Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 272, sunt absenţi 7 3, din care 18 participă la alte acţiuni.

Înainte de a intra în dezbaterea propunerilor legislative şi a proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, voi prezenta o scurtă informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1.Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, adoptat de Senat în şedinţa din 20 octombrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

2.Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2002 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, adoptat de Senat în şedinţa din 20 octombrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond: Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

3.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2003 privind unele măsuri de întărire a pazei pădurilor proprietatea persoanelor fizice şi pentru modificarea art.31 din Ordonanţa Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Permiteţi-mi ca, înaintea intrării în dezbaterea proiectelor normative, să supun aprobării dumneavoastră constituirea a trei comisii de mediere:

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare turistică Superski în Carpaţi.

Sunt propuşi următorii deputaţi: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Dumitru Chiriţă, Cristian Valeriu Buzea, Doru Dumitru Palade, Anca Daniela Boagiu şi Antal Istvan.

Dacă sunteţi de acord.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Sunt propuşi următorii deputaţi: Bereczki Endre, Dreţcanu Doina Micşunica, Cristian Sandache, Florea Buga, Mircea Costache, Marton Arpad Francisc şi Wittstock Eberhard Wolfgang.

Dacă sunteţi de acord.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.53/2003 privind subvenţionarea dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru construcţia de locuinţe prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Sunt propuşi următorii deputaţi: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Dumitru Chiriţă, Ioan Miclea, Anca Daniela Boagiu, Adrian Sârbu şi Erdei Doloczki Istvan.

Dacă sunteţi de acord.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi vizează modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a propus respingerea.

Vă rog, din partea comisiei, să prezentaţi raportul.

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice fiind sesizată în fond, spre dezbatere şi avizare, cu propunerea amintită, a analizat şi a întocmit raportul.

Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Propunerea a fost respinsă cu 6 voturi împotrivă în şedinţa din 24.09.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea iniţiativei legislative pentru următoarele considerente:

1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele forestiere din pădurile grănicereşti a fost stabilită de legiuitor în mod special, luându-se în considerare particularităţile economice şi sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului;

2) Considerarea ca nulă de drept a titlurilor de proprietate eliberate, conform dispoziţiilor legale în vigoare, este în contradicţie cu principiul neretroactivităţii legii cuprins în art.15 alin.2 din Constituţia României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină. Nu.

Vom supune acest proiect votului final luni, în şedinţa de vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.39 din Legea nr.400/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991 republicată.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea.

Vă rog, poftiţi, domnule preşedinte Bâldea.

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.2 al art.39 din Legea nr.400/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991, republicată.

Prin proiect se propune mărirea cu până la 50 de hectare pentru fiecare titular asociat deposedat a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe ce se restituie formelor asociative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu un vot împotrivă şi o abţinere, din voturile celor prezenţi în şedinţa din 23 septembrie 2003.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea iniţiativei legislative pentru următoarele considerente:

1) Prevederea din Propunerea legislativă privind mărirea de la 10 hectare la 50 de hectare a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe nu poate avea ca unică motivaţie încălcarea dreptului de proprietate privată întrucât însăşi limita de 50 de hectare reprezintă o astfel de încălcare pentru cei ce au deţinut suprafeţe de teren sub această limită.

2) Iniţiatorii nu au avut în vedere gradul de emitere a titlurilor de proprietate. La data de 31 august 2003 au fost emise 95% din titlurile de proprietate pentru terenurile agricole şi 88% din titlurile de proprietate pentru terenurile forestiere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri. Nu. Vă mulţumesc.

Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de luni.

Propunerea legislativă privind înfiinţarea în municipiul Cluj- Napoca a Muzeului Durerii, secţie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ne propune respingerea.

Aveţi cuvântul, domnule Mihai Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia noastră propune respingerea acestui proiect de lege având în vedere că există deja Legea muzeelor şi colecţiilor publice nr.31/2003, unde se prevede în mod clar că pentru înfiinţarea unei secţii într-un muzeu este suficientă decizia conducerii instituţiei publice în cauză şi, de la caz la caz, obţinerea acreditării din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, şi nu este necesară emiterea unei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri. Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final în cursul zilei de luni.

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, vă rog.

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint raportul Comisiei pentru industrii şi servicii asupra Propunerii legislative privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond, spre dezbatere, cu propunerea legislativă pe care am menţionat-o, prin adresa nr.271 din 5 mai 2003.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului, transmis prin adresa nr.4366 din 18.06.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 23 septembrie 2003.

Potrivit expunerii de motive, intervenţia legislativă este motivată de împrejurări că în practică au apărut furnizori care comercializează produse ce nu îndeplinesc condiţiile de calitate cerute de lege pentru consumabilele necesare aparatelor de marcat electronice fiscale.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiei au constatat următoarele:

1) Conform art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999, agenţii economici care utilizează aparate de marcat electronice fiscale sunt obligaţi să folosească numai consumabile furnizate de către distribuitorii autorizaţi.

2) Pentru eliminarea oricăror posibilităţi de interpretare eronată a prevederilor ordonanţei de urgenţă sus-menţionate, prin normele metodologice emise în aplicarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.479/2003, s-au adus toate clarificările necesare.

În consecinţă, prevederile legale actuale asigură condiţiile necesare descurajării comercializării consumabilelor destinate aparatelor de marcat electronice fiscale de către alţi agenţi economici decât cei îndreptăţiţi.

În acest context, membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă doreşte cineva să intervină în dezbateri cu privire la propunerea de respingere. Nu.

Vom supune propunerea votului dumneavoastră final luni.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art.II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2003.

Doamna preşedinte a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea acestui proiect de lege întrucât prevederile sale au fost preluate ca amendamente în Legea de aprobarea a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2003, care are acelaşi obiect de reglementare, mai precis modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Dacă aveţi dorinţa de a participa la dezbateri cu privire la această propunere de respingere.

Vom supune propunerea votului final luni.

Propunerea legislativă privind administrarea şi exploatarea căilor ferate române "

Vă rog, din partea Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect, iniţiatorul propune înfiinţarea Regiei Autonome Compania Naţională a Căilor Ferate Române, prin fuzionarea prin absorbţie a actualelor entităţi şi a filialelor acestora rezultate în urma divizării Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române S.A., având ca principal obiect de activitate gestionarea infrastructurii feroviare şi efectuarea transporturilor publice pe cale ferată.

Comisiile de specialitate propun respingerea propunerii legislative.

De asemenea, Guvernul României a comunicat că nu susţine această propunere legislativă.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind administrarea şi exploatarea Căilor Ferate Române a domnului deputat Gheorghe Dinu.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputaţi, din totalul de 25.

Raportul comisiei a fost votat cu 18 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat, dacă aveţi de comentat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea de iniţiativă îmi aparţine; am lucrat la ea mai mult de o jumătate de an.

După Ordonanţa nr.12 din 1998, fosta Guvernare CDR a împărţit calea ferată în felii - în cinci societăţi comerciale cu personalitate juridică, cu conturi separate în bancă, crezând că o administrează şi o exploatează mai bine. Urmare a fost că hemoragia financiară a fost şi mai mare, în sensul că cele cinci societăţi comerciale nou înfiinţate îşi decontau între ele situaţiile financiare prin plata t.v.a.-urilor şi a comisioanelor bancare, văduvind şi mai mult bugetul căii ferate cu o sumă impresionantă de bani.

În nici o administraţie de cale ferată europeană nu s-a făcut o asemenea blasfemie la adresa căii ferate.

