Dezbateri parlamentare

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Constantin Niţă şi Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din cei 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 282 deputaţi, 61 deputaţi sunt absenţi, din care 12 participă la alte acţiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor normative înscrise pe ordinea de zi, vă prezint pentru început o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent, în vederea transmiterii lor la comisii pentru avizare.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; Pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 octombrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 31 iulie 2003, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Uniunea Poştală Universală privind organizarea celui de al 23-lea Congres Poştal Universal la Bucureşti, semnat la Bucureşti la 20 iunie 2003, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.66/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru sănătate si familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.75/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 30 octombrie 2003.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 24 octombrie 2003.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.82/2003 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 noiembrie 2003.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1997 privind regimul paşapoartelor în România, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond,Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.85/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 6 noiembrie 2003.

12. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport, Comisia pentru sănătate si familie;pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2003.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, iniţiată de Georgiu Gingăraş (PSD), Ecaterina Andronescu (PSD), Anghel Stanciu (PSD), Asztalos Ferenc (UDMR), Anton Ionescu (PNL), Petru Andea (PSD), Iulian Mincu (PRM), George Crin Antonescu (PNL), Napoleon Antonescu (PSD), Mihai Baciu (PD), Mihai Baltă (PSD), Fotopolos Sotiris (minorităţi naţionale), Costel Ionescu (PRM), Ştefan Lăpădat (PRM), Victor Sorin Lepşa (PD), Paul Magheru (PRM), Ionel Marineci (PSD), Vasile Miron (PSD), Adrian Moisoiu (PRM), Petre Moldovan (PSD), Constantin Octavian Petruş (fără apartenenţă la grup parlamentar), Mihai Radan (minorităţi naţionale), Gheorghe Roşculeţ (PSD), Emil Rus (PRM), Vekov Karoly Ianos (UDMR), Ilie Ilaşcu (PRM), Sorin Mircea Oprescu (PSD), Ion Iliescu (PSD), Şerban Brădişteanu (PSD), Ion Cârciumaru (PRM), Constantin Găucan (PRM), Corin Penciuc (PNL), Ioan Pop de Popa (PSD), Mircea Laurenţiu Popescu (PSD), Vajda Borbala (UDMR), Ion Vela (PD) (419/2003).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret si sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 19 noiembrie 2003.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei de la Budapesta privind contractul de transport de mărfuri în navigaţia interioară (CMNI), adoptată la Conferinţa diplomatică organizată în comun de Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin, Comisia Dunării şi Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.), care s-a desfăşurat la Budapesta în perioada 25 septembrie - 3 octombrie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 29 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru industrii şi servicii;pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 octombrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

17. Propunerea legislativă privind declararea municipiului Lugoj "Oraş Martir al Revoluţiei din decembrie 1989", iniţiată de domnul deputat Viorel Coifan (PNL).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 27 octombrie 2003.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate, cu modificările şi completările ulterioare, iniţiată de Dan Grigore Rasovan (PSD), Ion Mocioalcă (PSD), Mihai Nicolescu (PSD), Ioan Bâldea (PRM).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 9 octombrie 2003, procedură de urgenţă.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Vă prezint în continuare o notă cuprinzând proiectele de lege care, potrivit art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, au fost depuse la Secretarul general al Camerei în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

Legea pentru ratificarea Acordului privind constituirea Consiliului de planificare a urgenţelor civil - militare pentru sud-estul Europei, deschis spre semnare la Sofia la 3 aprilie 2001;

Legea pentru ratificarea amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia europeană, prin schimb de scrisori, semnate la Bucureşti la 7 august 2002 şi la Bruxelles la 1 octombrie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, România", semnat la bruxelles la 16 noiembrie 2000 şi la Bucureşti la 22 decembrie 2000;

Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2002 privind echivalarea studiilor absolvite în instituţiile militare de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor cu studiile din instituţiile civile de învăţământ şi a stagiului efectuat în funcţii militare în Ministerul Administraţiei şi Internelor cu stagiul specific funcţiilor civile;

Legea pentru completarea art.6 din Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiu militar în cadrul Direcţiei Generale a serviciului Muncii în perioada 1950-1961;

Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia europeană, referitor la asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi a staţiei de epurare din Piatra Neamţ", judeţul Neamţ, România, semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003;

Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "reabilitarea staţiei de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău, judeţul Buzău, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 şi la Bucureşti la 31 martie 2003;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2003 pentru prelungirea termenului prevăzut la art.2 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.162/2002 privind acordarea de către Ministerul Administraţiei şi Internelor a unui avans în valoare de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr.110/2002 încheiat cu Societatea Comercială "ARO" - S.A. Câmpulung;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Fondul Global de Combatere a Sida, Tuberculozei şi Malariei privind acordarea a două credite nerambursabile pentru combaterea HIV/Sida şi tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003;

Legea pentru ratificarea amendamentului nr.1, convenit între Guvernul României şi Comisia europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bucureşti la 10 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 10 iulie 2002, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului Finalizarea lucrărilor şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti, România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001;

Legea pentru ratificarea amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 şi la Bucureşti la 10 martie 2003, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 şi la bucureşti la 10 octombrie 2001;

Legea pentru ratificarea amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2001 şi la bucureşti la 10 martie 2003, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru Politici Structurale de preaderare pentru măsura "îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă şi a celui al apelor uzate, în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România", semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 şi la bucureşti la 13 mai 2001;

Legea privind asocierea Guvernului României la Institutul European din Washington şi plata cotizaţiei de membru;

Legea pentru ratificarea amendamentului nr.2 convenit între Guvernul României şi Comisia europeană, prin schimb de scrisori semnate la Bruxelles la 9 august 2002 şi la bucureşti la 10 martie 2003, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru Politici Structurale de preaderare pentru măsura Reabilitarea şi modificarea sistemului de canalizare şi a sistemului de furnizare şi tratare a apelor uzate în Arad pentru protejarea râului Mureş, România, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 şi la bucureşti la 1 iunie 2001;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 din Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr.155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de combustibili pentru Societatea comercială de Producere a energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Deva - S.A. şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale;

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 54/2003 privind acordarea de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului către Societatea Comercială Aro S.A. Câmpulung a unor sume de bani necesare finalizării unor contracte comerciale;

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat;

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantităţii de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administraţia Naţională a rezervelor de stat în anul 2001.

Vreau să vă înştiinţez, stimaţi colegi, că am primit de la Ministerul Justiţiei o cerere de ridicare a imunităţii parlamentare şi încuviinţarea de trimitere în judecată a domnului deputat Ráduly Róbert Kálmán pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă produsă de art.184 alin. 2 şi 3 din Codul penal. Această cerere urmează să fie trimisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care, în termen de 30 de zile, va întocmi raportul în conformitate cu prevederile art.182 alin.5 din regulamentul Camerei Deputaţilor.

După primirea raportului de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi urmează să sesizăm grupul parlamentar din care face parte colegul nostru pentru a-şi expune şi grupul opinia.

Primul proiect normativ înscris la ordinea de zi de astăzi, este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind condiţiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agricultură şi silvicultură.

La pct.1 şi 2, comisia de mediere ne propune soluţiile Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri şi nici vot.

Pct.3, 4, 5, tot variantele Camerei Deputaţilor. Nu se fac dezbateri.

La pct.6, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.7, 8 şi 9, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat.

Pct.10, tot varianta Camerei Deputaţilor.

De asemenea, la pct.11, 12, 13, 14, 15 şi 16 soluţia propusă de comisie este a Camerei Deputaţilor. potrivit regulamentului nostru, nu se mai dezbat şi nu se supun votului. vom supune votului final raportul de mediere joi, când este zi destinată acestui scop.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale de seră.

Pct.1 şi 2, textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Pdt.3 şi 4, tot textele Senatului, propuse în unanimitate de comisie. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate, ambele, în unanimitate.

Pct.5, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.6, text comun, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.7 şi 8, variantele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate ambele în unanimitate.

Pct.9, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.10, 11 şi 12, în toate cazurile, variantele Senatului. Dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni? Votate, toate 3, în unanimitate.

Pct.13 şi 14, tot variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

la pct.15, varianta Camerei Deputaţilor, acesta se socoteşte, potrivit regulamentului nostru, aprobat fără dezbateri.

Vom supune raportul votului final în şedinţa de vot final.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2002.

Pct.1, text comun. dacă aveţi obiecţiuni? Voturi împotrivă? Votat în unanimitate.

Pct.2, tot text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3, varianta Senatului, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.4, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.5, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.6, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.7, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.8 şi 9, care este şi ultimul, ambele variantele Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votate, ambele, în unanimitate.

Vom supune şi acest raport votului final, asemenea celorlalte două, în ziua de joi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind vânzarea produselor şi garanţiilor asociate ale acestora.

Pct.1, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.2, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3, varianta Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Îl vom supune votului final în şedinţa de joi.

La pct.6, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2003.

Pct. 1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.2, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3, 4, 5 variantele Camerei Deputaţilor, nu se dezbat, nu se supun votului.

La pct. 6, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.7, tot text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.8, varianta Camerei Deputaţilor pentru alin.1 şi 2 de la art.10. Votate în unanimitate, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, fără dezbatere.

Alin.3, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Alin.5 text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.9, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate, nu se votează.

Pct.10 şi 11, tot textele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se votează.

Pct.12, tot textul Camerei Deputaţilor, aceeaşi soluţie.

Pct.13 şi 14 tot variantele Camerei Deputaţilor. Aceeaşi soluţie.

Pct.15, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.16, 17 şi 18, care e şi ultimul, în toate trei cazurile comisia şi-a însuşit punctul de vedere al Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat aceste puncte.

Socotindu-se votate, vom supune raportul votului final joi.

La pct.7, proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru Dreptul Dezvoltării.

Din partea iniţiatorului, vă rog să prezentaţi acest text.

Doamna Simona Teodoroiu:

Sunt secretar de stat Simona Teodoroiu de la Ministerul Justiţiei.

Vă rog să-mi permiteţi să supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru Dreptul Dezvoltării (IDLO-) adoptat la Roma la 5 februarie 1988, aşa cum a fost modificat la 1 iulie 2002, subliniind că este organizaţie care se bucură de larg sprijin şi recunoaştere internaţională din partea principalelor organisme, precum şi de colaborare cu mari bănci, universităţi prestigioase din lume. Considerăm utilă şi oportună aderarea României la IDLO, dobândirea calităţii de membru fiind de natură să sprijine eforturile depuse de ţara noastră în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi structurile euro-atlantice, cu atât mai mult cu cât unul dintre cele mai importante obiective ale acestei organizării internaţionale pentru 2003 îl constituie punerea în aplicare a unui program de dezvoltare juridică în ţările din sud-estul Europei, inclusiv în România, care vizează lupta împotriva corupţiei, sprijinirea reformei sistemului judiciar, promovarea relaţiilor economice, comerţului, investiţiilor şi dezvoltarea unor programe regionale în aceste ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnule Marin, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul pentru înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru dreptul dezvoltării IDLO, adoptat la Roma la 5 februarie 1988, aşa cum a fost modificat la 1 iulie 2002.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 8 septembrie 2003. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea aderării României la Acordul privind înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru Dreptul Dezvoltării, adoptat la Roma la 5 februarie 1988, aşa cum a fost modificat la 1 iulie 2002. Fac precizarea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptată de către Senat. La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Textul art.unic care conţine dispoziţia de aderare la acord, pe care îl aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar şi o lege care priveşte o ratificare la un acord internaţional, important să intre în vigoare şi având în vedere că a fost votat deja şi de Senat, îl supun votului dumneavoastră cu condiţia art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

Din partea Ministerului Finanţelor, cine prezintă?

