apoi în 1991, însă România nu a fost pe fază.

Cât priveşte ţarul Rusiei, Vladimir Putin, pot spune doar că în slava veche, pe care o cunosc, nu există asemenea forme de nume de familie şi iată cum e viaţa, ce ne oferă ea. Anume, Putin sau Putină Românul o ţine morţiş să nu mai ajungă Basarabia niciodată la Ţara-Mamă!

Aici, în Basarabia, cu trena aceasta atârnând a Transnistria, a găsit tovarăşul Putin veriga cea mai slabă pentru extinderea mai departe a Imperiului Rus spre Balcani.

Statul rus încă nu s-a lăsat de ideea că Republica Moldova este o colonie a Rusiei, indiferent de faptul că este o provincie istorică a României, cum în prezent colonizatorii ruşi nu mai au puterea de a rezolva problemele supuşilor din colonii, cu deportări şi blindate, au găsit o altă cale. Că tot pompează Occidentul banii în Rusia! Iată că serviciile federale ruseşti, pentru a menţine dominaţia rusă pe plan internaţional, se ocupă de jonglerii politice, încearcă să spargă sistemul occidental şi transatlantic, cumpărând oamenii din OSCE şi din alte structuri.

Din câte se arată le reuşeşte în foarte multe cazuri. De exemplu: doamna ambasador al S.U.A. în Republica Moldova a declarat că e pentru federalizare, şeful misiunii OSCE, domnul Hill, nici nu a pregetat să dea drept de existenţă Transnistriei şi să fie, la fel, pentru federalizare. S-ar părea că biata Basarabie, deşi conţine peste 3 milioane de români, este o bomboană, un buchet de trandafiri sau mai bine zis un set de vinuri şi coniacuri rare pentru gurmanzii lumii.

Totuşi, în lumea aceasta, oricât ar fi ea pornită pe înavuţirea rapidă, mai este poporul, care în gândirea şi în simţirea sa de începuturi nu greşeşte.

De aceea, crezul nostru este să ne lipim de oamenii simpli, sinceri, pentru că ei încă mai există.

Dacă ar fi să aleg eu, personal, între Patapievici şi Moş Gheorghe sau Moş Ion, i-aş alege pe ultimii doi, care nu au şcoală, dar au un elementar bun simţ. El, Moş Gheorghe, şi el, Moş Ion, nu ar fi cutezat vreodată să spună că poporul român "e un morman de fecale", precum a zis neromânul Patapievici.

Dar să ne întoarcem la Basarabia şi la problemele celor mai chinuiţi dintre români. În situaţia deplorabilă în care se află, e cazul ca statul român să se implice mai mult, măcar să li se dea dreptul elementar, cel de a fi români, precum s-au născut.

Consider că, cei care s-au născut români trebuie să beneficieze de un statut aparte şi să obţină în mod firesc cetăţenia română. S-ar putea să-mi spună unii că nu am dreptate, dar aceste cozi lungi de zile şi nopţi pentru a-şi obţine dreptul lor natural aduc a sfidare, a blasfemie numelui de român.

Ar fi cazul ca cei născuţi români nici să nu se poticnească în sărăcia lor de milioanele de lei pe care trebuie să le plătească statului român pentru a dovedi că sunt români.

Legea nr. 21 din 1 martie 1991 privind acordarea cetăţeniei române prevede: "Foştii cetăţeni români care înainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetăţenia română din diferite motive o pot redobândi, la cerere, în baza unei declaraţii autentificate în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară la notarul public, chiar dacă au altă cetăţenie şi nu-şi stabilesc domiciliul în România". oricum, beneficiază de dispoziţiile alin. 1 şi cei cărora li s-a ridicat cetăţenia română, fără voia lor sau din alte motive neimputabile, precum şi descendenţii acestora. Legea, într-adevăr, e bună, precum ne-a informat şeful de grup parlamentar, domnul Bolcaş, dar întrebarea se pune altfel: această lege e respectată în favoarea românilor din zonele ocupate şi semiocupate, Basarabia şi nordul Bucovinei?

Vai, prin câte furci caudine sunt nevoiţi să treacă bieţii români basarabeni şi bucovineni spre a deveni ceea ce sunt prin naştere, români! Mai uşor este de ruşii, arabii, turcii care au bani şi din câte am auzit au ajuns să-şi cumpere şi bunici în România, numai, numai să obţină cetăţenia română. Românii basarabeni şi bucovineni nu au aceşti bani.

Conform statisticilor din ultima vreme, Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, mai săracă şi decât Albania. Totodată, Republica Moldova se confruntă cu cele mai mari probleme privind securitatea ei. De ce? Din cauza garanţilor, Rusia şi Ucraina, rechinii care vor să o înghită! Şi atunci ne întrebăm: care sunt garanţiile Republicii Moldova pentru evitarea unui alt război cu Rusia şi Ucraina, aidoma celui provocat în 1992? În acest joc politic trebuie să intervină alţi actori pe plan internaţional, care să nu reprezinte interesele unor state colonialiste, ci a unor state neutre. Unii români din ţară spun că vinovată e populaţia românească din Basarabia, pentru că la alegeri a votat pentru Voronin. Nu e chiar aşa! În primul rând, alegerile au fost falsificate, în al doilea rând, a fost presiunea asupra maselor de oameni privind posturile de muncă. Exact cum se face în România!

Dacă aş face o minusculă comparaţie între RSS Moldovenească şi Republica Moldova, bineînţeles, aş ajunge la concluzia... Care este deosebirea? Absenţa a doi de "s"?! Adică, Sovietică şi Socialistă? Pretenţiile colonialiste sunt mari, dure, schimbă şi literele, dar conţinutul rămâne acelaşi. Să gândim ce facem mai departe, fraţi români! Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Mai concentraţi aşa, puţin, intervenţiile.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi este scurtă şi se intitulează: "Nu lăsa, măicuţă ..."

În mijlocul verii, la 15 august, există o sărbătoare de excepţie: Adormirea Maicii Domnului.

Milioane de credincioşi, cu speranţă în suflet, se îndreaptă spre mănăstiri pentru a se închina în faţa icoanelor făcătoare de minuni cu chipul acesteia.

Aşa s-a întâmplat şi în acest an în întreaga ţară: la Nicula, Putna, Curtea de Argeş, Tismana, Văratic şi în atâtea şi atâtea alte locuri, dar şi în judeţul Mureş, la Recea şi Sânmartin.

Sunt obligat însă să fac o precizare: dacă până acum partidele politice aflate la putere încercau să valorifice electoral sărbătorile naţionale, de această dată, la Sfânta Marie, P.S.D.-ul a găsit momentul să-şi depună cei trei trandafiri în faţa icoanelor făcătoare de minuni şi să pângărească astfel acest moment.

Conform unei repartizări minuţioase, care nu a fost încălcată, Nicolae Văcăroiu, Răzvan Theodorescu, Simona Marinescu, Acsinte Gaspar, Octavian Cozmâncă, Leonard Cazan, Ioan Rus şi tot ce are P.S.D.-ul mai vestit în această lume trecătoare, au fost prezenţi cu o lumânare în mână şi mai mult sau mai puţin smeriţi la Sfânta Slujbă. Pe plan local, în judeţul Mureş, prefectul Ovidiu Natea, însoţit de consilierul său Cristian Georgescu - preşedintele şi vicepreşedinţii judeţeni ai P.S.D. şi-au prezentat fizicul pios la cele două mănăstiri amintite mai înainte, după care s-au grăbit să inaugureze o expoziţie de taurine...

Modul în care a fost încălcat dreptul constituţional de a se ruga, modul în care a fost deranjată Sfânta Slujbă, prin transmiterea unui mesaj al premierului prin care s-au promis bani bisericilor şi salarii mărite preoţilor, de parcă acestea s-ar da din visteria P.S.D.-ului, şi nu din banii publici, prin iconiţele distribuite mulţimii pe care scria că au fost donate de P.S.D. pentru a atenua blestemele unei populaţii disperate de creşterea aberantă a preţurilor la alimente, energie electrică sau termică, care nu are din ce trăi. În acest fel, partidul de guvernământ a demonstrat că nu are nimic sfânt şi că este disperat de procentele tot mai scăzute de încredere pe care le are în rândul populaţiei.

Dar dacă ar fi numai atât ! Ziua Marinei, expoziţiile de taurine, serbările populare de tip "fii satului" organizate într-o serie de localităţi, am să amintesc câteva din judeţul Mureş: Hodac, Bobohalma, Şerbeni, Miercurea Nirajului, Daneş, etc. şi la care au fost invitate doar personalităţi publice pesediste, celelalte fiind ignorate, sunt semne ale intoleranţei şi ale marii fraude electorale pe care o pregătesc, atestă aroganţa şi lipsa de respect atât faţă de Biserică, cât şi faţă de oamenii de bun simţ, obişnuiţi cu sărbători simple şi curate.

Având în vedere declaraţia unor lideri că şi Dumnezeu este pesedist, am să exprim o rugăminte Maicii Domnului din partea noastră a celorlalţi care nu suntem pesedişti: "Nu lăsa, Măicuţă/ Să pierim pe cale/ Căci noi suntem fiii/ Lacrimilor tale !".

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu. Va urma domnul Gheorghe Dinu. Deputaţii Dan Brudaşcu, Ştefan Păşcuţ, Nicolae Enescu şi Eugen Nicolăescu au depus la secretariat intervenţiile.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat auditoriu,

La 8 mai 2003 s-a publicat, în "Monitorul Oficial", Hotărârea Guvernului nr. 400 din 2 aprilie 2003 prin care s-au aprobat "normele metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari".

Aceste norme sunt absolut necesare organizării şi funcţionării asociaţiilor de proprietari, precum şi utilizării în condiţii optime a spaţiului construit.

O atenţie specială s-a acordat atestării administratorilor persoane fizice - care asigură managementul de proprietate şi financiar de calitate.

Acest interes sporit faţă de administratori a rezultat din realităţile tranziţiei noastre, în care unii dintre ei au desfăşurat activităţi infracţionale păgubitoare pentru membrii unor asociaţii de proprietari.

Atestarea administratorului este necesară şi nu se comentează.

Toate bune şi la locul lor, cu o excepţie: s-a fixat data de 31 august 2003 drept dată limită a obţinerii atestatului de administrator, eliberat la cerere, după ce solicitantul a parcurs cu succes procedura de atestare, de către comisii de specialitate constituite de consiliul local.

Termenul limită fixat s-a dovedit lipsit de realism. Difuzarea Monitorului Oficial şi a normelor metodologice până la nivelul asociaţiilor de proprietari, întocmirea dosarelor de atestare administratorilor şi inevitabilele concedii programate au făcut ca o mare parte dintre administratori să nu poată obţine în termen atestatul respectiv.

La Iaşi nu s-a organizat încă atestarea; la Braşov, din 1300 asociaţii au fost atestaţi doar 60 administratori; la Timişoara, din 600 solicitanţi au fost atestaţi 560 administratori; la Cluj Napoca, din 1748 asociaţii de proprietari au fost atestaţi doar 1236 administratori etc.

Consiliile locale au hotărât sancţiuni contravenţionale sub forma unor amenzi cuprinse între 2 milioane şi 15 milioane lei. Aceste amenzi vor fi plătite de asociaţiile de proprietari.

În condiţiile măririi preţurilor cu începere de la 1 septembrie anul acesta, tensiunea socială va creşte.

Din perspectiva celor de mai sus, considerăm că este cazul ca Guvernul României să prelungească termenul limită de obţinere a atestatului de administrator până la o dată realistă, precizată prin dialog cu factorii implicaţi. Modelul de cabinet trebuie racordat la realităţi printr-o simplă iteraţie. În caz contrar, buna funcţionare a multor asociaţii de proprietari este blocată.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Gheorghe Dinu:

În ultimii 14 ani, Căile Ferate Române au suferit o serie de modificări, legate de structura organizatorică, după cerinţe mai mult sau mai puţin necesare procesului de reformă, restructurare şi trecere la economia de piaţă. Dacă, până în 1991, calea ferată reprezenta un tot unitar, începând cu anul 1991 şi până în 1998 a parcurs mai multe etape de reorganizare, astfel că în prezent este divizată în patru societăţi comerciale, în care acţionar unic este statul român. Până în noiembrie 2002, au fost cinci societăţi.

Zilele acestea asistăm la noi frământări în cadrul structurilor companiilor CFR, determinate de reducerea a încă 19.328 de salariaţi. Sindicatele protestează, chiar prin forma cea mai puternică, greva, ceea ce determină întreruperea circulaţiei trenurilor de călători în anumite perioade de timp.

Ca şi în celelalte restructurări, reducerea de personal nu este urmarea unor lucrări de modernizare, retehnologizare etc., ci aşa a fost consemnată în recentul acord semnat cu Fondul Monetar Internaţional. În această situaţie, Ministerul Transporturilor stă pe poziţie, pentru că acordul a fost semnat şi nu se poate da înapoi, sindicatele, ca reprezentante ale salariaţilor la masa negocierilor susţin interesele acestora, salariaţii protestează în forma cea mai severă - greva, iar cetăţenii şi mărfurile aşteaptă ca situaţia să intre în normal şi să ajungă la destinaţie.

Cauza restructurărilor - lipsa eficienţei la calea ferată.

