Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-mi voie să vă prezint o informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent care urmează să fie transmise comisiilor permanente pentru avizare:

1. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 46 din 5 iunie 1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 decembrie 2003.

Camera decizională: Senatul.

2. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Alma, judeţul Sibiu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 5 decembrie 2003.

Camera decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Poiana, judeţul Galaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.

Procedură parlamentară veche.

4. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Negrileşti, judeţul Galaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.

Şi aici suntem după vechea procedură.

5. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Rădeşti, judeţul Galaţi.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.

Procedura veche.

6. Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Mitrofani, judeţul Vâlcea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.

Procedură veche.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2002, semnat la Bucureşti la 12 mai 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Termenul de depunere a raportului: 4 decembrie 2003.

Camera decizională: Senatul.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2001, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2003, primit de la Guvern.

În fond, a fost sesizată Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Mi s-a părut ciudat, stimaţi colegi, pentru că erau două acorduri cu Germania, cu acelaşi conţinut, decât că unul vizează anul 2002 şi celălalt anul 2001.

Termenul de depunere a raportului: 4 decembrie 2003.

Cameră decizională: Senatul.

Parcurgem, în continuare, până la ora 18,00, rapoartele Comisiilor de mediere.

Primul este cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.65/1997 privind regimul paşapoartelor în România. Urmăriţi, vă rog, raportul.

La pct.1, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, nu se dezbate şi nu se votează, fiind considerat, de principiu, potrivit regulamentului, votat în unanimitate.

Pct.2. Comisia ne propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune raportul votului final în şedinţa de mâine.

Al doilea raport: Raportul de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan super schi în Carpaţi.

La pct.1, textul Camerei Deputaţilor. Nu se votează, nu se dezbate.

Pct.2, tot textul Camerei Deputaţilor, ca şi pct.3 şi 4, aceeaşi soluţie.

Pct.5 şi 6, tot variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nu se votează. Pct.7, la fel, pct.8 şi 9, la fel.

Vom supune raportul votului final în cursul zilei de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.53/2003 privind subvenţionarea dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru construcţia de locuinţe prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Pct.1 din raport. Soluţia Camerei Deputaţilor. Adoptat în unanimitate, potrivit regulamentului.

Pct.2 şi 3 care este ultimul, de asemenea, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii sau votului, dar îl vom supune votului final raportul în cursul zilei de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.75/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

La pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Pct.2, tot varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, fiind considerate votate în unanimitate.

Următorul raport, cel cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.76/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

La pct.1, care este punct unic, comisia ne propune textul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, este votat în unanimitate, potrivit regulamentului Camerei. Vom supune raportul votului final mâine.

Următorul raport, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător.

Un singur punct avem şi aici şi acela conţine textul Camerei Deputaţilor. Nu se mai votează, dar se votează raportul final în cursul zilei de mâine.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri achiziţionate din împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare către societăţile comerciale înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor".

La pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Nu se votează.

Pct.2 care se referă la anexa 5, tot varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului considerându-se adoptat în unanimitate.

Vom supune raportul votului final în cursul zilei de mâine.

Următorul raport, cel cu privire la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă nr.161/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor.

Un singur punct are raportul de mediere. Şi aici, comisia şi-a însuşit varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului dumneavoastră, dar raportul final îl vom supune votului în cursul zilei de mâine.

Am parcurs rapoartele de mediere. Mai avem pentru prima parte a şedinţei Camerei Deputaţilor trei proiecte de legi privind ratificarea unor acorduri.

Primul se referă la Acordul de garanţie între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, referitor la Proiectul privind piaţa de electricitate.

Suntem în procedură de urgenţă. Rog pe domnul vicepreşedinte Grigoraş să propună timpii de dezbatere.

Domnul Neculai Grigoraş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare referitor la proiectul privind piaţa de electricitate, semnat la Bucureşti, la 15 iulie 2003. A întocmit raport favorabil.

Propune dezbaterea şi adoptarea în forma prezentată de iniţiator. Propunem, fiind în procedură de urgenţă, timp total de dezbatere 10 minute, un minut pentru fiecare intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această modalitate de dezbatere. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate.

Art.3, 4 şi 5. Nu sunt obiecţiuni. Votate toate în unanimitate.

Art.6, care este şi ultimul, dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în şedinţa de mâine.

Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg, la 5 mai 1989.

Şi aici suntem în procedură de urgenţă. Comisia pentru cultură. Cineva din partea Comisiei de cultură să propună timpii de dezbatere. Domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea noastră este ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie pentru a se face unele modificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Este de acord şi Guvernul.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitatea celor prezenţi, s-a restituit proiectul la comisie.

Următorul şi ultimul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzire a locuinţei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Nu este nimeni din Comisia pentru muncă? Nu este. Amânăm dezbaterea acestui proiect până mâine dimineaţă.

Stimaţi colegi, începem şedinţa destinată întrebărilor şi interpelărilor.

Domnul deputat Florin Iordache este? Este. Primiţi răspunsul la interpelarea dumneavoastră referitoare la invitaţia de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord de la domnul Sorin Aurel Encuţescu.

Domnul Ludovic Mardari:

Procedură de nerespectare a regulamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi exprim protestul pentru faptul că n-am primit răspuns la interpelarea nr.1120 B din 27 octombrie adresată domnului prim-ministru. Este vorba de un pacient timişorean care a decedat se pare datorită neglijenţei medicilor.

Vă rog, domnule preşedinte, să interveniţi pentru respectarea regulamentului. A trecut aproape o lună de zile.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş ruga colegii de la Departamentul ministrului pentru relaţia cu Parlamentul să noteze acest lucru.

Domnule ministru Sorin Aurel Encuţescu, vă rog să răspundeţi domnului deputat Florin Iordache. Încă nu a sosit domnul deputat.

Pentru domnul deputat Emil Boc. Este? Nu este domnul deputat. Vă rog să-i comunicaţi răspunsul scris.

Pentru doamna deputat Oana Manolescu. Este? Da. O să vă răspundă domnul Alexandru Mircea în legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la Legea nr. 550 din 2002. Dacă doriţi să dezvoltaţi întrebarea, vă rog să poftiţi! Dacă nu, comentaţi răspunsul. Cum doriţi!

Doamna Oana Manolescu:

Cine o să-mi răspundă?

Domnul Valer Dorneanu:

Ministrul delegat pentru administraţia publică. Era vorba de interpelarea referitoare la Legea nr. 550 din 2002.

Doamna Oana Manolescu:

Domnule preşedinte,

În baza Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale şi de prestări servicii, în Craiova, au fost formulate conform legii, cereri prin care se solicita vânzarea acestora de către actualii deţinători.

Eu vreau să vă întreb: ce măsuri concrete va lua Ministerul Administraţiei pentru înlăturarea situaţiei de încălcare a Constituţiei României, când administraţia locală modifică aplicarea unei legi după bunul său plac şi în contradicţie vădită cu textul acesteia? Pentru că, actualul proprietar, Primăria Craiova şi Regia locală, care administrează aceste spaţii, a refuzat includerea acestora pe lista spaţiilor propuse spre vânzare, ele nefiind prinse nici măcar pe lista spaţiilor propuse spre nevânzare, pur şi simplu refuzându-se luarea în considerare a cererilor formulate.

Motivele invocate de cele două instituţii, aceea că aceste spaţii sunt monumente istorice, şi deci nu fac obiectul Legii nr.550, reprezintă o crasă încălcare a separaţiei puterilor în stat, legiuitorul - Parlamentul României - neprevăzând o astfel de limitare în textul legii.

Vă subliniez faptul că Parlamentul României a hotărât că nu fac obiectul Legii nr.550 şi a exclus de la vânzare, în mod expres şi limitativ, numai două categorii de imobile: cele construite din fondurile statului şi cele care au aparţinut cultelor şi minorităţilor naţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Aşteptaţi răspunsul, doamna colegă.

Domnul Alexandru Mircea, poftiţi.