Vă rog să vă şi prezentaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Jiru Enache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Enache jiru, sunt secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Prin prezentul act normativ s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizării de investiţii de către persoane fizice şi juridice din fiecare stat pe teritoriul celuilalt stat. Prevederile Acordului se referă, în principal, la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor prin acordarea unui tratament just şi echitabil, nu mai puţin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractată investiţiilor; condiţiile concrete în care se pot lua măsuri de expropriere împotriva investiţiilor efectuate de investitorii celeilalte părţi contractante; garantarea transferului liber în valută convertibilă al veniturilor obţinute din investiţii şi al sumelor rezultate din vânzarea totală sau parţială, ori lichidarea unei investiţii; modul de soluţionare al diferendelor între părţile contractante. Este de precizat că aplicarea prevederilor acordului şi investiţiilor efectuate de către investitorii fiecărei părţi anterior intrării în vigoare a acestui acord, cu excepţia diferendelor survenite înainte de intrarea sa în vigoare.

Senatul a adoptat actul normativ în 8 septembrie, comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a întocmit raport de adoptare în forma Senatului, iar Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei să se prezinte întâi raportul şi apoi domnul Damian Brudaşca.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republice Islamice Iran privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Teheran la 26 ianuarie 2003.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 septembrie 2003. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ al Comisiei pentru politică externă şi al Comisiei pentru buget, finanţe.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea ratificării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Teheran la 26 ianuarie 2003. Menţionez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudaşca.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost discutat şi s-a acordat aviz favorabil şi în cadrul Comisiei de politică externă. Şi cu acel prilej, şi doresc să o fac şi aici, am subliniat importanţa ajungerii la încheierea în primul rând a unui asemenea acord între Guvernul României şi Guvernul Republice Islamice Iran, având în vedere potenţialul excepţional pe care îl oferă această relaţie pentru dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase. Mă adresez dumneavoastră şi în calitate de preşedinte al Grupului de prietenie România - Republica Islamică Iran şi susţin din tot sufletul adoptarea în forma propusă de către Comisia economică, şi de fapt adoptată şi de Senat, a acestui proiect de lege cu singura rugăminte ca Guvernul României să încerce să depăşească situaţiile conjuncturale care sunt create artificial, şi în vreme ce economia românească este ţinută la zid, economiile unor state care nouă ne spun că nu este bine să avem relaţii cu această ţară ele devin tot mai agresive şi ne-a ocupat şi ne ocupă în continuare locuri în sectoare cheie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Trecem atunci la dezbaterea proiectului începând cu titlul legii. Dacă sunt obiecţiuni. Votat titlul în forma adoptată de Senat.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţiile de ratificare a acordului, acord pe care îl găsiţi anexat în proiectul de lege. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de ratificarea unui acord internaţional în cadrul unui proiect de lege cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege, în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2003. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia de industrie, domnule preşedinte Antal, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem 5 minute pentru dezbateri şi un minut pentru intervenţii dacă sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei de urgenţă.

La titlul proiectului de lege nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2003. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.3, 4, 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.6, 7, 8. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.9, 10, 11. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Anexa nr.1 cu amendamentele la Anexa Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votată anexa în unanimitate.

La Anexa nr.2, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votată şi Anexa nr.2 în unanimitate.

Două anexe sunt, domnule preşedinte Antal? Doar două sunt. Apendicele face parte din Anexa nr.2.

Am parcurs acest proiect de lege. Şi aici este vorba de o convenţie internaţională. Proiectul de lege are caracter ordinar.

Îl supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră, potrivit art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Proiect de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind învăţământul rural.

Din partea iniţiatorului cine îl prezintă?

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Enache Jiru:

Mulţumesc.

Prin prezentul act normativ se ratifică împrumutul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind învăţământul rural. Acest împrumut are o valoare de 60 de milioane de dolari şi se realizează pe o perioadă de 6 ani, ca proiect.

Împrumutul se angajează pe o perioadă de 17 ani, cu 4 ani perioada de graţie şi o dobândă egală cu LIBOR plus 0,75%.

De asemenea, Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare mai percepe un comision de 1%, aplicat la valoarea totală a împrumutului şi un comision de angajament de 0,25% pe an.

Costul total al proiectului este de 91 de milioane de dolari şi se finanţează din acest împrumut de 60 de milioane. Contribuţia de la bugetul de stat sau contribuţia României este de 30 de milioane de dolari şi 1 milion de dolari contribuţie a comunităţilor locale.

Principalele obiective ce vor fi finanţate de acest împrumut se referă la pregătirea profesorilor, calificarea a circa 4.000 de cadre didactice necalificate, asigurarea utilităţilor de bază şi mobilier pentru circa 1.500 de şcoli, asigurarea unui minim de materiale didactice pentru unităţile şcolare rurale.

De asemenea, proiectul mai are îmbunătăţirea relaţiilor comunitate - şcoală, prin acordarea unor granturi în valoare de până la 7.000 de dolari unităţilor şcolare, pentru activităţi de atelier.

Este de remarcat că circa 90% din sumele împrumutului vor fi utilizate pentru achiziţii care se vor procura de pe plan local.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind învăţământul rural, semnat la Bucureşti la 23 mai 2003, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de Senat şi suntem în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să participe la dezbateri? Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul acestuia aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

Articolul 1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 3, 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele în unanimitate.

Articolele 5, 6. Votate în unanimitate.

Este vorba, stimaţi colegi, tot de ratificarea unui acord. Proiectul de lege are caracter ordinar. Îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art. 74 alin. 2.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Punctul 11. Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a infrastructurii şcolare din România.

Poftiţi, din partea iniţiatorului, să prezentaţi acest proiect.

Domnul Enache Jiru:

Mulţumesc.

Acest proiect se numeşte Proiect de reabilitare a infrastructurii şcolare din România şi el se referă la întreaga infrastructură şcolară, spre deosebire de celălalt împrumut, care era dedicat mediului rural.

Acest proiect este în valoare de 201 milioane EURO şi el este finanţat din acest împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, este un împrumut contractat pe o perioadă de 25 de ani, din care o perioadă de graţie de 6 ani, dobânda este foarte redusă, este o dobândă la care se finanţează banca de pe piaţa de capital plus o marjă care acoperă doar cheltuielile administrative ale băncii. De regulă, este până în 0,5% pe an.

Rambursarea împrumutului şi plata dobânzilor, precum şi a tuturor costurilor aferente se va face de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Proiectul va fi finanţat mai departe de către celălalt împrumut, care urmează pe ordinea de zi, în valoare de 43,5 milioane de EURO de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar contribuţia bugetului de stat, contribuţia României este în valoare de 26,5 milioane EURO. Contribuţia României, de fapt, va acoperi taxele şi impozitele datorate pe teritoriul României.

Principalele activităţi din cadrul acestui proiect sunt: reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu mobilier a circa 700 de unităţi şcolare din mediul rural şi 300 de unităţi şcolare din mediul urban, reconstruirea şi dotarea cu mobilier a circa 370 de şcoli din chirpici, finalizarea şi reabilitarea a 10 cămine studenţeşti din 9 judeţe, reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 44 de tabere şcolare din 10 judeţe.

Agenţia de implementare a acestui proiect este sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Ministerul Finanţelor propune şi susţine adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Cu privire la Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a infrastructurii şcolare din România, semnat la Bucureşti la 11 iulie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci s-a pronunţat în mod favorabil, s-au avut în vedere şi avizele de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi Consiliul Legislativ. Propunem dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat.

Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri? Trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând cu titlul acestuia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolele 1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolele 3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolele 5 şi 6. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Fiind vorba de ratificarea unui acord favorabil României, acord internaţional, legea are caracter ordinar. O voi supune votului dumneavoastră în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

La pct. 12, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului - cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii şcolare din România.

Rog iniţiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul Enache Jiru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest împrumut finanţează acelaşi proiect care a fost prevăzut la punctul anterior pe ordinea de zi, respectiv Proiectul de reabilitare a infrastructurii şcolare. Obiectivele acestui împrumut sunt cele prevăzute pe care le-am exemplificat mai devreme, de aceea, nu o să vă mai răpesc timpul şi propunem aceeaşi chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnule deputat Baltă, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma examinării Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii şcolare din România, semnat la Bucureşti la 11 iulie 2003, în şedinţa din 1 octombrie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textului acestui proiect de lege, începând cu titlul acesteia.

Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Articolele 1, 2, 3. Nu aveţi nici un fel de obiecţiuni la vreunul dintre ele. Votate toate în unanimitate.

Articolele 4, 5 şi 6. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Supunem şi acest proiect de acord internaţional votului dumneavoastră în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru asistenţă comunitară în domeniul securităţii nucleare pentru anul 2002 pentru România.

Din partea iniţiatorului cine îl prezintă? Domnul secretar de stat Andrei Popescu.

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Programul orizontal PHARE 2002 în domeniul siguranţei nucleare, Comisia Europeană acordă asistenţă pentru îmbunătăţirea securităţii nucleare în ţările candidate beneficiare. Prin Memorandumul de finanţare încheiat cu România, valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate ţării noastre este de 0,5 milioane EURO. Proiectul pentru care s-au alocat aceste fonduri are drept obiectiv elaborarea unui raport preliminar asupra analizei de securitate pentru depozitul de deşeuri radioactive de joasă activitate de la Băiţa, Bihor.

Evaluarea securităţii depozitului reprezintă o problemă cheie pentru autorităţile de reglementare române, care trebuie să elibereze autorizaţia de securitate nucleară după 2005. Rezultatele proiectului vor permite, totodată, se determine dacă amplasamentul Băiţa - Bihor, poate fi utilizat aşa cum se intenţionează, pentru depozitarea deşeurilor rezultate prin dezafectarea reactorului de cercetare de la Măgurele.

Acest proiect răspunde şi recomandărilor din raportul Consiliului Euro-Atom din iunie 2001 privind securitatea nucleară, în contextul extinderii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Baltă, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru asistenţă comunitară în domeniul securităţii nucleare pentru anul 2002 pentru România, semnat la Bucureşti la 23 ianuarie 2003, în şedinţa din 1 octombrie 2003, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma adoptată de Senat. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, începând cu titlul acestuia.

Dacă la titlu aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 1 al ordonanţei, care cuprinde dispoziţia de ratificare a memorandumului de finanţare. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, aprobarea unui acord internaţional, îl supun votului dumneavoastră în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Ultimul proiect care vizează ratificarea unor acorduri internaţionale este cel de la pct. 14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2003 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 20 martie 2003, la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul RO 9904 pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesională.

Aveţi cuvântul, domnule Andrei Popescu.