De nenumărate ori, chiar şi de la această tribună, am avertizat că soluţiile adoptate pentru restructurarea căii ferate sunt de-a dreptul hilare. În toată ştiinţa economică, în jenă financiară, societăţile, companiile nu se divid, ci se adună. Să nu fi aflat conducerea MTCT experienţa tristă pe spatele lor, parcursă de societăţi ca Dacia şi Electroputere?

De la ultima restructurare masivă din anul 1998 au trecut 5 ani. A trebuit să vină în 2003 FMI-ul, să ne spună că CFR-ul nu-i rentabil şi să ne impună această reducere drastică de personal? Oare datoriile CFR-ului s-au adunat, dintr-o dată, şi la finele fiecărui an financiar nu s-au văzut aceste datorii? Ce au făcut specialiştii economici? Au atenţionat managerii şi specialiştii tehnici că treburile merg rău, că nu iau decizii corecte şi să ia măsuri de redresare?

Nu cred că s-a făcut nimic din cele arătate mai sus, altfel nu s-ar fi ajuns la această situaţie.

Şi, ca să vă demonstrez că este aşa, am să vă citez un articol apărut în ziarul "Adevărul" din 26 august, unde domnul Johannes Ludwig, director executiv al Comunităţii Căilor Ferate Europene, cu prilejul primirii în rândurile CER a CFR-ului, cu statutul de membru cu drepturi depline, aduce critici CFR-ului, că "deşi i se oferă finanţare, acesta nu prezintă proiecte mai multe şi mai bune de infrastructură". De asemenea, domnia sa solicită CFR-ului să nu facă greşelile pe care le-au făcut vesticii, de a investi numai în auto, şi să se pregătească, pentru că în 2008 va avea loc liberalizarea totală în transportul feroviar de marfă: "Calea ferată română este suficient de mare să ia iniţiativa şi să poată juca un rol activ pentru a crea alianţe pe piaţa europeană. Să ne implicăm mai mult în parteneriate cu operatorii europeni de transport de marfă".

Oare domnul ministru Miron Mitrea a fost informat asupra acestor afirmaţii de către cei care au participat la întâlnirea respectivă?

Iată, deci, ce aşteaptă de la noi Comunitatea Europeană, în rândurile căreia facem eforturi să accedem în 2007. Regretabil este că aceste lucruri ni le spun alţii şi nu sunt rezultatul analizelor noastre. În prezent, noi facem disponibilizări şi acolo unde trebuie şi, cert, şi unde nu trebuie, numai să fim în litera acordului semnat cu FMI.

În acelaşi timp, trebuie să se ţină seama şi că desele măsuri de restructurare perturbă grav activitatea, stresează personalul, bulversează reguli şi relaţii abia stabilite, creează astfel premisele producerii unor evenimente feroviare, poate chiar accidente deosebit de grave. Fără investiţii, fără lucrări de întreţinere efectuate la timp (numai ce se lucrează în prezent pe Coridorul IV nu este suficient), fără retehnologizări, fără reparaţii şi revizii temeinice la materialul rulant, la perioadele stabilite, dar cu reduceri de personal, bolovanul degradărilor la calea ferată afectează zilnic siguranţa circulaţiei, iar călătorii, atâţia câţi au mai rămas, nu ştiu pe ce şi cu ce merg.

Guvernul trebuie să-şi pună întrebările:

Ce va face cu personalul disponibilizat? Acest personal are o specializare specifică în profesii care se regăsesc numai la calea ferată şi, din acest motiv, îşi va găsi foarte greu noi locuri de muncă în alte sectoare. De fapt, soarta celor disponibilizaţi va cădea tot în sarcina Guvernului, împovărând şi mai mult bugetul de stat, şi aşa, aflat în suferinţă.

Mai rămâne calea ferată cu suficienţi specialişti cu experienţa necesară preluării sarcinilor ce ne vor reveni, pentru a fi pregătiţi să îndeplinim toate cerinţele Comunităţii Europene? Cred că nu.

De ce statul sau comunităţile locale nu suportă cheltuielile infrastructurii feroviare, aşa cum suportă cheltuielile cu infrastructura rutieră?

De ce se tolerează o organizare a căii ferate totalmente ineficientă, cu o administraţie stufoasă la Bucureşti, la centru, de cel puţin 5 ori mai mare decât cea existentă în 1990, în detrimentul personalului direct productiv din teritoriu, care a fost redus şi i se vor aplica noi reduceri?

De ce nu se renunţă la divizarea căii ferate, procedându-se la unificarea ei, spre a-i asigura coerenţă şi eficienţă, aşa cum se petrec lucrurile în celelalte administraţii feroviare din ţările europene dezvoltate?

Ne aflăm într-o situaţie de calamitate naturală - seceta şi, ca să avem energie electrică, am redescoperit că avem nevoie de cărbune, dar nu mai avem mineri, întrucât au fot disponibilizaţi în perioada anterioară. Nu se va întâmpla oare tot aşa şi cu calea ferată?

Domnilor guvernanţi, opriţi demolarea căii ferate înainte de a fi prea târziu!

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Baban. Şi ultimul vorbitor, domnul Ráduly Róbert.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea se intitulează "Dreptul de proprietate în practica românească".

În România, dreptul de proprietate este garantat prin Constituţia ţării. Chiar dacă nu se individualizează în proprietatea statului şi cea privată, totuşi rămâne un drept garantat prin legea supremă a ţării.

Şi, totuşi, practica ne arată că nu întotdeauna acest drept este respectat. Deşi în textul legii nu se face o demarcaţie a tipului de proprietate, după cum am mai spus, practica demonstrează, pentru a nu ştiu câta oară, că legea nu este atotcuprinzătoare. Într-un fel sunt aplicate şi respectate prevederile legale în vigoare în cazul firmelor din portofoliul statului şi în alt fel sunt aplicate şi respectate aceste prevederi în cazul firmelor private.

Dacă pentru cele din portofoliul statului există clemenţă şi înţelegere, ca să nu mai spunem de păsuiri, eşalonări şi reeşalonări, cele din portofoliul privat sunt adevărate surse de stoarcere a banilor, prin impuneri de noi taxe şi impozite.

Aşa le trebuie dacă şi-au dorit să se afirme ca I.M.M.-uri sau ca unităţi independente de puterea statului, gândesc guvernanţii. Nu se ia în calcul faptul că marea majoritate a acestor firme prosperă pentru că există interesul proprietarului de a investi, de a produce şi de a comercializa, pentru ca eforturile lui materiale şi financiare să fie acoperite şi recompensate.

În acest timp, firmele statului stau nepăsătoare, produc pierderi şi fenomene sociale negative, ajungând într-o scurtă perioadă de timp - şi aceasta cu bună ştiinţă - falimentare, pentru a putea fi cumpărate pe te miri ce!

În schimb, când vine vorba de facilităţi fiscale, firmele statului au prioritate, pentru că trebuie asigurată liniştea salariaţilor şi a localităţii unde sunt amplasate, chiar dacă cei investiţi cu puteri manageriale şi cu salarii substanţiale, plătite din banii contribuabililor, nu fac altceva decât să achiziţioneze din bruma de fonduri pe care o mai au disponibilă, telefoane mobile de ultimă modă, maşini de serviciu cât mai elegante, uitând că ocupă o funcţie plătită cu destule eforturi şi că trebuie să aibă şi rezultate viabile şi vizibile, nu numai cheltuieli enorme.

Firmele private trebuie să facă totul ca să-şi achite datoriile. dacă nu, fie sunt supuse unor executări silite rapide şi superficiale, fie sunt nevoite să se adapteze societăţii actuale, şi anume să se înroleze în ceata celor care sponsorizează partidul aflat la guvernare.

Aceeaşi abordare ştiinţifică a dreptului de proprietate o întâlnim şi în agricultură. Ce este încă sub aripa statului nu poate fi supus Legii nr. 18/1991, completată şi modificată, dar dacă cineva revendică o bucată de pământ dintr-o asociaţie privată este musai să o primească, altfel asociaţia nu respectă legea şi este pasibilă de consecinţe drastice, începând de la încălcarea legii şi terminând cu atacarea unui drept al unui cetăţean al acestei ţări.

Şi poate că nu aş fi adus în discuţie dreptul de proprietate în România anului 2003, dacă nu aş fi avut parte de o surpriză total neplăcută în această vacanţă parlamentară. Mai exact spus, pe furiş şi din raţiuni doar de ei ştiute, guvernanţii au emis o ordonanţă de urgenţă prin care îi făceau pe chiriaşi egalii proprietarilor: ce trebuie să plătească la stat un posesor al unui apartament, casă de locuit şi de vacanţă, spaţiu comercial, trebuie să plătească şi un chiriaş, pentru că legea poate fi interpretată în funcţie de interese, când foamea de bani pentru interesul statului, şi nu numai, devine acută.

Nu contează că unul are cu ce se lăuda, iar celălalt îşi doreşte să aibă ceea ce plăteşte. Nu contează că ordonanţa este ambiguă, acordă un timp limitat şi scurt pentru a intra în legalitate şi nu este cunoscută nici de cei care trebuie să o aplice. Contează ca ea să aducă bani, cât mai mulţi bani.

Şi, totuşi, la presiunea mass-media, Guvernul a ajuns la concluzia că este un nonsens să aplici taxe la bunurile pe care nu le deţii, în calitate de chiriaş. Acest nonsens a fost valabil doar pentru persoanele fizice, persoanele juridice rămânând în continuare tributare aberaţiei.

Şi atunci, stimaţi colegi, de ce mai modificăm Constituţia, articolul referitor la dreptul de proprietate? Mai bine îl lăsăm neclar, ca să ne putem folosi de el ori de câte ori vrem şi, mai ales, cum vrem noi. Nu-i de mirare că investitorii străini, cei adevăraţi, sunt reticenţi la propunerile de afaceri oferite de România. Au devenit investitorii autohtoni, în ultimul timp, reticenţi la propunerile Guvernului, aşa că, să nu ne mai mirăm de alţii. Ne rămâne să ne mai mirăm doar la câte drepturi avem şi la câte sunt respectate.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Şi îi dau cuvântul domnului Raduly Robert. Domnul Eugen Pleşa va depune la secretariat.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi ca, înainte de toate, să vă urez o sesiune parlamentară eficientă şi cu satisfacţii, mai eficientă şi mai plină de satisfacţii decât au fost cele anterioare!

Suntem după o vară fierbinte, suntem după o odihnă mai mult sau mai puţin binemeritată, dar, din nefericire, unele dintre temele majore pe care le-am dezbătut în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor, în sesiunea parlamentară anterioară, încă sunt, şi ele, departe de a fi încheiate, sunt încă fierbinţi şi trebuie să fie dezbătute.

Într-o intervenţie din sesiunea parlamentară trecută, m-am referit la Ordonanţei Guvernului nr. 18/2003, cea care este de acum de notorietate, privind acele taxe de radio şi televiziune antieconomice şi imorale care au fost instituite la vremea respectivă de actualul Guvern.

Spuneam atunci că în ceea ce mă priveşte, dacă venea cineva cu o asemenea soluţie la Academia de Studii Economice din Bucureşti, la examenul de finanţe, cu siguranţă, domnul Florin Georgescu sau colegii lui l-ar fi trimis să mai studieze până la sesiunea următoare. Iată că, din fericire, s-a întâmplat acelaşi lucru, am avut dreptate, Curtea Constituţională a examinat această soluţie a Guvernului Năstase şi a trimis ca să mai studieze Guvernul, să găsească o altă soluţie.

Unde este, însă, diabolismul întâmplării? Curtea Constituţională a constatat, prin Decizia nr. 300/2003, două lucruri: că Ordonanţa nr. 18/2003 a fost emisă cu încălcarea interdicţiei constituţionale referitoare la domeniile rezervate legilor organice, pe de o parte, iar, pe de altă parte, că această edictare a ordonanţei s-a făcut cu nerespectarea condiţiei prevăzute în art. 114 alin. 1 din Constituţie referitoare la abilitarea Guvernului printr-o lege specială cu indicarea domeniilor ce pot fi reglementate, deci, Guvernul a încălcat Constituţia, fără doar şi poate, astăzi, la reexaminare (deci, în august), Guvernul Năstase, pe 26 august, susţine cum că Ordonanţa nr. 18 ar fi fost în vigoare până la această dată, punând în art. 2 al Ordonanţei de urgenţă nr. 71/2003 că s-ar abroga Ordonanţa nr. 18/2003.

Care este însă problema? Că o serie de cetăţeni onorabili, persoane fizice, dar şi o serie de firme, au plătit cu bunăcredinţă, pe baza unei ordonanţe neconstituţionale (deci, fără un fundament legal), timp de mai multe luni, zeci, sute de miliarde de lei care nu erau datoraţi.

Întrebarea este, aşadar, cine restituie acestor cetăţeni banii care au fost confiscaţi ilegal de statul român? Pentru că există totuşi un principiu de drept fundamental, şi anume că plata nedatorată este supusă "..

Eu cred că noi trebuie să ne oprim foarte serios când vom dezbate Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 71/2003 asupra acestui subiect şi să găsim o soluţie în a restitui, în mod firesc, cetăţenilor ceea ce au plătit fără bază legală. Într-un stat de drept, moral şi legal ar fi ca Guvernul care a emis neconstituţional Ordonanţa nr. 18/2003, solidar, să restituie cetăţenilor banii care le-au fost luaţi. Nu cred că se va întâmpla acest lucru, dar, totuşi, cred că de la bugetul de stat trebuie să restituim persoanelor fizice şi juridice, care au plătit taxa tv şi radio în această perioadă, pentru că aşa este firesc şi normal.