Întotdeauna când se discută despre calea ferată, cum este la Deutsche Bahn german, la OBB-ul austriac, la MAV-ul unguresc şi aşa mai departe, se vorbeşte ca despre un tot unitar.

Au venit nişte intelectuali şi au separat-o în nişte felii: marfă, călători, infrastructură, administrare active feroviare, management feroviar. Între timp, a fost o iniţiativă a subsemnatului, respinsă ca lege, iar după aceea a fost dată ca ordonanţă, prin care au hotărât şi au desfiinţat-o şi au integrat-o acolo unde îi era locul.

Drept urmare, cele cinci societăţi atunci înfiinţate nu au făcut altceva decât să îşi interdeconteze între ele chestiunile financiare, ca şi cum o locomotivă de marfă sau o locomotivă de călători ţine de o anume societate. Acum se interdecontează astfel: de exemplu, într-un depou există trei entităţi - marfă, călători şi infrastructură. Într-o gară, în loc de un şef de gară, există trei şefi de gară. Într-o administraţie regională, în loc de un serviciu de siguranţă a circulaţiei, există trei servicii de siguranţă a circulaţiei. În Bucureşti, aici, la centru, în loc de o entitate care se ocupă de investiţii, sunt trei. Şi lucrurile par să fie normale, după mintea şi responsabilitatea unora.

Drept urmare, hemoragia la calea ferată a crescut, iar siguranţa circulaţiei este într-un pericol iminent. Căderea acceleratului de la Lunca de Mijloc de pe Regionala Braşov, precum şi accidentul feroviar de la pasajul la nivel de la Hoghilag între Dumbrăveni - Daneş tind să atenţioneze că starea devine de-a dreptul explozivă.

Nu am vrut altceva decât să le încheg sub un holding, aşa cum este în toată lumea civilizată, să reducem cheltuielile şi să oprim t.v.a.-ul care pleacă către stat şi pe care îl returnează apoi sub formă de subvenţie. Este o bătaie de joc!

La ora actuală, t.u.i.-ul acela, tariful de utilizare a infrastructurii, se returnează de către celelalte societăţi către Compania Naţională CFR SA. Întâmplător SA, pentru că nu se poate privatiza. Eu nu am văzut undeva în lume acest lucru, decât în Marea Britanie, undea calea ferată devenise privată, dar au întors-o înapoi la stat pentru că opinia publică a sancţionat numeroasele evenimente, accidente de cale ferată care s-au produs pe reţeaua britanică.

De altminteri, specialişti de ai noştri lucrează la ora actuală în Irlanda pentru montarea instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei, specialişti care au fost daţi afară din structura căilor ferate pentru că, pasă-mi-te, iată, a fost făcută bine Ordonanţa nr.12 din 1998, pe vremea când era ministru tovarăşul sau domnul Băsescu.

Deci, calea ferată nu este poate administra la modul acesta. Dacă cineva consideră că se poate administra, să ştiţi că se înşeală. Dovadă este ceea ce s-a întâmplat şi, iată, toată presa spune la ora actuală despre "minunile" care s-au întâmplat legate de fonduri cu directorii generali implicaţi, care erau într-un fel nişte satrapi, nişte oameni care gestionau ca pe moşia proprie bunurile statului în general şi ale căii ferate în special.

Rogu-vă să fiţi de acord cu retrimiterea propunerii la comisie şi pentru faptul că s-au plătit două milioane de mărci germane unui consorţiu străin care a făcut investigaţii privind reabilitarea căii ferate, şi din studiul acesta nu s-a folosit nici măcar o virgulă.

Cine se face responsabil de risipirea celor două milioane de mărci vest-germane la nivelul anilor '94-'95?

Aceşti specialişti, conduşi de fostul preşedinte al Căii Ferate Germane, au pus diagnoza şi au spus ce trebuie să facem la calea ferată. Din păcate, specialiştii, începând cu fostul ministru Traian Băsescu, au hotărât spargerea căii ferate. Drept urmare, la ora actuală, acest dezastru sau babilonia este în floare acolo.

Eu cred că, până la urmă, raţiunea va învinge, şi calea ferată se va uni în tot unitar, aşa cum fost până acum, şi care va reprezenta garanţia că nu ne vom confrunta cu un accident feroviar, cu o catastrofă feroviară care să zguduie lumea, cum se întâmplă, de exemplu, în fiecare săptămână în India.

Dacă vrem aşa, astfel se va întâmpla.

Iniţiativa nu este politică. Nici pe departe nu are iz de iniţiativă legislativă politică, ci este pur şi simplu o iniţiativă de domeniul tehnicului.

Dacă doriţi şi agreaţi ideea, rog să retrimiteţi la comisie propunerea legislativă pentru a o reanaliza, în contextul în care la ora actuală se întâmplă "minunile" pe care toată presa le reliefează.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Poftiţi, domnule deputat Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De data aceasta, nu vă va vorbi un deputat, ci vă va vorbi un inginer, un specialist al căilor ferate.

Nu ştiu din ce partid face parte domnul Dinu, dar tot ceea ce a spus în faţa dumneavoastră nu reprezintă decât adevăruri.

Şi pentru că a spus că ceea ce a afirmat nu are culoare politică, m-a determinat, eu făcând parte din cei care sunt la Putere, să îi susţin propunerea de a se retrimite la comisie şi de a se reanaliza această propunere pentru că, dintr-o secretară, avem trei, dintr-un şef de gară, avem trei, deci tot ce vreţi dumneavoastră se multiplică la trei - maşini, telefoane, celulare şi altele.

Vă mulţumesc.

(Aplauze al Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, dacă doreşte cineva să răspundă la această propunere.

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea de respingere a proiectului nostru este datorită Directivelor Uniunii Europene în domeniul transportului feroviar, necesitatea încheierii până la sfârşitului anului 2003 a negocierilor cu Uniunea Europeană privind capitolul al IX-lea - "Politica în domeniul transporturilor".

De aceea membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative respective.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai poftiţi încă odată, domnule coleg.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Reprezentanţii Ministerului Transporturilor care au fost prezenţi la Comisia pentru industrii şi servicii atunci când s-a discutat această iniţiativă legislativă vehiculau, tot aşa, ideea Directivei Uniunii Europene nr.4.40.

Directiva Uniunii Europene 4.40 spunea clar: separarea gestiunii infrastructurii de gestiunea de exploatare, nicidecum separarea căii ferate la modul în care s-a făcut ea.

Deci, rog pe distinşii colegi deputaţi să nu mai spună ceva care nu este adevărat.

Directivele Comunităţii Europene nu spun niciunde să separăm în felul în care am separat noi.

Pe de altă parte, să ne gândim şi la aspectul pe care îl spunea domnul prim-ministru Adrian Năstase - "De ce nu se face un sondaj de opinie?" Pentru că noi suntem aleşi, numiţi în nişte funcţii responsabile.

De ce nu întrebăm marea masă a ceferiştilor dacă este bine ce s-a întâmplat din 1998 până acum, respectiv de cinci ani de zile? Este bine ce s-a întâmplat acolo?

Ar trebui măcar să îi întrebăm şi pe ei, pentru că toată ziua nu fac altceva decât să se confrunte cu aceste necazuri.

Din nefericire, nu s-a consultat această masă a oamenilor, ca să poată să-şi facă o părere pertinentă şi cineva care are putere de decizie.

Nu îmi permit să dau sfaturi, dar, ca idee, rogu-vă să se consulte puţin şi opinia ceferiştilor la modul general - faptul că de cinci ani au această experienţă în care atârnă deasupra oamenilor un fel de satâr, pentru că, conform legilor sau instrucţiilor de la calea ferată, în orice moment pot fi băgaţi în puşcărie nevinovaţi, urmare a unui sistem dezastruos de administrare şi exploatare. Acesta este tot fondul problemei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat argumentele colegilor noştri care doresc restituirea pentru reexaminare.

