Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 octombrie 2003
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.137/2003
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 octombrie 2003 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 octombrie 2003
|
Şedinţa a început la ora 16,45. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari. |
|
|||
|
Stimaţi colegi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, informându-vă că, din cei 345 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 310 deputaţi, 44 sunt absenţi, 10 participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, o să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative... Da, vă rog, domnule Chiliman. Domnul deputat Chiliman, din partea Partidului Naţional Liberal. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Programul nostru trebuia să înceapă la orele 16. Cred că ar trebui să găsim nişte formule, eu înţeleg că aveţi o problemă că partidul a rămas fără cap în momentul de faţă în ţară şi că s-a schimbat fusul orar sau ora de bază... |
|||||
|
Dumneavoastră aveţi însă mai multe capete. |
|||||
|
Nu, nu partidul nostru nu e un partid "balaur" şi nici nu vrem să ajungem aşa ceva. Problema asta este că aici, în Camera Deputaţilor, nişte instituţii abilitate de noi au stabilit un program şi o ordine de zi pentru astăzi. Şi acest program trebuia să înceapă la orele 16. Eu nu înţeleg de ce se încalcă această hotărâre pe care a luat-o Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Comitetul ordinii de zi a fost şi el de acord cu ordinea de zi, cu toate deciziile acestea, nu văd de ce e încălcat acest program în mod sistematic. Şi, cred că ar trebui găsită o formulă ca orele 16 să fie orele 16. Duceţi-vă în Parlamentul European, duceţi-vă la Consiliul Europei, o să vedeţi că trenul pleacă din gară la ora la care spune şi la care s-a hotărât. Nu-i aşteaptă pe toţi cei care mai au altceva de făcut şi dacă mai au altceva de făcut există instituţia vicepreşedinţilor Camerei, care ar trebui ei să poată să preia pe o perioadă scurtă de timp, eventual, conducerea Camerei dacă sunt probleme. Adică eu discut acum o chestiune foarte serioasă şi de principiu. Haideţi să respectăm măcar ce hotărâm. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Am înţeles, distinse coleg. Vă prezint deci informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent. 1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2003 pentru aprobarea continuării procedurii de negociere competitivă şi finalizare a încheierii contractului de mantenenţă de material rulant şi feroviar pentru circulaţia în tunel, între Societatea Comercială de Transport cu metroul Bucureşti METROREX - S.A. şi Societatea Comercială ALSTOM Transport - S.A., adoptat de Senat în şedinţa din 23 octombrie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind protecţia informaţiilor militare clasificate schimbate, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2003, adoptat de Senat în şedinţa din 23 octombrie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize -Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003. 3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Actului Adiţional nr.1, semnat la Bucureşti la 13 mai 2003 şi la Paris la 22 mai 2003, între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 şi la Bucureşti la 20 august 2001, precum şi pentru modificarea art.3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.110/2001 privind ratificarea acestui Acord, adoptat de Senat în şedinţa din 23 octombrie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003. 4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003, adoptat de Senat în şedinţa din 23 octombrie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003. 5. Proiectul de Lege privind interzicerea exploatării de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi/sau din afara fondului forestier naţional, pentru o perioadă de trei ani, în judeţele Brăila, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Olt, Tulcea şi Teleorman, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003. 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2003 privind reinvestirea dividendelor aferente anului 2002 la Societatea Comercială "ANTIBIOTICE" - S.A. Iaşi, în scopul retehnologizării acesteia, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru sănătate si familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Sucursala ROMAG - TERMO şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii şi servicii; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2003 pentru completarea art.41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2001 privind achiziţiile publice, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 29 octombrie 2003. În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. |
|||||
|
|
În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
|
|
|||
|
|
Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este cel pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru suprafeţe de teren arabil de până la la 5 ha. Suntem în procedură de urgenţă. Rog Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pe domnul preşedinte Bâldea, să propună timpii de dezbatere. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În şedinţa din 30.09.2003, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege sus menţionat, în vederea examinării, împreună cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului cu 2 milioane de lei pe ha producătorilor agricoli pentru suprafeţele de teren arabil de până la 5 ha inclusiv şi întocmirea unui raport suplimentar. Proiectul legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului ar acoperi acordarea producătorilor agricoli în anul agricol 2003 a unui sprijin de 2 milioane de lei pe ha pentru suprafeţele de teren arabil de 5 ha. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenţi 33 de deputaţi membri, raportul comisiei a fost adoptat cu un vot împotrivă şi o abţinere din votul celor prezenţi. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări şi completări a proiectului de lege. Propunem 15 minute total şi 3 minute pe intervenţie. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu timpii de dezbatere propuşi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmăriţi, vă rog, în paralel, textele proiectului şi ale ordonanţei şi raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. La titlul legii, dacă veţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Cuprinsul art.unic, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Poftiţi, domnule deputat. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am un amendament la art.1. L-am formulat în felul următor: "Lit.b) a alin.2 al art.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Persoanele fizice, proprietare de teren arabil pentru suprafeţe de până la 5 ha inclusiv, organizate în exploataţii agricole..." |
|||||
|
Domnule deputat, noi eram la art.I din lege. |
|||||
|
Am înţeles art.1. |
|||||
|
Îmi cer scuze. Dacă aveţi obiecţiuni la art.unic din cuprinsul legii, care conţine, practic, dispoziţia de aprobare cu modificarea ordonanţei. Adoptat în unanimitate. La titlul ordonanţei de urgenţă nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. La art.1 alin.1 nu sunt obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat în unanimitate. La alin.2 lit.a) nu sunt amendamente, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La lit.b), poftiţi, domnule deputat, aveţi un amendament care sună altfel decât amendamentul comisiei. |
|||||
|
Exact, domnule preşedinte, am început să-l prezint. Îl reiau. "Lit.b) alin.2 al art.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: Persoanele fizice proprietare de teren arabil pentru suprafeţe de până la 5 ha inclusiv, organizate în exploataţii agricole fără personalitate juridică sau în societăţi agricole, constituite conform Legii nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură şi a Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. Cei care au în proprietate peste 5 ha beneficiază de sprijin numai în limita a 5 ha inclusiv". Am făcut acest amendament pentru a elimina discriminările care apar între agricultorii din România, legat de acordarea celor două milioane la ha. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea comisiei, care este punctul de vedere? Domnul preşedinte Bâldea? |
|||||
|
În urma analizării amendamentului propus de domnul deputat Mardari, comisia a hotărât ca societăţile comerciale înfiinţate potrivit Legii nr.31/1990 se vor adresa creditului agricol, conform Legii nr.150/2003. |
|||||
|
Poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Justificarea respingerii amendamentului meu, nu este cea mai potrivită, având în vedere că toţi agricultorii din România beneficiază de prevederile Legii nr.150/2003. Ca urmare, discriminarea despre care am vorbit se păstrează, dacă amendamentul meu nu este acceptat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul vicepreşedinte Nicolescu. |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Deci nu este vorba de nici o discriminare, noi am discutat şi de fapt sunt căutări în această direcţie, pentru ca agricultura României să poată să fie finanţată de o manieră încât să putem spori eficienţa activităţii în acest domeniu. Guvernul a stabilit pentru anul 2003-2004, anul agricol, pentru suprafeţele mici, aşa cum s-a prevăzut la Ordonanţa Guvernului nr. 72, să se acorde acest sprijin pentru cei care au până la 5 ha - producători direcţi sau în asociere particulară. După aceea, prin resursele care au fost găsite ulterior, s-a inclus prin Ordonanţa Guvernului nr. 82 şi societăţile organizate conform Legii nr.36. Pentru etapa aceasta, într-adevăr, atât s-a căzut de acord că poate să existe această susţinere, pentru că şi aceste societăţi mari organizate conform Legii nr.31, într-adevăr, ar fi putut primi pentru primele 5 ha, din 1000 ha sau 2000 ha, ceea ce înseamnă foarte puţin. Un fel de jucărie. De aceea, în 10.10.2003 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Banca Comercială Română s-a semnat un acord de cooperare vizând funcţionalitatea Legii nr.150 a creditului agricol. Conform acestui acord de cooperare, societăţile organizate conform Legii nr.31, care sunt societăţi cu suprafeţe mari, sunt orientate spre acest credit agricol şi cred că este soluţia agriculturii româneşti în continuare de a finanţa în maniera aceasta. Important este ca în acest cadru să acordăm şi să asigurăm resursele care să ne permită realizarea unei tehnologii complete pentru o producţie competitivă, comparabilă cu ţările europene. De aceea, consider că trebuie să votăm ordonanţa aşa cum este, este pe potenţialul pe care Guvernul, ţara îl are la ora actuală, şi să fim de acord cu ordonanţa propusă de Guvern. Vă mulţumesc. |
|||||
|
De la domnul Chiliman înţeleg că face semne că nu vrea să ia cuvântul. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Am înţeles motivaţia vicepreşedintelui, domnul Nicolescu, dar şi noi am avut o propunere. Împreună cu domnul Tamaş Andrei, am propus pentru că exploataţiile agricole nu totdeauna pot fi realizate dintr-o dată şi din această cauză am propus ca cei care arendează teren, dar nu ating nivelul exploataţiilor agricole, însă au 40-50 de ha deja arendate, şi aceşti oameni să profite, mai bine zis proprietarii să profite de această ordonanţă şi am propus la alin.c): "Producătorii agricoli persoane fizice care au preluat în arendă terenuri agricole până la 5 ha, conform unor contracte de arendare, înregistrate la autorităţile fiscale locale, cei care conform contractului de arendare administrează suprafeţe mai mari de 5 ha beneficiază de sprijin numai în limita a 5 ha". Asta am depus pentru că ar fi o posibilitate ca să realizăm în viitor exploataţiile agricole. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Chiliman? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Aici, de fapt, este o chestiune de principiu. Guvernul nu are prea multe parale pentru a susţine agricultura şi atunci a inventat această formulă prin care li se dau numai unora nişte sume şi acelea foarte reduse, în limita a maximum 5 ha. Ei, domnule preşedinte, onoraţi colegi, exploataţiile acestea agricole care au fost înfiinţate şi pentru care s-a făcut atâta vâlvă anul trecut, sunt formate din proprietăţi ale unor cetăţeni, marea majoritate având suprafeţe mult mai mici de 120 de ha pe care şi le-au pus împreună ca să facă exploataţii. La fel şi cu terenurile luate în arendă. Sunt terenuri ale unor oameni care au până în 10 ha şi care le-au dat în arendă unor cetăţeni pentru ca să poată să fie exploatate împreună pe suprafeţe mai mari. Acum, noi venim şi spunem ăstora nu le dăm, pentru că sunt exploataţii şi, vezi Doamne, ei sunt foarte bogaţi şi au de unde. De fapt, ar trebui să li se dea în limita a 5 ha tuturor celor care au dat suprafeţe inclusiv în exploatare, inclusiv exploataţiilor agricole, inclusiv celor care au dat în arendă aceste suprafeţe. Aşa ar fi moral, pentru că altminteri se creează un termen care în Constituţia nouă, abia aprobată, există o discriminare şi această lege creează acum o discriminare. Şi această discriminare poate să fie sancţionată conform celor legale şi dacă ajunge cineva cu acest termen de discriminare până pe la Strasbourg pe undeva, câştigă. Or, eu cred că dacă statul chiar vrea să ajute agricultura să o facă. Bun, limitează la 5 ha maximum de proprietar, dar să le dea tuturor proprietarilor. Nu cred că este normal ca unora să le dea şi altora, pentru că s-au asociat să facă exploataţie ca să obţină anumite alte avantaje, acum nu le mai dăm nimic. Mi se pare că nu e moral. În plus, cred că se încalcă în mod clar prevederi ale actualei Constituţii. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Vreau să supun votului, potrivit regulamentului, întâi amendamentul admis al comisiei, iar dacă acesta n-o să întrunească majoritatea atunci voi supune la vot amendamentul domnul Mardari. Vă rog să urmăriţi amendamentul 2 al comisiei, îl aveţi în raport, să vă reamintiţi susţinerile pentru amendamentul respins şi vedeţi şi motivaţia comisiei. Cine este pentru amendamentul 2 al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice? Vă rog să vă exprimaţi voturile. 77 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 30 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 77 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, s-a adoptat amendamentul 2 al comisiei, astfel încât textul de la lit.b) al art.1 alin.2 va avea alcătuirea amendamentului. Prin amendamentul 3 de la pag.3, comisia mai propune un alineat 3 la art.1. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Admis amendamentul şi este modificat art.2. La art.3 alin.1 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului. După alin.1, prin amendamentul 5, comisia propune un nou alineat, 11. Urmăriţi amendamentul 5. La amendamentul 5 aveţi obiecţii? Domnul Dan Brudaşcu. |