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimată doamnă deputat,

Am onoarea să vă prezint răspunsul domnului ministru Gabriel Oprea la interpelarea pe care aţi formulat-o.

Deci, în legătură cu interpelarea formulată cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr.550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, în situaţia imobilului situat în str. Alexandru Ioan Cuza nr.6, la care vă referiţi concret, vă comunicăm următoarele: imobilul în care se găseşte spaţiul pentru care S.C."Club-Cina"S.R.L. a solicitat încheierea contractului de vânzare-cumpărare, în baza Legii nr.550, a fost revendicat de moştenitorii fostului proprietar, conform Legii nr.10/2001.

Cererea de restituire în natură a acestui imobil a fost respinsă, prin Dispoziţia nr.4574, emisă de Primarul municipiului Craiova. În consecinţă, moştenitorii au introdus la Tribunalul Dolj o acţiune care avea ca obiect obligaţia de restituire în natură de către primarul municipiului Craiova a imobilului din str. Alexandru Ioan Cuza nr.6, acţiune respinsă prin sentinţa civilă nr.258. Şi această sentinţă a fost atacată la Curtea de Apel Craiova, de către moştenitori. Curtea a adoptat soluţia de admitere a apelului reclamanţilor şi schimbarea sentinţei nr.258, şi, pe cale de consecinţă, reţinerea cauzei pentru o nouă rejudecare.

Primăria Craiova a declarat şi ea recurs împotriva deciziei de admitere a apelului, care a fost respins ca inadmisibil de Curtea Supremă de Justiţie, la momentul respectiv, litigiul urmând să fie rejudecat, conform deciziei luate iniţial de Curtea de Apel Craiova.

De reţinut că şi S.C."Club-Cina"S.R.L. a făcut plângere la Tribunalul Dolj, dosarul nr.1034, care are ca obiect obligarea Consiliului Local al municipiului Craiova şi a Regiei Autonome de Interes Local de a încheia contractul de vânzare-cumpărare, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră în interpelare. Însă, această cauză a fost suspendată, în conformitate cu dispoziţiile art.24 din Legea nr.550, lege invocată, care prevăd: în cazul spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, trecute în proprietatea statului, în condiţiile art.2 din Legea nr.10/2001, procedurile de vânzare sunt suspendate de drept până la data încheierii procedurilor de restituire prevăzute de Legea nr.10/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

În aceste condiţii, se impune ca toate părţile în cauză să urmărească soluţia ce va fi adoptată de instanţa de judecată. Cu alte cuvinte, Consiliul Local nu poate să vândă un imobil care face obiectul unui proces, unei acţiuni de revendicare pe Legea nr.10.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi dreptul la un comentariu de 2 minute, doamna colegă.

Doamna Oana Manolescu:

Există situaţiile în care foştii proprietari nu se încadrează în prevederile Legii nr.10, şi este vorba de Legea nr.10 modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.175/2001, aprobată prin Legea nr.426/2002, şi vreau să întreb: în ce măsură se va putea aplica această Ordonanţă de Urgenţă nr.175, şi respectiv nr.426, pentru că acest imobil este revendicat pe nedrept.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi-i voie domnului ministru să vă răspundă.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimată doamnă deputat,

Aţi invocat separaţia puterilor în stat în conţinutul interpelării dumneavoastră. În speţă, litigiul este un litigiu de natură civilă. Instanţa de judecată este cea care va decide în legătură cu regimul juridic şi cu restituirea acestuia. Acest act de vânzare-cumpărare excede în acest moment capacităţii juridice, ca să zic aşa, a primarului, întrucât instanţa urmează să se pronunţe în legătură cu dreptul la acţiune al moştenitorilor şi, respectiv, cu privire la dreptul moştenitorilor, dreptul material al moştenitorilor la spaţiul în discuţie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, aşteptaţi răspunsul şi pe urmă îl comentaţi?

Domnul Sorin Encuţescu, vă rog să răspundeţi interpelării cu privire la invitaţia de aderare la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic.

Domnul Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe fondul dinamicului proces de reconsiderare a structurilor militare, armata a participat, alături de statele membre NATO, la acţiunile de combatere a terorismului internaţional în Afganistan, precum şi la misiunile de menţinere a păcii din Bosnia-Herţegovina şi KOSOVO.

De asemenea, armata României este angajată cu personal în procesul de reconstrucţie a Irakului, precum şi a Afganistanului, inclusiv de operaţionalizare a armatei naţionale afgane.

România a participat până în prezent cu peste 9.000 de militari la 8 exerciţii în sprijinul păcii sub conducerea NATO, 13 misiuni de pace sub egida ONU, 1 misiune sub egida Uniunii Europene, 3 misiuni sub egida OSCE, precum şi la alte 2 coaliţii internaţionale: una împotriva terorismului în Afganistan, respectiv una, cea desfăşurată în Irak.

Aceasta a însemnat un efort uman şi financiar considerabil, şi noi responsabilităţi la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pentru comanda şi controlul forţelor şi mijloacelor dislocate în afara teritoriului naţional.

În cadrul operaţiunii "Induring freedom" din Afganistan, aprobată de Parlamentul României, prin Hotărârea nr.15/30 aprilie 2002, a fost deplasat, la data de 1 iulie 2002, un contingent de 425 militari împreună cu tehnica de luptă necesară. Finanţarea misiunii este asigurată până la sfârşitul anului 2004, efectivele fiind rotite din 6 în 6 luni.

În prezent, în Afganistan staţionează batalionul 151 infanterie, din Iaşi, dislocat la Kandahar, cu un efectiv de 405 militari, având următoarele misiuni: asigurarea pazei şi securităţii aeroportului Kandahar, patrulare ziua şi noaptea în munţii din apropierea Kandaharului, în scopul realizării unui dispozitiv, deblocarea zonei, unde se distruge muniţia colectată. De asemenea, organizarea de puncte de control fixe şi mobile şi asigurarea diferitelor operaţiuni desfăşurate de Coaliţia internaţională antiteroristă.

De asemenea, dislocat la Kabul, acţionează un pluton de poliţie militară, cu un efectiv de 25 militari, având ca misiune patrularea, recunoaşterea şi marcarea prezenţei în zonă, controlul traficului, escortarea unor delegaţii, controlul antitero şi monitorizarea activităţilor criminale în Kabul.

Una dintre misiunile la care armata României participă cu forţe, de acum deja recunoscute ca profesioniste, este faza a patra de stabilizare şi reconstrucţie în Irak, în cadrul operaţiunilor "Antica Babilonia" şi "Irak freedom". În acest sens, România a dislocat în zona de operaţii un batalion de infanterie, o companie de poliţie militară, un detaşament de geniu, un detaşament special şi o companie de apărare MBC în baza aprobărilor hotărârilor Parlamentului nr.2, 15 şi 17 din 2003.

În cadrul operaţiei "Antica Babilonia", subunităţile româneşti sunt dislocate în raionul localităţilor Annasaria, şi au ca misiune organizarea unor puncte de control fixe şi mobile, paza şi escorta unor coloane, monitorizarea situaţiei din zone de responsabilitate şi activităţii poliţiei locale, paza unor obiective, patrulări şi escorte.

Pentru îndeplinirea misiunii în cadrul operaţiei "Irak freedom", militarii români desfăşoară în zona localităţii Alhilal acţiuni pentru inspectarea unor puncte obligatorii de trecere, lucrări de amenajare a unor itinerarii sau obiective, distrugerea armamentului şi muniţiilor neexplodate din teren sau de la populaţie.

În ceea ce priveşte simplificarea procedurilor de luare a deciziilor care permit deplasarea trupelor româneşti în afara graniţelor ţării, menţionăm că Ministerul Apărării Naţionale a iniţiat proiectul de lege privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, care a fost aprobat de Guvern în şedinţa din data de 4 noiembrie 2003.

De menţionat că simplificarea procedurii prin creşterea rolului preşedintelui României în luarea deciziei se realizează concomitent cu întărirea controlului parlamentar asupra forţelor armate trimise în misiune în afara teritoriului naţional.