Supun votului dumneavoastră această propunere: ca propunerea legislativă să fie restituită Comisiei pentru industrii şi servicii.

Cine este pentru? 19 voturi pentru restituire.

Împotrivă? 30 de voturi împotriva restituirii.

În consecinţă, propunerea de respingere va fi supusă votului final în şedinţa de luni.

Proiectul de Lege privind Codul circulaţiei rutiere.

Cine prezintă, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, propunerea de respingere a Proiectului de Lege privind Codul circulaţiei rutiere?

Oricare membru al unei comisii permanente poate să susţină raportul.

Domnule Olteanu, vă rog.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru onoarea pe care mi-o faceţi.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind Codul circulaţiei rutiere:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată pentru o nouă dezbatere la Proiectul de lege privind Codul circulaţiei rutiere.

La solicitarea Comisiei pentru industrii şi servicii, Biroul permanent a aprobat sesizarea în fond şi a acestei comisii, urmând a se elabora un raport comun asupra proiectului de lege amintit.

Potrivit prevederilor art.69 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au luat în dezbatere proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţele de 30 septembrie şi 1 octombrie 2003.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţii Guvernului, precum şi reprezentanţii Poliţiei.

Acest proiect de lege a fost dezbătut şi adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 februarie 1997. Senatul, în şedinţa din 24 iunie 2002, a respins proiectul de lege şi, în conformitate cu prevederile art.75 din Constituţie, l-a restituit Camerei Deputaţilor pentru o nouă dezbatere.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a avut în vedere că în timpul scurs de la data sesizării Parlamentului de către Guvern, cu acest proiect de lege, respectiv 14 noiembrie 1992, în contextul evoluţiei fenomenului rutier şi a schimbărilor de esenţă intervenite în societatea noastră, precum şi al procesului de armonizare al legislaţiei româneşti cu cea a Uniunii Europene, unele dintre reglementări au devenit desuete, iar altele sunt în contradicţie cu actele internaţionale ratificate între timp de România. Totodată, s-a evidenţiat faptul că, în prezent, acest domeniu este reglementat prin Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în "Monitorul Oficial" din 28 decembrie 2002, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2003.

Faţă de considerentele menţionate mai sus, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectul de Lege privind Codul circulaţiei rutiere, ca rămas fără obiect.

Din numărul total al membrilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de 24, au fost prezenţi la dezbateri 21 de deputaţi, iar din numărul total al membrilor Comisiei pentru industrii şi servicii de 25 au fost prezenţi 20 de deputaţi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Cele două comisii propun, aşadar, respingerea Proiectul de Lege privind Codul circulaţiei rutiere.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte, dintre dumneavoastră, cineva să intervină cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Vom supune propunerea votului final luni.

La punctul 9, Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de informatician.

Tot Comisia juridică are o propunere de respingere.

Domnul deputat Ionel Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Raport asupra Propunerii legislative privind exercitarea profesiei de informatician.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de informatician, trimisă în 19 mai 2003.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, sesizată spre dezbatere şi avizare, a acordat aviz negativ propunerii legislative, conform avizului din 9 iunie 2003. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a respins propunerea legislativă, conform avizului din 4.09.2003. Consiliul Legislativ, la rândul său, a avizat negativ această propunere legislativă.

Guvernul a transmis punctul său de vedere, în sensul că nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 30 septembrie 2003.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare exercitarea profesiei de informatician, precum şi modul de organizare şi funcţionare a infrastructurii de reprezentare, reglementare şi supraveghere a acesteia pe teritoriul României, în regim de profesie liberală.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiei au constatat următoarele. Iniţiativa legislativă încadrează, în mod eronat, activitatea informaticianului în rândul profesiilor liberale, a se citi profesii libere, în propunerea legislativă nu se regăsesc aspecte care să fie reglementate printr-un act normativ de nivelul şi domeniul legii, instituirea unui cadru special pentru desfăşurarea activităţii în domeniul informatic ar îngreuna activitatea în acest domeniu, anumite aspecte sunt deja reglementate prin acte normative în vigoare - Codul Muncii, Legea Sindicatelor, Legea privind regimul juridic al Caselor de Ajutor Reciproc al Salariaţilor.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 24 membri ai comisiei. Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii Comisiei juridice, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative pentru motivele menţionate anterior.

Prin conţinutul şi obiectul său de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia juridică propune, aşadar, respingerea acestei propuneri legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului dumneavoastră luni.

Pct.10. Propunerea legislativă pentru modificarea art.10 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind taxele şi impozitele locale.

Comisia pentru buget.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La lucrările comisiei au participat 24 de deputaţi din totalul de 25, iar în urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea art.10 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind taxele şi impozitele locale, în şedinţa din 2 octombrie 2003, comisia a hotărât, în unanimitate de voturi, respingerea, din următoarele considerente. Precizăm că art.10 din Ordonanţa Guvernului nr.36/2002, republicată cu modificările şi completările ulterioare, dispune că impozitul pe clădiri se plăteşte trimestrial în 4 rate egale, astfel: până la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie.

Faţă de propunerile iniţiatorilor, menţionăm că, până la 1 ianuarie 2003, data intrării în vigoare a ordonanţei sus-menţionate, ultimul termen de plată a impozitului era 15 decembrie, însă acesta s-a modificat, la propunerea reprezentanţilor autorităţilor locale, motivat de realizarea în timp util de resurse financiare la bugetele locale, care să poată fi cheltuite până la finele anului fiscal.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să intervină?

Vom supune votului final această propunere de respingere.

Următoarea, cea de la numărul 11: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.345/2002 privind taxa pe valoare adăugată.

Tot Comisia pentru buget are propunere de respingere.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, în şedinţa din 2 octombrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea din următoarele considerente: referitor la propunerea că faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată să ia naştere în momentul achitării sau încasării sumelor aferente livrării de bunuri mobile şi imobile, arătăm că aceasta este în totală contradicţie cu prevederile comunitare în domeniu, respectiv cu art.10 punctul 2 din Directiva nr. 6 a Consiliului Comunităţii Economice Europene care prevede ca regulă generală că faptul generator al taxei intervine şi taxa devine exigibilă în momentul în care se efectuează livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Renunţarea la acest principiu ar însemna înlocuirea taxei pe valoarea adăugată cu un alt tip de impozit, de exemplu impozitul pe circulaţia mărfurilor.

În ceea ce priveşte energie electrică, termică şi gazele naturale, în propunerea legislativă există o necorelare, întrucât se propune atât aplicarea cotei zero, la punctul 4, cât şi aplicarea unei cote reduse de 50% din cota standard, la punctul 5. Menţionăm că noţiunea de cotă zero nu mai există în legislaţia în vigoare privind taxa pe valoarea adăugată, operaţiunile impozabile putând fi taxabile, scutite, cu drept de deducere. Începând cu data de 1 ianuarie 2004, prin proiectul noului Cod fiscal, se prevede aplicarea cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată de 9% pentru o serie de bunuri şi servicii care vor fi stabilite, astfel încât să nu fie afectat echilibrul bugetar pe anul 2004.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre colegii deputaţi doreşte cineva să intervină cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Vom supune votului final această propunere luni.

Următoarea propunere, cea de la punctul 12, vizează completarea art.20 din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată.

Tot Comisia pentru buget.