În încheiere, trebuie să vă spun că soluţia care a fost dată pe 26 august de actualul Guvern mă nemulţumeşte în continuare. Guvernul şi-a revizuit atitudinea în ceea ce priveşte taxa plătită de persoanele fizice şi s-a oprit, aşa cum era normal, doar la cei care aveau aparate radio şi televizoare, însă, la societăţile comerciale, la persoanele juridice a optat în continuare pentru o formulare globală, aşa cum era şi înainte de '89, în care toţi eram, nu-i aşa, "proprietari, producători şi beneficiari". Eu cred că, deopotrivă, când dezbatem ordonanţa în Parlament, ar trebui ca şi societăţilor comerciale, persoanelor juridice să le aplicăm acelaşi regim, care, în sfârşit, a fost aplicat persoanelor fizice. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

(Următoarele intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la secretariatul de şedinţă:)

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Prin Ordonanţa Guvernului nr.87/30.08.2003, art.33, unii agenţi economici aflaţi sub autoritatea sau coordonarea Ministerului Economiei şi Comerţului şi Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului se scutesc de la plata obligaţiilor, în limita unui plafon maxim aprobat, către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru exerciţiul bugetar al anului 2003, inclusiv accesoriile aferente acestora, cu excepţia obligaţiilor datorate din reţinerile la sursă.

Este deosebit de gravă această practică a Executivului de a aproba unele facilităţi care nu se ştie în ce constau, în ce cuantum şi căror agenţi economici se vor aplica.

În afara clientelei politice, a demersului pur electoral, nu poate exista nici o altă explicaţie, chiar dacă se dă o formă de legalitate prin implicarea Consiliului Concurenţei.

Guvernul a ales calea ordonanţei, sfidând Parlamentul, acordându-şi dreptul de a stabili prin hotărâre de Guvern nivelul plafonului, selecţia agenţilor economici, ceea ce nu poate fi acceptat, fiind o atitudine de lipsă de transparenţă, aroganţă şi incorectitudine faţă de ceilalţi contribuabili. Şi totul prin strecurarea unui articol într-un act normativ referitor la rectificarea bugetului, care se constată că este deficitar la asigurări sociale şi la asigurări de sănătate.

Culmea ironiei, a cinismului o reprezintă faptul că nu sunt bani pentru pensii, pentru medicamente, pentru spitalizarea celor bolnavi, însă se scutesc o serie de agenţi economici.

Ne întrebăm: câţi, cine sunt, pentru ce motive, care ar fi sumele la care statul ar renunţa din cauza incoerenţei politicii guvernamentale?

Este de netolerat modul în care banii celor buni platnici trebuie să susţină plăţile statului român, iar cei privilegiaţi sunt scutiţi de Guvern, creând goluri şi distorsiuni în sistemul financiar românesc.

PNL cere Guvernului să prezinte public de ce a luat o asemenea măsură şi care sunt influenţele financiare şi mai ales impactul lor asupra vieţilor oamenilor.

Domnul Nicolae Enescu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă numele "Lunga toamnă fierbinte", pentru a parafraza un film de mare vogă din anii '70.

Toamna aceasta bântuită de seceta care nu mai părăseşte meleagurile ţării noastre devine sufocantă, sub semnul exploziei în lanţ a preţurilor la produse alimentare, ca urmare a scumpirilor la energie electrică, gaze şi căldură.

Domnilor guvernanţi, nu regăsim onorarea promisiunilor din campania electorală, oricât de subtilă ar fi ea, oricât de sofisticat ar fi ea meşteşugită în laboratoarele guvernamentale.

Ni se spune întotdeauna că "aşa ne recomandă Uniunea Europeană". Cetăţenii României nu au votat recomandările Uniunii Europene, ci programul de guvernare al PSD-ului.

Şi PSD-ul ne face drept cadou, cu ocazia începerii toamnei şi a anului bisericesc, majorarea tarifelor la curentul electric, căldură şi gaze naturale cu 14 până la 25%, ceea ce va determina în perioada următoare o creştere semnificativă a preţurilor la principalele produse alimentare: pâinea se va scumpi cu până la 500 de lei (în cazul în care o pâine de 300 de grame nu va fi cât o chiflă), carnea va cunoaşte o creştere ceva mai târziu, precum şi unele servicii - tarifele telefonice vor înregistra o majorare cu 20%, pentru că, să fim sinceri, Romtelecom-ul nu a pierdut nici o ocazie să împovăreze veniturile şi aşa din ce în ce mai palide ale contribuabilului.

Nu sunt adeptul creării stărilor de panică, dar ceea ce face Guvernul României este o nouă dovadă a indiferenţei şi aroganţei cu care este tratat electoratul despre care, din surse neoficiale, se spune că poate suporta orice de dragul democraţiei şi al Uniunii Europene.

Nu, domnilor guvernanţi, nu acesta este adevărul. Poporul român este înţelept, dar feriţi-vă de înţelepciunea lui care, în mod indubitabil, vă va sancţiona în 2004.

Timpul lucrează în defavoarea voastră, şi mare vă va fi mirarea când veţi constata că PRM-ul va obţine în 2004 peste 35% din voturile exprimate.

Politica partidului nostru, bazată pe logică şi suportabilitatea oamenilor, va demonstra încă odată, dacă mai era nevoie, că înţelepciunea şi bunul simţ sunt comandamentele principale ale unei determinări doctrinare.

Domnilor guvernanţi, este încă un semnal de alarmă care, din păcate, va avea aceeaşi soartă: nu va fi auzit pentru că, în festivismul zgomotos cu care vă înconjuraţi, nu aveţi timp şi nici bunăvoinţă să ascultaţi glasul reprezentanţilor Opoziţiei cu adevărat democratice, care este preocupată de suferinţele oamenilor, şi nu de încheierea de alianţe sau de interese de grup meschine şi de-a dreptul inutile.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Secetă mare, secetă prelungită. Agricultura parcă s-a obişnuit cu seceta de parcă ar fi ceva normal. Problemele create de secetă sunt însă resimţite şi de sistemul energetic naţional. Toate problemele legate de secetă sunt amplificate de neglijenţa guvernărilor anterioare, dar şi de cea actuală. Am folosit termenul neglijenţă ca să uit alte expresii mult mai dure.

Reducerea drastică a extracţiei de cărbune şi implicit producţia de energie electrică în termocentrale coroborată cu folosirea nesăbuită a apelor din acumulările marilor hidrocentrale au dus la această posibilă criză energetică creată de seceta continuă.

Mai rău, nu s-au luat la timp măsuri de dragare a aluviunilor în zona de alimentare cu apă a Centralei atomoelectrice de la Cernavodă, neglijenţă care a dus la oprirea unui reactor.

Toate acestea au dus la necesitatea producerii de energie electrică în cantităţi mari în termocentrale. Profitând de acest moment de criză, liderul de sindicat al LSMVJ şi deputat în Parlamentul României, Vasile Savu, s-a angajat ferm, cu înalt simţ patriotic şi deosebit elen revoluţionar, să dea ţării cât mai mult cărbune. A semnat un protocol prin care este de acord ca sindicaliştii pe care îi păstoreşte să lucreze şi sâmbăta pentru creşterea producţiei de cărbune.

Totuşi, nu înţeleg un lucru. Domnul lider de sindicat ori nu ştie ori nu vrea să ştie că organizaţiile sindicale de la unităţile miniere din Valea Jiului au fost de acord să lucreze zilele de sâmbătă încă de la începutul anului.

Vom spune: foarte bine, lucrăm mai mult, producem mai mult, câştigăm mai mult. Din nefericire, lucrurile nu stau chiar aşa deoarece lucrăm mai mult, producem mai mult şi câştigăm mai puţin. De ce? Pentru că, în timp ce preţurile cresc mereu la toate produsele, la energie electrică, la gaze, la lemn şi aşa mai departe, preţul tonei de cărbune stagnează sau creşte foarte puţin, astfel încât pierderile CNH-ului sunt în continuă creştere.

Astfel, fondul de salarii este acelaşi, iar, atunci când se lucrează mai mult, salariul, acel faimos K, scade.

Cu alte cuvinte, tot sărmanii mineri rămân păgubaşi!

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez din nou dumneavoastră la acest început de sesiune parlamentară.

Aş dori să mă refer, în câteva cuvinte, la un eveniment al istoriei universale, mai puţin cunoscut, dar, în opinia mea, extrem de important. Dacă ar fi avut susţinerea necesară, acesta ar fi generat schimbări profunde pe scena politică internaţională. Despre ce este vorba?

Primul război mondial a produs numeroase mutaţii în relaţiile internaţionale. Fondarea Societăţii Naţiunilor şi instituirea principiului securităţii colective, ca element de bază în relaţiile internaţionale, a generat un nou mediu internaţional.

Dezarmarea generală, eliminarea conflictelor pe cale paşnică şi scoaterea războiului în afara legii au devenit teme principale ale dezbaterilor în mediile diplomatice şi academice.

Cu prilejul aniversării a zece ani de la intrarea Statelor Unite în primul război mondial, Aristide Briand, ministrul francez al afacerilor externe din vremea respectivă şi unul dintre cei mai puternici susţinători ai securităţii colective, i-a trimis omologului său, secretarului de stat al S.U.A, Frank Kellog, un mesaj de felicitare, prin care îi solicita un mai mare angajament american în diplomaţia europeană.

În răspunsul rău, Franz Kellog i-a propus colegului francez parafarea unui document care să stipuleze renunţarea părţilor semnatare la război. Astfel, după un schimb de opinii, cei doi miniştri de externe au semnat, la Paris, la 27 august 1928, Tratatul multilateral pentru renunţarea la război, ca instrument de politică naţională, cunoscut şi sub titulatura de Pactul Briand-Kellog. La acest tratat, care a intrat în vigoare la 25 iulie 1929, au aderat 63 de state.

România, unul dintre susţinătorii fideli ai principiilor securităţii colective şi al eliminării războiului ca mijloc al relaţiilor dintre state, a aderat la Pact la 4 septembrie 1928. Peste două zile se vor împlini 75 de ani de la evenimentul menţionat şi din această cauză v-am solicitat atenţia, astăzi, în Parlamentul României.

Pactul Briand-Kellog prevedea într-adevăr eliminarea războiului ca mijloc de rezolvare a unui diferend apărut între state, dar, din păcate, nu prevedea nici un mecanism de sancţionare a celui care recurgea la această metodă. Din acest motiv, tratatul nu a avut o influenţă majoră în derularea relaţiilor diplomatice din anii următori. Ce a urmat, se ştie. Peste aproximativ zece ani, omenirea intra în zodia nefastă a celui de-al doilea război mondial.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Cristian Sandache:

Deşi modelul politic al defunctei CDR este respins în mod oficial de către actuala opoziţie democratică din România - alianţa preconizată între Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat păstrează ceva din spiritul conglomeratului politic CDR. Neoliberalismul şi social - democraţia á la Băsescu par destul de greu a coabita reciproc, iar unele discuţii de ordin tehnic seamănă pe alocuri cu disputele anilor 1997 - 2000.

Partidul Democrat visează la o cotă de cel puţin 25% din voturile electoratului românesc, dar ambiţia sa este utopică. La rândul rău, Partidul Naţional Liberal, deşi impulsionat de domnul Stolojan, rămâne încă modest organizat, cu deosebire în zonele rurale. Imaginea rezultată pare mai curând o construcţie eterogenă, de laborator. Ideea unei forţe politice democratice în stare a deveni un partener de dialog al PSD-ului este una benefică, cu atât mai mult cu cât izolarea extremismului peremist reprezintă o necesitate naţională.

E greu de presupus însă că PNL şi PD vor reuşi să ofere un model viabil în condiţiile în care nu pot fi uitate modestele lor performanţe guvernamentale trecute. Nu în ultimul rând sistemul alianţelor de partide pare optim mai mult în plan teoretic decât sub aspect practic. Modelul bulgar - invocat de către unii analişti avea în fostul suveran Simeon al II-lea, un coordonator charismatic şi practic lipsit de orice concurent pe acest plan.

E dificil însă a crede că imprevizibilitatea lui Traian Băsescu va fi un avantaj pentru alianţa PNL - PD, chiar şi în condiţiile prgamatismului echilibrat al lui Theodor Stolojan.

Domnul Dan Brudaşcu:

În perioada 5-20 august a.c., m-am aflat în Canada, iniţial pentru a participa la un simpozion internaţional, iar ulterior pentru a întâlni reprezentanţi ai diasporei româneşti şi a participa la evenimentele organizate de aceasta. Astfel, am întâlnit şi discutat cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din oraşele Toronto, Hamilton, Kitchener, Ostawa, Montreal şi altele. De asemenea, duminică, 17 august a.c., am fost prezent la "Câmpul românesc" situat în apropierea oraşului Hamilton şi am luat parte la manifestările cultural-artistice organizate cu prilejul praznicului Sfintei Marii. Pe perioada şederii în Canada am întâlnit foarte multe persoane tinere, majoritatea cu pregătire superioară, emigrate în anii 2000, 2001, 2002 şi 2003. Ei şi-au motivat gestul prin lipsa oricărei perspective de a-şi găsi, în ţară, un lor de muncă potrivit specializării lor. Cei mai mulţi, deşi ingineri, medici, arhitecţi, economişti, informaticieni, profesori etc. lucrează pe posturi mult inferioare studiilor lor universitare întrucât autorităţile canadiene nu recunosc diplomele emise de institutele româneşti de învăţământ superior. Astfel, am întâlnit economişti care lucrează ca şi chelneri sau administratori de bloc, arhitecţi pe post de desenatori, medici care ocupă doar posturi de infirmieri sau asistenţi medicali, profesori efectuând munci grele, slab plătite, în special în construcţii sau informaticieni bucuroşi de a-şi găsi slujbe ca simpli operatori sau funcţionari.