Domnul Andrei Popescu:

De această dată ne aflăm pe terenul unui Addendum care conţine patru mari articole. Esenţa acestui Addendum este că perioada de efectuare a plăţilor pentru componentele lucrări publice şi finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii se extinde cu 11 luni, până la 30 noiembrie 2004.

Întrebarea care s-ar pune este de ce această extindere, tocmai datorită faptului că România a reuşit să contracteze suma integrală propusă iniţial pentru Programul RICOP, dar datorită dimensiunii foarte mari a programului, a complexităţii acestuia şi datorită procedurilor foarte stricte a Programului PHARE a fost necesară o extindere a perioadei de plăţi până la sfârşitul lunii noiembrie 2003.

Prin aceasta se asigură finalizarea rapoartelor şi plăţilor pentru supravegherea celor 11 proiecte de lucrări publice de peste 300.000 de EURO, astfel încât să fie acoperită perioada de garanţie de 12 luni, să fie emis certificatul de performanţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Grigoraş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru buget.

Domnul Neculai Grigoraş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a întocmit raport favorabil cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2003 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanţare pentru restructurarea întreprinderilor şi reconversie profesională, propune dezbaterea şi adoptarea în forma adoptată de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenţa unei legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând cu titlul acesteia. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr. 45/2003. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanţei. Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a Addendumului, Addendum pe care-l aveţi anexat. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Suntem în prezenţa unui proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanţe de ratificare a unui acord internaţional. Proiectul are caracter ordinar. Îl supun votului dumneavoastră, în condiţiile art. 74 alin. 2 din Constituţie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, la pct. 15 de pe ordinea de zi: Reexaminarea Legii privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Din partea iniţiatorilor cine prezintă? Poftiţi, domnule, aveţi cuvântul. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Petru Pană:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt secretar de stat şi şef al Oficiului Central de Stat pentru Problemele Speciale ale Guvernului.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raport de reexaminare asupra Proiectului de Lege privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, în forma în care a fost redactat de Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor.

Precizăm că solicitările cererii de reexaminare au fost considerate întemeiate de către Senat şi prin votul său, în şedinţa din 11 septembrie a fost de acord cu această reexaminare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marcu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulament, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în vederea reexaminării cu Proiectul de Lege privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. Nu au fost sesizate comisii pentru avizare.

Preşedintele României s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a două alineate din art. 11, nr. 3 şi 4 din Legea privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, trimisă la Administraţia Prezidenţială pentru promulgare.

Membrii comisiei au constatat obiectivitatea solicitării de reexaminare, exprimându-şi acordul cu forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din 26, iar Senatul a reexaminat Legea privind pregătirea economiei naţionale pe 11 septembrie.

În urma reexaminării, în şedinţa din 23 septembrie, cu unanimitate de voturi pentru comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri?

Stimaţi colegi,

Cererea de reexaminare vizează două alineate, aşa cum a precizat domnul vicepreşedinte Tudor în raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la forma adoptată de către Senat la alin. 3 şi 4 de la art. 11 din proiectul de lege? Votat forma adoptată de către Senat, în unanimitate.

Dacă există alte obiecţiuni? Neexistând, Camera Deputaţilor votează proiectul de lege trimis spre reexaminare de către preşedintele României, în forma adoptată de către Senat. Fiind vorba de o lege cu caracter organic vom supune proiectul de lege votului final în şedinţa de joi.

Următorul proiect, cel de la pct. 16: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind producţia, importul şi comercializarea uleiurilor minerale. Suntem în procedură de urgenţă. Comisia de industrii rog să propună timpii de dezbatere.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a adoptat acest proiect de lege în forma transmisă de iniţiator. Ca atare, propunem 5 minute pentru discuţii pe fond, dacă sunt şi 1 minut pentru o intervenţie, dacă va fi cazul.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveţi obiecţiuni? Votat în forma iniţiatorului.

La cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr. 30/2003, dacă sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate formula iniţiatorului.

La titlul ordonanţei de urgenţă? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 1, 2, 3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolele 5 şi 6. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolele 7, 8, 9, 10 şi 11. Nu sunt obiecţiuni. Votate toate în unanimitate.

Articolele 12, 13 şi 14. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Articolele 15, 16, 17 şi 18. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Acesta are caracter de lege organică. În asemenea condiţii, îl vom supune votului final joi.

Punctul 17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2003 privind înfiinţarea Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV.

Rog iniţiatorul să-l prezinte.

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 42 din 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 412 din 2002 privind navigaţia civilă, Ministerului Transporturilor îi revine funcţia de pregătire şi perfecţionare a personalului de pe mijloacele de transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, conexe şi auxiliare. Conform anexei 2 la Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 această funcţie s-a exprimat prin două unităţi cu finanţare extrabugetară, în subordinea ministerului: una destinată personalului din marina civilă şi exploatare portuară, cealaltă pentru personalul din navigaţia fluvială.

Ca stat membru al organizaţiei maritime internaţionale, România a aderat la convenţiile internaţionale în domeniu, iar în conformitate cu Directiva nr. 2001/25 a Parlamentului European şi a Consiliului, statele membre desemnează autorităţi şi instituţii care asigură instruirea personalului navigabil.

Având în vedere evoluţia actuală şi cererea de calificare a personalului maritim, respectiv fluvial, ministerul nostru a înfiinţat Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, instituţie publică în subordinea ministerului, cu autofinanţare, prin fuzionarea celor două centre.

Monitorizarea de către Organizaţia maritimă internaţională a statelor care respectă integral dispoziţiile convenţiei privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare, atestare, efectuare servicii de cart a condus la recunoaşterea calităţii serviciilor prestate la noi, astfel încât toate cursurile de pregătire şi perfecţionare în domeniu, precum şi certificatele şi brevetele eliberate de autorităţile române beneficiază de recunoaştere internaţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Antal, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ordonanţa nr. 33 din 2003 privind înfiinţarea Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, încă din ianuarie 2003. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci în februarie 2003 şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, tot în februarie 2003.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri asupra proiectului de lege au avut loc în şedinţa comisiei din 24 septembrie 2003. La lucrările comisiei au participat specialiştii din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, sub conducerea domnului secretar de stat Traian Panait.

Comisia, practic, a făcut o modificare, şi anume la art. 1, alin. 3 şi 5 au fost abrogate, având în vedere faptul că între timp a apărut Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 449 din 2003 şi aceste prevederi au fost prevăzute în regulamentul de aplicare. Şi am mai făcut o singură modificare, şi anume, am modificat denumirea ministerului în denumirea actuală, unde a mai intrat şi activitatea de turism. La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 25 de deputaţi, membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat în unanimitate. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră, domnilor deputaţi, doreşte cineva să intervină la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege şi a ordonanţei.

La titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Adoptat amendamentul, modificat conţinutul articolului unic.

La titlul ordonanţei, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanţă, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 4. Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, modificat art. 1 potrivit acestui amendament.

La art. 2, dacă aveţi obiecţiuni, comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formula din ordonanţă.

La art. 3 şi 4, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votate, ambele, în formula din ordonanţă.

Art. 5? Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate în formula din ordonanţă.

La art. 6? Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate textul din ordonanţă.

La art. 7 alin. 1, comisia nu a avut obiecţiuni. Nici dumneavoastră.

Votat în formula din ordonanţă.

Pentru alin. 2 şi 3 din art. 7, comisia modifică aceste texte, prin amendamentul nr. 10, urmăriţi-l la pag. 8.

Admis amendamentul, modificate alin. 2 şi 3 din art. 7.

Art. 8? Comisia nu are obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Art. 9, urmăriţi amendamentul nr. 12.

Admis amendamentul, modificat art. 9.

Pentru art. 10, comisia nu a mai avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate, în formula din ordonanţă.

Am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final joi, în ziua stabilită pentru acest scop.

La pct. 18 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2003.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii, domnule preşedinte Antal, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia a făcut doar precizări în textul acestei ordonanţe, ca atare, propunem pentru dezbateri generale 3 minute şi câte un minut pentru intervenţii, dacă sunt. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Dacă există vreo observaţie prealabilă?

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Textul articolul unic. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2.

Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

La titlul ordonanţei de urgenţă, dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art. 1 alin. 1, urmăriţi amendamentul nr. 4.

Adoptat amendamentul, modificat alin. 1 din art. 1.

Pentru alin. 2, nu sunt obiecţiuni din partea comisiei, nici a dumneavoastră.

Votat în formularea ordonanţei.

Alin. 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 4 de la acest alineat? Nu sunt obiecţiuni.

Votat amendamentul, modificat alin. 3.

Art. 2. Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în formularea din ordonanţă.

Art. 3. Urmăriţi amendamentul nr. 6.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul, modificat art. 3.

Art. 4. Nu sunt obiecţii.

Votat textul ordonanţei.

(Domnul deputat Emil Boc solicită să ia cuvântul.)

Staţi un pic! Din partea comisiei, domnule preşedinte Antal, veniţi puţin!

Ştiam că Partidul Democrat se manifestă zgomotos când nu i se dă cuvântul...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Acum nu mai e PD, e o alianţă!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc, înţeleg că aveţi o intervenţie; la care din textele ordonanţei?

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc că aveţi ochi şi pentru opoziţie. Noi am încercat să fim disciplinaţi, să ridicăm mâna, dar aţi avut ochi numai pentru Putere. Înţelegem, parfumul puterii, întotdeauna e mai tare, e mai puternic...

Domnule preşedinte,

Noi aveam la titlul ordonanţei o simplă precizare, care nu schimbă datele problemei pe care am discutat-o. Am observat faptul că în avizul Consiliului Legislativ la această ordonanţă de urgenţă sunt câteva observaţii şi am dori, din partea iniţiatorului să se facă aceste precizări, cu privire la existenţa "cazului excepţional" necesar emiterii acestei ordonanţe de urgenţă. Se spune, în avizul Consiliului Legislativ: "Semnalăm că din ansamblul reglementării propuse nu rezultă existenţa "cazului excepţional", în sensul definit de Curtea Constituţională prin mai multe decizii".

Şi întrebarea noastră era adresată iniţiatorului: în ce constă acest "caz excepţional", necesar adoptării acestei ordonanţe de urgenţă, din moment ce şi Consiliul Legislativ a constatat, nu numai Parlamentul, nu numai autoritatea legiuitoare, inexistenţa acestuia?

Şi, în al doilea rând, dacă, prin această subvenţionare a dobânzilor aferente creditelor ipotecare nu realizăm, în fapt, o discriminare, în sensul că acei cetăţeni care au posibilitatea să-şi construiască prin ANL o locuinţă, prin resursele proprii pe care le au, ar trebui să fie în continuare susţinuţi de stat, prin subvenţionarea dobânzilor aferente creditului ipotecar.

Noi apreciem că pentru aceştia simpla posibilitate a creditului ipotecar reprezintă deja o soluţie, reprezintă un ajutor din partea statului, şi că ANL-ul ar trebui să-şi concentreze şi focalizeze atenţia pe locuinţele sociale, adică, pe acele locuinţe atât de necesare celei mai largi şi mai numeroase părţi a populaţiei, pentru care resursele materiale sunt imposibil de întrunit pentru a construi a locuinţă.