|||||
|
Nu sunt obiecţiuni de fond, domnule preşedinte, sunt obiecţii de redactare, fie că acceptaţi varianta "pe baza cererii scrise, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr.1" sau, dacă insistaţi să se rămână în forma propusă de către comisie, trebuie să facem corectura gramaticală corespunzătoare: "pe baza cererii scrise al cărei model este prevăzut..." Eu aş opta însă pentru prima variantă pe care v-am expus-o. |
|||||
|
Comisia, aveţi obiecţiuni la această propunere de redactare corectă? Supun votului dumneavoastră amendamentul 5, cu această corectură gramaticală..."...cerere scrisă al cărei model..." De acord? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.3 alin.2 urmăriţi amendamentul 6. Poftiţi, domnule Dan Brudaşcu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Cine cere şi solicită şi cine solicită şi cere, aşa încât mi se pare redundantă formularea "cererile solicitanţilor". Eu aş propune comisiei să fie de acord cu reformularea în sensul următor: "Solicitările de sprijin, însoţite de actele care fac dovada dreptului..." şi în continuare textul curge corespunzător. Pentru că mi se pare redundant "cererile solicitanţilor". Cine cere, cum spuneam, şi solicită. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Considerăm "cererea solicitanţilor" corect, cum este prevăzut în raport, întrucât cererea este un suport material care se transmite autorităţilor, nu este o intenţie de a solicita. Cererea este un obiect pur şi simplu. |
|||||
|
Cred că folosim singularul? Domnule preşedinte? Supun votului dumneavoastră amendamentul, în formularea comisiei. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? |
|||||
|
Domnul Dan Brudaşcu (din sală): Limba română e a tuturor! |
|||||
|
19 voturi împotrivă; insuficient pentru a fi respins amendamentul, care a fost admis cu majoritatea voturilor. La alin.3 de la art.3, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Alineatele 4, 5, 6, 7, 8, comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului. Art.4 şi 5. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră n-aveţi obiecţii. Votate în unanimitate. Art.6 alin.1, urmăriţi lit.a). Domnule Brudaşcu, la art.6 alin.1 în preambul, sau unde aveţi observaţii? |
|||||
|
Este vorba de lit.a), domnule preşedinte, sunt nişte formulări redundante care se pot elimina pentru a da fluenţa necesară. Eu aş propune comisiei să fie de acord cu următoarea formulare: având în vedere faptul că precizează încă în preambul "pentru culturile care se înfiinţează în toamna anului 2003, în două etape, astfel: un milion de lei pe hectar în lunile octombrie şi noiembrie 2003; un milion de lei pe hectar, până la data de 1 aprilie 2004, pentru fertilizarea şi erbicidarea acestora", înţelegându-se că este vorba de culturile care se înfiinţează în toamna anului 2003. |
|||||
|
Aici, am senzaţia că nu e vorba de o măsurare calendaristică, ci de sezon de însămânţări, care nu trebuie neapărat să fie în lunile octombrie şi noiembrie. Comisia va spune mai exact decât mine. |
|||||
|
Dacă-mi este permis, ordonanţa vizează o precizare. Este vorba de culturi de toamnă. pentru culturile care se înfiinţează în toamna anului 2003, în două etape se dau banii: un milion în luna octombrie 2003 pentru înfiinţările culturilor de toamnă, deci înfiinţarea ca atare, şi un milion putem să rămânem la textul: "până la data de 1 aprilie 2004, pentru fertilizarea şi erbicidarea culturilor înfiinţate". Şi putem să ne oprim aici. Dacă este cu referire...dar s-a dorit o precizare şi cred că este bine să rămânem la varianta prevăzută sau propusă de comisie, pentru că este mai multă precizie şi cred că nu ne deranjează ca formulare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule deputat, dar se pot înfiinţa culturi şi în ianuarie şi februarie, dacă ar fi după...lăsaţi formularea aşa "în toamnă". Poftiţi, domnule Dan Brudaşcu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, eu nu insist să am eu ultimul cuvânt, însă trebuie să ne ferim puţin de ridicol. Noi spunem aici la pct.a) "pentru culturile care se înfiinţează în toamna anului 2003, în două etape, astfel: - a mai repeta la sfârşitul primului enunţ - "pentru înfiinţări de cultură de toamnă", mie mi se pare redundant. La fel de redundant şi dincolo, "pentru fertilizarea şi erbicidarea culturilor înfiinţate în toamna anului 2003", deoarece este foarte clar pentru toată lumea, încă din enunţul de la lit.a), că este vorba clar de culturile care se înfiinţează în toamna anului 2003. Nu pentru cele care s-au înfiinţat în 2002 sau cele care se vor înfiinţa în 2004. De aceea, eu consider că pentru, haideţi să ziceţi, supleţea textului şi, dacă vreţi, şi eliminarea redundanţelor, e nevoie să eliminăm aceste precizări care repetă de fapt ideea din enunţul iniţial. |
|||||
|
Domnul secretar Leonăchescu. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Doresc să susţin propunerea colegului Dan Brudaşcu pentru că este vorba de o singură frază în care avem o enumerare cu două puncte şi e păcat să repetăm în cadrul aceleiaşi fraze "toamna anului 2003", "toamna anului 2003". Începem cu aceste trei cuvinte şi terminăm tot cu ele. Propunerea domnului Dan Brudaşcu este lingvistic exactă. Poate în varianta următoare: "pentru fertilizarea şi erbicidarea lor." Că am enumerat la ce se referă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnule preşedinte Bâldea, am înţeles că aţi vrut să faceţi o precizare, dacă e tot acelaşi lucru, însămânţatul cu înfiinţatul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Nu vreau să intru în contradicţie cu colegii mei de partid, dar am impresia că noi nu facem altceva acum decât să distragem atenţia asupra problemei de fond din această ordonanţă. Această ordonanţă angrenează un efort bugetar de 13.600 de miliarde de lei; credeam că asta e important de discutat, nu repetarea unor cuvinte. Iar aşa cum în limba română şi în alte specialităţi sunt anumite formulări, formulări consacrate: înfiinţarea unei culturi nu înseamnă numai dat cu sămânţa în brazdă, înseamnă arat, discuit, şi pregătit. Înfiinţarea culturii înseamnă: cultura respectivă a răsărit în primăvara anului 2004. Eu sunt pentru menţinerea formulării făcute. |
|||||
|
Stimaţi colegi, am impresia că ne apucă vremea recoltatului, dacă ne batem cu acorduri gramaticale. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu privire la lit.a) de la art.6. Cine este pentru? 121 voturi pentru. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 121 voturi pentru, 4 abţineri, şi un vot împotrivă, amendamentul 7, cu privire la lit.a) de la alin.1 al art.6, a fost adoptat. Pentru lit.b) de la alin.1. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Alin.2. Adoptat în unanimitate. Art.7. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formularea din ordonanţă. Art.8 şi art.9. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.10, 11. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Art.12 şi 13. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. La art.14, vă rog să urmăriţi raportul suplimentar, amendamentul 8. Comisia propune abrogarea art.14. Domnul vicepreşedinte Nicolescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimate şi stimaţi colegi, nu vorbesc în numele comisiei. Am votat împotriva abrogării, având în vedere faptul că la ora actuală, pentru susţinerea culturii, se procedează în această manieră de susţinere, 2 milioane la hectar. În aceste condiţii, s-a prevăzut, deci pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, s-a abrogat art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.3/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a colectării unor venituri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.24 din 17 ianuarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.247/2003. S-a avut în vedere faptul că acest efort, care este orientat în gândirea Guvernului şi redat efortul prin Ordonanţa nr.72 şi respectiv nr.82, este în sumă de aproximativ 13.200 de miliarde. De aceea, în condiţiile respective, s-a apreciat că nu se poate susţine, susţinere şi prin reducerea taxei la motorină şi susţinerea a două milioane, mai ales că pentru acelaşi lucru s-a propus susţinerea pe suprafaţă, în concordanţă cu sistemul european şi, de aceea, aş propune plenului să menţinem varianta prevăzută în ordonanţa de urgenţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Mardari. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru agricultură a hotărât cu majoritate de voturi ca art.14 din Ordonanţa nr.72/2003 să fie eliminat, oferind astfel posibilitatea tuturor agricultorilor din România, indiferent de mărimea suprafeţei terenurilor pe care le deţin, să cumpere motorină mai ieftină cu 3600 de lei pe litru, decât în cazul celei folosite de autovehiculele care circulă pe drumurile publice. Păstrarea acestui articol, care anulează returnarea celor 3600 de lei pe litru de motorină, ar însemna o lovitură puternică pentru agricultură, dat fiind faptul că motorina are o pondere de 30% din totalul cheltuielilor aferente lucrărilor agricole. De menţionat că P.S.D., încă de la preluarea puterii, a urmărit anularea noţiunii de "motorină fără taxă de drum", introdusă prin Legea nr.118/1996. Astfel, prin Ordonanţa nr.158/2001 a anulat posibilitatea de a se achiziţiona motorină fără taxe de drum în cazul transportului naval, transportului uzinal, în domeniul forestier, în CFR etc., rămânând valabilă doar în cazul agriculturii. Prin Ordonanţa nr.3/17 ianuarie 2003, se anulează noţiunea de taxă de drum, aşa-numita "taxă Băsescu", vorbindu-se în continuare de un sprijin, o subvenţie de 3600 de lei pe litru în cazul motorinei utilizate în agricultură. Iată că, acum, prin art.14 din Ordonanţa nr.72/2003 dispare şi aşa-numitul sprijin de 3600 de lei pe litru. Se poate spune că asistăm la un furt legiferat, în condiţiile în care această anulare a noţiunii de taxă de drum nu a însemnat şi reducerea corespunzătoare a preţului motorinei pentru toate categoriile de utilizatori. Să nu uităm că taxa de drum a fost introdusă având ca destinaţie reparaţia drumurilor publice. Posibilitatea de a cumpăra motorină fără taxe de drum este un drept al tuturor celor care nu o utilizează pe drumurile publice. Imediat închei, domnule preşedinte! Nu este subvenţie sau sprijin. Îmi permit, în final, ca în cazul agriculturii, să ofer un sfat P.S.D.-ului: scoateţi de la naftalină proiectul de lege pe care l-aţi abandonat anul trecut, conform căruia motorina pentru agricultură va fi colorată, mai ieftină şi se va găsi la oricare staţie de distribuţie a produselor petroliere, putând fi cumpărată de agricultori fără nici un fel de declaraţie sau documentaţii, amenzile fiind foarte aspre în cazul utilizării ei în alte scopuri decât pentru agricultură. Nu credeţi că o astfel de măsură modernă, benefică agriculturii, ar trebui să fie luată cât mai repede posibil? Am proceda şi noi la fel ca în ţările din Uniunea Europeană, unde urmează să ne integrăm. În concluzie: acceptaţi eliminarea art.14 din Ordonanţa nr.72/2003, aşa cum a votat Comisia pentru agricultură. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul deputat Toader. Aş vrea să-i rog pe toţi cei care intervin să se încadreze în termenul limită de vorbit, două minute, votat de către dumneavoastră. Nu mă obligaţi să vă fac semne de avertizare şi să vă întrerup microfonul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, ăsta este cel mai important punct al ordonanţei. Ştiţi foarte bine, când s-a solicitat returnarea ordonanţei pentru a fi rediscutată în legătură cu Ordonanţa nr.82, am ridicat aceeaşi problemă a amendamentului care abroga acest art.14, care practic, sigur, explicaţiile colegului meu Mardare, mă scutesc de o serie de comentarii, este un mare adevăr. Nu este nici un fel de sprijin, este vorba de taxa de drum pe care întotdeauna am solicitat să fie eliminată de la agricultură, mai ales că atunci când s-a modificat cu Legea nr.264, modificând Legea nr.118 a fondului special al drumurilor, am arătat foarte clar că nu este corect să introduci această cotă în combustibil pentru agricultură, mai ales că peste un an şi jumătate, modul de recuperarea al acestei taxe a fost greoi. Şi am să fac un simplu calcul: dacă au fost posibile 13 mii de miliarde pentru această subvenţie, ce reprezintă o mie şi ceva de miliarde de lei, cât ar fi acest preţ, acest cost care ar fi pentru cele 300 de mii de tone de motorină, cât teoretic ar putea să fie consumul pentru agricultură în terenul arabil. Dar, revin, nu are nici o legătură cu sprijinul pentru agricultură. Nu are nici o legătură cu ceea ce prevede 109, mai ales că în Hotărârea de Guvern nr.109 se prevede cine beneficiază, crescătorii de animale sau păsări, deci ăştia nu mai primesc nimic; legea nr.31, de asemenea; societăţile comerciale cu profil agricol, concesionarea de terenuri agricole, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare şi învăţământ cu profil agricol; nu mai spun de cele din silvicultură, care sunt frustrate. Deci, acest amendament care a fost mult discutat în comisie şi îmi pare foarte rău dacă colegii mei din P.S.D. ar vota împotrivă şi pentru respingerea acestui amendament, înseamnă că nu ţine de loc cu ţăranul român. Dacă vroia să fie într-adevăr să fie corect, atunci când Ordonanţa nr.147 anula fondul special al drumurilor, trebuia ca, costul motorinei să fie redus cu această taxă de drum şi se eliminau toate aceste probleme care sunt. Altfel, stimaţi colegi, vă asumaţi o mare răspundere în faţa ţăranilor noştri. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Valeriu Gheorghe, din partea P.N.L. V-aş ruga să vă gândiţi mai repede cei care doriţi să luaţi cuvântul, că eu doream să supun votului şi m-aţi întrerupt. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Prin eliminarea, sau de fapt prin rămânerea art.14 în corpul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72, caracterul propagandistic al acestei ordonanţe este clar. Nu se doreşte de fapt ajutarea agriculturii, ci, efectiv, dacă vreţi, ajutarea P.S.D.-ului într-un an electoral care ne stă în faţă, 2004. Principala activitate în domeniul agricol, este foarte bine cunoscut pentru cei care au suprafeţe de teren şi cei care lucrează de fapt în agricultură, este modul de a lucra mecanizat, şi aici avem nevoie categoric de ceea ce se numeşte motorină. Puteţi să-i spuneţi cum vreţi, "taxa Băsescu", taxă de drum, sau orişicum altfel, sigur că da, aceşti 3600 de lei pe litru de motorină au fost, şi noi credem că ar fi un ajutor deosebit de important pentru agricultorul român. 2 milioane de lei pe hectar înseamnă o sumă, sigur că da. Orice partid politic se poate folosi de o asemenea cantitate de bani, de 13.600 de miliarde, pentru ca, ştiu eu, să dau un mesaj politic pentru cei 4 milioane de cetăţeni care lucrează pământul în România. Din acest punct de vedere, încă o dată vă chem şi pe dumneavoastră pentru a gândi mai raţional din acest punct de vedere şi să fiţi de acord, aşa cum a hotărât şi comisia la dezbaterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72, să eliminăm acest articol din componenţa Ordonanţei nr.72, împreună cu Ordonanţa nr.82. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Eu am fost încurcat. Iniţial, domnul Gheorghe Valeriu s-a manifestat că doreşte să ia cuvântul, dar a vorbit domnul Pereş, care a vorbit în numele Grupului parlamentar al P.D. Domnul Dan Brudaşcu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Există o zicere veche, v-o reamintesc şi dumneavoastră: "Timeo danos cum dona ferentes!" "Teme-te de greci chiar şi atunci când fac daruri!" Pentru că aşa mi se pare mie această ordonanţă prin care dumneavoastră cu o mână vreţi să ajutaţi agricultura, dar cu altă mână vreţi să subminaţi viitorul ei. Dumneavoastră nu vă gândiţi că motorina va fi folosită nu numai în campania de toamnă 2003, ci va fi folosită şi în 2004 şi în 2005. Or, prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă astăzi, eliminaţi această facilitate câştigată anterior de către agricultorii din România. În momentul în care procedăm în felul acesta şi menţinem acest mult discutat şi disputat art.14, în fond, noi pecetluim această condiţie absolut critică pentru agricultură în perspectivă, iar ajutorul pe care astăzi îl dăm este un preţ prea mult plătit pentru agricultura viitorului. Cred că, aşa cum au spus-o antevorbitorii, se impune cu de la sine eliminarea acestui art.14, dacă într-adevăr se doreşte binele agriculturii româneşti. Nu fac o pledoarie pro-domo, pentru că nu am nici un interes direct în acest sens, dar o fac pentru că mă gândesc că cei care astăzi se bucură de aceste două milioane de lei pe hectar, sumă fracturată, aşa cum a fost gândită de donator, nu va fi suficientă pentru multele solicitări în domeniul executării lucrărilor agricole pentru restul culturilor şi pentru restul perioadelor agricole importante în anul 2004 şi în anii care vin. Mulţumesc. |
|||||
|
Stimaţi colegi, nu mai doreşte nimeni să intervină. Aţi ascultat şi argumentele pentru abrogarea textului şi cel pentru menţinerea lui în formula din ordonanţă. Domnule Bâldea, mai doriţi să vorbiţi? Vă rog! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această ordonanţă de urgenţă a făcut obiectul analizei comisiei în două şedinţe, a rezultat un raport şi, în baza tradiţiei conform căreia Comisia pentru agricultură n-a creat niciodată probleme, a demonstrat şi seriozitate şi maturitate, eu vă propun să votaţi textul raportului. |
|||||
|
Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, votat în majoritate, care propune abrogarea art.14. Cine este pentru? 36 voturi pentru. Stimaţi colegi, vă rog să păstraţi liniştea. Împotrivă? 97 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Amendamentul comisiei a fost respins cu 97 de voturi contra, 36 voturi pentru şi 2 abţineri. Supun votului dumneavoastră art.14, în formularea din ordonanţă. Cine este pentru? 95 voturi pentru textul din ordonanţă. Împotrivă? 31 voturi împotrivă. După cum vedeţi, nu votează toţi nici în partea aceasta, nici la dumneavoastră. Abţineri? Nu sunt abţineri. Cu 95 voturi pentru, 31 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat art.14 în formularea lui din ordonanţă. Domnul preşedinte Bâldea. Poftiţi! |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu mă descurc prea bine în limba latină, aşa că-mi permit să spun în româneşte ceea ce vreau acum. Din mărturiile unui martor ocular şi prezent fizic la procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, care a avut loc în sala Tribunalului sectorului 6, pe Calea Plevnei, după pronunţarea sentinţei la moarte, a spus aşa: "Vreau să văd şi eu când mă împuşcă pe mine comuniştii!" Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
Aceasta a fost o explicare a votului într-un stil propriu domnului preşedinte Bâldea. La art.15 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La anexa nr.1 dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut. Votată în unanimitate. La anexa nr.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 10. Numai puţin! După anexa nr.1, prin amendamentul 9 din raportul comisiei, se propune introducerea unui amendament pe care îl adaugă comisia pentru agricultură textului. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9. Nu. Adoptat în unanimitate. Se introduce această completare. La anexa nr.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 10. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 10. Se modifică în mod corespunzător anexa nr.2. La anexa nr.3, dacă sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate. Anexa nr.4. Votată în unanimitate. Anexa nr.5. Votată în unanimitate. Anexa nr.6. Votată în unanimitate. Cu aceasta vă rog să constataţi că am parcurs toate textele şi anexele proiectului de lege şi a ordonanţei. O vom supune votului final la sfârşitul acestei zile. Vom supune proiectul votului final la sfârşitul acestei zile. |
|||||
|
|
Pct.3 din ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei ha producătorilor agricoli pentru suprafeţe de teren arabil de până la 5 ha inclusiv. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, legat de acelaşi proiect anterior, şi de Ordonanţa nr.72/2003, propune respingerea ordonanţei. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Întrucât toate prevederile Ordonanţei nr.82 au fost preluate şi completate în Ordonanţa nr.72, comisia propune respingerea proiectului de aprobare a Ordonanţei nr.82. |
|||||
|
Dacă cineva doreşte să ia cuvântul? Nu. Vom supune votului final această propunere de respingere. |
|||||
|
|
La pct. 4 este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice ne propune timpii de dezbatere având în vedere că suntem în procedură de urgenţă. |
|
|||
|
Comisia sesizată a întocmit raportul. La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ. Proiectul de lege susmenţionat are ca obiect stabilirea angajamentului financiar al Comunităţii pentru România în anul 2003, precum şi modificarea Acordului multianual de finanţare dintre România şi Comunitate, semnat la 2 februarie 2001, modificat, precum şi acordurile anuale de finanţare 2000, 2001 şi 2002. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.72 din Constituţie. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în şedinţa din 21.10.2003. În urma dezbaterii comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, în şedinţa din 25 septembrie 2003. |
|||||
|
Domnule vicepreşedinte, eram în procedură de urgenţă. Dumneavoastră aţi făcut într-un fel şi tema iniţiatorului şi a comisiei. Acum propuneţi timpii de dezbatere. Adică aţi prezentat conţinutul. |
|||||
|
10 minute şi 1 minut pe intervenţie. |
|||||
|
Dacă sunteţi de acord cu aceste repartizări ale timpilor de dezbatere? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să urmăriţi textul proiectului de lege şi al Acordului care este anexat. La titlul proiectului, astfel cum a fost votat de către Senat, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a Acordului de finanţare, acord pe care îl aveţi anexat. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vom supune votului final acest proiect. |
|||||
|
|
Urmează pct.5: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Uniunea Poştală Universală privind organizarea celui de-al 23-lea Congres poştal universal la Bucureşti. Iniţiatorul, vă rog să prezentaţi acest proiect. |
|
|||
|
Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă supun spre aprobare proiectul de lege privind ratificarea Acordului semnat la 20 iunie 2003 între Guvernul României şi Uniunea Poştală Universală privind organizarea la Bucureşti în perioada 15 septembrie - 5 octombrie 2004 a Congresului poştal universal. Congresul este de o importanţă deosebită pentru ţara noastră, având în vedere că vor participa peste 3.000 de invitaţi, reprezentând 189 de state, România fiind prima ţară din estul Europei care organizează un astfel de congres. Vă supun spre aprobare respectivul proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Rog Comisia pentru industrii şi servicii să prezinte raportul. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu proiectul de lege, semnat la Bucureşti, la 20 iunie 2003, transmis cu adresa nr.593/6.10.2003, înregistrată sub nr.23193/7.10.2003. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2003; cu adresa nr.1.269/3 septembrie Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege; cu adresa nr.593/13.10. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat. Acordul reglementează cadrul general de desfăşurare a Congresului, stabilind contribuţia fiecărei părţi la organizarea şi pregătirea desfăşurării congresului. Organizarea acestui congres în România are o importanţă deosebită, atât pentru ţara noastră, prin promovarea imaginii României, cât şi pentru Uniunea Poştală Universală, fiind pentru prima dată când acesta este organizat într-o ţară din Europa de est. În conformitate cu art.3, sector 9 şi 10 al Convenţiei privind imunităţile şi privilegiile instituţiilor specializate ale ONU, adoptat la 21 noiembrie 1947, la care România a aderat prin Decretul nr.343, se stabileşte scutirea de taxe pe valoare adăugată pentru bunurile şi serviciile destinate activităţii oficiale a Congresului, care vor fi suportate de Uniunea Poştală Universală, fapt ce impune ratificarea acordului prin lege. Potrivit art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 21 octombrie. La lucrările comisiei au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Ministerului Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei, domnul Macovei Marius, secretar general, domnul Ionescu Mihail, director general. După dezbateri, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Uniunea Poştală Universală privind organizarea Congresului poştal la Bucureşti, semnat la 20 iunie 2003, să fie supus spre dezbatere şi adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat. La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi, din totalul de 25 de membri. În raport de obiectivul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă doreşte cineva să se înscrie la cuvânt la dezbateri generale? Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, articol ce conţine dispoziţia de ratificare a acordului pe care îl aveţi anexat. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Vom supune votului dumneavoastră şi acest proiect la sfârşitul şedinţei. |
|||||
|
|
La pct.6: Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei de la Budapesta privind contractul de transport de mărfuri în navigaţia interioară, adoptată la Conferinţa diplomatică organizată în comun de Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin, Comisia Dunării şi Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiilor Naţiunilor Unite. Iniţiatorul, vă rog să-l prezinte, şi apoi tot Comisia pentru industrii şi servicii să se pregătească pentru a prezenta raportul. |
|
|||
|
Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Încă din 1995, Uniunea Europeană iniţiază elaborarea unui proiect de Convenţie internaţională privind contractul de transport pe căile navigabile interioare. Această iniţiativă avea ca scop elaborarea reglementărilor unitare între toate statele interesate în acest domeniu. Grupul de lucru format din reprezentanţii statelor din Uniunea Europeană şi statele centrale şi sud-est europene, sub coordonarea comună a Comisiei centrale pentru navigaţia pe Rin, Comisiei Dunării şi Comisiei Economice pentru Europa a ONU, au lucrat până în 1999, an în care se finalizează textul proiectului de convenţie privind contractul de transport al mărfurilor pe căile navigabile interioare. La Budapesta, între 25 septembrie - 3 octombrie 2000 se desfăşoară Conferinţa diplomatică pentru adoptarea Convenţiei privind acest contract. La lucrările conferinţei se adoptă în unanimitate textul Convenţiei, şi cu această ocazie se redactează, ulterior, şi în limba olandeză, actul final fiind semnat la 3 octombrie 2000 de către reprezentanţii a 14 state, printre care şi România. Convenţia urmează să fie prima reglementare valabilă în toate statele europene şi constituie primul pas în activitatea amplă de armonizare a legislaţiei în acest domeniu. Un capitol important din cadrul Convenţiei privind contractul de transport al mărfurilor pe căile navigabile îl constituie stabilirea drepturilor şi obligaţiilor părţilor contractante, avându-se în vedere dispoziţii privind preluare, transport, livrarea mărfurilor, termen de livrare, documente de însoţire, dispoziţii privind mărfurile periculoase şi poluante, responsabilitatea expeditorului şi modalitatea de reziliere a contractului. Considerăm că ratificarea acestei Convenţii este foarte importantă, având în vedere dinamica relaţiilor dintre România şi statele europene, care impun necesitatea reconsiderării şi acordării unei atenţii sporite transportului pe căi navigabile interioare, care reprezintă modul de transport ieftin şi puţin poluant. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru avizare şi dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei de la Budapesta privind contractul de transport mărfuri în navigaţia interioară, adoptată la Conferinţa diplomatică organizată în comun de Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin, Comisia Dunării şi Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care s-a desfăşurat la Budapesta, în perioada 25 septembrie - 3 octombrie. Ca urmare a realizării legăturii între Marea Neagră şi Marea Nordului, prin căi navigabile interioare, a apărut necesitatea uniformizării reglementărilor cu caracter comercial pentru transportul de mărfuri şi contractul de transport mărfuri în navigaţia interioară, adoptat la Conferinţa diplomatică, şi răspunde acestui deziderat. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu nr.606 din 8 octombrie. În raport de obiectivul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa comisiei din data de 21 octombrie 2003. La lucrările comisiei au participat specialişti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. La lucrările comisiei au participat 19 deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 29 septembrie. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii propun adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia. La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. La cuprinsul articolului unic ce conţine dispoziţia de ratificare a Convenţiei, convenţiei pe care o aveţi anexată. Nu sunt obiecţiuni. Votat articolul în unanimitate. Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de astăzi. |
|||||
|
|
La pct.7, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din România. Domnul ministru Gaspar prezintă acest proiect. Rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială să se pregătească să prezinte raportul. |
|
|||
|
Domnul Acsinte Gaspar (ministru pentru relaţia cu Parlamentul): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Guvernul supune plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege privind Ratificarea Acordului de modificare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din România, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr.63/1997, şi care a fost semnat la Bucureşti la 30 iunie 2003. Acordul este rezultatul negocierilor care s-au purtat între partea română şi partea elenă în perioada 5 - 7 mai 2003. Rog plenul Camerei Deputaţilor să voteze proiectul de lege în forma în care a fost adoptat şi de Senat. |
|||||
|
Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune aprobarea acestui proiect de lege, întrucât este necesară recunoaşterea perioadelor de asigurare realizată în România de către persoanele asigurate repatriate, cărora Republica Elenă în momentul de faţă le oferă pensii. |
|||||
|
Domnul Dan Brudaşcu, doriţi să interveniţi asupra textului sau la ...? |
|||||
|
Domnul Dan Brudaşcu (din sală): ... la chestiuni generale. |
|||||
|
Bun. Deci, la dezbateri generale, doreşte să ia cuvântul domnul Dan Brudaşcu. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege a fost supus spre analiză şi avizare şi Comisiei pentru politică externă. Evident, în final, avizul a fost pozitiv. Vreau însă, pentru că nici iniţiatorul, nici din partea comisiei sesizate în fond nu s-a precizat, să menţionez că este vorba de o compensare în valoare de 12 milioane de dolari, o restanţă trenată de mai multă vreme, ca urmare a nerespectării angajamentelor luate iniţial de către Guvernul României. Mai trebuie, de asemenea, să precizăm că aceşti beneficiari nu sunt alţii decât foştii comunişti greci, care în urma războiului civil din anii '40 s-au refugiat şi au găsit înţelegerea şi sprijinul autorităţilor statului român din epocă. N-am înţeles, însă, nici din textul acordului şi nici din explicaţiile date de iniţiatori, dacă această sumă reprezintă majorarea acestor drepturi de pensie şi asigurări sociale ale foştilor comunişti greci, altădată cetăţeni temporari ai României, sau este vorba doar de plata la nivelul acestor asigurări sociale care se asigură de către autorităţile române. Poate că ar trebui iniţiatorul sau comisia sesizată în fond să dea explicaţii complete pentru ca să votăm în deplină cunoştinţă de cauză. În mod concret, sunt pentru aprobarea acestui proiect de lege, pentru că face parte din obligaţiile ce şi le asumă statul român faţă de persoanele care nu mai sunt cetăţenii săi, dar nu cred că ar trebui să acordăm majorările de pensii doar pentru faptul că aceşti cetăţeni (comunişti greci) au fost cetăţeni ai României o perioadă limitată de timp. |
|||||
|
Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu doreşte să ia cuvântul cu privire la intervenţia domnului Dan Brudaşcu. Poftiţi. |
|||||
|
Stimaţi colegi, Este vorba pur şi simplu de o datorie pe care statul român o are în momentul acesta faţă de nişte contribuabili. Că au fost comunişti, că au avut o altă opţiune politică, asta nu poate să privească un sistem de contribuţii, şi este absolut transparentă chestiunea. Ei au fost contribuabili, au muncit în România, au plătit la sistemul de asigurări sociale, s-au repatriat, şi în momentul acesta - în mod firesc - ei aşteaptă, fiind la vârsta pensionării, o rentă viageră, o pensie. Şi cum statul român a încasat aceste contribuţii, ele au trebuit să fie actualizate şi returnate, suma acestor contribuţii, Republicii Elene. Acest lucru se întâmplă prin Acordul dintre cele două părţi, acord care bineînţeles a suferit mai multe etape de negocieri. Acest Acord reprezintă o punere de acord, o convenire şi asupra sumei şi asupra modalităţii de plată, în câte tranşe, în ce cuantum. Deci, în sfârşit, suntem în situaţia de a ne onora o obligaţie asumată în trecut. |
|||||
|
Domnul deputat Dan Brudaşcu, poftiţi. |
|||||
|
Îmi pare rău că sunt mai greu de cap şi n-am înţeles explicaţia. În primul rând, aş vrea să fac precizarea că doamna preşedintă uită o precizare clară în text, că nu este vorba de orice cetăţeni greci, ci clar, de refugiaţii politici greci. Deci conotaţia politică nu o putem trece sau băga sub preş. Ea este clar menţionată. De asemenea, un alt lucru pe care nu am reuşit să-l înţeleg, este dacă noi dăm aceste asigurări sociale la nivelul la care beneficiază şi populaţia României, şi ar trebui din acest punct de vedere să fie acelaşi nivel, pentru că, dacă Guvernul Greciei doreşte să le asigure aceste pensii la nivelul aplicat în Grecia, n-are decât să completeze din fondurile proprii aceste sume pentru prejudiciile de ordin material şi moral pe care le-au impus celor pe care i-au obligat să părăsească teritoriul grec. |
|||||
|
Mai doreşte cineva să intervină? Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. La cuprinsul articolului unic nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Vom supune şi acest proiect votului final astăzi. La următorul punct de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Convenţiei privind înfiinţarea Biroului European de Radiocomunicaţii, încheiată la Haga (23 iunie 1993). Domnul Boc vrea să ceară procedură în legătură cu faptul că am epuizat timpii alocaţi ordinii de zi, ştiu, îi citesc gândurile. Nu avem, după cum vedeţi, cvorum, stimate coleg Boc, şi vă întreb dacă sunteţi de acord, în locul excepţiei de procedură pe care vreţi dumneavoastră s-o invocaţi, să vă propun ca, până la ora 18,30, când încep interpelările, să continuăm un proiect sau două de pe ordinea de zi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. PSD-ul devine chiar periculos, să inventeze şi maşina de citit gândurile, din punctul acesta de vedere, într-adevăr ... |
|||||
|
Deci ne perfecţionăm şi noi, ca să ţinem pasul cu A.D.A. |
|||||
|
Alegerile viitoare se anunţă interesante din acest punct de vedere, dar suntem într-un impas procedural. Modificarea proiectului ordinii de zi poate fi făcut numai de către Comitetul ordinii de zi, la propunerea Biroului permanent, şi în consecinţă programul nu poate fi modificat. Din acest punct de vedere, domnule preşedinte, cu tot respectul, ori se face vot final, şi dacă nu se face vot final, se face apel nominal, suntem deschişi în privinţa aceasta, iar dacă nu, să completăm programul exact cum scrie la ordinea de zi, cu sesiunea de întrebări şi interpelări. Programul nu poate fi modificat, din nefericire, de către plen, fără propunerea Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi. Asta scrie la carte şi nu avem ce face. |
|||||
|
Rog secretarii să-mi comunice dacă avem cvorumul de vot. Avem şi o lege organică. Nu avem nici 160 deputaţi prezenţi. În consecinţă, cer secretarilor să facă apel nominal, aşa cum a cerut reprezentantul grupului Partidului Democrat. |
|||||
|
Vom face un apel pe care nu-l vom putea finaliza până la ora 18,30. Dar, mă rog, ne facem că lucrăm. - Abiţei Ludovic - prezent Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Aţi terminat? |
|||||
|
Da, domnule preşedinte, am terminat. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Atunci, putem să trecem la secvenţa dedicată răspunsurilor orale la întrebări. Domnul Becsek-Garda Dezideriu de la U.D.M.R. a adresat o întrebare referitoare la situaţia absolvenţei Şcolii Tehnice de Arhitectură şi Construcţie a Oraşelor. S-a solicitat amânarea răspunsului. |
|
|||
|
|
Domnul Bentu de la P.S.D. a adresat o întrebare privind măsurile de protecţia mediului în judeţul Vaslui. Cine răspunde din partea Guvernului? Poftiţi. Stimaţi colegi, nu rămâneţi să aflaţi ce răspunsuri dă Guvernul, nu sunteţi curioşi? (Foarte mulţi deputaţi părăsesc sala de şedinţă). Domnule preşedinte, |
|
|||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Păstraţi liniştea, vă rog, în sală, ca să auzim răspunsul pe care îl dă Guvernul. Nici domnul Bentu nu o să audă dacă e atâta gălăgie în sală. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Domnul ministru Sârbu îi prezintă următorul răspuns: Agenţia pentru protecţia mediului Vaslui răspunde la nivelul judeţean de aplicarea politicilor şi strategiilor de mediu ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Există un plan de acţiune pentru implementarea acquis-ului comunitar, pentru care acţionează în vederea reglementării activităţilor cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu. În ceea ce priveşte situaţia reglementărilor la nivel local este un tabel şi eu n-aş vrea să-l înşirăm pe tot; numai la acordurile de mediu sunt 242 de acte semnate în 2002 şi pe semestrul I, 2017, iar ca valoare 30,7 miliarde lei. În acelaşi timp, agenţia monitorizează permanent situaţia factorilor de mediu, prin laboratorul propriu şi prin laboratoarele specializate ale instituţiilor şi agenţilor economici cu care colaborează. Prin laborator, ei au realizat un număr de 7 măsuri, din care numai la supravegherea calităţii aerului sunt 1.258 de măsurători făcute în anul 2002 şi 625 până acum. În domeniul gestionării deşeurilor, agenţia primeşte lunar situaţii de la agenţii economici privind cantităţile colectate şi valorificate pe categorii de deşeuri. Sunt înregistraţi un număr de 60 de agenţi economici care gestionează cantităţi de deşeuri, după cum urmează: hârtie şi carton, care au colectat până acum 993 de tone; baterii şi acumulatori - 91 tone; materiale lemnoase - 3.556 tone şi altele. În acelaşi domeniu privitor la gestiunea substanţelor chimice şi periculoase, produse de uz fitosanitar interzise sau expirate, agenţia realizează un inventar destul de important - sunt înşiraţi aici, cu permisiunea dumneavoastră, n-aş vrea să-i mai citim. Vreau să vă mai spun, domnule deputat, că agenţia coordonează în momentul de faţă un proiect de finanţare externă, în valoare de 58.000 de EURO, care vizează eliminarea deşeurilor de pesticide, în stare lichidă, care sunt la pungi depozitate. Acestea sunt transvazate şi transportate la Timişoara, unde există acel incinerator pentru distrugerea lor. De asemenea, sunt implementate două proiecte cu finanţare externă în acest domeniu, realizarea unei rampe ecologice în Bogdana, de 37.000 de EURO şi crearea unor punţi-pilot de colectare selectivă a deşeurilor urbane în Municipiul Vaslui. Sunt şi alte măsuri, pe încă două pagini. Dacă dumneavoastră sunteţi de acord, eu vă înmânez materialul, ca să nu blocăm atât de mult şi dacă sunt probleme pe care trebuie să le completăm, o facem cu plăcere. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă domnul deputat este mulţumit de răspuns? |