În ceea ce priveşte aprecierea internaţională, militarii români sunt consideraţi, de către partenerii din coaliţie, adevăraţi profesionişti, bine instruiţi şi conduşi, foarte disciplinaţi, îndeplinind ireproşabil sarcinile şi misiunile primite.

În cadrul întâlnirilor de lucru, la eşaloanele de comandă ale forţelor coaliţiei, s-au exprimat mulţumiri pentru participarea României alături de aliaţi, aprecierea generală fiind aceea că România este una din puţinele ţări care au respectat graficul intrării în teatru şi a făcut transferul de autoritate la datele planificate. Acesta este răspunsul semnat de ministrul apărării naţionale, domnul Ioan Mircea Paşcu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Florin Iordache, aveţi dreptul să comentaţi acest răspuns pe o durată de 2 minute.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să apreciez răspunsul foarte bine elaborat, prezentat de domnul secretar de stat Encuţescu, în care se precizează preocuparea permanentă a ministerului nostru privind participarea României la toate misiunile din afara graniţelor, cât şi prezentarea detaliată a Legii privind participarea forţelor armate la misiunile în afara teritoriului statului român, iar prin aceasta se precizează foarte clar că Parlamentul va avea, ca şi până acum, un rol foarte important. Vreau să vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Boc are aceeaşi interpelare adresată la două ministere: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, desigur, fiecare potrivit obiectului său de activitate. Vă rog să o prezentaţi, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

În 29 octombrie 2003, a intrat în vigoare noua Constituţie a României. Ne reamintim cu toţii că în timpul campaniei pentru revizuirea Constituţiei, una dintre tezele vehiculate şi intens mediatizate a fost cea legată de desfiinţarea stagiului militar obligatoriu şi de trecerea la armata de profesionişti.

Având în vedere modificarea Constituţiei şi discuţiile pe marginea trecerii la serviciul militar bazat pe voluntariat, am solicitat celor două ministere de resort să prezinte, în faţa Parlamentului, setul de măsuri pe care îl au în vedere pentru trecerea la armata de profesionişti, de armata bazată pe voluntariat, şi am realizat această interpelare pornind de la o afirmaţie a domnului Paşcu, care spunea că acest proiect de lege va fi elaborat fără grabă. Or, noi am înţeles şi înţelegem că, după revizuirea Constituţiei, chestiunea renunţării la serviciul militar obligatoriu este o chestiune de zile, de luni, şi nicidecum o chestiune de ani, aşa cum lasă se înţeleagă domnul ministru Paşcu. Vă mulţumesc şi aştept precizările dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai întâi răspunde domnul secretar de stat Sorin Encuţescu, din partea Ministerului Apărării Naţionale.

Domnul Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să menţionez că, încă din faza de modificare a Constituţiei, Ministerul Apărării Naţionale a fost cât se poate de deschis şi de sincer în abordarea acestei probleme, respectiv desfiinţarea treptată a serviciului militar obligatoriu. Şi, mi-aduc aminte că atunci când am participat la discuţiile în comisie, întreaga comisie şi-a asumat acel articol şi conţinutul articolului, în aşa fel încât să se deducă şi să se înţeleagă că este o fază tranzitorie, o fază necesară, pentru ca întregul proces de restructurare şi modernizare a armatei noastre să se desfăşoare conform graficului pe care îl avem împreună cu NATO, şi mai ales a graficului stabilit împreună cu autorităţile naţionale, respectiv cu Consiliul Suprem de Apărare a ţării.

Atunci când a existat afirmaţia potrivit căreia vom elabora această lege, specialiştii din cele două ministere deja lucrează împreună, proiectul se află deja într-o anumită fază, chiar este publicat pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, inclusiv, prin mijloacele de aducere la cunoştinţă a opiniei publice, cele două ministere, practic, au elaborat prima fază.

Urmează ca, în a doua fază, pe baza consultării cu alte autorităţi care vor fi implicate în acest proces, ţinând cont că şi alte structuri din sistemul naţional de apărare au nevoie încă de militari în termen, el să fie înaintat spre aprobare Guvernului, asumat de Guvern, şi după aceea să între în procedura legislativă.

Din punct de vedere al Ministerului Apărării Naţionale, noi, după cum ştiţi, ne-am propus să trecem progresiv la o armată profesionistă bazată pe voluntariat. Etapele desfăşurării acestui proces au fost fundamentate, pe de o parte, pe necesităţile militare referitoare la apărarea ţării şi participarea la apărarea colectivă, iar pe de altă parte, de gradul de suportabilitate al bugetelor proiectate a fi aprobate pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Aceste măsuri de renunţare treptată la încadrarea unor funcţii militare cu militari în termen sunt concretizate într-un plan detaliat referitor la dinamica personalului, cu termen de finalizare anul 2007, moment în care armata României va fi profesionalizată integral.

Ca termene intermediare pot fi amintite: profesionalizarea integrală a trupelor aparţinând statului major al forţelor navale, la sfârşitul anului 2005, urmată de cele din subordinea statului major al forţelor aeriene, trupele terestre fiind ultimele care vor fi încadrate integral cu militari profesionişti.

Exemplificăm pentru dinamica susţinută a procesului de profesionalizare a armatei câteva date. Astfel, pe baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, numărul de 31.500 militari în termen, încorporaţi în anul 2003, va fi redus la 27.000 în anul 2004. Procesul va căpăta şi mai multă consistenţă când vom trece la externalizarea pazei unităţilor militare, activitate care va fi preluată de poliţia militară şi se va executa cu mijloace electrono-optice şi prin prestări de servicii de către firmele specializate în domeniu.

După cum v-am spus, proiectul de lege este deja elaborat, urmează ca el să fie definitivat şi să fie înaintat structurilor guvernamentale pentru avizare, şi după aceea lansat în procesul legislativ. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Aceeaşi întrebare, aşteptăm răspunsul la ea de la domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vizând măsurile ce urmează să se întreprindă în vederea renunţării la încorporarea obligatorie a tinerilor şi trecerea la o armată de profesionişti, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Aşa cum spunea şi domnul secretar de stat de la Ministerul Apărării Naţionale, cele două ministere au elaborat proiectul Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare, care a fost transmis Consiliului Suprem de Apărare a ţării, în data de 3 noiembrie, având în vedere atribuţiile acesteia, aşa cum sunt prevăzute în art.119 din Constituţia României, textul respectiv, conform prevederilor legale privind transparenţa decizională, a fost publicat şi pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi publicat la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Deci, proiectul este elaborat, se află în faza de consultare, a fost de asemenea transmis tuturor ministerelor interesate ca să formuleze un punct de vedere în legătură cu acest proiect important de act normativ.

În ceea ce priveşte procesul de profesionalizare a componentelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, precizăm că această acţiune s-a început, s-a realizat în ceea ce priveşte structurile poliţiei de frontieră, în sensul că la poliţia de frontieră nu mai avem nici un fel de militar în termen, în mare parte, cu privire la comandamentul protecţiei civile, şi, parţial, în curs de derulare, cu privire la efectivele jandarmeriei române şi a corpului pompierilor militari. Urmează ca această activitate să continue, în conformitate cu prevederile legale. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să comentaţi cele două răspunsuri? Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu le mulţumesc domnilor miniştri pentru amabilitatea de a răspunde prompt la o interpelare care a fost depusă numai în urmă cu câteva săptămâni, dar asta nu înseamnă că la fel de mult mă mulţumeşte şi răspunsul pe care l-am primit din partea domniilor lor.

În primul rând, acest proiect de lege care se află într-adevăr de astăzi pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor, fiind lansat la sfârşitul acestei săptămâni, în opinia noastră, nu respectă litera şi spiritul noii Constituţii, atâta vreme cât menţine în continuare stagiul militar obligatoriu, or prin revizuirea Constituţii tocmai acest lucru l-am făcut, am discutat în public faptul că, după revizuirea Constituţiei, nu în 2007, se va trece la armata bazată pe profesionişti, chiar dacă gradual, dar nu la un orizont de timp atât de îndelungat.