Domnul Vasile Bleotu:

Stimaţi colegi,

În urma examinării Propunerii legislative pentru completarea art.20 din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, în şedinţa din 2 octombrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea, din următoarele considerente. În vederea realizării obiectivului de integrare a României în Uniunea Europeană, scopul strategic pentru perioada 2003 - 2004 este armonizarea legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată cu Directiva nr.6 a Consiliului Comunităţii Economice Europene, potrivit calendarului anexat la documentul de poziţie al României privind acceptarea acquis-ului comunitar pentru Capitolul 10 "Impozitarea".

Potrivit Directivei nr.77338, în forma sa consolidată, se stabileşte, în art.12 punctul 13 alin.a), faptul că rata standard pentru taxa pe valoarea adăugată nu poate fi mai mică de 15%, dar şi faptul că statele membre pot aplica, pentru anumite bunuri şi servicii specificate în Anexa H a Directivei, una sau două cote reduse de t.v.a., care nu pot fi mai mici de 5%. În cuprinsul Anexei H, sunt incluse, la punctul 3, produsele farmaceutice de uz uman şi veterinar.

În concluzie, pentru a fi în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, cota taxei pe valoare adăugată pentru medicamentele de uz uman nu poate fi mai mică de 5%.

Reintroducerea cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată trebuie însoţită de măsuri care să asigure acoperirea influenţelor asupra veniturilor bugetare şi se va realiza cu data începerii unui nou an bugetar. Din acest motiv, începând cu data de 1 ianuarie 2004, prin proiectul noului Cod fiscal se prevede aplicarea cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată, de 9%, pentru o serie de bunuri şi servicii care includ şi medicamentele, acest nivel neafectând echilibrul bugetar pe 2004.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Vom supune votului final această propunere luni.

La următorul punct, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.64/1999.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.64/1999, în şedinţa din 2 octombrie 2003, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art.15 din Ordonanţa Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile dispuse ca urmare a controlului fiscal pot fi contestate de către contribuabili, potrivit legii.

Conform Ordonanţei Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr.79/2003, cu modificările şi completările ulterioare, constituie titlu de creanţă, şi nu titlu executoriu documentul care cuprinde rezultatele controlului ulterior efectuat de organele abilitate de lege, în acest scop, pentru diferenţele constatate între obligaţiile de plată determinate de plătitor şi cele legal datorate, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere, precum şi alte penalităţi stabilite conform legii cu privire la impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare.

Propunerea legislativă este inoportună, întrucât, prin dispoziţiile legale în vigoare, se stabileşte o bună corelare şi interdependenţă între activitatea de control şi activitatea de colectare a creanţelor bugetare şi în acelaşi timp nu se justifică, întrucât există reglementări legale exprese prin care se stabilesc căile de atac pe care contribuabilul le poate exercita, atât împotriva procesului verbal de control cât şi împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei, precum şi situaţiile în care poate fi declanşată procedura de executare silită în scopul recuperării creanţelor bugetului de stat.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru stenogramă, fac o rectificare: eu m-am referit la punctul 12 care deja a fost dezbătut. Deci suntem la punctul 13, cel cu privire la Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal.

Dacă la această propunere de respingere din partea comisiei, aveţi obiecţiuni sau doreşte cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final luni.

14) Propunerea legislativă privind completarea art.25 din Legea nr.416 privind venitul minim garantat.

Comisia pentru muncă, doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă vă propune respingerea acestei propuneri legislative, din următoarele considerente. Primul: modificarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii nou-născuţi se realizează conform art.25, alin.5 din Legea nr.416, prin Hotărârea Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, care este şi ordonatorul principal de credite pentru acest tip de prestaţii, deci nu prin lege. Doi: studiile efectuate privind familiile cu copii au demonstrat faptul că scăderea veniturilor se accelerează odată cu venirea primului copil, a celui de al doilea şi a celui de al treilea, încetând odată cu apariţia celui de al patrulea copil şi următorii. În al treilea rând: lărgirea bazei de aplicare a alocaţiei pentru fiecare copil nou-născut conduce la influenţe financiare ce nu pot fi cuantificate, neputându-se elabora o previziune bugetară privind numărul suplimentar de beneficiari, întrucât nu se poate şti care va fi evoluţia natalităţii în următorul an.

Având în vedere toate aceste lucruri, Comisia de muncă, în şedinţa din 30 septembrie a acestui an, a hotărât respingerea propunerii legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină cu privire la propunerea de respingere?

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Iniţiatorul.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamnă deputat.

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, comisia a respins această Propunere legislativă privind acordarea indemnizaţiei de naştere mamelor la naşterea fiecărui copil viu, ca şi mărirea cuantumului acestei indemnizaţii de la 1.400.000 la 2.000.000. Comisia, într-adevăr, a respins-o, motivând că, prin această iniţiativă, s-ar încuraja naşterea de copii de către anumite femei, ca şi când ar fi un fleac să ajungi să porţi o sarcină şi să o duci la sfârşit, să naşti un copil viu, ca şi când suma de 2.000.000, respectiv, cât a fost, de 1.400.000 ar fi atât de tentantă şi te-ai apuca să porneşti să faci un copil. Dar, mă rog. Dar trebuie subliniat că, în raport, se arată că această indemnizaţie este pentru mamă, ea se acordă doar o singură dată şi biata femeie, cu această sumă, abia şi-ar putea cumpăra poate ceva de îmbrăcat, o rochiţă sau poate şi-ar plăti o masă. Eu sunt convinsă că majoritatea sunt destul de slab hrănite.

Aş sublinia faptul că mă surprinde atitudinea colegilor de comisie care au votat împotrivă, pentru faptul că nu cunosc, oare, că natalitatea în ţară a atins cote atât de joase, că mortalitatea infantilă a crescut atât de mult şi, deci, numărul de copii a scăzut alarmant, în ultimii 10 ani.

Numai zilele trecute, la televizor, anunţa că copiii mici, până în 5 ani, circa 2.500 în ţara noastră, au murit din nesupraveghere. Deci încă o cauză de diminuare a numărului de copii. Or aceasta era, poate, o portiţă ca să mai crească copiii. Dar, totuşi, subliniind aceste aspecte, vă rog, totuşi, domnilor colegi, să votaţi pentru aprobarea acestei iniţiative. Poate vă gândiţi şi la viitorul ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu doreşte să răspundă obiecţiilor colegei noastre.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Câteva precizări, şi anume argumente suplimentare pe care Comisia de muncă le-a avut, a ţinut cont de ele în aprecierea şi în votul acordat acestei propuneri legislative.

Factorul demografic, într-adevăr, dacă putem, prin lege, să îl susţinem, creşterea acestuia este bine s-o facem, dar ceea există, în momentul de faţă, în Legea privind venitul minim garantat, unde este stipulată această indemnizaţie pe care fiecare mamă o are, prevede clar că, până la naşterea celui de al patrulea copil, se primeşte indemnizaţia. Deci, din punct de vedere al politicii demografice, aşa se acordă, prin politica demografică, acest număr de 4 copii este ceea ce ne propunem noi în politica demografică, şi nu peste 4 copii să încurajăm. Poate e mult, poate e puţin, dar este acordat şi cu un model de creştere demografică şi mai ales este acordat cu sistemul global de asistenţă socială pentru ajutorarea mamelor care nasc copii, în care, în afară de acest serviciu social, această indemnizaţie care este în momentul de faţă 1.400.000, indexabilă, odată cu toate serviciile cuprinse în Legea nr.416. Deci, în afară de această indemnizaţie, mai există alocaţiile universale acordate fiecărui copil, mai există alocaţiile complementare care se dau fie în cadrul familiei, pentru creşterea copilului începând cu 1 copil şi limitându-se la 5 sau mai mulţi copii şi mai există indemnizaţia pentru familiile monoparentale care poate să ajungă până la 700.000 de lei. Or există această politică de ajutoare a mamelor, a familiilor cu copii, este o politică coerentă şi dacă stăm şi suntem corecţi şi adunăm toate aceste indemnizaţii la care se califică familiile cu copii, ajungem la sume care depăşesc 2 milioane de lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vom supune votului dumneavoastră final această propunere de respingere în şedinţa de luni.