Din discuţiile purtate, interlocutorii mei se consideră cu toţii obligaţi la un asemenea gest de politica promovată de guvernele, şefii de stat şi parlamentele post-decembriste. Ei afirmă, iar situaţia lor personală este un indiciu concret în acest sens, că autorităţile româneşti au dus şi duc cea mai distructivă politică de îndepărtare a tineretului cu studii superioare şi obligare a lui la emigrare. Numeroşi interlocutori aduc acuzaţii şi mai grave nominalizând cazuri de înalţi demnitari corupţi sau precizând că, pentru guvernele post-decembriste, problema locurilor de muncă pentru tineret s-a rezumat la declaraţiile bombastice şi fotografii necesare salvării imaginii puterii. După 1990, sute de mii de persoane cu studii superioare au fost nevoite să ia calea exilului pentru a evita să vină muritori de foame în propria lor ţară.

Discuţiile cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Canada au evidenţiat şi alte aspecte la fel de grave, care subliniază totala lipsă de preocupare şi respect pentru situaţia celor plecaţi.

Puterea i-a abandonat în totalitate. Doar politicieni rataţi ca Victor Ciorbea sau Emil Constantinescu îşi mai aduc aminte de ei atunci când fac vizite în Canada sau Statele Unite ale Americii pentru a aduna fonduri necesare susţinerii activităţii muribundelor lor formaţiuni politice.

Sunt şi cazuri de români aflaţi actualmente în Canada, care sunt total dezamăgiţi şi nemulţumiţi de corupţia şi venalitatea reprezentanţilor instituţiilor statului român care tergiversează soluţionarea, în spiritul legii, a unor probleme privind obţinerea unor drepturi pentru ei sau pentru familiile rămase în ţară.

Am avut surpriza să constat că singura preocupare pe care o are actuala putere este de îndoctrinare sistematică a comunităţi româneşti prin intermediul emisiunilor transmise de televiziunea România-Internaţional. Fără jenă, pe bani publici, PSD şi premierul Adrian Năstase îşi fac, prin intermediul obedientei televiziuni naţionale, publicitate şi reclamă pentru politica dubioasă pe care o duc. La peste 7000 Km am putut constata şi că, în ciuda embargoului mediatic susţinut şi comandat de putere, românii din Canada erau la curent cu activitatea Partidului România Mare. Mai mult, la Montreal există un grup important de români doritori să înfiinţeze o filială a Partidului România Mare în Canada. Aceştia mi-au cerut să transmit rugămintea lor ca preşedintele PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, să facă o vizită în Canada şi în alte comunităţi româneşti întrucît, în opinia lor, singura forţă politică aptă să scoată ţara din criza în care a fost aruncată rămâne Partidul România Mare.

Pe timpul periplului canadian n-am întâlnit nici un interlocutor care să fi avut măcar un singur cuvânt de apreciere la adresa PSD, a premierului Adrian Năstase sau a preşedintelui Ion Iliescu. Dimpotrivă, în mod frecvent, explicabil după părerea mea, emigranţii români din Canada sunt de părere că, atâta vreme cât poporul român va mai tolera PSD în fruntea sa, el se condamnă la un viitor al subdezvoltării, al instabilităţii social-economice şi politice, al respingerii de către democraţiile occidentale.

Aduc la cunoştinţa opiniei publice aceste puncte de vedere pertinente şi obiective întrucât propaganda oficială, iresponsabilă şi mincinoasă, încearcă, deseori, să ne convingă că sutele de mii de români alungaţi din ţară de sărăcia patronată de regimul Iliescu-Năstase, contrar oricărei logici, le-ar fi, totuşi, recunoscători acestora pentru că au fost forţaţi să-şi caute norocul departe de ţara moşilor şi strămoşilor lor.

Cu aceasta, timpul afectat declaraţiilor politice s-a încheiat. Vă urez o zi bună!

(Lucrările sunt conduse în continuare de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ladislau Borbely şi Constantin Niţă, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Distinşi colegi,

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a plenului Camerei Deputaţilor, cu anunţul privind prezenţa înregistrată, respectiv 271 de deputaţi din cei 344 existenţi, 73 sunt absenţi, 14 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în programul propriu-zis, v-aş ruga să-mi permiteţi să supun adoptării dumneavoastră Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru revizuirea Constituţiei. V-aş propune ca, din acest ceastă comise de 7 deputaţi, să facă parte 3 deputaţi de la Partidul Social Democrat şi câte 1 de la Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România şi Minorităţi. Colegii noştri de la Partidul România Mare nu au participat nici la lucrările de elaborare şi nici la votarea acestei legi.

Cine este pentru această componenţă numerică? Mulţumesc.

În ce priveşte componenţa nominală, din partea Partidului Social Democrat îl rog pe domnul Alexandru Sassu să facă propuneri.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc.

Propunerile sunt: domnul preşedinte Valer Dorneanu, domnul profesor Neagu şi domnul Acsinte Gaspar.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Naţional Liberal? Domnule lider al grupului, domnul Dobre?

Domnul Victor Paul Dobre:

Din partea Partidului Naţional Liberal, îl propunem pe domnul deputat Valeriu Stoica.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Partidului Democrat? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Nicolae Nan:

Din partea Partidului Democrat, îl propunem pe domnul deputat Emil Boc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea UDMR-ului?

Domnul Borbely Ladislau:

Din partea UDMR-ului, îl propunem pe domnul deputat Varga Attila.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului minorităţilor naţionale? Dacă nu socotiţi o imixtiune injustă şi neregulamentară, v-aş sugera să-l propuneţi pe domnul Pambuccian, care a fost şi membru în Comisia constituţională. De acord?

Da. Mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră componenţa Comisiei de mediere, aşa cum aţi ascultat-o, cu propunerile liderilor grupurilor parlamentare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu mă adresez dumneavoastră, care deja v-aţi exprimat votul, ci aş vrea să se consemneze totuşi şi să rămână faptul că reprezentanţii Partidului România Mare protestează împotriva acestei maniere de diktat (cu k) nedemocratic, prin care se încearcă să se realizeze procedurile de adoptare a unei Constituţii ce seamănă din ce în ce mai mult cu un diktat!

Considerăm că nici un regulament şi nici o cutumă a Camerei Deputaţilor, nici un precedent democratic nu vă permite să excludeţi un partid parlamentar din algoritmul alcătuirii comisiilor, independent de poziţia pe care a avut-o.

Lipsa de respect faţă de Partidul România Mare, caracterul, din nou, repet, dictatorial al acestei atitudini, eufemistic numită "nedemocratică", demonstrează, nu ce spuneam până acum, numai aroganţă şi dorinţă de impunere a punctului de vedere, înseamnă sfidarea categorică a unei părţi din electorat şi ne aşteptăm, în aceste condiţii, ca, sub preşedinţia dumneavoastră, domnule preşedinte Valer Dorneanu, Grupului parlamentar al Partidului România Mare să fie invitat afară din sala Parlamentului!

Este absolut regretabil ceea ce se întâmplă, în condiţiile în care orice fel de dezbatere şi orice fel de luare de poziţie pe care am avut-o, în cadrele evidente ale democraţiei şi cutumei parlamentare, este folosită pentru excluderea vocii a cel puţin o treime din electoratul României de la participarea la lucrările Parlamentului.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Marii Adunări Naţionale! (Aplauze ale deputaţilor din Grupul parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vreau să comentez acest comentariu...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nici nu puteţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu vreau, însă, să las fără răspuns o inexactitate: nu v-am exclus noi, nu vă excludem, dimpotrivă, am avut toată disponibilitatea şi deschiderea faţă de dumneavoastră, v-am analizat toate amendamentele, chiar şi în ultima şedinţă, nu văd însă cum v-am fi invitat în medierea unei legi la a cărei dezbatere nu aţi participat sau aţi părăsit dezbaterile, mai bine zis. Deci, cum să participaţi la medierea unei legi pe care nu aţi dorit-o?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu are nici o legătură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vreau să vă spun, în continuare, că am tot respectul faţă de orice partid parlamentar şi vă aşteptăm să participaţi la dezbaterea oricărei legi, în condiţii regulamentare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

De la care nu ne excludeţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă prezint, în continuare, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond, Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termen pentru raport: 5 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003 - 2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha producătorilor agricoli pentru suprafeţe de teren arabil de până la 5 hectare, inclusiv, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 septembrie 2003

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2002 (2002/000-586.01 - 2002/000-586.06), semnat la Bucureşti, la 11 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la Programul Phare 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România şi Ungaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, referitor la Programul Phare 2002 de cooperare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti, precum şi pentru modificarea şi completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societăţile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alin.(2) al art.9 din Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2003.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2003 pentru completarea art.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2003.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2003 pentru completarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.71/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.72/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.73/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2003.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2001 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional de Administraţie, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2003.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2003.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.78/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantităţii de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat în anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2003 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene precum şi ale primarilor şi viceprimarilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 septembrie 2003.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecţie la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul şi tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor veterinare, precum şi condiţiilor de aprobare a posturilor de inspecţie la frontieră responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii şi produselor provenind din ţările terţe, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 22 septembrie 2003.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 2 octombrie 2003.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 16 septembrie 2003.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.90/2003 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Siguranţa Alimentelor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 18 septembrie 2003.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, comisiile comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru politică economică, reformă şi privatizare, pentru industrii şi servicii, pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru muncă şi protecţie socială, pentru sănătate si familie, pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru politică externă, comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi Comisiile juridice, de disciplină şi imunităţi.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.88/2003 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisiile pentru muncă şi protecţie socială şi juridică, de disciplină şi imunităţi.

Trecem, în continuare, la actele normative înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura: "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-vest, România", semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2002, şi la Bucureşti, la 31 martie 2003. adoptat de Senat în şedinţa din 23.06.2003.

Dau cuvântul iniţiatorului, domnul ministru Andrei Popescu.

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Măsura constă în realizarea unor investiţii în domeniul tratării apei potabile, a colectării şi tratării apelor uzate pentru oraşul Satu Mare, oraş cu o populaţie de aproximativ 120 de mii de locuitori.

Întrucât următoarele 5 puncte pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor privesc asemenea probleme, îngăduiţi-mi, doar la acest punct, să prezint componentele unui asemenea proiect: asistenţa pentru implementarea proiectului, supervizarea în timpul implementării, reabilitarea magistralelor de apă brută, reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile, reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate, reabilitarea conductelor de canalizare şi a staţiilor de pompare.

Data începerii proiectului: 13 decembrie 2002, momentul în care s-a semnat la Bruxelles acest memorandum.

Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total, în cazul municipiului Satu Mare, este de 37.355.000 de euro, din care: finanţare ISPA 26.522.050 euro, cofinanţare asigurată de la bugetul local de 7.097.450 euro.

Beneficiarul final: Regia autonomă comunală Satu Mare.

Vă rugăm să acordaţi votul dumneavoastră în forma aprobată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru buget, domnul Grigoraş.

Domnul Nicolae Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a dezbătut Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-vest, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002, şi la Bucureşti la 31 martie 2003, şi a întocmit raport favorabil. S-a avut în vedere şi avizele favorabile de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, respectiv, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunem dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă, dintre dumneavoastră, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1, care cuprinde dispoziţia de ratificare a memorandumului pe care îl aveţi în anexă, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 2? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că nu este o lege organică şi avem prezenţa, supun votului dumneavoastră acest proiect.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

În continuare, urmează Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa sub formă de grant din Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura: "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia-Mare, Botoşani, Drobeta Turnu-Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara în România", semnat la Bruxelles la 17 septembrie 2002, şi la Bucureşti la 11 martie 2003 (412/2003) - Adoptat de Senat în şedinţa din 23.06.2003.

Îl rog pe domnul ministru Andrei Popescu să prezinte acest proiect.

Domnul Andrei Popescu:

După cum spuneaţi şi dumneavoastră, domnule preşedinte, este vorba de pregătirea proiectelor ISPA pentru cele 5 oraşe; e vorba de asistenţă tehnică pentru pregătirea acestor proiecte, asistenţă care priveşte studiul de fezabilitate, analiza economică şi financiară, evaluarea impactului asupra mediului, planul general de gospodărire, precum şi pregătirea documentelor de licitaţie, urmând ca memorandumul ca atare să fie aprobat de comisie pentru anul 2004.

Data începerii proiectului: 17 septembrie 2002.

Data finalizării: 31 decembrie 2004.

Cost total al proiectului: 3.500.000 de euro, din care finanţare ISPA 2.625.000 euro, cofinanţare asigurată de la bugetul local de 875.000 euro.