În al doilea rând, acest proiect de lege introduce o discriminare fundamentată pe criteriul material, aşa cum domnul ministru Encuţescu, dacă mi-amintesc bine, a renunţat la această idee la un moment dat, când fusese avansată. Iată că astăzi, Ministerul Administraţiei şi Internelor revine cu aceeaşi idee păguboasă, după părerea noastră, potrivit căreia cei care dispun de resurse materiale au posibilitate să nu facă armată, în timp ce aceia care nu dispun de resurse materiale vor trebui să facă în continuare armată.

Acest criteriu discriminatoriu nu credem noi că trebuie să fie păstrat, şi este un mare neajuns, şi cred că tinerii care au votat Constituţia nu au votat pentru a plăti serviciul militar.

Şi, nu în ultimul rând, şi ultimul aspect la care mă refer, proiectul iniţiat este şi imoral, dacă ne gândim la faptul că am făcut aceste promisiuni tinerilor, ne-am angajat prin revizuirea Constituţiei să trecem cât mai repede posibil la revizuirea Constituţiei, iar noi le oferim şansa anului 2007 - 2008 ş.a.m.d.

Credem că, cele două ministere vor trebui să reevalueze proiectul depus, să renunţe la sistemul de taxă preconizat, iar atât de mult dorita armată de profesionişti să fie cât mai repede în vigoare, iar tinerii să poată cu definitiv opta pentru armata bazată pe voluntariat, care nu este altceva decât armata fundamentată pe profesionişti. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu-mi propun deloc să comentez comentariul dumneavoastră, dar, în calitate de foşti colegi la Comisia constituţională, vă amintesc ceea ce domnul Sorin Encuţescu a spus: "Se trece la armata profesionistă de la intrarea în vigoare a Constituţiei, dar se trece gradual şi treptat, astfel încât procesul să se încheie în anul 2007". Pentru că, nu putem, ne explicau dumnealor, să trecem de la o zi la alta, de la armata bazată pe concentrare, la armata profesionistă.

În rest, sigur că putem comenta, şi cred că proiectul poate suporta orice fel de ameliorări, orice fel de îmbunătăţire. Mulţumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, mai doriţi să răspundeţi ceva? Poftiţi, domnule Sorin Encuţescu.

Domnul Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doar aş dori să adaug faptul că, dincolo de discuţiile pe care noi le-am avut în cadrul Comisiei pentru modificarea Constituţiei, unde noi am menţionat foarte clar necesitatea menţinerii acestei perioade de tranziţie, pentru că, la un moment dat, noi am discutat foarte mult şi cu partenerii noştri din NATO. Noi nu putem trece la o armată de profesionişti, să spunem într-un singur an, pentru că, dacă ne gândim, tinerii pe care noi i-am încorpora acum ca voluntari şi ca militari profesionişti, atunci când împlinesc vârsta de 35 ani, aceştia părăsesc instituţia militară, se termină contractele lor. Or, vă daţi seama că nu putem să ajungem când contingentul care îl încorporăm în acest an ajunge la 35 de ani, dintr-o dată un întreg contingent pleacă. Armata belgiană s-a confruntat cu această situaţie deosebită. Ei chiar consideră că au o armată profesionistă îmbătrânită. Deci, în permanenţă trebuie văzut procesul acesta de racolare şi, mai ales, cum el demarează. Noi avem proiecte foarte clare şi un program foarte clar. De aceea, am şi menţionat că întâi terminăm cu statul major al forţelor navale, statul major al forţelor aeriene, şi după aceea statul major al forţelor terestre.

Pe de altă parte, mai apare şi situaţia pe care dumneavoastră aţi invocat-o ca imorală, dar să ştiţi că în toate statele occidentale, în statele moderne, forma de a plăti după o anumită vârstă, neîndeplinirea unor obligaţii faţă de stat se menţine. Şi, mi-aduc aminte că, într-o discuţie televizată între noi, în urmă cu câtva timp, chiar şi dumneavoastră susţineaţi modelul elveţian. Deci, iată că, pe undeva, atunci când nu aduci un tânăr care să satisfacă stagiul militar, trebuie să plăteşti un profesionist, şi în fond este tot o contribuţie a statului, a contribuabilului român. De aceea, s-a considerat să încercăm să aducem şi un astfel de model. Dar, sigur că în ultimă instanţă, ceea ce se va decide, ceea ce va rezulta în final va fi proiectul care se va aproba.

De aceea, eu cred că, atunci când abordăm problema morală a serviciului militar, de fapt a ceea ce noi am tradus ca îndatoriri militare, trebuie să fim corecţi şi din punct de vedere politic. Şi mi-aduc aminte că eu, într-o manieră foarte deschisă, chiar cu două săptămâni înainte de votarea Constituţiei, am prezentat punctul de vedere al Ministerului Apărării Naţionale în aşa fel încât aşteptările tinerilor să nu fie foarte mari faţă de această Constituţie. Deci, eu cred că am fost morali, am fost corecţi, am fost cinstiţi faţă de aceşti tineri şi faţă de aşteptările lor. Vă mulţumesc.

Domnul Emil Boc:

Conform regulamentului, doresc să mai spun ...

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă recunoaşteţi că-l încălcaţi, stimate coleg, vă acord 20 de secunde.

Domnul Emil Boc:

Regulamentul are posibilitatea aceasta, în favoarea unei dezbateri parlamentare, să-mi permiteţi 10 secunde să spun doar două lucruri.

Apreciez cele spuse de domnul ministru, cu o singură precizare: în cazul încorporării avem acolo, în Constituţie, la art.52, o virgulă: "până la 35 de ani, cu excepţia voluntarilor". Atunci când vorbim de serviciul bazat pe voluntariat se poate merge peste 35 de ani.

În al doilea rând, când vorbim de taxe, era posibil, şi am invocat modelul elveţian în condiţiile existenţei în textul constituţional a obligativităţii stagiului militar. Or, atunci când serviciul militar nu mai este obligatoriu, prin Constituţie, teza cu taxele nu mai rămâne valabilă. Teza rămânea valabilă în condiţiile în care serviciul militar era obligatoriu. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi şi dumneavoastră, domnule Encuţescu, să fac o excepţie pentru dumneavoastră?

Domnul deputat Culiţă Tărâţă are o interpelare în legătură cu abateri săvârşite de directorul general de la S.C."Petrotub" Roman.

Va răspunde domnul secretar de stat Marin Popescu, de la Autoritatea Naţională de Control.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Marin Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

În interpelarea formulată de domnul deputat Culiţă Tărâţă, în şedinţa Camerei Deputaţilor din 10.XI.2003, sunt semnalate unele aspecte care privesc modul defectuos, necorespunzător de gestionare şi administrare a patrimoniului de S.C. "Petrotub"S.A. Roman, şi îndeosebi de către conducerea societăţii, în persoana directorului general, inginer Dorel Bârsan.

Menţionăm că la sfârşitul lunii octombrie 2003 Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului a vândut pachetul majoritar de acţiuni, deţinut la S.C. Petrotub S.A. Roman, Societăţii Holding N.N.M, deţinătorul Combinatului Siderurgic ISPAH Sidex Galaţi.

Autoritatea Naţională de Control, datorită competenţelor reduse cu privire la controlul societăţilor private, a fost nevoită să apeleze la sprijinul Ministerului Finanţelor, cât şi la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, pentru a efectua acest control.

Programul de control al celor două instituţii nu a permis efectuarea imediată a controlului, ci, am stabilit de comun acord, printr-un ordin al celor trei miniştri, efectuarea controlului în luna decembrie. Rezultatele controlului vor fi aduse la cunoştinţa Camerei Deputaţilor, cât şi domnului deputat Culiţă Tărâţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, sunteţi mulţumit de răspuns?

Pentru domnul deputat Mircea Costache răspunde domnul Titus Corlăţean, cu privire la o interpelare legată de egalitatea de tratament între minorităţile din ţara noastră şi românii din afara graniţelor.