La punctul 15: Propunerea legislativă privind Statutul personalului feroviar.

Comisia pentru muncă.

Doamnă preşedinte Dobrescu, vă rog să vă susţineţi propunerea de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă vă propune respingerea acestei propuneri legislative, întrucât cele mai multe din prevederile acesteia contravin dispoziţiilor Legii nr.53/2003, adică Codul Muncii, precum şi ale unor Legi speciale, cum ar fi Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. De asemenea, multe prevederi nu reprezintă altceva decât duplicarea unora deja existente în legislaţia actuală. Şi, din acest considerent, proiectul contravine prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pe elaborarea actelor normative. Mai mult, punctul de vedere al Guvernului este bazat şi pe punctul de vedere al Ministerului Transporturilor, punctul de vedere al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi toate aceste puncte de vedere de care dispune comisia sunt negative şi în consonanţă cu motivele respingerii, pe care membrii comisiei le-au acordat.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vreau decât să comentez faptul că era, din nou, o lege apolitică, încerca să rezolve statutul unui personal special, pentru că aşa este personalul feroviar.

Am scos Legea poliţistului, Statutul personalului care lucrează în poliţie, am scos Statutul personalului vamal, am scos tot felul de statute, iar acest personal care are, într-adevăr, iese puţin dintr-un general, personalul feroviar, personalul feroviar care era, armata feroviară era socotită armata a doua, dar, iată, nu i se cere un statut. De altminteri, fac precizarea că, în 1994, a avut loc o grevă a ceferiştilor care a paralizat tot sistemul de circulaţie românesc, urmare a faptului că lipsea acest statut al personalului feroviar. Mecanicii de locomotivă s-au supărat că nu erau ei trecuţi mai sus decât, să zicem, impiegaţii de mişcare. Era Guvernul Văcăroiu. Abia s-a descurajat acea grevă, la limită, fără să se producă nenorociri. Şi am încercat, am lucrat foarte mult la acest Statut al personalului feroviar, îmbinând legislaţie străină cu ceea ce am avut noi ca experienţă. Dovadă este faptul că, în calea ferată, în fiecare zi, se emit cel puţin 1.000 de sancţiuni la personalul feroviar. Aici nu te poţi juca, orice încălcare de regulă poate reprezenta o catastrofă, un accident feroviar. Şi, atunci, personalul trebuie tratat după o regulă. Iată, legea generală, legea Codului muncii, un fel de Constituţie a muncii, reglementează problemele la modul general, dar există şi elemente specifice segmentului de cale ferată care trebuiau reglementate undeva şi această reglementare era în Statutul personalului feroviar.

Personalul acesta feroviar vă spun că are nişte reguli diabolice, zicem, pentru cei care sunt în afara sistemului. Adică, de exemplu, nu poţi măcar introduce băuturi alcoolice într-o incintă de serviciu, nici pe departe să consumi, în timpul serviciului sau să te prezinţi la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Iată de ce era necesar.

Din păcate, Comisia de muncă şi protecţie socială, în virtutea faptului că votul ar trebui dat politic, l-a respins şi pe acesta. Eu cred că, până la urmă, acest statut va trebui să fie, într-adevăr, aprobat şi votat, pentru că este un lucru necesar, nu neapărat politic, am spus, ci din punct de vedere al pragmatismului, al vieţii de zi cu zi a acestei administraţii a căilor ferate.

Mă surprinde şi mă îngrijorează faptul că absolut toate regulile, toate iniţiativele legislative ale personalului, ale deputaţilor, ale parlamentarilor provenind din opoziţie sunt respinse cu nonşalanţă, invocându-se motive care mai de care mai puerile.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă preşedinte Smaranda Dobrescu, doriţi să răspundeţi acestor opinii?

Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Printre câteva din argumentele pe care Ministerul Transporturilor şi Guvernul ni le-a expus, sunt şi acelea că nu putem reglementa o profesiune care, mai devreme sau mai târziu, dar se pare că mai devreme, va deveni profesiunea specifică unor societăţi comerciale la care vor trebui, relaţia de muncă, Regulamentul intern va trebui discutat strict acolo, şi nu legiferat printr-un act normativ cu rang de lege.

Mai mult, avem o listă pe care am extras-o parcurgând-şi extrăgând această propunere legislativă de 32 de încălcări de prevederi din Codul muncii, generale, tip general încălcate. Nu am fi avut nimic împotrivă ca problemele specifice, problemele de detaliere şi ceea ce reprezintă caracterul persoanelor din Căile ferate să fie detaliate, dar nu trecând peste prevederile generale din Codul muncii.

Având în vedere toate acestea, noi nu susţinem, în continuare, adoptarea acestei propuneri legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Vom supune votului final această propunere, în şedinţa de luni.

Următorul punct Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a făcut de asemenea, propunere de respingere. Doamna Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Legea nr.44 din 1994, republicată, a avut în vedere, pe lângă acordarea unor indemnizaţii şi a unor prestaţii în natură în scopul protejării veniturilor băneşti ale veteranilor, transformarea acestor prestaţii dedicate vârstei a treia în indemnizaţii compensatorii. Acest lucru însă, aşa cum ni-l propune această propunere legislativă, va conduce la o serie de discriminări atât între veterani, cât şi faţă de alte categorii beneficiare ale unor legi cu caracter reparatoriu cărora li s-au acordat prestaţii în natură prin similitudine cu cele ale Legii nr.44/1994 privind veteranii. Fără doar şi poate, deţinuţii politici, revoluţionarii, cei persecutaţi pe motive etnice, cei care au prestat armata în cadrul detaşamentelor de muncă forţată se vor simţi frustraţi, discriminaţi şi vor veni să ceară exact aceleaşi lucruri şi trebuie să recunoaştem că în afară de faptul că ar fi un concept incorect, nici nu s-ar putea face faţă din punct de vedere financiar, la această presiune.

În al treilea rând, instituind opţionalitatea, adică nu toată lumea doreşte compensaţii băneşti şi nu servicii în natură, nu se poate face o previziune pentru a cunoaşte influenţele asupra bugetului de stat şi a celor locale.

În acelaşi timp, ar fi necesar un aparat birocratic de avansare-decontare a drepturilor, foarte amplu. Şi în ultimul rând, compensarea în bani a terenurilor neacordate, una din principalele cerinţe ale propunerii legislative, este în fază de elaborare, se pare că a şi trecut, că a fost aprobată prin hotărâre de guvern în săptămâna trecută şi s-a luat, prin acest act normativ, în considerare valoarea terenului la care erau îndreptăţiţi veteranii, potrivit legii, adică cei care nu au fost puşi în proprietate cu pământ până la ora aceasta.

Există, în momentul de faţă, şi prin mijloacele media o informaţie conform cărora cei care se pot califica pentru acest drept, până la 1 ianuarie 2004 trebuie să depună toate actele necesare, iar gradul de recuperare a banilor este mult mai important în ceea ce priveşte cuantumul, prin hotărâre de guvern, decât o face propunerea legislativă.