Beneficiari sunt: Consiliile locale Baia Mare, Botoşani, Mehedinţi, Galaţi şi Hunedoara.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Nicolae Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa sub formă de grant din Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru Măsura: "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA în sectorul de mediu în oraşele Baia-Mare, Botoşani, Drobeta Turnu-Severin, Galaţi, Deva şi Hunedoara în România", a întocmit raport favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat.

Comisiile pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, respectiv, juridică, de disciplină şi imunităţi şi Consiliul Legislativ au avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă, dintre dumneavoastră, doreşte cineva să participe la dezbaterile generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor acestui proiect.

La titlul proiectului de lege, în formula adoptată de Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1, care cuprinde dispoziţia de ratificare a memorandumului (pe care îl aveţi anexat), dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 2, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În şedinţa de comisie, referitor la memorandumuri, Partidul România Mare a făcut observaţia, la ultimul alineat, alin. c), că este întocmit în aşa fel încât să se facă posibilă o finanţare a altor obiective decât a acestora din memorandumuri. În plus, observaţia noastră, care n-a primit votul Partidului România Mare, este trecută în rapoarte ca fiind în unanimitate. Deci, că acordul comisiei este în unanimitate, ceea ce este în fals.

Vă rog să luaţi în acest sens o măsură normală.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei.

Vă rog să vă pronunţaţi şi asupra părţii regulamentare şi pe fond.

Domnul Neculai Grigoraş:

Da, este adevărat, este o scăpare a noastră.

Raportul a fost votat cu majoritate de voturi, şi nu cu unanimitate, aşa cum scrie în raport.

Deci, rectificăm: raportul comisiei, cu majoritate de voturi, a fost adoptat în forma prezentată de Senat.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi în ceea ce priveşte fondul?

Domnul Neculai Grigoraş:

Pe fond, comisia îşi menţine punctul de vedere. În urma analizei şi cu reprezentantul ministerului, s-a concluzionat că este corectă precizarea din proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină? Dacă nu, supun votului dumneavoastră proiectul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

250 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi nici o abţinere.

Vă mulţumesc.

Distinşi colegi,

Următorul proiect de lege este cel de la pct.4:

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi al apei uzate în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, România", semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003.

Îl rog pe domnul ministru Andrei Popescu să îl prezinte.

Domnul Andrei Popescu:

Măsura constă tot într-o serie de investiţii care privesc tratarea şi furnizarea apei potabile, respectiv colectarea şi epurarea apelor uzate în oraşul Sibiu.

Data începerii proiectului: 18 decembrie 2002. Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total este de 37588000 euro, din care finanţare ISPA: 25559840 euro. Cofinanţarea asigurată de la bugetul local din resurse proprii şi printr-un viitor acord de împrumut de la Banca Europeană de Investiţii este de 12028160 euro. Beneficiarul final: Societatea Comercială "Apa Canal" S.A. Sibiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi al apei uzate în municipiul Sibiu, judeţul Sibiu, România", Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât cu majoritate de voturi ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte a acestui proiect.

La titlu, votat de Senat, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Dispoziţiile art.1, care se referă la ratificarea Memorandumului, pe care îl aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

În aceste condiţii, supun această lege, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

270 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nici o abţinere.

Următorul proiect este cel de la pct.5 de pe ordinea de zi:

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, judeţul Buzău, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003.

Procedură de urgenţă.

Domnul Andrei Popescu:

Domnule preşedinte,

Acelaşi obiectiv, aceleaşi componente:

Costul total: 36295624 euro. Finanţare ISPA: 26827000 euro.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Grigoraş.

Nu cred că mai trebuie să propuneţi timpii de dezbatere pentru că observaţi că lucrurile sunt foarte fluide, dar vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit raport favorabil asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, judeţul Buzău, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003, şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea acestui proiect de lege.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Supun acest proiect de lege, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.6: Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru Măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiei de epurare din Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, România", semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003.

Domnul ministru Andrei Popescu.

Domnul Andrei Popescu:

Acelaşi obiectiv, aceleaşi componente:

Data începerii proiectului: 10 decembrie 2002. Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total în cazul oraşului Piatra Neamţ este de 28903461 euro, din care finanţarea ISPA: 21159963 euro. Cofinanţarea asigurată de la bugetul local este de 7743498 euro.

Beneficiarul final: "Apa Canal" S.A. Piatra Neamţ.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Grigoraş, aveţi cuvântul.

Domnul Neculai Grigoraş:

Şi în cazul acestui proiect de lege, respectiv Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru Măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiei de epurare din Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, România", semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.1, care conţine dispoziţia de ratificare a Memorandumului, care este anexat. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.2 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, în condiţiile art.74 alin.2, acest proiect de lege.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.7: Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003.

Îl rog pe domnul ministru Andrei Popescu să prezinte proiectul.

Domnul Andrei Popescu:

Acest proiect de lege face parte tot din rândul proiectelor care pregătesc o viitoare aplicaţie la care România are toate şansele să câştige pentru anul 2004 pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre.

Această aplicaţie pe care dumneavoastră o veţi aproba astăzi se referă la studiul de fezabilitate, la evaluarea impactului asupra mediului, cererile de finanţare, proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie.

Data începerii: 13 decembrie 2002, când Comisia Europeană a semnat Memorandumul. Data finalizării: 31 decembrie 2008.

Costul total este de 2000000 euro, din care finanţare ISPA: 1500000 euro. Cofinanţarea asigurată de la bugetul local este de 500000 euro.

Beneficiarul final: Administraţia fluvială a Dunării de Jos.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru Măsura "Asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003, a întocmit raport favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale pe marginea acestui proiect. Nu.

Trecem la discutarea şi votarea textelor proiectului.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.1, care conţine dispoziţia de ratificare a Memorandumului anexat, dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Pct.8: Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Baku la 29 octombrie 2002.

Cine prezintă proiectul din partea iniţiatorului?

Poftiţi.

Domnul ministru Bobiş.

Domnul Theodor Bobiş (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor economice, intensificarea şi lărgirea schimburilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre România şi Republica Azerbaidjan, s-a convenit de către autorităţile celor două state încheierea Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, pe care v-o supunem astăzi aprobării dumneavoastră.

Convenţia a fost semnată la Baku la 29 octombrie 2002 şi este în concordanţă cu actuala legislaţie fiscală din ţara noastră şi cu practica promovată de România în acest domeniu.

Vă rugăm să aprobaţi proiectul în forma în care a fost adoptat de Senat şi este recomandat de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Neculai Grigoraş:

Cu privire la Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Baku la 29 octombrie 2002, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci s-a pronunţat în mod favorabil şi propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat.

S-au avut în vedere şi avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

Titlul proiectului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acestei convenţii pe care o aveţi anexată, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătăţii şi Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei şi malariei privind acordarea a două credite nerambursabile României pentru combaterea HIV/SIDA şi tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003.

Suntem în procedură de urgenţă.

Domnule ministru, vă rog să prezentaţi pe scurt acest proiect.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La iniţiativa Secretarului general ONU Khofi Anan, în anul 2000 s-a constituit organizaţia Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei şi malariei, cu scopul declarat de reducere a impactului cauzat de aceste afecţiuni.

În anul 2002, România a depus la Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei şi malariei proiectele privind combaterea HIV/SIDA şi tuberculozei.

În februarie 2003, conducerea Fondului a aprobat acordarea României a două credite nerambursabile, pentru o perioadă de doi ani, în valoare totală de 38,67 milioane USD. Creditele sunt acordate separat pentru cele două probleme de sănătate, respectiv HIV şi tuberculoză, în cuantum de 21,8 milioane USD, respectiv de 16,87 milioane USD.

Ministerul Sănătăţii a fost desemnat să gestioneze şi să deruleze proiectele.

La data de 6 iunie 2003, ministrul Sănătăţii şi Familiei a semnat cu Fondul Global de combatere a SIDA, tuberculozei şi malariei cele două acorduri de finanţare nerambursabile.

Acordurile încheiate între Ministerul Sănătăţii şi Fondul Global de combatere a SIDA, tuberculozei şi malariei privind cele două credite nerambursabile pentru Proiectele "Combaterea HIV/SIDA şi tuberculozei", un răspuns cuprinzător coordonat multisectorial în România, s-au aprobat cu scutirea de la plată a taxelor vamale, a comisionului vamal şi a taxei pe valoarea adăugată a bunurilor şi serviciilor achiziţionate în ţară sau importate care fac obiectul proiectelor privind combaterea HIV/SIDA şi tuberculozei în România cu finanţare nerambursabilă de la Fondul Global, scutirea de la taxele aplicabile societăţilor comerciale, organizaţiilor nonguvernamentale care sunt organizaţii nonprofit, contractate sau ca subimplementatori în cadrul proiectelor de combatere a HIV/SIDA şi tuberculozei.

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătăţii şi Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei şi malariei privind acordarea a două credite nerambursabile României pentru combaterea HIV/SIDA şi tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003, pe care îl supunem aprobării Camerei Deputaţilor, spre adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Burnei, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ion Burnei:

Prezentul proiect de lege supus atenţiei Parlamentului, spre aprobare, are drept scop ratificarea a două acorduri de împrumut nerambursabile dintre Ministerului Sănătăţii şi Fondul Global de Combatere a SIDA, tuberculozei şi malariei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.943 din 27.06.2003, precum şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din data de 2 iulie 2003.

Comisia, în unanimitate, vă roagă să probaţi proiectul în forma prezentată de iniţiator.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri.

Cu privire la titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Cu privire la cuprinsul articolului unic dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanţei de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1-6 din ordonanţa de urgenţă dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La art.7, ultimul, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege şi ale ordonanţei de urgenţă, supun proiectul de lege votului dumneavoastră final, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Bucureşti la 18 martie 2002, şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi a altor infracţiuni grave, semnat la Bucureşti la 18 martie 2002.

Rog iniţiatorul să prezinte proiectul.

Domnul Theodor Bobiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a dezvolta şi diversifica cooperarea româno-libaneză în diverse domenii şi în conformitate cu aprobările primite în acest scop, la 18 martie 2002, la Bucureşti, a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor şi Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind cooperarea în combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori, a terorismului şi a altor infracţiuni grave.

Gestiunea acestor două acorduri cade în sarcina ministrului de Interne, şi noi vă propunem să aprobaţi acest proiect de lege în forma în care v-a fost prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnule deputat Tudor, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru acest proiect de lege, vă spun concluziile care au reieşit din şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională: Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de asemenea.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare şi se adoptă potrivit art.74 alin.2 din Constituţie, şi a fost adoptat cu unanimitate de voturi de către deputaţii prezenţi în şedinţa din 26 august 2003 a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea şi aprobarea textelor acestui proiect.

La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în formula Senatului.

La art.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Fiind dezbătute şi adoptate textele proiectului, supun votului final proiectul de lege, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.11: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2003 privind procedura aprobării tacite.

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi procedură?

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş avea rugămintea să supuneţi atenţiei plenului Camerei Deputaţilor amânarea dezbaterii actului normativ poziţionat la nr.11 din următorul motiv: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru aviz la Ordonanţa Guvernului nr.27/2003.

Din motive absolut obiective, întrucât noi am solicitat la dezbatere prezenţa iniţiatorului, pentru a ne prezenta date suplimentare legate de adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă şi întrucât la două termene nu s-a prezentat nici un reprezentant al Ministerului Justiţiei, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic nu a putut să se pronunţe legat de această ordonanţă.

Sigur, cunosc Regulamentul Camerei Deputaţilor. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a procedat absolut corect în această privinţă, însă mi se pare că, atâta timp cât autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene sunt implicate activ în aplicarea acestei ordonanţe, un punct de vedere al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic mi s-ar părea binevenit, desigur în măsura în care se mai poate obţine un termen. Mâine avem pe ordinea de zi analiza acestei ordonanţe, şi eu aş solicita amânarea până săptămâna viitoare a pct.11 de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

M-am uitat către dumneavoastră şi nu am văzut nici o mână ridicată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Pe mine mă miră că îmi mai daţi cuvântul în acest plen.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bolcaş, stimate coleg vechi,

M-am uitat la dumneavoastră ştiind că aveţi de gând să luaţi cuvântul şi nu aţi ridicat mâna. Era domnul Boc aici, care a cerut cuvântul, era domnul Napoleon Pop, care a cerut cuvântul.

Vă voi da cuvântul.

Poftiţi.

Domnul Napoleon Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să ridic şi eu o problemă de procedură.

Dacă cineva ar fi citit cu atenţie expunerea de motive la această ordonanţă, probabil că ar fi recomandat ca un aviz simplu pentru această ordonanţă să fie dat şi de către Comisia economică.

Cred că ar fi bine să susţinem amânarea şi această ordonanţă să fie prezentată şi la Comisia economică, pentru că ea vorbeşte, la urma urmelor, despre eliminarea barierelor administrative pentru mediul de afaceri.

Vroiam să îmi expun şi un punct de vedere pe fondul acestei ordonanţe, pe care oricum, personal, eu o aprob, însă se pare că ordonanţa respectă principiul echilibrului absolut total în detrimentul funcţionarului public. Orice aprobare tacită înseamnă o vină a unui funcţionar şi, deci, o pedepsire a acestuia. Nu ştiu dacă chestiunea este chiar aşa de corectă.

Vă mulţumesc.