Aveţi cuvântul, domnule Corlăţean.

Domnul Titus Corlăţean (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului.):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul interpelării îl constituie situaţia comunităţilor româneşti din vecinătatea României şi acţiunea guvernamentală pe această linie.

Subiectul este un subiect care preocupă în mod firesc ansamblul societăţii româneşti, spectrul politic românesc în general şi în principal autorităţile române. El constituie, în acelaşi timp, domeniul de acţiune convergent al mai multor instituţii româneşti, între care şi Departamentul pentru românii de pretutindeni, pe care-l coordonez de 4 luni şi jumătate.

M-aş referi strict la domeniul de competenţă al departamentului, în special după reconfigurarea guvernamentală menţionată şi care a avut ca principal scop oferirea acelei greutăţi politice necesare demersului, pe acest domeniu important şi complex şi sensibil în acelaşi timp.

Este vorba de două zone, să spunem, românii din vecinătatea României şi aşa-numita diasporă, emigraţie.

În ceea ce priveşte subiectul propriu-zis al interpelării: situaţia românilor din vecinătatea României constituie unul din punctele de acţiune prioritare ale autorităţilor române.

El a vizat - şi mă refer la Departamentul pentru românii de pretutindeni - în special după perioada iulie 2003, a vizat ca obiectiv principal sprijinirea eforturilor de prezervare a identităţii culturale, etnice, religioase şi aşa mai departe a românilor care trăiesc în vecinătate, inclusiv Balcani.

Acţiunea s-a orientat pe trei coordonate principale, aş spune, şi a împletit, dacă doriţi, o acţiune uneori fermă, alteori sprijinită pe o necesară diplomaţie care să asigure eficacitatea demersului, în ultimă instanţă, pentru că asta ne interesează, eficacitatea demersului, şi o acţiune mai coerentă şi mai coordonată poate ca până în prezent.

Prima dimensiune a acţiunii au constituit-o contactele oficiale. Este important. De ce? Pentru că e necesară introducerea în agenda politică bilaterală a anumitor chestiuni care interesează românii care trăiesc în vecinătatea României şi, bineînţeles, în mod complementar, România, care trebuie să ajute pe această dimensiune. Nu este un lucru facil, pentru că există o serie de dificultăţi şi sensibilităţi manifestate la nivelul unor parteneri guvernamentali din statele din vecinătate, însă este important ca pe un climat politic favorabil, bilateral, pozitiv, să introducem în agenda bilaterală aceste elemente şi să asigurăm un mecanism de follow up care să ne permită în ultimă instanţă finalizarea acelor proiecte de sprijin.

Autorităţile guvernamentale şi în principal Departamentul pentru românii de pretutindeni au efectuat o serie de demersuri, unele aş spune chiar fără precedent, pe relaţia cu următoarele autorităţi guvernamentale. Este vorba de Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania şi urmează, în perioada viitoare - este vorba de o anumită gradaţie atent construită - Ucraina, Serbia, Muntenegru.

Cea de-a doua dimensiune a acţiunii au constituit-o, fără discuţie, contactele directe pe teren cu comunităţile româneşti, uneori în zone care nu au mai fost atinse de reprezentanţi guvernamentali sau de foarte multă vreme nu s-a întâmplat acest lucru. Am în vedere inclusiv comunităţile de aromâni, de exemplu din Munţii Rodopi din Bulgaria, din zone mai greu accesibile din Macedonia sau Albania, inclusiv Bitola în Macedonia, Corcea şi Moscopole, leagăne ale aromânităţii din Balcani.

Cea de-a treia dimensiune - şi absolut necesară - o constituie contactele cu organizaţiile europene cu competenţe în materie, în primul rând Consiliul Europei. Şi aici voi trage o linie şi voi sublinia că acţiunea guvernamentală s-a bazat atât pe invocarea standardelor europene în materie, criteriu care nu poate fi contestat de nici un partener guvernamental, de nicăieri, pentru că vorbim de convenţii europene asumate, ratificate şi care bineînţeles trebuie respectate, implementate, dar şi pe un anumit principiu important al reciprocităţii. Am în vedere efortul, angajamentul politic al României după 1990, dar şi costurile bugetare care au fost necesare pentru sprijinirea proiectelor dedicate prezervării şi protecţiei minorităţilor naţionale din România.

Aş spune că este un bun câştigat. Ceea ce ne interesează este extinderea şi asigurarea unei omogenităţi a aplicării acestor standarde europene în tot spaţiul sud-est european.

Aş menţiona foarte pe scurt domeniile care au fost vizate de acţiunea noastră - este vorba în primul rând de educaţia în limba maternă - şi aici pot fi menţionate trei paliere. Fără îndoială că este necesară introducerea în sistemul de stat, deci public, sprijinit de bugetul public, a învăţământului în limba maternă, este un prag care va fi atins ceva mai târziu şi este mai dificil, dar el constituie subiect al demersurilor noastre. Un prag intermediar, dacă doriţi: apariţia unor şcoli, să spunem, nişte clase de predare în limba română facultative în raport cu programe principală, şi aici noi putem şi facem şi voi menţiona imediat sprijinul concret, financiar al departamentului şi, de asemenea, aşa-numitele şcoli de duminică, acolo unde situaţia, deocamdată, este ceva mai complicată.

Aş menţiona aici faptul că, pentru prima oară, în Albania, de exemplu, există o grădiniţă şi o mică şcoală de predare în dialect aromân, care se complementează, dacă doriţi, într-o etapă a doua, cu predare a limbii române - am fost personal acolo - grădiniţă şi şcoală pe care departamentul le sprijină financiar.

Este pentru prima dată, de asemenea, când am reuşit să deschidem în această toamnă clase de predare a limbii române la Vidin, în Bulgaria, şi în localităţi din jurul Vidinului, în zona respectivă locuiesc aproximativ 100.000 - 150.000 de români şi o serie de alte proiecte şcolare în celelalte state.

Un al doilea domeniu este biserica şi serviciul religios în limba maternă, toate aceste chestiuni încă o dată fiind repere consacrate de standardele europene în materie şi invocate de noi pe relaţia cu partenerii guvernamentali respectivi.

Am în vedere aici, de exemplu, sprijinirea bisericii de la Corcea, financiar - este singura biserică aromână din Albania -, capela ortodoxă de la Budapesta şi o serie de alte biserici.

Mass-media este foarte importantă. Este pentru prima oară - şi am sprijinit această chestiune - când există o redacţie în limba română a unui post privat de televiziune, este adevărat, în Valea Timocului.

De asemenea, există două posturi de radio, unul în Valea Timocului, de asemenea sprijinit de noi, în limba română, şi unul în Alibunar, în Voivodina.

Proiectele culturale vă vor fi descrise pe larg în materialul scris pe care îl vom transmite în termenul legal.

Aş mai menţiona două lucruri, dacă îmi permiteţi. Este pentru prima oară când am construit, dacă doriţi, proiecţia bugetară pe 2004, de o manieră, aş spune mai profesionistă, pentru că proiectul de buget şi sprijinul trebuie să reflecte solicitările şi nevoile concrete ale asociaţiilor româneşti. Am adresat în septembrie o scrisoare circulară tuturor asociaţiilor româneşti din străinătate, care n-au răspuns în termenul respectiv, cu propuneri de proiecte de impact bine construite şi fundamentate. Acestea s-au regăsit în proiecţia bugetară a DRP-ului pentru 2004.

Ultima chestiune pe care vreau s-o subliniez în mod deosebit: ceea ce facem noi este, aş spune, o construcţie pe termen lung. Aşezăm fundamentul acum, pentru că este necesară această construcţie cu o anumită viziune. Este vorba, fără discuţie, de un proiect naţional care implică efortul întregului spectru politic românesc, inclusiv sprijinul extrem de preţios al comisiilor parlamentare de specialitate.