Având în vedere toate aceste considerente, membrii Comisiei pentru muncă vă propun respingerea propunerii legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu doreşte să intervină cu privire la această propunere.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să încep cu câteva cuvinte ale domnului general în rezervă Nechita Petru, veteran de război şi preşedintele Uniunii Veteranilor de Război şi Urmaşilor Veteranilor de Război. Dânsul spune aşa: "Nici un sacrificiu nu este prea mare când este vorba de veteranii de război şi nevoile lor. Considerând că în următorii 10 ani, majoritatea dintre ei nu vor mai fi pe aceste tărâmuri, se impune luarea unor măsuri concrete de îmbunătăţire a vieţii lor prin introducerea unor articole benefice în legea care îi vizează şi care în final să fie respectată şi aplicată cu profundă atenţie şi stricteţe".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această scrisoare am primit-o ulterior, după ce legea era depusă, proiectul legislativ era deja depus, şi să ştiţi că mi-a dat curaj. În acelaşi timp, am mai primit, de la alţi veterani de război şi uniuni ale veteranilor de război, aceleaşi cuvinte de susţinere, de a fi alături de acest proiect de lege. Din păcate, punctele prezentate aici de către doamna preşedintă Smaranda Dobrescu nu sunt în totalitate adevărate, corecte şi vreau să vă spun, că legea prevede o situaţie alternativă. adică dacă vrea veteranul de război primeşte drepturile care-i sunt conferite în lege, dacă nu, până la 1 iulie, deci, în primul semestru al anului anterior, depune o cerere prin care în anul următor poate sau nu să primească aceste drepturi, deci, rămân încă 6 luni de zile, încă 4 luni de zile bune pentru introducerea în Legea bugetului. dar mai este un aspect din acest punct de vedere şi anume: drepturile băneşti au fost acordate, aceste drepturi au fost acordate atunci, în 1994, când legea a trecut prin faţa dumneavoastră, prin faţa noastră a celor care au fost la momentul respectiv în Parlamentul României.

Deci, în clipa de faţă numărul celor care mai trăiesc dintre aceşti veterani de război este o treime din numărul celor care erau la momentul respectiv. nu se pune problema ca să fie o acoperire din punct de vedere financiar, pentru că această acoperire financiară există, altfel nu se lansa legea la momentul respectiv.

Doamna preşedintă spune în felul următor, că în felul acesta s-ar acorda sau ar putea să vină şi alte categorii beneficiare ale unor legi speciale, care să ceară şi ei această acordare a unor drepturi.

Vă întreb, dar aceste drepturi n-au fost acoperite financiar în momentul când legile respective au trecut? Au fost. Şi atunci ce vrem? Vrem să le luăm banii la aceşti oameni care ar avea dreptul? Asta dorim, pentru că numai aşa se poate explica o asemenea treabă.

Şi încă ceva, la şedinţa comisiei au participat şi reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale. Culmea, lt.col.Fotache este şeful Biroului Veterani; mr.Dănilă este consilier juridic şi discutam cu dânşii pe coridor după ce a fost şedinţa în plen. Domnule deputat, ce să facem? Aceasta a fost soluţia Ministerului Apărării Naţionale, pe aceasta am venit să o propunem, chiar dacă bunicii noştri au fost şi sunt şi dânşii veterani de război. Nu vă supăraţi, ori facem o politică, şi atunci facem o politică de partid, ori, dacă nu, facem o politică a ţării. Şi eu cred că astăzi, aici trebuie să facem această politică a ţării. pentru că veterani de război sau părinţi veterani de război nu au numai cei de la PRM, ci veterani de război, părinţi veterani, rude, invalizi ş.a.m.d., văduve aveţi şi dumneavoastră, avem noi toţi. Noi suntem ţara, şi dacă faţă de aceşti veterani de război nu ne manifestăm într-un fel oarecare această dragoste, această mulţumire pentru ceea ce au făcut, atunci când aţi dori să o facem? Vă rog să vă gândiţi. Eu vă dau numai un exemplu, şi anume, un articol din Legea nr.44 spune că 4% au dreptul la bilet de tratament pe an. Deci, aceasta înseamnă, pentru ca să poată să ia toţi veteranii de război, în condiţiile în care aceştia ar trăi, 25 de ani de acum înainte ar trebui să mai trăiască pentru ca să poată să beneficieze de acest drept. Este posibil aşa ceva?!

Deci, nu vă supăraţi, având în vedere că aceşti oameni sunt aici, încă între noi, şi sunt părinţii noştri, sunt bunicii noştri, din suflet, eu vă rog, nu pentru ca să treacă legea, pentru că în clipa de faţă aceasta, undeva e caducă, este mai greu, dar haideţi, vă fac o altă propunere. Ne întoarcem la comisie şi facem o discuţie prin ţară pe la diversele organizaţii, asociaţii ale veteranilor de război şi, în funcţie de aceste opţiuni, să fie din nou discutată în comisie, pentru că de fapt legea nu este a Partidului România Mare, legea nu este a lui Moisoiu, legea este a părinţilor noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Chiliman doreşte să intervină.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Am avut mai multe iniţiative legislative privind îmbunătăţirea acestor drepturi care sunt acordate de statul român celor care au luptat pentru ca România să fie o ţară liberă, independentă şi care, din păcate, mulţi dintre ei au rămas acolo, pe câmpurile de bătălie. Supravieţuitorii au fost mai mulţi în decembrie 1989, când a căzut sistemul comunist, astăzi sunt din ce în ce mai puţini, nu ştiu dacă cifra de o treime este valabilă faţă de 1984, dar dacă ar fi să ne luăm după vârsta pe care o aveau în perioada 1942-1945, ar trebui să vedem că de fapt sunt oameni care astăzi nu mai au o speranţă foarte mare de viaţă, şi noi avem obligaţia morală să le acordăm acestor oameni un sfârşit de viaţă cât mai tihnit. Ţara este sărăcită, este încă săracă, nu poate să dea foarte multe, dar pentru ei cred că trebuie să facem acest efort.

Nu cred că 350.000 de lei de veteran de război, în locul unor servicii pe care mulţi dintre ei nu ştiu sau nu pot să le ceară, reprezintă foarte mult pentru bugetul ţării. Şi cred cu tărie că avem obligaţia morală, toţi dintre noi, să facem acest minim efort de conştiinţă pentru a le da acestor oameni un sfârşit de viaţă mai tihnit.

Din cauza aceasta, domnule preşedinte, cred că cele ce au fost susţinute aici de preşedinta comisiei reprezintă o privire birocratică. Or, cu birocraţia niciodată nu poţi să rezolvi chestiuni care ţin de viaţă, care ţin de morală, poţi cel mult să le blochezi.

Eu, din acest motiv, susţin această iniţiativă, indiferent cine sunt iniţiatorii ei, pentru că este o iniţiativă morală şi cred că nu trebuie respinsă, cred că ar trebui cu toţii să ne uităm dimineaţa în oglindă, când venim aici ca să votăm o lege sau alta, şi să facem recurs în primul rând la conştiinţă, la conştiinţa noastră de cetăţeni, la obligaţiile morale pe care le avem pentru cei care au făcut ca România să fie astăzi ceea ce este, o ţară liberă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Buzatu, din partea comisiei.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ascultând intervenţiile celor care au vorbit înaintea mea, încă o dată, trebuie să constat că deşi pe parcursul discutării diverselor iniţiative legislative trebuie să ne luptăm cu o mulţime de lucruri, cu argumente, uneori greu de acceptat, cu stereotipii de gândire, cu stereotipii verbale şi multe alte lucruri, totuşi, cel mai greu este să ne luptăm cu înţelegerea acelora care iniţiază asemenea proiecte de lege, care încearcă să transforme actele normative care dau un beneficiu meritat unor categorii de persoane, într-o sursă de popularitate şi de propagandă ieftină.