Sunt de acord şi eu cu amânarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, şi apoi domnul deputat Lucian Bolcaş, dacă mai doreşte şi nu a rămas supărat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, corect sesizată, a analizat în termenul procedural stabilit acest proiect de lege de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă.

Un vechi adagio şi principiu latin spune aşa: Nemo auditur propriam turpitudine malegans. Adică: "Nimeni nu-şi poate invoca propria culpă în susţinerea unui interes".

Nu înţelegem astăzi decizia Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, comisie care, deşi îşi recunoaşte culpa de a nu fi soluţionat în timp avizul pe care noi l-am cerut, solicită să mai prelungim aprobarea acestei ordonanţe extrem de importante pentru mediul de afaceri şi pentru debirocratizarea administraţiei publice din România.

În consecinţă, având în vedere că prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor au fost respectate, având în vedere faptul că în acest caz Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic avea obligaţia până la data dezbaterii în plenul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să îşi prezinte avizul, lipsa avizului nu putea împiedica şi nu împiedică, potrivit Regulamentului, desfăşurarea lucrărilor şedinţei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, lucru care s-a întâmplat, vă rugăm să procedaţi, domnule preşedinte, la continuarea dezbaterilor, pentru că, repet, acest act normativ extrem de important să fie aprobat de către Parlament pentru a avea forţa legii, şi nu forţa aceasta trecătoare a ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi vorbit o dată, domnule Oltean, monopolizaţi toate discuţiile Partidului Democrat în detrimentul altora.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În primul rând, o procedură cu caracter pur personal.

Domnule preşedinte, direct domniilor voastre şi domnilor colegi, niciodată nu m-am simţit lovit în calitate de persoană particulară, dar astăzi s-a încercat umilirea partidului din care fac parte şi aceasta este mult mai grav decât o problemă personală. Ca om, vă respect şi vă sunt coleg în continuare, dar ca reprezentant al acestui partid, pe care astăzi aţi încercat să-l scoateţi în afara Parlamentului, sunt mai mult decât indignat. Aceasta a fost prima problemă.

În legătură cu proiectul de lege aflat pe ordinea de zi, vreau să spun, în primul rând, că este vorba de importanţa sa majoră şi consecinţele majore pe care le produce şi, din acest punct de vedere, domnul deputat Boc are perfectă dreptate, dar tocmai în considerarea acestor consecinţe nu dăm peste cap un text care, şi prin conţinutul lui şi prin forma juridică, poate da naştere la foarte multe interpretări. În aceste condiţii, vă rog să apreciaţi nişte aspecte obiective, şi anume avizul Comisiei juridice a fost dat în perioada deja a vacanţei parlamentare, când această comisie a lucrat, dar, în acelaşi timp, nu s-a putut da avizul Comisiei pentru administraţie. Se pot găsi multe modalităţi de reparare sau de îmbunătăţire, dacă vreţi, a unor texte care să permită o dezbatere reală în plen. Problema unei săptămâni, faţă de eternitatea în care se va aplica această lege, este prea mică. Susţin, şi eu, amânarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Oltean, lăsaţi-mă să-i răspund, totuşi, distinsului meu coleg, pentru a-i risipi orice îndoială de lipsă de respect a mea pentru orice partid parlamentar, inclusiv pentru PRM. (Se adresează domnului deputat Ioan Oltean, care solicita să ia cuvântul) Nu am văzut însă modalitatea logică de a implica în procesul de mediere un partid care a părăsit dezbaterile la un proiect de lege, manifestându-şi dezinteresul faţă de acesta şi la Senat, şi în Camera Deputaţilor. Nu era logic. Dacă ar fi votat măcar împotrivă, deci dacă ar fi participat până la capăt la procesul legislativ asupra unui proiect, era firesc să fie inclus în comisia de mediere. Altminteri, nu am găsit, nici eu, nici colegii mei din celelalte partide, un argument plauzibil.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Logica este simplă: părăsirea lucrărilor este o atitudine politică care este determinată de o situaţie de moment. Noi am părăsit lucrările la Camera Deputaţilor, dar nimeni nu a îndrăznit să înlăture Grupul parlamentar al Partidului România Mare de la lucrările Senatului. Dumneavoastră îndrăzniţi să faceţi acest lucru. Aici nu e vorba de logică, e vorba de dictatură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Solicitarea de amânare privind dezbaterea punctului 11 nu are în vedere culpa comisiei sau nu invocăm culpa Comisiei de administraţie publică, pentru că, trebuie s-o spun, cu foarte multă seriozitate, comisia nu se simte în culpă. Dacă noi nu am depus în termen raportul, la nivelul Comisiei juridice, acest lucru s-a datorat reprezentantului Guvernului la dezbaterea din şedinţa comisiei. Întreg colectivul comisiei a apreciat importanţa deosebit de mare a acestui act normativ şi consecinţele extrem de mari pe care acest act normativ poate să le determine. De aceea am solicitat prezenţa iniţiatorului pentru a furniza comisiei toate informaţiile necesare, pentru ca, în deplină cunoştinţă de cauză, să putem să ne dăm avizul.

Consider că o săptămână nu este un termen ce nu poate fi acceptat, iar Comisia pentru administraţie publică, în opinia mea, manifestă foarte multă seriozitate faţă de acest act normativ. Pe aceasta se bazează solicitarea noastră şi nu este punctul de vedere al meu, este punctul de vedere al comisiei. Sigur că rămâne ca plenul şi în special dumneavoastră, domnule preşedinte, să apreciaţi dacă este sau nu întemeiată această solicitare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Este o reglementare foarte importantă, se pare că există o largă convergenţă în solicitarea unei amânări pentru o dezbatere mai avizată şi mai responsabilă. Supun votului dumneavoastră, deci, amânarea cu o săptămână a dezbaterii acestui proiect de lege, cu rugămintea adresată Comisiei juridice şi Comisiei de administraţie, ca mâine, ca şi astăzi după-amiază, să dezbată acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Rog şi Comisia economică să transmită amendamentele pe care le are, iar pe reprezentantul iniţiatorului îl rog să participe la şedinţele celor două comisii, pentru a da explicaţiile cerute, Comisia juridică şi Comisia de administraţie.

Mulţumesc foarte mult.

Următorul proiect: Aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru înfiinţarea Administraţiei Naţionale a Apelor Române.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie, domnule preşedinte Oltean, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Actul normativ ce intră în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor este un act normativ extrem de complex. De aceea propun, ca termen general de dezbatere, 20 de minute, iar ca termen pentru fiecare intervenţie 1 minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Începem dezbaterea proiectului. Vă rog să fiţi atenţi, în paralel, la raportul comisiei şi la proiectul de lege.

Titlul proiectului. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul şi renumerotat în art.I.

În cuprinsul proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei, după aprobarea art.I, comisia ne propune, prin amendamentul 17, pe care îl găsiţi la pag.25, un art.II cu privire la intrarea în vigoare a legii.

Dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul 17, introdus art.II.

După art.II, comisia ne propune un alt art.III, prin amendamentul 18 cu privire la republicarea acestei reglementări. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul, se introduce art.III.

La titlul ordonanţei de urgenţă, nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu Votat în unanimitate.

Art.1 din ordonanţă.

Pentru alin.1 şi 2, nu sunt obiecţiuni. dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

La alin.3, urmăriţi, vă rog, amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat alin.3 de la art.1 din ordonanţă.

Alin.4 şi 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Art.2, alin.1, 2 şi 3, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Alin.4. Urmăriţi amendamentul 4 de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat alin.4.

Art.3, alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Alin.2. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 5, care vizează o singură literă din acest alineat, lit.k). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat amendamentul 5, modificat lit.k) din alin.2 de la art.3.

Pentru celelalte litere, de la a) până la b), din alin.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate toate în formularea iniţiatorului.

Alin.3 din art.3. Urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat alineatul.

Alin.4, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Textul art.3 l-aţi votat, deci, în formularea iniţiatorului, mai puţin lit.k) de la alin.2 şi alin.3.

Art.4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art.5, alin.1. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.5, alin.2. Urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Art.6 şi 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în formularea din ordonanţă.

La art.8, alin.1, urmăriţi amendamentul 8. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Alin.2 şi 3 de la art.8. Votate în formularea din ordonanţă.

Art.9, alin.1. Votat în formularea din ordonanţă.

Art.9, alin.2. Urmăriţi amendamentul 9. Votat amendamentul, modificat alin.2.

Art.10. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 10 de la pag.6. Adoptat amendamentul şi modificat textul.

La art.11, votat în formularea din ordonanţă.

Art.12, alin.1, urmăriţi amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat alin.1.

La alin.2 de la art.12, nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea din ordonanţă.

Art.13 şi 14, nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea din ordonanţă.

La anexa I, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale a Apelor Române. Urmăriţi amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat textul.

La Anexa II, nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

La Anexa III, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea din ordonanţă.

La Anexa IV, urmăriţi amendamentul 13 de la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat Anexa IV.

La Anexa V, comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

La Anexa VI, urmăriţi amendamentul 15. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat Anexa VI.

La Anexa VII, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă.

Vă rog să constataţi, stimaţi colegi, că am parcurs textele acestei ordonanţe.

Stimaţi colegi,

Suntem în prezenţa unui proiect de lege cu caracter ordinar. Din felul cum s-au derulat dezbaterile, rezultă că nu sunt adversităţi împotriva acestui proiect.

Îl supun votului dumneavoastră, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi.

La punctul 13: Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică "Super - schi" în Carpaţi.

Domnul preşedinte Antal al Comisiei pentru industrii doreşte o intervenţie.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică "Super - schi" în Carpaţi, ca program de interes naţional pentru dezvoltarea turismului montan cu componenta principală turism pentru practicarea schiului. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 10 aprilie 2003 şi Comisia pentru industrii şi servicii a dezbătut, în două şedinţe, efectiv, acest proiect de lege.

Prin programul prezentat în proiectul de lege, se urmăreşte identificarea şi atragerea în circuitul turistic a zonelor care permit practicarea sporturilor de iarnă la nivelul standardelor internaţionale şi susţinerea dezvoltării acestor zone printr-un parteneriat între administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi sectorul privat. Sursele de finanţare pentru realizarea programului se constituie, după caz, din sume alocate de la bugetul de stat şi bugetele locale, în limita creditelor bugetare aprobate anual cu această destinaţie, din credite interne sau externe, din ajutoare financiare interne sau externe nerambursabile, din resurse ale sectorului privat şi din alte surse atrase.

La lucrările comisiei au participat, ca invitaţi, în conformitate cu cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Ministerului Turismului, domnul secretar de stat...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, nu suntem în procedură de urgenţă, ca să prezentaţi înainte dumneavoastră. Am înţeles că aveţi o problemă prealabilă.

Domnul Antal István:

Am o problemă pe care urma acum să v-o aduc la cunoştinţă, şi anume că există un amendament respins, pentru care noi am dori ca să fie retrimis comisiei pentru o nouă analiză. Amendamentul se referă la o a doua etapă a programului şi s-au nominalizat aici o serie de zone din Munţii Harghitei, localităţile montane care dispun de posibilităţi de amenajare a acestor pârtii, dar, totodată, există posibilităţi nu numai în Munţii Harghitei ci şi în Maramureş, în Munţii Apuseni şi în alte zone care ar fi de dorit să fie nominalizate şi noi am dori ca să rediscutăm o dată acest punct şi, totodată, va trebui să facem şi unele precizări în raport, pentru că, între timp, Ministerul Turismului, mă rog, a trecut la Ministerul Construcţiilor şi Locuinţei, aceste denumiri să le schimbăm şi încă există, la un articol, o problemă, unde se face trimitere la Ministerul Tineretului, pentru o finanţare comună şi am dori, atunci, ca să mai discutăm, mâine, în comisie, această problemă. Urmează să vă predăm din nou raportul, săptămâna viitoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Antal István:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la această problemă care vizează un amendament cuprins în chiar art.2 şi care ar schimba, practic, mult din economia textului. Vă puteţi pronunţa acum sau...

Domnul Nicu Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului) :

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte,

Doresc să precizez că această iniţiativă legislativă a fost luată de către fostul Minister al Turismului. Sigur, deci, această iniţiativă legislativă aparţine fostului Minister al Turismului, între timp ştiţi că noi am trecut printr-o reorganizare, o restructurare, actualmente suntem un departament în cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţei şi cred că, pentru a interveni în continuare pe acest amendament, trebuie să facem o discuţie şi la nivelul noului minister, în legătură cu acest amendament.

În principiu, sigur, nu ne opunem, el trebuie să fie discutat, trebuie să fie dezbătut. La vremea aceea, noi am explicat de ce această zonă a ţării, care este deosebit de frumoasă, nu poate fi inclusă în prima fază, drept pentru care comisia a respins acest amendament, însă eu cred că avem nevoie de un pic de răgaz, ca într-adevăr să putem să discutăm şi acest amendament şi să-l supunem dezbaterii Colegiului nostru.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amânarea dezbaterii acestui proiect şi trimiterea la comisie, cu termen două săptămâni. Rog iniţiatorul să participe alături de comisie la soluţionarea amendamentelor propuse.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Următorul proiect, cel de la punctul 14: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000.

Din partea iniţiatorului, cine este? Poftiţi, domnule ministru.

Rog şi Comisia pentru cultură să-şi ocupe locul în banca comisiilor.

Domnul Mircea Angelescu (director general, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Prezentul proiect de lege aduce trei importante completări Ordonanţei nr.43 care a fost modificată prin Legea nr.378/200.