În luna decembrie vom face un prim bilanţ la nivelul DRP-ului, pe care evident îl vom prezenta domnului prim-ministru şi, în baza concluziilor respective, vom avea contactele corespunzătoare cu comisiile parlamentare, pentru a fundamenta o acţiune, să spunem, coerentă, împreună cu dimensiunea parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache doreşte să comenteze răspunsul dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Mircea Costache:

Un scurt comentariu. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am reţinut preocupările domnului secretar de stat şi ale instituţiei pe care o reprezintă. Ele sunt remarcabile. Este de înţeles că în această chestiune nu există putere şi opoziţie, ci doar oameni responsabili. Deci, departe de mine gândul de a fi reproşat ceva cuiva, dar, în mod legitim, mi-am pus unele probleme, cu ocazia luării de contact cu unele realităţi, în special în Basarabia, participând la sărbătoarea limbii române. Am constatat că presa de limbă română este ameninţată cu suprimarea, din cauza subfinanţării, am constatat foarte multe lipsuri.

După aceea, colegii care au venit în contact cu realităţi de pe Valea Timocului, care s-au întâlnit cu românii din Bulgaria au constatat că acolo elevii mergeau la şcoală cu autobuzul croaţilor, că noi nu ne-am preocupat şi nu era aşa un efort extraordinar. Constat că sunt preocupări, constat că există o proiecţie, că există un program. Ni se spune, de către domnul secretar de stat, că există şi finanţare în actualul buget. Problema, însă, rămâne. Cu toţii, de la putere sau din opoziţie, implicaţi mai mult sau mai puţin în problemele administraţiei centrale sau locale, cunoaştem că există, totuşi, o mare diferenţă de tratament a autorităţilor române faţă de minorităţile din ţara noastră şi românii trăitori pe alte meleaguri.

În acest sens aş fi vrut eu evaluări mai exacte, cam pe unde ne aflăm şi cam cum vom proceda, pentru a ajunge nu să facem din români privilegiaţi, pe teritoriul altor state, ci să se bucure de egalitate de tratament cu minorităţile din ţara noastră. Din acest punct de vedere eu consider că sunt încă foarte multe de făcut.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi acestui comentariu.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului deputat pentru comentariile domniei sale. Am subliniat, în răspunsul meu, fără să detaliez la acest moment, faptul că unul din cele două elemente care au stat la baza demersului nostru l-a constituit principiul reciprocităţii. Acesta a constituit elementul în dialogul politic bilateral, atât în Bulgaria, Albania, Macedonia şi introducerea acestui element în dialogul bilateral de acum înainte. Este bine ca aceste chestiuni să fie incluse şi au fost incluse în agenda politică bilaterală.

Este vorba, pe de altă parte, de aspectele legate de presa de limbă română, aspecte pe care le-aţi menţionat. Subliniasem faptul că acţiunea DRP-ului viza românii din vecinătate, în domeniul de competenţă, mai puţin Republica Moldova, cel puţin până de curând. Însă, acţiunea noastră a vizat, fără discuţie, şi veţi regăsi în materialul scris, în detaliu, toate proiectele care au fost realizate şi vă asigur că nu sunt puţine şi nici neimportante.

Prin bugetul pe 2004 - ştiţi mai bine decât mine faptul că a fost alocată o sumă aparte, importantă, presei de limba română, iar destinaţia exactă va fi stabilită împreună cu comisiile parlamentare competente.

Domnul Mircea Costache:

O simplă precizare.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc pentru înţelegere, de data aceasta.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

L-am rugat pe domnul secretar de stat să facă precizarea din acest punct de vedere. Dânsul face referire la principiul reciprocităţii. Aici este problema. Mai avem noi ce oferi minorităţilor din România, pentru a influenţa comportamentul celorlalţi faţă de românii din afara ţării? Mai avem în dialogul diplomatic cu ce plusa, mai avem ce condiţii să oferim pentru a obţine, dacă nu egalitate perfectă, o apropiere de tratament între minorităţile din România şi românii trăitori pe teritoriul altor state?

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt nevoit să-i dau şi domnului ministru cuvântul. De câte ori încalc Regulamentul, totdeauna creez un precedent.

Aveţi cuvântul, domnule.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu foarte concis, pentru a elimina eventualele dubii ale domnului deputat. Invocarea principiului reciprocităţii se referă la asigurarea unui standard similar în raport de eforturile politice bugetare, instituţionale pe care România le-a făcut, mergând pe standardul european. N-am să dau exemple, pentru că nu este diplomatic, dar au fost invocate cele 500 de persoane declarate aparţinând unei anumite comunităţi - reprezentarea parlamentară asigurată, bugetul de 4 miliarde pentru asociaţia culturală, sediu, publicaţii şi aşa mai departe, în raport cu situaţia minorităţii române nerecunoscută. Este acest gen de exerciţiu pe care l-am practicat, cu fermitate şi cu diplomaţie, în acelaşi timp. Însă, invocarea este la nivelul standardului european. Dezechilibrul a fost foarte clar şi a fost subliniat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Pentru doamna Mona Muscă se solicită amânarea răspunsului de către domnul Traian Panait. De altfel, nici doamna deputat nu este prezentă.

Domnul Adrian Moisoiu este. Îi va răspunde la interpelarea cu privire la compensarea datoriilor pe care le au diverse spitale din ţară, domnul Claudiu Seucan.

Domnul Claudiu Seucan (secretar de stat, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă văd nevoit, la acest punct, să solicit încă o păsuire, pentru că la întrebarea care ni s-a pus, noi am făcut o adresă şi la Ministerul Sănătăţii şi răspunsul întârziind puţin, suntem şi noi în situaţia de a întârzia cu acest răspuns şi de a vă ruga să ne mai acordaţi un termen; pentru săptămâna viitoare veţi avea răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să răspundeţi atunci domnului Mircea Costache, la următoarea interpelare, referitoare la vânzarea ARO Câmpulung şi a Societăţii Comerciale Autocamioane Roman Braşov.

Domnul Claudiu Seucan:

Referitor la punctul 1 din interpelarea formulată de domnul deputat Mircea Costache: privatizarea S.C. Aro S.A. Câmpulung, pachetul de acţiuni deţinut de APAPS la S.C. Aro S.A. Câmpulung a fost achiziţionată de firma Crosslander USA Incorporated, având sediul în Miami, Florida. Firma Crosslander USA are relaţii comerciale cu S.C. Aro Câmpulung din anul 1999, aceasta asigurând distribuţia automobilelor Aro în America Latină şi Caraibe.

Crosslander USA a dezvoltat în Brazilia o linie de montaj şi automobile Aro, în prezent această linie atingând o capacitate de 100 automobile pe lună.

Crosslander USA îşi propune să producă un nou model, Crosslander 244X. În primul an de la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor cumpărate la S.C. Aro Câmpulung Crosslander USA a încheiat un contract de colaborare ferm, pe termen lung, cu firma Ford, în vederea echipării cu astfel de motoare a noului model Crosslander 244X, în cazul în care acesta va fi produs la S.C. Aro S.A. şi va fi produs.

Crosslander a alocat până în prezent fonduri în valoare de 5.137.000 USD, pentru realizarea noului model, care sunt suplimentare faţă de suma prevăzută a fi investită la S.C. Aro S.A.

După preluarea S.C. Aro S.A. de către Crosslander USA, aceasta estimează că în anul 2005 va fi atins pragul de rentabilitate al societăţii, respectiv producerea unui număr de 12.500 maşini pe an. Eforturile sale vor fi îndreptate spre atingerea acestui prag, în norma de timp propusă. Ulterior, se vor continua eforturile pentru mărirea pieţei de desfacere, atât la export, unde se estimează vânzări în proporţie de 70% din producţia Aro S.A., cât şi la intern, unul din obiective fiind restabilirea vânzărilor pentru piaţa românească.

Crosslander a dezvoltat o reţea de 92 de dealeri, pentru a asigura distribuirea noului model pe piaţa americană. Există comenzi ferme din partea dealerilor pentru noul produs ce va fi distribuit în America, începând cu primul trimestru al anului 2004, dacă transferul dreptului de proprietate se va realiza conform graficului estimat.