Vreau să subliniez că, pe parcursul discuţiilor din comisie, iniţiatorul, şi am avut această impresie, a fost lămurit asupra tuturor aspectelor care ar face aproape inaplicabilă propunerea legislativă şi ar crea o sumedenie de greutăţi în ceea ce priveşte aplicarea Legii nr.44, dar şi a altor acte normative care au urmat acestei legi, pentru că vreau să vă spun că în 2002, iniţiativa domnului senator Pop de Popa a mai acordat o serie de drepturi veteranilor de război. În 2003, iniţiativa doamnei Smaranda Dobrescu, de asemenea, a făcut ca sporurile acestea pe care le primesc veteranii de război să crească de 10 ori. Oricât ne-am strădui noi şi oricât am încerca să găsim raţiuni suficiente pentru o escaladare permanentă a acestor drepturi şi pentru o flexibilizare, care face inaplicabilă legea, a unor prevederi din conţinutul legilor actuale, nu vom putea totuşi să gestionăm acest sistem dacă nu ne vom menţine o linie clară în ceea ce priveşte acordarea dreptului.

Vreau să spun domnului Moisoiu că prin iniţiativa pe care ne-a propus-o, practic, domnia sa a flexibilizat într-o asemenea măsură Legea nr.44 încât ar trebui cred că o armată de oameni care să gestioneze şi să urmărească aplicarea legii în forma în care ne-o propune domnia sa. Eu cred că, păstrând respectul cuvenit pentru toţi aceia care au luptat pentru ţară, urmărind cu stricteţe aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare, putem face mai mult decât adoptând o iniţiativă legislativă care bulversează întreg sistemul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Costache. Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru îngăduinţă.

Chiar dacă mă aflu printre iniţiatorii proiectului nu aş fi intenţionat să iau cuvântul pentru că au făcut-o destul de clar, de desluşit colegii mei. Mă surprinde un punct de vedere al colegului nostru Dumitru Buzatu, care invocă protejarea bugetului, pentru a nu îl expune unor eforturi suplimentare, şi care mai invocă faptul că unii dintre noi am face propagandă ieftină. Cei care acordă corn cu lapte, cei care scutesc de zeci de mii de miliarde datorii la buget, fac, într-adevăr, o propagandă scumpă. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionescu. Domnule deputat Buzatu, vă rog aşteptaţi, din partea comisiei, să vorbiţi ultimul. Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Ionescu.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu este un nod gordian acuma ca să stăm atât pe poziţie şi să vedem de ce nu putem noi să translatăm nişte fonduri, nu este vorba de a acorda fonduri noi, şi ce s-a spus aici de către onorabilii noştri colegi din comisie cred că este o demagogie simplă şi care nu ar trebui să fie spusă în Parlamentul României, pentru că nu este vorba de nici un fond în plus, nici un leu în plus nu se acordă veteranilor de război, ci doar ce s-a solicitat. Şi acest lucru îl ştiu, iată, şi ca iniţiator şi îl ştiu din propria mea familie; tatăl meu a fost veteran de război şi nu a folosit până acum, nu numai el, şi foarte mulţi, cred că 70-80% nu au folosit aceste bilete de călătorie, stimată doamnă preşedinte Smaranda Dobrescu. Şi atunci care este problema, unde este nodul gordian? Noi nu putem să accesăm mai departe nişte drepturi ale acestor oameni, să se folosească de drepturile care li s-au oferit prin lege.

Parlamentul şi Guvernul le-a oferit 12 până la 24 de călătorii anual. De ce nu se pot translata aceste sume de bani, să intre în buzunarul lor? Ferească Dumnezeu ca noi să ajungem la vârsta dânşilor şi să avem astfel de sume că, într-adevăr, o să ne plângem amarnic soarta şi modul cum am votat strâmb şi am discutat de la acest microfon al Parlamentului împotriva părinţilor şi celor care, într-adevăr, şi-au jertfit viaţa pentru apărarea ţării.

De asemenea, ei sunt scutiţi de o parte din taxele radio-tv, dar foarte mulţi trăiesc într-o accentuată situaţie de mizerie îngrozitoare şi de sărăcie, în care nu au radio şi televizor. Care este, iarăşi, problema de nu putem noi să fim de acord să eliberăm nişte sume modice, ultramodice? Nu mai doresc să merg pe ideea pe care a venit domnul Costache tot de la acest microfon, de mii şi miliarde de lei au fost scutite anumite întreprinderi în folosul unora care au beneficiat de aceste sume şi le-au intrat în buzunar. Oare pentru aceştia, care au făcut fală ţării şi au fost trimişi pe front, nu pot fi translatate nişte sume dintr-un buzunar într-altul? Este imposibil, mintea mea nu poate să creadă că dumneavoastră veniţi şi spuneţi că nu se poate acest lucru, atâta timp cât nu sunt nişte bani în plus. De asemenea, au scutiri pe metrou, dar metroul este numai în Bucureşti. Vă rog foarte mult. Haideţi să luăm la mână toate aceste probleme, să le discutăm, eu aş propune chiar să se reîntoarcă în comisie, pentru că avem foarte multe idei de pus în aplicare şi vă rugăm cu toată amabilitatea să le luaţi aşa cum sunt ele de facto, şi nu cum dorim noi ca să le pavoazăm aici la microfonul Parlamentului, şi să fim într-adevăr de acord cu aceste translatări de sume pentru nişte oameni care sunt sub 30% faţă de cei din '90 şi care mai au efectiv puţin de trăit. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Afirmaţia colegului, distinsului coleg este puţin contradictorie după părerea noastră. pe de o parte, recunoaşte că nici rudele dumnealui nu beneficiază de călătorii, pe de altă parte, spune că nu necesită nimic suplimentar financiar, deşi, ni se propune, prin acest act normativ, ca toate călătoriile potenţiale, dar decontabile în momentul de faţă, să fie oferite ca echivalent al cuantumului - 1 milion pe an, un milion compensat.

Deci, pe de o parte, nu sunt influenţe financiare, pe de altă parte, nu sunt folosite. Care este ideea, sunt sau nu sunt influenţe financiare? Bineînţeles că sunt. Aş vrea însă prezint câteva din aceste servicii propuse, ca să vedeţi că foarte multe dintre ele deja există şi sunt reglementate. Problema terenului, cum vă spuneam, începând cu 1 ianuarie 2004 se vor primi sumele compensatorii de către toţi aceia care n-au primit un hectar de pământ până acum.

În privinţa propunerii să fie exoneraţi de taxe şi impozite locale, scutiţi de taxe şi impozite locale au mai fost şi ultima oară, foarte clar, prin propunerea legislativă devenită lege, a senatorului Pop de Popa. Compensaţie pentru combustibil, după cum ştiţi, din 2001 există o lege care este ajustată prin hotărâre de guvern prin punere la zi cu indexările, ajutoare speciale pentru veterani.

În privinţa biletelor de tratament mi se spune, de ce există o limită - 6% doar dintre veterani pot beneficia de bilete de tratament? Poate este mult. Mă gândesc că este puţin, dar în acelaşi timp veteranii sunt singura categorie, şi a fost o opţiune politică de-a lungul anilor, să fie singura categorie care beneficiază de un capitol special în capitolul total de bugete de odihnă şi tratament. dar să nu uităm că veteranii sunt în acelaşi timp şi pensionari cu toţii şi în calitate de pensionari au un loc mult mai mare, practic 70% din totalitatea biletelor de odihnă şi tratament, de unde pot să se înscrie şi pot să obţină suplimentar, într-un procent de 6%, prin asociaţiile de veterani. Deci, este o discriminare pozitivă a legiuitorului, şi nu dimpotrivă.