|||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mulţumesc pentru promptitudine. Interpelarea a fost depusă în 22.10.2003 şi iată că răspunsul l-am primit la o săptămână, iar consistenţa răspunsului arată seriozitate şi aplecare spre problemele solicitate a fi clarificate. Vă mulţumesc încă o dată. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Ion Bozgă a adresat o întrebare privind acţiunile sanitar veterinare obligatorii suportate de la bugetul de stat pentru 2004. Răspundeţi la întrebarea adresată. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Predilă: Domnule preşedinte, Cu permisiunea dumneavoastră vreau să răspund domnului deputat Bozgă, sub semnătura domnului ministru, următoarele: în Ministerul Agriculturii există strategie de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentară, silviculturii, mediului şi apelor, care operează până în 2007 şi a fost elaborată cu participarea tuturor specialiştilor şi practicienilor, reprezentanţilor organizaţiilor profesionale, precum şi a experţilor Uniunii Europene. Ţinta principală este integrarea României până în 2007 şi pentru aceasta au fost elaborate programe strategice de acţiuni, pentru integrarea agriculturii pentru fiecare sector în parte. În prezent, programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale pentru 2004 este în curs de finalizare. Acest program va stabili acţiunile strategice finanţate de la bugetul de stat, ale căror tarife vor fi negociate împreună cu Colegiul medicilor veterinari din România, forma finală urmând a fi supusă aprobării conducerii ministerului. Emiterea acestor programe de acţiuni sanitar-veterinare pentru 2004, ca de altfel pentru fiecare an în parte, se face după consultarea direcţiilor sanitar-veterinare, a Colegiului medicilor din România şi cu organizaţiile profesionale. Vă informez că pentru plata acţiunilor sanitar-veterinare, în 2003 au fost iniţial consumate 615,5 miliarde şi s-au mai alocat suplimentar 167 de miliarde. Poziţia noastră geografică, condiţiile de microclimat pot favoriza apariţia şi evoluţia unor boli epizootice. În acest fel, noi intensificăm schimburile de animale în ţară, în momentul de faţă şi datorită relaţiilor pe care le avem cu vecinii şi cu aceştia şi din această cauză profilaxia şi combaterea acestor boli este principala preocupare ale factorilor de specialitate. A fost sistată, conform actelor semnate, vaccinarea contra pestei porcine, la început în şase judeţe, s-a mai extins în şase, sunt discuţii că o parte din animale trebuie sacrificate pentru că sunt afectate de această boală, există luate măsuri, sunt acte normative care-i despăgubesc pe proprietari, în aşa fel încât acest moment trebuie să-l trecem fără consecinţe şi fără aspecte dureroase din partea crescătorilor. De aceea, autoritatea veterinară impune în continuare măsuri pentru prevenirea şi difuzarea acestei boli. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.026 s-a stabilit la această renunţare de vaccinare şi cu măsurile care trebuie luate în continuare. Dacă România va deveni stat membru al Uniunii Europene şi în 2007 vom fi obligaţi să respectăm toate normele la care am achiesat şi toate măsurile pe care le vom conveni. Sistarea vaccinării contra pestei porcine clasice este o cerinţă de care noi trebuie să ţinem cont şi pe care o vom realiza, pentru că aşa ne-am angajat. Acesta este răspunsul pentru domnul deputat Bozgă. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă domnul deputat este mulţumit de răspuns? |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc şi domnului ministru pentru prezentare. Doamnelor şi domnilor colegi, Permiteţi-mi să-i mulţumesc personal domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pentru conţinutul materialului prezentat. Apreciez conţinutul Planului tehnic-strategic naţional pentru acţiuni sanitar- veterinare, care va fi elaborat în 2004. Propun ministrului agriculturii ca, în anul 2004, să se menţină vaccinarea contra pestei porcine la porcinele din gospodăriile populaţiei, având în vedere următoarele. Ca parlamentar şi ca medic veterinar, consider şi constat că statusul imunitar actual la porcinele din România este insuficient consolidat. Pentru aceasta propun ca, încă un an, să se efectueze vaccinarea, pentru a se consolida acest status imunitar, după care, în 2005, se poate opri vaccinarea, aşa cum, de fapt, recomandă normele europene. Oricum, mulţumesc Guvernului pentru suma de aproape 600 de miliarde alocată în 2003 pentru acţiuni sanitar-veterinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Petre Posea a adresat o întrebare privind recorelarea pensiilor. Răspunde domnul secretar de stat Giurescu. |
|
|||
|
Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Petre Posea, formulăm următoarele: Elementele fundamentale care stau la baza efectuării procesului de recorelare au fost cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 1315/2001 cu privire la măsurile suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public de pensii, act normativ completat în cursul anului 2002, respectiv, 2003, cu alte patru hotărâri ale Guvernului. Modalitatea de realizare a fiecărei etape de recorelare a pensiilor a fost stabilită prin acte normative distincte: unele au avut în vedere anul înscrierii la pensii, altul, data la care s-a oprit baza de calcul, iar altele au avut în vedere anumite categorii de beneficiari, respectiv pensionarii pentru limită de vârstă cu vechime completă şi pensionarii de urmaş. Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 147/2001 aprobată prin Legea nr. 102/2002 pentru ratificarea aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional şi a Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului, s-a stabilit ca procesul de recorelare a pensiilor să se desfăşoare în perioada 2002-2004 şi se va aplica numai pensionarilor pentru muncă depusă şi limită de vârstă cu vechime integrală şi pensionarilor urmaşi, care s-au pensionat înainte de 1999 şi al căror punctaj mediu este mai mic de 3 puncte. Procedura de recorelare acordă prioritate pensionarilor cu venituri mici, care au primit în anul 2002 un procent de recorelare mai mare, comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporţia să fie modificată în anii următor, astfel încât toţi pensionarii a căror pensie se recorelează să beneficieze de această măsură de protecţie socială în procent de sută la sută. Având în vedere că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au stabilit în 1999 criteriul esenţial în stabilirea pensiei l-a reprezentat veniturile salariale: salariul de bază şi sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă ale asiguratului, realizate anterior pensionării, la alegerea acestuia. respingem afirmaţia potrivit căreia pensiile stabilite în 1999 ar fi la nivelul celor stabilite în 1997. În situaţia în care asiguratul, din diverse motive, a întrerupt activitatea în 1997, iar condiţiile de pensionare au fost îndeplinite în 1999, există o perioadă necontributivă, respectiv, de 2 ani, iar baza de calcul s-a constituit din veniturile realizate în 5 ani lucraţi consecutiv, în ultimii 10 ani de activitate. Din punct de vedere legislativ, reglementarea modului de recorelare a pensiilor doar pentru o categorie de pensionari ar pune sub semnul întrebării legalitatea emiterii hotărârilor de Guvern, în ceea ce priveşte realizarea procesului de recorelare până în prezent. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă domnul deputat e mulţumit de răspuns? Poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. De asemenea, doresc să-i mulţumesc şi domnului ministru, pentru răspunsul competent care a fost dat. De asemenea, vreau să-i mulţumesc pentru faptul că în judeţul Buzău există un director foarte bun, cu care colaborez în mod deosebit. De câte ori a fost solicitat, ne-a rezolvat problemele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Andrei Ioan Chiliman a adresat, de asemenea, o întrebare pentru Ministerul Muncii, dar nefiind prezent, amânăm acest răspuns. |
|||||
|
|
Domnul Dan Brudaşcu a adresat o întrebare privind situaţia doamnei Viorica Borbe, din municipiul Turda. Domnule Giurescu, dacă aveţi vreun răspuns pentru domnul Burdaşcu? Sau altcineva din partea Ministerului Muncii? Doamnă Ţărnea, poftiţi. |
|
|||
|
Doamna Marta Ţărnea (secretar de stat, Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din investigaţiile recente efectuate de Direcţia pentru dialog, familie şi solidaritate socială a judeţului Cluj, rezultă că doamna Viorica Borbe continuă să locuiască în localitatea Turda, str. Zambilei nr. 2, într-un apartament de 3 camere, împreună cu părinţii, Victor Borbe şi Ana Borbe, precum şi cu cele două fiice ale sale: Tamaş Lupui Cristina şi Tamaş Lupui Viorica. Veniturile familiei sunt următoarele: 4,2 milioane de lei pensiile lui Victor şi Ana Borbe, 900 de mii de lei pensie de urmaş pentru Tamaş Lupui Vorica, 210 mii de lei alocaţia de stat pentru Tamaş Lupui Viorica. Primăria municipiului Turda a acordat, în luna decembrie 2002, doamnei Viorica Borbe, un ajutor de urgenţă în sumă de 1,5 milioane de lei şi ajutor social lunar, în baza Legii nr.416/2001. Din luna mai 2003, ajutorul social a fost sistat, deoarece doamna Borbe Viorica, în vârstă de 43 de ani, deşi a fost atenţionată în mai multe rânduri, nu s-a prezentat la Primăria municipiului Turda, pentru a presta activităţi în folosul comunităţii şi pentru a reactualiza documentele din dosar. Viorica Borbe susţine că este bolnavă şi, din acest motiv, nu poate efectua orele în folosul comunităţii, dar, până în prezent, nu a prezentat un document medical din care să rezulte această situaţie şi nici nu s-a prezentat la Casa Naţională de Ocupare din Cluj. Doamna Viorica Borbe a solicitat Primăriei municipiului Turda repartizarea unei locuinţe sociale, dar cererea a fost respinsă, motivul fiind deţinerea unui apartament în proprietate personală, pe care l-a vândut. Referitor la Tamaş Lupui Cristina, în vârstă de 22 de ani (deci, fiica cea mai mare), diagnosticată cu scolioză dorsală, Direcţia pentru dialog, familie şi solidaritate socială a judeţului Cluj va efectua anchetă socială specială pentru această fată, la domiciliul acesteia, şi va propune, în condiţiile legii, măsuri de sprijin, care pot fi de două feluri (în completarea răspunsului scris): dumneaei poate fi internată într-un centru de recuperare pentru persoanele cu deficienţe şi s-ar putea să fie inserată social mult mai bine decât o poate face alături de mama ei. Şi, pe de altă parte, subliniez că o dată cu intrarea în vigoare a alocaţiei complementare, această familie, care gospodăreşte împreună, va beneficia de alocaţia complementară, care poate fi de două feluri, depinde de atitudinea pe care o va avea mama: dacă îşi va reglementa dosarul, alocaţia de susţinere ca familie monoparentală va fi mărită cu 50%; dacă nu, în orice condiţii, fata minoră va beneficia de alocaţia complementară, în plus. Alocaţie care poate fi, repet, de 300 de mii de lei, dacă mama nu-şi reglementează situaţia, şi de 375 de mii de lei, dacă mama îşi reglementează situaţia. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Mulţumesc. Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit de răspuns? |
|||||
|
În general, sunt mulţumit, domnule preşedinte de şedinţă, dar e nevoie, totuşi, de câteva precizări, pentru că se pare, cu toată rigoarea cu care s-a făcut documentarea, au fost câteva lucruri care au scăpat pe din afară. În primul rând, acele sume evidenţiate de antevorbitoare sunt venituri ale părinţilor doamnei Viorica Borbe, care o tolerează pe ea şi cele două fiice în spaţiul imobiliar pe care îl deţin, întrucât acestea nu beneficiază de nici un spaţiu de locuit. Vreau să vă informez că de la data la care v-am înaintat prima interpelare pe această temă lucrurile s-au schimbat, urmare a certurilor de familie, Viorica Borbe, deja, nu mai locuieşte la adresa menţionată, în municipiul Turda. Pe de altă parte, mie mi se pare un lucru care îmi dă de gândit, Consiliul judeţean Cluj precizează că ajutorul acela de urgenţă a constat în suma de 1 milion de lei, dumneavoastră faceţi menţiunea de 1,5 milioane de lei. Nu ştiu cine are dreptate, poate o lămuriţi dumneavoastră. În legătură cu aspectul privind sistarea ajutorului social în baza Legii nr. 416, persoana în cauză este suferindă, este suferindă psihic şi doar acesta este motivul pentru care, până la această dată, nu şi-a înaintat documentaţia pentru a fi scutită de obligaţia orelor prestate în folosul societăţii. În legătură cu motivaţia Consiliului local Turda, de respingere a cererii de acordare a unui spaţiu locativ, pe motivul că aceasta ar fi deţinut un apartament, precizez că el a fost vândut după moartea soţului, întrucât nu avea nici banii pentru cheltuielile de întreţinere şi nici nu avea din ce să-şi întreţină copiii minori. Nu cunosc poziţia, în cadrul ministerului, a antevorbitoarei, de aceea, nu ştiu cum să mă adresez domniei sale, însă nu apreciez ca fiind exacte formulări de tipul "s-ar putea să". Eu aş ruga ministerul, cu probitatea şi competenţa pe care le are, să încerce măsuri clare, din care să rezulte posibilităţi de rezolvare legale a acelor aspecte ale cazului semnalat care se pot rezolva. Formulări de tipul "s-ar putea", mă lasă la gândul că "s-ar putea la Paştele cailor"... sau poate, că e mai aproape, Postul Crăciunului. Nu vreau prin aceasta să jignesc pe nimeni din minister, ştiu că depun o activitate extrem de importantă şi riguroasă, de aceea, cer şi, în acest caz, măsuri, iertaţi redundanţa expresiei, pe măsură. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Dan Brudaşcu a adresat şi o întrebare privind dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii la Casa Judeţeană de Pensii Cluj. Domnul Giurescu, dacă ne dă un răspuns despre dificultăţile acestea? |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: În principal, este vorba de un caz, al domnului Efim Tarlapan, care a solicitat Casei Teritoriale de Pensii Cluj-Napoca pensionarea anticipată, în luna decembrie a anului 2002. Întrucât sus-numitul a realizat stagiul de cotizare în fosta URSS, cazul face obiectul Convenţiei în domeniul prevederilor sociale dintre România şi fosta URSS, semnat de cele două state în 1960. Casa Teritorială de Pensii Cluj-Napoca a transmis dosarul la Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru analizarea lui în cadrul direcţiei de specialitate - Direcţia de comunicare şi aplicare a acordurilor internaţionale. În urma analizei efectuate, s-a constatat că domnul Efim Tarlapan nu îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă, întrucât nu a împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în lege. De asemenea, sus-numitul nu îndeplineşte condiţiile pentru pensionarea anticipată, întrucât nu a realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000. Din documentele depuse de domnul Efim Tarlapan rezultă un stagiu de cotizare de 30 de ani 3 luni şi 18 zile, insuficient pentru stabilirea drepturilor de pensie anticipată parţială. Conform prevederilor Legii nr. 19/2000, pentru a obţine drepturile solicitate, sus-numitul trebuie să realizeze un stagiu de cotizare de 31 de ani şi 2 luni. În conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 19, la stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele în care asiguratul a urmat cursuri de zi ale învăţământului universitar sau a satisfăcut serviciul militar. Ca urmare a răspunsului dat de CNPAS, pe 21.08.2003, Casa Teritorială de Pensii Cluj-Napoca a emis Decizia nr. 60.436, de respingere a cererii de acordare a pensiei, decizie care i-a fost comunicată. Domnul Efim Tarlapan îndeplineşte condiţiile de pensionare începând cu luna iunie a anului 2007. Referitor la afirmaţia conform căreia la Casta Teritorială de Pensii Cluj-Napoca se practică discriminarea pe criterii etnice, nu am avut cunoştinţă de astfel de situaţii şi nu s-au prezentat materiale din care să rezulte acest lucru. Apreciem că nemulţumirea unor persoane ale căror cereri nu au fost soluţionate în cadrul legal conduce la acuzaţii precum cele care au făcut obiectul interpelării. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule deputat, poftiţi. |