Prin oferta sa, Crosslander se angajează ferm şi irevocabil să investească pe o perioadă de 5 ani minim suma de 15.500.000 dolari, pentru dezvoltarea afacerii, modernizarea tehnologiilor şi produselor şi pentru protecţia mediului. Cumpărătorul îşi asumă, de asemenea, datorii şi credite comerciale în valoare de 11,4 milioane dolari, astfel efortul asumat de investitori pentru implicarea sa în privatizarea S.C. Aro atinge 27 milioane dolari.

Referitor la punctul doi din interpelare, APAPS a semnat contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni cu firma Pesaca Astana din Malaezia. Firma Pesaca este o companie reprezentativă din Malaezia, cu vechime de peste 10 ani pe piaţă, fiind singura companie malaeziană care are înregistrată licenţa proprie pentru construcţia de autovehicule speciale, sub propria marcă.

Începând cu luna aprilie 2002, compania şi-a inaugurat un nou sediu, care se întinde pe aproximativ 8 hectare de teren şi cuprinde o construcţie administrativă şi o fabrică.
Complexul administrativ este compus din birouri, un centru de pregătire şi un compartiment modern de cercetare-dezvoltare.

Clienţii importanţi ai firmei sunt: armata, poliţia, pompierii, autorităţile portuare, exploatări de carieră de piatră, autorităţi municipale şi altele.

Pe piaţa românească, firma deţine relaţii de afaceri cu S.C. Roman Braşov S.A., fiind unul dintre clienţii principali ai firmei braşovene.

Cifra de afaceri a firmei pe anul 2001 a fost de circa 150 milioane dolari.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat vă roagă să primească răspuns oral şi cu privire la o altă interpelare, la care i-aţi dat răspunsul în scris, dar nu acum, nu la şedinţa aceasta.

Domnule Costache, dacă doriţi să comentaţi răspunsul pe care l-aţi primit acum, vă dau cuvântul, dacă nu, nu vă pot da cuvântul. I-am atras eu atenţia domnului ministru "..

Domnul Mircea Costache:

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc pentru că mi-aţi dat cuvântul, pentru că prima dumneavoastră misiune este să-mi daţi cuvântul, nu să mi-l luaţi...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, să vă dau cuvântul la obiect şi la fel de important este şi aceasta. Eu am toată înţelegerea pentru dumneavoastră şi depăşesc şi cadrul Regulamentului să vă dau cuvântul, dar atunci când este vorba de obiect. Acum nu sunteţi la obiect.

Domnul Mircea Costache:

La toate încălcările de lege care au ruinat ţara, se adaugă una: încălcaţi dumneavoastră legea, ca să puteţi să-mi daţi cuvântul să mă exprim în Parlamentul României. Nu vi se pare că e prea mult?!

Domnule preşedinte,

Eu îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns; aşteptam, cum vă spuneam mai înainte, răspuns la ambele interpelări adresate Autorităţii pentru privatizare. Dacă mi-a dat răspuns numai la una, eu sunt disciplinat şi comentez numai răspunsul primit la aceea, iar la cealaltă aştept răspunsul, în legătură cu Gerom S.A. Buzău şi cu Cord S.A. Buzău.

Domnul Valer Dorneanu:

A luat act domnul ministru că o să vină să vă dea, scriind pe ordinea de zi, cum trebuie, acest subiect, o să vină şi o să vă dea şi un răspuns oral.

Domnul Mircea Costache:

Chiar vă rog.

În legătură cu răspunsul care s-a dat, putem să le luăm de bune. De regulă, în ultima vreme, din nefericire realitatea ne contrazice şi eu sunt surprins că o serie de date se pot prezenta public de la microfonul Camerei Deputaţilor, dacă cineva solicită în mod expres, printr-o interpelare, nişte detalii, dar, în rest, transparenţa este ca şi inexistentă. Eu le atrag atenţia domnilor de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, că dânşii vând proprietăţi ale statului român, bunuri publice, şi nu bunuri personale, ca să păstreze chiar atât de mult mister în jurul unor privatizări.

Eu ştiu şi că în prag de privatizare unele detalii ale unor contracte rămân pentru o scurtă perioadă confidenţiale, dar, în cele din urmă, fiind bunuri din patrimoniul public, care lezează multe locuri de muncă şi situaţia multor cetăţeni, este bine să mai ştim şi noi, fără să smulgem cu forcepsul unele informaţii în legătură cu felul cum se tranzacţionează astfel de unităţi, precum Autocamioane Braşov sau Aro Câmpulung.

La cealaltă interpelare adresată APAPS aştept răspuns într-o viitoare şedinţă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Coriolan Simedru avea o interpelare adresată tot Autorităţii pentru privatizare. Nefiind aici, vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsurile dumneavoastră.

Domnul Ioan Miclea este? Nu este.

Domnul Emil Boc aşteaptă un răspuns de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Vă rog să-l prezentaţi pe scurt. Nu răspunsul, ci întrebarea.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte, voi fi foarte scurt.

Interpelarea vizează problemele studenţilor la începutul anului universitar 2003 - 2004 şi am solicitat ministerului de resort răspunsuri la următoarele probleme:

1. Nerespectarea prevederii Legii învăţământului în ceea ce priveşte obligativitatea acoperirii de către bursa de studiu a necesarului de masă şi cazare al unui student într-o lună;
2. Întârzierile repetate în decontarea abonamentelor pe mijloacele de transport, precum şi neacordarea reducerii efective de 50% la costul călătoriei cu trenul;
3. Nerespectarea de către conducerile unor universităţi a legislaţiei în vigoare, referitoare la condiţiile de cazare în căminele studenţeşti şi nesancţionarea respectivelor universităţi;
4. Neacordarea de fonduri pentru reparaţia şi construcţia de cămine studenţeşti, conform cu necesităţile reale din sistem şi lipsa unei situaţii centralizate a repartizărilor de fonduri de până acum;
5. Activitatea necorespunzătoare a conducerii Agenţiei Sociale a Studenţilor, în raport cu problemele sociale cu care se confruntă studenţii.

Avem, în acest moment, ocazia, după dezbaterea bugetului de stat, să cunoaştem, pe larg, punctul de vedere al ministerului de resort, cu privire la aceste probleme ale studenţilor, legate de începutul anului universitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Inversând ordinea răspunsurilor, m-aţi pus în situaţia de a face o gravă greşeală de acord. Am zis că se va prezenta răspunsul şi de fapt aţi prezentat dumneavoastră întrebarea, ceea ce trebuia să constituie o remediere imediată.

Domnul secretar de stat Radu Damian.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat, la întrebările pe care le-a formulat domnul deputat Emil Boc vă răspund în numele domnului ministru Alexandru Athanasiu, următoarele: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a atras atenţia în mai multe rânduri universităţilor, referitor la necesitatea respectării Legii învăţământului, referitor la cuantumul burselor.

Conform legii, bursa de studiu trebuie să acopere integral costul mesei şi al cazării.

Universităţile, împreună cu studenţii care sunt reprezentanţi în senatele universitare au decis frecvent o valoare mai mică a acesteia, pentru ca numărul de burse să fie mai mare.

Ministerul Educaţiei nu poate fixa un cuantum al burselor, pentru că atât costurile mesei, cât şi costul cazării sunt diferite de la o universitate la alta, sau chiar de la o instituţie, de la o zonă geografică la alta.

Ministerul transferă sumele reprezentând reduceri de 50% prin mijloacele de transport la universităţi, care organizează decontarea individuală a abonamentelor. Acestea se străduiesc să restituie la timp sumele respective şi să evite aglomeraţiile de la casieriile universităţilor.

În ceea ce priveşte condiţiile de cazare, atât ministerul, cât şi universităţile au alocat sume importante pentru reabilitarea căminelor studenţeşti. Din păcate, sumele sunt insuficiente pentru a fi modernizate toate căminele, iar timpul de o lună şi jumătate, cât durează vacanţa reală, este prea scurt pentru a întreprinde lucrări de amploare.