Prima modificare priveşte definirea cadrului juridic al cercetărilor arheologice de salvare preventive şi sistematice. Cea de-a doua modificare importantă este cea privind reglementarea utilizării detectoarelor de metale, şi anume prin interzicerea lor în afara unei autorizaţii din partea Ministerul Culturii pentru instituţiile de cultură şi pentru toţi ceilalţi utilizatori din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. De asemenea, cea de-a treia modificare importantă este aceea a măririi cuantumului amenzilor şi a înăspririi sancţiunilor pentru încălcarea acestei legi.

Cred că această lege este foarte importantă, pentru că se constituie într-o primă măsură împotriva vandalizării siturilor arheologice şi asupra braconajului din aceste situri.

În consecinţă, vă rog frumos să adoptaţi proiectul de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de lege l-am considerat extrem de important, dovadă şi modul în care el a fost aprobat în comisie, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în momentul votării, iar noi vă propunem să aprobaţi raportul comisiei noastre, aşa cum a fost el redactat, cu amendamentele anexate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri?

Domnule Domnul Márton, poftiţi.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul nostru parlamentar a susţinut, în linii mari, acest proiect, am avut câteva amendamente, unele admise, unul destul de important însă, care a fost respins şi nu ştiu din ce cauză a fost scăpat din raport, îl vom susţine în faţa dumneavoastră. El se referă la modul prin care se dă descărcarea de sarcini în cazul siturilor. Până acum, ea s-a făcut prin direcţiile judeţene ale culturii, acum pentru toate acestea trebuie să se vină la Bucureşti, la minister, unde nu ştiu cât de bine sunt cunoscute situaţiile din zonă. Ne vom susţine acest amendament la momentul respectiv.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenţii?

Trecem la dezbaterea proiectul de lege, în forma în care a fost adoptat de către Senat.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Înainte de punctul 1 din legea adoptată de Senat, vă rog să vă uitaţi la amendamentul 1 al comisiei, amendament care începe cu punctul 1, referitor la modificarea art.2. Dacă, la acest punct, aveţi obiecţiuni, dumneavoastră sau iniţiatorii? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 2 din art.I, vă rog să urmăriţi pag.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat amendamentul, modificat textul.

La punctul 3, cel cu privire la art.5 din ordonanţă vizând introducerea a două noi alineate, 3¹, 3². Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate.

La art.5 alin.6, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat amendamentul comisiei, modificat alin.6.

Prin amendamentul 2, comisia propune modificarea alin.6.1, 2, 3, modificare care vizează pct.1 din legea Senatului. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul? Votat amendamentul, modificat textele adoptate de Senat la pct.6.1, 6.2, 6.3.

Prin amendamentul 3, comisia introduce, după pct.5, în textul ordonanţei un punct nou, 6, îl găsiţi deci, la amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul, introdus pct.6 cu privire la art.6.

La pct.2 din proiectul legii adoptat de Senat, comisia noastră nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate în formula Senatului.

La pct.3, cel care vizează titlul Capitolului VI, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea Senatului.

La pct.4, care vizează art.23, urmăreşte introducerea art.23¹, 23² nu sunt obiecţiuni. Votat textul punctului 4 din legea adoptată de Senat.

Pct.5 cu privire la art.24. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.6 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.7 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 4, comisia propune ca la art.I, după pct.6 să se introducă un punct nou, 7, cu privire la modificarea lit.d) de la art.10 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul.

Prin amendamentul 5, comisia propune tot la art.I introducerea unui nou punct, 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 6, comisia mai propune pentru art.I un nou punct, 9. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, introdus pct.9.

Prin amendamentul 7, comisia mai propune un pct.10. La acest punct, domnul deputat Márton are observaţii. Poftiţi! De fapt un amendament?

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule preşedinte, acesta este punctul în discuţie şi în fond se explică şi inexistenţa amendamentului respins pentru că noi nu cerem altceva decât menţinerea variantei Senatului. Varianta Senatului vorbeşte despre direcţiile judeţene care "emit certificatul de descărcare de sarcină arheologică, pe baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie, în cazul săpăturilor arheologice sistematice sau pe baza raportului de supraveghere arheologică, în cazul descoperirilor întâmplătoare".

Prin votul majorităţii comisiilor s-a modificat acest text, introducându-se un nou element, de fapt, o restricţie "preventive necesare de construcţia de locuinţe private". Prin această precizare, toate celelalte construcţii, deci acelea care nu sunt necesitate de locuinţă privată, se trimit către minister.

Pentru orice construcţie a unei persoane juridice sau chiar a unei persoane fizice, care nu este pentru locuinţă, trebuie să se vină la minister să se dea această descărcare de sarcină. Deci, aceasta înseamnă această modificare cu care noi nu putem fi de acord, pentru că, zicem noi, în teritoriu se cunoaşte mult mai bine ce se doreşte să se facă, se cunosc mult mai bine toate zonele care necesită o protejare. Nu văd cum pe tot teritoriul ţării, pentru zeci de mii de construcţii realizate, care nu sunt pentru locuinţă, poate să dea în mod documentat o descărcare de sarcină. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Brudaşcu aveţi cuvântul.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte, apreciez intervenţia colegului de la UDMR ca fiind inoportună. Consider că este nevoie de o asemenea măsură prevăzută prin textul adoptat de Senat, pentru că nu putem lăsa la îndemâna oricui gestionarea unui trecut istoric care adeseori reprezintă dovada etnogenezei poporului român.

Prin urmare, indiferent cât de bine ar cunoaşte, dar nu şi cât de bine ar dori să protejeze acest tezaur care este îngropat în pământul ţării, noi nu putem fi de acord ca o asemenea decizie să fie luată exclusiv de autorităţi locale. Este cunoscut faptul că în unele zone ale ţării se încearcă şi prin asemenea măsuri să se şteargă dovezile de continuitate şi etnogeneză a poporului român, aşa încât, mi se pare potrivită menţinerea formulării făcută de către Senat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Poate domnul Brudaşcu nu m-a înţeles bine, eu am susţinut menţinerea variantei de la Senat, am susţinut menţinerea variantei de la Senat şi renunţarea la amendamentul propus de Camera Deputaţilor.

Deci, încă o dată solicit să se menţină varianta de la Senat, care prevede, "pe baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie", deci, Comisia Naţională de Arheologie are o decizie, dar cei care emit certificatul de descărcare de sarcină sunt direcţiile judeţene. Acesta este textul variantei venit de la Senat pe care o susţin încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Colegul nostru de la UDMR susţine un lucru cu care nu putem fi de acord, deoarece decizia aceasta nu poate rămâne la latitudinea unui consiliu local sau a unei primării sau ştiu eu ce altă organizaţie, organism local poate invoca domnia sa, care, cunoscând mai bine datele din acea zonă, ar fi îndreptăţit, în concepţia domniei sale, să ia şi decizia de protejare sau de neprotejare a acestor situri arheologice.

Problema este următoarea. Nu întotdeauna cunosc cel mai bine localnicii despre ce este vorba în zona pe care o descoperă nişte arheologi care nici nu fac parte din zona respectivă; trebuie să cunoască istorie, trebuie să cunoască arheologie, trebuie să cunoască mult mai multe lucruri decât, pur şi simplu, prin faptul că fiind localnic ştie că pe undeva pe acolo au fost îngropate nu ştiu ce vestigii ale trecutului. Dacă însă există cazuri când organismele locale, organizaţiile locale pot şi cunosc în detaliu despre ce este vorba, n-au decât să informeze foarte bine Ministerul Culturii, care în mod centralizat, pentru toată ţara, este vorba de un bun arheologic al întregii ţări, nu al comunei sau al satului respectiv, ci al întregii ţări, trebuie să decidă dacă este nevoie de o protecţie şi ce măsuri se iau pentru aceasta, şi nu să rămână la latitudinea unui localnic - primar, consilier, nu mai ştiu ce funcţie poate avea pe acolo, care poate avea interese particulare, să construiască nu ştiu ce minuni prin locurile acelea sau să nu le protejeze pur şi simplu din rea-voinţă. Deci, nu suntem deloc de acord, nici nu ştiu cum a trecut la Senat o asemenea aberaţie, după părerea mea, şi propunem să rămână textul aşa cum este formulat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton Árpad.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Încerc să dau o explicaţie, pentru că acest text de lege nu vorbeşte de consiliul local şi nu vorbeşte de primării, ci vorbeşte de direcţiile judeţene de cultură care se ocupă inclusiv cu patrimoniul mobil şi imobil şi unde sunt angajaţi specialişti, inclusiv în acest domeniu. Deci, ei sunt cei care emit, şi nu decid. Acesta este textul. Dar, avându-se în vedere că deocamdată suntem într-adevăr la suprafaţa discuţiei, renunţ la acest amendament, urmând ca în cazul medierii să găsim forma cea mai corectă din punct de vedere al specialiştilor din domeniu. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, stimate coleg. În aceste condiţii, nefiind alte obiecţiuni... Sunt totuşi obiecţiuni la pct.7, altele decât... Nu.

Deci, s-a adoptat amendamentul 7, urmând ca să fie rezolvată soluţia definitivă la Senat şi îmi permit să rog reprezentantul iniţiatorului să analizeze cu atenţie discuţiile de aici cu privire la aceste amendamente.

La pct.8, comisia, urmare a amendamentelor făcute până aici, propune renumerotarea pct.2, este o chestiune tehnică.

La pct.9, comisia propune un nou punct, după pct.11, la art.I, 12. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, introdus pct.12.

Prin amendamentul 10, comisia propune un alt punct nou, 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 11 se mai propune un punct nou, 14, la art.I. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul.

La amendamentul 12 comisia propune un pct. nou, care modifică art.16 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul.

La amendamentul 13 comisia propune, după pct.14 din art.I, un pct. nou, 15, pentru modificarea lit.d) şi e) din art.17. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Prin amendamentul 14, comisia propune încă un punct nou, 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 15, comisia mai propune un punct nou, 17, pentru art.18 lit.b). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul.

Prin pct.16, comisia renumerotează textele.

Prin amendamentul 17 comisia propune încă un punct nou, 19, cu trei noi articole: 23¹, 23², 23³. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, se introduc cele trei articole noi.

Prin amendamentul 18 comisia propune un punct nou, 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 19 comisia propune un nou punct, 21, care modifică alin.2 de la art.25. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul.

Pct.20 se referă la renumerotări.

Pct.21, comisia propune modificarea art.II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat art.II.

La art.III nu sunt obeicţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final săptămâna viitoare, când se va stabili şedinţă de vot final, având în vedere că este o lege cu caracter organic.

La pct.15 din ordinea de zi Proiectul de Lege privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Grupul PRM să participe la dezbateri. Domnul deputat Tudor, proiectul de lege de la pct.15 îl dezbatem în procedură de urgenţă. Vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Marcu Tudor:

Pentru că legea nu a suscitat discuţii în comisie care să necesite un timp de dezbatere prea îndelungat, socotesc că şi în actuala şedinţă de asemenea nu vor fi probleme deosebite, aşa încât solicit 5 minute pentru toată legea. Are 30 şi ceva de articole, dar cele mai multe sunt tehnice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Reamintesc, comisia a propus adoptarea în forma Senatului. Fiind în procedură de urgenţă, trecem direct la dezbaterea textelor acestuia.

La titlul adoptat de Senat dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Articolele 1, 2, 3 - nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolele 4, 5, 6 şi 7 - dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Articolele 8, 9 şi 10. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

La art.11 ? Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea Senatului.

Titlul Cap.II şi art.12, 13, 14, 15 şi 16 dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votate toate în unanimitate.

Art.17, 18, 19, 20 şi 21 - nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.22, 23 şi 24. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Titlul Cap.III şi art.25 şi 26. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.27, 28 şi 29. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul Cap. IV şi art.30 şi 31. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului

Art.32, 33, 34 şi 35 - dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.

Art.36, 37 şi 38. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Titlul Cap. V, art.39, 40, 41, 42 şi 43. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

Art.44, 45 şi 46. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea Senatului.

V-aş ruga foarte mult dacă tot nu puteţi renunţa la telefoane, cel puţin daţi semnalele mai încet ca să nu se sperie deputaţii.

Titlul Cap. VI şi art.47, 48, 49 şi 50. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului, adică şi a iniţiatorului şi a Senatului.

Cap. VII, titlul, art.51, 52, 53 şi 54 care este şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votate toate în formularea Senatului.

Amânăm votul final, distinşi colegi, pentru că este o lege organică, pentru ziua destinată acestui scop.

La pct.16 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public. Iniţiatorul, rog să se prezinte acest proiect. Domnule ministru Bobiş, aveţi cuvântul.

Domnul Theodor Bobiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea serviciilor publice şi de gospodărire comunală nr.326/2001, aşa cum a fost ea modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr.9, stabileşte sarcina pentru Guvern de a emite legi speciale şi hotărâri de aplicare pentru reglementarea serviciilor de utilitate publică definite în art.2 alin.1.

Prezentul proiect de lege reglementează iluminatul public în localităţi şi se bazează pe respectarea unor principii de bază, cum sunt principiul autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, responsabilităţii legalităţii, dezvoltării durabile, protecţiei mediului, parteneriatului public privat, al liberului acces la informaţii şi consultării cetăţenilor, al economiei de piaţă şi al eficienţei economice.