Deci, dacă prin această subvenţionare a creditelor ipotecare, de fapt, noi îi avantajăm pe cei care dispun de resurse financiare, în detrimentul acelora care nu au resurse financiare şi nu au acces la o locuinţă socială, în sensul legii?

Cu aceste două precizări şi cu lămuriri din partea iniţiatorilor, noi nu mai avem alte observaţii. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea iniţiatorului, poftiţi şi daţi explicaţiile solicitate. Şi spuneţi-mi şi mie câte articole are ordonanţa, cinci sau şase? Că se termină cu 6?

Domnul Dan Banciu:

Aşa cum s-a discutat şi în cadrul comisiei şi s-au făcut precizările necesare, acordarea celor 4 puncte procentuale - subvenţie se referă numai la prima locuinţă. Nu se face nici un fel de discriminare, este valabil pentru oricine, la prima locuinţă şi atât. Deci, nu se favorizează vreo anume categorie socială. Locuinţele sociale sunt din alte fonduri prevăzute, aici este vorba de o sprijinire a populaţiei, de a accede la o locuinţă proprietate personală.

Ideea de "urgenţă" a devenit în momentul în care ne-am confruntat, faţă de prima formă, cu nişte modificări obligatorii, necesare, de a ne alinia sistemului general european de creditare, şi atunci, trebuiau făcute modificările în timp, ca să fim într-o formulă unanim acceptată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Pentru art. 5, care a fost numerotat din greşeală 6, comisia, prin amendamentul nr. 8, propune o uşoară modificare a acestuia, cât priveşte denumirea ministerului.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 8?

Adoptat amendamentul, modificat textul art. 5.

Am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final în ziua de joi.

La pct. 19 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.

Procedură? Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a cutumei pe care noi o avem în Comitetul ordinii de zi, în afară de rapoartele de mediere şi acordurile internaţionale, pot figura pe ordinea de zi, dar nu pot fi dezbătute în plenul Camerei proiecte de lege înainte de expirarea termenului de 8 zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru ca toţi colegii noştri să poată avea acces la aceste rapoarte, dezbătute în comisii. Aici, suntem în prezenţa unui raport care s-a elaborat joi (deci, în ziua când deputaţii au plecat în teritoriu), iar astăzi s-au întors şi au găsit pe ordinea de zi un proiect pe care nu au avut posibilitatea fizică să-l analizeze şi să-şi poată formula un punct de vedere.

Deci, dincolo de aspectul regulamentar, care cere un interval de 8 zile de la data distribuirii raportului până la data discutării în plen, de data aceasta ne aflăm şi în prezenţa unei imposibilităţi fizice de a consulta şi a ne forma un punct de vedere cu privire la un proiect de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

De aceea, vă rugăm să lăsaţi punctul acesta, 19, scadent pentru o dată ulterioară pe ordinea de zi, după îndeplinirea termenului regulamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ca să nu creăm discuţii suplimentare, perturbând ordinea de zi în continuare, vă propun să îl lăsăm, acest proiect, pentru a se împlini termenul prevăzut de regulament.

La pct. 20 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 9/2003.

Suntem în procedură de urgenţă şi suntem în continuarea dezbaterilor. Doamnă preşedintă Smaranda Dobrescu, vă rog să ne reamintiţi în ce stadiu se află acest proiect şi, pe urmă, să propuneţi timpii de dezbatere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Până acum, plenul Camerei a parcurs 29 de puncte din Ordonanţa de urgenţă nr. 9 şi ultimul lucru care s-a discutat şi a fost votat este pct. 7 din raport, urmând să reluăm cu pct. 30 din ordonanţa de urgenţă.

Vă propun în continuare, pentru că mai sunt puţine puncte în raport şi doar un singur amendament respins, un timp total de 15 minute şi luări de cuvânt de un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă aprobaţi această propunere?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-au aprobat timpii de dezbatere.

Aţi reţinut, pct. 7 din raport, cu privire la pct. 29 din ordonanţă, a fost votat.

La pct. 30, cel cu privire la art. 129 sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

Pct. 31, urmăriţi amendamentul nr. 8. Nu sunt obiecţii.

Votat amendamentul, modificat pct. 31.

După pct. 31, prin amendamentul nr. 9, comisia propune introducerea unui text nou, 31¹.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, se introduce acest text.

La pct. 32, 33, comisia nu a mai avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră?

Votate în unanimitate.

După pct. 33, prin amendamentul nr. 10, comisia propune un text nou - 33¹.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul şi se introduce acest text.

La pct. 34? Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

După pct. 34, prin amendamentul nr. 11, comisia propune introducerea a trei articole noi: 34, 34², 34³.

Dacă la vreunul din acestea aveţi obiecţiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Pct. 35? Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

Art. II. Urmăriţi amendamentul nr. 12, comisia propune abrogarea lit. b).

Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat amendamentul.

Deci, din art. II rămâne doar lit. a), şi atunci, nu se mai justifică numerotarea. Rog comisia şi staff-ul tehnic să înregistreze acest lucru, că nu se mai justifică menţionarea lit. a).

Art. III. Urmăriţi amendamentul nr. 13.

Admis amendamentul, modificat art. III în întregime.

După art. III, urmăriţi amendamentul nr. 14, comisia propune două articole noi: III¹, III², dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr. 14, introduse cele două texte.

După art. IV, care va fi renumerotat, probabil. Nu probabil, ci sigur. Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate.

După art. IV actual, prin amendamentul nr. 15, comisia propune un art. IV¹, nou, dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, se introduce acest nou text.

Actualul art. V? Nu sunt obiecţii.

Votat în unanimitate, în formula ordonanţei.

Am parcurs textele acestui proiect de lege şi ale Ordonanţei de urgenţă nr. 9/2003. Voi supune proiectul votului final în şedinţa de luni.

Pct. 21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2003.

Domnul Nicu Mircea Toader (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog!

Domnul Nicu Mircea Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea către Comisia pentru industrii şi servicii a acestei ordonanţe care a fost discutată în fond la Comisia pentru apărare, deoarece sunt stupefiat de o condiţie privind achiziţia acestei nave, care costă 130 de mii de euro (nu contest, nu ştiu cum arată această navă), dar ca transportul ei să coste 188 de mii de euro mi se pare stupefiant! Şi solicit reîntoarcerea la o comisie de specialitate, respectiv, la Comisia pentru industrii şi servicii, să ni se prezinte acest decont de transport. Firma Militzer & Muench - Bulgaria este un expeditor de marfă din Germania, care are o filială în Bulgaria, are şi în România filială, dacă vreţi să ştiţi, şi vrem să vedem cum a fost calculat acest preţ. Transportul pentru orice navă care e transportată pe o asemenea distanţă nu poate să coste mai mult de 20-25 de mii de euro. La 188 de mii de euro, mi se pare total dubios!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru că, după ce am trimite-o la Comisia pentru industrii şi servicii, v-aţi putea gândi să o trimitem şi la Comisia pentru buget, care se ocupă de preţuri, eu zic, mai înainte, să ascultăm o explicaţie din partea iniţiatorului. Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2003 privind aprobarea achiziţionării de către Ministerul Administraţiei a navei maritime de patrulare este consecinţa unor angajamente ale României de a-şi asigura, din perspectiva integrării în Uniunea Europeană, frontierele sale, care vor deveni frontiere sau graniţe externe ale Uniunii Europene, împotriva actelor de contrabandă, a migraţiei ilegale, a traficului de droguri, de armament, de muniţie şi materiale periculoase, poluării deliberate a mediului acvatic, în special în zona contiguă. Pentru aceasta, Ministerul Administraţiei a proiectat şi implementat un sistem integrat de securizare a frontierelor de stat.

O componentă fundamentală a sistemului integrat de securizare şi o etapă a implementării acestuia este subsistemul de mobilitate navală a Poliţiei de frontieră. Prin realizarea sistemului integrat de securizare a frontierei, se urmăreşte şi înlocuirea navelor maritime aflate în prezent în dotarea Poliţiei de frontieră, care au caracteristici tehnice şi operaţionale reduse, echipaje mari, consumuri ridicate de combustibil, sunt uzate fizic şi moral, motiv pentru care nu mai prezintă siguranţă în exploatare şi nici eficienţă în protecţia frontierei, existând riscul evident de neîndeplinire a misiunilor şi angajamentelor asumate.

Din punct de vedere tehnic, navele aflate în dotarea Poliţiei de frontieră sunt în stare critică, având durata normală de utilizare depăşită şi necesită executarea de urgenţă a unor reparaţii capitale.

Datorită fondurilor limitate de care dispune, având în vedere şi costurile ridicate, de aproximativ 10-15 milioane de euro pentru o navă nou-construită, Poliţia de frontieră intenţionează să achiziţioneze într-o primă etapă nave maritime pentru supraveghere, aflate în folosinţa unor structuri similare din ţările Uniunii Europene, care, din punct de vedere operaţional şi tehnic, sunt superioare celor utilizate în prezent, urmând ca într-o etapă ulterioară, în funcţie de resursele financiare pe care le va avea la dispoziţie, să se doteze cu nave noi, cu caracteristici performante.

Având în vedere că în prezent nu sunt asigurate condiţiile necesare pentru îndeplinirea misiunilor de control, intervenţie şi supraveghere a zonei contigue şi a zonei economice exclusive a României, s-a impus dotarea în regim de urgenţă a Poliţiei de frontieră cu cel puţin o navă care să corespundă misiunilor specifice. Urmare a unui schimb de scrisori, efectuat între conducerea Ministerului de Interne (la momentul respectiv) şi Ministerului Federal de Interne din Republica Federală Germania, precum şi a unor analize privind starea tehnică şi de funcţionare a navelor utilizate de Poliţia de frontieră germană, a fost identificată nava care face obiectul ordonanţei de urgenţă şi menţionăm că această navă corespunde misiunilor specifice Poliţiei de frontieră române şi va putea fi utilizată pentru o lungă perioadă de timp.

Având în vedere aceste considerente, ca şi faptul că fondurile necesare achiziţionării şi transportului în ţară ale acestei nave au fost incluse în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost adoptată de către Guvern prezenta ordonanţă de urgenţă, prin care s-a aprobat achiziţionarea de către minister, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, a navei maritime de patrulare tip P - 157, aparţinând Poliţiei federale de frontieră germane, la preţul de 130 de mii de euro, precum şi a serviciului de transport al navei până în Portul Constanţa, prin Militzer & Munech - Bulgaria, la preţul de 188 de mii de euro.

Punctual, la întrebarea dumneavoastră. Preţul navei este de 130 de mii de euro, pentru că este un cadou, practic, din partea Germaniei, iar preţul de 188 de mii de euro transportul este un preţ real, acesta este preţul transportului.

Domnul Nicu Mircea Toader (din sală):

Pe ce criterii?