Protezarea pentru motive de sănătate a fost prinsă în legea iniţiată de profesorul Pop de Popa. Având în vedere toate aceste lucruri şi mai ales faptul că din 1 ianuarie 2004 se va compensa lipsa în natură a hectarului de pământ agricol, deci, principala cerinţă, considerăm că nu aduce nimic nou acea idee cu plata potenţială a unor călătorii pe care practic le fac sau nu le fac şi conceptual este greşit să o acordăm. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vom supune votului final această propunere în şedinţa de luni. Aţi vorbit de două ori, distinse coleg. (Se referă la domnul deputat Moisoiu care doreşte să vină la microfon.)

De regulă vorbeşte un reprezentant dintr-un grup parlamentar şi aţi vorbit... Poftiţi!

Domnul Adrian Moisoiu:

Deşi ştiu că este zi de joi şi suntem în întârziere cu programul, permiteţi-mi, pentru că este, într-adevăr, dureros ceea ce se spune aici. Este dureros pentru motivul că se spune, pe de o parte, că este o lege populistă, şi mă deranjează gândul că cineva dintre colegii noştri, în momentul când se gândeşte la părinţii săi şi la cei care au apărat această patrie, spune că dacă undeva încercăm să dăm aplicabilitate unei legi care se referă la dânşii, aceasta este o lege populistă. Pe de altă parte, din ceea ce spunea doamna preşedintă, un alt aspect este legat de sumele acestea care se decontează sau nu se decontează din biletele de călătorie. Dar chiar aşa am ajuns, stimaţi colegi, că statul român vrea să facă economii pe baza biletelor nedecontate de către veteranii de război? când aici se dau "n" scutiri, mii de milioane de dolari pentru treaba aceasta. iertare, nu mai vorbesc că presa scrie în continuu şi dumneavoastră cunoaşteţi aceste aspecte, iar când se pune problema de a da veteranilor de război, atunci, dintr-o dată dorim ca să economisim. Nu, doamna preşedinte. Cine susţine această problemă? preşedinta Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Iar în privinţa terenului, că doamna preşedinte se referă la acest teren, dar legea a fost depusă în 21 februarie 2003, doamna preşedinte. Deci, ne găsim în octombrie. Puteam eu să ştiu la momentul respectiv că se gândeşte sau se va gândi Executivul ca să facă o lege în 2004? Păi, atunci nu mai facem, fraţilor, nici un fel de lege în clipa de faţă, că da..., pe parcursul timpului Executivul sau Executivele care vor urma vor face tot felul de legi.

Stimaţi colegi,

Fiindcă aş dori să subliniez o idee pe care adineauri nu am spus-o, dar pe care acuma este nevoie să o spun. Legea nu este a unor deputaţi dintr-un singur partid, legea este mixtă, adică în sensul că sunt şi deputaţi de la PSD, sunt şi deputaţi de la PRM. Aşa a fost să fie. Nu am ştiut că domnul deputat doreşte, că altfel poate îl chemam şi pe dânsul să fie printre iniţiatori, şi pe cei de la liberali. Nu a fost nici o problemă.

Deci, rugămintea mea este, haideţi să o analizăm încă o dată la comisie şi poate că în felul acesta vom reuşi să-i dăm de capăt. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, s-a propus restituirea proiectul la comisie. Doriţi să interveniţi sau supun la vot?

Cine este pentru propunerea de restituire făcută de colegii noştri de la PRM?

14 voturi pentru restituire.

Împotrivă?

Da, este evident. Cu marea majoritate de voturi s-a respins această propunere.

Vom supune votului final această propunere luni.

Urmează propunerea legislativă privind înlocuirea sau transformarea motoarelor diesel poluante aflate în funcţiune cu motoare Euro 2 sau Euro 3 pentru autocamioane, autobuze, autocare, autobasculante şi autotractoare aflate în circulaţie. Comisia pentru industrii a făcut propunere de respingere. Domnul deputat Mocanu.

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect, iniţiatorul propune înlocuirea motoarelor poluante aflate pe autovehiculele în funcţiune, cu motoare nepoluante, în vederea protejării mediului şi în conformitate cu Directivele Uniunii Europene.

Guvernul României nu susţine această propunere legislativă, întrucât, tehnic, este imposibil să se înlocuiască motoarele la cele peste 550 de mii de autovehicule, până la sfârşitul anului 2005.

De aceea, în şedinţa comisiei din 24 septembrie 2003, la care au participat 23 de deputaţi din totalul de 25, s-a hotărât să propunem plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul secretar Niţă, cu privire la această propunere a comisiei.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi,

Sigur, ca iniţiator nu pot să fiu de acord cu propunerea comisiei, evident, din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, în ce priveşte Directivele Uniunii Europene, este foarte clar că trebuie să luăm măsuri pe linia motoarelor poluante. Evident că soluţiile pe care noi le-am propus în lege pot fi îmbunătăţite sau puteau fi îmbunătăţite de către reprezentanţii ministerului. Sigur, pot fi emise norme tehnice în acest sens, dar, din punctul meu de vedere, eu cred că sunt soluţii din punct de vedere tehnic, care să ducă la înlocuirea acestor motoare. Sunt producători români, producători străini care au această posibilitate de înlocuire.

De asemenea, mi se pare exagerată suma de 4,6 miliarde de dolari, nu ştiu de unde este scoasă. Mai mult decât atât, această sumă nu este suportată de stat, pentru că fiecare proprietar al mijloacelor de transport îşi va lua măsuri pentru schimbarea acestor motoare, sau, în caz contrar, va plăti o taxă de poluare.

Deci, în mod evident cred că această chestiune a fost tratată într-un mod subiectiv, fără argumente certe, clare, şi eu v-aş propune ca să retrimitem acest proiect la comisie, pentru o reanaliză mult mai serioasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Faţă de această propunere, sunt nevoit s-o supun votului dumneavoastră, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 4 voturi împotrivă, o abţinere şi marea majoritate pentru, s-a restituit propunerea la comisie.

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să fiţi de acord să mai luăm un singur punct de pe ordinea de zi - Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, unde am rămas la raportul de mediere cu trei puncte nedezbătute.

Trebuie să pregătim sala pentru şedinţa comună şi vă propun să încheiem cu acest raport.

Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În urma examinării divergenţelor apărute în unele texte ale proiectului de lege, în formulările celor două Camere, Comisia de mediere a hotărât să propună adoptarea textelor prevăzute în anexă în prezentul raport, şi anume la art.10, art.28 şi art.80, comisia vă propune aprobarea, în unanimitate, a textului Senatului; a aprobat în unanimitate textul Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi raportul de mediere.

La pct.10, comisia a propus textul Senatului şi colegul nostru, în urma consultării cu senatorii, ne sugerează să adoptăm, totuşi, acest text.

Dacă există obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La pct.28, de asemenea, comisia - susţinută şi ea de colegul nostru - propune varianta Senatului.

Dacă sunt obiecţiuni din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Adoptat textul în unanimitate.

În fine, ultimul punct, cel de la pct.80.

De asemenea, Comisia de mediere ne propune textul Senatului. Aţi ascultat şi opinia domnului deputat Timiş.

Dacă există obiecţiuni la acest text al Senatului? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune raportul de mediere votului final în şedinţa de luni.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă adresez invitaţia şi rugămintea de a fi prezenţi la ora 12,00, când va veni Curtea Constituţională pentru a prezenta Raportul cu privire la referendumul asupra Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,30.