|||||
|
Mulţumesc, domnului ministru pentru răspuns, pentru exactitatea documentării. Aş vrea, însă, să vă asigur, domnule ministru, că afirmaţiile în legătură cu discriminările pe criterii etnice nu sunt inventate. Faţă de exemplul pe care vi l-am dat, mai pot adăuga şi altele, cel mai recent fiind cel al numitului Vasile Benţea, a cărui situaţie, pe criterii etnice, nu a fost soluţionată mai bine de un an şi jumătate. Eu v-aş ruga respectuos, fără să consideraţi că prin aceasta mă amestec în treburile dumneavoastră, să dispuneţi un control riguros şi obiectiv, neangajat politic, pentru a constata şi dumneavoastră că la unele ghişee, unde funcţionarii sunt vorbitori de limbă maghiară, au prioritate întotdeauna, fără excepţie, cei care li se adresează în limba maghiară. Faţă de vorbitorii de limbă română există reticenţe, sunt purtaţi de coadă la coadă, sunt repeziţi, niciodată nu au timp suficient pentru a li se analiza cum se cuvine dosarele şi sunt trimişi şi purtaţi pe drumuri, unele persoane fiind foarte în vârstă, suferinde. Şi este nevoie, din acest punct de vedere, să se curme o asemenea acţiune, de tip apartheid. Chiar dacă s-a adoptat, cum ştim că s-a adoptat, Legea privind folosirea limbii maghiare în administraţie, cred că este nevoie, ea să fie folosită doar când este cazul, de cetăţeni de etnie maghiară, nu şi pentru tratarea discreţionară şi abuzivă a cetăţenilor români. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vreţi să faceţi comentarii? Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Ion Giurescu: Eu, deja, am ordonat un control la Casa de Pensii Cluj-Napoca, pentru a vedea dacă există asemenea tip de discriminare pe care dumneavoastră o spuneţi şi, în cazul că există aşa ceva, vom lua măsurile necesare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Gheorghe Barbu e în sală? Nu este. Atunci, se amână răspunsul care trebuia să i se dea dânsului. |
|||||
|
|
Domnul Dumitru Bentu a adresat o întrebare privind reforma administraţiei publice. Poftiţi, din partea Ministerului de Interne, oferiţi-i răspunsul. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Emacu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Domnule preşedinte, Îngăduiţi-mi să dau citire răspunsului, sub semnătura domnului ministru al administraţiei şi internelor, domnului Ioan Rus, privitor la întrebarea adresată de către domnul deputat Dumitru Bentu, în legătură cu elementele istorice şi culturale ale administraţiei publice româneşti cuprinse în strategia reformei în administraţia publică, pe care domnia sa a adresat-o. Contextul istoric în care se încadrează demersurile României vizând integrarea în structurile Uniunii Europene se plasează sub semnul schimbărilor profunde care au intervenit în societatea românească după 1989, generate şi de procesul de reformă al administraţiei publice. Cu excepţia perioadei de comunism, România a fost, lungă vreme, prin tradiţiile sale, o ţară în care autonomia locală a cunoscut o bogată experienţă. Conducerea treburilor comunităţilor locale de către membrii acestora a cunoscut forme specifice încă din sec. XIV şi XV, o dată cu înfiinţarea judeţelor în Muntenia şi a ţinuturilor în Moldova. Încă din sec. al XIX-lea, administraţia publică românească era organizată şi funcţiona pe principii care sunt în vigoare şi astăzi. Autonomia locală şi descentralizarea administrativă reprezintă tradiţii ale sistemului administrativ românesc, atrăgând după sine reprezentarea locală, cu ajutorul căreia colectivităţile locale administrează de sine stătător o parte importantă a treburilor politice. Ca realitate juridică, autonomia locală a variat şi variază în funcţie de diferiţi factori endogeni: tradiţia istorică, existenţa reglementărilor naţionale şi internaţionale. Nu o să intru în prezentarea detaliată a acestui răspuns pentru că, în scris, el conţine mai multe pagini. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Bine că nu o luaţi de la daci... |
|||||
|
Domnul Gheorghe Emacu: O să evoc principiul legalităţii, principiul autonomiei locale, principiul descentralizării, principiul eligibilităţii organelor locale, precum şi problematica instituţiei prefectului. Vreau să arăt că, după 1989, România a revenit la elementele unui sistem de administraţie publică bazat pe simbioza dintre tradiţie - tradiţia dreptului autonom - şi normele ori standardele recunoscute pe plan internaţional. În acest sens, Constituţia din 1991 relevă crearea premiselor legale necesare pentru transferarea unei părţi însemnate a puterii administrative de la nivelul Guvernului la cel al colectivităţilor locale, pentru gestionarea intereselor specifice ale acestora. Continuând tradiţiile sus-menţionate, România urmăreşte ca administraţia publică să adopte şi să implementeze valorile administrative existente în spaţiul european: transparenţa, predictibilitatea, adaptabilitatea, responsabilitatea şi eficienţa. Acest obiectiv nu se poate realiza decât în contextul unor reforme reale în domeniul funcţiei publice, prin crearea unui corp profesionist şi neutru din punct de vedere politic al funcţionarilor publici, introducerea unui sistem al carierei şi de salarizare al administraţiei publice locale, care implică continuarea procesului de descentralizare şi deconcentrare şi cu privire la îmbunătăţirea procesului de formulare a politicilor publice. Aceste trei mari priorităţi reprezintă, de fapt, principalele direcţii de acţiune care se vor regăsi în strategia actualizată a Guvernului României pentru accelerarea reformei în administraţia publică. Toate aceste aspecte reprezintă esenţa schimbărilor din administraţia publică, care să conducă la efecte benefice asupra mediului economic şi social şi, nu în ultimul rând, asupra cetăţenilor, principalii beneficiari ai serviciilor oferite de administraţie. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat e mulţumit de răspuns? |
|||||
|
Domnul Dumitru Bentu (din sală): Foarte mulţumit. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: E "foarte mulţumit". Bun. |
|||||
|
|
Domnul Petre Posea a adresat o întrebare cu privire la salarizarea primarilor şi viceprimarilor, tot pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor. Poftiţi. |
|
|||
|
Domnul Gheorghe Emacu: Îngăduiţi-mi să dau citire răspunsului. La nivelul Departamentului comunităţi locale din Ministerului Administraţiei şi Internelor nu există o iniţiativă legislativă referitoare la salarizarea primarilor şi viceprimarilor. Elaborarea cadrului normativ în domeniul muncii şi salarizării revine, potrivit legii, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Totodată, vă comunicăm că potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 şi ale art. 3 alin. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salariat, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar şi personalului salarizat potrivit Anexelor nr. 2 şi 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, salariile de bază ale primarilor şi viceprimarilor, prevăzute în Anexele 7.1.A şi 7.1.B, au fost majorate, începând cu data 1 ianuarie 2003, cu 6% şi, începând cu data de 1 octombrie 2003, cu 9%. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Posea, dacă e mulţumit? Eu nu cred că e mulţumit, că aveţi situaţia în care secretarul consiliului local are salariul mai mare decât primarul. |
|||||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspuns, mă satisface în parte, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, consider că salarizarea primarilor şi viceprimarilor trebuie să aibă altă cotă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Iar în ceea ce priveşte iniţiativa pentru creşterea salariilor, Ministerul de Externe s-a ocupat de salariile diplomaţilor, Ministerul de Justiţie s-a ocupat de salarizarea magistraţilor şi le-a crescut salariul tot timpul. Dacă dumneavoastră nu vă ocupaţi puţin, măcar să faceţi un demers la Ministerul Muncii, atunci, nu e în regulă, pentru că totuşi oamenii aceştia au responsabilităţi foarte importante în structura administraţiei locale. |
|||||
|
|
Domnul Dan Brudaşcu a adresat o "salvă" de întrebări către Ministerul de Interne. Dacă dânsul nu are nimic împotrivă, eu aş propune să se citească răspunsurile la toate şi, după aceea, să aflăm şi comentariile domnului deputat? |
|
|||
|
Domnul Dan Brudaşcu (din sală): De acord. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Poftiţi. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Emacu: În legătură cu întrebarea adresată de domnul deputat cu privire la comportamentul "abuziv şi ilegal" al primarului comunei Petreştii de Jos din judeţul Cluj, domnul Feneşan Viorel, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1422A/10 septembrie, vă precizăm următoarele. Aspectele semnalate "în baza discuţiilor avute recent cu unii cetăţeni şi aleşi locali", potrivit cărora primarul comunei Petreştii de Jos, domnul Feneşan Viorel, "încalcă prevederile Legii nr. 136/2003, întrucât îşi menţine soţia în continuare în funcţia de contabil al primăriei", au fost verificate şi analizate, rezultând următoarele. În primul rând, normativ indicat ca fiind încălcat este menţionat eronat: Legea nr. 163/2003 aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 9/2003 privind Programul de cooperare pentru dezvoltarea pentru o perioadă de 5 ani între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucureşti la 20 iulie 2002, şi nu are vreo legătură cu Primăria comunei Petreştii de Jos. În al doilea rând, în urma verificării situaţiei ce v-a fost reclamată de unii cetăţeni şi aleşi locali, din perspectiva încălcării de către primar a prevederilor art. 95 Secţiunea a 5-a Cap. III Titlul 4 Cartea I din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei şi exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a rezultat că doamna Feneşan Marinela nu este căsătorită cu primarul comunei Petreştii de Jos, domnul Feneşan Viorel. Domnul primar a fost căsătorit cu doamna Feneşan Marinela, dar, prin Sentinţa Civilă nr. 5323/18 iunie 2003 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă şi irevocabilă, căsătoria a fost desfăcută. Aspectele referitoare la utilizarea nelegală a banilor publici, prin încredinţarea efectuării lucrărilor edilitar gospodăreşti fără organizarea de licitaţii, precum şi cele referitoare la folosirea de către primar a autoturismului primăriei în mod abuziv şi ilegal au făcut obiectul unui control al Direcţiei generale a finanţelor publice Cluj, rezultatul acestuia fiind materializat în Raportul nr. 32.124/24 septembrie 2003. Acest raport relevă şi detaliază modul în care au fost cheltuiţi banii publici pentru acţiuni edilitar gospodăreşti, precum şi modul în care a fost utilizat autoturismul primăriei şi concluzionează că: "Nu au fost constatate acte sau fapte care să dovedească comportamentul abuziv şi ilegal al primarului comunei Petreştii de Jos". Domnule preşedinte, permiteţi-mi să dau citire răspunsului... |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Continuaţi. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Emacu: La întrebarea referitoare la motivele pentru care nu fost înfiinţate până în prezent, în temeiul Ordonanţei nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobate cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002, serviciile publice de evidenţă a persoanelor, precum şi care sunt măsurile pe care intenţionează să le ia instituţia noastră pentru eliminarea acestui neajuns, vă comunicăm următoarele: Crearea unui sistem modern şi eficient de administraţie publică a fost considerat o prioritate pentru Guvernul României încă din anul 1990, cu toate acestea nu s-au putut mobiliza resursele necesare cadrului instituţional corespunzător, cauza principală fiind constrângerea financiară severă. O dată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin care a fost statuată comasarea celor două foste ministere: de Interne şi al Administraţiei Publice, s-a creat un nou cadru legal, în interiorul căruia se va desfăşura procesul de reorganizare a întregului minister nou-creat, urmând ca în cadrul acestui proces să fie rezolvate aspectele semnalate de dumneavoastră. Pentru a asigura funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor este necesară crearea unor structuri specializate în domeniul logistic, juridic, informatic şi al gestionării resurselor umane, întrucât bazele de date privind evidenţa populaţiei, permisele auto, certificatele de înmatriculare, paşapoartele şi străinii au un grad ridicat de integrare şi conţin un volum important de informaţii cu caracter operativ, de interes pentru structurile de ordine şi siguranţă publică ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru alte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, în condiţiile reduse de personal, fac posibilă fragmentarea acestor structuri, doar cu riscul unor perturbări importante ale utilizării sistemelor informatice. Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2003, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 735/2003 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor constituie cadrul legal care permite modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001, precum şi înfiinţarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 1019/2003 privind organizarea şi funcţionarea prefecturilor, în cadrul aparatului de specialitate al prefectului se organizează serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor. În temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2003, a fost iniţiat Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind structura organizatorică şi atribuţiile Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi ale serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor aflat în procedură de avizare. De asemenea, precizez faptul că sunt în fază de definitivare proiectele protocoalelor de cooperare între Institutul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi celelalte structuri ale ministerului, precum şi metodologiile de lucru. Menţionez că, deşi cel puţin pentru acest an, nu s-au alocat în mod expres fonduri pentru bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru constituirea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, instituţia noastră depune eforturi susţinute pentru punerea în aplicare a noilor acte normative nu numai în ceea ce priveşte domeniul discutat, ci şi referitoare la celelalte domenii de activitate specifice acestui minister. Domnule preşedinte, îngăduiţi-mi să trec la următoarea interpelare. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da. Continuaţi, vă rog. Mai sunt cinci. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Emacu: Da, mai sunt cinci. În următoarea interpelare se semnalează lipsa de reacţie a poliţiştilor de la postul de poliţie Cămăraşu, la sesizarea privind furtul unor utilaje de la Societatea Comercială Agromec Cămăraşu. Răspunsul este următorul: Pentru clarificarea aspectelor semnalate, s-a procedat la verificarea datelor la care faceţi referire - la audierea reclamantului şi altor persoane, precum şi consultarea evidenţelor de la societăţile comerciale implicate. S-a constatat că, la data de 25 septembrie 2003, numitul Mocean Florian Marian, administrator la S.C. Agromec Cămăraşu a depus o reclamaţie scrisă la postul de poliţie al acestei comune prin care sesiza furtul unui număr de zece utilaje agricole - este vorba de grape stelate şi alte subansamble, faptă ce s-ar fi comis în noaptea de 6 spre 7 iulie 2003. Actele premergătoare efectuate în lucrarea penală înregistrată la nr.34/2003 au evidenţiat faptul că, din cadrul Societăţii Comerciale sus-menţionate s-au efectuat mai multe transporturi de materiale refolosibile - este vorba de fier vechi - cu autocamionul cu numărul de înmatriculare CJ72LEV, proprietatea numitului Lakatos Levente. Toate transporturile s-au realizat ca urmare a înţelegerii dintre petent şi conducătorul auto menţionat. Cu privire la transportul la care se face referire, din verificările efectuate la sediul Societăţii Comerciale Bitzi Tâmplărie SRL Câmpia Turzii, unitate colectoare de materiale folosibile, a rezultat faptul că, la data de 7 iulie 2003, conform adeverinţei de primire şi de plată nr.2965, conducătorul auto Lakatos Levente a predat cantitatea de 8000 de kilograme materiale refolosibile ce nu au fost individualizate. Cu ocazia ridicării şi transportării acestora din incinta S.C. Agromec Cămăraşu între numitul Mocean Florian Marian şi Lakatos Levente nu s-au încheiat procese-verbale sau alte documente din care să rezulte categoria materialelor transportate. În această situaţie, nu s-a putut stabili cu certitudine dacă subansamblurile agricole la care face referire petentul se regăsesc în incinta centrului de colectare din Câmpia Turzii. Trebuie menţionat că şi alţi conducători auto au efectuat transporturi pe baza unor înţelegeri prealabile, fără a se consemna în documente în mod expres tipul de materiale. Domnul Mocean Florian Marian a pus la dispoziţia organelor de poliţie documentele de evidenţă primară şi contabilă ale utilajelor agricole, din care rezultă că în prezent firma deţine un număr de trei grape agricole, cu toate că în incinta acesteia au fost identificate 13 utilaje similare. Cu privire la acest aspect, sus-numitul a precizat că s-a aprovizionat cu diferite subansamble agricole dar că a neglijat înscrierea lor în evidenţă. Din procesul-verbal de contravenţie nr.156452 din 7.10.2002, întocmit de către Direcţia control fiscal al Direcţiei generale de Finanţe Publice Cluj a rezultat că societatea respectivă nu a efectuat inventarierea patrimoniului în anii 2000, 2001 şi 2002. Trebuie menţionat că în anul 1998, data ultimului inventar, firma deţinea în evidenţă un număr de trei grape stelate. În aceste condiţii, urmează ca în dosarul penal la care s-a făcut referire să fie clarificate neconcordanţele constatate, după care, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj, să se propune soluţiile procedurale care se impun. Verificările efectuate au evidenţiat faptul că poliţiştii încadraţi la postul de poliţie Cămăraşu au manifestat interes în soluţionarea operativă şi corectă a aspectelor sesizate de către domnul Mocean Florian Marian. În continuare, voi citi răspunsul privitor la întrebarea domnului deputat prin care solicită intervenţia într-un caz în care este implicat primarul Comunei Floreşti din judeţul Cluj. 1) Din documentele anexate la întrebare, rezultă că parte în contractul 2517 din 16 decembrie 1996 este numitul Maja Dan Petru, reprezentantul S.C. Madarex Exim SRL Floreşti, şi nu petentul Topan Lucian Cristian. Acesta din urmă figurează în calitate de chiriaş în contractul nr.3034 încheiat la 21 septembrie 1998 pentru o perioadă de cinci ani; 2) În conformitate cu prevederile Constituţiei României din 1991 şi ale Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale sunt organizate şi funcţionează în temeiul principiului autonomiei locale, ceea ce le conferă dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona treburile publice în comunitatea respectivă. Acest drept se exercită de către consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi de către primari, ca autorităţi executive. Aşa cum este prezentată situaţia, în speţă este vorba de o eventuală răspundere civilă determinată de neexecutarea unei obligaţii contractuale care, potrivit dispoziţiilor Codului Civil şi ale Codului de Procedură Civilă, este de competenţa instanţei de judecată. În acest sens, partea în contract care se consideră lezată prin neexecutarea obligaţiei celeilalte părţi, îşi va putea obţine drepturile pe calea acţiunii în justiţie. În continuare, voi prezenta răspunsul la întrebarea referitoare la eliberarea sumei de un miliard de lei din fondurile aflate la dispoziţia Guvernului, sumă necesară finalizării lucrărilor la obiectivul de investiţii "Şcoala cu 16 clase din Oraşul Huedin". Lucrările la acest obiectiv au început în luna noiembrie a anului 1994. Până în 1998, acestea au fost finanţate de la bugetul de stat, prin Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ca ordonator principal de credite, şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, ca ordonator secundar de credite. În anul 1999, investiţiile aflate în derulare în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au trecut, din punct de vedere al resurselor financiare, la consiliile locale. În acelaşi an, construcţia şcolii din Huedin a fost sistată din lipsa de fonduri la consiliul local. În anul 2002, prin Hotărârea Guvernului nr.691, prin finanţarea din bugetului Ministerului Educaţiei şi Culturii, a lucrărilor de execuţie pentru unele obiective de investiţii din învăţământul preuniversitar, şcolii din Huedin i-a fost alocată suma de două miliarde de lei, cu care s-au continuat lucrările de finisaje interioare, instalaţii interioare de încălzire, instalaţii interioare de iluminat, astfel încât, la finele anului 2002, pentru finalizarea lucrărilor, mai trebuia alocată suma de 2,5 miliarde de lei. Prin Hotărârea Guvernului nr.1007 din acest an privind finanţarea din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a lucrărilor de consolidare a unor imobile din învăţământul preuniversitar, pentru şcoala din Huedin a fost alocată suma de un miliard de lei pentru continuarea lucrărilor. Lucrările de construcţii se află în plină desfăşurare, urmând ca, până la finele anului, să fie definitivat interiorul. Pentru finalizarea lucrărilor exterioare mai este însă necesară suma de 1,5 miliarde de lei. Domnule preşedinte, Privitor la întrebarea domnului deputat Dan Brudaşcu referitoare la starea de incompatibilitate a domnului Torok Francisc, care, în opinia domniei sale, se află în stare de incompatibilitate prin deţinerea funcţiilor de inspector general în cadrul Inspectoratului Cluj şi de consilier local, vă adresez rugămintea să fiţi de acord să ne acordaţi o amânare astfel încât să facem nişte verificări atente şi detaliate asupra acestui caz astfel încât răspunsul să fie în strictă concordanţă cu legea. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Bineînţeles. |
|||||
|
Domnul Gheorghe Emacu: Vă mulţumesc. Cred că este ultima întrebare - în legătură cu verificarea unor aspecte sesizate de către numitul Galea Petru, domiciliat în municipiul Dej, strada Orizont nr.8 din judeţul Cluj cu privire la situaţia juridică a unui teren în suprafaţă de 0,53 hectare din satul Cetan, comuna Vlad. Terenul în cauză a aparţinut tatălui numitului Fărcaş Alexandru din satul Cetan nr.77, care a convieţuit cu mama vitregă a lui Galea Aurelia, timp în care au folosit împreună suprafaţa de teren respectivă. În timpul CAP-ului, tatăl lui Fărcaş Alexandru şi mama vitregă a doamnei Galea Aurelia au decedat, fără a avea urmaşi împreună. La apariţia Legii nr.18/1991, cei trei copii ai defunctului Fărcaş, între care şi Fărcaş Alexandru, au solicitat întreaga suprafaţă de teren care a aparţinut antecesorului, respectiv tatălui lor, iar în suprafaţa totală aprobată de comisia locală a fost inclusă şi suprafaţa de teren în discuţie. La sesizările cetăţenilor care deţineau teren în acea tarla, comisia locală a efectuat din nou măsurătorile, constatându-se că numitul Galea Petru a folosit în mod abuziv o suprafaţă de 0,53 de hectare de teren, care a rezultat prin diminuarea suprafeţelor ce trebuiau atribuite altor persoane. De altfel, această suprafaţă de teren nu i-a fost pusă în posesie de către comisia locală. În urma verificărilor efectuate, a rezultat că dreptul de proprietate asupra terenului în discuţie aparţine celor trei urmaşi legitimi ai defunctului Fărcaş, şi nu lui Galea Aurelia. Pe de altă parte, menţionez că, în conformitate cu principiile statului de drept, litigiile referitoare la aplicarea Legii nr.18/1991 sunt de competenţa de soluţionare a instanţelor de judecată, nu ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule deputat, faceţi comentarii cu privire la răspunsuri. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. Mulţumesc şi domnului secretar de stat. Să o luăm sistematic. Dintr-o eroare de tipărire, a apărut 136 în loc de 163. Oricum, gestul dumneavoastră de a mă atenţiona este deosebit de corect. În ceea ce priveşte fondul problemei, trebuie să ştiţi, domnule secretar de stat, am sentimentul că verificarea pe care aţi făcut-o este cât se poate de superficială. De ce: pentru că acel divorţ este de formă - persoanele în cauză vieţuiesc sub acelaşi acoperiş, nu au făcut nici un fel de partaj în urma acestui divorţ şi, în continuare, merg pe dijmuirea bugetului local. Mă surprinde faptul că organele de poliţie, riguroase şi obiective, nu au constatat neaplicarea celor trei hotărâri ale Consiliului local pe care vi le-am anexat, din care rezultă clar încălcarea prevederilor organului deliberativ local. De asemenea, mă surprinde şi faptul că s-a asigurat, prin controlul acela efectuat, acoperirea abuzurilor făcute de primarul de la Petreştii de Jos, dar cred că mesajul pe care îl transmiteţi dumneavoastră prin această decizie concluzivă este cât se poate de clar "Furaţi, fraţilor, că noi vă apărăm!" Mergem mai departe. Referitor la Ordonanţa Guvernului nr.84 din 2001, domnule secretar de stat, nu apreciaţi că, prin întârzierile acestea, motivate mai mult sau mai puţin, dumneavoastră prejudiciaţi eforturile Guvernului Năstase de integrare în Uniunea Europeană? Credeţi că vor sta în picioare aceste argumente în faţa celor care ne monitorizează în legătură cu demilitarizarea aparatului de poliţie şi a serviciilor sale aferente? Nu cred că este nevoie să insist să îmi şi daţi răspunsul. Eu îl intuiesc încă de pe acum. În ceea ce priveşte aspectul cu S.C. Agromec Cămăraşu, vă asigur, domnule secretar de stat, că nu a fost nici un fel de exagerare, şi vreau să vă şi reproduc modul în care s-a tratat acea solicitare de verificare de către subordonaţii dumneavoastră de la postul de poliţie din Cămăraşu. S-a dus cetăţeanul în cauză, a depus cererea, la care i s-a spus: "Las-o, măi, dracu, în pace. O vom băga aici, în fişetul acesta.", şi a stat acolo până când v-aţi sesizat dumneavoastră. De ce? Pentru că trebuie să vă spun, şi este un lucru foarte grav, şi îmi asum toată răspunderea pentru ceea ce vă spun: Domnule secretar de stat, sunt situaţii în judeţul Cluj, şi nu numai în judeţul Cluj, în care poliţiştii beau cot la cot cu infractorii. Şi, atunci, cum să mai poată fi credibilă acţiunea extrem de nobilă pe care trebuie să o îndeplinească poliţia română? Nu este admisibil ca, în cazul de faţă, să se protejeze un caz de infracţiune. Ce mă bucur este că l-aţi amendat pe vinovat! Într-adevăr, aşa merită, dacă îndrăzneşte să arate că i s-au furat din ogradă cele aproximativ 10 milioane de lei sub forma pieselor predate la S.C. Bitzi SRL din Câmpia Turzii. Să-i fie de învăţătură de minte, şi altă dată să nu mai reclame! Mergem mai departe. Se ştie de către toată comunitatea din Floreşti că primarul Gherman Gligor este cu cazier. Înainte de 1989 a fost închis pentru delapidare. El, însă, a fost spălat, pomădat şi curat. În cazul în speţă, a săvârşit un abuz. Este adevărat, dacă separaţia puterilor în stat ar fi respectată, nu ar trebui să implice ministerul dumneavoastră