Domnul Mircea Alexandru:

Criteriu: pentru a se achiziţiona serviciul de transport, au fost solicitate oferte de preţ care să includă transport, încărcare, descărcare, asigurare, taxe şi comisioane aferente, precum şi angajarea unui comandant care să asigure deplasarea navei maritime din portul păzit al Poliţiei federale germane de frontieră până în Portul Constanţa, de la mai multe firme de transport, între care: Romtrans S.A. România, Octogon Shipping Service România, Black Sea Crown Shipping România, Dacorom România, Militzer & Munech - Bulgaria şi Aqua Marine din Germania. Precizez că o navă identică a fost adusă de Poliţia de frontieră germană cu firma de transport care a fost aleasă şi de Poliţia de frontieră română, celelalte oferte făcute de firmele despre care am vorbit au fost necorespunzătoare, mai dezavantajoase, faţă de Militzer & Munech din Germania, în sensul că, fie n-au făcut o ofertă fermă, fie n-au inclus în preţ sau n-au acceptat asigurarea şi celelalte taxe. Şi, din această cauză, pe analiza de ofertă, s-a ajuns la concluzia că firma Militzer & Munech este cea mai favorabilă.

Asta este. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul secretar de stat a fost tehnicist, dar întrebarea e mai uşor de explicat, tot aşa, la bunul simţ, cumva, fără a fi specialist, cum a şi fost pusă. Această navă este o navă costieră, e navă de patrulare, este îngustă, adâncă şi lungă, ea nu poate pluti pe valuri prea mari, merge la câţiva kilometri de coastă. De aceea, ea nu putea merge din Germania pe coasta de vest a Europei occidentale prin Canalul Mânecii, cumva, Marea Mediterană, Marea Neagră, pentru că ar fi fost nevoită să intre în larg şi era periclitată.

Ca atare, s-a găsit, cum, îndeobşte, se întâmplă în astfel de situaţii, posibilitatea de a fi transportată de o altă navă. Se urcă, pur şi simplu, pe nava aceea şi ea merge pe ocean şi vine înapoi, în portul Constanţa.

Acest transport este mai scump. Despre bulgari, domnia sa a spus că au trecut, şi dânşii, exact prin aceeaşi situaţie, pentru că nemţii le-au făcut şi lor, aproape cadou, o astfel de navă. Ei sunt foarte îngrijoraţi, cumva, că nu putem asigura o protecţie a coastelor noastre, bulgarii şi românii, în privinţa drogurilor, transportului de droguri, armament ilicit ş.a.m.d. Şi, de aceea, ne-au făcut cadou asta.

Dar pe ei nu i-a mai interesat şi transportul. Pentru că bulgarii făcuseră un astfel de transport cu o astfel de navă germană, au câştigat această licitaţie, să repete transportul puţin mai încoace de Varna, până la Constanţa.

Aceasta este situaţia şi de aceea costă mai mult. Oricum am fi luat-o, tot ne costa această sumă sau aproape de ea. Problema e că nouă ne trebuie o astfel de navă.

S-ar fi putut pune în discuţie dacă în locul acestei nave puteau să se cumpere nişte vedete, cum are Ministerul Apărării Naţionale. Dar acestea sunt scumpe. Această navă de patrulare, de un tip anume, este pur şi simplu gratis: 130 de mii de euro înseamnă o vilişoară pe aici, prin Voluntari sau ştiu eu pe unde, a nu mai zic eu cui.

Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, să citesc şi raportul comisiei?

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi, totuşi, puţin, că, poate, renunţă la propunerea de a fi restituită comisiei.

Domnul Nicu Mircea Toader:

Domnule preşedinte,

Nu renunţ, fiindcă nu poate să-mi explice nimeni cum poate să coste un astfel de transport 188 de mii de euro, când, în profesiunea mea, am dus astfel de nave cu 22 de mii de euro!

Dar, revenind la ce a explicat domnul secretar de stat sau reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale, nu contest valoarea navei sau nu ştiu cum este nava, am înţeles că este aptă de navigaţie. Dacă e aptă de navigaţie, puneam un comandant român, că avem comandanţi suficient de deştepţi şi de buni, puneam echipaj românesc, am dus eu o navă mai proastă decât asta, Bricul Mircea, l-am dus din România în Germania, cu remorcă şi nu suntem în stare să venim pe mare cu o astfel de navă... Nu pot pe mare, vin pe Canalul Rhin-Main-Dunăre, o navă de patrulare nu este mare, are circa 230 de tdw, deci, oricum, puteam să o aduc în oricare alte condiţii.

Sigur că aici se pot naşte multe întrebări. Dacă a venit cu o navă de tip transport leasing, acest lucru presupune într-adevăr un alt sistem de transport. Dacă fac transport special pentru aşa ceva, costă mult. Trebuie să găsesc cu totul alte soluţii decât cele care au fost spuse. Vă daţi seama: dacă nava este din Germania, Melitzer este tot o firmă de expediţii germană, şi s-ar putea să fie o condiţie - iei nava, dar iei transportul.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Şi aşa este bine.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă păstraţi calmul, stimaţi colegi.

Tot cu privire la excepţia de restituire, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Am impresia că, prin intervenţia făcută de antevorbitor, dovedim că suntem ieftini la făină şi scumpi la tărâţe. În loc să ne mulţumim pentru faptul că o asemenea navă atât de necesară forţelor poliţiei fluviale ne este dată aproape cadou, acum încercăm să tăiem firul în patru şi să vedem de ce costă atât şi de ce nu costă eu ştiu cât. Poate dacă ni s-ar fi adus gratuit, am fi fost mult mai mulţumiţi.

Cred că nu se justifică retrimiterea spre analiză întrucât este vorba oricum de o navă de tip special, cu dotări speciale, pe care nu o putem pune la dispoziţia absolut oricui doar pentru faptul că, aşa cum spuneam anterior, ne scumpim la tărâţe.

Cred că este bine ca forţele poliţiei fluviale să fie dotate cu asemenea utilaje moderne care să dea credibilitate şi să le dea şi posibilitatea să-şi satisfacă misiunile pe care le au.

Astfel, cred că va trebui să trecem, domnule preşedinte, să discutăm acest proiect de lege, întrucât utilitatea achiziţionării acestei nave nu mai poate fi discutată.

Poate că ar trebui să ne punem un singur semn de întrebare: de ce în ultima perioadă ministerul cu pricina achiziţionează marea majoritate a dotărilor Ministerului de Interne numai de pe relaţia Germania. Nu există o relaţie între fosta activitate a actualului ministru de interne şi firmele la care a fost reprezentant pentru Transilvania?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire.

Eram şi în procedură de urgenţă şi, dacă vă uitaţi bine la ceas, veţi vedea că au şi trecut timpii alocaţi dezbaterii.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Nu am contestat că vine nava în România. Nu am spus nimic despre ea.

Domnul Valer Dorneanu:

Toată lumea a înţeles că aţi contestat preţul, şi v-a spus domnul deputat metafora.

Cine este pentru restituirea proiectului la Comisia pentru industrii şi servicii? 11 voturi pentru.

Împotrivă?

Cu marea majoritate de voturi, a fost respinsă propunerea de restituire.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege.

Poftiţi.

Constat specializarea deosebită şi pasiunea Partidului Democrat faţă de probleme marinăreşti.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Este normal ca măcar atât să pot să fac.

Aici se spune că va fi un decont. Întrebare pentru domnul secretar de stat: a fost adusă? Există decontul prezentat?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, suntem la titlu.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Păi titlul este "Achiziţionarea de către minister, precum şi a plăţii serviciului de transport". Şi întrebarea mea este dacă într-adevăr a venit până acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Vă rog să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Nava încă nu a venit; urmează să sosească.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt alte obiecţii la titlul proiectului de lege.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare a ordonanţei. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanţei de urgenţă. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege de aprobare a ordonanţei votului final joi.

Stimaţi colegi,

Mai avem şapte minute din programul destinat dezbaterilor proiectelor de lege.

Înainte de a trece la răspunsuri la interpelări, v-aş ruga să permiteţi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte un raport cu privire la validarea unor mandate de deputaţi.

Este vorba de validarea domnului Constantin Gheorghe Avramescu şi a domnului Radu Vasile Roşca.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu este din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Radu Vasile Roşca este din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul deputat Ionel Olteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezint acest raport în calitate de preşedinte al Comisiei de validare, şi nu în calitate de preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, calitate pe care nu o mai am.

Raportul privind validarea unor mandate de deputat:

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că au devenit vacante două locuri de deputat: un loc în Circumscripţia electorală nr.26 Maramureş, ca urmare a demisiei domnului deputat Aurel Constantin Ilie, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, şi un loc în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, ca urmare a demisiei domnului deputat Valeriu Stoica, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În conformitate cu dispoziţiile art.66 alin.9 din Legea nr.68/1992, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, în caz de vacanţă a mandatelor de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscrişi pe liste, dacă până la data validării partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aparţin acestora.

În legătură cu ocuparea celor două locuri de deputat devenite vacante, Comisia de validare, procedând, în ziua de 6 octombrie 2003, la examinarea actelor dosarelor în cauză, a constatat următoarele:

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.26 Maramureş, pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.627/2000, pentru Partidul Social Democrat la nr.crt.153 figurează ca prim supleant domnul Ion Blăjan, care însă, prin declaraţia scrisă şi autentificată la Biroul notarial public Frizan Margareta din municipiul Baia Mare, precizează că renunţă la ocuparea locului de deputat.

Următorul supleant, pe aceeaşi listă, la nr.crt.154, este înscris domnul Radu Vasile Roşca, aparţinând, de asemenea, Partidului Social Democrat, care urmează să ocupe locul de deputat rămas vacant.

Cu privire la locul de deputat devenit vacant în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, pe lista supleanţilor, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.627/2000, pentru Partidul Naţional Liberal, la nr.crt.369 figurează ca supleant, care urmează să ocupe locul devenit vacant, domnul Constantin Gheorghe Avramescu.

La dosarul de validare se află scrisorile prin care se confirmă că supleanţii mai sus nominalizaţi aparţin şi în prezent partidelor din partea cărora au candidat la alegerile din 26 noiembrie 2000.

De asemenea, au fost prezentate declaraţiile scrise de acceptare a mandatelor de deputat şi dovezile depunerii declaraţiilor de avere prevăzute de art.2 şi 3 din Legea nr.115/1996, modificată şi completată prin Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările ulterioare.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat devenite vacante, Comisia de validare propune Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat al domnului Radu Vasile Roşca, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000 în Circumscripţia electorală nr.26 Maramureş pe lista Partidului Social Democrat, şi al domnului Constantin Gheorghe Avramescu, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000 în Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti pe lista Partidului Naţional Liberal.

Comisia vă propune validarea acestor două mandate şi, de asemenea, cred că este cazul să le urăm noilor noştri colegi deplin succes în activitatea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi ascultat raportul prezentat.

Supun votului dumneavoastră concluziile acestuia, respectiv propunerea de validare a domnilor deputaţi Radu Vasile Roşca şi Constantin Gheorghe Avramescu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Să îi felicităm pe colegii noştri şi să le dorim succes.

Să ne amintim că domnul Constantin Gheorghe Avramescu revine în Parlament.

Înainte de a trece la următorul punct pentru a finaliza procedura de validare, urmează ca cei doi colegi ai noştri să depună jurământul.

Domnul Radu Vasile Roşca.

Domnul Radu Vasile Roşca:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Radu Vasile Roşca, în calitate de deputat ales în circumscripţia electorală nr.26 Maramureş,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.)

(Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Constantin Gheorghe Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

(Cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Constantin Gheorghe Avramescu, în calitate de deputat ales în circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti,

"Jur credinţă patriei mele, România.

Jur să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu."

(Semnează jurământul scris şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.) (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a trece la interpelări, vă rog să îmi permiteţi să vă supun aprobării câteva comisii de mediere, pentru ca acestea să poată să-şi desfăşoare activitatea în zilele următoare.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Sunt propuşi următorii deputaţi: Carmen Ileana Moldovan, Eugenia Moldoveanu, Eugen Nicolicea, Mitică Bălăeţ, Iorga Leonida Lari, Ioan Onisei, Monica Octavia Musca.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc.

Comisia de mediere la Propunerea legislativă pentru completarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 16/1999 privind aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor din România.

Sunt propuşi următorii deputaţi: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Ion Rădoi, Ioan Miclea, Doru Dumitru Palade, Mircea Nicu Toader, Antal Istvan.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul Legii Corpului Agronomic din România.

Sunt propuşi următorii deputaţi: Mihai Nicolescu, Victor Neagu, Adrian Ionescu, Tiberiu Sergiu Sbârcea, Ludovic Mardari, Vasile Predică, Ghervasen Longher.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Trecem la procedura răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat George Crin Antonescu. Lipseşte.

Domnul Radu Damian. Trimiteţi-i răspunsul scris.

Domnul deputat Dan Brudaşcu.

Vă rog să oferiţi răspunsul, domnule Damian.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului):

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Domnule deputat Brudaşcu,

Urmare întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.1434 A/2003, înaintată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin adresa Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul nr.5575 din 19.09.2003, vă comunicăm următoarele:

În primul rând, dorim să subliniem faptul că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în calitate de autoritate de stat a administraţiei publice centrale în domeniul învăţământului, nu are, potrivit Legii învăţământului nr.84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii Guvernului nr.741/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, printre atribuţiile sale încasarea de taxe de la populaţia maghiară din România.

În al doilea rând, precizăm faptul că Legea nr.84/1995 stipulează la art.123 următoarele: la paragraful 1: "În cadrul instituţiilor de învăţământ universitar de stat se pot organiza în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultăţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest caz, se va asigura însuşirea terminologiei române. La cerere şi prin lege, se pot înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învăţământ superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare"; la paragraful 2: "Se recunoaşte dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a înfiinţa şi a administra propriile instituţii de învăţământ particulare conform legii"; paragraful 3: "Se încurajează instituţiile de învăţământ superior cu structuri şi activităţi multiculturale pentru promovarea convieţuirii interetnice armonioase şi a integrării la nivel naţional şi european".

Faţă de prevederile legale mai sus menţionate, se poate observa că nu se urmăreşte o separare de tip apartheid a tineretului studios din România.

Solicitarea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România vizează doar înfiinţarea a două facultăţi în cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca, cerere în acord cu prevederile art.123 din Legea învăţământului.

Menţionăm faptul că în data de 10 iulie 2003, Senatul Universităţii Babeş Bolyai a adoptat cu unanimitate de voturi Rezoluţia Comisiei româno-maghiare-germane din cadrul universităţii din 5 iunie 2003.

Prin hotărârea Senatului Universităţii, s-au solicitat Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului următoarele: adoptarea unui act legislativ care să stabilească statutul multicultural special al Universităţii Babeş Bolyai, precum şi o bază de finanţare corespunzătoare; asumarea printr-un act explicit a consecinţelor legislative şi financiare referitoare la propunerea cadrelor didactice maghiare privind restructurarea învăţământului în limba maghiară în cadrul universităţii. În acest sens, Senatul "va întreprinde un studiu de fezabilitate al restructurării Universităţii Babeş Bolyai şi, pe baza rezultatelor acestui studiu, va lua o decizie prin privinţa propunerii colegilor maghiari la proxima sa reuniune."

În aceeaşi hotărâre a Senatului Universităţii Babeş Bolyai se precizează: "Universitatea s-a preocupat, de la adoptarea Cartei, în 1995, să creeze structuri de studii multilinguale şi multiculturale care să reflecte structura culturală istorică a Transilvaniei".

În baza iniţiativelor comunităţii academice, studiile în limbile română, maghiară şi germană au luat avânt.

Universitatea Babeş Bolyai se mândreşte cu faptul că, în principal, într-o universitate din Transilvania studiază împreună români şi maghiari, că există multe oportunităţi pentru studiul în limba germană, că a fost extinsă studierea istoriei şi culturii poporului evreu şi că grupurile etnice au în prezent la dispoziţie multe posibilităţi de studii.

De asemenea, se mândreşte cu faptul că din 1993 încoace nu a existat o plângere privind discriminări etnice la universitate şi că nu a fost amânată soluţionarea problemelor semnalate.

Universitatea Babeş Bolyai reafirmă că structurarea multiculturală a fost o decizie autonomă a corpului didactic şi a studenţilor săi luată în 1993, în 1995, în 2000. Ea a fost confirmată de evaluări instituţionale internaţionale efectuate pe rând de înaltul comisar OSCE pentru minorităţi în 1999, de European University Association 2001, de Salsburg Seminar 2002, ale căror concluzii au fost făcute publice.

Deci acestea sunt răspunsurile pe care le avem în acest moment la ceea ce dumneavoastră aţi întrebat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dan Brudaşcu, doriţi să comentaţi acest răspuns?

Două minute.

Domnul Dan Brudaşcu:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc ministerului pentru complexitatea răspunsului formulat.

Este bine dacă se vor aplica cele spuse de către domnul ministru, în sensul de a nu se permite transformarea celei mai mari universităţi existente în momentul de faţă în România, dacă ţinem cont de numărul studenţilor săi, într-un poligon de încercare a orgoliilor uneia dintre minorităţile extrem de agresive pe care o avem în structura statului român.

După câte se ştie, acolo există foarte multe secţii de învăţământ academic minoritare, şi nu apreciem că se impune constituirea unor noi facultăţi. Facultăţile existente sunt suficiente cu secţiile lor pentru a asigura la numărul de studenţi minoritari toate condiţiile de studiu aferente.

Scopul urmărit pentru înfiinţarea acestor două facultăţi este acela declarat uneori şi de către reprezentanţii minorităţii în cauză, ca având un nucleu de două facultăţi, să poată trece ulterior la pasul al treilea sau al nu ştiu câtelea de a constitui, pe baza acestui nucleu, o universitate distinctă, deci totuşi separaţia pe criterii etnice a învăţământului universitar în Transilvania, ceea ce autorităţile statului român, indiferent de culoarea lor politică, nu vor trebui să accepte, pentru că astfel ar face pasul spre federalizare şi în domeniul învăţământului academic şi universitar.

mulţumesc încă odată ministerului pentru cele spuse.

Sperăm să servească scopurilor învăţământului naţional.

Domnul Constantin Niţă (de la prezidiu):

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Costache.

Răspunde domnul Sergiu Sechelariu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Sergiu Sechelariu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Legislaţia referitoare la locuinţele sociale şi locuinţele cu caracter social care sunt locuinţe destinate închirierii unor categorii de persoane al căror venit nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei, precum şi programele de realizare a acestora au fost iniţiate şi elaborate după anul 1989.

Blocurile de locuinţe realizate înainte de anul 1989 au fost construite de către stat, fiind destinate vânzării sau închirierii, iar accesul la aceste locuinţe nu era funcţie de venit.

Prin aspectele şi implicaţiile de ordin social şi economic, soluţionarea problemelor legate de locuire constituie un obiectiv esenţial al programului de guvernare.

Strategia naţională în domeniul construcţiei de locuinţe:

Obiectivul fundamental al strategiei îl constituie facilitarea accesului fiecăruia la o locuinţă adecvată, în condiţiile de stimulare a formării mecanismelor pieţei libere şi de asigurare a protecţiei sociale pentru persoanele cu venituri modeste, pentru tineri şi familii de tineri şi asigurarea stabilităţii tinerilor specialişti prin crearea unor condiţii de locuit convenabile.

Programele de construcţii de locuinţe cu caracter social care se derulează în cadrul ministerului sunt: Programul construcţii de locuinţe destinate închirierii tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani; Programul construcţii de locuinţe sociale destinate închirierii unor categorii de persoane dezavantajate, în funcţie de venitul acestora şi a căror chirie este subvenţionată.

Programul de locuinţe pentru tineri se derulează prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe începând cu anul 2001. Finanţarea programului se realizează din surse de la bugetul de stat şi din credite externe.

Construcţiile au, de regulă, un regim de înălţime de maxim parter plus trei etaje mansardat. Locuinţele, în marea lor majoritate, au una sau două camere.

În cadrul programului, până în prezent s-au pus în funcţiune 5858 de unităţi locative. 11790 unităţi locative se află în execuţie şi sunt pregătite amplasamentele pentru a se finanţa încă 20 de mii de unităţi locative.

Realizarea acestui program se adresează unei anumite categorii sociale dezavantajate, şi anume tinerilor cu vârsta sub 35 de ani, având drept scop asigurarea stabilităţii tinerilor specialişti.

În cadrul programului construcţie de locuinţe sociale, care se realizează în baza prevederilor Legii nr.114 şi a Hotărârii Guvernului nr.687 "Finanţare din credite externe", s-au pus în funcţiune 1951 de unităţi locative şi un număr de 732 de unităţi locative se află în execuţie. Aceste locuinţe sunt destinate celor fără limită de vârstă, deci celor care într-adevăr au nevoie de aceste locuinţe - familii nevoiaşe cu mai mulţi copii.

Astfel, prin programe de construcţii de locuinţe sociale sau cu caracter social care se derulează în cadrul ministerului, până în prezent se poate vorbi de un număr de peste 20 de mii de unităţi locative realizate sau în curs de execuţie, mai exact 20331, şi un număr de alte 20 de mii de unităţi locative pentru care sunt pregătite amplasamentele şi urmează a intra la finanţare.

În ceea ce priveşte construcţia castelelor, palatelor, vilelor, caselor de odihnă, cabanelor, pontoanelor etc., se finanţează din surse private, ministerul nostru nefiind abilitat să monitorizeze aceste tipuri de construcţii.

Raportarea numărului de locuinţe sociale şi cu caracter social la numărul de vile, hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, pontoane, case de odihnă este irelevantă şi incorectă, deoarece acestea au surse diferite de finanţare, aşa cum s-a arătat mai sus.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule Costache.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea mea era doar o întrebare, şi nu o interpelare, deci avea nevoie de un răspuns ceva mai scurt.

Eu am întrebat care este ponderea construcţiei de locuinţe sociale faţă de toate celelalte, pentru că s-a făcut o afirmaţie potrivit căreia, în România, cel mai dinamic sector de activitate ar fi construcţiile şi, dintre construcţiile acestea, şi construcţia de locuinţe.

Mă interesa care este ponderea locuinţelor sociale pentru cei cu venituri mici şi pentru alte categorii de cetăţeni ai ţării, şi nu faptul că vilele şi celelalte proprietăţi fastuoase care împodobesc chipul luminos al patriei ar fi făcute din fonduri private, care fonduri private rămâne de văzut cum au fost dobândite.