Vă supunem aprobării acest proiect de lege în forma în care a fost amendat de către comisia de specialitate a Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnule preşedinte Ioan Oltean, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată, în vederea dezbaterii şi avizării în fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public.

La dezbaterea în plenul comisiei s-au avut în vedere avizele emise de către Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi avizele Consiliului Legislativ şi a Consiliului Economic şi Social.

De asemenea, la dezbatere a participat şi reprezentantul Ministerului Administraţiei Publice, în aşa fel încât membrii comisiei au putut să deţină toate informaţiile necesare unei corecte dezbateri şi întocmirii unui raport pe fond cât mai întemeiat. Nu sunt probleme deosebite, de aceea, noi vă solicităm să votaţi şi să susţineţi raportul Comisiei pentru administraţie publică. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale cine doreşte să participe? Nu sunt doritori. Vă rog să parcurgem împreună atunci textele acestui proiect. Urmăriţi în paralel raportul comisiei şi proiectul de lege.

La titlul acestuia, vă rog să vă pronunţaţi dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei, vă rog să urmăriţi amendamentul 1 al comisiei. Admis amendamentul, completat textul articolului unic.

La titlul ordonanţei dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Vă rog să votaţi. Unanimitate.

Art.1 alin.1 nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea din ordonanţă.

Art.1 alin.2, urmăriţi vă rog amendamentul 2. Votat amendamentul, modificat alin.2.

Alin.3 dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, 3 şi 4 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formularea ordonanţei.

Art.5 alin.1, dacă la lit.a), b), c), e) şi f) sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în formularea ordonanţei, deci, a iniţiatorului.

La lit.d), urmăriţi amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat lit.d).

Pentru art.5 alin.2, la lit.a) şi c) comisia nu are obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea din ordonanţă.

După lit.g), vă rog să urmăriţi amendamentul 4, comisia mai propune introducerea lit.h). Dacă aveţi obiecţiuni? Votat amendamentul, se introduce lit.h).

Art.6 - dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în formularea din ordonanţă.

Art.7 alin.1, 2, 3. Votate în unanimitate în formularea din ordonanţă.

La alin.4, urmăriţi vă rog amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat textul.

La Cap.II urmăriţi amendamentul 6. Titlul Cap.II, admis amendamentul, modificat titlul.

La art.8, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Votat în formularea din ordonanţă.

Art.9 alin.1, urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.9 alin.2 - dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul din ordonanţă.

Art.10, urmăriţi vă rog amendamentul 8, care propune modificarea întregului text. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 8, se modifică integral art.10.

Art.11 - dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea iniţiatorului.

Art.12 - dacă aveţi obiecţiuni de la alin.1 până la 5, unde comisia nu are amendamente, nici dumneavoastră. Votate în formula din ordonanţă.

Alin.6 - urmăriţi amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat alin.6. De fapt amendamentul 9 vizează modificarea alin.6 alin.8 şi alin.9. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pag.6 până la pag.7, inclusiv. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, modificate cele trei alineate.

Alin.7. Comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul ordonanţei.

Art.13 - Nu sunt obiecţiuni. Votat textul ordonanţei.

Art.14 şi titlul Secţiunii a II-a. Votată formularea din ordonanţă.

Art.15 alin.1, 2, 3 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate textele celor trei alineate în formularea din ordonanţă.

La alin.4, comisia propune modificarea lit.d), prin amendamentul 10. Admis amendamentul, modificată lit.d). Dacă la celelalte litere din alin.4 aveţi obiecţiuni? Votate toate literele în formularea din ordonanţă.

Alin.5 şi 6 ale art.15. Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul Secţiunii a III-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul din ordonanţă.

Art.16 alin.1. Urmăriţi amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat alin.1.

Art.16 alin.2, 3 şi 4 dacă aveţi obiecţiuni. Votate toate alineatele în formularea din ordonanţă.

Art.17 şi 18. Votate textele ordonanţei.

Titlul Cap. IV. Votat titlul din ordonanţă.

Art.19 alin.1 şi 2 dacă aveţi obiecţiuni? Votate textele din ordonanţă.

Pentru alin.3 urmăriţi amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat alin.3.

Art.20, 21, 22, 23 şi 24 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut amendamente. Vă rog, domnule deputat.

Deci, până la art. 23 aţi adoptat în unanimitate formula textelor din legea adoptată de Senat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Stimaţi colegi,

La art. 24, textul vorbeşte, în partea finală a acestuia, despre necesitatea instituirii, de fapt despre obligaţia informării cetăţenilor asupra stării serviciilor, asupra măsurilor ce pot fi preconizate pentru asigurarea acestora, inclusiv cu privire la necesitatea instituirii unor taxe locale pentru finanţarea serviciului.

Amendamentul meu vorbeşte despre necesitatea instituirii unor taxe speciale pentru finanţarea unor investiţii în infrastructura serviciului de iluminat public. Argumentele sunt mai multe. Primul - am acceptat un amendament, chiar al meu, la art.15 care vorbeşte de finanţarea sistemelor din infrastructura serviciilor de iluminat public. Apoi, la art.14 din această ordonanţă, în tot textul, toate alineatele vorbesc de tarife pentru servicii. Taxele speciale sunt reglementate în Legea nr. 189 şi în Legea nr. 326.

Un alt argument în favoarea faptului că este o referire directă nu la taxe locale, ci la taxe speciale, este şi cea cuprinsă în Legea nr. 326, în Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, care la art.8 alin.2 face referire la taxe speciale pentru finanţarea cheltuielilor de capital, repet, ale sistemelor din infrastructura serviciilor de iluminat public.

Ca atare, faţă de aceste argumente, la care adaug şi faptul că Ordonanţa nr.36 a impozitelor şi taxelor locale distinge clar între taxe locale şi taxe speciale, susţin că în cadrul acestui articol este vorba de solicitarea, de obligaţia autorităţilor de a informa cetăţenii asupra necesităţii instituirii unor taxe speciale pentru finanţarea unor investiţii în infrastructura serviciului de iluminat.

Nu mai trebuie să adaug decât faptul că tarifele sunt cele care acoperă integral cheltuielile legate de funcţionarea acestui serviciu, aşa cum art.14 din ordonanţă precizează foarte limpede.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul, sau comisia? Cine răspunde?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-au purtat discuţii aprinse pe marginea acestui articol şi cel care a înclinat balanţa în ultimă instanţă a fost reprezentantul Guvernului, deşi personal cred că domnul deputat Silvian Ciupercă are perfectă dreptate în susţinerea acestui amendament, pentru că fixarea unor taxe speciale sunt sau ar fi de natură să susţină aceste investiţii care se fac în infrastructură, pentru că, altfel, există riscul imposibilităţii realizării acestora.

Deci, eu cred că putem să-i dăm dreptate şi susţin acest amendament şi cred că este cel care răspunde cel mai bine problematicii pe care ordonanţa în sine a pus-o în discuţie.

Deci, comisia acceptă amendamentul susţinut de către domnul Ciupercă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Şi iniţiatorul este de acord cu acest amendament.

Supun amendamentul domnului deputat Ciupercă votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Deci, lit.d) de la art.24 se modifică potrivit amendamentului domnului Ciupercă.

Dacă la celelalte litere mai sunt discuţii? Nu.

Votat în formularea din ordonanţă.

La art.25 lit.a), lit.b), lit.c) şi lit.d) şi lit.e), dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut.

Votate toate aceste litere în formularea din ordonanţă.

Lit.f).

Urmăriţi amendamentul nr.13.

Votat în unanimitate amendamentul.

Se modifică lit.f).

Pentru lit.g), lit.h), lit.i), dacă mai sunt obiecţiuni?

Comisia nu a avut.

Votate în formularea din ordonanţă.

Art.26. Nu sunt obiecţiuni.

Votat textul ordonanţei.

Titlul Secţiunii a II-a şi art.27.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea din ordonanţă.

La art.28, pentru lit.a), lit.b), lit.c), lit.e), lit.f), lit.g) şi lit.h), comisia n-a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Votate toate textele în formularea din ordonanţă.

Pentru lit.d) de la art.28 alin.1, comisia propune un amendament - amendamentul nr.14; urmăriţi-l la pag.10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Votat amendamentul, modificat lit.d).

Alin.2, alin.3 şi alin.4 de la art.28.

Dacă sunt obiecţiuni?

Votate toate alineatele în formularea din ordonanţă.

Titlul Secţiunii a III-a şi art.29, art.30, art.31.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Votate în formularea din ordonanţă.

Domnul deputat Ciupercă.

Vă rog.

Domnul Silvian Ciupercă:

Stimaţi colegi,

La art.31, amendamentul este altfel formulat, făcând distincţie între utilizatorii şi beneficiarii serviciilor publice de iluminat, pentru că utilizatorii sunt comunele, oraşele şi unităţile administrativ-teritoriale, iar reprezentanţii lor sunt autorităţile administraţiei publice locale; beneficiarii sunt persoane fizice, persoane juridice.

Amendamentul meu sună astfel: "Beneficiarii persoane fizice sau juridice au obligaţia de a respecta prevederile regulamentului serviciilor de iluminat". Nu au obligaţia să respecte prevederile contractului şi clauzele contractului de prestări de servicii. Acest contract este semnat de către reprezentanţii autorităţilor şi furnizorii de servicii şi operatori. Beneficiarii n-au cum să respecte un contract pe care nu-l semnează ei. De altfel, este limpede că regulamentul vizează toţi beneficiarii din localităţi, iar contractul, cu cele două părţi ale sale, şi anume reprezentanţii utilizatorilor - repet, reprezentanţii oraşelor, comunelor, municipiilor şi judeţelor -, ei semnează contract cu operatorul de servicii, ei au obligaţia să respecte clauzele. Aici este vorba de respectarea doar a regulamentului de furnizare a serviciilor, cum se utilizează.

De aceea, susţin acest amendament, care, în spiritul ordonanţei distinge între utilizator şi beneficiar.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului?

Domnule ministru Bobiş, aveţi cuvântul.

Domnul Theodor Bobiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi pare rău că nu putem să fim de acord cu amendamentul domnului deputat, având în vedere că aici este vorba de prestări în baza unor contracte încheiate cu beneficiarii serviciilor de iluminat. Or, aceste contracte se încheie într-adevăr în condiţiile legii, dar părţile pot, de la caz la caz, să stabilească şi clauze de comun acord, pe care apoi trebuie să le respecte.

Deci, noi considerăm că textul din ordonanţă este bine alcătuit şi opinăm pentru menţinerea lui în forma respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silvian Ciupercă:

Doar 30 de secunde, pentru a vă reaminti că art.31 face parte din Secţiunea a III-a - "Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor şi beneficiarilor", iar utilizatorii sunt, aşa cum art.29 lămureşte foarte clar, iar beneficiarii sunt persoane fizice şi juridice. Dacă faceţi referire la servicii de iluminat public destinate persoanelor fizice, deci iluminat public destinat persoanelor fizice, sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu există în cazuistica românească, nu există un contract de furnizare a iluminatului public pentru o persoană fizică. Persoana fizică îşi face în proprietatea ei un sistem de iluminat, dar nu este iluminat public, este iluminat privat. Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Dacă vă referiţi la contracte care au caracter de contract între o persoană privată, o persoană juridică cu un furnizor de servicii este altceva, dar nu intră în secţiunea utilizator şi beneficiar, aşa cum este în textul ordonanţei această secţiune formulată.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş propune, pentru că tot nu putem vota o lege organică astăzi, să amânăm acest text şi-l rog pe domnul ministru Bobiş să consulte iniţiatorul, care este specializat în aceste probleme cu privire la amendamentul respins de către comisie.

În afară de art.31, care rămâne în suspensie pentru acest amendament, la art.29 şi art.30, întreb din nou dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate ambele texte în formularea din ordonanţă.

Pentru titlul Capit.VI, urmăriţi amendamentul nr.15.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Modificat titlul, urmare admiterii amendamentului.

Art.32 şi art.33.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate în formularea din ordonanţă.

Titlul Capit.V.

Votat în formularea din ordonanţă.

Art.34 alin.1.

Votat în formularea din ordonanţă.

Art.34 alin.2, lit.c), urmăriţi amendamentul nr.16.

Admis amendamentul, modificat lit.c).

La alin.2.

Dacă pentru preambul şi lit.a) şi lit.b), aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat textul din ordonanţă pentru cele două alineate.

Art.35, art.36 şi art.37.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate textele din ordonanţă.

Titlul Capit.VI şi art.38, art.39, art.40, art.41, art.42 şi art.43, care este ultimul.

Nu sunt obiecţiuni.

Votate toate în formularea din ordonanţă.

Anexă.

Dacă la anexă aveţi obiecţiuni?

Votată în formularea din ordonanţă.

Am parcurs textele acestui proiect de lege.

M-am grăbit atunci când am spus că este un proiect de lege organică, crezând că este vorba de administraţie de autonomie locală. Este o lege ordinară, dar, oricum, am rămas cu un text în pronunţare şi rămâne acest text să fie dezbătut înainte de votul final, la data pe care o vom stabili.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că ne-am apropiat cu trei minute de ora terminării programului în plen.

Închidem şedinţa de astăzi.

După-amiază sunt activităţi în grupuri şi în comisiile permanente.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.