în rezolvarea acestui caz şi să lase justiţia să rezolve problema acelui amărât care şi-a investit toată averea rezultată din eforturile pe care le-a făcut în străinătate ca să dea la 15 persoane locuri de muncă. Aşa îi trebuie dacă a investit şi nu a băut banii. În ceea ce priveşte şcoala din Huedin, nu mă aşteptam să mi se răspundă de către Ministerul Administraţiei şi Internelor. Nu fac prin aceasta aprecieri negative la adresa competenţelor acestui minister. Mă aşteptam să îmi răspundă, în cel mai fericit caz, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru că este o unitate în subordinea acestuia, şi nu a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vă informez, domnule secretar de stat, totuşi, pentru că eu am fost sâmbătă în Huedin, şi aş vrea să reţineţi că lucrările acolo trebuiau finalizate şi obiectivul trebuia predat până la data de 15 septembrie, lucru care nu s-a întâmplat, şi nu va fi gata aşa cum se speră şi cum s-a raportat până la data de 1 ianuarie 2004. Acest obiectiv creează impedimente serioase celor care au nevoie, pentru că este o populaţie şcolară numeroasă. Condiţiile pe care le au în momentul de faţă sunt total improprii - se lucrează în schimburi, este insuficient spaţiul şcolar existent acolo şi, de aceea, se impune cu necesitate alocarea acestei sume infime de 1,5 miliarde de lei. Atâta vreme cât dumneavoastră aţi tolerat ca la Consiliul judeţean Cluj să se achiziţioneze în valoare de peste 20 de miliarde de lei videotelefoane pentru mofturile cine ştie cărui demnitar local, cred că aceşti bani puteau fi orientaţi spre aceste unităţi şcolare, inclusiv cea de la Huedin, ca şi spre rezolvarea adevăratelor priorităţi de dezvoltare economico-socială a judeţului. De când se ocupă ministerul dumneavoastră de şcoli rămâne pentru mine o enigmă. Da, vă ocupaţi de foarte multe lucruri bune în această ţară. În legătură cu întrebarea nr.1494A, nu am înţeles ce să verificaţi. Dacă nu mai este inspector general adjunct şcolar cel în cauză? Sau care este obiectul verificării? Este clar: primarul Nicolae Chiş din Huedin mi-a confirmat înainte de data la care am depus această întrebare pe care v-am adresat-o că domnul Torok Ferenc sau Francisc este şi consilier local. Chestiunea este clară: respectăm legea sau îl protejăm pentru motivele că este partener de coaliţie al actualului guvern? În ceea ce priveşte ultima întrebare, vreau să reţineţi un lucru pe care dumneavoastră nu l-aţi precizat în verificarea pe care aţi făcut-o: dacă se confirmă sau nu că suprafaţa respectivă, ca şi altele, au fost împărţite de către primarul Ariton Pop rudelor sale, aşa cum afirmă petentul, şi dacă acestor rude li s-a repartizat o suprafaţă mai mare decât aveau dreptul, potrivit documentelor pe care le-au prezentat comisiei de fond funciar comunale. Deci, în concluzie, eu mulţumesc pentru eforturile făcute. Este regretabil că şi-a făcut loc o anumită superficialitate în redactarea răspunsurilor şi că problemele de fond nu au fost atinse decât parţial. Oricum, mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră la acest microfon. (Aplauze din partea doamnelor şi domnilor deputaţi din Partidul România Mare.) |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Dacă aveţi de făcut nişte comentarii. Nu. Nu aveţi de făcut comentarii. |
|||||
|
Vă rog, domnule preşedinte... |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Da, poftiţi. |
|||||
|
Domnule preşedinte, Mi s-a întâmplat de foarte multe ori să am o interpelare, să fiu înscrisă şi să nu pot să o susţin pentru că atât colegii noştri, cât şi onoraţii oaspeţi de la Guvern nu ţin seama de timpul care este afectat intervenţiilor. Deci, vă rog foarte mult că după trei minute să îi opriţi pentru că, altfel, plecăm acasă după ce am stat aici două ore şi nu putem nici măcar să ne susţinem intervenţiile. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Nu va fi cazul astăzi. Interpelările. Domnul Onisei a depus în scris. Domnul Ioan Miclea a depus în scris. Domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris. Domnul Eugen Pleşa a depus în scris. Domnul Nicolăescu a depus în scris. Domnul Dumitru Bălăeţ a depus în scris. Domnul Emil Boc a depus în scris. Domnul Coifan a depus în scris. Doamna Oana Manolescu a depus în scris. Domnul Radu Berceanu a depus în scris. Domnul Mircea Toader a depus în scris. Doamna Maria Apostolescu a depus în scris. Doamna Muscă a depus în scris. Domnul Victor Dobre a depus în scris. Domnul Nicolae Enescu a depus în scris. Domnul Mogoş a depus în scris. Domnul Ioan Oltean a depus în scris. Domnul Negoiţă Liviu a depus în scris. Domnul Dan Coriolan Simedru a depus în scris. |
|
|||
|
|
Domnul Dumitru Bentu. Poftiţi. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prima interpelare este adresată Ministerului Finanţelor Publice şi, prin ea, doresc să îmi fie precizat modul în care s-a asigurat limitarea facilităţilor fiscale aplicabile în zonele defavorizate, numai în cazul contribuabililor care au obţinut certificat permanent de investitor în zona defavorizată pe durata de existenţă a zonei - cei zece ani, după cum se ştie. A doua interpelare este dirijată către Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, recte Departamentului Mediului, şi, prin răspunsul ce îl voi primi, aş dori să mi se precizeze care este stadiul realizării Programului naţional de măsuri tehnice şi economice în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, conform angajamentelor asumate prin Convenţia cadrul a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi ale Protocolului de la Kyoto. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Borbely Laszlo. Poftiţi. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Stimaţi colegi, Revin la interpelarea mea adresată Guvernului României, domnului prim-ministru, ministrului Sănătăţii şi al Autorităţii pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului, din data de 8 septembrie 2003 în legătură cu preconizata închidere a Uzinei de materiale fotosensibile din Târgu Mureş. Revin pentru că, deşi am primit răspuns de la Ministerul Sănătăţii, de la APAPS încă nu am primit răspuns şi, în concluzie, fiind vorba de o urgenţă, solicit în primul rând APAPS-ului, deşi am avut discuţii, evident, dar nu mi-au răspuns în scris, deci solicit o întâlnire urgentă cu reprezentanţii proprietarului majoritar de la Combinatul Chimic Azomureş, pentru că în cadrul acestui combinat este Uzina de fotosensibile. Totodată, solicit ca acea firmă de audit, care a fost însărcinată să facă un audit pentru o divizare a combinatului chimic, să finalizeze auditul şi, de asemenea, solicit şi înaintarea unui memorandum în cadrul Guvernului, într-o şedinţă de guvern cât mai curând, pentru a rezolva şi a preîntâmpina eventuala închidere a fabricii de fotosensibile, care este o fabrică strategică şi care, în momentul de faţă, este singura unitate care furnizează materiale fotosensibile pentru spitale, coroborând cu eventuala plată a datoriilor acestei fabrici de către spitale, către fabrica de fotosensibile. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu. |
|
|||
|
Voi prezenta pe scurt interpelarea adresată domnului Alexandru Athanasiu, ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Obiectul interpelării este indolenţa funcţionarilor MECT. De ce Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a întârziat să depună la Comisia Europeană contribuţia pentru Programul "Youth"- "Tineret" fapt care a dus la întârzierea de fonduri europene către ţara noastră. Aceasta ar fi o primă întrebare. Din aceeaşi indolenţă a funcţionarilor MECT, Legea tineretului zace de doi ani la Guvern, în timp ce tinerii îi resimt lipsa. Cât trebuie să mai treacă până când aceasta îşi va putea produce efectele? Solicit răspuns verbal în şedinţa de răspunsuri la interpelări a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul deputat Mircea Costache. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare o voi adresa domnului Ioan Rus, ministrul Administraţiei şi Internelor şi, deopotrivă, doamnei Elena Dumitru, ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, referitor la unele abuzuri ale primarilor, cu exemple concrete din comuna Baltă Albă, privind suspendarea dosarelor pentru ajutor social şi venit minim garantat ale unor cetăţeni. O a doua interpelare va fi adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi, deopotrivă, domnului Ionel Blănculescu, referitoare la abuzurile comise asupra fondului forestier în general în ţară, dar în special în judeţul Buzău, şi rezultatele unor controale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Ioan Sonea. Domnul Sonea nu mai este aici. Poate altă dată. |
|||||
|
|
Domnul deputat Ştefan Baban. |
|
|||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere ora înaintată, voi spune numai că prima interpelare este adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu şi se referă la studenţii grevişti şi sumbrul lor viitor, la o serie întreagă de probleme ale lor. Aştept şi nişte răspunsuri competente din partea domnului ministru. A doua interpelare se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Este vorba despre agricultura românească şi deficitul ei comercial. Aştept, tot aşa, răspuns verbal. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Ludovic Mardari. Poftiţi. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase. Se referă la un pacient timişorean, decedat în împrejurări dubioase, se pare datorită neglijenţei medicilor. Solicit domnului prim-ministru să dispună constituirea unei comisii de anchetă, care să elucideze cazul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Paul Magheru. |
|
|||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează Ministerului Afacerilor Externe, şi este pornită din rugămintea şi necesitatea de a se elucida şi de a se face toate abilităţile necesare din partea Ministerului Afacerilor Externe, pentru a lămuri moartea misterioasă a unui cetăţean român în Italia, substituirea unei persoane în locul soţiei, motiv pentru care, în ţară, soţia rămasă cu doi copii este lipsită de posibilitatea de a intra, din păcate, în posesia absolut necesarelor şi cuvenitelor ajutoare materiale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Emil Crişan. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministru educaţiei şi cercetării. Obiectul interpelării. Domnule ministru, am primit la Biroul parlamentar memoriul elevei Stan Ioana-Andreea, clasa a IX-a de la Colegiul Naţional "Horia, Cloşca şi Crişan" din Alba-Iulia, şi a mamei sale, care doresc transferul în cadrul aceluiaşi liceu, de la clasa cu predare în limba franceză, la clasa cu predare în limba engleză, a elevei sus-amintite. Fetiţa are media de admitere cu o sutime mai mică decât ultima medie de la clasa cu predare în limba engleză, şi este pur şi simplu traumatizată psihic datorită faptului că nu poate învăţa acolo unde îşi doreşte. La desele apeluri pe care le-a făcut familia elevei la Inspectoratorul general al judeţului Alba, domnului Dorin Sandea, şi la conducerea şcolii pentru rezolvarea situaţiei, a fost refuzată de fiecare dată. Având în vedere că eleva Stan Ioana-Andreea este o elevă cu rezultate foarte bune la învăţătură, terminând clasele V-VIII cu media 9,83, şi participând la diverse olimpiade şcolare, şi faptul că este traumatizată datorită acestei situaţii, spunând în memoriul înaintat că toate eforturile ei de a deveni cineva important în viaţă au eşuat, deoarece nimănui nu-i pasă de rezultatele sale, vă rog, domnule ministru, ajutaţi acest copil, prin suplimentarea cu un loc la clasa filologie bilingv engleză, la Colegiul Naţional "Horia, Cloşca şi Crişan" din Alba-Iulia, clasa a IX-a, pentru a se putea transfera eleva Stan Ioana-Andreea. Vă anexez alăturat memoriile elevei şi ale mamei sale. Vă mulţumesc pentru colaborare şi solicit răspuns scris şi oral. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Ion Mocioi. Poftiţi. |
|
|||
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă adresez doamnei ministru al justiţiei. Stimată doamnă Rodica Stănoiu, De mai mult timp este privat de libertate şi izolat la Jilava directorul Băncii Comerciale Române - Tg.Jiu, economistul Dumitru Contoloru, recunoscut ca un specialist de excepţie în probleme bancare. Printr-un nefericit concurs de împrejurări, prejudiciile altor vinovaţi i s-au pus în seamă, deşi i s-a recunoscut că nu are nici o vină pentru greşelile altor subordonaţi ai săi. Fiind în imposibilitatea de a se apăra, vă adresez, doamnă ministru, întrebarea: Poate fi ajutat Dumitru Contoloru să se apere în libertate? Vă rog să ţineţi seama şi de faptul că sus-numitul este grav bolnav şi are nevoie de o deosebită asistenţă medicală. Vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi transmite un răspuns în scris. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul deputat Ştefan Păşcuţ. |
|
|||
|
Interpelarea se adresează domnului Ioan Rus, ministrul administraţiei şi internelor. Doresc să aduc la cunoştinţă abuzurile pe care primarul oraşului Lupeni, din judeţul Hunedoara, Cornel Răzmeriţă, le săvârşeşte. Despre ce este vorba? Prin intermediul unor programe care se derulează prin Agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă, Primăria oraşului Lupeni angajează şomeri pe o perioadă determinată pentru lucrări comunitare. Până aici totul este în regulă, dar domnul primar face angajări preferenţial, astfel că, cei care nu pot face dovada că au fost la vot, la referendumul din 18-19 octombrie, nu sunt angajaţi, pedepsiţi fiind astfel pentru că nu au putut sau nu au dorit să-şi exprime dreptul la vot. Probabil că domnul primar nu a aflat că referendumul s-a încheiat, şi că, Curtea Constituţională a încheiat raportul prin care validează rezultatul referendumului. De aceea, vă rog, domnule ministru, să acţionaţi în consecinţă, pentru a curma aceste grave abuzuri. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnul Dan Brudaşcu a depus în scris interpelările. Cu aceasta am încheiat şedinţa de astăzi. De mâine, lucrări în comisii. Şedinţa s-a încheiat la ora 19,50. |
|||||
 |