Rămân cu gustul amar că la o singură întrebare nu am aflat un răspuns foarte scurt şi simplu.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule secretar de stat, poate aveţi totuşi un răspuns de un minut sau chiar mai puţin.

Domnul Sergiu Sechelariu:

Domnule deputat,

Încă odată vă spun: nu monitorizez, eu sau ministerul la care lucrez, vilele care se execută în regim privat. Este treaba fiecăruia să facă lucrul acesta; nu trebuie să îl fac eu.

Eu ştiu ce program avem. Iar, dacă dumneavoastră nu sunteţi mulţumit de cel mai bun program de locuinţe de după 1989, îmi pare rău că nu aţi luat cunoştinţă de treaba aceasta.

Domnul Costache Mircea (din sală):

Dar sunt construcţii!

Domnul Sergiu Sechelariu:

Sunt locuinţe sociale şi cu caracter social. Tineri până în 35 sunt cu chirie, chiria fiind modică - de 150 sau 250 de mii de lei. Deci, este normal că acestea sunt sociale.

Iar restul, cine îşi construieşte, nu este treaba mea, nici treaba ministerului.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul Dumitru Bentu.

Vă rog, domnule Cezar Armeanu, secretar de stat.

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la întrebarea domnului deputat Dumitru Bentu, într-adevăr eliminarea discrepanţelor între diferitele regiuni ale ţării este una din preocupările Guvernului României.

În acest sens, în anul 2002, Ministerul comunicaţiilor a elaborat Proiectul de Lege privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor.

Domnule preşedinte şi domnule deputat, cer permisiunea de a spicui elementele mai importante din acest răspuns; am răspunsul scris, este pe câteva pagini şi vi-l voi înmâna personal, da? Vă mulţumesc.

Serviciul universal presupune furnizarea unui ansamblu minimal de servicii. În cadrul acestei legi am urmărit două situaţii pe care le-am tratat cu toată atenţia: persoanele cu venituri modeste şi zonele a căror deservire presupune costuri mai ridicate pentru operatori. Ambele situaţii sunt abordate prin elaborarea unei politici speciale pentru a evita pericolul excluderii sociale prin tarife inaccesibile, având în vedere că accesul la serviciile de comunicaţie şi la informaţie este considerat de Guvernul României un drept fundamental al cetăţeanului.

O altă iniţiativă pe care doresc să o menţionez este aceea privind extinderea telefoniei, mai ales a aceleia fixe. După cum cunoaşteţi, zona Munţilor Apuseni s-a confruntat, lungă perioadă de timp, cu probleme de acest fel, lipsa serviciului de comunicaţii fiind reclamat de cetăţenii din acea zonă. În acest sens s-a încheiat un Acord între Guvernul României şi Guvernul Coreii de Sud, asigurându-se finanţarea în condiţii avantajoase, spunem noi, un credit pe 10 ani, perioadă de graţie 20 de ani, pentru telefonizarea Munţilor Apuseni, proiect care a fost început deja în vara anului 2003.

De asemenea, un alt program important este acela realizat de MCTI în colaborare cu S.I.D. Unul din proiectele derulate prin acest program constă în crearea de centre de acces public la informaţii. În acest an a fost devansat proiectul de creare a acestor centre, fiind deja realizate 4 telecentre în comune sau sate cu acces limitat la comunicaţii şi tehnologia informaţiilor.

În ceea ce priveşte televiziunea prin cablu, în zonele rurale, în special, MCTI analizează în prezent necesitatea stabilirii unor reguli avantajoase pentru utilizarea de infrastructuri de comunicaţii în zonele rurale.

Pentru minister, extinderea televiziunii pe cablu reprezintă o prioritate pentru viitor şi dorim în afară de aceasta, prin proiectele pe care le-am realizat, să aducem şi internetul în acele zone.

De asemenea, vă reamintim că Guvernul României a probat şi a lansat în anul 2002 proiectul de a introduce 500.000 de calculatoare dotate cu software educaţional şi acces la internet în şcolile şi liceele din România. Astfel, în 2001, 2573 de şcoli au fost echipate cu astfel de echipamente, iar la internet au acces în prezent 1365 de licee şi şcoli din România. Pe scurt, acesta este răspunsul, vi-l voi da în scris în amănunt.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. Domnule Bentu, doriţi să faceţi câteva comentarii? Vă rog. Un minut.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu doresc să fac un comentariu propriu-zis, ci doar să adresez cuvenitele mulţumiri pentru răspunsul amplu, detaliat pe care l-am primit şi care confirmă încă o dată seriozitatea de care dă dovadă acest minister şi faptul că este racordat la cele mai noi cuceriri în domeniu şi la cele mai valoroase intenţii şi transpuse în practică. Mulţumesc încă o dată.

Domnul Constantin Niţă:

Şi noi vă mulţumim. Pentru domnul Petre Posea, domnul George Pavelescu este? Nu este.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, referitoare la modul defectuos în care primarul comunei Apahida, judeţul Cluj gestionează banul public, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse şi informaţiile primite de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, rezultă că organele de poliţie sau Parchetul nu au fost sesizate în legătură cu comiterea de către primarul comunei Apahida a unor fapte de natura celor prezentate de dumneavoastră.

Se mai precizează de asemenea, că lucrările de introducere a gazului metan în satele aparţinătoare comunei Apahida au fost finalizate în anul 1998, iar în perioada în care au început lucrările, postul de primar era deţinut de o altă persoană.

Documentele pe care dumneavoastră le-aţi anexat prezentei întrebări au fost transmise de către Ministerul Justiţiei Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pentru ca, sesizat astfel să dispună, potrivit dispoziţiilor legale.

Cu stimă, ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule Brudaşcu, comentarii.

Domnul Dan Brudaşcu:

În primul rând, trebuie să-i mulţumesc doamnei ministru pentru scurtimea răspunsului şi claritatea lui. Un singur lucru vreau să atrag atenţia însă, este vorba de documente oficiale, stimată doamnă, din care rezultă că deşi acolo funcţionează în unele sate, dumneavoastră aţi spus 1998, gazul arde pe raza comunei respective din 1994. Şi totuşi, printr-o serie de inginerii de care nu este străin nici primarul în cauză, se încearcă acum să se obţină finanţarea pentru introducerea a ceea ce funcţionează.

Rugămintea mea este să se încerce să nu se mai muşamalizeze lucrurile, pentru că, în fond, este vorba de un dublu atentat, pe de o parte, la buzunarul cetăţenilor şi, pe de altă parte, la buzunarul statului. Indiferent care este afiliaţia politică a celui în cauză, cred că va trebui respectată legea şi să nu ne facem ridicoli prin faptul că dorim finanţare pentru ceva care deja funcţionează şi pentru care oamenii sunt mulţumiţi. Mulţumesc şi eu.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Cristina Tarcea:

Întrebarea domnului deputat Iordache vizează medierea ca metodă alternativă de soluţionare a conflictelor şi răspunsul Ministerului Justiţiei este următorul. Metodele alternative de soluţionare a conflictelor ocupă un capitol al strategiei de reformă a sistemului judiciar, aprobată, de altfel, prin hotărâre de guvern, recent la 12 septembrie 2003.

Creşterea eficienţei actului de justiţie prin îmbunătăţirea activităţii instanţelor reprezintă unul din principalele obiective ale reformei la care am făcut referire, iar introducerea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor pe cale judecătorească este considerată o soluţie pentru degrevarea rolului instanţelor.

În cadrul asistenţei oferite printr-un program PHARE în anul 2003 se urmăreşte introducerea medierii în sistemul nostru judiciar, vizându-se crearea cadrului legislativ şi popularizarea beneficiilor acestui tip de serviciu. De altfel, licitaţiile au şi fost efectuate săptămâna trecută pentru acest program.

În acest sens, Ministerul Justiţiei a iniţiat deja un proiect privind medierea în cadrul unei instanţe pilot, este vorba de Curtea de Apel Craiova, care, în urma rezultatelor obţinute, va fi extins şi la alte Curţi din ţară.

De asemenea, au fost lansate două centre pilot de mediere în cauze penale pentru minorii şi tinerii de până la 21 de ani care au săvârşit infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămată.

În cursul anului 2003, deci, spre finele acestui an, urmează să se elaboreze Legea privind medierea şi statutul profesiei de mediator, corespunzătoare sistemului nostru judiciar, dar şi în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu.

Cu deosebită consideraţie, ministrul Justiţiei, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Constantin Niţă:

Mulţumesc. Domnul deputat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să apreciez modul deosebit în care mi s-a răspuns la întrebare de către doamna secretar de stat şi să apreciez activitatea ministrului Justiţiei, doamna Rodica Stănoiu, care prin Legea medierii şi prin tot ceea ce a întreprins, a demonstrat că într-adevăr, Ministerul Justiţiei este unul din ministerele în care Guvernul Adrian Năstase a venit cu nişte soluţii viabile pentru societate. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul Boc şi domnul Eugen Nicolăescu care nu sunt aici, domnul secretar de stat Ioan Giurăscu, din păcate, nefiind aici, rog să prezinte în scris răspunsurile la aceşti doi domni deputaţi.

Pentru domnul Petre Posea, de asemenea, domnul Nicolae Iliuţă nu a venit, aşa încât am finalizat lista privind răspunsurile.

Trecem la interpelări. V-aş ruga să fim foarte scurţi în aşa fel încât să terminăm cât mai repede, conform regulamentului, bineînţeles.

La interpelări domnul Dan Brudaşcu a depus în scris.

Domnul Costache Mircea:

Trei interpelări doream să adresez: una domnului preşedinte al Consiliului Concurenţei, Valentin Purcărea, dar şi aceeaşi problemă pusă şi domnului Ovidiu Muşetescu, preşedintele Agenţiei pentru Administrarea Participaţiunilor Statului cu referire la preţurile discriminatorii pe care le practică trusturile producătoare de ciment Lafarge, Romcim şi celelalte care dau în România cu 90 de dolari tona şi în afară cu 24 de dolari tona.

Tot domnului Ovidiu Muşetescu vreau să-i adresez rugămintea de a ne pune la dispoziţie informaţii mai ample, mai detaliate în legătură cu bonitatea, solvabilitatea, soliditatea formelor care au privatizat, care au venit în calitate de investitori la ARO Câmpulung şi la Autocamioane Braşov. În calitate de membru al Grupului de prietenie cu Malaiezia, aş vrea să am unele informaţii pentru a nu fi în situaţie delicată în dialogul individual sau în grup cu malaiezieni care poate cunosc mai bine decât noi întreprinderea care a preluat ARO Câmpulung.