Închiderea mai multor cămine pentru o perioadă de unul sau doi ani ar determina o reducere temporară a capacităţii de cazare, ceea ce nu este de acceptat de către studenţi.

Oricum, universităţile au posibilitatea de a decide modul de alocare a sumelor şi modul de rezolvare a problemelor legate de condiţiile de cazare.

Pe ansamblu, campusurile oferă cazare pentru peste 30% dintre studenţii pentru care se asigură finanţare de la bugetul de stat, plasând România printre ţările cu cea mai ridicată capacitate de cazare din Europa.

Opţiunea viitoare va trebui stabilită în urma unui dialog direct cu universităţile şi studenţii, inclusiv modalitatea de gestionare a acestei capacităţi de cazare.

În fiecare an, ministerul solicită fonduri pentru reparaţia şi construcţia de noi cămine, dar, mai ales, pentru finalizarea celor aflate în construcţie. Cuantumul acestora este stabilit prin Legea bugetului, de către Parlament.

Ministerul, prin direcţia de specialitate, are o situaţie centralizată a repartizărilor de fonduri pentru fiecare universitate şi pe obiective, situaţie pe care o poate prezenta, la cerere.

Ultima analiză, întreprinsă în anul 2002, la nivelul Agenţiei Sociale a Studenţilor, nu a scos în evidenţă probleme deosebite legate de activitatea acesteia. Urmare a unor aprecieri negative la adresa acestei Agenţii, ministerul va proceda, în etapa următoare, la o nouă analiză.

Pentru a demonstra disponibilitatea ministerului de a rezolva principalele probleme cu care se confruntă studenţimea română, ataşăm protocoalele recent încheiate cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti.

Cu stimă, ministru, Alexandru Athanasiu.

Dacă îmi îngăduiţi, domnule deputat, am să dau câteva elemente pe care le am în protocolul pe care îl veţi primi şi care sunt mai de actualitate decât ceea ce am spus eu.

Deci, în protocol se prevede, referitor la problemele pe care le-aţi ridicat, că ministerul va aloca eşalonat, inclusiv din împrumuturile externe contractate cu B.E.I., B.D.C.E. şi B.E.R.D., suma de 30 de milioane de euro, necesară căminelor studenţeşti, începând cu trimestrul I al anului 2004. Studenţii vor participa la finalizarea propunerilor de proiecte pe care universităţile le vor depune în vederea finanţării.

De asemenea, ministerul va dispune printr-o reglementare, până la sfârşitul lunii noiembrie, ca universităţile să includă reprezentanţi ai studenţilor: organizaţii studenţeşti şi membri ai senatelor universitare, în consiliile de administraţie, precum şi în comisiile de decizie pentru alocarea resurselor în campusurile universitare.

De asemenea, ministerul s-a angajat să se adreseze Parlamentului pentru finanţarea corespunzătoare pentru învăţământul superior. Au fost solicitate sporirea alocaţiilor subvenţiei pentru cămine cu 120 de miliarde de lei, şi această solicitare a fost aprobată. Avem şi graficul distribuţiei subvenţiei unitare pe luni într-o anexă, ceea ce va permite scăderea costurilor de cazare în cele mai multe universităţi.

De asemenea, se menţionează că în 2004 procentul de creştere a finanţării de bază, în raport cu 2003, este de 21,3%, care se acordă unei creşteri de 9%, acordată prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2003.

De asemenea, s-a obţinut o suplimentare a sumelor destinate investiţiilor, cu 56 de miliarde de lei, după cum a votat Parlamentul.

Pentru studenţi, ministerul va urmări să se reducă cuantumul regiei de cămin, în medie, pe complex, până la o valoare recomandată de 600 de mii de lei pe lună. Orice depăşire va fi discutată cu reprezentanţii studenţilor.

De asemenea, Ministerul Cercetării a solicitat, conform protocolului, până la 15 noiembrie 2003, consiliilor locale şi consiliilor judeţene să considere facturarea energiei termice în regim casnic pentru căminele studenţeşti.

De asemenea, s-a discutat cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi cu Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu reprezentanţi ai studenţilor, pentru reducerea cu 50% pe transportul feroviar pentru un număr limitat de călătorii cu trenurile accelerate. S-a aprobat ca această reducere să fie acordată pentru un număr de 24 de călătorii pe an şi s-a sporit cu un cuantum, care, practic, a dublat prevederea existentă din bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

De asemenea, s-a convenit ca ministerul să discute solicitările studenţilor din învăţământul superior medical, pentru care există astfel de solicitări.

Sunt şi alte elemente în protocol. Ca element de noutate, pot să spun că s-a finalizat sau este în curs de finalizare acea organizare prin licitaţie a taberelor studenţeşti pentru vacanţa de iarnă a studenţilor.

Vă mulţumesc şi sper să vă putem fi de folos şi cu alte elemente care ne preocupă şi pe care încercăm să le rezolvăm în limitele pe care, sigur că dumneavoastră, în Parlament, ni le fixaţi prin Legea bugetului, aprobată. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban este? Nu este.

În continuare, pentru ceilalţi deputaţi, se solicită amânarea răspunsurilor.

Domnule deputat, ce răspuns aşteptaţi? Vă rog.

Domnul Ion Mocioi:

Încercasem să mă înscriu pentru astăzi, am comunicat la grupul meu, dar nu ştiu dacă apar pe listă.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu.

Domnul Ion Mocioi:

Vreau să spun că aştept mai demult timp nişte răspunsuri în scris. L-aş ruga pe domnul Gaspar sau cine se ocupă de problemă să-mi urmărească hârtia.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să enunţaţi răspunsurile pe care le aşteptaţi. Sau interpelările pe care le-aţi făcut. Cum doriţi.

Domnul Ion Mocioi:

Unul se referea la judeţul Gorj, în legătură cu dispariţia satelor datorită mineritului, fără a exista decrete date în acest sens, lucru care a creat o situaţie cu totul deosebită: sătenii sunt nevoiţi să-şi vândă casele, la intervenţia...

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte, suntem, deci, la capitolul cerut, întrebări la care n-aţi primit răspuns, nu la capitolul dezvoltări ale acestor întrebări şi interpelări.

Domnul Ion Mocioi:

Vreau să vă explic ce am cerut.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-mi explicaţi nimic!

Domnul Ion Mocioi:

Atunci, acesta e unul dintre ele.

Şi celălalt l-am adresat doamnei ministru al justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Dânsa v-a cerut acum amânarea răspunsului, este vorba de forma actuală a Constituţiei. Nu, nu, nu era al dumneavoastră, iertaţi-mă, era a unui coleg de al dumneavoastră, Sonea!

Spuneţi, care era interpelarea pentru Ministerul Justiţiei?

Domnul Ion Mocioi:

Mă referisem la o persoană, Controloru Dumitru, care se află la Jilava, bolnav, inclusiv după un accident datorat celor de acolo şi pusesem întrebarea dacă poate să se ocupe de acest om, să-l elibereze, întâi de toate, pentru cercetări, fără să fie... Că e de 2 luni acolo şi mai bine! Ca omul să-şi poată, în primul rând, trata sănătatea, e foarte bolnav.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Vreau aici să vă răspund, fără supărare, că obiectul cererii dumneavoastră nu poate face conţinutul unei interpelări. Cei în drept, respectiv, deţinutul sau altcineva poate să facă o cerere, nu dumneavoastră, în cadrul controlului parlamentar.

Domnul Ion Mocioi:

El a făcut.

Bine, vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă amintesc principiul separaţiei puterilor.

Domnul Ion Mocioi:

Oricum, să se gândească la ce se poate face. Vă rog frumos, totuşi, să primiţi aceste atenţionări din partea mea, că aş dori să văd nişte răspunsuri scrise. Mai ales în problema cealaltă, prima.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi, ne vedem mâine dimineaţă.

Mulţumesc, la revedere.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,10.