De asemenea, tot domnului Ovidiu Muşetescu mă adresez cu referire la două întreprinderi buzoiene, pentru că Agenţia pentru Administrarea Participaţiunilor Statului are datoria de a monitoriza şi unităţile în perioada post-privatizare, ce se întâmplă cu ele, de ce unele încep să fie dezafectate, de ce se trece imediat la disponibilizări de personal, de ce nu se mai continuă producţia şi celelalte clauze prevăzute în contract? Precis aş vrea să ştiu ce situaţie au după privatizare GEROM S.A.Buzău şi CORD S.A. Buzău şi ce perspective au aceste unităţi? Sunt întrebări legitime pe care mi le-au adresat salariaţii de la cele două întreprinderi.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ioan Rus, ministrul administraţiei şi internelor şi are drept obiect: comportamentul selectiv al lui Marian Ibric, primarul comunei Leordeni, judeţul Argeş, care permite accesul în sala de şedinţe a căminului cultural după propriile-i etaloane. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulţumesc. Interpelarea mea se adresează domnului ministru de Externe, Mircea Geoană, de fapt este o rugăminte adresată prin această interpelare de către o asociaţie româno-spaniolă. Este vorba de români care locuiesc într-o zonă de sud-vest a Spaniei, un număr mare de români din judeţe din nordul ţării, din Bistriţa, Maramureş, Cluj, Sălaj şi care aflându-se departe de Madrid sau Barcelona unde există consulate româneşti, întâmpină greutăţi în rezolvarea unor probleme aproape curente, aproape de fiecare zi, nu intru în detalii şi solicităm şi rugăm în acelaşi timp Ministerul de Externe să găsească modalităţi de a înfiinţa, de a constitui, de a face demersuri pentru înfiinţarea unui consulat şi în această zonă a Spaniei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Eugen Pleşa.

Domnul Eugen Pleşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată primului ministru, domnul Adrian Năstase, şi ministrului Justiţiei, doamna Rodica Mihaela Stănoiu.

Obiectul îl reprezintă modul condamnabil şi ruşinos în care un absolvent al unui institut superior de drept este obligat să suporte pentru a deveni avocat. Trebuie să-şi găsească un îndrumător căruia să-i plătească între 2000 şi 10.000 de dolari, cuantumul fiind dictat de renumele maestrului. Apoi, dacă trece examenul, urmează unul sau doi ani în care munceşte fără leafă, trăind din mila cuiva. Se încurajează specula murdară într-o societate ce se laudă cu realizările în eradicarea corupţiei. Un avocat instructor care nu ia bani este sau prost sau dubios, nesigur şi în garanţia competenţei.

O măsură până la sfârşitul anului 2003 se impune, stimaţi miniştri, domnule prim-ministru şi doamna ministru, pentru a fi luată în această speţă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Adrian Moisoiu. Domnul Dumitru Bentu. (A răspuns că a depus în scris.) Nu, nu doreaţi să depuneţi altele. Aţi depus. Domnul Anton Miţaru a depus în scris. Domnul Marinache Vişinescu nu a depus. Domnul Nicu Cojocaru, domnul Ioan Miclea, domnul Ioan Onisei, domnul Anghel Stanciu, domnul Gheorghe Dinu, domnul Dumitru Bălăeţ. Poftiţi. Domnul Bălăeţ. Dar dumneavoastră aţi depus-o şi în scris şi insistaţi să o şi prezentaţi? Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ (din sală):

Am depus şi în scris, am depus una, dar mai am una. Insist să o şi prezint, vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar dumneavoastră aţi depus-o şi în scris şi insistaţi să o şi prezentaţi? Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Prima interpelare se adresează domnului ministru Alexandru Athanasiu şi priveşte unele nereguli privind ocuparea posturilor de profesori şi de învăţători în judeţul Călăraşi şi după câte s-a constatat şi în alte judeţe ale ţării.

Cer întreprinderea unei anchete, unei anchete fulger de către inspectori ai ministrului pentru depistarea cazurilor de reţinere a posturilor din şcoli de către directori pentru a fi negociate apoi prin şpagă. Se constată şi mi s-a comunicat la Biroul nostru parlamentar din Călăraşi că această şpagă se ridică până la 300 de euro, ceea ce este enorm şi care arată gradul de corupţie din învăţământ. Vă rugăm să ne comunicaţi rezultatul măsurilor luate în această privinţă. Aşteptăm răspuns scris şi oral la tribuna Parlamentului în cursul lunii octombrie a.c.

Cea de a doua interpelare se adresează doamnei ministru Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul al Justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, după cum ştiţi, potrivit regulamentului, un grup parlamentar poate să facă o interpelare. Dumneavoastră, un singur deputat, vreţi să faceţi două, nu se poate!

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Nu-i nimica, una am depus-o în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

O depuneţi data viitoare.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Nu o depun data viitoare, pentru că aceasta este de data aceasta şi cealaltă este de data trecută şi vreau să v-o prezint şi pe aceasta.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, încă o dată vă spun, am tot respectul faţă de grupul dumneavoastră parlamentar, niciodată n-am pus în discuţie o interpelare, nici măcar două. V-am lăsat să faceţi 5, 6, 7, 8, dar să mergem până acolo încât să încălcăm regulamentul şi fiecare dintre noi şi un deputat să facă două interpelări nu se poate.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte, socotiţi depusă interpelarea aceea scrisă şi vă rog să-mi permiteţi...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu. Deci, după ce aţi prezentat-o, acuma nu este corect.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Dar eu am depus-o în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, depuneţi-o pe asta în scris şi o să primiţi răspunsul data viitoare.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Pe cealaltă? Păi, dar asta este o interpretare abuzivă a dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu, am senzaţia că dumneavoastră nu că nu înţelegeţi, dar chiar abuzaţi dumneavoastră de dreptul pe care-l aveţi.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Până când vei abuza Catilina de patientia noastră?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să depuneţi a doua interpelare scrisă.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Nu, a doua interpelare trebuie prezentată oral, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi prezentat deja una oral, haideţi să nu ne târguim pe regulament, că uite, mai stau colegii dumneavoastră care aşteaptă.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Renunţ la acea prezentată oral şi o depun scrisă şi daţi-mi voie să spun câteva cuvinte de cea de a doua. Este vorba de un mesaj politic, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Constat cu stupoare şi cu mare regret şi cu mare colegialitate că abuzaţi de relaţiile pe care le avem. Nu mă puteţi păcăli să ziceţi, lăsaţi-mă să prezint una şi pe urmă, când vă spun că aţi prezentat-o, să spuneţi...

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Nu. Eu pur şi simplu nu am ştiut că dumneavoastră interziceţi prezentarea a două interpelări.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu interzic eu domnule deputat, citiţi regulamentul!

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte, se poate face o derogare cât de mică de la acest regulament, pentru lucrul acesta pentru puţinii deputaţi care sunt aici. Nimeni nu mai are în vedere alte probleme. Ce credeţi dumneavoastră că pereţii aceştia nu permit două interpelări?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu se transmite la radio nimic, nu faceţi decât să ţineţi colegii dumneavoastră în bancă, pentru ca dumneavoastră să abuzaţi de regulament şi de bunăvoinţa mea.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Uitaţi, întrebaţi-i dacă nu îmi permit, să vedeţi că vor fi de acord. Câţi mai sunt aici şi cine mai are de prezentat interpelări?

Din sală colegi de la PRM:

Lăsaţi-l să prezinte.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Da. Deci, domnule preşedinte, este vorba de un scandal politic care trebuie neapărat să fie verificat de către doamna ministru al Justiţiei. Este vorba de asimilarea, de comasarea prin absorbţie a PSM de către PSD. Am citit şi eu articolele din Legea partidelor politice şi am constatat că, într-adevăr, această comasare nu a ţinut seama de Legea partidelor politice şi ea a fost contestată şi printr-un congres extraordinar al Partidului Socialist al Muncii.

Cred că este bine ca ministrul Justiţiei să verifice actele prin care s-a realizat această comasare şi să o compare cu cerinţele Legii partidelor politice, pentru ca în felul acesta comasarea să intre în drepturile deja "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, după ce că nu cunoaşteţi regulamentul, constat că nu cunoaşteţi nimic despre funcţionarea instituţiilor statului. Dacă cineva este nemulţumit de acea comasare, ca să facă contestaţie la justiţie, nu puteţi să o faceţi dumneavoastră...

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Eu nu o fac.

Domnul Valer Dorneanu:

...partidul respectiv sau un membru al PSM-ului are dreptul să conteste, nu se rezolvă printr-o interpelare.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Ei au contestat, dar justiţia s-a dovedit obedientă faţă de putere, asta-i problema.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Eugen Nicolăescu. Domnul Ion Mocioi. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ion Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să mă adresez domnului ministru al Economiei şi Comerţului. Una dintre cele mai mari uzine din Oltenia - UREX, Uzina de reparaţii de excavatoare din Rovinari, desprinsă cu câţiva ani în urmă prin privatizare din Compania de lignit de la Târgu Jiu, moştenind şi unele datorii înrobitoare şi un imens blocaj financiar a ajuns în stare de faliment de vreme ce nu poate să dea salariile muncitorilor pe ultimele trei luni. În săptămâna trecută, în semn de a atrage atenţia domnului ministru şi Guvernului, muncitorii au mărşăluit 25 de km timp de 3 zile între Rovinari şi Târgu Jiu, dar demersul lor nu a avut vreun rezultat pozitiv privind sprijinul pentru scoaterea uzinei din colaps şi nici pentru primirea la zi a salariilor. Întrebăm: Ministerul Economiei şi Comerţului poate să intervină printr-o acţiune specifică de sprijin la UREX Rovinari de care mineritul gorjan are nevoie pentru zilnice reparaţii de utilaje, iar statul care nu poate să asigure investiţii pentru marile utilaje să dea totuşi acum un sprijin acestei unităţi spre a avea un viitor? Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Costică Canacheu. Domnul deputat Ludovic Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată unui număr de 3 miniştri: doamnei Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei, domnului Ioan Dan Popescu, ministrul Economiei şi Comerţului, domnului Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul Finanţelor Publice. Se referă la peste 40 de familii care au cumpărat apartamente de la Fabrica de zahăr din Timişoara şi nu reuşesc să le intabuleze. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Paul Magheru. Nu este? Domnul Mircea Toader. Mai este cineva pe care am omis eu să-l citesc de pe lista înscrisă? Nu v-am citit, pentru că am înţeles că dacă îl depuneţi scris, nu-l mai susţineţi. Vă rog, dacă doriţi poftiţi. Este corect.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform hotărârii Guvernului în vederea referendumului din 19 octombrie a.c. privind revizuirea Constituţiei, se organizează o caravană ce va cutreiera întreaga ţară, având drept scop explicarea modificărilor aduse legii fundamentale şi cei chemaţi la urne pe 19 octombrie a.c. trebuie să răspundă prin "da" sau "nu" la întrebarea dacă sunt de acord cu modificarea Constituţiei. Prin Hotărârea Guvernului de a subvenţiona o caravană care să-i convingă pe cetăţeni să spună "da" se încalcă principiul democratic al asigurării şanselor egale pentru toate părerile. Singura soluţie pentru respectarea principiilor democraţiei ar fi subvenţionarea cu aceleaşi sume şi a unei caravane care să exprime părerea contrară, să le explice cetăţenilor de ce ar trebui să spună "nu" modificării Constituţiei.

Solicit domnului prim-ministru acceptarea acestei soluţii care ar demonstra că este conducătorul unui guvern cu adevărat democrat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva dintre dumneavoastră? Nu. Mulţumesc.

Cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi. Ne întâlnim mâine în cadrul şedinţei comune a Parlamentului dedicată aniversării a 10 ani de la intrarea României în Consiliul Europei.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.10.